CUPRINS

CAP 1. IMPOZITELE DIRECTE N ROMNIA ..........................................3

1.1. Definirea i rolul impozitelor directe................................................31.2. Clasificarea impozitelor .................................................................81.3. Principalele impozite directe ........................................................10

CAP II. IMPOZITUL PE VENIT ................................................................12

2.1. Aspecte conceptuale privind impozitul pe venit.............................12 2.2. Contribuabilii impozitului pe venit, sfera de aplicri si

perioada impozabil................................................................. 172.3. Impozitul pe veniturile din activiti independente.......................222.4. Venituri din salarii ..................................................................... 372.5. Venituri din cedarea folosinei bunurilor.................................... 442.6. Venituri din investiii................................................................. 442.7. Venituri din pensii .....................................................................492.8. Venituri din activiti agricole ...................................................502.9. Venituri din premii i din jocuri de noroc ...................................52

CAP 3. STUDIU DE CAZ PRIVIND CALCULUL IMPOZITULUI PE VENITURII DIN: ................................................................................53

3.0.Din cedarea folosintei bunurilor 3.1.Din pensii

Concluzii .........................................................................................56Bibliografie..................................................................................... 58

2

CAPITOLUL 1

IMPOZITELE DIRECTE N ROMNIA

1.1. Definirea i rolul impozitelor directe

Doctrina fiscal a furnizat numeroase definiii ale impozitului. Paul Cauves susinea c impozitul nseamn preluarea ce o cere puterea

suveran individual, n virtutea principiului de solidaritate naional, pentru a participa la acoperirea cheltuielilor de interes general i la sarcinile datoriilor statului. Iar economistul Rugiero ntrea definiia de mai sus, afirmnd c statul are chiar dreptul de proprietate asupra unei cote din bunurile cetenilor, pn la cuantumul impozitului datorat, ceea ce arat caracterul de obligativitate pentru plata impozitului n interesul superior al colectivitii.

Aceste definiii confirm formula devenit tradiional a dreptului regalian al statului de a stabili i percepe impozite.

ntr-o definiie dat de specialitii romni, ntr-o lucrare relativ recent, se susine c: Impozitul este definit ca fiind plata bneasc obligatorie, general i definitiv, efectuat de persoane fizice i juridice n favoarea bugetului statului, n cuantumul i la termene precis stabilite de lege, fr obligaia din partea statului de a presta pltitorului un echivalent direct i imediat.

Din coninutul definiiei rezult c noiunea de impozit este caracterizat prin cteva elemente specifice:

a) potrivit legislaiei rii noastre impozitul nu poate mbrca dect forma bneasc, element ce-l difereniaz fa de orice obligaii neexprimate i necalculate n bani; deci impozitul este o obligaie bneasc, i nu una de prestaii personale;b) natura de plat general a impozitului rezult din obligaia care se refer la grupe sau categorii de contribuabili, i nu la subieci individual determinai;c) caracterul definitiv al impozitului evideniaz lipsa unei obligaii de restituire direct ctre contribuabil a sumei percepute. Contribuabilii sunt, aa cum s-a artat deja, att persoanele juridice, ct i cele fizice, care potrivit legii, trebuie s suporte impozitul, ntruct dein o materie impozabil;

3

d) caracterul unilateral al obligaiei n sensul c beneficiarul necondiionat al plii este statul, iar contribuabilul nu dobndete vreun drept corelativ la o contraprestaie concret i imediat, adic nu poate pretinde un echivalent corelativ direct individual. Este vorba, deci, de caracterul ireversibil al impozitului;e) n sfrit, noiunea de impozit cuprinde i elementele de stabilire a obligaiei fiscale n sarcina contribuabililor (ceea ce nseamn, n ali termeni, aezarea i realizarea impozitului). Aceasta const n procedura fiscal pentru identificarea i determinarea n concret a subiectului i obiectului impunerii (materia sau baza impozabil), calcularea impozitului de plat cu ajutorul cotelor de impunere i plata acestuia la termenele i n condiiile prevzute de lege, i nu n mod arbitrar.

ntre impozite i taxe exist unele deosebiri dintre care citm:a) n cazul impozitului lipsete total obligaia prestrii unui serviciu direct i imediat din partea statului, situaia fiind invers n ce privete taxele, pentru care statul presteaz unele servicii;b) cuantumul lor se determin diferit, la impozit n principal n funcie de baza impozabil, pe cnd mrimea taxei este influenat, n general, de natura serviciului prestat;c) termenele de plat sunt stabilite la date fixe pentru impozite, iar la taxe n momentul solicitrii sau dup efectuarea prestaiei.

n ceea ce privete deosebirea din punct de vedere al echivalentului, n unele cazuri acesta are un caracter relativ, deoarece sunt reglementate i taxe care numai n parte reprezint echivalentul serviciului prestat. De exemplu, taxele locale ce se datoreaz anual de ctre persoanele fizice sau juridice care posed mijloace de transport, taxele succesorale etc.

Unele venituri publice sunt reglementate cu denumiri specifice condiiilor de calculare i plat, ori coninutului lor economic diferit. Astfel sunt: contribuia pentru asigurrile sociale de stat sau pentru unele fonduri speciale, amenzile administrative i penale etc.

De altfel, nici denumirea de tax nu este uneori corect utilizat. Astfel, spre exemplu, taxa pe valoarea adugat este n realitate, un impozit i anume impozitul pe cifra de afaceri, calculat numai asupra valorii adugate.

4

Rolul impozitelor directe: surs de venituri publice

Veniturile publice sunt formate din mijloacele practice de constituire a fondurilor bneti ale statului. Modalitile de realizare a veniturilor bugetare sunt instituite n raport cu necesitatea repartiiei venitului naional, cu structura economiei naionale, cu gradul de dezvoltare teritorial a rii i cu nivelul de dezvoltare al forelor de producie.

Veniturile publice sunt formate din venituri ordinare (curente) i venituri extraordinare. Veniturile ordinare sunt reprezentate prin taxe i impozite. Din categoria veniturilor extraordinare fac parte: mprumuturile (datoria public), suplimentarea masei monetare aflate n circulaie printr-o nou emisiune monetar, emiterea de bonuri de tezaur i vnzarea unei pri din rezervele de aur ale statului.

Veniturile publice curente (ordinare) sunt considerate veniturile care se ncaseaz cu regularitate la buget, constituind o surs permanent. Din aceast categorie fac parte: impozitele directe i impozitele indirecte, precum i veniturile de la ntreprinderile i domeniile statului.

Impozitele directe se stabilesc pe baza unor criterii exterioare i au ca obiect al impunerii pmntul, cldirile, activitile economice cu caracter neagricol i micarea capitalului bnesc. Trecerea de la impozitele reale la cele personale i diferenierea acestora n impozite pe venit i impozite pe avere s-au manifestat, n timp, n sensul ridicrii procentajului pn la 80-90% din totalul veniturilor curente.

Impozitele indirecte se realizeaz sub forma impozitelor pe consum, la vnzarea diferitelor mrfuri sau la prestarea anumitor servicii. Cotele de impozit sunt percepute n procente proporionale asupra valorii mrfurilor vndute i a serviciilor prestate ori n sume fixe pe unitatea de msur.

Veniturile de la ntreprinderile i proprietile statului reprezint prelevri cu caracter nefiscal, care se ncaseaz n etapa repartiiei primare a venitului naional. Acestea sunt legate de calitatea statului, de proprietar i organizator al activitii n ntreprinderile i domeniile sale. Aceast categorie de venituri reprezint o pondere relativ redus (10%) n formarea veniturilor bugetului de stat.

5

Noiunea de impozit

Impozitul reprezint o contribuie bneasc obligatorie i cu titlu nerambursabil, datorat, conform legii, bugetului de stat de ctre persoanele fizice i persoanele juridice pentru veniturile pe care le obin sau bunurile pe care le posed.

n literatura de specialitate se reine o trstur a impozitului i anume c este o prelevare fr o contraprestaie sau fr vreun echivalent. Nu putem fi de acord cu o asemenea opinie, din cel puin dou motive, i anume:

1.Trstura esenial a impozitelor este reversibilitatea, potrivit creia sumele concetrate de stat pe calea impozitelor de la persoanele fizice i juridice se rentorc sub forma unor aciuni, servicii, gratuiti de care beneficiaz cei care au contribuit la formarea fondurilor generale ale societii. Astfel de gratuiti de care beneficiaz populaia sunt aciunile social-culturale organizate de stat n folosul ei, i anume nvmnt, ocrotirea sntii, asistena social, ajutorul familial de stat, arta, cultura, educaia fizic i sportul. Prin urmare, sub acest aspect, impozitul apare ca o prelevare obligatorie ctre bugetul de stat, este drept, fr echivalent i fr o contraprestaie direct i imediat, ns pltitorii capt vocaie direct ca beneficiari ai unor activiti organizate de stat fr s fie obligai la plata contravalorii acestora.

2.Statul, n schimbul impozitelor ncasate, se oblig i trebuie s creeze i s asigure un cadru general favorabil desfurrii activitilor economice, sociale i politice n societate,

Coninutul i natura juridic a impozitelor

Impozitele reprezint o form de prelevare a unei pri din veniturile sau averea persoanelor fizice sau juridice la dispoziia statului, n vederea acoperirii cheltuielilor sale. Aceast prelevare se face n mod obligatoriu, cu titlu nerambursabil.

Caracterul obligatoriu trebuie s fie neles n sensul c plata impozitelor ctre stat este o sarcin impus tuturor persoanelor fizice sau juridice care realizeaz un venit dintr-o anumit surs sau posed un anumit gen de avere pentru care, conform legislaiei fiscale, datoreaz impozit.

Impozitele sunt pli care se fac ctre stat cu titlu definitiv. Ct privete natura juridic, impozitele au fost reglementate de-a lungul timpului ca procedeu financiar de constituire a fondurilor bneti destinate acoperirii cheltuielilor publice, atribuindu-li-se particularitatea de obligaii financiar-bugetare sau obligaii financiar publice (denumite i obligaii fiscale), avnd deci natura juridic a

6

obligaiei de a plti bugetului statului sumele de bani care erau individualizate ca impozite.

Aceast natur juridic este proprie i taxelor i celorlalte pli prevzute de reglementrile n vigoare ca fiind datorate ctre bugetul statului.

