Fundaţia Universitară “Alma Mater”Universitatea „Alma Mater”Facultatea de Ştiinţe Economice, Sociale şi Politice

LUCRARE DE LICENŢĂ

Conducători ştiinţifici: Lector univ. dr. CIUBOTARU GHEORGHE Lector univ. ANTONOVICI MIHAI

Absolvent: BIHOREAN BIANCA

SIBIU, 2010

Fundaţia Universitară “Alma Mater”Universitatea „Alma Mater”Facultatea de Ştiinţe Economice, Sociale şi PoliticeSpecializarea: Afaceri Internaţionale

Licenţierea – formă de alianţă competitivă

Conducători ştiinţifici: Lector univ. dr. CIUBOTARU GHEORGHE Lector univ. ANTONOVICI MIHAI

Absolvent: BIHOREAN BIANCA

CUPRINS

IntroducereCapitolul 1 Tranziţia la economia globală postindustrială – un nou cadru de derulare a tranzacţiilor comerciale internaţionale1.1. Tranzacţiile comerciale internaţionale ca element al economiei deschise1.1.1.Tehnici de plăţi aplicate în tranzacţiile comerciale internaţionale

1.1.1.1. Sisteme, modalităţi, tehnici 1.1.1.2. Plata contra factură 1.1.1.3. Plata contra trată (scrisoare de schimb) 1.1.1.4. Plata contra cec 1.1.1.5. Biletul la ordin 1.1.1.6. Ordinul de plată 1.1.1.7.Creditul documentar

1.1.1.8. Incassou-ul documentar1.1.2. Tehnici comerciale şi de cooperare internaţională1.1.2.1.Operatiunea de prelucrare in lohn1.1.2.2.Licenţierea internaţională (licensing)1.1.2.3.Franciza internationala 1.1.3.Introducerea elementelor de progres tehnic în sistemele productive1.1.4.Contractul de licentiere

Capitolul 2 ANALIZA STADIULUI ACTUAL AL PROCESULUI DE PRODUCŢIE SUB LICENŢĂ ÎN CADRUL S.C. M&M STYLE FANTASY S.R.L.2.1. Prezentarea societăţii comerciale M&M Style Fantasy  s.r.l. 2.1.1.Istoricul societăţii 2.1.2. Organizarea structurală 2.3. Principalii beneficiari, furnizori  şi concurenţi ai S.C. M&M STYLE FANTASY S.R.L.

Introducere

Tranzacţiile comerciale internaţionale, ca rezultat al activităţii economice şi o formă de interacţiune a agenţilor economici, reprezintă un element indispensabil al relaţiilor economice internaţionale, care, prin mecanismul său contribuie la implicarea agenţilor economici din diferite ţări în procesul de constituire a economiei globale postindustriale.

Doar interesele comune şi ataşamentul faţă de progresul economic poate fi un fundament al constituirii economiei globale postindustriale şi cooperării în soluţionarea problemelor social-economice.

Totodată fiind un spaţiu al interdependenţei, dar şi a inegalităţii, economia globală se caracterizează printr-o asimetrie accentuată între ţări în ce priveşte gradul de integrare, potenţialul de concurenţă şi chiar avantajele creşterii economice.

Agenţii economici, indiferent de forma de proprietate, dezvoltă relaţii de afaceri cu parteneri din străinătate, diapazonul acestora fiind destul de larg: tranzacţii de vânzare-cumpărare, transfer de creativitate şi tehnologii, cooperare economică etc.

Evoluţia acestui proces necesită un nivel nou, superior, multidimensional al relaţiilor economice internaţionale, de aceea cercetarea diferitelor aspecte şi forme de derulare şi optimizare a tranzacţiilor internaţionale, a contradicţiilor ce apar încadrul acestora, este actuală şi prezintă interes major. Mai mult, constituirea economiei globale postindustriale este susţinută de interacţiunea din ce mai profundă şi interdependenţa ţărilor lumii. Se constituie un sistem de reţele a segmentelor intercorelate de gospodărire, care au un rol decisiv în economia fiecărei ţări. Studierea acestora ar permite accelerarea avansării ţărilor mai puţin dezvoltate.

Tranzacţiile comerciale nu numai că extind graniţele comerţului intern, după cum a şi fost întotdeauna, dar şi apar ca un factor specific al acumulării de capital, devenind o formă de finanţare a acestuia şi concomitent, o sursă suplimentară a majorării capitalului. Ca rezultat, circuitul capitalului într-o ţară influenţează considerabil procesul de reproducere a capitalului în altă ţară.

Tranzacţiile comerciale internaţionale indispensabil influenţează economia internă, producţia, relaţiile sociale etc. Ele reflectă extinderea producţiei pe baza diviziunii mondiale a

muncii, a câmpului de aplicare a capitalului naţional, majorează capacităţile lui de concentrare, potenţează orientarea lui spre progresul tehnico-ştiinţific. Tranzacţiile comerciale sunt un stimulent al intensificării economiei naţionale, perfecţionării structurii factorilor de producţie.

Concurenţa externă face ca condiţiile ciclice interne de extindere a producţiei să devină mai aspre, şi îngreunează ieşirea din criză. Totodată aportul ei în ciclul economic nu se limitează la aceasta. Analiza rolului tranzacţiilor comerciale în mecanismul ciclului economic ne arată, că economia unei ţări dezvoltate nu poate fi „închisă” chiar dacă este vorba de o economie capabilă să se autoaprovizioneze. Rolul tranzacţiilor comerciale în mecanismul de creştere s-a modificat; acesta nu se reduce la nivelul de conjunctură, la căutarea pieţelor de desfacere. Tranzacţiile comerciale participă la procesul de optimizare a structurii factorilor de producţie, promovarea progresului tehnico-ştiinţific, modifică raportul costurilor sociale.

Economia naţională se include în diviziunea mondială a muncii.Licentierea internationala include un grup de aranjamente contractuale, prin care o

companie dintr-o tara (licentiator) transfera activele sale intangibile (patente, secrete comerciale, know-how, marci de comert1 sau numele sau) unei companii straine (licentiat), în schimbul unor redevente si/sau altor forme de plata. De obicei, acest transfer este însotit de asistenta tehnica, pentru a asigura exploatarea corespunzatoare a activelor vândute. Spre deosebire de celelalte aranjamente contractuale, principala functie a licentierii o constituie transferul drepturilor de proprietate asupra activelor intangibile.

Producatorul poate apela la licentiere ca modalitate de penetrare a unei piete externe, doar daca poate asigura o protectie corespunzatoare proprietatii sale industriale pe pietele externe. Din pacate, patentele, marcile de fabrica si de comert înregistrate într-o tara nu pot fi protejate si pe alte piete. Aceasta din cauza ca legislatiile în domeniul patentarii difera foarte mult de la o tara la alta, mai ales în ceea ce priveste noutatea, perioada de protectie a patentului (între 5-20 ani), tipul de produse patentate (unele tari interzic patentarea produselor farmaceutice), dreptul de prelungire a patentului, cerintele de valorificare a patentului (sau va fi vândut într-o anumita perioada, sau va fi pierdut) etc.

Astfel, obtinerea si protectia patentelor în strainatate duce la cheltuieli financiare si de timp suplimentare, grevând asupra costurilor penetrarii pietelor externe (în unele tari costurile pot atinge 50.000 $). Mai mult, luând în consideratie problemele ce apar în legatura cu achizitionarea si protectia patentelor, companiile ajung la concluzia ca ele pot controla mai eficient tehnologiile, oferindu-le statut de secret comercial, în loc sa le patenteze. Pe de alta parte, daca secretul comercial poate fi copiat cu usurinta, este preferata patentarea, care mai are si o influenta pozitiva asupra marimii redeventelor încasate (inovatiile patentate sunt cotate mai bine, deoarece sunt exclusive).

Protectia marcilor de fabrica este la fel de importanta, având în vedere cât de important poate fi numele în conditiile unei concurente tot mai agresive.

Cum orice marca trebuie înregistrata în fiecare tara separat, se tine cont de faptul, ca în multe tari cel ce si-a înregistrat primul numele este proprietarul legal al marcii.

Astfel, producatorul poate sa constate ca marca lui este deja înregistrata în tara gazda potentiala. Atunci el va avea trei optiuni de exercitat: sa rascumpere propria sa marca de la proprietarul ei legal, sa foloseasca o marca noua sau sa renunte la acea piata, toate trei grevând asupra costurilor penetrarii. Chiar daca marcile lor sunt înregistrate, unele companii pot întâmpina greutati în protectia acestora.

1 Compania Philip Morris a licentiat marca sa de tigari Marlboro unei firme de confectii sportive din Columbia. Dat fiind faptul ca Philip Morris nu avea de gând sa intre în industria confectiilor, ea a permis utilizarea numelui marcii sale vestite, pentru a obtine profituri suplimentare. Sursa: B.Toyne, Global Marketing Management, Allyn & Bacon, 1989.

Din cauza omisiunilor din legislatiile unor state ca China, Taiwan, Turcia, Malaysia sau Thailanda, aici si în alte zone ale globului este consumat propriul John Begg Scotch, sunt purtate propriile modele de lux de la Christian Dior sau treninguri Puma, sunt ascultate propriile casetofoane Panasonic. Prin urmare, firmele trebuie sa se asigure ca produsele si marcile lor vor fi protejate corespunzator pe pietele externe.

Capitolul 1Tranziţia la economia globală postindustrială – un nou cadru de derulare a

tranzacţiilor comerciale internaţionale

1.1. Tranzacţiile comerciale internaţionale ca element al economiei deschise

Categoria economică de tranzacţie este obiect al cercetărilor în mai multe lucrări ştiinţifice. Astfel, în viziunea lui J.R.Commons, tranzacţia este "înstrăinarea şi atribuirea drepturilor de proprietate şi libertăţilor create de societate"1. R.I. Kapeliuşnikov menţionează, că „Categoria economică de tranzacţie în accepţiunea largă desemnează atât schimbul de mărfuri, cât şi de obligaţii, pe termen scurt sau lung, care necesită, fie o documentaţie minuţioasă, fie un simplu acord al părţilor"2.

Tomas M. Fisher consideră, că orice transfer de mărfuri, servicii, drepturi de proprietate, care se derulează între persoanele fizice şi juridice reprezintă o tranzacţie3.

„Tranzacţia este o afacere economică atomică şi benevolă, efectuată în comun, având la bază acordul dintre părţile implicate,"- menţionează V.Ananin4.

O definiţie complexă oferă Ioan Popa: "Tranzacţia desemnează fluxul economic care reflectă crearea, transformarea, schimbul, transferul sau stingerea unei valori economice şi care presupune schimbarea de proprietate asupra bunurilor sau drepturilor financiare, prestarea de servicii sau disponibilizarea de forţă de muncă şi capital. Tranzacţiile (fluxurile) comerciale internaţionale reflectă interdependenţele dintre ţări în planul economiei reale, ca efect al adâncirii treptate a diviziunii internaţionale a muncii, care îşi găseşte expresia în specializarea şi cooperarea în producţie pe plan internaţional"5.

Aşa dar, reieşind din analiza opiniilor prezentate, care, în fond sunt semnificative, şi ca urmare a propriilor investigaţii, putem constata următorul aspect determinant al tranzacţiilor comerciale internaţionale: ele reprezintă un sistem complex de interacţiune a agenţilor economici ce depăşeşte spaţiile economice naţionale. Această interacţiune cuprinde sferele economice, şi, în viziunea noastră, realizează următoarele funcţii:

1

2

3

4

5 Popa Ioan. Tranzacţii comerciale internaţionale. Bucureţti: Ed. Economică, 1997, p.13

1. Organizarea şi mijlocirea schimbului naţional de resurse naturale sau rezultate ale muncii omului;

2. Acceptarea internaţională a valorii produselor rezultate din diviziunea internaţională a muncii;

3. Concomitent tranzacţiile comerciale internaţionale sunt un instrument de influenţă asupra sistemului economic al statului, prin mecanismul şi consecinţele sale.Tranzacţiile internaţionale permit de a extinde colaborarea interstatală de la schimburi

de mărfuri la dezvoltarea cooperării industriale şi ştiinţifice, crearea întreprinderilor mixte, soluţionarea în comun a problemelor tehnico-economice, consulting-engineering ş.a.

Prin mecanismul tranzacţiilor comerciale internaţionale cererea la mărfuri/servicii se transferă pe piaţa internă a statelor, contribuind la dezvoltarea industriei, agriculturii, serviciilor, sferei creditar-financiare naţionale.

Dezvoltarea pieţei interne a ţării duce la depăşirea volumului ofertei în raport cu cel al cererii, şi la rândul său, suscită extinderea tranzacţiilor internaţionale, reducerea costurilor şi sporirea eficienţei în producţie. Totodată eficienţa tranzacţiilor comerciale internaţionale şi mecanismului de gestiune a acestora, în linii mari, este determinată de formele tranzacţiilor, care vor fi în centrul cercetării pe parcursul capitolului doi al tezei.

Agenţii economici, subiecţi ai tranzacţiilor internaţionale, pot fi grupaţi în patru categorii în funcţie de scopul şi caracterul activităţii lor6:

• Firme;• Uniuni (asociaţii) ale întreprinzătorilor;• Organe şi organizaţii de stat;• Organizaţii economice comerciale din cadrul sistemului ONU.

Firma este o întreprindere care îşi desfăşoară activitatea într-o ramură (industrie, comerţ, construcţii, transport, agricultură etc.) în scopul obţinerii unui profit. Fiecare firmă are o denumire introdusă în registrul comercial al ţării respective. Firmele diferă în funcţie de:

a) tipul activităţilor economice şi operaţiunilor efectuate;b) caracterul proprietăţii (publică/privată);c) apartenenţa capitalului şi a controlului (întreprinderi naţionale, mixte, companii

transnaţionale);Particularităţile tranzacţiilor internaţionale în condiţiile contemporane reflectă

legăturile stabilite în producţia materială şi în cooperarea tehnico-ştiinţifică internaţională. Ele se caracterizează prin:

1. Lărgirea considerabilă a nomenclatorului şi modificarea caracterului producţiei ce intră în circuitul internaţional, sporirea livrărilor de producţie semifinită.

2. Caracterul complex al tranzacţiilor, lărgirea practicii livrărilor „ la cheie", când vânzătorul îşi asumă obligaţiunea de a efectua întregul complex al lucrărilor - de la elaborarea documentaţiei tehnice până la punerea în exploatare a întreprinderii şi atingerea indicatorilor prestabiliţi. Utilizarea acestei forme de livrări este legată de unicitatea tehnicii şi tehnologiei livrate, ceea ce face ca achiziţiile la "cheie" să fie mai eficiente decât importul tradiţional.

3. Anvergura tranzacţiilor - adesea ele nu se limitează doar la contracte separate de vânzare- cumpărare, ci reprezintă ample acorduri de colaborare, incluzând atât livrări de materiale, utilaje, prestări de servicii, cât şi un set de obligaţiuni privind finanţarea, asigurarea, decontarea etc.

4. Realizarea tranzacţiilor în comun de către companii din diferite ţări în baza creării de consorţii internaţionale.

Constatăm, că tranzacţiile comerciale devin o condiţie inseparabilă şi tot mai importantă pentru procesul de producţie, fiind nu numai rezultatul, dar şi premisa necesară a acestuia. Orientarea spre preţurile mondiale în cadrul tranzacţiilor, ca un criteriu al eficienţei producţiei,

6 TepHHKOBa H. Me^gyHapogHoe KOMMepnecKoe ge.no. M.: EaHKu u 6up:®:u, MHHTH, 1996, crp.18-22

ramurii, economiei naţionale, acţionează în direcţia apropierii activităţii economice în diferite ţări în ce priveşte indicatorii tehnico-economici. Desfăşurarea tranzacţiilor internaţionale atrage o intensificare a raporturilor cu restul lumii, contribuie la formarea unei economii deschise, la sporirea interdependenţei atât a companiilor, cât şi a ţărilor lumii. Tranzacţiile comerciale internaţionale apar ca verigi care contribuie la interconexiunea transfrontalieră a proceselor de producţie, comercializare, consum, fiind astfel chintesenţa economiilor deschise, care, la rândul său, sunt condiţia necesară a concurenţei internaţionale şi a constituirii economiei globale. Desfăşurarea tranzacţiilor internaţionale atrage o intensificare a raporturilor cu restul lumii, contribuie la formarea unei economii deschise, la sporirea interdependenţei atât a companiilor, cât şi a ţărilor lumii. Tranzacţiile comerciale internaţionale apar ca verigi care contribuie la interconexiunea transfrontalieră a proceselor de producţie, comercializare, consum, fiind astfel chintesenţa economiilor deschise, care, la rândul său, sunt condiţia necesară a concurenţei internaţionale şi a constituirii economiei globale. Liberalizarea tranzacţiilor comerciale este în stare să contribuie la creşterea economică prin: 1. Aprofundarea diviziunii mondiale a muncii şi specializării în producţie, ce permite o utilizare mai eficientă a resurselor; 2. Utilizarea efectului economiei de scară, datorită organizării producţiei de serie mare, orientate nu numai spre piaţa internă, dar şi cea mondială; 3. Intensificarea luptei de concurenţă, care stimulează creşterea eficienţei în producţie, implementarea şi dezvoltarea noilor tehnologii. Cercetările de asemenea confirmă, că întreprinderile ce produc pentru export au oproductivitate mai înaltă, în raport cu acelea care sunt orientate spre piaţa internă, iar ieşirea pe pieţele externe este un stimulent pentru creşterea eficienţei în producţie.

1.1.1.Tehnici de plăţi aplicate în tranzacţiile comerciale internaţionale

1.1.1.1.Sisteme, modalităţi, tehniciPentru “actorii” comerţului exterior şi alţi profesionişti ai comerţului internaţional,

aceste tehnici de plăţi, dar în aceeaşi măsură de finanţare, au un impact direct asupra activităţii practice curente. Trebuie făcută distincţia clară între:instrumente de plată şi tehnici (modalităţi) de plată. Prin instrumente de plată noi înţelegem instrumentele pe care se sprijină toate sistemele de plăţi: – viramentul; – cecul; – cardul bancar; – efectul de comerţ; – avizul de prelevare.

Aceste instrumente se aplică pe pieţele interne ca şi pe pieţele externe. Fiecare din instrumentele menţionate are unele avantaje (mai mult sau mai puţin costisitoare, mai mult sau mai puţin rapide, relative la iniţiativa de emisie, relative la recunoaşterea datoriilor etc.) precum şi unele inconveniente (iniţiativa de emisie, riscul de pierdere sau furt etc.). Pe baza acestor instrumente de plată, în cadrul SBI au fost dezvoltate mai multe tehnici şi/sau modalităţi de plată: – plata contra factură; – plata contra trată (scrisoare de schimb); – plata contra cec; – ordinul de plată; – biletul la ordin; – creditul documentar; – incassou-ul documentar; – alte tehnici şi/sau modalităţi de plată. Fiecare tehnică de plată implică, în acelaşi timp, avantaje şi dezavantaje pentru cele două părţi din contractul de comerţ exterior: • vânzător (exportator); • cumpărător (importator). În general, creditul documentar (forma de acreditiv documentar) echilibrează pretenţiile celor două părţi şi poate garanta punerea în practică a obligaţiilor asumate de fiecare parte (sarcinile asumate de contractanţi).

1.1.1.2.Plata contra factură

În cadrul tehnicii de plată contra factură, exportatorul (vânzătorul), după ce a expediat marfa, încredinţează băncii sau direct importatorului documentele convenite prin contract. Printre aceste documente, factura comercială este cel mai important document prin care se fixează preţul; alte documente care pot sau nu însoţi factura comercială: – documentul de transport (contractul de transport, scrisoarea de trăsură etc.); – certificatul de asigurare; – certificatul de provenienţă etc. “Este posibil să se ceară plata mărfii exportate prin simpla prezentare a facturii comerciale importatorului sau când creditul convenit cumpărătorului ajunge la termen”. Factura comercială (şi eventual celelalte documente) pot fi însoţite sau nu de un efect de comerţ (de exemplu: trată), care va fi dat importatorului contra plăţii sau acceptării. În virtutea acestor documente, importatorul trebuie să facă un virament bancar internaţional prin care dă ordin băncii sale să-i debiteze contul pentru a credita contul exportatorului. Viramentul bancar poate avea loc prin telex sau prin sistemul SWIFT. În cazul plăţii contra factură, importatorul poate foarte bine să nu plătească niciodată, chiar dacă banca păstrează documentele; deci securitatea este foarte redusă pentru vânzător (risc de non-transfer, risc logistic etc.). “Faptul de nu pune în aplicare securitatea plăţii, evită o greutate birocratică şi administrativă, dar trebuie ştiut că, în caz de litigiu, nefiind prevăzută nici o barieră de protecţie, cumpărătorul îşi poate impune voinţa să modifice în mod unilateral condiţiile de plată”. Această tehnică de plată poate fi utilizată în cazul unor sume mici sau în tranzacţiile între societăţi care dau dovadă de încredere reciprocă sau fac parte din acelaşi grup.

