74022656-monografie-liceu.pdf

Fundamentarea şi finanţarea cheltuielilor

publice la Liceul Economic de Drept şi

Administrativ nr.1 Iaşi

http://www.feaa.uaic.ro/index.asp

Fundamentarea şi finanţarea cheltuielilor publice

CUPRINS

Capitolul I - Organizare şi funcţionalitate la Liceul Economic nr. 1 Iaşi

Scurt istoric şi obiect de activitate la Liceul Economic nr.1

Iaşi......................................................................................pg.4

1.2 Organizarea internă a Liceul Economic nr. 1 Iaşi.........pg.5

1.3 Relaţiile externe ale Liceul Economic nr. 1 Iaşi……….pg.10

1.4 Structura şi evoluţia veniturilor şi cheltuielilor Liceul

Economic nr.1 Iaşi.............................................................pg.12

Capitolul II - Fundamentarea indicatorilor de venituri şi cheltuieli la Liceul Economic nr.1 Iaşi

2.1. Clasificaţia veniturilor şi cheltuielilor bugetare.......pg13

2.2. Fundamentarea indicatorilor de venituri……………..pg14

2.2.1. Fundamentarea veniturilor din chirii………….pg15

2.2.2. Fundamentarea veniturilor din sponsorizări..pg15

2.2.3. Fundamentarea veniturilor din donaţii……….pg16

2.3. Fundamentarea indicatorilor de cheltuieli……………pg16

2.3.1. Fundamentarea cheltuielilor de personal…….pg16

2.3.2. Fundamentarea cheltuielilor materiale şi a serviciilor

2.4. Bugetul de venituri şi cheltuieli al liceului Economic nr.1 Iaşi

Capitolul III- Finanţarea cheltuielilor la Liceul Economic nr.1 Iaşi

3.1 Surse de finanţare………………………………….pg32.

3.2 Metode şi tehnici prezente în finanţarea cheltuielilor la

Liceul Economic nr.1 Iaşi………………………………pg34

2


3.3 Utilizarea creditelor bugetare şi a mijloacelor băneşti alocate.

Plãţi pentru cheltuieli…………………………….pg40

Capitolul IV- Organizarea şi conducerea evidenţei privind gestiunea

financiarã la Liceul Economic nr. 1 Iaşi

4.1 Evidenţa tehnico operativã.............................................pg45.

4.2 Evidenţa contabilã..........................................................pg47

3


Capitolul I - Organizare şi funcţionalitate la Liceul Economic

nr. 1 Iaşi

1.1. Scurt istoric şi obiectul de activitate la Liceul Economic

nr.1 Iaşi

Liceul Economic nr. 1 Iaşi s-a înfiinţat începând cu 1 septembrie

1966 şi funcţioneazã şi în prezent. A cunoscut diferite denumiri:

• Liceul Economic

• Liceul Economic de contabilitate şi comerţ

• Liceul Economic nr.1 Iaşi

• Liceul Economic şi de drept administrativ

• Liceul economic de drept administrativ şi de servicii în prezent

Pe baza dispoziţiei a Ministerului învãţãmântului în anul şcolar

1966-1967 odatã cu înfiinţarea liceului au mai fost şcolarizaţi şi 120 elevi

în 3 clase care au intrat direct în clasa a X-a ei având la bazã clasa a IX-a.

Începând cu 1 septembrie 1976 pe baza unei hotãrâri a organizaţiei

centrale şi a unui protocol încheiat între Ministerul Finanţelor şi Consiliul

Popular Judeţean Iaşi, s-a trecut în subordine localã Inspectoratul Şcolar

Judeţean având un rol sporit în toate problemele liceului.

De-alungul anilor au existat diverse profile în funcţie de necesarul

de cadre ale beneficiarelor ca:

• Profilul finanţe-credit

• Comerţ- merceologie

• Industrie

• Contabilitate pentru agriculturã

• Drept administrativ

Obiectul de activitate al scolii este prestarea de servicii didactice de

către personal specializat conform articolului 32 din Constituţia României

4


care prevede dreptul la educaţie pentru fiecare cetăţean, indiferent de sex,

de rasă, de naţionalitate, de apartenenţă politică sau religioasă, fără

restricţii care ar putea constitui o discriminare sau segregare.

1.1 Organizarea internã a Liceului Economic nr.1 Iaşi

Liceul Economic nr.1 Iaşi este organizat în conformitate cu

prevederile Regulamentului de organizare şi funcţionare a unităţilor de

învăţământ preuniversitar aprobat prin OMECnr. 4747/16.10.2001.

Unitatea de învăţământ este condusă de 1 director care are în subordine

Secretariatul, Departamentul Contabil şi Departamentul Administrativ.

Funcţia de director poate fi ocupată de personalul didactic titular

având cel puţin gradul didactic II şi vechime la catedră de cel puţin 5 ani,

care se distinge prin calităţi profesionale şi manageriale. Ocuparea

postului se face prin concurs organizat de inspectoratul şcolar. Numirea în

funcţie în urma concursului se face pe bază de contract de management

educaţional, în condiţiile legii de către Inspectoratul Şcolar General.

Directorul este subordonat inspectoratului şcolar judeţean,

reprezentat prin inspectorul şcolar general. Fişa postului şi fişa de

evaluare ale directorului sunt elaborate de Ministerul Educaţiei şi

Cercetării.

Directorul unităţii de învăţământ cu personalitate juridică care are

compartiment financiar-contabil propriu sau prin care se realizează şi

evidenţa contabilă sintetică şi analitică şi execuţia bugetară a altor unităţi

de învăţământ, este, de drept, directorul acestui compartiment. Personalul

compartimentului financiar-contabil este subordonat directorului şi îşi

desfăşoară activitatea conform atribuţiilor stabilite de acesta prin fişa

postului.

Directorul şcolii, în calitate de angajator, are următoarele atribuţii :

5


încheie contracte individuale de muncă cu personalul angajat şi aprobă

concediile de odihnă ale personalului didactic, didactic auxiliar şi

nedidactic;

aprobă concediu fără plată, şi zilele libere plătite, conform Legii nr.

128/1997, cu modificările şi completările ulterioare şi contractului colectiv

de muncă pentru întregul personal şi asigură suplinirea acestuia;

consemnează în condica de prezenţă absenţele şi întârzierile de la ore ale

personalului didactic de predare şi de instruire practică, precum şi ale

personalului didactic auxiliar şi nedidactic de la programul de lucru;

atribuie prin decizie internă orele rămase neocupate personalului didactic

titular, personalului asociat sau cadrelor didactice pensionate, în regim de

cumul sau plată cu ora;

numeşte şi eliberează din funcţie personalul didactic auxiliar şi nedidactic,

conform legislaţiei;

coordonează comisia de salarizare şi aprobă trecerea personalului salariat

al unităţii de învăţământ de la o gradaţie salarială la alta, în condiţiile

prevăzute de legislaţia în vigoare.

În calitate de ordonator terţiar de credite bugetare, directorul

liceului, răspunde de :

elaborarea proiectului de buget propriu;

urmărirea modului de încasare a veniturilor;

necesitatea, oportunitatea şi legalitatea angajării şi utilizării

creditelor bugetare, în limita şi cu destinaţia aprobate prin bugetul propriu;

integritatea bunurilor aflate în administrare;

organizarea şi ţinerea la zi a contabilităţii şi prezentarea la termen a

bilanţurilor contabile şi a conturilor de execuţie bugetară.

Consiliul de administraţie are rol de decizie în problemele ce ţin de

domeniul administrativ, fiind format potrivit legii din 5-11 membri între care :

Directorul şcolii (care îndeplineşte şi funcţia de preşedinte al Consiliului de

administraţie), Contabilul,cadre didactice alese din consiliul profesoral, etc.

6


Acesta îşi desfăşoară activitatea pe baza delegării de sarcini realizate de director

şi are următoarele atribuţii :

asigură respectarea prevederilor Legii învăţământului nr.84/1995,

republicată, cu modificările şi completările ulterioare, ale Legii nr.

128/1997, cu modificările şi completările ulterioare, ale actelor normative

emise de Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi ale deciziilor inspectorului

şcolar general al inspectoratului şcolar judeţean/al municipiului Bucureşti;

elaborează strategia educaţională pe termen scurt;

elaborează regulamentul de ordine interioară al unităţii de învăţământ,

împreună cu reprezentanţii organizaţiilor sindicale din unitatea de

învăţământ;

elaborează, împreună cu sindicatele, fişele şi criteriile de evaluare

specifice unităţii de învăţământ pentru personalul nedidactic, în vederea

acordării calificativelor anuale, primelor lunare şi salariilor de merit;

stabileşte calificative anuale pentru întregul personal pe baza propunerilor

şefilor catedrelor/comisiilor metodice;

aprobă, la propunerea directorului, acordarea salariului de merit pentru

personalul didactic şi pentru ceilalţi membri ai colectivului. Pentru

personalul didactic de predare şi de instruire practică, aprobarea se

acordă pe baza aprecierilor sintetice ale consiliului profesoral şi cu

respectarea metodologiei specifice;

stabileşte acordarea premiilor lunare pentru personalul unităţii de

învăţământ;

stabileşte perioadele concediului de odihnă pe baza cererilor individuale

scrise ale personalului unităţii de învăţământ, a propunerilor directorului şi

în urma consultării sindicatelor;

stabileşte componenţa şi atribuţiile comisiilor de lucru din unitatea de

învăţământ;

controlează periodic parcurgerea materiei şi evaluarea ritmică a elevilor,

solicitând rapoarte sintetice din partea şefilor de catedre/comisii metodice;

aprobă acordarea burselor şcolare conform legislaţiei în vigoare;

7


analizează şi propune spre aprobarea inspectoratului şcolar judeţean/al

municipiului Bucureşti proiectul planului anual de venituri şi cheltuieli

întocmit de director şi contabilul şef, pe baza solicitărilor şefilor

catedrelor/comisiilor metodice şi ale compartimentelor funcţionale;

hotărăşte strategia de realizare şi gestionare a resurselor financiare

extrabugetare conform legislaţiei în vigoare.

Contabilul şef are în unitatea de învăţământ următoarele atribuţii:

angajează unitatea alături de director în orice acţune partimonială

reprezintă unitatea alături de conducătorul acesteia în relaţie cu

agenţii economici, instituţii publice, etc. în cazul încheierii contractelor

economice de colaborare, de sponsorizare, etc. în conformitate cu

legislaţia în vigoare

întocmeşte planurile de venituri şi cheltuieli bugetare şi

extrabugetare la termenele şi în condiţiile prevăzute de lege

urmăreşte încadrarea strictă în creditele aprobate pe toate

coordonatele clasificaţiei bugetare;

organizează circuitul documentelor contabile şi înregistrarea lor în

mod cronologic şi sistematic în contabilitate;

organizează şi exercită viza de control financiar efectiv în

conformitate cu dispoziţiile în vigoare;

organizează şi conduce efectuarea operaţiunilor contabile pentru

şcoală şi pentru unităţile din subordine, sintetic şi analitic;

întocmeşte formele pentru efectuarea şi încasarea plăţilor în

numerar sau prin conturi bancare;

întocmeşte dările de seamă contabile şi contul de execuţie

bugetară;

verifică statele de plată, listele de avans chenzinal, indemnizaţiile

de concediu de odihnă, statele de plată a burselor, etc;

verifică documentele privind închirierea spaţiilor temporar

disponibile şi verifică încasarea chiriilor şi utilităţilor;

8


repartizează pe bază de referate de necesitate materialele de

întreţinere;

întocmeşte lunar notele contabile şi balanţele de verificare pe rulaje

şi solduri;

clasează şi pastrează toate actele justificative de cheltuieli,

documentele contabile, fişele, balanţele de verificare şi răspunde de

arhiva financiar contabilă;

asigură vărsarea către bugetul statului în termenele stabilite;

efectuează demersurile fondurilor necesare plăţii salariilor şi a

celorlalte acţiuni finanţate de la bugetul republican sau local;

întocmeşte monitorizarea plăţilor la titlul „Cheltuieli de personal”,

atât pentru cele de la bugetul local cât şi cele de la bugetul republican;

asigură evidenţa şi controlul actelor contabile şi operaţiunilor

efectuate prin caseria unităţii;

întocmeşte situaţia fondurilor privind lucrările de reparaţii;

asigură evidenţa în contabilitate analitică şi sintetică a valorilor

materiale, mijloacelor fixe şi obiectelor de inventar;

asigura evidenţa contabilă sintetică privind calcului şi plata salariilor

şi a burselor.

