Date post: | 22-Oct-2015 |
Category: |
Documents |
Upload: | saboteur22 |
View: | 340 times |
Download: | 14 times |
Anomaliile din clasa a-II-a Angle
Sindromul ocluziei distalizateSindromul ocluziei distalizate
Ȋnglobează tulburările de creştere, dezvoltare şi
funcţionalitate a maxilarelor, alveolelor, dinţilor şi de dinamică mandibulară, caracterizate prin reducerea, mărirea sau deviaţia parametrilor de referinţă (diametre, linii ale frenurilor şi interincisive), faţă de planul medio-sagital.
Caracteristic acestor anomalii este perturbarea predominantă ȋn sens transversal, compensată de procesul dento-alveolar şi reflectată ȋn relaţiile: antero-posterioară, intermaxilară şi ocluzală.
• Şcoala anglo-saxonă 2 subdiviziuni - ȋn funcţie de raporturile frontale ȋn plan vertical si
medio-sagital• Subdiviziunea 1 – raporturi molare distalizate unilateral sau
bilateral + ocluzie “ȋn acoperiş” sau proalveolodonţie frontală asociată cu inocluzie
sagitală frontală• Subdiviziunea 2 - raporturi molare distalizate unilateral sau
bilateral + ocluzie adâncă “acoperită” sau retroalveolodonţie frontală
sau2 diviziuni • Diviziunea 1 - raporturi molare distalizate bilateral
Subdiviziunea 1 - raporturi molare distalizate unilateral + protruzia incisivilor superiori• Diviziunea 2 - raporturi molare distalizate bilateral
Subdiviziunea 2 - raporturi molare distalizate unilateral + retruzia incisivilor superiori
• Şcoala germană - sindromul de compresiune de maxilar
→ cu protruzie şi spaţiere dentară
→ cu ȋnghesuire dentară
- ocluzia ȋncrucişată
• Şcoala franceză
- endognaţia (baza maxilarului şi, uneori, piramida nazală sunt ȋngustate) şi endoalveolia (este afectat doar sectorul alveolar)
- laterodeviaţia mandibulară (laterodeviaţia şi laterognaţia)
Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 1
Endognaţia sau sindromul de Endognaţia sau sindromul de compresiune maxilară cu compresiune maxilară cu
protruzie şi spaţiere dentarăprotruzie şi spaţiere dentară
CaracteristiciCaracteristici • Reducerea diametrelor maxilar şi alveolo-dentar faţă de planul
medio-sagital
• Protruzia procesului dento-alveolar -> reflectată ȋn ocluzie prin decalaj sagital
• Inocluzie sagitală (treaptă sagitală = OJ)
• Ocluzie distalizată
• Posibil ocluzie adâncă, rar ocluzie deschisă, cu sau fără laterodeviaţie mandibulară
Etiopatogenie
I. Ereditatea → maxilar ȋngust ȋncă de la naştereHotz – apariţia anomaliei la vârste fragede, anterior acţiunii factorilor de
mediu sau funcţionali
II. Factorul constituţional – tipul dolicocefal : maxilar ȋngust
III. Factori generali de dezvoltare – carenţe ȋn metabolism : rahitism – producerea unui os cu o structură slabă, fragil, care se deformează sub acţiunea forţelor musculare funcţionale, mai vulnerabil la acţiunea unor practici, cum sunt obiceiurile vicioase.
IV. Factori locali de dezvoltare
• ȋn viaţa intrauterină → presiuni ale membrelor fătului asupra masivului facial
• fibroame uterine → asimetrii faciale ale nou-născutului• post-natal → cicatrici chirurgicale după intervenţii ȋn anomaliile
congenitale.
VI. Obiceiuri vicioase. şi modificări ȋn ocluzia dentară.
1) Respiraţia orală – dezechilibre ȋntre grupele musculare antagoniste => modificări scheletale : compresiunea de maxilar, distalizarea mandibulei, cu restructurări ȋn A.T.M
Maxilarul ȋngust ţine mandibula ȋn poziţie distalizată – fenomenul Körbitz (un pantof ȋngust nu permite introducerea piciorului până la vârf).
• Hipotonia - muşchiului orbicular oris al buzei superioare - muşchilor propulsori ai mandibulei (pterigoidienii externi,
fascicolul anterior al temporalului)• Hipertonia - muşchiului maseter - muşchiului mentonier - muşchiului buccinator
2) Deglutiţia atipică → limba coboară la nivelul arcadei mandibulare => deglutiţie de tip protruziv.
3) Sugerea degetului → compresiune alveolară cu protruzie
4) Muşcarea buzei inferioare.
