+ All Categories
Home > Documents > Istoria Internetului Si Retelele de Socializare

Istoria Internetului Si Retelele de Socializare

Date post: 07-Jul-2018
Category:
Upload: cristina-voicu-bujorica
View: 278 times
Download: 2 times
Share this document with a friend

of 16

Transcript
  • 8/18/2019 Istoria Internetului Si Retelele de Socializare

    1/16

    Istoria Internetului şi reţelele de socializare

    Dacă secolul XX se spune pe drept cuvînt că a aparţinut tehnologizării culminînd înultimii ani cu informatizare şi dezvoltarea ciberneticii prin produsele finite,calculatoarele,secolul viitor se spune ca va fi al comunicaţiilor. Daca la început au fost semnalele morse,

    telegraful apoi telefonul care a revoluţionat comunicaţiile lucrurile au evoluat puternic lasfirşitul acestui secol culminid în zilele noastre cu un nou şi puternic concept numit Internet.Ce este internetul, o scurta istorie şi cum funcţioneaza voi eplica în urmatoarele rinduri.

     !umit şi reţeua reţelelor,Internetul îşi are originea în "#$"!%& şi în !'(!%&.Internetul este mai mult dec)t o suma de coneiuni, desigur nimeni nu a prevazutcum această trecere de la o reţea militara la una publică şi comercială ne va afecta felul în careg)ndim despre informaţie şi comunicare.

    Istoria internetului a început cu dezvoltarea calculatoarelor electronice în anii *+-.$ublicul a fost introdus pentru prima dată în Internet atunci c)nd un mesa a fost trimis de la

    laboratorul de informatică de profesorul /eonard 0leinroc1, la 2niversitatea din California,/os "ngeles 3 2C/" 4, după a doua piesă de echipament de reţea a fost instalat la 'tanford#esearch Institute 3 '#I 4. "ceastă coneiune nu activează numai prima transmitere careurmează sa fie facuta, dar este, de asemenea, considerată a fi bac1bone5ul Internet . "cestlucru a început comunicarea punct5la5punct între computere mainframe şi terminale , etins la

     punct5la5punct coneiuni între calculatoare şi apoi de cercetare devreme în comutare de pachete . #eţele cu comutare de pachete, cum ar fi "#$"!%& , 6ar1 I la a creditelor neperformante în 6area 7ritanie , Ciclade , #eţeaua 6erit , &8mnet , şi &elenet , au fostelaborate la sf)rsitul anilor *+9- şi începutul anilor *+:- folosind o varietate de protocoale ."#$"!%&, în special, a condus la dezvoltarea de protocoale pentru Internet;or1ing , în cazulîn care mai multe reţele separate, ar putea fi unite într5o reţea de reţele.

    , Internet $rotocol 'uite 3&C$ ? I$4,a fost standardizată şi conceptul de reţeamondială de reţele interconectate pe deplin &C$ ? I$ numit Internet. "ccesul la "#$"!%& afost etins în *+=*, c)nd !ational 'cience (oundation 3!'(4, a dezvoltat ştiinţa de !et;or1 Computer 3C'!%&4 şi din nou în *+=9, atunci c)nd !'(!%& a oferit acces la supercomputeresite5urilor din 'tatele 2nite, de la organizaţiile de cercetare şi educaţie. (urnizorii de serviciicomerciale de internet 3I'$4, a început sa apară la sf)rşitul anilor *+=- şi începutul anilor *++-. "#$"!%& a fost scoasa din funcţiune în *++-. Internetul a fost comercializat în *++,c)nd !'(!%& a fost dezafectat, eliminarea ultimelor restricţii privind utilizarea Internetului

     pentru a transporta traficul comercial.

    , şi /ambda#ail !ational . Cantităţi tot mai mari dedate sunt transmise la viteze mai mari în reţelele de fibră optică care funcţionează la *5bit ?s, *-5bit ? s, sau mai mult. Internetul continuă să crească, condus de cantitaţi tot mai mari deinformatii on5line si de cunostinţe, comerţ, divertisment, şi de reţele sociale.

  • 8/18/2019 Istoria Internetului Si Retelele de Socializare

    2/16

    $romovat ca eful biroului de prelucrare a informa iilor de laș ț  D"#$" , #obert &a8lor destinat să realizeze ideile lui /ic1lider ale unui sistem de re ele interconectate.ț  "ducerealui /arr8 #oberts de la 6I&, el a iniţiat un proiect pentru a construi o astfel de re ea.ț  $rimalegătură "#$"!%& a fost stabilită între 2niversitatea din California, /os "ngeles 3 2C/" 4si Institutul de Cercetare 'tanford , la >>E- pe >+ octombrie *+9+.

    $)nă la decembrie *+9+, o re ea de F5nod a fost conectată prințadăugarea 2niversită ii din 2tahț  si 2niversitatea din California, 'anta 7arbara .7az)ndu5se

     pe ideile dezvoltate în "/GH"net , "#$"!%& a crescut rapid. $)nă în *+=*, numărul degazde a crescut la >*E, cu o nouă gazdă fiind adăugată aproimativ la fiecare douăzeci dezile.

    "#$"!%& a devenit nucleul tehnic a ceea ce avea să devină Internet, i un instrumentș principal în dezvoltarea tehnologiilor utilizate. Dezvoltarea "#$"!%& a fost centrată în urulvalorii de cerere pentru Comentarii 3#(C4, proces încă folosit astăzi pentru a propune ișdistribuirea protocoalelor de internet i sisteme.ș  #(C * , intitulat A'oft;are5gazdăA, a fost

    scris de 'teve Croc1er  din 2niversitatea din California, /os "ngeles , i publicat pe : aprilieș*+9+. deș ț  reţele de calculatoarevestitorii de partaare a resurselor  .

    Colaborari internaţionale privind "#$"!%& au fost rare. Din diverse motive politice,dezvoltatorii europeni s5au preocupat de dezvoltarea re elelorț  X.>.%cep ii notabile auțfost Array norvegian seismica 3  !G#'"#  4 în *+:>, urmată în *+:E de 'uedia cu legături

     prin satelit către sta iaț &anum $ăm)nt iș $etru 0irstein grup de cercetare A, în #egatul 2nit,ini ial la Institutul de Informatică, 2niversitatea din /ondra i mai t)rziu laț ș  2niversit8 Collegedin /ondra .

    computere i : de dispozitive terminale s5au ata at iș ș șmai mult,s5au adăugat p)nă c)nd re eaua a fost înlocuită în *+=9.ț

    6eritul de re eaț   a fost format în *+99 pentru ca %duca ional 6ichigan Informa iiț ț&riada de cercetare să poată eplora re ele de calculatoare între trei universită i publice, ca unț țmiloc de a auta la dezvoltarea statului educa ional i economic.Cu spriinul ini ial de laț ș ț  statul

