PATOGENE4ZA PATOGENE4ZA INFECTIILOR INFECTIILOR VIRALEVIRALE

Definitii

Microorganism nepatogen face parte din flora normală; nu produce

îmbolnăvire Microorganism patogen microorganism care întotdeauna cauzează boală. Microorganism potential patogen (oportunist) microorganism capabil să cauzeze îmbolnăvire

doar atunci când este afectat sistemul de apărare al macroorganismului

Microorganism saprofit care trăieste în natură se stabilesc rar în organism au importantă redusă ca factori patogeni

Definitii

Patogenitate capacitatea unui microorganism de a

cauza boală Purtător asimptomatic persoană care adăposteste

microorganismul fără a prezenta semne clinice de boală

care poate transmite microorganismul celor din jur

Patogeneza infectiei

include– initierea procesului infectios– mecanismele care duc la instalarea semnelor

si simptomelor bolii infectioase interactiunea microorganism - gazdă

depinde de:– capacitatea microorganismului de a se stabili

în macroorganism si de a cauza leziuni– mecanismele de apărare ale

macroorganismului

PATOGENEZA – procesulinfectios ansamblul mecanismelor

rezultate din interactiunea virus – gazdă care duce spre boală

3 elemente intervin în patogeneza infectiei virale– Virusul– Gazda– Mediul înconjurător

Virusul infectant 1. VIRULENTA complex de caractere care promovează infectia,

multiplicarea si inducerea de leziuni specifice în prezenta factorilor de apărare a gazdei

caracter de tulpină – variază în cadrul aceleiasi specii

codificată genetic de gene ale genomlui viral factori de virulentă: structuri de învelis sau

capsidale cu rol:– atasare la receptor celular– pătrunderea în celula gazdă– proteine functionale virale cu rol în replicare– factori de crestere– factori ce interferează cu răspunsul imun

2. DOZA INFECTANTA concentratii mari de virus depăsesc capacitatea de apărare a

gazdei (chiar la o virulenta scazuta)

Organismul-gazdă

1. receptori specifici de pe suprafata celulară

2. constitutie genetică 3. vârsta 4. integritatea sistemului imun 5. stări fiziologice 6. sexul 7. factori nutritionali 8. factori diversi

Organismul-gazdă

1. receptori specifici de pe suprafata celulară– necesari pt. inducerea infectiei

imprimă spectrul de gazdă2. constitutie genetică rezistenta corelată cu o anume

structură genică defect homozigot în gena ce codifică

coreceptorul CCR-5 pt HIV → protectie fată de transmiterea sexuală a HIV

Organismul-gazdă

3. vârsta ponderea unor boli la copii: rujeola, varicela,

oreion,etc. gravitatea evolutiei la varste extreme infectii diferite în raport cu vârsta: v.varicela-zoster: – varicelă la copii; zona-zoster

la adult4. integritatea sistemului imun deteriorarea imunitătii → infectii cu evoluție

gravă5. stări fiziologice sarcina: forme severe de hepatită A, B, E

(letalitate 10%)

Organismul-gazdă

6. sexul femei – v.citomegalic bărbaŃi – v.Epstein-Barr7. factori nutritionali malnutritia, alimentatia în exces, hipercolesterolemia8. factori diversi stress/oboseală – v.herpetic, v.rabic, v.polio fumat – v.gripale alcoolism cronic – v.hepatitice

Caile de intrare in organismPortile de intrare sunt variate, in functie de specia

virala1. tractul respirator: inhalare aerosoli expulzati prin tuse sau stranut in

jurul bolnavului depunerea virusului pe mucoasa nazală cu mâna

sau obiecte contaminate cu secretii nazo-faringiene

v. gripale, v.paragripale, v.rujeolos, v.urlian etc. mecanisme de apărare: Bariere anatomice, cjhimice – mucus, cili IgA secretorii, macrofage si fagocite situate

subepitelial Infectia este favorizata de temperatura relativ

scazuta, umiditatea crescuta a aerului, etc

Caile de intrare in organismtractul gastro-intestinal: cu mâna murdară, salivă, obiecte, alimente si apă

contaminate cu virusuri prin mucoasa orofaringiană: v.Epstein-Barr, v.herpetic prin mucoasa intestinală rotavirus, coronavirus, adenovirus, VHA, v.polio prin mucoasa rectală HIV, VHB

mecanisme de apărare: pH-ul intragastric acid (1,5-2) si intestinal alcalin enzimele proteolitice: tripsina, pancreatina, elastaza etc. sărurile biliare mucus intraluminal bogat în IgA

Caile de intrare in organismtractul genitourinar: HIV, v.herpes simplex, herpesvirus tip 6,

papillomavirus, VHB etc sexual prin:

– secretii genitale, – secretii uretrale, – lichid seminal

factori favorizanti: - eroziuni/leziuni ale mucoaselor

factori de apărare: - mucus cervical, -pH-ul secretiilor vaginale

Caile de intrare in organism

tegumente/mucoase: HIV, VHB, VHC, VHD, poxvirus, arbovirusuri,

herpesvirus, papillomavirus, etc factori favorizanti – solutii de continuitate,

escoriatii, întepături de insecte, muscătură de animal, tatuaj, piercing, acupunctura , injectii etc.

factori de apărare: integritatea tegument/mucoasă

Diseminare, raspandirea in organism

La virusurile care dau infectii localizate (poarta de intrare, zone apropiate) diseminarea se face prin contiguitate:

ap. respirator (v.gripale, reov.), tract intestinal (rotav.), tegument (v.papilomav.); foarte rar afectare

ggl. regionali

Diseminare, raspandirea in organism

2. virusuri care disemineaza: conditii:

-virulenta si tropism; -intensitatea raspunsuli imun la poarta de intrare

cai: – hematogena– nervoasa– hematogena/nervoasa

Diseminare, raspandirea in organism

hematogena direct prin intepaturi de ag vectori artropozi (insecte),

traumatisme, manevre medicale (injectii, transfuzii, etc.). Virusul se multiplica local, difuzeaza la ganglionii limfatici

regionali apoi in canalul toracic si in final in sange (viremie primara cu multiplicare redusa) cu invadarea sist. reticuloendotelial.

