79982146 Impactul Internetului Asupra Practicii de Relatii Publice

8/12/2019 79982146 Impactul Internetului Asupra Practicii de Relatii Publice

http://slidepdf.com/reader/full/79982146-impactul-internetului-asupra-practicii-de-relatii-publice 1/101

UNIVERSITATEA „AL. I. CUZA” IAŞIFACULTATEA DE FILOSOFIE

SPECIALIZAREA COMUNICARE SOCIALǍ ŞI RELAŢII PUBLICE

LUCRARE DE LICENŢǍ

IMPACTUL INTERNETULUI

ASUPRA PRACTICII DE RELAŢII PUBLICE

COORDONATOR ŞTIINŢIFIC,

CONF.UNIV.DR. GHEORGHE-ILIE FÂRTE

CANDIDAT,

MARIA-DIANA HUŞTIU

IAŞI, 2!



C U P R I N S

I"#$%&'()$)...........................................................................................................................4

1. Locul şi rolul relaţiilor publice într-o societate contemporană..........................................9

1.1. Ce sunt relaţiile publice?.................................................................................................9

1.2. Tipuri de relaţii publice.................................................................................................14

1.3. biecti!ele acti!ităţii de relaţii publice........................................................................1"

1.4. #nstrumente $olosite în practica de relaţii publice.........................................................1%

1.". &cti!ităţi de relaţii publice............................................................................................2"

2.I"#)$")#-*+' "/%$0%"1 &) (%0'"($)...........................................................31

2.1. 'curt

istoric....................................................................................................................31

2.2. (eţeaua şi ser!iciile sale................................................................................................31

2.3. )unctele tari şi punctele slabe ale #nternetului..............................................................32

2.4. #mpactul social al #nternetului.......................................................................................3%

2.". Cultura

#nternet..............................................................................................................3*

3. A1"0)"#) 4)")$1) 1) )-PR ......................................................................................39

3.1. #ntroducere în e-)(.......................................................................................................39

3.2. Ce sunt e-)(?................................................................................................................4+

3.3. biecti!e ale e-)(.........................................................................................................42

3.4. Stakeholders..................................................................................................................43

3.". #nstrumente ale e-)(.....................................................................................................4"3.,. e-)( şi s$era economică................................................................................................,"

3.%. e-)( şi s$era politică.....................................................................................................,*

5. S#'&' &) (67 C0+" )1)(#%$18 %"1") .................................................................%2

4.1. Executive Summary.......................................................................................................%2

4.2. Campania.......................................................................................................................%3

4.3.&nalia...........................................................................................................................%*

2



4.4. c/ipa - 'tructură şi responsabilităţi.............................................................................*3

4.". Costuri şi #mplementare................................................................................................*"

4.,. 0ilestones.....................................................................................................................*9

C%"(1'6.............................................................................................................................91

B91%4$/) ........................................................................................................................93

A"):)...................................................................................................................................9,

3



INTRODUCERE

(e!oluţia te/noloică de la s$rşitul secolului al -lea a a!ut o in$luenţă

determinantă asupra metodoloiilor $olosite în practica (elaţiilor. )ublice. #nternetul şi

(elaţiile publice electronice 5e-)(6-ul7 au desc/is noi perspecti!e asupra culti!ării unor

relaţii sociale $uncţionale între actorii sociali din s$era publică. &cest nou mediu de

comunicare 8 #nternetul 8 este unul dintre cele mai e$iciente instrumente din era

lobaliării att în domeniul a$acerilor ct şi la ni!elul întreii societăţi. :n ilele noastre

#nternetul este una dintre părţile noastre constituti!e $iind utiliat de aproape ;umătate de

miliard din populaţia lobului. 'tatutul de 5parte interantă6 a #nternetului impune un scop

clar lipsa acestui scop ec/i!alnd cu plecarea în lume $ără un anumit ţel. (elaţiile publice

în $orma actuală nu mai ţin doar de 5cerneală6 ci de o idee enială şi de o comunicare

creati!ă în plus această re!oluţie diitală constituie o mare oportunitate pentru industria

relaţiilor publice relaţioniştii trebuind să e<ploatee la ma<imum aceste oportunităţi.

(elaţiile publice online constituie un instrument care ne permite să a;unem să comunicăm

cu publicul nostru electronic. e-)(-ul este doar o parte din ceea ce înseamnă !iitorul. ste

e!ident că !om a;une să citim iarele cu preponderenţă online să utiliăm $rec!ent

bibliotecile online şi să pre$erăm studiul în uni!ersităţile online. C/iar pro$esia de

relaţionist ar putea $i însuşită prin studiu şi practică online. )entru un specialist în relaţii

publice online este destul de importantă e<perienţa de pe =et. &ceastă $ineţe de a căuta şi

na!ia pe #nternet e<act spre ceea ce este necesar !a a;uta specialistul în )( să trimită

mesa;ul mai e$icient şi mai corect direcţionat. Conteaă mult să se ştie unde este #nternetul

mai bine răspndit cine sunt cei care na!i/eaă în mod reulat pe =et şi care sunt cele

mai bune surse de in$ormare online. Comunicaţiile online şi în eneral media electronice

au produs cea mai mare sc/imbare în domeniul comunicaţiilor. E-mailul, intranetul extranetul, publicitatea prin #nternet painile de web au desc/is noi autostrăi pentru

acti!ităţile de relaţii publice www-ul putnd $i considerat primul mediu de comunicare în

masă prin care a!em posibilitatea să ne adresăm direct publicului $ără cenura altor media.

=ici o altă arie a relaţiilor publice nu este att de $ierbinte în noul mileniu ca de!oltarea

painilor web operaţiunile pe #nternet şi determinarea web-ului de a comunica cu publicul

ţintă. )nă şi di$uarea comunicatelor de presă se mută în cyberspace.

#nternetul o$eră tot attea ameninţări pe ct oportunităţi pentru relaţiile publice. )ede o parte poţi preenta imainea companiei şi ştirile aşa cum doreşti iar pe de altă parte

4



nu ai nici un control asupra a ceea ce se spune. >iecare ana;at al companiei are

posibilitatea de a de!eni un purtător de cu!nt iar !onurile şi rumorile pot $i împrăştiate

în ;urul lumii în decurs de cte!a ore. Clienţii $urioşi $oştii ana;aţi nemulţumiţi pot $olosi

#nternetul pentru a da !oce plnerii lor. Site-urile de scandal pot de!asta reputaţia

corporaţiilor 5br$a6 de pe c/aturi şi din rupurile de pe #nternet poate enera !onuri

uneori de neoprit. orbele pot înropa sau crea reputaţii e<trem de rapid. #nternetul o$eră

acum o puternică resursă de comunicare în situaţiile de criă. 0ulte companii

monotorieaă #nternetul ca să !adă ce se spune despre ele şi pentru a răspunde imediat ca

să-şi sal!ee reputaţia. 0ai mult de ,++ de companii au ana;at e-Watch o $irmă care

o$eră ser!icii de monotoriare pe web pentru colectarea acestor in$ormaţii. )aul @olmes

editorul re!istei 5#nside )(6 spunea că 5#nternetul este pentru acele lucruri pe care

(elaţiile )ublice le $ac bine6. )ainile web o$eră ştiri prin te<t $otora$ii sunet şi imaini

!ideo realind o calitate bună pentru $iecare tip de suport. &pariţia acestui nou mediu a

determinat conturarea altor concepte precum e-market e-business e-commerce etc. rice

repreentant al lumii a$acerilor care nu !a lua în considerare #nternetul 8 $ie în domeniul

business to business $ie în cel business to consumer 8 !a pierde competiţia. :n )(-ul din

mediul 5e6 totul a început cu simpla preenţă painile web ale companiilor $iind primele

care marcau teritoriul. Alterior demersul s-a intensi$icatB actualiarea in$ormaţiilor se

$ăcea mai des companiile optau să pună pe aenda web di$erite $aţete ale acti!ităţii lor. :n

acest $el pe #nternet din punctul de acces către o companie poţi să intri într-un între

uni!ers. #nternetul asiură ast$el o $ormă de interare a comunicării pe care mediile

offline le obţin mai reu. )racticienii de relaţii publice au căutat întotdeauna să $olosească

te/noloia pro$itnd de $iecare salt pe care aceasta îl $ace. !oluţia spectaculoasă a

calculatoarelor a creat şi creeaă permanent posibilităţi noi e<traordinare pentru oamenii

de (elaţii )ublice. #nternetul o$eră posibilitatea unui !e/icul capabil rapid şi accesibil

pentru acţiuni politice de toate $elurile $ie că scopul este să se $acă publică o c/estiune $iesă susţină strnerea de $onduri sau construirea unei reţele de spri;in.

Trebuie să conştientiăm $aptul că o paină web nu apare ca o broşură a corporaţiei

lansată pe #nternet ci se de$ineşte ca $iind o sosie a corporaţiei o oportunitate de a crea o

replică a personalităţii complete comple<e a a$acerii pe toate $aţetele şi oportunităţile de a

menţine leătura cu publicul ţintă al companiei. &şadar apariţia #nternetului în domeniul

relaţiilor publice determină apariţia unor relaţii publice virtuale care ridică numeroase

teme de discuţie care !or $i debătute pe parcursul acestei lucrări. Lucrarea este structuratăîn trei capitole în care sunt abordate de la eneral spre particular aspecte speci$ice ale

"



e!oluţiei relaţiilor publice de la mediul offline la mediul online scopul principal urmărit în

acest conte<t $iind radiora$ierea spaţiului e-)(.

)rimul capitol intitulat 5Locul şi rolul relaţiilor publice într-o societate modernă6

realieaă o abordate la modul eneral a (elaţiilor )ublice cuprinnd de$iniţia acestora

tipurile de relaţii publice obiecti!ele instrumentele şi acti!ităţile care stau la baa acestora

pentru a putea $ace o delimitare clară a spaţiului offline.

Capitolul al doilea 5#nternetul ca spaţiu in$ormaţional şi de comunicare6 preintă

din punct de !edere te/nic reţeaua şi principalele sale caracteristici cu accent asupra

in$luenţei pe care aceasta o e<ercită asupra societăţii şi e!oluţiei acesteia $iind delimitate

elementele pe care le implică comunicarea în ciberspaţiu.

Altimul capitol dar nu cel din urmă constituie esenţa lucrării de $aţă. 5&liniamente

enerale ale e-)(-ului6 pune accent pe importanţa ndirii din perspecti!a e-)r şi impactul

pe care această ndire îl poate a!ea asupra acti!ităţii noastre. Capitolul apare ca un /id

pe această autostradă in$ormaţională preentnd de$iniţia acestui concept obiecti!ele

instrumentele publicul ţintă precum şi reultatele acţiunii acestora în s$era economică şi

politică accentund o dată în plus importanţa !itală a acestui domeniu.

Lucrarea de $aţă nu are pretenţia de a epuia o tematică de alt$el e<trem de e<tinsă

şi într-o dinamică permanentă ci încearcă să preinte anumite concepte şi principii

directoare ale acestui domeniu care îşi pune amprenta din ce în ce mai prenant asupra

societăţii.

,



;. LOCUL ŞI ROLULRELAŢIILOR PUBLICE <N SOCIETATEA CONTEMPORAN=

5Toată lumea !orbeşte despre (elaţiile )ublice dar se pare că $oarte puţini cunosc semni$icaţia acestui

termen6 @arlo7

După cum se ştie relaţiile publice repreintă un concept comple< care a su$erit

numeroase trans$ormări şi încă este desc/is !iitoarelor in$luenţe $iind în permanenţă

predispus la sc/imbare. (elaţiile )ublice sunt ca un medicament administrate cum trebuie

de un medic bun !or $ace minuni administrate prost si cu inoranţă pot ucide. Teoria

oraniaţiilor a a;uns la o concluie 5darinistă6 susţinnd că în secolul al #-lea nu !or

supra!eţui oraniaţiile mari şi puternice ci doar acelea care se !or do!edi capabile să se

adaptee unei lumi în sc/imbare. =u mai putem !orbi de o adaptare la mediu ci de o

adaptare la sc/imbare. &m putea spune că oraniaţiile pot dobndi statutul de oraniaţii

per$ormante nu în caul în care se adapteaă la sc/imbare ci doar în momentul în care !or

ţine pasul cu !itea mare a sc/imbării. 0odul în care o oraniaţie depinde de mediu ţine

de o serie de !ariabile precumE pro$ilul acti!ităţii personalul utiliat $ondurile pentru

de!oltare a!ute la dispoiţie radul de libertate în des$ăşurarea acţiunilor. :n ultimile

două decenii s-a constatat că pentru a reista presiunilor e<ercitate de mediu o oraniaţie

trebuie să dispună de capabilităţi cu totul noi $iind ne!oită 0arinescu 2++37 E

• 'ă accepte responsabilitatea publică impusă de societate care de!ine tot mai

independentă de stat dar care are tendinţa să redirecţionee aşteptările şi e<ienţele

dinspre stat spre oraniaţie B

• 'ă comunice tot mai e$icient cu publicurile care se caracterieaă printr-o di!ersitate

tot mai e<tinsă B

• 'ă se interee în comunitatea pentru care a $ost creată sau cu care interacţioneaă

pro<imal.&ceste e<ienţe care stau în $aţa oraniaţiilor din secolul al #-lea au dus la

mutaţii semni$icati!e în ceea ce pri!eşte rolul relaţiilor publice în noua societate ibidem7E

• Trans$ormarea lor într-o $uncţie de conducereB

• 'pecialiarea personalului din departamentele de relaţii publice pe $uncţii tot mai

speci$ice şi conturarea tot mai e!identă a scopurilor comune acti!itaţii de conducere şi

a celei de comunicare.

%



=oul rol al (elaţiilor )ublice în adaptarea la mediu a oraniaţiilor acela de

estionare a a;ustărilor mutuale are consecinţe importante asupra pro$esiei de relaţionist

care are ne!oie de o preătire comple<ă şi de multă e<perienţă trebuind ibidem7E

•

'ă $acă pro$ilul opiniei publice ceea ce presupune o cercetare continuă B• 'ă identi$ice din timp sensul sc/imbării socialeB

• 'ă anticipee direcţia mişcărilor din !iaţa politicăB

• 'ă înţeleaă corect sc/imbările culturale din societatea în care trăieşteB

• 'ă pronoee de!oltările te/noloice din domeniul pentru care lucreaăB

• 'ă dianostic/ee cu o preciie ct mai mare starea mediului natural.

(elaţiile )ublice au crescut în importanţă în decursul de!oltării economice şi

sociale trans$ormndu-se treptat într-o acti!itate însemnată şi distinctă a societăţiicontemporane. ste e!ident $aptul că dorinţa oamenilor de a a!ea cu semenii lor relaţii

areabile şi pro$itabile nu este de dată recentă. !oluţia societaţii către o $ormă în care rolul

opiniei publice este tot mai însemnat în care rupurile sociale au o in$luenţă crescndă în

care mi;loacele de in$ormare s-au înmulţit şi în care conducătorii de la orice ni!el şi-au

pierdut puterea de impunere a deciiilor $ară a ţine seama de reacţiile celor care le suportă a

condus la apariţia şi consacrarea te/nicilor de (elaţii )ublice.

La început c/iar manaerii unor corporaţii importante !edeau în (elaţiile )ublice oacti!itate ad;unctă un $el de rău necesar şi scump. &cest punct de !edere s-a sc/imbat

îndată ce s-a simţit ne!oia cu precădere în politică şi la ni!el u!ernamental a unui

proram care a!ea ca scop in$ormarea publicului. & $ost o recunoaştere a ne!oii cateorice

pentru un aparat in$ormaţional ca reultat a e<ploiei in$ormaţionale. Concurenţa de

asemenea a $a!oriat de!oltarea unui climat de opinie $a!orabil. Companiile se concurau

pentru clienţi $urniori măr$uri şi pentru plasamentele acţionarilor iar politicienii pentru

aleători de încredere. &lt$el spus nici o instituţie nu poate scăpa de concurenţă pentru

cştiarea încrederii publicului $apt ce presupune e<istenţa unor căi pentru cucerirea

acesteia. (elaţiile )ublice de!in operati!e din acest punct. :n preent acestea repreintă o

parte indispensabilă din procesul de comunicare în masă dar o inţeleere totală a modului

în care acest $enomen s-a de!oltat necesită o înţeleere a de!oltării te/nicilor media a

procesului de comunicare şi a opiniei publice pri!ită ca o combinaţie de sentimente

raţiune conştiinţă şi e$emer. (olul (elaţiilor )ublice este de a o$eri oraniaţiei un radar cu

a;utorul căruia să anticipee curentele de opinie şi debaterile publice care !or a$ecta

oraniaţia şi publicurile sale

*



;.;. CE SUNT RELAŢIILE PUBLICE>

5&i )( in tine?6 ice aroul care de$ineşte ast$el abilităţile de a pune problema într-

un mod eleant detensionant. 5Lasă-mă cu te<tele de )(6 spun cei care asociaă acti!itaţii

cu!intele $ără conţinut sau c/iar contra$acerea minciuna. 5bositor ca un )(6 spun cei

care asociaă acti!ităţii insistenţa e<cesi!ă persuasiunea dusă pna la plictis. 5Cu $iţe ca

la )(6 spun cei care asociaă domeniului o strălucire de $aţadă. Dacă ne raportăm la aces-

tea răspunsul este că =A a!em ne!oie de acest $el de (elaţii )ublice. )entru a putea de$ini

acest concept trebuie să $acem în primă instanţă o incursiune în istoria acestei noţiuni.

Termenul de relaţii publice a $ost $olosit pentru prima dată în 1**2 cnd a!ocatul

american Dorman aton s-a adresat auditoriului de la Fcoala de a!ocatură Gale în lucrarea

5T/e )ublic (elation and Duties o$ t/e Leal )ro$essionH. :n acestă carte el înţeleea prin

relaţii publice acţiunea de a satis$ace şi mulţumi publicul. (elaţiile )ublice sunt o

componentă intrisecă a procesului eneral de comunicare interumană. l !ieaă att

oraniaţiile în !iiunea lară a termenului ct şi indi!iii în conte<tul în care aceştia

acţioneaă ca persoane publice sau repreentanţi ai unor oraniaţii. An lider de partid care

se întlneşte cu membrii unei anumite comunităţi $ace relaţii publice şe$ul

compartimentului de resurse umane dintr-o corporaţie care di$ueaă un anunţ re$eritor la

noile condiţii în care salariaţii !or bene$icia de asistenţă medicală ratuită în cadrul $irmei

$ace relaţii publice directorul e<ecuti! al unei companii care oranieaă o con$erinţă de

presă pentru preentarea unei noi strateii de piaţă $ace şi el relaţii publice. Ieore 2++37

(elaţiile )ublice repreintă un domeniu desc/is dinamic care trebuie să se

adaptee din mers unor realităţi sociale a$late într-o trans$ormare continuă. De-a lunul

timpului acti!itatea de relaţii publice a $ost de$inită în mai multe moduri $ară a se a;une

în preent la o de$iniţie unanim acceptată.Conceptul de public relations are o reonanţă mult mai adncă dect termenul de

relaţii publice iar această reonanţă a$lndu-se în incapacitatea de a $i tradusă trebuie

trăită trebuie simţită. matrice unitară a conceptului de public relations nu e<istă

conceptul posednd un conţinut sub umbrela căruia $iecare specialist ăseşte una sau mai

multe !alenţe. oi începe de$inirea acestui concept printr-o de$iniţie oriinară pe care am

ăsit-o pe paina web a oraniaţiei =etorJs-'pincitK A din ianuarie 2+++ E

5#maineaă-ţi că eşti într-un bar şi de partea cealaltă a sălii ăreşti o $emeie $rumoasă.Dacă lucrei în domeniul reclamei atunci !ei mere drept la ea şi îi !ei po!esti ct de

9



minunat eşti tu că doar tu poţi $i partenerul !iselor ei şi că îi !ei $ace !iaţa asemănătoare

raiului pe pamnt. Dacă lucrei în marJetin atunci !ei începe să-ţi plani$ici modul în care

s-o abordei. 0ai înti !ei încerca să lei o con!ersaţie şi să a$li care este părerea ei

despre partenerul per$ectB apoi te !ei retrae şi iţi !ei cntări punctele tari şi punctele slabe

înainte de a re!eni şi a-i spune că tu eşti e<act ceea ce caută ea. :n sc/imb dacă eşti un

pro$esionist de relaţii publice pur şi simplu te !ei aşea la bar şi !ei comada ce!a de băutB

$emeia cea $rumoasă se !a apropia de tine în curnd şi îţi !a şopti $ermecător la urec/eE

&m auit ct de minunat eşti şi tare aş !rea să te cunosc6

.members.tripod.comMspincitKuJM/atispr./tm7.

Comple<itatea acestui concept a determinat ca )('& 'ocietatea de (elaţii )ublice

din &merica7 cea mai mare asociaţie pro$esională a specialiştilor în relaţii publice din

'A& şi din lume să de$inescă acest concept prin corelarea cu paispreece acti!ităţi

asociate acestui domeniuE in$ormare publică publicity7 comunicare communication7

a$acerile publice public affairs7 manaementul problemelor issues management 7 relaţii

u!ernamentale government relations7 relaţii cu industria industry relations7 relaţii cu

minorităţile minority relations7 publicitatea advertising 7 acti!ităţile aentului de presă

press agentry7 acti!ităţile de promo!are promotion7 relaţiile cu presa media relations7

şi propaanda propaganda7.

oi continua de$inirea relaţiilor publice prin preentarea de$iniţiilor adoptate de

asociaţiile pro$esionale a relaţiilor publice. de$iniţie adoptată de o asociaţie pro$esională

se a$lă din start pe o poiţie pri!ileiată în raport cu o de$iniţie adoptată de un autor

independent. :n timp ce prima se bucură de acordul şi susţinerea membrilor săi a doua

pleacă la drum doar cu prestiiul şi radul de !iibilitate pe care le deţine autorul atuuri

care de multe ori s-au do!edit a $i insu$iciente pentru a atrae su$icienţi susţinători.

:n primă instanţă !oi preenta de$iniţia ce poartă semnătura #)(& International

ublic !elations "ssociation7 o asociaţie pro$esională care reuneşte astăi 1+++ demembri din 9, de ţări iar ser!iciile sale publicaţii bae de date discuţii online seminarii7

sunt utiliate de apro<imati! 1++++ de specialişti din întreaa lumeE 5(elaţiile )ublice sunt

$uncţia manaerială care e!alueaă atitudinea publicurilor identi$ică politicile şi procedu-

rile unui indi!id sau ale unei oraniaţii $aţă de interesul public elaboreaă şi e<ecută un

proram pentru a dobndi înţeleerea şi acceptarea publiculuiH. c$. )ricopie 2++"E 3+7.

#nstitutul de (elaţii )ublice din &nlia Institute of ublic !elations din &nlia7

încearcă să reducă domeniul relaţiilor publice la un sinur cu!nt reputaţieE 5(elaţiile publice înseamnă reputaţie respecti! reultatul a ceea ce $acem a ceea ce spunem şi a ceea

1+



ce spun alţii despre tine. )ractica de relaţii publice este disciplina care caută să obţină

reputaţie cu scopul cştiării înţeleerii şi spri;inului şi a in$luenţării opiniei şi

comportamentului. 6c$. Norţun 2++"7.

'ocietatea de (elaţii )ublice din &merica )('&7 încearcă să e<plice pe lar rolul

pe care (elaţiile )ublice îl ;oaca în societate dar şi acti!ităţile reultatele şi cunoştinţele

necesare în practica acestoraE 5(elaţiile )ublice spri;ină procesul deciional şi $uncţionarea

mult mai e$icientă a societăţii noastre comple<e şi pluraliste contribuind la înţeleerea

reciprocă în rndul rupurilor şi instituţiilor. (elaţiile )ublice ser!esc la armoniarea

politicilor din domeniul public cu cele din domeniul pri!at.6 c$. )ricopie 2++"E 327.

Consiliul Con$ederaţiei uropene de (elaţii )ublice a $ăcut următoarea preentare

relaţiilor publiceE 5Capacitatea de a analia publicurile de a de$ini criteriile de a

monotoria relaţiile cu toate publicurile asiurnd respectarea interală a eticii şi a

principiilor comportamentale alend mi;loacele de in$ormare cele mai propice

comunicării şi în s$rşit capacitatea de a de$ini de!olta şi conduce proramele de

comunicare totală ...7. >uncţia comunicării totale a unei întreprinderi a unei oraniaţii

sau a unei persoane este dată de capacitatea acesteia de a construi şi de!olta relaţii cu

toate publicurile interne sau e<terne.H c$. )ricopie 2++"E 337

Niroul de relaţii publice al Iu!ernului dane de$ineşte (elaţiile )ublice ca $iindE

5$ortul susţinut şi sistematic al conducerii prin care oraniaţia încearcă să obţină

înţeleerea simpatia şi spri;inul acelor cercuri cu care s-a presupus că !a a!ea leături.6 )e

de altă parte D)(I Iermania7 a$irmă că relaţiile publice sunt 5e$ortul conştient şi leitim

de a a;une la stabilirea şi menţinerea încrederii în rndurile publicului pe baa unei

cercetări sistematice.6 c$. Norţun 2++"7

:n Webster#s $ew World %ollege &ictionary relaţiile publice re!in la relaţiile cu

publicul în eneral de e<emplu prin intermediul publicităţii în mod concret la acele

$uncţii ale corporaţiei oraniaţiei etc. care au în !edere încercarea de a crea o opinie publică $a!orabilă pentru ea însăşi. c$. Ieore 2++37. :n sc/imb Webster#s Encyclopedic

'nabridged &ictionary ne o$eră următoarele de$iniţiiE 1. acţiunile unei corporaţii unui

maain unui u!ern unui indi!id etc. pentru promo!area bună!oinţei între el şi public

comunitate ana;aţi clienţi etcB 2. arta sau te/nica promo!ării unei asemenea bună!oinţe.6

Dicţionarul (arousse preintă relaţiile publice ast$elE 5acti!ităţi pro$esioniste care

!ieaă in$ormarea opiniei publice cu pri!ire la realiările unei colecti!ităţi precum şi

promo!area acestora.6

11



Ouentin @eitpas consideră relaţiile publice drept 5un e$ort plani$icat de in$luenţare

a opiniei publice prin buna conduită e$ort baat pe comunicare biuni!ocă6Norţun 2++"7

în timp ce )/ilip otler le pri!eşte ca pe un 5instrument important de marJetin6otler

2++"7 otler are parţial dreptate deoarece în ilele noastre relaţiile publice sunt

considerate drept o unealtă de marJetin care aduce contribuţii concrete şi din ce în ce mai

importante la !inderea produsului şi la realiarea unei !alori adăuate.

0alcom 0ueride are o !iiune aparte asupra acestui concept şi le catalo/eaă

drept o 5minciună oraniată6 $apt care e!idenţiaă că acestea deţin un de$icit atunci cnd

trebuie să-şi $acă o imaine $a!orabilă sieşi. Ieore 2++37.

abordare destul de interesantă este cea a lui Dan 'toica care susţine că (elaţiile

)ublice repreintă 5inter$aţa dintre oraniaţie si publicul acesteia6. (elaţia unei companii

cu oamenii implică mai mult dect a !orbi implică a acţiona iar (elaţiile )ublice tocmai

asta $ac acţioneaă 'toica 2++47.

oi înc/eia preentarea acestui concept cu o mea-de$iniţie ce poartă semnătura lui

(e< @arlo unul dintre cei mai cunoscuţi teoreticieni şi practicieni în domeniu care în

19%" a realiat un amplu studiu asupra de$iniţiilor (elaţiilor )ublice. :n colaborare cu alţi

," de specialişti din întreaa lume (e< @arlo a studiat toate de$iniţiile care au $ost scrise

în perioada 19++-19%" în încercarea de a identi$ica şi clasi$ica elementele ma;ore ale

$iecăruia. După ce a selectat şi analiat 4%2 dintre acestea pro$esorul @arlo a enunţat una

dintre cele mai cunoscute de$iniţiiE 5(elaţiile )ublice repreintă acea $uncţie distinctă de

manaement care a;ută la stabilirea şi menţinerea unor canale mutuale de comunicare

înţeleere acceptare şi cooperare între o oraniaţie şi publicul acesteia implică

administrarea problemei şi a di$icultăţilor a;ută corpul manaerial să $ie in$ormat în

permanenţă dar şi sensibil la opinia publică de$ineşte şi întăreşte responsabilitatea

conducerii de a respecta interesul public a;ută conducerea să $ie în permanenţă conştientă

de sc/imbările e<istente pe care ulterior să le $olosească în mod e$icient acţionnd în primsistem de alarmă ce contribuie la anticiparea unor tendinţe întrebuinţeaă ca mi;loace

principale cercetarea temeinică comunicarea şi etica. 6)ricopie 2++"E 2,7

&cest studiu a conturat o serie de concluii care !in să întărească statutul de

disciplină distinctă al (elaţiilor )ublice şi să circumscrie s$era acti!ităţilor speci$ice

domeniului.

:n concluie la ceea ce pri!eşte de$inirea (elaţiilor )ublice putem obser!a că

acestea repreintă suma a ctor!a cu!inte c/eieE

12



• C&(&CT( (I&=#P&Q#=&L. (elaţiile )ublice se re$eră la oraniaţii şi la acti!itatea

acestora în spaţiul public c/iar şi atunci cnd este !orba de simpli cetăţeni aceştia nu

se repreintă prin ei înşişi în procesul relaţiilor publice ci sunt în cele mai multe cauri

e<ponenţi ai unei oraniaţiiB• >A=CQ# )(#=C#)&LR & C=DAC(##. (esponsabilitatea pentru succesul relaţiilor publice

re!ine conducerii oraniaţieiB

• ()AT&Q#. )ărerea publică $a!orabilă sau de$a!orabilă despre cine!a sau ce!aB $elul în

care cine!a este recunoscut sau apreciat repeintă un element important pentru o

oraniaţie sau pentru o persoană. (eputaţia se construieşte prin $acerea publică a

reultatelor acti!ităţii ceea ce este ec/i!alent cu relaţiile publiceB

• :=C(D(

. 'copul primordial al relaţiilor publice este cştiarea încrederii de a obţinesimpatia $aţă de acti!itatea sa bună!oinţa în ceea ce pri!eşte acţiunile sale şi implicit

de a obţine spri;inul acestoraB

• >(T '#'T0&T#C C=T#=AA F# )L&=#>#C&T. Cştiarea simpatiei este reultatul unui e$ort

materialiat în toate planurile. &cest e$ort are o acti!itate continuă deoarece orice

sincopă atrae întrieri reu de recuperat în procesul de menţinere a unei opinii pu-

blice $a!orabile care de cele mai multe ori au ca scop $inal eşecul $inanciar. )entru a $i

e$icient e$ortul trebuie să $ie sistematiat permanent şi plani$icat baat pe strateii

riuroaseB

• )(0&(& A=# #0&I#=# )()(## >&(&N#L. a repreintă obiectul e$ortului în acti!itatea

de (elaţii )ublice precum şi instrumentul de cştiare a simpatiei publice B

• &(TR '&A T@=#CR de a promo!a bună!oinţa. De cele mai multe ori e$icienţa relaţiilor

publice depinde de un anumit talent a celui care le practică de bunul simţ în aleerea

celor mai potri!ite procedee tactici sau strateii pentru obţinerea unui anumit reultat.

