EvelinaCirciu

KatalinBdltin

60+1ROMAI{E

ROMANE$rrPrefald de Alexandru Muqina

AULA

Roulxur- ixrnr crr,n nouA Rizsoam Moxnnr,e -----.-"""""""'34

Mircea Nedelciu..."........................Zodia scafandru4ui....................Mircea Nedelciu, Adriana Babefi, Mircea Mihdieq........ ...............267Femeia in roSu.-........ .........:...........Gheorghe Cr#iun ......................271Pupa Russa-.Ioan Grogan. ..................... ...................274O sutd de ani de zile la porgile Orientului.... ...........275Mircea Cirtiirescu .....................279NostalgiaAdrianofoiu ...,...............288Coaia lucrurilor sau Dansdnd cu Jupuita.........

Bibliografie ..............2g5BiHiografie critic5.......... ...................297Indexul autorilor gi al romanelor.

I. DRUMTTL SPRE ROMAN

' Daci primele romane romdneqti apar in secolul XD(, nu e de ignorat

existenfa (in manuscris, e adevdrat) a doud scrieri extrem de valoroase,care - unii cercetdtori nu au ezitat sd o afirme - anunlA gi deschid calearomanului autohton. Publicate cu mare intdrziere, cele douf, opere nuau influenlat decat indirect romanul romdnesc, gi asta doar in a douaparte a secolului XX, c6nd tinerii amatori de experiment au descoperiqapreciat gi valorizat insolitul,,,heterodoxia" acestora.

Abia in ultimele decenii, Istoria ieroglificd qi liguniada ;i-au gisitun public qi, poate, locul meritat: intr-o istorie a romanului.

Un precursor: Dimitrie CantemirUn adevdrat precursor al romanului romdnesc, prins incd ln retorica

gi stilistica scrierilor ,,cu cheie" din Evul Mediu, in care simbolisticaanirnalierd acoperd gi transfigureazn intamphri gi personaje reale -dominat de moralizare gi alegorie - este romanul marelui umanist

.Dimitrie Cantemir Istoria ierogfficd. FErd o influen{i real6 asuprarornanului autohton - care (re)apare abia fur secoh.ll XIX - Istoriaiercgfficd e, in fond, un ,,proto-rori1an", care nu poate lipsi, ins6,dintr-o panorami a romanului romdnesc de la origini pdni ln prezent-

liganiadaz epopee sau roman in versuri?Tot un ,,proto-roman" (scris la un secol dupi cel al lui Dimitrie

Cantemir) 9l tot mra o influenli directii ;i imediat?l ulsupra evolulieigenului la noi, este p6n6 la urml qi liganiadului lon Budai=Deleanu,degi autorul iqi definegte sbrierea dtept ,,un poemation eroi-comico-toiiric qlcdtuit tn doudsprezece cdntecb (...) imbogdsit cu multeinsemndri Si ludri aminte critece, filosofice, istorice, filologhice Sigrametece".Voit alegoric6 qi parodicl (scrisi in perioada 1800-1812 9idparta b revista ,,Buciumul Romdn" in 1875-1877, iar in volumseparat abia in 1925), f,iganiada iqi propune sd introduci ,,un gust noude poezie romdneascdl', Budai-Deleanu neindriznind - dupi cumrndrturisegte - sf, scrie o epopee, ci doar ,,o alcdtuire poeticeascd" 'Rezultatul depdqegte ins6 intenfiile autorului. Fuziunea dintre comic 9ieroic, forla

-satiric6 a textului, detaliile de. ordin etnografic ili"psihologic, alternanla scenelor comice qi a celor de o amrmitiigravitatE, sffuctura caleidoscoliicd a naraliunii fac din liganiada o

' operi mult mai complexi. Dac6 nu este un roman in adevdratul sens alcuvdntului, degi definilia termenuluilconceptului evofueazf odatii cuistoria speciei gi in raport cu opera'qi idealul literaturii (au existat,existii qi romane in versuri), liganiada repreztntL un reper extrem de

important in drumul care a dus la constituirea gi consacrarea acesteispecii in literatura rom6nd, gtiut fiind faptul ci o asemenea formi epic6este foarte permeabili gi deschisd modificlrilor de structurd qi