    6ichigan şi !ational 'cience (oundation 3!'(4, re eaua cu comutare de pachete a fostțdemonstrată pentru prima dată în decembrie *+:*, c)nd o gazdă Interactiv pentru coneiuneagazdă a fost efectuată între I76 mainframe calculatoare sisteme de la 2niversitatea din6ichigan , în "nn "rbor  şi Ba8ne 'tate 2niversit8 din Detroit , în octombrie *+:> coneiunila CDC mainframe5ul de la 6ichigan 'tate 2niversit8 în %ast /ansing finalizat triada. De5alungul următorilor c) iva ani în plus pentru a gazdui coneiuni interactive de re ea a fostț țîmbunătă it pentru a spriini terminal la coneiuni gazdă, pentru a găzdui coneiuni de lotț3depunere de locuri de muncă de la distan ă, de imprimare de la distan ă, transfer de fi iereț ț ș

     batch4, transfer de fi iere interactiv, gate;a85uri de laș  &8mnet  iș  &elenet re ele publice dețdate , X.> echipamente gazdă, gate;a85uri către re elele de date X.>,ț  %thernet,gazde

    ata ate, i în cele din urmăș ș  &C$ ? I$  i suplimentar ș  universită ile publice din 6ichiganț  sealăture re elei.ț

    http://en.wikipedia.org/wiki/Defense_Advanced_Research_Projects_Agencyhttp://en.wikipedia.org/wiki/Lawrence_Roberts_(scientist)http://en.wikipedia.org/wiki/Lawrence_Roberts_(scientist)http://en.wikipedia.org/wiki/University_of_California,_Los_Angeleshttp://en.wikipedia.org/wiki/UCLAhttp://en.wikipedia.org/wiki/Stanford_Research_Institutehttp://en.wikipedia.org/wiki/University_of_Utahhttp://en.wikipedia.org/wiki/University_of_Utahhttp://en.wikipedia.org/wiki/University_of_Utahhttp://en.wikipedia.org/wiki/University_of_California,_Santa_Barbarahttp://en.wikipedia.org/wiki/ALOHAnethttp://en.wikipedia.org/wiki/Request_for_Commentshttp://tools.ietf.org/html/rfc1http://tools.ietf.org/html/rfc1http://en.wikipedia.org/wiki/Steve_Crockerhttp://en.wikipedia.org/wiki/University_of_California,_Los_Angeleshttp://en.wikipedia.org/wiki/University_of_California,_Los_Angeleshttp://en.wikipedia.org/wiki/Computer_Networks:_The_Heralds_of_Resource_Sharinghttp://en.wikipedia.org/wiki/Computer_Networks:_The_Heralds_of_Resource_Sharinghttp://en.wikipedia.org/wiki/X.25http://en.wikipedia.org/wiki/NORSARhttp://en.wikipedia.org/wiki/NORSARhttp://en.wikipedia.org/wiki/NORSARhttp://en.wikipedia.org/wiki/Tanum_Municipalityhttp://en.wikipedia.org/wiki/Peter_T._Kirsteinhttp://en.wikipedia.org/wiki/Peter_T._Kirsteinhttp://en.wikipedia.org/wiki/University_College_Londonhttp://en.wikipedia.org/wiki/University_College_Londonhttp://en.wikipedia.org/wiki/University_College_Londonhttp://en.wikipedia.org/wiki/Donald_Davieshttp://en.wikipedia.org/wiki/National_Physical_Laboratory_(United_Kingdom)http://en.wikipedia.org/wiki/Merit_Networkhttp://en.wikipedia.org/wiki/Merit_Networkhttp://en.wikipedia.org/wiki/Merit_Networkhttp://en.wikipedia.org/wiki/State_of_Michiganhttp://en.wikipedia.org/wiki/State_of_Michiganhttp://en.wikipedia.org/wiki/National_Science_Foundationhttp://en.wikipedia.org/wiki/National_Science_Foundationhttp://en.wikipedia.org/wiki/IBMhttp://en.wikipedia.org/wiki/IBMhttp://en.wikipedia.org/wiki/Mainframe_computerhttp://en.wikipedia.org/wiki/University_of_Michiganhttp://en.wikipedia.org/wiki/University_of_Michiganhttp://en.wikipedia.org/wiki/Ann_Arborhttp://en.wikipedia.org/wiki/Wayne_State_Universityhttp://en.wikipedia.org/wiki/Detroithttp://en.wikipedia.org/wiki/Control_Data_Corporationhttp://en.wikipedia.org/wiki/Control_Data_Corporationhttp://en.wikipedia.org/wiki/Michigan_State_Universityhttp://en.wikipedia.org/wiki/Michigan_State_Universityhttp://en.wikipedia.org/wiki/East_Lansinghttp://en.wikipedia.org/wiki/East_Lansinghttp://en.wikipedia.org/wiki/Tymnethttp://en.wikipedia.org/wiki/Tymnethttp://en.wikipedia.org/wiki/Telenethttp://en.wikipedia.org/wiki/Public_data_networkhttp://en.wikipedia.org/wiki/Public_data_networkhttp://en.wikipedia.org/wiki/Public_data_networkhttp://en.wikipedia.org/wiki/X.25http://en.wikipedia.org/wiki/Ethernethttp://en.wikipedia.org/wiki/TCP/IPhttp://en.wikipedia.org/wiki/List_of_colleges_and_universities_in_Michigan#Public_colleges_and_universitieshttp://en.wikipedia.org/wiki/List_of_colleges_and_universities_in_Michigan#Public_colleges_and_universitieshttp://en.wikipedia.org/wiki/Lawrence_Roberts_(scientist)http://en.wikipedia.org/wiki/University_of_California,_Los_Angeleshttp://en.wikipedia.org/wiki/UCLAhttp://en.wikipedia.org/wiki/Stanford_Research_Institutehttp://en.wikipedia.org/wiki/University_of_Utahhttp://en.wikipedia.org/wiki/University_of_California,_Santa_Barbarahttp://en.wikipedia.org/wiki/ALOHAnethttp://en.wikipedia.org/wiki/Request_for_Commentshttp://tools.ietf.org/html/rfc1http://en.wikipedia.org/wiki/Steve_Crockerhttp://en.wikipedia.org/wiki/University_of_California,_Los_Angeleshttp://en.wikipedia.org/wiki/Computer_Networks:_The_Heralds_of_Resource_Sharinghttp://en.wikipedia.org/wiki/Computer_Networks:_The_Heralds_of_Resource_Sharinghttp://en.wikipedia.org/wiki/X.25http://en.wikipedia.org/wiki/NORSARhttp://en.wikipedia.org/wiki/Tanum_Municipalityhttp://en.wikipedia.org/wiki/Peter_T._Kirsteinhttp://en.wikipedia.org/wiki/University_College_Londonhttp://en.wikipedia.org/wiki/University_College_Londonhttp://en.wikipedia.org/wiki/Donald_Davieshttp://en.wikipedia.org/wiki/National_Physical_Laboratory_(United_Kingdom)http://en.wikipedia.org/wiki/Merit_Networkhttp://en.wikipedia.org/wiki/State_of_Michiganhttp://en.wikipedia.org/wiki/State_of_Michiganhttp://en.wikipedia.org/wiki/National_Science_Foundationhttp://en.wikipedia.org/wiki/IBMhttp://en.wikipedia.org/wiki/Mainframe_computerhttp://en.wikipedia.org/wiki/University_of_Michiganhttp://en.wikipedia.org/wiki/University_of_Michiganhttp://en.wikipedia.org/wiki/Ann_Arborhttp://en.wikipedia.org/wiki/Wayne_State_Universityhttp://en.wikipedia.org/wiki/Detroithttp://en.wikipedia.org/wiki/Control_Data_Corporationhttp://en.wikipedia.org/wiki/Michigan_State_Universityhttp://en.wikipedia.org/wiki/East_Lansinghttp://en.wikipedia.org/wiki/Tymnethttp://en.wikipedia.org/wiki/Telenethttp://en.wikipedia.org/wiki/Public_data_networkhttp://en.wikipedia.org/wiki/Public_data_networkhttp://en.wikipedia.org/wiki/X.25http://en.wikipedia.org/wiki/Ethernethttp://en.wikipedia.org/wiki/TCP/IPhttp://en.wikipedia.org/wiki/List_of_colleges_and_universities_in_Michigan#Public_colleges_and_universitieshttp://en.wikipedia.org/wiki/Defense_Advanced_Research_Projects_Agency

  • 8/18/2019 Istoria Internetului Si Retelele de Socializare

    3/16

    Cicladele

    C8cladesJ re ea de comutare de pachete,a fost o re ea de cercetare francez,proiectat şiț țregizat de /ouis $ouzin .