1.1.1.3.Plata contra trată (scrisoare de schimb) Scrisoarea de schimb sau trata este un înscris prin care o persoană numită trăgător (creditorul-exportatorul) dă un ordin unei alte persane numite tras (debitorul-importatorul) să plătească o sumă oarecare, unei alte persoane numite beneficiar, adesea trăgătorul el-însuşi sau banca sa.

Menţiunile obligatorii pentru o trată sunt: – cuvântul “scrisoare de schimb” sau “trată” inserat în chiar textul titlului; – ordinul de plată a unei sume; – numele trasului; – numele beneficiarului; – scadenţa (sau la vedere); – locul plăţii (sau domiciliul trasului); – data şi locul creării (sau domiciliul trăgătorului); – numele şi semnătura trăgătorului. Schema simplificată a funcţionării unei trate Cambia serveşte ca: – instrument de plată: trăgătorul are de încasat o sumă de la tras dar are în acelaşi timp de achitat o datorie altei persoane (beneficiarul); – instrument de credit: în intervalul de timp ce survine de la emiterea cambiei şi până la plata ei efectivă (care uneori este foarte mare) aceasta circulă în condiţii specifice, ca instrument de credit. Cambia trebuie să conţină: denumirea de cambie, ordinul necondiţionat de a plăti o sumă, termenul de scadenţă (30, 60, 90, 180 zile) etc. Dacă nu se menţionează scadenţa, cambia este plătibilă la vedere; dacă nu se menţionează locul plăţii acesta este domiciliul trasului, iar dacă nu se menţionează locul de emitere - domiciliul trăgătorului. În perioada cât circulă ca instrument de credit, există o serie de operaţiuni sau tehnici specifice aplicate cambiei: • avalizarea – este o operaţiune care apare în situaţia în care trăgătorul nu este sigur de solvabilitatea trasului, motiv pentru care apelează la o garanţie, denumită aval, din partea unei terţe persoane (o bancă), care se înscrie sub semnătură pe una din părţile cambiei; • andosarea – este tehnica de transmitere a cambiei prin gir sau andosare şi se realizează printr-o dispoziţie scrisă pe cambie de beneficiar, care ordonă trasului să achite suma arătată unei alte persoane (sau la ordinul ei) menţionate expres; • scontarea – operaţie prin care posesorul cambiei obţine de la o bancă comercială, înainte de scadenţă, suma înscrisă pe cambie minus: – dobânda aferentă sumei înscrisă din acel moment şi până la scadenţă; – valoarea de scont drept comision al băncii • rescontarea – operaţie prin care banca comercială prechimbă cambia în bani la banca centrală, care percepe pentru aceasta taxa oficială a scontului (de aici se influenţează nivelul aproximativ al ratei dobânzii); • forfetarea

– vinderea cambiei, indiferent de scadenţă, la o instituţie financiară specializată, alta decât băncile comerciale, care preiau riscul de neplată, contra unei taxe de forfetare superioare taxei de scont. În operaţiunile de comerţ exterior, plata contra trată se utilizează mai ales în corelaţie cu alte modalităţi de plată (credit documentar, factură etc.). Beneficiarul plăţii este în general exportatorul el-însuşi şi trata poate fi la vedere sau la termen. În această din urmă ipoteză, trata este un titlu de credit; exportatorul îşi poate mobiliza creanţa prin scontarea tratei la o bancă comercială. Totuşi, există unele inconveniente pentru exportator când utilizează numai o simplă trată ca mod de plată (risc de pierdere sau furt, riscul neplăţii, poate să nu fie utilizat în toate ţările etc. În plus, exportatorul poate să-şi mobilizeze creanţele rezultate şi prin alte instrumente şi tehnici mai favorabile din punctul său de vedere (credit documentar).

1.1.1.4.Plata contra cec Cecul este un ordin scris şi necondiţionat de plată dat de o persoană (trăgător) unei alte

persoane (o bancă cel mai des), pentru a plăti o sumă unui beneficiar. Ca tehnică de plată în comerţul exterior, beneficiarul cecului este exportatorul. Bineînţeles, banca nu acceptă să plătească decât dacă există fonduri suficiente în contul clientului său (importator sau trăgător).

Existenţa fondurilor la bancă, în numele importatorului, constituie provizia cecului (trebuie să fie făcut de trăgător). În comerţul exterior, cecul este un mijloc de plată mai puţin rapid, deoarece, emis de importator, este expediat exportatorului care îl va transmite apoi băncii sale. Suma cecului este debitată din contul importatorului în contul exportatorului. Utilizarea cecului ca modalitate de plată în comerţul extern implică unele riscuri: riscul de cec fără resurse, risc de pierdere sau de furt, risc de opoziţie din partea trăgătorului, risc de schimb etc.

Această tehnică de plată poate fi utilizată în cazul unor sume mici (plata avansurilor, comisioanelor etc.

1.1.1.5.Biletul la ordin Biletul de ordin este un înscris prin care o persoană numită subscriptor (debitorul-

importator) recunoaşte datoria şi se angajează să plătească beneficiarului (creditorul-exportatorul) o sumă oarecare, la o dată determinată.

Menţiunile obligatorii pentru biletul de ordin sunt: – formula “bilet de ordin” inserată în chiar textul biletului; – promisiunea (angajamentul) de plată a unei sume determinate; – scadenţa (sau la vedere); – locul plăţii (sau domiciliul subscriptorului); – numele beneficiarului; – data şi locul de emitere; – semnătura subscriptorului.

Sunt aplicabile biletului de ordin, în măsura în care ele nu sînt incompatibile prin natura lor, toate dispoziţiile relative la scrisorile de schimb (scadenţă, acceptare, aval, andosarea, scontarea etc. Biletul de ordin poate fi la vedere sau la termen (în ipoteza a doua, el este un titlu de creanţă care devine un ordin de plată la scadenţa creditului convenit de exportator).

Plata biletului de ordin la termen se efectuează în acelaşi fel ca pentru o trată. Acest mod de plată este de fapt puţin utilizat în comerţul internaţional.

1.1.1.6.Ordinul de plată Ordinul de plată este un înscris prin care o persoană numită ordonator (importator) dă

un ordin băncii sale să plătească o sumă oarecare în favoarea unei alte persoane numite beneficiar (exportator).

În general, pentru realizarea ordinului de plată există înscrisuri adecvate puse la dispoziţie de bănci pentru facilitarea abordării operaţiunii.

În cadrul SBI, în virtutea ordinului de plată, va fi efectuat un virament bancar internaţional între cele două conturi ţinute într-o singură bancă sau ţinute de două bănci deferite (în acest din urmă caz, operaţiunea are loc prin viramente între cele două bănci şi/sau o compensare intra-bancară). În practica comerţului exterior, ordinul de plată este puţin folosit; se recomandă pentru plata şi încasarea avansurilor, comisioanelor etc.

Dacă între importator şi exportator există relaţii de încredere şi au loc tranzacţii foarte frecvente, importatorul poate autoriza creditorul (exportatorul) să preleveze din contul său, printr-o prelevare automată, toate sumele datorate (în acest caz, exportatorul prezintă avize de prelevare automată băncii importatorului, care va plăti dacă sunt resurse în cont).

Acest mod de plată este bine adaptat mijloacelor moderne de lucru în cadrul SBI (de exemplu: SWIFT) şi este foarte rapid, dar prezintă inconvenientul de a genera litigii când creditorul face prelevări abuzive sau eronate.

1.1.1.7.Creditul documentar Creditul documentar sau documentary credit este un mijloc (tehnică) de plată

condiţionată şi, în acelaşi timp, un instrument de credit care poate fi utilizat în comerţul internaţional în două formule: – acreditiv documentar (numit curent credit documentar); – scrisoare de credit comercial. Trebuie făcută menţiunea că, în cadrul SBI precum şi în practica comerţului exterior, pentru creditul documentar (acreditiv documentar) se aplică Regulile şi uzanţele uniforme ale creditului documentar puse în aplicare sub egida Camerei de Comerţ Internaţionale Paris (RUU 500); aceste reguli sînt universal recunoscute şi constituie un veritabil cod mondial în materie de comerţ internaţional. Creditul documentar (documentary credit)

Creditul documentar sau acreditivul documentar a apărut progresiv din practica comerţului exterior şi din practica Sistemului Bancar Internaţional, ca o garanţie de plată emisă de o bancă în favoarea unui exportator.

Termenii acestei garanţii sînt exprimaţi într-un document denumit deschiderea creditului documentar. Principiul de bază al creditului documentar este sistemul de troc: se schimbă documente contra unei plăţi.

Un credit documentar este un angajament condiţionat de plată dat de o bancă; mai precis, este un angajament luat de o bancă (emitentă) şi dat vânzătorului (beneficiar-exportator), la cererea şi conform instrucţiunilor cumpărătorului (ordonator-importator), de a opera sau de a cere operarea unei reglementări, fie efectuând o plată, fie acceptând sau negociind unele efecte de comerţ până când apare concurenţa unei sume specificate, aceasta cu o întârziere determinată şi sub prezentarea unor documente precizate.

Creditul documentar s-a dezvoltat în funcţie de nevoia de securitate simţită simultan şi de exportator şi de importator. Creditul documentar este singura metodă universal admisă care permite realizarea unui compromis acceptabil între obiectivele vânzătorului şi cele ale cumpărătorului.

Părţile care intervin în punerea în aplicare a creditului documentar: • ordonatorul (cumpărător-importator); • beneficiarul (vânzător - exportator); • banca emitentă (banca cumpărătorului); • banca notificatoare (banca corespunzătoare băncii emitente, în principiu situată în ţara vânzătorului); • banca vânzătorului, eventual o bancă confirmatoare.

În practica comerţului exterior, există diferite tipuri de credit documentar: – creditul revocabil (care poate fi amendat sau anulat în orice moment fără aviz sau notificare prealabilă adresată vânzătorului); – creditul irevocabil (care nu poate fi amendat sau anulat decât cu acordul tuturor părţilor implicate, inclusiv beneficiarul); – creditul irevocabil şi confirmat (un credit irevocabil care este în plus confirmat de banca notificatoare şi/sau altă bancă situată în ţara vânzătorului).

Schema simplificată a creditului documentar – un credit special de tip înnoibil sau revolving, care se reînnoieşte automat când suma iniţială a fost utilizată sau când s-a terminat o perioadă determinată; – un credit special de tip transferabil (o parte din creditul deschis în favoarea exportatorului este “transferată” furnizorului real al mărfii); – un credit special de tip contra-credit sau back to back, care este ca şi precedentul (beneficiarul cere băncii sale să deschidă un alt credit documentar în favoarea furnizorului sau a intermediarului său, dar al doilea credit este “sprijinit” de primul care îi slujeşte de garanţie); – un credit special de tip plată anticipată sau red clause, care este pus în aplicare când importatorul face avansuri de plată exportatorului său; – alte tipuri de credite documentare speciale şi aranjamente particulare între importator şi exportator. Pentru fiecare tip de credit documentar menţionat, schema de funcţionare se prezintă de o manieră mai complicată; dar principiul rămâne acelaşi.

Pe de altă parte, Sistemul Bancar Internaţional asigură pentru fiecare tip de credit toate garanţiile de funcţionare conforme cu Regulile şi uzanţele uniforme ale CCI (RUU 500).

În practica comerţului exterior şi a SBI, modalităţile de funcţionare a creditului documentar sînt următoarele:

• documente contra plata la vedere: sînt modalitatea cea mai simplă, când banca notificatoare (emitentă) se angajează să plătească suma creditului contra documente cu condiţia ca acestea să fie în ordine (conforme cu condiţiile de credit documentar, de contract etc.);

• documente contra acceptării: când banca notificatoare sau confirmatoare se angajează să accepte tratele trase de beneficiar sau să-şi asume responsabilitatea de a se accepta;

• documente contra negocierii: când banca notificatoare scontează efectul de comerţ tras de fiecare persoană menţionată la credit;

• documente contra plată diferită: când banca (emitentă, notificatoare sau confirmatoare) se angajează, în scris, să efectueze plata la scadenţă (diferenţa principală în raport cu cele două cazuri precedente consistă în faptul că beneficiarul creditului nu poate sconta acest document).

Pentru fiecare modalitate de funcţionare a creditului documentar şi, de asemenea, pentru fiecare tip de credit special, beneficiarul trebuie să ţină cont de: – data de validitate care indică ziua după care creditul este caduc; – intervalul prezentării documentelor, care începe să curgă de la data expedierii mărfii, conform contractului; – locul prezentării documentelor (banca emitentă sau banca notificatoare). În comerţul internaţional, importatorul utilizează creditul documentar mai ales când nu e sigur că vânzătorul îşi va îndeplini obligaţiile şi/sau când el doreşte să obţină un avantaj de la vânzător (preţ, întârziere etc.); în acelaşi timp, exportatorul utilizează creditul documentar mai ales când doreşte să-şi acopere riscul comercial şi politic şi/sau doreşte să fie plătit în momentul expedierii mărfii.

Problemele care pot apare în aplicarea unui credit documentar: • data limită de expediere a mărfii şi/sau data validităţii creditului nu au fost

respectate; • suma şi/sau cantitatea sînt diferite de cele care sînt menţionate în credit; • documentele nu sînt conforme cu cele cerute de credit şi de contract.

La nivelul întreprinderilor de comerţ exterior, la punerea în aplicare a unui credit documentar, beneficiarul trebuie să fie prudent pentru a se achita de angajamente şi a evita problemele mai susmenţionate.

Creditul documentar prezintă, pentru exportator, două avantaje foarte importante: acoperirea creanţei în străinătate şi o mare securitate de plată prin garanţii bancare.

Oricum, există un inconvenient în acest caz al tehnicii de plată prin credit documentar: greutatea de a manipula toate aceste documente cerute şi complexitatea procedurii.

În schimbul securităţii aduse exportatorului, creditul documentar face să-i apară băncii un risc tehnic rezultat dintr-o eroare în verificarea documentelor, un risc constând din eventuala insolvabilitate a băncii emitente şi un risc politic inerent pentru toate angajamentele luate în contul unei entităţi străine.

Dar, printre alte activităţi, SBI are un rol de perfecţionare şi acoperire a unor riscuri care însoţesc operaţiunile de comerţ exterior.

Totuşi, în practica comerţului internaţional, cel mai adesea se implică tehnica de plată prin credit documentar (formula de acreditiv documentar), în raport cu celelalte tehnici de plată. Scrisoarea de credit (Letter of credit) Ca tehnică de plată în comerţul internaţional, scrisoarea de credit (letter of credit) seamănă cu creditul documentar, deoarece ea este în acelaşi timp un mijloc de plată condiţionat şi un instrument de credit acordat de o bancă clientului său importator; în plus, documentele utilizate în acest caz sînt comparabile cu documentele specifice ale creditului documentar.

Oricum, există diferenţe fundamentale între cele două tehnici de plată: – scrisoarea de credit este trimisă de banca emitentă direct firmei de comerţ exterior (la exportator sau la beneficiar); – scrisoarea de credit nu aduce o securitate similară de plată exportatorului; – scrisoarea de credit este puţin utilizată în comerţul internaţional.

Scrisoarea de credit comercial, emisă în favoarea exportatorului de banca importatorului, autorizează beneficiarul să tragă asupra acestei bănci sau alta desemnată o trată documentară. Oricum, ea prezintă totuşi mai puţine garanţii pentru exportator, deoarece plata va fi efectuată la banca emitentă ceea ce lasă să existe riscul de non-transfer (riscul comercial spre banca emitentă este total).

Pentru evitarea riscului comercial, scrisoarea de credit trebuie confirmată de banca exportatorului, când tehnica de plată prin scrisoare de credit se apropie de un credit documentar.

Un caz particular al scrisorii de credit este scrisoarea de credit stand by, care serveşte de garanţie când cumpărătorul nu face faţă angajamentelor sale (este, de fapt, o garanţie pusă în practică de SBI; şi ea nu trebuie să fie confundată cu un mijloc de plată).

6.8. Incassou-ul documentar Tehnica de plată prin incassou documentar se numeşte uneori “remiza documentară” şi consistă într-o operaţie prin care exportatorul, după ce a expediat marfa, încredinţează băncii documentele convenite şi destinate a fi remise contra plată şi/sau acceptare. Diferenţa incassou-ului faţă de plata contra factură: în acest caz exportatorul mandatează banca pentru încasarea sumei datorată de cumpărătorul său la momentul prezentării documentelor reprezentând marfa. Documentele care pot fi convenite între cei doi sunt: – documentele de transport (conosament, scrisoare de trăsură, document de transport combinat etc.); – factura comercială; – certificatul de asigurare; – alte documente. În general, sînt utilizate două forme de incassou documentar: • documente contra plată (remiterea se face contra plăţii imediate); • documente contra acceptare (o trată etc.).

Tehnica de plată prin incassou documentar este puţin utilizată în comerţul internaţional (mărfurile sunt expediate fără nici un angajament de plată din partea cumpărătorului; riscul de non-transfer, risc logistic etc. Garanţiile oferite de acest mijloc de plată sînt departe de a fi perfecte.

1.1.2. Tehnici comerciale şi de cooperare internaţională1.1.2.1.Operatiunea de prelucrare in lohn     Operatiunea de prelucrare in lohn reprezinta o forma specifica a operatiunilor de prelucrare in contrapartida. Aceasta se diferentiaza de operatiunile clasice de import-export, prin faptul ca obiectul sau il reprezinta prelucrarea materialelor, materiilor prime, produselor semifinite,

etc, apartinand uneia din parti, respectiv importatorului, de catre cealalta parte, respectiv exportatorul.     In functie de sensul operatiunii, se poate distinge lohn activ (export de manopera) si lohn pasiv (import de manopera).     In cazul lohnului activ, exportatorul prelucreaza materialele puse la dispozitie de catre importator si le reexporta in forma finita acestuia.     Lohnul pasiv este reversul primei forme, respectiv importatorul trimite materialele ce-i apartin spre prelucrare in tara exportatorului si le importa in tara sa, in forma finita.     Plata pentru munca prestata se poate face printr-o suma compensatorie stabilita in valuta sau prin livrari reciproce de marfuri. Materiile prime, accesoriile, piesele de schimb livrate spre prelucrare, beneficiaza in majoritatea tarilor de 414i87e un regim vamal preferential.     Alte avantaje ale acestui tip de operatiuni consta in asigurarea aprovizionarii si a desfacerii produselor, precum si in asimilarea tehnologiei avansate, largirea pietelor de desfacere, cresterea calificarii fortei de munca, deschiderea unor perspective noi de cooperare.1.1.2.2.Licenţierea internaţională (licensing)     Cedarea licentei de fabricatie reprezinta o forma a transferului de tehnologie, prin care o firma (licentiat sau beneficiar) dobandeste contra platii unui pret, dreptul de a utiliza cunostinte tehnice brevetate ale unei alte firme (licentiator), in baza unui contract de licenta.     Tehnologia respectiva cuprinde trei componente principale:-         elemente materiale (masini, utilaje, materiale, etc.)-         elemente informationale (procedee, experiente, deprinderi, etc.)-         elemente operationale (functii de productie, coordonarea productiei, etc.)     Contractul de licenta reprezinta acordul de vointa al partilor cu privire la transferul dreptului de folosinta a brevetului si, respectiv plata pretului, stabilind drepturile si obligatiile reciproce.     Principalele obligatii ale licentiatorului sunt:-         obligatia de remitere, in baza careia licentiatorul pune la dispozitia licentiatului dreptul de a exploata brevetul,-         obligatia de garantie privind existenta si validitatea dreptului transmis, precum si referitor la exercitarea acestui drept (obligatia de garantie nu se refera la asigurarea succesului industrial al licentiatului).Principalele obligatii ale licentiatului sunt:-         obligatia de a exploata licenta, exploatarea trebuind sa fie serioasa, efectiva si leala,-         obligatia de plata a pretului, licentierea fiind un contract cu caracter oneros.     Referitor la drepturile partilor contractante, se face distinctie intre licenta exclusiva si licenta neexclusiva. In primul caz, licentiatul are exclusivitate in utilizarea tehnologiei respective, care poate fi absoluta (cand nici detinatorul brevetului nu mai are drept de exploatare) sau atenuata. In cel de-al doilea caz, licentiatorul poate vinde licenta mai multor beneficiari.     Contractul de licenta nu poate fi sublicentiat de catre licentiat fara acordul licentiatorului. Daca, insa, licentiatul reprezinta un grup industrial, este permisa sublicentierea catre propriile sale filiale.Avantajele licentierii internationale constau in: accesul pe piete externe dificil de penetrat, implicarea redusa cu resurse si risc scazut, costuri reduse, imbunatatirea calitatii livrarilor si serviciilor post-livrare.     Limitarile in licentierea internationala pot fi de natura temporala, teritoriala, cantitativa, limitarea actelor de exploatare, a obiectului licentei sau limitarea la o singura firma.     De obicei, obiectul transferului contine un pachet mai cuprinzator de elemente, respectiv:

-         brevete, marci de fabrica / comert, drepturi de autor,-         specificatii de produs si proces,-         proceduri de control al calitatii,-         programe de productie si instructiuni,

-         sarcina obtinerii anumitor performante,-         programe de formare tehnica si profesionala,-         informatii privind produsul si piata acestuia,

     principala componenta a transferului ramanand utilizarea brevetelor.