Natura juridic de obligaie financiar-bugetar a impozitelor este expres prevzut n Constituie, unde se stipuleaz c: cetenii au obligaia s contribuie, prin impozite i taxe, la cheltuielile publice. n concordan cu prevederile constituionale, aceast natur juridic este prevzut i de acte normative care reglementeaz veniturile bugetului de stat, ori n mod explicit, ori n mod implicit.

Putem afirma c obligaia de a plti impozite n folosul bugetului de stat reprezint o obligaie de natur juridic deoarece este reglementat ca atare prin legi, nendeplinirea ei atrgnd rspunderea juridic a subiectului impozabil, aplicarea unor sanciuni contravenionale specifice (amendafiscal, majorri de ntrziere, majorarea dobnzilor .a.) i, n cele din urm, executarea silit n vederea recuperrii sumelor de bani cuvenite bugetului statului, neachitate integral i la termenele stabilite.

Denumirea financiar-bugetar a acestei obligaii se justific prin faptul c este reglementat n contextul finanelor publice i cu scopul realizrii efective a veniturilor bugetului de stat. Obligaia financiar-bugetar, care const n plata unei sume de bani ctre bugetul statului, are natur patrimonial dar n comparaie cu alte obligaii juridice, de asemenea care prezint natur juridic patrimonial, aceasta se distinge prin unele trsturi caracteristice dintre care vom meniona:

a) n ceea ce privete izvorul, obligaia financiar-bugetar izvorte exclusiv din lege, ca act de reglementare emis de ctre Parlament; chiar dac Parlamentul deleag, n mod temporar i excepional, Guvernul s instituie taxe i impozite, acesta din urm instituie respectivele taxe i impozite tot pe calea legii (hotrri de guvern, ordonane etc.) conceput ca act normativ emis de ctre autoritile statului; n comparaie cu obligaia de impozit, cu obligaia fiscal n general, observm c obligaia patrimonial specific raporturilor juridice de drept civil izvorte mai ales din contract sau din aciuni ori inaciuni cauzatoare de prejudicii etc.

b) a doua trstur caracteristic a obligaiei financiar-bugetare precizeaz c beneficiarul acestei obligaii este statul, care este reprezentat prin organele fiscale create n cadrul administraiei de stat sub conducerea Ministerului Finanelor i de ctre unitile bncilor competente s ncaseze sumele de bani care reprezint venituri ale bugetului de stat de la regiile autonome, societile comerciale sau alte persoane care au conturi deschise la unitile acestor bnci.

7

1.2.Clasificarea impozitelor

Dat find diversitatea formelor pe care le-au mbrcat i le mbrac impozitele n diferite state, acestea se pot grupa dup diferite criterii:1. Dup forma n care se percep, se disting impozite n natur i impozite n bani. Impozitele n natur, caracteristice ornduirilor trecute, mbrcau forma prestaiilor sau drilor n natur. Impozitele n bani se ntlnesc n mod frecvent.2. Dup obiectul impunerii, impozitele se pot grupa n impozite pe avere, impozite pe venit i impozite pe cheltuieli.

O deosebit importan teoretic i practic prezint gruparea impozitelor n : directe i indirecte.

Impozitele directe se percep direct de la persoanele fizice sau juridice care, potrivit inteniei legiuitorului, trebuie s suporte, la anumite termene, sarcina fiscal stabilit pe baza datelor de care dispun organele fiscale privind persoane, avere, posesiune sau venitul fiecrui contribuabil i a cotelor fixate prin lege. Impozitele indirecte nu se stabilesc direct i nominativ asupra contribuabililor, ci se aeaz asupra vnzrii bunurilor sau prestrii unor servicii.

Impozitele directe vizeaz existena venitului sau averii, n timp ce impozitele indirecte vizeaz utilitatea acestora.

n funcie de criteriile care stau la baza aezrii lor, impozitele directe se pot grupa n reale i personale. Impozitele directe reale se caracterizeaz prin aceea c se stabilesc asupra obiectelor materiale, fr s se in seama i de situaia personal a subiectului impozitului. Aceste impozite se mai numesc i obiective sau pe produs, deoarece se aeaz asupra produsului obiectului impozabil. Impozitele directe personale, dimpotriv, in seama, n primul rnd, de persoana (subiectul impozitului) n legtur cu averea i veniturile acestuia sau indiferent de ele. De aceea, impozitele personale se mai numesc i subiective.

Impozitele indirecte se pot grupa n: taxe de consumaie (accize), monopoluri fiscale, taxe vamale i alte taxe.

3. Dup scopul urmrit, impozitele se grupeaz n impozite financiare i impozite de ordine. Primele se instituie n scopul realizrii de venituri pentru stat, cele din urm vizeaz limitarea unei aciuni, atingerea unui el avnd caracter nefiscal.

4. Dup frecvena cu care se realizeaz, impozitele pot fi permanente, adic atribuirea i perceperea lor prezint o anumit regularitate i incidentale

8

(ntmpltoare), adic se instituie i se ncaseaz o singur dat (ex. impozitul pe avere).

5. Dup instituia care le administreaz, impozitele pot fi federale, ale statelor membre ale federaiei i locale respectiv impozite ale statului i impozite locale, n cazul statelor cu structur unitar.

n literatura de specialitate se ntlnesc, pe lng clasificri ale impozitelor privite n mod individual, unele clasificri ale temelor fiscale dup criterii social-politice sau social-economice.

M. Duverger distinge sisteme fiscale grele (lourds) care se caracterizeaz prin sarcini mari, apstoare i uoare (legers) care constituie opusul celui dinti.

Pentru a clasifica un sistem fiscal ca fiind apstor sau uor, retrograd (conservator) sau progresist, este necesar a cuprinde n analiz totalitatea impozitelor directe i indirecte percepute ntr-o ar de ctre toate organele mputernicite s fac acest lucru; repartizarea veniturilor i respectiv a sarcinilor fiscale pe clase i pturi sociale; corelaia dintre indicatorii care caracterizeaz contribuia diferitelor categorii de persoane fizice i juridice la formarea veniturilor bugetare i puterea economic a acestora; corelaia dintre sarcinile fiscale i cheltuielile publice repartizate pe beneficiari; gradul de dezvoltare a economiei naionale; obiectivele politicii interne i externe a guvernului de la putere etc. O asemenea analiz ar putea oferi elemente pentru caracterizarea sistemului fiscal al unei ri i evoluia acestuia n timp.

Un studiu comparativ pe plan internaional necesit cunoaterea aprofundat a elementelor artate mai sus, precum i a particularitilor pe care le prezint sistemele fiscale ale rilor considerate, n strns corelaie cu ornduirea social-economic, regimul politic, gradul de dezvoltare economic etc.

1.3. Principalele impozite directe

Caracterizarea general a impozitelor directe

9

Printre impozitele de tip real, cele mai rspndite, pe care practica financiar internaional le cunoate, se numr impozitele avnd ca obiect al impunerii pmntul, cldirile, activitile economice cu caracter neagricol i micarea capitalului bnesc.

Caracteristic pentru impozitele reale este faptul c acestea se stabilesc pe baza unor criterii exterioare care dau o anumit imagine despre materia impozabil, dar nu i despre puterea economic a subiectului.

n cazul impozitului funciar, spre exemplu, la determinarea sumei datorate statului se pornete de la suprafaa terenurilor, numrul animalelor de munc, preul pmntului etc.; impunerea activitilor industriale, comerciale i a profesiilor libere se face innd seama de mrimea capitalului, numrul muncitorilor, capacitatea de producie, fora motrice folosit, felul activitii desfurate etc.

Nu se iau, aadar, n considerare venitul realizat i nici cheltuielile de producie i de desfacere.

Aezate asupra unor obiecte materiale sau asupra unor genuri de activiti, pe baza unor criterii exterioare, care nu permit o evaluare a produsului net realizat, impozitele reale i avantajeaz pe moieri i-i dezavantajeaz pe micii productori.

Din aceast cauz, impozitele reale au i un caracter regresiv. Aceste impozite au un randament fiscal redus deoarece cotele de impunere sunt sczute, sistemul de impunere nu cuprinde ntreaga materie impozabil, oferind numeroase posibiliti de evaziune. Lipsa de uniformitate n stabilirea impozitelor reale n cadrul diferitelor uniti locale i arbitrariul n perceperea acestora accentueaz i mai mult lipsa de echitate a impozitelor reale.

Diferenierea sarcinii fiscale n funcie de veniturile (averea) sau situaia personal a fiecrui subiect impozabil nseamn, de fapt, adoptarea sistemului de impunere personal.

Impozitele personale astfel aprute sunt de dou feluri: impozite pe venit; impozit pe avere.

CAPITOLUL 2

10

2.1. Aspecte conceptuale privind impozitul pe venit

Impozitele pe venit au aprut pe acea treapt de dezvoltare a societii cnd veniturile diferitelor clase i pturi sociale erau suficient de difereniate. Prin introducerea acestor impozite s-a mrit simitor numrul contribuabililor care nu au proprieti productoare de venituri, dar care realizeaz venituri din munc, ndeosebi sub forma salariului.

Impozitul pe venit (Income Tax) a fost introdus pentru prima dat n Marea Britanie, spre sfritul secolului al XVIII-lea; Ulterior, au adoptat impozitul pe venit n sarcina persoanelor fizice i S.U.A., Japonia, Germania, Frana, Olanda, Belgia etc.

La nceput, impozitele pe venit erau stabilite n cote extrem de reduse i se percepeau la un numr restrns de persoane. Cu vremea ns, cotele impozitelor au suferit majorri repetate, iar numrul persoanelor impuse a crescut n mod sistematic.

Practica a consacrat impozite pe venit distincte pentru persoanele fizice i respectiv pentru cele juridice.