În ceea ce priveşte secretarul, acesta are următoarele atribuţii şi

responsabilităţi:

efectuează încasările şi plăţile de salarii, ajutoare de boală, burse şi

alte cheltuiali de personal şi materiale

clasează, numerotează şi păstrază în ordine şi în siguranţă

documentele primite;

urmăreşte respectarea tuturor dispoziţiilor legale privind salarizarea

şi drepturile personalului didactic, didactic auxiliar şi nedidactic, conform

statelor de funcţii;

intocmeşte statele de funcţii ale personalului şi centralizatorul

acestora pentru I. S. J.

9


întocmeşte statele de plată a salariilor, a burselor şi a ordinelor de

deplasare;

întocmeşte declaraţiile lunare privind obligaţiile de plată din fondul

de salarii către bugetul de stat;

ţine evidenţa întrtegii corespondenţe şi se asigură de repartizarea

acesteia pe compartimente;

primeşte şi transmite notele telefonice şi alte comunicări;

respectă regulamentul de funcţionare al şcolii, dispoziţiile în

vigoare.

În ceea ce priveşte relaţiile interne în cadrul liceului, voi insista pe

relaţiile ce au legătură cu fundamentarea şi finanţarea cheltuielilor bugetare.

Aceste relaţii se referă în principal la documentele şi situaţiile care circulă în

interiorul instituţiei, între departamentele sale, în vederea realizării unor situaţii

centralizatoare privind veniturile şi cheltuielile, şi realizarea bugetului propriu de

venituri şi cheltuieli.

1.2 Relaţiile externe ale liceului Economic nr. 1 Iaşi

Pentru a putea exista şi pentru a-şi putea desfăşura activitatea, o instituţie publicã

intră în relaţii cu alte unităţi, atât publice cât şi private în legătură cu realizarea, aprobarea

şi execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli.

Liceul Economic nr.1 Iaşi este subordonat Inspectoratului Şcolar Judeţean Iaşi.

Acesta solicită de la unităţile de învăţământ preuniversitar următoarele situaţii:

Chestionarul SA1 – se întocmeşte între 3-4 ale fiecărei luni şi se predau pe

data de 5 a fiecărei luni.

Necesarul de credite bugetare pentru salarii, fond de perfecţionare şi

ajutoare sociale, cheltuieli materiale – se întocmeşte pe data de 14 a lunii şi se

predă pe 15

Centralizatorul statelor de funcţii – întocmit trimestrial sau ori de câte ori

este cazul şi predat în aceleaşi condiţii

10


Chestionarul S2 – se întocmeşte cănd este cazul şi se predă

Darea de seamă contabilă şi anexele – se întocmeşte şi se predă trimestrial

Proiect de buget – plan de cheltuieli – se întocmeşte şi se predă anual sau

ori de câte ori este cazul după care se trimite şi la primăria

Monitorizarea cheltuielilor de personal

Având în vedere relaţia instituţiei cu Trezoreria Municipiului Iaşi, către aceasta se

trimit următoarele situaţii:

Centralizatorul statelor pentru lata salariilor – întocmit până la data de 4 a

fiecărei luni şi predat până pe 8

Declaraţii pentru ridicarea salariilor din bancă – întocmite şi predate până

pe data de 5 a fiecărei luni

Necesarul numerarului la trezorerie pentru salarii, chaltuieli materiale – se

întocmesc până la data de 8 a fiecărei luni şi se predau cel tarziu pe data de 10

Centralizatorul statelor de funcţii – trimestrial sau ori de câte ori este cazul

Urmărirea, evidenţa şi redactarea documentelor de reţinere şi virarea

ratelor, propirilor şi imputaţiilor din salarii – se întocmesc între 1 şi 5 a lunii şi se

predau până pe data de 5

Întocmirea şi predarea foilor de vărsământ se realizează zilnic sau ori de

câte ori este cazul

Retragerea sau depunerea numerarului în bancă se întocmeşte şi se predă

zilnic sau ori de câte ori este cazul

Întocmirea şi predarea ordinelor de plată către diverşi furnizori sau

beneficiari se realizează tot zilnic sau cand este cazul

Către Direcţia de Finanţe Publice Locale Iaşi se trimite darea de seamă privind

fondul de salarii şi numărul de personal, centralizatoare. Aceasta se întocmeşte între 3-5

ianuarie, 1-5 iulie şi se predă în datele de 15 ianuarie şi 15 iulie.

Liceul economic nr.1 Iaşi întocmeşte lunar între data de 10-20 şi depune pe

data de 20 la Casa Judeţeană de Pensii Iaşi, „Declaraţia privind evidenţa nominală a

asiguraţilor şi a obligaţiilor de plată către bugetul asigurărilor sociale de stat”. Tot în

acelaşi interval, departamentul financiar contabil, calculează contribuţiile datorate de

11


către unitate şi angajaţi şi întocmeşte „Declaraţia privind obligaţiile de plată la fondul de

asigurări sociale de sănătate” care este trimisă la Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate

Iaşi. Către Direcţia de Muncă şi Protecţie Socială se trimite „Declaraţia privind obligaţiile

de plată către bugetul fondului pentru plata ajutorului de şomaj”.

12


1.4.Structura şi evoluţia veniturilor şi cheltuielilor la Liceul

Economic nr.1 Iaşi

Nr. Crt

.

Cheltuieli Anii2002 2003 2004

Sume absolute

Sume relative

Sume absolute

Sume relative

Sume absolute

Sume relative

I Cheltuieli de personal

5051380

100% 5608190

100% 6468930

100%

1 Cheltuieli cu salarii

3791580

75% 4217000

75% 4860700

75%

2 CAS 834150 16,5% 927740 17% 1069360

16,5%

3 CFS 113740 2.2% 126510 2,3% 145820 2,3%4 CASS 265410 5.5% 295190 5% 340250 5,4%5 Deplasări,

detaşări, transferări

46500 0.8% 41750 0,7% 52800 0,8%

II Cheltuieli materiale

3877000

100% 4179200

100% 4462610

100%

1 Cheltuieli pt. întreţinere

2785000

72% 2975800

71% 3214000

72%

2 Ob. de inventar

0 0% 210500 5% 187230 4%

3 Reparaţii curente

1037000

26,5% 930580 22,5% 987230 22%

4 Reparaţii capitale

0 0% 0 0% 0 0%

5 Cărţi şi publicaţii

20000 0,6% 21320 0,6% 23150 0,8%

6 Alte cheltuieli

35000 0,9% 41000 0,9% 51000 1,2%

III Burse 87200 100% 90150 100% 98300 100%IV Investiţii 120000

0100% 0 100% 175000

0100%

13


Capitolul II- Fundamentarea indicatorilor de venituri şi

cheltuieli la Liceul Economic nr.1 Iaşi

2.1. Clasificaţia veniturilor şi cheltuielilor bugetare

Clasificaţia bugetară reprezintă un instrument de lucru în plan

informaţional cu referire în special la relaţiile bugetare concretizate prin balanţe

financiar-operative în toate etapele procesului bugetar cu deosebire în

elaborarea proiectelor de bugete publice şi cu referire la execuţia bugetară.

Structura clasificaţiei bugetare este formată dintr-un număr de diviziuni şi

subdiviziuni în care sunt încadrate veniturile şi cheltuielile bugetare. Fiecare

sumă încasată prin buget sau plătită în contul bugetului trebuie încadrată într-o

anumită subdiviziune a clasificaţiei bugetare, corespunzătoere venitului realizat

sau cheltuielii făcute.

Clasificaţia bugetară se foloseşte în toate verigile sistemului bugetar şi

cuprinde părţi, titluri, capitole, subcapitole, articole şi alineate.

Dintre acestea, titlurile se referă la grupe mari de cheltuieli dintre care 3

sunt comune tuturor instituţiilor publice şi anume:

Titluil I – Cheltuieli de personal

Titlul II – Cheltuieli materiale şi servicii

Titlul III – Cheltuieli de capital

Primele două sunt incluse în categoria chaltuielilor curente în vreme ce

Cheltuielile de capital fac parte din cheltuielile pentru investiţii. Pentru instituţiile

de învăţământ, la titlurile de mai sus se adaugă şi titlul „Transferuri”, ce

evidenţiază cheltuielile cu bursele. În cadrul titlurilor detalierea se face pe articole

şi alineate.

Cheltuielile cu învăţământul sunt localizate în cadrul clasificaţiei

cheltuielilor de stat în partea a III-a „Cheltuieli social-culturale” pe următoarele

capitole şi subcapitole:

14


CAPITOL SUBCAPITOL DENUMIRE ÎNVĂŢĂMÂNT57

01 Administraţie centrală02 Învăţământ preşcolar03 Învăţământ primar şi gimnazial04 Învăţământ liceal05 Învăţământ profesional06 Învăţământ postliceal07 Case de copii08 Învăţământ special09 Învăţământ superior14 Internate, cămine şi cantine pentru elevi

şi studenţi25 Servicii publice descentralizate50 Alte instituţii de învăţământ

Raportat la capitolele şi subcapitolele clasificaţiei indicatorilor privind

finanţele publice, Liceul Economic nr.1 iaşi se înscrie în subcapitolul

04:Învâţãmânt liceal”.

2.2. Fundamentarea indicatorilor de venituri

Veniturile instituţiei de învăţământ provin în general din trei surse, şi

anume: de la bugetul local, de la bugetul republican şi din autofinanţare. De fapt,

sub denumirea de venituri putem include doar veniturile din surse proprii şi cele

din surse alternative de finanţare, fondurile provenite de la bugetul local şi de la

bugetul de stat fiind sub formă de credite bugetare.

Veniturile proprii ale unei unităţi de învăţământ sunt veniturile realizate

de către aceasta din alte activităţi decât activitatea de bază. La baza

fundamentării veniturilor proprii ale Liceului Economic nr.1 Iaşi stau urmãtoarele

acte normative:

Hotărârea de Guvern nr. 538/7 iunie 2001 pentru aprobarea

normelor metodologice pentru finanţarea învăţământului

preuniversitar,

Ordonanţa de urgenţă nr. 36/1998 aprobată prin Legea nr. 204/5

iulie 2001 privind sponsorizarea,

15


Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice.

