36008_sc Technical Trade Srl_raport Imp Bioetanol

TOTAL PROIECT SRL ODORHEIU SECUIESC

RAPORT LA STUDIUL DE IMPACT „CONSTRUIRE FABRICA DE BIOCOMBUSTIBIL – BIOETANOL – PENTRU TRANSPORT„ ÎN COMUNA REMETEA

JUDEŢUL HARGHITA

COPIE

Revizuit 0

Pagina 1 / 126

Pag. 1

FIŞA PROIECTULUI

Obiectivul

„CONSTRUIRE FABRICA DE BIOCOMBUSTIBIL – BIOETANOL – PENTRU TRANSPORT” ÎN COMUNA REMETEA STR. MELIK FN JUDEŢUL HARGHITA

Amplasament

COMUNA REMETEA SATUL REMETEA STR MELIK FN COD POSTAL 537250 JUDEŢUL-HARGHITA

Cod cadastral

BAZIN HIDROGRAFIC MUREŞ COD IV.1.000.00.00.00.00.

Autoritatea contractantă

S.C. TECHNICAL TRADE SRL PRIN ANDRAS CSABA, MUNICIPIUL MIERCUREA CIUC STR KISSOMLYO NR 17 JUD HARGHITA Cod poştal: 537350 Tel: M 0751.183.666

ELABORATORUL STUDIULUI DE FEZABILITATE: SC RUTITEX SRL ŞEF PROIECT: ING. MATHE EDE, DIRECTOR DE PROIECT: ING. EC. BENEDEK BERTA

ELABORATORUL STUDIULUI DE IMPACT ASUPRA MEDIULUI

TOTAL PROIECT SRL – ODORHEIU SECUIESC; Str. Kossuth Lajos nr.13; Cod poştal: 535600

Tel: 0266 218 447; 0745 30 62 20; Fax: 0266 217 967; E-mail: [email protected]

Nr. Proiect

2521/2011

ProIect manager: ing. Kassay Gábor __________

Şef proiect: ing. Minier Gabor __________



JUDEŢUL HARGHITA

COPIE

Revizuit 0

Pagina 2 / 126

Pag. 2

FIŞA CU RESPONSABILII LUCRĂRII

COLECTIVUL DE COORDONARE

PROIECT MANAGER : ING. KASSAY GÁBOR _______________________

ŞEF COLECTIV : ING. MINIER GABOR _______________________

COLECTIVUL DE SPECIALIŞTI:

TEHNOLOGIE : ING. MINIER GÁBOR _______________________

: DR. ING. TÖRÖK JÁNOS _______________________

MECANICA FLUIDELOR : ING. TÖRÖK ÁRPÁD _______________________

INSTALAŢII : ING. KASSAY ERZSÉBET _______________________

DESEN TEHNIC : TÖRÖK ENIKŐ _______________________



JUDEŢUL HARGHITA

COPIE

Revizuit 0

Pagina 3 / 126

Pag. 3

ELEMENTE DE COORDONARE

Studiul de impact s-a întocmit în conformitate cu reglementările specifice din domeniul protecţiei mediului, respectiv:

• Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind Protecţiei Mediului, aprobată prin Legea nr. 265 din 2006.

• Legea apelor nr. 107/1996, modificată şi completată prin Legea 310 din 2004.

• Ordinul M.S. nr. 536/1997 pentru aprobarea normelor de igienă şi a recomandărilor privind mediul de viaţă al populaţiei.

• Hotărârea de Guvern 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice si private asupra mediului.

• Ordin MMP nr 135 din 10 02.2010 privind aprobarea metodologiei de aplicare a evaluării impactului asupra mediului pentru proiecte publice si private

• Ordonanţa de Urgenta a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei sălbatice, cu modificările si completările ulterioare.

• Ordin MMDD nr 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturala protejata siturilor de importanta comunitara ca parte integranta a reţelei Natura 2000 in Romania

• Ordinul M.A.P.P.M nr. 756/1997 pentru aprobarea reglementării privind evaluarea poluării mediului.

• OUG nr 152/2005 privind prevenirea si controlul integrat al poluării , aprobat prin Legea nr 84/2006

• Legea nr. 86/2000 pentru ratificarea Convenţiei privind accesul la informaţie, participarea publicului la luarea deciziei şi accesul la justiţie în probleme de mediu semnata la Arhus la 25 iunie 1998.

• Hotărârea Guvernului României nr. 525/1996 pentru aprobarea Regulamentului general de urbanism.

• Ordinul nr. 1430/2005 al Ministrului lucrărilor publice, transporturilor şi locuinţei pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, republicata cu modificările şi completările ulterioare.

• HGR nr. 188 /2002, pentru aprobarea unor norme privind condiţiile de descărcare în mediul acvatic al apelor uzate, cu modificările şi completările ulterioare.

• Normativul N.T.P.A. 001/2002 – Normativ privind stabilirea limitelor de încărcare cu poluanţi a apelor uzate evacuate în receptori naturali, aprobat prin HGR 188/2002.

• Normativul N.T.P.A. 002/2002 – Normativ privind condiţiile de evacuare a apelor uzate în reţelele de canalizare ale localităţilor şi direct în staţiile de epurare, aprobat prin HGR 188/2002.

• Normativul N.T.P.A. 011/2002 – Normativ privind condiţiile de evacuare a apelor uzate în reţelele de canalizare ale localităţilor şi direct în staţiile de epurare, aprobat prin HGR 188/2002.

• HG 352/2005 privind modificarea si completarea Hotărârii Guvernului nr 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind condiţiile de descărcare in mediul acvatic al apelor uzate

• HG 361/2005 privind aprobarea programului de eliminare treptata a evacuărilor, emisiilor si pierderile de substanţe prioritare si prioritar periculoase

• Condiţiile tehnice privind protecţia atmosferei şi Normele metodologice privind determinarea emisiilor de poluanţi atmosferici produşi de surse staţionare aprobat prin Ordinul nr. 462/1993 al M.A.P.P.M.

• Legea nr. 655/2001 pentru aprobarea Ordonanţa de urgenta nr. 243/2000 privind protecţia atmosferei; STAS 12574/1997 – Privind condiţiile de calitate a aerului în zonele protejate.

• Ordin MAPM nr. 592 /2002 pentru aprobarea Normativului privind stabilirea valorilor limita, valorilor de prag şi a criteriilor de evaluarea dioxidului de sulf, dioxid de azot, plumbului, benzenului şi monoxidului de carbon în aerul înconjurător.

• H.G. nr. 930/2005 pentru aprobarea normelor speciale privind caracterul şi mărimea zonelor de protecţie sanitară;



JUDEŢUL HARGHITA

COPIE

Revizuit 0

Pagina 4 / 126

Pag. 4

• Legea nr. 426/2001 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor , modificat si complectat prin OUG nr 61/2006 care transpune DC 75/442/CEE/DC 96/59/CE

• HGR nr. 349 /2005 privind depozitarea deşeurilor.

• Legea nr. 465/2001 pentru aprobarea Ordonanţei de Urgenta nr. 16/2001 privind gestionarea deşeurilor industriale reciclabile.

• Gestiunea ambalajelor, organizarea, recuperarii si reciclarii deseurilor conform HG 621/2005.

• HGR nr. 856 din 16 august 2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase.

• HGR nr. 1057/2001 privind regimul bateriilor şi acumulatorilor care conţin substanţe periculoase.

• HGR nr. 235/2007 privind gestionarea uleiurilor uzate .

• Ordin comun MAPAM nr. 2/2004 MTCT nr. 211/2004 MEC nr. 118/2004 pentru aprobarea Procedurii de reglementare şi control al transportului deșeurilor pe teritoriul României.

• STAS 10009/1998 –Acustica urbana – limite admisibile ale nivelului de zgomot. STAS 6156/1986 – Protecţia împotriva zgomotului în construcţii civile şi social – culturale – limite admisibile şi parametrii de izolare acustică.

• Ordinele Ministrului Transporturilor nr.537/1997 şi nr. 251/1999 cu privire la aprobarea condiţiilor pe care trebuie să le îndeplinească autovehiculele pentru a fi admise în circulaţia pe drumurile din România.

• Ordinului M.A.P.P.M. nr. 49/14 ianuarie 2004.privind folosirea nămolurilor din staţii de epurare in agricultura.

• HG nr 804/2007 privind controlul asupra pericolelor de accident major in care sunt implicate substanţe periculoase



JUDEŢUL HARGHITA

COPIE

Revizuit 0

Pagina 5 / 126

Pag. 5

CUPRINS

INTRODUCERE ____________________________________________________________________________________ 7 1. INFORMATII GENERALE .................................................................................................................................. 10

1.1 DENUMIREA PROIECTULUI ___________________________________________________________________ 10

1.2 TITULARUL PROIECTULUI ____________________________________________________________________ 10

1.3 AUTORUL ATESTAT AL STUDIULUI DE IMPACT ___________________________________________________ 10

1.4 SCOP SI NECESITATE ________________________________________________________________________ 10

1.5 AMPLASAMENTUL __________________________________________________________________________ 13

1.5.1 SUPRAFAŢA ŞI SITUAŢIA JURIDICĂ A TERENULUI CE URMEAZĂ A FI OCUPAT DE OBIECTIVUL DE INVESTIŢIE .. ........................................................................................................................................................................ 13

1.5.2 LOCALIZAREA PROIECTULUI ........................................................................................................................... 14

1.6 DESCRIEREA PROIECTULUI, CONSTRUCTIILOR, INSTALATIILOR ______________________________________ 18

1.6.1 FORMELE FIZICE ALE PROIECTULUI ................................................................................................................ 18

1.6.2 STRUCTURA CONSTRUCTIVĂ .......................................................................................................................... 20

1.6.3 UTILAJE - ECHIPAMENTE DIN DOTARE ........................................................................................................... 22

1.7 DURATA DE EXECUTIE PROPUSA ______________________________________________________________ 25

1.8 DURATA ETAPEI DE FUNCTIONARE ____________________________________________________________ 25

1.9 PRODUCTIA, RESURSE FOLOSITE ______________________________________________________________ 25

1.10 MATERII PRIME SI PREPARATE CHIMICE UTILIZATE _____________________________________________ 26

1.10.1 MATERIILE PRIME UTILIZATE .......................................................................................................................... 26

1.10.2 MATERIALE AUXILIARE UTILIZATE IN PROCESUL TEHNOLOGIC ..................................................................... 27

1.10.3 ENERGIA SI COMBUSTIBIL UTILIZAT ............................................................................................................... 27

1.10.4 RESURSE NATURALE FOLOSITE IN CONSTRUCŢIE SI FUNCŢIONARE .............................................................. 28

1.11 POLUANTI FIZICI SI BIOLOGICI GENERATI DE ACTIVITATEA PROPUSA ______________________________ 31

1.11.1 ALTE TIPURI DE POLUARE FIZICĂ SAU BIOLOGICĂ ......................................................................................... 32

1.12 PROTECŢIA ÎMPOTRIVA ZGOMOTULUI SI VIBRAŢIILOR __________________________________________ 34

1.12.1 AMENAJĂRILE ŞI DOTĂRILE PENTRU PROTECŢIA ZGOMOTULUI ŞI VIBRAŢIILOR........................................... 34

1.13 SURSE DE POLUARE SPECIFICE PROIECTULUI ANALIZAT __________________________________________ 35

1.14 DOCUMENTE DE REGLEMENTARE EXISTENTE PRIVIND AMENAJAREA TERITORIULUI __________________ 35 2. PROCESE TEHNOLOGICE ................................................................................................................................. 35

2.1 PERIOADA DE FUNCTIONARE _________________________________________________________________ 36

2.1.1 PROCESULUI TEHNOLOGIC DE FABRICARE A BIOETANOLULUI ...................................................................... 36

2.1.2 DESCRIEREA FAZELOR PROCESULUI TEHNOLOGIC DE FABRICARE BIOETANOL ............................................. 38

2.1.3 FLUXULUI TEHNOLOGIC ÎN CADRUL UNITĂŢII DE PRODUCŢIE ALE BIOGAZULUI SUNT URMĂTOARELE ....... 43

2.1.4 CARACTERISTICILE PRODUSULUI FINIT........................................................................................................... 46

2.2 PERIOADA DE INCHIDERE ____________________________________________________________________ 47 3. DESEURI ......................................................................................................................................................... 47

3.1 TIPUL ŞI CANTITĂŢI DE DEŞEURI REZULTATE IN TIMPUL REALIZARII INVESTITIEI _______________________ 47

3.2 ÎN PERIOADA DE EXPLOATARE REZULTA URMĂTOARELE TIPURI DE DEȘEURI SOLIDE ___________________ 48

3.3 GOSPODĂRIREA DEŞEURILOR _________________________________________________________________ 52

3.4 GOSPODĂRIREA SUBSTANŢELOR TOXICE ŞI PERICULOASE _________________________________________ 53 4. IMPACTUL POTENŢIAL, INCLUSIV CEL TRANSFRONTIERĂ, ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI SI MĂSURI DE REDUCERE ............................................................................................................................................................ 54



JUDEŢUL HARGHITA

COPIE

Revizuit 0

Pagina 6 / 126

Pag. 6

4.1 APA ______________________________________________________________________________________ 56

4.1.1 CONDITIILE HIDROGEOLOGICE ALE AMPLASAMENTULUI .............................................................................. 56

4.1.2 APE DE SUPRAFAŢA ........................................................................................................................................ 58

4.1.3 ALIMENTAREA CU APA ................................................................................................................................... 59

4.1.4 SURSE DE APE UZATE, PROTECŢIA CALITATII APELOR .................................................................................... 62

4.1.5 INSTALATIE DE PREEPURARE .......................................................................................................................... 64

4.1.6 STAŢIILE SI INSTALAŢIILE DE EPURARE SAU PREEPURARE A APELOR UZATE PREVĂZUTE ............................. 66

4.1.7 MĂSURI DE DIMINUARE A IMPACTULUI ASUPRA APELOR ............................................................................ 67

4.2 AERUL ____________________________________________________________________________________ 67

4.2.1 SURSE DE POLUARE A AERULUI .................................................................................................................... 68

4.2.2 CARACTERIZAREA SURSELOR DE POLUANŢI SPECIFICI INVESTIŢIEI ANALIZATE ÎN FAZA DE EXECUŢIE ......... 70

4.2.3 IMPACTUL PRODUS ASUPRA AERULUI ÎN TIMPUL LUCRĂRILOR DE CONSTRUCŢIE ....................................... 72

4.2.4 SURSELE DE POLUANŢI PENTRU AER, IN TIMPUL EXPLOATĂRII INSTALAŢIILOR DE PRODUCERE BIOETANOL . ........................................................................................................................................................................ 72

4.2.5 INSTALATIILE PENTRU RETINEREA SI DISPERSIA POLUANTILOR IN ATMOSFERA ........................................... 85

4.2.6 DISPERSIA POLUANŢILOR ÎN AER ................................................................................................................... 85

4.2.7 PROGNOZAREA POLUĂRII AERULUI ÎN FAZA DE EXECUŢIE ............................................................................ 89

4.2.8 PROGNOZAREA CALITĂŢII AERULUI IN TIMPUL FUNCTIONARII ..................................................................... 90

4.2.9 PROGNOZA IMPACTULUI ............................................................................................................................... 91

4.3 SOLUL ____________________________________________________________________________________ 92

4.3.1 SURSE DE POLUANŢI PENTRU SOL SUBSOL SI APE FREATICE ......................................................................... 92

4.3.2 PROGNOZAREA IMPACTULUI ......................................................................................................................... 93

4.4 GEOLOGIA SUBSOLULUI _____________________________________________________________________ 94

4.5 BIODIVERSITATEA __________________________________________________________________________ 94

4.5.1 MĂSURI DE DIMINUARE A IMPACTULUI ........................................................................................................ 95

4.5.2 MĂSURI DE DIMINUARE A IMPACTULUI ........................................................................................................ 95

4.6 PEISAJUL __________________________________________________________________________________ 96

4.7 MEDDIUL SOCIAL SI ECONOMIC _______________________________________________________________ 96

4.8 ZGOMOT SI VIBRATII ________________________________________________________________________ 97

4.9 PROTECŢIA ÎMPOTRIVA RADIAŢIILOR __________________________________________________________ 97

4.10 CONDITII ETNICE CULTURALE SI DE PATRIMONIU ______________________________________________ 97

4.11 LUCRĂRI NECESARE ORGANIZĂRII DE ȘANTIER _________________________________________________ 97 5. ANALIZA ALTERNATIVELOR ............................................................................................................................ 98 6. MONITORIZAREA............................................................................................................................................ 98 7. SITUATII DE RISC ............................................................................................................................................. 99 8. DESCRIEREA DIFICULTĂŢILOR ....................................................................................................................... 101 9. CERINŢELE BAT PENTRU INSTALATII DE PRODUCERE BIOCOMBUSTIBIL ....................................................... 102 10. CONCLUZII PRIVIND EVALUAREA IMPACTULUI ............................................................................................ 102 11. SCURT REFERAT NETEHNIC ........................................................................................................................... 107



JUDEŢUL HARGHITA

COPIE

Revizuit 0

Pagina 7 / 126

Pag. 7

INTRODUCERE

Prezentul proiect are ca scop construirea şi punerea în funcţiune a unei fabrici biocombustibil pentru transport, constând din bioetanol, cu o capacitate de producţie de 10.000 to. de bioetanol/an în comuna Remetea, jud. Harghita. Pentru producerea bioetanolului se va utiliza, ca materie primă cerealele şi cartofii, sursa de aprovizionare fiind asigurată de producătorii agricoli din judeţul Harghita, care are un potenţial remarcabil în acest sens. Procesul tehnologic al fabricării bioetanolului este unul clasic, folosit în general pentru producerea alcoolului etilic iar valorificarea produsului finit nu va întâmpină riscuri în procesul de comercializare.

Prin implementarea prezentului proiect se urmăreşte obţinerea bioetanolului printr-o tehnologie noua şi neconvenţională de conversie şi valorificare a surselor regenerabile de energie (biomasa din cartofi, porumb, grâu, secară). Rezidiurile obţinute ca urmare a procesului tehnologic, vor fi transportate la secţia de biogaz al fabricii, unde printr-un proces biochimic se va obţine biogaz, care prin transformare va fi valorificat integral în cadrul fabricii de bioetanol în energie electrică şi termică.

Obiectivul prezentului proiect îl constituie realizarea unei noi unităţi industriale pentru producerea bioetanolului, prin procesarea produselor agricole din împrejurimi (cartofi şi diferite cereale) în vederea obţinerii biocombustibil pentru transport - cod CAEN 2059. Astfel se va realizarea şi se va pune în funcţiune o fabrica de biocombustibil pentru transport - constând din bioetanol cu o capacitate de producţie de 10.000 to bioetanol/an, la un regim de funcţionare de 7200 ore/an. Unitatea se va realiza in comuna Remetea satul Remetea, judeţul Harghita, materiile prime necesare fiind aprovizionate din zonă, totodată produsele secundare rezultate din procesul tehnologic (nămolul deshidratat după obţinerea biogazului) se vor utiliza in agricultură.

Derularea acestui proiect se integrează în mod nemijlocit în obiectivele generale şi specifice definite în Schema de Ajutor de stat nr. N578/ 2009 pentru "Stimularea dezvoltării regionale prin realizarea de investiţii pentru procesarea produselor agricole şi forestiere în vederea obţinerii de produse neagricole ", instituită potrivit Ordinului ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 12/2010.Astfel prin realizarea de către SC TECHNICAL TRADE SRL a investiţiei "Construire fabrică de biocombustibil - bioetanol - pentru transport" în comuna Remetea, jud. Harghita, vizează, în primul rând, îmbunătăţirea nivelului general de performanţă al societăţii comerciale, prin creşterea competitivităţii acestuia.

Potrivit normelor europene, România, alături de toate ţările europene, trebuie să ia măsuri în vederea înlocuirii benzinei şi motorinei utilizate în transport; cu biocombustibili, care ar urma să reprezinte min. 5,75% până la 31 decembrie 2010 şi 20% până în anul 2020 din consumul total anual. Preţul unui litru de bioetanol, este mult mai mic faţă de cel al unui litru de benzină. Directiva DE 2003/30/CE prevede promovarea utilizării biocombustibililor şi a altor combustibili regenerabilii, în special în sectorul transporturilor, ca parte a politicii UE de reducere a dependentei de importul de energie şi de scădere a emisiilor de gaze ce generează efectul de seră. Astfel, în directiva menţionată sunt prevăzute termene pentru ca statele membre să ia măsuri astfel încât pe pieţele lor să fie promovaţi biocombustibilii care să înlocuiască intr-un procent de 20% a consumului total de energie la termenul limita anul 2020.

Fabrica de bioetanol proiectată realizează procesarea materiilor prime agricole vegetale (cereale, cartofi, etc.) respectiv transformarea conţinutului de amidon al acestora, prin hidroliză, în bioetanol. Conţinutul de amidon al cerealelor este cuprins între 50% şi 65%, iar după uscare conţinutul lor în substanţă uscată este de peste 80%. În cazul cartofului conţinutul de amidon reprezintă 12-20%, iar cel în substanţă uscată de 23%. În medie, dintr-o tonă de cartofi (conţinut de 17% amidon) se obţin 80-100 kg alcool. Fabrica de bioetanol proiectată pentru atingerea capacităţii de producţie proiectate de 10.000 t/an bioetanol, va trebui să aibă anual un număr de 7200 ore de funcţionare. În scopul atingerii de producţie proiectate de 10.000 t/an de bioetanol, trebuie asigurat un dozaj de amidon de circa 3,2 - 3,3 to/h.

În urma procesului de producţie a bioetanolului din cartofi şi diferite cereale rezultă biomasă constând din borhot la temperatura ridicată, care reprezintă o resursă regenerabilă din care se poate produce biogaz. care va asigura o parte din energia electrică şi termică necesara în procesul de producţie a bioetanolului. Energia astfel produsă din sursa regenerabilă va fi utilizată de unitate, exclusiv în activitatea proprie.



JUDEŢUL HARGHITA

COPIE

Revizuit 0

Pagina 8 / 126

Pag. 8

Noua unitate de procesare a produselor agricole (cartofi şi cereale) pentru obţinerea bioetanolului pentru transport (biocombustibil) se vor crea 11 noi locuri de muncă, proiectul contribuind astfel la realizarea obiectivului specific al Schemei de Ajutor de Stat nr.N578/2009.

În scopul vizualizării procesului de fabricaţie se anexează documentaţiei tehnice, lista echipamentelor, a obiectivelor, schema fluxului tehnologic cat si descrierea utilajelor din dotare. Utilajele si instalaţiile pentru dotarea fabricii vor fi achiziţionate de la producători de utilaje cunoscuţi si verificaţi ţinând cont de condiţiile specifice de funcţionare a acestora, ca regim de temperatura, produsul bioetanol fiind un produs periculos, foarte inflamabil, fraza de risc R11 dispunerea instalaţiilor in aer liber si manevrarea unor cantitati mari de materii prime si produse finite in unitate.

În conformitate cu documentul ALCOOLI UTILIZATE CA BIOCARBURANŢI, elaborat de INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE DEZVOLTARE PENTRU ECOLOGIE INDUSTRIALA, Proiect sectorial finanţat de Ministerul Economiei si Finanţelor, Campania de informare a publicului in legătura cu avantajele utilizării biocarburantilor si a altor carburanţi regenerabili se menţionează.

Clasificarea biocarburanţilor:

• Biocarburanti din prima generaţie: obţinuţi prin procese si tehnologii convenţionale, din biomasa bogata in amidon sau zaharuri (bioetanol) si din biomasa bogata in uleiuri vegetale (biodiesel)

• Biocarburanti din a doua generaţie obţinuţi prin tehnologii noi si eficiente din materiale care nu sunt utilizate ca alimente (biometanul, bioetanol celulozic, biobutanol biohidrogen, biodimetileter)

• Biocarburanti din a treia generaţia, potenţiali Biocarburanti extrași din culturile de alge.

Biocarburanţi din clasa alcoolilor (biometanul, bioetanol, biobutanol)

Avantaje fata de alţi Biocarburanti:

• Conţinut ridicat de oxigen in molecula (50% biometanul, 34,8% bioetanol, 21,6 % biobutanol, fata de 9,2-11 % in biodiesel) ducând la ardere completa.

• Emisii de gaze cu efect de sera redus fata de alţi biocarburanti (80% grad de reducere a emisiilor fata de carburanţi clasici in cazul bioetanolului si biobutanolului, 60 % in cazul biodieselului.

• Surse de materii prime mai accesibile decât in cazul altor biocarburanti (in afara materiilor prime clasice –amidonoase sau bogate in zaharururi, se întrevede utilizarea deșeurilor lignocelulozice)

Bioetanolul

• Cel mai important Biocarburanti din clasa alcoolilor

• Se obţine in prezent preponderent din materii prime amidonoase sau bogate in zaharuri, prin procese de fermentare

• Materii prime tradiţionale: cereale (porumb, grâu, orz, orez) sfecla de zahar, trestie de zahar sorg zaharat

• Fazele tehnologice clasice de obţinere a bioetanolului carburanţi l

• Măcinarea materiei prime

• Hidroliza enzimatica cu alfa amilaza si amiloglucozidaza a amidonului

• Fermentarea plămezii cu drojdie

• Distilarea plămezii (obţinând alcool etilic de concentraţie 60-8=%)

• Rectificarea alcoolului etilic (alcool etilic de max. 96, 4% - azeotrop)

• Anhidridizarea bioetanolului (distilare azeotropa cu benzen, tricloretilena, dietileter, distilare extractiva cu etilen glicol sau benzina)

Nota: Operaţia de anhidridizare este obligatorie pentru utilizare bioetanolului ca biocarburanti, apa conţinută de alcoolul rectificat diminuând performantele in procesul de combustie.



JUDEŢUL HARGHITA

COPIE

Revizuit 0

Pagina 9 / 126

Pag. 9

Aspecte ale utilizării bioetanolului ca biocarburant

• În prezent este folosit sub următoarele forme: E10, E15, E20, E85, E95, E100 (nr. prezentat este % bioetanol – rest benzina).

La folosirea amestecurilor alcool –benzina apar următoarele probleme:

• Startul este mai redus datorita vaporizării mai lente a alcoolului.

• Lubrificatia este diminuata ca urmare condensării vaporilor de alcool.

• Coroziunea si eroziunea mai avansata datorita formarii acidului acetic si arderea alcoolului in prezenta unei cantitati insuficiente de aer.

• Vaporii amestecului etanol-benzina din rezervor sunt mai ușor explozibili decât cel de benzina.



JUDEŢUL HARGHITA

COPIE

Revizuit 0

Pagina 10 / 126

Pag. 10

1. INFORMATII GENERALE

1.1 DENUMIREA PROIECTULUI

„CONSTRUIRE FABRICA DE BIOCOMBUSTIBIL – BIOETANOL – PENTRU TRANSPORT” ÎN COMUNA REMETEA STR MELIK F.N. JUDEŢUL HARGHITA

1.2 TITULARUL PROIECTULUI

S.C. TEHNICAL TRADE SRL MIERCUREA CIUC STR KISSOMLYO NR 17 JUD HARGHITA; Cod poştal: 537350

Tel: 0751.183.666 Reprezentantul legal: András Csaba

1.3 AUTORUL ATESTAT AL STUDIULUI DE IMPACT

S.C. TOTAL PROIECT SRL Odorheiu Secuiesc STR. Kossuth l. Nr. 13 JUD. HARGHITA

TEL/FAX 0266.218.447 / 0266.218.447.

Persoana de contact: Ing. Minier Gábor

1.4 SCOP SI NECESITATE

În zilele noastre este o certitudine că, diminuarea rezervelor mondiale ale hidrocarburilor fosile şi majorările succesive ale preţului ţiţeiului, ca urmare a crizei petrolului, au creat premize favorabile abordării a unor surse alternative pentru obţinerea de combustibili. De asemenea, şi legislaţia restrictivă referitoare la nivelul de poluare al mediului produsă de gazele de ardere ale combustibililor convenţionali, contribuie la urgentarea găsirii a unor surse alternative de energie. Aceste realităţi relevante, au determinat accelerarea unor preocupări pentru fabricarea de biocarburanti din materii prime agricole. De asemenea, multe ţări ale Comunităţii Europene au legiferat o serie de politici şi reglementări ce favorizează dezvoltarea domeniului biocombustibililor (reduceri ale accizelor pentru carburanţi, credite acordate fermierilor pentru obţinerea de biomasă etc.).

În prezent, sursele de energie sunt reprezentate de combustibilii fosili (petrol, gaze naturale şi cărbuni), compuşi radioactivi sau alte surse (soarele, apă, vântul, marele) care permit obţinerea de lucru mecanic şi căldură. Dintre acestea, petrolul şi gazele naturale sunt considerate ca fiind principalele surse energetice ale planetei. Aceste surse naturale sunt epuizabile ireversibil. Estimările efectuate şi prognozele dezvoltate pe baza nivelului actual de consum şi al evaluărilor privind rezervele certe de combustibili fosili, arată că acestea ar putea fi utilizate încă 44 de ani pentru petrol, 62 de ani pentru gaze naturale. Rezervele de combustibili fosili sunt repartizate neuniform pe glob, iar cantitatea exploatată creşte de la an la an.

În acest context, Uniunea Europeană acordă o atenţie tot mai mare iniţierii şi finanţării proiectelor menite să asigure fabricarea biocarburantilor obţinuţi şi din materii prime de natură organică şi regenerabile (excereale şi cartofi).

Directiva VE 2003/30/CE prevede promovarea utilizării biocombustibililor şi a altor combustibili regenerabili, în special în sectorul transporturilor, ca parte a politicii UE de reducere a dependentei de importul de energie şi de scădere a emisiilor de gaze ce generează efectul de seră. De asemenea, în directiva menţionată sunt prevăzute termene pentru ca statele membre să ia măsuri astfel încât pe pieţele lor să fie promovaţi biocombustibilii care' să reprezinte min. 5,75% până la 31 decembrie 2010 şi 20% până la sfârşitul anului 2020, din energia conţinută în benzina şi motorina utilizate. Pentru a răspunde acestor cerinţe ale Uniunii Europene, România ar trebui să producă în anul 2010 circa 262.000 tone de biocombustibil. dar la ora actuală există capacităţi de producţie pentru 150.000 tone/an.

Pe considerentul necesităţii alinierii la legislaţia europeană în materie, în România s-a creat cadrul legal menit să asigure promovarea utilizării biocarburantilor şi a altor carburanţi regenerabili în vederea înlocuirii benzinei sau motorinei, pentru a contribui la unele obiective, cum ar fi: îndeplinirea angajamentelor privind schimbările climatice;



JUDEŢUL HARGHITA

COPIE

Revizuit 0

Pagina 11 / 126

Pag. 11

asigurarea securităţii în aprovizionarea compatibila cu mediul şi promovarea utilizării surselor regenerabile de energie. De asemenea se urmăreşte şi asigurarea atât a sprijinului financiare din partea statului, cât şi a unor facilităţi de ordin fiscal pentru stimularea dezvoltării regionale prin realizarea de investiţii pentru procesarea produselor agricole şi forestiere în vederea obţinerii de produse neagricole, inclusiv de biocombustibili. În acest sens a fost emise HG nr.1844/2005, precum şi OMADR nr.12/201O.

În concluzie se poate afirma că: necesitatea investiţiei, ce urmează a se demara, este motivată cel puţin prin prisma respectării prevederilor europene cu privire la ponderea biocombustibililor în totalul carburanţilor comercializaţi. De asemenea proiectul răspunde şi unei cerinţe ecologice din Cartea Albă a UE, privind reducerea dependenţei de petrol în sectorul transporturilor (care este actualmente de aproximativ 98 %) prin folosirea combustibililor alternativi asigurând astfel şi reducerea emisiilor de CO2 în atmosferă.

Oportunitatea investiţiei viitoare se poate sinteza în următoarele aspecte:

• în România, necesarul de bioetanol pentru transport, rezultat conform cerinţelor normelor europene, este acoperit de capacităţi de procesare existente, în proporţie de numai 60%;

• Judeţul Harghita are un potenţial agricol remarcabil pentru asigurarea surselor de aprovizionare cu materii prime necesare fabricării bioetanolului pentru transport. Conform datelor statistice pe o suprafaţă de 25.800 ha se cultivă cereale pentru boabe (grâu; secară; orz; orzoaică; porumb; ovăz; triticale; etc.) cu o producţie anuală de circa 63.816 to, iar cartofii se cultivă pe o suprafaţă totală de 11.600 ha, cu o producţie anuală de cca 204.406 to. Valorificarea eficientă a acestor produse întâmpina in prezent mari probleme producătorilor, în condiţii le existenţei unei puternice pieţe concurenţiale.

Uniunea Europeană promovează o politică favorabilă producerii şi utilizării bioetanolului pentru transport deoarece.

• bioetanolul conţine 35% oxigen ceea ce reduce semnificativ emisiile de NO şi particule PM;

• utilizarea bioetanolului pentru transport se face cu emisii slabe de CO şi SO x;

• bioetanolul poate fi amestecat în orice procent cu benzina;

• începând cu anul 2011 se va fabrica în ţara noastră automobilul Dacia Duster cu motorizare pe bioetanol.

Toate aceste aspecte de necesitate şi oportunitate, împreună cu datele obţinute din studiul mediului de afaceri, al concurenţei, al factorilor demografici şi economici ai zonei, au stat la baza deciziei managementului SC TECHNICAL TRADE SRL de a iniţia un proiect de investiţie privind construirea şi punerea în funcţiune a unei fabrici de bioetanol pentru transport, produs ecologic din resurse/materii prime agricole. Astfel proiectul ce urmează a se implementa se circumscrie, în principal, următoarelor deziderate majore:

• Durabilitate: dezvoltarea unor surse competitive de energie şi purtători de energie cu emisii reduse de carbon, mai ales combustibilii alternativi pentru transport şi canalizarea eforturilor pentru îmbunătăţirea calităţii aerului la nivel local;

• Competitivitate: asigurarea faptului că deschiderea pieţei energiei aduce avantaje consumatorilor şi economiei în ansamblu, cu stimularea în același timp a investiţiilor pentru producţia de energie curată, atenuarea impactului creşterii preţurilor internaţionale ale purtătorilor de energie asupra economiei şi cetăţenilor;

• Securitatea alimentarii: a face faţă dependenţei crescânde a ţării noastre faţă de importuri, printr-o abordare integrată, constând în: diversificarea mixtului de energie cu o utilizare mai mare şi a bioenergiei autohtone competitive; crearea cadrului stimulativ pentru investiţii adecvate care sa răspundă cererii crescânde de purtători de energie; întărirea mijloacelor disponibile pentru a face faţă unor situaţii de urgentă şi garantarea accesului tuturor cetăţenilor şi întreprinderilor la energie;

• Crearea de noi locuri de muncă;

• Asigurarea valorificării superiore a unor materii prime agricole regenerabile de natură organică (cartof, porumb, secară, grâu).



JUDEŢUL HARGHITA

COPIE

Revizuit 0

Pagina 12 / 126

Pag. 12

Importanţa obiectivului de investiţii – încadrare în legislaţia în vigoare

Obiectivul prezentei secţiuni este de a identifica si prezenta legislaţia aplicabila acestui proiect. Acest fapt este determinat de implementare a Hotărârii de Guvern Nr. 445/2009, prin privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice si private asupra mediului, cat si privind aprobarea metodologiei de aplicare a evaluării impactului asupra mediului pentru proiecte publice si private.

• Proiectul intra sub incidenta HG 445 /2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice si private asupra mediului , fiind încadrat in anexa nr. 1 la pct 6.a.

• Activitatea de producere bioetanol , ca activitate de baza a noi investiţii este cuprinsa anexa 1 a OUG Nr. 152/2005 , aprobat prin Legea nr 84/2006 , privind prevenirea si controlul integrat al poluării, la punctul 4.1. care precizează „ Instalaţii chimice pentru producerea de substanţe chimice organice de baza cum ar fi -- punct b – hidrocarburi care conţin oxigen , alcooli , aldehide ,cetone, acizi carbonilici, esteri, acetaţi, eteri, peroxizi , rășini epoxidice .

• Obiectivul nu intra sub incidenta Ordonanţa de Urgenta a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei sălbatice, cu modificările si completările ulterioare, amplasamentul obiectivului fiind situat la cca 2,75 km de situl Natura 2000 Munţii si depresiunea Giurgeului ROSPA0033

Potrivit Art 7 din Ordonanta de Urgenta nr 152/2005 ,privind prevenirea si controlul integrat al poluarii ” Operatorul are obligaţia de a solicita si obţine de la autoritatea competenta autorizaţia integrata de mediu la punere in funcţiune a obiectivului FABRICA DE BIOCOMBUSTIBIL BIOETANOL PENTRU TRANSPORT „ Ca atare, după punerea in funcţiune a obiectivului se va iniţia procedura de emitere a autorizaţiei integrate de mediu potrivit Ordinului Ministerului Agriculturii, Pădurilor, Apelor şi Mediului Nr 1158/2005.

O alta problema esenţiala este apropierea obiectivului proiectat fata de staţia de epurare a localităţii Remetea. In conformitate cu Ordinul M.S. nr. 536/1997 pentru aprobarea normelor de igienă şi a recomandărilor privind mediul de viaţă al populaţiei, precizează la articol 11 ca distanta minima de protecţie sanitara recomandata, faţă de Staţia de epurare a apelor uzate orasenesti este de 300 m. (precizat si in avizul sanitar emis de Direcţia de Sănătate Publica Judeţeana)

Aceasta distanta poate fi modificata pe baza studiilor de impact de sănătate (nu este identic cu studiul de impact asupra mediului). Consideram ca aceasta problema trebuie clarificata fiind menţionată şi în Avizul Direcţiei de Sănătate Publică.

Relaţia cu alte proiecte existente sau planificate

Într-o formulare sintetică, în cazul fabricii de bioetanol ce se va construi, aprovizionarea resurselor de materii prime şi materiale va reprezenta activitatea prin care se vor asigura elementele input necesare consumului productiv, în volumul, structura şi la termenele care să sprijine o activitate continuă şi derulată la capacitate maximă.

Piaţa de aprovizionare cu materii prime necesare producţiei de bioetanol se va localiza în special la nivelul marilor producători de cereale şi cartofi din raza judeţului Harghita. În calcule s-a luat în considerare şi ipoteza că o parte din materia primă va putea fi asigurată şi de la producătorii din judeţele limitrofe judeţului Harghita.

Conform datelor statistice, în judeţul Harghita se cultivă cereale pentru boabe (grâu; secară; orz: orzoaică; porumb; ovăz; triticale etc.) pe o suprafaţă totală de 25.800 ha se cultivă cereale pentru boabe (grâu; secară; orz; orzoaică; porumb; ovăz; triticale; etc.) cu o producţie anuală de 63.816 to. Cartofii se cultivă pe o suprafaţă totală de 11.600 ha, cu o producţie anuală de 204.406 to, valorificarea eficientă a acestuia produce mari probleme producătorilor în condiţiile existenţei unei puternice pieţe concurenţiale;

Prin intrarea în funcţiune a acestei fabrici de producere a bioetanolului din comuna Remetea, se va asigura, pentru majoritatea producătorilor tradiţionali de cereale şi cartofi din judeţul Harghita, o piaţă de desfacere sigură şi stabilă



JUDEŢUL HARGHITA

COPIE

Revizuit 0

Pagina 13 / 126

Pag. 13

pe termen lung precum şi posibilitatea implementării unei politici de preţ a materiei prime agricole avantajoase ambelor părţi.

În scopul acoperirii 100% cu materie primă a capacităţii de producţie a fabricii de 10.000 tone bioetanol/an, va trebui asigurată anual următoarele cantităţi de materie primă:

Denumire materie prima Cantitate prelucrata anual % din materia primă prelucrată

Cartofi 12.854 to/an 26,85 % din materia primă prelucrată

Grâu, secară 9.322 to/an 19,46 % din materia primă prelucrată

Orzoaică 13.937 to/an 29,11 % din materia primă prelucrată

Ovăz de primăvară 4.387 to/an 9,17 % din materia primă prelucrată

Porumb 7.382 to/an 15,41 % din materia primă prelucrată

Total 47.882 to/an 100% materie primă prelucrată

Astfel potenţialii furnizori de materii prime vor fi cele din Judeţul Harghita:

Unitatea va asigura nămol deshidratat pt. a fi utilizat in agricultura pt. potenţiali furnizori de produse agricole. În cadrul valorificării pe piaţa internă a bioetanolului fabricat, clienţii potenţiali sunt reprezentaţi de societăţile de rafinare a produselor petroliere.

1.5 AMPLASAMENTUL

Investiţia se va realiza în regiunea Centru judeţul Harghita comuna Remetea, care este situată la o altitudine de 750 de metri, în partea de nord-a vest a Depresiunii Gheorgheni (numită şi Depresiunea Giurgeului), la poalele munţilor vulcanici ai Gurghiului. Terenul unde se va amplasa unitatea de producţie are o suprafaţă de 53.599 mp, fiind situat pe strada Melik f.n. şi este concesionat pe o perioadă de 49 de ani de la Primăria Comunei Remetea, prin contractul nr.4857/22.07.2010

Accesul pe amplasamentul unde se va realiza investiţia se poate realiza direct de pe strada Melik din Remetea, ultima porţiune a acesteia fiind un drum de macadam. Din punct de vedere morfologic, zona de amplasament prezintă un relief plan.

Seismicitatea: Conform normativului PI00-95, amplasamentul se încadrează în zona seismică de calcul "E" (Ks=0,12) şi perioada de colţ Tc=0,7 Zona privind greutatea de referinţă a stratului de zăpadă, conform ST AS 10 1 O 1/21-9: Zona C, expunere normală gy=150daN/mp.Natura terenului de fundare: Conform Studiului geotehnic terenul bun de fundare s-a considerat la adâncimea de fundare Df=-2,20 m, adâncime la care stratificaţia terenului este pietriș cu bolovăniş Presiunea convenţională de bază are valoarea de P conv.=240-350 kP. Adâncimea de îngheţ, conform ST AS 6054-85 este de -1,10 m de la nivelul terenului amenajat. Nivelul maxim al apelor freatice: Faţă de suprafaţa terenului natural nivelul hidrostatic general variază intre 1,40- 2,00 m.

1.5.1 SUPRAFAŢA ŞI SITUAŢIA JURIDICĂ A TERENULUI CE URMEAZĂ A FI OCUPAT DE OBIECTIVUL DE INVESTIŢIE

Conform certificatului de Urbanism nr 26 din 20.07.2010, eliberat de Consiliul Local Remetea Judeţul Harghita, regimul juridic al terenului se prezintă în felul următor: se află în intravilanul comunei Remetea, conform PUG avizat si aprobat, este în proprietatea Consiliului local făcând parte din domeniul privat, fiind concesionat beneficiarului Conform Contractului nr.4857/22.07.2010.

Regimul economic; Folosinţa actuala fâneaţă intravilan.

Regimul tehnic: Suprafaţa totala este de 53.699 mp.



JUDEŢUL HARGHITA

COPIE

Revizuit 0

Pagina 14 / 126

Pag. 14

Din aceasta suprafaţa de teren va fi afectat temporar 53.699 mp iar definitiv: 14.799 mp.

1.5.2 LOCALIZAREA PROIECTULUI

Harta Judeţului Harghita

Terenul unde se va amplasa unitatea de producţie are o suprafaţă de 53.599 mp, fiind situat pe strada Melik FN şi este concesionat pe o perioadă de 49 de ani de la Comuna Remetea, prin contractul nr.4857/22.07.2010.

Accesul pe amplasamentul unde se va realiza investi ţi a se poate realiza direct de pe strada Melik din Remetea, acesta fiind un drum de macadam.



JUDEŢUL HARGHITA

COPIE

Revizuit 0

Pagina 15 / 126

Pag. 15



JUDEŢUL HARGHITA

COPIE

Revizuit 0

Pagina 16 / 126

Pag. 16

Caracteristicile geofizice ale terenului din amplasament (studiu geotehnic, studii topografice, nivelul maxim al apelor

freatice, date climatice).Morfologia: Din punct de vedere morfologic, zona de amplasament prezintă un relief plan

Seismicitatea: Conform normativului PI00-95, amplasamentul se încadrează în zona seismică de calcul "E" (Ks=0,12) şi

perioada de colţ Tc=0,7. Zona privind greutatea de referinţă a stratului de zăpadă, conform ST AS 10 1 O 1/21-9:Zona

C, expunere normală gy=150daN/mp

Natura terenului de fundare: Terenul bun de fundare s-a considerat la adâncimea de fundare Df=-2,20 m, adâncime la

care stratificaţia terenului este pietriș cu bolovani Presiunea convenţională de bază are valoarea de P conv =240-350

kP. Adâncimea de îngheţ, conform ST AS 6054-85 este de -1,10 m de la nivelul terenului amenajat.

Seismicitatea: Conform normativului PI00-95, amplasamentul se încadrează în zona seismică de calcul "E" (Ks=0,12) şi perioada de colţ Tc=0,7.Zona privind greutatea de referinţă a stratului de zăpadă, conform ST AS 10 1 O 1/21-9:Zona C, expunere normală gy=150daN/mp .Nivelul maxim al apelor freatice: faţă de suprafaţa terenului natural nivelul hidrostatic general variază intre 1,40- 2,00 m

Unitatea propusă se află în intravilanul localităţii Remetea.

Unitatea se învecinează:

• Vest teren agricol, linia de cale ferată electrificată şi o fermă de vaci la circa 300 m,

• Est este mărginita de drumul comunal, teren agricol şi râul Mureş,

• Sud de Staţia comunală de epurare ape uzate menajere, zonă agricolă, câteva case de locuit şi linia CFR

• Nord cu prelungirea străzii Melik, Râul Mureş, terenuri agricole

Distanţa intre unitate şi râul Mureş la nord - est este de circa 50 m.

Zona dispune de căi de comunicaţii: Acces cu mijloace auto de pe drumul Naţional 12 - DJ 153 C - Dj 153 D – strada comunală Melik. N u departe de Fabrica de bioetanol trece şi linia de cale ferată uzinală a Fabricii de lapte praf, în prezent nefolosită, ce poate fi repusă în funcţiune şi utilizată în cazul unor transporturi masive racordată la Magistrala 400.Reţea electrică de 20 KV şi 0,4 KV sunt amplasate în apropierea amplasamentului fabricii (în Staţia de epurare).

Apele uzate se propune a fi epurate în staţia de epurare a comunei Remetea transportate printr-o pompă şi o conductă directă. Poziţia acestora faţă de amplasament vor fi stabilite in proiectul tehnic .

Din punct de vedere a apărării împotriva inundaţiilor amplasamentul nu se află în zona inundabilă. Râul Mureş se afla la nord - est de unitate, la o distanta de circa 50 m, la o cotă mult inferioară.

Localitatea nu se află în interiorul zonei de protecţie a unor Situri de Importanţă Comunitară Natura 2000 instituite, dar se află în apropierea acestora şi anume aria de protecţie avifaunistica ROSPA 0033 Depresiunea si munţii Giurgelui

Localizare şi topografie

Comuna Remetea este situată în partea nord - vestică a judeţului Harghita, în bazinul hidrografic al râului Mureş, la nord - vest de Municipiul Gheorgheni şi la sud de Municipiul Topliţa. Localitatea este situată pe cursul superior al râului Mureş având codul cadastral IV.-1. (26 - 28), în vecinătatea drumului naţional DN 12 din care se ajunge la amplasament prin Dj 153 C şi Dj 153 D (în total 4 km). În apropierea amplasamentului se găseşte linia de cale ferată Ciceu - Deda ce poate fi accesată din staţia CF. Ditrău. la circa 68 km de reşedinţa de judeţ, Miercurea Ciuc.

Localitatea Remetea se identifică pe latitudinea nordică de 46° 58’ şi longitudine estică de 25° 25’, fiind alcătuită din 3 sate: Remetea, Ciutac, Martonca depopulată.

În zona nord-estică a judeţului Mureş şi nord-estică a judeţului Harghita se desfăşoară două lanţuri vulcanice: lanţul vulcanic Călimani şi Gurghiu despărţite de râul Mureş care are izvoarele mai puţin de 50 km în amonte, la Izvorul Mureş şi adună afluenţii din partea Munţii Gurghiului, Giurgeului şi Călimanului. Obiectivul este înconjurată de munţii Gurghiu şi Giurgeu, care conferă un climat de depresiune intramontană. Aspectul morfologic al regiunii cuprinse între



JUDEŢUL HARGHITA

COPIE

Revizuit 0

Pagina 17 / 126

Pag. 17

lanţul muntos eruptiv Călimani - Gurghiu şi Carpaţii Orientali, este rezultatul evoluţiei geologice recente a unei importante zone de ruptură a scoarţei.

Intensa activitate vulcanica din timpul Neogenului a avut ca efect punerea in loc a unor importante mase vulcanice, cu cratere in prezent stinse. Masivul vulcanic aparţine,, arcului andezitic" apărut pe crusta continentala a blocurilor transilvan si panonic - ca efect al coliziunii acestora cu placa eurasiatica, de la marginea estica a Bazinului Vienei si până la curbura Carpaţilor.Sectorul Călimani-Gurghiu-Harghita se caracterizează prin cea mai mare dezvoltare a vulcanismului carpatic. Catena vulcanica se sprijina pe un fundament constituit din șisturi cristaline carpatice si formaţiuni sedimentare triasice ce apartin zonei cristalino-mezozoice, depozite ale flisului transcarpatic si formatiuni sedimentare miocene si pannoiene din Depresiunea Transilvaniei.Muntii vulcanici sint alcatuiti din curgeri de lave ce alterneaza cu piroclastite (stratovulcani), la care se asociaza corpuri intruzive microdioritice. Grupa sudica (Căliman-Gurghiu-Harghita) - partea cea mai tinara a lantului vulcanic - se evidentiaza prin absenta manifestarilor badeniene si sarmatiene. Cea mai mare parte a produselor vulcanice apartine, cu siguranta, Pliocenului (cel de al treilea ciclu vulcanic). In evolutia grupei sudice pot fi separate doua faze majore: prima in Pliocenul inferior (Pontian), ale carei produse erodate in Dacian s-au acumulat in condiţii subacvatice, împreuna cu produsele sinerone si un material epiclastic, nevulcanic, generind compartimentul structural inferior (infrastructura), alcatuit din formatiuni vulcano-sedimentare; cea de a doua faza (Pliocenul superior) s-a caracterizat prin edificarea suprastructurii, compartimentul superior stratovulcanic, o catena prelungita, jalonata de aproximativ 12 aparate relativ bine conservate, constituind rezultatul unui vulcanism manifestat prin forme efuzive, explozive si intruzive. O buna parte a lanţului vulcanic care se află la vest şi nord de Remetea corespunde formatiunilor vulcano-sedimentare, alcatuite din material proclastic acumulat subaerian sau subacvatic (brecii, microbrecii, aglomerate, cinerite si tufuri prinse intr-o masa de natura piroclastica; elementele constitutive: andezite cu amfiboli, andezite cu amfiboli si piroxeni, andezite cu piroxeni; foarte rar andezite bazaltoide), alternind cu depozite epiclastice reprezentate prin conglomerate, gresii si nisipuri andezitice (adesea cu interealatii carbunoase) provenite din erodarea rocilor vulcanice in perioadele de calm si sedimentare subacvatica, avind o stratificatie buna, adesea ritmica. Depozitele piroclastice au o grosime de 20-200 m, iar intreaga formatiune vulcano-sedimentara atinge 100-500 m. Pietricelul este format din asemenea andezite. Andezitele bazaltoide reprezinta incheierea activitatii magmatice si apar sub forma de curgeri sau corpuri intruzive, pe suprafete foarte restrinse, intre Dornisoara si Neagra Sarului. Piroclastitele au o raspindire relativ mare si alterneaza cu produse efuzive, fiind reprezentate prin brecii, microbrecii, conglomerate si tufuri lapilice (elementele constitutive: andezite cu hornblenda - verde sau bruna, andezite cu piroxeni si hornblenda si andezite cu piroxeni). In zona Negoiului Romanesc (limonitizari, caolinizari ete.) piroclastitele au fost afectate de solutii hidrotermale, care au dus la acumulări de sulf si limonit.

Evoluţia ulterioara a masivului - la care au concurat atât eroziunea glaciara, aceea a proceselor de șiroire si torenţiale, dezagregarea si alterarea etc - nu a reușit sa estompeze vechiul relief determinat de structura geologica si, mai mult decât atât, l-a pus de acord si cu constituţia litologica.

FORMAŢIUNI SEDIMENTARE Depozitele sedimentare cele mai recente, aparţinând Cuaternarului, sunt depozitele de terasă, depozitele proluviale, proluvial-deluviale şi aluviunile luncii Mureşului, reprezentate preponderent prin nisipuri, pietrişuri şi bolovănişuri, alcătuite din punct de vedere petrografic din andezite.

Condiţiile de fundare sunt redate în Memoriile tehnice pe specialităţi “Rezistenţă”.

Conform Normativ cu indicativ P 100-92, amplasamentul se încadrează în zona seismică de calcul E, intensitate seismică 7 grade M.S.F., conform SR 11100/1, caracterizată prin coeficientul seismic Ks = 0,12 şi perioada de colţ Tc = 0,7 sec.

Principala arteră hidrografică a zonei este râul Mureş, însoţit de un sistem de terase, fragmentate de reţeaua hidrografică afluenţă. Principalele sisteme acvifere existente în subsolul zonei sunt cantonate în depozitele holocene, plieo-pleistocene, neogene şi cristaline.

Stratele freatice sunt dezvoltate mai ales în complexul celor mai noi formaţiuni cuaternare din zonă, formaţiuni constituite în cea mai mare parte din aluviuni recente ale luncilor, conuri de dejecţie, deluviuni şi depozite de terasă. Sistemul acvifer freatic este constituit din unul sau mai multe strate cu legături hidrodinamice între ele.



JUDEŢUL HARGHITA

COPIE

Revizuit 0

Pagina 18 / 126

Pag. 18

Adâncimile de 5-10 m sau chiar 10-20 m, uneori mai mari de 20 m, ale oglinzii freatice, înregistrate de-a lungul bordurii vestice a bazinului, scad treptat spre interiorul depresiunii, ajungând la valori de 2-5 m, iar apoi chiar 0-2 m, mai ales în sectoarele înmlăştinite ale zonei centrale şi pe lunca Mureşului.

Cea mai importantă bogăţie naturală a comunei este apa minerală. Bazinul Gheorgheni este o formaţie post tectonică, care s-a umplut cu sedimente din era pliocenă târzie şi din cuaternar, şi anume alternarea de piroclastici (sediment vulcanic) şi aluviuni fine de fluviu. În Remetea, apa minerală este prezentă pe un segment de 2 km lungime şi de 300-400 m lăţime pe lângă Mureş. Pe baza analizei a compoziţiei chimice, cea mai bună apă minerală a bazinului este în Remetea. Conform expertului în domeniu, Artenie Pricăjan, în Remetea se recomandă forarea în adâncime de 30-150 metrii, pentru că există apă minerală bună de îmbuteliat, care calitativ poate să concureze cu cea de la Borsec.