:n acest conte<t relaţiile publice presupun e<istenţa sau cel puţin culti!area unor calităţi

proprii mai ales a tărmului artistic precum talentul intuiţia inspiraţia aptitudini

speci$ice.

:n esenţă se poate a$irma că relaţiile publice repreintă e$ortul continuu sistematic

şi plani$icat al oraniaţiilor şi indi!iilor din spaţiul public care !ieaă cştiarea

bună!oinţei simpatiei încrederii şi spri;inului public. 'imultan relaţiile publice pot $i

considerate o ştiinţă şi o artă ce trebuie puse în practică de pro$esionişti şi structuri

pro$esioniste. Domeniul relaţiilor publice este $oarte important la ni!elul instituţiilor

publice pentru că o$eră posibilitatea acestora de a comunica cu publicul. (elaţiile )ublice

13



ale unei companii pri!esc aşadar oraniarea şi administrarea sistemului comple< de relaţii

comerciale economice politice administrati!e sociale mediatice culturale în care

compania este 5prinsă6 pentru a-l $ace să lucree pentru sine sau pentru a-l împiedica să

lucree împotri!a sa. (elaţiile )ublice sunt responsabile cu oraniarea comunicării

lobale şi instituţionale a oraniaţiei. le concep strateia şi politicile de comunicare

creeaă mesa;ele şi e!enimentele ale canalele de comunicare şi selecteaă purtătorii de

cu!nt. :n comunicarea publică a unei companii nu poate $i !orba de transparenţă totală ci

doar de transparenţa controlată. (elaţiile )ublice repreintă un $iltru al comunicării

companiei $iltru care lasă să treacă şi c/iar ampli$ică circulaţia mesa;elor $a!orabile şi

totodată împiedică sau atenueaă impactul mesa;elor ne$a!orabile. &cestea prin $orma lor

întreprind un compromis strateic şi controlat între ne!oia de comunicare şi ne!oia de

transparenţă pe de o parte şi ne!oia de discreţie şi con$idenţialitate pe de altă parte.

Termenul de (elaţii )ublice a de!enit în ultimii ani de u comun şi $ace parte din

con!ersaţiile cotidiene este arumentul care stă la baa multor conrese şi seminarii

deciiile întreprinderilor ţinnd cont de această nouă te/nică. Termenul implică anumite

neînteleeri datorită $aptului că relaţiile publice ca $uncţie şi concept se ăsesc încă intr-o

stare $luidă care nu permite o de$inire satis$ăcătoare. amenii de$inesc $rec!ent acest

concept prin intermediul ctor!a dintre cele mai !iibile te/nici şi acti!ităţi ale sale

articole din iare inter!iuri T cu anumiţi repreentanţi sau apariţia unei celebrităţi la

anumite e!enimente speciale. Ceea ce nu se înţelee este $aptul că termenul de relaţii

publice presupune aspecte subtile şi reu de pătruns. (elaţiile sunt esenţiale în lumea

comple<ă de ai $acilitnd comunicarea şi înteleerea. 'ă $aci lucruri bune şi să spui asta

cu tărie aceasta este c/eia relaţiilor publice.

;.2. TIPURI DE RELAŢII PUBLICE

Datorită $aptului că această acti!itate este practicată într-o mare di!ersitate de

sectoare ale !ieţii sociale şi economice putem !orbi de cte!a tipuri de relaţii publice E

• ( L&Q## )ANL#C D 0&(T#=I care au rolul de a comunica mesa;e c/eie către publicuri

ţintă bine de$inite din cadrul lanţului de marJetin pentru a in$luenţa deciiile cu

pri!ire la cumpărarea unui produs sau ser!iciu B

• ( L&Q## )ANL#C := D0=#AL >#=&=C#&( -N&=C&( care se des$ăşoară în mediul $inanciar-

bancar în cel bursier precum şi pe piaţa de acţiuni şi capitaluri B

14



• &>&C(#L )ANL#C care includ relaţiile di!erselor oraniaţii cu autorităţile şi instituţiile

din administraţia publică locală sau centrală precum şi acti!itatea propie de relaţii

publice a oraniaţiilor u!ernamentale B

•(L&Q## )ANL#C := D0=#AL &>&C(#L( care se de$inesc prin acti!ităţi de relaţii publicedes$ăşurate de oraniaţiile de a$aceri în relaţiile lor cu celelalte oraniaţii din acestă

s$eră a!nd ca scop promo!area propiei reputaţii B

• ( L&Q## )ANL#C := D0=#AL =C0(C#&L , care cuprind acti!ităţi des$ăşurate de

oraniaţii care nu urmăresc un scop comercial precum cele de caritate ci!ice

culturale şi artistice B

• ')='(#PR(#L care includ acti!ităţi reciproc bene$ice de cooperare între două

oraniaţii cu scopuri complementareE una dintre oraniaţii acordă celeilalte spri;inconcret care poate $i $inanciar economic material iar cea de-a doua contribuie la

conştientiarea opiniei publice cu pri!ire la reputaţia primei oraniaţii precum şi la

consolidarea acesteia B

• ( L&Q## )ANL#C := D0=#AL 0D#ALA# :=C=SA(RT( care !ieaă att acti!ităţile

oraniaţiilor ecoloistice pentru conştientiarea opiniei publice cu pri!ire la pericolele

ce !ieaă mediul încon;urător ct şi e$orturile companiilor potenţial poluatoare de a

în$ăţişa preocupările lor în ceea ce pri!eşte protecţia mediului.

;.3. OBIECTIVELE ACTIVITǍŢILOR DE RELAŢII PUBLICE

biecti!ele proramului de (elaţii )ublice trebuie să susţină obiecti!ele

oraniaţiei în orice situaţie de plani$icare $ie că oraniaţia trebuie să elaboree un

proram pentru pre!enirea unei crie $ie că lanseaă un produs sau ser!iciu nou $ie că

urmăreşte să menţină suportul public curent. :n $uncţie de caracteristicile audienţei şi de

e$ectele scontate obiecti!ele pot urmări un scop de informare se o$eră in$ormaţii

publicului pentru a conştientia o anumită problemă pentru a o$eri in$ormaţii-şi de

motivare se urmăreşte modi$icări de atitudini şi comportamente măsurabile şi obser!abile.

An obiecti! informaţional urmăreşte în eneral sensibiliarea publicului. (oo;inaru

2++"7. &!nd ca suport de$iniţiile preentate anterior putem e<trae principalele obiecti!e

ale acti!ităţii de (elaţii )ublice ibidem7E

• &siurarea imainii unitare a subiectului ţară rup oraniaţie sau persoană7B

1"



• Conturarea şi întreţinerea unei imaini a subiectului ct mai adec!ate scopurilor sale

dar care să aibă la baă date reale nu con$ecţionateB

• 0enţierea unor relaţii $uncţionale cu di!erse oraniaţii sau oranisme interne sau

e<terne cu instituţii publicuri cu mass- media interne sau e<terneB• Des$ăşurarea unei acti!ităţi de lobby $a!orabile subiectuluiB

• &siurarea comunicării interne şi e<terne a oraniaţiei prin e<tensie a unei ţăriB

• Creearea de noi perspecti!eB

• (e!italiarea relansarea şi repoiţionarea subiectuluiB

• Creerea ştirilor înaintea publicităţiiB

• Creearea de perspecti!e noiB

• Creearea de noi media şi a unor modalităţi de cucerire a consumatorilorB

• :ntărirea atitudinii poiti!e a publicului !iat $aţă de propiile acti!ităţi şi scopuri.

'copul $inal al (elaţiilor )ublice este creearea unei imaini adec!ate în care

partenerii să aibă o totală încredere în subiectul respecti!E persoană publică oraniaţie sau

ţară. Credibilitatea subiectului este 5piatra $iloso$ală6 a relaţiilor publice este punctul $orte.

&tinerea acestei credibilităţi am putea spune că repreintă apoeul acti!ităţii de relaţii

publice. Credibilitatea este !itală pentru e<istenţa subiectului în cauă. (elaţiile )ublice

ser!esc la a crea un dialo între întreprindere şi rupurile c/eie de interese în mediul dea$aceri. &ceste rupuri cuprind clienţii şi concurenţii lor ana;aţii potenţiali $urniorii

comunitatea acţionarii şi oricine are !reo in$luenţă în acti!itatea întreprinderii sau care

contribuie la $ormarea opiniei rupurilor. &leerea obiecti!elor este determinată în

principal de cateoria de public căreia i se adreseaă intern sau e<tern. biecti!ele

urmărite în acti!ităţile de relaţii publice pot $i rupate în $uncţie de publicul !iat con$orm

tabelului 1 0arinescu 2++37.

C='A0&T(## >#=&L#

• Di$uarea in$ormaţiilor pri!ind procesul de producţie distribuţie a produselor noisau a celor de;a e<istenteB

• Di$uarea in$ormaţiilor pri!ind modalitatea de utiliare a produselor noi sau acelor de;a e<istenteB

&=I&S&Q## >#(0# • #nstruirea personalului ana;at prin prorame speciale de stimulare a e$icienţeicontactului cu publiculB

• 'timularea sentimentului de mndrie $aţă de $irmă şi produsele saleB

>A(=#P(## • >urniarea in$ormaţiilor cu pri!ire la noile produse B

• #n$ormarea asupra tendintelor şi practicilor companiei în scopul creeării uneirelaţii de ec/ipă durabilăB

&CQ#=&(## • Di$uarea in$ormaţiilor pri!indE 1. perspecti!ele companiei 2. pro$itabilitatea trecută 3. pro$itabilitatea actuală 4. ne!oile $inanciare ale

1,



$irmei ". sc/imbările manaerialeB

:=T(&I& C0A=#T&T

• )romo!area intereselor publice cum ar $i creşterea $ondurilor comunitareB

• Di$uarea in$ormaţiilor pri!ind toate aspectele leate de operaţiile companiei înscopul construirii unităţii dintre companie şi comunitate.

)* +biectivele urmrite n funcţie de publicul vi.at

;.5. INSTRUMENTE FOLOSITE <N PRACTICA RELAŢIILOR PUBLICE

:n ceea ce pri!eşte instrumentele relaţiilor publice !om !orbi despre media

controlate media necontrolate /i media semicontrolate*

Media controlate. 0ulte media specialiate cum sunt publicaţiile companiei ale ramuriiindustriale ale pro$esiei sau ale asociaţiei se a$lă sub controlul redactorilor şe$i. Dacă tu

eşti redactor-şe$ este o publicaţie controlată dar dacă eşti directorul de relaţii publice al

unei companii care o$eră un material de in$ormare publică unei publicaţii a industriei sau a

pro$esiei materialele tale !or $i supuse selecţiei şi re!iuirii redacţiei. &st$el dacă nu eşti

redactorul-şe$ di!ersele media specialiate intră în cateoria celor necontrolate. &ltă

persoană decide dacă !a $olosi şi cum !a $olosi materialul tău. )e de altă parte re!istele

broşurile nesletter-urile şi casetele !ideo pe care le produci şi le distribui tu suntcontrolate pentru că tu decii cnd unde şi cum !ei distribui mesa;ul. Fi acest lucru se

aplică mai ales în caul unora dintre media mi<te de publicitate şi in$ormare publică cum

ar $i paina ta de web. =esom 2++37.

0* 1edia controlate

(CL&0& D C&'R. (eclamele propii pe care oraniaţia instituţia le di$ueaă în

publicaţii propii re!iste scrisori porto$olii sau c/iar spoturi !ideo pe care le distribuie

prin reţeaua propie cu circuit înc/is sau $olosind monitoare în interiorul sediului.

• (eclama de casă• (eclama de ser!icii publice• )ublicitatea instituţională

• )ublicaţii-brosuri re!iste scrisori• (apoarte anuale

• )urtători de cu!nt• >otora$ii• >ilme !ideo cd-rom• <poiţii• !enimente speciale

1%



)ANL#C#T&T& D C()(&Q#. An prim obiecti! al publicităţii de corporaţie este

repreentat de transmiterea mesa;ului. :n acest conte<t al publicităţii de corporaţie putem

!orbi de publicitatea tematică-issue ads care este utiliată de oraniaţie ca $orum pentru

părerile sale ce !ieaă un subiect sau o anumită problemă. :n momentul în care subiectul

!ieaă în mod direct oraniaţia acest tip de reclamă se trans$ormă într-o declaraţie de

poiţie direcţionată către public. 1obil %orporation utilieaă adesea acest tip de reclamă

pentru a susţine companiile multinaţionale. &cestea mai poartă denumirea de

5advertoriale2 în presa scrisă şi 5informaciale2 în audio-!iual. )utem debate în acest

cadru şi publicitatea pentru susţinerea unei poiţii care apare ca o $ormă de lobbK care are

ca scop in$luenţarea opiniei publice. le solicită susţinerea unei poiţii care să $ie în

interesul oraniaţiei. &cest tip de publicitate se preintă adesea sub $orma unui articol de

opinie. An alt tip de publicitate de corporaţie care $uncţioneaă mai mult ca un memento

este reclama de imagine sau susţinere. 'unt utiliate de companiile care !or să-şi sc/imbe

imainea publică. Companiile $olosesc $rec!ent acest tip de publicitate pentru a cştia

opinie publică $a!orabilă. Datorită tonului şi conţinutului poate $i con$undată cu o acţiune

de in$ormare publică. Dacă reclamele de imaine nu mai sunt $olosite atunci cnd buetul

este redus reultatele pot $i deastroase. )ublicitatea poate aborda şi alte $orme precum

a$işul care într-o dimensiune mai mică este numit $luturaş iar într-o $ormă mai mare

panou. Tot în această cateorie pot $i incluse inserturile prin poştă precum reclamele pe

maşini şi la punctele de !nare. biectele promoţionale ;oacă de asemenea un rol

important. &cestea sunt repreentate de obiecte $olositoare ie$tine precum pi<ul

calendarul care au întipărite numele loo-ul sau mesa;ul oraniaţiei. &cestea sunt o$erite

în cadrul e!enimentelor speciale ca su!eniruri.

&!anta;ul publicităţii controlate este că persoana care $ace publicitate are control

total asupra conte<tului în care apare -mărime $ormă culoare precum şi asupra mediei în

care este distribuită. a şti de asemenea şi cnd !a primi mesa;ul o anumită audienţă. # seo$eră acces la cercetarea de media despre audienţa pe care o are canalul mediatic ales şi !a

a!ea ast$el posibilitatea să-şi $ormee o idee despre impactul tipic pe care plani$icarea

reclamelor îl !a a!ea asupra comportamentului audienţei ţintă.

)ANL#C&Q##L. :n eneral putem !orbi de trei tipuri de publicaţiiE

a7 ublicaţiile organi.aţionale repreentate de re!istele oraniaţiei uneori numite

publicaţii interne. 'unt distribuite !ertical de sus în ;os tuturor membrilor din

oraniaţie. >oarte rar şi doar în cadrul oraniaţiilor $oarte mari putem !orbi de odistribuţie oriontală care să a;ună doar la un sinur tip de ana;aţi. Anele

1*



publicaţii sunt realiate pentru audienţele e<terne precum "ramco World sau altele

pentru audienţele interne precum "nimal Watch. Demn de menţionat în acest

conte<t este re!ista 3he 4urrow56ra.da cea mai !ec/e re!istă e<ternă de

corporaţie cu o e<istenţă $ără întrerupere publicată de S. Dure CompanK în 19*".

&ceasta a e!oluat de la un periodic cu $ormat tabloid publicată pe /rtie de iar la o

re!istă în patru culori publicată în 1* pieţe străine în 11 limbi.

b7 ublicaţii ale industriei. (e!istele oraniaţiei industriale au adesea o distribuţie

$oarte lară. &cestea nu sunt primite numai de directori ci şi de redactorii

economici analiştii $inanciari specialiştii în economie repreentanţi

u!ernamentali şi oricine altcine!a care are un interes anumit leat de acea

industrie.

c7 ublicaţii ale profesiei sau ale asociaţiei, mai e<act re!iste newsletter -uri iare

rapoarte anuale manuale publicaţiile sindicatelor re!istele iarele reliioase

publicaţiile de breaslă şi pro$esionale.

(#'TL ')='(#P&T sunt întreprinderi costisitoare. (e!istele sponsoriate

publicate de companiile comerciale pot accepta publicitatea e<ternă dar au ta<e mai mici

dect re!istele care apar la standurile de presă. &cest tip de publicaţii sunt publicate5 la

comandă6 de instituţiile mediatice care !or să-şi mărească acti!itatea. <istă riscul destul

de $rec!ent ca în perioadele economice rele companiile să se a$le în imposibilitatea de a le

susţine deoarece sunt $oarte costisitoare.

=U'LLTT(AL sau buletinul in$ormati!7 este un produs tipărit de la 2-4 paini mici

la $orma unui iar obişnuit adresat unui public intern sau e<tern cu scopul de a preenta

in$ormaţii şi de a întări imainea publică a oraniaţiei. l poate $i intern dacă o$eră o

modalitate e$icientă de comunica7 e<tern dacă se adreseaă publicurilor din a$ara

oraniaţiei7 sau mi<t. &bonamentul la un newslewtter poate $i leat de statutul de membru

într-o oraniaţie sau poate $i un abonament direct cum este caul nesletter-urilorcomerciale obişnuite. #ndustria nesletter-urilor plătite este $oarte e<tinsă. <istă mai mult

de 1++++ de nesletter-uri susţinute de abonamente iar ma;oritatea sunt structurate pe

subiecte specialiate şi au ca ţintă un anumit public. Anele nesletter-uri sunt distribuite

electronic. An e<emplu de nesletter este cel destinat consumatorilor înrăiţi de ştiri

publicat de C)C Communication o$ =e GorJ. #n$o Uire este un nesletter de 1+ paini

distribuit în $iecare seară care poate $i primit prin $a<. &bonaţii pot spune la ce număr de

$a< pot $i ăsiţi în deplasări ast$el înct nesletterul să poată $i primit şi în caul în careaceştia sunt călători.

19



N(FA(#L. )rima deciie pe care trebuie să o iei pentru editarea unei broşuri este

stabilirea scopului şi a audienţei. &cest lucru !a repreenta nu numai numărul de

e<emplare care trebuie tipărit ci şi metoda de distribuţie. Distribuţia este $oarte importantă

în plani$icare şi poate in$luenţa $ormatul broşurii dacă !a $i pusă la poştă ca atare sau dacă

!a trebui să încapă într-un plic. )ot a!ea orice $ormă şi orice mărime dar aceste

caracteristici sunt predeterminate dacă broşurile !or $i trimise prin poştă. ricare ar $i

modalitatea de trimitere este important să contactăm o persoana de la 'er!iciul )oştal în

special dacă broşurile necesită un desin special deoarece sunt reuli pentru mărimile

acceptabile ale plicurilor. De obicei broşurile au sau nu succes la cititori iar acest lucru

depinde de atuurile sau de punctele slabe ale ra$icii lor $apt care impune încă de la

început colaborarea cu un artist plastic. dată ce am stabilit desinul trebuie să decidem

cantitatea e<actă de /rtie $inisa;ul reutatea şi culoarea ei culoarea e<actă a cernelii şi

tipul şi mărimea $iecărei porţiuni de painare. &rtistul plastic poate continua producerea

broşurii atunci cnd toate detaliile au $ost stabilite cnd te<tul a $ost scris şi trimis şi toate

ilustraţiile au $ost $urniate sau ra$ica a $ost aprobată. După ce am trimis aceste broşuri

trebuie să ne asiurăm că deţinem destule broşuri pentru cererile suplimentare. ste indicat

să păstrăm cel puţin cinci broşuri pentru ar/i!ă deoarece e<istă posibilitatea să a!em

ne!oie de ele pentru re$erinţe. Anele broşuri pot $i costisitoare cum au $ost de e<emplu

broşura unei companii de construcţii care lua $orma unei case de /rtie atunci cnd era

despăturită sau broşura pentru @onda &ccord a!nd $aruri care se aprindeau cnd

desc/ideai broşura sau ca broşura unei companii din domeniul muicii care cnta o

melodie. &şadar costurile sunt cele care impun limitele şi în nici un ca creati!itatea.

0&=A&LL. &ceste instrumente de lucru sunt publicaţii destinate ana;aţilor şi sunt

tipărite de departamentul de relaţii publice. le au $uncţia de lucrare de re$erinţă şi de

instrument e$icient de orientare. Trebuie să arate $oarte clar ce se aşteaptă de la ana;aţi şi

ce le o$eră oraniaţia. 0anualul ar trebui să e<plice pe lar politicile reulile şirelementările şi ar trebui să indice modul în care conducerea a;ută ana;aţii să-şi de!olte

aptitudinile şi cariera. le ar trebui să arate în detaliu cum şi în ce condiţii pot $i $olosite

numele şi loo-ul corporaţiei. ste esenţială includerea unei sc/iţe care să arate

oraniarea conducerii cu numele persoanelor despre care ana;aţii trebuie să ştie sau pe

care trebuie să le contactee în di$erite departamente. &na;aţii de la toate ni!elurile ar

trebui să a$le modul în care obţin un răspuns la întrebările lor şi modul în care sunt

reol!ate problemele. Cele mai multe corporaţii consideră necesară producerea unuimanual anual pentru actualiarea in$ormaţiei. Anele oraniaţii publică manualele şi

2+



pentru cei din e<terior. raniaţiile care au specialişti cum sunt uni!ersităţile publică

adesea un /id care identi$ică persoanele în măsură şi dornice să !orbească cu presa

precum şi alte /iduri despre domeniile lor de e<pertiă. &ceste nume sunt de obicei

trimise şi către )ro$=et o di!iie a )( =esire. Naa de date despre <perţi a )ro$=et le

o$eră reporterilor portretele pro$esorilor consideraţi e<perţi de marcă de către instituţiile

din care $ac parte ast$el înct un reporter poate să primească imediat un comentariu de care

are ne!oie pentru un e!eniment în des$ăşurare.

(&)(TAL &=A&L se de$ineşte ca $iind documentul ce conţine in$ormaţii despre

acti!itatea unei oraniaţii raportul anual este însoţit în multe cauri de ra$ice statistici

şi ilustraţii. &cestea se trimit publicului implicat şi ana;aţilor precum şi altor persoane şi

instituţii interesate. (esponsabilitatea pentru rapoartele anuale ar trebui să $ie împărţită de

doi oameni c/eie spun Uilliam (uder şi Da!id >innE un specialist în comunicare

responsabil pentru deciderea caracterului raportului şi un repreentant al manaementului

la ni!el înalt în eneral directorul $inanciar sau directorul e<ecuti! responsabil pentru

conţinut. =esom 2++37. Desinul şi limba;ul raportului ar trebui să $ie domeniul

specialiştilor în comunicare care nu ar trebui să cedee în $aţa pre$erinţelor stilistice ale

persoanelor e<perte în alte domenii. )entru a da acestor două persoane autoritatea de care

au ne!oie tot personalul c/eie de conducere trebuie să $ie in$ormat despre cine este cel

care are responsabilitatea raportului şi cine ar trebui implicat să contribuie la punctul de

!edere pe care raportul îl !a re$lecta în $inal. )rin intermediul întlnirilor trebuie atins un

consens asupra temei şi asupra abordării.

>iecare raport anual conţine în mod normal acelaşi tip de in$ormaţii dar di$eră de la

companie la companie în ceea ce pri!eşte ordinea sau titlurile. Cele mai multe conţin

următoarele cinci elementeE o scrisoare de la preşedinte raportul auditorilor declaraţiile

$inanciare o secţiune mai lună care nareaă $apte pertinente despre operaţiunile anului

care a trecut $otora$ii şi ra$ice. &cţionarii primesc şi ei rapoarte anuale iar unelecompanii le preintă în mod atracti! sub $ormă de newsletter -uri. &ltele $olosesc un $ormat

de broşură sau creeaă pac/ete care se aseamănă dosarelor roase despre situaţia

$inanciară. De cnd 'C a început să ceară ca $iecare companie să publice raportul 1+-

pe #nternet raportul anual a încetat să mai $ie în principal un document $inanciar şi a

de!enit în sc/imb un element de (elaţii )ublice. C/iar dacă rapoartele anuale au o altă

semni$icaţie multe rămn reu de înţeles pentru acţionar care s-ar putea să nu $ie un e<pert

$inanciar. De aceea pentru mulţi directori enerali ideea unui sumar e<ecuti! sau a unei!ersiuni mai scurte a raportului a părut o idee bună. :n 19*% >inancial <ecuti!e #nstitute

21



a propus $ormatul de sumar şi de atunci $irmele au început să $olosească $ormatul

sumarului e<ecuti! în mod obişnuit în plus $aţă de raportul anual deşi nu toate companiile

sunt în $a!oarea lui.

Conceperea scrierea te<tului şi desinul unui raport anual pentru un an

calendaristic ar trebui să înceapă la puţin timp după ;umătatea anului. Trebuie elaborată în

$iecare an o plani$icare a producţiei şi trebuie stabilită o dată $ermă pentru li!rarea

raportului. 'e lucreaă de la acea dată înapoi stabilind obiecti!e pentru $iecare săptămnă

pentru a se e!ita con$uia şi pentru a economisi timp şi bani. :n cele ce urmeaă !oi

preenta un e<emplu de plani$icare a unui raport anual c$. =esom 2++37E

Sptm7na )8

:ncepe analia !ec/ilor rapoarte B elaboreaăobiecti!eMtemeBcontacteaă-# pe şe$iidi!iiilorMdepartamentelor pentru ideiMte<t. >ă o plani$icare cu termenul de li!rare.Sptm7n 08)rimele ciorne pentru desin. #deile principale alete<tului.Sptam7nile 9-:8

'e continuă elaborarea desinului şi a ideilor principale ale te<tului.Sptm7na ;8

)rima analiă a desinului şi a ideilor principale ale

te<tului.Sptm7na <8

:ncepe elaborarea $otora$iilor. De!oltă te<tul şi undesin e<plicati!.Sptm7nile =->8Continuă de!oltarea te<tului şi a desinuluie<plicati!.

Sptm7na ?8

:ncepe estimările de cost pentru producţie şi tip de publicaţie.

Sptm7na )@8

!aluarea $inală a painării cu $otora$ii. !aluareate<tului.

Sptam7na ))8

:ncep retuşările. laboreaă ra$ice ilustraţii şi tipurilede literă dacă se poate.Sptm7nile )0-)98

&şearea în paină şi operaţiunile mecanice.

'ăptămna 14ELa tipora$ie !eri$ică mostrele.Sptm7nile );-)=8

Tipărire şi leare.Sptm7na )>8Li!rare.

9* lanificarea pentru elaborarea unui raport anual

)A(TRT(AL D CAV=T este un ana;at special însărcinat să !orbească despre di$erite

probleme la cererea publicului. La ni!el oraniaţional e<istă instituţia purtătorului de

cu!nt de la care presa şi publicul aşteaptă o in$ormaţie credibilă. &cesta inter!ine în

anumite situaţii precum în caurile următoare E

• lipsa de timp a liderului unei instituţiiB

• absenţa lui din ţarăB

• a!ersiunea sau teama $aţă de presăB

• de$ectele de !orbireB

•

aspectul $iic sau starea de moment a sănătăţiiB• instituţiile stabilesc unul sau mai mulţi purtători de cu!nt pentru relaţiile cu presa.

22



urttorul de cuv7nt îşi creeaă un statut propiu a!nd o anumită autonomie şi

dreptul de a repreenta clientul în limitele unui mandat.

>#L0L ')='(#P&T. &ceste $ilme poartă semnătura oraniaţiei sau a corporaţiei şi

sunt distribuite în mod ratuit. &cest tip de $ilme pot $i produse cu buete de la 1"+++ la

"++++ de dolari. Companiile mari pot a!ea propiile lor unităţi de producţie de $ilm dar cele

mai multe ana;eaă producători de $ilm independenţi.

>TI(&>##L. 5 $otora$ie bună poate spune mai mult dect 1+++ de cu!inte6

Ieore 2++3E 2,%7. Din caua $aptului că $otora$iile pot a!ea destulă e<presi!itate

pentru a transmite cantităţi mari de semni$icaţie ele sunt utiliate în toată presa scrisă

rolul $otora$iilor $iind destul de important şi în comunicarea electronică. )entru a $i

e<presi!ă o $otora$ie trebuie să aibă un element dominant sau centru de interes

repreentat de moti!ul sau scopul pentru care a $ost $ăcută $otora$ia. 'ubiectul poate $i o

persoană sau un rup de persoane precum şi animale obiecte neînsu$leţite. &tunci cnd

are un subiect uman o $otora$ie trebuie să arateE

• identitatea acestuia, pentru presă !or $i interesante $otora$iile care surprind e<presii

$aciale ale unor stări psi/iceE atenţie concentrare emoţie bucurie tristeţe. 0ass-media

apreciaă $otora$iile persoanelor care au o reputaţie mondială naţională sau cel puţin

locală.

• acţiunea subiectul trebuie să $ie implicat acti! într-o acţiune care trebuie să apară în

cadru.

• elementele de susţinere a acţiunii colei animale unelte utiliate aparatură

instrumente ele pot apărea în $otora$ie $ără să stan;enească.