Liceul Economic nr.1 Iaşi realizeazã venituri proprii din urmãtoarele

resurse:

venituri din chirii

venituri din sponsorizări

venituri din donaţii

alte venituri

2.2.1. Fundamentarea veniturilor din chirii

Veniturile din chirii sunt cele obţinute de către liceu prin inchirierea unor

spatii disponibile sau temporar disponibile.Indicatorii de care se tin seama in

fundamentarea veniturilor din chirii sunt urmatorii:

suprafaţa disponibilă pentru închiriere

tariful stabilit pe metru pătrat

perioada de închiriere

Pe baza acestor indicatori, pentru determinarea veniturilor lunare din chirii

se utilizează următoarea formulă de calcul pentru fiecare bun închiriat în parte:

Venituri din chirii = (Suprafaţa închiriată * tarif/mp/luna * curs de schimb +

cheltuieli de întreţinere) * nr. luni

2.2.2. Fundamentarea veniturilor din sponsorizări

Veniturile din sponsorizări pentru unităţile de învăţământ sunt

reglementate prin Legea nr. 32/1994 privind sponsorizarea, modificată şi

completată prin Ordonanţa Guvernului nr. 36/1998, aprobată prin Legea nr.

204/5 iulie 2001, în această categorie încadrându-se doar sumele care se alocă

pe bază de contract de sponsorizare.

Sumele provenite din contracte de sponsorizare încheuate cu persoane

fizice sau, cel mai adesea, cu persoane juridice sunt destinate finanţării anumitor

acţiuni, ca de exemplu:

16


Pentru asigurarea unei mai bune funcţionări a unităţii de

învăţământ

Pentru dotarea laboratoarelor şi/sau a sălilor de clasă

Pentru finanţarea diverselor olimpiade şi concursuri şcolare

Pentru premierea elevilor la sfârşit de an şcolar

2.2.3. Fundamentarea veniturilor din donaţii

În categoria veniturilor din donaţii se includ sumele donate de persoanele

fizice şi juridice. Aceste sume sunt utilizate în contul cheltuielilor de funcţionare şi

întreţinere a unităţii. Donaţiile pot fi atât sub formă financiară, cât şi sub formă

materială (obiecte de mobilier, aparatură de birou, cărţi, etc).

Veniturile din donaţii se prevăd în bugetul de venituri şi cheltuieli la nivelul

anului precedent sau la nivelul estimat pentru anul curent pe baza informaţiilor

extrase.

2.3. Fundamentarea indicatorilor de cheltuieli

Fundamentarea cheltuielilor la liceu se realizeazã pe urmãtori indicatori:

cheltuieli de personal, cheltuieli materiale şi servicii, cheltuieli de întreţinere şi

gospodãrie, obiecte de inventar de mica valoare şi scurtã duratã, reparaţii

curente, cãrţi si publicaţii,investiţii ale instituţiilor publice.

2.3.1. Fundamentarea cheltuielilor de personal

Cheltuielile de personal de la unităţile de învăţământ preuniversitar se

regăsesc în clasificaţia bugetară pe următoarele articole şi alineate:

ARTICOL ALINEAT DENUMIRE 10 Cheltuieli cu salarii

10.01 Salarii de bază10.02 Salarii de merit10.03 Indemnizaţii de conducere10.04 Spor de vechime10.05 Spor condiţii de muncă10.06 Alte sporuri10.07 Ore suplimentare

17


10.08 Fond de premii10.11 Fond aferent plăţii cu ora10.14 Alte drepturi salariale

11 Contribuţii pentru asigurările sociale de

stat12 Cheltuieli pentru constituirea fondului

pentru plata ajutorului de şomaj13 Deplasări, detaşări, transferări14 Contribuţii pentru constituirea fondului de

asigurări sociale de sănătate

Cheltuieli cu salariile

În calculul fondului de salarii se au în vedere anumiţi indicatori precum:

Număr de posturi reflectat în statul de funcţii

Număr de beneficiari salarii de merit, spor de vechime, indemnizaţii

de conducere

Salariul tarifar de încadrare, salariul de merit, indemnizaţia de

conducere

În ceea ce priveşte personalul didactic auxiliar, normarea se face, în

funcţie de mai multe elemente, la liceu existând urmãtoarele categorii de

personal didactic:

Un post de bibliotecar

Un post de tehnician informatică

Un post de secretar şef

La personalul nedidactic normarea are loc astfel:

Un post de contabil şef

2 posturi de îngrijitor

Un post de muncitor întreţinere

Pe lângă nivelul de posturi, în determinarea cheltuielilor salariale se mai

ţine cont de: funcţia îndeplinită, gradul didactic, titlul ştiinţific, nivelul studiilor

18


efectuate, vechimea în învăţământ, locul şi condiţiile în care îşi desfăşoară

activitatea, toate aceste date fiind înscrise în statul de funcţii.

Salarizarea personalului didactic se stabileşte diferenţiat în funcţie de:

Funcţia îndeplinită şi norma didactică

Nivelul studiilor necesare pentru ocuparea respectivei funcţii

didactice

Gradul didactic

Titlul ştiinţific

Vechimea în învăţământ

Calitatea activităţii instructiv-educative

Locul şi condiţiile specifice în care se desfăşoară activitatea

În calcularea salariului de bază se au în vedere: salariul de încadrare,

sporurile şi indemnizaţiile, salariul de încadrare determinându-se pe baza

coeficientului de multiplicare şi a coeficienţilor de multiplicare/ierarhizare.

Coeficienţii de multiplicare se stabilesc în funcţie de mai multe criterii:

Gradul didactic pentru personalul didactic

Gradul profesional pentru personalul didactic-auxiliar

Nivelul studiilor, pentru personalul didactic

Vechimea în muncă, pentru personalul didactic

Funcţia deţinută

Valoarea coeficientului de multiplicare 1.00, se stabileşte anual prin

Hotărâre de Guvern, în limita fondurilor alocate de la bugetul de stat pentru

cheltuielile cu salariile. Salariul de încadrare a personalului didactic şi didactic-

auxiliar se determină astfel după următoarea formulă de calcul:

Sal incadrare = Val. coef. multiplicare * k

Sal. Încadrare = salariul de încadrare Val. coef. multiplicare = valoarea coeficientului de multiplicare K = coeficientul de ierarhizare

19


În cazul personalului didactic, angajaţii cu o vechime neîntreruptă în

învăţământ de peste 10 ani beneficiază de un spor de stabilitate de 15% din

salariul de bază.

Personalul didactic de predare, didactic auxiliar şi cel de conducere din

unităţile de învăţământ, cu performanţe deosebite în activitatea didactică precum

şi cu o vechime de peste 3 ani în învăţământ, poate beneficia de gradaţia de

merit, acordată prin concurs. Această gradaţie se acordă pentru 10% din

posturile didactice existente la nivelul Inspectoratului Şcolar Iasireprezintă 20%

din salariul de bază al postului persoanei în cauză. Gradaţia de merit se include

în salariul de bază.

Personalul didactic de predare care ţine ore de dirigenţie precum şi

învăţătorii beneficiază de un spor de dirigenţie de 10% din salariul de bază, acest

spor este acordat la liceul Economic nr.1 Iaşi unui numãr de 19 cadre didactice.

Conform H.G.nr.281/1993, pentru rezultate deosebite obţinute în

activitatea desfăşurată, personalul didactic şi didactic auxiliar beneficiază de

salarii de merit. Numărul salariilor de merit se calculează la totalul posturilor

didactice existente la nivelul Inspectoratului Şcolar şi se distribuie pe unităţile de

învăţământ indiferent de numărul cadrelor didactice ale acestora, pentru unitatea

de învăţământ preuniversitar în cauză fiind repartizate 4 astfel de salarii.

Indemnizaţia de conducere se acordă personalului didactic cu funcţii de

conducere şi personalului didactic auxiliar şi nedidactic de conducere (director,

secretar-şef, contabil-şef). Această indemnizaţie se calculează la salariul de

bază fiind în cazul directorului de 25-35%, revizuită anual în funcţie de

performanţele manageriale. În cazul personalului didactic, liceul constituie un

fond de premii lunare prin aplicarea cotei de 2% asupra fondului de salarii. De

asemenea, personalul din unităţile de învăţământ beneficiază de al 13-lea

salariu, ce reprezintă un premiu anual de până la un salariu mediu lunar de bază

realizat în anul pentru care se face plata.

Pe lângă acestea, în cheltuielile cu salariile mai sunt incluse şi alte

drepturi salariale acordate cum ar fi:

20


Plăţi cu ora pentru depăşirea normei didactice de predare de 18 sau 16

ore pe săptămână pentru profesori sau 4 ore pentru director. Tot aici se

încadrează şi remunerarea personalului pentru activitatea depusă în

timpul examenului de capacitate, sume ce se suportă din bugetul de stat.

Pentru calcularea remuneraţiei aferente fiecărui cadru didactic participant

la examenul de capacitate salarul din grilă se împarte la 72 şi se

înmulteste cu numărul de ore efectuate la examen, din care se reţine

6.5% şi impozit.

Prima de instalare

Pentru personalul nedidactic actul normativ care stă la baza stabilirii

salariului de încadrare este legea nr. 154/1998, modificată prin OG nr. 24/2000 şi

prin OUG nr. 33/2001. Încadrarea în categoriile de salarizare se face în urma

evaluării performanţei fiecărui angajat din domeniul administrativ. Această

evaluare se face la începutul anului, pe baza performanţelor din anul anterior,

analizăndu-se:

gradul de îndeplinire a standardelor de performanţă (50%),

responsabilitate (25%)

adecvarea la comllexitatea muncii (15%)

iniţiativă, creativitate (10%)

Evaluarea se face prin atribuirea de note de la 1 la 5 pentru fiecare criteriu

de către angajat, director, persoana desemnataă de director cu gestiunea

resurselor umane. Punctajul total se calculează pe baza următoarei formule:

unde: pj = ponderea criteriului

pi = punctajul pe criteriu (media aritmetică a punctajelor oferite de fiecare evaluator pentru un criteriu)

Personalul administrativ mai beneficiază şi de un spor pentru condiţii de

muncă, în limita maximă de 25% pentru orele de noapte lucrate, procent ce se

aplică la salariul de bază şi de plăţi pentru ore suplimentare. Orele lucrate peste

durata normală a timpului de lucru de către personalul încadrat în funcţii de

21


execuţie se compensează cu timp liber. Dacă această compensaţie nu a fost

efectuată, orele suplimentare se vor plăti cu un spor din salariul de bază de :

50% pentru primele 2 ore de depăşire a duratei normale de lucru

într-o zi

100% pentru următoarele ore, precum şi pentru orele lucrate în

zilele de sâmbătă sau duminică sau în celelalte zile în care nu se

lucrează conform legii

Pe baza salariului aferent unui angajat în învăţământ, a salariului de bază,

inclusiv celelalte sporuri şi indemnizaţii se pot determina cheltuielile cu salariul

lunar al unui angajat (după cum apare în statul de funcţii).