1.6 DESCRIEREA PROIECTULUI, CONSTRUCTIILOR, INSTALATIILOR

1.6.1 FORMELE FIZICE ALE PROIECTULUI

Datorită faptului că investiţia este una complexă care implică mai multe tipuri de construcţii şi amenajări s-a realizat structurarea acestora în obiecte de construcţii unde figurează principalele construcţii, echipamente instalaţii care necesită construcţii montaj împreună cu instalaţiile aferente, având criteriu de bază funcţia îndeplinită în procesul de fabricaţie şi deservire a întregii unităţi.

OBIECTE DE INVESTIŢII SUNT URMĂTOARELE

Obiect 1. - Preluare si depozitare materii prime

1. Cântar, Suprafaţă fundaţie 32 mp.

2. Depozit materii prime - cartof (1000 mp).

3. Cabina cu instalaţiile de ventilaţie Suprafaţa construita = 1030 mp, Suprafaţa desfășurata = 1030 mp. Volumul construcţiei = 5700 mc.

4. Silozuri cereale (3*2200 mc), Suprafaţă fundaţie =900 mp.

5. Depozit biomasa (600 mp), Suprafaţa construita = 600 mp, Suprafaţa desfășurata = 600 mp Volumul construcţiei = 2100 mc.

Obiect II. - Producţie si depozitare bioetanol

6. Spălător cartof, Suprafaţa construită = 67 mp, Suprafaţa desfășurata = 67 mp, Volumul construcţiei = 330 mc.

7. Hala de producţie bioetanol (863 m2), Suprafaţa construita = 863 mp, Suprafaţa desfășurata = 1050 mp, Volumul construcţiei = 12800 mc.

8. 4 buc rezervoare de bioetanol cu capacitate de 113 mc amplasate la o distanta, de 3 m într-un bazin de protecţie din beton armat, Suprafaţa construită = 117 mp, Suprafaţa desfășurata = 117 mp, Volumul construcţiei =350 mc.

Obiect III. - Producţie si depozitare biogaz

9. Cămin pentru recepţie must bălegar.

10. Rezervor spălătură alcoolică - reziduuri din producţie bioetanol (2000 mc), Suprafaţă fundaţie = 320 mp.

11. Fermentator 1, 12. Fermentator 2, 13. Fermentator 3, Suprafaţa construita = 380 mp, Suprafaţa desfășurata = 380 mp, Volumul construcţiei = 2700 mc.



JUDEŢUL HARGHITA

COPIE

Revizuit 0

Pagina 19 / 126

Pag. 19

14. Rezervor biogaz, 15. Cabina de tratare biogaz, Suprafaţa construita = 20 mp, Suprafaţa desfășurata = 20 mp, Volumul construcţiei = 65 mc.

16. Făclia/torţa gaz - arderea gazelor in exces, Suprafaţă fundaţie = 9 mp.

17. Container pentru generator biogaz (motor), Suprafaţă fundaţie = 42 mp.

Obiect IV. - Separare si depozitare deșeuri lichide si solide

18. Rezervor tampon materiale fermentate, Suprafaţă fundaţie = 25 mp.

19. Separator materiale fermentate, Suprafaţă fundaţie = 66 mp.

20. Bazin colector apa uzata înainte de introducere in staţia de epurare.

21. Platforma de depozitare deșeuri uscate, Suprafaţă fundaţie = 250 mp.

V. - Construcţii pentru Utilitati - apa, canal, electricitate, încălzire, securitate contra incendiilor, etc.

22. Turn/coloană de răcire,Suprafaţă fundaţie = 72 mp.

23. Centrala termica, Suprafaţa construita = 400 mp, Suprafaţa desfășurata = 400 mp, Volumul construcţiei = 2000 mc.

24. 2 buc rezervor subteran de apa pt. stingerea incendiilor (2x 80 m3), Suprafaţa construita = 60 m2.

25. Hidranţi (600 l/min / 2 ore)

26. Cămin apometru

27. Post transformator de joasa tensiune.

Obiect VI. - Poarta de acces si spatii destinate personalului de producţie

28. Spaţiu destinat personalului de producţie, Suprafaţa construita = 141 mp, Suprafaţa desfășurata = 141 mp, Volumul construcţiei = 520 mc.

29. Poarta, Suprafaţa construita = 12 mp, Suprafaţa desfășurata = 12 mp, Volumul construcţiei = 36 mc.

30. Parcări.

Obiect VII. - Sistematizări pe orizontala - drumuri incinta, platforma, parcare, împrejmuire, etc.

Obiect VIII. - Asigurarea utilitatilor necesare obiectivului

La nivelul investiţiei situaţia privind suprafaţa totală construită precum şi celelalte suprafeţe se prezintă astfel:

• suprafaţa concesionată St= 53.599 mp

• suprafaţă construită proiectată Sc= 6.217 mp

• suprafaţa desfăşurată proiectată Sd= 6.404 mp

• suprafaţa carosabilă proiectată Sdr= 8490 mp

• suprafeţe verzi Sv = 38.900 mp

• înălţime maximă construcţie H max. = 35 m

• POT 11,60 mp CUT 0,12 %.



JUDEŢUL HARGHITA

COPIE

Revizuit 0

Pagina 20 / 126

Pag. 20

1.6.2 STRUCTURA CONSTRUCTIVĂ

Obiect 1. - Preluare si depozitare materii prime

1. Cantar: Fundaţie radier din b.a, Elevaţie de 50 cm din b.a.

2. Depozit materii prime - cartof (1000 mp) şi

3. Cabina cu instalaţiile de ventilaţie.

Soluţii constructive: Fundaţii continuu sub ziduri exterioare, izolate sub stâlpuri, Elevaţii cu centura din beton armat, cuzinet din b.a. la fundaţii izolate. Pardoseli din beton slab armat sclivisit după turnare Structura de rezistenta cadre din beton armat, Închideri exterioare bloc ceramic 25 cm termoizolat Tavan peste parter termoizolat Acoperiș din panouri tabla cutata,termoizolaţie din exterior, tâmplărie termopan.

Silozuri cereale (3*2200 mc), Soluţii constructive fundaţii continuu, radier din b.a.

5. Depozit biomasa (600 mp). Soluţii constructive: Fundaţii izolate cu bloc din beton simplu si cuzinet din beton armat Elevaţii cu grinda din beton armat rezemata pe cuzineţii de fundare, Pardoseli din beton slab armat sclivisit după turnare, Structura de rezistenta cadre metalice din profile laminate la cald, sudate, cu stâlpii incastraţi in cuzineţi, Acoperiș din panouri tabla cutata,Închidere laterala plasa sarma pana la 2 m înălţimea.

Obiect II. - Producţie si depozitare bioetanol

6. Spălător cartof. Soluţii constructive Fundaţii continuu sub ziduri exterioare, izolate sub stâlpuri, Elevaţii cu centura din beton armat, cuzinet din b.a. la fundaţii izolate Pardoseli din beton slab armat sclivisit după turnare, Structura de rezistenta cadre din beton armat, Închideri exterioare bloc ceramic 25 cm termoizolat, tavan peste parter termoizolat, acoperiș din panouri tabla cutata, termoizolaţie din exterior, tâmplărie termopan.

7. Hala de producţie bioetanol (863 mp). Soluţii constructive Fundaţii izolate cu bloc din beton simplu si cuzinet din beton armat Elevaţii cu grinda din beton armat rezemata pe cuzineţii de fundare Pardoseli din beton slab armat sclivisit după turnare. Structura de rezistenta cadre metalice din profile laminate la cald, sudate, cu stâlpii incastraţi in cuzineţi. acoperiș din panouri termoizolante de 80mm grosime, susţinute cu pane metalice din profile cu pereţi subţiri Închideri pereţi panouri termoizolante de 80 mm grosime, prinse direct pe structura.

Compartimentări interioare structura tristrat cu miez termo-fonoizolata pe structura metalica proprie, legata de structura halei, tâmplarii din profile PVC si geam termopan.

9. 4 buc rezervoare de bioetanol cu capacitate de 113 m3 amplasate la o distanta, de 3 m intr-un bazin de protecţie din beton armat. Soluţii constructive: Fundaţii radier din beton armat, Structura de rezistenţă pereţi din beton armat turnat monolit, hidroizolate din interior si exterior, Scara metalica.

Obiect III. - Producţie si depozitare biogaz

9. Cămin pentru recepţie must bălegar

10. Rezervor ptr. spălătură alcoolică - reziduuri din producţie bioetanol (2000 mp) Soluţii constructive: Fundaţii continuu peste care fundaţie de radier din b.a.

11. Fermentator 1, 12. Fermentator 2 şi 13. Fermentator 3 Soluţii constructive: Fundaţie radier din b.a. Structura de rezistenta pereţi din beton armat acoperiș placa de beton armat, termoizolat si hidroizolat corespunzător

14. Rezervor biogaz

15. Cabina de tratare biogaz. Soluţii constructive: Fundaţii continuu sub ziduri. Elevaţii din beton cu centura din beton armat pardoseli din beton slab armat sclivisit după turnare Structura de rezistenta stâlpi din ţeava dreptunghiulara acoperiș din panouri termoizolante 8 cm. tâmplărie termopan din PVC



JUDEŢUL HARGHITA

COPIE

Revizuit 0

Pagina 21 / 126

Pag. 21

16. Făclia/torţa gaz - arderea gazelor in exces. Soluţii constructive Fundaţii continuu radier din b.a, pat balast

17. Container pentru generator biogaz (motor). Soluţii constructive. Fundaţii continuu radier din b.a, pat balast

Obiect IV. - Separare si depozitare deșeuri lichide si solide

18. Rezervor tampon materiale fermentate

19. Separator materiale fermentate. Soluţii constructive Fundaţii continuu radier din b.a, pat balast

20. Bazin colector apa uzata înainte de introducere in staţia de epurare

21. Platforma de depozitare deșeuri uscate

Obiect V. - Construcţii pentru utilitati - apa, canal, electricitate, încălzire, securitate contra incendiilor, etc.

22. Turn de răcire

23. Centrala termica (400 mp). Soluţii constructive Fundaţii izolate cu bloc din beton simplu si cuzinet din beton armat Elevaţii cu grinda din beton armat rezemata pe cuzineţii de fundare Pardoseli din beton slab armat sclivisit după turnare. Structura de rezistenta cadre metalice din profile laminate la cald, sudate, cu stâlpii incastraţi in cuzineţi. Acoperiș din panouri termoizolante de 80mm grosime, susţinute cu pane metalice din profile cu pereţi subţiri, vitraj 30%.Inchideri pereţi panouri termoizolante de 80mm grosime, prinse direct pe structura. Compartimentări interioare structura tristrat cu miez termo-fonoizolato pe structura metalica proprie, legata de structura halei. Tâmplarii din profile PVC si geam termopan.

24. 2 buc rezervor subteran de apa pt. stingerea incendiilor (2x 80 mp) Soluţii constructive Radier din b.a.

25. Hidranţi (600 min /2 ore)

26. Cămin apometru

27. Post transformator de joasa tensiune.

Obiect VI. - Poarta de acces si spatii destinate personalului de producţie

28. Spaţiu destinat personalului de producţie. Soluţii constructive: Fundaţii continuu sub ziduri, Elevaţii din beton cu centura din beton armat,Pardoseli din beton slab armat sclivisit după turnare, Structura de rezistenta zidărie din cărămidă cu sâmburi din beton armat Acoperiș din panouri tabla cutata. Planșeu peste parter din lemn, termoizolat. Tâmplărie termopan din PVC.

29. Poarta. Soluţii constructive Fundaţii continuu sub ziduri,Elevaţii din beton cu centura din beton armat. Pardoseli din beton slab armat sc1ivisit după turnare,Structura de rezistenta zidărie din cărămidă cu sâmburi din beton armat Acoperiș din panouri tabla cutata,Planșeu peste parter din lemn, termoizolat, tâmplărie termopan din PVC. 30. Parcări.



JUDEŢUL HARGHITA

COPIE

Revizuit 0

Pagina 22 / 126

Pag. 22

1.6.3 UTILAJE - ECHIPAMENTE DIN DOTARE

Caracteristicile tehnice ale utilajelor,echipamentelor şi dotărilor care vor fi achiziţionate în cadrul proiectului defalcat pe obiecte de investiţii sunt prezentate în tabelul următor:

Nr. crt. Utilaj / echipament / dotare buc

1 Obiect 1. - Preluare si depozitare materii prime

1-1 Instalaţie de cântărire tip pod basculă (15 x 3 m) cu capacitate minimă de 40 tone, cu dispozitiv de măsurare, cu afişaj, conectat la calculator.

1

1-2 Siloz cu o capacitate minimă de 2200 mc cu instalaţiile aferente care cuprinde: elevatoare cu cupă, unitate de curăţare, decantor pt. praf, unitate de evacuare deşeuri, unitate de alimentare/manipulare

3

1-3 Încărcător frontal, capacitate cupă min 1 mc 1

1-4 Motostivuitor 1

II Obiect TI. - Producţie si depozitare bioetanol

II-l Instalaţie de spălare cu o capacitate minimă de 10 to/h, prevăzută cu tobă rotativă, colă cu peri, buncăre, benzi transportoare, şnecuri, unitate de comandă

1

II-2 Instalaţie de măcinare cartofi respectiv cereale, care cuprinde cel puţin moară şi accesorii: rezervor de alimentare, şnec dozator, filtru praf, ventilare praf, cu comandă.

1

II-3 Unitate de tratament termic pt. plămada capacitate minimă 1.800.000 kcal/h - şi accesorii: Vas de preîncălzire-mixare, agitator, pompă pt. plămada, reactor tubular, vas de expansiune, cu comandă

1

II-4 Reactor pt. fluidizarea amidonului capacitate minimă 25 mc/h) şi accesorii: agitator, pompă plămada, schimbător de căldură, dozator de enzime; cu comandă

1

II-5 Unitate de zaharificare / reactor şi accesorii (capacitate minimă 25mc/h şi V=IOO mc):dozator de enzime, dozator de acid, agitator,pompă de circulaţie şi de transferare; cu comandă

1

II-6 Unitate de zaharificare / reactor şi accesorii (capacitate minimă 25mc/h şi V=100 mc):dozator de enzime, dozator de acid, agitator,pompă de circulaţie şi de transferare; cu comandă

1

II-7 Unitate de zaharificare / reactor şi accesorii (capacitate minimă 25mc/h şi V=100 mc):dozator de enzime, dozator de acid, agitator,pompă de circulaţie şi de transferare; cu comandă

1

II-8 Unitate de zaharificare / reactor şi accesorii (capacitate minimă 25mc/h şi V=100 mc):dozator de enzime, dozator de acid, agitator,pompă de circulaţie şi de transferare;răcitor plămada; cu comandă

1

II-9 Unitate de tratarea acidului cu o capacitate minimă de 8 mc, care cuprinde: rezervor de acid şi accesorii,pompă de Încărcare şi de circulaţie pt. acid sulfuric, rezervor pt. acid diluat, pompă acid diluat; cu comandă

1

II-10 Unitate de multiplicare drojdie - cu o capacitate de producţie minimă de la kg/h drojdie -care cuprinde:fermentator drojdie şi accesorii,Fermentator cultură, pompă de transfer şi circulaţie, răcitor plămada, schimbător de căldură, filtre şi injectoare aer, cu comandă

1



JUDEŢUL HARGHITA

COPIE

Revizuit 0

Pagina 23 / 126

Pag. 23

II-11

Linie de materiale auxiliare cu o capacitate minimă de 2,8 mc,cuprinzând minimum: rezervor de diluare săruri şi accesorii, agitator,pompă pt soluţie proaspătă, decantor şi dozator săruri 2 buc, pompă Pt. săruri dizolvate 2 buc, şnec electric de elevare, rezervor şi pompă apă tehnologică, cu comandă

1

II-12 Sistem CIP cu opritor spumare - capacitate minimă de I mc – şi accesorii minime: rezervor ulei antispumant, sonde, valve magnetice,automatizare, rezervor leșie, 2 buc rezerv oare CIP, 2 pompe; Cu comandă.

1

II-13 Unitate fermentare etanol - (fermentator etanol)cu o capacitate minimă de 100 mc şi accesorii: diperzor de aer, agitator, pompe de circulaţie şi de transfer, răcitor plămada, schimbător de căldură; cu comandă

1

II-14 Unitate de fermentare etanol cu o capacitate minimă de 100 mc şi accesorii: agitator, pompă, răcitor plămada, schimbător de căldură; cu comandă

1

II-15 Unitate de fermentare etanol - (fermenta tor etanol) cu o capacitate minimă de 100 mc şi accesorii: agitator, pompă de circulaţie şi transfer, răcitor plămadă schimbător de căldură; cu comandă

1

II-16 Unitate de fermentare etanol - fermentator etanol cu o capacitate minimă de 100 mc şi accesorii: agitator, pompă de circulaţie si transfer, răcitor plămada, schimbător de căldură; cu comandă

1

II-17 Unitate de postfermentare etanol (fermenta tor etanol)cu o capacitate minimă de 100 mc şi accesorii: pompă de alimentare cu comanda

1

II-18 Sistem de spălare gaz de fermentare - cu o capacitate minimă pt. evacuare a gazului de 1000 N m3lh, care cuprinde: coloană de spălare CO2 şi a accesorii,pompă de circulaţie şi golire de apă de spălare.

1

II-19 Unitate de fierbere plămada cu o capacitate de fierbere de cel puţin 20 m3/h, care cuprinde: coloană şi accesorii: degazor, eliminator mercaptan; sistem de comandă

1

II-20

Unitate de concentrare etanol/alcool brut - cu o capacitate minimă de 1750 l/h care cuprinde: coloană de concentrare ŞI accesorii: Preîncălzitor/condensator, condensator principal, condensator terminal, sifon golire apă, unitate auxiliară de separare ulei; cu comandă Sistem colectare etanol produs finit cu o capacitate minimă de

1

II-21 1700l1h, care cuprinde: rezervor colectare produs 2 buc, şi accesorii: răcitor, epruvetă, gradator, pompă de evacuare; cu comandă

1

II-22 Colector fracţie distilată şi separator ulei cu o capacitate minimă de 200l/h, care cuprinde sistem colectare fracţie distilată, rezervor colector şi accesorii, epruvetă, gradator, pompă de evacuare; cu comandă

1

II-23 Sistem de evacuare spălătură cu o capacitate minimă de 530 m

3lzi care cuprinde: vase şi

conducte, rezervor intermediar, pompe de evacuare 1

II-24 Sistem de reglare şi direcţionare abur respectiv apă cu o capacitate minimă de 7,2 t/h 4 bar abur

1

II-25 Rezervor din oţel inoxidabil cu capacitatea minimă de 113 mc prevăzut cu pompe de evacuare sistem PSI

4

III Obiect III. - Producţie si depozitare biogaz

III -l Pompă cu o capacitate minimă de 5 m3lh 1

III -2 Instalaţie compusă din minim 2 motoare de agitare cu o capacitate minimă de 22 kW, pompă cu o capacitate minimă de 25 m

3lh pt. scoatere

1



JUDEŢUL HARGHITA

COPIE

Revizuit 0

Pagina 24 / 126

Pag. 24

III - 3 Sistem care asigură în fermentatoare - capacitate minimă 5000 mc - agitarea, menţinerea la temperaturii, eliminarea gazelor, desulfurizare, oprirea de spumării, valvă pt. suprapresiune

1

III -4 Sistem care asigură în fermentatoare - capacitate minimă 5000 mc - agitarea, menţinerea la temperaturii, eliminarea gazelor, desulfurizare, oprirea de spumării, valvă pt. suprapresiune,inoculare bacterială

1

III -5 Sistem care asigură în fermentatoare - capacitate minimă 5000 mc - agitarea, menţinerea la temperaturii, eliminarea gazelor, desulfurizare, oprirea de spumării, valvă pt. suprapresiune, inoculare bacterială

1

III -6 Rezervor gaz, cu pereţi flexibili - capacitate minimă 1600 mc 1

III -7 Instalaţie de decantare apă din rezervorul de gaze cu o capacitate minimă de 1600 mc/h -care asigură şi suprapresuizare, reglarea presiunii, desulfurizare, prevăzut cu echipamente de siguranţă şi PSI, conducte pt. gaze

1

III -8 Torţă/făclie gaz cu o capacitate minimă de 1600 m3/h prevăzut cu termometru, opritor de foc, măsurător cantităţi gaze arse

1

III -9 Motor pe gaze - cu o capacitate minimă de 500 kW - instalat în container, prevăzut cu radiator, schimbător de căldură pt. gaze eşapament, coş de evacuare, amortizor de sunete, sistemele de siguranţă şi de conectare, sistem PSI şi de siguranţă.

1

IV Obiect IV. - Separare si depozitare deșeuri lichide si solide

IV-1 Pompă cu o capacitate minimă de 25 mc/h şi motor de agitare de 11 k W şi accesorii pentru pt. decantoare

1

IV-2 Instalaţie de deshidratare cu o capacitate minimă de 20 mc/h prevăzută cu bandă transportoare pt. evacuarea fermentului solid în spaţiul de stocare, cu pompă de 25 mc/h

2

IV-3 Pompă cu o capacitate minimă de 25 mc/h care asigură transferul fazei lichide (către staţia de epurare)

1

V Obiect V. - Construcţii pentru utilitati - apa, canal,electricitate, încălzire securitate contra incendiilor, etc.

V-1 Coloană/turn de răcire de 12 GJ capacitate minimă, cu sistem de distribuire a căldurii, schimbătoare de căldură

1

V-2 Cazan de abur pentru combustibil biomasă cu o capacitate minimă de 2,7 MW cu accesorii: coş de fum, instalaţie de încărcare, unitate de comandă, echipamente de protecţie şi deservire

2

V-3 Cazan de abur cu combustibil gaz cu o capacitate minimă de 2,2 MW şi accesorii: coş de fum, unitate de comandă, echipamente de protecţie şi deservire

1

V-4 Sistem de distribuire termică care asigură distribuirea a cantităţii de căldură de minim 7,5 MW - cu accesorii

1

V-5 Sistem de schimbător de căldură pt. apă potabilă, prepararea şi dedurizarea apei cu o capacitate de minim 7,5 mc/h

1

V-6 Sistem de comandă computerizat pentru programarea şi monitorizarea fluxurilor tehnologice, care are în componenţă atât hardware cât şi software Obiect VII. -Sistematizări pe orizontala - drumuri incinta, platforma, parcare, împrejmuire, etc.

1

VII-1 Sistem de supraveghere video 1

Cu ocazia întocmirii proiectului tehnic se vor stabili caracteristicile tehnice detailate pentru toate echipamentele / instalaţiile care se va integra în fluxul tehnologic.



JUDEŢUL HARGHITA

COPIE

Revizuit 0

Pagina 25 / 126

Pag. 25

1.7 DURATA DE EXECUTIE PROPUSA

Durata de executie propusa 24 luni de la aprobarea lucrarii si deschiderea finantarii.

1.8 DURATA ETAPEI DE FUNCTIONARE

Durata etapei de funcţionare: construcţiile şi instalaţiile sunt noi . După expirarea duratei de funcţionare utilajul va fi ori retehnologizat sau demontat definitiv. In funcţie de conjuctura economică se va achiziţiona altă instalaţie sau se va demonta instalaţia şi utilajele casate.

Inchiderea unitatii se va realiza dupa solicitarea aprobării de la Agenţia de Protecţia Mediului, pe baza unui plan întocmit de beneficiarul obiectivului.

Este de menţionat faptul ca utilajele componente, subansamble fac parte de un agregat complex, dar fara continut de produse periculoase sau toxice, deşeurile feroase pot fi valorificate prin unităţi specializate de reciclare . Reactoarele si rezervoarele vor fi golite complect, produse finite si intermediare valorificat prin unităţi specializate. În cazul în care în sisteme de epurare si preepurare se va constata existenta nămolului, acesta va fi evacuat prin unitati specializate in acest sens.

Se va curăţa separatarele de namol din instalaţia degresare a apelor pluviale. Nămolul cu produse petroliere fiind produse periculoase, vor fi transportate pentru coincinerare prin unitati specializate

Dupa curăţarea generală a platformei şi valorificarea materialelor de construcţii, terenul foarte fi utilizat pentru alte activităţi in baza hotărârii proprietarului terenului şi aprobărilor organelor de drept.

1.9 PRODUCTIA, RESURSE FOLOSITE

Profilul de producţie: obţinerea biocombustibil pentru transport, cod CAEN 2059

Capacitatea de producţie a fabrici de biocombustibil pentru transport - constând din bioetanol va fi de 10.000 to bioetanol/an, la un regim de funcţionare de 7200 ore/an (300 zile/an -24 ore/zi). Producţie orara realizata de 1,389 Kg/h, respectiv 33.330. kg/zi.

Obiectivul se va realiza in Comuna Remetea Satul Remetea Str. Melik F.N judeţul Harghita

Previziunile privind veniturile şi cheltuielile generate de activitatea de exploatare a fabricii de bioetanol din Remetea s-au efectuat în ipoteza următoarelor graduri de utilizare a capacităţii de producţie pe primii cinci ani de funcţionare după implementarea proiectului:

Categoria

UM Total Total Total Total Total

An I An2 An3 An4 An5

Grad de utilizare capacitate de producţie %

63,75% 74,50% 85,00% 90,00% 95,00%

Producţia de bioetanol to 6.375 7.450 8.500 9.000 9.500

Bioetanol Comercializat terţilor

to 6.375 7.450 8.500 9.000 9.500

Anul 1 reprezintă primul an după punerea în funcţiune a obiectivului, iar în ipoteza în care durata de execuţie a investiţiei este de 36 luni începând cu luna 4 al anului calendaristic, primul an după punerea în funcţiune începe cu luna aprilie şi nu coincide cu anul calendaristic. În acest context previziunea defalcării pe trimestre privind gradul de utilizare a capacităţii de producţie se prezintă astfel:



JUDEŢUL HARGHITA

COPIE

Revizuit 0

Pagina 26 / 126

Pag. 26

Categoria An 1 An2

Tr.I Tr.II Tr.III Tr.IV Tr.I Tr.II Tr.III Tr.IV


60,00 63,00 65,00 67,00 70,00 73,00 75,00 80,00 %

Producţia de bioetanol to 1.500 1.575 1.625 1.675 1.750 1.825 1.875 2.000

Bioetanol comercializat terţilor to

1.300 1.675 1.500 1.900 1.550 1.925 1.750 2.225

1.10 MATERII PRIME SI PREPARATE CHIMICE UTILIZATE

1.10.1 MATERIILE PRIME UTILIZATE

Fabrica de bioetanol proiectată realizează procesarea materiilor prime agricole vegetale (cereale, cartofi, etc.) respectiv transformarea conţinutului de amidon al acestora, prin hidroliză, în bioetanol. Conţinutul de amidon al cerealelor este cuprins între 50% şi 65%, iar după uscare conţinutul lor în substanţă uscată este de peste 80%. În cazul cartofului conţinutul de amidon reprezintă 12-20%, iar cel în substanţă uscată de 23%. În medie, dintr-o tonă de cartofi (conţinut de 17% amidon) se obţin 80-100 kg alcool.

Fabrica de bioetanol proiectată pentru atingerea capacităţii de producţie proiectate de 10.00 t/an bioetanol, va trebui să aibă un regim de funcţionare de 7200 ore /an, trebuie asigurat un dozaj de amidon de circa 3,2 - 3,3 to/h.

Această producţie anuală se va putea realiza în următoarea structură a materiei prime procesate:

Materia Procent Cantitate Dozaj Conţinut Cant de Cant. de Ponderea

primă total Anuală

to (to/h) de amidon

amidon (to/h)

Alcool (t/h)

alcool din

Materii prime (%) producţie (%) (%)

Cartofi 26,85 12854 1,79 18 0,32 0,15 10

Grâu, 19,46 9322 1,29 62 0,80 0,39 25 secară

Orzoaică 29,11 13937 1,94 58 1,12 0,54 35

Ovăz de 9,17 4387 0,61 52 0,32 0,15 10 primăvară

Porumb 15,41 7382 1,03 65 0,67 0,32 21

Total 100 47881 6,65 3,23 1,55 100

În urma procesului de producţie a bioetanolului din cartofi şi diferite cereale rezultă biomasă constând din borhot la temperatura ridicată, care reprezintă o resursă regenerabilă din care se - poate produce biogaz. Acest fapt va fi valorificat în cadrul noi investiţii în sensul că borhotul va fi utilizat în ca şi materie primă pentru producerea biogazului, care va asigura o parte din energia electrică şi termică utilizată în procesul de producţie a bioetanolului. Energia astfel produsă din sursa regenerabilă va fi utilizată de SC TECHNICAL TRADE SRL exclusiv în activitatea proprie.



JUDEŢUL HARGHITA

COPIE

Revizuit 0

Pagina 27 / 126

Pag. 27

1.10.2 MATERIALE AUXILIARE UTILIZATE IN PROCESUL TEHNOLOGIC

Acid sulfuric tehnic pt. corectarea pH, la zaharificare. Cantitatea anuala utilizata cca 18 to.

Soda caustica solida, utilizat in procesul de spălare CIP a utilajelor tehnologice. Cantitatea anuala utilizata cca 8 to.

Enzima a amilază, utilizat in procesul de hidroliza materiilor prime Cantitatea anuala utilizata, cca 4,5 to.

Enzima glukoamilaz, utilizat in procesul de zaharificare Cantitatea anuala utilizata, cca 18 to.

Azotat de amoniu (îngrășământ) cca 33 to /an.

Superfosfat (îngrăşământ) cca. 20 to/an.

1.10.3 ENERGIA SI COMBUSTIBIL UTILIZAT

ASIGURAREA ENERGIEI TERMICE

Atât în cadrul unităţii de fabricare a bioetanolului cât şi a biogazului se produce exces respectiv necesar de căldură.

Necesarul de căldură la nivelul fabricii de bioetanol se prezintă în special sub formă de necesar de aburi. În vederea asigurării aburului în cantitate suficientă, se vor utiliza două surse alternative, şi anume:

În urma procesului de producţie a bioetanolului, din fabrica de bioetanol este evacuată " zilnic în medie o cantitate de 530 m3 borhot la temperatura de 95oC, sistemul de schimbător de căldură (V -5) va asigura ca această căldură să fie utilizată pentru preîncălzirea apei de alimentare a cazanelor (V-2, şi VI-3 din lista de echipamente) La fel şi în cazul motorului de gaz (III-9 din lista de echipamente) surplusul de energie termică degajată va fi utilizată prin instalaţiile 111-3, 111-4, 111-5 din lista de echipamente pentru menţinerea temperaturii unităţilor de fermentare.

Din punct de vedere energetic principalele utilaje din dotarea construcţiilor sunt următoarele:

• Motor pe gaze (va utiliza ca şi combustibil biogazul produs în fabrică) - cu o capacitate minimă de 500 kW- instalat în container, prevăzut cu radiator, schimbător de căldură pt. gaze eşapament, coş de evacuare, amortizor de sunete, sistemele de siguranţă şi de conectare, sistem PSI şi de siguranţă. Acesta va asigura o parte din energia electrică necesară în fabrică

• 2 cazan de abur pentru combustibil biomasă de 2,7 MW cu accesorii: coş de fum, instalaţie de încărcare, unitate de comandă, echipamente de protecţie şi deservire

• Cazan de abur cu combustibil gaz (va utiliza ca şi combustibil biogazul produs în fabrică) de 2,2 MW şi accesorii: coş de fum, unitate de comandă, echipamente de protecţie şi deservire

• Coloană/turn de răcire de 12 Gl capacitate minimă, cu sistem de distribuire a căldurii, schimbătoare de căldură

La pornire si in funcţie de necesitaţi, aburul va fi asigurat de doua cazane de abur de 2,7MW (V -2 din lista de echipamente) funcţionând pe, bază de combustibil de biomasă.

Prin această soluţie alternativă se poate asigura necesarul de energie termică / pentru funcţionarea fără întreruperi a fabricii de bioetanol, chiar şi în cazul în care unitatea nu poate asigura necesarul de biogaz pentru cazanul funcţionând pe bază de combustibil de biogaz.

În fabrică se va utiliza sistem de distribuire termica - care asigură distribuirea cantităţii de căldură de 7,2 to abur - cu accesorii (V -4 din lista de echipamente)- pentru captarea surplusului de energie termică respective egalizarea necesarului.

Procesul de răcire va fi asigurat de turnul, coloana de răcire (V -1 din lista de echipamente), aici va fi conectată hidroliza (asigurată de echipamentele II -4, II -8) şi schimbătoare le de căldură a fermentatoarelor (asigurată de echipamentele 11-13, II-14, 11-15, II-16).

La fel şi în cazul motorului de gaz (III-9 din lista de echipamente) surplusul de energie termică degajată va fi utilizată



JUDEŢUL HARGHITA

COPIE

Revizuit 0

Pagina 28 / 126

Pag. 28

prin instalaţiile 111-3, 111-4, 111-5 din lista de echipamente pentru menţinerea temperaturii unităţilor de fermentare.

ASIGURAREA APEI POTABILE

Alimentarea cu apă potabilă al unităţii pentru consumul igienico sanitar se va realiza din reţeaua de apă potabilă existentă a comunei Remetea construită conform unui proiect Solel Bone. Apa potabilă se pompează din 8 puţuri săpate, se tratează şi este pompată în distribuţiile din comunele Ditrău şi Remetea.

Conductele de apă se confecţionează din ţevi de polietilenă de înaltă densitate PEID 6 având diametrul nominal (exterior) 90 mm. Capacitatea uzinei de apă potabilă din Remetea poate să satisfacă integral necesarul de apă tehnologică a Fabricii de bioetanol.

Apa necesară procesului tehnologic, cat si pentru alimentarea hidranţilor se va asigura din stratul freatic , prin puţuri colectoare. Amplasamentul puţurilor , debitele captate , capacitatea pompelor sisteme de distribuţie ,se stabilește pe baza studiul hidrogeologic şi avizului de gospodărire a apelor.

Apa este utilizată la spălarea cartofului şi la umidificarea fainei obţinute din măcinarea porumbului, grâului, secarei sau orzoaicei, ca apă de alimentare la cazanele care produc abur tehnologic viu , instalaţie de răcire , spălare CIP, spălare autovehicule , precum şi ca apă potabilă şi igienico- sanitară pentru personal şi apă de incendiu.

Necesarul de apa potabila si tehnologica:

• Nzimed = 800,60 mc/zi =9,260 l/sec;

• Nzi max= 920,70 mc/zi = 10,65 l/sec;

• Normax = 80,60 mc/h = 22,390 l/sec.

APA PT STINS INCENDII

2 buc rezervor subteran de apa pt. stingerea incendiilor (2x 80 m3), Suprafaţa construita = 60 m

2

Hidranţi (600 l/min / 2 ore).

ASIGURAREA ENERGIEI ELECTRICE

Asigurarea energiei electrice necesare unităţii de producţie va fi realizată în două modalităţi: din reţeaua naţională de electricitate printr-un branşament la postul de transformare de joasă tensiune, dimensionarea acestuia va corespunde consumului energetic proiectat din surse proprii prin transformarea biogazului cu ajutorul motorului pe gaze (cu o capacitate minimă de 500 kW) - generator biogaz - în energie electrică cadrul Elementele de dimensionare, breviarele vor face parte din proiectul tehnic.

1.10.4 RESURSE NATURALE FOLOSITE IN CONSTRUCŢIE SI FUNCŢIONARE

La realizarea construcţiilor si instalaţiilor se vor utiliza

Umpluturi. De regulă, umpluturile se vor executa cu materiale locale, respectiv pământurile rezultate din lucrările de săpătură. Materialul de umplutură nu va conţine resturi de lemn, rădăcini, bolovani, moloz, fragmente de rocă sau alte fragmente dure mai mari de 50 mm. Materialele utilizate pentru umpluturi vor fi formate din bucăţi nu mai mari de 100 mm din materialul excavat.

Conducte din PE. Conductele din diferite părţi ale lucrărilor vor fi făcute din Polietilenă de Înaltă Densitate - PE 80 şi PE 100, clasa de presiune fiind PN 6, PN 10 şi PN 16 iar materialul fitingurilor PE 100. În unele cazuri se pot folosi şi fitinguri din Polipropilenă cu etanşare prin compresiune conform DIN 8076, BS 5114/75 sau echivalent, având presiuni nominale PN 10 şi PN 16 (în funcţie de utilizări).

Materiale pentru betoane. Betoanele utilizate se vor produce şi se vor livra de către staţii de betoane care



JUDEŢUL HARGHITA

COPIE

Revizuit 0

Pagina 29 / 126

Pag. 29

funcţionează pe baza certificatelor de atestare. Se vor respecta prevederile normativului NE-012-99, atât la prepararea betonului, cât şi la încărcarea în mijloace de transport şi transportul la locul de punere în operă.

La stabilirea reţetelor se va urmări realizarea următoarelor cerinţe:

• clasa betonului: C20/25 (Bc25)

• permeabilitate: p8

• gelivitate G50

• tip ciment I.2.1

• Lucrabilitatea T2/T3

Reţetele se vor stabili, corecta şi definitiva în funcţie de rezultatele încercărilor preliminare de laborator privind:

• umiditatea agregatelor;

• granulozitatea sorturilor;

• densitatea aparentă a betonului proaspăt;

Compoziţia de beton adoptată va fi permanent corectată în privinţa cantităţii de apă, în funcţie de umiditatea agregatelor, astfel încât să se respecte raportul A/C prescris în normativul NE 012-99. Lucrabilitatea betonului proaspăt va fi verificată atât la staţia de betoane cât şi la locul de punere în operă.

Cimentul. Prevederile NE 012-99 stabilesc domeniile şi condiţiile de utilizare ale cimenturilor destinate executării lucrărilor de betoane şi mortare. Alegerea tipului de ciment s-a făcut pe baza prevederilor din tabelele 1.2.1; 1.2.2; 1.2.3 din anexa 1.2 a codului de practică NE 012-99, în funcţie de condiţiile de execuţie. Se va efectua verificarea calităţii cimenturilor, atât la aprovizionare cât şi înainte de utilizare prin metodele reglementate de STAS 227-86 şi NE 012-99.

Apa. Apa utilizată la prepararea betoanelor va fi apă potabilă (din reţeaua publică) sau din altă sursă dacă îndeplineşte condiţiile tehnice prevăzute în STAS 790/84. Apa va fi curată, proaspătă şl fără suspensii, mâl, materii organice, săruri alcaline sau alte impurităţi.

Agregate. La executarea elementelor şi a construcţiilor din beton şi beton armat cu densitatea cuprinsă între 2200 şi 2500 kg/mc se folosesc de regulă agregate cu densitate normală, naturale sau provenite din sfărâmarea şi concasarea rocilor. Agregatele vor satisface cerinţele prevăzute în reglementările STAS 1667-76, STAS 662-89 şi SR 667-98.

Pentru prepararea betoanelor se vor utiliza agregate naturale grele care să corespundă prevederilor STAS 1667/76 "Agregate naturale grele pentru mortare şi betoane cu lianţi naturali" cu următoarele cerinţe suplimentare:

• agregatele să provină din roci stabile, nealterabile la aer sau apă şi negelive, nu se admite utilizarea de agregate provenite din roci feldspatice sau şistoase.

• nisipul va fi de natură silicoasă şi va proveni din balastiere, nu se admite utilizarea nisipului de concasaj.

• conţinutul în părţi levigabile a nisipului va fi de max. 2% şi a pietrişului se limitează la max.0,5%.

În amestecul total de agregate se vor utiliza cel puţin trei sorturi de granulări (0÷3, 3÷7, 7÷16 sau 7÷31mm).

• se interzice folosirea balastului sau pietrişului cu granule mai mari decât cele indicate pe mărci de betoane.

Agregatele trebuie depozitate pe platforme betonate având pante şi rigole de evacuare a apelor. Pentru depozitarea separată a diferitelor sorturi se vor crea compartimente cu înălţimi corespunzătoare evitării amestecării sorturilor.

Nu este admisă depozitarea directă pe pământ pe platforme balastate. Depozitele vor avea amenajate drumuri de acces care să evite antrenarea de noroi şi impurificarea agregatelor.

Pentru depozitarea agregatelor se vor respecta şi prevederile normativului NE 012-99.



JUDEŢUL HARGHITA

COPIE

Revizuit 0

Pagina 30 / 126

Pag. 30

Aditivi. Aditivii sunt produse chimice care se adaugă în beton în cantităţi mai mici sau egale cu 5% din substanţa uscată faţă de masa cimentului. Utilizarea aditivilor la prepararea betoanelor este obligatorie în cazurile menţionate în tabelul 4.4 din B.C. 8-9/99.

Pentru îmbunătăţirea calităţii betonului se pot utiliza aditivi:

• aditivi reducători de apă;

• aditivi pentru creşterea lucrabilităţii;

• aditivi pentru mărirea-micşorarea timpilor de priza;

• aditivi antrenori de aer;

• aditivi pentru creşterea rezistentei;

• aditivi pentru creşterea durabilităţii;

Pot fi obţinute efecte favorabile în scopul folosirii aditivilor numai în cazul unor compoziţii de beton judicios stabilite şi asigurării unor amestecuri omogene de beton.

• Eficacitatea aditivilor se va verifica (în prealabil).

• Este interzisă folosirea clorurii de calciu ca aditiv.

• Dozarea aditivilor se face în laboratorul staţiei de betoane.

• Se vor respecta prevederile din normativul NE – 012-99.

Armături. Oţelurile pentru beton armat trebuie să se conformeze Specificaţilor tehnice privind cerinţe şi criterii de performanţă pentru oţelurile utilizate în structuri din beton armat.

Pentru armarea elementelor din beton se utilizează bare laminate la cald din oţel beton rotund neted OB37 şi PC52 ce trebuie să îndeplinească condiţiile tehnice din STAS 438/1-89 şi 438/2-91.

Livrarea, depozitarea şi controlul calităţii armăturilor se vor realiza cu respectarea prevederilor normativului NE 012-99.

Tipurile utilizate curent în elementele de beton armat (caracteristicile mecanice de livrare) sunt:

• oţeluri cu profil neted OB 37 - STAS 438/1-89

• oţeluri profilate PC 52 - STAS 438/1-8

• sârme rotunde trase - STAS 438-3,4:98

• plase sudate - SR 438-3,4:98

Mortarul. Atât mortarul de legătură cât şi cel din care este realizat blocul trebuie să fie mortar de ciment ce constă dintr-o parte ciment obişnuit Portland şi patru părţi de nisip natural de râu, amestecat cu suficientă apă pentru a se forma un amestec lucrabil. Nu se va adăuga var.



JUDEŢUL HARGHITA

COPIE

Revizuit 0

Pagina 31 / 126

Pag. 31

1.11 POLUANTI FIZICI SI BIOLOGICI GENERATI DE ACTIVITATEA PROPUSA

informatii despre poluanti fizici si biologici care afecteaza mediul, generati de activitatea propusa.

Tabel nr.1. 4

Tipu

l pol

uări

i

Surs

a de

pol

uare

Nr.

Sur

se d

e po

luar

e

Polu

are

max

imă

adm

isă

limit

a m

axim

ă ad

mis

ă pe

ntru

om

şi m

ediu

m

g/m

c

Polu

are

de fo

nd

Poluare calculată produsă de activitate şi măsuri de eliminare / reducere

Măsuri de

eliminare a

poluării

Pe zona obiectivului

Pe zone de protecţie/ restricţie aferente

obiectivulu, conform

legislaţiei în vigoare

Pe zone rezidenţiale, de recreere sau alte zone prot.

cu luare în considerare a poluării de fond

Fără măsuri de eliminare reducere a

poluării

Cu implemen. măsurilor de eliminare/ reducere a poluării

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Ape

uzat

e m

enaj

ere

si p

luvi

ale

Cons

um ig

ieni

co-s

anita

r –pl

atfo

rme

de lu

cru

Apa uzata menajera

tehnologica

Intrare in statie

epurare l CBO5- 300

mg/l CCOcr-

500mg/l Suspensii-350 mg/l

Extract.30 mg/l

P- 5,0 mg/l Azot

amoniacal 30 mg/l.

Transportat la statia de epurare l

Poluare de fond,

nu sunt date -

Conf. NTPA 002/2005 si

anume: -CBO5

max 300 mg/l

-Suspensii max 350

mg/l -produse extr. max 5 mg/l

Conf. NTPA 002/2005 si

anume: -CBO5

max 300 mg/l

-Suspensii max 350

mg/l -produse

extr. max 5 mg/l

Nu se cunoaşte

Conf. NTPA 002/2005 si anume:

-CBO5 max 300

mg/l -Suspensii max 350

mg/l -produse extr. max

5 mg/l

Apele uzate sunr

epurate in de

hidrocarburi in

separator de

produse petroliere.si statie epurare incinta

Emisi

i de

noxe

in a

er

Sist

eme

de d

epol

uare

pre

gatir

e m

ater

ii pr

ime

si

cent

rala

term

ica

Pulberi in suspensie

PM10

Pulberi sedimentabil

CO

NOx Hidrocarburi

Pulberi totale emise

PM10, 50 mg/Nmc

Pulberi sediment. 17 gr/mp/luna

CO – 100 mg/Nmc NOx-350 mg/Nmc

Poluare de fond nu

sunt date

Pulberi in suspensiePM10

10 mg/Nmc Pulberi

sedimentabili 5 grmp/luna

Centrala T-CO 175 mg/Nmc

NOx 251 mg/Nmc Pulberi 70 mg/Nmc

Generale Pulberi in

suspensiePM10 10 mg/Nmc

Pulberi sedimentabili 5 grmp/luna

Centrala T-CO 175 mg/Nmc

NOx 251 mg/Nmc

Pulberi 70 mg/Nmc

La pulberi totale

Cca 20 mg/Nmc

Pulberi in suspensiePM10

Sub10 mg/Nmc Pulberi

sedimentabili 5 grmp/luna

CentralaT-CO 175 mg/Nmc

NOx 251 mg/Nmc Pulberi70 mg/Nmc

Camere de

desprăfuire si

baterii de filtre

textile cu randamente minime

de 99-99,5%

Zgom

ot

Circulatie Functionarea

utilajelor 60 dB(A)

Circulatia

autovehicule

in zona

66dB(A) 60dB(A)ziua 60 B(A)



JUDEŢUL HARGHITA

COPIE

Revizuit 0

Pagina 32 / 126

Pag. 32

1.11.1 ALTE TIPURI DE POLUARE FIZICĂ SAU BIOLOGICĂ

SURSELE DE ZGOMOT ŞI VIBRAŢII

Procesele tehnologice de realizarea lucrărilor de amenajare a terenurilor realizarea instalaţiilor, drumurilor din incinta, a platformelor de lucru implică folosirea unor grupuri de utilaje cu funcţii adecvate. Aceste utilaje în lucru reprezintă tot atâtea surse de zgomot.

Pentru o prezentare corectă a diferitelor aspecte legate de zgomotul produs de diferite instalaţii, trebuie avute în vedere trei niveluri de observare:

• zgomot de sursă;

• zgomot de câmp apropiat;

• zgomot de câmp îndepărtat.

În cazul zgomotului la sursă, studiul fiecărui echipament se face separat şi se presupune plasat în câmp liber. Măsurile de zgomot la sursă sunt indispensabile atât pentru compararea nivelurilor sonore ale utilajelor din aceeaşi categorie, cât şi de a avea o informaţie privitoare la puterile acustice ale diferitelor categorii de utilaje.

În cazul zgomotului în câmp deschis apropiat, se ţine seama de faptul că fiecare utilaj este amplasat într-o ambiantă ce-i poate schimba caracteristicile acustice. În acest caz interesează nivelul acustic obţinut la distanţe cuprinse între câţiva metri şi câteva zeci de metri faţă de sursă.

Deoarece măsurătorile în câmp apropiat sunt efectuate la o anumită distantă de utilaje, este evident ca în majoritatea situaţiilor zgomotul în câmp apropiat reprezintă, de fapt, zgomotul unui grup de utilaje şi mai rar al unui utilaj izolat.

Dacă în cazul primelor două niveluri de observare caracteristicile acustice sunt strâns legate de natura utilajelor şi de dispunerea lor, zgomotul în câmp îndepărtat, adică la câteva sute de metri de sursă, depinde în mare măsura de factori externi suplimentari cum ar fi:

• fenomene meteorologice şi în particular;

• viteza şi direcţia vântului;

• absorbţia mai mult sau mai puţin importantă a undelor acustice de către sol, fenomen denumit „ efect de sol ";

• absorbţia în aer, dependenţa de presiune, temperatura, umiditatea relativă, componenţa spectrală a zgomotului;

• topografia terenului;

• vegetaţia.

La acest nivel de observare constatările privind zgomotul se referă, în general, la întregul obiectiv analizat. Din cele de mai sus rezultă o anumită dificultate în aprecierea poluării sonore în zona unui front de lucru.

Totuşi pornind de la valorile nivelurilor de putere acustică ale principalelor utilaje folosite şi numărul acestora într-un anumit front de lucru, se pot face unele aprecieri privind nivelurile de zgomot şi distanţele la care acestea se înregistrează.

Utilajele folosite şi puteri acustice asociate:

• buldozere Lw ~ 115 dB(A);

• încărcătoare Wola Lw ~ 112 dB(A);

• grupuri electrogene Lw ~ 105 dB(A);

• basculante Lw ~ 107 dB(A).



JUDEŢUL HARGHITA

COPIE

Revizuit 0

Pagina 33 / 126

Pag. 33

Suplimentar impactului acustic, utilajele de construcţie, cu mase proprii mari, prin deplasările lor sau prin activitatea în punctele de lucru, constituie surse de vibraţii ceea ce nu este cazul, având în vedere distanţele apreciabile circa 350 m faţă de zone protejate izolate.

A doua sursă principală de zgomot şi vibraţii în şantier este reprezentată de circulaţia mijloacelor de transport. Pentru transportul materialelor prime şi a mixturilor asfaltice se folosesc basculante /autovehicule grele.

Efectele surselor de zgomot şi vibraţii de mai sus se suprapun peste zgomotul existent, produs în prezent de circulaţia pe căile ferate şi drumurile existente, pe de o parte şi de diferite activităţi din localităţile situate în vecinătatea conductei, pe de altă parte.

Pe baza datelor privind puterile acustice ale surselor de zgomot descrise anterior, se estimează ca în staţia de preparare a mixturilor vor exista niveluri de zgomot de până la 90 dB(A), pentru anumite intervale de timp, dozele de zgomot nu vor depăşi valoarea de 90 dB(A), admisă de normele de protecţia muncii.

Din literatura de specialitate şi din observaţiile efectuate de-a lungul timpului pe şantiere, se poate spune că parcurgerea unei localităţi de către autobasculantele ce deservesc şantierul, pot genera niveluri echivalente de zgomot, pentru perioadele de referinţă de 24 ore, peste 50 dB(A), dacă numărul trecerilor depăşeşte 20.

La trecerea autobasculantelor prin localităţi pot apărea niveluri ale intensităţilor şi vibraţiilor peste cele admise. Valori prognozate precise nu pot fi făcute din cauza marelui număr de factori ce pot influenţa aceste niveluri.

În timpul construcţiei, în fronturile de lucru şi pe anumite sectoare, pe perioade limitate de timp, nivelul de zgomot poate atinge valori importante, fără a depăşi 90 dB(A) exprimat ca Leq pentru perioade de maxim 10 ore.

Limitele admisibile ale nivelului de zgomot echivalent în exterior în apropierea clădirilor protejate

Limitele admisibile ale nivelurilor de zgomot echivalent Leq exterior clădirilor, la distanţa de 2,0 m de faţadă şi înălţimea de 1,30 m faţă de sol sau nivelul considerat pentru clădirile protejate sunt indicate în tabelul de mai jos.

Tabel nr. 1.5.

Nr. crt.

Clădire protejată Limita admisibilă a nivelului de zgomot

echivalent dB(A)

Numărul de ordine al curbei Cz corespunzătoare

0 1 2 3

1 Locuinţe, hoteluri, cămine, case de oaspeţi 55 50

2 Spitale, policlinici, dispensare 45 40

3 Şcoli 55 50

4 Grădiniţă de copii, creşe 50 45

5 Clădiri de birouri 65 60

Măsuri de protecţie împotriva zgomotului, în mediul înconjurător

În cazul în care nivelurile de zgomot previzibile în apropierea clădirilor protejate combinate cu nivelurile surselor de zgomot, pot depăşi nivelurile limită conform tabelului de mai sus se recurge la măsuri de protecţie.

Acţiuni la sursă:

• evitarea, traseelor ce străbat localităţile de către utilajele aparţinând şantierului şi, mai ales, de către autobasculantele ce deservesc şantierul, care efectuează numeroase curse şi au mase mari şi emisii sonore importante;

• pentru lucrările din vecinătatea localităţilor, se recomandă lucru numai în perioada de zi, respectându-se perioada de odihnă a localnicilor.

• pentru protecţia antizgomot, amplasarea unor construcţii, ale şantierului se va face în aşa fel încât să constituie ecrane intre şantier şi localitate;

• întreţinerea permanentă a acceselor tehnologice provizorii contribuie la reducerea impactului sonor.



JUDEŢUL HARGHITA

COPIE

Revizuit 0

Pagina 34 / 126

Pag. 34

Tinand cont de faptul ca lucrările investiţiei se vor realiza în extravilanul localităţilor, dar dupa punerea in funcţiune a unităţii transportul tehnologic este important ţinând cont ca zilnic se va transporta in unitate circa 16o tone materii prime cu utilaje grele de transport. Obiectivul fiind la distante apreciabile de zona protejată populaţia din zona nu va fi afectata, însă creşterea traficului şi a zgomotului datorită intensificării transportului rutier şi de marfa şi apariţia unor utilaje de transport grele temporar va duce la creşterea nivelul de zgomot datorat traficului rutier pe drumul judetean DJ 153.

1.12 PROTECŢIA ÎMPOTRIVA ZGOMOTULUI SI VIBRAŢIILOR

Procesul tehnologic de obţinere a bioetanolului, fermentare, distilare cât si operaţiile de valorificare a produselor auxiliare nu se considera operaţii care generează zgomot puternic, deoarece procesele tehnologice se desfasoara in faza lichida in aparate si instalaţii închise, transportul si vehicularea lichidelor in cazul dimensionării corespunzătoare a pompelor si a conductelor nu se prognozează apariţia zgomotului peste normele admise. Operaţii sau instalaţii generatoare de zgomot pot fi instalaţiile de măcinare, ventilatoare de la instalaţii de depoluare, motori de gaz din incinta. Construcţia nu va fi dotată cu alte utilaje generatoare de zgomot şi vibraţi.

Surse de zgomot şi vibraţii vor fi temporar numai în timpul execuţiei lucrărilor, acestea fiind: mijloacele de transport materiale şi utilajele de construcţii din mica mecanizare.

1.12.1 AMENAJĂRILE ŞI DOTĂRILE PENTRU PROTECŢIA ZGOMOTULUI ŞI VIBRAŢIILOR

In vederea reducerii zgomotului la instalaţii de vehiculare a solidelor in incinta, benzi transportoare, elevatoare, sisteme de măcinare si de ventilaţie, amplasarea lor se vor realiza in incinte închise, de regula cele silenţioase, iar undeva fi necesar for fi realizare pereţi fonoabsorbante in vederea reducerii zgomotului

Cazanele de abur cât si generatorul de gaze va fi instalat in clădire închisa, cazanele si instalaţiile aferente, dotate cu izolaţii fonice

Utilajele prevăzute în dotarea staţiei sunt performante de ultima generaţie cu nivel de zgomot maxim L ech = 80 dB(A) (electrocompresoare, ventilatoare motor de gaz), aceste utilaje vor fi amplasate în clădirea tehnologică prevăzute cu fonoizolaţie. Conform producătorului de utilaje în această situaţie constructivă nivelul de zgomot în exterior se încadrează în limitele admisibile.