An rol important în acest conte<t îl au şi media necontrolate despre care !om !orbi

în cele ce urmeaăE

Media necontrolate. Comunicatele de presă pot $i e<traordinar de bine scrise dar o

dată a;unse în minile unui redactor-şe$ se poate întmpla orice iar tu nu poţi $ace prea

mult în leătură cu acest lucru. An redactor poate $olosi un comunicat aşa cum l-ai scris tu

îl poate da unui reporter să-l rescrie îl poate da unui reporter să-l $olosească ca punct de

plecare pentru un material de presă pentru care documentarea se $ace independent sau îl

poate arunca pe tot. :n acest conte<t putem !orbi de media necontrolate. =esom 2++37.

:*-1edia necontrolate

• Comunicate de presă

• Con$erinţa de presă

• Turnee media• #nter!iuri

• TalJ-s/o-uri

• &nunţuri de ser!icii speciale 23



C0A=#C&TAL D )('R este un document care preintă anumite aspecte din acti!itatea

unei oraniaţii şi care este distribuit ;urnaliştilor într-o $ormă care nu mai cere rescrierea

sau editarea ei pentru di$uarea în mass-media. Comunicatul de presă apare din iniţiati!a

sursei deţinătoare a in$ormaţiei adică din iniţiati!a oraniaţiei. &cest lucru nu înseamnă

însă că mass-media au obliaţia de a prelua şi publica in$ormaţia ast$el di$uată aceasta !a

$i preluată numai dacă !a $i considerată ca importantă şi atracti!ă pentru opinia publică. De

obicei comunicatul de presă se redacteaă în scris şi se transmite prin $a< e-mail poşta

clasică ori curier. :n ultima !reme datorită de!oltării te/noloiei din domeniul

comunicării interumane sunt utiliate şi !ideo-comunicatele de presă-ideo =es

(elease $oarte utile pentru tele!iiuni cărora li se asiură în acest $el in$ormaţia în sine

ct şi imainile care o pot ilustra.

C=>(#=Q& D )('R repreintă con!ocarea ;urnaliştilor pentru întlnirea cu

purtătorul de cu!nt şi e!entual alţi lideri ai oraniaţiei în !ederea in$ormării ;urnaliştilor

asupra unor probleme de actualitate. )utem !orbi de conferinţa de pres diriAat, care are o

anumită tematică stabilită din timp începe cu o declaraţie iniţială după care iariştii pun

întrebări. &!anta;ul acestui tip de con$erinţă este acela că o$eră oraniatorului un

manaement e$icient al e!enimentului reultatele $iind pre!iibile iar preătirile $iind mai

simple. Dar putem să !orbim de asemenea şi de o conferinţ de pres liber, în care

întrebările iariştilor pot aborda o amă lară de teme. &cest tip de con$erinţă are a!anta;ul

de a atrae mai mulţi iarişti însă necesită o e<perienţă redutabilă deoarece un asemenea

e!eniment este di$icil de condus iar reultatele sunt reu de pre!ăut. An e<emplu de

con$erinţă de presă este atunci cnd 0inisterul #nterării uropene şi &enţiile de

De!oltare (eională adesea în colaborare cu unul din ministerele de resort sau cu

Deleaţia Aniunii uropene în (omnia se preintă în $aţa presei şi ast$el a întreii ţări.

ste esenţial ca preătirea să $ie impecabilă. Con$erinţele de presă trebuie ţinute doar

atunci cnd 0inisterul sau &enţia au într-ade!ăr ce!a nou de comunicat.TA(=L 0D#&T#C. :n cadrul acestor turnee aenda este strictăE opriri de noapte în

oraşele din principalele pieţe discuţii cu editorialiştii de di!ertisment apariţii în talJ-s/o-

urile tele!iate tăierea panlicilor clădirilor noi in!itaţi de onoare la e!enimente speciale.

=umele ;ocului în acest conte<t $iind expunerea*

#=T(#A(#L. (esponsabilii pentru relaţia cu mass-media trebuie să creee ocaii

pentru inter!ie!area purtătorilor de cu!nt. 'pre deosebire de ştire şi comunicat care

repreintă $orme acti!e de di$uare a in$ormaţiilor inter!iul este o $ormă pasi!ă în care

24



inter!ie!atul răspunde întrebărilor iaristului. :n $uncţie de speci$icul mass-media pentru

care este acordat inter!iul poate $iE pentru presa scrisă radio şi pentru tele!iiune.

Dacă dorim să aleem calea de mi;oc în ceea ce pri!eşte aleerea canalelor

mediatice în distribuirea in$ormaţiilor putem aduce în discuţie media semicontrolate

Media semicontrolate repreintă acele media asupra cărora se deţine un control

parţial. =esom 2++37

• Comunicatele !ideo-electronice

• !enimente speciale şi sponsori

• Comunicaţia prin !iu rai

;* 1edia semicontrolate

C0A=#C&TL #D LCT(=#C. 0ulte oraniaţii produc comunicate !ideo la

cerere şi le transmit în întreaa lume prin intermediul satelitului. La început acest tip de

comunicate au întmpinat o oarecare reistenţă din partea directorilor de ştiri deoarece

simţeau că au un control mai redus asupra montării ştirilor ce !eneau în această $ormă de la

o sursă e<ternă.

=#0=T ')C#&L. An discurs poate $i un e!eniment special dar alte e!enimente de

enul porţilor desc/ise sunt de $apt numai prete<te sau celebrări. 'e adauă e!enimente

mari cum ar $iE !iita unei !edete o con!enţie o e<poiţie un spectacol comercial sau

pentru consumatori.

;.?. ACTIVITǍŢI DE RELAŢII PUBLICE

&cti!ităţile concrete de relaţii publice sunt din ce în ce mai numeroase şi !ariate

att în conţinut ct şi în $ormă. enumerare completă a acestora este imposibilă. om

preenta în continuare cte!a e<emple suesti!e Ieore 2++3E 11-137E

)(I(&0 '&A C&0)&=## D (L&Q## )ANL#C. 'e începe cu analiarea problemelor dereol!at şi a ocaiilor $a!orabile care pot $i utiliate în acest scop. &poi se de$inesc

obiecti!ele ce urmeaă să $ie îndeplinite se plani$ică şi se recomandă acti!ităţi de realiat

şi în $inal se măsoară reultatele. Toate acestea se $ac asiurndu-se o leătură de

comunicare biuni!ocă şi permanentă între publicurile oraniaţiei şi conducerea acesteia.

&CT##TRQ# D 'C(#( F# D#T&(. &tunci cnd o oraniaţie trebuie să comunice cu

publicuri lari şi numeroase se recure adesea la comunicarea prin intermediul cu!ntului

tipărit. 0ai recent acest proces s-a e<tins pe o arie mult mai lară ca urmare a utiliării#nternetului în comunicare. )rin urmare atunci cnd trebuie să se adresee unor publicuri

2"



lari oraniaţiile apeleaă la $irme sau specialişti în (elaţii )ublice '() cărora li se

solicită realiarea unor materiale caE rapoarte de preentat acţionarilor rapoarte anuale ale

companiei comunicate de presă scenarii pentru $ilme de preentare articole şi editoriale

de presă discursuri pentru di$erite ocaii şi di$erite publicuri ţintă broşuri de preentare

buletine in$ormati!e etc.

An e<emplu eloc!ent de campanie de relaţii publice este cea realiată de il!K

ne care a inclus #nternetul şi te/noloia bluetoot/ în campania necon!enţională de la

'ensiblu. 'ensiblu şi il!K ne au înc/eiat primul proiect de interacti!e marJetin dintr-

o serie de proiecte necon!enţionale pe care cele două companii le lanseaă în premieră pe

piaţa romnească. :n perioada 3 $ebruarie 8 * martie 'ensiblu si il!K ne au realiat o

campanie de promo!are a Jit-urilor de cadouri pentru '$. alentin şi * 0artie. &dresată

tinerilor cu !rste intre 1* 8 2* ani campania a $olosit mediile de comunicare care au

a$initate în rndul taretului tnărE tele$onul mobil si #nternet-ul. )entru 'ensiblu liderul

pieţei romneşti de retail $armaceutic iniţiati!a urmăreşte în primul rnd adaptarea

mediilor de comunicare la pre$erinţele pacienţilor si clienţilor şi con$imarea poiţiei de

ino!ator în ser!iciile de sănătate şi înri;ire personală. &bordnd acest nou canal de

comunicare au încercat să se apropie şi mai mult de pacienţi şi clienţi o$erindu-le şi

in$ormndu-i de cele mai bune ser!icii campanii şi o$erte în timp real. )roramul a constat

în e<pedierea prin bluetooth a unui slides/o cu imaini persoanelor a$late în apropierea

$armaciilor 'ensiblu din Anirea '/oppin Center şi )laa (omania a!nd o intenţie clară

de s/oppin. <pedierea s-a $ăcut desiur cu acordul consumatorului acesta putnd

decide dacă acceptă sau nu primirea mesa;ului. An $ilmuleţ de 34 de secunde care

e<empli$ică ce se întmplă atunci cnd eşti în apropierea unei $armacii 'ensiblu a a;uns

!iral pe GouTube acumulnd în scurt timp peste 1+++ de !iualiări. )reentată în cadrul

&igital 1arketing 4orum campania 'ensiblu este prima dintr-o serie de campanii în

cadrul cărora il!Kne îşi propune să $olosească te/noloie diitală şi metodeinteracti!e captnd ast$el atenţia consumatorilor asupra brand-urilor promo!ate.

/ttpEMM.iWads.roMstireX,"%9Moil!KoneXaXinclusXinternetXulXsiXte/noloiaXbluetoot/X

inXcampaniaXnecon!entionalaXsensiblu. /tml7

An alt e<emplu este campania lansată de Leo Nurnett pentru Nerenbier 5Piua

Nărbatului6 prin care s-a dorit instituirea unei ile o$iciale a bărbatului în urma unei

campanii de !otare. &st$el timp de o lună consumatorii au putut !ota pe .

iuabarbatului. ro prin '0' sau prin intermediul urnelor mobile pentru instituirea unei ileo$iciale a bărbatului. Campania de !otare a $ost promo!ată pe T radio print outdoor

2,

http://www.iqads.ro/relevant/ogilvyone.html

http://www.iqads.ro/stire_6579/ogilvyone_a_inclus_internet_ul_si_tehnologia_bluetooth_in_campania_neconventionala_sensiblu.%20html


http://www.iqads.ro/relevant/ogilvyone.html





media necon!enţionale )'0 şi )(. Nărbaţii care s-au întlnit cu urnele mobile de !otare

au intrat în posesia unor sticJere pe care le-au putut lipi acolo unde au ăsit noi moti!e de

militare pentru o i a bărbatului. Leo Nurnett a realiat trei spoturi radio Y)iaY Y)atina;Y

si Y>loriY patru printuri şi un spot T care au $ost di$uate pe tot parcursul campaniei de

!otare. 'ite-ul dedicat campaniei a enerat apro<imati! "+++ de !iualiări $ără a ben$icia

de promo!are. #niţiati!a Nerenbier a $ost $oarte $irească dacă ţinem cont de caracterul

puternic masculin şi complice al brandului. & !rut să îi con!ină pe bărbaţii din întreaa

ţară că a !enit şi !remea lor o$erindu-le ca de $iecare dată o ocaie per$ectă pentru a

sărbători cu prietenii. Nerenbier a mai preătit prietenilor săi o surpriăE o nouă cutie de

bere pe care sunt tipărite cte!a dintre moti!ele pentru care bărbaţii merită o i a lor.

)ornind de la acestea $iecare a ăsit cu siuranţă şi alte moti!e la $el de importante care

să-i $acă pe bărbaţi să-şi dorească Piua Nărbatului.

(L&Q## CA 0&''-0D#& '&A #=>(0&( )ANL#CR menţinerea unor contracte de lucru

bene$ice cu presa. &ceste relaţii presupun cunoaşterea prealabilă a peisa;ului presei din

mediul în care $uncţioneaă oraniaţia precum şi a s$erei de interese speci$ice a

di$eritelor mass-media.

C='T(A#(& #D=T#TRQ## C()(&T#'T. :n caul oraniaţiilor de a$aceri ar $i !orba de

de!oltarea şi menţinerea unei identităţi propii a oraniaţiei prin intermediul publicităţii

corporatiste adică prin preentarea cu precădere a numelui şi reputaţiei $irmei şi nu a

produselor sale.

Cele care au miat în mod $orte pe publicitatea corporatistă sunt băncile romneşti

care au început să o$ere credit reclamelor. &nul acesta în inter!alul ianuarie-octombrie

băncile romneşti au a!ut %3. +++ de inserţii în presă T şi radio cu ,4Z mai mult dect

în aceeaşi perioadă a anului 2++". Concurenţa acerbă a propulsat piaţa bancară în top 1+ al

celor mai promo!ate cateorii din acest an.

Toţi analiştii pieţei media includ sistemul bancar printre cele mai dinamice domeniiîn campanii de comunicare şi promo!are. 0onitoriările &l$a Cont arată că pnă la

s$rşitul lunii octombrie 2++, !olumul brut de publicitate calculat pe tari$ele-listă pe T

presă şi radio s-a ridicat la %9 de milioane de euro. 'uma netă este cu mult mai mică

pentru că este reu de stabilit discounturile. Ci$ra este cu 1++Z mai mare dect anul trecut.

Dacă o comparaţie a !olumului brut poate conduce la o concluie trium$alistă publicitatea

la bănci s-a delănţuit mult mai rele!antă şi siură este comparaţia pe numărul de inserţii

spoturi şi mac/eteE %3. +++ în 2++, $aţă de 44. +++ în 2++".

2%



C0A=#C&(& D#(CTR estionarea acti!ităţii de comunicare e$ecti!ă $aţă în $aţă cu

rupuri umane sau cu indi!ii 8 întlniri adunări preentări con$erinţe.

)(DACQ# D (L&Q## )ANL#C realiarea e$ecti!ă de broşuri de preentare rapoarte

preentări pe $ilm sau multimedia $otora$ii şi postere.

(I&=#P&(& D =#0=T ')C#&L con$erinţă de presă e<poiţii ani!ersări ale

unor momente din !iaţa oraniaţiilor Pilele porţilor desc/ise competiţii concursuri

decernări de premii.

Biua porţilor deschise care se de$ineşte ca !iită la sediul oraniaţiei destinate

unor rupuri de iarişti repreentnd o modalitate $oarte e$icace de preentare a rolului

misiunii şi speci$icului respecti!ei oraniaţii deoarece în cadrul lor iariştii pot !edea pe

!iu cum se des$ăşoară anumite acti!ităţi cum acţioneaă membrii oraniaţiei care sunt

condiţiile în care aceştia îşi des$ăşoară acti!itatea cum $uncţioneaă te/nica şi

ec/ipamentele acesteia. &ceste !iite au la baă atinerea a două obiecti!eE creearea de

ocaii pentru apariţia în presă a unor relatări poiti!e şi punerea în temă a iariştilor cu

pri!ire la speci$icul oraniaţieiIeore 2++3E 2,"7

TA(=L D )(0&( sunt cele mai e$iciente căi de răspndire a in$ormaţiilor

suplimentare despre mesa;ele transmise prin campania de presă. An turneu de promo!are

constă într-o serie de sesiuni de in$ormare-seminare a!nd un conţinut comun şi o recuită

şi materiale audio-!iuale comune. Turneele au loc în şase pnă la ece oraşe di$erite din

di!erse one ale ţării iar participarea este liberă pentru toţi cei interesaţi. &ceste întlniri

sunt de obicei bine susţinute în ţările democratice deoarece membrii comunităţii locale

apreciaă realmente e$ortul oraniaţiilor de a se deplasa în reiunea lor pentru a le o$eri

in$ormaţii şi a răspunde la întrebări.

C(CT&(& F# &LA&(& sunt esenţiale pentru $ormularea şi remodelarea

proramelor şi strateiilor de (elaţii )ublice.

&lte acti!ităţi de relaţii publice suntE)(TCQ#& F# :0NA=RTRQ#(& ()AT&Q#* &ceasta înseamnă promo!area unei atitudini

poiti!e $aţă de o $irmă companie instituţie prin con!inerea publicului că $irma

respecti!ă este $urnioare de produse sau ser!icii de calitate. >irma este ca un onest

!nător de bunuri şi ser!icii şi un responsabil 5cetăţean corporatist6. )entru a răspunde

acestei prime direcţii a acti!ităţii sale specialistul în )( are în !edere următoarele aspecteE

• roteAarea firmei mpotriva atacurilorC

• re.entarea coerent a evenimentelor c7nd apar divergenţeC

2*



• Iniţierea unor programe de pre.entare a obiectivelor /i a strategiilor firmeiC

• re.entarea interesului firmei pentru problemele de mediu $irma Tubor o$eră burse

de cercetare a problematicii din acest domeniu7B

• &eclan/area unor acţiuni prin care publicul percepe faptul c firma se interesea. debunstarea angaAaţilor si /i a comunitţii n care /i desf/oar activitatea* &desea

acest rol al e<pertului în (elaţii )ublice este denumit 5construirea imaginii2* :n acest

ca imainea înseamnă protecţia calităţilor $irmei pentru marele public de către

specialistul în acest domeniuB

• Informarea* <perţii de relaţii publice trebuie să îndeplinească şi rolul pasi! de

$urniori de in$ormaţii. &desea opiniile despre o $irmă se $ormeaă în $uncţie de $elul

în care se răspunde la întrebăriB• ublicitatea produsului Lansarea de produse şi ser!icii noi sau declanşarea unei

campanii de re!iorarea a !olumului !nărilor pentru cele e<istente de;a pe piaţă

repreintă o componentă însemnată din acti!itatea e<pertului în (elaţii )ublice. :n

această acti!itate e<perţii în acest domeniu colaboreaă îndeaproape cu cei de la

departamentul de marJetin.

:n concluie specialiştii în relaţii publice des$ăşoară următoarele acti!ităţiE

• o$eră recomandări conducerii despre putereB

• participă la deciiile ce ţin de politiciB

• plani$ică prorame de relaţii publiceB

• !nd prorame de relaţii publice conducerii de !r$B

• iniţiaă cooperarea cu conducerea de mi;locB

• obţin cooperarea de la alţi ana;aţiB

• ascultă discursuriB

• creeaă discursuriB

• scriu discursuri pentru alte persoaneB

• ăsesc !orbitori pentru întlniriB

• plaseaă !orbitori la radio şi TB

• participă la întlniriB

• plani$ică $ilmeB

• plani$ică şi realieaă e<poiţiiB

• $ac $otora$ii sau îi super!ieaă pe $otora$iB

29



• o$eră premiiB

• plani$ică şi conduc întlniriB

• elaboreaă articole publicitareB

• !orbesc cu editorii şi reporteriiB• ţin con$erinţe de presăB

• scriu articoleB

• cerceteaă opinia publicăB

• plani$ică şi conduc e!enimenteleB

• conduc turneeleB

• oranieaă con$erinţe de presă recepţii şi !iiteB

• asiură un birou de presă bine in$ormatB

• aran;eaă membrilor conducerii inter!iuri pentru presa scrisă radio şi tele!iiuneB

• editeaă iare şi re!iste pentru personalul oraniaţieiB

• oranieaă mi;loace de comunicare internăB

• realieaă ;urnale interne pentru distribuitori şi clienţiB

• oranieaă e<poiţii şi mani$estări de preentareB

• menţin identitatea şi stilul oraniaţieiB

• ţin leătura cu aenţiile de relaţii publiceB

• scriu scrisoriB

• scriu comunicateB

• plani$ică şi scriu broşuri $luturaşi rapoarte anuale şi buletine pentru noii ana;aţiB

• creeaă postereB

• întmpină pe !iitatoriB

• conduc acţiuni de strnere de $onduriB

• scriu buletine in$ormati!e pentru ana;aţiB

• super!ieaă buletinele conduceriiB

• distribuie către presă comunicate $otora$ii articole de specialitate.

3+



II. INTERNET -SPAŢIU INFORMAŢIONAL ŞI DE COMUNICARE

5#nternetul este primul oranism arti$icial intelient6 @enrK @ardK7

2.;. SCURT ISTORIC

Datorită e!oluţiei sale #nternetul preintă o istorie $ascinantă parado<ală oriinile

sale putnd e<plica pe deplin con$iuraţia sa actuală. #nternetul a apărut din dorinţa armatei

'A& de a comunica în e!entualitatea unui răboi iar impulsul a $ost ne!oia 'tatelor Anite

de a răspunde pro!ocării Aniunii 'o!ietice care a lansat primul satelit arti$icial al

pamntului în 19"%.

Anii oameni de a$aceri din 'A& căutnd să a;ună ct mai aproape de consumatori

au acordat credit #nternetului şi au decis în acest conte<t să in!estească în de!oltarea şi

promo!area acestuia. :n 199+ un consorţiu de companii pri!ate a preluat administrarea

reţelei de #nternet în urma unui acord cu u!ernul 'A& acord care pre!edea desc/iderea

#nternetului către acti!ităţi comerciale. &cestă acţiune a $ost pri!ită cu reticenţă $iind

considerată de mulţi nepro$itabilă. :n 199+ are loc e<pansiunea e<ponenţială a #nternetului.

An deceniu mai triu oamenii obişnuiţi au început să $olosească #nternetul pentru orice se

baa pe un suport de comunicare de la mesa;e personale la tranacţii comerciale de la sco

puri in$ormaţionale pnă la cumpărături. dată cu trecerea în secolul # #nternetul a

trecut într-o nouă perioadă a e<istenţei sale. Deşi !rsta de treieci de ani pe 2+ octombrie

2++, reţeaua care $ascineaă milioane de consumatori a împlinit 3% de ani de e<istenţă7

semni$ică pentru unii atinerea deplinei maturităţi $iice pentru o entitate reu de de$init

precum #nternetul semni$ică debutul perioadei de maturiare creşterea din ultimii şapte ani

$iind asimilabilă cu creşterea e<ploibilă care are loc în adolescenţa umană =eroponte199,7

2. 2. REŢEAUA ŞI SERVICIILE SALE

Dacă ar $i să de$inim #nternetul din punct de !edere $iic acesta apare ca $iind un

termen utiliat pentru a descrie interconectarea mai multor reţele de calculatoare într-un

mod ce permite acestora să comunice şi să trans$ere $işiere direct şi transparent dintr-o parte a lumii în cealaltă )op coord. 7 2++37. &ccesul la #nternet se poate realia prin

31



modem cablu satelit dispoiti!e mobile. #nternetul se poate asemăna cu o autostradă pe

care circulă date iar $uncţiile sale pot $i asemănate cu $uncţiile unei autostrăi . Termenul

popular de Hautostradă in$ormaţională6 apare ca o meta$oră în caul în care încercăm să

e<plicăm cum $uncţioneaă reţeaua reţelelor-reţeaua pe scurt. eteranii #nternetului au încă

reţineri în ceea ce pri!eşte de$inirea acestui concept şi au ales o modalitate destul de

oriinară în încercarea lor de a-l contura de$inindu-l prin ceea ce nu esteE nu este o

oraniaţie nu este o instituţie nu este controlat şi u!ernat de o autoritate anume.

)rincipiile care stau la baa 'ocietăţii #nternet sunt . isoc. or7E

• &ccesul liber $ăra piediciB

• 'er!icii stabile şi necenurateB

•

<primarea liberăB• raniarea unor $orumuri desc/ise pentru de!oltarea standardelor sau te/noloiilor

de reţeaB

• #n$ormaţiile personale enerate pe #nternet nu sunt $olosite dect cu aprobarea celui

care le-a eneratB

• Atiliatorii reţelei pot cripta in$ormaţiile e<pediate pe reţea $ără !reo restricţieB

• :ncura;area cooperării între reţele.

:n cele ce urmeaă !oi preenta cte!a dintre cele mai populare $acilităţi ale#nternetului Colibaba 2+++E "4-"*7E poşta electronică paina Ueb iarele electronice

trans$erul de $işiere transmiterea în timp a proramelor radio şi T trans$erul de bani

cumpărături în timp real. :n ilele noastre #nternetul se reăseşte în cele mai multe din

domeniile !ieţii economico-sociale şi stă la baa unor străpuneri economice ne!isate cu

cţi!a ani în urmă. #nternetul a pornit de la o idee simplăE conectarea tuturor

calculatoarelor din lume pentru a $ace oamenii să comunice. De!oltarea sa determinată în

mare parte şi de e<ploia comerţului electronic a depăşit aşteptările şi celor mai entuiaşti

$uturoloi în te/noloia in$ormatică.

2. 3. PUNCTELE TARI ŞI PUNCTELE SLABE ALE INTERNETULUI

#nternetul prin $orma sa preintă att a!anta;e ct şi dea!anta;e şi pentru a putea

înţelee acest $enomen comple< trebuie să abordăm ambele perspecti!e att din punctul de

!edere al oraniaţiilor ct şi a clienţilor IrossecJ 2++,7.

32



2.3.;. A@"#)1) R))1)

)rin comle<itatea sa reţeaua preintă anumite a!ante;e pe care le !om debate 9n

cele ce urmeaă E

•

ILN&L#T&T&

prin construcţia sa #nternetul este lobal $acilitnd în mod considerabilcomunicaţiile internaţionale cu consumatorii şi $urniorii. :n comunicarea pe #nternet

este destul de di$icil să $acem di$erenţierea între local şi lobal. 'istemul in$ormaţional

lobal reduce importanţa locaţiei. &ceeaşi a$acere poate $i condusă de la Londra )aris

sau 'an >ranciscoB

• D'C=T(&L#P&(& succesul e<traordinar de care se bucură #nternetul poate $i atribuit în

mare parte naturii sale descentraliate #nternetul $iind te/noloia cea mai uşoară

$rec!entată şi accesată care a dat noi dimensiuni şi !alenţe procesului comunicării.

ricine are acces online repreintă un potenţial clientB

• # =>C=T(#C#T&T& , moti!ul numărul unu în toate sonda;ele re$eritoare la $olosirea reţelei

#nternet este obţinerea şi sc/imbul de in$ormaţii. #nternetul creeaă posibilitatea

reperării produselor rare sau reu de ăsitB

• C&(&CT(AL 0ALT#0D#& , #nternetul o$eră in$ormaţii sub $ormă de te<t scris sunet

imaini statice sau animate bae de date consultabile online prorame e<ecutabile

elemente interacti!e precum $orumurile şi camerele de discuţiiB

• @#)(TTA&L#T&T& materialele publicate pe #nternet nu sunt înc/ise ele trimiţnd

cititorul la in$ormaţii rele!ante prin intermediul leăturilor. Atiliatorul are în acest

conte<t posibilitatea să nu urmee un traseu liniar ci poate sări peste in$ormaţiile care

nu preintă interes. &ceastă $ormă de oraniare este /iperte<tulB

• # =T(&CT##T&T& cea mai importantă caracteristică a reţelei #nternet este interacţiunea

directă cu clientul. Din punct de !edere te/nic interacti!itatea se obţine cu a;utorul

mouse-ului. & $ost do!edit $aptul că un utiliator pre$eră să $acă de 1+ ori clicJ cu

mouse-ul dect să bată cte!a litere la tastatură >otac/e 2++4 7B

• AN#CA#T&T& eliminarea barierelor dintre spaţiu şi timp. :n primă instanţă #nternetul

e<tinde aria eora$ică de acoperire a !nărilor şi desc/ide accesul spre pieţe unde ar

$i $ost imposibil de a;uns. $eră de asemenea posibilitatea de a promo!a marca acolo

unde nu e<istă publicitate sau preenţă $iicăB

• # ='T&=T&=#T&T datorită caracterului său nonlinear şi !iteei mare de procesare şi

trans$er a in$ormaţiei #nternetul a dobndit statutul de cel mai rapid mediu de

33



comunicare în masă. l poate determina $ormarea şi de!oltarea de monopoluri la ni!el

lobalB

• C(FT(& >&C &)L L& C(FT( , creşterea numărului de internauţi este direct

proporţională cu creşterea interesului $irmelor şi populaţiei care-şi !or intensi$icae$orturile pentru a se conectaB

• NQ#=(& A=A# >DN&C (&)#D , prin conturarea unui dialo între companie şi clienţi sau

potenţiali clienţi #nternetul poate determina creşterea $idelităţii. )ractic #nternetul poate

include toate acti!ităţile des$ăşurate online de companie pentru a ăsi atrae şi păstra

clienţiiB

• 0R'A(&N#L#T&T&. #nternetul este $olositor în construirea unei bae de date cu in$ormaţii

re$eritoare la consumatori. )rin $olosirea unor aplicaţii potri!ite putem monotoria toţi

utiliatorii care au !iitat situl companiei. )e baa acestor in$ormaţii pot $i înţelese

ne!oile consumatorilor se pot descoperi noi tipuri se pot adapta mai bine ne!oile în

raport cu cerinţele se poate identi$ica sementul ţintă se poate e!alua $irma în raport

cu cerinţele consumatorilorB

• &D('&N#L#T&T&. An site Web poate o$eri $iecărui !iitator o e<perienţă distinctă în

$uncţie de anumite caracteristici determinate automat. )entru a obţine acest lucru este

necesar ca utiliatorul să personaliee site-ulB

• V=P&(& CA &0R=A=TAL & NA=A(#L( F# '(#C##L( , se estimeaă că !narea electronică

a bunurilor şi ser!iciilor !a $i cel mai important promotor al noii economii diitaleB

• C'TA(# (DA' în comparaţie cu alte medii Web-ul este un mediu ie$tin de comunicare.