Cheltuielile cu salariul lunar al unui angajat se determină deci după

următoarea formulă de calcul:

Pentru a determina fondul brut de salarii lunar se utilizează următoarea

modalitate de calcul :

Necesarul anual de fonduri pentru plata drepturilor salariale este calculat

după următoarea formulă :

Salariul de încadrare se determină prin înmulţirea coeficientului de

multiplicare cu valoarea coeficientului de ierarhizare K (extrasă după funcţia

22

Spor condiţii de muncă

Plata orelor suplimentare

Alte sporuri

Cheltuieli cu salariul lunar al

unui angajat

Indemnizaţie de conducere

=Salariu de

bază

+Salariu de

meritGradaţie de merit

+ +

++ +

Fund brut de salarii

=∑ Cheltuieli cu salariile lunare

ale angajaţilor

=Necesarul anual de fonduri

Fond lunar de salarii

*12 luni

+ Al 13-lea salariu

+Premii


deţinută, nivelul studiilor şi vechimea în învăţământ) Pe baza salariului de

încadrare se calculează gradaţia de merit :

Gradaţie de merit = 20% * Salariul de încadrare

Sporul de dirigenţie se aplică la suma dintre salariul de încadrare şi

gradaţia de merit după cum urmează :

Spor de dirigenţie = 10% * (Salariul de încadrare + Gradaţia de merit)

Pe baza salariului de încadrare, a gradaţiei de merit şi a sporului de

dirigenţie se determină salariul de bază :

Salariul de bază = Salariul de încadrare + Gradaţia de merit + Spor

de dirigenţie

Sporul de vechime se calculează la salariul de bază prin aplicarea unei

cote de 25%:

Spor de vechime = 25% * Salariul de bază

Sumele aferente plăţii cu ora se calculează în funcţie de norma didactică,

astfel ca celor 2 ore suplimentare le corespunde.Premiile acordate acestui cadru

didactic sunt în proportie de 2% procent aplicat valorii salariului de bază la care

se adaugă sporul de vechime :

Premii = 2% * (Salariul de bază + Spor vechime)

Salariul brut se determină prin însumarea salariului de bază cu sporul de

vechime, cu valoarea aferentă plăţii cu ora şi cu premiile acordate:

Salariul brut = Salariul de bază + Spor vechime + Plata cu ora +

Premii

Cheltuieli cu contribuţiile la asigurările sociale de stat

Baza legală pentru calculul contribuţiei angajatorului la fondul asigurărilor

sociale de stat o reprezintă: Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi

alte drepturi de asigurări sociale, O.U.G nr.41/2000 pentru modificarea şi

completarea Legii nr.19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de

asigurări sociale, O.U.G. nr.9/2003 pentru modificarea şi completarea Legii nr.

19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale

23


Contribuţia angajatorului la Fondul Asigurărilor Sociale de Stat se

calculează aplicând cota de 22% la Fondul brut de salarii.

CAS = Fond brut salarii anual * 22%

În fondul brut de salarii sunt incluse toete sumele acordate salariaţilor şi

anume:

Salarii de bază

Sporuri şi indemnizaţii

Premii anuale acordate

Sume plătite pentru concedii medicale, concedii de odihnă,

sărbători legale

Sume acordate cu ocazia ieşirii la pensie

Al 13-lea salariu

Cheltuieli cu contribuţiile la Fondul de şomaj

Actul normativ care stă la baza fundamentării acestui tip de cheltuielă este

H.G. nr.174/20 februarie 2002 pentru aprobarea Normelor metodologice de

aplicare a Legii nr. 76/16 ianuarie 2002, privind sistemul asigurărilor pentru

şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă.

În cazul contribuţiei angajatorului la Fondul de Şomaj, baza de calcul o

reprezintă fondul total de salarii brute lunare realizate de către angajaţii cu

contract de muncă la care se aplică o cotă de 3%.

CFS = Fond brut salarii anual * 3%

Pentru fundamentarea cheltuielilor anuale cu contribuţiile la fondul de

şomaj se ia în calcul fondul brut de salarii anual.

Cheltuieli pentru deplasări, detaşări, transferuri

În ceea ce priveşte cheltuielile pentru deplasări, detaşări, transferuri se iau

în calcul tuate cheltuielile generate de deplasarea personalului unităţii de

învăţământ în alte localităţi, în vederea îndeplinirii unor sarcini de serviciu. Se

includ în această categorie următoarele cheltuieli:

Diurna

24


Decontarea transportului între localităţi

Decontarea cazării

În fundamentarea acestor cheltuieli se pleacă de la nivelul acestora din

anul de bază, luând în calcul evenimentele anticipate a avea loc în anul de plan,

indicele inflaţiei şi perspectivele unor majorări de preţuri (scumpirea

combustibililor, creşterea tarifelor la transportul de călători sau a tarifelor de

cazare, etc).

Cheltuieli cu contribuţiile la asigurările sociale de sănătate

Baza normativă pentru calculul şi plata contribuţiei angajatorului la Fondul

asigurărilor sociale de sănătate este reprezentată de Ordinul CNAS nr. 74/2000

pentru aprobarea Normelor privind modul de încasare a contribuţiilor la

asigurările sociale de sănătate şi OUG nr. 155/1999, OUG nr.180/2001 de

modificare a Legii nr. 145/1997, Legea asigurărilor sociale de sănătate.

Fundamentarea cheltuielilor cu contribuţia angajatorului la asigurările

sociale de sănătate se realizează pe baza formulei:

CASS = Fond brut salarii anual * 7%

2.3.2. Fundamentarea cheltuielilor materiale şi a serviciilor

Fundamentarea cheltuielilormateriale şi a serviciilor se face pe baza

calculelor proprii şi a actelor normative specifice domeniului de activitate.

Fiecare unitate de învăţământ preuniversitar de stat calculează şi propune

necesarul de fonduri pornind de la caracteristicile specifice ale bazei materiale,

de la numărul de elevi şcolarizaţi, respectiv gradul de ocupare a spaţiului de

învăţământ, consumurile specifice de energie şi apă, etc.

Fundamentarea cheltuielilor la liceu se face în cadrul titlului II: Chetuieli

materiale şi servicii pe articole şi alienate astfel:

ARTICOL ALINEAT DENUMIRE 23 Medicamente şi materiale sanitare24 Cheltuieli pentru întreţinere şi gospodărire

01 Încălzit

25


02 Iluminat şi forţă motrică03 Apă, canal, salubrizare04 Poştă, telefon, telex, radio, televizor, telefax05 Furnituri de birou06 Materiale pentru curăţenie07 Alte materiale şi prestări servicii

25 Materiale şi prestări servicii cu caracter funcţional26 Obiecte de inventar de mică valoare sau scurtă

durată şi echipament02 Echipament03 Alte obiecte de inventar de mică durată sau scurtă

durată27 Reparaţii curente28 Raparaţii capitale29 Cărţi şi publicaţii30 Alte cheltuieli

Cheltuieli cu medicamente şi materiale sanitare

Baza normativă este reprezentată de Legea învăţământului nr. 87/1995, în

cadrul acestor cheltuieli fiind incluse fondurile necesare pentru achiziţionarea

medicamentelor şi materialelor sanitare pentru asigurarea bunei funcţionări a

cabinetului medical al şcolii.

Nivelul cheltuielilor cu medicamente şi materiale sanitare pentru anul de

plan se determină pe baza valorii acestora din anul de bază, corectată cu rata

inflaţiei.

Cheltuieli pentru întreţinere şi gospodărire

În cadrul articolului 24 se includ resursele necesare pentru buna

funcţionare a şcolii, fiind incluse în această categorie de cheltuieli fondurile

necesare pentru:

Încălzit

Iluminat şi forţă motrică

Poştă, telefon, telex, radio, televizor, telefax

Apă, canal, salubritate

26


Furnituri de birou

Materiale pentru curăţenie

Alte materiale şi prestări servicii

Încălzit

Actul normativ care stă la baza fundamantării cheltuielilor pentru încălzit

este HG nr. 368/1999 pentru modificarea art. 1 al HG nr. 239/1998 privind

stabilirea nivelului maxim al preţului la care energia termică poate fi livrată

populaţie.

Cheltuieli pt incalzit *nr.mp*energie termică/mp/lună * nr luni

Cheltuielile pentru încălzire se fundamentează ţinându-se seama de

contractele cu furnizorii şi execuţia bugetară a anului precedent, corectată cu

rata inflaţiei.

Iluminat şi forţă motrică

Indicatorii utilizaţi în fundamentarea cheltuielilor pentru iluminat sunt:

Iluminatul din sălile de clasă

Iluminatul pe culoare, grupuri sanitare

Consumuri specifice din laboratoare

Iluminat şi consum energetic în spaţiile administrative

În cadrul cheltuielilor pentru iluminat sunt incluse cheltuielile privind costul

curentului electric şi cheltuielile cu becurile electrice.

În ceea ce priveşte cheltuielile privind costul curentului electric pentru

iluminat se iau în calcul următorii indicatori:

Numărul corpurilor de iluminat şi aparatura de specialitate

Numărul orelor de iluminat şi de funcţionare a aparaturii

Consumul de energie electrică pe corp de iluminat şi aparatură pe

lună

Tariful pentru 1 KW/lună

Astfel, formula de calcul utilizată în fundamentarea cheltuielilor privind

costul curentului electric este următoarea:

27


=

La baza fundamentării cheltuielilor cu energia electrică stau contractul cu

furnizorul S.C. Electrica S.A, precum şi cheltuielile cu energia electrică din anul

precedent, corectate cu rata inflaţiei.

În cazul cheltuielilor cu becurile electrice se iau în calcul următorii

indicatori:

Numărul sălilor iluminate cu becuri,

Numărul de becuri din fiecare sală

Un număr mediu al becurilor schimbate pe an

Preţul unitar al unui bec

Apă, canal, salubritate

Pentru fundamentarea acestor cheltuieli se iau în calcul următorii

indicatori :

Consum apa potabilă (mc/an)

Consum apă caldă (mc/an)

Gunoi (mc/an)

Tariful pentru un mc apă rece şi un mc apă caldă

Tariful anual pentru servicii de salubritate şi canalizare

La fundamentarea acestor cheltuieli se ţine cont de contractul încheiat cu

furnizorii acestor utilităţi şi servicii şi de valorile din anul precedent în ceea ce

priveşte numărul de mc consumaţi.

28

Cheltuieli pentru iluminat Nr. ore de iluminat şi funcţionare aparatură/lună

* Nr. corpuri de iluminat * Kw./oră/corp/lună

* Tarif/Kw * Nr. luni

Cheltuieli cu becurile electrice

Nr . mediu de becuri schimbate pe an

Preţ Unitar/bec= *

Cheltuieli cu apă, canal, salubritate

= Consum apă potabilă/an

* Tarif/mc +Tarif canalizare/an + Tarif servicii salubritate/an


Poştă, telefon, telex, radio, televizor, telefax

Se au în vedere în cadrul acestei categorii plata serviciilor de poştă,

abonamente la telefon, , telex, radio, talevizor, etc., incluzându-se aici şi plata

convorbirilor internaţionale, a taxelor de telex şi telefax cu străinătatea.

Indicatorii utilizaţi în fundamentarea acestor cheltuieli sunt :

Numărul de posturi telefonice

Număr televizoare, aparate video

Cheltuieli medii cu convorbirile telefonice

Tariful pentru abonamentul pentru servicii telefonice

Tariful pentru abonament radio şi TV

Cheltuieli cu corespondenţa poştală internă

Materiale pentru curăţenie

Indicatorii de fundamentare a cheltuielilor cu materialele sunt :

Suprafaţa şcolii

Numărul de săli de clasă

Materialede curăţenie necesare

Cantitatea necesară din fiecare material de curăţenie

Preţul fiecărui tip de material de curăţenie necesar

Alte materiale şi prestări servicii

Cheltuielile cu materialele şi serviciile cuprinse în această categorie au în

vedere costul serviciilor de deparazitare, deratizare şi dezinsecţie efectuate de

29

Cheltuieli cu poştă, telefon, radio

= Abonament * Nr. luni + Nr impulsuriconsumate/lună

* Tarif/impuls

Cheltuieli cu materiale pentru

curăţenie

=Cantitatea din tipul de material necesar

*Preţul materialului

∑


unităţi specializate, expertize tehnice pentru efectuarea reparaţiilor curente şi

capitale, plata serviciilor efectuate de terţi.

