24511315-ANALIZA-ECONOMICA-PROIECT

SFETEA LUCIAN PROIECT I.E.,an V, gr. 2482 Analiză Economică

PROIECT Analiză Economică

Structura proiectuluiAnaliza economico-financiară a întreprinderii pe baza datelor din bilanţul contabil 1. Analiza activităţii de producţie şi comercializare a

întreprinderii1.1. Analiza situaţiei generale a întreprinderii pe baza

indicatorilor valorici1.2. Analiza cifrei de afaceri, CA1.3. Analiza valorii adăugate, VA1.4. Analiza producţiei fizice1.5. Analiza calităţii produselor

2. Analiza gestiunii resurselor umane ale întreprinderii2.1. Analiza dinamicii resurselor umane, RU2.2. Analiza structurii RU2.3. Analiza calităţii forţei de muncă2.4. Analiza stabilităţii personalului2.5. Analiza utilizării timpului de muncă2.6. Analiza productivităţii muncii2.7. Analiza profitului pe salariat

3. Analiza gestiunii resurselor materiale3.1. Analiza dinamicii structurii şi stării funcţionale a mijloacelor

fixe3.2. Analiza utilizării mijloacelor fixe3.3. Analiza gestiunii stocurilor

4. Analiza cheltuielilor întreprinderii4.1. Analiza cheltuielilor aferente veniturilor totale ale

întreprinderii4.2. Analiza cheltuielilor de exploatare4.3. Analiza cheltuielilor fixe şi variabile

- 1 -


4.4. Analiza cheltuielilor materiale4.5. Analiza cheltuielilor cu salariile4.6. Analiza cheltuielilor cu dobânzile

5. Analiza rentabilităţii5.1. Analiza Profitului5.2. Analiza ratelor de rentabilitate

6. Analiza situaţiei financiar patrimoniale a întreprinderii6.1. Analiza structurii patrimoniale a întreprinderii6.2. Analiza corelaţiei dintre fondul de rulment, necesarul de

fond de rulment, trezoreria netă6.3. Analiza analiza lichiditîţii şi solvabilităţii întreprinderii6.4. Analiza vitezei de rotaţie a activelor circulante6.5. Analiza fluxurilor de trezorerie

- 2 -


CUPRINS

1. Analiza activităţii de producţie şi comercializare a întreprinderii1.1. Analiza situaţiei generale a întreprinderii pe baza indicatorilor valorici …pag 4

2. Analiza gestiunii resurselor umane a întreprinderii2.6. Analiza productivităţii muncii …pag 92.7. Analiza cheltuielilor cu salariile …pag 15

3. Analiza gestiunii resurselor materiale3.2. Analiza utilizării mijloacelor fixe …pag 19

4. Analiza cheltuielilor întreprinderii Analiza cheltuielilor cu salariile …pag 24

5. Analiza rentabilităţii5.1.Analiza rezultatului din exploatare …pag 305.2.Analiza ratelor de rentabilitate …pag 33

6. Analiza situaţiei financiar patrimoniale a întreprinderii6.1.Analiza structurii patrimoniale a întreprinderii …pag 41

- 3 -


1.ANALIZA ACTIVITĂŢII DE PRODUCŢIE ŞI COMERCIALIZARE

1.1. Analiza situaţiei generale a întreprinderii pe baza indicatorilor valoriciAnaliza raportului static dintre indicatorii valorici

Pe baza datelor reale prezentate în bilanţul contabil se realizează o analiză a situaţiei generale a întreprinderii, a activităţii de producţie şi comercializare, având la bază indicatori valorici consideraţi necesari şi de baza pentru realizarea acestei analize a situaţiei generale a întreprinderii.Datele sunt prezentate tabelar, în tabelul 1.1., ţinând cont de următoarele notaţii:

P0 – perioada analizată – prevăzutP1 – perioada analizată – realizat - indice (raportul P0/P1 unde este cazul)

Tab.1.1.NrCrt

INDICATORI Simb U.M. PrevăzutP0

RealizatP1

P1/P0

1. Cifra de afaceri CA Mii lei 238964643 326513388 1,36

2. Producţie fabricată Qf Mii lei 144799912 216783290 1,49

3. Producţie exerciţiu Qe Mii lei 403308287 564444 1,39

4 Valoarea adăugat VA Mii lei 74728063 90907968 1,21

5 Venituri din exploatare VE Mii lei 497959695 674200815 1,35

6 Cheltuieli din exploatare CE Mii lei 471713106 638212230 1,35

7 Rezultat din exploatare RE Mii lei 26246589 35988585 1,37

8 Venituri financiare VF Mii lei 2227763 3030104 1,36

9 Cheltuieli financiare CF Mii lei 6638661 7054188 1,06

10 Rezultat financiar RF Mii lei -4410898 -4024084 0,91

11 Venituri excepţionale VEx Mii lei 691441 682302 0,98

12 Cheltuieli excepţionale CEx Mii lei 717107 864411 1,20

13 Rezultatul exceptional REx Mii lei 215666 182109 0,84

14 Profit brut pb Mii lei 21810025 31782392 1,45

15 Profit net pn Mii lei 16675747 24993184 1,49

- 4 -


CONCLUZII:Analiza economică si financiară a întreprinderii se face pe baza

rezultatelor economice şi financiare din exerciţiul precedent şi din cel curent. Pentru aceasta perioadă, pentru ca firma să înregistreze o activiate economică şi financiară profitabilă, s-a avut în vedere creşterea indicatorilor economici. În ansamblu, activitatea firmei a înregistrat o creştere importantă, de luat in seamă, însă sunt si indicatori care au înregistrat scăderi, rezultănd astfel că unele obiective propuse de firmă nu au fost atinse.

