NEUROINFECŢIINEUROINFECŢII

Bogdan O. Popescu, MD, PhDClinica de Neurologie S.U.U.B

U.M.F. “Carol Davila” Bucureşti

SINDROAMESINDROAME

• Localizare

– spaţii LCR + leptomeninge (meningita)– sistemul ventricular (ventriculita)– substanţa cenuşie şi albă a encefalului (encefalita)– maduva spinării (mielita)– infecţia focală bacteriană

• la nivel cerebral = abces cerebral (faza encefalitica / faza de colectare)

• între dura mater şi arahnoida = abces (empiem) subdural

• în afara durei mater = abces (empiem) epidural

http://www.umm.edu/neurosciences/neuro_infect.htmlhttp://www.umm.edu/neurosciences/neuro_infect.html

• Evoluţie

– manifestări clinice acute (meninigite purulente, listerioza

SNC, encefalita herpetica, etc.)

– manifestări clinice subacute (abces cerebral, encefalita

focală, neuroborelioza, neurosifilisul, meningita

tuberculoasă, neurobruceloza, actinomicoza, etc.)

– manifestări clinice cronice (meningita tuberculoasă,

neurosifilisul, neuroborelioza, boala Creutzfeldt-Jakob,

etc.)

• Epidemiologie

– sporadice

– endemice

– epidemice

• Manifestări clinice

– meningita şi encefalita apar rar în forma pură

– examenul LCR stabileste diagnosticul

– manifestări specifice grupelor de pacienţi:

• nou-născuţii: agitaţie, abandonarea suptului, febră sau

hipotermie, agitaţie, tulburare de ritm respirator, crize

epileptice, bombare de fontanelă

• bătrânii: ± febră, tulburări de comportament, sindrom

confuzional, crize eplieptice, astenie, alterarea stării de

constienţă până la comă

• imunodeprimaţii: febră, cefalee, redoare de ceafă,

somnolenţă + semnele afecţiunii de bază

• Sindromul meningeal

– febră severă– cefalee intratabilă / durere radiculară– fotofobie / fonofobie– greaţă / vărsături– alterarea stării de constienţă– redoare de ceafă / durere la flexia capului

(iritarea leptomeningelui)– postura in hiperextensie / opistotonus– semn Kernig: rezistenţa la ridicarea

membrului inferior cu genunchiul in extensie– semn Brudzinski: flexia involuntara a

membrelor inferioare produsa de flectarea capului

http://www.umm.edu/neurosciences/neuro_infect.htmlhttp://www.umm.edu/neurosciences/neuro_infect.html

http://www.umm.edu/neurosciences/neuro_infect.htmlhttp://www.umm.edu/neurosciences/neuro_infect.html

• Sindromul encefalitic

– cefalee– febră– crize epileptice (adesea focale)– semne focale neurologice (deficite în sfera

nn. cranieni – III, IV, VI, VII, afazie, hemipareză, piramidalitate, hemianopsie, ataxie, coreoatetoză)

– tulburări de comportament– alterarea stării de constienţă (agitaţie,

iritabilitate, confuzie, somnolenţă, letargie, comă)

– semnele neurologice pot fi precedate de: mialgii/artralgii, subfebră, stare de prostraţie

Encefalita - forme speciale

– cerebelita acută (infecţii virale: varicella-zoster, EB, rubeolos, gripal, CMV, echo, coxsakie, HSV – mai ales la copii) – ataxie, astazo-abazie

– encefalita de trunchi cerebral – oftamoplegie, pareză facială, dizartrie, disfagie, ataxie, hipoacuzie

– rar: encefalite bacteriene (Legionella, TBC, Listeria, Brucella)

• Sindromul mielitic

– durere locală severă– parapareză (tetrapareză)– parestezii– tulburări sfincteriene (retenţie acută /

incontinenţa prin preaplin)– nivel de sensibilitate– instalare a deficitelor în ore (acut) sau zile

(subacut)

– diferite sindroame în funcţie de localizarea leziunii

Mielita transversă – exemplu RMN

www.uiowa.edu

CLASIFICAREA MIELITELOR

• MIELITE VIRALE– enterovirusuri– v. varicelo-zosterian– HIV– v. EB, CMV, HSV– v. rabic– v. gripal japonez– HTLV-1