Drumurile interioare si de legătura vor fi betonate, transportul tehnologic se va realiza in timpul zilei, interzicând transportul tehnologic in zone de locuit in timpul nopţii (intre orele 22 -6)

Totodata se vor lua masuri, ca transportul nămolului deshidratat spre locurile de folosire sa se faca pe drumuri laterale, fara a străbate zone locuite Nivelul de zgomot la limita incintei obiectivului şi la cel mai apropiat receptor protejat Ţinând cont ca unitatea nu va funcţiona in zone de locuit, fiind amplasat in zona industriala la o distante de 400 m de case de locuit,

Nivelul de zgomot rezultat în timpul şi în urma realizării investiţiei, măsurat la 3 m de faţada celei mai apropiate clădiri de locuit şi la 1,5 m înălţime de la sol, în conformitate cu prevederile STAS nr.10009/1988 şi ale Ordinului Ministerului Sănătăţii nr.536/1997, nu va depăşi valoarea maximă de :

L ech = 50 dB(A) între orele 6,oo-22,oo şi L ech = 40 dB(A) între orele 22,oo- 6,oo.



JUDEŢUL HARGHITA

COPIE

Revizuit 0

Pagina 35 / 126

Pag. 35

1.13 SURSE DE POLUARE SPECIFICE PROIECTULUI ANALIZAT

Sursele de poluanţi pentru apa, in timpul exploatării instalaţiilor de producere bioetanol

Iîn industria fabricării alcoolului etilic (alcool etilic din cereale) care in prezenta investiţie va fi produs ca bioetanol pentru transport, principalii surse de poluanţi pentru ape reprezintă: fazele de spălarea si pregătirea cartofilor, reziduuri de la distilarea alcoolului, condensul de la rafinarea evaporatului, ape uzate de la dedurizarea apelor de alimentare de la centrala termică, spălarea utilajelor, igienizarea încăperilor, ape uzate din consumul igienico-sanitar .In privinţa caracteristicilor principale a apelor uzate se arată că aceste ape conţin substanţe organice solide dizolvate, produse organice cu azot şi fosfor si amidon fermentat sau produse ale acestuia. Încărcarea apelor uzate depinde de condiţiile concrete de producţie, de măsurile care se iau pentru separarea fazelor solide, in procesul de folosire a borhotului pentru producerea biogazului, in faza de filtrare deshidratarea nămolului final -

Sursele de poluanţi pentru aer, in timpul exploatării instalaţiilor de producere bioetanol

Din analiza documentaţiei tehnice rezultă că principalele sursele de emisie a poluanţilor în atmosferă în urma activităţii desfăşurate sunt:

• Gaze de ardere rezultate de la centrala termică a unităţii;

• Gazele cu conţinut de bioxid de carbon, rezultate din fermentarea plămezii ;

• Emisii de praf de la instalaţia de desprăfuire de la fabrica de malţ;

• Gaze de eşapament de la mijloace de transport;

• Metanul care va rezulta din procese anaerobe ale instalaţiei de preepurare a apelor uzate după realizarea acesteia

• Mirosuri in cazul deranjamentelor tehnologice

1.14 DOCUMENTE DE REGLEMENTARE EXISTENTE PRIVIND AMENAJAREA TERITORIULUI

PUG aprobat pentru localitatea Remetea.

2. PROCESE TEHNOLOGICE

Profilul de producţie: obţinerea biocombustibil pentru transport, cod CAEN 2059

Capacitatea de producţie a fabrici de biocombustibil pentru transport - constând din bioetanol va fi de 10.000 to bioetanol/an, la un regim de funcţionare de 7200 ore/an (300 zile/an -24 ore/zi). Producţie orara realizata de 1,389 Kg/h, respectiv 33.330. kg/zi.

Obiectivul se va realiza in Comuna Remetea Satul Remetea Str. Melik F.N judeţul Harghita

Previziunile privind veniturile şi cheltuielile generate de activitatea de exploatare a fabricii de bioetanol din Remetea s-au efectuat în ipoteza următoarelor graduri de utilizare a capacităţii de producţie pe primii cinci ani de funcţionare după implementarea proiectului:

Categoria

UM Total Total Total Total Total

An I An2 An3 An4 An5

Grad de utilizare capacitate de producţie

% 63,75% 74,50% 85,00% 90,00% 95,00%



JUDEŢUL HARGHITA

COPIE

Revizuit 0

Pagina 36 / 126

Pag. 36

Producţia de bioetanol to 6.375 7.450 8.500 9.000 9.500

Bioetanol Comercializat terţilor

to 6.375 7.450 8.500 9.000 9.500

Anul 1 reprezintă primul an după punerea în funcţiune a obiectivului, iar în ipoteza în care durata de execuţie a investiţiei este de 36 luni începând cu luna 4 al anului calendaristic, primul an după punerea în funcţiune începe cu luna aprilie şi nu coincide cu anul calendaristic. În acest context previziunea defalcării pe trimestre privind gradul de utilizare a capacităţii de producţie se prezintă astfel:

Categoria An 1 An2

Tr.I Tr.II Tr.III Tr.IV Tr.I Tr.II Tr.III Tr.IV


60,00 63,00 65,00 67,00 70,00 73,00 75,00 80,00 %

Producţia de bioetanol to 1.500 1.575 1.625 1.675 1.750 1.825 1.875 2.000

Bioetanol comercializat terţilor to

1.300 1.675 1.500 1.900 1.550 1.925 1.750 2.225

2.1 PERIOADA DE FUNCTIONARE

2.1.1 PROCESULUI TEHNOLOGIC DE FABRICARE A BIOETANOLULUI

Prezentul proiect are ca scop construirea şi punerea în funcţiune a unei fabrici biocombustibil pentru transport, constând din bioetanol, cu o capacitate de producţie de 10.000 to de bioetanol/an în comuna Remetea, judeţul Harghita. Pentru producerea bioetanolului se va utiliza, ca materie primă cerealele şi cartofii, sursa de aprovizionare fiind asigurată de producătorii agricoli din judeţul Harghita, care are un potenţial remarcabil în acest sens. Procesul tehnologic al fabricării bioetanolului este unul clasic, folosit în general pentru producerea alcoolului etilic, iar valorificarea produsului finit nu va întâmpină riscuri în procesul de comercializare.

Bazele chimice a procesului

Obţinerea alcoolului etilic din materii prime amidonoase (cartofi, porumb, grâu, orz) presupune transformarea amidonului în zahar fermentescibil, proces ce se realizează sub acţiunea enzimelor aminolitice. Pentru favorizarea procesului de hidroliza este necesara fierberea sub presiune a materiilor prime, tratament care determina gelificarea amidonului, care necesita un consum ridicat de energie. Marea majoritate a plantelor conţin amidon în diferite proporţii, produs prin fotosinteză, cu ajutorul energiei solare din bioxid de carbon şi apă. Prin acest procedeu natural se consumă, în frunzele plantelor, dioxidul de carbon din atmosferă, sub acţiunea razelor solare.

Amidonul are formula (C6H10O5)n, este un material alb, insolubil la rece în apă şi în alcool, densitatea 1,5 kg/dmc. În apă fierbinte formează soluţie coloidală. Se găseşte în cereale ca grâu (53...70 % din materialul umed), porumb (60...70 % din materialul umed), cartofi (12...20 % din materialul umed).

Procese biologice, chimice şi fizice ce au loc în procesul de fabricare

Transformarea conţinutului de amidon al cartofului, al porumbului, al grâului şi a altor cereale, prin hidroliză, în glucoză.

(C6H10O5)n + nH2O = n C6H12O6

Această reacţie are loc sub acţiunea enzimelor aminolitice, adăugate cu dozatoare în proces. Pentru a facilita contactul între apă şi amidon, materiile prime sunt măcinate în stare uscată naturală (cereale) mărimea granulelor să fie sub 1



JUDEŢUL HARGHITA

COPIE

Revizuit 0

Pagina 37 / 126

Pag. 37

mm respectiv zdrobit (cartofii). După introducerea lor în reactor se adaugă apa necesară (în cazul cerealelor) obţinând o suspensie de circa 30 % şi acidul sulfuric şi se încălzeşte prin injectare de abur până la 90 grade C.

Amidonul are forma de granule şi se află depus concentric în jurul unui nucleu de condensare. Drojdia, utilizată ca biocatalizator, asigură fermentarea monozaharidelor solubile în apă. În prima etapă a prelucrării materialelor de bază cu conţinut de amidon, scopul este eliminarea amidonului din cereale/cartofi prin: desfacerea lanţurilor de amidon prin fluidificare la 90° C; transferul lor în suspensie; transformarea amidonului lor în zaharide, dizolvată în aşa numit must dulce.

Reacţia de descompunere a amidonului sub acţiunea drojdiei are loc după reacţia

C6H12O6 = 2CO2 + 2CH3CH2OH

– etanol sau alcool etilic, în același timp din reacţie rezultă o cantitate de căldură egală cu 88 KJ/mol

Sub acţiunea drojdiei are loc descompunerea glucozei în dioxid de carbon, care este un gaz mai greu decât aerul şi se elimină din proces. Enzimele produse de drojdie sunt active până la o concentraţie în alcool etilic de 18- 20 %, astfel prin fermentare nu se poate obţine etanol concentrat, maxim 10 % în must alcoolic.

Distilarea mustului alcoolic într-o coloană de distilare încălzită cu abur, alcoolul, cu temperatura de fierbere mult mai coborâtă faţă de apă se evaporă, la baza coloanei rămânând soluţia de substanţe organice din materiile prime, care nu s-au transformat în alcool, numit borhot. În urma procesului de distilare, se va obţine alcool concentrat circa 96,4 %. Menţionăm că la începutul procesului apare o fracţie în cantitate redusă formată din cetone, aldehide, material ce poate fi folosită ca solvenţi organici sau combustibili.

Borhotul este introdus în vase de reacţie , unde sub acţiunea unor bacterii, în condiţii anaerobe la temperaturi de circa 37- 38 grade C are loc fermentarea anaerobă mezofile a substanţelor organice în dioxid de carbon şi gaz metan, proces ce are loc şi în timpul putrefacţiei materialelor organice. Concentraţia metanului când procesul se stabilizează poate să ajungă la 55- 60 %, iar acest gaz poate acţiona un motor de ardere internă, producând energie electrică şi un flux de apă fierbinte, ce se foloseşte la preîncălzirea fluxurilor tehnologice. În afara borhotului pot fi transformate în biogaz nămolul de la staţia de epurare ape uzate menajere, deşeuri agricole zootehnice, crescând astfel randamentul instalaţiei şi eficienţa energetică şi financiară.

Biogazul este colectat într-un balon şi trimis în motor, poate fi utilizat şi în cazanul de abur. Dacă toate cantitatea de gaz nu poate fi preluate, poate fi arsă la făclie.

Din borhot prin centrifugare se separa nămolul (40 - 50 t/zi la capacitatea nominală), ce poate fi folosit la îmbunătăţirea solurilor agricole, fiindcă nu conţin metale grele sau alte materiale periculoase. Lichidul rezultat din centrifugare este pompată în staţia de epurare a localităţii.

Tehnologia de procesare a materiei prime agricole în bioetanol se desfăşoare pe 4 trepte:

• Recepţia şi depozitarea materiei prime;

• Hidroliza: transformarea amidonului din biomasă (materie primă) în glucoză;

• Fermentare: transformarea glucozei în alcool;

• Distilare.: separarea bioetanolului din amestecul obţinut în urma fermentării.

Astfel din materia primă procesată se obţine biocombustibil – bioetanol, care este benefic pentru mediul înconjurător, cel puţin din punctul de vedere al nivelului redus de emisii nocive în atmosferă (în structura sa chimică conţine şi oxigen cu efecte favorabile pentru ardere şi emisiile de gaze de ardere).

În urma procesului de producţie a bioetanolului din cartofi şi diferite cereale rezultă biomasă constând din borhot la temperatura ridicată, care reprezintă o resursă regenerabilă din care se poate produce biogaz. Acest fapt va fi valorificat în cadrul noi investiţii în sensul că borhotul va fi utilizat în ca şi materie primă pentru producerea biogazului,



JUDEŢUL HARGHITA

COPIE

Revizuit 0

Pagina 38 / 126

Pag. 38

care va asigura o parte din energia electrică utilizată în procesul de producţie a bioetanolului. Energia astfel produsă din sursa regenerabilă va fi utilizată de SC TECHNICAL TRADE SRL exclusiv în activitatea proprie.

Biogazul este de fapt un amestecul de gaze (metan, hidrogen şi bioxid de carbon etc.) de origine biogenă care ia naştere în urma procesului de fermentaţie a biomasei. Aceste gaze generează, prin ardere, energie electrică termică prin următorul lanţ: biomasă-biogaz--curent electric şi agent termic.Reziduurile rezultate din procesul tehnologic se pot folosii ca îngrăşăminte agricole şi astfel se realizează un circuit închis, nepoluant. Astfel în cadrul fabricii de bioetanol ce se va construi, va exista o unitate de producţie de bioetanol şi una de biogaz, care tehnologic se interconectează, atât în privinţa circuitului materiei prime, cât şi din punctul de vedere al energiei electrice termice produse. Energia din surse regenerabilă obţinută - biogazul constând din curent electric şi agent termic va fi utilizat în exclusivitate în procesul de fabricaţie propriu al fabricii de bioetanol.

În concluzie se poate afirma că: necesitatea investiţiei, ce urmează a se demara, este motivată cel puţin prin prisma respectării prevederilor europene cu privire la ponderea biocombustibililor în totalul carburanţilor comercializaţi, dar in acelaşi timp răspunde şi unei cerinţe ecologice din Cartea Albă a UE, privind reducerea dependenţei de petrol în sectorul transporturilor (care este actualmente de aproximativ 98 %) prin folosirea combustibililor alternativi asigurând astfel şi reducerea emisiilor de CO2 în atmosferă.

2.1.2 DESCRIEREA FAZELOR PROCESULUI TEHNOLOGIC DE FABRICARE BIOETANOL

Principalele etape ale fluxului tehnologic în cadrul unităţii de producţie ale bioetanolului sunt următoarele:

Tehnologia de procesare efectivă a materiei prime agricole în bioetanol se desfăşoară pe 4 trepte:

• Recepţia şi măcinarea materiei prime;



• Distilare: separarea bioetanolului din amestecul obţinut în urma fermentării.

• Reutilizarea deșeurilor, producerea biogazului si a îngrășămintelor pt. agricultura



JUDEŢUL HARGHITA

COPIE

Revizuit 0

Pagina 39 / 126

Pag. 39

Schema fluxului tehnologic productie bioetanol

Cartofi 1,79 to/h-42,96to/zi

Grau,secara 1,29 to/h-30,96 to/zi Pregatire Orzoaica1,99t/h-46,56 t/zi

Ovaz 0,61t/h-14,64t/zi

Porumb 1,03 t/h-24,72 t/zi

Total Cartofi 43t/zi+cereale 117,7 t/zi Material preparat 6,7 t/h-160,8 t/zi

Enzima amilaz 0,64 kg/h/15,46 kg/zi

Plamada 22t/h-528 t/zi

Spalare alcalina Zaharificare Enzima glukoamilaz 2,756 kg/h/61,88 kg/zi

temperatura 75 °C

Racire

Plamada 22 t/h-528 t/zi

Racire Fermentare temperatura 32-35 °C

alcool 8-10%

Alcool 92 % 1,8 to/h/1,656t/h 100 %, 39 to/zi

Distilaretemperatura 75 o C Fractie distilare I 70kg/h-1,68 t/zi

Fractie distilare II 1,78 to/h,43 to/zi

BIOGAZ 18.000 mc/zi , 60%CH4,40%CO2

Bi

Namol deshidrata pt agric 80 mc/zi

Apa uzata tehnologica 600 mc/zi

Must balegar 80 mc/zio/zi

Hidroliza Apa tehnologica 12 mc/h/144 mc/zi

Abur tehnologic 3,2 to/h/76,8to/zi

Acid sulfuric 2,5 kg/h, 60 kg/zi

Filtrare

Borhot 530 to/zi

Capacitate de productie 10.000 t/an bioetanol pt transport- 33,33 t/zi- 1,385t/h

Abur tehnologic 4,0 to/h/96to/zi

Borhot

Emisii CO2 1320 kg/h-31,6 t/zi - 672mcN/h-16.128mcN/zi

Tanc fermentare



JUDEŢUL HARGHITA

COPIE

Revizuit 0

Pagina 40 / 126

Pag. 40

Recepţionarea şi depozitarea materiei prime

Recepţia şi măcinarea materiei prime. Materiile prime se vor recepţiona cantitativ prin cântărire, după care se va realiza măcinarea acestora prin maşini speciale (11-2 din lista de echipamente).Pentru realizarea unei funcţionări continua şi în siguranţă a fabricii de bioetanol, este necesar constituirea unui stoc de siguranţă care să asigure necesarul de materie primă pentru 3-4 săptămâni de funcţionare.

Sortimentele de cerealele, la care conţinutul de amidon nu diferă cu mai mult 5%-, pot fi depozitate amestecat. Depozitarea se va realiza în 3 silozuri (pct. 4 din planul de situaţie), printr-o tehnologie adecvată. Aceste silozuri vor fi dotate cu echipamente de curăţire şi de filtrare a prafului; benzi rulante pentru transportul materiei prime (în silozuri şi de aici la secţia de procesare); elevatoare cu scripeţi. Cerealele aduse cu autocamioane speciale sunt descărcate în silozuri, de unde sunt transferate, cu ajutorul elevatoarelor şi a transportorului, în secţia de bioetanol. Pe parcursul depozitării, pentru menţinerea conţinutului de amidon, se vor asigura condiţii de preîntâmpinare a procesului de putrezire a cartofilor. Încreţirea, zbârcirea şi alte modificări exterioare ale tuberculilor este permisă. De asemenea în timpul depozitării se va asigura o aerisire permanentă şi o temperatură constantă pentru a prevenii, atât îngheţarea, cât şi germinaţia cartofilor. În depozitul de materii prime, tuberculii de cartofi vor fi aşezaţi în spaţii/locaţii speciale în formă de prismă cu înălţimea de max.3 m, astfel se va asigura o încărcătură de 3 to/mp suprafaţă de depozitare. Spaţiul util de depozitare va fi de circa 800 mp, luând în considerare şi spaţiile destinate circulaţiei, trebuie asigurat un depozit în suprafaţă totală de 1500 mp (pct.2 din planul de situaţie).

Înaintea depozitării efective, cartofii sunt răciţi la o temperatură de S o C, iar în timpul depozitării trebuie asigurat o aerisire în mod continuu. Aceasta se asigură cu ajutorul sistemului de răcire-aerisire (ventilaţie) instalat sub fiecare locaţie de depozitare. De asemenea, într-un spaţiu separat, se va monta o instalaţie de climatizare pentru eliminare a condensului format, pentru că precipitarea condensului, favorizează accelerarea procesului de putrezire (pct.3 din planul de situaţie).Înainte de depozitare cartofii sunt spălaţi de impurităţi cu ajutorul unei instalaţii de spălare (11-1 din lista de echipamente), care are 2 (două) părţi funcţionale principale. În prima parte se află unitatea de spălare, o toba rotativă cu găuri, care prin frecarea produselor îndepărtează impurităţile. Al doilea element funcţional este de fapt o rolă cu perii, având lungimea de 1 m. Rolul ei este de a asigura îndepărta impurităţilor din cutele de pe suprafaţa tuberculilor, clătirea se face cu jet de apă, care se poate recircula şi reutiliza. În interiorul maşinii se află un scripete care asigură avansarea materiei prime. Numărul de turaţie poate fi reglat, astfel se poate mării eficienţa spălării. Echipamentul de spălat va fi instalat într-o locaţie separată (pct.6 din planul de situaţie). După spălare, cartofii sunt direcţionaţi, fie în spaţiile de depozitare, fie direct la secţia de bioetanol pentru procesare.

Procesul de recepţie manipularea materiei prime se realizează cu încărcătorul frontal şi motostivuitorul (1- 6, 1-7 din lista de echipamente) Materiile prime vor fi preluate, prin cântărire, pentru care va fi instalat un pod basculă de 40 to (pct. 1 din planul de situaţie). Datele culese în urma cântăririi, vor fi arhivate cu ajutorul unui calculator PC ce se va afla la poarta de acces (pct. 29 din planul de situaţie). Încărcătorul şi motostivuitorul vor deservi activitatea de recepţie şi depozitare a materiei prime.

Hidroliza

În cartofii şi cerealele zahărul se regăseşte sub formă compusă, adică sub formă de amidon. Transformarea conţinutului de amidon din materia de bază în zaharide fermentabile se numeşte hidroliză. Drojdia, utilizată ca biocatalizator, asigură fermentarea monozaharidelor solubile în apă. În prima etapă a prelucrării materialelor prime cu conţinut de amidon, prin desfacerea lanţurilor de amidon fluidificat la 90° C; are loc transferul amidonului în zaharide.

În cadrul acestei etape a procesului tehnologic, materia primă este mai întâi măcinată, fiind transferată într-o unitate de tratament pentru plămada (11-3 din lista de echipamente), unde se adaugă apă în cantitate prevăzută, astfel ca conţinutul de substanţa uscată a suspensiei sa fie de 23-24 %. Procesul se desfasoara sub agitare - amestecarea cu ajutorul aburului viu introdus. Suspensia este direcţionată cu ajutorul unei pompe cu scripete din rezervorul malaxor într-un reactor de fluidificare a amidonului (11-4 lista de echipamente). Pentru fluidificarea amidonului,se injectează în suspensie enzima a-amilază necesară. Suspensia de amidon, amestecată cu enzima de fluidificare la temperatura adecvată, începe să se descompună. Procesul de fluidificare durează până ce amestecul astfel format trece prin unităţile de tratament termic - reactorul de fluidificare. Mărimea reactorului asigură menţinerea suspensiei în acest



JUDEŢUL HARGHITA

COPIE

Revizuit 0

Pagina 41 / 126

Pag. 41

spaţiu timp de o oră, timp suficient pentru desfăşurarea acestei reacţii. După procesul de fluidificare materia trece în prima unitate de transformare (reactor) în zaharide (11-5 din lista de echipamente). Înainte de începerea procesului de zaharificare, amestecul de materie primă se răceşte la temperatura optimă a enzimei de zaharificare, si se adaugă enzima AMG. Materia pentru hidrolizare este răcită la 55-60 o C trecând prin sistemul de răcire. Fixarea nivelului optim al pH-ul se realizează printr-un dozaj continuu a acidului sulfuric, prin unitatea de dozaj a acidului (11-9 din lista de echipamente).

Reactoarele de zaharificare (II-5, II-6, II-7, II-8 lista de echipamente) sunt rezervoare cilindrice cu volumul de 100 m3 fiecare, termoizolate, pentru ca într-un interval 16 ore amestecul de materie primă să nu se răcească cu mai mult de 1-2 0C. Aceste rezervoare sunt prevăzute cu agitatoare cu elice, pentru eliminarea pericolului de sedimentare. Reactoarele de zaharificare sunt montate în şir. Mărimea reactoarelor asigură ca fluxul materiei să fie de cel puţin de 16-20 ore, cu nivelul de umplere de 80 %. Acest interval de timp este suficient pentru ca gradul de zaharificare să ajungă la valoarea de 92- 95 DE. Această suspensie (materie) este considerată plămada dulce, bună de fermentare. Plămada dulce este trecuta prin conducte tip schimbătoare de căldură in secţia de fermentare. In schimbătoarele de căldura plămada (boştina) dulce este răcită la 32- 34 o C.

Fermentarea

Fermentaţia alcoolică este procesul prin care drojdia, prin enzimele sale, descompune zaharidele în alcool şi bioxid de carbon (C02). Dintr-o anume cantitate de zaharide, prin descompunere, rezultă aproape aceeaşi cantitate de alcool şi bioxid de carbon, proporţia fiind de 51/49. Întrucât, procesul de fermentare se desfăşoară într-un spaţiu închis şi luând în considerare că bioxidul de carbon are o greutate specifică mai mare decât aerul, trebuie asigurat evacuarea acestui gaz printr-un sistem închis. Temperatura optimă pentru o fermentare normală este de 30-34 OC. În procesul de fabricarea bioetanolului, materia auxiliară cea mai importantă este drojdia, care reprezintă de fapt masa unor ciuperci unicelulare.

Prefermentare

Prefermentaţia se realizează într-un recipient special care este dotat cu toate aparatele necesare pentru fermentaţia aerobă. Dintre acestea cel mai important este aparatura de aerisire (aerator) instalat pe fundul recipientului. Drojdia este produsă într-un fermentator special de cultură, printr-o procedură aerobă în etape. Producerea drojdiei de fermentare are loc printr-un procedeu aerob, în unitatea de multiplicare drojdie (II-IO din lista de echipamente). Plămada - drojdie obţinută este adăugată direct şi continuu în primul fermentator (II-13 din lista de echipamente).

Ca prim pas, se pregăteşte soluţia de drojdie, folosind fermentatorul de cultură ca recipient. În acelaşi timp se asigură umplerea fermentatorului cu plămada (boştina)dulce diluată. Proporţia de 1:4 a suspensiei este reglată de dozatoare adecvate. În acelaşi timp se pune în funcţiune regulatorul de temperatură şi se reglează la temperatura de 32 c C. În continuare, se pune în funcţiune regulatorul pH-Iuri şi se fixează la valoarea de 4,2 şi se pornesc regulatoarele de dozare a materialelor auxiliare - împreună cu pompele respective. Cu acest pas pornirea fermentatorului a luat sfârşit, iar după câteva ore se va instala un echilibru stabil conform parametrilor stabiliţi. În cazul unei fermentări normale, 1 m3 de boştină conţine 6-11 kg substanţă uscată de drojdie şi 2-5 litri de alcool.

Este foarte important curăţirea fermentatoarelor. Fermentatorul este curăţat perfect prin folosirea unui sistem tip CIP (II 11, II-12 din lista de echipamente). In esenţă, după o clătire prealabilă, se stropesc pereţii interiori al recipientului de fermentare cu o soluţie de sodă caustică, în concentraţia de 3% (temp. 800C). Această soluţie de curăţire circulă, pe perioada de timp alocată curăţirii, între sistemul central CIP şi recipenetul supus tratamentului de curăţire. După această curăţire chimică se face o nouă clătire a recipientului, urmat de procesul de sterilizare realizat prin injectare de abur uscat Recipienti de fermentare trebuiesc curăţate şi dezinfectate, conform descrierilor prezentate mai sus referitor la fermentatorul cu drojdie.

Fermentarea

Instalaţia principală a liniei de fermentare al etanolului constă în 4 + 1 buc de recipienti legaţi în şir, fiecare având volumul de 100 m3 brut (11-13, 11-14, 11-15, II -16, II -17 din lista de echipamente). Fermentatoarele au o construcţie



JUDEŢUL HARGHITA

COPIE

Revizuit 0

Pagina 42 / 126

Pag. 42

asemănătoare a reactoarelor descrise mai sus şi în parte seamănă cu fermentatorul cu drojdie. Fiecare fermentator este prevăzut cu un agitator cu elice laterală, cu pompă cu circulaţie şi cu un sistem exterior de răcire.

Nivelul de umplere ale fermentoarelor este de: 70%, 80%, 80%, 85%, 90%, regulatoarele fiecărui recipient trebuiesc fixate conform acestor nivele. (nivele maxime). Temperaturile de fermentare sunt în ordine: 32, 34, 34, 35o C, regulatoarele de temperatură trebuiesc fixate conform acestor valori. Conform acestor valori întregul sistem se va umple aproximativ în 24- 25 ore, iar acest interval este suficient în mod cert pentru fermentaţia completă.

În cazul unei fermentări normale, întreaga cantitate de zahăr se eliberează până ce plămada ajunge în ultimul fermentator. În acest caz conţinutul de etanol al plamadei de distilare este de cel puţin 8-10 %, C02 rezultat în urma fermentării va fi eliminat printr-un sistem special (11-18 lista de echipamente)

Distilarea

Bioetanolul corespunzător standardelor de calitate (alcoolul rafinat sau alte alcooluri cu o componenţă determinată) este fabricat prin distilarea unor suspensii cu conţinut de alcool. Distilarea este un proces termic care are la bază un principiu de separare, conform căruia compoziţia suspensiei în stare de fierbere şi compoziţia aburilor eliminaţi diferită una de cealaltă. Astfel, în conţinutul aburului componenta mai volatilă devine mai densă, având punctul de fierbere mai scăzut. Concentraţia acestei componente va fi totdeauna mai ridicată, decât în lichidul iniţial.

Coloanele de distilare sunt turnuri cilindrice din inox cu înălţimea de 25 - 30 m, în care sunt montate, la distanţe determinate, plăci orizontale de separare. Plăcile sunt prevăzute cu piese care asigură direcţionarea fluxului de abur şi a lichidului precum şi contactul acestor două substanţe in favoarea asigurării unui - transfer optim de căldură între ele. În interiorul coloanelor de distilare fluxul de abur se circula de jos în sus, iar cel al lichidului de sus în jos. Fluxul lichidului are loc prin ţevile de legătură, iar fluxul aburilor are loc prin ţevi.

Instalaţia proiectată este un sistem cu două coloane, din punct de vedere tehnologic se consideră o singură treaptă. Calitatea (concentraţia) bioetanolului brut produs prin această instalaţie poate varia între limite largi. Cu modificarea proporţiei refluxului este posibilă producerea unui produs de înaltă concentraţie a bioetanolul brut intre 70 % până la 92 - 95 % rafinat. Procesele descrise mai sus sunt realizate în echipamentele II-19 şi II -20 din lista de echipamente

• Sistemul de colectare bioetanol (produsul finit - sistemul II-21), rezervor tampon pompe de evacuare sistem comanda are loc evacuarea continua a produsului finit

• Colectarea predistilatului se va realiza în unitatea de concentrare (II-20 din lista de echipamente) prin sistemul de colectare (II-22 din lista de echipamente).

• Prin colectorul fracţie distilata si separator de ulei instalatia II-22) are loc colectarea eliminarea si depozitarea acestui subprodus.

• Prin sistemul de evacuare spălătura II-23 are loc evacuarea spălătura având o capacitate minima de 530 mc.

Produsul din fundul coloanei de concentrare (II-20 din lista de echipamente) este o apă de fond fara conţinut de alcool şi care este refulat în sistemul de canalizare.

Produsul finit bioetanolul este transferat, pentru 5-10 zile, în spaţiile de depozitare situate în afara clădirii fabricii de bioetanol. Astfel, produsul principal ajunge în patru rezervoare cu capacitatea de 113 m3 fiecare (II-25 din lista de echipamente). Aceste rezervoare sunt protejate de cuve de protecţie realizate din beton armat (pct.8 din planul de situaţie) şi sunt prevăzute cu o pompe de manipulare, de evacuare, şi de protecţie contra incendiilor.



JUDEŢUL HARGHITA

COPIE

Revizuit 0

Pagina 43 / 126

Pag. 43

2.1.3 FLUXULUI TEHNOLOGIC ÎN CADRUL UNITĂŢII DE PRODUCŢIE ALE BIOGAZULUI SUNT URMĂTOARELE

În urma procesului de producţie a bioetanolului, din fabrica de bioetanol este evacuată zilnic în medie o cantitate de 530 m3 borhot la temperatura de 95 oC. Odată cu răcirea acestuia începe putrezirea ei. Unitatea de producţie a biogazului elimină această problemă, deoarece acest borhot reprezintă resursa regenerabilă din care se produce biogaz care va asigura o parte din energia electrică şi termică utilizat în procesul de producţie a bioetanolului. O unitate de producţie de biogaz este un sistem de descompunere în care substanţele organice putrezesc în condiţii reglate şi controlate. Dacă o substanţă organică arde în aer liber sau putrezeşte, carbonul din structura sa se uneşte cu oxigenul şi rezultă bioxid de carbon (C02). În cazuri rare şi în natură are loc putrefacţie în spaţiu închis de exemplu în adâncul mocirlelor sau sub straturi groase de frunze căzute. În aceste cazuri se formează gaz metan (CH4).

În fabrica de biogaz sunt asigurate în condiţii artificiale condiţii anaerobe, lipsite de oxigen. Astfel bacteriile care produc metan se înmulţesc, putrezirea fiind mai scurtă şi mai intensivă. Gazul metan produs este colectat integral într-un sistem special amenajat. Prin arderea biogazului astfel obţinut o mare parte din nevoia de energie a fabricii de bioetanol este asigurată, astfel utilizând energia obţinută din surse regenerabile.

Pregătirea materiei prime pentru producerea biogazului

• Borhotul provenit din fabrica de bioetanol este perfect pregătit, astfel nu este nevoie de diluare sau măcinare.

• Temperatura de 37-38 o C este optimă pentru fermentarea anaerobă mezofilă. Deoarece borhotul provenit din fabrica de bioetanol (pct.7 din planul de situaţie) are o temperatura de cca 95 o C, acesta trebuie răcit eliberând o cantitate mare de căldură. Borhotul cald trece printr-un sistem de schimbătoare de căldură (V -5 din lista de echipamente) astfel asigurând încălzirea apei de alimentare pt. cazane de abur după care intră în rezervorul de borhot

• Dejecţiile provenite de la ferma de bovine situată în vecinătatea locaţiei fabricii de bioetanol, sunt preluate în căminul pt. must de bălegar (pct. 9 din planul de situaţie) printr-o pompă (III-l din lista de echipamente). Este util ca borhotul şi dejecţiile să fie amestecate în scopul asigurării unei temperaturi de 38 o C şi uniformizării densităţii, acesta este realizat in instalaţiile integrate (III-2 din lista de echipamente). In cazul în care mai este necesară răcirea , acesta se va realiza prin echipamentul integrat în turnul/coloana de răcire (V-l din lista de echipamente), după care începe fermentarea anaerobă.

Fermentarea metanica

Fermentatorul este un rezervor închis ermetic, etanş la gaze şi apă. Aici se transformă substanţa organică în metan. Trebuie asigurată menţinerea temperaturii şi amestecarea. Amestecarea este foarte importantă, deoarece în substrat sunt componente cu densitate diferită, astfel în stare statică componentele mai grele decât apa se depun pe fundul rezervorului, cele mai uşoare ajung pe suprafaţă şi pot forma o scoarţă compactă. După sedimentare, aceste componente se amestecă greu, nici spargerea scoarţei nu este simplă şi poate opri formarea gazului. Trebuie asigurat de asemenea menţinerea temperaturii rezervoarelor, funcţie îndeplinită de instalaţiile integrate în fermentator (III-3, III-4, III-5 din lista de echipamente).

Recipientul este termoizolat în exterior. Trebuie avut grijă ca materia deja fermentată şi materia primă proaspătă să nu se amestece pentru a putea asigura timpul necesar pentru o fermentaţie completă. Acest lucru se poate rezolva dacă se instalează trei fermentatoare, legate în şir. Astfel, chiar dacă în interiorul unui rezervor materia primă proaspătă se amesteca cu materia precedentă şi se amestecă cu ea, prin aşezarea în şir, transformarea în metan poate fi totuşi asigurată. Capacitatea unui rezervor este de 5000 m3. Deoarece nu se poate realiza o construcţie de beton perfect etanşă la gaz, pe peretele interior se lipeşte o folie de etanşare, prin care se asigură etanşarea.

Condiţia de bază a unei fermentări eficiente este existenţa unei mase de substanţe bogată în bacterii. Pentru aceasta concomitent cu introducerea materiei prime proaspete se adaugă în continuu la sistem şi materie de accelerare a fermentaţiei. În mod practic acest lucru se realizează prin redirijarea unei părţi a substratului complet fermentate din



JUDEŢUL HARGHITA

COPIE

Revizuit 0

Pagina 44 / 126

Pag. 44

ultimul fermentator (pct. 13 din planul de situaţie) în primul fermentator (pct. 11 din planul de situaţie). Acest substrat conţine suficiente tulpini de bacterii.

Tratarea fermentatului

Mirosurile neplăcute provenite din descompunerea materiei organice nu reprezintă un inconvenient. Conţinutul de substanţă uscată în fermentat este de 6-7 %. Acesta poate fi. densificată la 25-30 % cu ajutorul unei centrifugi de decantare (IV -2 din lista de echipamente). Astfel rezultă zilnic 45-50 tone de fermentat separat.

Partea separată solidă poate fi folosită ca îngrăşământ bio. Această materie poate fi utilizată mai bine la ameliorarea solului, decât îngrăşământul din grajd, deoarece:

• prin tratarea anaerobă se menţine conţinutul de azot

• scade reacţia acidă a fluidului, valoarea pH se măreşte

• conţinutul de fosfor şi potasiu ajunge într-o stare în care plantele le pot sustrage mai uşor

• scade capacitatea de germinare a seminţelor buruienilor

Partea fluidă rămasă după separare va fi direcţionată în staţia de epurare de lângă fabrica proiectată, in baza acordului de preluare încheiat cu operatorul staţiei de epurare, atât cantitativ cât şi calitativ cu încadrarea NTPA 002/2005.

Din ultimul fermentator (pct. 13 din planul de situaţie) fermentatul curge într-un rezervor tip puffer rezervor tampon (pct.18 din planul de situaţie) astfel dimensionat ca umplerea lui să se realizeze în două zile în cazul în care din cele două separatoare/instalaţie de deshidratare (IV -2 din lista de echipamente) numai unul funcţionează. Amestecarea şi transferul materiei va fi asigurată de echipamentele integrate în puffer (IV -1 din lista de echipamente). În separator (pct.19 di planul de situaţie) instalaţia IV -2 va asigura separarea masei solide, care va fi transferat în bazinul de deşeuri uscate (pct. 21 din planul de situaţie). Partea fluidă va fi dirijată în bazinul colector (pct.20 din planul de situaţie), de unde pompa (IV -3 din lista de echipamente) va asigura transferul la staţia de epurare amplasată în vecinătatea unităţii de producţie.

Depozitare biogaz

În toate cele trei fermentatoare se formează biogaz. Deasupra nivelului substratului se lasă spaţiu suficient pentru formarea de gaz. De aici pornesc conducte din oţel inoxidabil părţi componente ale fermentoarelor (111-3,111-4,111-5 din lista de echipamente), care dirijează gazul colectat în rezervorul de gaz care este un balon din plastic cu pereţi flexibili care îşi schimbă mărimea in conformitate cu cantitatea gazului (111-6 din lista de echipamente).

Torta/făclia de gaz

Producerea de biogaz în condiţii de siguranţa se realizează prin instalarea sistemului de torţă/făclie (III-8.din lista de echipamente), în cazul în care consumatorii de gaze (motoare de gaz,cazane) nu pot consuma toata cantitatea de gaz produsă. Instalaţiile amplasate (111-7 din lista de echipamente) în zona făcliei/torţei de gaz (pct. 16 din planul de situaţie) asigură protecţie, desulfurare, monitorizarea calităţii şi presiunii gazului, asigurarea presiunii necesare pentru motorul de gaz. Torţa/făclia de gaz (111-8 din lista de echipamente) funcţionează automat, reglat de nivelul de presiune din rezervorul de gaz. Torţa de gaz funcţionează automat şi electric, având din 5 în 5 secunde aprindere. Pentru a garanta aprinderea sigură, în cazul opririi curentului electric din reţea, se va monta un acumulator. Instalaţia de torţă funcţionează atâta timp, cât presiunea din rezervorul de gaz nu scade la nivelul minim prevăzut. În acest caz, instalaţia de torţă/făclie se opreşte automat. Instalaţia de torţă arde gazele într-un interval de temperaturi între 800 şi 1250 0 C.

Instalaţia de torţă este prevăzută cu rotu1e, pe diferite segmente şi de asemenea cu toată aparatura specifică funcţionării automate.

Înaintea torţei/făcliei este instalat un sistem de împiedicarea exploziei.



JUDEŢUL HARGHITA

COPIE

Revizuit 0

Pagina 45 / 126

Pag. 45

Container cu motor de gaz

Motorul de gaz instalat într-un container (III -9 în lista de echipamente) este un motor cu explozie pe bază de gaz a cărui axă, arbore porneşte un generator şi prin aceasta produce energie electrice. Acest tip de motor de gaz fiind instalat într-un container acesta include fluidul de răcire, eşapamentul, coşul de fum, unitate a de comandă adică toate componentele necesare funcţionării continue.

Planul de amplasare al uti1ajelor în fluxul tehnologic general este sintetizat în planşa A-17

Centrala termică (pct.23) din planul de situaţie :

În această clădire vor fi amplasate toate echipamentele legate de inginerie, sistemul de comandă al unităţii de biogaz va fi amplasat tot aici (V -7 din lista de echipamente), împreună cu tabloul de comandă electricitate, terminale, unitatea de distribuţie agent termic şi aer, protecţie la incendii şi de siguranţă.

Atât în cadrul unităţii de fabricare a bioetanolului cât şi a biogazului se produce exces respectiv necesar de căldură. Procesul de răcire va fi asigurat de turnul/ coloana de răcire (V-1 din lista de echipamente), aici va fi conectată hidroliza (asigurată de echipamentele II-4, II-8) şi schimbătoarele de căldură a fermentatoarelor (asigurată de echipamentele II-13, II-14, II-15, II-16).

Necesarul de căldură la nivelul fabricii de bioetanol se prezintă în special sub formă de necesar de aburi. În vederea asigurării aburului în cantitate suficientă, se vor utiliza două surse alternative, şi anume:

în primul rând cu ajutorul biogazului fabricat, prin arderea acestuia va funcţiona un cazan de abur de 2,7 MW (V -3 din lista de echipamente).

înaintea asigurării energiei termice necesare cu biogaz , în unitate agentul termic va fi asigurat un cazan de abur de 2,2 MW (V -2 din lista de echipamente) funcţionând pe bază de combustibil de biomasă lemnoasa .

Cu această soluţie alternativă se poate asigura necesarul de energie termică / pentru funcţionarea fără întreruperi a fabricii de bioetanol, chiar şi în cazul în care unitatea nu poate asigura necesarul de biogaz pentru cazanul funcţionând pe bază de combustibil de biogaz.

Aceste cazane fiind dotate cu sistem de încărcare automat, nu necesită supraveghere continuă.

Unitatea de alimentare poate fi alimentată cu ajutorul încărcătorului frontal.

În fabrică se va utiliza sistem de distribuire termică care asigură distribuirea cantităţii de căldură de 7,2 to abur - cu accesorii (V -4 din lista de echipamente)- pentru captarea surplusului de energie termică respective egalizarea necesarului.

În urma procesului de producţie a bioetanolului, din fabrica de bioetanol este evacuată zilnic în medie o cantitate de 530 m3 borhot la temperatura de 95oC, sistemul de schimbător de căldură (V -5) va asigura ca această căldură să fie utilizată pentru preîncălzirea apei de alimentare a cazanelor (V-2, şi VI-3 din lista de echipamente)

La fel şi în cazul motorului de gaz (III-9 din lista de echipamente) surplusul de energie termică degajată va fi utilizată prin instalaţiile 1II-3, III-4, 1II-5 din lista de echipamente pentru menţinerea temperaturii unităţilor de fermentare.

Recuperarea căldurii borhotului si procesarea acestuia.

În urma procesului de producţie a bioetanolului din cartofi şi diferite cereale rezultă biomasă constând din borhot la temperatura de 95oC, cca 530 mc/zi care reprezintă o resursă regenerabilă din care se poate produce biogaz. Acest fapt va fi valorificat în cadrul noi investiţii în sensul că borhotul va fi utilizat în ca şi materie primă pentru producerea biogazului, care va asigura o parte din energia electrică utilizată în procesul de producţie a bioetanolului. Energia astfel produsă din sursa regenerabilă va fi utilizată de SC TECHNICAL TRADE SRL exclusiv în activitatea proprie. .



JUDEŢUL HARGHITA

COPIE

Revizuit 0

Pagina 46 / 126

Pag. 46

Biogazul este de fapt un amestecul de gaze (metan, hidrogen şi bioxid de carbon etc.) de origine biogenă care iau naştere prin în urma procesului de fermentaţie a biomasei. Aceste gaze generează, prin ardere, energie electrică termică prin următorul lanţ: biomasă-biogaz--curent electric şi agent termic.

Proiectul propune o utilizare complexa a borhotului rezultat si anume :

• Recuperarea căldurii acestuia de la 95oC la circa 40oC preîncălzind apa de alimentare a cazanelor, Cantitatea de borhot rezultat va fi de 530 to/zi

• Prin amestecarea cu dejecţii animale (must de bălegar) ce se adaugă – zilnic in cantitate de circa 70-80 to/zi, va rezulta un substrat de circa 600 mc/zi ce urmează a fi procesat prin fermentarea anaeroba metanogena in vederea obţinerii de biogaz si un produs fermentat sărăcit in materie organica si care poate constitui un foarte bun fertilizant agricol

• Considerând concentraţia de alcool al plamadei fermentat de 8-10%, va rezulta un borhot, care amestecat cu mustul de bălegar, înaintea intrării in procesul de fermentare pt. obţinerea de biogaz va avea in compoziţie substanţa uscata de circa 7-8 %, cu un conţinut de cca 90 % substanţe organice biodegradabile

• În cazul fermentării metanogene se poate considera după sistemul de flux orizontal, pe un grad de epuizare a substanţei organice biodegradabile de 85- 90 %. De aici se poate deduce conţinutul de substanţa organica ce va fi transformata in biogaz, astfel: G1 = 7,50 x0,9 x 0,875 = 5,90 %, adică 59 kg S.O. /mc borhot

• La un randament de conversie de R = 0,6 mc biogaz /S.O degradata si la cantitatea de borhot de 530 mc/zi producţia optenabila de biogaz va fi :

• V biogaz = 59 (S.O./mc) x 0,5 mc/kg x 600 (mc/zi) =17.700 – 18.000 mc/zi cu un conţinut de cca 60 % metan, ce urmează a se Utiliza in centrala termica proprie (Nota ţinând cont ca zona se afla in apropierea polului de frig din Romania, pt. a obţine aceste randamente trebuie luate masuri speciale de izolare, de menţinerea temperaturii optime tehnologice)

Conţinutul de substanţă uscată în fermentat este de 6-7 %. Acesta va fi densificată la 25-30 % cu ajutorul unei centrifugi de decantare (IV -2 din lista de echipamente). Astfel rezultă zilnic 45-50 tone de fermentat separat, destinat pt. a fi utilizat in agricultura ca fertilizant si cca 500 mc/zi faza lichida – apa uzata.

2.1.4 CARACTERISTICILE PRODUSULUI FINIT

Etanolul (spirtul) se fabrică din zahăr, amidon şi în ultimul timp din celuloză. Poate fi fabricat şi prin sinteză chimică, în primul rând din etilenă sau acetilenă, dar aceste procedee nu au luat amploare.

Caracteristicile etanolului absolut (100 %) sunt:

• densitatea 789 kg/mc;

• temperatura de topire: -114 o C;

• temperatura de fierbere: 78,4 o C;

• Viscozitatea 1,20 m Pa.s;

• Căldura degajată la ardere: 29,7 MJ/kg;

• Se dizolvă în apă şi în benzină în orice proporţie.

Expresia de bioetanol se referă la faptul că acest adaos pentru benzină se fabrică din produse naturale, în primul rând din plante alimentare.



JUDEŢUL HARGHITA

COPIE

Revizuit 0

Pagina 47 / 126

Pag. 47

2.2 PERIOADA DE INCHIDERE

Durata etapei de funcţionare: construcţiile şi instalaţiile sunt noi.

După expirarea duratei de funcţionare utilajele vor fi ori retehnologizate sau demontate definitiv in funcţie de conjuctura economică se va achiziţiona altă instalaţie sau se va demonta instalaţia şi utilajele casate.

Inchiderea unitatii se va realiza dupa solicitarea aprobării de la Agenţia de Protecţia Mediului, pe baza unui plan întocmit de beneficiarul obiectivului.

Este de menţionat faptul ca utilajele componente, subansamble fac parte de un agregat complex, dar fara continut de produse periculoase sau toxice, deşeurile feroase pot fi valorificate prin unităţi specializate de reciclare . rezervoare si utilajele vor fi golite complect, produsele vor fi valorificat prin unităţi specializate. Rezervoarele si utilajele tehnologice vor fi demontate dupa ce a fost curăţate Instalaţiile aferente sistemelor de utilitati vor fi golite si curăţe, dupa care vor fi demontate si valorificate.

Se va curăţa separatatoarele de grasimi, instalaţii de epurare. Nămolul cu produse petroliere fiind produse periculoase, vor fi transportate pentru coincinerare prin unitati specializate

Dupa curăţarea generală a platformei şi valorificarea materialelor de construcţii, terenul poate fi utilizat pentru alte activităţi in baza hotărârii proprietarului terenului şi aprobărilor organelor de drept.

3. DESEURI

Din activitatea desfăşurată pe amplasament în timpul şi în urma realizării obiectivului rezultă următoarele tipuri de deşeuri, codificate conform Catalogului European al Deşeurilor.

3.1 TIPUL ŞI CANTITĂŢI DE DEŞEURI REZULTATE IN TIMPUL REALIZARII INVESTITIEI

În perioada de execuţie deşeurile rezultate sunt de următoarele categorii:

• Deşeuri menajere produse de personalul care lucrează pe şantier.

Deşeurile menajere pot fi colectate în pubele şi depozitate în locuri special amenajate, de unde se evacuează periodic, cel puţin odată pe săptămână la rampele ale localităţi. Cantitatea de deşeuri menajere variază în funcţie de personalul angajat pentru diverse faze de execuţie a lucrărilor.

Deşeurile tehnologice sunt produse la prepararea şi turnarea betoanelor, pregătirea armăturilor, întreţinerea utilajelor, pregătirea cofrajelor, decopertări .

• cele din activitatea de construcţii şi demolări: 17 00 00;

• pământ şi materiale excavate: 17 05 00;

• deşeuri amestecate de mat. de construcţii şi deşeuri de la demolări: 17 07 01;

Deşeurile tehnologice rezultate din activitatea de construcţii intră în categoria materialului inert şi pot fi folosite ca atare la gropile de deşeuri ale localităţi.

Deşeurile metalice, vor fi produse în cantităţi foarte mici, se vor colecta în incinta şantierului, apoi vor fi valorificate, în mod obligatoriu, prin unităţi specializate. Deşeurile din lemn, estimate, de asemenea, a fi produse în cantităţi foarte mici, se vor colecta selectiv, urmând a fi valorificate în funcţie de dimensiuni ca accesorii şi elemente de sprijin în lucrările de construcţii.



JUDEŢUL HARGHITA

COPIE

Revizuit 0

Pagina 48 / 126

Pag. 48

Deşeurile rezultate din activitatea de întreţinere a utilajelor terasiere, în special uleiul uzat se colectează în recipienţi metalici (butoaie de tablă, amplasate în platforma unităţii executante; având în vedere dimensiunile mici ale şantierului nu apare necesar să se amenajeze spaţii speciale de depozitare în şantier) şi se livrează la utilizatori în vederea valorificării.

O atenţie deosebită şi exigenţă trebuie să manifeste beneficiarul la recepţia finală pentru a obliga constructorul să efectueze corespunzător lucrările de refacere a terenului ocupat temporar de şantier. Un volum important din aceste lucrări este reprezentat prin colectarea şi îndepărtarea deşeurilor tehnologice rezultate în urma diverselor faze de execuţie.

Deşeurile menajere, cele rezultate la activitatea de producţie vor fi stocate provizoriu pe platforma special amenajat în pubele şi ulterior transportate în depozitul de deşeu autorizat

Toate tipurile de deşeuri industriale ca uleiuri uzate vor fi colectate în butoaie speciale cu închidere etanşă si predate pentru reciclare comercianţilor atestaţi.

Antreprenorul are obligaţia, conform H.G. menţionate mai sus, să ţină evidenţa lunară a producerii, stocării provizorii, tratării şi transportului, reciclării şi depozitării definitive a deşeurilor.

3.2 ÎN PERIOADA DE EXPLOATARE REZULTA URMĂTOARELE TIPURI DE DEȘEURI SOLIDE

• Reziduurile solide colectate de la instalaţiile de pregătire pentru cereale, ca măcinare cernere cât sisteme de depoluare a acestora vor fi colectate in conteinere etanşe şi reintroduse in procesul tehnologic.

• Reziduurile solide colectate prin site si grătare de la diferite faze ale procesului tehnologic de producţie sunt evacuate în containere etanşe şi reintroduse in procesul tehnologic de fabricare a biogazului.

• Nisipul rezultat din deznisipator (de la spălătorul de cartofi si autovehicule este transportat şi utilizat ca material de umplutură sau la lucrări de construcţii, în funcţie de necesităţi.

• Grăsimile colectate în căminul de colectare grăsimi se vidanjează şi se va fi preluat de unitati atestate, care vor transporta pentru incinerare sau reutilizare.

• Nămolul rezultat, din instatia de preepurare proprie a apelor uzate tehnologice va fi reintrodus in ciclul de producere biogaz

• Nămolul rezultat din instalaţia de deshidratare –fabricare biogaz având, in cantitate de 45-50 to/zi, cu o umiditate de 25-30 %, va fi utilizat ca ingrasamant bio.

În mod curent, nămolurile provenite din staţiile de epurare aferente localităţilor din mediul rural, si cel din procesul de fabricare etanol din cereale nu conţin metale grele sau alte substanţe nocive pentru mediu şi sănătatea oamenilor, astfel încât ele sunt acceptate ca îngrăşământ agricol sau pentru îmbunătăţirea terenurilor silvice degradate.

Pentru a putea fi utilizate în agricultură, nămolurile reţinute şi prelucrate în instalaţiile de epurare a apelor uzate din mediul rural, trebuie să respecte prevederile Ordinului M.A.P.P.M. nr. 49/14 ianuarie 2004.

Aceste norme tehnice au ca scop valorificarea potenţialului agrochimic al nămolurilor provenite din instalaţiile de epurare, prevenirea şi reducerea efectelor nocive asupra solurilor, apelor, vegetaţiei, animalelor şi omului, astfel încât să se asigure utilizarea corectă a acestora.

Aceste norme se referă în mod special la:

• nămoluri provenite de la staţiile de epurare a apelor uzate din localităţi şi de la alte staţii de epurare a apelor uzate cu o compoziţie asemănătoare apelor uzate orăşeneşti;

• nămoluri provenite de la fosele septice şi de la alte instalaţii similare pentru epurarea apelor uzate;

• nămoluri provenite de la staţiile de epurare, altele decât cele menţionate la pct. 1 şi 2;



JUDEŢUL HARGHITA

COPIE

Revizuit 0

Pagina 49 / 126

Pag. 49

• nămoluri tratate - nămolurile tratate printr-un proces biologic, chimic sau termic, prin stocare pe termen lung ori prin orice alt procedeu corespunzător care să reducă în mod semnificativ puterea lor de fermentare şi riscurile sanitare rezultate prin utilizarea lor;

În tabelele de mai jos se prezintă:

• concentraţiile de metale grele în soiurile pe care se aplică nămoluri (Tabel 2.11);

• concentraţiile de metale grele din nămoluri (Tabel 2.12);

• cantităţile maxime anuale ale acestor metale grele care pot fi introduse în soiurile cu destinaţie agricolă (Tabel 2.13).