1.1.2.3.Franciza internationala      Franciza (franchising) reprezinta, la fel ca si licentierea, o operatiune de transfer de tehnologie, prin care doua parti independente juridic stabilesc un contract, prin care o persoana, francizorul sau cedentul, propietar al unei marci de fabrica, servicii sau de produs, acorda unei alte persoane, beneficiarul francizei, dreptul de a exploata o afacere, un produs sau un serviciu, contra platii unui pret.     In forma sa simpla, franciza este dreptul acordat beneficiarului de a comercializa un produs sau un serviciu folosind marca produsului sau marca fabricii francizorului. Intr-o forma mai evoluata, beneficiarul primeste o franciza pentru o anumita activitate economica, preluand metoda de operare a cedentului. In primul caz, se vorbeste despre tipul de franciza din “prima generatie” sau franciza de produs, si se aplica in relatiile dintre producator si detailist (cazul statiilor de benzina) sau dintre producator si angrosist (cazul produselor Coca-Cola), iar in cel de-al doilea caz, este vorba despre franciza din cea de-a “doua generatie”, respectiv franciza formulei de afaceri, beneficiarul de franciza preluand formula unei afaceri complete (business package), de exemplu: cazul firmelor Kentucky Fried Chicken sau McDonald’s). In practica, o serie intreaga de francize sunt o combinatie intre aceste doua formule.     O alta clasificare a tipurilor de franciza, conform unor autori, consta in: franciza pe activitate, franciza pe investitii (ex: statii de benzina, lantul hotelier Holiday Inn), si franciza pe formule de afaceri (ex: utilizarea unei marci de comert sau de produs – KFC), aceasta din urma fiind cea mai des intalnita.     Din punctul de vedere al continutului, operatiunea prezinta urmatoarele caracteristici:

-         se bazeaza pe un contract prin care cedentul permite beneficiarului sa-si desfasoare activitatea sub marca sa si in conformitate cu o formula de afaceri agreata de acesta,

-         cedentul asigura beneficiarului asistenta tehnica, materiala si uneori financiara, atat inaintea angajarii afacerii, cat si in timpul derularii acesteia,

-         cedentul are drept de control asupra modului in care beneficiarul deruleaza afacerile, acesta din urma trebuind sa respecte conditiile din manualul de operare,

-         beneficiarul este proprietarul afacerii sale, el folosind propriul capital si asumandu-si riscurile afacerii.

-         intre parteneri se stabilesc relatii de colaborare pe o perioada relativ indelungata.     Franciza este o operatiune complexa, care imbina elementele mai multor tipuri de tranzactii internationale. Astfel, franciza reprezinta:

-         o forma de valorificare a drepturilor de proprietate industriala, deoarece firma cedenta acorda beneficiarului dreptul de a utiliza marca sa, inclusiv cunostintele si mijloacale necesare unei activitati profitabile,

-         o forma de marketing si distributie, prin dezvoltarea, pe baza contractelor, a unei unei retele de distributie,

-         un mijloc de promovare a afacerilor printr-un management eficient si in conditii de cooperare,

-         o modalitate de internationalizare a activitatii firmei cedente. In acest sens, Asociatia Internationala pentru Franciza (IFA), prezinta mai multe forme

ce pot fi utilizate in procesul internationalizarii, si anume: franciza directa, master-franciza si crearea unei societati mixte.

Franciza directaEste o operatiune realizata direct intre francizor si beneficiarii de franciza din

strainatate. Ea se poate realiza prin crearea unei filiale in strainatae, care sa joace rolul unui

francizor pe plan local, sau printr-un contract de dezvoltare, furnizorul acordand unei firme locale dreptul de a crea o retea proprie de franciza.

Master-francizaAceasta presupune incheierea unui contract intre francizor si un subfrancizor din

strainatate, pe baza caruia acesta, in afara de faptul ca dezvolta propriile unitati francizate, poate acorda francize directe unor terti.

Societatea mixtaFrancizorul se poate asocia cu un partener local, in cadrul unei societati mixte, aceasta

incheind apoi un contract de master-franciza sau de dezvoltare cu francizorul.  Baza juridica a operatiunilor de franciza o constituie “contractul de franciza”, incheiat intre francizor, care detine dreptul de proprietate asupra unei marci de fabrica, comert sau serviciu, si beneficiar, care doreste sa intemeieze o operatiune pe cont propriu, detinand mijloacele materiale, financiare si profesionale pentru a obtine franciza.     Drepturile acordate beneficiarului de franciza prin contract constau in:

-         autorizarea functionarii unui magazin sau a unei unitati de prestari servicii, sub marca cedentului,

-         asistenta comerciala, si uneori financiara, primita din partea francizorului, asistenta ce poate fi acordata in perioada anterioara functionarii afacerii, si/sau pe tot parcursul desfasurarii acesteia.      Obligatiile beneficiarului de franciza constau in:

a)      comercializarea produselor sau a serviciilor preluate de la cedent, cu respectarea conditiilor contractuale (aprovizionarea cu marfuri de la cedent, mentinerea calitatii standard a produselor, respectarea listelor de furnizori pentru produse si echipamente, a know-how-ului de productie si functionare, folosirea tehnicilor standard de prezentare, vanzare, design, etc.),

b)     plata unei taxe de franciza cedentului, care se compune din: taxa de intrare in grupul respectiv si o redeventa variabila, calculata in functie de cifra de afaceri.     De regula, oferta francizorului, in vederea incheierii contractului, se prezinta sub forma unui ”pachet de francizare”, care cuprinde urmatoarele aspecte:

-         descrierea proiectului, continand si drepturile pe care le cedeaza francizorul,-         alocarea pietelor de comercializare (exclusivitatea pe anumite piete este

conditionata, de obicei, de nivelul desfacerii),-         stabilirea pretului operatiunii, respectiv a taxei de intrare in sistem, platita in

momentul semnarii contractului sau al lansarii afacerii (aprox. 5-10% din costul total), precum si al redeventelor calculate la volumul afacerii.

-         prezentarea planului de pregatire a beneficiarului si a personalului acestuia,-         instructiunile de participare la sistem, prezentate de obicei sub forma unui plan

de operare.     Limitele sistemului de franciza se refera, din punctul de vedere al beneficiarului, la faptul ca acesta nu este complet independent (dupa incetarea francizei, el nu mai poate beneficia vadurile comerciale create, sau de asistenta tehnica din partea francizorului), iar din punctul de vedere al cedentului, la faptul ca pot exista probleme in consumul de capital pentru initierea afacerii, privind repatrierea profiturilor sau controlul si indrumarea activitatilor beneficiarilor de franciza.

1.1.3.Introducerea elementelor de progres tehnic în sistemele productive

Modalitate de introducere a elementelor de progres tehnic în sisteme productive existente o constituie şi: valorificarea colaborărilor ştiinţifice cu firme şi organisme internaţionale (programe comune de cercetare, achiziţionare de licenţe etc.).

În cazul proprietăţii industriale când are loc o transmitere în totalitate a titlului şi dreptului de proprietate, este vorba de cesiune, iar în cazul transmiterii numai a dreptului de folosire a proprietăţii unei invenţii este vorba de licenţă.

Licenţa, constituie un contract prin care posesorul unui brevet de invenţie cedează unei persoane fizice sau juridice, în schimbul unei sume de bani, drepturile de folosire, de valorificare a unui brevet sau numai de acces la anumite documente din respectivul brevet.

Dintre premisele care susţin achiziţionarea unei licenţe amintim: - facilitează producţia şi consumul unor produse sau servicii de nivel ridicat;facilitează intrarea pe piaţă a unor produse deja apreciate din punct de vedere economic;permite un transfer avantajos de experienţă în domeniul managementului fabricaţiei.Pentru fundamentarea deciziei de achiziţionare a unei licenţe în mod curent se apelează la următorii indicatori economici:Pentru vânzătorul licentei, obiectivul final îl constituie încasarea unui venit9 7

global maxim care să-l recompenseze pentru cheltuielile efectuate în timp până la oficializarea invenţiei.Pentru cumpărătorul licentei, situaţia este mai complexă în sensul că pretul de achizitie este necesar să se situeze între anumite limite:

L < C, în care: L = preţul de achiziţie a unei licenţe (în valută);C = cheltuieli proprii care ar fi necesare pentru realizarea unui produs sau procedeu similar cu cel ce face obiectul achiziţionării licenţei (tot în valută).Dacă este îndeplinită condiţia de mai sus se vor calcula următorii indicatori economici:Efectul economic al achizitionării (importului) licentei:

E, = -L- • 100, în care:L I • t

I = valoarea anuală a importului de produse sau componente la care se va renunţa prin achiziţionarea şi aplicarea licenţei;t = numărul de ani prevăzuţi iniţial pentru efectuarea importului la care se renunţă (limita maximă 5 ani);Cu cât EL < 100, cu atât exprimă o situaţie favorabilă achiziţionării licenţei.Recuperarea cheltuielilor cu importul licentei prin încasări la export:

Rj / E = N •[E - (C t + C 1)], în care:N = numărul de ani estimaţi că producţia fabricată sub licenţă va rezista la export; E = valoarea anuală a exportului datorat aplicării licenţei; Ci = costurile interne de fabricaţie;CI = cheltuieli cu eventuale importuri de completare a producţiei exportate.

1. Durata de recuperare a costului licentei:L î'

D = —t--------r, în care:Q •(p - p)

Q = producţia fizică anuală datorată licenţei; p = preţul unitar al produsului importat anterior;p1 = preţul unitar al aceluiaşi produs realizat în urma achiziţionării licenţei;

2. În unele situaţii, achiziţionarea şi aplicarea licenţei presupune şi crearea unor noi capacităţi de producţie sau achiziţionarea unor noi echipamente. În aceste cazuri este obligatorie înregistrarea următoarei dependenţe:

E • N > L + Iv, în care: IV = valoarea

investiţiei în capacitatea de producţie (hală + echipamente).

1.1.4.Contractul de licentiere

Figura .: Productia sub licenta

Sursa: A.D. Albu, Cooperare Economica Internationala, Expert, 1995,

Protectia marcilor de fabrica este la fel de importanta, având în vedere cât de important poate fi numele în conditiile unei concurente tot mai agresive. Cum orice marca trebuie înregistrata în fiecare tara separat, se tine cont de faptul, ca în multe tari cel ce si-a înregistrat primul numele este proprietarul legal al marcii. Astfel, producatorul poate sa constate ca marca lui este deja înregistrata în tara gazda potentiala. Atunci el va avea trei optiuni de exercitat: sa rascumpere propria sa marca de la proprietarul ei legal, sa foloseasca o marca noua sau sa renunte la acea piata, toate trei grevând asupra costurilor penetrarii.

Chiar daca marcile lor sunt înregistrate, unele companii pot întâmpina greutati în protectia acestora. Din cauza omisiunilor din legislatiile unor state ca China, Taiwan, Turcia, Malaysia sau Thailanda, aici si în alte zone ale globului este consumat propriul John Begg Scotch, sunt purtate propriile modele de lux de la Christian Dior sau treninguri Puma, sunt ascultate

propriile casetofoane Panasonic. Prin urmare, firmele trebuie sa se asigure ca produsele si marcile lor vor fi protejate corespunzator pe pietele externe.

1.1.5. Obiectivele licentierii

Prin licentiere companiile urmaresc urmatoarele obiective:- Obtinerea profiturilor suplimentare, prin prelungirea ciclului de viata al liniilor de

fabricatie1, transferându-le în strainatate (licentiere). Reprezentantii UNCTAD au criticat în nenumarate rânduri practicile de aceasta natura din partea companiilor transnationale. Tarile dezvoltate, însa, sustin ca în unele tari tehnicile respective înca satisfac nevoile economice locale (cost, productivitate, calitate etc).

- Prin licentiere firma poate oferi marfa pe piata mai repede si cu costuri mai reduse.2 - În cazul unor instalatii voluminoase sau de mare greutate, costul înalt al transportului

poate constitui un factor prohibitiv al exporturilor.- Uneori licentiatorul nu dispune de capacitati productive pentru a acoperi toate pietele

dispersate în plan geografic si apeleaza la contracte de licenta.- În relatiile dintre companiile transnationale capata o mare raspândire licentierea

încrucisata (cross-licensing), prin care companiile titulare ale unuia sau mai multor brevete îsi acorda reciproc deptul de a exploata unele dintre ele.

- Unele companii transnationale prin licentiere achizitioneaza dreptul de proprietate asupra inovatiilor puse la punct de catre fllialele sale din strainatate (licentiere formala). Ele prefera ca noile produse sa faca parte din portofoliul societatii-mama, decât din cel al unei filiale fara imagine proprie pe plan international.

- Detinatorul unui brevet care nu detine o retea de distributie proprie si capacitati de marketing pentru piata internationala, apeleaza la licentiere pentru extinderea afacerilor sale în strainatate.

1.1.6. Avantajele si dezavantajele licentierii

AVANTAJE: DEZAVANTAJE:

Cel mai important avantaj este evitarea barierelor vamale la import, care duc la cresterea costurilor (taxe vamale) sau limiteaza exporturile spre tara vizata (contingente la import).

Detinerea de tehnologii, produse sau marci de fabricatie atractive pentru clientii externi potentiali, este o cerinta primordiala pentru a putea apela la licentiere.

Astfel, în loc sa transfere peste hotare un Producatorul nu exercita nici un fel de

1 Firma irlandeza Guinness Brewery a licentiat productia berii Guinness Stout în Nigeria, în legatura cu care a transferat echipamente, ce au fost folosite în industria irlandeza tocmai în anii ’50. Sursa: M.R.Czinkota, International Marketing, The Dryden Press, 1988.

2 Compania engleza Pilkington, producatoare de sticla, a elaborat o tehnologie revolutionara în domeniu si dorea sa se extinda pe pietele externe. Dar cum transportul sticlei la distante mari era nerentabil, iar firma nu dispunea de resursele necesare pentru investitii directe, s-a apelat la licentiere. În urmatorii 25 de ani, prin cesionarea brevetului, compania a câstigat peste 425 mil de lire sterline, devenind cel mai mare producator mondial de sticla. Astfel Pilkington si-a permis sa investeasca în cercetare, sa construiasca fabrici proprii si chiar sa achizitioneze mari producatori de sticla din Germania si SUA. Sursa: C.Hendry, Human Resource Strategies for International Growth, Routledge, 1994

produs fizic, producatorul transfera active intangibile si servicii, care nu se supun restrictiilor la import. Renuntarea la exporturi si trecerea la contracte de licenta poate surveni în urma impunerii unor taxe tot mai mari, uneori îmbinata cu întetirea concurentei, sau în urma deprecierii susti-nute a monedei nationale a tarii gazda. Uneori, însa, producatorul poate continua exportul sub forma de componente pentru productia licentiatului.Un risc politic mult mai mic decât în cazul investitiilor sau altor strategii de penetrare. În primul rând, guvernele prefera licentierea ca modalitate de obtinere a noilor tehnologii si o sustin corespunzator. În al doilea rând, dispare riscul exproprierii, deoarece cesionantul brevetului nu detine active materiale pe teritoriul strain. Deci, în cel mai rau caz, licentiatorul poate pierde redeventele sau cota de produse prevazute în contract, ceea ce constituie o pierdere extrem de mica, în comparatie cu cea suferita de catre o filiala proprie.În cazul tarilor comuniste mai persista restrictii atât la import, cât si la investitii directe, fapt care face din licentiere unica modalitate fiabila de penetrare a acestor piete. Chiar si în tarile dezvoltate producatorii de armament sau echipamente pentru telecomunicatii, considerate de importanta strategica, prefera contracte de licenta, deoarece este necesar ca cel putin o parte din echipamente sa se produca de catre firmele locale.În cazul în care compania activea-za în domeniul serviciilor, licentierea pare a fi o modalitate preferata. De

control asupra distributiei marfurilor pe teritoriul tarii licentiatului, imaginea produsului sau depinzând de competenta celui din urma. Acest dezavantaj poate fi diminuat prin stabilirea unei colaborari strânse între partile contractante, dar nu si eliminat în totalitate.Licentierea, spre deosebire de exporturi sau investitii directe, asigura un profit limitat. Redeventele, fiind oarecum limitate de experienta licentierilor precedente, de cotele practicate în domeniu, de concurenta sau de catre guvernele locale, foarte rar depasesc 5%. În plus, încasarea profitului se limiteaza la perioada desfasurarii contractului (de obicei, 5-10 ani). Cu toate acestea, profitul poate fi mai mare, daca se prelungeste contractul de licenta sau daca licentiatul are permanenta nevoie de asistenta tehnica.Riscul crearii unui concurent pe o piata straina sau chiar pe terte piete este deseori neglijat de catre producatori. Deseori, însa, firmele încearca sa minimalizeze acest risc, prin limitarea vânzarilor licentiatilor la teritoriul tarii lor sau impun oprirea productiei ce utilizeaza tehnologia licentiata dupa expirarea contractului. În cazul nerespectarii obligatiilor asumate de catre cesionar, actiunile în justitie asupra sa pot consuma mult timp si resurse financiare sau pot suferi insucces. În acest context, ipoteza, ca producatorul apeleaza la licentiere cu scopul de a studia piata, pentru a continua cu investitii directe, trebuie sa fie riguros verificata în cadrul fiecarei strategii elaborate.Riscul diseminarii cunostintelor spre

exemplu, astfel pot fi evitate costurile de adaptare a produselor la conditiile concrete ale pietelor locale, deoarece acestea sunt preluate de catre licentiat.Licentierea este una dintre cele mai ieftine strategii de internationalizare, care este deosebit de des preferata de catre firmele mici, care nu dispun de resurse (manageriale, tehnice si financiare) suficiente. Mai mult, în caz de necunoastere a potentialului pietei, firma se poate asigura împotriva esecului, cauzat

firmele terte poate apare, mai ales, în cazul în care legislatiile unor state nu permit ca licentiatorului sa impuna licentiatului pastrarea secretului afacerii.Caracterul exclusiv al contractului de licentiere, pe lânga faptul ca acorda drepturi exclusive licentiatului pe teritoriul statului sau, limiteaza posibilitatile licentiatorului de a folosi o alta strategie de penetrare. Acest neajuns poate fi diminuat prin achizitionarea unei cantitati din actiunile licentiatu-

de o cerere scazuta. lui, transformând aranjamentul într-un joint-venture.

Abuzurile practicate la licentiere1:- Clauza achizitiilor legate implica obligativitatea de a cumpara, odata cu licenta, si

elemente tehnico-materiale ale aplicarii ei, care intra frecvent în contradictie cu interesele partenerului.

- Sistemul licentelor grupate, care obliga beneficiarul sa cumpere un sir de alte licente corelate cu cea principala (efort financiar inutil).

- Durata îndelungata (deseori nelimitata) de plata a redeventelor.- Preturi excesiv de înalte (de monopol) la licentele vândute.

1.1.7. Formele licentieriiÎn practica internationala se întâlnesc mai multe tipuri de licentiere, care determina

anumite avantaje si dezavantaje atât pentru licentiator, cât si pentru beneficiar: - Licenta neexclusiva presupune pastrarea dreptului licentiatorului de a utiliza brevetul, precum si de a-t acorda si altor beneficiari. Licentiatorul tinde sa acorde licente de acest gen, pentru a-si asigura controlul asupra evolutiei beneficiarului (evita crearea concurentilor puternici). Licentiatii, dimpotriva, refuza de obicei sa semneze contractul care nu le acorda drepturi exclusive. Aceasta forma de licentiere cunoaste doua variante: - Licenta neexclusiva individuala, prin care producatorul cedeaza licenta unui singur beneficiar. - Licenta neexclusiva colectiva, prin care dreptul de utilizare a brevetului este acordat mai multor firme concomitent. Datorita faptului ca unii beneficiari sunt dezavantajati, deseori în contract se include clauza firmei celei mai favorizate, care asigura extinderea asupra beneficiarilor urmatori a oricarei conditii mai favorabile acordate beneficiarilor ulteriori, sau se utilizeaza licente neexclusive colective (toate licentierile se fac în conditii identice). Licenta exclusiva, caz în care licentiatorul renunta atât la dreptul de a utiliza el însusi brevetul, cât si dreptul de a-l transmite altor firme din tara beneficiarului. Acordarea licentei exclusive depinde de strategia de penetrare si de puterea de negociere a licentiatului. Astfel, prin încheierea contractelor de licenta exclusiva se urmareste excluderea concurentei în domeniul, la care se refera brevetul. Cu toate acestea, licentiatul poate acorda licente simple. Si licentierea exclusiva cunoaste doua variante: - Licenta exclusiva deplina presupune cedarea definitiva a brevetului catre beneficiar, acesta dobândind dreptul de a-l transfera firmelor terte. - Licenta exclusiva limitata presupune ca licentiatorul detine exclusivitatea asupra brevetului, beneficiarul fiind supus unor restrictii în utilizarea acestuia (durata de utilizare, sfera de aplicare, piata de desfacere).