• MIELITE INFLAMATORII NON-INFECŢIOASE– mielita postinfecţioasă şi

postvaccinală– SM– mielita necrozantă subacută– mielopatia LES şi din alte

vasculite– mielopatia şi poliomielita

paraneoplazică

• MIELITE SECUNDARE BOLILOR BACTERIENE, FUNGICE, PARAZITARE SI GRANULOMATOASE– Mycoplasma pneumoniae– B. Lyme– mielite piogenice

• abcesul epidural acut si granulomul epidural

• abcesul spinal– mielita TBC

• morbul Pott• meningomielita TBC• tuberculomul medular

– infecţii parazitare şi fungice– mielita sifilitică

• meningoradiculita cronică (tabes dorsalis)

• meningomielita cronică• sifilisul meningo-vascular• meningita gomatoasă• pahimeningita spinală

cronică• mielita sarcoidotică

PATOGENEZAPATOGENEZA

• Germenii patogeni pot ajunge la nivelul SNC

– extensie locală de la un focar infecţios apropiat – cale venoasă (sinuzita, mastoidita – cel mai frecvent infectii otice)

– traumatism local– prin însămânţare hematogenă de la un focar la

distanţă– abilitatea de a disemina hematogen depinde de

• virulenţa germenilor • Imunocompetenţa gazdei

• diferite căi de a depăşi BHE

– centripet de-a lungul nervilor cranieni sau periferici (ex. HSV, v. varicelo-zosterian, v. rabic)

– endocitoză (Neisseria meningitiditis)– transport intracelular (P. falciparum via

hematii, T. gondii via macrofage)– invazie intracelulară (H. influenzae)– pot ajunge în spaţiul subarahnoidian pe

la nivelul plexului coroid, sinusurilor venoase sau plăcii cribriforme

– la nivelul spaţiilor subarahonidiene - răspuns inflamator (eliberare de factori ai complementului, citokine, influx de leucocite si macrofage, activarea microgliilor si astrocitelor) – componenta encefalitică a sindromului meningeal

– alterarea integritătii BHE – influx de lichide si proteine de-a lungul endoteliului vascular şi în interiorul SNC, declanşând edemul cerebral vasogen – HIC

– leziuni cerebrale ischemice, metabolice, hipoxice – necroza focală, infarct cerebral

INFECTII BACTERIENEINFECTII BACTERIENE

MECANISME PATOGENICE ÎN MENINGITELE BACTERIENE

MECANISME PATOGENICE ÎN MENINGITELE BACTERIENE

1. INFLAMATIA MENINGEALĂ ACUTĂ• arahnoidita pura• encefalopatia subpiala• afectarea inflamatorie / vasculara a rr. nn. cranieni• tromboza vv. meningeale• epidurita, plexita coroidală• hernie de ţesut cerebral

2. MENINGITE SUBACUTE SI CRONICE• hidrocefalie hipertensivă• infiltrare subdurală (sd. HIC + tablou infecţios)• infarcte extensive arteriale si venoase

3. SECHELE• fibroza meningeala (arahnoidita opto-chiasmatica, meningo-mielita)• meningo-encefalita cronica cu hidrocefalie• hidrocefalia persistenta a copilului

ETIOLOGIA MENINGITELOR BACTERIENE

ETIOLOGIA MENINGITELOR BACTERIENE

• Germen patogen– Pneumococ (S.

pneumoniae)

– Meningococ (N. meningitidis)

– H. influenzae

– Listeria

– Stafilococul auriu

– M. tuberculosis

• Poarta de intrare– mucoasa nazala/faringeala,

TCC, neurochirurgie, drenaj LCR

– nazofaringe

– nazofaringe

– tract gastrointestinal

– endocardita, TCC, drenaj LCR, punctie lombara, tract urinar

– TBC extracerebral

Examenul LCR în meningitele bacteriene

• esenţial pentru diagnostic• pleiocitoză 1.000-10.000 – neutrofile 90%,

cu timpul creste procentul de mononucleare• presiune LCR crescuta• LCR turbulent, purulent• hipeproteinorahie (100-500 mg/dl)• glicorahie scazută (sub 40 mg/dl)• coloratii Gram din sedimentul LCR• culturi din LCR, antibiograma• ELISA, RIA, contraimunoelectroforeza, PCR

http://www.umm.edu/neurosciences/neuro_infect.htmlhttp://www.umm.edu/neurosciences/neuro_infect.html