Valori maxime admisibile ale concentraţiilor de metale grele în soiurile pe care se aplică nămoluri conform tabel nr. 1

Tabel 1 Tabel nr. 2

Concentraţiile maxime admisibile de metale grele din nămolurile destinate pentru utilizarea în agricultură conform tabel 2

NOTAŢII:

AOX - suma compuşilor organohalogenaţi.

PAH (hidrocarburi aromatice policiclice) – suma următoarelor substanţe: antracen, benzoantracen, benzofluoranten, benzoperilen, benzipiren, chrisen, fluorantren,lindeno (1, 2, 3) pireu, naftalina, fenantren, piren.

PCB (bifenili policlorurati) - suma compuşilor cu numerele 28, 52, 101, 118, 138, 153, 180, conform Ordinului ministrului apelor, pădurilor şi protecţiei mediului nr. 756/1997 pentru aprobarea Reglementarii privind evaluarea poluării mediului, publicat în Monitorul Oficial 303 bis din 6 noiembrie 1997, cu modificările ulterioare / 0,8.

Valorile limită pentru cantităţile anuale de metale grele care pot fi introduse în terenurile agricole pe baza unei medii de 10 ani sunt redate în tabelul nr. 3.

Se interzice utilizarea nămolurilor atunci când concentraţia unuia sau mai multor metale grele din sol depăşeşte valorile limită stabilite în tabelul 1 şi trebuie luate măsuri pentru ca aceste valori limită să nu fie depăşite ca urmare a utilizării nămolurilor. Pe terenurile agricole se pot aplica numai nămolurile al căror conţinut în elemente poluante nu depăşeşte limitele prezentate în tabelul 2. Cantităţile maxime admisibile de metale grele care pot fi aplicate pe sol pe unitatea de suprafaţă şi pe an sunt în conformitate cu tabelul 3.

Nr. crt.

Parametrul Valoarea limită(mg/kg MSU

cu pH > 6,5)

0 1 2

1 Cadmiu 3,0

2 Cupru 100,0

3 Nichel 50,0

4 Plumb 50,0

5 Zinc 300,0

6 Mercur 1,0

7 Crom 100,0

Nr. crt.

Parametrul Valoarea limită

(mg/kg MU)

0 1 2

1 Cadmiu 10,0

2 Cupru 500,0

3 Nichel 100.0

4 Plumb 300,0

5 Zinc 2.000,0

6 Mercur 5,0

7 Crom 500,0

8 Cobalt 50,0

9 Arsen 10,0

10 AOX 500,0

11 PAH 5,0

12 PCB 0,8



JUDEŢUL HARGHITA

COPIE

Revizuit 0

Pagina 50 / 126

Pag. 50

Pentru alte elemente poluante care nu sunt menţionate în tabelele de mai sus restricţiile şi utilizarea nămolurilor vor fi stabilite de autoritatea teritorială de mediu în baza recomandărilor primite din partea autorităţilor centrale de mediu şi pe baza studiilor efectuate de institute de cercetare abilitate şi agreate de ministerele agriculturii şi mediului, pentru fiecare staţie de epurare, pe baza analizelor de sol şi nămol.

Pot fi utilizate în agricultură numai nămolurile tratate. Producătorii de nămoluri trebuie să furnizeze utilizatorului de nămol cu regularitate disponibilul de nămol cu caracteristicile menţionate în tabelul de mai jos.

Numărul analizelor depinde de cantitatea de nămol provenit din staţia de epurare, care poate fi folosit în agricultură şi este indicat în normele tehnice pentru diferite cantităţi de nămol. Metode analiza sunt redate în tabelul nr. 4

Analize necesare - indicatori de caracterizare a nămol

In problema stocării si utilizării reziduurilor rezultate din procesul tehnologic –drept ingrasamainte agricole va trebui respectate prevederile : „Cele mai bune tehnici disponibile care in principal se refera la:

• Proiectarea depozitelor deşeurilor utilizate drept ingrasamant având o capacitate suficient de mare pentru a permite depozitarea acestora până la împrăştierea lor pe terenuri agricole. Capacitatea depozitului depinde de zona climatică şi de perioadei în care este posibilă împrăştierea acestora pe terenuri agricole.

• Depozitarea ingrasamintelor cu umiditate mică în şoproane cu pardoseală impermeabilă şi cu sistem de ventilare.

Pentru depozitele temporare de ingrasamintelor constituite pe terenurile pe care acestea urmează ă fie împrăştiate trebuie să existe distanţe corespunzătoare faţă de receptorii sensibili din vecinătate, faţă de cursul de apă inclusiv faţă de sisteme de drenare – irigare a terenului.

Se interzice utilizarea nămolurilor sau livrarea, acestora în vederea utilizării lor pe:

• terenurile folosite pentru păşunat;

• terenurile destinate cultivării arbuştilor fructiferi;

• terenurile destinate culturii legumelor;

• terenurile destinate culturilor pomilor fructiferi cu 10 luni înainte de recoltare şi în timpul recoltării.

Tabel 4

Nr.

crt Indicatorul Metoda de analiză

0 1 2

1 pH SR EN 12176

2 Umiditatea SR EN 12880

3 Pierderea la calcinare SR EN 12879

4 Carbon organic total SR EN 12880

5 Azot ST AS 12200

6 Fosfor ST AS 12205

7 Potasiu ST AS 12678

8 Cadmiu ST AS 12876

9 Crom STAS 13117

10 Cupru SR 13179

11 Mercur- Nichel ST AS 13094

12 Plumb SR 13225

13 Zinc SR 13181

Tabel 3

Nr. crt.

Parametrul Valoarea limită

(kg/ha/an)

0 1 2

1 Cadmiu 0,15

2 Cupru 12,0

3 Nichel 3,0

4 Plumb 15,0

5 Zinc 30,0

6 Mercur 0,10

7 Crom 12,0



JUDEŢUL HARGHITA

COPIE

Revizuit 0

Pagina 51 / 126

Pag. 51

În Normele Tehnice sunt prezentate o serie de condiţii care trebuie îndeplinite la împrăştierea pe câmpurile agricole a nămolurilor provenite de la staţiile de epurare, cum ar fi:

• criterii de evaluare a pretabilităţii solurilor la aplicarea nămolului;

• gradul de afectare (fără, slab, mediu, mare);

• topografia terenului/foarte slab neuniform/slab neuniform/moderat neuniform/puternic neuniform/foarte puternic neuniform;

• panta terenului / < 2% /2,1%-5%/5,1%-10%/10,1% - 15,1%/ >15%;

• textura solului (lut nisipos argilos, lut prăfos, lut nisipos grosier, nisip grosier,

• nisip mijlociu, nisip fin, argilă lutoasă, argilă prăfoasă, argilă medie, argilă fină,

• roci compacte fisurate, pietrişuri, roci compacte dure, depozite organice);

• permeabilitatea solului şi drenajul solului;

• pericol de eroziune la suprafaţă;

• inundabilitate;

• capacitatea de apă utilă;

• adâncimea apei freatice ;

• pH, capacitatea de schimb cationic, încărcarea cu metale grele (%).

Împrăştierea nămolului se face numai în perioadele în care sunt posibile accesul normal pe teren şi încorporarea nămolului în sol imediat după aplicare.

În utilizarea nămolurilor trebuie să se ţină seama de următoarele reguli:

• să fie avute în vedere necesităţile nutriţionale ale plantelor;

• să nu se compromită calitatea solurilor şi a apelor de suprafaţă;

• valoarea pH-ului din soiurile pe care urmată, a fi aplicate nămoluri de epurare trebuie să fie menţinută la valori peste 6,5.

În Normele Tehnice se prezintă, de asemenea, în mod detaliat obligaţiile producătorilor, respectiv ale utilizatorilor de nămoluri provenite din staţiile de epurare, atribuţiile şi răspunderile autorităţii competente (ministerele implicate), precum şi modul de acordare şi de obţinere a permisului de aplicare a nămolului provenit din staţiile de epurare pe câmpurile agricole.

Alte tipuri de deșeuri reciclabile ce se vor rezulta in timpul funcţionarii obiectivului, care vor fi colectate selectiv depozita in locuri speciale amenajate si valorificate prin unitati specializate, unitatea va gestiona si evidenţia conform HG 856/2002:

• Deșeuri de hârtie cartoane,

• Deșeuri metalice,

• Deșeuri de mase plastice,

• Deșeuri de lemn (paleti),

• Anvelope uzate,

• Acumulatori uzaţi*,

• Deșeuri de ulei *,

• Deșeuri electrice si electronic,

• Deșeu menajer.



JUDEŢUL HARGHITA

COPIE

Revizuit 0

Pagina 52 / 126

Pag. 52

Tabel nominal cu deşeuri rezultate in timpul funcţionării unităţii

Tabelul nr. 3.1.

Denumirea deşeului*)

Cantitatea prevăzută

a fi generată

Starea fizică (Solid - S, Lichid - L,

Semisolid - SS)

Codul deşeului

Codul privind principala

proprietate Periculoasă"

Codul clasificării

statistice''')

Managementul deşeurilor - cantitatea prevăzută a fi generată -

(t/an)

Valorificată Eliminată Categ

Deşeu menajer

36 mc/an S 20.01.08 N - 36 mc -

Deşeu metalic feros

Cca 5 to/an S 16.01.17 N 5,o

Anvelope uzate

Cca 0,150 S 16.01.03 N 0,150

Acumulatori uzat*

Cca 0,5 t S 16.06.01 P 0,5

Deşeu ulei *motor uzat

0,5 to/an S 13.02.04* P 0,5to -

Ambalaje cu uleis *

0,2 to/an L 15.02.02’ P 0,2

Alte tipuri de deşeuri uleioase*

Cca 4 mc/an S 13.08.99* P 4 mc-

Cenusa de la cazan

Cca 10 to/an S N

Namol deshidratat pt agricultura

Cca 50 mc(zi La u 30%

S 02.07.02 N 50 mc

• Ambalajele produselor chimice si a altor materiale

• Namol stabilizat pt agricultura 50 mc/zi cu U de cca 30 %.

3.3 GOSPODĂRIREA DEŞEURILOR

Deşeurile vor fi colectate temporar pe locurile stabilite in conteinere închise pe tipuri si valorificate respectiv eliminate:

• Deşeuri menajere – in conteinere de 110 l -care se va depune la depozitul de deşeu menajer

• Deşeurile refolosibile (hârtie, fier vechi) vor fi stocate temporar in locuri desemnate, amenajate in acest scop si periodic vor fi predate la unitate autorizata pentru colectarea deşeurilor reciclabile cu care se va încheia contract in acest sens.

• Deşeurile periculoase rezultate pe amplasament (ambalajele produse periculoase ,uleiuri uzate, materiale textile contaminate cu unsori sau produse petroliere de la intertinere sau reparatii, eventualele materiale absorbante contaminate cu produse petroliere provenite din scurgeri accidentale, vor fi stocate temporar in butoaie metalice închise în container de stocare temporară a deşeurilor periculoase si periodic (cel putin odata pe an) vor fi preluate pe baza de contract de catre unitate autorizata pentru transport deşeuri periculoase in vederea eliminării la unitate autorizata pentru aceasta activitate.

• Deseurile tehnologioce –namol stabilizat va fi utilizat ca fertilizant in agricultura.



JUDEŢUL HARGHITA

COPIE

Revizuit 0

Pagina 53 / 126

Pag. 53

3.4 GOSPODĂRIREA SUBSTANŢELOR TOXICE ŞI PERICULOASE

În perioada de execuţie, constructorul utilizează carburanţi şi uleiuri pentru utilajele terasiere şi vehiculele de transport. Alimentarea cu carburanţi şi uleiuri se va face de la bazele auto ale executantului. Nu se stochează sau manipulează substanţe toxice şi periculoase pe tronsoanele de drum in execuţie.

În procesul de producţie rezulta si se utilizează următoarele produse periculoase si toxice

• Alcool etilic, soluţia de alcool etilic fiind un lichid foarte inflamabil - fraza de risc R11 – Fisa tehnica anexata,

• Acid sulfuric tehnic conform Cantitatea anuala utilizata cca 18 to/an, produs periculos Xi, C, R 35, provoacă arsuri grave. Fisa tehnica anexata,

• Soda caustica solida, Cantitatea anuala utilizata cca 8 to/an - produs periculos C (corosiv) R 35 provoacă arsuri grave Fisa tehnica anexata,

• Azotat de amoniu (ingrasamant azotos) material explozibil în amestec cu produse petroliere, Cantitatea anuala utilizata 33 to/an.

Produsul finit ETANOL sau soluţie de etanol intra in categoria produselor chimice periculoase.

Nr CAS 64-17-5, UN 1170, Clasa 33 LICHID FOARTE INFLAMABIL Simbol F+ Fraze de risc R11 –Foarte inflamabil, Punct de inflamare 13 0 C.

Fraze de securitate: S7/9 – Păstraţi ambalajul închis, S16-A se păstra departe de căldura, S23-A nu inspira gazul, S24/25- Evitaţi contactul cu pielea si ochi, S29- A nu se arunca in canalizare, S33- A se evita acumularea sarcinii electrice, S36/37/39- Purtaţi numai in ambalajul original si masca de protecţie pentru ochi/fata, S45-In caz de accident sau boala, a se consulta medicul.

În conformitate cu HG 804/2007, privind controlul asupra pericolelor de accident major in care sunt implicate substanţe periculoase se menţionează;

Alcoolul etilic nu este nominalizat la substanţe din Partea 1 a HG, dar ca lichid foarte inflamabil R11 la poziţia 7b Lichide foarte inflamabile nota 3 b „ (substanţe si preparate având un punct de inflamabilitate mai scăzut de 21 0C si care nu sunt extrem de inflamabile (fraza de risc R11 liniuţa a doua) Cantitatea relevanta cu limita inferioara coloana 2 în to 5.000, coloana 3 in to 50.000.

Prevederea prezentei Hotărâri se aplica amplasamentelor in cadrul cărora sunt prezente substanţe periculoase in cantităţi egale sau mai mari decât cele prevăzute in anexa nr.1.

In cazul in care pe un amplasament nici o substanţa sau preparat luat individual nu sunt prezente intr-o cantitate mai mare sau egala cu cantităţi relevante, de aplica regula de însumare;

q/Qu+q1/Qu2+q3/Qu3 +………. > _1

qx- cantitatea de substanţa periculoasa existenta in unitate ,Qux- cantitatea relevanta inferioara sau superioara

Astfel cantităţile maxime de substanţe periculoase aflate in unitate in perioada de funcţionare la capacitate se considera:

Alcool etilic lichid: in instalaţie: distilare si, rectificare max. 100 mc - 80 to.

produs finit max. 3x113 mc= 339 mc = 339 x0,8 = 271,2 to - + fracţie vârf cca 20,

• Total alcool etilic 371 to

• Acid sulfuric: stocat in unitate: 18/12 = 1,5 to

• Hidroxid de sodiu: 8/12= 0,66 to



JUDEŢUL HARGHITA

COPIE

Revizuit 0

Pagina 54 / 126

Pag. 54

• Azotat de amoniu 33/12 = 2,76 to

In sensul HG 804/2007 privind controlul asupra pericolelor de accident major in care sunt implicate substanţe periculoase se înţelege existenta efectiva sau anticipata a acestor substanţe pe amplasament sau a acelor care se considera ca pot fi generate daca se pierde controlul asupra unui proces chimic industrial , in cantitati egale sau mai mari decât limita prevăzuta in anexa 1 partea 1 si partea 2-a. In cazul depășirii acestor valori operatorul trebuie sa elaboreze un plan de urgenta care trebuie sa cuprindă masurile ce trebuie aplicate in condiţiile HG 804/2007

Calculul privind situaţia privind încadrarea unitatii ce urma a se realiza este prezentat in Anexa 4 ,pe baza cantităţilor de substanţe periculoase apreciate a fi existente in unitate, comparat cu cantitative relevante (inferioare si superioare) din care rezulta:

Cantitatea relevanta pt. substanţe sau categorii de substanţe din coloana 3 : a. conform formulei q1/Qu1+q2/Qu1 + … +

din care qx- cantitate de substanţa periculoase . ce intra sub incidenţa HG,

Qx- cantitatea relevanta pt. substanţa respective din coloana 3 a = 0,0724 . Nu intră sub incidenţa prevederilor HG 804 / 2007 pentru limita superioară a cantităţilor relevante specifice. b. Cantitatea relevanta pt. substanţe sau categorii de substanţe din coloana 2: conform formulei q1/Qu1+q2/Qu1 + … + din care qx- cantitate de substanţa periculoase . ce intra sub incidenţa HG,

QLx- cantitatea relevanta pt. substanţe respective din coloana 2 a = 0,388 .Nu intră sub incidenţa prevederilor HG 804 / 2007 pentru limita inferioară a cantităţilor relevante specifice.

Concluzii: Luând în considerare cantitatea de produse periculoase estimate a fi existente in unitate cât şi categoria de periculozitate calculat, arată că unitatea nu se încadrează în prescrierile HG 804/2007 nici la limita superioară nici la limita inferioară a cantităţii relevante. Unitatea are obligaţia de a respecta prescrierile din raportul de securitate întocmit şi avizat.

In conformitate cu art. 10 din Hotărârea susmenţionata „ operatorul este obligat sa elaboreze un raport de securitate, care trebuie sa fie înaintat SRAPM pt. amplasamente noi anterior începerii construcţiei acestora cu respectarea procedurii de evaluare a impactului asupra mediului , potrivit prevederilor legistlatiei specifice.

4. IMPACTUL POTENŢIAL, INCLUSIV CEL TRANSFRONTIERĂ, ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI SI MĂSURI DE REDUCERE

Lucrarea de faţă reprezintă studiul de evaluare a impactului asupra mediului datorat obiectivului „Fabricarea biocombustibilului Bioetanol pentru transport” în Comuna Remetea, judeţul Harghita.

Investiţia urmăreşte realizarea unei fabrici de bioetanol asigurând desfacere sigură pentru produsele tradiţionale ale agriculturii locale (cartofi şi cereale), asigurând un număr de locuri de muncă şi posibilitatea fertilizării terenurilor agricole, precum şi preluarea unor deşeuri ale unei ferme de animale şi a nămolului rezultat de la staţia de epurare a apelor uzate din Comunele Lăzarea, Ditrău şi Remetea precum şi de la Fabrica de lapte praf. Bioetanolul produs este destinat preparării amestecurilor benzină, bioetanol tip E 5 şi E 10, care contribuie la reducerea combustibilelor fosili şi la reducerea emisiilor de oxizi de azot şi a oxidului de sulf din gazele de eşapament ale motoarelor cu benzină. Totodată prin procesarea unor deşeuri (borhotul rezultat din distilare) rezultă gaz combustibil cu 50- 60 % metan, care asigură aburul şi apa caldă necesară tehnologiei şi produce şi energie electrică într-un generator antrenat de un motor cu ardere internă. Din proces rezultă o cantitate însemnată de dioxid de carbon care poate fi utilizat pentru diferite scopuri (industria alimentară, în turnătorii etc).

Obiectele investiţiei sunt amplasate în intravilanul localităţi pe terenurile aparţinând domeniului privat al comunei Remetea, pe un teren agricol care în prezent nu este folosit.



JUDEŢUL HARGHITA

COPIE

Revizuit 0

Pagina 55 / 126

Pag. 55

Pentru funcţionarea fabricii vor fi utilizate utilităţile din comună, o parte din apă va fi preluată din reţeaua de apă potabilă a comunei, apele tehnologice uzate vor fi epurate în Staţia de epurare a comunei, sistemul dispune de capacitatea necesară asigurării apei potabile şi de prelucrarea apelor uzate, dacă calitatea apelor respectă prevederile NTPA 002/2005.

Realizarea proiectului de fabricare a bioetanolului va prezenta un impact redus şi moderat asupra mediului după cum reiese din matricea de evaluare, datorită rezolvării prin proiect a protejării factorilor de mediu după cum urmează:

În perioada ce construcţie, pentru o perioadă de circa 12 luni, sunt parţial afectaţi factorii de mediu, dar nivelul respectiv poate fi mult diminuat cu condiţia respectării recomandărilor făcute în acest studiu.

• Pentru protecţia aerului se vor folosi utilaje de construcţie moderne, cu emisii minime de noxe în gaze de eşapament,

• Materialele de construcţie pulverulente vor fi depozitate în buncăre etanşe,

• Pentru protecţia solului stratul superior va fi decopertat cu atenţie deosebită, se va depozita separat şi va fi folosit pentru refacerea zonelor verzi,

• Alimentarea utilajelor cu motorină se va executa numai în afara şantierului pentru evitarea poluării solului cu hidrocarburi lichide,

• Schimbarea uleiurilor minerale se va face în ateliere de reparaţii pentru a evita scurgerile de uleiuri pe pământ. Solul amestecat cu hidrocarburi lichide este un deşeu periculos şi trebuie neutralizat ca atare,

• După terminarea lucrărilor de construcţii se vor realiza spaţii verzi pe terenurile rămase pe amplasament,

• Se va minimaliza poluarea solului cu materiale de construcţii, în special cu ciment,

• După terminarea lucrărilor, deşeurile de construcţii vor fi transportate în locuri special amenajate, aprobate de Consiliul Local,

• În ceea ce priveşte factorul de mediu ape de suprafaţă şi subterane - în condiţii unor lucrări de construcţii corecte a obiectivului, impactul produs asupra apelor este redus,

• Pe amplasamentul investiţiei nu vor fi depozitate materiale pulverulente în buncăre deschise, nici motorină sau uleiuri minerale,

• În limita posibilităţilor în prima fază a construcţiilor se va realiza reţea de drumuri betonate, reţeaua de canalizare pluvială pentru a proteja calitatea apelor de suprafaţă,

• În perioada construcţiilor nivelul de zgomot câteodată poate depăşi valorile admise de standardele în vigoare. Având în vedere distanţa mare a şantierului până la casele de locuit cele mai apropiate şi faptul că lucrările de construcţii se vor desfăşura în timpul zilei, locuitorii comunei nu vor fi afectaţi de zgomotul produs de construcţii,

• O parte din utilajele vor fi transportate asamblate la şantier, numărul de transporturi pe drumurile judeţene Dj 153 C ţi D va creşte semnificativ. Pentru diminuarea zgomotului se recomandă reabilitarea drumurilor şi asfaltarea porţiunilor cu piatră cubică şi de macadam.

Impactul funcţionării instalaţiilor de fabricare a bioetanolului asupra mediului este redus, dacă se respectă prescripţiile tehnice, în condiţiile unei exploatări la parametrii normali, prin respectarea parametrilor de evacuare prescrise se evita poluarea factorilor de mediu, fapt demonstrat prin monitorizarea permanenta a parametrilor de emisie noxe.

• Emisiile de noxe în atmosferă se încadrează în limitele legale atât în ceea ce priveşte cantităţile, cât şi concentraţia lor.

• Gazele arse din cazane au un conţinut redus de oxizi de azot şi dioxid de carbon, fiind folosit pentru ardere biogazul format din metan, dioxid de carbon, azot şi oxigen, respectiv biomasă (deşeuri de lemne).

• În cazul reducerii consumului de biogaz surplusul va fi ars la făclie, aprinderea automată a gazului elimină pericolul emisiei de metan, gaz cu efect de seră.



JUDEŢUL HARGHITA

COPIE

Revizuit 0

Pagina 56 / 126

Pag. 56

• Înălţimea coşurilor şi temperatura ridicată a gazelor de ardere asigură dispersia noxelor chiar în condiţiile calmului atmosferic, casele de locuit se află la distanţe mari de emisiile punctiforme.

• Emisia de dioxid de carbon tehnologic nu este limitată în normele de emisie, evacuarea prin coş contribuie la dispersia gazului, până la o utilizare a acestui gaz.

• În ceea ce priveşte factorul de mediu sol, subsol - calitatea solului şi subsolului nu va fi afectată în cazul respectării prevederilor tehnologice. Deşeurile lichide vor circula prin ţevi şi prin canalizare, deşeurile solide şi semisolide (nămol din metanizare şi din decantorul de la spălarea cartofilor) prin conducte şi în containere. Dealtfel materiile prime, produsele intermediare sun materii care se găsesc în natură, eventualele pierderi în amestec cu solul nu produc deşeuri periculoase.

• Materialele auxiliare, considerate periculoase (acid sulfuric, hidroxid de sodiu) sunt utilizate în cantităţi reduse şi vor fi manevrate în instalaţii adecvate, fără a exista posibilitatea scurgerii a acestora. Dacă totuşi apar pierderi, va fi neutralizat cu materiale existente în fabrică. După utilizare se vor regăsi în ape uzate, în cantităţi mici, astfel pH-ul soluţiei nu va depăşi valorile admise.

• Se vor evita scurgerile de motorină şi de uleiuri minerale pe solul din amplasament. Autovehiculele vor circula exclusiv pe drumurile uzinale asfaltate, eventualele scurgeri vor fi adsorbite cu rumeguş sau nisip şi tratate ca materiale toxice.

• În ceea ce priveşte protecţia apelor de suprafaţă şi subterane, apele tehnologice şi de răcire, fluxurile tehnologice vor circula printr-un sistem închis de la intrarea apei în fabrică până la ieşirea apelor uzate spre staţia de epurare. Calitatea apelor uzate care colectează toate fluxurile din tehnologie la intrare în staţia de epurare trebuie să respecte toate prevederile NTPA 002/2005.

• Apele pluviale se vor scurge în zonele verzi, unde solul cu vegetaţia abundentă vor prelua aceste fluxuri. Se va menţine curăţenia suprafeţelor astfel încât calitatea apelor pluviale să nu scadă sub prevederile NTPA 001/2005.

• În ceea ce priveşte nivelul zgomotului în timpul funcţionării, sunt utilaje la care nivelul emisiilor este apropiat de nivelul admis: morile, pompele, amestecătoare, autocamioane şi încărcătoare. Distanţa până la primele case fiind mare se poate spune că nu vor fi depăşiri la limita caselor, ţinând cont şi de faptul că transportul şi încărcarea materialelor nu se vor executa în timpul nopţii.

• În ceea ce priveşte pericolul incendiului şi de explozii, pericolul există la depozitarea şi manevrarea bioetanolului obţinut. Menţionăm că toate instalaţiile vor fi legate la pământ pentru a evita apariţia scânteilor din cauza electricităţii statice, sistemul de stingere şi de răcire a rezervoarelor rezolvă pericolele aprinderii prin fluxul puternic de apă de incendiu. La umplerea autocisternelor vor fi luate măsuri de prevenire şi stingere a incendiului asemănătoare ca la staţii de benzină.

Exploatarea în condiţii de siguranţă a tuturor instalaţiilor conform prescrierilor tehnologice.

• La punerea în ficţiune a obiectivului se va stabili un plan de monitorizare de detaliu, cu prevederi precise pentru beneficiar, de supraveghere a funcţionării din punct de vedere al protecţiei mediului.

• Pe lângă supravegherea curentă, realizată de personalul unitatii, se va asigura supravegherea calităţii aerului, a apelor evacuate în reţeaua pluvială, a solului şi subsolului precum şi a apelor subterane. Pentru acestea periodic se vor preleva probe şi se vor efectua analize de laborator.

• Punerea în funcţiune a fabricii presupune întocmirea planului de management al riscurilor tehnologice.

4.1 APA

4.1.1 CONDITIILE HIDROGEOLOGICE ALE AMPLASAMENTULUI

Localitatea Remetea se identifică pe latitudinea nordică de 46° 58’ şi longitudine estică de 25° 25’, fiind alcătuită din 3 sate: Remetea, Ciutac, Martonca depopulată.

În zona nord-estică a judeţului Mureş şi nord-estică a judeţului Harghita se desfăşoară două lanţuri vulcanice: lanţul vulcanic Călimani şi Gurghiu despărţite de râul Mureş care are izvoarele mai puţin de 50 km în amonte, la Izvorul



JUDEŢUL HARGHITA

COPIE

Revizuit 0

Pagina 57 / 126

Pag. 57

Mureş şi adună afluenţii din partea Munţii Gurghiului, Giurgeului şi Călimanului. Obiectivul este înconjurată de munţii Gurghiu şi Giurgeu, care conferă un climat de depresiune intramontană. Aspectul morfologic al regiunii cuprinse între lanţul muntos eruptiv Călimani - Gurghiu şi Carpaţii Orientali, este rezultatul evoluţiei geologice recente a unei importante zone de ruptură a scoarţei.

Intensa activitate vulcanica din timpul Neogenului a avut ca efect punerea in loc a unor importante mase vulcanice, cu cratere in prezent stinse. Masivul vulcanic aparţine,, arcului andezitic" apărut pe crusta continentala a blocurilor transilvan si panonic - ca efect al coliziunii acestora cu placa eurasiatica, de la marginea estica a Bazinului Vienei si până la curbura Carpaţilor. Sectorul Călimani – Gurghiu - Harghita se caracterizează prin cea mai mare dezvoltare a vulcanismului carpatic. Catena vulcanica se sprijina pe un fundament constituit din șisturi cristaline carpatice si formaţiuni sedimentare triasice ce apartin zonei cristalino-mezozoice, depozite ale flisului transcarpatic si formatiuni sedimentare miocene si pannoiene din Depresiunea Transilvaniei. Muntii vulcanici sint alcatuiti din curgeri de lave ce alterneaza cu piroclastite (stratovulcani), la care se asociaza corpuri intruzive microdioritice. Grupa sudica (Căliman-Gurghiu-Harghita) - partea cea mai tinara a lantului vulcanic - se evidentiaza prin absenta manifestarilor badeniene si sarmatiene. Cea mai mare parte a produselor vulcanice apartine, cu siguranta, Pliocenului (cel de al treilea ciclu vulcanic). In evolutia grupei sudice pot fi separate doua faze majore: prima in Pliocenul inferior (Pontian), ale carei produse erodate in Dacian s-au acumulat in condiţii subacvatice, împreuna cu produsele sinerone si un material epiclastic, nevulcanic, generind compartimentul structural inferior (infrastructura), alcatuit din formatiuni vulcano-sedimentare; cea de a doua faza (Pliocenul superior) s-a caracterizat prin edificarea suprastructurii, compartimentul superior stratovulcanic, o catena prelungita, jalonata de aproximativ 12 aparate relativ bine conservate, constituind rezultatul unui vulcanism manifestat prin forme efuzive, explozive si intruzive. O buna parte a lanţului vulcanic care se află la vest şi nord de Remetea corespunde formatiunilor vulcano-sedimentare, alcatuite din material proclastic acumulat subaerian sau subacvatic (brecii, microbrecii, aglomerate, cinerite si tufuri prinse intr-o masa de natura piroclastica; elementele constitutive: andezite cu amfiboli, andezite cu amfiboli si piroxeni, andezite cu piroxeni; foarte rar andezite bazaltoide), alternind cu depozite epiclastice reprezentate prin conglomerate, gresii si nisipuri andezitice (adesea cu interealatii carbunoase) provenite din erodarea rocilor vulcanice in perioadele de calm si sedimentare subacvatica, avind o stratificatie buna, adesea ritmica. Depozitele piroclastice au o grosime de 20-200 m, iar intreaga formatiune vulcano-sedimentara atinge 100-500 m. Pietricelul este format din asemenea andezite. Andezitele bazaltoide reprezinta incheierea activitatii magmatice si apar sub forma de curgeri sau corpuri intruzive, pe suprafete foarte restrinse, intre Dornisoara si Neagra Sarului. Piroclastitele au o raspindire relativ mare si alterneaza cu produse efuzive, fiind reprezentate prin brecii, microbrecii, conglomerate si tufuri lapilice (elementele constitutive: andezite cu hornblenda - verde sau bruna, andezite cu piroxeni si hornblenda si andezite cu piroxeni). In zona Negoiului Romanesc (limonitizari, caolinizari ete.) piroclastitele au fost afectate de solutii hidrotermale, care au dus la acumulări de sulf si limonit.

Evoluţia ulterioara a masivului - la care au concurat atât eroziunea glaciara, aceea a proceselor de șiroire si torenţiale, dezagregarea si alterarea etc - nu a reușit sa estompeze vechiul relief determinat de structura geologica si, mai mult decât atât, l-a pus de acord si cu constituţia litologica.

FORMAŢIUNI SEDIMENTARE Depozitele sedimentare cele mai recente, aparţinând Cuaternarului, sunt depozitele de terasă, depozitele proluviale, proluvial-deluviale şi aluviunile luncii Mureşului, reprezentate preponderent prin nisipuri, pietrişuri şi bolovănişuri, alcătuite din punct de vedere petrografic din andezite.

Condiţiile de fundare sunt redate în Memoriile tehnice pe specialităţi “Rezistenţă”.

Conform Normativ cu indicativ P 100-92, amplasamentul se încadrează în zona seismică de calcul E, intensitate seismică 7 grade M.S.F., conform SR 11100/1, caracterizată prin coeficientul seismic Ks = 0,12 şi perioada de colţ Tc = 0,7 sec.

Principala arteră hidrografică a zonei este râul Mureş, însoţit de un sistem de terase, fragmentate de reţeaua hidrografică afluenţă. Principalele sisteme acvifere existente în subsolul zonei sunt cantonate în depozitele holocene, plieo-pleistocene, neogene şi cristaline.



JUDEŢUL HARGHITA

COPIE

Revizuit 0

Pagina 58 / 126

Pag. 58

Stratele freatice sunt dezvoltate mai ales în complexul celor mai noi formaţiuni cuaternare din zonă, formaţiuni constituite în cea mai mare parte din aluviuni recente ale luncilor, conuri de dejecţie, deluviuni şi depozite de terasă. Sistemul acvifer freatic este constituit din unul sau mai multe strate cu legături hidrodinamice între ele.

Adâncimile de 5-10 m sau chiar 10-20 m, uneori mai mari de 20 m, ale oglinzii freatice, înregistrate de-a lungul bordurii vestice a bazinului, scad treptat spre interiorul depresiunii, ajungând la valori de 2-5 m, iar apoi chiar 0-2 m, mai ales în sectoarele înmlăştinite ale zonei centrale şi pe lunca Mureşului.

Cea mai importantă bogăţie naturală a comunei este apa minerală. Bazinul Gheorgheni este o formaţie post tectonică, care s-a umplut cu sedimente din era pliocenă târzie şi din cuaternar, şi anume alternarea de piroclastici (sediment vulcanic) şi aluviuni fine de fluviu. În Remetea, apa minerală este prezentă pe un segment de 2 km lungime şi de 300-400 m lăţime pe lângă Mureş. Pe baza analizei a compoziţiei chimice, cea mai bună apă minerală a bazinului este în Remetea. Conform expertului în domeniu, Artenie Pricăjan, în Remetea se recomandă forarea în adâncime de 30-150 metrii, pentru că există apă minerală bună de îmbuteliat, care calitativ poate să concureze cu cea de la Borsec.

4.1.2 APE DE SUPRAFAŢA

În România unitatea de bază a activităţii legate de protecţia şi gospodărirea apelor este bazinul hidrografic, definită în Legea Apelor ca unitate fizico-geografică ce înglobează reţeaua hidrografică până la cumpăna apelor, în cadrul căruia se organizează şi se desfăşoară gospodărirea unitară, raţională şi complexă a apelor de suprafaţă şi subterane sub aspect cantităţiv şi calitativ.

Principala arteră hidrografică al bazinului este râul Mureş. Majoritatea cursurilor de apă ale depresiunii Gheorgheni şi stratele acvifere freatice sunt tributare acestui râu. Râul are de fapt două izvoare: una apare la zi la altitudinea de 1350 m, sub vârful Fekete Rez, cunoscut sub denumirea de pârâul Meszes care se uneşte la circa 500 m aval de DN 12 cu firul celuilalt izvor, aşa numitul „izvorul turistic”. Panta medie a râului este în jur de 2,7‰, având valori locale şi mai reduse, în jur de 1‰, ca în dreptul localităţii Joseni şi Remetea. Debitul mediu multianual la ieşirea din judeţ este de 12 m3/s. În timpul anului volumul maxim de scurs pe anotimpuri se înregistrează în general primăvara (martie - mai), când se scurg, în medie, 47%, iar cel minim în perioada noi. – ian. 13%.

Principalii afluenţi de stânga a râului Mureş în zona comunei Remetea sunt pâraiele Pârâul Pietrii, Sineu şi Martonca, iar dinspre est Pârâul Ditrău şi Ghiduţ.

Calitatea apelor de suprafaţă:

Clasificare a apelor de suprafaţă, conform Ordinul 1.146/2003 a M.A.P.M. stabileşte 5 clase de calitate (I, II, III, IV, V).

Clasa I – grupează apele cu calitate foarte bună. Limitele maxime admisibile reflecta condiţiile naturale de referinţă sau concentraţiile de fond. În cazul substanţelor de provenienţă naturală, inclusiv metalele grele, condiţia de referinţă se referă la fondul natural care se stabileşte în cadrul bazinului hidrografic respectiv. Secţiunile de referinţă corespund acelor amplasamente la care influenţa antropice este sub 10%.

Clasa II – conţine apele de suprafaţă cu o calitate bună, unde limitele corespund valorilor-ţintă (obiective de referinţă) şi reflectă condiţia de calitate pentru protecţia ecosistemelor acvatice.

Clasa III – IV: - valorile limită corespunzătoare acestei clase sunt de 2-5 ori mai mari decât cele ale obiectivelor de referinţă şi reflectă ponderea influenţei antropice.

Clasa V – aceste ape arăta o poluare intensă cu materii organice şi/sau neorganice, metale grele etc., cu conţinut de oxigen foarte scăzut. Aceste ape sunt puternic poluate.

În bazinul hidrografic Mureş lungimea totală a râurilor supravegheate este de 341 km, din care, din punct de vedere fizico-chimic şi biologic, 273 km (80,06 %) se încadrează global în categoria I de calitate, iar 68 km (19,94 %) se încadrează în categoria a II-a.



JUDEŢUL HARGHITA

COPIE

Revizuit 0

Pagina 59 / 126

Pag. 59

Din datele centralizate publice al APM Harghita reiese că apele râului Mureş se încadrează global în clasa a II-a de calitate, încadrare determinată de indicatorii grupei regimul oxigenului. În cursul anului s-au mai constatat uşoare depăşiri şi la alţi indicatori, cum sunt: NH4, fosfaţi, Cu, Zn, Pb. Depăşirile la indicatorii grupelor regimului oxigenului (CCOcr, CBO5) şi al nutrientilor (amoniu, fosfaţi) se datorează funcţionării necorespunzătoare a staţiilor de epurare orăşeneşti, în special al Municipiului Gheorgheni, respectiv antrenării de substanţe organice în apele de suprafaţă cauzate de lipsa canalizării centralizate a localităţilor precum şi de intemperii, a depozitelor de deşeuri neautorizate. Depăşirile la indicatorii metalelor se datorează, în special, fondului natural specific zonei.

In problema calităţii râului Mures, din analizele multianuale se poate constata că în general calitatea râului în secţiunea de control izvor, apa se încadrează în general în clasa I de calitate. în secţiunea de control Sărmaş aval de Remetea se poate constata o uşoară degradare din punct de vedere a nutrientilor.

În secţiunea de control Stânceni (limita de judeţ) încadrarea globală a calităţii apei este determinată în majoritatea cazurilor de grupa indicatorului regimului de oxigen, datorat nefuncţionării corespunzătoare a staţiilor de epurare, antrenării de substanţe organice din lipsa canalizării din localităţile rurale sau schimbărilor climatice. Totodată se constată în unele cazuri şi depăşirea concentraţiei metalelor grele (Pb, Cu,Ni,Co) care provin din cadrul natural şi fac parte din grupa substanţelor prioritare şi prioritar periculoase.

Se menţionează faptul ca acest fenomen nu s- a schimbat nici după oprirea unităţii SC Colemn SA din august 2008.

Datorită diferitelor cercetări desfăşurate de Universitatea Babeş – Bolyai în această zonă de-a lungul râului Mureş, se cunoaşte foarte bine fauna râului. În apele zonei sunt prezente diferitele organisme vii care nu trăiesc decât în ape deosebit de curate: populaţii de Ephemeroptera, diferite specii de Tricoptera, Plecotera, păstrăvii etc. Prin aceste populaţii cursurile de apă din această zonă poate reprezenta centre genetice ale populaţiilor respective.

Folosinţa de apa a obiectivului si evacuarea apelor uzate a fabricii de bioetanol .Curs apa; râul Mures, Cod cadastral IV-1. 000.00.00.00.00

In prezent in zona exista posibilitatea de alimentare cu apă a obiectivului atât din reţeaua de apa potabila a comunei Remetea sau prin forări de puţuri pentru extragerea apei in zona amplasamentului pe baza avizului organelor de drept cât si epurarea apelor uzate in staţia de epurare a localităţilor Ditrau si Remetea. Sistemul de alimentare cu apa a comunelor Ditrau si Remetea dispune de AUTORIZATIE DE GOSPODARIRE A APELOR emisa de Administraţia Naţionala APELE ROMANE nr 403/08.11. 2010.

Astfel in prezent in localitate apa potabilă se obţine din conducta de distribuţie a apei potabilă din Comuna Remetea, construită conform unui proiect Solel Bone. Proiectul constă din 8 puţuri forate din care apa este pompată, tratată, inclusiv într-o instalaţie pentru eliminarea oxizilor de fier. Capacitatea uzinei de apă potabilă din Remetea poate să satisfacă integral necesarul de apă tehnologică a Fabricii de bioetanol. Calitatea apei potabilă respectă prevederile Legii nr. 458/2002.Staţia realizată de Consiliul local a fost proiectată cu următoare date de încărcare.

4.1.3 ALIMENTAREA CU APA

Alimentare cu apa potabila este prevăzuta a se realiza din reţeaua de apa potabila a comunei Remetea si din captările de apa ce vor fi realizate in apropierea unităţii.

In conformitate cu Contractul de branşare şi utilizare a serviciilor publice de alimentare cu apă şi de canalizare nr. 66 din 19.11.2010 încheiat cu REDISZ SA Remetea ca operator al sistemului de alimentare cu apa si a Staţiei de epurare locala, vor fi stabilite condiţiile de alimentare cu apă potabila cât şi preluarea apelor uzate menajere si tip menajere în canalizarea menajeră comunala – condiţii de calitate şi preţ.

Prin avizul de gospodărire a apelor ca se va solicitata la Direcţia Apelor Mures se va stabilii, debitul apelor ce urmează a fi extras, numărul puţurilor, instalaţiile de transport, de măsurare si de depozitare

In aceasta faza a proiectului se preconizează ca apa potabila pentru necesitaţi igienico sanitare sa fie asigurat din reţeaua comunala, cele pentru scopuri tehnologice si nevoi PSI sa fie asigurate din captările de apa puţuri forate



JUDEŢUL HARGHITA

COPIE

Revizuit 0

Pagina 60 / 126

Pag. 60

Calitatea apei folosite se va încadra în prevederile Legii 458/2002 cu completările şi modificările ulterioare.

Este necesar a se tine cont de condiţiile specifice de calitate a apei in procesul de fabricare bioetanol si cel folosit la alimentarea cazanelor (apa dedurizata sau demineralizata, degazata)

Surse de alimentare cu apă potabilă si tehnologica

• Apa necesară procesului tehnologic, cat si pentru alimentarea hidranţilor se va asigura din stratul freatic, prin puţuri colectoare. Amplasamentul puţurilor, debitele captate, capacitatea pompelor sisteme de distribuţie ,se stabilește pe baza avizului de gospodărire a apelor in proiectul tehnic

• din reţea Comunei Remetea.

Volume şi debite de ape necesare, de la cele doua surse de alimentare

In unitate apa este folosită în:

• scopuri igienico-sanitare;

• scopuri tehnologice.

a. Apa potabilă pentru consum igienico sanitar –spălări igienizări

• Zilnic mediu: N zi med = 2,59 mc/zi-0,030 l/sec – anual 945i mc;

• Zilnic max.: N zi max. = 2,98 mc/zi – 0,034 l/sec –anuale 1087i mc;

• Orar maxim: N or max. = 0,25 mch/h- 0,069l/sec;

• Funcţionare permanenta: 365 zile/an -24 ore/zi.

b. Apa in procesul tehnologic de fabricare a bioetanolului

Apa se foloseşte la fabricarea bioetanolul şi instalaţii de deservire: spălarea cartofilor, centrala termică, centrala frig.

La calcularea, consumului de apă tehnologică s-a ţinut cont de:

• Producţia anulă la capacitate max. bioetanol pentru transport - 10.000 to/ an; 33,33 to/zi.

• Nr. zilelor lucrătoare pe an: 300, 24 ore/zi -7200 ore/an.

Astfel apa se consuma la:

• spălarea cartofilor, unde apa se recircula după decantare;

• in procesul de umidificare a cerealelor, adăugat in faza de hidroliza;

• in faza de hidroliza se introduce si abur viu de la centrala termica;

• sisteme de răcire;

• Centrala termica pentru producerea aburului tehnologic ca abur viu pentru proces tehnologic, cât si pentru necesitaţi interne a centralei termice (spălare, dedurizare apei de alimentare cazane);

• Spălare igienizare CIP a instalaţiilor tehnologice;

• Spălarea autovehiculelor.

Necesar pentru consum tehnologic industrial:

• Zilnic mediu: N zi med = 798,0 mc/h - 9,236 l/sec – anual 239.400 mii mc;

• Zilnic max.: N zi max. = 917,7 mc/h – 10,62 l/sec –anuale 275.310 mii mc;

• Zilnic minim: Q or max. = 80,40 mc/h – 22,32 l/sec;

• Funcţionare permanenta: 300 zile/an -24 ore/zi.

Total necesar apă:

• Modul de folosire a apei;

• Necesar total de apă (mc/zi): med = 800,66 max. = 920,75 orar max.= 80,60 mc/h;



JUDEŢUL HARGHITA

COPIE

Revizuit 0

Pagina 61 / 126

Pag. 61

• Cerinţa totala de apă (mc/zi): med = 924,8, max. = 1063, orar max. = 93,17 mc/h.

• BILANŢUL consumului de apă al obiectivului (m3/zi; m3/an)

TABEL Nr. 4.1.1.

Pro

ces

Teh

no

logi

c

Surs

a d

e ap

a (f

urn

izo

r)

Co

nsu

m t

ota

l de

apa

(co

loan

ele

4,1

0,1

1)

Apa prelevată din sursă Recirculare/reutilizat

a Comen-

tarii

Tota

l

Co

nsu

m M

enaj

er S

i

teh

no

logi

c

Consum industrial

Ap

a d

e la

pro

pri

ul o

bie

ctiv

Ap

a d

e la

aIt

e o

bie

ctiv

e

Ap

a su

bte

ran

ă

Ap

a d

e su

pra

fa-ţ

ă

Pentru compensarea pierderilor în sistemele cu

circuit închis

Ap

a su

bte

ran

ă

Ap

a d

e

sup

rafa

ţă

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Apa potabila

pt. consum

igienico –sanitar si

tehnologic

Retea apa a localităţii

si subteran

800 mc/zi

800 mc/zi

240000 mc/an

- - - - . - -

Instalaţii alimentare si de captare:

• Alimentarea cu apă potabilă al unităţii pentru consumul igienico sanitar se va realiza din reţeaua de apă potabilă existentă a comunei Remetea construită conform unui proiect Solel Bone. Conductele de apă se confecţionează din ţevi de polietilenă de înaltă densitate PEID 6 având diametrul nominal (exterior) 90 mm. Capacitatea uzinei de apă potabilă din Remetea poate să satisfacă integral necesarul de apă tehnologică a Fabricii de bioetanol.

• Apa necesară procesului tehnologic, cat si pentru alimentarea hidranţilor se va asigura din stratul freatic, prin puţuri colectoare. Amplasamentul puţurilor, debitele captate, capacitatea pompelor sisteme de distribuţie ,se stabilește pe baza avizului de gospodărire a apelor in proiectul tehnic.

Instalaţii de aducţiune şi înmagazinare:

Apa tehnologica colectata din put va fi impartita in 3 categorii cu sisteme purificare si filtrare cat si de stocare depozitare:

• Prima categorie apa destinata spalarii cartofilor , depozitat in rezervor de 50 mc (R1);

• Apa tehnologica pt. tehnologie de producţie bioetanol si rezerva intangibila pt. stins incendii, stocat in 2 rezervoare a cate 80 mc fiecare (R2) . Apa utilizata pe acest sistem va fi filtrata;

• Apa tehnologica pt cazanele de aburi si instalaţii de răcire va fi filtrat si dedurizat, trecând in rezervor tampon de 20 mc (R 3).

APA PENTRU STINS INCENDII

2 buc rezervor subteran de apa pentru stingerea incendiilor (2x 80 m3), Suprafaţa construita = 60 m2, Hidranţi (600 l/min / 2 ore).

Calitatea apei folosite se va încadra în prevederile Legii 458/2002 cu completările şi modificările ulterioare.



JUDEŢUL HARGHITA

COPIE

Revizuit 0

Pagina 62 / 126

Pag. 62

4.1.4 SURSE DE APE UZATE, PROTECŢIA CALITATII APELOR

Literatura de specialitate arată că în industria fabricării alcoolului etilic (alcool etilic din cereale) care in prezenta investiţie va fi produs ca bioetanol pentru transport, principalii surse de poluanţi pentru ape reprezintă: fazele de spălarea si pregătirea cartofilor, reziduuri de la distilarea alcoolului, condensul de la rafinarea evaporatului, ape uzate de la dedurizarea apelor de alimentare de la centrala termică, spălarea utilajelor, igienizarea încăperilor, ape uzate din consumul igienico-sanitar

In privinţa caracteristicilor principale a apelor uzate se arată că aceste ape conţin substanţe organice solide dizolvate, produse organice cu azot şi fosfor si amidon fermentat sau produse ale acestuia. Încărcarea apelor uzate depinde de condiţiile concrete de producţie, de măsurile care se iau pentru separarea fazelor solide, in procesul de folosire a borhotului pentru producerea biogazului, in faza de filtrare deshidratarea nămolului final -

Sursele de ape uzate: din activităţile ce se desfăşoară pe amplasament sunt:

• ape uzate menajere provenite de la instalaţiile igienico - sanitare ale obiectivului;

• spălarea şi igienizarea incintelor obiectivelor;

• ape uzate tehnologice din secţii de producţie:

• apă uzată de la spălarea cartofilor care este tratată într-un decantor care reţine impurităţile provenite în special din pământ depus pe tubercule de cartofi şi este recirculată .

• apă uzată din procesul de fabricare bioetanolului si a biogazului, concret de la instalatia de deshidratare a nămolului, care separa faza solida (care se trimite pentru folosire in agricultura) si faza lichida care conţine substanţe organice, azot, fosfor, urme de acid sulfuric şi sulfuros.

• Fracţia II, de baza de la coloanei de rectificare, fara conţinut de alcool , si apa de spălare CO2.

• Ocazional vor fi eliminate ape uzate care a fost utilizat pentru spălarea utilajelor sistem, CIP cu conţinut redus de sodă caustică.

• ape uzate de la compartimente de deservire: centrala termică, centrala frig.

• ape uzate de la spălarea autovehiculelor (după ce au trecut prin separator de produse petroliere)

Evacuarea apelor uzate

Apele uzate rezultate din procesul de fabricare a bioetanolului si după procesul de obţinere a biogazului este supus unei operaţii de deshidratare, fluidul rezultat conţine încarcari organice si suspensii peste valorile maxime admise prin Normativul NTPA 002/2005, in funcţie de conducerea proceselor tehnologice de eficienta procesului de metanizare vor fi evacuate in canalizarea menajera comunala . Beneficiarul si proiectantul care au vizitat unitati speciale de producere a bioetanolului susţin ca valorile maxime a parametrilor apelor uzate înainte de evacuare se incadreaza in limite legale.

Apa uzată provine din următoarele faze ale procesului tehnologic:

• Ape uzată din rezervoarele de fabricare a biogazului, care conţine substanţe organice, azot, fosfor, urme de acid sulfuric şi sulfuros.

• Apa de la blaza soluţie finala de la distilare , fara conţinut de alcool.

• Apă uzată de la spălarea cartofilor care este tratată într-un decantor şi este recirculată printr-un decantor care reţine impurităţile provenite în special din pământ depus pe tubercule de cartofi.

• Ape uzate de la diferite spalarii, CIP, spălarea gazelor cu conţinut de CO2 spălarea altor instalaţii.

Cantitatea apelor uzate

• Qzimed = 600,60 mc/zi =6,94 l/sec;

• Qzi max= 690,70 mc/zi = 7,98 l/sec;

• Qormax = 57,55 mc/h = 15,98 l/sec.



JUDEŢUL HARGHITA

COPIE

Revizuit 0

Pagina 63 / 126

Pag. 63

Apele uzate menajere se vor evacua în reţeaua de canalizare a comunei Remetea, la căminul de vizitare existent din colţul incintei staţiei de epurare, de unde ajung în staţia de epurare (SE).Dat fiind faptul că incinta fabricii bioetanol este la o cotă mai scăzută ca terenul staţiei de epurare este necesar o mini staţie de pompare pentru ridicarea apei uzate la nivelul căminului existent.

Conducta de canalizare a incintei va fi executată din ţeavă PVC Dn 250 mm. Pe traseul conductei se vor executa cămine din beton din maxim 50 în 50 m şi în punctele caracteristice unde vor fi strict necesare. Căminele sunt construcţii subterane, executate din beton armat cu un compartiment în care sunt racordate: conducta de sosire, conducta de plecare. Trasarea şi execuţia săpături lor pentru pozarea conductei de PVC, manipularea, transportul, depozitarea şi montarea conductelor, se face conform prevederilor ST AS 9824/5-74, SR 4163-3, Normativ cu indicativ 1.22-99, Normativ cu indicativ P. 66 - iar subtraversările de drumuri ale reţelelor de distribuţie se execută conform STAS 9213.

Îmbinările conductelor trebuie să asigure o perfectă etanşeitate, precum şi posibilitatea prelucrării tuturor eforturilor stati ce şi dinamice. Înainte de execuţia oricărui tip de îmbinare se asigură curăţirea interioară atât a pieselor de îmbinare, cât şi a capetelor de conductă, cu ajutorul periilor moi sau a cârpelor. Pentru toate tipurile de îmbinări trebuie să se respecte prevederile producătorilor şi cele ale reglementărilor specifice. În vederea realizării conductelor din PVC, se vor utiliza numai ţevi şi fitinguri corespunzătoare din punct de vedere calitativ.Reţelele de canalizare executate trebuie să fie supuse probei de presiune înainte de darea în funcţiune. Scopul probei de presiune este verificarea etanşeităţii conducte lor, îmbinărilor acestora şi a tuturor accesoriilor, precum şi a stabilităţii conductelor.

Statia de epurare a Comunei Remetea va asigura epurarea finala a apelor uzate din unitate in baza contractului incheiat in acest sens.

Scurta descriere a Statiei de epurare Remetea

Debite caracteristice: Nr. Locuitori: 16325 persoane (populaţia Comunelor Remetea, Lăzarea, Ditrău şi apele uzate de la Fabrica de lapte praf), Q zi max. 2950 mc/zi , Q orar max. 260 mc/h ,Q orar min. 54 mc/h.