Licentierea exclusiva limitata nu exclude, însa, exportul de catre beneficiar spre tarile terte, deoarece patentul deseori nu este brevetat si pe teritoriul acestora, iar legislatiile nationale nu permit limitarea teritoriala. Unica posibilitate de protectie ramâne selectarea atenta a beneficiarilor de licente.

1.1.8.Analiza rentabilitatii contractului de licentierePenetrarea noilor piete prin licentiere presupune o analiza atenta a tuturor costurilor si

profiturilor care pot aparea pe parcursul desfasurarii contractului. Aceasta analiza poate sa descopere eventualele pierderi si sa impuna renuntarea la strategia aleasa.

Analiza veniturilor probabileVeniturile din licentiere depind în mare masura de capacitatea cesionarului potential

de a produce si distribui produsele licentiate. De aceea, producatorul se va preocupa de

1 A.D.AIbu, Cooperarea economica internationala, Expert, 1995, p. 165.

studierea prealabila a potentialului pietei produsului sau si de evaluarea puterii financiare a licentiatului potential, cât si de cota de piata maxima pe care acesta o poate atinge. Evaluarea vânzarilor probabile sta la baza calcularii volumului redeventelor încasate.

Pe lânga prognozarea redeventelor, producatorul apreciaza un sir de alte posibile venituri legate de contractul de licentiere:

- Suma forfetara (inclusiv plata dezvaluirii secretului comercial).- Platile pentru asistenta tehnica.- Platile pentru constructii si engineering.- Valoarea actiunilor obtinute din patrimoniul licentiatului.- Dividendele din actiunile detinute.- Profiturile din vânzari catre licentiat de echipament, materii prime, componente sau

produse nelicentiate.- Profiturile din revânzarea marfurilor produse de catre licentiat.- Economiile obtinute din exploatarea produselor licentiate în activitatea cesionantului

licentei.- Comisioanele asupra vânzarilor în numele licentiatului.- Sumele încasate din închirierea echipamentelor detinute de cesionant.- Comisioane de management.- Patente, marci de produs si know-how primite de la licentiat în schimbul licentei

principale.Veniturile obtinute vor depinde de clauzele contractului de licentiere, influentate de

gradul de cunoastere a pietei vizate, de experienta anterioara a producatorului si de alti factori.Analiza costurilor probabileProcesul presupune analiza tuturor costurilor probabile, legate de transferul

tehnologiei si de serviciile legate de acesta. Aceste costuri contin doua componente principale: costurile demararii contractului, care cuprind cheltuielile de stabilire a unui aranjament contractual si de implicare a licentiatului în procesul de productie si de distributie; costurile ulterioare, care cuprind cheltuielile de exploatare a afacerii în perioada desfasurarii contractului.

Sunt analizate cheltuielile implicate de urmatoarele procese:- Cercetarea pietei.- Selectarea licentiatului potential.- Stabilirea si protectia patentelor si marcilor.- Negocierea contractului de cesiune.- Pregatirea si transferul documentatiei necesare.- Adaptarea tehnologiei pentru licentiat.- Instruirea personalului cesionarului.- Servicii de engineering, constructii si instalarea utilajelor.- Aportul de masini si echipamente la capitalul licentiatului.- Supravegherea calitatii si testari.- Servicii de marketing, audit si consultanta.- Servicii de management.- Corespondenta cu licentiatul.Cum profiturile cresc odata cu cresterea redeventelor (principala componenta variabila a

veniturilor), se impune stimularea vânzarilor productiei licentiate. În acest context, licentiatorii impun un minimum de cheltuieli de marketing si

publicitate, precum si un volum minim de vânzari. Însa cea mai eficienta cale de stimulare a vânzarilor o constituie impunerea unui volum

minim de redevente, care nu depinde de cifra de afaceri a beneficiarului (deosebit de raspândita în cazul licentierii exclusive).

Licentiatorul poate sa-si deterioreze reputatia, daca licentiatul nu reuseste sa respecte standardele de calitate impuse produselor sale. De aceea contractele de licentiere prevad una

dintre urmatoarele forme de control al calitatii: standarde de calitate stipulate expres în contract, dreptul licentiatorului de a supraveghea activitatea licentiatului si de a efectua teste, utilizarea anumitor materii prime, echipamente si componente etc.

Mai mult, colaborarea strânsa si asistenta tehnica acordata pot stimula productia si duce la realizarea în conditii mai bune a obiectivelor ambilor parteneri (proces deseori calificat drept „alianta strategica“).

În final, licentierea este o modalitate foarte flexibila de penetrare a pietelor, care poate fi usor combinata cu altele, formând strategii mixte.

Cel mai frecvent licentierea se îmbina cu investitiile directe sau cu constituirea de întreprinderi mixte.

Astfel, prin achizitionare de actiuni de la licentiat, afacerea se poate transforma într-o întreprindere mixta. Exportul, de asemenea, este prezent atunci, când beneficiarul importa componente sau vinde produsele finite licentiatorului.

Prin urmare, combinatiile prezentate mai sus asigura crearea unor modalitati mai eficiente de penetrare a pietelor, decât daca s-ar apela la strategii pure.

1.1.9. Contractul de franchisingFransizarea este, în esenta, un aranjament contractual prin care o companie (cedentul,

fransizorul) acorda unei alte firme (beneficiarul, fransizatul) permisiunea de a utiliza în afaceri drepturile intelectuale si materiale ce apartin cedentului (marci de comert, copyright, design, patente, secrete comerciale, know-how si drept de exclusivitate pe un anumit teritoriu), în schimbul unor plati sub forma de taxe, redevente7 etc.

Fransizatul îsi desfasoara activitatea sub numele cedentului si respecta procedurile si politicile impuse de catre acesta. În plus, beneficiarul are dreptul de a crea retele locale de subfransizati.

Franchising-ul a fost „inventat“ în 1858, de catre patronul firmei Singer Sewing Madines, a fost implementat de firma General Motors ( 1893) si de Rexall (1902) si s-a afirmat puternic dupa 1920 în SUA2, s-a extins rapid asupra industriei constructoare de autoturisme, industriei hoteliere si de restaurare, precum si asupra altor servicii, presupunând expansiunea unei firme printr-o retea de sateliti.

Dupa cel de-al doilea Razboi Mondial, franchising-ul s-a raspândit si în Europa, în special prin intermediul marilor companii americane.

Franchising-ul este deosebit de atractiv pentru companiile ce detin un produs, care nu poate fi exportat, iar conducerea nu doreste sa penetreze piata prin investitii directe, datorita riscului înalt sau nevoilor mari de resurse financiare si de personal.

Prin urmare, nu pot fi fransizate produsele si serviciile care necesita investitii mari sau competenta deosebita (de exemplu, tehnologiile de vârf, serviciile de reclama, contabilitate, asigurari etc).

Franchisingul prezinta câteva caracteristici de baza:- Este o forma de valorificare a drepturilor de proprietate intelectuala (drept la marca,

nume de comert, drept de autor, know-how etc) .- Este o forma de marketing si distributie internationala, întrucât permite extinderea

ariei de comercializare a unor produse sau servicii, prin crearea unei retele de franchising.

7 Redeventa este stabilita în procente sau ca o cota fixa din desfacerile realizate de fransizat (în general, 5%). Sursa: Toma Georgescu, Tehnici de comert exterior, vol. 1, Editura Sylvi, Bucuresti, 1997, p.211.

2 Franchisingul este considerat "de nationalitate americana", deoarece a cunoscut o raspândire foarte mare în SUA. La sfârsitul anilor ’80 franchisingul reprezenta 34% din comertul cu amanuntul în Statele Unite, fata de doar 3% în Europa. Sursa: I.Popa, Tranzactii comerciale internationale, Editura Economica, 1997, p. 330.

- Este un mijloc de promovare a afacerilor printr-un management eficient, deoarece îmbina avantajele conducerii centralizate cu cele ale desfasurarii operatiunilor mici la scara larga prin unitati, capabile sa se adapteze mai bine specificului consumatorilor locali.

- Contractul de franchising este considerat drept o forma a licentierii de catre Oman (1984), Root (1987) si alti autori, însa se specifica si faptul ca fransiza presupune, în general, o colaborare mai strânsa, pe termen mai lung, decât în cazul licentierii, apropiindu-se mai mult de aliantele strategice.

1.1.9.1. Avantajele si dezavantajele franchising-uluiAVANTAJE: DEZAVANTAJE:

Patrunderea rapida pe o piata straina, cu cheltuieli foarte mici.Este o modalitate standardizata de marketing, cu o imagine deosebita, ce îi confera mobilitate si calitate înaltasi duce la economii de scara în marketing.Scade concentrarea economica, prin dezvoltarea unor retele flexibile.Fransizatii sunt foarte motivati (posibilitatea deschiderii unei afaceri proprii si cele mai scazute sanse de faliment).Obtinerea unor profituri suplimentare, cu investitii minime în productie, distributie si personal.Risc politic foarte scazut.Posibilitatea obtinerii unui avantaj de monopol, prin achizitionarea a cât mai multi fransizati.

Veniturile limitate ale fransizorului.Control redus asupra activitatii fransizatului si a performantelor sale economice.Costul crearii unui produs sau serviciu standardizat, recunoscut pe plan international.Costul protectiei marcii de produs.Posibilitatea crearii unui concurent.Restrictii asupra conditiilor contractuale, impuse de catre guverne.Posibile probleme privind repatrierea profiturilor.Bariere lingvistice si culturale.Lipsa unor materii prime, necesare pentru productie, pe plan local.Greutati în adaptarea la normele ecologice, de ambalare, de calitate.Riscul deteriorarii imaginii fransizorului, datorita performantelor slabe ale fransizatului.

1.1.9.2. Formele franchising-uluiÎn literatura de specialitate se vorbeste despre mai multe tipuri de franchising:- cel din „prima generatie“ sau franchising de produs, practicat de exemplu de: Coca-

Cola, Nike sau Mercedes etc.;- „a doua generatie“ e reprezentata de fransizarea formulei de afaceri (business

package), ca de exemplu, la firmele Kentucky Fried Chicken sau McDonald’s. Mai mult, din punct de vedere al statutului beneficiarului, franchising-ul poate avea mai multe forme (sisteme) specifice .

Juristii si practicienii care au participat la negocierea contractelor de franchising delimiteaza conventional trei forme ale fransizei, din punct de vedere institutional-functional:

1. Franchising-ul international direct: presupune transmiterea formulei de afaceri direct fiecarui beneficiar din tara gazda. Acest aranjament se poate realiza atât prin semnarea contractelor cu firme independente, cât si prin crearea fransizatilor detinuti de catre compania-cedent. În acest caz tot „service“-ul provine direct din partea fransizorului, cu sediul în strainatate.

2. Franchising-ul international direct cu suportul filialelor cedentului, care au menirea de a promova service-ul si supravegherea activitatii fransizatilor pe teritoriul statului-gazda.

3. Franchising-ul international indirect: presupune crearea unor subfransizori pe teritoriul tarii gazda, care, la rândul lor, creeaza retele locale

de fransiza, în relatii cu fransizatii independenti, constituiti sub forma de joint-venture sau detinuti în totalitate. Mai mult, fransizatii, pot crea si ei subsisteme proprii.

Deseori companiile constituie un mix de strategii: firme independente – firme proprii sau franchising direct – franchising indirect.

În cazul franchising-ului direct, se transfera un pachet de formule de afaceri standardizat, iar fransizatii nu-l modifica si nici nu introduc proceduri sau sisteme noi, specifice pentru fiecare piata.

Aici franchising-ul international este considerat drept prelungire a retelei nationale de fransiza si se practica, în special, între firmele din tarile foarte apropiate din punct de vedere psihologic (de exemplu, SUA si Canada, Marea Britanie si Irlanda sau Australia si Noua Zeelanda).

Franchising-ul indirect implica un risc mai mare de deteriorare a imaginii cedentului, în cazul în care subfransizorul nu respecta standardele de calitate impuse.

Commons J.R. Institutional economics. American Economic Review. V.21, p.652

V.Ananin4. Costurile de tranzacţie şi tehnologia informaţiei -

Capitolul 2 ANALIZA STADIULUI ACTUAL AL PROCESULUI DE PRODUCŢIE SUB LICENŢĂ ÎN CADRUL S.C. M&M STYLE FANTASY S.R.L.2.1. Prezentarea societăţii comerciale M&M Style Fantasy  s.r.l. 2.1.1. ISTORICUL SOCIETĂŢIIS.C. M&M STYLE FANTASY  S.R.L. este organizată ca o societate cu răspundere limitată având de la înfiinţare trei acţionari, capitalul social fiind în exclusivitate român.              Sediul societăţii este în România, localitatea Timişoara, str. Ostrovich Gheorghenr. 28, judetul Timiş , societatea a fost înmatriculată la Oficiul Registrului Comerţului al Camerei de Comerţ şi Industrie din judeţul Timiş sub nr. J35/2870/1998  CUI: R15961954           Dotarea tehnică a întreprinderii, adecvată profilului de activitate, cu un grad mediu de flexibilitate, a fost făcută în mod continu de la înfiinţare până în prezent.      După 2003 firma a început să exporte unele din produsele sale în ţări precum Franţa şi a schimbat strategia de aprovizionare eliminând o serie de intermediari ce duceau la creşterea preţului diferitelor materii prime. Acest lucru a fost posibil datorită mărimii capitalului firmei direct de către asociaţi precum şi a obţinerii diferitelor credite şi fonduri Phare, precum şi a achiziţionării unor licenţe.Obiectul de activitate al SC M&M STYLE FANTASY SRL            Conform statutului înregistrat la constituirea societăţii obiectul de activitate al societăţii M&M STYLE FANTASY SRL este producerea şi comercializarea confecţiilor textile pe baza de comandă dar şi în funcţie de cererile pieţei. Profilul de fabricaţie             S.C. M&M STYLE FANTASY S.R.L. are un profil de fabricaţie ce s-a diversificat mai ales în ultimii trei ani ca urmare a unor investiţii făcute şi a pătrunderii pe piaţa internă direct către populaţie prin magazinul propriu precum şi a pătrunderii pe piaţa externă.Gama de produse ce se pot fabrica este următoarea:Nomenlator de produse               Tabel nr. 2.1.1

FAMILII DE PRODUSE          PRODUSEConfecţii bărbăteşti Sacouri, cămăşi, pantaloni, veste

Confecţii damă Fuste,compleuri, sacouri, rochii

Confecţii copii Pantaloni, fustiţe, cămăşi, sacouri

Alte confecţii lenjerii pat, feţe de masă , tapiţerii auto, salopete, uniforme şcolare, geci şi canadiene

            Pe lângă aceste produse fabricate după standarde proprii societatea mai execută şi alte produse pe bază de comenzi făcute de către parteneri străini dar cu standardele şi modelele create de aceştia în baza licenţelor achiziţionate.2.1.2. ORGANIZAREA STRUCTURALĂ            Din punct de vedere organizatoric în cadrul S.C. M&M STYLE FANTASY SRL se disting:

-Structură funcţională-Structură de producţie şi concepţie

           Structura funcţională este reprezentată de totalitatea compartimentelor funcţionale şi a postului de muncă în cadrul acestora, gruparea şi subordonarea lor precum şi legăturile ce se stabilesc între ele.

            Societatea M&M STYLE FANTASY SRL este o întreprindere de dimensiune mijiocie cu un număr de 120 salariaţi în 2004, de aceea structura organizatorică este relativ simplă. Structura organizatorică a SC M&M STYLE FANTASY este una funcţională propiu-zisă în care criteriul de specializare a activitatilor şi de grupare în compartimente este dată de natura sarcinilor. Coordonarea compartimentelor este asigurată de însăşi managerul general, acesta reprezentând şi un avantaj. Ca dezavantaje se remarcă caracterul secvenţial dintre activităţi, şi rupturile relative dintre funcţiuni.           Astfel societatea prezintă următoarea organizare:1.biroul financiar - 2 salariaţi2.biroul de programare a producţiei -2 salariaţi3.secţii de producţie şi cele de pregătire a  producţiei cu aproximativ - 109 salariaţi4.serviciul de aprovizionare ,depozitare,transport, marketing  -  3 salariaţi5.birou plan, evidenţa cantităţilor de resurse materiale şi produse finite -3 salariaţi             În cadrul structurii de producţie şi concepţie corespunzător cu felul proceselor de producţie se disting mai multe sectoare:            1.  Sectorul de bază în care se desfăşoară procese de producţie ce formează activitatea principală a societăţii, având ca scop transformarea obiectelor muncii cu ajutorul mijioacelor de muncă în produse finite şi este format din cinci secţii numerotate astfel: CB1, CB2,.. .CB5            2.   Sectorul auxiliar în care se desfăşoară procese de producţie auxiliare care au menirea de a crea condiţii necesare desfăşurării normale a proceselor de bază şi care e format din secţia mecanico-energetică            3.   Sectorul de deservire în care execută procese de deservire ce au ca obiect prestarea unor activităţi hotărâtoare pentru desfăşurarea normală a activităţilor în secţiile de bază şi auxiliare;este format din transporturi,depozite şi magazii            4.     Sectorul conex are ca obiect de activitate aprovizionarea şi comercializarea de bunuri şi produse altele decât cele principale din obiectul de activitate precum şi prestarea de alte servicii şi este format din punct desfacere produse alimentareTot în cadrul structurii de producţie şi concepţie se mai regăsesc:

Atelierul de proiectare şi pregătirea fabricaţiei Serviciul C.T.C.

          Tipul structurii de producţie trebuie ales raţional având o importanţă deosebită şi influenţând direct organizarea depozitării materialelor şi produselor finite,transportul intern, numărul şi structura personalului muncitor, componenţa aparatului de conducere cât şi indicatonii de eficienţă economico-financiară.        Structura de producţie este de tip mixt, caracterizată prin faptul că îmbină avantajele tipului de structură tehnologică în care secţiile de bază sunt specializate în executarea anumitelor faze ale procesului tehnologic pentru toate produsele din nomenclatorul de fabricaţie cu avantajele tipului de structură pe produs în care fiecare secţie este specializată în fabricarea unui anumit produs.Avantaje-schimbarea uşoară a sortimentului de fabricaţie-fabricarea unei game largi de produse-productivitatea ridicată a muncii-receptivitatea la tehnica nouă Dezavantaje-volum mare de transporturi interne şi lungirea ciclului defabricaţie-reglaje numeroase şi repetate ale utilajelor-situaţii de încărcare insuficientă a utilajelor pentru un anumit produs2.1. PRINCIPALII BENEFICIARI, FURNIZORI  ŞI CONCURENŢI AIS.C. M&M STYLE FANTASY S.R.L.