Impozitul pe veniturile persoanelor fiziceAcest impozit este datorat de persoanele fizice care au domiciliul sau rezidena ntr-un anumit stat, precum i de cele nerezidente care realizeaz venituri din surse situate pe teritoriul acestui stat cu unele excepii prevzute de lege. Acest impozit se aplic i societilor de persoane care au renunat la regimul fiscal aplicat societilor de capital n favoarea celui aplicat persoanelor fizice. Nu sunt supui la plata impozitului pe venit diplomaii acreditai n statul considerat, cu condiia reciprocitii, persoanele care realizeaz venituri ce nu depesc un anumit plafon (minimul impozabil), uneori militarii, suveranii i familiile regale, acolo unde este cazul etc. Sfera de cuprindere a impozitului. Impozitul pe venit, se aplic urmtoarelor venituri: a) n cazul persoanelor fizice rezidente romne, cu domiciliul n Romnia, veniturilor obinute din orice surs, att din Romnia, ct i din afara Romniei; b) n cazul persoanelor fizice rezidente, altele dect cele prevzute la lit. a), numai veniturilor obinute din Romnia, care sunt impuse la nivelul fiecrei surse din categoriile de venituri; c) n cazul persoanelor fizice nerezidente, care desfoar activitate independent prin intermediul unui sediu permanent n Romnia, venitului net atribuibil sediului permanent; d) n cazul persoanelor fizice nerezidente, care desfoar activitate dependent n Romnia, venitului salarial net din aceast activitate dependent;

11

Sunt cunoscute dou sistme de impunere a veniturilor:- impunerea separat a veniturilor provenite din fiecare surs;- impunerea global a veniturilor, indiferent de sursa din care provin.

ana fizica ce nu este persoana fizica rezidenta.

2.2. Contribuabilii impozitului pe venit, sfera de aplicari i perioada impozabila

Contribuabili ai impozitului pe venit sunt urmatoarele persoane:1a) persoanele fizice rezidente, pentru veniturile nete obtinutc atat Romania, cat si in strainatate;b) persoanele fizice nerezidente care desfasoara o activitate independeuta, prin intermediul unui sediu permanent in Romania, pentru venitul net anual impozabil din activitatea independenta, cc e atribuibil sediului permanent;c) persoanele fizice nerezidente care desfasoara activitati dependente in Romania, pentru venitul salarial net realizat din aceasta activitate dependenta, numai daca se indeplineste eel putin una din urmatoarele trei conditii:1) persoana nerezidenta este prezenta in Romania timp de una sau mai multe perioade de timp care, in total, depasesc 183 de zile din orice perioada de 12 luni consecutive, care se incheie in anul calendaristic in cauza;2) veniturile salariale sunt platite de catre sau in numele unui angajator cui este rezident;3) veniturile salariale reprezinta cheltuiala deductibila a unui sediu pern nent in Romania;d) persoanele fizice nerezidente, care obtin alte venituri decat cele precizate la punctele b) si c), precum si cele pentru care datoreaza impozitul pe veniturile obtinutc din Romania nerezidenti si impozitul pe reprezentantele firmelor straine infiintate in Romania" (cum sunt, de exemplu: dividende de la persoana juridica romana, dobanzi de la un rezident, redevente de la un rezident comisioane de la un rezident, venituri reprezentan remuneratii primite de nerezidenti ce au calilatea de administratori, fondator sau membru al consiliului de administratie al unei persoane juridice romane, venituri din servicii prestate in Romania,venituri din premii acordate la concursuri organizate in Romania, venituri din activitati sportive si de divertisment desfasurate in Romania, indiferent daca veniturile sunt primite de persoanele care participa efectiv la asemenea activitati sau de alte persoane etc.).

Sfera de aplicare

Impozitul pe venit, se aplic urmtoarelor venituri:

1 Legea 571/2003, art 40, privind Codul Fiscal cu modificarile si completarile ulterioare.

12

a) n cazul persoanelor fizice rezidente romne, cu domiciliul n Romnia, veniturilor obinute din orice surs, att din Romnia, ct i din afara Romniei; b) n cazul persoanelor fizice rezidente, altele dect cele prevzute la lit. a), numai veniturilor obinute din Romnia, care sunt impuse la nivelul fiecrei surse din categoriile de venituri; c) n cazul persoanelor fizice nerezidente, care desfoar activitate independent prin intermediul unui sediu permanent n Romnia, venitului net atribuibil sediului permanent;

b) n cazul persoanelor fizice nerezidente, care desfoar activitate dependent n Romnia, venitului salarial net din aceast activitate dependent;

c) n cazul persoanelor fizice nerezidente, care obin veniturile determinate conform regulilor prevzute n Codul fiscal, ce corespund categoriei respective de venit.

Persoanele fizice care ndeplinesc condiiile de reziden timp de 3 ani consecutiv vor fi supuse impozitului pe venit pentru veniturile obinute din orice surs, att din Romnia, ct i din afara Romniei, ncepnd cu al patrulea an fiscal.

Categoriile de venituri supuse impozitului pe venit, sunt urmtoarele: venituri din activiti independente; venituri din salarii; venituri din cedarea folosinei bunurilor; venituri din investiii; venituri din pensii; venituri din activiti agricole; venituri din premii i din jocuri de noroc; venituri din transferul proprietilor imobiliare; venituri din alte surse.

Venituri neimpozabile

n nelesul impozitului pe venit, urmtoarele venituri nu sunt impozabile2: a) ajutoarele, indemnizaiile i alte forme de sprijin cu destinaie special, acordate

2 Legea 571/2003 privind Codul fiscal cu modificarile si completarile ulterioare art. 42

13

din bugetul de stat, bugetul asigurrilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, bugetele locale i din alte fonduri publice, precum i cele de aceeai natur primite de la alte persoane, cu excepia indemnizaiilor pentru incapacitate temporar de munc. Nu sunt venituri impozabile indemnizaiile pentru: risc maternal, maternitate, creterea copilului i ngrijirea copilului bolnav, potrivit legii;

b) sumele ncasate din asigurri de orice fel reprezentnd despgubiri, sume asigurate, precum i orice alte drepturi, cu excepia ctigurilor primite de la societile de asigurri ca urmare a contractului de asigurare ncheiat ntre pri, cu ocazia tragerilor de amortizare. Nu sunt venituri impozabile despgubirile n bani sau n natur primite de ctre o persoan fizic ca urmare a unui prejudiciu material suferit de aceasta, inclusiv despgubirile reprezentnd daunele morale;

c) sumele primite drept despgubiri pentru pagube suportate ca urmare a calamitilor naturale, precum i pentru cazurile de invaliditate sau deces, conform legii;

d) pensiile pentru invalizii de rzboi, orfanii, vduvele/vduvii de rzboi, sumele fixe pentru ngrijirea pensionarilor care au fost ncadrai n gradul I de invaliditate, precum i pensiile, altele dect pensiile pltite din fonduri constituite prin contribuii obligatorii la un sistem de asigurri sociale, inclusiv cele din fonduri de pensii facultative i cele finanate de la bugetul de stat;

e) contravaloarea cupoanelor ce reprezint bonuri de valoare care se acord cu titlu gratuit persoanelor fizice conform dispoziiilor legale n vigoare;

f) sumele sau bunurile primite sub form de sponsorizare sau mecenat;

g) veniturile primite ca urmare a transferului dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile i mobile din patrimoniul personal, altele dect ctigurile din transferul titlurilor de valoare;

h) drepturile n bani i n natur primite de militarii n termen, militarii cu termen redus, studenii i elevii unitilor de nvmnt din sectorul de aprare naional, ordine public i siguran naional i persoanele civile, precum i cele ale gradailor i soldailor concentrai sau mobilizai; i) bursele primite de persoanele care urmeaz orice form de colarizare sau

perfecionare n cadru instituionalizat;

j) sumele sau bunurile primite cu titlu de motenire ori donaie. Pentru proprietile imobiliare, n cazul motenirilor i;

14

k) veniturile din agricultur i silvicultur;

l) veniturile primite de membrii misiunilor diplomatice i ai posturilor consulare pentru activitile desfurate n Romnia n calitatea lor oficial, n condiii de reciprocitate, n virtutea regulilor generale ale dreptului internaional sau a prevederilor unor acorduri speciale la care Romnia este parte;

m) veniturile nete n valut primite de membrii misiunilor diplomatice, oficiilor consulare i institutelor culturale ale Romniei amplasate n strintate, n conformitate cu legislaia n vigoare;

n) veniturile primite de oficialii organismelor i organizaiilor internaionale din activitile desfurate n Romnia n calitatea lor oficial, cu condiia ca poziia acestora, de oficial, s fie confirmat de Ministerul Afacerilor Externe;

o) veniturile primite de ceteni strini pentru activitatea de consultan desfurat n Romnia, n conformitate cu acordurile de finanare nerambursabil ncheiate de Romnia cu alte state, cu organisme internaionale i organizaii neguvernamentale;

p) veniturile primite de ceteni strini pentru activiti desfurate n Romnia, n calitate de corespondeni de pres, cu condiia reciprocitii acordate cetenilor romni pentru venituri din astfel de activiti i cu condiia ca poziia acestor persoane s fie confirmat de Ministerul Afacerilor Externe; q) sumele reprezentnd diferena de dobnd subvenionat pentru creditele primite n conformitate cu legislaia n vigoare;

r) subveniile primite pentru achiziionarea de bunuri, dac subveniile sunt acordate n conformitate cu legislaia n vigoare;

s) veniturile reprezentnd avantaje n bani i/sau n natur primite de persoanele cu handicap, veteranii de rzboi, invalizii i vduvele de rzboi, accidentaii de rzboi n afara serviciului ordonat, persoanele persecutate din motive politice de dictatura instaurat cu ncepere de la 6 martie 1945, cele deportate n strintate ori constituite n prizonieri, urmaii eroilor-martiri, rniilor, lupttorilor pentru victoria Revoluiei din decembrie 1989, precum i persoanele persecutate din motive etnice de regimurile instaurate n Romnia cu ncepere de la 6 septembrie 1940 pn la 6 martie 1945

t) premiile obinute de sportivii medaliai la campionatele mondiale, europene i la

15

jocurile olimpice. Nu sunt venituri impozabile premiile, primele i indemnizaiile sportive acordate sportivilor, antrenorilor, tehnicienilor i altor specialiti, prevzui n legislaia n materie, n vederea realizrii obiectivelor de nalt performan: clasarea pe podiumul de premiere la campionatele europene, campionatele mondiale i jocurile olimpice, precum i calificarea i participarea la turneele finale ale campionatelor mondiale i europene, prima grup valoric, precum i la jocurile olimpice, n cazul jocurilor sportive. Nu sunt venituri impozabile primele i indemnizaiile sportive acordate sportivilor, antrenorilor, tehnicienilor i altor specialiti, prevzui de legislaia n materie, n vederea pregtirii i participrii la competiiile internaionale oficiale ale loturilor reprezentative ale Romniei;

u) premiile i alte drepturi sub form de cazare, mas, transport i altele asemenea, obinute de elevi i studeni n cadrul competiiilor interne i internaionale, inclusiv elevi i studeni nerezideni n cadrul competiiilor desfurate n Romnia; v) prima de stat acordat n conformitate cu prevederile Legii nr. 541/2002 privind economisirea i creditarea n sistem colectiv pentru domeniul locativ, cu modificrile i completrile ulterioare; x) alte venituri care nu sunt impozabile, aa cum sunt precizate la fiecare categorie de venit.