Cheltuieli materiale şi prestări servicii cu caracter funcţional

Baza normativă pentru acest tip de cheltuieli o reprezintă Legea nr.

84/1995, Legea învăţământului şi Legea nr. 151/1999.

Indicatorii care stau la baza fundamentării cheltuielilor materiale şi prestări

servicii cu caracter funcţional sunt :

Materialele folosite

Cantitatea din fiecare material

Preţul unitar pentru fiecare material

Cheltuielile cu caracter funcţional incluse în această categorie sunt

materialele necesare prelucrării în laboratoare şi cataloagele, meterialele

didactice, etc. Fundamentarea acestor cheltuieli se face în funcţie de cantităţile

aferente anului de bază înmulţite cu tarifele în vigoare.

Cheltuieli cu obiecte de inventar şi echipament

Actele care stau la baza fundamentării cheltuielilor cu obiectele de

inventar şi echipamente sunt: Legea nr. 15/1994, privind amortizarea capitalului

imobilizat în active corporale şi necorporale, OUG nr. 54/1997 de modificare a

Legii nr. 15/1994, HG nr. 1035/1999 privind stabilirea valorii de intrare a

mijloacelor fixe.

Fundamentarea cheltuielilor cu obiecte de inventar şi echipamente are la

bază cheltuielile făcute de liceu cu achizitionarea de obiecte de inventar si echip

amente.S includ cheltuielile făcute pentru achiziţionarea de obiecte de inventar

cu caracter funcţional sau pentru uz administrativ-gospodăresc, în limita valorică

stabilită de lege sau cu o durată de serviciu mai mica de un an. În

fundamentarea acestor cheltuieli se ţine cont de următoarele elemente:

cantitatea necesară, conform execuţiei bugetare din anul precedent şi preţul lor

corectat cu rata inflaţiei.

30


Cheltuieli cu reparaţiile curente

Cheltuielile cu reparaţiile curente au în vedere cheltuielile făcute de liceul

Economic nr.1 Iaşi cu:

Înlocuirea de obiecte uzate

Remedieri ale unor defecţiuni

Refaceri de lucrări

Această categorie de cheltuieli cuprinde de asemenea şi costul proiectelor

tehnice şi al materialelor procurate pentru lucrări de întreţinere şi reparaţii

curente realizate în regie proprie la instalaţii, clădiri (zugrăveli, reparaţii la

acoperiş, mobilier şcolar, etc.).

Cheltuieli cu cărţi şi publicaţii

În această categorie se includ următoarele cheltuieli:

Cheltuieli efectuate pentru achiziţionarea de cărţi pentru biblioteca

şcolii

Costul abonamentelor la publicaţii, inclusiv Monitorul Oficial

Pentru fundamentarea acestor cheltuieli se ţine cont de cantitatea

necesară de cărţi şi publicaţii, în funcţie de datele din anul precedent, şi de preţul

estimativ al acestora pentru anul de plan.

Alte cheltuieli

In fundamentarea altor cheltuieli se au în vedere cheltuielile cu protecţia

socială şi cheltuielile cu transportul personalului didactic. In această categorie de

cheltuieli cele mai importante sunt „Transferurile”.

Transferuri

Fundamentarea cheltuielilor cu transferuri se face în cadrul articolului 38

„Transferuri”, cuprinzând cheltuielile cu bursele.

31

Cheltuieli cu cărţi şi publicaţii

= Cantitatea necesară de cărţi şi publicaţii/an

* Preţ estimativ


Baza normativă pentru fundamentarea transferurilor cu bursele este

reprezentată de: HG nr. 558/1998 privind modificarea HG nr. 445/1997, privind

stabilirea criteriilor generale de acordare a burselor şi alte forme de sprijin

material pentru elevi, studenţi şi cursanţi din învăţământul de stat, cursuri de zi.

Se acordă de asemenea, pe lângă bursele sociale şi burse de studii

pentru stimularea elevilor. Astfel, se acordă burse de merit în procent de maxim

1% pentru elevii cu media anuală peste 9,5 şi pentru elevii care au obţinut locul I

la faza naţională a olimpiadelor şcolare.

Bursele elevilor sunt finanţate de la bugetul local.

2.4. Bugetul de venituri şi cheltuieli al liceului Economic nr.1

Iaşi

În ceea ce priveşte bugetul instituţiei de învăţământ acesta se realizează

în cadrul departamentului de contabilitate, pe baza fundamentărilor primite de la

celelalte departamente: biblioteca (cheltuieli cu cărţi şi publicaţii), departament

administrativ (materiale de curăţenie, reparaţii curente, etc), secretariat (state de

salarii), etc.

Planul de venituri şi cheltuieli realizat pe baza acestor date trebuie

verificat şi semnat de către director şi trimis apoi spre aprobare Inspectoratului

Şcolar pentru cheltuielile privind acoperirea cheltuielilor legate de desfăşurarea

examenelor de capacitate, precum şi cofinanţarea unor programe de dezvoltare

cu finanţare externă, finanţarea unor programe naţionale de pregătire

profesională a personalului didactic şi de conducere al şcolii, şi Primăriei Iaşi în

legãturã cu cheltuielile materiale şi alte servicii, toate cheltuielile de personal şi

cheltuielile de capital.

Capitolul III- Finantarea cheltuielilor la liceul Economic nr.1

Iaşi

3.1 Surse de finanţare

32


Actele normative care stau la baza finanţării instituţiilor de

învăţământ preuniversitar sunt: Legea nr. 32/1994privind sponsorizarea,

modificată prin OG nr. 36/1998, aprobată prin Legea nr. 204/2001, Legea

învăţământului nr. 84/1995 cu modificările ulterioare, OUG nr. 32/26

februarie 2001 privind finanţarea învăţământului preuniversitar, OUG

45/2003 privind finanţele publice locale, Legea 500/2002 privind finanţele

publice, etc.

Finanţarea cheltuielilor se realizează în principal din două surse:

surse bugetare (finanţare de la bugetul local şi finanţare de la bugetul de

stat) şi surse extrabugetare (venituri proprii).

3.1.1. Finanţarea din surse bugetare

În ceea ce priveşte finanţarea de la bugetul local, Primăria alocă

sume din bugetul local potrivit cu prevederile din bugetul de venituri şi

cheltuieli propriu în ceea ce priveşte cheltuielile materiale şi alte servicii,

toate cheltuielile de personal, transferuri (bursele elevilor români) şi

cheltuielile de capital.

Primăria alimentează deci cu fonduri liceul pentru urmãtoarele

categorii de cheltuieli:

Cheltuieli materiale curente necesare procesului instructiv-

educativ, pentru întreţinere şi reparaţii şi pentru plata utilităţilor,

Chaltuieli salariale aferente personalului didactic , didactic

auxiliar şi nedidactic,

Reparaţii captale şi investiţii,

Finanţarea unor activităţi de protecţie socială a elevilor care

provin din familii defavorizate din punct de vedere social şi economic,

Organizarea examenelor naţionale de ocupare a posturilor

didactice

Pentru cheltuielile materiale şi alte servicii precum şi pentru

cheltuielile de capital sumele respective provin din veniturile proprii ale

bugetului local. În ceea ce priveşte cheltuielile de personal şi cele

33


reprezentând bursele elevilor români, sumele provin din sumele defalcate

din bugetul local.

3.1.2. Finanţarea din surse extrabugetare

Între sursele extrabugetare de finanţare a unei unităţi de

învăţământ preuniversitar cele mai importante sunt veniturile proprii

realizate de unitatea respectivă.

Veniturile din închirieri sunt incluse în bugetul şcolii şi pot fi utilizate

conform reglementărilor în vigoare pentru acoperirea următoarelor tipuri

de cheltuieli:

Cheltuieli materiale curente şi de capital

Suplimentarea fondurilor aferente finanţării proporţionale

pentru acordarea de salarii diferenţiate personalului angajat

Suplimentarea fondului pentru bursele elevilor şi alte forme

de ajutor social acordat acestora.

În general, utilizează aceste fonduri proprii pentru acoperirea unor

cheltuieli materiale curente şi de capital.

Fondurile alocate şcolii, indiferent de sursă vor fi acordate pe

următoarele direcţii: fonduri pentru finanţarea proporţională cu numărul de

elevi pentru cheltuieli de personal, cheltuieli cu bursele, cheltuieli cu

manualele şcolare şi fonduri pentru finanţarea complementară aferente

cheltuielilor cu reparaţii materiale, consilidări şi investiţii, cheltuieli pentru

organizarea examenelor naţionale de capacitate, cheltuieli cu bursele

elevilor, cheltuieli cu transportul elevilor şi al cadrelor didactice, alte

cheltuieli care nu sunt determinate proporţional cu nimărul de elevi.

Cuantumul fondurilor pentru finanţarea proporţională se stabileşte

în funcţie de numărul elevilor din şcoală şi costul mediu pe un elev. Nivelul

costurilor medii se stabileşte pe baza costurilor istorice medii naţionale

corectate cu coeficienţi de diferenţiere pe judeţe.

Fondurile pentru finanţarea proporţională vor fi alocate ca o sumă

globală în bugetul instituţiei. Repartizarea pe capitole şi articole de

cheltuieli a fondurilor aferente finanţării proporţionale aprobate de

34


ordonatorul principal de credite sau provine din rectificările bugetare din

timpul anului vor fi realizate la propunerea directorului unităţii, cu

aprobarea consiliului de administraţie.

Nivelul fondurilor pentru finanţarea complementară va fi stabilit în

funcţie de amploarea şi urgenţa satisfacerii unor nevoi de reabilitare şi

dezvoltare a bazei materiale, precum şi de capacitatea de finanţare a

ordonatorilor de credite ierarhic superiori.

3.2. Metode şi tehnici prezente în finanţarea cheltuielilor la

Liceul economic nr.1 Iaşi

În ceea ce priveşte finanţarea bugetară trebuie avute în vedere

două tehnici de finanţare diferite, corespunzătoare celor două surse de

finanţare. Astfel, finanţarea de la bugetul local se face prin alocarea de

mijloace băneşti, în vreme ce finanţarea de la bugetul de stat se face prin

deschiderea şi repartizarea de credite bugetare.

3.2.1. Alimentarea cu fonduri

Alimentarea cu fonduri sau alocarea de mijloace băneşti este

tehnica de finanţare specifică finanţării de la bugetul local. Instituţiile

implicate în administrarea bugetelor locale şi deci în alimentarea cu

fonduri a unităţilor de învăţământ preuniversitar sunt consiliile locale.

Cheltuielile din bugelul local se efectuieză în limita prevederilor

locale, cu repartizarea acestora pe trimestre. Cheltuielile pe capitole şi

subcapitole sunt angajate numai dacă există disponibilităţi în contul

specific al bugetului local.

În finanţarea de la nivelul unităţilor administrativ teritoriale sunt

deschise la Trezoreria din teritoriu conturi de disponibil pentru bugetul

local, ordonatorul principal de credite bugetare şi ordonatorul secundar de

credite bugetare, finanţarea din bugetul local având drept caracteristică

alimentarea cu mijloace băneşti a contului de disponibil.

35


Finanţarea începe cu solicitarea, până la sfârşitul lunii, a repartizării

necesarului de fonduri din bugetul local reprezentând finanţarea

proporţională şi complementară pentru luna următoare.