'e reduc costurile la $urniori prin accesarea electronică a datelor posibilitatea

participării la licitaţii online creearea de noi pieţe şi semente de piaţă penetrarea mai

uşoară pe pieţe noiB

• L#(&(& C=0#CR D NA=A(# F# '(#C## #nternetul repreintă un mediu pri!ileiat

pentru înc/eierea tranacţiilor comerciale directe. )rodusele diitale pot $i transmise

direct prin reţeaua in$ormatică de la producător la cumpărător iar multe alte produse

$iice pot $i transportate prin ser!iciile poştale costurile de producţie tinnd spre +B

• # =T()(&N#L#T&T& #nternetul este desc/is şi independent de plat$ormă accesul la

#nternet ne$iind condiţionat de tipul de calculator cone<iunea sau proramul utiliat

pentru aceasta. Cercetările recente arată că un consumator de ser!icii diitale rapide

poate sta conectat la #nternet de patru ori mai mult şi $ace cumpăraturi on line de trei

ori mai mult . re!istabi.ro7B

34

http://www.revistabiz.ro/




• '#IA(&=QR ')(#TR , #nternetul o$eră un mecanism de comunicare mult mai siur între

partenerii de a$aceri. C/iar dacă ce a $ost transmis nu a $ost recepţionat parţial sau

interal in$ormaţia poate $i transmisă din nou $ără c/eltuieli suplimentare spre

deosebire de alte mi;loace de comunicareB• I&L#T&T& F&='L( 'ite-ul unei companii repreintă cartea sa de !iită în !arianta

!irtuală. )rin #nternet mărimea şi resursele $irmei nu mai sunt decisi!e pentru e$ortul de

comunicare şi promo!are deoarece c/iar şi o $irmă medie îşi poate permite un site eal

sau superior unuia desc/is de o $irmă mult mai mare. :n acest conte<t cel mai important

atu al #nternetului este că utiliatorii nu pot distine între cele două $irme ilustrnd

ast$el rolul de pr/ie al acestuiaB

• C=T(LAL >LAALA# D #=>(0&Q## companiile deţin controlul complet asupra a ceea ce

se poate sau nu să $ie transmis prin #nternet datorită structurii şi procedurilor de

control instalate odată cu proiectarea site-uluiB

• &CC'#N#L#T&T& cumpărătorii prin #nternet bene$iciaă de posibilităţi de a-şi alee

ser!iciile şi produsele dorite $ără a părăsi casa sau locul de muncă obţinnd ast$el în

timp real in$ormaţii pri!ind produsul sau ser!iciul doritB

• 'TAD##L D )#&QR Web-ul a de!enit rapid un instrument de cercetare cu importanţă

critică pentru obţinerea şi menţinerea succesului pe piaţă.

Dar cum nimic nu este per$ect !om continua discuţia noastră cu dea!anta;ele care

aduc un minus imainii acestui mediu

2.3.2. D)6@"#)1) R))1). :n ciuda acestor a!anta;e incontestabile #nternetul

are şi o serie de aspecte neati!e unele identi$icate şi împotri!a cărora e<istă măsuri de

e!itare şi se caută minimaliarea lorE

• # =C@#TRQ# T@=LI#C , între statele boate şi cele sărace între reiuni cu rade de

de!oltare di$erite. &ccesul ineal la in$ormaţie poate determina un se!er /andicap

economic şi socialB

• #'T=Q& A=A# 'I0=T (DA' D AT#L#P&T(# &# # =T(=TALA# , numărul mic al populaţiei

online la ni!el lobal arată că pe plan mondial este încă o piaţă redusăB

• ( P#'T=Q& L& 'C@#0N&( principalele moti!e care determină utiliarea cu reticenţă a

#nternetului sunt repreentate de neîncrederea în noua te/noloie alimentată de teama

piratării calculatoarelor şi in!aia /acJerilor lipsa de interes numărul mic de

calculatoare e<istent în ospodării sau birouriB

3"



• C=TTAL LI&L , re$eritor la !nări sau promo!area pe #nternet este încă destul de !a

$ormulat sau complicatB

• )'#N#L#T&T& H'CA(I(#L( 6 D #=>(0&Q## D')( CL#=Q# := C&PAL A=# 'CA(#PR(# )(C&( &

D&TL( costurile mici de comunicare a in$ormaţiei poate o$eri posibilitatea unui!iitator curios să obţină in$ormaţii destinate doar clienţilor $ideli ai $irmeiB

• #0)'#N#L#T&T& DTCTR(## I(FL#L( D >&N(#C&Q# F# & #C##L( &'CA=' &L )(DA'L( F#

#0)'#N#L#T&T& &)(C#(## &=A0#T( C&L#TRQ# &L )(DA'L( acţiunea de a cumpăra online

nu produce întotdeauna satis$acţii deoarece cumpărătorii nu pot să-şi aleaă li!e

produsul prin analiă ps/i/osenorială a caracteristicilor saleB

• >#C&C#T&T& (CL&0# ) # =T(=T =A )&T ># &CT 0&'A(&TR := T(0=## C'T-N=>#C#A

indicatorii utiliaţi nu pot descrie în mod adec!at caracteristicile speciale aleinteracţiunii utiliatorului cu in$ormaţia de pe #nternetB

• ='#IA(&=Q& F# C&=T#T&T& #0='R D #=>(0&Q## D#')=#N#LR ) UN #nternetul se preintă

ca $iind un mediu propice pentru declanşarea unor in$ormaţii $alse deoarece nu deţine

o structură oraniată şi un control asupra in$ormaţiilor şi nici un director centraliat al

conţinutuluiB

• L#)'& A=( 'T&=D&(D D 'CA(#T&T &CC)T&T ) 'C&(R L&(IR , continuă să in$luenţee în

mod neati! încrederea utiliatorului în comerţul electronic în special în ceea ce

pri!eşte plata prin #nternet di$uarea unor in$ormaţii con$idenţiale $raude de tot $elulB

• AT#L#P&(& := 0D T=D=Q#' atta timp ct $irmele care au paini pe #nternet sunt

atente şi păstreaă controlul şi măsurile de securitate la standarde ridicate multe dintre

ocaiile pentru utiliarea tendenţioasă sunt eliminateB

• #TP& de multe ori WWW s-a do!edit a $i ec/i!alent cu orld ide ait. )roblemele

leate de !iteă se datoreaă att creşterii numărului constant de utiliatori ct şi

boăţiei conţinutului in$ormaţionalB

• D#('#T&T& T@=LI## # =T(=T poate pro!oca o constrnere în tranacţiile online.

Atiliarea realităţii !irtuale pentru promo!area şi comercialiarea anumitor produse pe

#nternet este încă irealiabilă datorită di$icultăţilor de transmisie a unui !olum mare de

in$ormaţie în ciuda $aptului că te/noloia de baă este destul de a!ansatăB

• L#)'& A=# 00(## C='#'T=T , deoarece #nternetul su$eră o actualiare continuă

utiliatorului îi este destul de reu să realiee dacă !iiteaă acelaşi conţinut ca şi

ultima oarăB

3,



• 'T A= 0D#A := C=T#=AR 'C@#0N&( , care pune la încercare capacitatea de adaptare şi

spiritul de iniţiati!ă al specialiştilorB

• T(&='>(0R(# &L #Q## #=D##DALA# pro!oacă iolare depersonaliarea comunicării

sedentarismB• &I('##T&T& (&'#'0AL )(=I(&>#& ALI&(#T&T& #0)'TA(& F# 0#=C#A=& stau la baa

(eţelei. Libertatea este înrădită doar de responsabilitate.

După cum obser!ăm reţeaua prin natura e<istenţei sale poate $i tradusă prin

comple<itate preentnd att a!anta;e pe care trebuie să le e<ploatăm la ma<im pentru a ne

atine scopul $inal ct şi dea!anta;e care de multe ori !or $i ade!ărate obstacole dar

trebuie să a!em abilitatea de a le depăşi.

2. 5. IMPACTUL SOCIAL AL INTERNETULUI

&cest 5copil teribil6 al secolului cum este supranumit #nternetul este o

realiare te/noloică care o$eră un potenţial uriaş de in$ormare şi comunicare pentru

întreaa omenire. #nternetul prin $orma sa ne-a sc/imbat modul de trăi de a lucra de a

în!ăţa de a ne rela<a. =u e<istă dimensiune a !ieţii noastre cotidiene care să nu $ie

preentă în spaţiul !irtual. orbim de telemuncă oraniaţii !irtuale cursuri online

comerţ electronic tranacţii electronice reer!ări online de bilete plani$icarea călătoriilor

online prin aenţii de turism licitaţii online consultarea in$ormaţiilor meteo $inanciare sau

sport online. >olosit într-un mod creati! #nternetul împreună cu noile te/noloii

in$ormaţionale şi de comunicare repreintă un instrument puternic care poate determina

reol!area multor probleme sociale conducnd în acelaşi timp la de!oltare şi creştere

economică.

'paţiul social !irtual indus de #nternet mai este cunoscut şi sub denumirea de

cibersocietate sau societate virtual. Fte$an Nuărnescu descrie acest mediu 5ca cel mai

recent cadru normati! de socialiare şi parte a spaţiului social6 Nuărnescu 1999E 13"7.

#mpactul social al #nternetului ec/i!aleaă cu o raportare a $enomenelor şi relaţiilor

!irtuale la societate la un prim ni!el analitic remarcndu-se di$eritele $orme !irtuale de

mani$estare a socialuluiE comunităţi !irtuale rupări !irtuale rupuri !irtuale oraniaţii

!irtuale precum şi interacţiuni speci$ice de natură interpersonală societală

comunicaţională in$ormaţională economică culturală Colibaba 2++37

2. ?. CULTURA INTERNET

3%



:n acest mediu !irtual $iecare ţară !ine cu !aloare ei culturală cu $rumuseţea

obiceiurilor şi tradiţiilor sale cu tot ceea ce o repreintă. :n acest conte<t #nternetul apare

sub $orma unui Turn Nabel cu 3" de eta;e în care spaţiul lin!istic dominant este cel al

enleei . imaoo. ro7. Dominaţia limbii enlee pe #nternet poate $i e<plicată prin

supremaţia te/noloică a 'A& şi prin $aptul că în a$ară de !orbitorii nati!i de enleă mai

e<istă 13" miliarde de persoane care au în!ăţat sau în!aţă această limbă. După cum bine

ştim limba enleă este un standard în comunicarea internaţională. Trebuie să a!em în

!ior $aptul că $rec!enţa relati!ă a limbilor pe site-uri poate $i un indicator înşelător iar

multe dintre site-uri care nu se ăsesc pe ser!ere americane sunt create în limba enleă.

:n cele ce urmeaă !om preenta distribuţia lin!istică a utiliatorilor pe #nternet

$iind repreentate doar cele mai mari preenţe lin!istice online. 'e asteaptă ca ;aponea

$rancea şi ermana să crească cu 4+Z în următorii ani. :n ceea ce pri!eşte limba romnă

preenţa ei în lume este de +"Z. Ilobal-reac/ estimeaă că ar e<ista +* milioane de

Hinternauţi6romno$oni ceea ce ar însemna +14Z din totalul mondial al populaţiei online

IrossecJ 2++,7. De!oltarea unei conştiinţe lin!istice romneşti ar putea depinde de

apariţia în !arianta romnească ale unor site-uri internaţionale.

<*&istribuţia lingvistic a utili.atorilor de Internet

3*

http://www.imagoo.ro/




III. ALINIAMENTE GENERALE ALE )-PR

5Contactele din media in!estitorii partenerii de a$aceri ma;oritatea publicurilor c/eie aşteaptă să sc/imbaţi

in$ormaţii cu ei $olosind e-media începnd cu comunicarea prin e-mail şi pnă la paina Web a oraniaţiei.

0isiunea specialiştilor în (elaţii )ublice este să utiliee ct mai bine acest mediu de comunicare pentru a

construi relaţii puternice şi pentru a mări oportunităţile de comunicare ale companiei6 aK Nrans$ord7

3. ;. INTRODUCERE <N )-PR

)(-ul electronic este doar o parte din ceea ce înseamnă !iitorul. Deşi în aparenţă

ma;oritatea oamenilor de a$aceri acceptă importanţa #nternetului cei mai mulţi nu înţele

realitatea de pe Web. 0ulte a$aceri au încercat să îşi $acă loc pe această maistrală

in$ormatică dar datorită $aptului că nu au acordat importanţa cu!enită cerinţelor pieţei

online acum stau uitate în întunecimea spaţiului cKbernetic (u$$ Iriore 2++37. :n primă

instanţă #nternetul nu a $ost proiectat cu scop comercial ci a $ost ndit ca un instrument

comunicaţional iar a$acerile care au miat pe acest rol se bucură în ilele noastre de un

ade!ărat succes. &cest en de a$aceri au înţeles că pentru a !inde produsul sau ser!iciul

G trebuie să transmită in$ormaţii ct mai !aloroase şi să de!olte relaţii reciproc

a!anta;oase cu audienţa. Din punctul de !edere al e-)( c/eia succesului a$acerilor online

stă în construirea şi menţinerea reputaţiei prin sc/imbul de in$ormaţii între oraniaţie şi

publicul online. amenii de a$aceri trebuie să descopere modul în care #nternetul poate

lucra pentru pentru ei dar acest lucru să se realiee din perspecti!a (elaţiilor )ublice care

pe #nternet au un rol mai acti! dect în mediul offline. >iecare aspect al acti!ităţii online

în$luenţeaă în mod direct (elaţiile )ublice iar în acest conte<t comunicarea şi in$ormaţia

trebuie estionate cu mare ri;ă. Dacă în mediul offline (elaţiile )ublice sunt deseori

inorate în mediul online acest lucru este de nepermis. :n acest conte<t al e-)( putem !orbi

despre o ciber-comunicare care este rupată în următoarele cateoriiE0orrisan199,E

39-"+7.

• C0A=#C&(& &'#=C(=R 5one to one6-email-ulC

• C0A=#C&(& &'#=C(=R 5manK to manK6-listele de distribuţie, forumurile de discuţii,

grupurile de /tiriC

• C0A=#C&(& '#=C(=R 5one to one6 5one to $e6 5one to manK6- I!%-ul sau chat-ulC

• C0A=#C&(& &'#=C(=R , DmanK to one6 5one to one6 5one to manK6- site-urile Web

blogurile*

39



(elaţiile )ublice on-line repreintă 6$enomenul6 care a creat noi oportunităţi pentru

a$aceri şi consumatori. Atilind e-)r companiile au abilitatea să depăşească aşteptările

consumatorilor şi să întreacă competiţia. (elaţiile )ublice electronice repreintă o mare

pro!ocare pe care din ce în ce mai mulţi o acceptă. Tot ceea ce se întreprinde la ni!elul

online trebuie !ăut ca o acti!itate de e-)(.

3. 2. CE SUNT )-PR>

:n literatura de specialitate (elaţiile )ublice în mediul online sunt cunoscute sub

denumirea de e-)( electronic ublic !elation unde particula He6 desemneaă mediul

electronic H)6 !ine de la public şi H(6 de la relaţii* e-)( prin $orma lor au su$erit

numeroase de$iniţii care au ridicat numeroase teme de discuţii. om începe discuţia

noastră în ceea ce pri!eşte de$inirea e-)( cu o de$iniţie lar acceptatăE

5e-)( repreintă toate $ormele de oraniare e$icientă a comunicării în mediul

online în care participanţii comunică între ei cu a;utorul #nternetului sau a #ntranet-ului6

rlan 2+++7. Deşi s-au scris mai multe cărţi care au încercat să tratee acest subiect

autori cunoscuţi precum '/el @olt 0att @ai Sames @orton au analiat aspectele

caracteristice e-)r precum şi instrumentele care stau la baa acestui concept dar au omis

de$inirea termenului. Dar nu putem spune acelaşi lucru şi de autorii ermani care s-au

do!edit a $i e<treme de riuroşi în ceea ce pri!eşte de$inirea acestui concept. e/eş

Iriore 2++37.

Dieter @erbst susţine că Hrelaţiile publice pe #nternet înseamnă comunicarea cu

publicurile ţintă din #nternet prin intermediul #nternetului6 ibidem p. 3+7

Per$a[ &nsar preintă următoarea de$iniţieE 5(elaţiile )ublice interacti!e

utilieaă noile media care $ie permit un dialo te/nic cu di$erite rupuri sociale e-mail,

newsgroup-uri, $ie pun la dispoiţia unui partener de comunicare in$ormaţii în $ormatelectronic pentru ca acesta să le poată apela direct -%&-rom, www $ie !in în spri;inul

procesului de manaement al (elaţiilor )ublice6 ibidem p. 3+7.

>eli< >riedlander consideră că 5e-)( repreintă un domeniu al (elaţiilor )ublice

care prin implementarea şi utiliarea unor instrumente puse la dispoiţie de media online

şi a mi;loacelor şi măsurilor deri!ate din acestea încearcă să stabilească relaţii cu rupurile

rele!ante ale unei oraniaţii. Ceea ce înseamnă că (elaţiile. )ublice online !in în spri;inul

relaţiilor publice în eneral contribuind la ec/ilibrarea pe termen lun a relaţiilor dintreoraniaţie şi rupurile ei ţintă6.ibidem, p. 3+7

4+



(elaţiile )ublice online sunt acea parte a relaţiilor publice care $olosesc mediul

electronic de comunicare drept suport de emitereMreceptare a mesa;ului urmărindu-se

atinerea unui public care are acces la acest mi;loc comunicational susţinnd ast$el

obiecti!ele relaţiilor publice în eneral. e-)( prin de$iniţia lor preintă următoarele

a!anta;eE@ai 2+++E 237.

• C0A=#C&( C='T&=TR 24 ore pe i % ile pe săptămnă 3," ile pe anB

• ( R')A=' #0D#&T se poate răspunde în mod instant problemelor urente şi cerinţelor

pieţei !ia #nternetB

• &AD#=QR ILN&LR , limitele eora$ice sunt eliminateB

• CA=&FT(& &AD#=Q# prin intermediul $eedbacJ-ului care a;ută la înţeleerea

publiculuiB• C0A=#C&( N#D#(CQ#=&LR a;ută la construirea unor relaţii puternice şi reciproc

a!anta;oase între oraniaţie şi publicul săuB

• C'TA(# costurile e$ecti!e de e-)( sunt $oarte mici eliminndu-se în primă instanţă

costurile de tipărire.

(elaţiile )ublice electronice sunt considerate unul dintre cele mai moderne

instrumente ale politicii de comunicare care întruneşte !eritabile atribute promoţionale.

&cestea sunt $olosite pentru a in$luenţa în sens poiti! un public di!ers pentru a crea unclimat de încredere simpatie şi înteleere mutuală între oraniaţie şi mediul său

inclund aici acţionarii ana;aţii mass-media $urniorii comunitatea locală precum şi

consumatorii cumpărătorii oraniaţionali sau alte rupuri de interese. &bordarea din

perspecti!a e-)( susţine în mod consistent şansele unei oraniaţii de a se $ace !ăută pe

Web în special către publicurile !iate. :n acest conte<t trebuie să a!em în !edere cei Htrei

(6 ai e-)( e/eş Iriore 2++3E 3+7E

• ( L&Q## , (elaţiile )ublice online a;ută la construirea relaţiilor prin interacţiunea cu

di$eritele publicuri. (elaţiile de succes sunt cele pe termen lun şi reciproc a!anta;oaseB

• ( )AT&Q# , repreintă cel mai important atu al a$acerilor e-)( de$inindu-se ca o artă de

a construi şi menţine o reputaţie o imaine în eneral.

• ( L&=QR trebuie să $ii con!ins că orice se publică online !a interesa şi !a $i rele!ant

pentru publicurile !iate. <istă multe situri care aparent sunt irele!ante. An e<emplu

este cel de la H&bsolut odJa6-. absolut. com care conţine in$ormaţii despre

cluburi şi DS şi abia dacă menţioneaă despre !odcă. &re success datorită $aptului că

acest en de in$ormaţii intereseaă tinerii care repreintă publicul ţintă al companiei.

41



După cum am mai spus orice acti!itate des$ăşurată pe web trebuie pri!ită ca o

acti!itate de e-)(. #nternetul repreintă un ansamblu de mi;loace de comunicare în

momentul în care oraniaţia s-a conectat la #nternet a dat startul la comunicare. :n acest

moment specialistul în (elaţii )ublice trebuie să supra!eee $lu<ul comunicaţional înspre

şi dinspre instituţie. rice este publicat pe sit poate a$ecta imainea $irmei în acest mediu

$iecare cu!nt conteaă şi din acest moti! cu!ntul oraniaţiei trebuie supra!e/eat şi

controlat de specialişti.

3. 3. OBIECTIVE ALE )-PR

biecti!ele e-)( trebuie să aibă ca punct de reper obiecti!ele companiei ţintele

speci$ice ale oraniaţiei sau obiecti!e leate de promo!are. &cestea trebuie să $ie

e<plicite bine conturate e<acte realiste clar limitate în timp şi măsurabile. biecti!ele

pot $i de$inite ca acti!ităţi propuse sau ca modalităţi de in$luenţare a cunoştintelor

publicurilor a sentimentelor sau a acţiunilor. ste recomandabil să urmărim obiecti!e ct

mai tanibile. )rimul element pe care trebuie să îl aibă în !ior specialistul în e-)( esteE ce

se urmre/te, ce se dore/te s se ating* de$inire e<actă a obiecti!elor este

condiţionată de identi$icarea publicurilor ţintă. :nainte de stabilirea obiecti!elor e-)(

trebuie stabilit ceea ce putem realia prin intermediul #nternetuluiE

• &traerea suportului opiniei publicurilor care ne intereseaă de pe #nternetB

• Construirea unei imaini $a!orabile la ni!el onlineB

• De!oltarea a$aceriiB

• Lansarea unei a$aceri produs sau ser!iciu.

biecti!ele stabilite trebuie să se caracteriee prin următoarele calităţi @ai 2+++7E

• &CT#T&T obiecti!ele trebuie să $ie clare pentru a putea $i îndeplinite. An e<emplu în

acest conte<t este situl Web al unei publicaţii americane care şi-a propus ca obiecti! e-

)( să publice pe situl lor ştiri actualiate şi ne$iltrate. biecti!ele !ai de enul H să

aduc ct mai mulţi !iitatori acestui sit6 sunt inutileB

• ( &L#'0 e<pectanţele mari nu trebuie să $ie direct proporţionale cu timpul redus.

biecti!ul ca un sit ce !inde cărţi poliţiste să ţintească poiţia de lider în domeniu în

(omnia în următoarele 12 luni este mult mai realist dect dorinţa ca în , luni să atină

o notorietate mai mare dect a sitului . amaon. comB

42

http://www.amazon.com/




• 'R ># &N(D&T D#= )A=CTAL D D( &L )ANL#CALA# Q#=TR este recomandat să se

stabilească obiecti!e di$erite în con$ormitate cu publicirule ţintăE clienţi in!estitori

ana;aţi concurenţa media. &cestea trebuie să $ie complementare şi să nu !ină în

contradicţie unul cu altul.După cum obser!ăm obiecti!ele (elaţiilor )ublice pe #nternet trebuie să ţină cont de două

!ariabileE ce se doreşte să se atină din punctul de !edere al oraniaţiei şi timpul în care

obiecti!ele trebuie atinse.

3. 5. PUBLICUL ŢINTǍ-STAEHOLDER

'uccesul arantat al e-)( este asiurat de identi$icarea e<actă a publicului ţintă.

0esa;ul şi întreaa comunicare online trebuie să ţină seama şi să $ie construite în $uncţie

de receptori. <emple de publicuri distincte care pot a$ecta a$acerea online suntE clienţii

potenţialii clienţi consumatorii in!estitorii concurenţa oraniaţiile de comerţ ;urnaliştii

personalul care actualieaă in$ormaţia în cadrul motoarelor de căutare moderatorii

rupurilor de discuţii ana;aţii sponsorii online rupurile de presiune oraniaţii care au

linJ-uri dinspre şi spre situl oraniaţiei. &ceste cateorii de public !ariaă în $uncţie de

speci$icul oraniaţiei şi se recomandă analia lor separată pentru a identi$ica necesarul de

in$ormaţie speci$ic. :n interiorul $iecărui public e<istă anumite distincţii de care trebuie să

se ţină cont. 'tabilirea cateoriei de clienţi la care ar trebui să a;ună mesa;ul oraniaţiei

trebuie sa $ie realiat ţinnd cont de anumiţi $actori precumE

• V('T& spoturile se pot realia unele ţinnd cont de publicul tnar iar altele de publicul

de !rsta a treiaB

• &(#& II(&>#CR di$erenţele culturale rămn deşi #nternetul este un $enomen lobalB

• 'AL di$erite linii de produse pot !ia un se< sau altulB

• 'T&TA' se poate a!ea în !edere rupuri di$erite din punctul de !edere al statutului

socialB

• I(&DAL D AT#L#P&( &L # =T(=TALA# este recomandabilă di$erenţierea utiliatorilor

împătimiţi de cei ocaionaliB

• L#&L#T&T& audienţa poate $i împărţită în clienţi loiali impulsi!i sau oportunişti.

&udienţa trebuie sementată în ct mai multe cateorii subcateorii şi sub-subcateorii

pentru a putea susţine într-un mod ct mai $acil relaţii reciproc a!anta;oase. om continua

discuţia noastră cu de$inirea conceptului de stakeholder E

43



STAEHOLDER -este un termen împrumutat din limba enleă di$icil de tradus în limba romnă cea mai

$rec!entă interpretare $iind cea de Hrup de interese6 H$actor interesat6 sau Hpersoană interesată6 care poate

a!ea o in$luenţă semni$icati!ă asupra procesului deciional. =iculescu 2++37. :n cele ce urmeaă

!om preenta principalele cateorii de staJe/olderi şi mi;loacele utiliate potri!it e-)(.

&leerea unei te/nici concrete este determinată de tipul de staJe/older căruia i se

adreseaă 8intern sau e<ternEIrosseJ 2++,7.

TIPURI DE STAEHOLDERI CONŢINUT ONLINE

•&cţionari•)arteneri $inanciari

•(apoarte $inanciare•'c/imbări în manaement

•&cti!ităţile companiei

•)otenţiali ana;aţi•

'arcini•Nene$icii•0ateriale de instruire

•0edia•Communicate de presă•Ftiri•ituri de materiale media• #n$ormaţii de contact

•)otenţiali consumatori•)ersonae $iice şi ;uridice

•!enimente online•Nroşuri electronice

•#n$ormaţii despre produse

•raniarea de mani$estări de enul webinariilor

•>urniori•Distribuitori• #ntermediari

• #n$ormaţii despre produse noi•Ftiri despre companie

•Comunitatea

•)rorame sociale•Di!erse acţiuni sociale•Ftiri locale re$eritoare la $irmă•portunităţi de ana;are

=* %onţinut e-! pentru diver/i stakeholderi

=atura interacti!ă a #nternetului permite ca e-)( să realiee o customiare a

in$ormaţiilor pentru di$erite tipuri de publicuri ţintă $ie prin e-mail, pagina Web sau prin

orice alt mi;loc de comunicare de pe #nternet în di!erse maniereE

• 'e poate permite un acces di$erenţiat în $uncţie de limba în care se doreşte a se

consulta. >irme internaţionale precum #N0 au paina compartimentată pe mai multe

ţăriB

• )aina Web trebuie împărţită în părţi distincte $apt care permite di!erselor cateorii de

audienţă să ăsească in$ormaţiile necesareB

44



• )aina Web a unei $irme ce are în o$ertă produse şi ser!icii distincte ar trebui să aibă

cte o adresă de e-mail pentru $iecare produs sau ser!iciuB

• Trebuie ţintite ct mai multe rupuri de discuţii care preintă subiecte rele!ante pentru

di$eritele semente de public ale oraniaţiei.

3. ?. INSTRUMENTE ALE )-PR

<istenţa instrumentelor de e-)( este esenţială şi o bună utiliare a acestor

instrumente determină în mod automat reultate poiti!e în ceea ce pri!eşte acti!itatea de

e-)(. #nstrumentele e-)( se preintă ca $iind principalele mi;loace de comunicare online

care permit construirea şi menţinerea de (elaţii )ublice e$iciente pe #nternet. )rincipalele

instrumente de e-)( suntE

>* rincipalele instrumente ale e-!

3.?.;. E-01'1 *' +%# )1)(#$%"(8 se re$eră la transmiterea sau primirea de

mesa;e prin intermediul unor sisteme de comunicaţie electronice. -mailul a de!enit o

metodă de comunicare lar acceptată att în comunicaţiile interne ct şi e<terne ale

companiei. )ărerile specialiştilor despre utiliarea po/tei electronice sunt împărţite unii o

consideră ca $iind cea mai puţin e$icientă metodă de comunicare internă între conducerea

oraniaţiei şi subordonaţi de e<emplu deoarece e-mail-ul poate lăsa loc de neînţeleeri

sau poate $i o metodă de esc/i!are a conducerii de la întlnirile $aţă-în 8$aţă cu ana;aţii

atunci cnd au de dat !eşti proaste. &lţii dimpotri!ă o consideră metoda cea mai e$icientă

• e-mailul

• Irupurile de discuţii-

$orumurile

• Con$erinţele de presă

online

•

=esletter-ul• Naele de date

• Nlourile

• #ntranetul

• <tranetul

• )

• )aina WE6

4"



de comunicare att pe oriontală ct şi pe !erticală. )rin $orma sa e-mail-ul repreintă o

cale nouă şi e$icientă de construire a relaţiilor cu ;urnaliştii deoarece combină eloc!enţa

cu!ntului scris cu posibilitatea unui $eedbacJ imediat.

?*%7t de des este verificat e-mail-box-ul de ctre utili.atori

$E3-eticheta pentru e-mail-!ieaă două aspecte la $el de importanteE =T-

etic/eta listei de e-mail /i $E3-eticheta mesaAului (istele de e-mail-uri-cnd stabilim lista

pentru distribuirea di$eritelor in$ormaţii trebuie să a!em în !edere următoarele aspecteE

• =#C#D&TR să nu se trimită un e-mail cui!a care nu şi-a e<primat permisiunea în mod

e<plicit. =u trebuie utiliată tactica de a trimite e-mail-uri în speranţa că !a $i cine!a

interesat de ele pentru că în ma;oritatea caurilor s-a do!edit a $i un eşec total

determinnd într-o oarecare măsură deteriorarea credibilităţii emiţatorului. Trimiterea

de ştiri irele!ante într-o manieră inadec!ată este modalitatea cea mai $acilă de a

îndepărta un ;urnalistB

• 'R ' DCA)P #=>(0&Q#& := >A=CQ# D =#L (C)T(ALA# ma;oritatea ;urnaliştilor

sunt interesaţi de ştirile care pri!esc oraniaţia sau produsele care intră în aria lor de

interes. :n acest conte<t trebuie create liste di$erenţiate în $uncţie de e<perienţa

;urnaliştilor. 'e trimit ştiri doar acelora care se arată interesaţi. Dacă le sunt respectate

ne!oile ştirile citite în acest mod !or $i citite datorită $aptului că sunt rele!anteB

• T(NA# 'R ' &>L C#= D(FT #=>(0&Q#& := >(0&T @T0L F# C#= D(FT 0'&SL TT

în ciuda e$ortului depus ca mesa;ele să $ie $ăcute ct mai interesant şi mai atracti!e

pentru receptor mesa;ele în $ormat @T0L pot părea imposibil de citit celor care nu pot

4,



accepta dect te<t $apt care are un impact neati! publicul pre$ernd în acest conte<t

să nu primească nimicB

• ' (C0&=DR 'R ' #=CLADR DCA0=T&Q# (L&=TR )=T(A 'A'Q#=(& #=>(0&Q##L( E

rapoarte, grafice, statistici /i surse de background - ;urnaliştii au ne!oie de mai multesurse în creearea unui articol şi primirea de in$ormaţii suplimentare !a constitui un $el

de bilă albă din partea acestora. 'e recomandă citarea surselor atunci cnd este caul.