  • 8/18/2019 Istoria Internetului Si Retelele de Socializare

    4/16

    eliberarea publică a soft;are5ului, a ochiurilor de plasă de gazde 22C$ ,de epedi ie la tiri,ț ș2senet s5a etins rapid. 22C$net, cum ar fi numit mai t)rziu, a creat, de asemenea, gate;a85uri i legăturile dintreș  (ido!et  i dial5up gazde 77'.ș  #e elele de gazde 22C$ răsp)nditețrapid din cauza costurilor mai mici,capacitatea de a utiliza liniile eistenteînchiriate , X.> lin1urile sau chiar coneiuni "#$"!%&, precum i lipsa unor politici stricteșde utilizare 3organiza ii comerciale care ar putea oferi bugfi5uri4, în compara ie cu re elele deț ț țmai t)rziu, cum ar fi C'net  iș  7I&!%& . &ooate conecatările au fost locale. $)nă în *+=*numărul de gazde gazde 22C$ a crescut la -, aproape dubl)ndu la +F- în *+=F. 5 #e eauaț'ublin1  , func ionează din anul *+=: i oficial fondată în Italia în *+=+, pe bazaț șinterconectării acestora asupra 22C$ de a redistribui i de e5mail de tiri,a trimiteriiș șmesaelor către grupurile de5a lungul nodurilor sale italiene 3aproimativ *-- la ora4, de inutețat)t de persoane fizice i companii mici.ș  #e eaua 'ublin1 ț  reprezentată eventual, unul dintre

     primele eemple ale progreselor tehnologiei de internet din ce în ce mai populare, prindifuzie.

    Cu at)t de multe metode de re ea diferite, ceva a fost necesar pentru a lețunifica. #obert %. 0ahn, D"#$"  iș  "#$"!%& la recrutat pe @inton Cerf  de la 2niversitatea'tanford  pentru a lucra cu el pe problema. > noiembrie, *+::, o demonstra ie întreț

    trei re ele a fost realizată, inclusiv "#$"!%&, de re ea $ac1et #adio i re eaua "tlanticului deț ț ș țsatelit de pachete.

    Care rezultă din specifica iile primele &C$ *+:F,ț  &C$ ? I$ a apărut în milocul sfarsitul*+:= în forma finală aproape. $)nă în *+=*, standardele asociate au fost publicateca #(C :+*, :+> i :+E i a adoptat pentru utilizare.ș ș  D"#$" sponsorizat sau încuraatdezvoltarea de implementarile &C$ ? I$ pentru multe sisteme de operare i apoi programată oșmigrare a tuturor gazdele pe toate re elele de pachete sale de a &C$ ? I$.ț  /a * ianuarie *+=E,cunoscut sub numele de Miua Drapelului , protocoale &C$ ? I$ a devenit singurul protocol

    aprobat privind "#$"!%&, înlocuind mai devreme protocolul !C$ .

    http://en.wikipedia.org/wiki/FidoNethttp://en.wikipedia.org/wiki/FidoNethttp://en.wikipedia.org/wiki/X.25http://en.wikipedia.org/wiki/ARPANEThttp://en.wikipedia.org/wiki/CSNEThttp://en.wikipedia.org/wiki/CSNEThttp://en.wikipedia.org/wiki/Bitnethttp://en.wikipedia.org/wiki/Sublink_Networkhttp://en.wikipedia.org/wiki/Sublink_Networkhttp://en.wikipedia.org/wiki/Sublink_Networkhttp://en.wikipedia.org/wiki/Sublink_Networkhttp://en.wikipedia.org/wiki/Sublink_Networkhttp://en.wikipedia.org/wiki/Sublink_Networkhttp://en.wikipedia.org/wiki/Robert_E._Kahnhttp://en.wikipedia.org/wiki/Robert_E._Kahnhttp://en.wikipedia.org/wiki/DARPAhttp://en.wikipedia.org/wiki/ARPANEThttp://en.wikipedia.org/wiki/Vinton_Cerfhttp://en.wikipedia.org/wiki/Stanford_Universityhttp://en.wikipedia.org/wiki/Stanford_Universityhttp://en.wikipedia.org/wiki/Stanford_Universityhttp://en.wikipedia.org/wiki/Internetwork_protocolhttp://en.wikipedia.org/wiki/Hubert_Zimmermanhttp://en.wikipedia.org/wiki/Hubert_Zimmermanhttp://en.wikipedia.org/wiki/Louis_Pouzinhttp://en.wikipedia.org/wiki/CYCLADEShttp://en.wikipedia.org/wiki/CYCLADEShttp://tools.ietf.org/html/rfc675http://en.wikipedia.org/wiki/Adjectivehttp://en.wikipedia.org/wiki/Nounhttp://en.wikipedia.org/wiki/Packet_Radiohttp://en.wikipedia.org/wiki/Packet_Radiohttp://en.wikipedia.org/wiki/SRI_Internationalhttp://en.wikipedia.org/wiki/SRI_Internationalhttp://en.wikipedia.org/wiki/TCP/IPhttp://en.wikipedia.org/wiki/Request_For_Commenthttp://en.wikipedia.org/wiki/Request_For_Commenthttp://en.wikipedia.org/wiki/Request_For_Commenthttp://en.wikipedia.org/wiki/Flag_day_(software)http://en.wikipedia.org/wiki/Network_Control_Programhttp://en.wikipedia.org/wiki/FidoNethttp://en.wikipedia.org/wiki/X.25http://en.wikipedia.org/wiki/ARPANEThttp://en.wikipedia.org/wiki/CSNEThttp://en.wikipedia.org/wiki/Bitnethttp://en.wikipedia.org/wiki/Sublink_Networkhttp://en.wikipedia.org/wiki/Sublink_Networkhttp://en.wikipedia.org/wiki/Sublink_Networkhttp://en.wikipedia.org/wiki/Robert_E._Kahnhttp://en.wikipedia.org/wiki/DARPAhttp://en.wikipedia.org/wiki/ARPANEThttp://en.wikipedia.org/wiki/Vinton_Cerfhttp://en.wikipedia.org/wiki/Stanford_Universityhttp://en.wikipedia.org/wiki/Stanford_Universityhttp://en.wikipedia.org/wiki/Internetwork_protocolhttp://en.wikipedia.org/wiki/Hubert_Zimmermanhttp://en.wikipedia.org/wiki/Louis_Pouzinhttp://en.wikipedia.org/wiki/CYCLADEShttp://tools.ietf.org/html/rfc675http://en.wikipedia.org/wiki/Adjectivehttp://en.wikipedia.org/wiki/Nounhttp://en.wikipedia.org/wiki/Packet_Radiohttp://en.wikipedia.org/wiki/SRI_Internationalhttp://en.wikipedia.org/wiki/TCP/IPhttp://en.wikipedia.org/wiki/Request_For_Commenthttp://en.wikipedia.org/wiki/Flag_day_(software)http://en.wikipedia.org/wiki/Network_Control_Program