Concentraţii iniţiale (proiect): CCOCr: 786 g/mc , CBO5: 386 g/mc ,Azot: 57 g/mc ,P tot: 22 g/mc.

Concentraţii efluente: CCOCr: 125 g/mc ,CBO5: 25 g/mc ,Azot: 3 g/mc ,P tot: 2 g/mc ,Azotat: 37 g/mc

Capacitatea utilizată în prezent este de circa 600 mc/zi din următoarele cauze:

• Lăzarea încă nu este conectată la staţie;

• O mare parte a populaţiei nu a terminat branşarea şi numărul populaţiei este mai mică decât cel din proiect;

• Consumul specific al populaţiei este mai mic decât cel din proiect;

• Fabrica de lapte praf funcţionează cu mult sub capacitate.

Date privind parametrii de funcţionare a staţie

PARAMETRII U.M. Concentraţii admise

Concentraţii efectiv realizate la data de

ADMIS SGA 20,07 21,06 19,05 SGA 15,05

Ph 6,5-8,5 7,4 7,2 7,2 7,74

SuspensiI mg/l 60 40 5 2 10,8

CCOCr mg/l 125 57,6 38,4 27,84 72,8

CBO5 mg/l 25 15,68 9,8 11,06 31,0

Rezidiu fix mg/l 2000 717 628 577 692

Azot amon. mg/l 3 0,64 0,67 5,72 4395

Azotiţi mg/l 2,0 0 0,05 0,153

Azotaţi mg/l 37 1,5 18 6,0 5,1

P tot mg/l 40 4,7 2,66 1,73 2

Extractibile mg/l 20 0 0 0 0



JUDEŢUL HARGHITA

COPIE

Revizuit 0

Pagina 64 / 126

Pag. 64

Primele 3 analize sunt executate în laboratorul GOSCOM din Miercurea Ciuc, ultima în laboratorul SGA Târgu Mureş. Sunt depăşiri numai la fosfor.

In baza condiţiilor concrete unitatea va hotarii modalităţile de asigurare a apei si epurarea apelor uzate obţinând avizul de gospodărire a apelor si contract cadru cu operatorul sistemului in vederea alimentarii cu apa si primirea apelor uzate pentru epurare.

Cantitatea apelor uzate generate menajere si tip menajere:

• Ape uzate rezultate din consumul igienico sanitar: Q zi med = 2,59 mc/zi-0,030 l/sec;

• Ape uzate rezultate din centrala termica: Apele uzate rezultate de la centrala termică nu sunt ape poluate, intrând în categoria apelor uzate orăşeneşti, conţinând: suspensii provenite de la spălarea filtrelor, clorură de sodiu de la instalaţia de dedurizare cât şi purja cazanelor (similare unor instalaţii de aceeaşi capacitate). Apele uzate nu vor conţine substanţe extractibile cu eter de petrol ţinând cont că centrala utilizează numai drept combustibil biogaz obţinută în fabrică şi biomasă (deşeuri de lemne), încărcarea noxelor nu va depăşi următoarele valori şi se vor evacua în canalizarea tehnologică cu următoarele încărcări.

• Ape uzate rezultate din spălare auto: Apele uzate rezultate de la spălătorul auto vor fi preepurate prin separator de nisip si de ulei si împreună cu apele uzate din consumul igienico sanitar spălări exterioare, si de la centrala termică se vor evacua in canalizarea interna si evacuate in staţie de epurare Remetea, concentraţia noxelor încadrându-se sub prevederile NTPA 002/2005.

Cantitatea apelor uzate tehnologice generate

• Ape uzate rezultate la deshidratarea nămolului: Apa uzată provine din instalaţiile producere a bioetanolului si a biogazului (unde a fost introdus borhotul si dejecţiile de animale) după deshidratarea nămolului fermentat si care conţine substanţe organice, azot, fosfor,

• Fracţia II (de baza de la coloanei de rectificare, fara conţinut de alcool): Compoziţia acestor ape uzate conform buletinului de analiza anexată documentaţiei: etanol 0,00%, acid acetic 0,535 mg/l, izoamyl alcool 0,18 mg/l, aldehida acetica 0,26 mg/l, acetat de etil 1,18 mg/l, total volatile 1,95 mg/l, material uscat 1,89 mg/l Conţinutul subsubstanţelor organice; NH4 + 7 mg/l, N2 organic 11 mg/l, P 2,4 mg/l, COD 97 mg/l, BOD 17 mg/l,

• Ape uzate rezultate la spălarea cartofilor: apă uzată de la spălarea cartofilor care este tratată într-un decantor şi este recirculată printr-un decantor care reţine impurităţile provenite în special din pământ depus pe tubercule de cartofi

• Ape uzate rezultate la spălarea instalaţiilor tehnologice sistem Cip: apă uzată, care conţine urme de soluţii tehnologice, hidroxid de sodiu urme de acid sulfuric si acid sulfuros.

Total apa uzata tehnologica

• Qzimed = 600,60 mc/zi =6,94 l/sec;

• Qzi max= 690,70 mc/zi = 7,98 l/sec;

• Qormax = 57,55 mc/h = 15,98 l/sec.

4.1.5 INSTALATIE DE PREEPURARE

Menţionam ca procesul de metanizare, de obţinere a biogazului aplicat in unitate, incași poate fi considerat ca un proces de epurare biologica a apelor uzate rezultate cu conţinut important de substanţe organice biodegradabile . Condiţiile concrete de conducere a procesului tehnologic poate asigura transformare substanţelor biodegradabile in biogaz - randamentul procesului fiind aproximat după literatura de specialitate la 85-90 %.

Evacuarea apelor uzate tehnologice, asimilabile cu cele menajeră, prin instalaţiile de colectare ape uzate al secţiilor, după o parţială epurare mecanică la locul de generare în anumite cazuri, sunt colectate in incinta unitatii pt a fi



JUDEŢUL HARGHITA

COPIE

Revizuit 0

Pagina 65 / 126

Pag. 65

evacuate in staţia de epurare a comunei Remetea. Apele uzate rezultate din procesul de fabricare a bioetanolului si după procesul de obţinere a biogazului este supus unei operaţii de deshidratare, fluidul rezultat poate conţine incarcari organice si suspensii peste valorile maxime admise prin Normativul NTPA 002/2005, in funcţie de conducerea proceselor tehnologice de eficienta procesului de metanizare.

Beneficiarul si proiectantul care au vizitat unitati speciale de producere a bioetanolului susţin ca valorile maxime a parametrilor apelor uzate înainte de evacuare se va încadra in limite legale. In cazul ca Incarcarea maxima a noxelor conţinute in apele uzate in vor depăși valorile maxime prevăzute in Normativul NTPA 002/2005, in faza următoare a proiectării se vor adapta soluţii pt respectarea condiţiilor de evacuare a apelor uzate in canalizarea localităţii si ţinând contprevederile NTPA 005/2005 si de contractul încheiat cu operatorul staţiei de epurare (prin proces de preepurare în incinta unităţii a apelor uzate tehnologice.

Total apa uzata pe unitate

• Q zi med = 602.6 mc/zi = 7,01 l/sec;

• Q zi max= 692,99 mc/zi =7,89 ll/sec;

• Q ormax = 57,74 mc/hi-=16,75 l/sec;

BILANŢUL apelor uzate

Tabelul nr. 4.1.3

Surs

a ap

elo

r U

zate

Totalul apelor uzate

Generate Ape uzate evacuate

Ape direcţionare spre reutilizare/recirculare

Comentarii

M3/zi M3/an Menajere industriale Pluviale în acest obiectiv

către alte obiective

Pro

ces

teh

no

logi

c

m3

/zi

m3

/an

m3

/zi

M3

/an

m3

/zi

m3

/an

m3

/zi

m3

/an

m3

/zi

m3

/an

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14

Staţie epura

re 600 180000 3,0 900 597 179100- - - - - - -

Unitatea are obligaţia: să respecte parametrii de emisie a apelor uzate evacuate în canalizarea publică, să se încadreze în valorile maxime stabilitate prin contractul încheiat cu operatorul acestui sistem de canalizare şi să nu depăşească valorile prescrise prin HG 188/2002 modificat si complectat prin HG 352/2005 respectiv Normativul NTPA 002/2005 la toţi parametrii impuşi şi anume:

• temperatura 40 gr C;

• pH 6,5-8,5;

• suspensii max 350 mg/l;

• CBO5 max 300 mg/l;

• CCO Cr 500 mg/l;

• substanţe extractibile în eter de petrol 30 mg/l;

• azot amoniacal 30 mg/l;

• fosfor total 5 mg/l;

• cianuri 1 mg/l ;



JUDEŢUL HARGHITA

COPIE

Revizuit 0

Pagina 66 / 126

Pag. 66

• sulfuri şi H2S 1 mg/l;

• sulfiţi 2 mg/l;

• fenoli antrenabili în vapori de apă 30 mg/l;

• detergenţi sintetic biodegradabili 25 mg/l;

• plumb 0,5 mg/l;

• cadmiu 0.3 mg/l;

• crom total 1,5mg/l;

• clor rezidual liber 0,5 mg/l.

APE PLUVIALE

Apele pluviale de pe acoperişul clădirii, fără posibilităţi de poluare vor fi colectate prin intermediul rigolelor şi gurilor de scurgere şi sunt evacuate prin reţeaua interioară de apă pluvială în canalizarea pluvială a fabricii, fiind evacuate în canalizarea pluvială a zonei în evacuate apoi in râul Mures in baza Avizului de Gospodărire a apelor emis de Direcţia Apelor Mures.

Debitele apelor pluviale conform breviarului de calcul anexat sunt:

• Qv =212 l/sec; Qc = 169 l/sec.

Parametrii de evacuare se încadrează în valorile limită de descărcare prevăzute prin HG 188/2002, modificat si completat prin HG 352/2005 – respectiv NTPA 001/2005.

Condiţii de evacuare in emisar

Indicatorii de calitate a apelor pluviale evacuate ,conform prevederilor normativului NTPA 001-2005 sunt:

• 60,0 mg/l - Materii în suspensie (MS).

• 25,0 mg/l- Consum biochimic de oxigen la 5 zile (CBO5).

• 125,0 mg/l- Consum chimic de oxigen-metoda cu dicromat de potasiu (CCOCr)

• 2,0 mg/l- Azot amoniacal (NH4+)

• 1,0 mg/l- Fosfor total (P)

• 0,5 mg/l- Detergenţi sintetici biodegradabili

• 20,0 mg/l- Substanţe extractibile cu solvenţi organici

Unitatea are obligaţia de a respecta prevederile HG 351/2005 privind reducerea evacuărilor de produse prioritar sau prioritar periculoase in ape de suprafaţa sau sol.

În cazul realizării unei parcări pentru autovehicule transport produse finite în cadrul incintei dotarea acesteia cu un separator de produse petroliere este obligatorie.

4.1.6 STAŢIILE SI INSTALAŢIILE DE EPURARE SAU PREEPURARE A APELOR UZATE PREVĂZUTE

• Apele uzate rezultate la spălătorul de cartofi vor fi preepurate prin: decantare, si parţial recirculate –reutilizate la spălarea cartofilor

• Apele uzate tehnologice vor fi preepurate in incinta unitatii in cazul ca vor incadra in valşorile maxime admise prin contractul incheiat cu operatorul statiei de epurare si prevederile NTPA 002/2005 i.

• Apele uzate rezultate la spălătorul de autovehicule vor fi preepurate prin: separator de ulei



JUDEŢUL HARGHITA

COPIE

Revizuit 0

Pagina 67 / 126

Pag. 67

• Apele pluviale rezultate din zona parcări auto si platforme vor fi preepurate intr-un separator de hidrocarburi – produse petroliere cu capacitate de 10 l/sec , apoi evacuate in santul marginal a drumului de câmp se unde se evacuează in râul Mures.

4.1.7 MĂSURI DE DIMINUARE A IMPACTULUI ASUPRA APELOR

În perioada de construcţie

Impactul specific activităţilor de construcţii poate fi generat pe următoarele căi:

• mediul acvatic poate fi afectat prin antrenarea de către apele de precipitaţii a pământului, nisipului şi a altor materiale de construcţii; pot apare pe luciul apei depuneri de praf şi pulberi rezultate din manevrarea materialelor de construcţii sau doar din traficul utilajelor de construcţii; aceste fenomene pot conduce la creşterea turbidităţii, provocând scăderea intensităţii fotosintezei; acoperirea; parţială a patului albiei cu pietriş şi nisip, proces care, mai ales în cazul ecosistemelor acvatice este foarte periculos, prin suprimarea sau reducerea organismelor benefice;

• impurificarea organică poate proveni din amenajarea incorectă a organizării de şantier, resturi alimentare, ape uzate fecaloid - menajere etc; acest fapt conduce la reducerea concentraţiei oxigenului dizolvat cu efecte negative asupra faunei, florei şi calităţii apei;

• Impurificarea toxică cu produse petroliere, metale sau solvenţi are efecte nocive asupra vieţii acvatice, prin reducerea diversităţii biologice, reducerea cantitativă a organismelor vegetale şi animale; posibila formare a unei pelicule de produse petroliere la suprafaţa apei are efecte asupra condiţiilor de oxigenare a apei şi de respiraţie a organismelor acvatice.

Apele subterane pot fi influenţate, de asemenea, de activităţile de construcţii şi terasamente ce se vor desfăşura prin pierderile de materiale şi substanţe cu potenţial poluant: carburanţi, ape menajere, deversări accidentale, fose de colectare a apelor uzate.

Pentru evitarea acestor se impun luarea unor măsuri şi anume:

• manipularea combustibililor astfel încât să se evite scăpările şi împrăştierea acestora pe sol;

• manipularea materialelor, a pământului şi a altor substanţe folosite astfel încât să se evite dizolvarea şi antrenarea lor de către apele de precipitaţii;

În perioada de exploatare

• colectarea şi preepurare apelor uzate rezultate din unitate in conformitate cu prescripţiile tehnologice, respectarea normelor de evacuare stabilite prin Avizul de gospodărire a apelor si contract cu operatorul serviciului de canalizare publica si staţia de epurare;

• proceselor tehnologice de producţie si evitarea deversărilor de substanţe chimice sau materiale pe sol sau in canalizare;

• inspectarea periodica a instalaţiilor in vederea evitării accidentelor si avariilor de utilaj;

• Se interzice orice evacuare de ape uzate in apele de suprafaţa sau evacuarea in sol a apei uzate neepurate.

4.2 AERUL

CARACTERISTICI CLIMATICI

Situată la altitudinea medie de 750 m, pe malul Mureşului, comuna Remetea are un climat de depresiune intramontană. În perioadele de toamnă-iarnă şi primăvară-vară au loc frecvente inversiuni termice. Temperatura

medie anuală este între 5,1- 5,5 °C, numărul zilelor geroase ajungând la 160.



JUDEŢUL HARGHITA

COPIE

Revizuit 0

Pagina 68 / 126

Pag. 68

Precipitaţiile medii anuale ating valori între 600- 1000 mm/an, cu un maxim în luna iulie şi un minim în luna februarie. Vânturile cele mai frecvente sunt cele din sectorul nord-vestic, în depresiune predominând calmul atmosferic, ajungând la 70 % în luna ianuarie.

Zona privind greutatea de referinţă a stratului de zăpadă, conform STAS 10101/21-92 este Zona „C”, expunere normală; greutatea de referinţă a stratului de zăpadă gz = 150 daN/mp.

Zona eoliană, conform STAS 10101/20-90 este Zona „ A”, tipul de amplasament I, categoria de construcţii în funcţie de sensibilitate la acţiunea vântului „ C1”, presiunea dinamică de bază stabilită gv = 0,30 daN/mp. Adâncimea de îngheţ, conform STAS 6054-85: 1,10 m.

4.2.1 SURSE DE POLUARE A AERULUI

SURSELE DE POLUARE EXISTENTE ŞI CALITATEA AERULUI ÎN ZONĂ

• Folosind ca sursa generală de informare „ Planul General de Amenajarea Teritoriului – Harghita ”, din datele existente, se constată ca în prezent în zona viitorului obiectiv calitatea aerului este afectată de unele surse fixe de poluare cum ar fi;

• Centrale termice a unitatilor industriale din zona – fabrica lapte de praf;

• instalaţiile de încălzire casnice;

• anexele gospodăreşti pentru creşterea animalelor;

• surse liniare de poluare pe tronsoanele drumurilor DJ 153, drumuri comunale.

Poluanţi specifici rezultăte de la sursele sus menţionate sunt:

• Surse de ardere staţionare: oxizi de azot (NO, NO2, N2O), oxizi de carbon (CO, CO2), oxizi de sulf (SO2, SO3), particule, compuşi organici volatili (VOC mm) incluzând hidrocarburi polinucleare aromatice (PAH).

• Creşterea animalelor domestice: metan de la fermentarea anaerobă şi descompunerea excrementelor, amoniu de la fermentarea excrementelor.

• Surse liniare din trafic: oxizi de azot (NO, NO2, N2O), oxizi de carbon (CO, CO2), oxizi de sulf (SO2, SO3), particule cu minerale grele (Pb, Cd, Cu, Ni, Se, Zn).

Din rapoartele publice ale Agenţiei de Protecţia Mediului Harghita privind starea factorilor de mediu, capitolul – poluarea aerului se poate concluziona:

Având în vedere faptul ca economia judeţului Harghita nu are o pondere însemnata în aportul poluantilor atmosferici, contribuţia anuală cantitativă în noxe este relativ redusă. Totodată se menţionează că în judet nu sunt centrale termice cu capacitati mai mari de 50 MW, cât şi de faptul ca în economia judeţului în general se utilizează pentru combustie gazul natural, care este un combustibil agreat din punct de vedere a mediului înconjurător.

Din punctul de vedere al poluării aerului în judeţ se poate arăta:

• Gaze cu efect de seră: aceste gaze rezultă din arderea gazului natural, cât şi motorinei, a combustibililor lichid usor, a păcurii, a lemnului, a deseurilor lemnoase şi în mica măsura a cărbunilor, precum şi din utilizarea diluanţilor, lacurilor şi vopselelor în procesele de productie. În aceasta categorie sunt specificate poluanţii: CH4, N2O, CO2, COV.Din acest punct de vedere calitatea aerului în judeţ este bună, sursele de poluare fiind de natura punctiformă. Acest fapt este confirmat de analizele de imisii realizate în conformitate cu Ordinul MAPM 592/2002. Scăpările de gaz metan din conductele de transport care tranzitează judeţul spre Moldova şi din reţelele de distribuţie contribuie la mărirea efectului de seră, metanul are un efect de 10 ori mai mare decât dioxidul de carbon.

• Principalele substanţe cu rol important în diminuarea stratului de ozon sunt compuşii organici volatili (COV) dar şi oxizii de azot. Protecţia stratului de ozon la nivelul judeţului se realizează prin utilizarea gazului natural care are cel mai mic aport de poluanţi în emisii. De asemenea este restricţionată folosirea compuşilor fluorohalogenaţi în agregate de răcire.



JUDEŢUL HARGHITA

COPIE

Revizuit 0

Pagina 69 / 126

Pag. 69

• Acidifierea. Ploaia acida este un tip de poluare atmosferica, formată când oxizii de sulf şi cei de oxid de azot se combină cu vaporii de apă din atmosferă, rezultând acizi sulfurici şi azotici care pot fi transportaţi la distante mari de locul originar producerii, şi care pot precipita sub forma de ploaie. Între interacţiunile sale dăunătoare se număra erodarea structurilor clădirilor şi a lucrărilor de artă din marmură şi travertină, distrugerea culturilor agricole şi a plantaţiilor. Emisiile de substante acidifiante în principal SOx, NOx în judeţul Harghita depind în mare măsură de tipul combustibilului utilizat, folosirea gazelor naturale cu un procent foarte mic de sulf, reduce la minim cantităţile de dioxid de sulf emise.

• Pulberi în suspensie, din care fracţia PM10, cât şi pulberile sedimentabile rezultate în diferite puncte generate atât în mediul urban cât şi rural monitorizate de APM Harghita în cinci oraşe din judeti nu oferă date privind măsura poluării în zona amplasamentului. Ca o concluzie privind măsurătorile existente arată că în mediul rural principale surse de poluare cu pulberi reprezinta circulaţia autovehiculelor, starea proastă a drumurilor neasfaltate, emisiile de pulberi fiind intense în special în anotimpul secetos.

Activităţile antropice (lipsa unei industrii mari poluante, fabrica lapte de praf fuinctioneaza sporadic la capacitate redusa) precum şi fenomenele naturale cu urmări negative asupra mediului, care au fost relatate anterior, nu implică un grad de poluare şi degradare.

Totuşi, prioritar pentru îmbunătăţirea stării actuale a mediului înconjurător este perfecţionarea reţelei de monitoring a factorilor de mediu, care trebuie să cuprindă inventarierea tuturor surselor de poluare şi a cantităţilor de poluanţi.

SURSE DE POLUARE EXISTENTE IN ZONA VIITORULUI OBIECTIV

S-a menţionat mai sus sunt următoarele sursele de poluare în extravilanul localităţii Bodoc, surse caracteristice pentru întreaga zonă:

• coşurile de fum aparţinând centralelor termice capacitate din localităţi;

• instalaţiile de încălzire casnice cu lemne de foc;

• anexele gospodăreşti pentru creşterea animalelor;

• statia de epurare comunala Remetea-Ditrau

• surse liniare de poluare pe tronsoanele drumuri judetene si comuale.

În conformitate cu datele culese, calitatea aerului din zona analizată este afectată prin emisia de poluanţi de la următoarele noxe:

• pulberi în suspensie, SO2, NOX, NH3, CO, CO2, COV;

• CO2, CH4;

• COV, Pb, NOX, CO, CO2;

• pulberi sedimentabile;

• Eventual miros.

SURSELE DE POLUANŢI DIN ANEXELE GOSPODĂREŞTI PENTRU CREŞTEREA ANIMALELOR

Agricultura, conform cercetărilor recente este una din sursele majore de emisie a gazelor de seră (N2O, CH4). Anexele gospodăreşti în această zonă pentru creşterea animalelor sunt mici, fără mecanizare, necostând surse importante de noxe.

Conform literaturii este posibil estimarea emisiilor de N2O, CH4, dacă avem informaţii despre numărul şi speciile animalelor crescute în zona respectivă.

Porci şi vaci emit prin excreţii diferite cantităţi de gaze de seră. Pentru evaluarea cantităţilor gazelor emişi de vaci a fost folosit un model german prelucrat de H. Flessa în 1996, bazat pe date experimentale. În cazul porcilor au fost folosite datele obţinute de A.W. Jongbloed în urma cercetărilor desfăşurate în Franţa, Danemarca şi Olanda



JUDEŢUL HARGHITA

COPIE

Revizuit 0

Pagina 70 / 126

Pag. 70

(concentraţia nitrogenului în excreţii) şi de R.R. Sharpe, cercetări în SUA, Carolina de Nord (metan emis de excreţiile porcilor).

În lipsa datelor concrete privind numărul animalelor deţinute în localităţi sau animale aflate în zona studiata nu se poate efectua un calcul privind emisiile şi imisiile de noxe în aer la acest tip de poluare.

4.2.2 CARACTERIZAREA SURSELOR DE POLUANŢI SPECIFICI INVESTIŢIEI ANALIZATE ÎN FAZA DE EXECUŢIE

În perioada de execuţie a investiţiei, poluarea aerului se produce prin:

• gazele provenite din arderea carburanţilor în motoarele utilajelor de construcţii şi de transport, folosite la transportul materialelor de construcţii şi la execuţia lucrărilor de terasamente;

• praful ridicat de la manevrarea utilajelor de construcţii şi transport; depozitarea haotică a materialelor de construcţie, a agregatelor sau a pământului rezultat din excavaţii poate favoriza antrenarea particulelor fine de curenţii de aer şi creşterea, astfel, a opacităţii acestuia;

• pulberile antrenate prin circulaţia autovehiculelor pe drumurile de legătură cu amplasamentul.

Poluanţii atmosferici caracteristici lucrărilor de execuţie sunt particulele cu provenienţă naturală (emise în timpul manevrării materialelor), particulele şi gazele de eşapament emise de utilaje. Sursele se încadrează în categoria surselor libere la sol, discontinue.

Date fiind perioadele limitate de execuţie a lucrărilor de construcţie, emisiile aferente acestora vor apare în aceste perioade, cu un regim maxim de 10 ore/zi.

În timpul executării a investiţiei sursele principale de poluanţi sunt motoarele utilajelor de construcţie şi a vehiculelor grele de transport.

Cantităţile de poluanţi emise în atmosfera de utilaje depind, în principal, de nivelul tehnologic al motorului, puterea motorului, consumul de carburant pe unitatea de putere, capacitatea utilajului, vârsta motorului/utilajului şi dotarea lor cu dispozitive de reducere a poluării.

Este evident faptul că emisiile de poluanţi scad cu cât performantele motorului sunt mai avansate, tendinţa în lume fiind fabricarea de motoare cu consumuri cât mai mici pe unitatea de putere şi cu un control cât mai restrictiv al emisiilor.

În lungul lucrării, repartizarea poluanţilor se consideră uniformă.

Utilajele tehnologice din frontul de lucru, preconizate sunt:

• excavator 1,2 m3, 1 bucată;

• buldozer S 1800, 1 bucată;

• grup convertizor, 1 bucăţi.

Conform celor arătate mai sus, nu sunt posibile evaluările precise nici în cazul utilajelor de construcţie, nici în cazul vehiculelor grele pentru transportul materialelor.

Emisiile de la lucrările de construcţii

Evaluările cantităţilor de noxe evacuate de utilajele tehnologice în baza factorilor de emisie conform CORINAIR şi sunt prezentate în tabele de mai jos, în baza consumului orar de carburanti.



JUDEŢUL HARGHITA

COPIE

Revizuit 0

Pagina 71 / 126

Pag. 71

Tabel nr. 4.2.1.

Nr.

crt.

Po

luan

t

Fact. de emisie Excavator Buldozer Grup convert.

(g/kg) (g/h) (g/h) (g/h)

0 1 2 3 4 6

1 NOX 50,300 409,95 553,300 409,945

2 CH4 0,170 1,38 1,870 1,386

3 COV 7,270 59,25 79,970 59,251

4 CO 16,00 130,40 176,000 130,400

5 N2O 1,290 10,51 14,190 10,514

6 CO2 3183,000 25941 35013,000 25941,450

7 Cd 0,010’10-3 0,08’10-3 0,110’10-3 0,082’10-3

8 Cu 1,700’10-3 13,8’10-3 18,700’10-3 13,855’10-3

9 Cr 0,050’10-3 0,41’10/3 0,550’10-3 0,408’10-3

10 Ni 0,070’10-3 0,57’10-3 0,770’10-3 0,571’10-3

11 Se 0,010’10-3 0,08’10-3 0,110’10-3 0,082’10-3

12 Zn 1,000’10-3 9,15’10-3 11,000’10-3 8,150’10-3

13 SO2 10,000 81,50 110,000 81,500

14 Part. 5,870 47,84 64,570 47,841

Conform evaluărilor din US -EPA - AP - 42, emisiile de suspensii rezultăte din activitatea utilajelor pot fi apreciate, pe şantierele de construcţii, la 2,69 t/ha/luna.

Apreciind ca lucrările de construcţie se desfăşoară pe o suprafata de cca 0,3 ha, emisiile lunare de particule pe acest sector este de 0,200 ha x 2,69 t/ha = 0,438 t/luna ceea ce corespunde la 20,85 kg/zi.

Pe sectorul/sectoarele pe care se manifestă aceste emisii de particule în suspensie, sector considerat de 0,1 km lungime, în condiţii meteorologice defavorabile (vânt cu viteza egală sau mai mică de 1 m/sec) valorile concentraţiei de particule în aer pot depăşi CMA. Particulele în suspensie în aer provenite din activitatea utilajelor se adăuga celor provenite din mijloacele de transport, pe sectoarele pe care se desfăşoară ambele activităţi.

EMISIILE DE LA MIJLOACELE DE TRANSPORT

Pentru evaluarea emisiilor datorită vehiculelor grele s-a folosit metodologia US - EPA/AP - 42 (1999).

Pentru drumuri nepavate, emisiile (kg/km) se apreciază după următoarea relaţie:

−

=365

365

47,24812

7,0pwWSs

kE KmKg

unde:

E = factor de emisie;

K = factor de corecţie;

s = conţinutul de praf a suprafeţei drumului (S = 12);

S = viteza medie a autovehiculelor (S = 25 km/h);

W = greutatea vehiculelor (W = 16 – 40 t cca. 25 t);



JUDEŢUL HARGHITA

COPIE

Revizuit 0

Pagina 72 / 126

Pag. 72

w = numărul de roţi (w = 6);

P = numărul zilelor uscate (p = 132).

Din datele de mai sus la baza algoritmului, rezultă emisia de poluanţi pentru fiecare autovehicul E = 1,08 kg/km pulberi în suspensie.

Dacă se consideră un trafic de 10 vehicule grele pe zi, emisiile zilnice de particule în suspensie pentru un sector de 1 km rezultă 10,8 kg.

Aceste valori a emisiilor trebuie considerate maxime. Ele se realizează în perioade lipsite de precipitaţii, pe drumuri de pământ, fără stropirea platformei drumului. În şantier, pentru reducerea emisiilor de particule (praf) în aer, pe drumuri se aşterne balast şi se practică udarea carosabilului.

În condiţii nefavorabile meteorologice (vânt cu viteză egală sau mai mică de 1 m/sec) pe sectoarele pe care se realizează ipotezele de calcul avute în vedere şi emisiile de particule (praf) în aer sunt de ordinul a 11 kg/zi/krn, concentraţia de particule în suspensie în aer nu poate depăşi valoarea CMA de 0,5 mg/mc.

În vecinătatea traseelor mijloacelor de transport se pot realiza valori de 1,5 - 2,0 mg/mc şi chiar mai mult. Sunt necesare măsuri de reducere a emisiilor.

Valoarea CMA de 0,5 mg/m3 este foarte restrictivă şi se aplică ariilor protejate. Drumurile de şantier nu sunt în arii protejate; depăşirea temporară a valorii CMA de 5 - 10 ori poate fi acceptată în condiţiile cele mai nefavorizate.

EMISIILE DE LA OPERAŢIUNILE DE SUDURĂ ŞI VOPSIRE

După prescripţiile unor norme germane la fiecare proces de sudare electrică, apar degajări de fum şi de gaze nitrice, cele două componente fiind evaluate după cum urmează:

• degajările de fum la o îmbinare ef = 5 – 20 g/h;

• degajare de gaze nitroase la o îmbinare egn = 1 – 20 l/h;

Potrivit datelor experimentale, factorul de emisie pentru vopsele metalice ce folosesc Diluant 506 este de ed = 0,028 g/m

2.

4.2.3 IMPACTUL PRODUS ASUPRA AERULUI ÎN TIMPUL LUCRĂRILOR DE CONSTRUCŢIE

Execuţia lucrărilor constituie, pe de o parte, o sursă de emisii de praf, iar pe de altă parte, sursa de emisie a poluanţilor specifici arderii combustibililor fosili (produse petroliere distilate) atât în motoarele utilajelor necesare efectuării acestor lucrări, cât şi ale mijloacelor de transport folosite.

Activitatea de construcţie poate avea, temporar (pe durata execuţiei), un impact local apreciabil asupra calităţii atmosferei, dar având în vedere faptul că volumul materialelor de manipulat este relativ redus, şi distanţa până la casele de locuit este peste 1000 m, poluanţii gazoşi nu vor avea concentraţii peste limita admisă.

Având în vedere perioada scurtă de derulare a activităţilor de construcţie (circa 4 luni) se apreciază că impactul produs asupra atmosferei va fi nesemnificativ.

4.2.4 SURSELE DE POLUANŢI PENTRU AER, IN TIMPUL EXPLOATĂRII INSTALAŢIILOR DE PRODUCERE BIOETANOL

Din analiza documentaţiei tehnice rezultă că principalele sursele de emisie a poluanţilor în atmosferă în urma activităţii desfăşurate sunt:




JUDEŢUL HARGHITA

COPIE

Revizuit 0

Pagina 73 / 126

Pag. 73





Evaluarea emisiilor de substanţe poluante la sursele fixe si mobile enumerate mai sus s-a realizat prin:

• utilizarea datelor puse la dispoziţie de către proiectant;

• pe baza factorilor specifici de emisie recomandaţi de documentaţia ″A.P. 42 – Factori de emisie ″ elaborat de EPA în octombrie 1996 ;

• prin calculul estimativ al debitelor masice (pe baza factorilor de emisie) şi al concentraţiilor de poluanţi (pe baza debitelor masice calculaţi şi al debitului de efluent evacuat la sursă);

• prin raportarea valorilor concentraţiilor calculate la limită stabilită prin reglementările de mediu în vigoare: Ordin nr. 462/1993 al MAPPM şi Ordin nr. 756/1997 al MAPPM.

4.2.4.1 EMISII DE LA CENTRALA TERMICĂ PROPRIE

Dotarea centralei termice

• Un cazan de abur pentru combustibil biomasa cu putere termica de 2,7 MW cu accesorii: coş de fum, instalaţie de încărcare, unitate de comandă, echipamente de protecţie şi deservire

• 1 cazan de abur cu combustibil biomasa la pornire si de rezerva de 2,7 MW şi accesorii: coş de fum, unitate de comandă, echipamente de protecţie şi deservire

• Motor pe gaze (va utiliza ca şi combustibil biogazul produs în fabrică) - cu o capacitate minimă de 500 kW- instalat în container, prevăzut cu radiator, schimbător de căldură pentru gaze eşapament, coş de evacuare, amortizor de sunete, sistemele de siguranţă şi de conectare, sistem PSI şi de siguranţă. Acesta va asigura o parte din energia electrică necesară în fabrică


La pornire si in funcţie de necesitaţi, aburul va fi asigurat de un cazan de abur de 2,2MW (V -2 din lista de echipamente) funcţionând pe, bază de combustibil de biomasă.

Dotarea centralei TERMICE

• 2 cazane a 2,7 MW, de 4 to abur /h la 6 bar, funcţionând cu biogaz produs in unitate . Cele doua cazane cu o putere termica de 2,7 MW funcţionând cu biogaz (Cantitatea de biogaz disponibil 18000 mc/zi –adică 750 mc/h, având o compoziţie de 60 % CH4 si 40% CO2. Din aceasta cantitate un cazan consuma circa 500 mc biogaz) .Consum maxim de biogaz este de 750 Nmc/h, la un cazan, Gazele de ardere rezultate sunt evacuate în atmosferă prin coş de fum cu Dn = 0,80 m (la vârf de coş) H = 16 m de la nivelul mediu a terenului.

• Un cazan tip UFA/G-06 pe biomasă pentru perioada de pornire (si când este necesar) Cazanul fiind prevăzut cu : sistem aprindere automată, racordare în cascadă, curăţire cazan în mod pneumatic automat, control ardere, evacuare cenuşă în mod automat, alimentare cu combustibil în mod automat, preîncălzire combustibil, sistem de stingere incendii automat la partea de biomasă, protecţie la supratemperatură, protecţie la suprapresiune, ventilator gaze, amortizor zgomot, racord gaze arse, ciclon, filtrare gaze, filtru electric, automatizare, funcţionare modulată pentru putere de la 40..100 %. Consumul de combustibil in regim de funcţionare maxim, 800 kg/h la cazanul tip biomasa .Sistemul de dispersie a gazelor de ardere: H = 16 m, D = 0,80 m

Regimul de lucru a centralei termice 7200 ore/an,



JUDEŢUL HARGHITA

COPIE

Revizuit 0

Pagina 74 / 126

Pag. 74

Surplusul de biogaz se arde in motor de gaze cu o putere de 500 KW

Debite masice si concentratii de substante poluante in aer

Calculul emisiilor de poluanţi din centrala termică.

Parametri de funcţionare a cazanului biomasa 2,7 Mw-2,327 Gcal/h a CT.

• Combustibil utilizat – lemn –biomasa,P= 3239 Kcal/kg umiditate max. 15-23 %)

• Consum maxim de combustibil 800 kg/h

• Consum mediu orar 750 kg/h - zilnic cca 17 to

• Dimensiunile coşului de dispersie; = 16 m; Di(ech) = 0,80 m

• Temperatura gazelor de ardere la vârf de coş 170 C

Regimul de funcţionare a cazanului – in perioada de pornire si când este necesar

Tabel nr 4.2.2

Parametrii de funcţionare a cazanului :

- volumul real al gazelor din ardere: Vo = 6120 Nmc/h

- volumul gazelor arse la vârf de cos: V1 = 9033 mc/h

- volumul oxigenului in efluentul gazos Ref.6,0% vol

- debitul volumetric al gazelor de ardere: v = 2,509 mc/sec

- viteza gazelor la vârf de cos w= 4,99 m/sec

Debitele şi concentraţiile noxelor emise de la centrala termică la capacitate maxima. Tabel nr.4.2.3

Poluant

DEBITUL NOXELOR EVACUATE CONCENTRAŢIE

gr/sec Kg/ora Kg/zi Kg/luna Calculat Admisa+

- pulberi 0,333 0,4800 11,52 345,6 78,20 100

- oxizi de sulf SOx 0,0818 0,2844 6,82 204,6 48,10 2000

- monoxid de carbon 0,2930 1,0548 25,31 759,30 175,8 250

- oxizi de azot NOx 0,4280 1,5408 10,27 308,31 251,7 500

Notă *: emisiile de noxe au fost calculate pe baza factorilor de emisie Corinair 95, pentru lemn-biomasă, la emisiile de pulberi în suspensie s-au ţinut cont de dotarea cu instalaţii de depoluare format din multicicloane, a căror eficienţă minimă este de 95 %, astfel ca faţă de concentraţia admisă de 70 mg/mc se va realiza în permanenţă cu atât mai mult, că constructorul garantează aceasta concentraţie.

Din calculele teoretice de emisii prezentate mai sus şi în breviarele de calcul anexate, pentru poluantul CO rezultă o depăşire faţă de normele legale, ţinând cont de diferenţele foarte mari a factorilor de emisie pentru lemn şi biomasă, dar cu dotările actuale ale cazanului (ardere foarte controlată, automatizată) emisia a CO nu va depăşii concentraţia de 150 mg/mcN (faţă de 170 respectiv 250 mg/mcN)

Verificarea inaltimii a coşului de fum: Inaltimea coșului de dispersie, corespunde Normelor conf.. Ordinului nr. 462/93, emis de MAPPM..In cazul depăşirii emisiilor faţă de cele stabilite prin Ordinul susmenţionat se recalculează înălţimea coşului de dispersie, dacă valoarea raportului Q/S > 5, in care ;- Q debitul maxim al poluantului emis in g/h, - s parametru ce reprezintă valoarea limită pe scurtă durată a emisiilor de poluanţi in atmosferă in µg/mc.

Parametri de funcţionare a cazanului biogaz 2,7 Mw-232 Gcal/h a CT.

• Combustibil utilizat – biogaz, P=5100 Kcal/Nmc

• Consum maxim de combustibil 750 Nmc (450 Nmc CH4)



JUDEŢUL HARGHITA

COPIE

Revizuit 0

Pagina 75 / 126

Pag. 75

• Consum mediu orar 450 Nmc/h

• Dimensiunile coşului de dispersie; H = 16 m; Di(ech) = 0,80 m

• Regimul de lucru a centralei 7200 ore/an,

• Temperatura gazelor de ardere la vârf de coş 160 C

Regimul de funcţionare a cazanelor: Perioada de iarna, 24 ore /zi. Tabel nr. 4.2.4.

Parametrii de funcţionare a cazanelor :

- volumul real al gazelor din ardere: Vo = 6642 Nmc/h

- volumul gazelor arse la vârf de cos: V1 = 8191 mc/h

- volumul oxigenului in efluentul gazos Ref.3% vol

- debitul volumetric al gazelor de ardere: v = 2,27 mc/sec

- viteza gazelor la vârf de cos w= 4,52 m/sec

Debitele şi concentraţiile noxelor emise de la centrala termică la capacitate maxima. Tabel nr.4.2.5.

Poluant DEBITUL NOXELOR EVACUATE CONCENTRAŢIE

gr/sec Kg/ora Kg/luna Kg/an Calculat Admisa+

- pulberi 0,0150 0,0540 38,80 465,60 9,74 5,0

- oxizi de sulf SOx 0,0002 0,0009 0,64 7,68 0,16 35

- monoxid de carbon 0,1675 0,6030 434,16 5209,92 108 250

- oxizi de azot NOx 0,2000 0,7200 518,4 6220,80 130 350

Notă: emisiile de noxe au fost calculate pe baza factorilor de emisie Corinair 95, pentru combustibil gaze naturale.

Din calculele teoretice de emisii prezentate mai sus şi în breviarele de calcul anexate, rezulta ca emisiile de noxe se încadreaa în normele legale.

Verificarea inaltimii a coşului de fum: In cazul depăşirii emisiilor faţă de cele stabilite prin Ordinul susmenţionat se recalculează înălţimea coşului de dispersie, dacă valoarea raportului Q/S > 5, in care ;- Q debitul maxim al poluantului emis in g/h, - s parametru ce reprezintă valoarea limită pe scurtă durată a emisiilor de poluanţi in atmosferă in µg/mc Valorile pentru diferiţi poluanţi sunt stabilite de Ordinul sus amintit.: nu este necesar recalcularea inaltimii minime a coşului de dispersie.

Constructorul cazanului propune următoarele dimensiuni ai coşurilor de dispersie Cazan biogaz 2,7 Mw:

Cos dispersie H =16 m, D =800 mm

Emisii maxime de poluanţi rezultate (la funcţionare simultana a celor doua cazane biogaz in regim normal de lucru

Tabel nr. 4.2.6 .

Poluant gr/sec kg/h mg/Nmc Ord 462/93

Observaţii

0 1 2 3 4 5

pulberi 0,0300 0,1080 10,30 5

oxizi de sulf 0,0004 0,0018 0,10 35

oxizi de azot 0,3350 1,1260 137,10 350

oxid de carbon 0,4000 1,4400 54,80 100

Comparând valorile din tabele de mai sus cu cele prevăzute prin Ordinul nr. 462/1993 al Ministerului Apelor Pădurilor şi Protecţiei Mediului, valorile maxime sunt respectate (cu excepţia pulberilor în suspensie, unde este o uşoara



JUDEŢUL HARGHITA

COPIE

Revizuit 0

Pagina 76 / 126

Pag. 76

depășire), concentraţia tuturor poluanţilor analizat situându-se sub pragul de alertă, care reprezintă 70% din pragul de intervenţie (valoarea limită a emisiilor în conformitate cu prevederile Ordinului MAPPM nr. 756/1997).

4.2.4.2 EMISII TEHNOLOGICE DE LA FABRICAREA BIOETANOLULUI

Din secţiile de producere a bioetanolului nu sunt emisii puternice de noxe în aer, ţinând cont de specificul tehnologiilor de producţie utilizate de desfăşurarea procesului în instalaţii închise şi nu în ultimul rând de curăţirea şi igienizarea permanenta a utilajelor şi a instalaţiilor, tot în sistem CIP.

Pentru studiul si calcularea emisiilor de noxe in aer in primul rând trebuie folosite factorii de emisie stabilit Corinair 95, iar in cazul când nu exista date se aplica Metodologia US EPA APE 42. (OUG nr 196/2005)



JUDEŢUL HARGHITA

COPIE

Revizuit 0

Pagina 77 / 126

Pag. 77

Emisii PM

Emisii PM tab 3.02.010-01

Emisii PM tab 3.02.010-05

tab 3.02.010-13

drojdie

tab 3.02.010-14

Emisii PM

tab 3.02.010-15

Rest distilare , spre st epurare

Fractie varf

Productie biogaz

Ulei de fuzel

Emisii CH4+CO2 , miros

ape uzate namol fermentat

Factori emisie -fabricarea etanolului

optional uscare

E VOC+gaze necondDistilare

Receptia mat.prime

Tratarea materiilor prime

Macinare

Amestecare -hidroliza

Fermentare

Emisii VOC

Emisii Etanol+VOC

borhot Stocare intermediara bioetanol

Amestecare

Fermentare

Centrifugare

Dejectii animale



JUDEŢUL HARGHITA

COPIE

Revizuit 0

Pagina 78 / 126

Pag. 78

Calculul emisiilor de noxe din procesul tehnologic de fabricare a etanolului din cereale (alcool) s- a realizat folosind metoda US EPA AP 42.

Din procesul tehnologic rezultă:

In faza 1 al procesului tehnologic rezulta emisii de pulberi PM

În faza manevrărilor materiilor prime de producere bioetanolului, emisiile sub forma de pulberi pot fi importante de acea este necesar că aceste faze să fie prevăzute cu sisteme de exhaustare şi de depoluare (ce este rezolvat)- prezentat la capitolul „ sisteme de dispersie şi de depoluare „

La liniile de producţie a bioetanolului la compartimentul de pregătirea materiilor prime (cereale) transport depozitare, cernere, unde se manevrează substanţe solide, materie prima vegetală, grâu orz, orzoaica, praful degajat în diferite faze este colectat şi depoluat prin sistemul de baterii de cicloane uscate şi filtre saci.

Faze tehnologice de unde rezulta emisii sub forma de PM.

• transportul si depozitarea cerealelor: cod proces 3.02.010.1.

• Măcinarea cod proces 3.02.010.2 –

Factor emisie PM in procesul de manipulare a seminţelor 1,5 kg/to seminţe, ar la măcinare transport este de 2,5 kg/t fara, adică in total cca 4 kg/to cereale manevrate si pregătite (Metodologia US EPA AP 42), când nu sunt dotări cu sisteme de depoluare

Instalatia se depoluare se proiectează ca emisiile de noxe PM (ca pierderea de cereale manevrate) sa nu depăşească max. 0,12 % - care reprezintă un debit de 6 kg/h. Praful este reţinut in filtre incat emisiile de noxe in aer se va încadra in normele legale adică concentraţia acestuia nu va depășii cele admise prin Ordin MAPPM nr. 492/1998, care specifică, la debitul masic > 0,5 kg/h, emisiile de pulberi la toate categoriile de substanţe poluante, nu trebuie să depăşească 50- mg/mc, la o dimensiune a diametrului mediu a particulelor dp < 5 micron. Praful de cereale se reintroduce in procesul tehnologic.

Procesul de zaharificare 3.02.010.-06

In timpul zaharificării, sub acţiunea amilazelor, amidonul se transforma in aproximativ 80 % maltoza si 20 % dextrina, si o parte din subtante proteice se hidrolizează transformându-se in albumoze, peptone si chiar aminoacizi, substanţe necesare înmulţirii drojdiei. Este stabilit ca procesul decurge optim la un pH de 4.6 si temperatura de 85 grade C.

Emisii de proces din aceasta faza tehnologica reprezintă emisii de COV, fiind compuse din CO, CO2,NOx, SO2 si VOCs, si depind de materii prime utilizate. Emisii VOC din proces sub forma de COV este specificat in total pentru toate fazele tehnologice.

Procesul de fermentare 3.02.010.-14

In timpul fermentării continua înmulţirea drojdiei, conţinutul de azot solubil scade, la fel si cel proteic, fata de azot total. La fermentarea normala – principala scăderea extractului este de circa 1% /ora, din 1 l plămada formându-se circa 4,43 g alcool si se degaja 2,1 l CO2 degajându-se 1,13 Kcal: In timpul fermentaţiei se zaharifica si apoi fermentează si amidonul insolubil din plămada., amidonul rezidual in plămezi atinge 1,5 -2 % din azot total. Este important urmărirea si menţinerea parametrilor optimi ai procesului, necesarul de enzime specifice, pH-ul si temperatura plămezii

In aceasta faza are loc degajarea puternica a dioxidului de carbon, care ia naştere în procesul de fermentare prin transformarea amidonului in alcool etilic, astfel C6H12O6 = 2 CO2+2 CH3CH2OH, din 180 kg de C6H12O6 v va rezulta 88 kg CO2 care se elimina din proces, asa cum este prezentat in schema emisiile fiind reprezentate de CO2 si etanol. La producţia preconizata va rezulta o cantitate de CO2 de 1320 kg/h, 31,6 to/zi -16.178 mc/zi eliminat in atmosfera.



JUDEŢUL HARGHITA

COPIE

Revizuit 0

Pagina 79 / 126

Pag. 79

Conform metrologiei US EPA AP 42 in procesul de fermentare pe langa formarea alcoolului etilic se formează acetat de etil si alcool izoamilic

Gazele rezultate din procesul de fermentare, care conţine in principal CO2, vapori de apă, cantităţi reduse de alcool si compuși volatili ai hidrocarburilor (VOCs) sunt colectate si trimise in coloana de spălare in contracurent cu apa rece. In aceasta operaţie se retine etanolul, hidrocarburile volatile (in cea mai mare parte care sunt responsabile de unele mirosuri olfactive). Apa de spălare este reintrodusa in procesul tehnologic. Gazele spălate sunt evacuate in atmosfera printr-un cos metalic de 10 m.

Din schema prezentata mai sus se observa ca din aceasta faza tehnologica emisiile de noxe reprezintă numai dioxidul de carbon, care se evacuează in atmosfera.

Acest gaz fiind valoros poate fi utilizat industrial, in industria alimentara, etc, care in viitor va fi parţial sau total valorificat. Pentru dioxidul de carbon nu sunt limite de emisii impuse

Procesul de distilare 3.02.010.-15

In plămezile de fermentaţie concentraţia in alcoolul etilic este de 8.11 %, Prin distilare alcoolul etilic si toate produsele volatile in plămada trec in distilat care se cunoaște sub denumirea de spirt brut. Temperatura de fierbere a alcoolului etilic la presiunea normala este de 78,3 o C, rezulta deci ca soluţiile de alcool – apa fierb la temperaturi cuprinse intre 78,3 si 100 o C, cu cât concentraţia in alcool na plămezii este mai mare, cu atât vaporii vor fi mai concentraţi in alcool. Procesul de distilare se desfasoara in aparatul de distilare cu doua coloane, in prima coloana este de plămada, iar a doua consta in doua parţi coloana de îmbogăţire in spirt si coloana de epuizare. Plămada fermenta intra mai întâi in deflegmator, trece in coloana de distilare si apoi in separator de picături de plămada, ajunge in coloana a doua unde vaporii de alcool –apa trece prin deflegmator si merg spre condensator.

Pierderi de etanol – in timpul distilării reprezintă :

• Prin conducte de aerisire sau pe flanșe sau alte neetanșeităţi.

• In borhotul care se elimina pentru a fi valorificat pentru producerea biogazului (in condiţii normale max 0,018 %)

Urmărirea pierderilor de etanol este foarte importantă in procesul de conducere a tehnologiei de producţie, ce a ce contribuie in mare măsura la emisii de noxe in aer sau in canalizare

Produsul finit este un lichid incolor, limpede, miros caracteristic si gust arzător concentraţia alcoolica la 15 oC, 96 % cu aciditate 0,006 gr, aldehide 0,002 gr, alcooli superiori 0,001 gr la 100 ml, iar alcoolul metilic si furfurolul absente

La distilare din procesul tehnologic rezulta uleiul de fuzel, care reprezintă un amestec de etanol, apa, izomerii alcoolului amilic, rezultat in urma rectificării, alături de alcooli superiori se găsesc cantităţi mici de esteri ai acestor acizi organici volatili si furfurol, aceasta fracţie se colectează separat si se valorifica ca atare utilizând drept solvenţi. Datorita unor component VOCs produsul are un miros pătrunzător si in timpul funcţionarii normale a procesului tehnologic nu ajunge in aer sau in ape reziduale procesul tehnologic va dispune de elemente de automatizare corespunzătoare in vederea sesizării unor deranjamente in acest sens si evitarea pătrunderii acestui „ulei „ in canalizare. Produsul se descompune la temperaturi peste valorile temperaturii ambiante, producând mirosuri caracteristice, care va fi asigurat prin dotări corespunzătoare (dotări cu sisteme de răcire)

Un alt produs care părăseşte coloana de rectificare - fracţia de vârf, care in cea mai mare parte conţine alcool –cca 84 %, isi care se colectează integral si se valorifica utilizând ca „ alcool denaturat „

Lichidul de la blaza coloanei - fracţia II (de jos), fara conţinut de alcool, cu compoziţia redata la capitolul precedent este evacuat in canalizare si dirijat la staţie de epurare.

Din cele prezentate mai sus rezulta ca procesul tehnologic este in sistem închis, circuitul materiilor prime si, intermediare a bine organizat a conceput pentru a opri pierderile de materii prime, lichide tehnologice sau produse finite si intermediare si implicit pătrunderea acestora in apa aer sau sol pe de o parte pentru evitarea pierderilor, pe de alta parte din punct de vedere a protecţiei mediului.



JUDEŢUL HARGHITA

COPIE

Revizuit 0

Pagina 80 / 126

Pag. 80

Este de menţionat concepţia unitara privind recuperarea in grad foarte înalt a căldurii in diferite faze tehnologice si reutilizarea acestuia, la fel si gradul înalt de valorificare a materiilor prime si a deșeurilor tehnologice.

In concluzie se poate arata ca principalii poluanţi care se evacuează in aer din procesele umidotermice de fabricare a bioetanolului din cereale, (in special din fazele de fermentare, distilare) langa emisia de bioxid de carbon reprezintă: Emisii de etanol, i compușii organici volatili VOC s, NMVOC reprezentat de acetat de etil, alcool izoamilic, alcool izobutilic. Mai poate exista emisii neimportante tehnologice de CO, NOx SO2, H2S

După Metodologia Corinair 95 (OUG 196/2005) precizează pentru emisii de hidrocarburi gazoase sub forma de COV - este stabilit ca factor de emisie NMVOC -400 gr/hl, adică 4 kg/mc alcool produs

Aceasta reprezintă emisii de noxe in aer sub forma de COV de 6,94 kg/h,-1,92 gr/sec.

Componenţii specificaţi mai sus ale amestecului de COV emise din fazele tehnologice de fabricare a etanolului i provoacă poluarea aerului prin mirosul lor specific. Conform prevederilor anexei nr.1. a Ordinului MAPPM nr. 462/1993 dintre substanţele organice emise sub forme de vapori enumerate mai sus numai pentru aldehida acetică este prevăzută valoare limită preventivă de emisie şi anume:

• concentraţia: 20 mg/m3; debitul masic: 0,01 kg/h.

Compoziţia exacta (pentru tehnologia produsa utilizând ca materii prime amestec de cartofi si cereale) se va determina prin analize chimice de laboratoare atestate, iar concentraţia obţinuta se va compara cu cele maxime stabilite prin Ordinul MMPA nr 492/1993, încadrându-se in aceste valori maxime admise

EMISII DE GAZE LA PRODUCEREA BIOGAZULUI DIN DESEURILE TEHNOLOGICE REZULTATE

În urma procesului de producţie a bioetanolului din cartofi şi diferite cereale rezultă biomasă constând din borhot la temperatura de 95oC, cca 530 mc/zi care reprezintă o resursă de energie regenerabilă din care se poate produce biogaz. Acest fapt va fi valorificat în cadrul noi investiţii în sensul că borhotul va fi utilizat ca materie primă pentru producerea biogazului, care va asigura o parte din energia electrică şi termică utilizată în procesul de producţie a bioetanolului. Energia astfel produsă din sursa regenerabilă va fi utilizată de SC TECHNICAL TRADE SRL exclusiv în activitatea proprie.