Finanţatorul analizează solicitarea de fonduri prin compararea cu

bugetul din care se face finanţarea. Urmează dispunerea către Trezorerie

de alimentare cu fonduri a contului solicitantului

Finanţarea de cheltuieli din bugetul local este condiţionată de

exsistenţa disponibilităţilor în cont. În lipsa acestor fonduri, cheltuielile se

amână la plată, ele fiind acoperite pe măsura apariţiei de disponibilităţi în

cont şi potrivit cu o anumită ierarhizare a plăţilor stabilită prin lege.

Alocarea de fonduri se realizează în mai multe etape. Prima etapă

este manifestarea iniţiativei ordonatorului principal de credite bugetare de

finanţare de la bugetul local. Ordonatorul principal de credite bugetare

este reprezentat de preşedintele Consiliului local sau de Primarul.

Urmează întocmirea de către OPC a solicitării de fonduri şi

adresarea acesteia către finanţator. În solicitarea de fonduri se precizează

suma solicitată în concordanţă cu bugetul local şi bugetul de venituri şi

cheltuieli al unităţii de învăţământ (cu desfăşurare pe articole şi alineate,

încadrate în capitole şi subcapitole).

La finanţator sunt analizate documentele bugetare înaintate

(inclusiv note justificative cu privire la structura cheltuielilor de acoperit),

urmând apoi finanţarea propriu-zisă.

Se emite documentul de plată sub forma unui ordin de plată către

Trezorerie

La Trezorerie, pe baza documentelor primite se trece suma

aprobată din contul de disponibil al Unităţii solicitante. Pe baza acestei

alimentări este înştiinţată unitatea de operaţiunea efectuată de către

trezorerie.

În urma primirii dispoziţiei bugetare, Trezoreria din teritoriu

înregistrează alimentarea cu fonduri a conturilor instituţiilor de învăţământ

preuniversitar de stat: 02 „Credite deschise şi repartizate pe seama

36


ordonatorilor de credite finanţaţi din bugetele locale”, care se desfăşoară

în conturi analitice pe titluri, corespunzător repartizării creditelor bugetare.

Unităţile teritoriale ale trezoreriei primesc repartizarea creditelor

bugetare de către ordonatorul principal de credite, şi eliberează extrase de

cont.

37


Figura - Flux informational privind alocarea de mijloace băneşti din bugetul local

pentru liceul Economic nr.1 Iaşi

38

Alimentare cont O.T.C.(liceul economic)

Liceul Economic nr.1 Iaşi

OPC(Primarul) Finanţator

Cont buget local

Cont OPC

Trezoreria

Cont OTC

Solicitări de fonduri

Dispoziţie bugetară aprobată

Alimentare cont O.P.C.

Confirmare deschidere credit bugetar

Informare asupra creditelor bugetare deschise

Dispoziţie bugetară de repartizare


3.2.2. Deschiderea şi repartizarea de credite bugetare

Finanţarea de la bugetul de stat are în vedere punerea mijloacelor băneşti

la dispoziţia fiecărei instituţii publice, conform cu prevederile din bugetul de stat.

Astfel, finanţarea se realizează prin deschiderea şi repartizarea de credite

bugetare. Această tehnică de finanţare are două etape caracteristice şi anume:

Deschiderea de credite bugetare şi Repartizarea de credite bugetare.

Ministerul Educaţiei şi Cercetării întocmeşte o cerere de deschidere de

credite bugetare pentru fiecare capitol de cheltuieli aprobat. Cheltuielile se

solicită prin necesarul de fonduri pe un trimestru al anului. Cererea se prezintă

Direcţiei Generale a Trezoreriei. După analiza şi verificarea cererii de deschidere

de credite bugetare, aceasta aprobă deschiderea creditelor bugetare.

Cererea de deschidere a creditelor bugetare trebuie să conţină

următoarele elemente:

Încadrarea sumelor solicitate în volumul creditelor aprobate şi

neconsumate pe prima perioadă pe care se solicită creditele

respective

Codificarea conturilor corespunzătoare clasificaţiei bugetare şi

planului de conturi pentru activitatea trezoreriei

Note justificative corecte pentru categoriile de cheltuieli menţionate

în cerere

Încadrarea valorii totale a dispoziţiilor bugetare pentru repartizarea

creditelor în totalul creditului bugetar, cât şi pe subdiviziunile

acestuia.

După deschidere, are loc repartizarea creditelor bugetare, prin

transmiterea mijloacelor băneşti cu titlu de credite bugetare în sens ierarhic de la

ordonatorul principal de credite bugetare la cei subordonaţi, având la bază

Dispoziţia bugetară de repartizare adresată unităţilor Trezoreriei Finanţelor

Publice de către Ministerul Educaţiei şi Cercetării. Trezoreria Finanţelor Publice,

la nivel Judeţean remite un exemplar pentru repartizarea creditelor prin care se

comunică repartizarea creditelor bugetare.

39


Direcţiile de trezorerie judeţene şi municipale eliberează extrase de cont,

informând ordonatorii subordonaţi Ministerului Educaţiei şi Cercetării despre

deschiderea creditelor bugetare.

40

Ministerul Educaţiei şi Cercetării

Direcţia Generală de Trezorerie

I.S.J. Trezoreria Judeţului Iaşi

Cerere deschidere de credit bugetar

Informare de deschidere a creditului bugetar

Deschidere de credit bugetar (Alimentare cont O.S.C.)

Dispoziţie bugetară de rapartizare/OP

Alimentare cont O.T.C.(liceu)


Figura - Flux informational privind deschiderea şi repartizarea de credite

bugetare la Liceul Economic nr.1 Iaşi

3.3. Utilizarea creditelor bugetare şi a mijloacelor băneşti alocate.

Plăţi pentru cheltuieli

După aprobarea creditelor bugetare, utilizarea mijloacelor băneşti puse la

dispoziţia unităţii şcolare este supusă unor reglementări foarte stricte:

Orice cheltuielă trebuie să se efectueze doar cu reflectarea ei în

bugetele de venituri şi cheltuieli ale ordonatorilor de credite

bugetare

Folosirea mijloacelor băneşti presupune prezenţe şi manifestarea

unui control preventiv ce are în vedere trei aspecte: necesitatea

cheltuielilor, oportunitatea cheltuielilor, legalitatea cheltuielilor.

Pentru efectuarea unei cheltuieli trebuie parcurse următoarele etape:

Propunerea de cheltuieli

Angajarea cheltuielilor

Aprobarea efectuării cheltuielilor

Propunerea de cheltuieli este făcută de către o persoană din interiorul

instituţiei, autorizată în a solicita fonduri pentru plata salariilor, burselor, meteriilor

prime şi materialelor.

41

Liceul Economic nr.1 Iaşi

Trezoreria IaşiOrdin de Plată


Răspunderea în angajarea cheltuielilor o au ordonatorii de credite

bugetare, în cazul de faţă, de către directorul liceului în calitatea sa de ordonator

terţiar de credite.La baza angajării cheltuielilor stau documente legale (state de

plată, contracte, comenzi), vizate pentru control preventiv, întocmite distinct

pentru cheltuieli care se suportă din bugetul local şi din bugetul de stat.

Efectuarea plăţilor se face prin Trezoreria Finanţelor Publice din creditele

deschise şi repartizate.

Cheltuielile cu salariile au la bază ca document fundamental statele de

salarii care se întocmesc de către secretarul şef, urmând apoi a fi verificate şi

completate de către contabilul şef, cu reţinerile şi contribuţiile plătite de către

angajaţi.

Pentru angajarea şi efectuarea cheltuielilor de personal se folosesc în

general următoarele documente:

Cecul, pentru ridicarea din cont a sumelor de plată pentru drepturi

salariale

Ordinul de plată, pentru virarea din cont a unor sume datorate

(contribuţii, impozite)

Dispoziţie de plată/ordin de plată

Situaţia recapitulativă a salariilor la sfârşitul lunii.

Salariile personalului se plătesc pe card. Pe bază de ordin de plată, banii

sunt viraţi din contul Şcolii la Trezorerie în conturile acesteia la bănci. Acestea

din urmă, pe baza statelor de salarii primite de la şcoală virează sumele aferente

din contul şcolii în conturile personalului.

42

Contabil şef

Secretar şef

Director Documente

Aprobarea documentelor State salarii

State funcţii

Solicitare fonduri


Figura 8 – Flux informaţional privind angajarea şi efectuarea

cheltuielilor de personal

În cazul cheltuielilor pentru deplasări, detaşări, transferuri propunerea de

cheltuieli este făcută de către persoana care urmează să desfăşoare o anumită

activitate ce necesită deplasarea şi se face în scris sau verbal.cererea este

analizată în cadrul departamentului de contabilitate, urmărindu-se dacă acea

acţiune este justificată prin înscrierea în bugetul de venituri şi cheltuieli, dacă

este necesară şi dacă are suport legal. Sumele necesare acestor plăţi se ridică

din cont, pe baza cecului în virament, iar pe verso se specifică suma plătită

pentru deplasări, detaţări, transferuri.

Pentru cheltuielile materiale, punctul de pornire al plăţilor îl reprezintă

necesarul de materiale, obiecte de inventar, etc. Solicit[rile sunt avizate de

directorul şcolii, în calitate de ordonator terţier de credite bugetare.

43

Primăria

Ordin Plată

Trezoreria

Ordin Plată

Personal (cont la bancă)

Virament

Secretar Administrator Contabil Bibliotecar

Director

Contabil-ŞefAdministrator Furnizori

Cereri de materiale necesare

Cereri aprobate

Factură Marfă

O.P.

Bănci


Figura – Flux informaţional privind angajarea şi efectuarea

cheltuielilor materiale şi pentru servicii

După primirea cererilor de materiale, contabilul-şef verifică încadrarea în

bugetul de venituri şi cheltuieli. Pentru efectuarea acestui tip de cheltuieli se pot

folosi ca documente: ordinul de plată, cecul (pentru ridicarea de numerar),

dispoziţiile de încadrare.

Cheltuielile de capital vizează investiţii ce apar şi sunt prezentate pe

baza unei liste de lucrări, mobilier şia lte investiţii publice aprobate de MFP.

Finanţarea acestor cheltuieli se realizează la cererea ordonatorului principal de

credite bugetare în vederea deschiderii de credite bugetare.

Finanţarea cheltuielilor cu bursele se efectuiază pe baza statului de

plată pentru burse, care se întocmeşte de către secretarul şef. Pe baza cecului

sau ordinului de plată, Trezoreria eliberează suma, în limita creditelor repartizate

de către Inspectoratul Şcolar Judeţean Neamţ.

La Şcoala Nr. 8 Directorul acestei unităţi semnează documentele

referitoare la necesarul de fonduri pentru plata cheltuielilor pe care le trimite apoi

Primăriei şi I.S.J. care acordă viza de control financiar preventiv. Acestea, după

verificarea documentelor din punct de vedere al încadrării în limitele prevăzute în

44

Trezoreria


buget, şi destinaţiei, procedează la aprobarea şi efectuarea plăţilor propuse. Se

întocmeşte ordinul de plată care se trimite la Trezorerie.

Directorul efectuiază plăţi de casă în ceea ce priveşte bursele elevilor prin

contul „Cheltuielile bugetului local pentru învăţământ – cheltuieli de capital”,

deschis la Trezoreria Finanţelor Publice a municipiului Iasi.

45


46

Elevi

I.S.J. (comisia de aprobare a burselor)

Elevi

Casier

Trezoreria

Director Contabil-Şef Secretariat

Cereri burse

Dosare bursă

Cereri aprobate

State plată

State plată burse

Documente

Documente aprobate

CEC pentru ridicare de numerar

Numerar

Plăţi burse


Figura – Flux informaţional privind angajarea şi efectuarea

cheltuielilor cu bursele

47


Capitolul IV- Organizarea şi conducerea evidenţei privind gestiunea financiarã la liceul Economic nr.1 Iaşi

Evidenţa economică în care se înregistrează, folosind tehnici proprii,

fenomenele economice, în cronologia lor, îmbracă trei forme:

evidenţa tehnico-operativă;

evidenţa contabilă;

evidenţa statistică.