Cotele de impozitare Cota de impozit este de 16% si se aplica asupra venitului impozabil corespunzator fiecarei surse din fiecare categorie pentru determinarea impozitului pe veniturile din3: a) activitati independente; b) salarii; c) cedarea folosintei bunurilor; d) investitii; e) pensii; f) activitati agricole; g) premii; h) alte surse.

Perioada impozabila

3 Legea 571/2003 privind Codul fiscal art. 43, al.1.9 Georgeta Vintil Fiscalitate Metode i Tehnici fiscale Ediia a doua Editura Economic 2006 pag,457

16

Perioada impozabila este anul fiscal care corespunde anului calendaristic. Prin exceptie , perioada impozabila este inferioara anului calendaristic, in

situatia in care decesul contribuabilului survine in cursul anului.

2.3. Impozitul pc veniturile din activitati independente

In categoria venituri din activitati independente4 se includ veniturile comerciale, veniturile din profesii libere si veniturile din drepturi de proprietate intelectuala, realizate in mod individual si/sau intr-o forma de asociere, inclusiv din activitati adiacente.

Se supun impozitului pe veniturile din activitati independente persoanele fizice care realizeaza aceste venituri in mod individual sau asociate pe baza unui contract de asociere incheiat in vederea desfasurarii de activitati in scopul obtinerii de venit, asociere care se realizeaza potrivit dispozitiilor legale si care nu da nastere unei persoane juridice.

Exercitarea unei activitati independente presupune desfasurarea acesteia in mod obisnuit, pe cont propriu si urmarind un scop lucrativ. Printre criteriile care definesc preponderent existenta unei activitati independente sunt: libera alegere a desfasurarii activitatii, a programului de lucru si a locului de desfasurare a activitatii; riscul pe care i-l asuma intreprinzatorul; activitatea sc desfasoara pentru mai multi clienti; activitatea se poate desfasura nu numai direct, ci si cu personalul angajat de intreprinzator in conditiile legii. Veniturile comerciale provin din fapte de comert ale contribuabililor

persoane fizice sau asocieri fara personalitate juridica, din prestari deservicii (altele decat cele de natura profesiilor libere), precum si dinpracticarea unei meserii.

Principalele activitati care constitute fapte de comert sunt: activitati de productie; activitati de cumparare efectuate in scopul revanzarii; organizarea de spectacole culturale, sportive, distractive si altele asemenea; activitati al caror scop este facilitarea incheierii de tranzactii comerciale printr-un intermediar, cum ar fi: contract de comision, de mandat, de reprezentare, de agent de asigurare si alte asemenea contracte incheiate in conformitate cu prevederile Codului comercial, indiferent de perioada pentru care a fost incheiat contractul; vanzarea in regim de consignajie a bunurilor cumparate in scopul revanzarii sau produse pentru a fi comercializate;

4 Legea 571/2003, art 40, privind Codul Fiscal cu modificarile si completarile ulterioare.

17

activitati de editare, imprimerie, multiplicare, indiferent de tehnica folosita, si altele asemenea; transport de bunuri si de persoane; alte activitati definite in Codul comercial.

Pentru persoanele fizice asociate, impunerea se face la nivelul fiecarei persoane asociate din cadrul asocierii fara personalitate juridica,potrivit contractului de asociere, inclusiv al societatii civile profesionale,asupra venitului net distribuit. Veniturile din profesii libere sunt realizate din exercitarea profesiilor medicale,

de avocat, notar, auditor financiar, consultant fiscal, traducator, expert contabil, contabil autorizat, consultant de plasament in valori mobiliare, arhitect sau a altor profesii reglementate, deslasurate in mod individual sau in diverse forme de asociere, in domeniile stiintific, literar, artistic, educativ si altele asemenea, in conditiile legii.

Veniturile din valorificarea sub orice forma a drepturilor de proprietate intelectuala provin din brevetc de inventie, mai putin realizarile tehnice, desene si modele, mostre, marci dc fabrica si de comert, procedee tehnice, know-how, din drepturi de autor si drepturi conexe dreptului de autor si altele asemenea. Veniturile reprezentand drepturi banesti ale autorului unei realizari tehnice nu sunt considerate, din punct de vedere fiscal, venituri din drepturi de proprietate intelectuala.

Veniturile de aceasta natura se supun regulilor de determinare pentru veniturile din activitati independente si in situatia in care drepturile respectiv fac obiectul unor contracte de inchiriere, colaborare, cercetare, licenta si altele asemenea, precum si cele transmise prin succesiune, indiferent de denumirea sub care se acorda, cum ar fi: remuneratie directa, remuneratie secundara,onorariu, redeventa si altele asemenea.

Refcritor la veniturile din valorificarea sub orice forma a drepturilor din proprietate intelectuala, trebuie aratat ca nu sunt venituri impozabile urmatoarele:

a) veniturile obtinutc prin aplicarea efectiva in tara dc catre titular saudupa caz, de catre licentiatii acestuia a unei inventii brevetate inRomania, incluzand fabricarea produsului sau, dupa caz, aplicareaprocedeului, in primii cinci ani de la prima aplicare, calculati de 1adata inceperii aplicarii si cuprinsi in perioada dc valabilitatebrevetului;b) venitul obtinut de titularul brevetului prin cesionarea acestuia.Beneficiaza de neimpozitarea veniturilor respective persoanele fizice care exploateaza inventia, respectiv titularul brevetului aplicat.

Venitul net din activitati independente - comerciale si profesii libere - poate fi dcterminat prin doua modalitati:

a) fie in sistem real, pe baza contabilitatii in partida simpla;

18

b) fie pe baza de norme de venit.a) Prin modul de determinare a venitului net din activitati independente in

sistem real, se urmareste apropierea acestui mod de calcul al veni tului impozabil de eel aplicabil la societatile comerciale conform lcgislatiei pentru impozitarea profitului. De aceea, contribuabilii care obtin venituri din activitati independente (comerciale, profesii libere) au obligatia sa organizeze, si sa conduca contabililatea in partida simpla si sa completeze Registrul-jurnal de incasari si plati, Registrul-inventar si alte documente contabile prevazute de legislatla in materie. In Registrul-inventar se trec toate bunurile si drepturile aferente desfasurarii activitatii si care constituic patrimoniul afacerii.

La intocmirea Registrului-inventar, toate bunurile si drepturile, sunt luate in evidenta la valoarea de intrare, iar pentru cele achizitionate inainte de 1 ianuarie 2000, amortizarea se calculeaza conform metodei lineare, la valoarea ramasa de recuperat pana la expirarea duratei normale de functionare.

In sistem real, pe baza contabilitatii in partida simpla, venitul net se determina ca diferenta intre venitul brut si cheltuielile aferente realizarii venitului, deductibile, pe baza datelor din contabilitatea in partida simpla. Exceptie de la aceasta regula fac venitul net din drepturi de proprietatc intelectuala si venitul net stabilit pe baza normelor de venit.

Venit net = Vcnit brut - Chcltuicli deductibile aferente

Venitul brut se constituie din totalitatea veniturilor in bani si in natura obtinute din exercitarea activitati, din dobanzi bancarc si din alte activitati adiacente.

In mod concret, venitul brut cuprinde5:a) sumele incasate si echivalentul in lei al veniturilor in natura din desfasurarea

activitatii;b) veniturile sub forma de dobanzi din creante comerciale sau din alte creante

utilizate in legatura cu o activitate independenta;c) castigurile din transferul activelor din patrimoniul afacerii utilizate intr-o

activitate independenta, inclusiv contravaloarea bunurilor ramase dupa incetarea definitiva a activitatii;

d) veniturile din angajamentul de a nu desfasura o activitate independenta sau de a nu concura cu o alta persoana;.

e) veniturile din anularea sau scutirea unor datorii de plata aparute in legatura cu o activitate independenta.Deci venitul brut include toate veniturile in bani si in natura, cum sunt: venituri

din vanzarea de produse si de marfuri, venituri din prestarea de servicii si executarea de lucrari, venituri din vanzarea sau inchirierea bunurilor din patrimoniul afacerii si orice alte venituri obtinutc din exercitarea activitatii, precum si veniturile din

5 Legea 571/2003 privind Codul fiscal cu modificarile si completarile ulterioare art. 48, al.2.

19

dobanzile primite de la banci pentru disponibilitatilc banesti aferente afacerii, din alte activitati adiacente si altele asemcnea. Prin activitati adiacente se inteleg toate activitatile care au legatura cu obiectul dc activitate autorizat.

In cazul incetarii definitive a activitatii, sumele obtinute din vanzarea bunurilor din patrimoniul afacerii, inscrise in Registrul-inventar cum ar fi: mijloace fixe, obiecte de inventar si allele asemcnea, precum si stocuri materii prime, materiale, produse finite si marfuri ramase nevalorificate, incluse in venitul brut.

In cazul in care bunurile din patrimoniul afacerii trec in patrimoniul personal al contribuabilului, din punct de vedere fiscal se conside instrainare, iar suma rcprezentand contravaloarea acestora se include in venitul brut al afacerii.

In toate cazurile, evaluarea se face la preturile practicate pe piata, stabilite prin expertiza tehnica.

Nu constituie venit brut urmatoarele6: aporturile in numerar sau echivalentul in lei al aporlurilor in natura facute la inceperea unei activitati sau in cursul desfasurarii acesteia; sumele primite sub forma de crcdite bancare sau dc imprumut de la persoane fizice sau juridice; sumele primite ca despagubiri; sumele sau bunurile primite sub forma de sponsorizari, sau donatii.

Cheltuielile deductibile7 din venitul brut sunt cheltuielile aferente realizarii venitului, asa cum rezulta din evidentele contabile conduse de contribuabil.