TRATAMENTUL MENINGITELOR BACTERIENE

• penicilina G, ampicilina, cefalosporinele – nu trec BHE indemna dar trec BHE cu inflamaţie

• vancomicina

• cloramfenicol – trece BHE – pericol de aplazie medulară - de rezerva

Meningita purulentă

ABCESUL CEREBRAL (I)ABCESUL CEREBRAL (I)

• debutează ca o cerebrită (faza encefalitică) – apoi stadiul de abcedare (regiune încapsulată de necroză purulentă cu edem perifocal)

• diseminare a germenilor patogeni– locală (mastoidită, otită medie, sinuzită,

osteomielită) – localizare temporală cel mai frecvent– însamânţare la distanţă (endocardită, pneumonie,

infecţie dentară, diverticulită, pacienţi cu malformaţii cardiace severe – tetralogie Fallot, fistule AV pulmonare) – eventual embolii multiple – tablou clinic de encefalită la pacient cu endocardită

– inoculare directă (traumă, intervenţie neurochirurgicală)

ABCESUL CEREBRAL (II)ABCESUL CEREBRAL (II)

• Manifestari clinice:– cefalee– greată, vărsături– febră– alterarea stării de conştienţă– crize epileptice focale / generalizate– redoare de ceafă– semne neurologice focale

• Diagnostic:– RMN/CT cerebral– confirmare prin culturi din LCR

• Tratament:– antibiotic– chirurgical – de luat in considerare la cele unice si superficiale

ABCES CEREBRAL -CT

ABCESE CEREBRALE – IRM

www.ispub.com/journal

T1 cu contrast

Stafilococ auriu BK

ALTE TIPURI DE ABCESE

• subdural (glicorahia scazută)• peridural (LCR poate fi normal)• complicaţii ale meningitelor

purulente sau post TCC

• abces medular: parapareză la un pacient cu focar infecţios

Neuroborelioza (boala Lyme)Neuroborelioza (boala Lyme)

Patogeneza:

B. burgdorferi –transmisă prin capuşe (Ixodex ricinus) – probabilitatea infecţiei e mică (1-2% din oamenii muşcaţi se infectează) – incubaţie 3-30 de zile – afecţiunea are 3 stadii

Manifestari clinice:

– stadiul I (infecţia localizată): 90% din pts dezvoltă maculă sau papulă eritematoasă nedureroasă - treptat se deplasează de la locul iniţial – formă inelară – “erythema chronicum migrans”

+ diseminare patogenă (febră, astenie, artralgii, mialgii, alte sindroame algice + mai rar adenopatii regionale sau generalizate;

– toate aceste semne dispar spontan

Manifestări clinice:

– stadiul II (infecţia diseminată): 10-15% dezvoltă simptome generale (astenie, anorexie, artralgii, mialgii, cefalee, subfebră, discretă opoziţie a cefei)

+ manifestări cardiace (miocardita, pericardita, bloc AV)

+ manifestari neurologice ( pareze de nn. cranieni, poliradiculită dureroasă, meningită limfocitară, dureri radiculare importante, deficite neurologice variate – motorii, senzitive, atrofie musculară)

+ meningita Lyme (cefalee moderata, durere cervicala), LCR cu pleiocitoza mononucleara, hiperproteinorahie, glicorahie normala

+ rar encefalita (deficite neurologice focale, tulburare de concentrare, modificari de personalitate, depresie), RMN – leziuni de substanţă albă)

– stadiul III (infecţia persistentă) - rar - latenţa 1-17 ani (neuroborelioza cronică, encefalomielita Lyme)

– deficite neurologice – ataxie, pareze de nn cranieni, para/tetrapareză, incontinenţă urinară, encefalopatie (tulburări de concentrare si memorie, insomnie, astenie, depresie) + miozită + vasculită cerebrală + acrodermatita cronică atrofică