' imbog[firilor de conlinut

-{

Drumul spre roman

Acliunea textului este sufinutd de evenimente eterogene, desldquratepe dgrf pl?nyri (real qi fabulos) ceea ce permite dezv-oltaieain paralela subiectului. Multiplicarea nucleelor narative, ampla succerlun" ufaptelor gi derularea lor rapidd dau impresia de cuprindere a unuiuniveil in rniqcare (ceata figdneascd, oast-ea lui vlad, sfintii gi dernoniise intdlnesc pe cele mai neagteptate traiectorii ale existenlei) in vremece modificarearepetati, a perspectivei naratorului gi a distanlei lui fald{e intdmpldrile descrise, numirul mare de personaje aogujat" tn totfelul de dezbateri conduc la o viziune relativizantdaruprul,i-ii.

Ceea ce atrage ins6 in primul r6nd atenfia n figaniaia este piezenlanotelor infrapaginale cu ajutorul cf,rora se amptifica fo4a satiiei pi iana$tere in acelagi timp - dupi cum observa gi-Romul Munteanu i ,,onoud operd". Interven{iil-e lui Criticos, Mitru perea, Erudi1ian,f lnnlitian, Idioti{eanu, P. Ndtdroiu, Adevdrovici, pArintele Evlaviosu,Arhonda SuflSinvdnt contureazi un alt spaliu epic. Aieastd structurisupraetajatd a..,,poemuluf' anun!6nd procedeul postmodernist alintertextualitdtii, exprimd insi in acelaqi timp, eliberarea de oriceconstrdngeri stilistice sau tematice, abordarea icrisului cu o oarecaredetagare si vizeazd un public larg, Ion Budai-Deleanu incercdnd sdsatisfac6 nevoi estetice dinfre cele mai diverse - tendinte care suntspecifice mai degrabi romanului.

"tttll;f'!'fl'rururn

-in '1673 se na$te la giligteni Dimitrie cantemir, fiul serdarului

Constantin. Igi petrece copil6ria la curtea domneascd. Studiazd limbileelind, latind" slavond.

^ In 1688 ple_ac1 la Constantinopol ca zdlog al tatilui slu pe l6ngdInalta Poartd, in locul fratelui Antioh. igi continu[ studiile in d'omeniirllimbilo-r, 9qr Si in domeniul gtiin{elor la Marea gcoald, AcademiaPatriarhiei ortodoxe. Dupi moartea tatdlui siu, in l'693 boierii il alegca urma$ pentru o scurt5 vreme pe Dimitrie cantemir. Acesta insd nueste confirmat de Poart6, (la intervenlia lui constantin Brdncoveanu,care aduce ca domn al vloidovei pe constantin Duca). Aceastd i"trig;constituie punctul de plecare al litoriei ieroglilice.

In 1698 publicd la Iaqi in limba greaci gi in limba romdnd prima saoperd intitulati: Divonul saa ghlceava tn(eteptatai cu lumea suugiade(ul sufletului cu trupul.

FAq!: impreund cu so{ia sa Casandra la Istanbul pdnd in 1710.In 1701 este editati Logica (prescuilare a sistemalui logiciigenerale). in tzo: redacteil lstiria ierogtilicd pi scrie Tratatir iemuzicd tnrcesscii. in 1705 strdnge docimente-pentru elaborareaIsloriei Imperiului Otomsn.

l0

t Dimitrie cantemii

in 1714 este ales membru al Academiei din Berlin.tn n rc raaeeAzlt Dacriptio Moldaviaela solicitareaAcademiei din Berlin.