Cifra de afaceriCifra de afaceri precedentă a fost de 238 964 634 mii lei, iar cea realizată de 326 513 338, realizăndu-se o creştere de 87 548 695 mii lei. Această creştere este considerată a fi un aspect pozitiv, determinat de creşterea vânzărilor, de câştigarea unor noi clienţi, acapararea unor noi pieţe de desfacere a produselor, fapt realizat prin creşterea calităţii produselor, acestea fiind produse preponderent alimentare. De asemenea această creştere s-a datorat si lărgirii nomenclatorului de produse, firma realizănd o activitate de producţiesi comercializare suplimentară cu produse alimentare noi.

Producţia fabricată a crescut simţitor din perioada precedentă până în perioada curentă (de la 144 799 912 mii lei la 216 783 290 mii lei), la fel ca şi producţia exerciţiului (de la 403 308 287 la 564 060 689 mii lei), fapt imbucurător şi de dorit pentru o întreprindere de producţie si care îşi comercializează produsele în principal printr-o reţea proprie de distribuţie.Producţia fabricată a înregistrat o creştere în valoare absolută de 71 983 378 mii lei, ceea ce se apreciază ca fiind un aspect pozitiv, această creştere explicând şi creşterea cheltuielilor din exploatare.Creşterea producţiei exerciţiului în valoare absolută de 160 752 402 mii lei determină deci creşterea veniturilor din expolatare si implicit a rezultatului din exploatare. Crescând şi valoarea adăugată, putem trage concluzia că producţia este calitativă, nu sunt stocuri mari (sau nu sunt stocuri deloc), nu există producţie refuzată (rebuturi).

Valoarea ad ăugată pe perioada analizată a înregistrat o creştere (de la 74 728 063 mii lei la 90 907968 mii lei) ceea ce se apreciază ca fiind un aspect pozitiv, tinând cont de faptul că valoarea adăugată exprimă adevărata dimensiune a unei întreprinderi, cuprinzând doar echivalentul activităţii întreprinderii în cauză. Creşterea acesteia se datorează în special creşterii volumului vânzărilor prin oferirea către comercializare a

- 5 -


unor produse noi, şi lărgirea reţelei de distribuţie prin achiziţionarea unor noi spaţii de comercializare, deci prin lărgirea reţelei proprii de distribuţie.

Veniturile din exploatare au crescut în valoare absolută de 176 605 120 mii lei, aspect considerat pozitiv si care se datoreaza deasemenea creşterii volumului vânzarilor, gasirea unor noi clienţi pentru produsele comercializate, creşterea calităţii produselor.

Cheltuielile din exploatare au înregistrat o creştere( de la 471 713 106 la 638 212 230 mii lei), creştere care se datorează creşterii preţurilor la materia primă, în cazul de faţă creşterii în principal al preţului la furaje (producătorii de cereale au mărit preţul pentru anul curent, P1), la combustibil, energie creşterii cheltuielilor cu remuneraţiile personalului. Rezultatul din expolatare pe perioada analizată a crescut de la 26 246 589 la 35 988 585 mii lei, fapt ce se constituie ca un aspect pozitiv. Este normal ca veniturile din exploatere să crească din moment ce şi veniturile si cheltuielile din exploatare au crescut. Însă un aspect important este acela că atăt veniturile cât şi cheltuielile au crescut în acelaşi raport ( de1,35), deci s-a păstrat o proporţionalitate in creşterea veniturilor şi a cheltuielilor din exploatare, dovedind o administrare bună.Calculând indicele de creştere al veniturilor şi cheltuielilor din exploatare,IVE=VE1/ VE0=674 200 815 /497 959 695 =1,35 (tabel 1.1.)ICE=CE1 / CE0=638 212 230 / 471 713 106=1,35 (tabel 1.1.)tragem concluzia că este firesc ca şi rezultatul din exploatare să crească cu acelaşi coeficient de proporţionalitate (1,37).

Veniturile financiare au crescut pe perioada analizată cu valoarea absolută de 802 341 mii lei, ceea ce se materializează ca fiind un aspect pozitiv, iar creşterea se datorează diferenţelor de curs valutar, veniturilor din dobânzi, din provizioane, din participaţii, imobilizări financiare, creanţe imobilizate în măsura cea mai mare ( de la 91 246 la 2 2 572 657mii lei).