          Pentru a ne forma o imagine de ansamblu despre beneficiarii întreprinderii este necesar să prezentăm gama de produse fabricate de ea:          Beneficiarii societaţii se pot grupa în următoarele categorii de clienţi: A)   Beneficiari ai produselor pe bază de comandă proiectate şi executate în totalitate în cadrul societăţii;aceste produse sunt în general confecţii textile de protecţie folosite în cadrul industriei uşoare precum salopete, halatePEGAS IMPORT EXPORT SRL, VALMATEX RAMNICU VALCEA, T.CONSUM SRL, S.A.R. RO-TEX SRL, MOBIFON SA, GALATEX GALATI, BOG ART SRL B)   Beneficiari ai produselor pe bază de comandă proiectate şi executate în totalitate în cadrul societăţii;aceste produse sunt în general confecţii textile de tipul uniformelorALISON HAYES SA, CAMPING URZICENI SRL, MOBIMPEX SA, GRUP SCOLAR-PETRU RARES C)    Beneficiari ai produselor executate şi proiectate în funcţie de cererea pieţei.                              Aceste produse sunt o gamă diversificată de haine atat de bărbaţi cât şi de  femei ai căror beneficiari sunt diferite magazine precum:METRO CASH&CARRY, DOR’81 IMBRACAMINTEA-CONSTANTA, MOD-CONF SA  EXIM SRL, CMSRL, S-ENTERPRISES D)    Beneficiari ai unor repere executate pe comandă precum şi ai unor produse asamblate la cerere. Aceşti beneficiari sunt în general parteneri străini din ţăn precum; GERMANIA şi ITALIA. E)    Persoane fizice care doresc executarea de îmbrăcăminte unicat la comandă. F)    Întreprinderea s-a orientat şi spre piaţa externă prin intermediul exportului directJACQUES JAUNET SA-FRANTA, DEVANLAY SA-FRANTA, DAIMA DI BRUNATI MARZIO-ITALIA.         Principalii furnizori ai SC M&M STYLE FANTASY SRL sunt: A) Pentru stofe şi ţesături de diferite tipuri

Interni: BADUC SA, AMERICANA 2000 IMPORT EXPORT, ARGESANA, BORANGICUL SA, CAMPING SA, CARPATEX S.A., NOVATEX SA-PITESTI, ROTEX 2000 FASHION SRL, ROTEX  DACIA SA, TRIFTEX IMPEX SRL, ZEFIR SA

Externi: GROUPE DEVANLAY DIVIS.LACOSTE, INDUSTRIAL ROTEX 2000 CENTELLES SL, KARL HEINZ DIETRICH GMBFI & CO. SOFINAL GROUP-BELGIA, UCCL-INTERNATIONAL LDT-ANGLIA B) Pentru captuşeală:MINET SA, CHAHINE TRADING SRL, SIMAT SA C) Pentru diverse broderii:CONDOR STYLE SRL, BROD CENTER SRL D) Pentru etichete, aţă, şnururi, fermoare, nasturi, perniţe, ace maşini de cusut;ALISON TRADING CO SRL, DECOMAR SA,, EMIDALE    INTERNAT.IMPEx SRL, KHAWAM UNITED SRL, PORTA BELLA INTERNATIONAL SRL E) Pentru ambalaje:AM TOOLS INDUSTRY SRLCHAHINE TRADING SRL, LEM4CART PRODUCT SRL      Principalii concurenţi ai SC M&M STYLE FANTASY SRL sunt; BRAINCOF SA, MODERN CONVEX.2.4. STRATEGIA DE COMERCIALIZARE A PRODUSELOR Politica produsului referitoare la relaţiile cu clienţii urmăreşte:      păstrarea clienţilor tradiţionali prin creşterea calităţii produselor şi comercializarea

unor produse de înaltă calitate      asigurarea unui serviciu prompt

      sporirea clientelei prin practicarea unor condiţii de livrare şi garanţie mai avantajoase

      politica de preţuri se face prin antecalculaţie, se pot acorda reduceri de preţ pentru societăţile care devin clienţi fideli ai societăţii, colaborarea se face pe comenzi ferme şi încheiere de contracte în care se stipulează condiţiile de livrare, calitate, garanţie şi plată

      politica de distribuţie: distribuţia produselor se realizează prin serviciul marketing-vânzări în baza comenzilor şi a contractelor încheiate;societatea are şi o reţea de distribuţie proprie precum şi un magazin de desfacere şi prezentare a produselor fabricate, desfacerea unora din produsele sale la export efectuându-se pe baza contractelor ferme.

            În cazul existenţei unei comenzi ferme societatea adoptă următoarea strategie: se solicită un avans de 30% din valoarea contractului în termen de 10 zile de la semnarea acestuia. Cumpărătorul este de acord cu renegocierea contractului în cazul în care, după aprobarea acestuia cheltuielile vânzătorului se majorează independent de voinţa lui.            Mijloace de promovare a produselor: se realizează prin participarea la târguri şi prin includerea societăţii M&M STYLE FANTASY SRL în cataloagele specializate a Camerei Comerţului.

2.2.ANALIZA STADIULUI ACTUAL AL PROCESULUI DE PRODUCŢIE ÎN CADRUL S.C. M&M STYLE FANTASY S.R.L.2.2.1. APRECIERI GENERALE PRIVIND METODOLOGIA ACTUALĂ DE PROGRAMARE, PREGĂTIRE ŞI URMARIRE A PRODUCŢIEI  ÎN CADRUL SC M&M STYLE FANTASY SRL        Activitatea de programare, pregătire şi urmărire a producţiei este activitatea cea mai importantă a funcţiunii de producţie.Funcţiunea de producţie cuprinde în cadrul societăţii M&M STYLE FANTASY SRL următoarele activitatii:                                -activitatea PPUP                                -activitatea de execuţia a produselor                                -activitatea CTC                                -activitatea de întreţinere şi reparaţii a utilajelor                                -activitatea de protecţia muncii                                -activitatea energetică        Programarea, pregătirea şi urmărirea producţiei pe de o parte şi execuţia sau fabricaţia pe de alta parte sunt două activităţti distincte, având fiecare obiective şi un rol bine precizat.        Cu toate acestea, între cele două activităţi există din punct de vedere al sistemului informaţional, cât şi a celui decizional şi operaţional o strânsă interdependenţă, un schimb reciproc de informaţii, un lanţ continuu şi  sistematic de acţiuni care se pregătesc la programare, trec prin pregătire pentru ca apoi prin urmărire să se închidă din nou circuitul la activitatea de programare.          Sistemul PPUP cuprinde activităţile prin care se dirijează fabricaţia şi se asigură controlul în timp al fabricatiei pentru realizarea produselor sau lucrărilor în condiţii de calitate, în mod ritmic cu utitizarea eficientă a capacităţilor de producţie şi a resurselor şi cu respectarea termenelor contractuale.      Activităţile care compun subsistemul PPUP sint:

programarea producţiei - este activitatea în care se stabileşte ordinea şi executarea fiecărei operaţii pe repere şi posturi de lucru, ţinându-se seama de mijloacele de producţie existente şi de forţa de muncă necesară; programarea producţiei trebuie să stabilească momentul în care se va realiza producţia, urmăreşte ca aceasta să înceapă în momentul cel mai potrivit, şi să asigure

coordonarea tuturor factorilor care permit desfăşurarea în condiţii optime a fabricaţiei şi să se urmarească execuţia stabilindu-se operativ măsuri concrete în caz de abateri.

În cadrul acestei activităţi se disting 2 module:(a) programarea pe termen lung şi mediu (b) programarea operativă

Programarea pe termen lung şi mediu revine în sarcina compartimentului Programarea, Pregătirea şi Urmărirea Producţiei. (PPUP)

Programarea operativă reprezintă o continuare a primului modul şi are rolul să repartizeze sarcinile pe executanţi direcţi şi să asigure colaborarea între toate verigile societăţii. Totodată programarea operativă detaliază produsele ce urmează a fi executate în fiecare unitate de timp (lună, decadă, săptămână, zi, schimb) şi precizează pentru fiecare sector cantităţile pe sortimente şi repere. Uneori este necesar ca detalierea programării de producţie să se facă şi pe locuri de muncă prin ordonarea prelucrării reperelor la utilajele conducătoare din fiecare sector şi în unele cazuri chiar din sectorul conducător[11].

pregatirea producţiei - este activitatea în care se elaborează documentaţia tehnico-economică, fişele limită sau bonurile de consum, dispoziţiile de lucru sau notele de predare, fişele de însoţire, în funcţie de specificul procesului de producţie. Pregătirea producţiei transmite activităţii de execuţie documentaţia necesară.

urmărirea producţiei - este activitatea care coordonează mişcarea obiectelor între locurile de muncă şi preîntâmpinarea apariţiei unor dereglări în procesul de producţie. Primeşte informaţii din activitatea de programare şi execuţie referitoare la ordinea de execuţie a informaţiilor pe repere, stabileşte stadiul realizării lor şi raportează datele necesare celorlalte activităţi sau subsisteme.

2.2.2. Elaborarea programelor de producţie şi a programului de producţie centralizator în cadrul SC M&M STYLE FANTASY SRL             Planificarea nivelelor stocurilor şi modificarea volumului producţiei sunt probleme ce trebuie tratate legat de un program de producţie al modelelor finale corespunzător cererilor de vânzare solicitate în cadrul  firmei.             Serviciul programarea, lansarea şi urmărirea producţiei are un compartiment de planificare şi programare a producţiei care păstrează toate datele, rapoartele de previziuni şi de realizări şi care depinde de directorul tehnic.              Acest compartiment în cadrul SC M&M STYLE FANTASY SRL îndeplineşte mai multe atribuţii: elaborează şi apreciază diferitele alternative posibile pentru planurile de producţie, colaborează cu celelalte compartimente pentru eleborarea programelor de producţie, stabilirea temenelor contractuale de livrare, asigurarea aprovizionării în timp cu materii prime, SDV-uri, colaborează la stabilirea duratei ciclului de fabricaţie, elaborează balanţa de corelare, capacitate, încărcare, pe termen scurt, detaliază programul de producţie pe sectoare şi pe locuri de muncă chiar şi până la sarcinile zilnice la nivel de loc de muncă, dar compartimentului de planificare a producţiei nu trebuie să i se ceară aprobarea finală a planului şi politicii de producţie, aceasta fiind de competenţa conducerii superioare.            În luarea deciziilor de planificare a producţiei se formează colective de planificare iar aceste colective sunt formate din conducătorii activităţilor de vânzări, financiar, aprovizionare şi tehnic. Colectivul trebuie să aprobe previziunile privind vânzările şi să recomande programele principale de producţie, planurile pentru stocurile de produse finale şi politica de administrare a stocurilor.           Date fiind condiţiile concrete de producţie la SC M&M STYLE FANTASY SRL caracterul de serie al fabricaţiei şi specificul acesteia, programarea producţiei necesită utilizarea unui volum mare de date şi informaţii.

          Datorită faptului că societatea produce bunuri în cea mai mare parte pe bază de comenzi, executând pe lângă aceste comenzi ce au caracter discontinu şi produse proprii, eleborarea programului de producţie se împarte în programele de producţie proprii aferente cererii pieţei şi cele aferente comenzilor.         În cazul producţiei ce are Ia bază cererea pieţei, precum şi exportul firma se orientează către produse noi şi de calitate având la bază următorul program de producţie:

1)      previziunile privind felul şi cantităţile de produse ce se pot vinde.2)      caracteristicile produselor fabricate, în special normele de timp şi de materii

prime.3)      mărimea capacităţii de producţie existente pe o perioadă de tirnp.4)      disponibilul de materii prime ca fel şi calitate.5)      numărul şi structura muncitorilor utilizabili în perioada respectivă.

          În conceperea şi derularea programării producţiei este esenţială asigurarea corelaţiilor următoare:

         mărimea capacităţii de producţie, ţinând cont de numărul de ore-maşina şi randamentul fiecărei maşini şi respectiv, mărimea productivităţii muncii programate.

         necesarul de materii prime pentru fabricarea producţiei programate şi mărimea stocurilor firmei din respectivele materii prime.

         fondul de timp de muncă necesar pentru deservirea maşinilor, ţinând cont de cantitatea şi felul produselor programate şi normele de timp, pe de o parte şi fondul de timp de muncă efectiv disponibil, ţinând cont de numărul muncitorilor, zilele de lucru efective din cadrul lunii pe de altă parte.

           Programarea vânzărilor la SC M&M STYLE FANTASY SRL este realizată prin eşalonare pe perioade calendaristice (luni sau trimestre) sub forma de programe bloc ce conţin lista modelelor ce trebuie expediate pentru fiecare perioadă.          Planificarea producţiei începe cu estimarea cererilor, dimensionarea stocului de produse finite existent şi cel estimat a fi disponibil pentru fiecare perioadă planificată iar prin compararea lor se determină posibilitatea firmei de a onora cererea. După această operaţie se determină un raport corespunzator între volumul producţiei şi volumul stocurilor.          SC M&M STYLE FANTASY SRL fabrică produse care au un ciclu scurt de fabricaţie, de aceea se foloseşte o programare a producţiei lunare, după aceea programarea producţiei săptămânale, pe secţii şi în interiorul secţiilor.          Pentru  elaborarea  programului  calendaristic  de  producţie compartimentul care  se  ocupă  cu  această  programare  are  nevoie  să  cunoască   cererea prognozată, programul  lucrează  cu cantităţi  globale atât  în cazul resurselor (număr total de muncitori;  ore maşina, tone de materii prime ).,cât şi în cazul  producţiei care se programează ( tone de produse sau unităţi de produs echivalente şi valoarea totală exprimată în mii lei a producţiei). Această programare se mai numeşte şi  programarea agregat.         SC M&M STYLE FANTASY SRL a ales strategia de urmărire a cererii, ca strategie de programare globală, considerând că aceasta strategie are costurile cele mai mici de producţie. Strategia nu este pură, ea find condiţionată şi de numărul de muncitori, capacitatea de producţie. Pentru a urmări evoluţia stocurilor de produse finite şi producţia realizată în decursul anului 2007 vom prezenta următorul tabel:

                 CENTRALIZATORUL PRODUCŢIEI PE ANUL 2008

Tabel nr

Lunileanului 2008

Stocul de produse finite(LEI)

Productia realizata(LEI)

Vanzari lunare(LEI)

I 40 750 9 806 8 527II 11 140 8 521 11 131III 9 250 7 441 9 331IV 10 152 8 010 7 108V 40 072 41 274 11 354VI 11 100 9 597 11 569VII 9 815 7 646 8 931VIII 12 700 9  896 7 011IX 40 082 10  905 9 723X 40 627 8  872 9 127XI 12 037 11 304 12 894XII 10 644 9 994 11 387TOTAL 239 119 143  266 118 093

       Pe parcursul celor 12 luni ale anului 2008 se observă diferite necorelări între producţia fabricată şi cea vândută ca urmare a unor estimări greşite a cererii de produse în anumite luni ale anului (în special luna mai şi septembrie). Aceste necorelări au apărut ca urmare a faptului că firma produce colateral cu producţia bazată pe contracte ferme şi produse destinate vânzării directe către populaţie prin diferite puncte de desfacere, iar conducerea societăţii a dorit crearea unor stocuri de produse finite înaintea sezonului de vara şi iarnă.

După cum am afirmat, previzionarea producţiei s-a făcut pe baza urmăririi cererii pentru luna respectivă şi urmării viitoarelor contracte posibile ţinându-se cont şi de invesţiile făcute în anul curent. Pentru a înţelege mai bine acest fenomen prezentăm evoluţia producţiei realizate faţă de cea planificată prin următorul tabel:

Tabel nr. 3.1.1.2

Lunile anului 2007 Producţia previzionată(LEI) Producţia realizată(LEI)I 9 900 9 806II 8 100 8 521III 8 150 7 441IV 9 208 8 010V 44 270 41 274VI 10 800 9 597VII 7 914 7 646VIII 9 900 9 896IX 10 267 10 905X 9 290 8 872XI 11 417 11 304XII 10 459 9 994TOTAL 149 675 143 266

          Datorită unor probleme financiare legate de invesţiite făcute în acest an precum şi de nivelul dobânzilor scadente, şi a unor probleme independente de firma (nerespectarea sarcinilor de către transportatorii internaţionali de materii prime de la furnizori) firma nu

a reuşit să-şi îndeplinească producţia programată în lunile mai - august 2008, existând o diferenţă mare între ceea ce s-a propus şi ceea ce s-a realizat.

Acesta cauză s-a datorat şi numărului mare de persoane care au cerut concediu în această perioadă precum şi complexităţii produselor ce s-au fabricat pe baza de cerere firma fiind nevoită se execute anumite faze ale procesului de producţie la ale societăţi cu profil asemanător ce dispun de utilajele necesare (în special aplicarea de broderii cu un grad ridicat de specializare).

Analizând cifrele se observă o disfuncţionalitate mare în lunile mai, iunie, lulie, disfuncţionalite ce reflectă o producţie mult mai mare realizată faţă de cea previzionată. Aceasta producţie s-a realizat datorită deciziei conducătorilor unităţii de a creşte producţia pe perioade scurte datorită unor cereri posibile care ar putea interveni, a creşterii stocurilor în special a produselor finite care se adresează vânzării către populaţie

2.2.3. Elaborarea planului de producţie pentru comenzi ferme

În cadrul societăţii analizate are la bază următoarele informaţii:

  1.Informaţii din activitatea de desfacere

            Se porneşte de la analizarea cererii de produse existente pe piaţă, cerere analizate de directorul general şi departamentul de vânzări. Aceştia centralizează ofertele primite şi contactează diferite firme pentru comenzi. Din multitudinea de comenzi se aleg acelea care satisfac următoarele criterii:

     posibilitatea de a plătii în avans un procent din valoarea lucrării     dacă au mai fost executate lucrări în cadrul societăţii şi dacă are facturi neachitate     se obţine un beneficiu cat mai mare     se încadrează în fondul de timp global disponibil al societăţii în momentul respectiv.

            Pentru acele contracte care nu au fost selectate se încearcă să se obţină o amânare a lucrării iar în cazul în care nu se ajunge la nici o înţelegere societatea contactează alte firme din domeniu astfel încât clientul să nu rămână neonorat. Pentru contractele cedate societatea aplică un adaos mediu în funcţie de valoarea contractului.

           Spre exemplificare vom analiza comanda externă din luna ianuarie a anului 2008 când firma trebuia să execute pentru o comandă externă 5800 de cămăşi şi 3750 de pantaloni în timp de aproximativ 70 zile. Întrucât patru din cele 5 secţii de producţie ale firmei aveau comenzi interne asigurate pentru lunile februarie şi martie conducerea societatea a decis realizarea acestei comenzi în secţia de producţie CB 1.

  2. Informaţii din activitatea de planificare şi pregătire tehnică a fabricaţiei

     lnformaţiile din activitatea de planificare se referă la:

X capacităţiile de producţie-aceste informaţii au fost furnizate de către directorul de producţie şi seful secţiei CB 1; astfel capacitatea de producţie lunară al secţiei CB1 este de:

-pentru pantaloni: 3872 bucăţi-pentru cămăşi: 2640 bucăţi

X  produsul, concepţia şi nomenclatorul de repere- acesta etapă se realizează în colaborare cu partenerul străin, astfel încât se încearcă o satisfacere cât mai mare a beneficiarului;uneori se realizează chiar o monstră pe baza căreia se fac diferitele modificări în funcţie de preferinţele beneficarului;se stabilesc deasemenea tipul şi calitatea de materii prime folosite.

X   proiectarea proceselor tehnologice cu stabilirea   succesiunii optime a operaţiilor- la realizarea acestei faze se au în vedere procesele tehologice existente în cadrul societăţi şi care au fost elaborate în timp fără a se folosi un calcul matematic adecvat.

X    întocmirea fişelor tehnologice cu timpii normaţi pe  operaţii-şi în  cadrul acestei faze se au în vedere procesele tehologice existente în cadrul societăţii şi care au fost elaborate în timp fără a se folosi un calcul matematic adecvat.

3. Informaţii din activitatea de aprovizionare

         Sunt informaţii referitoare la necesarul de materii prime, materiale, situaţia stocurilor, cantităţile de aprovizionat.

         Compartimentul “Aprovizionare” are în vedere la stabilirea planului de aprovizionare cu materii prime şi materiale, următoarele:

Baza de calcul a necesarului de materiale o constituie:

normele de consum pe produs, extrase din fişa procesului tehnic fişele de plan pe comandă, luna, săptămână, zi lucrătoare elaborate de

compartimentul PPUP; stocurile de materii prime şi materiale în structura preliminară a exista la

începutul perioadei de plan; cantitatea şi tipul de materii prime ce trebuie a se aproviziona în perioada imediat următoare;

alegerea furnizorului în strânsă legatură cu directorul general.

           După parcurgerea acestor etape societatea stabileşte programul de producţie săptămânal iar apoi de comun acord cu beneficiarul termenele de livrare intermediare şi cele finale precum şi modul de transport al mărfii.

            La elaborarea programelor de producţie lunare s-au avut în vedere urrnatoarete criterii:

-respectarea termenelor contractuate de livrare

-minimizarea stocurilor de producţie neterminată.

            Repartizarea calendaristică, pe săptămâni, a sarcinilor de producţie, s-a făcut ţinând cont de comenzile primite de la beneficiar şi de termenele de livrare şi de alte prevederi contractuale.

            S-a urmărit, pe cât posibil, asigurarea unui grad de încărcare optimă a utilajelor.