Lucrarea va apdrea 9i in limba germandin 1769, iar in 1789 in limba rus5.

in aceeagi perioadd scrie Istoriu Imperiulai Otomun Si Via(a luiConstsntin Cantemir, ambele lucrdri elaborate in limba latin6.

in l7l7 lucreazdla Historia Moldo-Vlackica, proiect ce va fi reluatsi nublicat sub numele Hronical vechimei romdno-moldo'vluhilot.' in I 7 I 8 se casatorege cu prinlesa Tiubefl<oi 9i este num it consilier al @rului.

in 1723 se stinge din via16 personalitatea cea mai complexd a culturii, aliteraturii gi a istoriei romdnegfi pana h mijlocul veacului al XVIII-lea, fiindcomparat cu Lorenzo de Medici, cu Leibnitz qi cu Voltaire.

Isronrai?6ff".^

SrrsrEcrLa Amdutchioi, ldng6 ,Adrianopol, in anul 1703 se qing o adunare a

borerimii muntene 9i moldoveire iar reprezentanlii celor doud rnonarhii

sunt patrupedele, atlate sub semnul Leului (Moldova) $i pdsdrile, sub

semnul Vutturutui (Jara Rom6neascd). La aceastd adunare se hotdrd5te

cine si fie domn h Moldova in locul domnitorului mazilit Costantin Duca.

Aceasti sceni a oferit autorului prilejul de a prezenta principalii eroi aipovestirii, care lin discursuri lungi, multe dintre ele dezb6t6nd in spgciql

briginea -St

u.toiamit"i (Mihai Racovili), candidatul sustinut de Corb(Constantin Brdncoveanu).'

Singurii care se impotrivesc alegerii sunt Lupul 9i Ciacalul, dar opozifialor nu are efect asupra deciziei luate de stdpdnul pisdrilor. Acesta reuge$e

sd convingd un num[r mare de moldoveni sd-l sus,Lni Si,potolind,,,poftaldcamief' reprezentanlilor Cetalii Pleonexiei (Istanbul) cu numeroase

pungi burdugite, ob{ine tronul dorit.Strulocdmila gi camarila sa pleacd in Moldova unde se insoard cu

frumoasa Helge. fara este supusi unei sdngeroase exploatdri care

provoacd rdscoala mugtelor (FraniD. Acegtia ndvdlesc la banchetulboierilor qi le pradi bun5t6file.

Parruanii Corbului gi ai Stru{oc6milei ii bdnuiesc pe cei doi fra{iCantemir Filul (Antioh) gi Inorogul (Dimitrie), cd at fi' la originea acestor

miqcdri. Cei doi sunt domici sd urce pe tronul ocupat timp indelungat de

tatdl lor, Monocheroleopdrdul (Constantin Cantemir) 9i hotdrdscinldturarea cu orice mijloace.

Brehnacea (stolnicui Constantin Cantacuzino) 9i Pardosul (Iordache

Ruset) conduc cele doud ldri dupa bunul lor plac, pentru ctr domnii se

preocupd de inldturarea posibililor rivali, uneltind la Poart6..prinHameleon (Scarlat Ruset). Acesta reugeqte s6-l dea pe Inorog crocodililor

ll

Drumul spre roman

(tucii), affig6ndu-l la o intrevedere lai$oimul (Toma Cantacuzino).Acesta din urml lncearc[ s6 stabileasci intelegerea intre cele dou6partide. Inororgrl reugegte sd scape ,,ungdnd'cu nirmeroase pungi pe ceicare-l pdzeau. trntrevederea doritii are loc, prilej pentru Cahtemir de aprezenta infieaga istorie a conflicfului cu Brdncoveanu, care dateazd incdde pe wemea domniei tatdlui sdu.

Corbul, constrAns de schimbarea raporfului de fo4e in favoareaCantemiregtilor, care aveau acum suslinitori de seami la poarti gi,convins de $oim, consimte s6 duc6 tratative cu aceqtia, realiz6ndu-ieastfel o impdcare temporarE.

- Egecul luptei impotriva Cantemiregtilor fusese anunlat Hameleonului

de un cogmar cumplit. Filul (care se dovedise infidel fratelui siu c6ndacgsta incdpuse pe mdna bostangiilor - turcii), ajunge domn, iarInororgul primegte bani pentru mogiile din Muntenia ale sotiei sale.