Pentru a putea fi deduse din venitul brut, cheltuielile aferente valorilor trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii generale:

a) sa fie efectuate in interesul direct al activitatii si sa corespunda cheltuielii efective justificate prin documente:

b) sa fie cuprinse in cheltuielile exercitiului financiar al anul in cursul caruia au fost platite;

c) sa respecte regulile privind amortizarea, prevazute pentru impozitul pe profit, dupa caz;

d) cheltuielile cu primele de asigurare sa tie efectuate pentru:- active corporale sau necorporale din patrimoniul afacerii;- activele ce scrvesc ca garantie bancara pentru creditele utilizate la desfasurarea activitatii pentru care este autorizat contribuabilul;- prime de asigurare pentru asigurarea de risc profesional; persoane care obtin venituri din salarii, cu conditia impozitarii sumei reprezentand prima de asigurare, la beneficiarul acesteia la momcntul platii de catre suportator.

Cheltuieli deductibile 6 Legea 571/2003 privind Codul fiscal cu modificarile si completarile ulterioare art. 48, al.3.

7 Georgeta Vintil Fiscalitate Metode i Tehnici fiscale Ediia a doua Editura Economic 2006 pag,461

20

Sunt cheltuieli efectuate in scopul realizarii de venituri si: cheltuielile cu achizitionarea ambalajelor, pe durata de viata stabilita de catre

contribuabil; cheltuielile efectuate, potrivit legii, pentru protectia muncii si cheltuielile

efectuate pentru prevenirea accidentelor de munca si a bolilor profesionale; cheltuielile reprezentand contributiile pentru asigurarea de accidente de munca si

boli profesionale, potrivit legii, si cheltuielile cu primele de asigurare pentru asigurarea de riscuri profesionale;

cheltuielile de reclama si publicitate efectuate in scopul popularizarii firmei, produselor sau serviciilor, in baza unui contract scris, precum si costurile asociate producerii materialelor necesare pentru difuzarea mesajelor publicitare. Se includ in categoria cheltuielilor de reclama si publicitate si bunurile care se acorda in cadrul unor campanii publicitare ca mostre, pentru incercarea produselor si demonstratii la punctele de vanzare, precum si alte bunuri si servicii acordate cu scopul stimularii vanzarilor;

cheltuielile de transport si de cazare in tara si in strainatate, efectuate pentru salariati si administratori, precum si pentru alte persoane fizice asimilate acestora, stabilite prin norme;

contributia la rezerva mutuala de garantare a casei centrale a cooperativelor de credit;

taxele de inscriere, cotizatiile si contributiile obligatorii, reglementate de actele normative in vigoare, precum si contributiile pentru fondul destinat negocierii contractului colectiv de munca;

cheltuielile pentru formarea si perfectionarea profesionala a personalului angajat;

cheltuielile pentru marketing, studiul pietei, promovarea pe pietele existente sau noi, participarea la targuri si expozitii, la misiuni de afaceri, editarea de materiale informative proprii;

cheltuielile de cercetare, precum si cheltuielile de dezvoltare care nu indeplinesc conditiile de a fi recunoscute ca imobilizari necorporale din punct de vedere contabil;

cheltuielile pentru perfectionarea managementului, a sistemelor informatice, introducerea, intretinerea si perfectionarea sistemelor de management al calitatii, obtinerea atestarii conform cu standardele de calitate;

cheltuielile pentru protejarea mediului si conservarea resurselor; taxele de inscriere, cotizatiile si contributiile datorate catre camerele de comert si

industrie, organizatiile sindicale si organizatiile patronale; pierderile inregistrate la scoaterea din evidenta a creantelor neincasate, in

urmatoarele cazuri:

21

1. procedura de faliment a debitorilor a fost inchisa pe baza hotararii judecatoresti;

2. debitorul a decedat si creanta nu poate fi recuperata de la mostenitori;3. debitorul este dizolvat, in cazul societatii cu raspundere limitata cu

asociat unic, sau lichidat, fara succesor;4. debitorul inregistreaza dificultati financiare majore care ii afecteaza

intreg patrimoniul. Anumite cheltuieli au deductibilitate limitata8:

cheltuielile de protocol in limita unei cote de 2% aplicata asupra diferentei rezultate dintre totalul veniturilor impozabile si totalul cheltuielilor aferente veniturilor impozabile, altele decat cheltuielile de protocol si cheltuielile cu impozitul pe profit;

suma cheltuielilor cu indemnizatia de deplasare acordata salariatilor pentru deplasari in Romania si in strainatate, in limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru institutiile publice;

cheltuielile sociale, in limita unei cote de pana la 2%, aplicata asupra valorii cheltuielilor cu salariile personalului, potrivit Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, cu modificarile si completarile ulterioare. Intra sub incidenta acestei limite, cu prioritate, ajutoarele pentru nastere, ajutoarele pentru inmormantare, ajutoarele pentru boli grave sau incurabile si protezele, precum si cheltuielile pentru functionarea corespunzatoare a unor activitati sau unitati aflate in administrarea contribuabililor; gradinite, crese, servicii de sanatate acordate in cazul bolilor profesionale si al accidentelor de munca pana la internarea intr-o unitate sanitara, muzee, biblioteci, cantine, baze sportive, cluburi, camine de nefamilisti, precum si pentru scolile pe care le au sub patronaj. In cadrul acestei limite, pot fi deduse si cheltuielile reprezentand: tichete de cresa acordate de angajator in conformitate cu legislatia in vigoare, cadouri in bani sau in natura oferite copiilor minori si salariatilor, cadouri in bani sau in natura acordate salariatelor, costul prestatiilor pentru tratament si odihna, inclusiv transportul, pentru salariatii proprii si pentru membrii de familie ai acestora, ajutoare pentru salariatii care au suferit pierderi in gospodarie si contributia la fondurile de interventie ale asociatiei profesionale a minerilor, ajutorarea copiilor din scoli si centre de plasament;

perisabilitatile, in limitele stabilite de organele de specialitate ale administratiei centrale, impreuna cu institutiile de specialitate, cu avizul Ministerului Finantelor Publice;

cheltuielile reprezentand tichetele de masa acordate de angajatori, potrivit legii; cheltuielile cu provizioane si rezerve, in limita prevazuta de Codul fiscal; cheltuielile cu dobanda si diferentele de curs valutar, in limita prevazuta de

Codul Fiscal;

8 Legea 571/2003 privind Codul fiscal Cap. 2 art. 48 pct. 5

22

amortizarea, in limita prevazuta de Codul fiscal; cheltuielile efectuate, in numele unui angajat, la schemele de pensii facultative,

in limita unei sume reprezentand echivalentul in lei a 200 euro intr-un an fiscal pentru fiecare participant;

cheltuielile cu primele de asigurare voluntara de sanatate, in limita unei sume reprezentand echivalentul in lei a 200 euro intr-un an fiscal pentru fiecare participant;

cheltuielile pentru functionarea, intretinerea si repararea locuintelor de serviciu situate in localitatea unde se afla sediul social sau unde societatea are sedii secundare, deductibile in limita corespunzatoare suprafetelor construite prevazute de Legea locuintei nr. 114/1996, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, care se majoreaza din punct de vedere fiscal cu 10%;

cheltuielile de functionare, intretinere si reparatii aferente unui sediu aflat in locuinta proprietate personala a unei persoane fizice, folosita si in scop personal, deductibile in limita corespunzatoare suprafetelor puse la dispozitia societatii in baza contractelor incheiate intre parti, in acest scop;

cheltuielile de functionare, intretinere si reparatii aferente autoturismelor folosite de angajatii cu functii de conducere si de administrare ai persoanei juridice, deductibile limitat la cel mult un singur autoturism aferent fiecarei persoane fizice cu astfel de atributii. Pentru a fi deductibile fiscal, cheltuielile cu parcul de autoturisme trebuie justificate cu documente legale.

Urmatoarele cheltuieli nu sunt deductibile9: cheltuielile proprii ale contribuabilului cu impozitul pe profit datorat, inclusiv

cele reprezentand diferente din anii precedenti sau din anul curent, precum si impozitele pe profit sau pe venit platite in strainatate. Sunt nedeductibile si cheltuielile cu impozitele neretinute la sursa in numele persoanelor fizice si juridice nerezidente, pentru veniturile realizate din Romania;

dobanzile/majorarile de intarziere, amenzile, confiscarile si penalitatile de intarziere datorate catre autoritatile romane, potrivit prevederilor legale. Amenzile, dobanzile, penalitatile sau majorarile datorate catre autoritati straine ori in cadrul contractelor economice incheiate cu persoane nerezidente si/sau autoritati straine sunt cheltuieli nedeductibile, cu exceptia majorarilor al caror regim este reglementat prin conventiile de evitare a dublei impuneri.

cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor sau a activelor corporale constatate lipsa din gestiune ori degradate, neimputabile, pentru care nu au fost incheiate contracte de asigurare, precum si taxa pe valoarea adaugata aferenta. Nu intra sub incidenta acestor prevederi stocurile si mijloacele fixe amortizabile,

9 Legea 571/2003 privind Codul fiscal cu modificarile si completarile ulterioare art. 48, al.7.

23

distruse ca urmare a unor calamitati naturale sau a altor cauze de forta majora, in conditiile stabilite prin norme;

cheltuielile cu taxa pe valoarea adaugata aferenta bunurilor acordate salariatilor sub forma unor avantaje in natura, daca valoarea acestora nu a fost impozitata prin retinere la sursa;

cheltuielile facute in favoarea actionarilor sau asociatilor, altele decat cele generate de plati pentru bunurile livrate sau serviciile prestate contribuabilului, la pretul de piata pentru aceste bunuri sau servicii;

cheltuielile inregistrate in contabilitate, care nu au la baza un document justificativ, potrivit legii, prin care sa se faca dovada efectuarii operatiunii sau intrarii in gestiune, dupa caz, potrivit normelor;

cheltuielile inregistrate de societatile agricole, constituite in baza legii, pentru dreptul de folosinta al terenului agricol adus de membrii asociati, peste cota de distributie din productia realizata din folosinta acestuia, prevazuta in contractul de societate sau asociere;

cheltuielile determinate de diferentele nefavorabile de valoare a titlurilor de participare la persoanele juridice la care se detin participatii, precum si de diferentele nefavorabile de valoare aferente obligatiunilor emise pe termen lung, cu exceptia celor determinate de vanzarea-cesionarea acestora;

cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile; cheltuielile cu contributiile platite peste limitele stabilite sau care nu sunt

reglementate prin acte normative; cheltuielile cu primele de asigurare platite de angajator, in numele angajatului,

care nu sunt incluse in veniturile salariale ale angajatului; alte cheltuieli salariale si/sau asimilate acestora, care nu sunt impozitate la

angajat; cheltuielile cu serviciile de management, consultanta, asistenta sau alte prestari

de servicii, pentru care contribuabilii nu pot justifica necesitatea prestarii acestora in scopul activitatilor desfasurate si pentru care nu sunt incheiate contracte;

cheltuielile cu primele de asigurare care nu privesc activele contribuabilului, precum si cele care nu sunt aferente obiectului de activitate, cu exceptia celor care privesc bunurile reprezentand garantie bancara pentru creditele utilizate in desfasurarea activitatii pentru care este autorizat contribuabilul sau utilizate in cadrul unor contracte de inchiriere sau de leasing, potrivit clauzelor contractuale;

pierderile inregistrate la scoaterea din evidenta a creantelor incerte sau in litigiu, neincasate, pentru partea neacoperita de provizion, precum si pierderile inregistrate la scoaterea din evidenta a creantelor incerte sau in litigiu, neincasate. In aceasta situatie, contribuabilii care scot din evidenta clientii neincasati sunt obligati sa comunice in scris acestora scoaterea din evidenta a