            Pentru comanda analizată programul de producţie lunar stabilit de către SC M&M STYLE FANTASY SRL se prezintă astfel:

 PROGRAMUL DE PRODUCŢIE-CENTRALIZATOR

Tabel nr. 3.1.2.1

Denumireprodus

Februarie Martie AprilieI II III IV I II III IV I II

cămaşa cu mâneca lungă 943 943 942 942 198 198 458 459 358 359

pantaloni bărbăteşti - - - - 730 730 573 574 574 574

PROGRAMUL DE PRODUCŢIE-ÎN FUNCŢIE DE TERMENELE DE LIVRARE-

Tabel nr.3.1.2.2

Denumire produs Producţia totala planificată Producţia planificată Termen de livrare

cămăşi 58002828 21-02-20071796 20-03-20071176 10-04-2007

pantaloni 37501460 20-03-20072290 10-04-2007

2.2.4.      Elaborarea programelor de producţie la nivelul secţiilor de fabricaţie

           Aplicarea programării operative la detalierea sarcinilor de plan pe secţii de fabricaţie se realizează în mod diferit întrucât variază atât caracteristicile şi particularităţile produselor cât şi cele ale proceselor de producţie. Produsele care se execută pot fi simple sau complexe în raport cu numărul reperelor componente şi al operaţiilor de execuţie. Practic, forma programării operative depinde de sistemul de producţie (masă, serie mare, mijlocie), de tipul sortimental, de complexitatea produselor, de modul de amplasare a utilajelor în secţie,de mărimea seriei de fabricaţie şi a nomenclaturii produselor.

            Referitor la amplasarea utilajelor, secţiile au fost organizate după metode tehnologice, în sensul că utilajele sunt amplasate în ordinea succesiunii operaţiilor pe fluxul tehnologic sau uneori ele funcţionează separat pentru produse cu o complexitate mică.

            La nivelul secţiilor de producţie se detaliază programul centralizator ţinând cont de forma de specializare a producţiei. Aceasta, deoarece mărimea secţiei de fabricaţie, numărul, tipul şi sortimentul de produse care se fabrică în cadrul fiecărei secţii este diferit.

            La aplicarea programării operative trebuie să se analizeze condiţiiie existente în fiecare secţie şi să se ia în considerare toate elementele caracteristice care acţionează local şi determina gradul de complexitate al procesului de producţie.Secţia trebuie să-şi calculeze pentru o anumită perioadă (de obicei lunar) capacitatea disponibilă şi, în funcţie de planul înaintat de compartimentul PPUP şi ciclul de fabricaţie al fiecărui produs în parte din program îşi realizează o încărcare a tuturor maşinilor şi utilajelor disponibile pe perioada respectivă.

             Astfel, secţiile de producţie pot ştii dinainte dacă au capacitate disponibilă pentru toate produsele din plan sau nu pot să furnizeze un anumit număr de produse din lipsa de capacitate.

             Pentru comanda analizată programul de producţie lunar al secţiei de fabricaţie CB1 coincide chiar cu programul de producţie al societăţii.

             Există însă cazuri când o secţie nu poate realiza o anumită comandă de mărime mare primită de la beneficiari în termenele de livrare stabilite cu beneficiarul. În acest caz programul de producţie centralizator se detaliază pe secţii de producţie.

             Societatea mai fabrică pe lângă producţia pe bază de comenzi şi o serie de produse concepute de ea şi care servesc comercializării directe sau prin intermediari către populaţie.     De remarcat este faptul că această producţie se realizeaza în timp pe parcursul unei perioade de 2-3 luni. Astfel secţiile pe lângă comenzile ferme primite produc şi o serie de repere ce sunt asamblate mai târziu. Aceste repere sunt stabilite de către compartimentul PPUP şi reprezintă anumite părti ale unui produs (ex: mâneci de tricouri, gulere, etc) care contribuie la încărcarea uniformă a utilajelor între două comenzi ferme primite.

2.3.          ANALIZA CRITICĂ A METODOLOGIEI ACTUALE DE ELABORAREA  A PROGRAMELOR DE PRODUCŢIE ÎN CADRUL 

SC.M&M STYLE FANTASY S.R.L.

         Pe baza informării anterioare asupra modului de elaborare a programelor de producţie, de lansare şi urmărire a producţiei, se poate observa că în cadrul acestei societăţi, programul de fabricaţie nu este suficient fundamentat, datorită în principal unei repartizări nu întotdeauna judicioase a sarcinilor pe secţii de producţie, a lipsei unei baze de date, de altfel aflată în prezent în formare, a inexistenţei până acum a preocupărilor privind studiul economiei de piaţă şi nu în ultimul rând a inerţiei, a imobilismului personalului începând cu conducerea şi terminând cu executanţii.

          Lipsa unor analize serioase la nivelul produsului, inexistenţa unui preţ al pieţei, toate acestea coroborate cu problematica asigurării unei baze corespunzătoare de materii prime şi materiale şi cu imperfecţiunile sistemului la nivelul politicii economice constituite de asemenea în momentul de faţă, obstacole în realizarea programnlui[13].

         Totodată, în condiţiile în care prin specificul fabricaţiei există numeroase sortimente de produse fără utilizarea calculatorului nici nu se poate discuta de o fundamentare ştiinţifică a unui program de fabricaţie.

         Analiza detaliată a sistemului actual de programare, lansare şi urmărire a producţiei a relevat o funcţionare necorespunzătoare a unor subactivităţi şi anume:

se folosesc fişe ale proceselor tehnologice de realizare a produselor învechite din punct de vedere tehnologic în sensul că operatiile şi reperele prezentate sunt într-o ordine aproximativ aleatoare fapt care conduce la creşterea timpului de realizare a produselor finite;

nu se indică termenele de execuţie pentru fiecare etapă a procesului de execuţie, lansarea în fabricaţie a reperelor şi a operaţiilor necesare realizării unui produs

făcându-se în acelaşi timp fapt care conduce şi la o încărcare neunimiformă a utilajelor şi forţei de muncă precum şi folosirea întregii ei capacităţi;

se foloseşte în număr mare de documente, fără a asigura informaţiile necesare; transmiterea sarcinilor zilnice se face verbal, fapt ce poate conduce la

introducerea de erori existând fişe de sarcini de producţie doar la nivelul săptămânii acestea nefiind detaliate pe zilnic;

fişele de distribuţie a sarcinilor nu conţin termene de începere a operaţiilor şi realizare a reperelor ducând astfel la timpi de aşteptare pentru utilaje aflate în amontele procesului de producţie.

nu se folosesc tehnici şi metode corespunzătoare complexităţii procesului de fabricaţie, ceea ce determină o intensă activitate de dispecerat pe toate nivelele ierarhice;

nu se poate vorbi de o programare eficientă a producţiei atâta timp cât nu se cunoaşte exact capacitatea de producţie a fiecărei secţii, grupa de utilaje pentru perioada de plan luată în considerare, această capacitate fiind calculată pe baza unor norme de timp depăşite şi neţinându-se seama de calificarea muncitoriilor precum şi de uzura utilajelor;

      nu se face o programare propriu -zisă a producţiei pe secţii, utilaje şi repere şi utilaje ci o simplă planificare pe secţii, lăsând în seama şefilor de secţie programarea pe schimburi, pe ore, şefii de secţie intervenind cu corecţii sau îndrumări.

nu se execută un grafic reţea de aprovizionare cu materii prime şi materiale lunar;

nu se elaborează grafice zilnice a gradului de îndeplinire a producţiei

        situaţiile după care se lucrează (situaţia stocurilor, situaţia producţiei neterminate) conţin erori care se răsfrâng în mod negativ asupra programării şi execuţiei producţiei, de unde rezultă munca în salturi, necorelării între programul de producţie înaintat secţiilor şi necesităţile reale ale secţiilor;

planul lunar nu este detaliat pe zile; astfel, în ziua întâi ar trebui înscrise în plan acele repere componente care condiţiomează realizarea în aeeeasi lună a reperelor superioare.

prelucrarea informaţiilor pe calculator este îngreunată de lipsa unor nomenclatoare unice şi complete de codificare (nomenclatorul operaţiilor tehnologice, cel al maşinilor şi utilajelor, nomenclatorul secţiilor de producţie);

urmărirea producţiei cu ajutorul tehnicii de calcul este dificilă din cauza unor deficiente înregistrare în sistemul informaţional;

activitatea de urmărire la nivel de dezvoltare atins (ca volum, structură şi complexitate a producţiei) este departe de cerinţele impuse de o urmărire operativă, la zi şi chiar la oră;

situaţia consumurilor specifice este tratată în mod superficial toate reglările şi modificările de consum fiind vizibile după terminarea perioadei de producţie

apar erori atât în activitatea de programare, lansare şi urmărire a producţiei, cât şi la raportări;

lipsesc analizele detaliate la nivelul produselor, reperelor şi subansambIelor; deficienţa majoră înregistrată în activitatea de programare, lansare şi urmărire a

producţiei, o constituie lipsa unor calcule aprofundate de optimizare; astfel, determinarea mărimii optime a lotului de fabricaţie nu a fost fundamentată pe calcule matematice exacte specifice criteriului economic, tehnico-economic, tehnologic, altor criterii, ci pe calcule aproximative care am dus în unele situaţii la distorsiuni şi neritmicitate în realizarea producţiei;

activitatea de programare trebuie să se orienteze mai profund în direcţia elaborării strategiei de realizare a producţiei, aceasta înfăptuindu-se prin analize

economice şi tehnice, calculul capacităţii de producţie al bazei materiale, al personalului, efectuarea unor propuneri de măsuri de dezvoltare pentru capacitate în diferite sectoare;

lipsa unor studii de piaţă aprofundate şi a unor specialişti în acest domeniu; astfel, compartimentul marketing, în urma unor analize, testări, diagnosticari la nivelul pieţei interne şi externe trebuie să fie în măsura să pună Ia dispoziţie informaţii privind cerinţele beneficiarului.

Trebuie remarcat faptul că aspectele critice sus menţionate sunt favorizate de existenţa unor factori ca:

-         producţie foarte diversificată;-         fabricarea unor produse cu structura din ce în ce mai complexă necesitând

niveluri succesive de fabricaţie şi asamblare (geci şi canadiene de iarnă);-         acceptarea unor priorităţi în fabricaţie ce au la baza calcule de eficienţă

economică (se obţine un venit superior altor comenzi şi produse)-        introducerea în fabricaţie a unor produse de serie mică sau comenzi speciale,

concomitent cu producţia de serie mare;-         discontinuităţi în aprovizionarea tehnico-materială de la furnizoriii externi;-         fluctuaţii mari în forţă de muncă şi neasigurarea în totalitate cu personalul

calificat necesar.

În concluzie, cu toate aceste deficienţe întâmpinate, metodologia actuală de elaborare a programelor de producţie în cadrul acestei societăţi s-a materializat în:

     Studierea cererii, trierea comenzilor primite şi eşalonarea termenelor de livrare în corelaţie cu cerinţele beneficiarului la nivel de lună; această repartizare Ia nivel de luna a comenzilor se realizează în ideea păstrării unui echilibru între perioadele de execuţie

     Transformarea portofoliului de comenzi la nivelul compartimentului PPUP în niveluri unitare pe sectii şi pe luni;

     Plecând de la programul de producţie al cererilor ferme compartimentul   PPUP   elaboreaza un program lunar de activitate; practic, acest program este acoperit prin comenzi şi valoarea pentru circa 1,5-2 luni de producţie;

     Pe baza acestui program lunar de producţie sectiile stabiIesc stucturile de producţie care se vor realiza efectiv pe Iuna în curs.

            Conducerea unor asemenea activitatii de producţie trebuie să tina seama de unele criterii menite să produca o crestere a indicelui de satisfacere a cererii.

De asemenea, nu în ultimul rand trebuie avute în vedere analizele privind relatiile comerciale şi de cooperare economică cu alte intreprindeni din tara ce au acelasi profil de activitate.

           

2.3.1. Trecerea la forme superioare de organizare a producţiei pe principiile fluxurilor de fabricaţie-cale de îmbunătăţire a conducerii operative în cadrul secţiilor

              Organizarea  producţiei  în  flux se defineşte ca acea  formă de organizare a  producţiei de bază, caracterizată prin  specializarea locurilor  de muncă  în executarea   operaţiilor  fabricării  unui produs sau grupe de produse, prin amplasarea locurilor de muncă în succesiunea executării operaţiilor şi prin  deplasarea  produselor  de la un loc de muncă la altul prin mijloace adecvate -de regulă mecanizat - pe baza unui tact de funcţionare prestabilit.

               Liniile de producţie în flux, după criteriul de continuitate a procesului de fabricaţie se pot clasifica în linii de producţie cu flux continuu şi flux intermitent.

               Liniile în flux continuu reprezintă forma perfecţionane a producţiei în flux. Se foloseşte în condiţiile producţiei de masă sau de serie mare. Prelucrarea produselor se face fără întrerupere de la lansarea în fabricaţie şi până la obţinerea produsului finit.

               Condiţia esenţială pentru asigurarea continuităţii este exprimată de relaţia:

unde        (5)

                                 

                                   ti = durata operaţiei i;

                                 NImI = numărul unor de muncă la care se execută operaţia;

                                   T = tactul liniei de producţie în flux.

CONCLUZII

1. Economia globală postindustrială reprezintă un sistem deschis, dar al cărui elemente interacţionează, preponderent cu acele ţări sau regiuni, care au atins sau sunt capabile să atingă un rezultat adecvat al progresului economic, social şi tehnologic.

3. Conţinutul tranzacţiilor comerciale internaţionale reflectă gradul de maturitate şi capacitatea sistemelor economice de a se integra în economia globală postindustrială.

Contractul incheiat intre doua parti, prin care una - titular - se angajeaza sa-i cedeze celeilalte - beneficiar - dreptul de a folosi brevete de inventie, procedee tehnice, documentatii tehnice, scheme operatorii de productie, metode de exploatare a masinilor, metode de tratare a produselor, marci de fabrica, marci comerciale, marci de servicii, contra unui pret, in conditii si pe perioade determinate.

Licenta poate fi brevetata sau nebrevetata.

Contractul de licenta propriu-zis se refera numai la licenta brevetata. Acesta este un contract prin care proprietarul unui brevet de inventie - licentiator - isi vinde dreptul de folosinta a inventiei unei persoane - licentiat - contra unui pret si in anumite conditii.

In comertul mondial contractul de licenta are la baza reglementarile internationale referitoare la proprietatea intelectuala.

4. Obiectul contractului de licenta de know-how il reprezinta acordarea licentei de catre Licentiator Licentiatului, in vederea exploatarii know-how-ului, respectiv a cunostintelor tehnice necesare pentru fabricarea, functionarea, intretinerea ori comercializarea anumitor produse/ elaborarea si punerea in lucrare a unor tehnici sau procedee sau pentru alt procedeu mentionat in contract, in schimbul pretului achitat de Licentiat Licentiatorului, stabilit conform contractului.

Contractul este intocmit complex, la diverse articole cu variante de optiune, urmand ca partile sa il adapteze de la caz la caz. Documentul contine si Anexa nr.1 - Angajament de confidentialitate.

5. Marcile pot fi licentiate sau cesionate altor companii.

In cazul licentei, titularul marcii isi pastreaza dreptul de proprietate asupra marcii, permitand doar folosirea ei de catre una sau mai multe persoane fizice si/sau juridice.

Acest lucru se realizeaza prin plata unor sume de bani si pesupune incheierea unui contract de licenta.Contractul de licenta poate avea ca obiect numai o marca in vigoare si valabila si poarta asupra produselor sau serviciilor pentru care marca a fost inregistrata.

In cazul vinderii sau cesionarii unei marci, titularul marcii(cedentul) transfera definitiv, total sau partial, drepturile sale asupra marcii unei alte persoane(cesionar), contra unui pret. Transferul drepturilor se poate face si cu titlu gratuit, prin donatie sau testament.Contractul de cesiune poate avea ca obiect numai o marca in vigoare si valabila.

ANEXA 1

CONTRACT DE LICENTA - MODEL

NR. ...../..............

Incheiat intre:S.C. ..............................., cu sediul in .............., str. ............, nr. ..., cod postal ......, tel./fax ..........., inscrisa la Registrul Comertului sub nr. ......., cod fiscal ..........., reprezentata prin ......................., in calitate de .........., denumita in continuare LICENTIATORsiS.C. ..............................., cu sediul in .............., str. ............, nr. ..., cod postal ......, tel./fax ..........., inscrisa la Registrul Comertului sub nr. ......., cod fiscal ..........., reprezentata prin ......................., in calitate de .........., denumita in continuare LICENTIAT, s-a incheiat urmatorul contract de licenta.

Art. 1. Obiectul contractului:LICENTIATORUL acorda LICENTIATULUI dreptul de a produce si de a utiliza urmatoarele

marfuri: ..................................................... fabricate si dezvoltate conform brevetului LICENTIATORULUI, avand caracteristicile tehnice si realizand parametrii specificati in anexa nr. 1 la contract, denumite in prezentul contract "produse".LICENTIATUL va avea dreptul de a vinde produsele in urmatoarele teritorii: ...............................

Art. 2. Drepturile si obligatiile LICENTIATORULUI:In calitatea sa de proprietar al brevetului, LICENTIATORUL poate retrage LICENTIATULUI dreptul de productie, utilizare si vanzare, in cazul neindeplinirii obligatiilor contractuale, cu avizarea acestuia intr-un termen de 30 de zile.LICENTIATORUL este indreptatit la incasarea pretului pentru licenta acordata.LICENTIATORUL declara ca produsele sunt rezultatul propriei sale conceptii, ca ele reprezinta proprietatea sa industriala si ca el poate dispune legal si liber de toate brevetele, protejand LICENTIATUL in fata tertilor si suportand eventualele daune care ar rezulta din aceste pretentii.LICENTIATORUL se angajeaza sa livreze documentatia tehnica si furnitura necesare executarii si utilizarii produselor, la termenele prevazute in anexa nr. 2 la contract si sa acorde asistenta tehnica pentru fabricarea produselor.

Art. 3. Drepturile si obligatiile LICENTIATULUI:LICENTIATUL are dreptul exclusiv de productie, utilizare si comercializare a produselor in teritoriul contractual, in conditiile specificate in contract.Pe toata durata valabilitatii contractului, LICENTIATUL nu va putea contracta drepturi de productie, utilizare si comercializare pentru produse similare, cu concurentii LICENTIATORULUI fara aprobarea acestuia.LICENTIATUL se angajeaza sa nu transmita drepturile de productie, utilizare si comercializare obtinute prin acest contract in favoarea unui tert fara acordul prealabil al LICENTIATORULUI.LICENTIATUL se angajeaza sa plateasca LICENTIATORULUI pretul solicitat pentru drepturile de productie, utilizare si comercializare primite.

Art. 4. Termene si conditii de livrare pentru documentatia tehnica:LICENTIATORUL se angajeaza sa livreze documentatia tehnica necesara exercitarii drepturilor LICENTIATULUI, la termenele prevazute in anexa nr. 2 la contract.

Art. 5. Livrarea furniturii:LICENTIATORUL se angajeaza sa livreze toate componentele, piesele si materialele necesare fabricarii produselor la termenele si in conditiile specificate in anexa nr. 2 la contract.

Art. 6. Pretul contractului si modalitatile de plata:Pretul pe care LICENTIATUL este obligat sa-l plateasca este de ... $.Plata pretului se va face pe baza facturii emise de catre LICENTIATOR, in maximum .. zile de la primire. Plata se va face in lei, la cursul zilei emiterii facturii.

Art. 7. Garantii contractuale:LICENTIATORUL garanteaza LICENTIATUL asupra calitatii si a performantelor tehnice ale produselor pe o perioada de ... luni de la data comercializarii lor.

Art. 8. Modificarea contractului:Modificarea unilaterala a contractului este interzisa. Completarile si modificarile la prezentul

contract se fac prin acordul de vointa liber exprimat al ambelor parti si devin valabile si opozabile partilor contractante daca sunt cuprinse in acte aditionale semnate de ambii cocontractanti.

Art. 9. Raspunderea contractuala:Prezentul inscris serveste interesul comun al partilor care se obliga sa-l execute intocmai, cu buna credinta, sinceritate si seriozitate.Ambele parti se obliga sa urmareasca si sa se informeze reciproc asupra derularii contractului.Neexecutarea, executarea necorespunzatoare sau executarea cu intarziere a obligatiilor contractuale angajeaza pentru partea in culpa raspunderea si, implicit, plata de penalitati si despagubiri.Nerespectarea in termen a obligatiilor asumate in prezentul contract atrage o penalizare de ...% din valoarea contractului, penalizare ce va fi suportata de partea in culpa.