Romanul, alcdtuit din doudsprezece pdrfi, are la inceput o scari anumerelor gi a cuvintelor strline pe care autorul le va folosi, unele inpremieri in limba romdnd. Apare qi o scard a numerelor gi a cuvintelortdlcuitoare, ddnd explica{ia mfutilor.

Covt;t'nnnttJ crutLcIsloriu ierogtificd este probabil prima oper6 literard romdneascl

redactatA gi tipirita in timpul vielii autorului.Opera are un statut cu totul deosebit. Este privitd ca o ,,istorie

secretd', cu o deosebitii valoare artisticd, aparlindnd ,rrrui .rr-"umanist, Dimiaie Cantemir.

Nicolae Manolescu descoperd in aceasti operd ,,raliuni ludice',,,,iocuri de om cultivat Si inteligent"

"

Aceste doui observalii plaseazd opera in sfera artisticului,conferindu-i caracter gratuit in raport cu iealitatea istoricd.

ln mod cert autorul se inspiri din perioada tulbure trditd in Moldova,flau.atuta de intrigi qi lupte crdncene pentru tron. pretextul operei esteistoric, dar rezultatvl este artistic. in spatele mdqtilor se poate ghiciidentitatea personajelor deghizate, dar qi aceea a autorului .ur" poit" firegisit ?n lumea personajelor sale.

hci din introducere autorul mdrturisegte cd instrumentul lingvisticia creat probleme, dar alegoia este cea care fascineazd in aceastiTstoriepopulatii de personaje din lumea animalelor cain Le Roman de Renard.. Procesul de_ creatie a durat pu1in, probabil intre 1704-1705. Opera ietntituleazl: Istoria ierogtificd tn doadsprddzece pdrli tmpdrgtA,asiiderea cu 760 de senten;ii frumos tmpoAititd, la tniepiturd ;" ,;;;;a numerelor dezvdluitoore, iar la sffrrgit cu s nun erelor tfrlcuitoare"

-.Titlul complicat localizeazd. narafiunea. Este vorba despre luptadintre animalele care ii simbolizeazd pe boierii moldoveni gi pasari

l2

r Dimitrie Cantemir

oare se referi la cei munteni, luptii influenlatd de intervenlia pestilor,reprezentanlli tdcutei impdrblii a otomanilor.bi-itri" iantemir nu ie situeazd pe pozilia contemplatorului, ci este

personaj principal, toate evenimentele pornesc de la el sau se indreaptd!p..

"t jiA* u"""u personajele se refleitr in conqtiinlh-lui. ^'Adversarul principal este Corbul, principele Constantin

Brdncoveanu, care nu-wea sd se alieze cu domnitorul din Moldova,consoliddnd astfel pozilia principatelor in fala Porlii Otomane.

Din momentul incare autoruI face apel la hieroglifb, el dd operei sale

un caracter general, valabil la nivel estetic, dincolo de realitalileistorice prezentate.

cititorul de astdzi este interesat in mod special de valoarea esteticd

a romanului, fiind mai atent la consffuclia savant barocd a naraliulii,la valoarea stilistica a anumitor pagini, la capacitalea autorului de a

realiza caraaterizarea indirect6 a personajelor cu ajutorul gesturilor qi

prin intermediul limbajului.' Realitatea istorici este transfiguratii artistic prin aiegorie gi prin

abundenla de mijloace qi procedee artistice de tip baroc.