Boala Lyme

• Diagnostic– lipsa anamnezei muscaturii de capuşă (?!)– eritemul cronic migrator e un semn clinic

relativ constant– confirmarea infecţiei prin ELISA sau culturi,

PCR– examenul LCR: meningita limfocitară

• Tratament– Ceftriaxona sau cefotaximă (Rocephine) pt 2-3

săptămâni

Mycoplasma pneumoniae

• determină o meningoencefalită severă• sindrom cerebral, cerebelos, de trunchi

cerebral sau spinal• în timpul sau după

pneumonie/traheobronşită cu mycoplasma• coreoatetoză, convulsii, delir, hemipareza,

edem cerebral• encefalomielită postinfecţioasă sau

leucoencefalită hemoragică (mecanism direct sau mediat imun)

• LCR clar, pleiocitoza limfocitară moderată, proteinorahie moderat crescută, glicorahie normala sau moderat scazută

• tratament: eritromicina sau tetraciclina

Neuroinfecţia tuberculoasăNeuroinfecţia tuberculoasă• forme: meningita (meningita bazala

tipica), meningoencefalita, tuberculom cerebral (semn de focar), mielita, mieloradiculita, arahnoidita opto-chiasmatica

• factori de risc: istoric de TBC, alcoolism, terapie cortizonica, HIV, imunodepresie, arie endemica

• însămânţare în parenchimul cerebral prin microtuberculi şi în LCR, la nivelul arahnoidei

• proteinorahie foarte crescută, fibrina foarte crecuta in LCR (semnul vălului!)

Neuroinfecţia tuberculoasă

• simptome: febră, sindrom confuzional, cefalee, redoare de ceafă, debut insidios, pe parcursul a 2 săptămâni

• histopatologic: exudat în spaţiul subarahnoidian, bazal, cu meningoencefalită bazală, neuropatii de nervi cranieni, arterite, posibil tromboze, obstrucţia cisternelor bazale, posibil hidrocefalie

• prognostic: 10-33% (!) din pts mor in ciuda tratamentului

• tratament 3-4 tuberculostatice (hidrazida, rifampicina, pirazinamida, etambutol) – nu streptomicina (nu trece BHE)

http://www.granuloma.homestead.com/TB_extrapulmonary_gross.html

Sag. T1 & T2 WI: florid lumbosacral tuberculosis (Pott's disease) with

epidural and sacral abscesses

NeurosifilisulNeurosifilisul• Patogeneza: Treponema pallidum – trei stadii

– Perioada asimptomatica (luni - ani = sifilis latent), apoi apar manifestari clinice, cum ar fi goma (tegument, oase, rinichi, ficat) leziuni cardiovasculare (anevrism de aorta)

• Manifestări clinice:– TP poate invada SN în orice stadiu al bolii, fără să

genereze neapărat simptome– Meningita precoce – rar - deficite în sfera nervilor

cranieni (n.VIII – surditate brusc instalată, n.VII – pareza faciala, n. II – AV) – LCR pleiocitoză limfocitară (100-400 celule/microlitru) şi hiperproteinorahie

– Meningita asimptomatică – de obicei - modificari LCR fără sindrom meningeal

– Sifilisul meningo-vascular – cefalee, tulburări de AV, vertij – 5-12 ani de la infecţia initială – vasculita duce la AVC multiple ischemice, mai ales în teritoriul ACM şi a vaselor mici perforante + afectare de nn cranieni (VIII, VII, V) + hidrocefalie + modificări de personalitate, crize epileptice, semne de suferinţă medulară (parapareză, sindrom medular anterior, incontinenţă urinară) – VDRL pozitiv în LCR

– Paralizia progresivă – meningoencefalita cronică cu paralizie progresiva – la 10-25 de ani de la infectare – demenţă, tulburări mnestice, de personalitate, dizartrie, disfazie, tremor, apraxie, tulburări de mers, incontinenţă urinară, RFM abolit (pupile Argyll-Robertson)

– Tabes dorsalis – complicaţie meningo-vasculară tardivă – 25-30 de ani de la infecţie – manifestări oculare (strabism, modificari pupilare, atrofie papilara), sindrom hiperalgic (dureri lancinante în membrele inferioare, tulburări de mers (deficit de propriocepţie), disfuncţie autonomă (impotenţă, incontinenţă urinară), deformări articulare