  • 8/18/2019 Istoria Internetului Si Retelele de Socializare

    5/16

    După ce "#$"!%& a fost în func iune de mai mul i ani, "#$" a căutat o altă agen ieț ț ț pentru a preda în afara re elei pentru N 6isiunea principală "#$" a fost finan area pentruț țcercetare i dezvoltare de tăiere margine, nu rulează un utilitar de comunica ii.ș ț   , dar aspriinit, de asemenea, departamentelor, fără coneiuni de re ea sofisticate, utiliz)nd automatțdial5up de schimb mail.

    %perien a sa cu C'!%& plumb ('! de a utiliza &C$ ? I$, atunci c)nd aț

    creat !'(!%& , un 9 1bit ? s a stabilit coloana vertebrală în *+=9, !'( a spriinit  procesarerapidă de centre i de re ele regionale de cercetare i educa ie în 'tatele 2nite ale "mericii.ș ț ș ț  Cu

    http://en.wikipedia.org/wiki/Defense_Communications_Agencyhttp://en.wikipedia.org/wiki/Defense_Communications_Agencyhttp://en.wikipedia.org/wiki/United_States_Department_of_Defensehttp://en.wikipedia.org/wiki/U.S._militaryhttp://en.wikipedia.org/wiki/MILNEThttp://en.wikipedia.org/wiki/NIPRNEThttp://en.wikipedia.org/wiki/NIPRNEThttp://en.wikipedia.org/wiki/NIPRNEThttp://en.wikipedia.org/wiki/SIPRNEThttp://en.wikipedia.org/wiki/SIPRNEThttp://en.wikipedia.org/wiki/JWICShttp://en.wikipedia.org/wiki/Digital_Equipment_Corporationhttp://en.wikipedia.org/wiki/Hewlett-Packardhttp://en.wikipedia.org/wiki/U.S._governmenthttp://en.wikipedia.org/wiki/National_Aeronautics_and_Space_Agencyhttp://en.wikipedia.org/wiki/National_Aeronautics_and_Space_Agencyhttp://en.wikipedia.org/wiki/National_Aeronautics_and_Space_Agencyhttp://en.wikipedia.org/wiki/National_Aeronautics_and_Space_Agencyhttp://en.wikipedia.org/wiki/National_Science_Foundationhttp://en.wikipedia.org/wiki/United_States_Department_of_Energyhttp://en.wikipedia.org/wiki/United_States_Department_of_Energyhttp://en.wikipedia.org/w/index.php?title=NASA_Science_Network&action=edit&redlink=1http://en.wikipedia.org/w/index.php?title=NASA_Science_Network&action=edit&redlink=1http://en.wikipedia.org/w/index.php?title=NASA_Science_Network&action=edit&redlink=1http://en.wikipedia.org/wiki/CSNEThttp://en.wikipedia.org/wiki/Energy_Sciences_Networkhttp://en.wikipedia.org/wiki/Energy_Sciences_Networkhttp://en.wikipedia.org/wiki/Energy_Sciences_Networkhttp://en.wikipedia.org/wiki/DECnethttp://en.wikipedia.org/wiki/CSNEThttp://en.wikipedia.org/wiki/CSNEThttp://en.wikipedia.org/wiki/X.25http://en.wikipedia.org/wiki/NSFNEThttp://en.wikipedia.org/wiki/Internet_backbonehttp://en.wikipedia.org/wiki/Supercomputershttp://en.wikipedia.org/wiki/Supercomputershttp://en.wikipedia.org/wiki/Supercomputershttp://en.wikipedia.org/wiki/Defense_Communications_Agencyhttp://en.wikipedia.org/wiki/United_States_Department_of_Defensehttp://en.wikipedia.org/wiki/U.S._militaryhttp://en.wikipedia.org/wiki/MILNEThttp://en.wikipedia.org/wiki/NIPRNEThttp://en.wikipedia.org/wiki/SIPRNEThttp://en.wikipedia.org/wiki/JWICShttp://en.wikipedia.org/wiki/Digital_Equipment_Corporationhttp://en.wikipedia.org/wiki/Hewlett-Packardhttp://en.wikipedia.org/wiki/U.S._governmenthttp://en.wikipedia.org/wiki/National_Aeronautics_and_Space_Agencyhttp://en.wikipedia.org/wiki/National_Aeronautics_and_Space_Agencyhttp://en.wikipedia.org/wiki/National_Science_Foundationhttp://en.wikipedia.org/wiki/United_States_Department_of_Energyhttp://en.wikipedia.org/w/index.php?title=NASA_Science_Network&action=edit&redlink=1http://en.wikipedia.org/wiki/CSNEThttp://en.wikipedia.org/wiki/Energy_Sciences_Networkhttp://en.wikipedia.org/wiki/DECnethttp://en.wikipedia.org/wiki/CSNEThttp://en.wikipedia.org/wiki/X.25http://en.wikipedia.org/wiki/NSFNEThttp://en.wikipedia.org/wiki/Internet_backbonehttp://en.wikipedia.org/wiki/Supercomputershttp://en.wikipedia.org/wiki/Supercomputers

  • 8/18/2019 Istoria Internetului Si Retelele de Socializare

    6/16

    toate acestea, utilizarea de !'(!%& nu a fost limitată la utilizatorii supercomputer i 9 1bit ?șs a devenit rapid supraîncărcat. !'(!%& a fost upgradat la *. 6bit ? s în *+==. %isten aț

     !'(!%& i crearea deș  schimburi de internet (ederal 3(iat4 a permis "#$"!%& careurmează să fie dezafectate în *++-. !'(!%& a fost etins i modernizat la F 6bit ? s înș*++*, i a fost scoasă din func iune în anul *++, c)nd a fost înlocuit de coloana vertebralăș ț

    operate de mai multe utilitare furnizorii de servicii de internet .&ermenul AInternetA a fost adoptat în prima #(C publicat pe protocolul &C$ 3 #(C

    9:  Internet Control programului de transmitere, decembrie *+:F4 ca o abreviere atermenului  Internetworing   i cei doi termeni au fost utiliza i alternativ.ș ț   re ea, pentru a transporta traficulțInternet. , #I$% a fost oficial înregistrată ca ocooperativă în "msterdam.