Animalele qi pdsdrile se adun6 pentru a hotdri pe cine sd numeascd

drept stip6nitor in impdrilia Leului, in locul Vidrei, care nu este pe

placul niciunei jivine.^ Animalele vor accepta ca stlpdn clmila nepdsdritd 9i pasdrea

necdrnilitS. Intervenliile participanlilor la adunare sunt construif qup4

toate regulile retoriiii ;i^cuprind argumente care sugereazd erudilia 9ilecturile vaste ale autorului.

casatoria bitranului conducdtor cu fiumoasa Helge oferd autoruluiprilejul de a depldnge mariajul nepotrivit.' Intrigile sunt lesute in continuare. Temdndu-se de influenp

-frilorMonoc-heroleopardului, Corbul cautii s5-1 piardd pe tnorog, dupdce fusese

rtdlrnicitlincercarea Filului de a obline puterea in lara animalelor.

lnorogul afld de cursa intinsd 9i se ascun'de in vdrful muntelui,devenind intangibil:

epare cel mii interesant personaj, Hameleonul,-care se oferd sd-l

ajuti pe Corb, deqi ii este ditor Inoiogului. $oimul este ales agent al

inaepiinlrii pianului celor doi gi va dezv[lui Inorogului planurilesecrete puse la cale de Corb.

Disculia $oimului cu Inorogul invocd cu nostalgie domniaMonocheroleopardului, cdnd totul era bine pentru cd tatdl era

atotstdpdnitor gi drept-conducdtor.Cantemir iqi construieqte mult mai viguros personajele pe care le ur651e'

Visul Hameleonului este sugestiv in acest sens. Fo4e extreme- vor rezglulconflictul ia modul convenabil. Filul, animal greoi, fbrd calitd{i

intelectuale, va fi numit stdp6n in locul dezawatei Strulocdmile.

t3

Drumul spre roman

se observd lirismul texturui prezent in t6nguirea Hamereonului c6tre$oirn: ,,Eu m-omvechit, m-am vestedztt si ca flirile de t**a.-iiiiitir;.

-cel mai important aspect rdmdne lalentul lui cantemir J" u

"r"umdgti, unele de o mare forld satiricI, cum ar fi Strulocamil;;;Hameleonul, dezvdluind caractere depravate.

, Personajele sunt prezentat e in antitezd,,pentru a scoate in evidenli ped^e o parte natura decdzutl, pe de ilta fr,rmurelea, purititea,(Strulocdm ila 9i Helge).

Descrierile dovedesc talentul rui cantemir care, dupd observalia luiG. Cdlinescu, are ochi de,,caligraf persan,.

Maxigg.le, sentinlele, prover6ele gi zicdtorile au incdrcdturi poeticaremarcabili.

_ !? 1iu.,r1 limbajului observdm alrernarea expresiilor populare cuneologrsmele. cantemir interectuarizeazd, exprimarea' riterard,asemenea mai tdrziu lui Ion Budai-Deleanu, bogdan petriceicuHasdeu sau Alexandru Odobescu.

. Ca operd criticd, Istoriq ierogtilicd pune in lumind o crizd. Estedemn de remarcat efortul autonflui de a contura rearitatea secoluluial XVII-lea din perspectivE subiectivd, urilizdnd

"t"t;;l;. U;;;complexirarea conflictulu!, uryu prozatorului a" a"iitii ;iliplasticitatea fragmentelor descriptive gi utilizarea unui limbaj

"r;;;i;valenle- artistice, putem afirma^ c6 ,,istoria secretd' a lui 'cantemirdeschide calea spre dezvoltarea romanului romdnesc.

j

lj

ijIIl\d

I

I

ION BUDAI:DELEANU(r 760-1820)

Ion Budai-Deleanu s-a ndscut la 6 ianuarie 1760 in comuna cigmdu,judegul.Hunedota ti a qurit, in 24 august 1g20, laiemb.rg-e;il;j]lutorul.rom6n*face qcoala erementar[-in satur natar $i ,tudid 6;i;9T"-.tut aq n],aj Din r77i er se afld in capitaraAustriei'nde r" iiri.i-"

"la Facultatea de Filosofie. pregdtirea sa in domeniul filosofiei si ar teoronl"lcontinui din 1783 la'coregiul ,,Sfrnra Barbara... Este coteg l"-c1i"""dii"gincai qi Petru Maior qi il are ca prefecr de studiu pe samuiiMicu Kleii--