24

creantelor respective, in vederea recalcularii profitului impozabil la persoana debitoare, dupa caz;

cheltuielile de sponsorizare si/sau mecenat si cheltuielile privind bursele private, acordate potrivit legii; contribuabilii care efectueaza sponsorizari si/sau acte de mecenat, potrivit prevederilor Legii nr. 32/1994 privind sponsorizarea, cu modificarile ulterioare, si ale Legii bibliotecilor nr. 334/2002, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si cei care acorda burse private, potrivit legii, scad din impozitul pe profit datorat sumele aferente, daca totalul acestor cheltuieli indeplineste cumulativ urmatoarele conditii:

este in limita a 30/00 din cifra de afaceri; nu depaseste mai mult de 20% din impozitul pe profit datorat. In limitele respective se incadreaza si cheltuielile de sponsorizare a bibliotecilor

de drept public, in scopul constructiei de localuri, al dotarilor, achizitiilor de tehnologie a informatiei si de documente specifice, finantarii programelor de formare continua a bibliotecarilor, schimburilor de specialisti, a burselor de specializare, a participarii la congrese internationale;

cheltuielile inregistrate in evidenta contabila, care au la baza un document emis de un contribuabil inactiv al carui certificat de inregistrare fiscala a fost suspendat in baza ordinului presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala.

cheltuielile cu taxele si cotizatiile catre organizatiile neguvernamentale sau asociatiile profesionale care au legatura cu activitatea desfasurata de contribuabili si care depasesc echivalentul in lei a 4.000 euro anual, altele decat cele prevazute de Codul Fiscal;

cheltuielile reprezentand valoarea deprecierilor mijloacelor fixe, in cazul in care, ca urmare a efectuarii unei reevaluari, se inregistreaza o descrestere a valorii acestora.

Regia Autonoma Administratia Patrimoniului Protocolului de Stat deduce la calculul profitului impozabil urmatoarele cheltuieli:

cheltuielile reprezentand diferenta dintre sumele cuvenite pe baza de contract de prestari de servicii cu Senatul, Camera Deputatilor, Administratia Prezidentiala, Guvernul Romaniei si Curtea Constitutionala pentru plata activitatii de reprezentare si protocol si cheltuielile inregistrate efectiv de regie;

cheltuielile efectuate, in conditiile legii, pentru asigurarea administrarii, pastrarii integritatii si protejarii imobilului Palat Elisabeta din domeniul public al statului;

cheltuielile aferente producerii si emiterii permiselor de sedere temporara/permanenta pentru cetatenii straini, in conditiile reglementarilor legale.

Venitul net (sau dupa caz pierderea fiscala) din activitati independente. realizat dc persoanele fizice in cadrul unor asocieri fara pcrsonalitate juridica

25

constituite intre persoane fizice, se calculeaza la nivelul asociatiei (conform mctodologiei prezentate mai sus) si se distribuie asociatilor proportional cu cota procentuala de participare corespunzatoare contributiei, conform contractului de asociere. Nu sunt considerate venituri pentru asociatie contributiile asociatilor conform contractului de asociere.

In acest scop, asociatii au obligatia sa incheie contracte de asociere in forma scrisa, la inceperea activitatii, care sa cuprinda inclusiv date referitoare la: partile contractante, obiectul de activitate si sediul asociatiei, contributia asociatilor in bunuri si drepturi, cota procentuala de participare a fiecari asociat la veniturile sau pierderile din cadrul asocierii, desemnarea asociatului care sa raspunda pentru indeplinirea obligatiilor asociatiei fata de autoritatil publice, conditiile de incctarc a asocierii. Contractul de asociere se inre gistreaza la organul fiscal tentorial in raza carina isi are sediul asociatia, ii termen de 15 zile de la data incheierii acestuia.

In martie se depune declaratia anuala pe venit pentru asociatiile fara personalitate juridica si pana la 15 martie 2008 se efectueaza platile anticipate aferente primului trimestru.

Venitul net sau pierderea fiscala inscrisa in cadrul declaratiei se dctermina pe baza datelor din evidenta contabila in partida simpla a asociatie fara personalitate juridica astfel:

Venit net = Venit brut - Cheltuicli deductibile aferente realizarii venitului

Pierderc fiscala = Cheltuicli deductibile aferente - Venit brut realizarii venitului

Venitul brut reprezinta veniturile in bani si/sau echivalentul in lei al veniturilor in natura incasate in anul de raportare din activitati desfasurate de asociati, atat din activitatea de baza, cat si din cele adiacente acesteia.

Cheltuielile deductibile reprezinta cheltuielile efectuate in vederea realizarii venitului, cu conditia sa fie efectuate in interesul direct al activitatii, sa corespunda unor cheltuieli effective, sa fie justificate cu documente si sa fie cuprinse in cheltuielile excrcitiului financial- al anului in cursul caruia au fost platite.

In cazul in care intre membrii asociati cxista legaturi de rudenie pana la gradul al patrulea inclusiv, acestia sunt obligati sa faca dovada ca participa la realizarea venitului cu bunuri sau drepturi asupra carora au drept de proprietate. Persoanele fizice care au dobandit capacitatea de exercitiu rcstransa, pot fi, de asemenea, membrii asociati.

Profitul/venitul cuvenit unei persoane fizice, dintr-o asociere cu o pcrsoana juridica romana, microintreprindere, care nu genereaza o pcrsoana juridica,

26

determinat pe baza metodologiei privind impozitul pe venitul microintreprinderilor, este asimilat, in vederea impunerii la nivelul persoanei fizice, venitului brut din activitati independente. Venitul net se determina prin deducerea din venitul brut a contributiilor obligatorii prevazutc de lege, datorate de persoanele fizice, acesta fiind o componenta a venitului anual. Impozitul retinut de persoana juridica in contul persoanei fizice, pentru veniturilc realizate din aceasta asociere, reprezinta plata anticipate in contul impozitului anual pe venit. Obligatia calcularii, retinerii si virarii impozitului, determinat conform metodologiei stabilite in legislatia privind impozitul pe profit sau pe venitul microintreprinderii, revine persoanei juridice romane.

b) Venitul net se determina10 pe baza de norme anuale de venit,pentru contribuabilii care realizeaza venituri din activitati independcnte si isi desfasoara activitatea individual, fara salariati. In cazul in care contribuabilul desfasoara o activitate independenta pe perioade mai mici decat anul calendaristic, norma de venit aferenta acelei activitati se corecteaza astfel incat sa reflecte perioada de an calendaristic in care a fost desfasurata activitatea respectiva.

Acest tratament fiscal nu se aplica in urmatoarele cazuri: pentru asocierile fara personalitate juridica constituite intre persoane

juridice straine care isi desfasoara activitatea in Romania; pentru asocierile fara personalitate juridica constituite intre persoane

juridice romane; fondurilor de investitii constituite ca asociatii fara personalitate juridica; asocierilor cu o persoana juridica platitoare de impozit pe profit, caz in care se

aplica numai regimul fiscal privind impozitul pe profit.Totodata trebuie precizat ca tratamentul fiscal al venitului realizat din asociere, in

alte cazuri decat asocierea cu o persoana juridica, se stabileste in aceeasi maniera ca si pentru categoria de venituri in care este incadrat.

La stabilirea normelor anuale de venit se au in vedere atat caracterul sezonier al unor activitati, cat si durata concediului legal de odihna.

Normelc de venit pot fi corectate, la stabilirea coeficientilor de corectie a normelor, avandu-se in vedere urmatoarele criterii:

- vadul comercial si clientela;- varsta contribuabilului. Diminuarca normelor de venit ca urmare a indeplinirii

criteriului de varsta a contribuabilului se opereaza incepand cu anul urmator celui in care acesta a implinit varsta si care ii permite reducerea normei;

- starea de handicap sau de invaliditate a contribuabilului;- folosirea de masini, dispozitive si scule actionate manual sau de motrice;- activitatea se desfasoara intr-un spatiu proprietate a contribuabilului sau

inchiriat;

10 Georgeta Vintil Fiscalitate Metode i Tehnici fiscale Ediia a doua Editura Economic 2006 pag,468

27

- realizarea de lucrari, prestarea de servicii si obtincrea de produse, material propriu sau al clientului;

- alte criterii specifice.Corectarea normelor de venit pentru contribuabilii care au si calitatea de salariat

sau isi pierd aceasta calitate se face incepand cu luna urma incheierii/desfacerii contractului individual de munca.

Venitul net din activitati independente, determinat pe baza de in anuale de venit, se reduce proportional cu:

a) perioada de la inceputul anului si pana la momcntul autorizari anul inceperii activitafii;b)perioada ramasa pana la sfarsitul anului fiscal, in situatia inceperii activitati, la cererea contribuabilului;c) perioada nelucrata, in situatia intreruperilor temporare de activitate in cursul anului, ca urmare a unor accidente, spitalizari si cauze obiective, inclusiv cele de forta majora, doveditc cu documente justificative, la cererea contribuabilului.In cazul incetarii activitatii in cursul anului, respectiv al intreruperii temporare,

persoanele fizice autorizate si asociatiile fara personalitate juridica au obligatia sa depuna autorizatia de functionare si sa instiinteze in termen de cinci zile, organele fiscale in a caror raza teritoriala aceste desfasoara activitatea. In acest sens, contribuabilii vor anexa in copie documente din care sa rezulte depunerea autorizatiei.