4.1. Evidenţa tehnico-operativă

Evidenţa tehnico-operativă are ca obiect înregistrarea şi reflectarea

fenomenelor economice primare, care se desfăşoară în cadrul instituţiilor publice,

cum sunt:

intrarea şi ieşirea de valori materiale şi băneşti;

darea în consum sau în folosinţă;

existenţa lor etc.

Această evidenţă nu are ca obiect numai evidenţa primară a valorilor

materiale şi băneşti, ci cuprinde o sferă mult mai mare de fenomene economice:

evidenţa relaţiilor contractuale;

situaţia lor cantitativă şi valorică;

evidenţa forţei de muncă;

Evidenţa tehnico-operativă are o caracteristică importantă, şi anume

aceea că înregistrările se fac în etalonul natural (cantitate, lungime, volum).

Evidenţa analitică se ţine pe două domenii:

din punct de vedere al „plăţilor de casă”, prin încadrarea fiecărei

plăţi făcute prin trezoreria teritorială a finanţelor publice;

din punct de vedere al cheltuielilor efective, pe fiecare subdiviziune

a clasificaţiei economice, se analizează comparativ cu ce s-a plătit,

ce s-a cheltuit din stoc, plus intrările de valori materiale, ce a rămas

48


din plăţi în stocurile de materiale, ceea ce elimină orice eroare sau

omisiune contabilă.

Orice operaţiune economică sau financiară trebuie consemnată în

momentul efectuării ei, într-un document justificativ.

Documentele justificative cuprind următoarele elemente principale:

denumirea documentului;

denumirea şi sediul unităţii care întocmeşte documentul;

numărul documentului şi data întocmirii lui;

conţinutul operaţiunii;

datele cantitative şi valorice;

semnăturile persoanelor care răspund de efectuarea operaţiunilor

economice sau financiare;

alte date determinate de caracterul operaţiunii.

Înainte de înregistrare în contabilitate, documentele se verifică în mod

obligatorii. Folosirea imprimatelor tipizate sau a formatelor prevăzute prin

instrucţiunile în vigoare este obligatorie.

Dosarele cu documentele justificative, precum şi dările de seamă

contabile se păstrează conform dispoziţiilor legale la arhiva unităţii. Termenul de

păstrare pentru fiecare document se stabileşte printr-un indicator de termen

întocmit de unitatea respectivă, potrivit instrucţiunilor date de Direcţia Generală a

Arhivelor Statului.

Notele de contabilitate la care sunt ataşate documentelor justificative se

păstrată în dosarele pe luni sau trimestre. Originalul statului pentru plata

salariilor, după efectuarea plăţilor, se îndosariază separat celelalte acte

justificative de casă se păstrată permanent în arhiva unităţii.

La expirarea termenului de păstrare, dosarele se predau fie la Arhivele

statului (dacă actele sunt cu termen permanent nu permite arhivarea lor), fie ca

maculatură (cele cu termen nepermanent).

Ca documente specifice evidenţei tehnico-operative la Şcoala Nr.8 Piatra

Neamţ putem aminti:

Condica de prezenţă

49


Bonul de consum al materialelor

Aparate tehnice de înregistrare (apometre, contoare, etc.)

50


4.2. Evidenţa contabilă

Contabilitatea din cadrul institutiei publice reprezinta procesul de

inregistrare a operatiilor privind obtinerea resurselor financiare a institutiei si a

operatiilor de utilizare a resurselor financiare in vederea realizarii scopului pentru

care a fost infiintata institutia.

In prezent insa importanta contabilitatii la institutia publica creste, datorita

importantei pe care le furnizeaza, informatii utile in procesul elaborarea politicilor

institutiei, in procesul luarii deciziilor de catre echipa manageriala si la

imbunatatirea eficacitatii si eficientei programelor si serviciilor realizate de

institutia publica.

Potrivit art.1 din Legea contabilitatii nr. 82/1991, institutiile publice cu

personalitate juridica au obligatia sa organizeze si sa conduca contabilitatea

proprie, care trebuie sa asigure:

inregistrarea cronologica si sistematica, prelucrarea, publicarea si

pastrarea informatiilor cu privire la situatia patrimoniala si

rezultatele obtinute pentru necesitati proprii cat si in relatiile cu

Ministerul Finantelor si trezoreriile statului, bancile si institutiile de

credit, debitorii si creditorii, asociatii, contribuabilii etc.;

controlul operatiunilor patrimoniale si al procedeelor de prelucrare

utilizate, precum si exactitatea datelor contabile furnizate;

furnizarea informatiilor necesare patrimoniului national, executiei

bugetului public national, precum si intocmirii balantelor financiare

si bilantului pe ansamblul economiei nationale.

Pentru a-si indeplini rolul, contabilitatii institutiilor publice ii revin

urmatoarele obiective:

reflectarea corecta a derularii procesului de executie a bugetului in

toate compartimentele sale;

furnizarea la timp de informatii reale necesare organelor de decizie;

de a contribui prin modul sau de organizare si functionare, la

executatrea corecta si deplina a bugetului, prin preintampinarea

51


deturnarilor de fonduri si prin incadrarea in alocatiile bugetare

stabilite, fara a fi nevoie de suplimentari de fonduri.

Institutiile publice si serviciile publice, indiferent de modul de finantare a

cheltuielilor au obligatia potrivit legii sa conduca contabilitatea in partida dubla, sa

intocmeasac bilant contabil si cont de executie bugetara.

Inregistrarile in contabilitate se fac cronologic si sistematic potrivit planului

de conturi si normele de utilizare a acestuia.

Raspunderea pentru organizarea si conducerea contabilitatii la institutii

publice revine ordonatorului de credite.

Institutiile publice utilizeaza un plan de conturi specific si o evidenta

contabila adaptata la particularitatile impuse de natura obiectului de activittae.

Ministerele, departamentele si celelalte organe centrale ale administratiei

publice, ai caror conducatori au calitatea de ordonatori principali de credite,

precum si institutiile publice cu personalitate juridica din subordinea acestora

organizeaza si conduc contabilitatea veniturilor incasate si a cheltuielilor

efectuate, potrivit bugetului aprobat, a mijloacelor extrabugetare si a fondurilor cu

destinatie speciala, o data cu evidenta intregului patrimoniu aflat in dotare. De

asemenea, institutiile de stat de subordonare locala care au personalitate juridica

si a caror conducatori au calitatea de ordonatori de credite organizeaza si

conduc contabilitatea veniturilor si cheltuielilor, potrivit bugetului aprobat, precum

si contabilitatea patrimoniului aflat in administrare.

Obiectul contabilitatii institutiilor publice finantate din bugetul de stat,

bugetele locale si din mijloacele extrabugetare il constituie patrimoniul public si

cel privat aflat in administrarea acestora, veniturile si cheltuielile bugetare si

extrabugetare il constituie patrimoniul public si cel privat aflat in administrarea

acestora, veniturile si cheltuielile bugetare si extrabugetare, drepturile si

obligatiile rezultate din activitatea desfasurata, cu respectarea prevederilor

legale.

Obiectul contabilitatii bugetare cuprinde inregistrarea operatiilor

patrimoniale care se produc in cadrul institutiilor publice in procesul executiei

bugetare.

52


Pentru institutiile publice documentul oficial de prezentare a situatiei patrimoniului

aflat in administrarea statului, a unitatilor administrativ-teritoriale si a executiei

bugetului de venituri si cheltuieli este situatia financiara trimestriala si anuala.

Bilantul anual al institutiilor publice, in structura stabilita de Ministerul

Finantelor Publice, se prezinta Guvernului o data cu contul general anual de

executie a bugetului de stat.

Orice operatiune economico-financiara efectuata se consemneaza in

momentul efectuarii ei intr-un document care sta la baza inregistrarilor in

contabilitate, dobandind astfel calitatea de document justificativ.

Documentele justificative care stau la baza inregistrarilor in contabilitate

angajeaza raspunderea persoanelor care le-au intocmit, vizat si aprobat, precum

si a celor care le-au inregistrat in contabilitate, dupa caz.

Contabilitatea bugetara are sarcina sa asigure informarea cu privire la executia

bugetului de venituri si cheltuieli la nivelul fiecarei institutii publice, a fiecarei

unitati administrativ-teritoriale, deci la nivel microeconomic cat si pe nivelele

organizatorice ierarhic superioare ale sistemului bugetar si pe intregul buget

general consolidat al Romaniei.

Satisfacerea cerintelor de informare, atat la nivel microeconomic cat si la

nivel macroeconomic, impune doua forme organizatorice ale contabilitatii

bugetare:

1. contabilitatea bugetara curenta

2. contabilitatea bugetara centralizatoare

Contabilitatea bugetara curenta sau proprie este organizata si condusa de

fiecare institutie publica in scopul inregistrarii l azi a tuturor operatiunilor

patrimoniale. Potrivit Legii contabilitatii, s-a stabilit obligativitatea conducerii

contabilitatii de catre toate institutiile publice care au calitatea de ordonatori de

credite. Raspunderea pentru organizarea si tinerea contabilitatii revine

administratorului, ordonatorului de credite sau altei persoane, care are obligatia

gestionarii patrimoniului.

Ordonatorii de credite pot organiza si conduce contabilitatea in cadrul

institutiei, ca un compartiment distinct (directie, servicii, birou sau colective) in

53


functie de marimea institutiei publice potrivit organigramei, conduse de catre

directorul financiar-contabil, contabilul sef sau alta persoana imputernicita sa

indeplineasca aceasta functie, fiind obligatoriu sa posede studii economice

superioare.

Acesti conducatori impreuna cu personalul din compartimentul financiar-

contabil din subordineraspund de tinerea contabilitatii potrivit legii. Contabilitatea

institutiilor publice mai poate fi organizata si tinuta de persoane juridice autorizate

sau expert contabil pe baza de contract de prestari servicii si care raspund de

conducerea contabilitatii potrivit legii.

Sistemul de evidenta a institutiilor publice imbraca forma contabilitatii si

forma evidentei tehnico-operative. In cadrul institutiilor publice se foloseste

contabilitatea in partida dubla, iar pentru conturile (de ordine si evidenta) in afara

bilantului, cea in partida simpla.

In cadrul contabilitaii in partida dubla, miscarea si transformarea

elementelor patrimoniale de activ si de pasiv in institutiile publice se urmaresc

prin dubla inregistrare, care consta in inregistrarea simultana a cresterilor si

micsorarilor ce se produc in structura activelor si pasivelor. Prin inregistrarea in

partida dubla a tuturor operatiunilor economice care privesc miscarea si

transformarea elementelor patrimoniale se stabileste permanent un echilibru (o

egalitate) intre cele doua parti a patrimoniului institutiilor publice, elemente de

activ si elemente de pasiv realizandu-se in permanenta A=P, principiu dde baza

a contabilitatii in partida dubla. Periodic, acest dublu aspect al patrimoniului este

prezentat in mod generalizat prin bilantul contabil.