^ _S,c1,itorul. este un produs il Iluminismutui tarziu qi "l $""iii

l-19:i:1". ?t .3r.or. .l.qr ezentanli, publicaseri manuale, dictionare,91"T111.1,

lucrdri. gri intifi ce qi fi lologice, angajdndu_se inrr_o acti unede emancrpare prin culturi a poporului. Animat de idealuri nationale9i revolulionare Ion Budai-beleanu are, paralel ."- ""tirii"l*'J"traducdtor, copist, funclionar.gi secretar al tribunalului t.";i""i;i di"Lemberg, preocupiri poliiice, isrorice qi fil"i;;i";--;;^;;concretizeazi in lucrdri atent redactate: iemeiuritE gro-Lfiiit

I4

Ion Budai-Deleanu

romAnetti, l-exicon romAnesc nem(esc, Lexicon pentru ciirturari,Observa(ii scurte asupra B4covinei, De originibus populorumTransilvaniae etc.

Opera sa literard este relativ restrdnsS, fiind compus6 din,,poem ation-ul eroi-comico-s atiric" ligan iada Si dn poemul neterminatTrei Wteii, conceput inifial ca un fragment al figaniadei care ajunge lapublic tlirziu. Prima variantd a epopeii e tipdiitd in,,Buciumul romdrl'in1815-1877 , a doua fiind publicatd de Gheorghe Cardag abia in 1925 .

Prin liganiads lon Budai-Deleanu dd literaturii romdne moderne -a$a cum ardta loana Em. Petrescu - prima capodoper[, dar viziunea luirelativizantf, asupra lumii, conceplia sa politic5, pozilia sa asupramentalit[filor, asupra moravurilor vremii nu pot fi infelese decdtprintr-o contextualizare precisd a crealiei sale in secolul XVIII giprintr-o plasare a autorului pe coordonatele literaturii iluministe. '

frcnNltnn(187 5-187 7 lvolum - 1925)

SuerscrAcflunea liganiadei se situeazd ?n Muntenia secolului al XV-lea. Penffu

a se feri de intenliile de trddare ale figanilor, Vlad Jepeg ii inarmeazd gi iitrimite spre Spiteni, localitate situatd intre Birbdtegti gi Inimoasa. Gloatele

fig[negti adunate lntreAlba.gi Fl[manda se organizeazi pe cete: ciurari,argintari, zl6fan, cdldirari, la urmd venind ,,mdncdtorii zadarnici debugatd'gi muierile cu prunci, in fruntea cdrora se afl6 Corcodel.

Inainte de a pleca, fricogi, flganii ii cer lui Vodd Si ,,o pazd' ,.ca laprimeidie sd ne-aiute", iar dupi ce merg o vreme, preferdnd popasuriledese, ei ii trimit domnitorului o solie pretinzAndu-i sd le seurteze drumul.CAlatoria lor este tulburat?i de vestea pe care o aduce Zdgan ursariul careii anun!6 ci Romica, cea mai frumoasd fatd din tabdra ligdneascd, fuseserapitl de ,,cel rdu care o irwelise tntr-o ceald deasd'. Pornind in cdutareaei, Parpangel ajunge la un palat fermecat. Aici il crrnoaqte pe Floresculcare istorisegte faptele de rdzboi ale lui Jepeg gi ii laudi iscusinla. Curteapiere insl 9i fl[ciul se trezefte intr-o pidure vrajita. El bea din apa unuiizvor magic qi dobdndegte deodatd fo4d gi curaj.

lntre timp, figanii se tntdlnesc cu garda lui Vlad fepeq qi, la vedereaostagilor imbrdcali in haine turce$ti,se sperie qi fug care-ncoho. Mait0rziu, cdnd se afl6 fa!6 in fa!6 cu adevdralii dugmani, crezind ci Vodivrea sd le testeze din nou vitejia, devin mult mai ?ndrdzneli,impresiondndu-qi adversarii gi pundridu-i pe fug6.

Balanla inclini din ce in ce mai mult.in favoarea muntenilor. Vladndvilegte noaptea peste turci qi-i nimicegte, iar in cer ingerii gi SdnMihai fac fald cu bine atacului diavolilor qi al Satanei. In timpul goanei

l5