In situatiile relatate mai sus, contribuabilii exercitandu-si activitatea o parte din an, venitul net aferent perioadei efectiv lucrate se va determina raportarea normei anuale de venit la 365 de zile, iar rezultatul se va inmul numarul zilelor de activitate:

Venit net aferent = Norma anuala de venit x Nr. de zile de activitateperioadei efectiv lucrate 365

Nomenclatorul activitatilor independente pentru care venitul net se determina pe baza de norme de venit se stabileste de Ministerul Finantelor Publice prin ordin al ministrului, iar directiile generale ale finantelor publice teritoriale au obligatia de a stabili si publica anual normele de venit inainte de data de 1 ianuarie a anului in care urmeaza a se aplica normele respective.

Organul fiscal competent comunica contribuabilului pana la data de 15 aprilie a anului fiscal suma reprezentand venitul net si nivelul platilor anticipate in contul impozitului anual. Norma de venit comunicata contribuabilului reprezinta venitul net care intra in componenta venitului anual impozabil.

Contribuabilii care desfasoara activitati pentru care venitul net se determina pe baza de norme de venit nu au obligatia sa organizeze si sa conduca contabilitate in partida simpla pentru activitatea respectiva.

28

In situatia in care contribuabilii desfasoara doua sau mai multe activitati la care impunerea se face pe baza de norme de venit, venitul net din aceste activitati se stabileste pe baza celei mai ridicate norme de venit pentru respectivele activitati.

Contribuabilii ale caror venituri nete se determina pe baza normelor de venit au dreptul de a opta pentru dctcrminarca venitului net anual in sistem real. In consecinta, contribuabilii care considera ca ar fi favorizati daca ar trece la determinarea venitului net in sistem real pot sa depuna o cerere la organul fiscal competent, pana la data de 31 ianuarie inclusiv a anului fiscal, in cazul contribuabililor care au desfasurat activitate in anul precedent, odata cu depunerea declaratiei privind venitul estimat pentru anul urmator.

In cazul contribuabililor care incep activitatea in cursul anului fiscal, cererea de optiune pentru stabilirea venitului net in sistem real, insotita de declaratia privind venitul estimat, se depune la organul fiscal competent in lermen de 15 zile de la inceperea activitatii.

Optiunea de a determina venitul net pe baza datelor din contabilitatea in partida simpla este obligatorie pentru contribuabil pe o perioada de doi ani fiscali consecutiv si se considera reinnoita pentru o noua perioada, daca nu se depune o cerere de renuntare de catre contribuabil.

Veniturile obtinute de pe urma valorificarii drepturilor de proprietate intelectuala 11fac parte din categoria veniturilor din activitati independente, doar cele nete putand fi supuse impozitului pe venit.

Spre deosebire insa de veniturile comerciale (obtinute de catre persoane fizice autorizate sau asociatii familiale) sau de veniturile obtinute din exercitarea de profesii liberale, pentru veniturile din drepturi de proprietate intelectuala legea prevede o modalitate aparte de impozitare. Astfel, venitul net din drepturile de proprietate intelectuala se stabileste prin scaderea din venitul brut a urmatoarelor cheltuieli:

a) o cheltuiala deductibila egala cu 40% din venitul brut; b) contributiile sociale obligatorii platite. In cazul veniturilor provenind din crearea unor lucrari de arta monumentala,

venitul net se stabileste prin deducerea din venitul brut a urmatoarelor cheltuieli: a) o cheltuiala deductibila egala cu 50% din venitul brut;

b)contributiile sociale obligatorii platite. Sunt considerate opere de arta monumentala urmatoarele: lucrari de decorare, precum pictura murala a unor spatii si cladiri de mari dimensiuni, interior-exterior; lucrari de arta aplicata in spatii publice, precum: ceramica, metal, lemn, piatra, marmura etc;

11 Georgeta Vintil Fiscalitate Metode i Tehnici fiscale Ediia a doua Editura Economic 2006 pag,471

29

lucrari de sculptura de mari dimensiuni, design monumental, amenajari de spatii publice; lucrari de restaurare a acestora.

Exista insa si situatii cand venitul net din drepturi de proprietate intelectuala se determina ca diferenta intre venitul brut si comisionul cuvenit organismelor de gestiune colectiva sau altor platitori care, conform legii, au atributii de colectare si de repartizare a veniturilor intre titularii de drepturi. In acest caz nu mai sunt aplicabile cotelor de cheltuieli prevazute mai sus (de 40, respectiv 50%).

Cazurile cand devine aplicabil acest mod de calcul sunt: venituri din drepturi de proprietate intelectuala transmise prin succesiune; venituri din exercitarea dreptului de suita; venituri reprezentand remuneratia compensatorie pentru copia privata.

In vederea stabilirii venitului net din drepturi de proprietate intelectuala, contribuabilii vor completa numai partea din Registrul-jurnal de incasari si plati referitoare la incasari. Aceasta reglementare este optionala pentru cei care considera ca isi pot indeplini obligatiile declarative direct pe baza documentelor emise de platitorul de venit. Acesti contribuabili sunt obligati sa arhiveze si sa pastreze documentele justificative cel putin in limita termenului de prescriptie prevazut de lege.

Venitul brut din drepturi de proprietate intelectuala cuprinde atat sumele incasate in cursul anului, cat si retinerile in contul platilor anticipate efectuate cu titlu de impozit si contributiile obligatorii retinute de platitorii de venituri.

In cazul in care determinarea venitului net din drepturi de proprietate intelectuala se face pe baza de cote forfetare de cheltuieli, nu exista obligativitatea inregistrarii in evidenta contabila a cheltuielilor efectuate aferente venitului.

Cheltuielile forfetare includ comisioanele si alte sume care revin organismelor de gestiune colectiva sau altor platitori de venituri drept plata a serviciilor prestate pentru gestiunea drepturilor de catre acestia din urma catre titularii de drepturi.

Veniturile din drepturi de proprietate intelectuala obtinute din strainatate se supun regulilor aplicabile veniturilor din strainatate, indiferent daca sunt incasate direct de titulari sau prin intermediul entitatilor responsabile cu gestiunea drepturilor de proprietate intelectuala, potrivit legii.

Cota de cheltuieli forfetare nu se acorda in cazul in care persoanele fizice utilizeaza baza materiala a beneficiarului acestor drepturi de proprietate intelectuala.

30

Venituri din activitati independente pentru care platitorii veniturilor respective au obligatia de a calcula, de a rctine si de a vira impozit prin retinere la sursa reprezentand plati anticipate. Acestea sunt:

a)venituri din vanzarea bunurilor in regim de consignatie (nu se incadreaza aici bunurile din patrimoniul personal). Impozitul ce trebuie retinut se stabilete aplicand o cota de impunere de 10% la venitul brut. b)venituri din activitati desfasurate in baza contractelor de agent. comision sau mandat comercial, venituri din activitati desfasurate in baza contractelor/conventiilor civile incheiate potrivit Codului civil, precum i venituri din activitatea de expertiza contabila si tehnica, judiciara si extrajudiciara. Impozitul ce trebuie retinut se stabileste prin aplicarea cotei de impozit la venitul brut. Cota de impozit este stabilita la 10%.

In situatiile prezentate mai sus (a si b), impozitul ce trebuie retinut se vireaza la bugetul de stat pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei in care a fost platit venitul.

c)venitul obtinut de o persoana fizica dintr-o asociere cu o persoanajuridica contribuabil, potrivit impozitului pe venitul microintreprinderilor, care nu genereaza o persoana juridica.

In acest caz, impozitul ce trebuie retinut se stabileste aplicand cota de impunere prevazuta pentru impozitului pe venitul microintreprinderilor, la veniturile ce revin persoanei fizice din asociere.

Impozitul afcrent veniturilor mentionate la punctul c) se vireaza la bugetul de stat in termenele de plata prevazute pentru impozitul pe venitul microintreprinderilor.

In concluzie, contribuabilul care desiasoara o activitate indepenta are obligatia sa efectueze plati anticipate in contul impozitului anual datorat bugetul de stat, cu exceptia veniturilor pentru care plata anticipata se efectueaza de platitorul de venit, prin retinere la sursa (punctele a * c de mai sus).

Venitul net anual impozabil din activitati independente12 se determina pe baza declaratiei de venit depusa la organul fiscal competent, pentru acelasi an fiscal. Declaratia de venit se depune odata cu declaratiile speciale in anul fiscal, pana la data de 15 mai inclusiv a anului urmator celui de realizare venitului. In timpul anului fiscal, contribuabilul realizeaza plati anticipate cu titlu de impozit catre bugetul statului in contul impozitului anual datorat. baza unei decizii dc plati anticipate emise de organul fiscal, fie prin rctinere la sursa dc catre platitorii de venituri, dupa caz.

Pentru aprccierea cat mai realista a platilor anticipate in contul impozitului anual, contribuabilii (cu exceptia celor care realizeaza venituri pentru impozitul se percepc prin retinere la sursa), precum si asociatiile fara personalitate juridica au obligatia sa depuna in timpul anului la organul fiscal competent, declaratii estimative de venituri impozabile, in anumite situatii, cum sunt:

12 Georgeta Vintil Fiscalitate Metode i Tehnici fiscale Ediia a doua Editura Economic 2006 pag,475

31

cand incep o activitate in timpul anului fiscal, declaratia rcferitoare la veniturile si cheltuielile estimate a se realiza pentru anul fiscal se depune in termen de 15 zile de la data producerii cvenimentului; cand inceteaza sa mai aiba domiciliul in Romania, contribuabilii depun o declaratie a veniturilor impozabile realizate pana in acel moment.De asemenea, contribuabilii care, in anul anterior, au realizat pierderi, cei care

au inceput activitatea in cursul anului fiscal ori au realizat venit perioade mai mici decat anul fiscal, precum si cei care, din motive obiective estimeaza ca vor realiza venituri care difera cu cel putin 20% fata de anul anterior au obligatia de a depune la organul fiscal competent odata cu declaratia speciala si declaratia estimativa de venit.

2.4. Venituri din salariiDefinirea veniturilor din salarii

Sunt considerate venituri din salarii, denumite n continuare salarii, toate veniturile n bani i/sau n natur, obinute de o persoan fizic ce desfoar o activitate n baza unui contract individual de munc, indiferent la perioada la care se refer, de denumirea veniturilor sau de forma sub care ele se acord, inclusiv indemnizaiile pentru incapacitate temporar de lucru.