MESAUL modul în care este preentat mesa;ul este la $el de important ca şi conţinutul său.

Ca şi în caul listei de e-mail-uri trebuie să a!em în !edere următoarele aspecteE

• 0'&SAL 'T #=D#C&T 'R ># 'C(#' := )()P#Q## , sunt de pre$erat propoiţiile deoarece au o

structură loică completă ideile transmise ast$el $iind completeB

• >L'#Q# )A=CTA&Q#& F# (TI(&>#& &DC&T , mesa;ele cu reşeli arată o imaine

nepro$esională şi determină o diminuare a credibilităţiiB

• #T&Q# >L'#(& C'#R & &N(#(#L( claritatea este cu!ntul de baă. Cititorul nu

trebuie să /icească ceea ce dorim să transmitemB

• 0'&SAL T(NA# '0=&T , în conţinutul său mesa;ul trebuie să conţină următoarele

elementeE numele oraniaţia elementele de contactB

• T(NA# 'R >L'#0 L#=# D'C(#)T#R := 0'&S , mesa;ul trebuie direcţionat direct către

idea principală as$el înct cititorul să înţeleaă imediat despre ce este !orbaB

• 0'&SAL T(NA# 'R (R0V=R C=C#' -cu ct mesa;ul este mai concis cu att receptorul !a

$i mai mulţumitB

• 'T #0)(T&=T 'R =A ' &T&FP =#0#C L& -0&#L >R(R )(0#'#A=& C#T#T(ALA# datorită

pericolului in$estării cu !iruşi este recomandabil ca $iecare e-mail înainte de trimitere

să $ie scanat. )rin in$ectarea cu !iruşi a celor din lista de e-mail-uri nu !om cştia prea

mulţi prieteniB

• =A 5'T(#I&Q#6 nu este indicată $olosirea literelor mari în interiorul email-urilor pentru a

sublinia anumite aspecteB

• T(NA# 'R (R')A=D0 )(0)T F# C0)LT 0'&SL( C&( 'L#C#TR A= (R')A=' , dacă li se !or

trimite doar un H!ă mulţumesc pentru mesa;6 destinatarii nu !or $i $oarte mulţumiţi iar

această manieră de pseudocomunicare nu !a determina crearea unor bune relaţiiB

• C#T&(& A=A# 0'&S )(CD=T trebuie citat din el doar att ct este ne!oie pentru a se şti

despre ce este !orba. Cititorul nu trebuie $orţat să citească mesa;ul din nouB

• 0'&SAL T(NA# CA(RQ&T în caul în care mesa;ul este $oardat trebuie eliminate

/eader-ul sau alte date de transmisie ast$el înct receptorul mesa;ului să nu $ie ne!oit să

4%



dea paină cu paină pentru a ăsi mesa;ul. ste recomandabil să ne asiurăm că

in$ormaţia pe care !rem să o transmitem se a$lă la început.

adresă modernă de e-mail apare sub $ormaE georgepFcompanie* ro, unde 5eorep6este

numele de utiliator iar 5companie* ro2 este numele domeniului. E-mailul este împărţit în

două părţiE

• -headers -antetul care include in$ormaţii precum destinatar subiect.

• -body -corpul mesa;ului propiu-is.

&ntetul conţine cel puţin patru cmpuriE

• from -de la-adresa de e-mail a e<peditorului mesa;ului.

• to -pentru-adresa de e-mail a destinatarului mesa;ului.

• subAect -subiectul-un reumat scurt al conţinutului mesa;ului.

• date -data-timpul şi data locală atunci cnd mesa;ul a $ost trimis.

&lte cmpuri des $olosite suntE

• %c-%arbon copy-copie la indigo -o copie a mesa;ului !a $i trimisă şi la adresa de e-mail

din acest cmp.

• 6cc-6lind %arbon %opy-copie la indigo oarb -la $el ca şi Cc doar că destinatarul nu

!a şti că o copie a mesa;ului a $ost trimisă şi la adresa de e-mail din acest cmp.

3.?.2. G$'+'$1) &) &*(' /%$'0'$1) sunt spaţii !irtuale unde mai multe

persoane discută şi îşi e<pun părerile mai mult sau mai puţin a!iate despre anumite

subiecte stabilite de către administratorii acestor $orumuri. 0esa;ele din acest conte<t

$ormeaă o ar/i!ă şi în cele mai multe cauri se poate na!ia printre mesa;ele adunate în

timp. An e<emplu eloc!ent este $orumul .c/ip.roM$orum în care utiliatorii discută

despre di$erite teme de interes pentru cititorii re!istei C@#) re!istă care se adreseaă celor

interesaţi de #T. Temele abordate !ieaă per$ormanţele anumitor componente decalculator ultimile prorame apărute sau noutăţile din domeniul #nternetului. <istenţa

4*

http://www.chip.ro/forum

http://www.chip.ro/forum



acestui tip de $orum permite un util sc/imb de in$ormaţii pentru utiliatorii din toată lumea.

1+.situl . c/ip. ro

)entru o mai bună $amiliariare cu această posibilitate de comunicare este indicată o

cercetare în prealabil înscrierea şi e!entual participarea acti!ă în grupurile de discuţii

speci$ice publicurilor ţintă . Grupurile sau forumurile de discuţii o$eră di$erite căi de a

interacţiona cu ;urnaliştii şi cu un public di!ers interesat de companie de poiţia ei într-o

anumită problemă de produse sau ser!icii necesare şi în eneral de pulsul pieţei. )e situl

. de;anes. com se poate ăsi o listă a rupurilor de discuţii. Grupurile de discuţii

49

http://www.chip.ro/

http://www.chip.ro/

http://www.dejanews.com/


http://www.chip.ro/




a;ută e-)r-ul să aibă o perspecti!ă asupra problemei în discuţie a!nd ca punct de reper

!iiunea publicului ţintă $apt care repreintă un mare atu. $E3icheta pentru grupurile de

discuţii-mesa;ele !or $i publicate pe $orum în urma unei abordări pro$esionale a rupurilor

de discuţii. >orumurile sunt cele care o$eră şansa de a interacţiona cu publicurile ţintă cel

care repreintă oraniaţia a$lndu-se c/iar în mi;locul ei precum şi posibilitatea de a

împărtăşi cu acestea propiile resurse şi e<perienţe. Fi în acest conte<t se impune

respectarea unui set de reuliE

• DCA0=T&(& :=&#=T& )&(T#C#)R(## înainte de emiterea unui mesa; trebuie luat pulsul

celor care acti!eaă în acel rup de discuţii. 'e !or citi mesa;ele scrise în acel rup se

!or e!idenţia cei mai acti!i utiliatori şi se !a încerca depistarea unor e!entuali lideri

de opinie. &cestă modalitate !a determina identi$icarea culturii ct şi a practicii

rupurilorB

• T(NA# (&L#P&T >&O-A(#L F# (#>#C&T &(@#L DA)R T0L (L&=T >reWuentlK

&sJed Ouestion-întrebări puse $rec!ent des întlnite pe #nternet7 nimic nu este mai

stresant dect după lămurirea unei probleme aceasta să $ie din nou luată în discuţieB

• T(NA# &CQ#=&T L& =#L C0)(T&0=T&L C& A= 00N(A &(C&( trebuie să a!em

ri;ă să nu rănim sentimentele şi oroliile celorlalţi utiliatori şi să nu li se creee

acestora impresia că sunt pri!iţi de sus. &cest mod de abordare repreintă o modalitatea

de cştiare a respectului şi încrederii celorlalţi participanţi din cadrul rupului de

discuţiiB

• & =A ' A#T& D '#=C(#T&T minciuna !a duce la diminuarea credibilităţiiB

• T(&='0#TQ# #D& )(#=C#)&LR := T#TLA în acest conte<t utiliatorii !or putea decide sinuri

dacă să citească sau nu mesa;ul după rele!anţa şi interesul $aţă de subiectul a$işatB

• #T&Q# C&(T& , acesta nu este recomandabilă mai ales în public. e!entuală ceartă i-ar

putea indispune pe ceilalţi utiliatori $apt care ar conduce la erodarea credibilităţii iar

mesa;ele transmise ulterior !or $i pri!ite cu scepticismB

• =A ' (C0&=DR )&(T#C#)&(& &CT#R D&CR =A 'T C& #0)(T&=T F# (L&=T D ')A'.

3.?.3 C%"/)$")1) &) +$)*8 %"1") repreintă un instrument de comunicare cu

presa uşor de $olosit iar în ca de criă poate $i oraniată în cinci minute. &cest

instrument are la baă te/nica c/at-ului şi permite deasemenea cone<iuni audio-!ideo.

lementele necesare unei asemenea acţiuni suntE un calculator per$ormant o cameră !ideo

pentru Web un micro$on şi o bună cone<iune la #nternet.

"+



An e<emplu eloc!ent de con$erinţă de presă online este cea a companiei

$armaceutice &straPeneca care a ţinut o con$erinţă de presă la mai puţin de o lună după

atacul de la 11 septembrie 2++2 de la Uorld Trade Center. La această con$erinţă au

participat la $aţa locului doar 1+ reporteri dar alţi 33 de ;urnalişti din 9 ţări au partcipat la

e!eniment prin intermediul #nternetului. &ceştia au putut a!ea un comportament acti!

putnd att să pună întrebări în timp real ct şi să asculte răspunsurile. &ccesul la acest tip

de con$erinţe se $ace în baa unui cont de utiliator şi a unei parole trimise prin intermediul

e-mailului care anunţă adresa de #nternet a con$erinţei. :n mod normal aceste conturi nu

sunt date publicului pentru asiurarea unui climat onorabil în cadrul con$erinţei. &!anta;ele

acestui tip de con$erinţă suntE

• CVFT#I&(& A=# &AD#=Q ) C&( := C&PAL A=# C=>(#=Q CL&'#C =A &0 ># &AT-B

• T#0)AL 'CA(T =C'&( (I&=#PR(## oraniarea dureaă cte!a minute dar este

recomandabil acordarea unui inter!al mai mare de timp 2-3 ore pentru ca un număr ct

mai mare de ;urnalişti să a;ună în $aţa calculatoruluiB

• =A #0)L#CR C'TA(# 'A)L#0=T&(B

• ' )&T C=T(L& 0ALT 0&# N#= >LAAL #=>(0&Q#=&L D#=')( F# D')( (I&=#P&Q#&

=L#=B

• C='#'T=QR := C0A=#C&( compania îşi $idelieaă clienţii $ie ei clienţi e<istenţi

potenţiali ana;aţi sau parteneri. )oate creşte credibilitatea companiei.

An proram pentru di!erse con$iuraţii este webe< o$erit de . Ka/oo. com. &cestea

permit de la transmisii !ideo pe paina Web pnă la conferinţede pres pe #nternet.

))*Webex, soluţie pentru conferinţe online oferit de www . yahoo. com

"1

http://www.yahoo.com/












3.?.5. N)*1)##)$'1 )1)(#$%"( este instrumentul de e-)( care contribuie la

construirea de relaţii pe termen lun cu numeroase audienţe. &tt newsletterul electronic

ct şi cel în !ersiunea offline poate $i un $antastic instrument de () care ne a;ută să punem

baele unei bune comunicari cu publicul nostru ţintă. ersiunea electronică spre deosebirea

de cea offline implică anumite a!anta;eE

• C'TA(#L (DA' , $iind eliminate din start costurile de tipărireB

• # =T(&CT##T&T& , prin intermediul linJurilor @T0L se poate construi o relaţie în două

sensuriB

• T#0)AL poate $i trimis simultan la sute de persoane printr-un simplu clicJ.

:nainte de a decide $ormatul şi $rec!enţa newsletter-urului trebuie $acem odelimitare clară a obiecti!elor pe care le urmărimE

• C(&(& D D)=D=QRB

• C='T(A#(& A=# ()AT&Q##B

• (#I#=&L#T&T& #=>(0&Q##L( B

• C(&(& A=# L#'T D -0&#L.

)entru a utilia nesletter-ul electronic ca un ade!ărat instrument de e-)( trebuie

să ne asiurăm că acesta contribuie la construirea unei relaţii mutual bene$ice întrecompanie şi publicul nostru. )entru a $ace acest lucru trebuie în primă instanţă să

înţeleem de ce indi!iii Hmer online6. :n momentul în care indi!idul s-a abonat la un

newsletter online o $ace pentru a căuta răspunsuri la anumite întrebări şi pentru a ăsi

soluţii la problemele lor. Trebuie să a!em în !edere că principalul lor interes este

in$ormaţia. An nesletter de success este acela care preintă in$ormaţii despre audienţă şi

nu despre companie. ste important să scrim şi despre companie dar doar în caul în care

e<istă un interes direct al celor care !or să ne cumpere produsele. 0ulţi se arată eitanţi

atunci cnd trebuie să de!ăluie anumite in$ormaţii $apt care repreintă o atitudine

neati!ă deoarece numai prin He<clusi!itate6 poţi să îţi construieşti un nume online. :n

continuare !oi preenta cate!a idei în ceea ce pri!eşte conţinutul unui nesletter.

• C( 'AI'T## pentru a crea un nesletter ct mai rele!ant trebuie să solicităm

publicului să o$ere suestii re$eritoare la conţinutul articolelor !iitoare. &ceastă

strateie con$eră interacti!itate nesletter-ului nostruB

• &T&F&PR &(T#CLL( L#=A(#L &LT( '#T-A(# (L&=TB

• >L'FT 0&T(#&LAL D ) WE6-'#TB

"2



• &T&F&PR )&I#=R CA :=T(NR(# F# (R')A='A(#B

• # =T(DA #=>(0&Q##L D')( C0)&=# :=T( - 'CQ# D FT#(# C&( 'R C=Q#=R #=>(0&Q##

D')( )(DA' F# '(#C## D')( =#L 0D&L#TRQ# D )L&TR )(0##L CVFT#I&T.

)reentarea companiei trebuie realiată în maniera cea mai obiecti!ă. 'uccesul unei bune relaţii cu audienţa se baeaă pe două lucruri esenţialeE s oferim publicului ceea ce

el /i dore/te /i menţinerea unei relaţii de ncredere* :n mod tradiţional succesul relaţiilor

publice este arantat de o înţeleere cu o a treia parte. amenii au tendinţa de a o$eri

încredere unei a$aceri dacă acest lucru este arantat de un terţ care în caul nostru poate $i

un ;urnalist un prieten sau o $iură publică. )rin de$iniţie preenţa unui terţ nu poate $i

percepută ca un instrument de comunicare asemenea propiului newsletter electronic* :n

cele ce urmeaă !om preenta anumite strateii de a pune în !aloare propiul nesletter

prin redactarea lui în maniera cea mai obiecti!ă IrossecJ 2++,7E

• Trimite un e-mail ;urnaliştilor importanţi prin care să-i întrebi dacă au plăcerea de a

scrie un articol în nesletter-ul nostruB

• Cere suestii de la cei care subscriu prin intermediul e-mailul-uluiB

• =u $olosi numele a$acerii tale ca titlu al nesletter-uluiB

• Cere permisiunea de a prelua in$ormaţii din alte surseB

•

Cştiă $eedbacJ-ul de la cei care subscriu prin intermediul e-mail-ului şi introduanumite comentarii în conţinutul nesletter-uluiB

• #ntrodu o paină cu întrebări şi răspunsuri.

)0*Exemple de newslettere pe site

3.?.?. B6)1) &) &#) repreintă o modalitate de stocare a unor in$ormaţii-date pe

un suport e<tern cu posibilitatea reăsirii acestora. De obicei o ba. de date este memorată

într-unul sau mai multe $işiere. 6a.ele de date sunt manipulate cu a;utorul sistemelor de

"3



estiune. Cel mai răspndit model al baelor de date este cel relaţional în care datele sunt

memorate în tabele. )e lnă aceste tabele o baă de date relaţională mai poate conţineE

indecşi proceduri stocate treiere utiliatori şi rupuri de utiliatori tipuri de date

mecanisme de securitate şi de estiune a tranacţiilor. &lte modele de bae de date sunt

modelul ierar/ic modelul orientat obiecti! şi cel mai nou modelul 0L.

3.?.. B1%44'$1). :n $orma lui cea mai simplă un blog, prescurtarea de la web lo

este cel mai important instrument de comunicare sub $orma unui site special care a

re!oluţionat nu numai #nternetul ci şi multe din pro$esiile ce se baeaă pe acesta precum

;urnalistica (elaţiile )ublice marJetinul manaementul in$ormaţiei comunităţile

!irtuale sau netorJinul social. (ebbeca Nlood unul din primii bloeri de$ineşte acest

concept ca $iind o paină web cu o serie constantă reulată şi cronoloică de însemnări-

post despre un subiect sau o multitudine de subiecte care conţine adesea leături către alte

site-uri de #nternet. )osturile dintr-un blo sunt în cele mai multe cauri ordonate

cronoloic cele mai noi adăuări a!nd trăsăturile cele mai dominante ultimul intrat

primul listat. Totalitatea ideilor a in$ormaţiilor şi a creaţiilor oriinale din blourile dintr-

un anumit spaţiu de$init eora$ic social sau etnic se numeşte blogosfer* &cti!itatea de

actualiare a bloului poartă denumirea de blogging, iar persoana care păstreaă blourile

poartă denumirea de blogger-unele blouri sunt întreţinute de o sinură persoană iar altele

sunt locuri de întlnire pentru mai mulţi autori. Nloul este un $enomen att de important

înct are propiul său e!eniment Ilobal )( Nlo UeeJ -/ttpEMM. lobalprbloeeJ.

com şi propii săi !iionari inclusi! în (omnia. :n eneral un blog este de$init deE

• )('=&L#T&T $elul de a $i al creatorului opiniile şi !alorile sale subiecti!itatea

inerentă a acestuia precum şi propiul său stil de scriereB

• >(C=QR puterea de enerare de conţinut al bloeruluiB

• # =T(CT##T&T adăuarea de comentariiB

• C=#A=# posibilitatea de a da răspunsuri la post-urile altui autor în painile bloului

propiuB

• >LA D #=>(0&Q# asiurat prin ('' care repreintă o metodă de publicare a

in$ormaţiilor pe Web.

Nlourile se trans$ormă din ce în ce mai mult dintr-un dialo mediat de te/noloie

într-unul care mediaă opinii şi subiecte ale specialiştilor de (). :n interiorul oraniaţiei

blourile pot $i $olosite pentru a documenta proresul anumitor proiecte de cercetare

"4



producţie $iind de $olos în acest conte<t natura lor cronoloică. l o$eră ana;aţilor

companiilor posibilitatea să $ie în contact permanent nu numai nu numai cu deciiile ci şi

cu procesele deciionale moti!aţiile care au determinat luarea unor /otărri. 'e apreciaă

că în următorii ani blourile !or de!eni un supliment apreciat al mass-mediei tradiţionale

deoarece ele permit acumularea in$ormaţiilor concomitent cu des$ăşurarea e!enimentelor.

:n caul companiilor care se bucură de o bună comunicare internă nu este recomandată

utiliarea blourilor deoarece în acest cadru ar constitui o sursă de omot în plus. 'pre

deosebire de ;urnalişti bloerii se baeaă doar pe ei înşişi în !eri$icarea in$ormaţiilor şi

leăturilor înainte de a le posta. ste recomandabil ca în caul unui ;urnal online bloerii

de () să introducă ct mai multe leături către surse de in$ormaţii care susţin intrarea în

blog*

3.?.!. I"#$")#'1. )rin #ntranet se înţelee utiliarea te/noloiilor #nternet în

!ederea leării într-un tot unitar a resurselor in$ormaţionale ale unei oraniaţiiE de la bae

de date !ec/i la $lu<ul de muncă şi estiunea documentelor So/n Desborou/t7.

de$iniţie concisă a Intranetului este implementarea te/noloiilor #nternet în cadrul unei

instituţiiMîntreprinderi. An Intranet nu implică neapărat şi conectarea la reţeaua publică

lobală #nternet totuşi aceasta aduce multe bene$icii printre care putem !orbi de

următoarele a!anta;e(oşca coordonator 2++47E

• C0A=#C&Q## (&)#DB

• &'#IA(&(& A=A# 0&=&I0=T >&C#L D (Q&B

• NQ#=(& AF&(R & #=>(0&Q##L( B

• &CC' L#N( '&A C=T(L&T L& N&PL D D&T &L C()(&Q##B

• C=0## >#=&=C#&( 0&S(B

• C(FT(& )(DACT##TRQ## &=I&S&Q#L(

• 'A('R D D&T A=#CRB

• #=T(>&QR CL#=T A=#('&LRB

• C(FT( - I $3!"$E3'( )&T C(FT D&TR CA )()#& T& &>&C(.

:ntr-un Intranet toate calculatoarele coopereaă în reţea indi$erent dacă sunt staţii

de lucru ser!ere aplicaţii sau bae de date obţinndu-se ast$el un sistem robust de care

bene$iciaă întreaa întreprindere. Intranetul prin $orma sa este răspunsul momentan c!asi-

acoperitor pentru ne!oile leate de estiunea in$ormaţiilor şi lucrul în rup al unei

""



oraniaţii. l nu repreintă un model $inal obliatoriu ci doar !r$ul de lance al

domeniului.

3.?.. E:#$")#'1 este reţeua electronică de comunicaţie proiectată pentru a

interconecta rupuri parteneri $urniori distribuitori clienţi. Extranetul permite accesul

rupurilor !ariate la in$ormaţia $urniată din Intranet* Comunicarea reer!ată companiei

este prote;ată de criptare şi autenti$icare. )rotocolurile sunt aceleaşi $olosite şi pentru

#ntranet sau #nternet. &şadar cnd nu !rei să discuţi doar cu ana;aţii a$laţi la distanţă ci şi

cu partenerii tăi cu $urniori sau clienţi sau dacă !rei să interactţionei cu reţelele Intranet

ale altor instituţii intră în discuţie Extranetul, $ratele mai mare al #nternetului. Extranetul se

preintă ca $iind o reţea cu caracter comercial compusă din reţele interne ale mai multor

$irme care comunică între ele prin #nternet cu a;utorul unui ser!er Web securiat. 'pre

deosebire de Intranet care este relati! iolat Extranetul este destinat comunicării mai lari

nu numai cu ana;aţii a$laţi la distanţă ci şi cu partenerii clienţii şi $urniorii. &cest

instrument al e-)( poate att să întărească şi să uşuree relaţiile şi comunicarea cu

partenerii şi clienţii prin acces la di$erite date ct şi să reducă costurile şi timpul necesar

e$ectuării unor operaţii cum ar $i procesarea comenilor ţinerea la curent cu pri!ire la

stocuri preţuri şi oportunităţi de a$aceri.

3.?.. VPO-V$#'1 P$)** O//()-B$%'1 &) +$)*8 @$#'18. &mbii termeni sunt

utiliaţi pentru a descrie un ser!iciu in$ormati! care este accesibil prin #nternet. 6iroul de

pres online este un nou concept care se de$ineşte ca $iind 5instituţia6 care deţine toate

in$ormaţiile şi care presupune numeroase posibilităţi. 'iturile pot conţine in$ormaţii !iuale

ct şi audio de o ma<imă importanţă pentru utiliatori. &ccesul H+ se realieaă prin

intermediul unui linJ sau a unei adrese web. H+ se de$ineşte în primă instanţă prin

accesul la o in$ormaţie instant. &semenea web-sitului biroul de presă !irtuală permiteaccesul la in$ormaţie şi elimină din start riscul de a nu $i repreentat. )entru practicienii de

() e<istenţa H+ implică timp bani şi înteleere posibilităţile sale de utiliare $iind

in$inite. An H+ per$ect deţine o modalitate uşoară de acces preintă întrebări şi

răspunsuri posibilitate de doloadare a $otora$iilor şi aleriilor de imaini linJ-uri ale

altor situri precum şi re$eriri la alte articole toate disponibile printr-o bună na!iare a

sitului. &cest lucru impune practicienilor să acorde o mare importanţă biroului de presă

online şi să-l susţină din toate punctele de !edere. De o importanţă !itală în conţinutulH+ sunt datele de contact care trebuiesc preentate într-o manieră ct mai elaborată iar

",



relaţioniştii sunt respomsabili în mod direct de acest lucru. )rin $orma sa ) implică

următoarele a!anta;eE

• ) 'T N=>#C TATA(( )R(Q#L( #0)L#C&T (L&Q#=#FT# CL#=Q# 'T&@LD(#

)ANL#CALA#

B• 'T D#')=#N#L 24 D ( ) P# % P#L ) 'R)TR0V=RB

• : = &C'T C=TT C0A=#C&(& =A 0&# 'T )(NL0RB

• &'#IA(R A= C=T&CT )(0&==T CA #=>(0&Q##L &CC'AL ==-'T) L& #=>(0&Q# >##=D &CA0

(&L#T&TB

• >##=D A= '#'T0 #=T(=&Q#=&L &0 )'#N#L#T&T& 'LCTR(## L#0N## D(#TB

• ) &'#IA(R SA(=&L#FT#L( 0&( )AT( D &C)(#( &V=D )'#N#L#T&T& D & &CC'&

#=>(0&Q##L D >#C&( D&TR CV=D D('C >R(R ('T(#CQ##.)ostarea celor mai noi in$ormaţii pe site determină de!oltarea H+ iar în acest conte<t

abonaţii primesc ultimile in$ormaţii prin intermediul e-mail-urilor* &st$el relaţioniştii pot

/răni în mod constant ;urnaliştii cu in$ormaţii noi ceea ce determină de!oltarea unei bune

relaţii de colaborare reciproc a!anta;oasă.

%amera de pres virtual are rolul de a pune în !aloare de a spori relaţiile dintre

relaţionişti şi ;urnalişti. &ceastă te/noloie determină ca procesul de comunicare dintre

aceste două părţi să $ie mai speci$ic şi mai bine de$init.) )(#= >(0& '& (#D#CR &=A0#T )(NL0 ) C&( L 0 DPN&T := CL C A(0&PRE

#n!itarea ;urnaliştilor la biroul de presă este o acţiune pe care ma;oritatea

relaţioniştilor sunt capabili să o realiee dar acest lucru trebuie plasat sau mai bine is

realiat şi în spaţiul online. :n mediul online ;urnaliştii trebuie în primă instanţă să $ie

impresionaţi sub aspect !iual $apt care depinde în mod direct de imainaţia şi

capabilitatea web-designerilor, iar acest lucru presupune un cost în plus. :n ca contrar

e<istă riscul ca ;urnaliştii să îşi piardă interesul* H+ implică costuri $inanciare timp şi

e$ort. Dacă comitetul îl inoră acesta riscă să îşi piardă statutul de sursă de in$ormare.

(elaţioniştii trebuie să ţină sub supra!e/ere continuă H+ şi să acorde o ma<imă

importanţă in$ormaţiilor postate deoarece e<istă un risc ma;or ca /acJerii să atace situl $apt

care ar putea determina o ade!ărată criă. Trebuie să amintim că #nternetul nu este un

oranism neutru precum publicaţiile. Diseminarea in$ormaţiei de către client şi abilitatea

publicului de a lua sc/imba şi modi$ica in$ormaţiile şi mesa;ele odată postate pe net pare a

$i o ade!ărată ameninţare. Cnd accesei un birou de presă online întmpinăm preenţa

"%



unei parole utiliată ca $ormă de acces pe site pentru a asiura securitatea acestuia.

<istenţa acestei parole care trebuie să $ie una uşor de utiliat poate deran;a anumiţi

iarişti. An e<emplu în acest conte<t $iind iarista &mK icJers nemedia editor o$

mediauardian . co.uJ care consideră e<istenţa parolei o c/estiune $rustrantă. )este toate

acestea relaţioniştii trebuie să realiee că această pierdere a contactului !iual nu este

acceptată de toţi şi acti!itatea online trebuie completată de con!ersaţii tele$onice. 6iroul de

pres offline nu trebuie eliminat din discuţii dar trebuie să îşi des$ăşoare acti!itatea

simultan şi în con$ormitate cu H+* &ceastă nouă metodă de colaborare dintre relaţionişti

şi ;urnalişti este e<trem de importantă pentru acti!itatea de )(. De!oltarea te/noloică !a

;uca un rol important pentru H+* An ni!el ridicat de interacti!itate !a de$ini acest H;oc6

adunările !ideo şi con$erinţele de presă online !or ;uca un rol important în cadrul biroului

de pres online* )entru a aranta succesul H+ este important ca relaţioniştii să lucree în

strnsă leătură cu web-desinerii.

3.?.;. )9-*#)-'1 +4" )9. )iatra de temelie a oricăror acţiuni pe #nternet

este website-ul. biecti!ele unui website !ariaă de la o oraniaţie la alta. )entru unele

#nternetul este o piaţă de des$acere iar altele îl $olosesc ca un canal de comunicare sau

suport pentru anumite strateii. $erit timp de 24 de ore pe i % ile pe săptămnă acesta

poate conţine in$ormaţii despre produse sau ser!icii în cataloae !irtuale instrucţiuni de

utiliare a acestora asistenţă online posibilităţi de a trimite reclamaţii sau suestii. )rimul

pas pentru o orniaţie care doreşte să $olosească #nternetul este asiurarea unei preenţe

online. )rin intermediul siturilor orice $irmă are acces la milioane de utiliatori ai

#nternetului cărora le poate comunica orice in$ormaţie doresc aceştia. )e de altă parte o

$irmă preentă pe Web bene$iciaă de numeroase a!anta;eE promo!area oraniaţiei

cştiarea de noi seemente de piaţă !orbim în acest conte<t de o piaţă lobală !narea

de produse în direct asiurarea unei leături $acile cu clienţii şi $urniorii $ideliareaclienţilor obţinerea anumitor date utile pentru cercetarea de marJetin un $eed-bacJ rapid

din partea publicului un puternic instrument de ().