Manifestări clinice
• morfologie facială diversă – expresie a variabilităţii răspunsurilor tiparelor de creştere şi a reacţiilor compensatorii
• facies adenoidian (ȋngustarea nasului şi narinelor, procheilie, proalveolodenţie, boltă palatină ȋnaltă)
• tip facial leptoprosop (faţă ȋngustă, alungită – dezvoltare transversală redusă)
• profil convex prin menton retras (Gn – poziţie: posterior faţă de planul orbito-frontal Simon)
• tegumente palide, pomeţi şterşi• incompetenţă labială ( ! factor major de recidivă)• ȋn vorbire, surâs se expune mucoasa gingivală - “gummi smile”• incisivii superiori sunt proeminenţi, spaţiaţi, se sprijină pe buza
inferioară; au smalţul uscat care şi-a pierdut transluciditatea
• Buzele :
buza superioară este subţire, palidă, tracţionată la comisuri, ridicată către pragul narinar, de care pare a fi suspendată; frecvent scurtată
buza inferioară este groasă, fisurată, răsfrântă ȋn şanţul labio-mentonier
• muşchiul mentonier - ȋn hiperactivitate, prin contracţia sa dând aspectul de “bărbie dublă”
3 forme clinice ȋn funcţie de tiparul de creştere mandibulară :
1. anomalii II/1 cu faţă alungită – creştere mandibulară cu tendinţa de rotaţie posterioară
◘ Inocluzie labială◘ Vizualizarea I sup. corelată cu lungimea şi
grosimea buzei superioare◘ Procheilie superioară şi inferioară◘ Etaj inferior al feţei mărit◘ Profil accentuat convex◘ Unghi goniac deschis
2. anomalii II / 1 cu faţa micşorată - creştere mandibulară cu tendinţa de rotaţie anterioară
♦ Faţă micşorată, aspect pătrat ♦ Etaj inferior micşorat ♦ Profil convex mai puţin accentuat ♦ Inocluzie labială sau contact labial♦ Buza inferioară răsfrântă cu
accentuarea şanţului labio-mentonier♦ Unghi goniac micşorat
3. anomalii II / 1 cu faţa medie – tipul de creştere mandibulară are o tendinţă de rotaţie anterioară medie.
I. Examen endobucal1) Arcadele dentare► arcada superioară - aspect normal sau poate fi modificat, dacă se
asociază cu : dizarmonie dento-alveolară protruzia grupului incisiv superior retruzia grupului incisiv inferior sau prodenţia ambelor grupuri poate să-şi modifice forma ȋn funcţie de nivelul compresiunii :
◘ omega (compresiune la nivel Pm)◘ V (compresiune la nivel incisiv-canin) ◘ U (compresiune la nivel M)◘ trapez ◘ forme combinate (M, W)
► arcada inferioară - modificări verticale datorită suprapoziţiei grupului frontal
2) bolta palatină• adâncă → forme foarte adânci = “bolţi gotice” – frecvent asociate
cu un torus palatin proeminent
3) ocluzia – relaţii distalizate la nivel molar, canin• frontal ♦ OJ variabil ♦ ocluzie adâncă ♦ uneori ocluzie deschisă
4) poziţia joasă şi posterioară a limbii – menţine mandibula ȋn poziţie distală
5) raport bază alveolară – bază coronarăBaza apicală – mică → apexurile se ȋnscriu pe un spaţiu redus,
formând o zonă cu delimitare netă, creând impresia de “ştrangulare” a arcadei
Baza coronară – largă <= prin ȋnclinarea compensatorie a dinţilor
6) parodontal – la nivelul regiunii incisive : tartru; sângerare; recesiuni parodontale.
7) tulburări A.T.M.
II. Caracteristici funcţionale
► Funcţia masticatorie – dificultăţi ȋn actul inciziei → limitarea efectuării actului de incizie a alimentelor sau, ȋn cazuri extreme, imposibilitatea executării acestuia – act de rupere, “tăiere ȋn foarfece” sau plasare a alimentelor ȋn zona laterală, ȋn fragmente mici, datorită decalajului sagital grav maxilar şi dentar.
► Funcţia respiratorie hipotonie uni- sau bilaterală a muşchilor narinari uneori, obstacole ȋn testele inspir – expir
► Funcţia musculară hipotonia buzei superioare hipertonia buzei inferioare, muşchiului mentonier.
► Deglutiţia – comportament lingual de tip protruziv, expresie a necesităţii de adaptabilitate la decalajele sagitale şi verticale existente.