• Tratament: penicilină

Cerebral atrophy, most prominent in frontal lobes seen in general paresis (a form of neurosyphilis).

medic.med.uth.tmc.edu/ edprog/Path/InfDis.htm

Cross section of spinal cord showing Wallerian degeneration of the dorsal or posterior columns that is

seen in Tabes dorsalis (a form of neurosyphilis)

medic.med.uth.tmc.edu/ edprog/Path/InfDis.htm

INFECŢII VIRALEINFECŢII VIRALE

TIPURI DE NEUROINFECŢII VIRALE

• MENINGITE (LCR clar !)• ENCEFALITE

• MIELITE• MIELORADICULITE• ENCEFALOMIELITE

• primare (cale directă – tropism pentru SN)• secundare (focar la distanţă, mediate imun)

• Tipuri de virusuri: -arbo, -entero, varicelo-zosterian, HSV, EB, gripale, v. rabic)

Examenul LCR în meningita virală

• pleiocitoză (mononucleare) (zeci-sute)• discretă proteinorahie (50-100 mg/dl)• glicorahie normală• LCR- “apă de stâncă”

• Alte cauze de meningite cu LCR clar:– meningita tuberculoasa (glicorahie scazută,

proteinorahie crescuta)– meningita carcinomatoasă– meningita Lyme– meningita din vasculite şi boli granulomatoase

ENCEFALITA HERPETICĂENCEFALITA HERPETICĂ

• Patogeneza

– HSV1 – în copilarie – leziuni ale mucoasei orale– gg. trigeminal – acces centripet SNC – dormant –

reactivare (imunodepresie, afectiuni febrile, UV)– herpes labial, keratoconjunctivită, encefalită (NC I şi V)

– nu exista asociere intre herpes labial si encefalită

– HSV2 – gg. lombosacraţi prin transport axonal de la nivelul infecţiei uro-genitale (posibil asimptomatică)

– la adult – meningită aseptică, poliradiculită, mielită– la nou nascut – encefalită

– encefalita HSV1 extrem de rară la nou-nascuti, encefalita HSV2 exterm de rară la adulţi

• Semiologie

– inflamaţia părţilor mediale şi caudale ale lobilor temporali şi frontali

– prodrom: febră, cefalee, greaţă, anorexie, letargie – câteva zile

– simptome focale: halucinaţii olfactive / gustative, afazie, tulburări de comportament (confuzie/psihoză), crize epileptice focale sau partiale complexe cu generalizare secundara, HIC (cu alterarea conştienţei până la coma), redoare de ceafă, sindrom piramidal

– ex LCR: pleiocitoză limfomonocitară, hiperproteinorahie moderată, glicorahie normală, uneori xantocromie sau eritrocite numeroase (encefalita necrozantă hemoragică), PCR

– EEG: unde ascutite, hipervoltate periodice si complexe de unde lente cu frecventa de 2-3 Hz, focal sau difuz, mai ales la nivel temporal

– CT normal sau hipodensitate discreta temporo-bazala fara captare de contrast

– RMN T2 – hiperintensitate precoce

• Tratament– aciclovir injectabil 10 mg/kgc x 3/zi 2-3

săptămâni– esenţială administrarea cât mai precoce– anticonvulsivante

ENCEFALITA HERPETICAENCEFALITA HERPETICA

INFECŢIA CU HIV

• nu există pacient în stadiul de SIDA care să nu aibă afectare neurologică

• afectare neurologică:– generată de HIV– generată de infectii cu agenti patogeni

oportunişti– de la encefalita la poliradiculonevrită – poate

mima orice afectiune neurologică

• encefalopatia HIV – mecanismul patogenic nu este direct

• HIV modifică sinteza proteică – apare sinteza unei peptide la nivelul ţesutului cerebral care se comportă ca un agonist de receptor NMDA – apare neuroexcitotoxicitate prin fals neurotransmiţător

COMPLICAŢII NEUROLOGICE IN INFECTIA CU HIV-1 (I)