C(&(& A=A# '#T-UN D'#I=E

:n momentul în care o $irmă sau o oraniaţie ia în calcul construirea unei preenţe

online trebuie să aibă în !ior anumite elemente precumE desinul amplasarea acestuia

modul în care !a $i administrat întreţinerea şi e<tinderea acestuia $iind elemental cel mai

reu de realiat. An site bun are la dispoiţie 1"-2+ de secunde pentru a-şi transmitemesa;ul. :n transmiterea acestui mesa; trebuie să a!em în !edere o serie de aspecte precumE

"*



• 'C) , orice companie care îşi construieşte un site trebuie în primă $aă să îşi

construiască obiecti!ele şi scopurile. )rocesul de de!oltare nu trebuie să înceapă pnă

cnd obiecti!ele nu sunt bine de$initeB

•

C(&T##T&T& , ca orice alt mi;loc e$icient de comunicare site-ul trebuie să aibă încentrul său o idee creati!ă care să atraă să implice şi să interesee audienţaB

• &D('& un site bun trebuie să aibă o adresă $acil de ţinut minte uşor de scris să aibă

leături cu numele $irmei a brandului produselor sau ser!iciile sale să conducă la un

conţinut $uncţional credibil şi ade!ărat şi să $ie aliniat leislaţiei în !ioare. &dresa

site-ului este de o importanţă !itală deoarece aplicaţiile automate de căutare şi

selecţionare selecţioneaă site-urile pe baa cu!intelor sau a denumirilor conţinute în

adresă sau în de$iniţia adreseiB

• C=Q#=AT , acesta trebuie să $ie în permanenţă actualiat un site nesc/imbat nu !a atrae

niciodatăB

• 'T(ACTA(& , $le<ibilă şi intuiti!ă in$ormaţiile bine structurate din punct de !edere loic

cu detalii în painile secundare !or cştia respectul !iitatorului. Dacă este prea

complicat consumatorii !or renunţa şi !or mira spre altulB

• >A=CQ#=&L#TRQ# obsesia pentru cele mai noi te/noloii este una din tendinţele

permanente ale de!oltatorilor de site-uri. ste esenţial a determina dacă te/noloia

ma<imieaă e$icienţa unui site sau repreintă un obstacol în utiliarea acestuiaB

• A =#C#T&T , cele mai bune situri aduc ce!a nou în strateia de comunicare sau modalităţi

noi de a a;uta clienţii $acilităţi şi caracteristici care nu sunt disponibile în alte mediiB

• C='C=Q& CA )L&T>(0& I=(&LR & 0R(C## din păcate multe site-uri arată o imaine

radical di$erită a unei marci $aţă de cum este promo!ată în celelalte mediiB

• )(0&(& , un site despre care nu ştie nimeni este ca un maain în deşert. 'unt

indispensabile di$eritele mi;loace de creştere a audienţei precumE înreistrarea în

motoarele de căutare campanii de bannere atraerea tra$icului prin creearea de

leături din site-uri care au leătură cu acti!itatea campanieiB

• 'CA(#T&T trebuie e!idenţiate măsurile de protecţie de care bene$iciaă clienţiiB

• )(>'#=&L#'0 T#CR F# C(D#N#L#T&T , deoarece spaţiul !irtual este prin esenţa lui un loc

de mani$estare a libertăţii de e<primare în creearea siturilor trebuie să se ţină cont de

demnitatea onoarea şi imainea anumitor companii branduri. #lustrati! pentru această

a$irmaţie este site-ul cu re$eriri la e<emple neati!e . web paest/atsucJ. com.

0eşniţă 2++27B

"9

http://www.webpagesthatsuck.com/







• C'TAL , realiarea unui site pe #nternet la un înalt ni!el pro$esional reclamă costuri

deloc neli;abile şi numeroase cunoştinţe. Tipul de cone<iune la #nternet este un $actor

de cost ce trebuie luat în considerare.

:n literatura de specialitate modelul de construire a unei pre.enţei online e$iciente estecunoscut ca şi modelul celor =% şi se re$eră la $aptul că un site trebuie să o$ere

următoareleE

• C==#=QR uşurinţă în utiliareB

• C=Q#=AT in$ormaţie utilă şi de calitateB

• CA'T0#P&( posibilitate de personaliare a anumitor caracteristiciB

• C0A=#T&T posibilitatea membrilor de a interacţionaB

• C=CT##T&T leături către alte site-uri rele!anteB• C0A=#C&( dialoul constant cu companiaB

• CA'T0( C&( ri;a $aţă de client-interacţiunea dintre companie şi utiliator pentru

asistenţă.

)&I#=& UN

&tunci cnd dorim să ne $acem intrarea pe #nternet prin intermediul painii Web

trebuie să lămurim $oarte clar de ce ne dorim o paină Web şi ar putea e<ista anumite

!ariante precumE(u$$ e/eşIriore 2++37• >#(0L C=CA(=T &A '#T W E6 #&( >#(0& =&'T(R T(NA# 'R :F# >&CR F# & A=AL )=T(A &

=A (R0V= := A(0& C=CA(=Q#B

• = #0&I#=R0 CR ) # =T(=T ' CVFT#IR N&=# NA=# F# &V=D &>&C( ) # =T(=T )AT0

NQ#= N&=# :=T( -A= 0D 0&# >&C#L D L& >=DA(#L D #='T#Q## '&A NR=C#B

• = D(#0 >&(T 0ALT A= '#T )()#A C& 'R >&C0 &=A0#T #0)('##B

• '&A )A( F# '#0)LA =-& =#T #D& 'R )ANL#CR0 N(FA(& C0)&=##.

:n acest conte<t reultatele se !or lăsa aşteptate şi toată acti!itatea !a $i o ade!ăratărisipă de bani. )aina Web presupune anumite e<pectanţe din partea oraniaţieiE

• A = =A0R( 0&( D #P#T&T(# C&( ( ># >#DL#P&Q# )(#= #=T(0D#AL A=( 'T(&TI## #&(

(PALT&TAL & ># NQ#=(& A=A# T(&>#C P#L=#C '0=#>#C&T#B

• A = )ANL#C N#= DL#0#T&T F# := =#C# A= C&P A=AL C&P#=&L C&( 'R &CC'P )&I#=& =&'T(R

:= 0D :=TR0)LRT( F# =A &C(DR &T=Q#& CA=#TR '#TALA#B

• #0)L#C&(& #P#T&T(#L( ()(P#=TR A= )A=CT #0)(T&=T D&(C &SATR L& C='T(A#(&

A=# (L&Q## N#D#(CQ#=&L.

,+



Cele mai importante aspecte pe care trebuie să le a!em în !ior în momentul în care

construim paina Web şi în special pe parcursul construirii ei suntE desinul comunicarea

modul de administrare. Desinul poate $i îmbunătăţit în permanenţă comunicarea şi modul

de administrare a sitului sunt cele care stau la baa construirii unei relaţii cu utiliatorii.

)9*pagina Web a celui mai utili.at motor de cutare www. yahoo. com

&D('& UN 8A(LA =#>(0 ( 'A(C LC&T( 7

:n momentul publicării unei paini Web pe #nternet se necesită o analiă prealabilă a

situaţiei înaintea încărcării pe un ser!er public de paini Web. adresă de enul .

a$aceri-imobiliare. /ome. ro implică un anumit rad de reticenţă din partea utiliatorilor

deoarece este destul de e!ident că acest sit este publicat pe ser!erul ratuit de paini Web

. /ome. ro. adresă de enul . imobiliare. ro repreintă un atu deoarece

transmite o anumită siuranţă şi încredere. :n acest mediu persistă mentalitatea că dacă

bene$iciei de un site înreistrat repreintă o aranţie că !rei să rămi pe Web un timp

îndelunat. :nreistrarea unui nume nu implică costuri substanţiale 2+-2" A'De/eş

Iriore2++37. An alt aspect care preintă o importanţă ridicată se re$eră la aleerea

domeniului care trebuie să coincidă cu numele $irmei e<istnd posibilitatea aleerii mai

multor nume pentru aceeaşi paină utilindu-se şi denumiri enerice. An e<emplu

,1

http://www.afaceri-imobiliare.home.ro/


http://www.home.ro/

http://www.home.ro/

http://www.imobiliare.ro/



http://www.home.ro/

http://www.imobiliare.ro/



eloc!ent în acest conte<t $iind Tarom-ul care ar putea să-şi înreistree situl cu di!erse

nume pe care să le utiliee în $uncţie de publicul ţintă.

• .tarom.ro -pentru publicul din (omnia dar $iind o companie internaţională se

impune introducerea posibilităţii de consultare a sitului cel puţin şi în limba enleă pentru că Tarom este o companie ce opereaă pe piaţa internaţionalăB

• .a!iaţie.ro -adresă tot pentru publicul din (omnia -din această aleere s-ar putea

suera ideea că în (omnia a!iaţia înseamnă TaromB

• .tarom.com -în momentul în care se doreşte căutarea unei companii primul loc

căutat pe #nternet este . \numele companiei]. com Hcom6 $iind prescurtarea de la

commercial.

:n ceea ce pri!eşte partea a doua a numelui cea de după punct în a$ară de ro-

(omnia pentru oraniaţiile înreistrate în ţara noastră e<istă e<tensii speci$ice pentru

$iecare ţară. Din punct de !edere te/nic painile unui site se creeaă relati! în mod uşor

datorită multitudinii de aplicaţii de so$tare e<istente pe piaţă. lementele te/nice distincte

ale unei paini Web suntE titlul painii titlurile interne conţinutul e$ecti! al painii şi

leăturile. 'tructura site-ului Web trebuie să respecte o anumită ierar/ieE painile de ardă

introducere în site paina de preentare a oraniaţiei paina de preentare de produse

sau ser!icii paina de noutăţi nesletterul paina cu întrebări $rec!ente >&O paina de

contact plus alte paini cu conţinut distinct.

&tunci cnd se creeaă un site e<istă anumite de$icienţe de desin care trebuie

e!itate deoarece pro!oacă consecinţe neati!e în e$icienţa şi utilitatea aspectelor precumE

$uncţionalitatea siteului !itea de încărcare e<ecutarea leăturilor !iibilitatea painilor

numărul de !iitatori inde<area de către motoarele de căutare a$işarea estetică securitatea

şi con$idenţialitatea datelor liibilitatea conţinutului timpul petrecut pe site de către

!iitatori.

An alt element ce ridică numeroase teme de discuţii este ra$ica painii eb.

Ira$ica unui sit repreintă personalitatea pe Web a oraniaţiei pe care o repreintă. Anul

dintre cele mai utiliate instrumente de ra$ică pe #nternet este 1acromedia 4lash

proram care permite creearea de e$ecte şi construcţii ra$ice $iind cel mai utiliat

so$tare pentru realiarea componentelor ra$ice în painile Web. Trebuie să a!em ri;ă să

nu $olosim mai multă animaţie dect este necesar deoarece în cantitate prea mare poate

de!eni supărătoare. 0ai e<istă deasemenea pericolul ca animaţia să distraă atenţia de la

in$ormaţia principală. ste recomandabil să se păstree o ra$ică constantă pe parcursul

,2

http://www.tarom.ro/

http://www.tarom.com/

http://www.tarom.ro/

http://www.tarom.com/



întreului site în ca contrar se !a crea e$ectul unei /arababuri. Trebuiesc e!itate $olosirea

mai multor culori dominante în paină precum şi $olosirea unui bacJround $oarte înc/is.

)rimordială în atenţia noastră trebuie să $ie şi liibilitatea scrisului culoarea $ontului

trebuind să $ie în contrast cu cea a $undalului. >onturile pre$erate pe site sunt erdana

@el!etica sau &rial părţile mai importante din te<t $iind scoase în e!idenţă prin mărirea

$ontului e/eşIriore 2++37

'T(ACTA(& '#TALA#

Con$orm lui Dieter @erbst putem !orbi de patru structuri mai importante ale sitului

Web. primă structură şi cea mai simplă este structura n linie $iecare paină a!nd un

linJ către paina următoare. ste o structură în!ec/ită $iind utiliată în eneral de către

painile care o$eră un sinur tip de produs sau ser!iciu. =u este recomandată utiliarea

acestei structuri deoarece implică o mare de$icienţă la capitolul imainaţie $apt care ar

putea nemulţumi pe utiliator.

):* Structura n linie a unei pagini Web

Cea de-a doua structură adusă în discuţie de @erbst este structura de tip gril utiliată în

cadrul siturilor comple<e care o$eră multe produse sau ser!icii pentru a $acilita parcurerea

lor de către utiliatori. &cestă structură este utiliată de către . amaon. com pentru a

orania la un ni!el accesibil imensa o$ertă disponibilă.

,3






);* Structura de tip gril a unei pagini Web

'tructura de tip p7n. de paianAen permite accesul de la o paină spre celelalte paini pe

acestă structură e<istnd posibilitatea să se construiască situri $oarte comple<e. )e lnă

a!anta;ul na!iării $acile permite o o$ertă structurată a mai multor produse sau ser!icii. :n

acest conte<t se poate urmări respectarea recomandării la 53cliJ-uri distanţă6 suerndu-se

celor care construiesc siturile să aibă în !edere o simpli$icare a na!iării printre paini

urmărind să permită ca din apro<imati! 3 clicJ-uri să se a;ună dintr-un punct al sitului în

altul.

)<* Structura de tip H p7n. de paianAen6 a unei pagini Web

,4



Altima dar nu cea din urmă este structura ierarhic considerată ca $iind cea mai cunoscută

şi cea mai utiliată metodă utiliatorul trebuind să se întoarcă de $iecare dată pentru a

a;une în altă secţiune a sitului.

)=* Structura ierarhic a unei pagini Web

:n ceea ce pri!eşte structura sitului este recomandabil ca în caurile în care situl deţine o

structură comple<ă să dispună de o sc/emă a structurii sale pentru a $acilita acti!itatea

utiliatorului o$erind ast$el !iibilitate sitului e!itnd totodată pericolul ca acesta să se

piardă printre painile numeroase ale sitului.

3.. )-PR S/)$ )(%"%0(8.

)ătrunderea #nternetului în !iaţa şi acti!itatea cotidiană a creat o economie baată

pe calităţile intriseci ale (eţelei net-economianet înseamnă reţea în limba enleă dar este

totodată şi prescurtarea de la #nternet7 în care te/noloia conecteaă pe oricine la orice şi

în care domină comunicaţiile standardele şi pieţele desc/ise. Termenul de net-economie

s-a conturat din ne!oia de a de$ini ct mai corect trans$ormările enerate de re!oluţia

in$ormatică din domeniul economiei la ni!el planetar. e-Economia este pretutindeni în

,"



;urul nostru !ind nu numai o economie a a$acerilor ci şi toate tipurile de a$aceri

construite în ;urul #nternetului. :n data de 9 auust 199" societatea =etscape

Communication a produs o e<ploie la bursă a;unnd la s$rşitul ilei la o !aloare de două

miliarde de dolari. & $ost prima net-ntreprindere demnă de acest nume cu =etscape lund

s$rşit epoca (eţelei e<clusi! ştiinţi$ice şi necomerciale. Dertouous 2+++7. Cel mai bun

e<emplu al unei companii care a implementat cu succes aplicaţii pentru e-economia îl

repreintă Cisco 'Kstem . cisco. com care dacă în 199+ se con$runta cu o

suprasolicitare a departamentelor sale operaţionale şi de suport te/nic astăi acti!ităţile

Cisco baate pe suportul o$erit de #nternet pentru comunicaţii şi colaborare au determinat o

creştere a producti!ităţii au redus timpul de li!rare au mărit pro$itul şi au uşurat

comunicarea cu alte $irme a;unnd la economii anuale de peste ,"+ milioane ^ =eruţ

2++47.

:n cele ce urmeaă !om reduce discuţia noastră la una dintre cele mai importante

!ariabile ale mediului e-economic asupra căruia nu se deţine un control şi anume ciber-

consumatorul . :n noul conte<t a$lat sub in$luenţa e!oluţiilor din cmpul te/noloiilor

in$ormaţionale şi comunicaţionale studiul acestuia a dobndit o importanţă ma;oră.

Considerat ca şi cataliatorul acti!ităţilor din mediul online consumatorul ocupă o poiţie

c/eie în orice acti!itate de e-)(. Fi aceasta pentru că buna cunoaştere şi înteleere a

ne!oilor şi comportamentului consumatorilor în spaţiul !irtual sunt esenţiale nu numai

pentru comunicarea cu aceştia ci şi pentru !iitoarele acti!ităţi de marJetin des$ăşurate

onlineE de la construirea sitului la selectarea produselor pnă la aleerea instrumentelor de

marJetin necesare. ste important cunoaşterea clientului pentru a putea întreţine o

comunicare e$icientă cu acesta şi pentru a-i o$eri ceea ce are într-ade!ăr ne!oie.

Cunoaşterea di$eritelor cateorii de utiliatori online este importantă în procesul de

sementare a pieţei Internet . :n acest conte<t intereseaă mai mult consumatorul indi!idual

deoarece în mediul online esenţa acti!ităţilor este internautul ca indi!id. An e<emplu deciberconsumator poate $i $emeia de 3+ de ani casnică care preocupată de creşterea

copilului cu o !rstă cuprinsă între 1 şi 3 ani participă la discuţiile de pe $orumuri !ind

problemele materne pentru a obţine in$ormaţii despre o ţinută !estimentară con$ortabilă

pentru copilul său la preţuri ct mai reonabile. Nrăileanu 2++17. La cererea corporaţiei

#ntel @arris #nteracti!e a realiat studiul HUomen Tec/noloK and Li$estKle6 >emeile

te/noloia şi stilul de !iaţă7 în care de!ăluie că $emeile îi a;un din urmă pe bărbaţi în

ceea ce pri!eşte modul în care acceptă şi pri!esc noile te/noloii de comunicare. & apărutun nou tip de $emeie cu cunoştinţe diitale solide pe care #ntel o numeşte 5 3if2,

,,

http://www.cisco.com/

http://www.cisco.com/



prescurtarea pentru Tec/noloK #n!ol!ed >emale >emeia implicată în te/noloie. a se

reăseşte în di!erse semente de !rstă sau pro$esionale de la tinerele $emei care au

crescut încon;urate de te/noloie şi pnă la $emeile care au luat contact cu te/noloia la

locul de muncă $ără a le uita şi pe autodidactele puternic moti!ate. Nur/elea 2++47.

Cele mai puţine $emei conectate online se ăsesc în 'pania 29Z din totalul consumatorilor

în timp ce &nlia are cel mai ridicat procent de internaute 42Z. :n 'A& şi Canada mai

mult din ;umătate din utiliatorii #nternetului sunt $emei iar cele din &sia le urmeaă

puternic studii recente e$ectuate de =iJJei 0ultimedia şi DKnamic 'trateies &sia Iroup

indică un procent de 4+Z din noii utiliatori de #nternet din Saponia ca $iind $emei.

0a;oritatea internautelor sunt tinere e<cepţie $ăcnd Iermania unde $emei cu !rste peste

"+ de ani petrec lunar în ;ur de două ore conectate pe #nternet. :n eneral bărbaţii sunt mult

mai interesaţi să na!i/ee să descarce so$tare şi să citească articole. Cunoşterea

pro$ilului ciberconsumatorului este e<trem de importantă att pentru orientarea !iitoarelor

acţiuni promoţionale identi$icarea oportunităţilor de !nări noi sau încrucişate ct şi

pentru înţeleerea cauelor deertării clienţilor. Cu toate acestea e-economy estimeaă că

deşi analia datelor de e-economie !a cunoaşte o dinamică e<traordinară abilitatea de a

utilia aceste date de!ine mult mai importantă. Ca domeniu distinct de acti!itate ale

aenţilor economici e-)( se înscriu între instrumentele cele mai moderne ale politicii de

comunicaţie în societatea contemporană întrunind totodată şi !eritabile atribute

promoţionale. )/ilip otler a$irma ca (elaţiile )ublice şi implicit e-)( sunt cea de-a

cincea componentă a strateiei de marJetin. :n re!ista @ar!ard Nusiness (e!ie el

spunea căE 5(elaţiile )ublice necesită mai mult timp pentru a $i culti!ate dar atunci cnd sunt acti!ate ele

pot a;uta compania să se propulsee pe piaţă6. biecti!ul principal al e-)( este de a instaura în

rndul unei ct mai mari părţi a publicului un climat de încredere în $irma respecti!ă în

capacitatea ei de a satis$ace trebuinţele şi e<ienţele di$eritelor cateorii de consumatori şi

utiliatori. (o/ner 19997. 0isiunea e-)( este de a se asiura că binele publicului să $iea!ut în !edere la stabilirea strateiilor $irmei şi de a de!olta prorame de comunicaţie

e$iciente care să ducă la înţeleere şi acceptare reciprocă. e-)( în s$era economică pot $i

abordate în mare măsură prin prisma e-marketing . 0ulte oraniaţii apeleaă la $irme de

marJetin specialiate în (elaţii )ublice pentru a se ocupa de proramele lordin acest

domeniu sau să a;ute ec/ipele propii de (). :n cadrul unei anc/ete des$ăşurate în rndul

manaerilor de marJetin trei s$erturi din totalul subiecţilor au a$irmat că $irmele lor

apeleaă la (elaţiile )ublice de marJetin inclusi! e-)(. &ceştia le susţin e$icienţa înin$ormarea consumatorilor cu pri!ire la e<istenţa unei mărci şi pentru creşterea radului de

,%



cunoaştere att a produselor noi ct şi a celor mai !ec/i în unele cauri do!edindu-se mai

rentabile dect publicitatea otler 199*7. e-)( o$eră o mai mare oportunitate de a atine

pieţele !iate mult mai repede şi cu un impact mult mai mare.

3.!. )-PR */)$ +%1#(8. #nternetul $ace posibilă comunicarea interacti!ă între

cetăţean şi sistemul administrati! între cetăţean şi structurile u!ernamentale pentru

creşterea participării cetăţenilor acestora la !iaţa politică precum şi între instituţiile publice

deoarece reol!area unor probleme necesită conlucrarea între di$erite ministere

administraţii $inanciare sau alte instituţii u!ernamentale. Iu!ernarea şi democraţia

electronică au cunoscut în ultimii ani o e!oluţie e<ponenţială la ni!el lobal şi mai ales în

uropa $apt subliniat şi prin planurile de de!oltare eEurope /i eEurope pentru ţările

candidate. )rincipalele instituţii au acum o paină de Web iar multe o$eră şi adrese de e-

mail pentru solicitări !enite de la cetăţeniE Iu!ernul (omniei . o!. ro Camera

Deputaţilor . cdep. ro pre$ecturi şi primării )rimăria Timişoara-.primăriatm.ro.

&ctul de u!ernare trebuie pri!it ca un proces de a$aceri al cărui principal obiecti! trebuie

să de!ină di!ersi$icarea şi îmbunătăţirea calităţii ser!iciilor către cetăţeni în calitatea lor de

Hclienţi6 ai u!ernului.

CTRQ&=AL 'C#TRQ## # =>(0&Q#=&L

e-citi.en are un rol esenţial în cadrul e-)( în ceea ce !ieaă s$era politică. Discuţiile ce se

poartă astăi în $orumurile electronice dar şi în presă se $ocalieaă în mod special pe noul

cetăţean al societăţii in$ormaţionale. 'e pune tot mai mult problema in$luenţei #nternetului

asupra de!oltării democraţiei şi !ieţii publice. ste reu să acceptăm în ilele noastre că

un u!ern poate limita condiţiile de acces la reţele electronice e<ercitnd anumite $orme

de cenură #nternetul putnd a!ea riscurile unei manipulări nepermise. C/iar dacă

cetăţeanul poate poate intra în contact cu toate instituţiile importante ale statului prin

intermediul poştei electronice $oarte puţini din cei aleşi să repreinte interesele cetăţenilorrăspund la mesa;ele adresate lor pe cale electronică. Drept arument la această a$irmaţie

este studiul eDemocratie.ro6_)arlament6 o analiă a reacţiei membrilor )arlamentului la

email-urile trimise de cetăţeni în urma căruia s-a constat ca doar 1 din 1+ parlamentari

romni răspund la solicitările de in$ormaţie prin e-mail din partea cetăţenilor.

)L#T#C& D#I#T&LR -)L#T#C'

0ani$estările politicii sub $orma diitală de!in tot mai !iibile în special prin creşterea

semni$icati!ă a campaniilor online şi a $ormelor de oraniare baate pe #nternet. &proapetoate partidele politice importante au situriE .da.ro &lianţa Dreptate şi &de!ăr .

,*

http://www.gov.ro/

http://www.cdep.ro/

http://www.da.ro/

http://www.da.ro/

http://www.psd.ro/

http://www.gov.ro/

http://www.cdep.ro/

http://www.da.ro/

http://www.psd.ro/



psd.ro )artidul 'ocial Democrat .pnl.ro )artidul =aţional Liberal .pd.ro

)artidul Democrat iar personalităţi politice importante sunt preente online cu situri

personale preşedintele (omniei Traian Năsescu- . presedencK. ro sau .băsescu.

ro sau )reşedintele Camerei Deputaţilor &drian =ăstase .adriannastase.ro . &cestea

!or contribui decisi! la rescrierea reulilor competeţiei politice şi a acţiunilor de lobbK

politic.

'T&TAL LCT(=#C -'T&T

)rin aplicarea la scară lară a noilor te/noloii la ni!elul structurilor u!ernamentale se

permite obţinerea de bene$icii concretiate într-o relaţie bună între o!ern şi cetăţeniE

economie de timp e$icienţa şi reducerea c/eltuielilor publice diminuarea oportunităţilor

corupţiei la ni!elul structurilor u!ernementale transparenţa procesului de u!ernare cu

pri!ire la modul în care sunt c/eltuite $ondurile publice. :n 2++4 în cadrul Conresului

0ondial pri!ind te/noloia in$ormaţiei (omnia a primit premiul lobal de e<celenţă în

te/noloia in$ormaţiei pentru H#niţiati!ele e-o!ernment6 .-IA(=&(.ro

IA(=&(& LCT(=#CR este un domeniu de pionerat nu doar pentru (omnia. a nu

repreintă o simplă reţetă care poate $i preluată şi aplicată ci depinde de speci$icul $iecărei

ţări de radul ei de de!oltare de mentalităţi de cultură. Trecerea la u!ernarea

electronică nu se $ace peste noapte $iind un proces lun şi complicat =ica 2++17.

:n cele ce urmeaă !oi preenta un e<emplu eloc!ent de e-)( în domeniul politic prin

intermediul campaniei politice JS triţi bineK2* ste important să menţione în acest

conte<t că preentarea acestei campanii este pur obiecti!ă şi nu $ace obiectul nici unei

orientări politice o moti!aţie suplimentară a acestei aleeri a $ost dată de $aptul că ea este

cştiătoarea din 2++" a $esti!alului #nternetics la secţiunea Campanii online. biecti!ele

principale ale acestei campanii lansată pe 11 noiembrie 2++4 a $ost scoaterea la urne a ct

mai mulţi internauţi şi creearea unui consummator enerat de media. )ro$ilul publicului

ţintă a $ost orice persoană peste 1* ani cu drept de !ot şi acces la #nternet. :n de$inireastrateiei pentru aleerile preidenţiale de un real a;utor au $ost reultatele campaniei de la

locale şi $eedbacJ-ul obţinut de la utiliatori. Campania a a!ut mai multe direcţiiE

proramul &lianţei D& campania împotri!a puterii o$erta preidenţială ;ocul iua

!oluţiei Iuerilla Diitală Iuerilla '0' în$runtarea Năsescu !s. =ăstase de la T(

mesa;e de susţinere ale unor persoane publice sau lideri de opinie communicate de presă.

Din mesa;ele a$işate doar trei bannere au $ost permanent preente pe durata scrutinului.

Ca element de di!ertisment a $ost introdus un ;oc numit HPiua !oluţie6 care a a!ut catemă lupta dintre bine şi rău mai precis lupta împotri!a principalului contracandidat

,9

http://www.psd.ro/

http://www.pnl.ro/

http://www.pd.ro/

http://www.presdency.ro/

http://www.adriannastase.ro/

http://www.e-guvernare.ro/

http://www.psd.ro/

http://www.pnl.ro/

http://www.pd.ro/

http://www.presdency.ro/

http://www.adriannastase.ro/

http://www.e-guvernare.ro/



repreentantul puterii. )ersona;ele principale $iind repreentate de &rdei-Năsescu şi

Iooşar-=ăstase.

Iuerilla Diitală a $ost cel mai e$icient şi spectaculos element al campaniei bandu-se în

întreime pe e-mail* 'trateiile s-au baat pe Heneria populară6 cu accent pe comunicarea

socială. )rin intermediul sitului le-a $ost satis$ăcută dorinţa oamenilor de a ăsi un spaţiu

de e<primare. :n acest conte<t s-a creat o paină pe situl Nasescu.ro în care internauţii erau

in!itaţi să postee propiile creaţii de campanii pe care oricine le putea apoi trimite

prietenilor sau coleilor. 0ai mult s-a creat o mişcare imposibil de controlat în care toţi

internauţii primeau şi trimiteau mai departe creaţiile din paina dedicată acestei acţiuni.

)>*exemple de bannere

(eultatele campaniei au $ost următoareleE

• '#T. Tra$icul înreistratE 1%"+++ de !iitatori unici şi 1. 1++. +++ de a$işări

• SC. Socul a $ost ;ucat de 32. +++ ori cu "2++ mesa;e postate după înc/eierea sa.

• IA(#LL& D#I#T&LR. :n perioada campaniei au $ost primite peste *++ de creaţii de la

internauţi.