Proiectul propune o utilizare complexa a borhotului rezultat si anume: prin amestecarea cu dejecţii animale (must de bălegar)ce se adăuga – zilnic in cantitate de circa 70-80 to/zi, va rezulta un substrat de circa 600 mc/zi ce urmează a fi procesat prin fermentarea anaeroba metanogena in vederea obţinerii de biogaz si un produs fermentat sărăcit in materie organica si care poate constitui un foarte bun fertilizant agricol. Considerând concentraţia de alcool al plamadei fermentat de 8-10% va rezulta un borhot, care amestecat cu mustul de bălegar, înaintea intrării in procesul de fermentare pentru obţinerea de biogaz va avea in compoziţie substanţa uscata de circa 7-8 %, cu un conţinut de cca 90 % substanţe organice biodegradabile. In cazul fermentării metanogene se poate considera după sistemul de flux orizontal, pe un grad de epuizare a substanţei organice biodegradabile de 85- 90 %. De aici se poate deduce conţinutul de substanţa organica ce va fi transformata in biogaz, astfel:

G1 = 7,50 x0,9 x 0,875 = 5,90 %, adică 59 kg S.O. /mc borhot

La un randament de conversie de R = 0,6 mc biogaz /S.O degradata si la cantitatea de borhot de 530 mc/zi producţia optenabila de biogaz va fi :

V biogaz = 59 (S.O./mc) x 0,5 mc/kg x 600 (mc/zi) =17.700 – 18.000 mc/zi cu un conţinut de cca 60 % metan, ce urmează a se utiliza in centrala termica. Compoziţia biogazului: cca 60% CH4, 40 % CO2, cca 200 PPM H2S

Biogazul va fi integral utilizat in fabrica, in centrala termica, motorul de gaz sau făclia de ardere pentru a oprii emisia gazului in atmosfera In capitolul anterior s-a prezentat emisiile de noxe in aer ca urmare arderii biogazului in CT, sau făclie si se arata ca, concentraţiile noxelor rezultate si emise in aer se încadrează in valorile maxime stabilite prin Ordinul MAPPM Nr 462/1993



JUDEŢUL HARGHITA

COPIE

Revizuit 0

Pagina 81 / 126

Pag. 81

În cadrul instalaţiei de fermentare a borhotului si a adausurilor tehnologice pentru obţinerea biogazului si a nămolului deshidratat pentru a fi utilizat drept ingrasamant pentru agricultura realizat prin metoda anaerobă, în această situaţie emisiile de noxe şi mirosuri nu sunt neglijabile, în cazul neasigurării funcţionării la parametrii proiectaţi, pot fi evacuate în atmosferă următoarele poluanţi a căror valoare olfactivă (VO) prezintă valori ridicate:

• hidrogenul sulfurat, degajă un miros de ou stricat foarte puternic;

• mercaptani (metilmercaptan, etilmercaptan) – eliberează un miros de varză stricată;

• amoniacul – prezintă un miros înţepător;

• aminele (metilamina, dimetilaldehidă)- prezintă un miros de peşte foarte pronunţat;

• acizi organici: acid acetic, acid butiric, acid valeric – cu miros puternic şi înţepător;

• aldehidă butirică – cu miros rânced;

• aldehidă izovalerică – cu miros neplăcut de măr stricat.

• Valoarea olfactivă (VO) reprezintă raportul dintre tensiunea de vapori saturaţi a unei substanţe şi concentraţia limită de percepere, se utilizează ca unitate de măsură pentru aprecierea cantităţivă a mirosului.

Principala sursă de poluare pentru aer din aceste instalaţii reprezintă noxele rezultate cu ocazia deranjamentelor tehnologice, când descompunerea substanţelor organice conţinute borhot se acumulează fara prelucrare conţinuta sau ţinuta la temperaturi mai ridicata când substanţele organice încep sa se descompună prin fermentarea anaerobă şi aerobă răspândind mirosuri olfactive cât si alte gaze toxice periculoase. Aceste situaţii de deranjament trebuie evitat, borhotul ţinut la temperaturi corespunzătoare si prelucrat conţinu.

Emisiile de gaze de la instalaţia de produs biogaz este periculos datorita conţinutului de CO2, CH4 si H2S, care acumulat in încăperi, canale poate produce explozii sau incendii sau intoxicaţii acute pentru personal

Totodata instalatia trebuie verificat după un program stabilit depistând orice pierdere de gaz, care pe langa ca este periculos, are un miros deosebit.

TORŢA –FACLIA DE GAZ

În producerea de biogaz în condiţii sigure se prevede instalarea sistemului de torţă/făclie (III-8.din lista de echipamente), în cazul în care consumatorii de gaze (motoare de gaz,cazane) nu pot utiliza cantitatea de gaz produsă. Instalaţiile amplasate (111-7 din lista de echipamente) în zona făcliei/torţei de gaz (pct. 16 din planul de situaţie) asigură protecţie, desulfurare, monitorizarea calităţii şi presiunii gazului, asigurarea presiunii necesare pentru motorul de gaz.

Torta făclie gaz va avea o capacitate de min 1600 mc/h prevăzut cu termometru, opritor de foc, contor gaze

Torţa/făclia de gaz (111-8 din lista de echipamente) funcţionează automat, reglat de nivelul de presiune din rezervorul de gaz. Torţa de gaz funcţionează automat şi electric, având din 5 în 5 secunde o secundă timp de aprindere. Pentru a garanta aprinderea sigură, în cazul opririi curentului electric din reţea, se va monta un acumulator. Instalaţia de torţă funcţionează atâta timp, cât presiunea din rezervorul de gaz nu scade la nivelul minim prevăzut. În acest caz, instalaţia de torţă/făclie se opreşte automat. Instalaţia de torţă arde gazele într-un interval de temperaturi între 800 şi 1250 0 C.

Instalaţia de torţă este prevăzută cu rotu1e, pe diferite segmente şi de asemenea cu toată aparatura specifică funcţionării automate. Înaintea torţei/făcliei este instalat un sistem de împiedicarea exploziei.



JUDEŢUL HARGHITA

COPIE

Revizuit 0

Pagina 82 / 126

Pag. 82

4.2.4.3 EMISII DE POLUANŢI DE LA MIJLOACE AUTO

Emisiile gazelor de eşapament sunt formate din monoxid de carbon, oxizi de azot, particule şi alţi produşi de combustie. Concentraţia principalelor substanţe poluante în gazele de eşapare pentru diferite motoare şi regimuri de funcţionare sunt calculate în anexa nr. 2 şi prezentate în tabel.

Concentraţia principalelor substanţe poluante în gazele de eşapare pentru diferite motoare şi regimuri de funcţionare sunt prezentate în următorul tabel

Tabel 4.2.7

Natura poluanţilor Conc. Mers în gol Accelerare Decelerare

MAS MAC MAS MAC MAS MAC

0 1 2 3 4 6 7 8

oxid de carbon % 7,00 Urme 8,00 urme 2,00 Urme

oxizi de azot % 0,50 0,04 0,10 0,01 1,00 0,03

Aldehide Ppm 30,00 60,00 600,00 250,00 20,00 30,00

Hidrocarburi Ppm 10,00 20,00 10,00 10,00 200,00 30,00

Notă: MAS- motor cu aprindere prin scânteie, MAC- motor cu aprindere prin comprimare

Noxele evacuate prin gazele de eşapament trebuie să se încadreze în prevederile STAS 11369/1979 respectiv O.M.T. nr.536/1997 pentru autovehicule importate de la 1998 precum şi în prevederile Ordinului MAPPM nr. 462/1993

Valorile limită a noxelor din gaze de eşapament. Tabel nr. 4.2.8

Categoria autovehiculelor Reglement

-tarea Valori limită

CO g/km HC+NOx g/km Particule g/km

benzină Diesel Benzină Diesel Benzină Diesel

M Ρ 3,5 t Transport de materiale

EURO 2 2,72-6,9 0,97 – 1,7 0,14 – 0,25

Conform Ordinul M.A.P.P.M. nr. 462/1993 – anexa nr.1. valorile limită a plumbului şi a cadmiului evacuate prin gaze de eşapament sub formă de pulberi sunt:

• cadmiu: 0,2 mg/m3 la Qm >1 g/h;

• plumb: 5 mg/m3, la Qm > 25 g/h;

Tabel centralizator privind emisiile de noxe la CT in regim de funcţionare

Tabel nr.4.2.9.

Parametru

Funcţionare pe biogaz Funcţionare pe combustibil solid –biomasa

Debitul masic de poluant

emis gr/sec

Concentraţii de noxe la evacuare mg/Nmc

Valori limite admise Ordin

462/1993

Debitul masic de

poluant emis gr/sec


Valori limite admise Ordin

462/1993

Pulberi in suspensie PM10

0,0150 9,74 5* mg/mc 0,333 78,20 100 mg/mc

Monoxid de carbon; CO

0,1675 108 250mg/Nmc** 0,293 175,8 250mg/Nmc

Oxizi de azot; NOx 0,200 130 350mg/Nmc** 0,428 261,7 500 mg/Nmc

Hidrocarburi 0,0033 5,2 0,0056 1,43



JUDEŢUL HARGHITA

COPIE

Revizuit 0

Pagina 83 / 126

Pag. 83

Nota : * Conform Ordin 462/1993 - Anexa 1 punct 4. (Dacă debitul masic este =0,5 kg/h, emisiile sub forma de pulberi la toate categoriile de substanţe poluante nu trebuie să depăşească 50 mg/mc la o dimensiune a diametrului mediu al particulelor de (d=5nm)

** Conform Anexa 1 punct 4.1.

*** Conform anexa 2.1

Tabel centralizator privind emisiile de noxe de la instalatia de fabricare bioetanol

Tabel nr.4.2.9.

Parametru Faza procesului

tehnologic

Factori de emisie

Debitul masic de

poluant emis gr/sec


Instalaţii de depoluare

Pulberi in suspensie PM10

Pregatirea cerealelor

1,5 kg/to cereale macinate fara

sisteme de depoluare)

0,500 gr/sec 50 mg/Nmc Multifiltre , instalaţii

etanse

Dioxid de carbon

Fermentare

din 180 kg de C6H12O6 v va rezulta 88 kg CO2 care se elimina din

proces

1320 kg/h 366gr/sec

- Spalare cu apa

Pierderi de acool

In diferite faye tehnologice

0,018 % 0,0069 gr/sec

150 mg/Nmc

MNVOC In intreg proces

fermentare /distilare

400gr/hl alcool

1,92gr/sec Sub 20

mg/Nmc 20 mg/Nmc

Mirosuri In special la fermentare metanica

Instalaţii etanse, evitarea

supraincălzirii materialului fermentat ,

respectarea procesuli tehnologic

Din analiza rezultatelor obţinute,privind nivelul concentraţiilor noxelor gazelor de ardere emise,dupa sistemul de depoluare rezulta :

• Nivelul emisiilor pulberilor in suspensie PM 10 in cazul utilizării biogazului se va situa in jurul valorii de 5 mg/Nmc iar in cazul utilizării biomasei va prezenta o uşoara depasire a valorii a pragului de alerta (70% din valoarea maxima admisa in conformitate cu prevedrile Ordinului 462/1993) deaceea se va prezenta si calculele de dispersie a noxelor de la obiectiv, totodată se mentioneaza ca va trebui acordat o mai mare atenţie controlul funcţionarii sistemului de depoluare in vederea încadrării in normele de emisie la acest parametru. Emisiile de noxe de procesul tehnologic sub forma de PM inspecial de la faza de transport , macinare si pregatire a cerealelor se va situa sub 50 mg/Nmc la diametrul particolelor sub 5 micron . Pe anotimpul secetos drumurile vor fi spalate si stropite cu apa in vederea evitarii degajarilor de praf.

• Concentratia monoxidului de carbon, oxizi de azot cat si dioxid de sulf se încadrează in valorile maxime admise atât la valorile de prag de alerta cat si la pragul de intervenţie .

• Concentratia Oxizilor de azot rezultate in emisiile de gaze de ardere se incadreaza in valorile legale admise.



JUDEŢUL HARGHITA

COPIE

Revizuit 0

Pagina 84 / 126

Pag. 84

• Din adresa ataşata documenmtatiei Firma constructoare garantează respectarea parametrilor de evacuare in aer a pulberilor in suspensie de la faza de pregatire, cernere, iar furnizorul cazanelor, respectarea parametrilor de emisie prescris.

Principalii poluanţi care se evacuează in aer din procesele umidotermice de fabricare a bioetanolului din cereale, (in special din fazele de fermentare, distilare) langa emisia de bioxid de carbon reprezintă: Emisii de etanol, i compușii organici volatili VOC s, NMVOC reprezentat de acetat de etil, alcool izoamilic, alcool izobutilic. Mai poate exista emisii neimportante tehnologice de CO, NOx SO2, H2S . După Metodologia Corinair 95 (OUG 196/2005) precizează pentru emisii de hidrocarburi gazoase sub forma de COV - este stabilit ca factor de emisie NMVOC -400 gr/hl, adică 4 kg/mc alcool produs .Aceasta reprezintă emisii de noxe in aer sub forma de COV de 6,94 kg/h,-1,92 gr/sec.

Componenţii specificaţi mai sus ale amestecului de COV emise din fazele tehnologice de fabricare a etanolului i provoacă poluarea aerului prin mirosul lor specific. Conform prevederilor anexei nr.1. a Ordinului MAPPM nr. 462/1993 dintre substanţele organice emise sub forme de vapori enumerate mai sus numai pentru aldehida acetică este prevăzută valoare limită preventivă de emisie şi anume:concentraţia: 20 mg/m3; debitul masic: 0,01 kg/h. Compoziţia exacta (pentru tehnologia produsa utilizând ca materii prime amestec de cartofi si cereale) se va determina prin analize chimice de laboratoare atestate, iar concentraţia obţinuta se va compara cu cele maxime stabilite prin Ordinul MMPA nr 492/1993, încadrându-se in aceste valori maxime admise

Emisiile de gaze de la instalaţia de produs biogaz este periculos datorita conţinutului de CO2, CH4 si H2S, care acumulat in încăperi, canale poate produce explozii sau incendii sau intoxicaţii acute pentru personal .Biogazul produs va fi integral utilizat in fabrica, in centrala termica, motorul de gaz sau făclia de ardere pentru a oprii emisia gazului in atmosfera In capitolul anterior s-a prezentat emisiile de noxe in aer ca urmare arderii biogazului in CT, sau făclie si se arata ca, concentraţiile noxelor rezultate si emise in aer se încadrează in valorile maxime stabilite prin Ordinul MAPPM Nr 462/1993.











Totodata instalatia trebuie verificat după un program stabilit depistând orice pierdere de gaz, care pe langa ca este periculos, are un miros deosebit.



JUDEŢUL HARGHITA

COPIE

Revizuit 0

Pagina 85 / 126

Pag. 85

4.2.5 INSTALATIILE PENTRU RETINEREA SI DISPERSIA POLUANTILOR IN ATMOSFERA

In vederea reţinerii poluanţilor la locurile de generare si reducerea emisiilor de noxe in aer proiectantul a prevăzut masuri dotări corespunzătoare in vederea protecţiei factorului mediu aer astfel se menţionează :

• Instalaţii etanșe la manevrare si pregătire cereale – filtre pentru reţinerea prafului generat care este reintrodus in ciclu de fabricaţie

• Instalaţii etanșe si automatizate a fluxurilor tehnologice de producţie pentru bioetanol Bioxidul de carbon se elimina in aer de coloanele de fermentare, după spălare cu apa in coloane de spălare

• Instalaţii bine etanșate pe linia producerii biogazului, evitând scăpări de metan si apariţia unor mirosuri olfactive si persistente, arderea eficienta a biogazului produs in centrala termica dotata cu cazane automatizate privind conducerea arderii, a căror emisii de noxe in aer se încadrează in normele legale. Cazanele dispun de coșuri de dispersie calculate conform normelor tehnice in vigoare

• Existenta flăcării de veghe pentru arderea biogazului suplimentar la temperatura cuprinsa intre 800-1250 oC

• Emisiile de noxe de la mijloacele de transport se vor încadra in normele legale, fiind verificate si inspectate periodic

• In incinta drumurile si platformele vor fi betonate, si curatate, in timpul anotimpului secetos se vor stropii cu apa pentru reducerea emisiilor de particule.

4.2.6 DISPERSIA POLUANŢILOR ÎN AER

În general poluanţii evacuaţi în atmosferă sunt supuşi unui proces de dispersie care determină scăderea concentraţiei acestora pe măsura depărtării de sursă. Dispersia poluanţilor depinde de o serie de factori ce acţionează simultan. Pentru obiectivele analizate aceşti factori sunt:

• factori ce caracterizează sursa de emisie, respectiv viteza şi temperatura de evacuare a gazelor, a pulberilor în suspensie, cantitatea de poluant evacuat în unitatea de timp şi proprietăţile fizico-chimice ale poluantului;

• factorii care caracterizează mediul aerian în care are loc emisia şi care determină împrăştierea orizontală şi verticală a poluanţilor;

• factorii care caracterizează zona în care are loc emisia (orografia şi rugozitatea terenului).

Cunoaşterea proporţiei în care se realizează în zonă acele caracteristici atmosferice care frânează sau favorizează difuzia poluanţilor permite estimarea posibilităţilor de dispersie precum şi determinarea calitativă şi cantitativă a concentraţiilor de poluanţi.

Dintre factorii meteorologici care determină dispersia poluanţilor, hotărâtori sunt:

• vântul, caracterizat prin direcţie şi viteză

• stratificarea termică a atmosferei.

Direcţia vântului determină direcţia de deplasare a masei de poluanţi, în cazul amplasamentului studiat direcţia predominantă de deplasare a masei de poluant este SW, SE. Concentraţia poluanţilor este maximă pe axa vântului şi descreşte substanţial odată cu depărtarea de ea.

Viteza vântului determină valoarea concentraţiei de poluant atât direct cât şi prin intermediul înălţimii efective a penei de poluant. Valoarea concentraţiei la nivelul solului este în anumite limite invers proporţională cu valoarea vitezei vântului. în acest timp, o creştere a vitezei vântului are ca efect o scădere a înălţimii efective a penei de poluant şi în consecinţă o creştere a concentraţiei. Astfel există o valoare critică a vitezei vântului specifică fiecărei surse de poluare pentru care se obţine cea mai mare concentraţie de poluant.



JUDEŢUL HARGHITA

COPIE

Revizuit 0

Pagina 86 / 126

Pag. 86

Un alt parametru determinant în difuzia poluanţilor este turbulenţa care este intim legată de structura verticală a temperaturii aerului. Aceasta determină starea de stabilitate a atmosferei care la rândul ei generează mişcările verticale ale aerului. Există 3 tipuri de stratificare: stabilă, neutră şi instabilă. Stratificarea aerului se poate determina prin utilizarea metodologiei elaborate de S. Uhlig care determină starea de stabilitate pe o scară cu 7 trepte, de la foarte instabil la foarte stabil, din date privind nebulozitatea totală şi cea a norilor inferiori, vizibilitatea, viteza vântului, starea solului şi un indice de bilanţ radiativ funcţie de oră şi lună, sau prin utilizarea indicatorului de stabilitate a lui Pasquill.

Aprecierea calităţii aerului într-o zonă dată se efectuează în funcţie de anumite valori ale concentraţiilor de poluanţi (valori de imisie) prevăzute prin STAS 12574/1987.

Evaluarea zonei de impact a poluanţilor emişi în atmosferã s-a făcut cu ajutorul unui model matematic de dispersie a poluanţilor de tip GAUSSIAN.

In baza informaţiilor privind emisiile de la sursele fixe existente în cadrul amplasamentului şi a datelor meteorologice din zonă s-au calculat nivelul de imisii ale diferitelor tipuri de poluanţi :

Având în vedere tipul şi caracteristicile poluanţilor emişi de la sursele de poluare ce vor rezultă din sursele unităţii s-au calculat nivele de imisii

(Nota la pulberi s-a considerat emisia de pulberi din arderea combustibililor folosit cat si pulberi din praful antrenat care trece prin filtre – in general fracţia PM10).

REGLEMENTĂRI LEGALE PRIVIND CONCENTRAŢIILE MAXIME DE NOXE EMISE ÎN AER

Concentraţiile maxime de noxe evacuate cu gazele de ardere prin coşurile de dispersie de la centrala termica cu utilizarea comustibilului solid si gaze nu vor depăşi valorile limită preventive de emisie stabilite prin Ordinul nr.462/1993 emise de Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului, anexa nr.2, şi anume:

In cazul utilizarii lemnului concentraţiile maxime de noxe evacuate prin gazele de ardere nu vor depăşi valorile limită preventive de emisie :

• pulberi : 70 mg/mcN

• monoxid de carbon (CO) : 175 mg/mcN

• oxizi de azot : 350 mg/mcN la un conţinut de 6 % volum oxigen al efluentului gazos.

Este interzisă folosirea deşeurilor de cauciuc, a maselor plastice şi a lemnelor de foc acoperite cu produse sintetice sau tratate cu produse de conservare, drept combustibil pentru încălzit.

Concentraţiile de noxe evacuate în aer la nivel de imisie trebuie să se încadreze sub valorile limită prevăzute prin STAS 12574/1987si Ordin 592/2002

In cazul utilizarii gazului natural sau biogaz concentraţiile maxime de noxe evacuate prin gazele de ardere nu vor depăşi valorile limită preventive de emisie stabilite prin Ordinele nr.462/1993 şi nr.756/1997 emise de Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului, anexa nr.2, şi anume:

• pulberi : 3,5 mg/mcN

• monoxid de carbon (CO) : 70 mg/mcN

• oxizi de azot : 245 mg/mcN la un conţinut de 3 % volum oxigen al efluentului gazos.

b. Emisia de pulberi evacuate în aer de la sistemele instalaţiile de prelucrare nu va depăşi valoarea limită preventivă de emisie stabilită prin Ordinul Ministerului Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului nr.462/1993, anexa nr.1., pct.4., şi anume: - concentraţia de 50 mg/mc la toate categoriile de substanţe poluante, la o dimensiune a diametrului mediu al

particulelor (dp) ≤ 5 nm, dacă debitul masic este ≥ 0,5 kg/h.



JUDEŢUL HARGHITA

COPIE

Revizuit 0

Pagina 87 / 126

Pag. 87

c. Concentraţia pulberilor sedimentabile este reglementat – la nivel de imisii; (STAS 12574/1987) a cărei valori trebuie să se încadreze în valorile maxime de 17 gr/mp/lună.

d. Evaluarea concentraţiilor poluanţilor atmosferici (concentraţii de noxe la nivel de imisie) trebuie să se încadreze sub valorile limită prevăzute prin Ordinul MAPM nr 592/2002, privind stabilirea valorilor limită, a valorilor de prag, a criteriilor şi metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de azot, şi oxizilor de azot, pulberilor în suspensie, plumbului, benzenului, monoxidului de carbon şi ozonului în aerul înconjurător şi anume:

• Pulberi în suspensie PM10, valoare limită, perioada de mediere 24 ore, valoare de 50 µgr/mc (cu marja de toleranţă de 25 µgr/mc), iar pentru perioada de mediere anuală 40 µgr/mc, (cu marja de toleranţă de 20µgr/mc)

• Dioxid de sulf: valoare limită, perioada de mediere 1h 350 µgr/mc, perioada de mediere 24 h - 125 µgr/mc, iar cea anuală (pt. protecţia ecosistemelor) 20 µgr/mc.

• Monoxid de carbon,valoare limită pentru protecţia sănătăţii umane, valoarea maximă zilnică a mediilor orare fiind de 10.000 µgr/mc,

• Dioxid de azot valoare limită, perioada de mediere 1h, 200 µgr/mc, iar valoarea limita anuala pentru protecţia sănătăţii umane fiind de 40 µgr/mc.

Este necesar controlul staţiei în sensul realizării arderii complete a motorinei (reglarea corectă a arderii), verificarea sistemului de depoluare prin bateria de cicloane şi realizarea periodică a măsurătorilor de imisii de noxe în special cea a concentraţiilor pulberilor emise şi nu în ultimul rând urmărirea calităţii bitumului folosit în vederea încadrării în normele legale.

Imisii de noxe calculate :

Conform tabelelor şi graficelor anexate (cu funcţionarea statiei la centralei termice la capacitate ninstalata simultan utilizand biogaz la 2 cazane si un cazan functionand cu biomasa) concentraţia maximă a noxelor ating următoarele valori pentru un timp de mediere anuale , în condiţiile atmosferice instabile, viteza vântului V= 3 m/sec) ce se prezinta mai jos.

Concentraţia la nivel de imisie a pulberilor PM10 rezultate de la uzina de bioetanol prezintă valori maxime pt mediere zilnica orara va fi de 2 µg/mc, în cazul utilizării biomase Aceste valori se obţin in condiţiile concrete de funcţionare prin asigurare unui randament de reţinere a pulberilor de 99,0 %. In cazul utilizării combustibilului lichid este necesar a asigura un randament de reţinere a pulberilor prin sistemul de depoluare in vederea încadrării in emisiile si imisiile de noxe prescrise . Concentratiile noxelor la nivel de imisie anuale se vor situa la vaşori de 1,8-1,9 µg/mc,Valori maxime admise in conformitate cu prevederile Ordinului nr 592/2000 fiind de 50 µg/mc.



JUDEŢUL HARGHITA

COPIE

Revizuit 0

Pagina 88 / 126

Pag. 88

Fig 7. Dispersia PM 10 – Timp de mediere anuale

Fig.8. Dispersia CO – Timp de mediere anuale



JUDEŢUL HARGHITA

COPIE

Revizuit 0

Pagina 89 / 126

Pag. 89

Fig.9.Dispersia NOx – timp de mediere Anuale

• Concentraţia la nivelul de imisie a monoxidului de carbon rezultată de la uzina de bioetanol ce prezintă valori maxime care în cazul folosirii biomase de 4,5 µgr/mc,. Această valoare maxima se atinge la o distanta de 110, respectiv 160 m de la sursa. Aria de extindere a poluării cu monoxid de carbon depinde de condiţiile meteorologice concrete (starea atmosferica, viteza vântului. Valorile maxime admise zilnică a mediilor orare fiind de 10.000 µgr/mc,

• Concentraţia la nivelul de imisie (timp de mediere 60 min) a oxizilor de azot rezultată de la unitate prezintă valori maxime care în cazul folosirii biomase este de 1,8 µgr/mc, Aria de extindere a poluării cu oxizi de azot depinde de condiţiile meteorologice concrete. Distanta la care concentraţia oxizilor de azot atinge valori maxime la cca 160-110 m, concentratia maxima admisa pt perioada de mediere 1h, 200 µgr/mc, iar anuale de 40 µgr/mc,

Fig.10. Dispersia CO – Timp de mediere orare

Fig.11.Dispersia NOx – timp de mediere orare

Fig.12.Dispersia NOx – timp de mediere orare

4.2.7 PROGNOZAREA POLUĂRII AERULUI ÎN FAZA DE EXECUŢIE

Impactul asupra aerului poate fi generat de utilajele de construcţii folosite pentru transportul şi punerea in operă a materialelor necesare realizării lucrărilor de amenajare şi construcţii.

În afara emisiilor de gaze de ardere mai poate apare praf ridicat prin trecerea acestor utilaje sau în urma operaţiilor de excavare - săpare sau de preparare şi punere în operă a materialelor de construcţii. Toate aceste operaţii se realizează însă pe termen scurt, astfel că impactul generat nu va avea consecinţe negative semnificative.

Principalii impurificatori care pot apare sunt:



JUDEŢUL HARGHITA

COPIE

Revizuit 0

Pagina 90 / 126

Pag. 90

• emisii de oxizi de azot; studii şi modelări realizate pentru lucrări similare au pus în evidenţă faptul că valorile maxime ale concentraţiilor pentru 30 minute se ating la distanta de 100 m de locul de desfăşurarea a lucrării; volumul relativ redus al, lucrărilor, perioada scurtă în care se vor realiza conduc la concluzia că impactul va fi redus, în limite admisibile;

• ţinând cont de amploarea relativ redusă a lucrărilor de construcţii, concentraţiile maxime pe 30 minute ale oxizilor de sulf, carbon şi pentru particule în suspensie se situează sub valorile limită CMA, în orice situaţie de desfăşurare a operaţiilor de execuţie a lucrărilor;

• Impactul produs asupra aerului în perioada de execuţie este negativ şi redus şi se datorează poluării atmosferei prin gazele de ardere de la motoarele utilajelor terasiere precum şi prin pulberile produse prin circulaţia vehiculelor utilizate de constructor.

4.2.8 PROGNOZAREA CALITĂŢII AERULUI IN TIMPUL FUNCTIONARII

In vederea prognozarii calitatii aerului in zona unitatii s-a întocmit studiul de disprsie a noxelor in condiţiile atmosferice specifice zonei, luând in considerare debitul noxelor emise, caracteristicile sursei, condiţii concrete meteorologice, viteza vântului, starea atmosferei, prezentat de roza vântului, timpi de mediere luate in considerare, orare, anuale, prezentat in planurile de dispersie anexate.

Potrivit reglementarii evaluarea concentraţiilor poluanţilor atmosferici (concentraţii de noxe la nivel de imisie) trebuie să se încadreze sub valorile limită prevăzute prin Ordinul MAPM nr 592/2002, privind stabilirea valorilor limită, a valorilor de prag, a criteriilor şi metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de azot, şi oxizilor de azot, pulberilor în suspensie, plumbului, benzenului, monoxidului de carbon şi ozonului în aerul înconjurător şi anume:

Din calculele de dispersie prezentate rezulta.

Conc.monoxid de carbon-in µgr/mc si distanta de sursa la care concentraţia este maxima.

Tabel nr. 8.2.

Valoarea limita orara, 1h

Perioada de mediere 8ore

Perioada de mediere zilnica 24 h

An calendaristic

Valoare limita dmisa 10.000

Rezultatele studiului de dispersie la utilizarea biogaz si biomasa

36,55 µgr/mc /360 m

4,50 µgr/mc

Conc. oxizi de azot - in µgr/mc si distanta de sursa la care concentratia este maxima.

Tabel nr. 8.3.




An calendaristic

Valoarea limita admisa 200 40/30

Rezultatele studiului de dispersie utilizând gaz natural

48 µgr/mc /110 m

7,5 µgr/mc

Concentratia pulberi in suspensie PM10- in µgr/mc si distanta de sursa la care concentraţia este maxima. Tabel nr. 8.4




An calendaristic

Valoarea limita admisa 50 5

Rezultatele studiului de dispersie utilizând gaz natural

24,56 µgr/mc /250 m

2,0 µgr/mc



JUDEŢUL HARGHITA

COPIE

Revizuit 0

Pagina 91 / 126

Pag. 91

Concluzii privind imisiile de noxe. Din studiul de dispersie a gazelor rezultate din unitate , ce se evacueaza in atmosfera rezulta ca concentratiile la nivel de imisii la diferite timpuri de mediere se incadreaza in valorile legale , incat nu reprezinta o sursa de poluare in zona. Dispersia noxelor in aer este foarte buna datorita curentilor de aer existente . Mentionam ca potrivit celor aratate la capitolul 1 cazanul pe biomasa va functiona numai la punere in functiune si in caz de deranjamente.

4.2.9 PROGNOZA IMPACTULUI

IN FAZA DE EXECUŢIE

Impactul asupra aerului poate fi generat de utilajele de construcţii folosite pentru transportul si punerea in operă a materialelor necesare realizării lucrărilor de amenajare şi construcţii.

În afara emisiilor de gaze de ardere mai poate apare praf ridicat prin trecerea acestor utilaje sau în urma operaţiilor de excavare - săpare sau de preparare si punere in opera a materialelor de construcţii. Toate aceste operaţii se realizează însă pe termen scurt, astfel că impactul generat nu va avea consecinţe negative semnificative.





IN FAZA DE EXPLOATARE

In timpul funcţionarii unităţii in vederea protecţiei aerului se va respecta:

• Emisiile de noxe de la cazanele utilizând lemne de foc sau biomasa lemnoasa: Concentraţiile maxime de noxe evacuate prin gazele de ardere nu vor depăşi valorile limită preventive de emisie stabilite prin Ordinele nr.462/1993 şi nr.756/1997 emise de Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului, anexa nr.2, şi anume: pulberi 70 mg/mcN, monoxid de carbon (CO): 175 mg/mcN, oxizi de azot 350 mg/mcN la un conţinut de 6 % volum oxigen al efluentului gazos. Este interzisă folosirea deşeurilor de cauciuc, a maselor plastice şi a lemnelor de foc acoperite cu produse sintetice sau tratate cu produse de conservare, drept combustibil pentru încălzit.

• Emisiile de noxe de la cazanele utilizând biogaz sau gaze naturale; Concentraţiile maxime de noxe evacuate prin gazele de ardere nu vor depăşi valorile limită preventive de emisie stabilite prin Ordinele nr.462/1993 şi nr.756/1997 emise de Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului, anexa nr.2, şi anume: pulberi 3,5 mg/mcN, monoxid de carbon (CO): 70 mg/mcN, oxizi de azot 245 mg/mcN la un conţinut de 3 % volum oxigen al efluentului gazos.

• Emisiile sub formă de pulberi rezultate din întreaga activitate desfăşurată pe amplasament nu trebuie să depăşească 50 mg/mc la un debit masic de 0,5 kg/h, la o dimensiune a diametrului mediu al

particulelor (dp) ≤ 5 nm.

• Substanţele organice emise sub formă de gaze, vapori sau pulberi datorate atelierului de vopsitorie,

trebuie să se încadreze, conform Ordinului nr.462/1993 în limitele unui debit masic de ≤ 0,1 kg/h

substanţă la o concentraţie de emisie < 20 mg/mc.



JUDEŢUL HARGHITA

COPIE

Revizuit 0

Pagina 92 / 126

Pag. 92

• Pe tot timpul funcţionarii unităţii se va asigura funcţionarea făcliei de gaze, pentru preîntâmpina emiterea in aer a unor compușii organici periculoși sau toxici - temperatura de ardere fiind intre 800-1250 oC

• Este interzisă sesizarea olfactivă la limita incintei obiectivului a mirosurilor dezagreabile şi persistente. Sesizarea acestora indică depăşirea CMA- urilor substanţelor organice rezultate din procesul de fabricare a berii.

• Emisiile de noxe a gazelor de eşapament de la autovehicule va trebui sa se încadreze în prevederile STAS 11.359/1979 respectiv O.M.T. 537/1997, pentru autovehicule importate de la 1998, precum şi în prevederile Ordinului Ministerului Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului nr. 462/1993, Anexa 1 (concentraţii de cadmiu şi plumb).

• Concentraţiile de noxe în aerul zonei la nivel de imisie trebuie să se încadreze sub valorile limită prevăzute prin Ordinul nr. 592/2002 şi STAS 12574/1987.

4.3 SOLUL

4.3.1 SURSE DE POLUANŢI PENTRU SOL SUBSOL SI APE FREATICE

Aşa cum rezultă din capitolele precedente, poluarea solului poate fi generată de următoarele activităţi sau substanţe, in perioada de realizare a lucrărilor

• scăpările accidentale de produse petroliere de la utilajele de construcţie; sau produse chimice utilizate, sau a celor din fluxul tehnologic de producţie sau in timpul manipulării acestora pot sa ajungă în contact cu solul;

• Nerespectarea indicaţiilor de depozitare, manevrare sau utilizare a produselor chimice periculoase, însăși a produsului finit bioetanol care este un lichid foarte inflamabil. Produsele chimice vor fi gestionate conform fiselor tehnice de securitate a acestora si instrucţiunilor specifice interne stabilite de conducerea unităţii. Se va da o mare atenţie supravegherii depozitarii si transportului produselor finite si produselor auxiliare respectând legislaţia specifica pentru transportul produselor periculoase si toxice, evitând orice eveniment care sa genereze incendii explozii sau deversări de produse chimice pe sol sau ape

• depozitarea direct pe sol a unor deşeuri rezultate din activităţile desfăşurate pe platformele productive este interzisă

• nu se permite depozitarea direct pe sol a materialelor de construcţii;

• nu este permisă spălarea agregatelor, utilajelor de construcţii sau a altor substanţe de către apele de precipitaţii poate constitui o alta sursa de poluare a solului sau a apelor subterane.

Ca urmare o atenţie specială trebuie acordată depozitării materialelor de construcţie: agregate, ciment, armături, construcţii metalice, noroi de forare, materiale pentru finisaje, echipamente electrice etc.

Depozitarea acestora direct în atmosfera sub acţiunea factorilor externi poate favoriza degradarea lor şi antrenarea de către vânt sau de apele de ploaie, conducând astfel la afectarea solului.

Se impune, de asemenea, ca platformele de lucru, de pregătire a betoanelor, alte datări necesare perioadei de execuţie, să fie cu atenţie pregătite pentru a nu afecta solul, subsolul si apele freatice.

În acest caz, se recomanda îndepărtarea imediata a stratului de pământ infestat si depozitarea lui în containere până la incinerare sau depoluare.

Pulberile rezultate în procesele de excavare, încărcare, transport, descărcare a pământului pentru lucrările de terasamente, sedimentate gravitaţional pe sol, nu trebuie considerate agenţi poluanţi. Probleme pot ridica asocierea acestora cu alte substanţe poluante prezente în aerul atmosferic în acea perioadă, în cantităţi mari.



JUDEŢUL HARGHITA

COPIE

Revizuit 0

Pagina 93 / 126

Pag. 93

Pulberile fine rezultate la manevrarea utilajelor de construcţii ar putea intra în această categorie. Suprafeţele de sol pe care se realizează o depunere de 100 - 200 g/m²/an pot fi afectate de modificări ale pH-ului precum şi susceptibile de modificări structurale. Din punct de vedere al poluării solului, depăşirile CMA în aer ale particulelor în suspensie nu ridică probleme, atâta timp cât acestea sunt generate la manevrarea volumelor de pământ.

În perioada de funcţionare

Nerespectarea procesului tehnologic de producţie, transportul depozitarea, manevrarea materialelor a produselor chimice in special a produselor chimice periculoase poate genera, accidente incendii sau explozii, cu consecinţe deosebit de grave atât asupra instalaţiei, a personalului unităţii cât si poluarea factorilor de mediu de aceea, unitatea va funcţiona pe baza autorizaţiilor si avizelor emise de organe legale, autorizaţie pentru situaţii de urgenta, plan de prevenire a poluărilor accidentale, sau daca unitatea intra sub incidenta HGR 804/2007, privind pericole de accidente majore in care sunt implicate produse chimice, va întocmi si aplica prevederile acestei reglementari .

Scăpările accidentale de produse petroliere de la utilajele de transport sau produse chimice utilizate, sau a celor din fluxul tehnologic de producţie sau in timpul manipulării acestora pot sa ajungă în contact cu solul, producând deşeuri periculoase;

Nerespectarea indicaţiilor de depozitare manevrare sau utilizare a produselor chimice periculoase, însăși a produsului finit bioetanol care este un lichid foarte inflamabil. Produsele chimice vor fi gestionate conform fiselor tehnice de securitate a acestora si instrucţiunilor specifice interne stabilite de conducerea unităţii. Se va da o mare atenţie supravegherii depozitarii si transportului produselor finite si produselor auxiliare respectând legislaţia specifica pentru transportul produselor periculoase si toxice, evitând orice eveniment care sa genereze incendii explozii sau deversări de produse chimice pe sol sau ape.

Deversarea apelor uzate neepurate sau epurate necorespunzător in canalizarea menajera sau pe sol poate conduce la poluarea solului sau apelor subterane.

Ţinând cont de faptul ca nămolul deshidratat este utilizat in agricultura, se vor respecta prevederile pentru utilizarea nămolului in agricultura pentru fertilizare in conformitate cui prevederile Ordinului M.A.P.P.M. nr. 49/14 ianuarie 2004. (descris detailat la capitolul deșeuri) evitând poluarea solurilor si degradarea acestora.

Colectarea, depozitarea temporara a deșeurilor in conformitate cu prevederile legale, valorificarea sau eliminarea in condiţiile legii, cât si a ambalajelor, evitând imprastiere, degradarea lor in incinta care ar putea duce la poluarea solului a apelor sau răspândii mirosuri olfactive si persistente

4.3.2 PROGNOZAREA IMPACTULUI

În faza de execuţie, amenajările au un caracter temporar, afectând solul local, pe o suprafaţa relativ mare de 30.000 mp – prin executarea santurilor de pozare a conductelor pentru alimentare cu apa potabila, a construcţiilor dar după terminarea executării construcţiilor din cadrul obiectivului, terenul urmând a fi refăcut.

Impactul asupra solului în perioada de execuţie se manifestă fie direct, fie prin intermediul mediilor de dispersie. Formele de impact asupra solului ce pot fi identificate în perioada de execuţie a fabricii de bioetanol sunt:

• modificări structurale ale profilului de sol ca urmare a lucrărilor de terasamente prevăzute a se executa - excavare, nivelare, compactare;

• izolarea unor suprafeţe de sol, faţă de circuitele ecologice naturale, prin fragmentarea acestora;

• modificări calitative ale solului sub influenta poluanţilor prezenţi în aer; modificări calitative şi cantităţive ale circuitelor geochimie locale;

• poluări accidentale prin deversarea unor produse direct pe sol, depozitarea deşeurilor sau a diverselor materiale de construcţie.



JUDEŢUL HARGHITA

COPIE

Revizuit 0

Pagina 94 / 126

Pag. 94


• Suprafaţa ocupata definitiv prin realizarea obiectivului este relativ redus, de 15.207 mp din suprafaţa de 53.599 mp concesionată, 38.900 mp rămânând sub forma de spatii verzi..

• Prin stabilirea unui program strict de colectare şi de eliminare a deşeurilor rezultate in procesul tehnologic se evita poluarea solurilor.

• După realizarea instalaţiei de producţie se vor executa analize conform programului de monitorizare tehnologica si de mediu in vederea încadrării in normele igienico sanitare si de evacuări in mediu

• Se va obţine autorizaţie de mediu si sanitare de funcţionare

Concluzii:

• În perioada de execuţie impactul produs asupra solului este negativ, de importanţă medie şi temporar, manifestându-se prin ocuparea temporară a unor suprafeţe de teren pentru organizările de şantier, reţele în incintă, drumuri de acces etc.

• Suprafeţele de teren ocupate temporar vor fi redate destinaţiei iniţiale prin lucrări de ecologizare.

• În perioada de exploatare, prin asigurarea exploatării normale a instalaţiilor nu va exista pericol de poluare a solului şi subsolului.

• impactul produs asupra solului şi subsolului va fi redus, ţinând cont de faptul ca terenul ocupat definitiv va avea o suprafaţa redusa, deşeurile rezultate vor fi depozitate in conteinere închise, valorificate si eliminate conform celor prezentate la capitolul 8.

Unitatea va fi realizat in intravilanul localităţii pe teren concesionat de Primăria comunei Remetea, la o distanta de cca 400 m de zone de locuit, conform planului general anexat, iar fabrica de bioetanol pentru transport se va construi, conform planului de încadrare in zona anexat documentaţiei, In apropiere nu sunt monumente istorice sau arhitecturale, terenul este fâneaţă, la o distanta de minimă de 50 m curge râul Mures. Este în imediata apropiere de la Staţia de epurare ape uzate menajere.

4.4 GEOLOGIA SUBSOLULUI

Lucrările executate nu au legătura cu lucrări de extragere a resurselor naturale sau lucrări de inginerie geologică.

4.5 BIODIVERSITATEA

În faza de execuţie, stratul fertil rezultat se va depozita selectiv pentru reutilizare, în această perioadă se va înregistra un impact uşor negativ, în ultima fază de execuţie a lucrărilor se vor amenaja spaţiile verzi prin utilizarea pământului vegetal şi plantări de arbuşti şi arbori ornamentali.

• Impactul asupra ecosistemului acvatic este negativ, redus ca importanţă şi se manifestă atât în perioada de execuţie cât şi în exploatare. In perioada de execuţie, lucrările de construcţii distrug fauna din amplasamentul construcţiilor definitive şi provizorii. La sfârşitul execuţiei, după demolarea şi îndepărtarea construcţiilor provizorii, fauna se poate reface cu rapiditate.

Efectele negative din perioada de execuţie, când vegetaţia existentă este defrişată şi îndepărtată temporar de pe suprafeţele destinate organizărilor de şantier, drumurilor provizorii de acces la amplasamentul lucrărilor etc, sunt de scurtă durată şi, având în vedere suprafeţele mici afectate, sunt apreciate ca nesemnificative.

Activităţile din şantier în perioada de execuţie, au impact negativ şi asupra faunei prin modificarea temporară a locurilor de adăpost, reproducere şi cuibărit.

În faza de exploatare, în cazul unei exploatări normale nu va exista o alterare a vegetaţiei şi faunei terestre, asigurând creşterea şi maturizarea în timp a plantaţiilor.



JUDEŢUL HARGHITA

COPIE

Revizuit 0

Pagina 95 / 126

Pag. 95

După darea în exploatare a sta, în cadrul proiectului de refacere ecologică sunt prevăzute lucrări prin care se redau destinaţiei iniţiale terenurile ocupate temporar, se reface vegetaţia pe amplasamentul lucrărilor de organizare a şantierului etc. Astfel încât impactul asupra vegetaţiei şi faunei terestre este de importanţă redusă.

Proiectul propus nu intra sub incidenta art. 28 din OUG nr 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei sălbatice, cu modificările si completările ulterioare, amplasamentul acestuia fiind situat la circa 2,75 km de situl Natura 2000 Munţii si depresiunea Giurgeului,

Caracteristicile sitului

DEPRESIUNEA SI MUNŢII Giurgeului Cod ROSPA 0033. Suprafaţa sitului avifaunistică este 58.176 ha al cărui regiunile administrative sunt in: judeţul Mures si in judeţul Harghita

Coordonatele sitului: E 25°24’6: N 46°41’26".

Altitudine minima 714 m maxima 1783 m.

TINAND CONT CA NU ESTE NECESARA REALIZAREA DE EVALUARE ADECVATA CONFORM ADRESEI APM nr 8816/2010 TOTUS ESTE NECESAR CA PE LANGA MASURILE STABILITE MAI SUS, SUPLIMENTAR SA RESPECTE URMATOARELE

4.5.1 MĂSURI DE DIMINUARE A IMPACTULUI

• In vederea protejării speciilor de pasări este necesară evitarea lucrărilor de şantier în lunile mai-iunie în zona din imediata vecinătate a rezervaţiei ;

• evitarea afectării de către infrastructura temporară creată în perioada de construcţie a habitatelor naturale şi semi-naturale din incinta rezervaţiei ;

• construcţiile de organizare de şantier să nu fie implementate pe suprafaţa rezervaţiei şi nici în raza de 0,5 km a acestuia;

• gropile de împrumut nu se vor face în incinta rezervaţiei, reparaţiilor la utilaje şi mijloacele de transport în afara incintelor specializate legale va fi interzisă;

• drumurile de acces şi tehnologice, toate zonele a căror suprafaţă (învelişul vegetal) a fost afectată, vor fi refăcute şi vor fi redate folosinţelor iniţiale;

• efectuarea de lucrări de refacere a podeţelor fără a aduce prejudiciu majore albiilor afluenţilor;

• măsuri de protecţie împotriva poluării râului, cu substanţe solide sedimentabile.

• Reţelele de transport al apei potabile vor fi amplasate numai pe terenuri din domeniul public montate subteran, in intravilanul localităţii vor fi amplasate lângă drumuri, precum şi sub trotuar în intravilan. De-a lungul drumului judeţean, conductele se amplasează în afara zonei de siguranţă a drumului, cel mai rău caz în taluzul exterior al şanţului, iar unde nu se pot respecta distanţele de pozare, (ţinând cont de zona de protecţie a drumului modernizat şi distanţele faţă de construcţii şi alte conducte pozate subteran), reţelele de distribuţie se vor introduce pe trasee scurte în tuburi de protecţie pozate subteran.

• La realizarea sistemului de alimentare cu apa, subtraversările in cele şase puncte menţionate vor fi executate prin foraj subteran dirijat fără a afecta zonele protejate, iar lucrarea neavând o amploare deosebita, si care se va desfășura pe străzile si terenurile din incinta localităţilor nu va avea un impact negativ asupra zonelor protejate.

4.5.2 MĂSURI DE DIMINUARE A IMPACTULUI

In conformitate cu prevederile art. 28 din OUG nr 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale a florei si faunei sălbatice, modificat prin OUG nr 154 /2008. ca specifica:



JUDEŢUL HARGHITA

COPIE

Revizuit 0

Pagina 96 / 126

Pag. 96

• Sunt interzise activităţile din perimetrele ariilor naturale protejate de interes comunitar care pot genera poluarea sau deteriorarea habitatelor precum si perturbarea ale speciilor pentru care au fost desemnate ariile respective, atunci când aceste activităţii au un efect semnificativ, având in vedere obiectivele de protecţie si conservare a speciilor si habitatelor. Pentru protejarea si conservarea pasărilor sălbatice inclusiv cele migratoare sunt interzise activităţile înafara ariilor naturale protejate care ar produce poluarea sau deteriorarea habitatelor

• Orice plan sau proiect care nu are legătura directa aria respectiva si nu este necesar pentru managementul ariei naturale, dar care ar putea afecta in mod semnificativ aria, singur sau in combinaţie cu ale planuri sau proiecte va fi supus unei evaluări adecvate a efectelor potenţiale asupra ariei naturale protejate, având in vedere obiectivele de conservare a acesteia

Deși amplasamentul si lucrările nu se desfasoara in incinta ariilor naturale protejate este necesar a se lua masuri corespunzătoare, ca sub nici o forma sa nu fie afectata protecţia si conservarea pasărilor sălbatice pentru care a fost instituit aria de protecţie avifaunistica Munţii si depresiunea Giurgeului afla in apropierea amplasamentului, conform planului anexat documentaţiei.

In vederea asigurării protecţiei si protejarea si conservarea pasărilor sălbatice, inclusiv a celor migratoare in timpul realizării lucrărilor vor fi luate masuri corespunzătoare de către executant specificate la punctul 3.63:

Este menţionat faptul ca funcţionarea obiectivului nu va avea o influenta asupra zonei protejate asupra florei si faunei respective.

In concluzie se arata ca: În cazul de faţă, calitatea habitatului nu va avea de suferit, proiectul analizat propune executarea de lucrări de săparea șanţurilor, montarea conductelor de apa potabila, reabilitarea izvoarelor de apa potabila si astuparea șanţurilor asemănătoare reabilitarea unor drumuri existente fără a schimba categoria de drum şi implicit viteza de rulare. Prin urmare nu se va modifica nivelul de decibeli generat de traficul rutier, iar impactul asupra speciilor de păsări prioritare va fi minim. Mai mult speciile menţionate mai sus (Cap. 6., I.) sunt obişnuite cu traficul practicat pe drumurile de clasa inferioara (judeţene, comunale fără o circulaţie intensa), unele specii chiar depind de perdelele de vegetaţie arboricolă de-a lungul acestor drumuri.

4.6 PEISAJUL

După cum a fost prezentat mai sus, terenul unde va fi construit obiectivul este faneata , care urmeaza a fi utilizat in parte pt activitati industriale . Din suprafata totala de 5 ha teren pt obiectiv vor fi utilizate cca 3 ha, restul ramanand ca spatii verzi. Aceasta zona ca zona industriala se va dezvolta in viitor , fiind planificat ca in etapa urmatoare sa fie realizat Centrul de Management a deseurilor Remetea imediat in vecinatetate. Bineinteles ca aceste obiective vor scgimba peisajul actual de zona agricola in cea de zona industrial agricola. Acest platou deschis care se afla la 4 km nord –vest de Remetea înconjurat de zone agricole , faneti- si apoi dealuri împădurite, in apropiere fiind râul Olt poate asigura condiţii favorabile şi altor activităţi industriale. Datorita reliefului circulaţia aerului este bună, asigurând condiţii bune de dispersie a poluanţilor.

4.7 MEDDIUL SOCIAL SI ECONOMIC

La proiectarea lucrărilor s-a ţinut cont de distanţele de protecţie faţă de construcţiile civile, obiectivele de interes public, monumente istorice şi de arhitectură, zone de interes tradiţional etc.

În timpul execuţiei şantierul creează perturbări ale traficului datorate unor devieri locale şi temporare ale traficului, prezenţei în spaţii concentrate a vehiculelor terasiere şi de construcţii (transportoare de utilaje şi materiale, excavatoare, buldozere, compactoare, vehicule personale ale muncitorilor).

Pentru a atenua aceste inconveniente vor fi stabilite itinerare pentru diverse categorii de transporturi iar accesele la şantier vor fi amplasate cât mai eficient încât să provoace perturbări minime.



JUDEŢUL HARGHITA

COPIE

Revizuit 0

Pagina 97 / 126

Pag. 97

Şantierul reprezintă o sursă de insecuritate pentru circulaţia locală şi generală. Vor fi aplicate reguli de siguranţă (conform legislaţiei rutiere) precum şi reglementarea care obligă constructorul să menţină curate carosabilul şi acostamentele (obligaţia de a curăţa roţile şi drumul).

Având în vedere soluţiile adoptate şi nivelul emisiilor de poluanţi, impactul negativ asupra aşezărilor umane şi a altor obiective de interes public nu va fi nesemnificativ.

4.8 ZGOMOT SI VIBRATII

Amenajările şi dotările pentru protecţia zgomotului şi vibraţiilor

In vederea reducerii zgomotului la instalaţii de vehiculare a solidelor in incinta, benzi transportoare, elevatoare, sisteme de măcinare si de ventilaţie, amplasarea lor se vor realiza in incinte închise, de regula cele silenţioase, iar undeva fi necesar for fi realizare pereţi fonoabsorbante in vederea reducerii zgomotului

Cazanele de abur cât si generatorul de gaze va fi instalat in clădire închisa, cazanele si instalaţiile aferente, dotate cu izolaţii fonice

Utilajele prevăzute în dotarea staţiei sunt performante de ultima generaţie cu nivel de zgomot maxim L ech = 80 dB(A) (electrocompresoare, ventilatoare motor de gaz), aceste utilaje vor fi amplasate în clădirea tehnologică prevăzute cu fonoizolaţie. Conform producătorului de utilaje în această situaţie constructivă nivelul de zgomot în exterior se încadrează în limitele admisibile.

Drumurile interioare si de legătura vor fi betonate, transportul tehnologic se va realiza in timpul zilei, interzicând transportul tehnologic in zone de locuit in timpul nopţii (intre orele 22 -6)

Totodata se vor lua masuri, ca transportul nămolului deshidratat spre locurile de folosire sa se faca pe drumuri laterale, fara a străbate zone locuite

Nivelul de zgomot la limita incintei obiectivului şi la cel mai apropiat receptor protejat

Ţinând cont ca unitatea nu va funcţiona in zone de locuit, fiind amplasat in zona industriala la o distante de 400 m de case de locuit,

Nivelul de zgomot rezultat în timpul şi în urma realizării investiţiei, măsurat la 3 m de faţada celei mai apropiate clădiri de locuit şi la 1,5 m înălţime de la sol, în conformitate cu prevederile STAS nr.10009/1988 şi ale Ordinului Ministerului Sănătăţii nr.536/1997, nu va depăşi valoarea maximă de :

L ech = 50 dB(A) între orele 6,oo-22,oo şi L ech = 40 dB(A) între orele 22,oo- 6,oo.