    http://en.wikipedia.org/wiki/Federal_Internet_Exchangehttp://en.wikipedia.org/wiki/Internet_Service_Providershttp://tools.ietf.org/html/rfc675http://tools.ietf.org/html/rfc675http://en.wikipedia.org/wiki/NSFNEThttp://en.wikipedia.org/wiki/International_Packet_Switched_Servicehttp://en.wikipedia.org/wiki/UUCPhttp://en.wikipedia.org/wiki/FidoNethttp://en.wikipedia.org/wiki/File_Transfer_Protocolhttp://en.wikipedia.org/wiki/Exterior_Gateway_Protocolhttp://en.wikipedia.org/wiki/Exterior_Gateway_Protocolhttp://en.wikipedia.org/wiki/Exterior_Gateway_Protocolhttp://en.wikipedia.org/wiki/Border_Gateway_Protocolhttp://en.wikipedia.org/wiki/Border_Gateway_Protocolhttp://en.wikipedia.org/wiki/Classless_Inter-Domain_Routinghttp://en.wikipedia.org/wiki/Classless_Inter-Domain_Routinghttp://en.wikipedia.org/wiki/Classless_Inter-Domain_Routinghttp://en.wikipedia.org/wiki/Supernethttp://en.wikipedia.org/wiki/Routing_tablehttp://en.wikipedia.org/wiki/CERNhttp://en.wikipedia.org/wiki/TCP/IPhttp://en.wikipedia.org/wiki/TCP/IPhttp://en.wikipedia.org/wiki/Centrum_Wiskunde_%26_Informaticahttp://en.wikipedia.org/wiki/Amsterdamhttp://en.wikipedia.org/wiki/Amsterdamhttp://en.wikipedia.org/wiki/CERNhttp://en.wikipedia.org/wiki/Len_Bosackhttp://en.wikipedia.org/wiki/Len_Bosackhttp://en.wikipedia.org/wiki/Len_Bosackhttp://en.wikipedia.org/wiki/Cisco_Systemshttp://en.wikipedia.org/wiki/RIPEhttp://en.wikipedia.org/wiki/Cooperativehttp://en.wikipedia.org/wiki/Federal_Internet_Exchangehttp://en.wikipedia.org/wiki/Internet_Service_Providershttp://tools.ietf.org/html/rfc675http://tools.ietf.org/html/rfc675http://en.wikipedia.org/wiki/NSFNEThttp://en.wikipedia.org/wiki/International_Packet_Switched_Servicehttp://en.wikipedia.org/wiki/UUCPhttp://en.wikipedia.org/wiki/FidoNethttp://en.wikipedia.org/wiki/File_Transfer_Protocolhttp://en.wikipedia.org/wiki/Exterior_Gateway_Protocolhttp://en.wikipedia.org/wiki/Border_Gateway_Protocolhttp://en.wikipedia.org/wiki/Border_Gateway_Protocolhttp://en.wikipedia.org/wiki/Classless_Inter-Domain_Routinghttp://en.wikipedia.org/wiki/Supernethttp://en.wikipedia.org/wiki/Routing_tablehttp://en.wikipedia.org/wiki/CERNhttp://en.wikipedia.org/wiki/TCP/IPhttp://en.wikipedia.org/wiki/TCP/IPhttp://en.wikipedia.org/wiki/Centrum_Wiskunde_%26_Informaticahttp://en.wikipedia.org/wiki/Amsterdamhttp://en.wikipedia.org/wiki/CERNhttp://en.wikipedia.org/wiki/Len_Bosackhttp://en.wikipedia.org/wiki/Len_Bosackhttp://en.wikipedia.org/wiki/Cisco_Systemshttp://en.wikipedia.org/wiki/RIPEhttp://en.wikipedia.org/wiki/Cooperative

  • 8/18/2019 Istoria Internetului Si Retelele de Socializare

    7/16

    țiș  22C$ !et. "cestea au fost limitate în conectarea lor la re elele mondiale, ca urmare aț

    costurilor individuale de a face coneiuni interna ionale 22C$ dial5up sau X.>.ț , în 0obe . 'ingapore a dezvoltat &ech!et în*++-, iar &hailanda a c) tigat o coneiune la Internet la nivel mondial între 2niversitateașChulalong1orn i 22!%& în *++>.ș

    (iind folosit de cele mai multe persoane ca o sursa de informatii,trebuia sa eiste unmod de a stoca aceasta informatie si de a o clasifica,din acest motiv in anul *++- a fost creeat"rchie,urmat de catre B"I' si opher in *++*,aceastea fiind motoare de clasificare si cautare

    a informatiilor."ceste motoare de cautare aparand chiar inainte de a aparea ;orld ;ide ;eb.In anii S+- printre cele mai populare motoare de cautare au fost Lahoo 3fondat in *++F4

    , "ltavista 3fondata in *++4,aceastea din urma fiind liderii industriei respective.In anul >--*oogle 3fondat in *++=4 a dezvoldat noi abrodari de clasament si relevanta.

    )oogle* +

     a/oo0* 1

    2aidu* 3

    2ing* 4  andex* 567* 8Intre&a* 9

    http://en.wikipedia.org/wiki/UUCPhttp://en.wikipedia.org/wiki/AARNethttp://en.wikipedia.org/wiki/AARNethttp://en.wikipedia.org/wiki/Australian_Vice-Chancellors'_Committeehttp://en.wikipedia.org/wiki/Australian_Vice-Chancellors'_Committeehttp://en.wikipedia.org/wiki/Australian_Vice-Chancellors'_Committeehttp://en.wikipedia.org/wiki/JUNEThttp://en.wikipedia.org/wiki/NSFNEThttp://en.wikipedia.org/wiki/NSFNEThttp://en.wikipedia.org/wiki/Internet_Societyhttp://en.wikipedia.org/wiki/Internet_Societyhttp://en.wikipedia.org/wiki/Kobehttp://en.wikipedia.org/wiki/Singaporehttp://en.wikipedia.org/wiki/Thailandhttp://en.wikipedia.org/wiki/UUCPhttp://en.wikipedia.org/wiki/AARNethttp://en.wikipedia.org/wiki/Australian_Vice-Chancellors'_Committeehttp://en.wikipedia.org/wiki/Australian_Vice-Chancellors'_Committeehttp://en.wikipedia.org/wiki/JUNEThttp://en.wikipedia.org/wiki/NSFNEThttp://en.wikipedia.org/wiki/Internet_Societyhttp://en.wikipedia.org/wiki/Kobehttp://en.wikipedia.org/wiki/Singaporehttp://en.wikipedia.org/wiki/Thailand

  • 8/18/2019 Istoria Internetului Si Retelele de Socializare

    8/16

    Reţele de socializare

  • 8/18/2019 Istoria Internetului Si Retelele de Socializare

    9/16

    metode de re ele sociale au fost dezvoltate de la sf)r itul anilor *++-, i multe site5uri auț ș șînceput să se dezvolte mai multe caracteristici avansate pentru ca utilizatorii să găsească i sășgestioneze prieteni. "ceastă genera ie nouă de site5uri de social net;or1ing a inceput saținflorească cu apari iaț  'iDegrees.com în *++: , urmată de 6a1eoutclub în >---, HubCultură  iș  (riendster  în >-->, i în cur)nd a devenit parte a curentului principal deș

    Internet. (riendster a fost urmat de 68'pace  iș  /in1edIn un an mai t)rziu, i,șeventual, 7ebo . Care să ateste cre terea rapidă în popularitate site5urile de re ele sociale A,ș ț p)nă în >--, a fost raportat că 68'pace a fost obtinerea mai multe vizualizări de paginidec)t oogle . (aceboo1  , lansat in >--F, a devenit cel mai mare site de social net;or1ingdin lume , în la începutul anului >--+.