• IA(#LL& '0'. &u $ost trimise peste ,+++++ '0'-uri în eeJend-ul primului tur de

scrutin.

#nternetul introduce aşadar mai multă imaine !iteă interacti!itate dialo şi

pro<imitate în politică e<tinnd aenda publică şi sursele de in$ormare deoarece este un

medium nonlinear. Literatura pri!itoare la democratiarea comunicării politice prin

intermediul #nternetului a luat o amploare deosebită debaterea actuală $iind centrată pe

nişte probleme precumNeciu Camelia 2++27E

• # =T(=TAL F# D)RF#(& L#0#TL( 0&''-0D#& T(&D#Q#=&L. &$irmaţia potri!it căreia

mass-media diminueaă participarea politică nu se re$eră la $aptul că publicul participă

la construcţia aendei publice indirect prin $orme mediate precum sonda;ele de opinie

şi inter!eneţia clasei mediatice. 'e are în !edere că mass-media dependente $iind de

procesele pieţei opteaă pentru anumite practici de mediatiare care pot stimula apatia

%+



marea retraere politică a publicului sau cinismul politic din ce în ce mai pronunţat. :n

aceste condiţii cercetătorii in!esti/eaă potenţialul #nternetului de a stimula

participarea politică pornind de la premise că utiliatorii pot interacţiona direct one to

one cu instituţiile şi actorii politici.

• # =T(=TAL F# D0=)L#P&(& #=>(0&Q## )L#T#C. (ămne o problemă desc/isă în ce

măsură #nternetul poate de!eni o sursă de in$ormaţii politice Halternati!e6

contrain$ormaţia la in$ormaţiile $urniate de mass-media tradiţională.

• # =T(=TAL F# DPLT&(& D0C(&Q## LC&L

• )otenţialul interacti! se mani$estă şi în capacitatea acestui canal de a $urnia mai multă

in$ormaţie identitară dect mass-media tradiţionale $apt care la prima !edere poate

intensi$ica interacţiunile dintre instituţiile locale şi cetăţeni.

• # =T(=TAL 'A('R D C0A=#C&( & D#'CA('ALA# )L#T#C. Ana din problemele actuale ale

comunicrii politice se re$eră la posibilităţile pe care le au actorii politici de a se adresa

direct electoratului ast$el înct discursul politic să nu $ie adaptat de ;urnalişti la

necesităţile unui e!eniment mediatic. Anii autori atra atenţia că publicul accede din ce

în ce mai reu la discursul politic nemediat discursul iniţial al actorului politic. Din

acest punct de !edere #nternetul ar putea ameliora circulaţia publică a discursului

politic în măsura în care liderii politici şi partidele intereaă #nternetul printre

practicile de comunicare politică.

%1



5. STUDIU DE CAZ7 CAMPANIA ELECTORALǍ ONLINE

5.;.EJECUTIVE SUMMARK

5.;.;. M*'")

• & crea cea mai importantă campanie electorală online din (omnia şi unul dintre cele

mai puternice e$orturi publicitare $ăcut !reodat în s$era #nternetului romnescB

• Campanie electorală online să atină toate mi;loacele de comunicare pe #nternet

enernd un $lu< continuu de in$ormaţie şi o sursă importantă de suporteriB

•

Crearea unui e!eniment online inedit pentru media şi politica romnească campania adorit să impună o imaine puternic poiti!ă a candidatului ce !a a!ea asociate atribute

ca noutate, tehnologie, profesionalism, spirit de afaceri /i promovare* De asemenea

ineditul mişcării !a atrae discuţii în mediile $amiliare ce !or $i o alta sursă de

publicitate ratuităB

• iitatorii sitului att cei ce au !enit independent ct şi cei atraşi prin ad!ertisin au

a!ut la dispoiţie o sursă pro$esională de in$ormaţie lipsită de demaoia şi minciuna

speci$ice mişcărilor politice romneşti şi au e<perimentat $irst /and modul în care

candidatul se raporteaă la electorat printr-o desc/idere şi comunicare totală.

5.;.2. O9)(#@)

• a aduce un plus de imaine candidatului tradus în !oturi la momentul aleerilorB

• a in$orma electoratul despre candidat şi proramul acestuiaB

• a aduce ct mai mulţi !iitatori pe site-ul campanieiB

• a atrae şi enera suporteri şi !oturi dintre cei peste " milioane de romni cu drept de!ot din ţară şi din străinătate ce $olosesc în mod curent #nternetulB

• a atine unul dintre primele trei locuri în topul siturilor politice romneşti din

perspecti!a tra$icului în toată perioada campaniei electoraleB

• a de!eni un element de baă în comunicarea electorală.

5.;.3. E1)0)"#)1) ()) +)"#$' *'(()**

• Demararea din timp şi o$erirea unui $lu< publicitar comple< pe perioada campanieiB

%2



• $erirea unui site simplu de na!iat dar plin de in$ormaţie rele!anţă actualiat şi

controlat în permanenţă pro$esionist şi $ără reşeliB

• 'urpria şi amploarea e$ortuluiB

•

'ineria cu restul campaniei şi e!enimentele o$$-line.

5.2. CAMPANIA

5.2.;. A@"#) M%#@) +)"#$' % (0+") %"1")

#nternetul o$eră a!anta;e ma;ore $aţă de media tradiţională într-o campanie electorală

inclund aici printre alteleE

•

costuri reduseB• acoperire eora$icăB

• !iteă de comunicare şi contactB

• taretareB

• manaement.

L#0#=&(& L#0#TR(#L( II(&>#C )=T(A T(&='0#T(& 0'&SALA# LCT(&L

'peci$ic pentru campania electorală des$ăşurată de un candidat ce are în !edere !otanţi

a$laţi pe mai multe continente cu acces comun la mi;loacele de comunicare în masătradiţionale limitate #nternetul este sinura sursă de in$ormaţie ce poate transmite mesa;ul

politic în timp real continuu şi indi$erent de particularităţile eora$ice.

C'T (DA'

Comparati! cu preţul pentru promo!are prin media tradiţionale t! radio print7 costul

unei campanii online este e<trem de redus pentru e$icacitatea şi a!anta;ele sale.

#TP&

Dacă pentru reacţiile la un e!eniment important prin media tradiţională timinul estecondiţionat prin ebsite şi e-mail campania poate bene$icia de un instrument de comunicare

instantaneu. #mediat ce un comunicat este emis acesta poate $i pus la dispoiţia publicului

din întreaa lume în timp real.

0&=&I0=T D C(#PR

:n situaţiile de criă mediul electronic este primul şi cel mai bun mod de a răspunde

$ără întriere. ec/ipă a monotoriat continuu toate atacurile contracandidaţilor articolele

%3



şi comentariile ad!erse reşite sau maliţioase a!nd un răspuns o$icial în scurt timp la

dispoiţia presei şi publicului $apt ce a contrabalansat enorm.

T&(IT&(&

L#D(# D )#=#* Con$orm studiilor întreprinse de #nstitute $or )olitics DemocracK

t/e #nternet de la Uas/inton Ani!ersitK ,9Z dintre cei ce !iiteaă siturile politice şi

sunt acti!i online sunt lideri de opinie importanţi în mediul lor comparati! cu doar *Z din

populaţie în eneral. De asemenea aceştia sunt mult mai înclinaţi să o$ere donaţii şi să

participe e$ecti! la !ot şi la e$ortul de marJetin al candidaţilorB

&T#=I(& A=( 'I0=T )(C#'. Datorită speci$icului di$eritelor situri prin

publicitatea online se pot atine semente precise ale populatiei ce se potri!esc cel mai bine

pro$ilului urmărit de campania electoralăB

T(&='0#T 0'&SAL F# :=T( -A= #=T(&L (&( I(A D &T#=' D 0D#& T(&D#T#=&LR* Cei

ce sunt acti!i pe #nternet îl acceseaă de cele mai multe ori în timpul orelor de ser!iciu

inter!al orar în care celelalte media tradiţionale tele!ior radio presă etc7 nu au cum să-i

sensibiliee.

# =>(0&Q# DT&L#&TR )=T(A )('R F# )ANL#C 24@

'tatisticile au arătat că presa $oloseşte #nternetul ca mediu $a!orit de culeere a

in$ormaţiilor în special în ceea ce pri!eşte a$larea in$ormaţiilor de bacJround ale

candidatului şi a poiţiei o$iciale în probleme speci$ice. &celaşi lucru este !alabil şi pentru

publicul lar #nternetul $iind sinura modalitate de a o$eri la un loc in$ormaţie concretă

detaliată 24 ore tuturor celor interesaţi $ără $iltrele de timp spaţiu şi interese politice7

aplicate în mod tradiţional de media.

0&=&I0=T &L C&0)&=##

#nternetul este un instrument de neînlocuit pentru transmiterea de mesa;e şi

comunicate !oluntarilor şi susţinătorilor. ste totodată sursa cea mai la îndemnă pentrudistribuirea de material publicitar electoral şi pentru interconectarea membrilor sta$$ului

a$laţi în di$erite puncte eora$ice.

5.2.2.D)*($)$) *#$#)4)

Campania electorală on-line a a!ut mai multe etape7

)(IRT#( DC#P# F# T'T&(

dată ce /otărrea oraniării unei campanii online a $ost luată s-a de$initi!at un plande lucru detaliat pe ile obiecti!e şi responsabilităţi. '-au cumpărat mai multe domenii cu

%4



numele candidatului ce au a;utat direcţionarea tra$icului din orice $el de re$erinţă. '-au

contactat siturile /otărte ca ţintă pentru publicitatea online pentru contractarea în a!ans a

spaţiului şi s-a demarat procesul de recrutare şi procesul creati! de desin implementare şi

testare a elementelor ce au $ormat baa campanieiE web-site, diverse tipuri de advertising

online /i e-mail*

UN'#T-AL a $ost primul pus la punct şi lansat neo$icial şi $ără e<ploie publicitară. :n

primul instanţă situl a $ost demarat ca un simplu proces in$ormaţional putndu-se c/iar

$olosi situl e<istent pnă cand s-a obţinut o $ormulă mai uşor de mane!rat mai a!ansată

te/noloic şi mai atracti!ă ra$ic. 'itul a $ost e<pus şi testat în perioada premerătoare

declanşării leale a campaniei electorale. Toate mi;loacele ce nu au $ost asociate cu

publicitatea electorală desc/isă au $ost $olosite pentru a crea o baă de $amiliaritate cel

puţin cu ideea e<istenţei sale. Candidatul a $ăcut re$erinţă la e<istenţa sa de $iecare dată

cnd a $ost posibil nesroupurile au $ost atenţionate de preenţa acestora iar

comunicatele de presă au $ăcut trimiteri directe la in$ormări pe site. :n tot timpul rămas

pnă la demararea o$icială a campaniei electorale s-au e<perimentat mai multe desin-uri

au $ost $ăcute bannere şi modele de e-mail-uri. '-au realiat $ocus-rupuri cărora le-au $ost

preentate di$erite soluţii urmnd ca la data lansării să $ie de;a preătită cea mai bună

soluţie testată din punct de !edere te/nic şi in$ormaţional precum şi mai multe !ariante de

bannere care s-au rulat ulterior. 'itul a $ost înreistrat la principalele motoare de căutare aşa

înct pnă la data campaniei a apărut în primele reultate pentru căutarile pe cu!inte c/eie

leate de candidat şi campania sa.

T&)& D L&='&( >CT#R & C&0)&=##

puternică acţiune de public relations a creat un e!eniment din lansarea sitului de la care

nu au lipsit ;urnaliştii liderii de opinie şi personalităţile mondene. )entru cte!a ile

înaintea desc/iderii o$iciale bannerele dar şi publicitatea o$$line au creat un uni!ers de

aşteptare prin reclame de strnire a interesului. :n acelaşi timp situl e<istent pnă atunci adispărut şi nu a e<istat dect o reclamă promiţătoare cu linJuri pentru presă. -mailuri de

in!itaţie la pre!iualiarea noului site au $ost adresate din timp unor lideri de opinie şi unui

pool de potenţiali susţinători obţinuţi din di$erite bae de date. :n momentul lansării un site

complet nou ca şi concepţie ra$ică şi $uncţionalitate a înlocuit !ec/iul desin aducnd un

sentiment de Hprospeţime6 şi prelund rolul unui nod al campaniei.

T&)& D 'A'Q#=( F# )ANL#C#T&T

'-a caracteriat printr-un e$ort continuu de atraere a !iitatorilor prin publicitate online pesiteurile cu tra$ic mare din (omnia şi pe cele ale romnilor din diasporă.&u $ost trimise

%"



periodic nesletter-uri cu noutăţile din campanie.Ueb situl o$erind în $iecare săptămnă un

element nou iar în săptămna $inală s-a creat o e<ploie a publicităţii şi noutăţilor inedite

o$erite prin site enernd tra$ic şi in$ormaţie electorală. După lansarea painii eb au $ost

realiate alte două e!enimente similare cu cel al lansării care au sărbătorit atinerea unor

momente c/eie în e<istenţa sitului numărul de !iitatori un loc de $runte în topul naţional

lansarea unei campanii di$erite de eb!ertisin etc7. !enimentul $inal a $ost aran;at în

prea;ma aleerilor şi s-a dorit a $i un $el de bilanţ ce a scos în e!idenţă noutatea adusă

realiările şi importanţa campaniei online reimprospătnd imainea de pro$esionalism

succes şi noutate a candidatului.

5.2.3.E1)0)"#) (%"*##')"#)

Uebsite

An ebsite pentru a $i cu ade!ărat e$ecti! trebuie să $ie mult mai mult dect o inter$aţă

drăuţă trebuie să $ie simplu de accesat şi plin de in$ormaţie permanent actualiată.

&cesta preintă anumite elemente c/eie precumE

• biora$ia candidatului şi plat$orma electoralăB

• arie dedicată e<clusi! presei cu in$ormaţii detaliate comunicate de presă contacte

numere de tele$on etc.B

• Nlo sau un Surnal de Campanie actualiat continuu ce a surprins e!oluţia e$orturilor

electorale în timp lăsnd posibilitatea publicării de comentarii pentru utiliatorii

înreistratiB

• )oiţiile o$iciale pentru problemele c/eie ale !ieţii politice sociale şi economiceB

• C/at promo!at intens sesiuni de discuţie în direct a candidatului cu publicul şi presa

din întreaa lume precum şi e<istenţa posibilităţii de a contacta direct prin c/at pe un

membru al sta$$ului de campanieB

• <tranet o parte a sitului a $ost accesibil e<clusi! membrilor sta$$ului şi !oluntarilor

pentru in$ormaţii şi materiale speci$iceB

• lemente de marJetin şi recrutare $orme de înscriere de donaţii butoane de

recomandare a sitului către prieteni postere broşuri electronice etc. uşor de

donloadat nesletter cu posibilitate de abonareB

• re!istă a presei cu pri!ire la campania proprie însoţită şi de elemente multimedia-

!ideo şi audio.

%,



Deşi repreintă un punct c/eie al campaniei online situl nu este dect o parte a

e$orturilor electorale pe #nternet el $iind interat şi cu celelate soluţii speci$ice dar mai

ales cu campania o$$line pentru o promo!are reciprocă. =ici un $el de material o$$line nu a

omis adresa sitului o$icial de la business cards la spoturi publicitare $lKers şi bannere

stradale.

-0&#L

An important şi acti! instrument pentru campanie a $ost e-mailul* 'ta$$ul a trebuit să

colectee continuu e-mailuri de la susţinători în orice ocaie şi alături de cele obţinute prin

înreistrările pe ebsite a $ormat o baă de date către care s-au transmis in$ormări

periodice şi nesletters. 'ub nici o $ormă nu au $ost transmise e-mailuri nesolicitate

')&0 acesta putnd $i un element care ar $i putut declanşa ad!ersitate şi nu suporteri.

)resei i-au $ost transmise nesletters constant dar şi atunci cnd situaţia a impus

necesitatea unor replici la articole dea!anta;oase răspunsuri rapide la situaţiile de criă

sau la atacurile contracandidaţilor. Contactarea !oluntarilor şi sta$$ului pentru di$erite

comunicate şi e!enimente precum şi în scopuri oraniaţionale a repreentat un alt element

esenţial. Toate e-mailurile au conţinut linJuri directe spre surse de in$ormaţii mai detaliate

şi către situl central iar acolo unde a $ost caul de e<emplu susţinătorii au inclus şi

solicitarea de a $i transmise mai departe către prieteni şi cunoscuţi.

&D(T#'#=I =L#=

&leerea speci$ică a ebsite-urilor ce au $ăcut obiectul campaniei publicitare online a $ost

realiată în prima perioadă a campaniei cnd s-a de$init e<act şi publicul urmărit.

0a;oritatea painilor eb din ţară au studii pri!ind publicul lor documente ce au stat la

baa luării acestor deciii. c/ipa a dispus de statisticile pentru cele mai importante situri

romneşti din punct de !edere al tra$icului iar în urma studierii acestora împreună cu

manaementul eneral a $ost ales taretul speci$ic. :n linii mari publicitatea a !iatE

• situri enerale cu tra$ic ridicatE motoare de căutare-Ioole portaluri -&propo.ro

(ol.ro Piare.t! situri ale iarelor etcB

• situri cu interese speci$ice cu mesa;e preluate din poiţia candidatului în acel domeniu

speci$ic - situri de in$ormaţii medicale sociale politice te/nice entertainmentB

• =esroups camere de c/at etc. att prin bannere şi linJuri directe ct şi prin discuţii

in$ormări şi răspunsuri în di!erse $orumuri.

Toate $ormele adoptate au conţinut linJuri către situl campaniei.

%%



5.2.5.C%"#$%1'1 )/()")

'ăptămnal s-au !eri$icatE

• Creşterea tra$icului pe siteB

•

=umărul de persoane înscriseB• &rticolele menţionările în eb los sau pe alte situri cu pri!ire la campania online şi la

siteB

• )lasarea în clasamentul Tra$ic.ro pe politică şi în eneral.

19.Profilul portalului Apropo.ro

5.3. ANALIZA

5.3.;. P'"(#)1) #$, P'"(#)1) *19), C%0+)#

)A=CTL T&(#

%*



•Cel mai important a!anta; a $ost elementul de noutate şi surpriă. & $ost prima încercare

la o scară mare pentru un e!eniment att de important ca aleerile preidentialeB

• Candidatul este în sine a repreentat o imaine nouă $iind mai uşor de promo!at şi

asociat cu acest tip de campanie dect cei care au do!edit riiditate şi în!ec/ire în ultimii

aniB

• )reătirea pro$esională a ec/ipei manaeriale a $ost printre cele mai puternice

e<istente pe piaţa romnească actualăB

• Cunoştinţele şi leăturile în mediul desinerilor eb uni!ersităţilor ;urnaliştilor

puţinelor companii de ad!ertisin online şi a unor companii de )( a o$erit un puternic

punct de spri;in în ţarăB

• (omnia încă este în spatele 'tatelor Anite şi A în ceea ce pri!eşte #nternetul aşa

că e<emplele trăite pe !iu aici şi documentarea disponibilă a o$erit un plus imens de

cunoaştere şi troubles/ootinB

• Dorinţa personală a ec/ipei de a realia o campanie de reonanţă şi importanţa

acordată promo!ării unui candidat nou.

'LRN#C#A=#

• Lipsa unei imaini de;a conturate a candidatului şi apul in$ormaţional leat de acestaB

• Timp scurt la dispoiţie pentru campania electorală e$ecti!ăB

• (eistenţa pro!erbială a romnilor la nou şi ataşarea de media tradiţionaleB

• #ne<istenţa unui model romnesc al unei campanii politice pe #nternet din care să poată

$i e<trase reşelile şi punctele de $orţă pentru această piaţă.

C0)T#Q#&

:n momentul actual s$era politică romnească încă mai are reticienţe $aţă de

noutate şi te/noloie mentalităţile şi slaba interacţiune cu te/nica modernă şi $enomenul

online lăsnd un ol semni$icati! pe această piaţă. )rincipalele situri ce atra !iitatori sunt

cele ce ţin de puterea politică Iu!ern 0inistere )resedinte7 acestea $iind însă !iitate

mai mult de acelaşi public constant ce are ne!oie de in$ormaţia o$erită de acestea lucru

do!edit de numărul mic de !iitatori unici raportat la a$işările painilor.

Competiţia pentru o campanie online pro$esionistă este practic ine<istentă dacă este să ne

/idăm după e$orturile depuse de-a lunul ultimilor ani de partidele şi personalităţile

%9



romneşti. &u e<istat cte!a încercări sporadice şi de ni!el minimal cum ar $i realiarea

unui ebsite7 dar o ade!ărată campanie interată att pe oriontală cu toate mi;loacele de

publicitate online ct şi pe !erticală cu campania o$$line nu este probabilă $ie si numai

datorită lipsei de specialişti romni în domeniu.

&!anta;ul o$eririi unei noi perspecti!e a $ost cu att mai important cu ct o ast$el de acţiune

!ine să de$inească un candidat nou di$erit de clasa politică actuală un candidat cu !iiune

ce s-a de$init prin di$erenţierea de politicianul trecutului att de preent în (omnia.

Totuşi ţinnd cont de tendinţa actuală de a ana;a companii străine pentru oraniarea

campaniilor şi de !e/icularea tot mai des a #nternetului ca mi;loc nelipsit dintr-un e$ort

electoral în toate ţările cu tradiţie politică puternică a e<istat posibilitatea ca unul dintre

candidaţi să optee pentru o imaine înnoită asociată în eneral cu adoptarea noilor

te/noloii noi pentru (omnia atta !reme ct #nternetul s-a do!edit a $i un instrument

$oarte popular şi puternic în campaniile din 'A& şi uropa de !est.

Din această perspecti!ă o campanie pro$esionistă şi preătită în detaliu a obţinut a!anta;e

att prin e$ortul propriu ct şi prin umbrirea contracandidaţilor.

Primele 5 site-uri politice din Romania(sursa trafic.ro - 17.03.2004)

020,00040,00060,00080,000

100,000120,000

Guvernul

Romaniei

Site-ul oficial al

Ministerului

Afacerilor

Externe

Sistem

electronic

entru Ac!i"itii

#u$lice

Ministerul

%omunicatiilor

si &e!nolo'iei

(nformatiei )in

Romania

#rese)intele

Romaniei

*i"itatori unici

Af isari

0@* rimele ; situri politice din !om7nia

5.3.2. E1)0)"#) &) 968

• T#0)AL. $ortul a pornit imediat pentru a putea acoperi toate aspectele acestei campaniiB

• )(>'#=&L#'0AL ec/ipei pro$esionalism în dialoul cu manaerii enerali ai campaniei

precum şi cu !iitatorii sitului. Totodată preentarea $iecărui element al campaniei şi

*+



mai ales a produsului $init a $ost înscris în normele pro$esionalismului şi răspunderii

pentru a putea enera aceeaşi imaine şi pentru a a!ea şanse de reuşităB

• )L&=#>#C&( F# #0)L0=T&(. An plan detaliat al timpului buetului resurselor umane a

e!enimentelor şi acti!ităţilor a $ost pus la punct în cel mai scurt timp de la acceptarea proiectului.

5.3.3. A"16 &) +8

T&(IT

)('&. ste !ital pentru o campanie ca presa să aibă acces 24 ore la in$ormaţii

despre candidat şi poiţiile sale. Totodata e-mailul a $ost instrumentul cel mai $olosit

pentru a transmite comunicate şi mesa;ele campaniei în timp ct mai scurt ;urnaliştilor

într-un $ormat ce a putut $i $olosit direct în articolele lorB

)ANL#CAL 8 )T=Q#&L## 'A'Q#=RT(# D#= T&T (I#A=#L II(&>#C. &şa cum am arătat

mai sus #nternetul nu doar că elimină raniţele eora$ice în procesul in$ormaţional dar şi

pune campania în contact cu un public titrat mai dispus la acţiune politică şi cu $uncţie de

lider în mediul propriu. De asemenea este modul cel mai comod pentru înreistrarea

susţinătorilor şi a donaţiilor. )rin website, e-mail, newsgroups, şi advertising online s-a

obţinut o acoperire lară a di$eritelor cateorii de public de pe #nternetB'T&>>AL )()#A* 'itul eb a de!enit un nod central pentru !oluntari susţinători şi

membrii c/eie ai sta$$ului de campanie att pentru primirea indicaţiilor şi a comunicatelor

ct şi pentru contact direcţii răspunsuri din partea manaerilor de campanie şi ca sursă

permanentă de in$ormaţii şi instrumente de marJetin.

'T(ACTA(& )#Q#

Campania a !iat în linii mari tot publicul online dar s-a a<at pe un nucleu puternic

care a a!ut cele mai multe şanse preentndu-se la aleeri şi promo!nd imainea

candidatului în măsura în care acesta a $ost atras şi con!ins prin media online în principal.

&ceştia au $ost acei indi!ii ce petrec o mare parte din timpul lor online pe situri de

in$ormaţie şi politice. 'tudii recente e$ectuate în special în 'A& dar aplicabile în proporţie

de 9+Z întreii populaţii online care nu se di$erenţiaă aşa mult din perspecti!a socio-

demora$ică au arătat că acest nucleu al celor interesaţi de politică şi ştiri pe #nternet sunt

în cea mai mare parte lideri de opinie în rupurile lor. :n proporţie de ,9Z aceştia sunt

eneratori de opinie şi atitudine în rupurile sociale în care acti!eaă.

*1



:n eneral sunt absol!enţi cu studii superioare mai tineri dect media cu !enit mai ridicat

şi nu au $ost implicaţi în politică în trecut. Totodată aceştia sunt puternic implicaţi în

comunicarea online *%Z primind e-mailuri cu conţinut politic şi ma;oritatea $iind înscrişi

în di$erite newsgroupuri /i web los pe teme politice.

=#L )#Q#

)iaţa politică şi in$ormaţională romnească online are ne!oie de o sursă de

in$ormaţie pro$esională actualiată continuu la inter!ale de timp mai reduse dect media

de o i a principalelor situri. De asemenea nu e<istă un site dedicat e<clusi! politicii şi

stirilor din politică analiei politice şi procesului electoral. Candidatul nostru a $olosit

aceste nişe pentru a atrae publicul ce caută acest tip de ser!icii. )ublicul romn al mediei

electronice are ne!oie de elemente noi în comunicarea de masă este însetat să !adă pe plan

local e<perienţe speci$ice ţărilor de!oltate cum este şi caul campaniilor politice ce

$olosesc #nternetul ca un mecanism c/eie al anrena;ului electoral.

C(FT(& )#Q#

Con$orm (oland Nerer 'trateK Consultants (omnia are una dintre cele mai

mari rate de creştere a numărului de utiliatori de #nternet din uropa Centrală şi de st.

T=D#=Q

• Creşterea continuă a numărului de utiliatori ai #nternetului şi a numărului de domenii

înreistrateB• :mbunătăţirea calităţii conţinutului in$ormaţiilor şi ser!iciilor o$erite de siturile

romneştiB

• Cristaliarea unui tra$ic mare şi în creştere constantă către o serie de situri

repreentati!e pentru ebul romnesc cum ar $i appa.ro sau &casa.roB

• Creşterea !olumului şi a radului de comple<itate a publicităţii online pe măsura

creşterii interesului companiilor şi a publicului.

*2



`&ceste statistici şi tendinţe !in să demonstree interesul în creştere de care se bucură noua media în rndul populaţiei

romneşti. Din acest punct de !edere o piaţă electronică în de!oltare este mult mai desc/isă la elementele noi şi !a

răspunde în eneral mai bine la solicitările şi bombardamentul in$ormaţional pro!enit din media netradiţionale.

5.5.ECHIPA7 STRUCTURǍ ŞI RESPONSABILITǍŢI

5.5.;. S#$'(#'$ %$4"6%"18

5.5.2. M"4)0)"#

0&=&I( )(#CT (')='&N#L CA 'T(&TI#& D C0A=#C&(

• &cesta s-a ocupat de conceperea şi implementarea Uebsitului structură $uncţionalităti

şi împreună cu specialistul I3 a ales soluţia optimă pentru poarta comunicaţională

online a campaniei electoraleB

• :mpreună cu 1anager proiect strateia de promo!are a asiurat o comunicare unitară

şi coerentăB

• & răspuns de buna $uncţionare a painii Ueb şi de conţinutul in$ormaţiilor publicateB

• :mpreună cu !edactorul-/ef Departamentul (edactional Uebsite7 a condus ec/ipa de

voluntari care s-a ocupat cu alimentarea cu $lu< in$ormaţional a situluiB

• & răspuns de =esletter-urile oraniaţieiB

• & răspuns de >orumul onlineB

• & răspuns de comunicarea cu presa pe tema comunicarii online.

0&=&I( )(#CT (')='&N#L CA 'T(&TI#& D )(0&(

*3

0anaer proiectstrateia de comunicare7

0anaer proiectstrateia de promo!are7

Departamentul (edactionalUebsite

(edactor-şe$

oluntar1

oluntar2 oluntar

3

Departament comunicare e<ternă şi publicitate(edactor-şe$

oluntar4

oluntar"

'pecialist#T



• '-a ocupat de de!oltarea detalierea şi implementarea strateiei de promo!are a sitului

electoralB

• & $ost responsabil cu de!oltarea campaniei publicitare online bannere samd7B

•

& oraniat e!enimentele e<emplu lansarea site-ului7B• :n colaborare cu 1anager proiect strateia de comunicare a asiurat o comunicare

unitară şi coerentăB

• Fi împreună cu !edactorul-/ef Departamentul comunicare e<ternă şi publicitate7 a

condus ec/ipa de !oluntari care a lucrat pe această direcţie.