4.9 PROTECŢIA ÎMPOTRIVA RADIAŢIILOR

Nu se utilizează materiale sau instalaţii cu potenţial radioactiv sau alte surse de radiaţii pe perioada execuţiei sau în timpul exploatării obiectivelor investiţiei.

4.10 CONDITII ETNICE CULTURALE SI DE PATRIMONIU

Nu este cazul

4.11 LUCRĂRI NECESARE ORGANIZĂRII DE ȘANTIER

Ţinând cont de amploarea lucrărilor ce urmează a fi executat, organizarea de şantier constă dintr-un spaţiu închis stabilit în intravilanul localităţii pe terenul concesionat prin acordul Primăriei Locale unde se vor depozita materialele de construcţii necesare executării lucrărilor. Totodată în acest loc vor staţiona şi utilajele tehnologice folosite la realizarea canalelor de pozare a conductelor de apă şi astuparea lor.



JUDEŢUL HARGHITA

COPIE

Revizuit 0

Pagina 98 / 126

Pag. 98

Nu se prevede containere mobile pentru cazarea personalului de execuţie deoarece se consideră că lucrările vor fi realizate de către locuitorii din zonă.

Se va acorda o atenţie deosebită evitării poluării solului cu produse petroliere, alimentarea cu combustibil a utilajelor realizându-se la loc special amenajat la fel şi repararea utilajelor. Deşeurile menajere rezultate în timpul realizărilor lucrărilor se va colecta în pube din dotarea constructorului. Executantul răspunde pentru respectarea normelor sanitare de protecţia mediului şi de protecţia muncii în timpul executării lucrărilor.

După ocuparea temporară a terenului pentru necesităţile execuţiei, constructorul va proceda la refacerea zonei incluzând o minimă amenajare peisagistică.

Prezenta documentaţie a fost întocmită pe baza documentaţiilor puse la dispoziţie de beneficiar, concluziile au fost formulate pe acestă bază, orice modificare ulterioară poate duce la anularea prezentei.

5. ANALIZA ALTERNATIVELOR

Ţinând cont de caracterul şi mărimea obiectivului fabricii de bioetanol-biocombustibil pt transport functionarea careia este legata de manevrarea unor cantitati insemnate de materii prime, produse finite si auxiliare (namol utilizat in agricultura) , alegerea unui amplasament corespunzător este deosebit de dificil. Proiectul tratează o singură variantă - în privinţa locului de amplasare a fabricii , deoarece este necesar un teren de producţie relativ întins pentru depozitări, manevrări şi spaţii de producţie şi o circulaţie a autovehiculelor relativ intensă în timpul desfăşurării activităţii pe un amplasament care să respecte condiţiile de amplasare stabilite de Ordinul Ministerul Sănătăţii 536/1997, şi să nu fie în apropierea zonelor locuite. În plus se poate facilita transportul ingrasamintelor rezultate la zonele unde va fi utilizat .Totodata se mentioneaza existenta in zona a cai ferate care poate servi pt aprovizionare cu materii prime la nevoie , cat si colaborarea tehnica cu unitati de crestere a animalor (ferme zootehnice) utilizand dejectiile animaliere in productia biogazului . Unitatea detine terenul pt viitorul obiectiv pe o durata de 49 ani concesionat de Consiliul Local Remetea.

Beneficiarul va asigura exploatarea instalaţiilor în aşa fel ca să fie respectatate parametrii de emisie stabiliţi, pentru protecţia sănătăţii umane şi a mediului şi va lua măsurile corespunzătoare de preîntâmpinarea avariilor, accidentelor, exploziilor legate de funcţionarea obiectivului.

6. MONITORIZAREA

Supravegherea calităţii factorilor de mediu şi monitorizarea activităţilor destinate protecţiei mediului se va face conform prevederilor din autorizaţiile de funcţionare, prin grija operatorului sistemului alimentare cu apa.

Monitorizarea efectelor semnificative ale obiectivului

Titularul de activitate va avea obligaţia de a preleva probe de a efectua analize, măsurătorilor conform programului de monitorizare si automonitorizare

• Prelevarea si analiza apelor uzate de pe platforma unităţii evacuat in staţia de epurate in conformitate cu prevederea HG 188/2005 modificat si completat prin HG 352/2005, respectiv NTPA 002/2005 la toţi parametrii –la pornire si odată pe trimestru

• Prelevarea si analiza apelor pluviale de pe platforma unităţii in canalizarea pluviala a zonei apoi in râul Mures conform HG 188/2005 modificat si completat prin HG 352/2005, respectiv NTPA 001/2005 la parametrii –suspensii, CBO5, alcool etilic, substanţe extractibile in solvenţi organici, produse petroliere odată pe trimestru

• Se va realiza cel putin 2 puţuri de observare in amonte si aval de unitate pentru urmărirea evoluţiei calitatii apelor subterane, efectua trimestrial determinări conform Autorizaţie de gospodărire a apelor. Principalii indicatori de calitate a apelor subterane din probele prelevate din puţurile forate din amonte



JUDEŢUL HARGHITA

COPIE

Revizuit 0

Pagina 99 / 126

Pag. 99

si aval de depozitul de deşeuri. pH, conductibilitate, CBO5, CCOcr, azot amoniacal, sulfati, fosfaţi, indicatori biologici si metale grele

• Prelevarea si analiza apelor gazelor evacuate din centrala termica de la toate cazanele in conformitate cu HG 463/1993 la parametrii: PM, SO2, CO, NOx, hidrocarburi odată pe trimestru

• Prelevarea si analiza apelor gazelor evacuate din procesele tehnologice de producere a bioetanolului din diferite secţii, determinând concentraţia: etanol, CO, H2S, SO2, NMVOC, PM. in conformitate cu HG 463/1993 odată pe trimestru

• Prelevarea si determinarea noxelor la nivel de imisie datorate funcţionarii fabricii de bioetanol determinând concentraţia noxelor PM in suspensie, PM sedimentabile, etanol, SO2, H2S, CO, VOC in conformitate cu prevederile STAS 12574/1987 si Ordin MAPM nr 592/2002 odată pe semestru

• Se va realiza monitorizarea si evidenta gestiunii deșeurilor in conformitate cu HG 856/2005

• Se va monitoriza si evidenta produselor periculoase si toxice.

Controlul metrologic al emisiilor

Măsurătorile concentraţiilor de poluanţi pentru apa si aer trebuie sa fie reprezentative. Pregătirea, desfăşurarea si evaluarea trebuie făcuta conform normelor CEN, daca acestea exista, sau conform altor norme internaţionale care sa asigure o calitate unitara ştiinţific. Măsurătorile se efectuează in baza tuturor normelor existente, atâta timp cât acestea asigura calitatea unitara ştiinţific. Corectitudinea măsurătorilor se bazează pe o buna cunoaştere si o experienţa suficienta a metrologilor din oficiul de măsurare însărcinat. Un sistem corespunzător de notificare si supraveghere a institutelor de verificare este inca in curs de implementare in România Prevederile din UE se regăsesc in EN ISO/IEC 17205.

7. SITUATII DE RISC

Activitatea de producere bioetanol , ca activitate de baza a noi investiţii este cuprinsa anexa 1 a OUG Nr. 152/2005 privind prevenirea si controlul integrat al poluării, la punctul 4.1. care precizează „ Instalaţii chimice pentru producerea de substanţe chimice organice de baza cum ar fi -- punct b – hidrocarburi care contin oxgen , alcooli , aldehide ,cetone, acizi carboxilici, esteri, acetati, eteri, peroxizi , raşini epoxidice .

Potrivit Art 7 din Ordonanta de Urgenta nr 152/2005 ,privind prevenirea si controlul integrat al poluarii ” Operatorul are obligaţia de a solicita si obţine de la autoritatea competenta autorizaţia integrata de mediu la punere in funcţiune a obiectivului FABRICA DE BIOCOMBUSTIBIL BIOETANOL PENTRU TRANSPORT „ Ca atare, după punerea in funcţiune a obiectivului se va iniţia procedura de emitere a autorizaţiei integrate de mediu potrivit Ordinului Ministerului Agriculturii , Pădurilor,Apelor, si Mediului Nr 1158/2005

Proiectul propus nu intra sub incidenta art. 28 din OUG nr 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei sălbatice, cu modificările si completările ulterioare, amplasamentul acestuia fiind situat la circa 2,75 km de situl Natura 2000 Munţii si depresiunea Giurgeului,

Având în vedere natura substanţelor produse vehiculate depozitate si folosite ca :

• Alcool etilic, soluţia de alcool etilic fiind un lichid foarte inflamabil - fraza de risc R11 – Fisa tehnica anexata

• Acid sulfuric tehnic produs periculos Xi, C, R 35, provoacă arsuri grave. Fisa tehnica anexata

• Soda caustica solida, - produs periculos C (corosiv) R 35 provoacă arsuri grave Fisa tehnica anexata

• Azotat de amoniu (ingrasamant azotos) material explozibil în amestec cu produse petroliere,

Functionarea obiectivulului poate prezenta riscul apararitiei unor incendii sau poluarea factorilor de mediu in cazul ca nu se iau masuri constructive si de exploatare pt preintampinarea acestor evenimente

Produsul finit ETANOL sau soluţie de etanol intra in categoria produselor chimice periculoase Nr CAS 64-17-5, UN 1170, Clasa 33 LICHID FOARTE INFLAMABIL Simbol F+ Fraze de risc R11 –Foarte inflamabil, Punct de inflamare 13 0 C. Fraze de securitate: S7/9 – Păstraţi ambalajul închis, S16-A se păstra departe de căldura, S23-A nu inspira gazul,



JUDEŢUL HARGHITA

COPIE

Revizuit 0

Pagina 100 / 126

Pag. 100

S24/25- Evitaţi contactul cu pielea si ochi, S29- A nu se arunca in canalizare, S33- A se evita acumularea sarcinii electrice, S36/37/39- Purtaţi numai in ambalajul original si masca de protecţie pentru ochi/fata, S45-In caz de accident sau boala, a se consulta medicul

În conformitate cu HG 804/2007, privind controlul asupra pericolelor de accident major in care sunt implicate substanţe periculoase se menţionează; Alcoolul etilic nu este nominalizat la substanţe din Partea 1 a HG, dar ca lichid foarte inflamabil R11 la poziţia 7b Lichide foarte inflamabile nota 3 b „ (substanţe si preparate având un punct de inflamabilitate mai scăzut de 21 0C si care nu sunt extrem de inflamabile (fraza de risc R11 liniuţa a doua) Cantitatea relevanta cu limita inferioara coloana 2 în to 5.000, coloana 3 in to 50.000. Prevederea prezentei Hotărâri se aplica amplasamentelor in cadrul cărora sunt prezente substanţe periculoase in cantităţi egale sau mai mari decât cele prevăzute in anexa nr.1

• Luând în considerare cantitatea de produse periculoase estimate a fi existente in unitate cât şi categoria de periculozitate calculat, arată că unitatea nu se încadrează în prescrierile HG 804/2007 nici la limita superioară nici la limita inferioară a cantităţii relevante. Unitatea are obligaţia de a respecta prescrierile din raportul de securitate întocmit şi avizat.

• In conformitate cu art. 10 din Hotărârea susmenţionata „ operatorul este obligat sa elaboreze un raport de securitate, care trebuie sa fie înaintat SRAPM pt. amplasamente noi anterior începerii construcţiei acestora cu respectarea procedurii de evaluare a impactului asupra mediului , potrivit prevederilor legislaţiei specifice.

• Pentru reducerea riscului de explozie şi incendii se iau următoarele măsuri tehnice şi organizatorice:

• Produsul finit bioetanolul este transferat, pentru 5-10 zile, în spaţiile de depozitare situate în afara clădirii fabricii de bioetanol. Astfel, produsul principal ajunge în patru rezervoare cu capacitatea de 113 m3 fiecare (II-25 din lista de echipamente). Aceste rezervoare sunt protejate de cuve de protecţie realizate din beton armat (pct.8 din planul de situaţie) şi sunt prevăzute cu o pompe de manipulare, de evacuare, şi de protecţie contra incendiilor.

• Biogazul rezultat va fi stocat in rezervor etans ,prevazut cu dispozitive de protectie corespunzatoare, gazul produs va fi utilizat in centrala termica sau pentru generare de electricitate .

• Exploatarea cazanelor se va realiza in conformitate cu cartile tehnice a cazanelor si Normelor ISCIR

• In unitate nu se va depozita carburanti, alimentarea vehiculelor cu carburant se va realiza la statii de alimentare din exterior .

• Prin realizarea obiectivului, se va solicita şi obţine Autorizaţie de funcţionare din punct de vedere al stingerii incendiilor, conform noilor condiţii existente în unitate. Se vor dota instalaţiile cu utilajele de stângere conform normativelor în vigoare.

• Se va respecta programul privind aprovizionarea cu materii prime şi materii auxiliare, depozitarea lor în siguranţa şi folosirea lor în conformitate cu instrucţiunile tehnologice elaborate

• Prin măsurile de securitate luate pentru gestionarea materiilor prime şi a produselor ce vor fi utilizate cât şi de organizarea desfăşurării proceselor tehnologice în unitate, nu vor fi accidente industriale cu impact asupra mediului inclusiv cu impact negativ semnificativ dincolo de graniţele ţării, neexistând posibilitatea impactului transfrontier.

Urmărirea procesului tehnologic permanent, respectarea parametrilor tehnici şi funcţionali prescrişi, a normelor de protecţia muncii şi siguranţa împotriva incendiilor, unitatea va putea asigura exploatarea capacităţilor de productie dar şi respectarea condiţiilor privind protecţia sănătăţii umane cât şi a mediului.

Totodata unitatea va lua masuri ca

• Gospodărirea deseurilor toxice şi periculoase trebuie să asigure ca aceste să nu fie evacuate în condiţii ilegale, respectând cele stabilite la capitolul deşeuri.

• Un alt aspect deosebit de important este funcţionarea corespunzătoare a instalaţiilor de colectare, evacuare a apelor uzate menajere şi pluviale, funcţionarea separatorului de produse petroliere în vederea evitării poluării solului cu produse petroliere



JUDEŢUL HARGHITA

COPIE

Revizuit 0

Pagina 101 / 126

Pag. 101

Operaţiile şi factorii care cauzează existenţa riscului sunt:

• manipularea substanţelor inflamabile a căror vapori în amestec cu aer formează mediu exploziv;

• materiale inflamabile, cât şi produsul finit.

• factorul om, gradul de instruire, disciplină, experienţă profesională;

• limitele explozive în amestec cu aer încep de la concentraţie mică;

Cauzele principale generatoare de accidente sunt: apariţia unor neetanşeităţi, pierderi de produse, evaporarea acestora, formarea unor amestecuri de vapori – aer şi declanşarea exploziei sau a incendiului cauzată de:

• folosirea focului deschis: sudură, scule mecanice ce produc scântei;

• suprafeţe fierbinţi ai unor utilaje;

• descărcări electrice sau electrostatice.

Pe baza datelor furnizate de unitate, privind cantitatea substanţelor chimice periculoase ce urmează a fi depozitate în unitate, pentru desfăşurarea procesului de producţie – prezentate la cap II, cât şi riscul prezentat, s-a calculat limita superioară şi inferioară a cantităţilor relevante conform prevederilor HGR 95/2003, aceste calcule arată că unitatea nu întră sub incidenţa prevederilor reglementării de mai sus, privind controlul activităţilor care prezintă pericole pentru accidente majore în care sunt implicate substanţe periculoase.

PLANUL DE PREVENIRE ŞI COMBATERE A POLUĂRILOR ACCIDENTALE

• Persoana care observă fenomenul de poluare anunţă imediat şeful staţiei de asfalt şi reprezentantul primăriei.

• Conducerea unităţii dispune anunţarea persoanelor cu atribuţii prestabilite pentru combaterea poluării, în vederea trecerii imediate la măsurile şi acţiunile necesare eliminării cauzelor poluării şi pentru diminuarea efectelor acesteia.

• Conducerea unităţii dispune anunţarea Inspectoratului pentru protecţia mediului şi Directia Apelor Mures . Pe parcurs va informa despre desfăşurarea operaţiunilor de sistare a poluării prin eliminarea sau anihilarea cauzelor care au produs poluarea şi de combaterea efectelor acesteia.

• Şeful statei va lua măsuri operative în vederea depistării sursei de poluare şi va dispune imediat oprirea deversării pe sol.

• 5. După eliminarea cauzelor poluării accidentale şi după îndepărtarea pericolului răspândirii substanţelor poluante, conducerea unităţii va informa Directia Apelor Mures si şi APM Harghita Miercurea Ciuc.

• La solicitarea autorităţilor de gospodărirea apelor, conducerea unităţii dispune subordonaţilor colaborarea cu aceste organe în vederea stabilirii răspunderi lor şi a vinovaţilor pentru poluarea accidentală produsă.

8. DESCRIEREA DIFICULTĂŢILOR

In timpul întocmirii studiului de impact nu au fost elemente deosebite care să îngreuneze întocmirea acestui studiu, beneficiarul asigurând documentaţiile necesare, atât cele legate de proiectul contructiilor, aprobărilor organelor abilitate, cât şi a utilajelor ce urmează a fi montate în obiectiv.



JUDEŢUL HARGHITA

COPIE

Revizuit 0

Pagina 102 / 126

Pag. 102

9. CERINŢELE BAT PENTRU INSTALATII DE PRODUCERE BIOCOMBUSTIBIL

La alegerea instalaţiilor, si utilajelor cat si a proceselor tehnologice aferente proiectului SC Tehnical Trade SRL sunt respectate cerinţe BAT specifice pentru domeniul de productie cat gospodarirea materiilor prime si reutilizare maxima a resurselor utilizate , concretizat prin:

• Managementul de mediu

• Monitorizare

• Tehnici pentru reducerea consumurilor de materiale şi de energie.

• Producerea de biogaz prin reutilizarea borhotului rezultat din proces

• Asigurarea intregii energii termice din biogaz obtinut prin fermentarea metanica a borhotului

• Utilizarea biogazului suplimentar pt producere de energie electrica pt scopuri interne

• Spalarea gazelor la fermentare in vederea evitarii eliminarii alcool etilic in aer .

• Recuperarea caldurii in diferite faze ale procesului tehnologic

• Tehnici adecvate pt retinerea emisiilor de praf de la diferite faze de lucru .

• Utilizarea in agricultura a namolului produs ca ingrasamant bio .

• Cooperarea intre producatorii agricoli si unitate in vederea asigurarii materiilor prime si valorificarea produselor secundare in vederea obtinerii unor productii agricole superioare

• Gestionarea corespunzătoare a deşeurilor generate.

• Auditul privind minimizarea deşeurilor (minimizarea utilizării materiilor prime)

• Audit privind minimizarea consumului de energie termica si electrica

Aceste principii generale vor fi implementate si in timpul productiei prin masurile concrete la punere in functiune a unitatii

10. CONCLUZII PRIVIND EVALUAREA IMPACTULUI

Evaluarea impactului datorat obiectivului proiectat s-a efectuat pe baza unei grile de apreciere a nivelului de afectare a calităţii mediului prin întocmirea unei matrice de atribute şi domenii de apariţie a impacturilor.

Fact

or

de

med

iu

Indicatori

Impact în timpul executării obiectivului

Impact datorat funcţionării obiectivului

Pozitiv net Negativ net

Pozitiv net Negativ net

0 1 2 3 4 5

A

ER

01 Difuzie 0 0

02 Pulberi în suspensie X X

03 Oxizi de azot X 0*

04 Oxizi de sulf - 0*

05 Monoxid de carbon X 0*

06 Plumb 0 0

07 Vapori de hidrocarburi 0 0

08 Mirosuri X X

A

PA

9 Siguranţa acviferului 0 0*

10 Produse petroliere 0 0

11 Suspensii 0 0



JUDEŢUL HARGHITA

COPIE

Revizuit 0

Pagina 103 / 126

Pag. 103

12 Şocuri de pH 0 0

13 CCO-Cr 0 0

14 CBO5 0 0

15 Nutrienţi (azotaţi, fosfaţi) - 0

16 Compuşi toxici (metale grele) 0 O

SO

L

17 Plumb X 0

18 Hidrocarburi din petrol X 0*

19 Folosinţa iniţială - 0

EC

OLO

GE

20 Vegetaţie terestră naturală X 0*

21 Specii pe cale de dispariţie 0 0*

22 Recolta agricolă 0 0

23 Peşti, păsări de apă, melci 0 0

24 Vânat mic 0 0

SOC

IAL

ECO

NO

MIC

Um

an

25 26 27

Modul de viaţă X X

Aspecte psihologice - X

Aspecte fiziologice X X

Eco

no

mic

. 28 29

Stabilitatea ec. reg. X X

Venitul sectorului public - X

Notă: 0 – impact minim; X – impact mediu;

0* - impact neglijabil în cazul funcţionării obiectivului în condiţii de siguranţă

Lucrarea de faţă reprezintă studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru obiectivul Fabrica biocombustibil bioetanol in localitatea Remetea Judeţul Harghita realizat de S.C. Tehnical Trade SRL Miercurea Ciuc. Realizarea proiectului de fabricare a bioetanolului va prezenta un impact redus şi moderat asupra mediului după cum reiese din matricea de evaluare, datorită rezolvării prin proiect a protejării factorilor de mediu după cum urmează :


• Pentru protecţia aerului se vor folosi utilaje de construcţie moderne, cu emisii minime de noxe în gaze de eşapament

• Materialele de construcţie pulverulente vor fi depozitate în buncăre etanşe

• Pentru protecţia solului stratul superior va fi decopertat cu atenţie deosebită, se va depozita separat şi va fi folosit pentru refacerea zonelor verzi

• Alimentarea utilajelor cu motorină se va executa numai în afara şantierului pentru evitarea poluării solului cu hidrocarburi lichide

• Schimbarea uleiurilor minerale se va face în ateliere de reparaţii pentru a evita scurgerile de uleiuri pe pământ. Solul amestecat cu hidrocarburi lichide este un deşeu periculos şi trebuie neutralizat ca atare.

• După terminarea lucrărilor de construcţii se vor realiza spaţii verzi pe terenurile rămase pe amplasament

• Se va minimaliza poluarea solului cu materiale de construcţii, în special cu ciment.

• După terminarea lucrărilor, deşeurile de construcţii vor fi transportate în locuri special amenajate, aprobate de Consiliul Local

• În ceea ce priveşte factorul de mediu ape de suprafaţă şi subterane - în condiţii unor lucrări de construcţii corecte a obiectivului, impactul produs asupra apelor este redus.

• Pe amplasamentul investiţiei nu vor fi depozitate materiale pulverulente în buncăre deschise, nici motorină sau uleiuri minerale



JUDEŢUL HARGHITA

COPIE

Revizuit 0

Pagina 104 / 126

Pag. 104

• În limita posibilităţilor în prima fază a construcţiilor se va realiza reţea de drumuri betonate, reţeaua de canalizare pluvială pentru a proteja calitatea apelor de suprafaţă.

• În perioada construcţiilor nivelul de zgomot câteodată poate depăşi valorile admise de standardele în vigoare. Având în vedere distanţa mare a şantierului până la casele de locuit cele mai apropiate şi faptul că lucrările de construcţii se vor desfăşura în timpul zilei, locuitorii comunei nu vor fi afectaţi de zgomotul produs de construcţii.

• O parte din utilajele vor fi transportate asamblate la şantier, numărul de transporturi pe drumurile judeţene Dj 153 C ţi D va creşte semnificativ. Pentru diminuarea zgomotului se recomandă reabilitarea drumurilor şi asfaltarea porţiunilor cu piatră cubică şi de macadam






• Emisia de dioxid de carbon tehnologic nu este limitată în normele de emisie, evacuarea prin coş contribuie la dispersia gazului, până la o utilizare a acestui gaz







• În ceea ce priveşte pericolul incendiului şi de explozii, pericolul există la depozitarea şi manevrarea bioetanolului obţinut. Menţionăm că toate instalaţiile vor fi legate la pământ pentru a evita apariţia



JUDEŢUL HARGHITA

COPIE

Revizuit 0

Pagina 105 / 126

Pag. 105

scânteilor din cauza electricităţii statice, sistemul de stingere şi de răcire a rezervoarelor rezolvă pericolele aprinderii prin fluxul puternic de apă de incendiu. La umplerea autocisternelor vor fi luate măsuri de prevenire şi stingere a incendiului asemănătoare ca la staţii de benzină.





Recomandări pentru fazele următoare a proiectului si dupa punerea in funcţiune a obiectivului.:

• Se vor respecta amplasamentul si aliniamentul construcţiilor prevăzute in Regulamentul Local de Urbanism aferent PUZ aprobat, zona staţia de asfalt. POT maxim 20 %, CUT maxim 0,21

• Respectarea în exclusivitate a proiectelor tehnice şi a disciplinei tehnologice pentru a evita poluarea generală si inspecial poluarea aerului sau a accidentelor legate de producerea si manipularea produselor finite , sau auxiliare toxice, ştiut ca orice abatere de la tehnologia prescrisa periclitează integritatea instalatiei si poate conduce la efecte nedorite. cu consecinţe grave asupra mediului sau sanatatii oamenilor.

• Respectarea instructiunilor tehnologice de manevrare a produselor secundare , conducerea in siguranta a procesului tehnologic de producere a biogazului , controlul strict al procesului evitand orice scapari de biogaz , utilizare in siguranta a acestuia in centrala termica proprie , si controlul final ca flacara de veghe sa incinereze gazele reziduale evitand ca aceste sa ajunga in atmosfera Depozitarea si utilizarea namolului deshidratat , rezultat in urma procesului tehnologic in agricultura respectand normele legale in acest sens si principiul cu cele mai bune practici agricole

• Exploatarea în condiţii de siguranţă a tuturor instalaţiilor conform prescrierilor tehnologice. La punerea în fucţiune a obiectivului se va stabili un plan de monitorizare de detaliu, cu prevederi precise pentru beneficiar, de supraveghere a funcţionării din punct de vedere al protecţiei mediului. Pe lângă supravegherea curentă, realizată de personalul unitatii , se va asigura supravegherea calităţii aerului, a apelor evacuate în reţeaua de canalizare menajera si pluvială, a solului şi subsolului precum şi a apelor subterane. Pentru acestea periodic se vor preleva probe şi se vor efectua analize de laborator.

Având în vedere concluziile studiului de impact, ţinând cont de impactul pozitiv asupra factorului uman şi impactul negativ redus asupra unor factori de mediu, apreciem că sunt îndeplinite exigenţele autorităţii locale, Inspectoratul de Protecţie a Mediului Harghita , pentru obţinerea acordului de mediu, pentru de execuţie a lucrărilor proiectate, condiţionat de recomandările şi măsurile compensatorii prezentate în capitolul anterior.

Orice modificare a valorilor prevăzute în documentaţia tehnică sau constatate la darea în exploatare a obiectivului care a constituit elemente de analiză în prezentul studiu, conduce la anularea concluziilor prezentate în lucrare.



JUDEŢUL HARGHITA

COPIE

Revizuit 0

Pagina 106 / 126

Pag. 106

ANEXE - PIESE DESENATE

• Planul de încadrare in zonă: 1:410.000;

• Planul de situaţie a obiectivului: fara scara

• Planul de situaţie a obiectivului: scara 1:1000

• Planuri de amplasare conducte de alimentare

• Gospodăria de apa Scara 1: 100

• Breviare de calcul: 1,2,3

ALTE DOCUMENTE

Certificat de urbanism nr 26/20.07.2010.

Adresa APM Harghita, Miercurea Ciuc nr 8223/2010.

Adresa ARPM nr. 5639/18.05.2011.

Adresa SC Tehnical Trade SRL. Nr. 102/2011, privind epurarea apleor uzate.

Precontract prestări de servicii încheiat cu SC Redis SA, privind preluarea apelor uzate în canalizarea menajeră a

localităţii Remetea.

Adresa din partea SC Redisz SA Remetea.

Contract de concesiune nr 4857/2010.

Adresa DSSVSA Harghita nr 4266/1010.

Adresa Direcţia de Sănătate Publica Harghita.

Fise tehnice de securitate pt produse periculoase utilizate.

Studiu geotehnic.

Specificarea aria de protecţie specială avifaunistica ROSPA0033.

Documente tehnice puse la dispoziţie de beneficiar.

Breviare de calcule 1, 1a, 2, 2a, 2b, 2c.

Studiu de dispersia gazelor.

ELABORAT

S.C. TOTAL PROIECT S.R.L

Odorheiu Secuiesc



JUDEŢUL HARGHITA

COPIE

Revizuit 0

Pagina 107 / 126

Pag. 107

11. SCURT REFERAT NETEHNIC

Prezentul proiect are ca scop construirea şi punerea în funcţiune a unei fabrici biocombustibil pentru transport, constând din bioetanol, cu o capacitate de producţie de 10.000 to. de bioetanol/an în comuna Remetea, jud. Harghita. Pentru producerea bioetanolului se va utiliza, ca materie primă cerealele şi cartofii, sursa de aprovizionare fiind asigurată de producătorii agricoli din judeţul Harghita, care are un potenţial remarcabil în acest sens. Procesul tehnologic al fabricării bioetanolului este unul clasic -, folosit în general pentru producerea alcoolului etilic iar valorificarea produsului finit nu va întâmpină riscuri în procesul de comercializare.

Prin implementarea prezentului proiect se urmăreşte obţinerea bioetanolului printr-o tehnologie noua şi neconvenţională de conversie şi valorificare a surselor regenerabile de energie (biomasa din cartofi, porumb, grâu, secară). Rezidiurile obţinute ca urmare a procesului tehnologic, vor fi transportate la secţia de biogaz al fabricii, unde printr-un proces biochimic se va obţine biogaz, care prin transformare va fi valorificat integral în cadrul fabricii de bioetanol în energie electrică şi termică.

Obiectivul prezentului proiect îl constituie realizarea unei noi unităţi industriale pentru producerea bioetanolului, prin procesarea produselor agricole din împrejurimi (cartofi şi diferite cereale) în vederea obţinerii biocombustibil pentru transport - cod CAEN 2059. Astfel se va realizarea şi se va pune în funcţiune o fabrica de biocombustibil pentru transport - constând din bioetanol cu o capacitate de producţie de 10.000 to bioetanol/an, la un regim de funcţionare de 7200 ore/an. Unitatea se va realiza in comuna Remetea satul Remetea, judeţul Harghita, materiile prime necesare fiind aprovizionate din zonă, totodată produsele secundare rezultate din procesul tehnologic (nămolul deshidratat după obţinerea biogazului) se vor utiliza in agricultură.

Derularea acestui proiect se integrează în mod nemijlocit în obiectivele generale şi specifice definite în Schema de Ajutor de stat nr. N578/ 2009 pentru "Stimularea dezvoltării regionale prin realizarea de investiţii pentru procesarea produselor agricole şi forestiere în vederea obţinerii de produse neagricole ", instituită potrivit Ordinului ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 12/2010.Astfel prin realizarea de către SC TECHNICAL TRADE SRL a investiţiei "Construire fabrică de biocombustibil - bioetanol - pentru transport" în comuna Remetea, jud. Harghita, vizează, în primul rând, îmbunătăţirea nivelului general de performanţă al societăţii comerciale, prin creşterea competitivităţii acestuia.

Potrivit normelor europene, România, alături de toate ţările europene, trebuie să ia măsuri în vederea înlocuirii benzinei şi motorinei utilizate în transport; cu biocombustibili, care ar urma să reprezinte min. 5,75% până la 31 decembrie 2010 şi 20% până în anul 2020 din consumul total anual. Preţul unui litru de bioetanol, este mult mai mic faţă de cel al unui litru de benzină. Directiva DE 2003/30/CE prevede promovarea utilizării biocombustibililor şi a altor combustibili regenerabilii, în special în sectorul transporturilor, ca parte a politicii UE de reducere a dependentei de importul de energie şi de scădere a emisiilor de gaze ce generează efectul de seră. Astfel, în directiva menţionată sunt prevăzute termene pentru ca statele membre să ia măsuri astfel încât pe pieţele lor să fie promovaţi biocombustibilii care să înlocuiască intr-un procent de 20% a consumului total de energie la termenul limita anul 2020.

Fabrica de bioetanol proiectată realizează procesarea materiilor prime agricole vegetale (cereale, cartofi, etc.) respectiv transformarea conţinutului de amidon al acestora, prin hidroliză, în bioetanol. Conţinutul de amidon al cerealelor este cuprins între 50% şi 65%, iar după uscare conţinutul lor în substanţă uscată este de peste 80%. În cazul cartofului conţinutul de amidon reprezintă 12-20%, iar cel în substanţă uscată de 23%. În medie, dintr-o tonă de cartofi (conţinut de 17% amidon) se obţin 80-100 kg alcool. Fabrica de bioetanol proiectată pentru atingerea capacităţii de producţie proiectate de 10.000 t/an bioetanol, va trebui să aibă anual un număr de 7200 ore de funcţionare. În scopul atingerii de producţie proiectate de 10.000 t/an de bioetanol, trebuie asigurat un dozaj de amidon de circa 3,2 - 3,3 to/h.

În urma procesului de producţie a bioetanolului din cartofi şi diferite cereale rezultă biomasă constând din borhot la temperatura ridicată, care reprezintă o resursă regenerabilă din care se poate produce biogaz. care va asigura o parte din energia electrică şi termică necesara în procesul de producţie a bioetanolului. Energia astfel produsă din sursa regenerabilă va fi utilizată de unitate, exclusiv în activitatea proprie.



JUDEŢUL HARGHITA

COPIE

Revizuit 0

Pagina 108 / 126

Pag. 108

Într-o formulare sintetică, în cazul fabricii de bioetanol ce se va construi, aprovizionarea resurselor de materii prime

şi materiale va reprezenta activitatea prin care se vor asigura elementele input necesare consumului productiv, în

volumul, structura şi la termenele care să sprijine o activitate continuă şi derulată la capacitate maximă. Piaţa de

aprovizionare cu materii prime necesare producţiei de bioetanol se va localiza în special la nivelul marilor

producători de cereale şi cartofi din raza judeţului Harghita. În calcule s-a luat în considerare şi ipoteza că o parte din

materia primă va putea fi asigurată şi de la producătorii din judeţele limitrofe judeţului Harghita.

Conform datelor statistice, în judeţul Harghita se cultivă cereale pentru boabe (grâu; secară; orz: orzoaică; porumb;

ovăz; triticale etc.) pe o suprafaţă totală de 25.800 ha se cultivă cereale pentru boabe (grâu; secară; orz; orzoaică;

porumb; ovăz; triticale; etc.) cu o producţie anuală de 63.816 to. Cartofii se cultivă pe o suprafaţă totală de 11.600

ha, cu o producţie anuală de 204.406 to, valorificarea eficientă a acestuia produce mari probleme producătorilor în

condiţiile existenţei unei puternice pieţe concurenţiale;Prin intrarea în funcţiune a acestei fabrici de producere a

bioetanolului din comuna Remetea, se va asigura, pentru majoritatea producătorilor tradiţionali de cereale şi cartofi

din judeţul Harghita, o piaţă de desfacere sigură şi stabilă pe termen lung precum şi posibilitatea implementării unei

politici de preţ a materiei prime agricole avantajoase ambelor părţi.

Investiţia urmăreşte realizarea unei fabrici de bioetanol asigurând desfacere sigură pentru produsele tradiţionale ale agriculturii locale (cartofi şi cereale), asigurând un număr de locuri de muncă şi posibilitatea fertilizării terenurilor agricole, precum şi preluarea unor deşeuri ale unei ferme de animale şi a nămolului rezultat de la staţia de epurare a apelor uzate din Comunele Lăzarea, Ditrău şi Remetea precum şi de la Fabrica de lapte praf. Bioetanolul produs este destinat preparării amestecurilor benzină, bioetanol tip E 5 şi E 10, care contribuie la reducerea combustibilelor fosili şi la reducerea emisiilor de oxizi de azot şi a oxidului de sulf din gazele de eşapament ale motoarelor cu benzină. Totodată prin procesarea unor deşeuri (borhotul rezultat din distilare) rezultă gaz combustibil cu 50- 60 % metan, care asigură aburul şi apa caldă necesară tehnologiei şi produce şi energie electrică într-un generator antrenat de un motor cu ardere internă. Din proces rezultă o cantitate însemnată de dioxid de carbon care poate fi utilizat pentru diferite scopuri (industria alimentară, în turnătorii etc).

Prin intrarea în funcţiune a acestei fabrici de producere a bioetanolului din comuna Remetea, se va asigura, pentru

majoritatea producătorilor tradiţionali de cereale şi cartofi din judeţul Harghita, o piaţă de desfacere sigură şi stabilă

pe termen lung precum şi posibilitatea implementării unei politici de preţ a materiei prime agricole avantajoase

ambelor părţi.În scopul acoperirii 100% cu materie primă a capacităţii de producţie a fabricii de 10.000 tone

bioetanol/an, va trebui asigurată anual următoarele cantităţi de materie primă:

Denumire materie prima % din materia primă prelucrată Observatii

Cartofi 26,85 % din materia primă prelucrată

Grâu, secară 19,46 % din materia primă prelucrată

Orzoaică 29,11 % din materia primă prelucrată

Ovăz de primăvară 9,17 % din materia primă prelucrată

Porumb 15,41 % din materia primă prelucrată

Total 100% materie primă prelucrată

Unitatea va asigura nămol deshidratat pt. a fi utilizat in agricultura pt. potenţiali furnizori de produse agricole. În cadrul valorificării pe piaţa internă a bioetanolului fabricat, clienţii potenţiali sunt reprezentaţi de societăţile de rafinare a produselor petroliere.

Investiţia se va realiza în regiunea Centru judeţul Harghita comuna Remetea, care este situată la o altitudine de 750 de

metri, în partea de nord-a vest a Depresiunii Gheorgheni (numită şi Depresiunea Giurgeului), la poalele munţilor

vulcanici ai Gurghiului. Terenul unde se va amplasa unitatea de producţie are o suprafaţă de 53.599 mp, fiind situat pe

strada Melik f.n. şi este concesionat pe o perioadă de 49 de ani de la Primăria Comunei Remetea, prin contractul

nr.4857/22.07.2010 Accesul pe amplasamentul unde se va realiza investiţia se poate realiza direct de pe strada Melik

din Remetea, ultima porţiune a acesteia fiind un drum de macadam. Din punct de vedere morfologic, zona de

amplasament prezintă un relief plan.



JUDEŢUL HARGHITA

COPIE

Revizuit 0

Pagina 109 / 126

Pag. 109

Conform certificatului de Urbanism nr 26 din 20.07.2010, eliberat de Consiliul Local Remetea Judeţul Harghita, regimul juridic al terenului se prezintă în felul următor: se află în intravilanul comunei Remetea, conform PUG avizat si aprobat, este în proprietatea Consiliului local făcând parte din domeniul privat, fiind concesionat beneficiarului Conform Contractului nr.4857/22.07.2010. Regimul economic; Folosinţa actuala fâneaţă intravilan. Terenul unde se va amplasa unitatea de producţie are o suprafaţă de 53.599 mp, fiind situat pe strada Melik FN şi este concesionat pe o perioadă de 49 de ani de la Comuna Remetea, prin contractul nr.4857/22.07.2010 Accesul pe amplasamentul unde se va realiza investi ţi a se poate realiza direct de pe strada Melik din Remetea, acesta fiind un drum de macadam.

Unitatea se învecinează:

• Vest teren agricol, linia de cale ferată electrificată şi o fermă de vaci la circa 300 m,

• Est este mărginita de drumul comunal, teren agricol şi râul Mureş,

• Sud de Staţia comunală de epurare ape uzate menajere, zonă agricolă, câteva case de locuit şi linia CFR

• Nord cu prelungirea străzii Melik, Râul Mureş, terenuri agricole

Distanţa intre unitate şi râul Mureş la nord - est este de circa 50 m.

Zona dispune de căi de comunicaţii: Acces cu mijloace auto de pe drumul Naţional 12 - DJ 153 C - Dj 153 D – strada comunală Melik. N u departe de Fabrica de bioetanol trece şi linia de cale ferată uzinală a Fabricii de lapte praf, în prezent nefolosită, ce poate fi repusă în funcţiune şi utilizată în cazul unor transporturi masive racordată la Magistrala 400.Reţea electrică de 20 KV şi 0,4 KV sunt amplasate în apropierea amplasamentului fabricii (în Staţia de epurare).

Apele uzate se propune a fi epurate în staţia de epurare a comunei Remetea transportate printr-o pompă şi o conductă directă. Poziţia acestora faţă de amplasament vor fi stabilite in proiectul tehnic .

Din punct de vedere a apărării împotriva inundaţiilor amplasamentul nu se află în zona inundabilă. Râul Mureş se afla la nord - est de unitate, la o distanta de circa 50 m, la o cotă mult inferioară.

Localitatea nu se află în interiorul zonei de protecţie a unor Situri de Importanţă Comunitară Natura 2000 instituite, dar se află în apropierea acestora şi anume aria de protecţie avifaunistica ROSPA 0033 Depresiunea si munţii Giurgelui

Pentru funcţionarea fabricii vor fi utilizate utilităţile din comună, o parte din apă va fi preluată din reţeaua de apă potabilă a comunei, apele tehnologice uzate vor fi epurate în Staţia de epurare a comunei, sistemul dispune de capacitatea necesară asigurării apei potabile şi de prelucrarea apelor uzate, dacă calitatea apelor respectă prevederile NTPA 002/2005.

Obţinerea alcoolului etilic din materii prime amidonoase (cartofi, porumb, grâu, orz) presupune transformarea amidonului în zahar fermentescibil, proces ce se realizează sub acţiunea enzimelor aminolitice. Pentru favorizarea procesului de hidroliza este necesara fierberea sub presiune a materiilor prime, tratament care determina gelificarea amidonului, care necesita un consum ridicat de energie. Marea majoritate a plantelor conţin amidon în diferite proporţii, produs prin fotosinteză, cu ajutorul energiei solare din bioxid de carbon şi apă. Prin acest procedeu natural se consumă, în frunzele plantelor, dioxidul de carbon din atmosferă, sub acţiunea razelor solare.

Transformarea conţinutului de amidon al cartofului, al porumbului, al grâului şi a altor cereale, prin hidroliză, în glucoză. Această reacţie are loc sub acţiunea enzimelor aminolitice, adăugate cu dozatoare în proces. Pentru a facilita contactul între apă şi amidon, materiile prime sunt măcinate în stare uscată naturală (cereale) mărimea granulelor să fie sub 1 mm respectiv zdrobit (cartofii). După introducerea lor în reactor se adaugă apa necesară (în cazul cerealelor) obţinând o suspensie de circa 30 % şi acidul sulfuric şi se încălzeşte prin injectare de abur până la 90 grade C.

Amidonul are forma de granule şi se află depus concentric în jurul unui nucleu de condensare. Drojdia, utilizată ca biocatalizator, asigură fermentarea monozaharidelor solubile în apă. În prima etapă a prelucrării materialelor de bază cu conţinut de amidon, scopul este eliminarea amidonului din cereale/cartofi prin: desfacerea lanţurilor de amidon prin fluidificare la 90° C; transferul lor în suspensie; transformarea amidonului lor în zaharide, dizolvată în aşa numit must dulce care sub actiunea drojdiei se transforma in – etanol sau alcool etilic, în același timp din reacţie rezultă o cantitate de căldură egală cu 88 KJ/mol

Sub acţiunea drojdiei are loc descompunerea glucozei în dioxid de carbon, care este un gaz mai greu decât aerul şi se elimină din proces. Enzimele produse de drojdie sunt active până la o concentraţie în alcool etilic de 18- 20 %, astfel prin fermentare nu se poate obţine etanol concentrat, maxim 10 % în must alcoolic.



JUDEŢUL HARGHITA

COPIE

Revizuit 0

Pagina 110 / 126

Pag. 110

Distilarea mustului alcoolic într-o coloană de distilare încălzită cu abur, alcoolul, cu temperatura de fierbere mult mai coborâtă faţă de apă se evaporă, la baza coloanei rămânând soluţia de substanţe organice din materiile prime, care nu s-au transformat în alcool, numit borhot. În urma procesului de distilare, se va obţine alcool concentrat circa 96,4 %. Menţionăm că la începutul procesului apare o fracţie în cantitate redusă formată din cetone, aldehide, material ce poate fi folosită ca solvenţi organici sau combustibili.

Borhotul este introdus în vase de reacţie , unde sub acţiunea unor bacterii, în condiţii anaerobe la temperaturi de circa 37- 38 grade C are loc fermentarea anaerobă mezofile a substanţelor organice în dioxid de carbon şi gaz metan, proces ce are loc şi în timpul putrefacţiei materialelor organice. Concentraţia metanului când procesul se stabilizează poate să ajungă la 55- 60 %, iar acest gaz poate acţiona un motor de ardere internă, producând energie electrică şi un flux de apă fierbinte, ce se foloseşte la preîncălzirea fluxurilor tehnologice. În afara borhotului pot fi transformate în biogaz nămolul de la staţia de epurare ape uzate menajere, deşeuri agricole zootehnice, crescând astfel randamentul instalaţiei şi eficienţa energetică şi financiară.

Biogazul este colectat într-un balon şi trimis în motor, poate fi utilizat şi în cazanul de abur. Dacă toate cantitatea de gaz nu poate fi preluate, poate fi arsă la făclie.

Din borhot prin centrifugare se separa nămolul (40 - 50 t/zi la capacitatea nominală), ce poate fi folosit la îmbunătăţirea solurilor agricole, fiindcă nu conţin metale grele sau alte materiale periculoase. Lichidul rezultat din centrifugare este pompată în staţia de epurare a localităţii.

Tehnologia de procesare a materiei prime agricole în bioetanol se desfăşoare pe 4 trepte:

• Recepţia şi depozitarea materiei prime;



• Distilare.: separarea bioetanolului din amestecul obţinut în urma fermentării.

Astfel din materia primă procesată se obţine biocombustibil – bioetanol, care este benefic pentru mediul înconjurător, cel puţin din punctul de vedere al nivelului redus de emisii nocive în atmosferă (în structura sa chimică conţine şi oxigen cu efecte favorabile pentru ardere şi emisiile de gaze de ardere).

În urma procesului de producţie a bioetanolului din cartofi şi diferite cereale rezultă biomasă constând din borhot la temperatura ridicată, care reprezintă o resursă regenerabilă din care se poate produce biogaz. Acest fapt va fi valorificat în cadrul noi investiţii în sensul că borhotul va fi utilizat în ca şi materie primă pentru producerea biogazului, care va asigura o parte din energia electrică utilizată în procesul de producţie a bioetanolului. Energia astfel produsă din sursa regenerabilă va fi utilizată de SC TECHNICAL TRADE SRL exclusiv în activitatea proprie.

Biogazul este de fapt un amestecul de gaze (metan, hidrogen şi bioxid de carbon etc.) de origine biogenă care ia naştere în urma procesului de fermentaţie a biomasei. Aceste gaze generează, prin ardere, energie electrică termică prin următorul lanţ: biomasă-biogaz--curent electric şi agent termic.Reziduurile rezultate din procesul tehnologic se pot folosii ca îngrăşăminte agricole şi astfel se realizează un circuit închis, nepoluant. Astfel în cadrul fabricii de bioetanol ce se va construi, va exista o unitate de producţie de bioetanol şi una de biogaz, care tehnologic se interconectează, atât în privinţa circuitului materiei prime, cât şi din punctul de vedere al energiei electrice termice produse. Energia din surse regenerabilă obţinută - biogazul constând din curent electric şi agent termic va fi utilizat în exclusivitate în procesul de fabricaţie propriu al fabricii de bioetanol.

În concluzie se poate afirma că: necesitatea investiţiei, ce urmează a se demara, este motivată cel puţin prin prisma respectării prevederilor europene cu privire la ponderea biocombustibililor în totalul carburanţilor comercializaţi, dar in acelaşi timp răspunde şi unei cerinţe ecologice din Cartea Albă a UE, privind reducerea dependenţei de petrol în sectorul transporturilor (care este actualmente de aproximativ 98 %) prin folosirea combustibililor alternativi asigurând astfel şi reducerea emisiilor de CO2 în atmosferă.

Principalele etape ale fluxului tehnologic în cadrul unităţii de producţie ale bioetanolului sunt următoarele:



JUDEŢUL HARGHITA

COPIE

Revizuit 0

Pagina 111 / 126

Pag. 111

Tehnologia de procesare efectivă a materiei prime agricole în bioetanol se desfăşoară pe 4 trepte:

• Recepţia şi măcinarea materiei prime;



• Distilare: separarea bioetanolului din amestecul obţinut în urma fermentării.

• Reutilizarea deșeurilor, producerea biogazului si a îngrășămintelor pt. agricultura

Caracteristicile tehnice ale utilajelor,echipamentelor şi dotărilor care vor fi achiziţionate în cadrul proiectului defalcat pe obiecte de investiţii sunt prezentate în tabelul 1.6.3.

Fabrica de bioetanol proiectată realizează procesarea materiilor prime agricole vegetale (cereale, cartofi, etc.)

respectiv transformarea conţinutului de amidon al acestora, prin hidroliză, în bioetanol. Conţinutul de amidon al

cerealelor este cuprins între 50% şi 65%, iar după uscare conţinutul lor în substanţă uscată este de peste 80%. În cazul

cartofului conţinutul de amidon reprezintă 12-20%, iar cel în substanţă uscată de 23%. În medie, dintr-o tonă de

cartofi (conţinut de 17% amidon) se obţin 80-100 kg alcool.

Fabrica de bioetanol proiectată pentru atingerea capacităţii de producţie proiectate de 10.00 t/an bioetanol, va trebui să aibă un regim de funcţionare de 7200 ore /an, trebuie asigurat un dozaj de amidon de circa 3,2 - 3,3 to/h.

În urma procesului de producţie a bioetanolului din cartofi şi diferite cereale rezultă biomasă constând din borhot la

temperatura ridicată, care reprezintă o resursă regenerabilă din care se - poate produce biogaz. Acest fapt va fi

valorificat în cadrul noi investiţii în sensul că borhotul va fi utilizat în ca şi materie primă pentru producerea biogazului,

care va asigura o parte din energia electrică şi termică utilizată în procesul de producţie a bioetanolului. Energia astfel

produsă din sursa regenerabilă va fi utilizată de SC TECHNICAL TRADE SRL exclusiv în activitatea proprie.

Materiale auxiliare utilizate :Acid sulfuric tehnic pt. corectarea pH, la zaharificare. Soda caustica solida, utilizat in

procesul de spălare CIP a utilajelor tehnologice. Enzima a amilază, utilizat in procesul de hidroliza materiilor prime

.Enzima glukoamilaz, utilizat in procesul de zaharificare .Azotat de amoniu (îngrășământ) /an. Superfosfat

(îngrăşământ) cca. 20 to/an.

Atât în cadrul unităţii de fabricare a bioetanolului cât şi a biogazului se produce exces respectiv necesar de căldură.

Necesarul de căldură la nivelul fabricii de bioetanol se prezintă în special sub formă de necesar de aburi. În vederea

asigurării aburului în cantitate suficientă, se vor utiliza două surse alternative, şi anume:

În urma procesului de producţie a bioetanolului, din fabrica de bioetanol este evacuată " zilnic în medie o cantitate de

530 m3 borhot la temperatura de 95oC, sistemul de schimbător de căldură (V -5) va asigura ca această căldură să fie

utilizată pentru preîncălzirea apei de alimentare a cazanelor (V-2, şi VI-3 din lista de echipamente) La fel şi în cazul

motorului de gaz (III-9 din lista de echipamente) surplusul de energie termică degajată va fi utilizată prin instalaţiile

111-3, 111-4, 111-5 din lista de echipamente pentru menţinerea temperaturii unităţilor de fermentare.

Din punct de vedere energetic principalele utilaje din dotarea construcţiilor sunt următoarele:

• Motor pe gaze (va utiliza ca şi combustibil biogazul produs în fabrică daca va fi in plus) - cu o capacitate minimă de 500 kW- instalat în container, prevăzut cu radiator, schimbător de căldură pt. gaze eşapament, coş de evacuare, amortizor de sunete, sistemele de siguranţă şi de conectare, sistem PSI şi de siguranţă. Acesta va asigura o parte din energia electrică necesară în fabrică

• 2 cazane de abur pentru combustibil biomasă de 2,7 MW cu accesorii: coş de fum, instalaţie de încărcare, unitate de comandă, echipamente de protecţie şi deservire



JUDEŢUL HARGHITA

COPIE

Revizuit 0

Pagina 112 / 126

Pag. 112

• Cazan de abur cu combustibil gaz (va utiliza ca şi combustibil biogazul produs în fabrică) de 2,2 MW şi accesorii: coş de fum, unitate de comandă, echipamente de protecţie şi deservire


La pornire si in funcţie de necesitaţi, aburul va fi asigurat de doua cazane de abur de 2,7MW (V -2 din lista de

echipamente) funcţionând pe, bază de combustibil de biomasă.

Prin această soluţie alternativă se poate asigura necesarul de energie termică / pentru funcţionarea fără întreruperi a

fabricii de bioetanol, chiar şi în cazul în care unitatea nu poate asigura necesarul de biogaz pentru cazanul funcţionând

pe bază de combustibil de biogaz.În fabrică se va utiliza sistem de distribuire termica - care asigură distribuirea

cantităţii de căldură de 7,2 to abur - cu accesorii (V -4 din lista de echipamente)- pentru captarea surplusului de

energie termică respective egalizarea necesarului.Procesul de răcire va fi asigurat de turnul, coloana de răcire (V -1

din lista de echipamente), aici va fi conectată hidroliza (asigurată de echipamentele II -4, II -8) şi schimbătoare le de

căldură a fermentatoarelor (asigurată de echipamentele 11-13, II-14, 11-15, II-16).La fel şi în cazul motorului de gaz

(III-9 din lista de echipamente) surplusul de energie termică degajată va fi utilizată prin instalaţiile 111-3, 111-4, 111-5

din lista de echipamente pentru menţinerea temperaturii unităţilor de fermentare.

Alimentarea cu apă potabilă al unităţii pentru consumul igienico sanitar se va realiza din reţeaua de apă potabilă

existentă a comunei Remetea construită conform unui proiect Solel Bone. Apa potabilă se pompează din 8 puţuri

săpate, se tratează şi este pompată în distribuţiile din comunele Ditrău şi Remetea.Apa necesară procesului

tehnologic, cat si pentru alimentarea hidranţilor se va asigura din stratul freatic , prin puţuri colectoare.

Amplasamentul puţurilor , debitele captate , capacitatea pompelor sisteme de distribuţie ,se stabilește pe baza

studiul hidrogeologic şi avizului de gospodărire a apelor.

Apa este utilizată la spălarea cartofului şi la umidificarea fainei obţinute din măcinarea porumbului, grâului, secarei

sau orzoaicei, ca apă de alimentare la cazanele care produc abur tehnologic viu , instalaţie de răcire , spălare CIP,

spălare autovehicule , precum şi ca apă potabilă şi igienico- sanitară pentru personal şi apă de incendiu.