Art. 10. Forta majora:Forta majora exonereaza de raspundere partea care o invoca, in conditiile legii, cu cerinta notificarii partenerului contractual in termen de ... zile de la aparitie.Orice eveniment independent de vointa partilor, imprevizibil si insurmontabil, aparut dupa incheierea contractului si care impiedica partile sa execute total sau partial obligatiilor contractuale, va fi considerat caz de forta majora. Partea care invoca forta majora are obligatia sa o aduca la cunostinta celeilalte parti, in scris, in maximum 5 (cinci) zile de aparitie, iar dovada fortei majore, impreuna cu avertizarea asupra efectelor si intinderii posibile a fortei majore, se va comunica în maximum 15 (cincisprezece) zile de la aparitie. Data de referinta este data stampilei postei de expediere. Dovada va fi certificata de Camera de Comert si Industrie sau alt organism abilitat de legea statului care o invoca. Partea care invoca forta majora are obligatia sa aduca la cunostinta celeilalte parti incetarea cauzei acesteia in maximum 15 (cincisprezece) zile de la incetare. Daca aceste imprejurari si consecintele lor dureaza mai mult de 3 luni, fiecare partener poate renunta la executarea contractului pe mai departe. In acest caz, nici una din parti nu are dreptul de a cere despagubiri de la cealalta parte, dar ele au indatorirea de a-si onora toate obligatiile pana la aceasta data.

Art. 11. Solutionarea litigiilor:Eventualele litigii care s-ar putea ivi in legatura cu acest contract vor fi solutionate pe cale amiabila, iar daca partile nu cad de acord, vor fi solutionate de instantele de judecata competente.

Art. 12. Dispozitii finale:Prezentul contract s-a incheiat in 2 (doua) exemplare, din care 1 exemplar la LICENTIAT si 1 exemplar la LICENTIATOR.Actele aditionale la contract se vor incheia in acelasi numar de exemplare.

LICENTIATOR, LICENTIAT,Prin ........................ Prin ........................In calitate de .............. In calitate de ........................................... .............................

ANEXA 2

MODEL

CONTRACT DE PRODUCTIE MARFURI INDUSTRIALENr. ..............................................

PARTILE CONTRACTANTE

S.C. …………………………………………. S.A. cu sediul in …………….. ………………………….., inregistrata la Oficiul Registrului Comertului sub nr. J/ …………….. cod fiscal …………………………., reprezentata legal prin Dl./dna ………………………………….. – Director General si ec. ………………….. – Director Economic, in calitate de VANZATOR, numita in continuare "V"si

Societatea comerciala …………………………………..., cu sediul in ……………………………………………………………………… inregistrata la Oficiul Registrului Comertului sub nr. J………………………., cod fiscal nr. R …………………………………………, reprezentata legal prin domnul ….. …….. ………………… - Director General si …………………………. - Director Economic, in calitate de CUMPARATOR, numita in continuare "C"

a convenit incheierea prezentului Contract de productie marfuri industriale, cu respectarea urmatoarelor clauze:

OBIECTUL CONTRACTULUI

Vanzatorul se obliga sa produca si sa vanda lui C, in baza tehnologiei cumparatorului, atestata prin contractul de licenta nr. 1011378/2000 emis de Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci, iar cumparatorul se obliga sa cumpere marfurile (produsele) care cuprinde sortimentatia si preturile care au fost negociate si convenite intre parti si detaliate in Anexa nr. 1. Marfurile (produsele) care fac obiectul acestui contract se vor realiza pe baza documentatiilor tehnice si tehnologiei pe care le va pune la dispozitie cumparatorul.C va pune la dispozitie intreaga baza de cunostinte tehnice, teoretice si tehnologice a pachetului (surse, programe executabile, baza de date si analiza) de sisteme ……………………………, produse semifinite ce urmeaza a fi utilizate in activitatea de productie, precum si in alte activitati aferente productiei, promovarii comerciale si executiei publice.C va avea dreptul si obligatia de a urmari orice contrafacere sau utilizarea sub orice forma a productiei in limita drepturilor detinute prin prezentul contract, pe cheltuiala si riscurile sale.C este singurul titular al drepturilor ce rezulta din dreptul de licenta pentru sistemele ………………….., fiind singurul in masura sa ordone efectuarea de modificari, imbunatatiri, corectari si orice este necesar pentru cresterea calitatii si fiabilitatii produsului comandat.Prezentul contract se incheie pentru o perioada de 10 (zece) ani. El este srict confidential (partile obligandu-se sa nu-l difuzeze tertilor) pe o perioada de 13 ani de la data semnarii acestuia, indiferent de motiv.

DURATA SI TERITORIUL

Prezentul contract se incheie pentru o perioada de 10 (zece) ani (de la data semnarii contractului) si este valabil in orice teritoriu in Romania si in strainatate.

PRETUL CONTRACTULUI. MODALITATI DE PLATA

Anexa 1 cuprinde specificatiile de produse, calitatea acestora si pretul individual determinat, fara TVA, exprimat in EURO, valori care nu pot fi modificate pe intreg parcursul derularii prezentului contract decat pe baza unor justificari reale (ex. cresterea preturilor la anumite componente din import). Intentia de modificare trebuie anuntata cu cel putin 30 zile inainte sa-si produca efectele si se negociaza intre parti, fiind consfintita printr-un act aditional.Specificatiile produselor livrate, cantitatile: anuale, lunare, saptamanale, valoarea integrala, sau pe fiecare transa de produse livrate vor fi stabilite prin Anexe la Contract si vor deveni operabile prin comenzile ferme detaliate in anexe, in care se vor preciza cantitatile, termenele de livrare, calitatea etc.

Ca modalitate de plata: VANZATORUL va factura valoarea produselor livrate cumparatorului odata la 15 zile si se va achita cu ordin de plata sau in compensare, factura emisa de catre vanzator poate fi data in plata-compensatorie catre alti creditori ai vanzatorului, respectiv in cuantumul datoriei pentru gaze si eventual pentru energie.De asemenea, daca partile decid, diferentele livrate pot fi compensate cu facturile aferente lunii urmatoare.CUMPARATORUL se obliga sa deconteze fiecare factura in termen de 30 (treizeci) de zile de la data emiterii acesteia, a treizecea zi fiind considerata scadenta plati.Vanzatorul se obliga sa respecte termenele prevazute in comenzile emise decumparator si acceptate de Vanzator.

OBLIGATIILE PARTILOR

Cumparatorul se obliga:Sa achite contravaloarea contractului, la termenele stabilite de comun acord;Sa dezvolte in comun cu V pachetul de sisteme ...................., in urma unor operatiuni de implementare specifice cumparatorului sau unor terti;Sa predea informatiile tehnice si tehnologice necesare realizarii produselor prezentate in Anexa 1;Sa asigure operatiunile de implementare solicitate de V;Sa asigure instruirea operatorilor, tehnicienilor, personalului etc., desemnati de catre cumparator;Sa furnizeze licenta de productie pentru realizarea sistemelor ....................;Sa suporte costurile de realizare a proiectului grafic, promovare, productie si distributie a materialului;Sa stabileasca si sa intocmeasca un plan de productie;Sa asigure elaborarea si derularea campaniilor promotionale, sa promoveze prin mijloace mass-media, la care are acces, atat materialul cat si imaginea V;Sa urmareasca si sa se asigure de respectarea clauzelor mentionate la paragraful precedent de catre clienti, de a se opune oricarei utilizari a prestatiei V, daca prin aceasta utilizare se aduc prejudicii grave C.

Obligatiile vanzatorului:Sa nu furnizeze date tehnice si tehnologice unor terti, referitoare la sistemele ....................;Sa nu reproduca si sa livreze unor terti manualul de utilizare pentru tehnologiile .................... sau parti din acesta;Sa asigure mijloacele tehnice si financiare in limita bugetului popriu alocat pentru productia de sisteme ....................;Sa pastreze confidentialitatea asupra termenilor in care s-a incheiat prezentul contract;Sa respecte calitatea prestatiei sale si sa garanteze respectarea datelor tehnice si tehnologice ale procesului de productie etc., fara a opera modificari care ar prejudicia grav calitatea produsului realizat, performantele si fiabilitatea acestuia;Sa utilizeze toate calitatile sale profesionale in activitatea desfasurata;Sa respecte conditiile angajamentelor asumate;

AMBALAREA, MARCAREA SI ETICHETAREA MARFURILOR

Vanzatorul se obliga sa ambaleze marfurile in conformitate cu precizarile din documentatiile tehnice transmise de cumparator. Ambalajele pot fi returnate sau se vand impreuna cu marurile daca partile convin.In cazul in care marfurile se vand impreuna cu ambalajele vanzatorului, acestea trec in proprietatea cumparatorului odata cu marfa. Pretul ambalajelor se va evidentia separat in fiecare factura.Vanzatorul se obliga sa predea marfurile marcate si etichetate potrivit cerintelor legale si precautiilor care se impun referitoare la securitatea marfurilor.

TRANSPORTUL SI RECEPTIA MARFURILOR

Vanzatorul se obliga sa predea si cumparatorul se obliga sa preia marfurile la termenele de livrare prevazute in Anexa 2 la Contract.Receptia cantitativa si calitativa a marfurilor se va efectua la sediul cumparatorului.Cumparatorul va asigura transportul marfurilor la sediul sau din ……………………, prin grija, cu personalul sau/si pe cheltuiala sa.C are obligatia de a efectua receptia produselor in maximum 5 zile de la prezentare, confirmand in acest interval de timp facturile emise prin transmiterea in copie a procesului - verbal de receptie.In cazul in care produsele sunt respinse la receptia calitativa, vanzatorul se obliga sa le inlocuiasca, dar nu mai tarziu de 15 zile de la data consemnarii deficientei.Receptia (cantitativ-calitativa) se va face atat in m2 cat si in Kg, acest lucru permitand verificarea respectarii tehnologiei.VANZATORUL se obliga, odata cu predarea marfii, sa inmaneze delegatului cumparatorului urmatoarele documente :

- avizul de expeditie;- declaratia de conformitate;- buletinele de analize;

- odata la 15 (cincisprezece) zile factura fiscala semnata, datata si cu toate rubricile completate. 8. Dupa receptie C va purta intreaga responsabilitate privind marfurile livrate, inclusiv raspunderea civila si raspunderea privind distrugerea proprietatii, dar nu numai limitat la acestea. 9. Marfa receptionata si acceptata calitativ nu va putea fi returnata.

GARANTII

Calitatea produselor va fi conforma cu cerintele de calitate cuprinse in documentatia tehnica pusa la dispozitie vanzatorului de catre cumparator, conform Anexa 2.Calitatea va fi atestata printr-o declaratie de conformitate si buletinele de analiza, care vor insoti fiecare din loturile de produse livrate.Orice problema legata de calitatea produselor livrate se va notifica vanzatorului in termen de 5 zile de la receptie, inscris - cu reclamatiile specifice, in lipsa acestora produsul se va considera acceptat si corespunzator calitativ.V garanteaza in mod expres pe C de linistita exercitare a drepturilor cedate si in special ca V nu are calitatea de acorda drepturile de productie prin prezentul contract pentru productia de sisteme .................... in ansamblul sau si ca aceste drepturi nu sunt si nu vor fi in nici un fel cedate, grevate de sarcini sau acordate vreunui tert.V garanteaza ca detine in mod legal toate drepturile de la tertii care au legatura cu productia programului sisteme .....................

V garanteaza ca nu a introdus si nu va introduce in productia de sisteme .................... vreo reproducere sau fragmente susceptibile sa incalce drepturile tertilor care sa dea loc la litigii pentru plagiat. V este raspunzator, atat fata de terti cat si fata de C pentru nerespectarea prezentului articol.V se angajeaza sa nu tulbure cu nimic bunul mers al productiei si sa nu faca prin nici un mijloc declaratii care ar putea sa aduca vreun prejudiciu acestei exploatari.V se obliga sa-l garanteze pe cumparator impotriva evictiunii totale sau partiale.Daca va avea loc evictiunea totala, vanzatorul se obliga sa plateasca pretul, fructele, cheltuielile de judecata si daunele interese.Daca va avea loc evictiunea partiala, C va avea dreptul sa ceara desfiintarea vanzarii sau mentinerea acesteia cu plata de daune interese.V garanteaza pe C contra viciilor aparente si ascunse ale marfurilor vandute pe o perioada de ….. luni calculata de la data preluarii marfurilor, el raspunzand in perioada de garantie acordata.V se obliga sa respecte "Clauzele de pastrare a confidentialitatii" privind orice informatie tehnica si tehnologica conform prezentului contract.

CLAUZE DE CONFIDENTIALITATE

S.C. ………………………………. se obliga:Sa nu realizeze/produca timp de …. ani de la momentul incetarii contractului, pentru sine sau pentru terti, produsele care fac obiectul prezentului contract sau produse similare acestora destinate aceluiasi domeniu de activitate.Sa pastreze caracterul confidential, sa nu dezvaluie sub nici o forma si sa nu foloseasca informatii referitoare la: tehnologia de realizare a foliilor si solutiilor aferente sistemului .................... cat si imbunatatirii calitatii si fiabilitatii produselor comandate, aparute ulterior in cadrul procesului tehnologic.In activitatea sa S.C. ……………………….. va considera toate informatiile primite de la ………………………. confidentiale si nu le va utiliza decat pentru realizarea obiectului contractului de productie intervenit intre parti, obligandu-se sa nu divulge, sa nu multiplice si sa nu utilizeze in alte scopuri aceste informatii, fara acordul scris al S.C. ………………………., cunoscand ca nerespectarea acestei obligatii intra sub incidenta prevederilor legale penale si comerciale in vigoare.Sa nu divulge date sau informatii referitoare la activitatea relativa la realizarea productiei comerciale.Sa nu divulge relatiile contractuale sau de afaceri ale C cu tertii.Sa nu divulge orice informatii, tranzactii, documentare etc. cu caracter confidential ale C.Sa nu faca nici o declaratie referitoare la relatia cu SC ………………….. destinata sau care ar putea fi adusa la cunostinta mass-media, cu exceptia cazurilor cand exista o imputernicire expresa din partea persoanelor abilitate de C.Sa nu ia de la C si sa nu transmita tertilor nici un material care apartine C, fara acordul scris al acestuia. Prin "material" se intelege: casete, dischete, foi redactate, produse finite, mostre etc.S.C. ……………………………., ca beneficiar al informatiilor secrete furnizate de S.C. ……………………………., se obliga sa incheie cu tertii, care iau cunostinta de datele preotejate, conventii de confidentialitate, astfel incat sa asigure secretul informatiilor primite. De asemenea, S.C. ……………………………... se obliga sa adopte, sub propria si intreaga sa responsabilitate, toate masurile necesare pentru ca principiul de confidentialitate si regulile care decurg de aici sa fie respectate de ansamblul personalului de care dispune.Pentru incalcarea obligatiilor de confidentialitate asumate potrivit prezentului Acord, S.C. …………………………. va plati creditorului obligatiei, lui C, daune interese.

Exceptii: orice informatii, date tehnice sau tehnologice care sunt publice sau aflate in posesia S.C…………………………. inainte de semnarea prezentului contract, sau informatii ce vor fi obtinute legal de la terti.

REZILIEREA CONTRACTULUI

C sau V poate rezilia contractul in urmatoarele situatii:neandeplinirea oricarei obligatii semnate de V sau C prin prezentul contract;incalcarea garantiilor acordate de V sau C prin prezentul contract;pronuntarea unei hotarari judecatoresti impotriva V sau C care afecteaza indeplinirea obligatiilor asumate prin prezentul contract;pentru neexecutarea de catre una din parti a oricarei obligatii prevazute in prezentul contract, creditorul va fi indreptatit ca dupa simpla punere in intarziere prin scrisoare recomandata, ramasa fara raspuns in termen de …… zile de la expediere, sa considere prezentul contract ca reziliat din vina debitorului, creditorul rezervandu-si drepturile pentru toate daunele.

EFECTELE REZILIERII CONTRACTULUI

Pe durata derularii prezentului contract dreptul de licenta nr. …………………………………… emis de O.S.I.M. asupra programului de sisteme .................... ramane in administrarea C.La expirarea contractului de productie sau in caz de reziliere a acestuia, S.C. ……………………… isi pastreaza urmatoarele drepturi: dreptul de a decide daca, in ce mod si cand va fi adus la cunostinta publica programul de sisteme .................... sub licenta, precum si toate modificarile si imbunatatirile intervenite in procesul de productie;dreptul de a pretinde recunoasterea calitatii de licentiat al programului de sisteme ....................;dreptul de a decide sub ce nume va fi adus la cunostinta publica programul de sisteme ....................;dreptul de a pretinde respectarea integritatii programului de sisteme .................... si de a se opune oricarei modificari, precum si oricarei atingeri aduse acestuia;dreptul de a retracta programul informatic, despagubind, daca este cazul, pe titularii drepturilor de exploatare, prejudiciati prin exercitarea retractarii;dreptul patrimonial exclusiv de a decide daca, in ce mod si cum va fi utilizat si exploatat programul de sisteme ...................., inclusiv de a consimti la utilizarea sa de catre altii, reproducerea integrala sau partiala a programului;comunicarea publica prin intermediul inregistrarilor pe suport.

FORTA MAJORA

Partea care invoca forta majora va aviza cealalta parte in 5 zile de la aparitia fortei majore, dand detalii cat mai complete asupra cauzei/cauzelor care determina situatia de forta majora. Partea care a invocat forta majora va aviza prompt incetarea cauzei/cauzelor care a/au determinat situatia de forta majora.In caz de forta majora, asa cum este definita aceasta prin lege, cum ar fi:incendii, cutremure, greve, manifestari civile, acte guvernamentale, actiuni sindicale, calamitati sau dificultati grave, precum si nerespectarea de catre V a obligatiilor prezentului contract care rezulta din evenimente independente de vointa sa si care ar intarzia, opri sau paraliza eventuala actiune,

C va putea sa prologe data sau sa intrerupa activitatea in orice moment si isi cere dreptul de a rezilia prezentul contract, fie de a suspenda executarea pentru o perioada pe care o va stabili.In caz de suspendare, care nu poate sa depaseasca doua luni consecutiv, efectele contractului vor fi suspendate pana in momentul in care C considera ca faptul de forta majora sau orice actiune au incetat iar efectele prezentului contract pot fi reluate. Durata contractului se va prelungi automat cu perioada ramasa de la data suspendarii.Forta majora constatata in conditiile legii si notificata in scris la sediul legal al asociatului, in termen de 48 de ore de la producerea evenimentului, exonereaza de raspundere partea care o invoca.In cazul incalcarii de catre una dintre parti a obligatiilor sale, neexercitarea de catre partea prejudiciata a dreptului de a cere executarea intocmai sau prin echivalent a respectivei obligatii, nu inseamna ca partea prejudiciata a renuntat la acest drept.In 15 zile lucratoare dupa incetarea situatiei de forta majora, partea care invoca forta majora va trimite celeilalte parti actele doveditoare corespunzatoare, emise de autoritatea competenta.

LITIGII SI PENALITATI

Orice disputa sau litigiu intre parti, rezultand din incheierea sau indeplinirea contractului sau in legatura cu acesta, care nu poate fi rezolvata pe cale amiabila, prin intelegere intre parti in 30 de zile de la data avizului scris, trimis de catre o parte celeilalte parti, despre respectiva disputa sau litigiu, va fi solutionata de catre instantele judecatoresti.Disputa sau litigiul in discutie vor fi rezolvate in fond pe baza prevederilor contractului si a legii romane aplicabile.Pentru neandeplinirea obligatiilor asumate prin acest contract, debitorul va fi pus in intarziere printr-o scrisoare recomandata, avand termen de gratie pentru executarea obligatiei de 8 zile de la data expedierii scrisorii recomandate. Pentru neandeplinirea obligatiilor contractuale sau indeplinirea lor defectuoasa, partile isi datoreaza penalitati, calculate la valoarea prestatiei neandeplinite, atat marfa nelivrata cat si marfa neachitata. Procentele agreate de parti aplicabile in cazul calculului de penalitati sunt de ……% pe zi.In cazul in care suma penalitatilor nu acopera prejudiciul cauzat, partile sunt in drept a pretinde daune compensatorii.

DISPOZITII FINALE

Eventualele sume obtinute din sponsorizarea programului de sisteme .................... se cuvin si sunt proprietatea C.V nu poate ceda drepturile rezultand din prezentul contract decat cu consimtamantul expres si in scris al C.Oricare din clauzele prezentului contract nu poate fi modificata decat cu acordul scris al ambelor parti, prin acte aditionale.Orice nota referitoare la prezentul contract se va face in scris si va fi inmanata personal, sub semnatura sau scrisoare recomandata sau telegrafica, la adresele mentionate de parti. Partile sunt obligate sa isi comunice reciproc orice schimbari intervenite la adresele mentionate in prezentul contract.In caz de neantelegere privind executarea prezentului contract, competenta revine instantelor judecatoresti de drept comun, dupa incercarea de conciliere pe cale amiabila.In cazul nerespectarii clauzelor contractuale, partea lezata poate cere partii in culpa plata de penalitati si a daunelor-interese produse.