COMPLICAŢII NEUROLOGICE IN INFECTIA CU HIV-1 (I)

1. CEREBRALE

• Predominant non-focale

• complexul SIDA-demenţă

• encefalita acuta HIV

• encefalita cu CMV• encefalita cu v.

varicelo-zosterian• encefalopatii

metabolice

• Predominant focale• toxoplasmoza cerebrală• limfomul primar SNC• leucoencefalita

multifocala progresiva (LEMP)

• criptococoza• abces / tuberculom

cerebral• neurosifilisul• tulburări vasculare –

endocardita nonbacteriană si hemoragia cerebrală asociate cu trombocitopenia

COMPLICAŢII NEUROLOGICE ÎN INFECŢIA CU HIV-1 (II)

COMPLICAŢII NEUROLOGICE ÎN INFECŢIA CU HIV-1 (II)

2. MEDULARE

• mielopatia vacuolară• mielita cu HSV sau zosteriană

3. MENINGEALE

• meningita aseptică (HIV)• meningita criptococozică• meningita TBC• meningita sifilitică• meningita limfomatoasa metastatică

COMPLICATII NEUROLOGICE IN INFECTIA CU HIV-1 (III)

COMPLICATII NEUROLOGICE IN INFECTIA CU HIV-1 (III)

4. RĂDĂCINI SI NERVI PERIFERICI

• sunt infecţioase (HIV, v. varicelo-zosterian, CMV)

• forme: – polineuropatia acută şi cronică HIV– poliradiculopatia lombară cu CMV– mononevrita multiplex– polineuropatie demielinizantă senzitivo-motorie– polineuropatia senzitivă dureroasă distală

5. MUSCULARE

• polimiozită şi alte miopatii (induse inclusiv de medicamente)

Figure 1. HIV encephalitis in a 35 year-old man. Hyperintense lesions are noted on this conventional spin-echo T2WI, located in the periventricular white matter and centrum semiovale, with relative sparing of the subcortical (arcuate) U-fibers. The lesions are "fluffy" or "cotton-like" and poorly circumscribed, showing confluence and a diffuse appearance. Cortical atrophy is apparent as indicated by enlargement of the subarachnoid spaces (cortical sulci) and lateral ventricles. The central atrophy is especially prominent. The white matter lesions were poorly appreciated on T1WI (not shown) and non-enhancing (not shown). There is no associated mass effect.

Rohit Bakshi Buffalo

Neuroimaging Analysis Center,

University at Buffalo, State

University of New York, Buffalo, NY

Figure 2. Toxoplasmosis in a 44-year-old man with AIDS and a CD4 count of 91 presenting with several days of generalized weakness, malaise, fever, headaches, and new onset seizures. Serial studies are shown before and after antibiotic therapy (adapted in part from reference 7). (A-C) Initial scans, pre-treatment. Edematous lesions appear centrally hypodense on CT (A) and centrally isointense to hypointense on T1WI (B) and hypointense to markedly hyperintense on T2WI (C), exerting moderate to severe mass effect. Severe surrounding edema is noted which is much larger than the size of the lesions. On T2WI (C), a central and concentric hypointense core gives a "target" appearance to the lesions. A third subtle lesion is apparent on T2WI in the thalamus (C). Note the relatively poor sensitivity of CT vs. MRI for the lesions in the left hemisphere. After contrast administration on both CT (A) and MRI (B), avid ringlike and nodular enhancement is noted. (D) T2WI shows marked improvement in each of the lesions 2 weeks after the completion of anti-toxoplasmosis medical therapy.

Figure 3. Primary CNS lymphoma in two patients with AIDS. Adapted from reference 7. A-B. 24 year-old man with AIDS and hemiparesis, headaches and visual symptoms. Postcontrast T1WI (A) FLAIR (B) and T2WI (Figure 4) show a solitary large ring-enhancing lesion with mild mass effect and moderate vasogenic edema. The hypointensity of the lesion on T2WI (Figure 4) is characteristic of lymphoma. Note that the mass effect and edema is less than expected given the size of the lesion, as is typical for primary brain lymphoma while much more edema and mass effect vs. lesion size is expected in toxoplasmosis (Figure 2). C-D. 30 year-old man with AIDS. Postcontrast T1WI (C) and T2WI (D) show left temporal lobe vasogenic edema, related to a temporal lobe mass lesion (not shown). There are also bilateral lesions in the caudate nuclei on T2WI (D), with periventricular and ependymal extension of enhancement on the right (C). The ependymal spread is characteristic of primary CNS lymphoma.