A doua multiplicare (viremie secundara) afecteaza mucoasele, tegumentele si alte tesuturi ( localizari specifice).

Organismul intervine cu mecanisme de eliminare: factori celulari (macrofage, limfocite), umorali (IgM si IgG) si complement.

Diseminare, raspandirea in organism

Calea hematogena este frecv. in bolile eruptive in care eliberarea de IFN si pirogeni leucocitari determina febra, iar rash-ul prin distrugeri celulare si reactii Ag-Ac

Diseminarea virala se face prin : limfocite T/B (v.rujeolos, v. rubeolos, v. Epstein-Barr),

macrofage (HIV),endotelii (prin plexuri coroide, diapedeza monocite

/limfocite in sistem nervos: v.rujeolos)

Diseminare, raspandirea in organism

pe cale nervoasă ca urmare a intrării virusului în tesuturile nervoase:

direct la nivelul nervilor periferici– muscătură animal bolnav (v.rabic, v.herpes B)– dilacerări tisulare– expunerea segmentelor nervoase

pe calea vaselor sanguine– “bariera hematoencefalică” opreste virusurile– plexurile coroide cu capilare fenestrate permit trecerea

pe cale olfactivă– v.herpes simplex, v.West Nile– inhalare aerosoli cu virus – infecŃia mucoasei olfactive –– traversarea plăcii cribriforme, a spŃiilor subarahnoide si

a meningelui

Tropismafinitatea selectivă a unui virus pt un anumit organ tesut tip de celulevirusuri dermotrope: papillomavirus neurotrope: v.rabic dermoneurotrope: v.herpetic organotrope: v.hepatitelor pantrope (afinitate pt sistem

reticuloendotelial):filovirus

Tropism

conditionat de: factori ce depind de gazdă

– prezenta receptorilor/coreceptorilor pt virus la nivel celular

– poarta de intrare si calea de diseminare factori ce depind de virus

– tropismul controlat genetic– genomul V.Epstein Barr contine

domeniul A – favorizează infectia celuleor epiteliale si fibroblastice

domeniul B – infectează limfocitele B

Tropismul pentru tesuturiembrionareinfectia mamei, simptomatică sau asimptomatică trecerea transplacentară a virusului:

– în prima parte a sarcinii – avort, malformatii congenitale

– în partea a doua a sarcinii – întârziere mintală, nastereprematură

contaminarea perinatală a copilului, contaminarea la nastere a copilului, contaminarea imediat după nastere a copilului,

pot duce la infectii persistente O serie de virusuri sunt teratogene,

responsabile de malformatii congenitale, in absenta infectiei manifeste a mamei

Tropismul pentru tesuturiembrionare V. Rubeolos cauzeaza

– cataractă congenitală– microoftalmie– Retinopatie– surditate– malformatii congenitale

cardiovasculare– atrezie intestinală– întârziere mintală

Tropismul pentru tesuturiembrionare V. Citomegalic

– microencefalopatie– corioretinită– calcificări intracraniene– întârziere mintală

V. herpes simplex 2– encefalită– pneumonie– infectii diseminate

Evolutia infectiei virale

infectie acută (simptomatică) incubatie - interval între expunerea la virus si

primele simptome 2-5 zile - 2-5 săpt. perioada de stare simptomatologie caracteristică

– 1 săpt. (gripa) – 2-3 săpt. (rujeola, rubeola, hepatita A)

evolutie– autolimitantă: vindecare cu interventia

interferonilor, anticorpilor specifici, sistemului imun celular (macrofage, celuleT)

– letală - răspuns imun deficitar sau virulenTă crescută

Evolutia infectiei virale

infectie inaparentă (asimptomatică)

nu apar semne clinice dg. pe baza = răspunsului imun specific cauze

– tulpini virale cu virulenta scăzută/tulpini atenuate

– diseminare defectuoasă – virusul nu are acces la organul tintă

– răspuns imun eficient care anulează exprimarea infectiei ca boala

Evolutia infectiei virale

infectie persistentă1. infectie cronică producerea continuă de virus pe care

organismul este incapabil să-l anihileze evolutie fără manifestări clinice deosebite hepatita virală B, C2. infectie latentă genom viral cantonat intracelular –

producere discontinuă de virus infectant episoade clinice intermitente herpesvirusuri, papillomavirus, adenovirusuri

infectie persistentă3. infectie lentă se manifestă clinic după o lungă perioadă de

incubatie sfârsit întotdeauna letal caracterizate prin persistenta virusului în prezenta

răspunsului imun celular si umoral demonstrabil diseminare continuă a virusului în prezenta

apărării gazdei distrugere celulară lentă lentivirus: HIV-1, HIV-2 alte virusuri: v. rujeolos, v. rubeolos, polyomavirus

JC v. rujeolos: panencefalita sclerozantă subacută v. Rubeolos: panencefalita rubeoloasă progresivă polyomavirus JC : leucoencefalopatia progresivă

multifocală