In vederea impunerii, sunt asimilate salariilor13: indemnizatiile din activitati desfasurate ca urmare a unei functii de demnitate publica, stabilite potrivit legii; indemnizatiile din activitati desfasurate ca urmare a unei functii alese in cadrul persoanelor juridice fara scop lucrativ; drepturile de solda lunara, indemnizatiile, primele, premiile, sporurile si alte drepturi ale personalului militar, acordate potrivit legii; indemnizatia lunara bruta, precum si suma din profitul net, cuvenite administratorilor la companii/societati nationale, societati comerciale la care statul sau o autoritate a administratiei publice locale este actionar majoritar, precum si la regiile autonome; sumele primite de membrii fondatori ai societatilor comerciale constituite prin subscriptie publica; sumele primite de reprezentantii in adunarea generala a actionarilor, in consiliul de administratie, in comitetul de directie si in comisia de cenzori; sumele primite de reprezentantii in organisme tripartite, potrivit legii; indemnizatia lunara a asociatului unic, la nivelul valorii inscrise in declaratia de asigurari sociale;

13 Legea 571/2003, privind Codul Fiscal cu modificarile ulterioare art.55,al.2.

32

sumele acordate de organizatii nonprofit si de alte entitati neplatitoare de impozit pe profit, peste limita de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru indemnizatia primita pe perioada delegarii si detasarii in alta localitate, in tara si in strainatate, in interesul serviciului, pentru salariatii din institutiile publice; indemnizatia administratorilor, precum si suma din profitul net cuvenite administratorilor societatilor comerciale potrivit actului constitutiv sau stabilite de adunarea generala a actionarilor; orice alte sume sau avantaje de natura salariala ori asimilate salariilor.

Avantajele, cu exceptia celor primite in legatura cu o activitate dependenta includ, insa nu sunt limitate la: utilizarea oricarui bun, inclusiv a unui vehicul de orice tip, din patrimoniul afacerii, in scop personal, cu exceptia deplasarii pe distanta dus-intors de la domiciliu la locul de munca; cazare, hrana, imbracaminte, personal pentru munci casnice, precum si alte bunuri sau servicii oferite gratuit sau la un pret mai mic decat pretul pietei; imprumuturi nerambursabile; anularea unei creante a angajatorului asupra angajatului; abonamentele si costul convorbirilor telefonice, inclusiv cartelele telefonice, in scop personal; permise de calatorie pe orice mijloace de transport, folosite in scopul personal; primele de asigurare platite de catre suportator pentru salariatii proprii sau alt beneficiar de venituri din salarii, la momentul platii primei respective, altele decat cele obligatorii.

Urmatoarele sume nu sunt incluse in veniturile salariale si nu sunt impozabile, in intelesul impozitului pe venit14: a) ajutoarele de inmormantare, ajutoarele pentru pierderi produse in gospodariile proprii ca urmare a calamitatilor naturale, ajutoarele pentru bolile grave si incurabile, ajutoarele pentru nastere, veniturile reprezentand cadouri pentru copiii minori ai salariatilor, cadourile oferite salariatelor, contravaloarea transportului la si de la locul de munca al salariatului, costul prestatiilor pentru tratament si odihna, inclusiv transportul pentru salariatii proprii si membrii de familie ai acestora, acordate de angajator pentru salariatii proprii sau alte persoane, astfel cum este prevazut in contractul de munca. Cadourile oferite de angajatori in beneficiul copiilor minori ai angajatilor, cu ocazia Pastelui, zilei de 1 iunie, Craciunului si a sarbatorilor similare ale altor culte religioase, precum si cadourile oferite angajatelor cu ocazia zilei de 8 martie sunt neimpozabile, in masura in care valoarea cadoului oferit fiecarei persoane, cu orice ocazie din cele de mai sus, nu depaseste 150 lei.

14 Legea 571/2003, privind Codul Fiscal cu modificarile ulterioare art.55,al.4.

33

Nu sunt incluse in veniturile salariale si nu sunt impozabile nici veniturile de natura celor prevazute mai sus, realizate de persoane fizice, daca aceste venituri sunt primite in baza unor legi speciale si finantate din buget; a) tichetele de cresa acordate potrivit legii; b) tichetele de masa si drepturile de hrana acordate de angajatori angajatilor, in conformitate cu legislatia in vigoare; c) contravaloarea folosintei locuintei de serviciu sau a locuintei din incinta unitatii, potrivit repartitiei de serviciu, numirii conform legii sau specificitatii activitatii prin cadrul normativ specific domeniului de activitate, compensarea chiriei pentru personalul din sectorul de aparare nationala, ordine publica si siguranta nationala, precum si compensarea diferentei de chirie, suportata de persoana fizica, conform legilor speciale; d) cazarea si contravaloarea chiriei pentru locuintele puse la dispozitia oficialitatilor publice, a angajatilor consulari si diplomatici care lucreaza in afara tarii, in conformitate cu legislatia in vigoare; e) contravaloarea echipamentelor tehnice, a echipamentului individual de protectie si de lucru, a alimentatiei de protectie, a medicamentelor si materialelor igienico-sanitare, a altor drepturi de protectie a muncii, precum si a uniformelor obligatorii si a drepturilor de echipament, ce se acorda potrivit legislatiei in vigoare; f) contravaloarea cheltuielilor de deplasare pentru transportul intre localitatea in care angajatii isi au domiciliul si localitatea unde se afla locul de munca al acestora, la nivelul unui abonament lunar, pentru situatiile in care nu se asigura locuinta sau nu se suporta contravaloarea chiriei, conform legii; g) sumele primite de angajati pentru acoperirea cheltuielilor de transport si cazare a indemnizatiei primite pe perioada delegarii si detasarii in alta localitate, in tara si in strainatate, in interesul serviciului. Sunt exceptate de la aceste prevederi sumele acordate de persoanele juridice fara scop patrimonial si de alte entitati neplatitoare de impozit pe profit peste limita de 2,5 ori indemnizatia acordata salariatilor din institutiile publice; h) sumele primite, potrivit dispozitiilor legale, pentru acoperirea cheltuielilor de mutare in interesul serviciului; i) indemnizatiile de instalare ce se acorda o singura data, la incadrarea intr-o unitate situata intr-o alta localitate decat cea de domiciliu, in primul an de activitate dupa absolvirea studiilor, in limita unui salariu de baza la angajare, precum si indemnizatiile de instalare si mutare acordate, potrivit legilor speciale, personalului din institutiile publice si celor care isi stabilesc domiciliul in localitati din zone defavorizate, stabilite potrivit legii, in care isi au locul de munca; j) sumele reprezentand platile compensatorii, calculate pe baza salariilor medii nete pe unitate, primite de persoanele ale caror contracte individuale de munca au fost desfacute ca urmare a concedierilor colective, precum si sumele reprezentand platile compensatorii, calculate pe baza salariului mediu net pe economie, primite

34

de personalul civil din sectorul de aparare nationala, ordine publica si siguranta nationala la incetarea raporturilor de munca sau de serviciu, ca urmare a nevoilor de reducere si de restructurare, acordate potrivit legii; k) sumele reprezentand platile compensatorii, calculate pe baza soldelor lunare nete, acordate personalului militar trecut in rezerva sau al carui contract inceteaza ca urmare a nevoilor de reducere si de restructurare, precum si ajutoarele stabilite in raport cu solda lunara neta, acordate acestuia la trecerea in rezerva sau direct in retragere cu drept de pensie sau celor care nu indeplinesc conditiile de pensie, precum si ajutoare sau plati compensatorii primite de politisti aflati in situatii similare, al caror cuantum se determina in raport cu salariul de baza lunar net, acordate potrivit legislatiei in materie; veniturile din salarii realizate de catre persoanele fizice cu handicap grav sau accentuat, la functia de baza; l) veniturile din salarii, ca urmare a activitatii de creare de programe pentru calculator; incadrarea in activitatea de creatie de programe pentru calculator se face prin ordin comun al ministrului muncii, solidaritatii sociale si familiei, al ministrului comunicatiilor si tehnologiei informatiei si al ministrului finantelor publice; m) sumele sau avantajele primite de persoane fizice din activitati dependente desfasurate intr-un stat strain, indiferent de tratamentul fiscal din statul respectiv. Fac exceptie veniturile salariale platite de catre sau in numele unui angajator care este rezident in Romania sau are sediul permanent in Romania, care sunt impozabile indiferent de perioada de desfasurare a activitatii in strainatate; n) cheltuielile efectuate de angajator pentru pregatirea profesionala si perfectionarea angajatului legata de activitatea desfasurata de acesta pentru angajator; o) costul abonamentelor telefonice si al convorbirilor telefonice, inclusiv cartelele telefonice, efectuate in vederea indeplinirii sarcinilor de serviciu; p) avantajele sub forma dreptului la stock options plan, la momentul angajarii si implicit la momentul acordarii; r) diferenta favorabila dintre dobanda preferentiala stabilita prin negociere si dobanda practicata pe piata, pentru credite si depozite. (5) Avantajele primite in bani si in natura si imputate salariatului in cauza nu se impoziteaza.

Deducerea personala

Persoanele fizice au dreptul la deducerea din venitul net lunar din salarii a unei sume sub forma de deducere personala, acordata pentru fiecare luna a

35

perioadei impozabile numai pentru veniturile din salarii la locul unde se afla functia de baza.

Deducerea personala se acorda pentru persoanele fizice care au un venit lunar brut de pana la 1000 lei inclusiv, astfel15: - pentru contribuabilii care nu au persoane in intretinere - 250 lei; - pentru contribuabilii care au o persoana in intretinere - 350 lei; - pentru contribuabilii care au doua persoane in intretinere - 450 lei; - pentru contribuabilii care au trei persoane in intretinere - 550 lei; - pentru contribuabilii care au patru sau mai multe persoane in intretinere - 650 lei. Pentru contribuabilii care realizeaza venituri brute lunare din salarii cuprinse intre 100 lei si 3000 lei, inclusiv, deducerile personale sunt degresive fata de cele de mai sus si se stabilesc prin ordin al ministrului finantelor publice.

Deducerea personala lunara = Deducerea personala pentru venit brut lunar de pana la 1000 ron in functie de numdrul persoanelor aflat intretinere * (1 - (venit brut lunar 1000 ron.)/2000 ron.

Pentru c