Asigurarea energiei electrice necesare unităţii de producţie va fi realizată în două modalităţi: din reţeaua naţională de

electricitate printr-un branşament la postul de transformare de joasă tensiune, dimensionarea acestuia va corespunde

consumului energetic proiectat din surse proprii prin transformarea biogazului cu ajutorul motorului pe gaze (cu o

capacitate minimă de 500 kW) - generator biogaz - în energie electrică cadrul Elementele de dimensionare, breviarele

vor face parte din proiectul tehnic.

Sursele de poluanţi pentru apa, in timpul exploatării instalaţiilor de producere bioetanol

In industria fabricării alcoolului etilic (alcool etilic din cereale) care in prezenta investiţie va fi produs ca bioetanol pentru transport, principalii surse de poluanţi pentru ape reprezintă: fazele de spălarea si pregătirea cartofilor, reziduuri de la distilarea alcoolului, condensul de la rafinarea evaporatului, ape uzate de la dedurizarea apelor de alimentare de la centrala termică, spălarea utilajelor, igienizarea încăperilor, ape uzate din consumul igienico-sanitar In privinţa caracteristicilor principale a apelor uzate se arată că aceste ape conţin substanţe organice solide dizolvate, produse organice cu azot şi fosfor si amidon fermentat sau produse ale acestuia. Încărcarea apelor uzate depinde de condiţiile concrete de producţie, de măsurile care se iau pentru separarea fazelor solide, in procesul de folosire a borhotului pentru producerea biogazului, in faza de filtrare deshidratarea nămolului final -

Sursele de ape uzate: din activităţile ce se desfăşoară pe amplasament sunt:

• ape uzate menajere provenite de la instalaţiile igienico - sanitare ale obiectivului;

• spălarea şi igienizarea incintelor obiectivelor;

• ape uzate tehnologice din secţii de producţie:



JUDEŢUL HARGHITA

COPIE

Revizuit 0

Pagina 113 / 126

Pag. 113

• apă uzată de la spălarea cartofilor care este tratată într-un decantor care reţine impurităţile provenite în special din pământ depus pe tubercule de cartofi şi este recirculată .

• apă uzată din procesul de fabricare bioetanolului si a biogazului, concret de la instalatia de deshidratare a nămolului, care separa faza solida (care se trimite pentru folosire in agricultura) si faza lichida care conţine substanţe organice, azot, fosfor, urme de acid sulfuric şi sulfuros .

• Fracţia II , de baza de la coloanei de rectificare, fara conţinut de alcool , si apa de spălare CO2 :

• Ocazional vor fi eliminate ape uzate care a fost utilizat pentru spălarea utilajelor sistem, CIP cu conţinut redus de sodă caustică

• ape uzate de la compartimente de deservire: centrala termică, centrala frig,

• ape uzate de la spălarea autovehiculelor (după ce au trecut prin separator de produse petroliere)

Calitatea apelor uzate generate tip menajere

• Ape uzate rezultate din centrala termica: Apele uzate rezultate de la centrala termică nu sunt ape poluate, intrând în categoria apelor uzate orăşeneşti, conţinând: suspensii provenite de la spălarea filtrelor, clorură de sodiu de la instalaţia de dedurizare cât şi purja cazanelor (similare unor instalaţii de aceeaşi capacitate). Apele uzate nu vor conţine substanţe extractibile cu eter de petrol ţinând cont că centrala utilizează numai drept combustibil biogaz obţinută în fabrică şi biomasă (deşeuri de lemne), încărcarea noxelor nu va depăşi prevederile NTPA 002/2005 i şi se vor evacua în canalizarea tehnologică cu următoarele încărcări.

• Ape uzate rezultate din spălare auto,: Apele uzate rezultate de la spălătorul auto vor fi preepurate prin separator de nisip si de ulei si împreună cu apele uzate din consumul igienico sanitar spălări exterioare, si de la centrala termică se vor evacua in canalizarea interna si evacuate in staţie de epurare Remetea, concentraţia noxelor încadrându-se sub prevederile NTPA 002/2005

Apele uzate tehnologice generate

• Ape uzate rezultate la deshidratarea nămolului: Apa uzată provine din instalaţiile producere a bioetanolului si a biogazului (unde a fost introdus borhotul si dejecţiile de animale) după deshidratarea nămolului fermentat si care conţine substanţe organice, azot, fosfor,

• Fracţia II (de baza de la coloanei de rectificare, fara conţinut de alcool): Compoziţia acestor ape uzate conform buletinului de analiza anexată documentaţiei: etanol 0,00%, acid acetic 0,535 mg/l, izoamyl alcool 0,18 mg/l, aldehida acetica 0,26 mg/l, acetat de etil 1,18 mg/l, total volatile 1,95 mg/l, material uscat 1,89 mg/l Conţinutul subsubstanţelor organice; NH4 + 7 mg/l, N2 organic 11 mg/l, P 2,4 mg/l, COD 97 mg/l, BOD 17 mg/l,

• Ape uzate rezultate la spălarea cartofilor: apă uzată de la spălarea cartofilor care este tratată într-un decantor şi este recirculată care reţine impurităţile provenite în special din pământ depus pe tubercule de cartofi

• Ape uzate rezultate la spălarea instalaţiilor tehnologice sistem Cip: apă uzată, care conţine urme de soluţii tehnologice, hidroxid de sodiu urme de acid sulfuric si acid sulfuros

Instalaţii de preepurare a apelor uzate tehnologice . Menţionam ca procesul de metanizare , de obţinere a biogazului aplicat in unitate, insași poate fi considerat ca un proces de epurare biologica a apelor uzate rezultate cu conţinut important de substanţe organice biodegradabile . Condiţiile concrete de conducere a procesului tehnologic poate asigura transformare substanţelor biodegradabile in biogaz - randamentul procesului fiind aproximat după literatura de specialitate la 85-90 %

Evacuarea apelor uzate tehnologice, asimilabile cu cele menajeră, prin instalaţiile de colectare ape uzate al secţiilor, după o parţială epurare mecanică la locul de generare în anumite cazuri, sunt colectate in incinta unitatii pt a fi evacuate in staţia de epurare a comunei Remetea. Apele uzate rezultate din procesul de fabricare a bioetanolului si după procesul de obţinere a biogazului este supus unei operaţii de deshidratare , fluidul rezultat poate conţine incarcari organice si suspensii peste valorile maxime admise prin Normativul NTPA 002/2005, in funcţie de conducerea proceselor tehnologice de eficienta procesului de metanizare .Beneficiarul si proiectantul care au vizitat unitati speciale de producere a bioetanolului susţin ca valorile maxime a parametrilor apelor uzate înainte de



JUDEŢUL HARGHITA

COPIE

Revizuit 0

Pagina 114 / 126

Pag. 114

evacuare se va încadra in limite legale . In cazul ca Incarcarea maxima a noxelor conţinute in apele uzate in vor depăși valorile maxime prevăzute in Normativul NTPA 002/2005 , in faza următoare a proiectării se vor adapta soluţii pt respectarea condiţiilor de evacuare a apelor uzate in canalizarea localităţii si ţinând contprevederile NTPA 005/2005 si de contractul încheiat cu operatorul staţiei de epurare (prin proces de preepurare în incinta unităţii a apelor uzate tehnologice.

Unitatea are obligaţia: să respecte parametrii de emisie a apelor uzate evacuate în canalizarea publică, să se încadreze în valorile maxime stabilitate prin contractul încheiat cu operatorul acestui sistem de canalizare şi să nu depăşească valorile prescrise prin HG 188/2002 modificat si complectat prin HG 352/2005 respectiv Normativul NTPA 002/2005 la toţi parametrii impuşi şi anume:

Apele pluviale de pe acoperişul clădirii, fără posibilităţi de poluare vor fi colectate prin intermediul rigolelor şi gurilor de scurgere şi sunt evacuate prin reţeaua interioară de apă pluvială în canalizarea pluvială a fabricii, fiind evacuate în canalizarea pluvială a zonei în evacuate apoi in râul Mures in baza Avizului de Gospodărire a apelor emis de Direcţia Apelor Mures.

Parametrii de evacuare se încadrează în valorile limită de descărcare prevăzute prin HG 188/2002, modificat si completat prin HG 352/2005 – respectiv NTPA 001/2005.

Unitatea are obligaţia de a respecta prevederile HG 351/2005 privind reducerea evacuărilor de produse prioritar sau prioritar periculoase in ape de suprafaţa sau sol.

În cazul realizării unei parcări pentru autovehicule transport produse finite în cadrul incintei dotarea acesteia cu un separator de produse petroliere este obligatorie.

Statii si instalaţii de epurare sau preepurare prevazute .

• Apele uzate rezultate la spălătorul de cartofi vor fi preepurate prin: decantare , si parţial recirculate –reutilizate la spălarea cartofilor

• Apele uzate tehnologice vor fi preepurate in incinta unitatii in cazul ca vor incadra in valşorile maxime admise prin contractul incheiat cu operatorul statiei de epurare si prevederile NTPA 002/2005 i.

• Apele uzate rezultate la spălătorul de autovehicule vor fi preepurate prin: separator de ulei

• Apele pluviale rezultate din zona parcări auto si platforme vor fi preepurate intr-un separator de hidrocarburi – produse petroliere cu capacitate de 10 l/sec , apoi evacuate in santul marginal a drumului de câmp se unde se evacuează in râul Mures

Masuri de diminuare a impactului În perioada de construcţie

Impactul specific activităţilor de construcţii poate fi generat pe următoarele căi:

• mediul acvatic poate fi afectat prin antrenarea de către apele de precipitaţii a pământului, nisipului şi a altor materiale de construcţii; pot apare pe luciul apei depuneri de praf şi pulberi rezultate din manevrarea materialelor de construcţii sau doar din traficul utilajelor de construcţii; aceste fenomene pot conduce la creşterea turbidităţii, provocând scăderea intensităţii fotosintezei; acoperirea; parţială a patului albiei cu pietriş şi nisip, proces care, mai ales în cazul ecosistemelor acvatice este foarte periculos, prin suprimarea sau reducerea organismelor benefice;

• impurificarea organică poate proveni din amenajarea incorectă a organizării de şantier, resturi alimentare, ape uzate fecaloid - menajere etc; acest fapt conduce la reducerea concentraţiei oxigenului dizolvat cu efecte negative asupra faunei, florei şi calităţii apei;

• Impurificarea toxică cu produse petroliere, metale sau solvenţi are efecte nocive asupra vieţii acvatice, prin reducerea diversităţii biologice, reducerea cantitativă a organismelor vegetale şi animale; posibila formare a unei pelicule de produse petroliere la suprafaţa apei are efecte asupra condiţiilor de oxigenare a apei şi de respiraţie a organismelor acvatice.

Apele subterane pot fi influenţate, de asemenea, de activităţile de construcţii şi terasamente ce se vor desfăşura prin pierderile de materiale şi substanţe cu potenţial poluant: carburanţi, ape menajere, deversări accidentale, fose de colectare a apelor uzate.



JUDEŢUL HARGHITA

COPIE

Revizuit 0

Pagina 115 / 126

Pag. 115

Pentru evitarea acestor se impun luarea unor măsuri şi anume:

• manipularea combustibililor astfel încât să se evite scăpările şi împrăştierea acestora pe sol;

• manipularea materialelor, a pământului şi a altor substanţe folosite astfel încât să se evite dizolvarea şi antrenarea lor de către apele de precipitaţii;


• colectarea şi preepurare apelor uzate rezultate din unitate in conformitate cu prescripţiile tehnologice, respectarea normelor de evacuare stabilite prin Avizul de gospodărire a apelor si contract cu operatorul serviciului de canalizare publica si staţia de epurare

• proceselor tehnologice de producţie si evitarea deversărilor de substanţe chimice sau materiale pe sol sau in canalizare

• inspectarea periodica a instalaţiilor in vederea evitării accidentelor si avariilor de utilaj

• Se interzice orice evacuare de ape uzate in apele de suprafaţa sau evacuarea in sol a apei uzate neepurate.

Surse de poluare pentru aer in timpul exploatarii instalatiilor de bioetanol Sursele de poluanţi pentru aer, in timpul exploatării instalaţiilor de producere bioetanol din analiza documentaţiei

tehnice rezultă că principalele sursele de emisie a poluanţilor în atmosferă în urma activităţii desfăşurate sunt:






• Mirosuri in cazul deranjamentelor tehnologice

Literatura de specialitate arată că în industria fabricării alcoolului etilic (alcool etilic din cereale) care in prezenta investiţie va fi produs ca bioetanol pentru transport, principalii surse de poluanţi pentru ape reprezintă: fazele de spălarea si pregătirea cartofilor, reziduuri de la distilarea alcoolului, condensul de la rafinarea evaporatului, ape uzate de la dedurizarea apelor de alimentare de la centrala termică, spălarea utilajelor, igienizarea încăperilor, ape uzate din consumul igienico-sanitar

In privinţa caracteristicilor principale a apelor uzate se arată că aceste ape conţin substanţe organice solide dizolvate, produse organice cu azot şi fosfor si amidon fermentat sau produse ale acestuia. Încărcarea apelor uzate depinde de condiţiile concrete de producţie, de măsurile care se iau pentru separarea fazelor solide, in procesul de folosire a borhotului pentru producerea biogazului, in faza de filtrare deshidratarea nămolului final -

Evaluarea emisiilor de substanţe poluante la sursele fixe si mobile enumerate mai sus s-a realizat prin:

• utilizarea datelor puse la dispoziţie de către proiectant;

• pe baza factorilor specifici de emisie recomandaţi de documentaţia ″A.P. 42 – Factori de emisie ″ elaborat de EPA în octombrie 1996 ;

• prin calculul estimativ al debitelor masice (pe baza factorilor de emisie) şi al concentraţiilor de poluanţi (pe baza debitelor masice calculaţi şi al debitului de efluent evacuat la sursă);

• prin raportarea valorilor concentraţiilor calculate la limită stabilită prin reglementările de mediu în vigoare: Ordin nr. 462/1993 al MAPPM şi Ordin nr. 756/1997 al MAPPM.



JUDEŢUL HARGHITA

COPIE

Revizuit 0

Pagina 116 / 126

Pag. 116

Dotarea centralei termice

• Un cazan de abur pentru combustibil biomasa cu putere termica de 2,7 MW cu accesorii: coş de fum, instalaţie de încărcare, unitate de comandă, echipamente de protecţie şi deservire

• 1 cazan de abur cu combustibil biomasa la pornire si de rezerva de 2,7 MW şi accesorii: coş de fum, unitate de comandă, echipamente de protecţie şi deservire

• Motor pe gaze (va utiliza ca şi combustibil biogazul produs în fabrică) - cu o capacitate minimă de 500 kW- instalat în container, prevăzut cu radiator, schimbător de căldură pentru gaze eşapament, coş de evacuare, amortizor de sunete, sistemele de siguranţă şi de conectare, sistem PSI şi de siguranţă. Acesta va asigura o parte din energia electrică necesară în fabrică


La pornire si in funcţie de necesitaţi, aburul va fi asigurat de un cazan de abur de 2,2MW (V -2 din lista de

echipamente) funcţionând pe, bază de combustibil de biomasă.

Emisii maxime de poluanţi rezultate (la funcţionare simultana a celor doua cazane biogaz in regim normal de lucru Comparând valorile emisiilor calculate si prezentate cu cele prevăzute prin Ordinul nr. 462/1993 al Ministerului Apelor Pădurilor şi Protecţiei Mediului, valorile maxime sunt respectate (concentraţia tuturor poluanţilor analizat situându-se sub pragul de alertă, care reprezintă 70% din pragul de intervenţie (valoarea limită a emisiilor în conformitate cu prevederile Ordinului MAPPM nr. 756/1997).

Din secţiile de producere a bioetanolului nu sunt emisii puternice de noxe în aer, ţinând cont de specificul tehnologiilor de producţie utilizate de desfăşurarea procesului în instalaţii închise şi nu în ultimul rând de curăţirea şi igienizarea permanenta a utilajelor şi a instalaţiilor, tot în sistem CIP.

Pentru studiul si calcularea emisiilor de noxe in aer in primul rând trebuie folosite factorii de emisie stabilit Corinair 95, iar in cazul când nu exista date se aplica Metodologia US EPA APE 42. (OUG nr 196/2005)

Calculul emisiilor de noxe din procesul tehnologic de fabricare a etanolului din cereale (alcool) s- a realizat folosind metoda US EPA AP 42.

Din procesul tehnologic rezultă:

In faza 1 al procesului tehnologic rezulta emisii de pulberi PM

Factor emisie PM in procesul de manipulare a seminţelor 1,5 kg/to seminţe, ar la măcinare transport este de 2,5 kg/t fara, adică in total cca 4 kg/to cereale manevrate si pregătite (Metodologia US EPA AP 42), când nu sunt dotări cu sisteme de depoluare

Instalatia se depoluare se proiectează ca emisiile de noxe PM (ca pierderea de cereale manevrate) sa nu depăşească max. 0,12 % - care reprezintă un debit de 6 kg/h. Praful este reţinut in filtre incat emisiile de noxe in aer se va încadra in normele legale adică concentraţia acestuia nu va depășii cele admise prin Ordin MAPPM nr. 492/1998, care specifică, la debitul masic > 0,5 kg/h, emisiile de pulberi la toate categoriile de substanţe poluante, nu trebuie să depăşească 50- mg/mc, la o dimensiune a diametrului mediu a particulelor dp < 5 micron. Praful de cereale se reintroduce in procesul tehnologic

Procesul de zaharificare 3.02.010.-06 .In timpul zaharificării, sub acţiunea amilazelor, amidonul se transforma in aproximativ 80 % maltoza si 20 % dextrina, si o parte din subtante proteice se hidrolizează transformându-se in albumoze, peptone si chiar aminoacizi, substanţe necesare înmulţirii drojdiei. Este stabilit ca procesul decurge optim la un pH de 4.6 si temperatura de 85 grade C.

Emisii de proces din aceasta faza tehnologica reprezintă emisii de COV, fiind compuse din CO, CO2,NOx, SO2 si VOCs, si depind de materii prime utilizate. Emisii VOC din proces sub forma de COV este specificat in total pentru toate fazele tehnologice.

Procesul de fermentare 3.02.010.-14 .In timpul fermentării continua înmulţirea drojdiei, conţinutul de azot solubil scade, la fel si cel proteic, fata de azot total. La fermentarea normala – principala scăderea extractului este de circa



JUDEŢUL HARGHITA

COPIE

Revizuit 0

Pagina 117 / 126

Pag. 117

1% /ora, din 1 l plămada formându-se circa 4,43 g alcool si se degaja 2,1 l CO2 degajându-se 1,13 Kcal: In timpul fermentaţiei se zaharifica si apoi fermentează si amidonul insolubil din plămada., amidonul rezidual in plămezi atinge 1,5 -2 % din azot total. Este important urmărirea si menţinerea parametrilor optimi ai procesului, necesarul de enzime specifice, pH-ul si temperatura plămezii In aceasta faza are loc degajarea puternica a dioxidului de carbon, care ia naştere în procesul de fermentare prin transformarea amidonului in alcool etilic, astfel C6H12O6 = 2 CO2+2 CH3CH2OH, din 180 kg de C6H12O6 v va rezulta 88 kg CO2 care se elimina din proces, asa cum este prezentat in schema emisiile fiind reprezentate de CO2 si etanol. La producţia preconizata va rezulta o cantitate de CO2 de 1320 kg/h, 31,6 to/zi -16.178 mc/zi eliminat in atmosfera.

Conform metrologiei US EPA AP 42 in procesul de fermentare pe langa formarea alcoolului etilic se formează acetat de etil si alcool izoamilic

Gazele rezultate din procesul de fermentare, care conţine in principal CO2, vapori de apă, cantităţi reduse de alcool si compuși volatili ai hidrocarburilor (VOCs) sunt colectate si trimise in coloana de spălare in contracurent cu apa rece. In aceasta operaţie se retine etanolul, hidrocarburile volatile (in cea mai mare parte care sunt responsabile de unele mirosuri olfactive). Apa de spălare este reintrodusa in procesul tehnologic. Gazele spălate sunt evacuate in atmosfera printr-un cos metalic de 10 m.

Din schema prezentata mai sus se observa ca din aceasta faza tehnologica emisiile de noxe reprezintă numai dioxidul de carbon, care se evacuează in atmosfera. Acest gaz fiind valoros poate fi utilizat industrial, in industria alimentara, etc, care in viitor va fi parţial sau total valorificat. Pentru dioxidul de carbon nu sunt limite de emisii impuse

Procesul de distilare 3.02.010.-15. In plămezile de fermentaţie concentraţia in alcoolul etilic este de 8.11 %, Prin distilare alcoolul etilic si toate produsele volatile in plămada trec in distilat care se cunoaște sub denumirea de spirt brut. Temperatura de fierbere a alcoolului etilic la presiunea normala este de 78,3

o C, rezulta deci ca soluţiile de

alcool – apa fierb la temperaturi cuprinse intre 78,3 si 100 o

C, cu cât concentraţia in alcool na plămezii este mai mare, cu atât vaporii vor fi mai concentraţi in alcool. Procesul de distilare se desfasoara in aparatul de distilare cu doua coloane, in prima coloana este de plămada, iar a doua consta in doua parţi coloana de îmbogăţire in spirt si coloana de epuizare. Plămada fermenta intra mai întâi in deflegmator, trece in coloana de distilare si apoi in separator de picături de plămada, ajunge in coloana a doua unde vaporii de alcool –apa trece prin deflegmator si merg spre condensator.

La distilare din procesul tehnologic rezulta uleiul de fuzel, care reprezintă un amestec de etanol, apa, izomerii alcoolului amilic, rezultat in urma rectificării, alături de alcooli superiori se găsesc cantităţi mici de esteri ai acestor acizi organici volatili si furfurol, aceasta fracţie se colectează separat si se valorifica ca atare utilizând drept solvenţi. Datorita unor component VOCs produsul are un miros pătrunzător si in timpul funcţionarii normale a procesului tehnologic nu ajunge in aer sau in ape reziduale procesul tehnologic va dispune de elemente de automatizare corespunzătoare in vederea sesizării unor deranjamente in acest sens si evitarea pătrunderii acestui „ulei „ in canalizare. Produsul se descompune la temperaturi peste valorile temperaturii ambiante, producând mirosuri caracteristice, care va fi asigurat prin dotări corespunzătoare (dotări cu sisteme de răcire)

Din cele prezentate mai sus rezulta ca procesul tehnologic este in sistem închis, circuitul materiilor prime si, intermediare a bine organizat a conceput pentru a opri pierderile de materii prime, lichide tehnologice sau produse finite si intermediare si implicit pătrunderea acestora in apa aer sau sol pe de o parte pentru evitarea pierderilor, pe de alta parte din punct de vedere a protecţiei mediului.

Este de menţionat concepţia unitara privind recuperarea in grad foarte înalt a căldurii in diferite faze tehnologice si reutilizarea acestuia, la fel si gradul înalt de valorificare a materiilor prime si a deșeurilor tehnologice.

In concluzie se poate arata ca principalii poluanţi care se evacuează in aer din procesele umidotermice de fabricare a bioetanolului din cereale, (in special din fazele de fermentare, distilare) langa emisia de bioxid de carbon reprezintă: Emisii de etanol, i compușii organici volatili VOC s, NMVOC reprezentat de acetat de etil, alcool izoamilic, alcool izobutilic. Mai poate exista emisii neimportante tehnologice de CO, NOx SO2, H2S

După Metodologia Corinair 95 (OUG 196/2005) precizează pentru emisii de hidrocarburi gazoase sub forma de COV - este stabilit ca factor de emisie NMVOC -400 gr/hl, adică 4 kg/mc alcool produs Aceasta reprezintă emisii de noxe in aer sub forma de COV de 6,94 kg/h,-1,92 gr/sec.



JUDEŢUL HARGHITA

COPIE

Revizuit 0

Pagina 118 / 126

Pag. 118

Componenţii specificaţi mai sus ale amestecului de COV emise din fazele tehnologice de fabricare a etanolului i provoacă poluarea aerului prin mirosul lor specific. Conform prevederilor anexei nr.1. a Ordinului MAPPM nr. 462/1993 dintre substanţele organice emise sub forme de vapori enumerate mai sus numai pentru aldehida acetică este prevăzută valoare limită preventivă de emisie şi anume:

• concentraţia: 20 mg/m3; debitul masic: 0,01 kg/h.

Compoziţia exacta (pentru tehnologia produsa utilizând ca materii prime amestec de cartofi si cereale) se va determina prin analize chimice de laboratoare atestate, iar concentraţia obţinuta se va compara cu cele maxime stabilite prin Ordinul MMPA nr 492/1993, încadrându-se in aceste valori maxime admise

Emisii de noxe de la producerea biogazului .În urma procesului de producţie a bioetanolului din cartofi şi diferite cereale rezultă biomasă constând din borhot la temperatura de 95

oC, care reprezintă o resursă de energie

regenerabilă din care se poate produce biogaz. Acest fapt va fi valorificat în cadrul noi investiţii în sensul că borhotul va fi utilizat ca materie primă pentru producerea biogazului, care va asigura o parte din energia electrică şi termică utilizată în procesul de producţie a bioetanolului. Energia astfel produsă din sursa regenerabilă va fi utilizată de SC TECHNICAL TRADE SRL exclusiv în activitatea proprie.

Proiectul propune o utilizare complexa a borhotului rezultat si anume: prin amestecarea cu dejecţii animale (must de

bălegar)ce se adăuga – zilnic , va rezulta un substrat i ce urmează a fi procesat prin fermentarea anaeroba

metanogena in vederea obţinerii de biogaz si un produs fermentat sărăcit in materie organica si care poate constitui

un foarte bun fertilizant agricol. Considerând concentraţia de alcool al plamadei fermentat de 8-10% va rezulta un

borhot, care amestecat cu mustul de bălegar, înaintea intrării in procesul de fermentare pentru obţinerea de biogaz

va avea in compoziţie substanţa uscata de circa 7-8 %, cu un conţinut de cca 90 % substanţe organice biodegradabile.

In cazul fermentării metanogene se poate considera după sistemul de flux orizontal, pe un grad de epuizare a

substanţei organice biodegradabile de 85- 90 %.

Biogazul va fi integral utilizat in fabrica, in centrala termica, motorul de gaz sau făclia de ardere pentru a oprii emisia gazului in atmosfera In capitolul anterior s-a prezentat emisiile de noxe in aer ca urmare arderii biogazului in CT, sau făclie si se arata ca, concentraţiile noxelor rezultate si emise in aer se încadrează in valorile maxime stabilite prin Ordinul MAPPM Nr 462/1993

Principala sursă de poluare pentru aer din aceste instalaţii reprezintă noxele rezultate cu ocazia deranjamentelor tehnologice, când descompunerea substanţelor organice conţinute borhot se acumulează fara prelucrare conţinuta sau ţinuta la temperaturi mai ridicata când substanţele organice încep sa se descompună prin fermentarea anaerobă şi aerobă răspândind mirosuri olfactive cât si alte gaze toxice periculoase. Aceste situaţii de deranjament trebuie evitat, borhotul ţinut la temperaturi corespunzătoare si prelucrat conţinu. Emisiile de gaze de la instalaţia de produs biogaz este periculos datorita conţinutului de CO2, CH4 si H2S, care acumulat in încăperi, canale poate produce explozii sau incendii sau intoxicaţii acute pentru personal Totodata instalatia trebuie verificat după un program stabilit depistând orice pierdere de gaz, care pe langa ca este periculos, are un miros deosebit.











JUDEŢUL HARGHITA

COPIE

Revizuit 0

Pagina 119 / 126

Pag. 119



In vederea reţinerii poluanţilor la locurile de generare si reducerea emisiilor de noxe in aer proiectantul a prevăzut masuri dotări corespunzătoare in vederea protecţiei factorului mediu aer astfel se menţionează :

• Instalaţii etanșe la manevrare si pregătire cereale – filtre pentru reţinerea prafului generat care este reintrodus in ciclu de fabricaţie

• Instalaţii etanșe si automatizate a fluxurilor tehnologice de producţie pentru bioetanol Bioxidul de carbon se elimina in aer de coloanele de fermentare, după spălare cu apa in coloane de spălare

• Instalaţii bine etanșate pe linia producerii biogazului, evitând scăpări de metan si apariţia unor mirosuri olfactive si persistente, arderea eficienta a biogazului produs in centrala termica dotata cu cazane automatizate privind conducerea arderii, a căror emisii de noxe in aer se încadrează in normele legale. Cazanele dispun de coșuri de dispersie calculate conform normelor tehnice in vigoare

• Existenta flăcării de veghe pentru arderea biogazului suplimentar la temperatura cuprinsa intre 800-1250 oC

• Emisiile de noxe de la mijloacele de transport se vor încadra in normele legale, fiind verificate si inspectate periodic

• In incinta drumurile si platformele vor fi betonate, si curatate, in timpul anotimpului secetos se vor stropii cu apa pentru reducerea emisiilor de particule.

Prognoza poluarii aeului in timpul fazei de executie

Impactul asupra aerului poate fi generat de utilajele de construcţii folosite pentru transportul şi punerea in operă a materialelor necesare realizării lucrărilor de amenajare şi construcţii.

În afara emisiilor de gaze de ardere mai poate apare praf ridicat prin trecerea acestor utilaje sau în urma operaţiilor de excavare - săpare sau de preparare şi punere în operă a materialelor de construcţii. Toate aceste operaţii se realizează însă pe termen scurt, astfel că impactul generat nu va avea consecinţe negative semnificative.





Prognoza impactului in faza de exploatare

• Emisiile de noxe de la cazanele utilizând lemne de foc sau biomasa lemnoasa: Concentraţiile maxime de noxe evacuate prin gazele de ardere nu vor depăşi valorile limită preventive de emisie stabilite prin Ordinele nr.462/1993 şi nr.756/1997 emise de Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului, anexa



JUDEŢUL HARGHITA

COPIE

Revizuit 0

Pagina 120 / 126

Pag. 120

nr.2, şi anume: pulberi 70 mg/mcN, monoxid de carbon (CO): 175 mg/mcN, oxizi de azot 350 mg/mcN la un conţinut de 6 % volum oxigen al efluentului gazos. Este interzisă folosirea deşeurilor de cauciuc, a maselor plastice şi a lemnelor de foc acoperite cu produse sintetice sau tratate cu produse de conservare, drept combustibil pentru încălzit.

• Emisiile de noxe de la cazanele utilizând biogaz sau gaze naturale; Concentraţiile maxime de noxe evacuate prin gazele de ardere nu vor depăşi valorile limită preventive de emisie stabilite prin Ordinele nr.462/1993 şi nr.756/1997 emise de Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului, anexa nr.2, şi anume: pulberi 3,5 mg/mcN, monoxid de carbon (CO): 70 mg/mcN, oxizi de azot 245 mg/mcN la un conţinut de 3 % volum oxigen al efluentului gazos.

• Emisiile sub formă de pulberi rezultate din întreaga activitate desfăşurată pe amplasament nu trebuie să depăşească 50 mg/mc la un debit masic de 0,5 kg/h, la o dimensiune a diametrului mediu al

particulelor (dp) ≤ 5 nm.

• Substanţele organice emise sub formă de gaze, vapori sau pulberi datorate atelierului de vopsitorie,

trebuie să se încadreze, conform Ordinului nr.462/1993 în limitele unui debit masic de ≤ 0,1 kg/h

substanţă la o concentraţie de emisie < 20 mg/mc.

• Pe tot timpul funcţionarii unităţii se va asigura funcţionarea făcliei de gaze, pentru preîntâmpina emiterea in aer a unor compușii organici periculoși sau toxici - temperatura de ardere fiind intre 800-1250 oC

• Este interzisă sesizarea olfactivă la limita incintei obiectivului a mirosurilor dezagreabile şi persistente. Sesizarea acestora indică depăşirea CMA- urilor substanţelor organice rezultate din procesul de fabricare a berii.

• Emisiile de noxe a gazelor de eşapament de la autovehicule va trebui sa se încadreze în prevederile STAS 11.359/1979 respectiv O.M.T. 537/1997, pentru autovehicule importate de la 1998, precum şi în prevederile Ordinului Ministerului Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului nr. 462/1993, Anexa 1 (concentraţii de cadmiu şi plumb).

• Concentraţiile de noxe în aerul zonei la nivel de imisie trebuie să se încadreze sub valorile limită prevăzute prin Ordinul nr. 592/2002 şi STAS 12574/1987.

In vederea prognozarii calitatii aerului in zona unitatii s-a întocmit studiul de disprsie a noxelor in condiţiile atmosferice specifice zonei, luând in considerare debitul noxelor emise, caracteristicile sursei, condiţii concrete meteorologice, viteza vântului, starea atmosferei, prezentat de roza vântului, timpi de mediere luate in considerare, orare, anuale, prezentat in planurile de dispersie anexate.

Din studiul de dispersie a gazelor rezultate din unitate , ce se evacueaza in atmosfera rezulta ca concentratiile la nivel de imisii la diferite timpuri de mediere se incadreaza in valorile legale , incat nu reprezinta o sursa de poluare in zona. Dispersia noxelor in aer este foarte buna datorita curentilor de aer existente . Mentionam ca potrivit celor aratate la capitolul 1 cazanul pe biomasa va functiona numai la punere in functiune si in caz de deranjamente.

In perioada de exploatare rezulta urmatoarele tipuri de deseuri

• Reziduurile solide colectate de la instalaţiile de pregătire pentru cereale, ca măcinare cernere cât sisteme de depoluare a acestora vor fi colectate in conteinere etanşe şi reintroduse in procesul tehnologic.

• Reziduurile solide colectate prin site si grătare de la diferite faze ale procesului tehnologic de producţie sunt evacuate în containere etanşe şi reintroduse in procesul tehnologic de fabricare a biogazului.

• Nisipul rezultat din deznisipator (de la spălătorul de cartofi si autovehicule este transportat şi utilizat ca material de umplutură sau la lucrări de construcţii, în funcţie de necesităţi.

• Grăsimile colectate în căminul de colectare grăsimi se vidanjează şi se va fi preluat de unitati atestate, care vor transporta pentru incinerare sau reutilizare.

• Nămolul rezultat, din instatia de preepurare proprie a apelor uzate tehnologice va fi reintrodus in ciclul de producere biogaz



JUDEŢUL HARGHITA

COPIE

Revizuit 0

Pagina 121 / 126

Pag. 121

• Nămolul rezultat din instalaţia de deshidratare –fabricare biogaz având, in cantitate de 45-50 to/zi, cu o umiditate de 25-30 %, va fi utilizat ca ingrasamant bio.

În mod curent, nămolurile provenite din staţiile de epurare aferente localităţilor din mediul rural, si cel din procesul de fabricare etanol din cereale nu conţin metale grele sau alte substanţe nocive pentru mediu şi sănătatea oamenilor, astfel încât ele sunt acceptate ca îngrăşământ agricol sau pentru îmbunătăţirea terenurilor silvice degradate.

Pentru a putea fi utilizate în agricultură, nămolurile reţinute şi prelucrate în instalaţiile de epurare a apelor uzate din mediul rural, trebuie să respecte prevederile Ordinului M.A.P.P.M. nr. 49/14 ianuarie 2004.

Aceste norme tehnice au ca scop valorificarea potenţialului agrochimic al nămolurilor provenite din instalaţiile de epurare, prevenirea şi reducerea efectelor nocive asupra solurilor, apelor, vegetaţiei, animalelor şi omului, astfel încât să se asigure utilizarea corectă a acestora. Deseurile vor fi colectate depozitate si valorificate conform reglementarilor legale

Surse de poluanţi pentru sol subsol si ape freatice

Aşa cum rezultă din capitolele precedente, poluarea solului poate fi generată de următoarele activităţi sau substanţe, in perioada de realizare a lucrărilor

• scăpările accidentale de produse petroliere de la utilajele de construcţie; sau produse chimice utilizate, sau a celor din fluxul tehnologic de producţie sau in timpul manipulării acestora pot sa ajungă în contact cu solul;

• Nerespectarea indicaţiilor de depozitare, manevrare sau utilizare a produselor chimice periculoase, însăși a produsului finit bioetanol care este un lichid foarte inflamabil. Produsele chimice vor fi gestionate conform fiselor tehnice de securitate a acestora si instrucţiunilor specifice interne stabilite de conducerea unităţii. Se va da o mare atenţie supravegherii depozitarii si transportului produselor finite si produselor auxiliare respectând legislaţia specifica pentru transportul produselor periculoase si toxice, evitând orice eveniment care sa genereze incendii explozii sau deversări de produse chimice pe sol sau ape

• depozitarea direct pe sol a unor deşeuri rezultate din activităţile desfăşurate pe platformele productive este interzisă

• nu se permite depozitarea direct pe sol a materialelor de construcţii;

• nu este permisă spălarea agregatelor, utilajelor de construcţii sau a altor substanţe de către apele de precipitaţii poate constitui o alta sursa de poluare a solului sau a apelor subterane.

Ca urmare o atenţie specială trebuie acordată depozitării materialelor de construcţie: agregate, ciment, armături, construcţii metalice, noroi de forare, materiale pentru finisaje, echipamente electrice etc.Depozitarea acestora direct în atmosfera sub acţiunea factorilor externi poate favoriza degradarea lor şi antrenarea de către vânt sau de apele de ploaie, conducând astfel la afectarea solului.

Se impune, de asemenea, ca platformele de lucru, de pregătire a betoanelor, alte datări necesare perioadei de execuţie, să fie cu atenţie pregătite pentru a nu afecta solul, subsolul si apele freatice. În acest caz, se recomanda îndepărtarea imediata a stratului de pământ infestat si depozitarea lui în containere până la incinerare sau depoluare.

Pulberile rezultate în procesele de excavare, încărcare, transport, descărcare a pământului pentru lucrările de terasamente, sedimentate gravitaţional pe sol, nu trebuie considerate agenţi poluanţi. Probleme pot ridica asocierea acestora cu alte substanţe poluante prezente în aerul atmosferic în acea perioadă, în cantităţi mari.

Pulberile fine rezultate la manevrarea utilajelor de construcţii ar putea intra în această categorie. Suprafeţele de sol pe care se realizează o depunere de 100 - 200 g/m²/an pot fi afectate de modificări ale pH-ului precum şi susceptibile de modificări structurale. Din punct de vedere al poluării solului, depăşirile CMA în aer ale particulelor în suspensie nu ridică probleme, atâta timp cât acestea sunt generate la manevrarea volumelor de pământ.

In perioada de funcţionare .Nerespectarea procesului tehnologic de producţie, transportul depozitarea, manevrarea materialelor a produselor chimice in special a produselor chimice periculoase poate genera, accidente incendii sau



JUDEŢUL HARGHITA

COPIE

Revizuit 0

Pagina 122 / 126

Pag. 122

explozii, cu consecinţe deosebit de grave atât asupra instalaţiei, a personalului unităţii cât si poluarea factorilor de mediu de aceea, unitatea va funcţiona pe baza autorizaţiilor si avizelor emise de organe legale, autorizaţie pentru situaţii de urgenta, plan de prevenire a poluărilor accidentale, sau daca unitatea intra sub incidenta HGR 804/2007, privind pericole de accidente majore in care sunt implicate produse chimice, va întocmi si aplica prevederile acestei reglementari .

Scăpările accidentale de produse petroliere de la utilajele de transport sau produse chimice utilizate, sau a celor din fluxul tehnologic de producţie sau in timpul manipulării acestora pot sa ajungă în contact cu solul, producând deşeuri periculoase;

Nerespectarea indicaţiilor de depozitare manevrare sau utilizare a produselor chimice periculoase, însăși a produsului finit bioetanol care este un lichid foarte inflamabil. Produsele chimice vor fi gestionate conform fiselor tehnice de securitate a acestora si instrucţiunilor specifice interne stabilite de conducerea unităţii. Se va da o mare atenţie supravegherii depozitarii si transportului produselor finite si produselor auxiliare respectând legislaţia specifica pentru transportul produselor periculoase si toxice, evitând orice eveniment care sa genereze incendii explozii sau deversări de produse chimice pe sol sau ape. Deversarea apelor uzate neepurate sau epurate necorespunzător in canalizarea menajera sau pe sol poate conduce la poluarea solului sau apelor subterane. Ţinând cont de faptul ca nămolul deshidratat este utilizat in agricultura, se vor respecta prevederile pentru utilizarea nămolului in agricultura pentru fertilizare in conformitate cui prevederile Ordinului M.A.P.P.M. nr. 49/14 ianuarie 2004. (descris detailat la capitolul deșeuri) evitând poluarea solurilor si degradarea acestora. Colectarea, depozitarea temporara a deșeurilor in conformitate cu prevederile legale, valorificarea sau eliminarea in condiţiile legii, cât si a ambalajelor, evitând imprastiere, degradarea lor in incinta care ar putea duce la poluarea solului a apelor sau răspândii mirosuri olfactive si persistente

Biodiversitate .În faza de execuţie, stratul fertil rezultat se va depozita selectiv pentru reutilizare, în această perioadă se va înregistra un impact uşor negativ, în ultima fază de execuţie a lucrărilor se vor amenaja spaţiile verzi prin utilizarea pământului vegetal şi plantări de arbuşti şi arbori ornamentali. Impactul asupra ecosistemului acvatic este negativ, redus ca importanţă şi se manifestă atât în perioada de execuţie cât şi în exploatare. In perioada de execuţie, lucrările de construcţii distrug fauna din amplasamentul construcţiilor definitive şi provizorii. La sfârşitul execuţiei, după demolarea şi îndepărtarea construcţiilor provizorii, fauna se poate reface cu rapiditate. Efectele negative din perioada de execuţie, când vegetaţia existentă este defrişată şi îndepărtată temporar de pe suprafeţele destinate organizărilor de şantier, drumurilor provizorii de acces la amplasamentul lucrărilor etc, sunt de scurtă durată şi, având în vedere suprafeţele mici afectate, sunt apreciate ca nesemnificative. Activităţile din şantier în perioada de execuţie, au impact negativ şi asupra faunei prin modificarea temporară a locurilor de adăpost, reproducere şi cuibărit. În faza de exploatare, în cazul unei exploatări normale nu va exista o alterare a vegetaţiei şi faunei terestre, asigurând creşterea şi maturizarea în timp a plantaţiilor. După darea în exploatare a sta, în cadrul proiectului de refacere ecologică sunt prevăzute lucrări prin care se redau destinaţiei iniţiale terenurile ocupate temporar, se reface vegetaţia pe amplasamentul lucrărilor de organizare a şantierului etc. Astfel încât impactul asupra vegetaţiei şi faunei terestre este de importanţă redusă. Proiectul propus nu intra sub incidenta art. 28 din OUG nr 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei sălbatice, cu modificările si completările ulterioare, amplasamentul acestuia fiind situat la circa 2,75 km de situl Natura 2000 Munţii si depresiunea Giurgeului,

Functionarea obiectivulului poate prezenta riscul apararitiei unor incendii sau poluarea factorilor de mediu in cazul ca nu se iau masuri constructive si de exploatare pt preintampinarea acestor evenimente

Produsul finit ETANOL sau soluţie de etanol intra in categoria produselor chimice periculoase Nr CAS 64-17-5, UN 1170, Clasa 33 LICHID FOARTE INFLAMABIL Simbol F+ Fraze de risc R11 –Foarte inflamabil, Punct de inflamare 13 0 C. Fraze de securitate: S7/9 – Păstraţi ambalajul închis, S16-A se păstra departe de căldura, S23-A nu inspira gazul, S24/25- Evitaţi contactul cu pielea si ochi, S29- A nu se arunca in canalizare, S33- A se evita acumularea sarcinii electrice, S36/37/39- Purtaţi numai in ambalajul original si masca de protecţie pentru ochi/fata, S45-In caz de accident sau boala, a se consulta medicul



JUDEŢUL HARGHITA

COPIE

Revizuit 0

Pagina 123 / 126

Pag. 123

În conformitate cu HG 804/2007, privind controlul asupra pericolelor de accident major in care sunt implicate substanţe periculoase se menţionează; Alcoolul etilic nu este nominalizat la substanţe din Partea 1 a HG, dar ca lichid foarte inflamabil R11 la poziţia 7b Lichide foarte inflamabile nota 3 b „ (substanţe si preparate având un punct de inflamabilitate mai scăzut de 21 0C si care nu sunt extrem de inflamabile (fraza de risc R11 liniuţa a doua) Cantitatea relevanta cu limita inferioara coloana 2 în to 5.000, coloana 3 in to 50.000. Prevederea prezentei Hotărâri se aplica amplasamentelor in cadrul cărora sunt prezente substanţe periculoase in cantităţi egale sau mai mari decât cele prevăzute in anexa nr.1

• Luând în considerare cantitatea de produse periculoase estimate a fi existente in unitate cât şi categoria de periculozitate calculat, arată că unitatea nu se încadrează în prescrierile HG 804/2007 nici la limita superioară nici la limita inferioară a cantităţii relevante. Unitatea are obligaţia de a respecta prescrierile din raportul de securitate întocmit şi avizat.

• In conformitate cu art. 10 din Hotărârea susmenţionata „ operatorul este obligat sa elaboreze un raport de securitate , care trebuie sa fie înaintat SRAPM pt. amplasamente noi anterior începerii construcţiei acestora cu respectarea procedurii de evaluare a impactului asupra mediului , potrivit prevederilor legislaţiei specifice

Pentru reducerea riscului de explozie şi incendii se iau următoarele măsuri tehnice şi organizatorice:

• Produsul finit bioetanolul este transferat, pentru 5-10 zile, în spaţiile de depozitare situate în afara clădirii fabricii de bioetanol. Astfel, produsul principal ajunge în patru rezervoare cu capacitatea de 113 m3 fiecare (II-25 din lista de echipamente). Aceste rezervoare sunt protejate de cuve de protecţie realizate din beton armat (pct.8 din planul de situaţie) şi sunt prevăzute cu o pompe de manipulare, de evacuare, şi de protecţie contra incendiilor.

• Biogazul rezultat va fi stocat in rezervor etans ,prevazut cu dispozitive de protectie corespunzatoare, gazul produs va fi utilizat in centrala termica sau pentru generare de electricitate .

• Exploatarea cazanelor se va realiza in conformitate cu cartile tehnice a cazanelor si Normelor ISCIR

• In unitate nu se va depozita carburanti, alimentarea vehiculelor cu carburant se va realiza la statii de alimentare din exterior .

• Prin realizarea obiectivului, se va solicita şi obţine Autorizaţie de funcţionare din punct de vedere al stingerii incendiilor, conform noilor condiţii existente în unitate. Se vor dota instalaţiile cu utilajele de stângere conform normativelor în vigoare.

• Se va respecta programul privind aprovizionarea cu materii prime şi materii auxiliare, depozitarea lor în siguranţa şi folosirea lor în conformitate cu instrucţiunile tehnologice elaborate

• Prin măsurile de securitate luate pentru gestionarea materiilor prime şi a produselor ce vor fi utilizate cât şi de organizarea desfăşurării proceselor tehnologice în unitate, nu vor fi accidente industriale cu impact asupra mediului inclusiv cu impact negativ semnificativ dincolo de graniţele ţării, neexistând posibilitatea impactului transfrontier.

Urmărirea procesului tehnologic permanent, respectarea parametrilor tehnici şi funcţionali prescrişi, a normelor de protecţia muncii şi siguranţa împotriva incendiilor, unitatea va putea asigura exploatarea capacităţilor de productie dar şi respectarea condiţiilor privind protecţia sănătăţii umane cât şi a mediului.

Totodata unitatea va lua masuri ca

• Gospodărirea deseurilor toxice şi periculoase trebuie să asigure ca aceste să nu fie evacuate în condiţii ilegale, respectând cele stabilite la capitolul deşeuri.

• Un alt aspect deosebit de important este funcţionarea corespunzătoare a instalaţiilor de colectare, evacuare a apelor uzate menajere şi pluviale, funcţionarea separatorului de produse petroliere în vederea evitării poluării solului cu produse petroliere

Operaţiile şi factorii care cauzează existenţa riscului sunt:

• manipularea substanţelor inflamabile a căror vapori în amestec cu aer formează mediu exploziv;

• materiale inflamabile, cât şi produsul finit.



JUDEŢUL HARGHITA

COPIE

Revizuit 0

Pagina 124 / 126

Pag. 124

• factorul om, gradul de instruire, disciplină, experienţă profesională;

• limitele explozive în amestec cu aer încep de la concentraţie mică;

Cauzele principale generatoare de accidente sunt: apariţia unor neetanşeităţi, pierderi de produse, evaporarea acestora, formarea unor amestecuri de vapori – aer şi declanşarea exploziei sau a incendiului cauzată de:

• folosirea focului deschis: sudură, scule mecanice ce produc scântei;

• suprafeţe fierbinţi ai unor utilaje;

• descărcări electrice sau electrostatice.

Pe baza datelor furnizate de unitate, privind cantitatea substanţelor chimice periculoase ce urmează a fi depozitate în unitate, pentru desfăşurarea procesului de producţie – prezentate la cap II, cât şi riscul prezentat, s-a calculat limita superioară şi inferioară a cantităţilor relevante conform prevederilor HGR 95/2003, aceste calcule arată că unitatea nu întră sub incidenţa prevederilor reglementării de mai sus, privind controlul activităţilor care prezintă pericole pentru accidente majore în care sunt implicate substanţe periculoase.

La construirea si functionarea unitatii de productie bioetanol vor fi respectate princiipiile BAT in alegerea materiilor prime, consumurile minime de utilitati, recuperarea energiei termice, valorificarea superioara de materiilor secundare respectarea legistalatiei privind emisiile noxe in apa aer sol, asa cum a fost prezentat mai sus.

Lucrarea de faţă reprezintă studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru obiectivul Fabrica biocombustibil bioetanol in localitatea Remetea Judeţul Harghita realizat de S.C. Tehnical Trade SRL Miercurea Ciuc. Realizarea proiectului de fabricare a bioetanolului va prezenta un impact redus şi moderat asupra mediului după cum reiese din matricea de evaluare, datorită rezolvării prin proiect a protejării factorilor de mediu după cum urmează:


• Pentru protecţia aerului se vor folosi utilaje de construcţie moderne, cu emisii minime de noxe în gaze de eşapament

• Materialele de construcţie pulverulente vor fi depozitate în buncăre etanşe

• Pentru protecţia solului stratul superior va fi decopertat cu atenţie deosebită, se va depozita separat şi va fi folosit pentru refacerea zonelor verzi

• Alimentarea utilajelor cu motorină se va executa numai în afara şantierului pentru evitarea poluării solului cu hidrocarburi lichide

• Schimbarea uleiurilor minerale se va face în ateliere de reparaţii pentru a evita scurgerile de uleiuri pe pământ. Solul amestecat cu hidrocarburi lichide este un deşeu periculos şi trebuie neutralizat ca atare.

• După terminarea lucrărilor de construcţii se vor realiza spaţii verzi pe terenurile rămase pe amplasament

• Se va minimaliza poluarea solului cu materiale de construcţii, în special cu ciment.

• După terminarea lucrărilor, deşeurile de construcţii vor fi transportate în locuri special amenajate, aprobate de Consiliul Local

• În ceea ce priveşte factorul de mediu ape de suprafaţă şi subterane - în condiţii unor lucrări de construcţii corecte a obiectivului, impactul produs asupra apelor este redus.

• Pe amplasamentul investiţiei nu vor fi depozitate materiale pulverulente în buncăre deschise, nici motorină sau uleiuri minerale

• În limita posibilităţilor în prima fază a construcţiilor se va realiza reţea de drumuri betonate, reţeaua de canalizare pluvială pentru a proteja calitatea apelor de suprafaţă.

• În perioada construcţiilor nivelul de zgomot câteodată poate depăşi valorile admise de standardele în vigoare. Având în vedere distanţa mare a şantierului până la casele de locuit cele mai apropiate şi faptul



JUDEŢUL HARGHITA

COPIE

Revizuit 0

Pagina 125 / 126

Pag. 125

că lucrările de construcţii se vor desfăşura în timpul zilei, locuitorii comunei nu vor fi afectaţi de zgomotul produs de construcţii.

• O parte din utilajele vor fi transportate asamblate la şantier, numărul de transporturi pe drumurile judeţene Dj 153 C ţi D va creşte semnificativ. Pentru diminuarea zgomotului se recomandă reabilitarea drumurilor şi asfaltarea porţiunilor cu piatră cubică şi de macadam






• Emisia de dioxid de carbon tehnologic nu este limitată în normele de emisie, evacuarea prin coş contribuie la dispersia gazului, până la o utilizare a acestui gaz







• În ceea ce priveşte pericolul incendiului şi de explozii, pericolul există la depozitarea şi manevrarea bioetanolului obţinut. Menţionăm că toate instalaţiile vor fi legate la pământ pentru a evita apariţia scânteilor din cauza electricităţii statice, sistemul de stingere şi de răcire a rezervoarelor rezolvă pericolele aprinderii prin fluxul puternic de apă de incendiu. La umplerea autocisternelor vor fi luate măsuri de prevenire şi stingere a incendiului asemănătoare ca la staţii de benzină.




JUDEŢUL HARGHITA

COPIE

Revizuit 0

Pagina 126 / 126

Pag. 126




Având în vedere concluziile studiului de impact, ţinând cont de impactul pozitiv asupra factorului uman şi impactul negativ redus asupra unor factori de mediu, apreciem că sunt îndeplinite exigenţele autorităţii locale, Inspectoratul de Protecţie a Mediului Harghita , pentru obţinerea acordului de mediu, pentru de execuţie a lucrărilor proiectate, condiţionat de recomandările şi măsurile compensatorii prezentate în capitolul anterior.

Intocmit S.C. TOTAL PROIECT S.R.L.

Date post:	31-Dec-2015
Category:	Documents
Author:	sergiu-mihai
View:	71 times
Download:	1 times

36008_sc Technical Trade Srl_raport Imp Bioetanol

Documents

Romania Sub Imp Haos2

IAS 12 imp

TRADE-IN IVECO STRALIS EURO 6 MODERNIZEAZĂ-ȚI …

Imp Teoria Generala a Obligatiilor Sinteza

4 Categorii+Clase de Imp

Lucrare Licenta Imp

Tema C Gen Imp Cu CI

Imp Pe Veniturile Realizate Din Investitii de Pers Fizice 2015

E) 17. 03. Hans Beck -Ist BO Din Imp. Bizantin ( Imp. Iustinian Si Apararea B.O. Din Calea Monofizismului )

Prezentare Autentic Trade Show

Curriculum vitae - csik.sapientia.rocsik.sapientia.ro/data/CV_LP.Albert Beata.pdf · de bioetanol din deseuri Agroalimentare Tratate cu Enzime Termostabile Recombinante, Obtinute

d munccii f imp

Curtea Europeana de Justitie - Integral IMP

Manual de utilizare MONEY TRADE BCR€¦ · 1 Manual de utilizare MONEY TRADE BCR Capitolul 1. Destinat Clien ţilor BCR utilizatori ai MONEY TRADE BCR Utilizatori ai prezentului

Proiect - Imp Rim Ante Si Scanere

Colectia Tretto - 81 lei ' Imp olectia Imp 501ei Imp 44 60 lei '/set PARAnvz 06 lei 'Iset Blanco 08 lei Colec ia Romantica - Romantica kollekci 40 16 lei Gresic 33x33 Faia ollekci

Imp Profit Si Veniturile Microintreprinderilor

Imp Pe Avere