Prezentul contract contine Anexele 1, 2 si 3 etc., ce fac parte din prezentul contract, in care se precizeaza componenta programului de sisteme .................... care face obiectul prezentului contract.Partile semnatare ale prezentului contract declara ca reprezentantii lor ce semneaza contractul sunt pe deplin autorizati sa o faca si prin acesta se obliga sa respecte termenii contractuali si conditiile acestui contract.Prezentul contract a fost incheiat la / in ……………, in ……… exemplare, cate ……… exemplare pentru fiecare parte, cu aceeasi valoare fiecare, intocmite in limba romana, fiind semnat astazi................................ .

Prezentul contract intra in vigoare de la data semnarii sale de catre parti.

VANZATOR, CUMPARATOR,

ANEXA 3

Contract de Acordare de licenţă

Acest Contract de Acordare de Licenţă reprezintă o înţelegere legală între dumneavoastră (ca persoană fizică sau juridică) şi KEVIN SOFTWARE & DESIGN SRL pentru utilizarea produsului software denumit "Magazinosaurus Rex™" (sau produsul) aparţinând KEVIN SOFTWARE & DESIGN SRL, care include software-ul propriu-zis, suportul tehnic şi documentaţia de ajutor. Toate acestea sunt protejate de legislaţia internă şi internaţională privind drepturile de autor şi proprietatea intelectuală. Prin instalarea, copierea sau orice alt tip de utilizare a produsului Magazinosaurus Rex™, acceptaţi termenii acestui

contract. Dacă nu sunteţi de acord cu termenii acestui contract, nu instalaţi şi nu utilizaţi produsul Magazinosaurus Rex™.

Magazinosaurus Rex™ este vândut pe bază de licenţă de utilizare. Pentru a utiliza acest produs, trebuie să beneficiaţi de o licenţă de utilizare. Acest Contract de Acordare de Licenţă este licenţa de utilizare acordată dumneavoastră de către KEVIN SOFTWARE & DESIGN SRL pentru un singur domeniu web.

Magazinosaurus Rex™ este marcă înregistrată la OSIM - Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci şi program software în curs de înregistrare la ORDA - Oficiul Român al Drepturilor de Autor.Site-ul oficial al produsului este www.magazinosaurus-rex.ksd.ro . Acesta conţine cele mai recente informaţii, precum şi informaţii legate de varianta curentă a produsului.

ACORDAREA LICENŢEIKEVIN SOFTWARE & DESIGN SRL vă oferă următoarele condiţii de acordare a

licenţei pentru Magazinosaurus Rex™:Magazinosaurus Rex™ funcţionează pe orice server Apache 1.3.5 sau superior, pe

care există instalat limbajul PHP 4.0.6 sau superior şi o bază de date MySQL 4.0 sau superior. Nici o altă configurare nu permite rularea produsului.

Instalarea şi configurarea produsului este realizată gratuit de către KEVIN SOFTWARE & DESIGN SRL. Manualul de utilizare este distribuit gratuit. Suportul şi suportul tehnic sunt acordate gratuit pe o perioadă de 1 an de la data cumpărării.

O licenţă de utilizare vă dă dreptul de a instala şi de a utiliza o copie a produsului Magazinosaurus Rex™ pe o singură adresă web (un singur domeniu). Pentru a utiliza Magazinosaurus Rex™ pe mai multe adrese web trebuie să obţineţi o licenţă pentru fiecare adresă în parte. Mai explicit, pentru a deschide mai multe magazine virtuale construite cu ajutorul acestui produs, vă trebuie câte o licenţă de utilizare pentru fiecare domeniu în parte.

Singurele cazuri în care puteţi folosi produsul pe mai multe adrese web sunt cele în care:adresele suplimentare sunt redirecţionate către adresa pentru care aţi obţinut licenţa, sauadresele suplimentare sunt simple adrese mirror ale site-ului principal.

Redirecţionarea trebuie să fie valabilă indiferent de browser, adresă IP, ţara de origine, sistemul de operare.

Licenţa acordată începe la data la care veţi instala, copia sau utiliza în orice alt mod, pentru prima dată, produsul Magazinosaurus Rex™, şi va continua doar pentru adresa web (domeniul) pe care aţi instalat iniţial produsul şi eventualele adrese mirror sau de redirecţionare.Produsul nu poate fi transferat pe o altă adresă web.

Licenţa se aplică exclusiv software-ului Magazinosaurus Rex™. Conţinutul bazei de date configurate cu ajutorul software- ului este proprietatea dumneavoastră şi puteţi dispune de el cum vreţi, inclusiv să îl folosiţi în alt produs software.

Aveţi dreptul să aduceţi modificări de orice natură aplicaţiei (atât codului cât şi elementelor grafice). Acest lucru nu înseamnă că aveţi dreptul să creaţi produse derivate pe care să le licenţiaţi, închiriaţi, vindeţi sau vinde în leasing fără acordul KEVIN SOFTWARE & DESIGN SRL.

Pe de altă parte, modificările făcute pe cont propriu codului .php conduc automat la pierderea suportului tehnic din partea KEVIN SOFTWARE & DESIGN SRL.

Este interzisă sub-licenţierea, închirierea, vânzarea sau leasingul produsului Magazinosaurus Rex™ fără acordul KEVIN SOFTWARE & DESIGN.COD TERŢ

Magazinosaurus Rex™ include o licenţă open-source de FCKeditor (www.fckeditor.net) distribuită sub termenii LGLP - Lesser General Public License (http://www.opensource.org/licenses/lgpl-license.php).

Acolo unde este cazul, eventualele deficienţe legate de funcţionarea scripturilor unui procesator de plăţi online trebuie discutate direct între dumneavoastră, ca proprietar al licenţei de utilizare, şi procesatorul respectiv. KEVIN SOFTWARE & DESIGN SRL nu răspunde în particular de:schimbarea manierei de funcţionare a integratorului de plăţi online

LIMITAREA GARANŢIEIKEVIN SOFTWARE & DESIGN SRL nu garantează că produsul Magazinosaurus Rex™ instalat pe domeniul dumneavoastră: - vă va satisface toate cerinţele şi/sau aşteptările sau că este cel mai performant de pe piaţă - va fi satisfăcător pentru apropiaţii, angajaţii, rudele dumneavoastră - vă va aduce profit sub raport al vânzărilor realizate pe internet - nu va fi atacat de hackeri şi eventual avariat - nu va fi denigrat şi nu va da naştere unor comentarii negative, în public sau în privat

KEVIN SOFTWARE & DESIGN SRL CLIENT

ANEXA 4

AUTORIZAŢIE / LICENŢĂ NEEXCLUSIVĂ

pentru comunicarea publică a prestaţiilor artistice din domeniul audiovizual în cinematografe, conform dispoziţiilor Legii nr 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, cu modificările şi completările ulterioare şi normelor de aplicare,eliberată astăzi, ______________________:

Denumire societate: ____________________________________Sediul societăţii: oraş: _____________str. _________________________________ nr.__, bloc:___, Sc.___, ap.__, Jud: ______________, Telefon:_________________________________________________________________Fax: ____________________________________________________________________,

Mobil: __________________________________________________________________,e-mail: _______Înregistrare la Registrul Comerţului cu nr. ___________________, C.U.I.___________________________________________________________________Banca:___________________________________________________________________Cont nr: __________________________________________________________________Reprezentată legal de _________________________________________,în calitate de ______________________________, în cele ce urmează purtând denumirea de UTILIZATOR

I OBIECTUL AUTORIZAŢIEIUTILIZATORUL plăteşte o remuneraţie pentru utilizarea prestaţiilor artistice în domeniul audiovizual în cinematografe în schimbul autorizaţiei acordate de CREDIDAM, ca unic organism de gestiune şi administrare a drepturilor conexe ale artiştilor interpreţi, cu sediul în Bucureşti, str. Jules Michelet nr. 15-17, ap.11, sect.1, cont nr. RO023INGB0001000152938958 deschis la ING BANK, cod fiscal 9089320, având personalitate juridică în temeiul HJ 207/19.09.1996 a Judecătoriei Sect.1, reprezentat legal de dl. Ştefan Gheorghiu în calitate de Director General.Cuantumul este prevăzut în norma de aplicare a Legii nr 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe cu modificările şi completările ulterioare. II LIMITELE AUTORIZAŢIEI. RĂSPUNDEREA PĂRŢILORAutorizaţia / licenţa neexclusivă este personală şi poate fi cesionată unui terţ numai cu acordul CREDIDAM şi în condiţii convenite de comun acord.CREDIDAM poate numi unul sau doi delegaţi pentru monitorizarea comunicării fonogramelor publicate în scop comercial sau a reproducerilor acestora. Delegaţii au acces liber la spectacole, în săli de cinematograf, etc. numai în baza legitimaţiilor emise de CREDIDAM şi delegaţiilor care indică ora şi scopul accesului.Delegaţii pot utiliza echipamente de înregistrare audio/video portabile în spaţiile în care sunt comunicate fonograme publicate în scop comercial sau reproduceri ale acestora sau prestaţii artistice în domeniul audiovizual.

III CONDIŢII FINANCIAREPentru acordarea autorizaţiei de către CREDIDAM, UTILIZATORUL se obligă să achite o remuneraţie lunară, până cel târziu în data de 25 a fiecărei luni pentru luna precedentă, indiferent de durata efectivă a utilizării. Conform normelor de aplicare a Legii nr 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe cu modificările şi completările ulterioare.Pentru întârzieri la plată, utilizatorii datorează penalizări pentru fiecare zi de întârziere, aferente sumelor neachitate la termen în cuantumul celor datorate pentru debitele la stat.IV OBLIGAŢIA ADMINISTRATORULUI Obligaţia de plată a remuneraţiilor revine deţinătorului cu orice titlu al spaţiului în care are loc comunicarea publică.În situaţia subînchirierii parţiale a unui spaţiu în care are loc comunicarea publică, deţinătorii cu orice titlu ai spaţiilor închiriate vor plăti remuneraţii distincte dacă utilizează surse proprii de sunet şi imagine.V GARANŢII În limitele autorizaţiei acordate prin prezenta autorizaţie neexclusivă, CREDIDAM garantează UTILIZATORULUI preluarea oricărei pretenţii formulate de vreun titular de drepturi conexe român sau străin, a căror prestaţii artistice au fost utilizate.

VI ÎNCETAREA VALABILITĂŢII / REZILIEREA AUTORIZAŢIEI1.CREDIDAM poate cere rezilierea prezentei autorizaţii în următoarele condiţii:

întârzieri repetate şi nemotivate în prezentarea documentelor cu privire la suprafaţa spaţiului administrat (mai mult de 30 de zile);întârzieri repetate şi nemotivate în plata remuneraţiilor datorate (mai mult de 30 de zile);refuzul furnizării informaţiilor necesare, în termen de cel mult 10 zile de la virarea sumelor stabilite; prezentarea de către UTILIZATOR de date eronate în scopul determinării remuneraţiilor datorate; 2. UTILIZATORUL poate cere rezilierea prezentei autorizaţii în următoarele condiţii:declanşării procedurii reorganizării judiciare şi a falimentului;încetarea activităţii de comunicare publică a prestaţiilor artistice.3. În scopul rezilierii prezentului contract, UTILIZATORUL va formula o notificare scrisă CREDIDAM, aducând la cunoştinţă motivele rezilierii. Încetarea prezentei autorizaţii va avea loc în termen de 15 zile de la emiterea notificării de către UTILIZATOR 4.În cazul întârzierilor de plată mai mari de 90 de zile, autorizaţia încetează de drept.

VII LITIGII Orice neînţelegere intervenită în interpretarea şi executarea prezentei autorizaţii va fi soluţionată pe cale amiabilă. În caz contrar, soluţionarea oricăror litigii cu privire la interpretarea şi executarea prezentei autorizaţii ,precum şi cu privire la repectarea dispoziţiilor Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe cu modificările şi completările ulterioare se face de către instanţa de judecată competentă din Bucureşti.

VIII DURATA DE VALABILITATEAutorizaţia / licenţa neexclusivă se acordă pentru o perioadă de 12 luni cu începere de la data intrării ei în vigoare, putând fi prelungită automat cu perioada succesivă de 12 luni, dacă nici o parte nu solicită rezilierea în baza unei notificări comunicată celeilalte în scris cu 30 de zile înainte de termen.

Prezenta autorizaţie intră în vigoare de la .....................................conform declaraţiei pe proprie răspundere a UTILIZATORULUI înregistrată la CREDIDAM, şi poate fi reziliata conform art. VI.1 şi VI.2.

Semnat în 2 exemplare, cu aceeaşi valoare juridică şi cu conţinut identic, câte unul pentru fiecare parte.

Prezenta autorizaţie este valabilă numai însoţită de documentele contabile care confirmă plata remuneraţiei datorate.

UTILIZATOR CREDIDAMReprezentat legal Director General____________ ________________

ANEXA 5Contract de Licenta

Nr……………/din …………..……….(SHEBA DISTRIBUTION)

Incheiat astazi ………., la Bucuresti

Intre

S.C/ P.F._______________, din Bucuresti, C.U.I./C.N.P. _______________, numar de inregistrare la Registrul Comertului/serie si numar Carte de Identitate ___________, legal reprezentata de dl/dna. __________________, cu domiciliul la adresa __________________________ din Judetul/Sectorul _________, Localitatea ________________, Romania, Tel. ______________, e-mail: ___________________, avand functia de ______________, in calitate de LICENTIATOR

si

S.C. SHEBA DISTRIBUTION SRL din Bucuresti, C.U.I. R14992022, numar de inregistrare la Registrul Comertului J40/11152/2002, legal reprezentata de dl. Ing. Bogdan Condurateanu, avand functia de Director Tehnic, in calitate de LICENTIAT.

1. Obiectul contractului

1.1 Licentiatorul furnizeaza Licentiatului produse digitale de tip GIS si GPS, care sunt proprietatea de fapt si de drept ale Licentiatorului.

1.2 Licentiatorul acorda Licentiatului licenta (dreptul) de a include datele specificate la Art.1-1.1, in produsul pe care il realizeaza Licentiatul sub denumirea de “Atlasul Digital al Romaniei 1:100.000”, cu utilizare pe calculator si cu posibilitatea de incarcare pe GPS-urile GARMIN, denumit in continuare “Atlasul Digital al Romaniei”.

1.3 In schimbul dreptului de furnizare si de licentiere acordat de catre Licentiator pentru datele specificate la Art.1-1.1, 1.2, ale caror caracteristici si componenta sunt descrise in detaliu in Anexele la contract, parte integranta a acestui contract, Licentiatul va pune la dispozitia Licentiatorului un numar de ….. copii ale Atlasului Digital al Romaniei sub forma de CD-uri sigilate, si un numar de 2(doua) copii CD pentru fiecare versiune de upgrade (actualizare). Licentiatorul poate vinde sau instraina aceste CD-uri, dupa cum gaseste de cuviinta, dar nu la un pret mai mare de 166 EUR +TVA, pretul de vanzare cu amanuntul al Atlasului Digital al Romaniei, si de 99 EUR +TVA, pretul de vanzare cu amanuntul al versiunilor de upgrade(actualizare) ulterioare. De asemenea Licentiatul va acorda un discount de ......% (fata de preturile de lista valabile la momentul respectiv) Licentiatorului, pe toata durata contractului, pentru toate achizitiile de tehnologie Garmin si un discount de ...... % (fata de preturile de lista valabile la momentul respectiv) Licentiatorului, pe toata durata contractului, pentru toate achizitiile de tehnologie GlobalMapper efectuate de catre Licentiator direct de la Licentiat.

2. Obligatiile Partilor

2.1 Obligatia Licentiatului este sa adune aceste date, sa le clasifice conform tipologiilor acceptate de tehnologia existenta, sa le compileze folosind licenta si tehnologia puse la dispozitie de Garmin USA si sa le faca publice pe un CD cu titlul de Atlasul Digital al Romaniei, in conditiile acestui contract.

2.2 Licentiatul va publica aceste informatii intr-un format proprietar pus la dispozitie de catre Furnizorul de Tehnologie Garmin, denumit in continuare Garmin, (producator de GPS-uri, al carui reprezentant in Romania este) si pentru care va obtine de la acesta licenta si compilatoarele necesare pentru realizarea in legalitate deplina a acestui deziderat. Licentiatul exonereaza pe Licentiator de orice responsabilitate legata de modul in care decurg relatiile contractuale intre Licentiat si Garmin.

3. Durata Contractului

3.1 Licentiatorul acorda dreptul Licentiatului de a include aceste date timp de 5 (cinci) ani de la data semnarii acestui contract in toate versiunile si upgrade-urile Atlasului Digital al Romaniei.

4. Alte Clauze

4.1 Licentiatul va folosi aceste date numai pentru realizarea Atlasului Digital al Romaniei si nu va instraina aceste date catre terti fara acordul scris prealabil al Licentiatorului.

4.2 Licentiatul va face cunoscuta provenienta datelor si autorul acestora, in speta pe Licentiator si produsele acestuia, pe CD-ul cu Atlasul Digital al Romaniei si pe internet, pe website-ul Proiectului Romania Digitala, la adresa www.romanidigitala.ro. In acest scop Licentiatorul va pune la dispozitia Licentiatului in timp util, in forma digitala, date despre institutia proprie pe care le considera relevante privitoare la capacitatile, specialistii, proiectele, experienta si expertiza pe care le detine. Licentiatul va face cunoscute de asemenea, intr-o forma grafico-descriptiva pe care o socoteste potrivita, imaginea datelor furnizate de catre Licentiator suprapusa peste harta umbrita a terenului Romaniei din zona respectiva.

4.3 Licentiatul recunoaste dreptul de copyright al Licentiatorului asupra datelor puse la dispozitie si va lua toate masurile posibile pentru:1. a face acest drept cunoscut utilizatorilor Atlasului Digital al Romaniei;2. a limita uzurparea acestui drept prin piraterie;3. a urmari piratii acestui produs in justitie;

4.4 La sfarsitul fiecarui an Licentiatul va pune la dispozitia Licentiatorului, la cererea expresa in scris a acestuia, date referitoare la utilizatorii Atlasului Digital al Romaniei si statistici referitoare la numarul de CD-uri vandute, in masura in care acesti utilizatori sunt de acord sa faca publice datele lor personale.

5. Garantii

5.1 Licentiatorul garanteaza asupra:1. faptului ca este autorul/proprietarul de drept si de fapt al datelor licentiate;2. corectitudinii datelor furnizate si a realitatii acestora; 3. faptului ca in datele licentiate nu sunt incluse informatii clasificate drept secrete conform

legilor in vigoare in Romania, si exonereaza de orice raspundere in aceste privinte pe Licentiat.

5.2 Licentiatul acorda un termen de garantie de minim 60 de zile pentru toate copiile CD care ii revin Licentiatorului, in conformitate cu Art.1-1.3 din prezentul contract.

6. Terminarea Contractului

6.1 In cazul in care Licentiatorul nu se conformeaza cerintelor de la 5.1, Licentiatul are dreptul sa rezilieze unilateral acest contract cu preaviz de 15(cinsprezece zile) si sa faca publice motivele rezilierii contractului catre cumparatorii actuali si posibili ai acestui produs.

6.2 Prezentul contract va fi prelungit automat cu inca 5 (cinci) ani, la sfarsitul fiecarei perioade de valabilitate a contractului, daca partile nu isi exprima dorinta in scris sa nu nu mai continue colaborarea cu cel putin 15(cinsprezece) zile inainte de termenul limita.

6.3 La sfarsitul acestui contract, Licentiatul va returna catre Licentiator, pe baza de Proces Verbal, toate CD-urile si datele primite de la acesta de-a lungul timpului, impreuna cu toate copiile aferente de back-up, sau le va sterge, in cazul in care acestea au fost comunicate virtual prin intermediul Internetului sau al emailului.

6.4 Licentiatorul nu va putea sa rezilieze unilateral acest contract decat cu preaviz scris de minimum un an, timp in care Licentiatul poate sa caute un furnizor cu date similare, iar daca nu gaseste, sa faca stiut acest fapt viitorilor cumparatori. Licentiatorul se obliga in aceste conditii sa nu solicite retragerea de pe piata a produselor deja produse/comercializate de catre Licentiat pana la data terminarii contractului.

6.5 In cazul in care vor apare neintelegeri si dezacorduri cu privire la acest contract, acestea vor fi solutionate pe cale amiabila, iar daca acest lucru nu este posibil, se va apela la organele de drept abilitate din Romania.

6.6 Prezentul contract a fost incheiat astazi, ………….., in doua exemplare originale, unul pentru fiecare parte.

Licentiator LicentiatSocietatea Comerciala/Persoana Fizica S.C. SHEBA DISTRIBUTION SRL

………………….. …………………………………………………. Director Tehnic