Contabilitatea in partida simpla reflecta elementele patrimoniale potrivit

principiului simplei inregistrari, adica se inregistreaza numai natura acestora, fara

a se reflecta in acelasi timp (prin aceeasi inregistrare) aspectul sursei de

provenienta, dobandire sau formare. Contabilitatea in partida simpla presupune

inregistrarea operatiilor economice ce privesc mobilizarea veniturilor bugetare si

utilizarea cu maximum de eficienta a mijloacelor banesti si financiare in limita

destinatiilor aprobate, dupa principiul simplei inregistrari. Veniturile se

inregistreaza nominal, pe platitori, in registre sep[arate deschise pe partizi, iar

54


sursele acestor venituri, centralizat, in alte registre. In mod asemenetor se

inregistreaza si cheltuielile privind materialele, obiectele de inventar, mijloacele

fixe, salariile si alte operatiuni economice specifice acestor institutii publice.

Evidenta economica se particularizeaza prin urmatoarele trasaturi:

contabilitatea analitica se organizeaza atat in cazul partidei simple

cat si in cazul partidei dublepe subdiviziunile clasificatiei bugetare;

contabilitatea analitica se tine separat pentru activitatile si actiunile

finantate din mijloacele bugetare si pentru activitatile finantate din

mijloace extrabugetare pe baza autofinantarii;

institutiile publice au obligativitatea intocmirii lunare a unor dari de

seama contabile, cu privire la utilizarea creditelor bugetare primite

si cu privire la veniturile incasate;

conturile privind veniturile si cheltuielile se inchid numai la sfarsitul

anului cu ocazia incheierii exercitiului bugetar;

toate operatiile ce vizeaza efectuarea cheltuielilor sunt supuse in

mod obligatoriu controlului financiar-contabil din fiecare institutie cat

si de organele curtii de conturi si ale trezoreriei finantelor publice.

Inregistrarile in contabilitatea institutiilor bugetare se fac cronologic si

sistematic, in functie de natura lor, pe baza unor documente comune tuturor

agentilor economici, cum sunt: facturi, bonuri de consum, state de salarii, note de

intrare-receptie, extrase de cont, ordine de deplasare etc., cat si pe baza unor

documente specifice, ca de exemplu: „cererea pentru deschiderea de credite”,

„dispozitie bugetara privind repartizarea si retragerea creditelor”, „lista zilnica de

alimente” si altele.

In institutiile publice se practica forma de inregistrare „Maestru sah” cu

unele simplificari ce cuprind: notele de contabilitate, jurnalul de inregistrare, fisele

conturilor sintetice si analitice. Inregistrarea operatiunilor in evidenta sintetica se

face pe baza documentelor anexate la notele contabile.

La sfarsitul fiecarei luni, are loc verificarea inregistrarilor in contabilitatea

sintetica si analitica cu ajutorul balantelor de verificare, iar trimestrial si anual se

intocmesc dari de seama contabile privind executia bugetului de venituri si

55


cheltuieli. Darea de seama contabila se depune de catre institutiile publice la

organele ierarhice superioare, iar consiliile locale si judetene depun darea de

seama la directiile generale ale finantelor publice si controlului financiar de stat,

care le centralizeaza si le depune la Ministerul Finantelor.

Contabilitatea bugetara centralizatoare sau periodica se realizeaza pe

calea centralizarii darilor de seama periodice si anuale. Ea functioneaza la

ordonatorii de credite superiori si la organele finaciare, in perioadele de

prezentare a darilor de seama si cuprinde date deja centralizate furnizate de

contabilitatea bugetara curenta.

Avand prin obiectul sau o sfera larga de cuprindere, contabilitatea

bugetara apare ca o evidenta de sinteza in ansamblul sau, prin indicatori sintetici

pe care ii determina, oglindeste rezultatele intregii activitati din economia

nationala.

Documentele de sinteza si raportare contabila reprezinta un sistem de indicatori

economico-financiari care caracterizeaza situatia patrimoniului si rezultatele

obtinute.

La nivelul institutiilor publice documentul contabil de sinteza prin care se

prezinta ordonatorilor de credite executia bugetului aprobat, situatia patrimoniului

aflat in administratia institutiilor la un moment dat, precum si alte informatii privind

activitatea institutiei publice este darea de seama contabila.

Darea de seama contabila cuprinde:

bilantul contabil

contul de executie

anexe la bilant

raportul de analiza pe baza de bilant a situatiei economico-

financiare la data raportarii.

Darea de seama contabila se intocmeste trimestrial, la inchiderea

exercitiului financiar, precum si in alte situatii prevazute de lege: incetarea

activitatii institutiei publice, trecerea unei institutii publice din subordinea unui

ordonator de credite in subordinea altui ordonator de credite.

56


Darea de seama contabila se intocmeste pe formularele aprobate de

Ministerul Finantelor Publice (unice pentru toate institutiile publice).

Darea de seama contabila se prezinta ordonatorului de credite ierarhic

superior de catre seful compartimentulului financiar-contabil care furnizeaza

toate informatiile necesare. La nivelul ordonatorilor principali de credite se

intocmeste o dare de seama centralizata, prin insumarea darilor de seama

contabile primite de la ordonatorii din subordine, cu datele din darea de seama

proprie. Darea de seama contabila a ordonatorilor principali de credite se depune

la termenele stabilite de lege la Ministerul finantelor Publice.

Pentru ca darea de seama contabila sa reflecte o imagine fidela amodului

in care au fost finantate unitatile si activitatile la care aceasta se refera, se impun,

in prealabil, cateva operatiuni obligatorii si anume:

verificarea respectarii tuturor normelor si regulilor contabile de inregistrare

a documentelor primare in conturile contabile

realitatea si exactitatea soldurilor contabile din balanta de verificare

contabila, corespondenta acestora cu balantele analitice si cu rezultatul

inventarierii patrimoniale a tuturor conturilor de activ si pasiv

daca inventarierea patrimoniului s-a facut faptic in conformitate cu

normele legale, daca au fost valorificate rezultatele inventarierii prin

inregistrarea plusurilor si minusurilor de inventar, daca au fost efectuate

casarile si declasarile de bunuri si daca evaluarea de inventar s-a facut cu

respectarea prevederilor legale.

Darile de seama contabile bugetare au un caracter unitar in ce priveste

structura si continutul lor intrucat sunt supuse unor reglementari speciale si

conditii unitare de intocmire. Principiile care stau la baza intocmirii darilor de

seama contabile bugetare sunt urmatoarele:

darile de seama bugetare trebuie sa oglindeasca realitatea faptelor si

puritatea cifrelor care le cuprind, deci trebuie sa respecte realitatea si

certitudinea operatiunilor inscrise in ele;

57


darile de seama trebuie sa fie complete si corect intocmite cu toate datele

si coelatiile cerute intre conturi si formulare, respectandu-se instructiunile

date de Ministerul Finantelor pentru incheierea fiecarui exercitiu bugetar;

darile de seama contabile trebuie sa se mai caracterizeze si prin simplitate

si claritate. Conditia de simplitate este indeplinita atunci cand darea de

seama este compusa dintr-un numarredus de formulare, care sa contina

numai indicatorii strict necesari, dar cu suficienta putere de informare.

Simplitatea si reducerea volumului darii de seama contabile trebuie sa

constituie o preocupare permanenta a tuturor lucratorilor contabili;

darile de seama trebuie sa fie intocmite si inaintate la timp, adica la

termenele stabilite prin instructiunile Ministerului Finantelor, pentru ca

aceasta sa poata constitui instrumente eficiente in conducerea si controlul

operativ al activitatii financiare a institutiei publice;

darile de seama contabile intocmite de institutiile publice bugetare

constituie pentru ordonatorul de credite superior o baza utila si sigura

pentru analiza sistematica a utilizarii mijloacelor bugetare, in limita

creditelor bugetare aprobate, fiind o sursa de date pentru intocmirea

bugetului de venituri si cheltuieli pe perioada viitoare.

Documentul oficial de gestiune a patrimoniului persoanelor prevazute la

art. 1 din Legea nr. 82/1991 a contabilitatii, in cadrul carora intra si institutiile

publice, il constituie bilantul contabil, care trebuie sa dea o imagine fidela, clara si

completa a modului de administrare a patrimoniului, a situatiei financiare si a

rezultatelor obtinute la data intocmirii acesteia.

Bilantul contabil reflecta in activ modalitatea de utilizare a surselor puse la

dispozitia institutiei, iar in pasiv sursele de finantare si sursele si sursele specifice

bunurile existente in patrimoniu si care se pastreaza pe o perioada mai mare de

un an. Astfel in bilantul institutiilor publice se urmaresc cu precadere corelatiile

dintre:

mijloacele fixe evidentiate in activ si fondul mijloacelor fixe din pasiv;

obiectele de inventar evidentiate in activ si fondul obiectelor de inventar

evidentiate in pasiv.

58


Corelatia de baza care se urmareste este: A=P.

Urmarirea executiei bugetului de stat trebuie facuta folosind indicatorii

evidentei contabile bugetare in cadrul fiecarui organ care participa la aceasta

executie, pe verigile sistemului bugetar si pe scara intregului buget de stat.

Pentru satisfacerea acestei cerinte in cadrul economiei nationale functioneaza

doua forme de evidenta contabila bugetara si anume:

o evidenta contabila bugetara curenta;

o evidenta contabila bugetara centralizarta.

Evidenta contabila bugetara curenta procura date operative privind modul

cum se indeplinesc indicatorii de realizare a veniturilor si de efectuare a

cheltuielilor in fiecare institutie in parte.

Pe baza datelor evidentei contabile bugetare curente, periodic-trimestrial

si anual se intocmeste evidenta conatbila bugetara centralizata, pe verigi

(ordonatori de credite, organe financiare), cumulat de la inceputul anului,

raportarea facandu-se prin darile de seama contabile bugetare centralizate, pana

la Ministerul Finantelor, pentru reflectarea rezultatelor executiei bugetare, pe

intregul buget de stat.

Contul de executie bugetara se intocmeste pe surse de finantare avand la

baza structura clasificatiei economice. In contul de executie se inscriu pentru

fiecare titlu, articol si alineat platile nete si cheltuielile efective pe modalitati de

finantare. Dupa elaborarea contului de executie bugetara se compara cu

finantarea aprobata si deschisa. Atat platile nete cat si cheltuielile efective nu pot

depasi finantarea deschisa decat in situatia in care exista surse din anii

precedenti sau credite bugetare reportate in anul pentru care se elaboreaza

contul.

Conturile anuale de executie a bugetului cuprind:

la venituri: venituri realizate;

la cheltuieli: credite aprobate initial, credite definitive, plati efectuate.

59


BIBLIOGRAFIE :

Gabriel Ştefura – Procesul bugetar în România, Ediţia

a II-a, Ed. Junimea, Iaşi, 2004

LEGE nr.84 din 24 iulie 1995 Legea învăţământului

LEGE nr. 128/1997 privind Statutul personalului

didactic

Ordonanta de Urgenta a Guvernului

nr.138/2004 pentru modificarea si completarea Legii nr. 571/2003

privind Codul fiscal

Regulamentul de organizare şi funcţionare a unităţilor

de învăţământ preuniversitar aprobat prin OMEC nr. 4747/16.10.2001

Regulamentul de organizare internă a Liceului

Economic nr.1 Iaşi

60

http://www.factura.ro/fiscale/Codul_fiscal.htm

http://www.factura.ro/fiscale/Codul_fiscal.htm

http://www.convertor.ro/oug_138_2004_completare_cod_fiscal.php

http://www.convertor.ro/oug_138_2004_completare_cod_fiscal.php

Date post:	19-Dec-2015
Category:	Documents
Upload:	garleanuemanuel
View:	2 times
Download:	0 times

74022656-monografie-liceu.pdf

Documents