III. Examene complementare
1) Model de studiu2) Ortopantomografia : aspect caracteristic al regiunii incisivo-canine
“evantai japonez” – fenomen compensator al insuficienţei de bază osoasă
3) Teleradiografia de profil
A. Relaţii maxilo-mandibulare→ decalaj sagital al feţei prin - protruzia mediană a feţei - retropulsia mandibulei unghiul SNA mărit unghiul SNB micşorat
unghiul ANB > 4°
B. Baza craniului poate fi alungită ȋn porţiunea anterioară - determină poziţia retrognată mandibulară
C. Relaţii dento-alveolare – compensator apare ȋnclinarea axelor dento alveolare superioare şi inferioare
D. Relaţii părţi moi – interpretarea se face ȋn funcţie de tiparul creşterii faciale
► Tip anterior → unghiul planurilor maxilare este coborât şi dimensiunea verticală anterioară este scăzută – răspuns bun la tratament – creşterea scheletală şi de părţi moi ȋmbunătăţeşte fizionomia
► Tip posterior → egresiune molară => aspect neplăcut, cu menton ȋn poziţie retrudată; incompetenţă labială
DiagnosticDiagnostic
Diagnostic pozitiv Patognomonic : ● profil convex prin menton retras ● raporturi C,M distalizate ● posibilitatea unei propulsii ample a mandibulei
Semne principale- Aspect facial- Examenul modelului de studiu → decalaje transversale şi
sagitale- Examenul radiologic
Diagnostic cutanat• Clasa a II-a cutanată – când
partea subnazală cutanată este proeminentă în raport cu partea cutanată mandibulară (profil convex)
Diagnostic dentar
► Raport canin –clasa a-II-a : caninii inferiori se găsesc în poziţie distală faţă de caninii superiori;
raport “cap la cap” – axul C sup. se continuă cu axul C inf.
D = distoocluzie – când caninul inferior este distalizat cu jumătate de cuspid faţă de caninul superior.
► Raport molar – clasa a-II-a : raport distalizat (> 2 mm)
► ► II / 1 → OJ crescut
Diagnostic scheletic
Distanţa ȋntre proiecţia punctelor A şi B pe linia de ocluzie d(A-B) > + 3 mm = clasa a II-a scheletică
N
B
A
Unghi ANB > 5° = Unghi ANB > 5° = clasa a II-aclasa a II-a scheletică scheletică
A
B
TratamentTratament
Obiectivele tratamentului :► mezializarea mandibulei
► expansiunea arcadei superioare
► nivelarea planului de ocluzie
► retruzia grupului incisiv superior
► decondiţionarea obiceiurilor vicioase
I. Tratament profilactic şi interceptiv◘ supravegherea creşterii
◘ alimentaţie naturală ȋn primele 6 luni
◘ combaterea obiceiurilor vicioase
◘ prevenirea leziunilor carioase şi complicaţiilor lor
II. Tratament precoce Ȋn dentiţia temporară :
◘ depistarea şi ȋnlăturarea factorilor etiologici
◘ favorizarea masticaţiei active – alimente care să solicite propulsia mandibulei şi să faciliteze abrazia
◘ se va controla ȋnchiderea fantei labiale
◘ şlefuirea selectivă a cuspizilor c+ m care favorizează conducerea forţată spre distal
◘ exerciţii de propulsie a mandibulei pentru solicitarea muşchilor pterigoidieni laterali.
►►► Aparate funcţionale, de decondiţionare şi stimulare
activator
scut vestibular, placă vestibulară
trainere din silicon
III. Tratament ortodontic propriu-zis
Ȋn dentiţia mixtă : → ȋn prima perioadă : se preferă aparatele
funcţionale a. Activatorul Andressen – realizează : ● expansiunea bimaxilară (şurub median) ● mezializarea mandibulei ● ȋnălţarea ocluziei – egresia molară ● reglarea relaţiilor ȋn ATM cu reconformarea
ramului ascendent ● echilibrarea musculaturii intra- şi extraorale
b. Reglatorul funcţional Fränkel I
Componente (scuturi laterale + pelote labiale inferioare + arc palatal + arc lingual + arc vestibular + arcuri pe canini)
c. Bionatorul Balters 1
Componente : placă palatinală (2 pelote palatinale + arc palatin + arc vestibular cu 2 bucle) şi placă linguală, unite prin masă interocluzală.
→ ȋn a doua perioadă : sunt necesare deplasări distale ale dinţilor maxilari, cu restrângerea grupului incisivo-canin (retruzie + intruzie)
♦ plăci monomaxilare cu platou retroincisiv ȋnclinat
♦ plăci duble de expansiune Schwarz (ȋn anomaliile severe, cu decalaj intermaxilar sever, când mandibula nu răspunde la expansiune cu aceeaşi amploare ca maxilarul )
Ȋn dentiţia permanentă :
■ Aparat fix + tracţiuni intermaxilare
■ Dispozitiv Herbst
■ Corectarea ocluziei distalizate prin distalizarea M superiori cu headgear (forţe extraorale)
■ Tratament chirurgical
→ Osteotomie mandibulară cu avansare
Caz1.
Caz 2
Caz 3
Caz4