5.5.3. R)&(#%$

( D&CT( -F> D)&(T&0=TAL (D&CQ#=&L UN'#T '-& CA)&T DE• &ctualiarea permanentă a sitului cu in$ormaţii de interesB

• 0onitoriarea acti!ităţii pe site şi luarea măsurilor care se impun pentru o bună

des$ăşurare a acti!ităţii sitului de e<emplu !eri$icarea post-urilor din $orum pentru

păstrarea unui ton şi a unui !ocabular decentB

• 'crierea de materiale de eb-presăB

• Coordonarea şi !eri$icarea acti!ităţii ec/ipei de voluntari din departamentul redacţional

ebsite.( D&CT( -F> D)&(T&0=TAL C0A=#C&( T(=R F# )ANL#C#T&T & (R')A=' DE

• #mplementarea strateiei de comunicare e<ternă şi publicitateB

• raniarea e!enimentelor de promo!are a situluiB

• :ntocmirea comunicatelor de presăB

• 'upra!e/erea acti!ităţii pe #nternet şi a acti!ităţilor leate de campania electoralăB

• Coordonarea şi !eri$icarea acti!ităţii ec/ipei de voluntari din departamentul

redacţional comunicare e<ternă şi publicitate.5.5.5. V%1'"#$

• Cei de la departamentul redacţional ebsite au publicat pe site in$ormaţiile necesare

di!erselor compartimente ale sitului urmărind cu deosebită atenţie componenta

Hactualitate6 sub subra!e/erea redactorului-se$ de pro$ilB

*4



• Cei de la departamentul redactional comunicare e<ternă şi publicitate s-au ocupat în

primul rnd de mesa;ele publicitare şi de promo!area sitului sub subra!e/erea

redactorului-şe$ de pro$ilB

•

Anul din !oluntari a $ost anrenat în acti!ităţi din ambele departamente $iind $olosit• acolo unde a $ost mai multă ne!oie într-un anumit moment.

5.5.?. S+)(1*# IT)entru a se $luidia acti!itatea departamentului s-a ana;at un specialist #T care să se

ocupe de problemele te/nice curente mici probleme la calculatoare sau aplicaţii e!entuale

probleme la reţea prelucrarea diitală a imainilor.

5.?. COSTURI ŞI IMPLEMENTARE5.?.;.I04") 4)")$18

Campania online a $ost $inanţată din buetul eneral al campaniei electorale

repreentnd un procent redus din acesta unde!a în limita a 3Z ceea ce a repreentat mult

sub limita de 1+-1"Z recomandată de studiile actuale din acel moment în condiţiile

obţinerii unui reultat pro$esional similar celor din alte campanii publicitare electorale sau

comerciale de re$erinţă.

&cest buet e<trem de redus se datoreaăE

• costurilor reduse pentru publicitatea online din (omnia comparati! cu cele practicate

în eneral în onele $amiliare cu eb!ertisinulB

• c/eltuielilor pentru personal sub tari$ele standard practicate de manaeri consultanţi

eb-desineri şi specialişti media în ţară şi în străinătateB

• comasării mai multor sarcini în răspunderea unui număr mic de specialişti datorită

cali$icarii e<tensi!e în di!erse domenii adiacente online ad!ertisin )( media

analiă şi researc/ te/noloie #T proram manaement etc7B

• perioadei relati! scurtă rămasă pnă la aleeri.

)rincipalele c/eltuieli au ţinut deE

• )ersonalB

• Desin şi implementare -eb pae şi reclamaB

• Contractare reclamă.B

• Creare de e!eniment pentru lansarea sitului.

*"



5.?.2.D)#1)$) (0+") $+%$##8 1 (%*#'$1) &) ):)('#$)

)(#0L 2 LA=# C'T &)(#0&T# 9Z D#= NAIT

Costurile au demarat lin primele două luni $iind reer!ate plani$icării conceperii

aleerii ec/ipei şi a alternati!elor. Dacă din punct de !edere temporal perioada a

repreentat aproape 3+Z din campanie din punct de !edere $inanciar ea a necesitat doar

9Z din buetul total alocat nucleului ec/ipei manaement plus consultant #T ce a

conceput în detaliu campania a recrutat personalul a oraniat planul de lucru a contactat

siturile pentru publicitate a ales soluţia pentru desin şi implementare a ebsitului şi

eb!ertisin a inc/iriat ser!erul a cumpărat domeniile şi a optat pentru cea mai bună

soluţie te/nică pentru campanie.

%osturi8

• 'alarii 0anaement Consultant #T *."ZB• Cumpărare domeniiB• #nc/iriere 'er!erB• &lte Costuri M- .

LA=& ### C'T &)(#0&T# ""Z D#= NAIT.& treia lună a repreentat cea mai mare alocare de $onduri din buetul campaniei ""Z7

pentru contractarea reclamei şi plata pentru eb desin şi implementare. &ceastă perioadă

a pus baa a ceea ce în timpul campaniei electorale a constituit e$ortul principal deatraere a !iitatorilor pe site şi de promo!are online a imainii candidatului.Totodată a

$ost momentul în care soluţia iniţială pentru ebsite !a $i de$initi!ată si primele teste au

$ost începute situl $iind lansat ca instrument de in$ormare si pentru a putea $i testat. Doi

noi membri au $ost aduşi în ec/ipă ca redactori şi au $ost preătiţi pentru responsabilităţile

ce au $ost preentate în capitolul 4.

%osturi8

•

Contractarea reclamei 4+Z B• )lată desin şi implementare ebsite *Z B

• )ersonal - salarii apro<imati! ,Z B

• :nc/irierea ser!erului şi alte c/eltuieli +.%Z.

LA=#L # F# C'T &)(#0&T# 1"Z D#= NAIT.

&cest inter!al a $ost $olosit pentru testarea li!e a sitului şi a di$eritelor modalităţi de

atraere a publicului prin mi;loace netradiţionale de publicitate online. '-au des$ăşurat

$ocus-rupuri prin care s-au ales soluţiile optime pentru !iitoarea campanie online. seriede nesletters au $ost trimise prin e-mail pentru a înştiinţa publicul de e<istenţa sitului şi

*,



de apropiata lansare o$icială a campaniei. &u $ost cooptaţi membrii ec/ipei de !oluntari

selectaţi în prima etapă care au $ost instruiţi şi puşi în temă cu structura campaniei cu

$uncţia şi atribuţiile lor în anrena;ul publicitar-comunicaţional-in$ormaţional s-a încercat

cooptarea pe baă de !oluntariat însă e<perienţa demonstreaă că pentru responsabilităţile

şi preenţa constantă necesare în campanie o asemenea alternati!ă este utopică de aceea s-

a plani$icat un salariu minimal pentru a-i moti!a şi din punct de !edere material pe aceştia.

&u $ost puse la punct ultimele detalii pri!ind lansarea sitului. '-a demarat acti!itatea de

)ublic (elations în !ederea contactării şi con!ocării liderilor de opinie personalităţilor şi

mass-mediei la e!enimentul lansării sitului. Costurile pentru această etapă s-au reumat la

salarii şi c/iria pentru ser!er la care s-a adăuat o sumă modică pentru c/eltuieli

nepre!ăute asociate în special campaniei de )( şi e!entualelor nereuli sesiate în sistem

în ultimul moment. &ceastă etapă a $ost deosebit de importantă ea constituind rampa de

lansare a etapei esenţialeE campania online în plină des$ăşurare $iind momentul în care s-

au realiat toate retuşurile necesare s-a $ăcut roda;ul sitului s-a re!iuit un/iul de atac în

campania de eb!ertisin s-au preătit sesiunile de discuţii cu aleătorii direct pe site s-

au preătit comunicatele de presă ce au însoţit lansarea sitului s-a rodat ec/ipa în $ormula

$inală.

%osturi8 'alarii personal ec/ipa completă pentru 2 luni 14." Z .

• :nc/iriere ser!er plus alte c/eltuieli +."Z.

LA=#L # F# ## D'>RFA(&(& >CT#R & C&0)&=## C'T &)(#0&T# 2+Z D#= NAIT.

Altima şi cea mai importantă etapă a demarat cu o campanie de Haţţare6 a

publicului de strnire a interesului. Campania de reclamă online a $ost e$ecti! pornită cu o

serie de reclame ce au anunţat lansarea o$icială a sitului într-o $ormulă nouă. -mailuri cu

in!itaţii de pre-!iitare a sitului pe baa unui linJ cu parolă au $ost e<pediate unui număr

restrns de ;urnalişti şi lideri de opinie inclusi! susţinători de!otaţi.

'itul nu a $uncţionat în acea perioadă dect ca o reclamă >las/ ce pre!estea lansarea

dar a cuprins trei linJ-uriE

• unul pentru presă cu in$ormaţii actualiate pe $ondul sitului !ec/iB

• unul pentru cei care s-au înreistrat putnd a!ea acces la in$ormaţiile ce îi intereseaă

din situl !ec/iB

• unul pentru publicul eneral ce !a cuprinde o reclamă pentru noul site combinată cu

reclama campaniei o$$-line şi o trimitere către paina de preentare a candidatului şi a

proramului.

*%



La data stabilită s-a oraniat o recepţie ma;oră care a repreentat lansarea e$ecti!ă a

sitului cu toate mi;loacele de marJetin şi )( a$erente cost apro<imati! 2Z.

Din acel moment s-a lansat o campanie în trombă pe principalele situri din punct de !edere

al tra$icului cu reclame online tradiţionale şi mai puţin tradiţionale cu scopul de a crea un

$lu< in$ormaţional de nee!itat şi de a aduce ct mai mulţi !iitatori şi potenţiali !otanţi pe

situl campaniei. La mi;locul inter!alului s-a oraniat un nou e!eniment de data aceasta de

o an!erură redusă cu presa selectată şi in!itaţi dintre cei ce s-au înscris pe site şi unele

personalităţi ce susţin candidatul. 'copul e!enimentului a $ost sărbătorirea atinerii unui

obiecti! plasarea în primele locuri în topul siturilor politice atinerea unui număr record

de !iitatori. #deea a $ost preentarea unui succes şi enerarea unui nou !al de interes.

Nannerele online au preluat şi ele această temă costul $iind apro<imati! 1 Z .

>inalul perioadei a ăduit un al treilea şi cel mai important e!eniment în care au $ost aduşi

mulţi repreentanţi ai mass-media şi ai !ieţii mondene. :n acest conte<t s-a a;uns la o

concluie poiti!ă cu pri!ire la noutatea campaniei pro$esionalismul şi succesul acesteia

atribute transpuse direct către candidat. biecti!ul primordial al recepţiei a $ost tocmai

punerea acestuia într-o lumină poiti!ă cu cte!a ile înainte de aleeri. Costul

apro<imati! $iind de 2 Z . Costurile descrise s-au adăuat celor pentru ec/ipă ser!er şi

di!erse.

%osturi8

• !enimente E "ZB

• 'alarii personal ec/ipa completă pentru 2 luni 14." ZB

• :nc/iriere ser!er plus alte c/eltuieli.

5.?.3C%*#'$ 4)")$1) +)"#$' (0+")

N$($# P%6#)

"$.+)$* 1'" +$)# '"#$ +$)# #%#1

; 0"4)$ +$%)(# 2 %2V%1'"#$ " 43R)&(#%$ 2 "5 (%"*'1#"# IT 1 %

TOTAL ;

Costuri personal

N$($# A$#(%1 C"###)

'"#0*'$

P$)#'"#$

P$)##%#1

**



1 H%*#"4 +++)$10*1 "($)$) *)$@)$Q %luna2 D)*4" 0+1)0)"#$) *%1'#) 1bucata3 D%0)" )9 .$% 3bucata4 )9(0 1bucata

" M($%/%" 1bucataCosturi te/nică şi desin

"$($# A$#(%1

C"###) '"# 0*'$

+$)#'"#$/$TVAQ

@6'16$

+$)# #%#1"(1.TVAQ

;+'91(##) " *#)-'$ (' #$/( $)&'* &$ #$4)# &) "#)$)*

o mie dea$isari

2+'91(##) " *#)-'$ (' #$/( "*)0"#

o mie dea$isari

3+'91(##) " *#)-'$ (' #$/( &)%*)9#

o mie dea$isari

5+'91(##) " *#)-'$ (' #$/("#)$"#%"1 %%, 4%%41)Q a$isare

? *#)-'$ &*+%$ a$isare ($)$) 9"")$) 'buc.!)@)"0)"#) +)"#$' +$)* 1"*$) *#),

"'"#$) *'(()*'1' (0+") %"1")Q

Costuri publicitate online şi publicitate

N$. C$# S#$'(#'$ (%*#'$7 V1%$)

1. C%*#'$ #)"()

2. C%*#'$ +)$*%"13. C%*#'$ +'91(##) %"1") )@)"0)"#)4. C)1#')1 ")+$)@6'#)

T%#1

Costuri Totale

*9



5.. MILESTONES

DT&L#( T&)E1. 'tart preătire campanieB

2. :ntocmirea planului la ni!el de ile şi de acţiuniB

3. &leerea ec/ipei anunţuri preselecţie C-uri inter!iuriB

4. Creearea conceptului pentru publicitK şi reclamă onlineB

". Creearea conceptului painii Ueb şi desinuluiB

,. #mplementarea te/nică a conceptului de!oltarea şi implementarea sitului instruirea

personaluluiB

%. 'ăptămni de roda; ale personalului metode şi te/nicăB

*. Lansarea o$icială a situluiB

9. >uncţionarea sitului ca instrument in$ormaţionalB

1+. 'tart campanieB

9+



11. 'uccesul campaniei electorale online e!eniment descrierea drumului parcurs presă

personalităţi şi specialişti în comunicareB

12. Campania electorală 8Tur 1B

13. &leeri 8Tur 1B

14.Campanie electorală- Tur 2 B

1".&leeri 8Tur 2.

91



CONCLUZII

#nternetul a apărut ca urmare a ne!oii de comunicare şi în mai puţin de ;umătate de

secol a de!enit cel mai popular mod de comunicare între oameni şi către oameni. &stăi

este eneral acceptat de către întreaa societate a$lndu-se în centrul unor sc/imbări

economice politice şi sociale ce a$ecteaă toate ţările şi toate domeniile de acti!itate.

:n domeniul (elaţiilor )ublice cea mai lară utiliare şi cel mai mare impact #nternetul îl

are asupra comunicării. Cele mai $ierbinţi one ale comunicării bene$iciaă de $acilităţile

o$erite de #nternet ast$el comunicarea online o$eră căi inedite de transmitere a mesa;elor

$orme mai e$iciente de atraere a publicului şi modalităţi de persuadare mai nuanţate. :n

eală măsură după cum am obser!at pe parcursul lucrării utiliarea acestuia are limite şi

c/iar unele dea!anta;e. &ceastă lucrare are rolul de accentua o dată în plus latura distinctă

a Ueb-uluiE oamenii pot să răspundă pot comunica e$ecti! prin intermediul lui att între ei

ct şi cu companiile sau c/iar cu mesa;ele publicitare prin modul de răspuns prin aleerea

de a $ace un clicJ pe un banner sau pe un buton. amenii nu mai sunt mulţimea mută

studiată al cărei răspuns îl ăseşti în studiul socioloic de ieri sau în caracteriarea

psi/oloică de alaltăieri. #ndi!iii pe #nternet sunt !ii acţioneaă interacţioneaă pot pune

întrebări pot suera pot cere. e-)( prin $orma lor de$inesc pe deplin acest statut al

#nternetului şi rolul său !ital în di$eritele domenii ale acti!ităţii umane.

5#mpactul #nternetului asupra practicii de (elaţii )ublice6 aduce în discuţie o serie

de concepte precum De-economy2, De-marketing2, De-bussiness2, De-finance2, De-

citi.en2, De-state2, De-gouvernment2, De-politics2, noţiuni prin intermediul cărora este

de$init domeniul de acti!itate al e-)( $iind conturate simultan şi dimensiunile particulare

ale comunicării online. )rin studiul de ca 5Campania electorală on-line6 este preentat

modul cum e-)( acţioneaă în s$era politică. :n preent comunicarea politică este redusă lamarJetin politic adică la un ansamblu de strateii şi te/nici $olosite cu scopul de a

5!inde6 oamenii politici la $el cum sunt !ndute produsele prin seducerea cumpărătorului

aleător iar e-)( prin intermediul instrumentelor şi te/nicilor sale tocmai asta $ace seduce

pentru a-şi atine scopul $inal. )rimul şi cel mai important obiecti! al oricărei campanii

electorale este ca la s$rşitul lunilor de promo!are candidatul să aibă un plus de imaine

$aţă de ceilalţi combatanţi elemente unice şi interesante care să-l di$erenţiee în

subconştientul publicului de masa politică să aibă un pas înaintea competiţiei pas ce setraduce prin !oturi. Din păcate resursele a$late la îndemănă pentru acest proces sunt

92



limitate şi $olosite în paralel de toţi actorii politici ceea ce $ace ca orice element de

noutate orice alternati!ă de promo!are să $ie un atu de neealat în lupta politică. @arta

politică romnească spre deosebire de alte ţări încă mai are pete albe teritorii necercetate

metode neîncercate oluri ce se transpun în oportunităţi de imaine. Campania totală on-

line ca parte interantă a e$ortului electoral este tocmai una dintre aceste oportunităţi.

)lanul-propunere preentat în acest studiu de ca !ine să o$ere o şansă unică primei şi celei

mai puternice campanii politice în mediul electronic des$ăşurate !reodată în eb-ul

romnesc. Cu o ec/ipă manaerială e<celent preătită din punct de !edere teoretic şi

practic cu un buet in$im comparati! cu costurile enerale ale întreii campanii 3Z cu o

analiă solidă a pieţii on-line romneşti şi cu cone<iuni în mediul speci$ic campania are

toate atibutele necesare unei campanii on-line de succes. )rin intermediul acestui studiu de

ca este realiată o analiă indirectă a realităţii. După cum se obser!ă încă din anul 2++4

inclusi! în comunicarea electorală #nternetul a $ost o componentă importantă în

comunicarea politică $apt do!edit o dată în plus şi de campania 5'ă trăiţi bine6 care a

$ost cştiătoarea din 2++" a $esti!alului #nternetics la secţiunea 5Campanii on-line6 care a

$ost de asemenea un real succes reultatul $iind destul de !iibil.

Ca întotdeauna în istoria ci!iliaţiilor apariţia unei noi te/noloii desc/ide

posibilităţi neaşteptate de utiliare şi modi$ică societatea procedurile de lucru

mentalităţile. Comunicarea online o$eră căi inedite de transmitere a mesa;elor $orme mai

e$iciente de atinere a publicului şi modalităţi de persuadare mai nuanţate. ste e!ident că

specialiştii în relaţii publice !or utilia în mod ec/ilibrat !ec/ile şi noile media în $uncţie

de obiecti!ele pe care şi le propun şi de mi;loacele $inanciare de care dispun nici inorarea

şi nici e<aerarea noilor te/noloii nu repreintă atitudini pro$esionale iar din această

perspecti!ă putem a$irma că e-)( nu !or lua locul celor 5clasice6 şi că în !iitorul apropiat

!om asista la o sinerie a te/nicilor de lucru tradiţionale cu cele inspirate de utiliarea

comunicării on-line.

93



BIBLIOGRAFIE

Na!erstocJ &lison 2++2 ublicity, $ewsletters and ress !eleases ditura <$ord

Ani!ersitK )ress.

Norţun Dumitru 2++" !elaţii ublice /i noua societate, ditura Tritonic Nucureşti.

Nrăilean Tiberiu 2++1 $oua economie* Sf7r/itul incertitudinilor ditura #nstitutul

uropean #aşi.

Călin #oan &cu 2++3 +ptimi.area paginilor Web ditura )olirom #aşi.

Da!id Ieore 2++3 !elaţii ublice* Garanţia succesului ditura scar )rint Nucureşti.

Dertouos 0ic/ael 2+++ %e va fi %um vom tri n lumea nou a informaţiei ditura

Te/nică Nucureşti.>otac/e Doina şi @urbean Luminiţa 2++4 Soluţii informatice integrate pentru gestiunea

afacerilor E! ditura conomică Nucureşti.

I/ilic-0icu Nodan şi 'toica 0arian 2++2 e-"ctivitţile n societatea informaţional,

ditura conomică Nucureşti.

IodelucJ 'ol!ei 2+++ 6oom-ul neteconomiei ditura Coresi Nucureşti.

Iralla )reston 2++3 %um funcţionea. Internetul, ditura &ll Nucureşti.

IrossecJ Iabriela 2++, 1arketing /i comunicarea pe Internet ditura Lumen #aşi.

@ai 0att 2++1 E-!8 3he Essential Guide +nline ublic !elation ditura oan )aeLtd Londra.

orper 'te$$ano şi llis Suanita 2+++ , E-%ommerce 6ook* 6uildind the E-Empire ditura

&cademic )ress.

otler )/ilip şi &rmstron IarK 2++4 rincipiile marketingului ditura Teora

Nucureşti.

otler )/ilip 2++" 1anagementul marketingului ditura Teora Nucureşti.

0arinescu )aul 2++3 1anagementul instituţiilor publice ditura Ani!ersităţii

Nucureşti.

0eşniţă Iabriela 2++2 Introducere n afaceri electronice ditura Sunimea #aşi.

0i/alac/e &drian 2++2 $avi-g7nd-ind* Introducere n cibercultur ditura conomică

Nucureşti.

0oi &li 2++1 Effective ublic !elations ditura D London.

=eroponte =ic/olas 1999 Era digital ditura &ll ducational Nucureşti.

=eruţ Constantin iorel 2++4 &espre pagini Web /i comerţ electronic ditura 0irton

Timişoara

94



=esom Dou an'lKle SudK şi rucJeber Dean 2++3 3otul despre !elaţii ublice

ditura )olirom #aşi.

=ica Dan 2++1 Guvern, cetţean, societate informaţional ditura 'emne Nucureşti.

=iculescu lena 2+++ 1arketing modern* %oncepte, tehnici, strategii ditura )olirom

#aşi.

)ăunescu Dan 2++1 romovarea site-urilor Web prin intermediul motoarelor de cutare

ditura _Ni Nucureşti.

)ricopie (emus 2++" !elaţii ublice, evoluţie /i perspective ditura Tritonic Nucureşti.

(oo;inaru &dela 2++" !elaţii ublice* 4undamente interdisciplinare ditura Tritonic

Nucureşti.

(o/ner urt 1999 %iber-marketing ditura &ll Nucureşti.

(oşca #on I/.coordonator 2+++ Internet /i Intranet-concepte /i aplicaţii ditura

conomică Nucureşti.

(oşca #on I/.coordonator 2++4 %omerţul electronic* %oncepte, tehnologii /i aplicaţii

ditura conomică Nucureşti

T/eaJer &lison2++1 3he ublic !elation Landbook ditura (outlede.

e/eş-(u$$ #ulian şi Iriore Nodan 2++3 !elaţii ublice /i ublicitatea on-line,

ditura )olirom #aşi.

îrlan Iabriela 2+++ 1edii de teleprelucrare* Internet ditura &lter o Cristian

Ialaţi.

Uilco< L. Dennis )/ilip @. &ult şi Uarren . &nel 199" , !* Strategy and 3actics,

ditura @arper Collins Collee 'A&.

.businesseeJ.com

.campain.ro

.capital.ro

.dtil.unital.or

.e$inance.ro

.ideidea$aceri.ro.imaoo.ro

.iWads.ro

.marJmedia.ro

.pcmaaine.ro

.pcorld.ro

.preb.com

.re!istabi.ro

.tribunaeconomica.ro

9"

http://www.businessweek.com/

http://www.campaign.ro/

http://www.capital.ro/

http://www.dtil.unital.org/

http://www.efinance.ro/

http://www.ideideafaceri.ro/


http://www.iqads.ro/

http://www.markmedia.ro/

http://www.pcmagazine.ro/

http://www.pcworld.ro/

http://www.prweb.com/


http://www.tribunaeconomica.ro/

http://www.businessweek.com/

http://www.campaign.ro/

http://www.capital.ro/

http://www.dtil.unital.org/

http://www.efinance.ro/

http://www.ideideafaceri.ro/


http://www.iqads.ro/

http://www.markmedia.ro/

http://www.pcmagazine.ro/

http://www.pcworld.ro/

http://www.prweb.com/


http://www.tribunaeconomica.ro/



Nloos$era romneascăE Draoş Tuta Draoş De/elean Fte$an Liute.

9,



Utilizatorul online locuieste intr-unintr-o...

10.2+

6.620.42

.61oras mare /mai mult )e

200.000 locuitori

oras me)iu /0.000 -

200.000 locuitori

oras mic /mai utin )e

0.000 locuitori

comunasat

11.66,

2.0,

2.6,

4.6,

4.2,

4.1,

8.8,

0.00,

.00,

10.00,

1.00,

20.00,

2.00,

0.00,

.00,

1

!i"elul de pre#atire al utilizatorului de $nternet

8 clase

scoal3 rofesional3

liceu

scoal3 ost-liceal3cole'iu

facultate

ost-universitar3

ANEJE

P$%/1'1 '#16#%$'1' &) I"#)$")# &" R%0"

1ediul de provenienţ

$ivelul de pregtire

9%



.+2,

44.28,

0.00,

10.00,

20.00,

0.00,

40.00,

0.00,

60.00,

$ar$ati femei

Repartizarea utilizatorului de $nternet dupa se%

&arsta utilizatorului de $nternet din Romania

4.6,

.01,

0.24,

1.4+,

.6,

0.88,

12.1,

su$ 18 ani18-24 ani

2-4 ani

-44 ani

4-4 ani

-64 ani

este 64 ani

!eparti.area dup sex

9*



0-100

101-

00

01-

00 01-

800 801-1000

este1000

S1

42.1140.0

10.0

.01.2 .20.00

10.00

20.00

0.00

40.00

0.00

&eniturile utilizatorilor de $nternet din Romania

'rec"enta de utilizare a $nternetului

0.82.0

61.210.

2.24

"ilnic, )e mai multe ori

"ilnic, o sin'ur3 )at3

)e c5teva ori e

sat3m5n3

la cateva satamani

la cateva luni

!eparti.area pe v7rste a utili.atorilor de Internet din !om7nia

*Heniturile utili.atorilor de Internet din !om7nia

*4recvenţa de utili.are a Internetului

99



C%*#'$1) +'91(#8 +) *#'$1) $%0")#

S#) !iitatori unici a$isari M luna C)0 $ara T&7PORTAL;23*#$#.$% ,9.+++ "+,.+++ 4 A( (*.$% 14,.+++ 1."++.+++ 4 A( /1.$% 9."++ 29.+++ 4 A( +$%+%.$% 22+.+++ 1.,++.+++ 4 A( %0).$% "%3.+++ 4.4,+.+++ " A( "&):2.$% "".+++ 29,.+++ " A( ++.$% 1.+++.++++ *.%++.+++ " A( +%$#1.$% 32.+++ 11%.+++ 4 A( $%1.$% ,,+.+++ 4."++.+++ " A( *#$#+4).$% *1.+++ 2+3.+++ " A(

FINANTE AFACERI6/.$% %2.+++ 4+%.+++ " A(

(+#1.$% 4%.+++ 2%%.+++ " A( (%"@)$#%$.$% 29.+++ ,2.+++ 4 A( +$%/#$%0".(%0 3.9++ 24.+++ " A(

MASS-MEDIA0)&/:.$% 4".+++ 19,.+++ " A( (%*0%+%1#".$% "".+++ 3++.+++ " A( )@)"0)"#'161).$% *21.+++ %.9++.+++ " A( F0.$% "%.+++ 23+.+++ " A( 4$&"'1.$% 43.+++ 2,9.+++ " A( 46)#).$% "".+++ 13".+++ 3 A(

"()#).$% 1+.+++ 3%.+++ " A( $)@*#+$)*).$% 11,.+++ 43+.+++ " A(

LOCURI DE MUNCAB)*#%9*.$% 19+.+++ 2.+++.+++ 3 A( 9'$*0'"(.$% 29.+++ 2"*.+++ 3 A( %9.$% 9.+++ 11".+++ 3 A( 0'"(.$% 4".+++ "+9.+++ 3 A( 0%9.$% "1.+++ 4"1.+++ 3 A( +$%%9*.$% ".+++ 11.+++ 3 A(

CUMPARATURI

"'"#'1#'.$% 3,.+++ 34".+++ 3 A( )"'"#.$% 31.+++ 3+".+++ 3 A( )0%91$).$% 2+.+++ 143.+++ 3 A( )04.$% 2%.+++ 132.+++ 3 A( 0%91$).$% 39.+++ 49,.+++ 4 A( ")%4)".$% 12+.+++ 1.4++.+++ 3 A( $)1)*##).$% 12.+++ 12%.+++ 3 A(

DIVERTISMENT)*#$%1%4.$% 1,%.+++ 1.1%+.+++ 3 A( )%$%*(%+.$% 29.+++ 139.+++ 3 A( 4)&%").$% 14.+++ 13+.+++ 3 A( 0'6(9'".$% *+.+++ 43+.+++ 3 A(

LIFESTKLE

1++



;2;.$% %1.+++ ,"1.+++ % A( "&$)4)%$4).$% 19.+++ "11.+++ 4 A( 91')&%4.$% 4.3++ 19.+++ 3 A( ('1"$.$% 19.+++ 113.+++ 4 A( )1).$% 13.+++ *,.+++ 4 A( "'"('#).(%0 13.+++ 1+9.+++ 3 A(

"/%#'$*0.$% ,4.+++ %41.+++ 4 A( "%2.$% 2%*.+++ %.2%+.+++ 4 A( $%0""#%'$*0.$% 3,.+++ 22,.+++ 4 A( *+#)*)$.$% 3+.+++ 2"+.+++ , A( *"4'$.$% 3%.+++ "+2.+++ 3 A(

AUTOA'#%4&.$% 2,.+++ 14+.+++ 4 A( 0*".$% ,,.+++ 9"%.+++ 4 A( '#%*%.$% 4".+++ 342.+++ 4 A( '#%@#.$% 1+,.+++ 2."++.+++ 4 A(

EBMAIL)01.$% 4++.+++ - 3 A( .$% 3++.+++ 3 A( P%*#.$% "".+++ 4"%.+++ 3 A(

TELEFONIE MOBILA/'"-*0*.$% "*.+++ 222.+++ 3 A( *0*/$)).$% 1*.+++ 1+1.+++ 3 A( #)14*0.*.$% ".*++ 22.+++ 2 A(

DIVERSE&@.$% 3".+++ 199.+++ 3 A(

+$().$% 92.+++ ,%2.+++ 3 A(

P$%/1'1 @6##%$1%$ ;23.*#$#.$%

Date post:	03-Jun-2018
Category:	Documents
Upload:	george-bogdan
View:	226 times
Download:	0 times

79982146 Impactul Internetului Asupra Practicii de Relatii Publice

Documents