    'ervicii de Beb bazate pe re ele sociale fac posibilă conectarea între oameni carețîmpărtă esc interese i activită i în afara grani elor politice, economice, i geografic.ș ș ț ț ș   $rin e5mail i mesagerie instant,ș  online, comunită ileț  sunt create în cazul în care o economiecadou si altruismul reciproc sunt încuraate prin cooperare . Informatiile sunt deosebit de

     potrivit pentru economie cadou , ca informa ia este unț   bun nonrival  i poate fi dăruit de laș

     practic nici un cost.(aceboo1   i alte instrumente de re ele sociale sunt din ce în ce obiectul cercetăriiș ț

    tiin ifice.ș ț  Gamenii de stiin ă din multe domenii au început să investigheze impactul social dețnet;or1ing5uri, investighează modul in care aceste site5uri pot uca în problemede identitate , intimitate , capitalul social , cultura tinerilor  , iș  educa ieț  .

    6ai multe site5uri au început să atinge i în puterea modelului social net;or1ingț pentru filantropie . "stfel de modele oferă un miloc pentru conectarea industriilor fragmentate altfel i organiza iile mici, fără resurse pentru a aunge la un public mai larg cuș țutilizatorii interesa i.ț   #e elele sociale sunt furnizarea de un mod diferit pentru persoaneleț

    fizice de a comunica digital. "ceste comunită i de hipertet permit schimbul de informa ii iț ț șidei, un concept vechi plasat într5un mediu digital.

    -**, HC/ &echnologies a realizat o cercetare care a arătat că -U dintreangaatorii britanici au interzis utilizarea de site5uri de social net;or1ing ? servicii în timpulorelor de lucru.

    Caracteristici tipice

    $otrivit 7o8d i %llison 3>--:4 articol, ADe ce tineret 3inima4 'ite5uri re ele socialeș ț#olul $ublics !et;or1ed în via a socială &eenageA, site5uri de social net;or1ing 3'!'s4 oțvarietate de caracteristici tehnice, care permite persoanelor fizice de a construi un profil

     public ? semi5publice, lista articulat de al i utilizatori care le împărtă esc o legătură cu, iț ș ș pentru a vizualiza lista lor de contacte în cadrul sistemului . Cel mai de bază dintre acesteasunt profile vizibile, cu o listă de AprieteniA, care sunt, de asemenea, utilizatori ai site5ului. --E4 de profile fi pagini unice în cazul în care se poateAse tasta i în fiin ă.Aț ț   2n profil este generată de răspunsurile la întrebări, cum ar fi varsta,locatie, interese, etc 2nele site5uri permit utilizatorilor să încarce imagini, adauge con inutțmultimedia sau de a modifica aspectul profilului. "l ii, de eemplu, (aceboo1, permitețutilizatorilor să consolideze profilul lor prin adăugarea de module sau A"plicatiiA. 6ulte site5uri permit utilizatorilor să posteze intrările de blog, căutarea pentru altii cu interese similare ișde compilare i listele de ac iuni ale contactelor.ș ț  $rofilurile de utilizator de multe ori au o

    sec iune dedicată la comentariile de la prieteni i de al i utilizatori.ț ș ț  $entru a proteaconfiden ialitatea utilizatorilor, re elele sociale au de obicei controale care permit utilizatorilor ț ț

    http://en.wikipedia.org/wiki/SixDegrees.comhttp://en.wikipedia.org/wiki/SixDegrees.comhttp://en.wikipedia.org/wiki/Makeoutclubhttp://en.wikipedia.org/wiki/Makeoutclubhttp://en.wikipedia.org/wiki/Hub_Culturehttp://en.wikipedia.org/wiki/Hub_Culturehttp://en.wikipedia.org/wiki/Friendsterhttp://en.wikipedia.org/wiki/MySpacehttp://en.wikipedia.org/wiki/MySpacehttp://en.wikipedia.org/wiki/LinkedInhttp://en.wikipedia.org/wiki/LinkedInhttp://en.wikipedia.org/wiki/Bebohttp://en.wikipedia.org/wiki/Bebohttp://en.wikipedia.org/wiki/MySpacehttp://en.wikipedia.org/wiki/MySpacehttp://en.wikipedia.org/wiki/Googlehttp://en.wikipedia.org/wiki/Facebookhttp://en.wikipedia.org/wiki/Facebookhttp://en.wikipedia.org/wiki/Online_communitieshttp://en.wikipedia.org/wiki/Online_communitieshttp://en.wikipedia.org/wiki/Online_communitieshttp://en.wikipedia.org/wiki/Gift_economyhttp://en.wikipedia.org/wiki/Gift_economyhttp://en.wikipedia.org/wiki/Reciprocal_altruismhttp://en.wikipedia.org/wiki/Reciprocal_altruismhttp://en.wikipedia.org/wiki/Cooperationhttp://en.wikipedia.org/wiki/Gift_economyhttp://en.wikipedia.org/wiki/Nonrival_goodhttp://en.wikipedia.org/wiki/Facebookhttp://en.wikipedia.org/wiki/Identity_(social_science)http://en.wikipedia.org/wiki/Privacyhttp://en.wikipedia.org/wiki/Social_capitalhttp://en.wikipedia.org/wiki/Social_capitalhttp://en.wikipedia.org/wiki/Youth_culturehttp://en.wikipedia.org/wiki/Youth_culturehttp://en.wikipedia.org/wiki/Educationhttp://en.wikipedia.org/wiki/Educationhttp://en.wikipedia.org/wiki/Philanthropyhttp://en.wikipedia.org/wiki/Philanthropyhttp://en.wikipedia.org/wiki/SixDegrees.comhttp://en.wikipedia.org/wiki/Makeoutclubhttp://en.wikipedia.org/wiki/Hub_Culturehttp://en.wikipedia.org/wiki/Hub_Culturehttp://en.wikipedia.org/wiki/Friendsterhttp://en.wikipedia.org/wiki/MySpacehttp://en.wikipedia.org/wiki/LinkedInhttp://en.wikipedia.org/wiki/Bebohttp://en.wikipedia.org/wiki/MySpacehttp://en.wikipedia.org/wiki/Googlehttp://en.wikipedia.org/wiki/Facebookhttp://en.wikipedia.org/wiki/Online_communitieshttp://en.wikipedia.org/wiki/Gift_economyhttp://en.wikipedia.org/wiki/Gift_economyhttp://en.wikipedia.org/wiki/Reciprocal_altruismhttp://en.wikipedia.org/wiki/Cooperationhttp://en.wikipedia.org/wiki/Gift_economyhttp://en.wikipedia.org/wiki/Nonrival_goodhttp://en.wikipedia.org/wiki/Facebookhttp://en.wikipedia.org/wiki/Identity_(social_science)http://en.wikipedia.org/wiki/Privacyhttp://en.wikipedia.org/wiki/Social_capitalhttp://en.wikipedia.org/wiki/Youth_culturehttp://en.wikipedia.org/wiki/Educationhttp://en.wikipedia.org/wiki/Philanthropy

  • 8/18/2019 Istoria Internetului Si Retelele de Socializare

    10/16

    să aleagă cine poate vizualiza profilul lor, contactati5le, să le adăuga i la lista lor de contacte,ți a a mai departe.ș ș

    Caracteristici suplimentare

    2nele re ele sociale au caracteristici suplimentare, cum ar fi abilitatea de a creeaț

    grupuri care vă împărtă esc interesele comune sau de afiliere, încărca i sau streaming videoș țlive, i să poarte discu ii în forum.ș ț  eosocial re eleț  de co5optează internet servicii decartografiere pentru a organiza participarea utilizatorilor în urul valorii de caracteristicilegeografice i de atribute.ș

    %istă o tendin ă spreț  interoperabilitatea între re elele socialeț  conduse de tehnologii,cum ar fi GpenID  iș  Gpen'ocial .