Figure 5. Progressive multifocal leukoencephalopathy (PML) in 3 patients illustrate typical findings, including lesions that are markedly hypodense on CT (A), and hyperintense on FLAIR (B) and T2WI (C). As is characteristic of PML, lesions were markedly hypointense on T1WI and non-enhancing (not shown). Lesions follow the gray-white interface and prominently involve the subcortical U-fibers, while sparing the cortical ribbon, causing a "scalloped" or "heart of the gyrus" appearance.

Figure 6. Aspergillus cerebritis: serial non-contrast CT in a fatal case. Bilateral intermixed hypodense and hyperdense lesions are seen in the bilateral frontal, parietal and occipital lobes. Hyperdense areas represent hemorrhage. Hypodense areas represent varying degrees of ischemia/infarction, cerebritis, and edema. The two scans are separated by three days. A. Original scan. Note that the repeat CT (B) shows the emergence of diffuse brain edema (note loss of sulcal and gray/white definition). Autopsy revealed systemic and multiorgan aspergillus infection with multiple brain abscesses, angioinvasion and hemorrhage.

Figure 7. Cryptococcal brain infection. T2WI of a 33 year-old woman with AIDS shows multiple tiny bilateral hyperintense lesions in the caudate and putamen. These lesions represent mucoid material secreted by the fungal organisms.

Figure 8. Tuberculosis of the brain with cerebritis and tuberculoma formation. MRI scans of a patient are shown including post-contrast T1WI (A) and T2WI (B). Heterogeneous lesions are seen in the frontal and parietal region, involving both cortical and subcortical areas. The intermixed hypointensities on T2WI most likely represent hypercellularity, free radicals, or both. Postcontrast axial T1WI shows parenchymal and leptomeningeal enhancement, representing both meningitis and sub-pial extension.

BOLILE PRIONICEBOLILE PRIONICE

• encefalopatii spongiforme transmisibile

• se transmit la oameni prin ţesut infectat sau instrumente chirurgicale infectate – particule proteinacee (prioni) – mutaţii la nivelul proteinei prionice (PrP) – cazuri cu transmitere genetică

• PrP normala (PrPc) – după sinteză transportată la nivelul membranei celulare şi apoi returnată intracelular prin endocitoză – lizată de proteaze – o altă fracţiune înapoi în mb celulară – funcţie fiziologică încă necunoscută – proteină ubicuitară, abundentă în neuroni

• gena PrNP – cr. 20 – mutaţii – cazuri genetice (ΔPrP)

• PrPsc – forma mutantă – encefalopatie spongiformă infecţioasă – induce conversia PrP la PrPsc

• PrPsc ajunge în SNC pe cale axonală retrogradă sau pe cale limfocitară

• PrPsc şi ΔPrP nu pot fi lizate de către proteazele intracelulare şi se acumulează intracelular – modificări neuropatologice, moarte neuronală

• CJD• boala Gerstmann-Straussler-

Scheinker• insomnia fatală familială

CJD(Creutzfeldt – Jakob)

• incidenţa 1/ 106

• adulţi, 60 de ani• 90% sporadice, 10% familiale, foarte rare

iatrogenice• progres rapid, 4-12 luni deces• precoce: astenie, vertij, tulburare cognitiva,

anxietate, insomnie, halucinaţii, apatie, depresie• demenţă rapid progresivă, mioclonii, rigiditate,

atrofie, fasciculaţii, ataxie cerebeloasă, tulburări de AV

• tardiv: mutism akinetic, mioclonii severe, crize epileptice, disfuncţie autonomă

• EEG: complexe periodice bifazice sau trifazice de unde ascutite 1Hz

• CT – atrofie corticala• RMN T2 – hiperintensitate la nivelul

gg bazali• LCR: enolaza neuron-specifică,

S100β, tau, 14-3-3