  • 8/18/2019 Istoria Internetului Si Retelele de Socializare

    11/16

    func ionează astfel în mare parte acela i fel ca (oursOuare, p)rghieț ș  $' în telefoane pentru acrea o loca ie pe bază eperien ei de utilizator.ț ț  Clitr, de i în spa iul real5timp, este, deș țasemenea, un site bazate pe loca ie de re ele sociale, deoarece evenimentele create deț țutilizatori sunt automat etichetate geografic, iar utilizatorii pot vizualiza evenimentele care auloc în apropiere prin intermediul Clitr i$hone app. #ecent, Lelp a anun at intrarea sa înț

    spa iul bazat pe loca ie,de re ele sociale prin chec15in5uri cu app lor pe mobil, indiferent dacăț ț țsunt sau nu,acest lucru devine în detrimentul (oursOuare sau o;alla este încă să fie văzut,a a cum este considerat în continuare un spa iu nou în Internet &ehnologia industriei.ș ț  

    G utilizare populară pentru această nouă tehnologie este de social net;or1ing întreîntreprinderi. Companiile au constatat ca site5urile de retele sociale precum (aceboo1 iș&;itter sunt mari moduri de a construi imaginea lor de marcă. $otrivit Kod8 !imetz, autor de6ar1eting Kive5ul , eistă cinci utilizări maore pentru întreprinderi i mass5media socialeș

     pentru a crea brand a;areness, ca un instrument online managementul reputa iei, pentruțrecrutare, pentru a afla despre noile tehnologii i concuren i, i ca unș ț ș  ducegenera ieț  instrument pentru a intercepta perspectivele posibile. "ceste companii sunt capabili

    de a conduce vehicule de trafic pentru propriile site5uri online, încura)nd în acela i timpșconsumatorilor i clien ilor lor să aibă discu ii cu privire la modul de a îmbunătă i sau de aș ț ț țmodifica produse sau servicii.

    Rețelele sociale și știință

    G altă utilizare, care este în curs de discu ie este folosirea re elelor sociale înț țcomunită ile tiin ifice.ț ș ț  Kulia $orter /iebes1ind a publicat un studiu privind modul în carefirmele de biotehnologie noi folosesc site5uri de social net;or1ing pentru a permite accesulschimburile în cunoa terea tiin ifică.ș ș ț   %i au stat în studiul lor că, prin schimbul de informa iiți cuno tin e cu unul pe altul, ei sunt capabili să Acrească at)t lor de învă are i de fleibilitateș ș ț ț ș

    în moduri în care nu ar fi posibil în cadrul unei organiza ii de sine stătătoare ierarhică. Aț  Desocial net;or1ing este de a permite grupurilor tiin ifice pentru a etinde baza lor deș țcuno tin e i idei, i fără aceste noi miloace de comunicare teoriile lor ar putea deveniș ț ș șAizolate i irelevanteA.ș

    Reţelele sociale si educaţia

    După cum vă pute i a tepta institu ii academice tradi ionale s5au opus, în general,ț ș ț ținfluen a i prezen a din ce în ce tot mai mare a activită ilor de re ele sociale în via a de eleviiț ș ț ț ț țlor, dar recent, acelea i institu ii au avut de a privi cu ochi noi la toate aspectele iș ț șconsecin ele acestui nou modurile de socializare tehnologice de maturat genera ii mai tinere.ț ț  

    datele care au apărut de la sondaul !'7" lasă nici o îndoială cu privire la modul deimportant de social net;or1ing este astăzi pentru adul ii tineri i modul în care acest poten ialț ș țar putea fi eficientă în cazul în care a eistat o sinergie, mai degrabă dec)t o frecare, întreoferii on5line de interac iune socială ale noilor genera ii i obiectivele pe care colile sunt, înș ț ț ș ș

    general, încearcă să realizeze.

    Crearea de re ele sociale onlineț  este acum at)t de ad)nc înrădăcinată în stilul de via ățal t;eens si adolescenti care se rivalii de televiziune pentru aten ia lor,ț   potrivit unui noustudiu de la run;ald "ssociates //C realizat în colaborare cu coala !a ională camerelorȘ țde asociere.

    http://en.wikipedia.org/wiki/GPShttp://en.wikipedia.org/wiki/GPShttp://en.wikipedia.org/wiki/IPhonehttp://en.wikipedia.org/wiki/Yelp,_Inc.http://en.wikipedia.org/wiki/Lead_generationhttp://en.wikipedia.org/wiki/Lead_generationhttp://en.wikipedia.org/wiki/Lead_generationhttp://www.masternewmedia.org/social_networking/social-network-service-content-aggregation/facebook-beginners-guide-online-social-networking-20070626.htmhttp://www.masternewmedia.org/social_networking/social-network-service-content-aggregation/facebook-beginners-guide-online-social-networking-20070626.htmhttp://www.grunwald.com/surveys/sn/index.phphttp://www.grunwald.com/surveys/sn/index.phphttp://en.wikipedia.org/wiki/GPShttp://en.wikipedia.org/wiki/IPhonehttp://en.wikipedia.org/wiki/Yelp,_Inc.http://en.wikipedia.org/wiki/Lead_generationhttp://en.wikipedia.org/wiki/Lead_generationhttp://www.masternewmedia.org/social_networking/social-network-service-content-aggregation/facebook-beginners-guide-online-social-networking-20070626.htmhttp://www.grunwald.com/surveys/sn/index.phphttp://www.grunwald.com/surveys/sn/index.php

  • 8/18/2019 Istoria Internetului Si Retelele de Socializare

    12/16

    Copii între + si *: ani au raportat ca petrec timp aproape la fel de multutilizarea serviciilor de re ele socialeț   i site5uri Beb în care acestea petrec uitandu5se laștelevizor. $rintre adolescenţii, care se ridică la aproimativ + ore pe săptăm)nă cu privire laactivită ile de re ele sociale, comparativ cu aproimativ *- de ore pe săptăm)nă uitam la &@.ț ț

    %levii sunt cartofii greu pasive canapea on5line . Dincolo de comunica ii de bază, mul iț țstuden i se angaeze în activită i etrem de creative pe site5urile de re ele sociale 5 i oț ț ț ș

     propor ie considerabilă dintre ei sunt nonconformisti aventuroase care au stabilit ritmul pentruțcolegii lor.

  • 8/18/2019 Istoria Internetului Si Retelele de Socializare

    13/16

    83

    989383:8:34843

    49

    ::8

    ;34

    9* la suta4 spun ca postaun comentariu la panouri de mesae în fiecare ziN patru din *- 3F* la suta4 spun ca acest lucrucel pu in o dată pe săptăm)nă.ț  -->, doar : la suta postat de zi cu zi si doar *: la suta făcutacest lucru cel pu in o dată pe săptăm)nă, potrivit unuiț sonda similar cu run;ald "ssociates//C .

    'chimbul de muzica  . "proape o treime 3E> la suta4 dintre elevii online, spun că

    descărca muzică sau audio pe care al i utilizatori încărcat cel pu in o dată pe săptăm)nă, sauț țîncărca i muzica thirdpart8 sau audio se 3>+ la sută4.ț  6ai mult de unul din *- 3*> la suta4 spunca au încărca i muzica sau podcast5uri de propria lor crea ie cel pu in săptăm)nal.ț ț ț

    $artaarea video . "proape o treime 3E- la suta4 dintre elevii online, spun că descărcai vizualiza clipuri video încărcate de al i utilizatori cel pu in o dată pe săptăm)nă.ș ț ț  "proape

    unul din *- 3+ la suta4 spun ca încărca videoclipuri cu propria lor crea ie cel pu inț țsăptăm)nal. > la suta4 spun că auîncărcat videoclipuri create de ace tia la un moment dat.ș

    $artaarea fotografiilor  . "proape unul din patru 3>F la suta4 dintre elevii online, spuncă au posta fotografii sau opere de artă create de al ii, cel pu in o dată pe săptăm)nă.ț ț  6ai multde unul din cinci 3>> la suta4 spun ca posta fotografii sau opere de artă de propria lor crea ie,țcel pu in care de multe ori.ț  -->, doar *> la suta au spus ca A imaginile de sc!im" c#

     prietenii A, o dată pe săptăm)nă sau mai mult.

  • 8/18/2019 Istoria Internetului Si Retelele de Socializare

    14/16

    Crearea de con inutț  . -->, doar aproimativ unul din apte studen i 3*E la suta4 auș țspus ca s5au implicat în artă on5line i povestea5sharing, fie că crearea sau se uită la locul deșmuncă altora. "stăzi, mul i studen i care participă mai mul i declară că într5un singur procesț ț țcreativ 5 de crea ie 5 în fiecare săptăm)nă 5 i gama de activită i de creare de con inut esteț ș ț țmult mai larg.

    2nul din aseș  3*9 la suta4 spun ca folosesc instrumente online pentru a crea i partaașcompozi ii, care sunt mult mai sofisticate dec)t simpla arta sau povestiri, inclusiv obiectețvirtuale, cum ar fi puzzle5uri, case, haine si ocuri.

    2nul din sapte 3*F la suta4, a crea personae noi, cel pu in săptăm)nal, cu aproape oțtreime din ace ti studen i fac acest lucru în fiecare zi.ș ț

    2nul din *- 3*- la suta4, începe sau să contribuie la proiecte de colaborare online pesăptăm)nă sau mai des.

    Mece la suta trimite sugestii sau idei pe site5ul ;eb cel pu in o dată pe săptăm)nă, deț

    asemenea.

    "proape unul din *- 3+ la suta4, prezintă articole pe site5ul, cel pu in pe săptăm)nă sauțde a crea sondae, chestionare sau sondae on5line.

     !onconformisti 5 studen ii care î i intensifice în afara de siguran ă on5line i aț ș ț șnormelor de comportament 5 sunt pe marginea de taiere de social net;or1ing, cucomportamente on5line i abilită i de conducere care indică, printre colegii lor.ș ț

    "proimativ unul din cinci 3>> la suta4 din totalul elevilor chestiona i, i aproimativț șunul din trei adolescenti 3E* la suta4, sunt nonconformisti, studen ii care semnaleazățîncălcarea una sau mai multe de siguran ă on5line sau prin normele de comportament, cum ar țfi utilizarea unui limba neadecvat, postarea imagini nepotrivite, schimbul de informa ii cuțcaracter personal cu strainii sau pretinde a fi cineva pe care nu sunt.

     !onconformi ti sunt utilizatori semnificativ mai greleș  de site5uri de social net;or1ingdec)t al i studen i, care participă în fiecare singur tip de activitate de re ele sociale chestionateț ț ț3>= în total4 semnificativ mai frecvent dec)t al i studen i at)t acasă, c)t i la coală 5 ceea ceț ț ș ș

     probabil înseamnă că ele încalcă regulile colare face acest lucru.ș  De eemplu, - la sutadintre nonconformisti sunt producători i E= la sută sunt editori de con inut online, comparativș țcu doar >* la suta si *9 la suta, respectiv, de al i elevi.ț

    "cesti elevi sunt mult mai susceptibile de a fi utilizatorii grele ale celor  ne;

    media 3online, ocuri video, dispozitive handheld4 iș  mass5media vechi 3&@, video ? D@D5uri,radio4.Dar ele sunt mult mai probabil sa prefere ne; media la pensie pentru limită.

    De asemenea, ele sunt în mod dispropor ionat susceptibile de a afla mai multe desprețsite5uri noi i caracteristici on5line, prin intermediul Aș  de vi $ de vie de c!at ț   Asau altemecanisme on5line, în timp ce al i elevi sunt mai susceptibile de a auzi despre ei de la parintițsau profesori.

  • 8/18/2019 Istoria Internetului Si Retelele de Socializare

    15/16

    Cu toate acestea, cercetari anterioare cu ambii părin i i copii a arătat că accesul laț șinternet îmbunătă it este asociat cu imbunatatiri in clasele i atitudinile colare,ț ș ș  inclusiv unsonda din >--E de la run;ald "ssociates //C .

  • 8/18/2019 Istoria Internetului Si Retelele de Socializare

    16/16

    ări.ț   Loungblac1professionals.org sau L7$ î i propune să facă acela i lucru, însă esteș șdirec ionat către minorită i profesionale.ț ț  .

    G alta este utilizarea de spa ii fizice disponibile pentru membrii unei re ele sociale,ț țcum ar fi Cultura Hub , o invita ie5doar re ea socială pentru antreprenori, i alte Influentials deț ț ș

    afaceri, cu pavilioane din marile ora e, cum ar fi /ondra, 6area 7ritanie.ș  "v)nd o prezen ățfizică la re eaua permite membrilor din lumea reală, precum i valoarea virtuală, adaugandț șafaceri suplimentar.

    Cererile pentru site5urile de retele sociale s5au etins spre întreprinderi i crearea deș branduri,sunt propriile site5uri, de mare de func ionare, un sector cunoscut sub numelețde re ea de brandț  .%ste ideea că un brand poate construi rela ia sa de consum prin conectareațconsumatorilor lor de a imaginii de marcă pe o platformă care le oferă con inut relativ,țelemente de participare, precum i un sistem de clasificare sau de scor.ș  Crearea de re ele deț

     brand este un nou mod de a valorifica tendin ele sociale, ca un instrument de mar1eting.ț

    $uterea de re ele sociale pe care le încep să pătrundă în cultura internă ațîntreprinderilor în cazul în care acestea sunt găsirea de utilizări pentru colaborare , partaareade fi iereș   iș  transferul de cuno tin eș ț  . &ermenul %nterprise 'oft;are 'ocial devine din ce în cemai populare pentru aceste tipuri de aplica ii.ț

    'ite5uri de social net;or1ing au arătat recent o valoare în mi cările sociale iș ș politice.


Recommended