Cheltuielile financiare au crescut deasemenea, dar intr-o proporţie mai mică. Creşterea cheltuielilor se constituie din creşterea cheltuielilor cu amortizări şi provizioane, alte cheltuieli financiare si din diferenţele de curs valutar. Creşterea cheltuielilor financiare intr-o măsură mai mică decât a veniturilor financiare se datorează scăderii cheltuielilor din diferenţele de curs valutar (de la 462 408 mii lei la 204 487 mii lei, deci mai mult de 100%).

Rezultatul financiar pe perioada analizată se inregistrează ca pierdere, deci este negativ. Veniturile financiare sunt mult mai mici decât cheltuielile. Însă, pe perioada analizată, rezultatul financiar înregistrează o creştere, deci se poate vorbi de o ameliorare a situaţiei (diferenţa pozitivă este de 386 814 mii lei).

- 6 -


Calcuând indicii de creştere ai veniturilor şi cheltuielilor financiare,ICF=CF1/CF0=6 638 661/ 7 054 188=1,06 (tabel 1.1.)IVF=VF1/VF0=2 227 763/ 3 030 104=1,36 (tabel 1.1.)

Ajungem la concluzia că este firesc ca veniturile financiare să crească (ICF

este mai m mare IVF).Veniturile excepţionale sunt în scădere de la perioada P0 la P1,

aspect negativ (de la 691 441 la 682 302 mii lei). Tot ca un aspect negativ se descrie şi creşterea cheltuielilor excepţionale (de la 717 108 la 864411 mii lei), care se datorează amenzilor, lipsurilor la inventar, donaţiilor, dar in special perisabilităţii. Ca urmare rezultatul excepţional se înregistrează ca pierdere, evident un aspect negativ, această pierdere fiind în creştere pe perioada analizată (de la 25 666 la 182 109 mii lei), creşterea fiind mare, de aproximativ 700%.

Cu toate ca rezultatul financiar este negativ (pierdere) şi cel excepţional este în scădere, rezultatul brut al exerciţiului este profit şi este in creştere (de la 21 810 025 la 31 782 392 mii lei). Deasemenea, după plătirea impozitelor către stat, rezutatul net al exerciţiului este tot profit şi este tot în creştere (de la 16 675 747 la 24 993 184 mii lei).

MĂSURI:Măsurile vizează în general, îmbunătăţirea activităţii de ansamblu a

întreprinderii, şi anume înlăturarea aspectelor negative şi implementarea şi permanentizarea celor pozitive.

Se va urmării în continare cresterea volumului vânzărilor, prin acapararea de noi pieţe şi de noi clienţi. Se va urmării deasemenea desfăşurarea unei activităţi comerciale eficiente, care să conducă la creşterea cifrei de afaceri şi a valorii adăugate in procente mai mari ca şi până acum.

Pentru ca rezultatul financiar să fie unul pozitiv, se va urmări scăderea în primul rând a cheltuielilor financiare, în special a cheltuielilor cu dobânzile, cu amortizările şi provizioanele şi a altor cheltuieli financiare. De asemenea, este de dorit şi creşteea veniturilor financiare in proporţie mai mare, măcar pentru acoperirea cheltuielilor, dacă nu şi pentru obţinerea de profit. Se va avea în vedere creşterea veniturilor din provizioane şi a altor venituri financiare.

Pentru ca rezultatul excepţional să fie unul pozitiv, se va vaea in vedere creşterea veniturilor, dar în special scăderea cheltuielilor, şi anume scăderea cheltuielilor cu perisabilitatea (prin asigurarea unor condiţii mai bune de depozitare şi transport a mărfii, care fiind alimentară are un

- 7 -


coeficient de perisabilitate foarte ridicat, prin angajarea de personal în cadrul magazinelor de comercializare a marfii care nu urmăreşte obţinerea de venituri suplimentare prin declararea la inventar a unei perisabilităţi ridicate), prin evitarea amenzilor (pe cât posibil), a lipsurilor la inventar şi chiar prin limitarea donaţiilor.

Se va avea în vedere în cadru general reducerea pe cât posibil a cheltuielior cu producţia (a cheltuielilor din exploatare), dar fără a afecta calitatea producţiei.

Aplicând aceste măsuri, teoretic, profitul brut şi cel net (implicit) ar trebui să crească, şi deci activitatea firmei ar înregistra un progres.

Raportul static dintre indicatorii valorici:

Nr.crt INDICATORII ŞI SIMBOLUL LORPerioada analizată

PrevăzutP0

RealizatP1

1 1,65 1,50

2 0,35 0,38

3 0,18 0,16

Luând în considerare aceste rapoarte statice, se poate efectua o analiză pe marginea lor care să aibă drept scop final aplicarea unor măsuri care să vizeze îmbunătăţirea activităţii întreprinderii.

Analizând aceste rapoarte se pot desprinde următoarele concluzii:

1. Indicatorul a scăzut pe perioada analizată de la 1,65 la 1,50 ceea

ce este un aspect negativ, acest raport trebuind teoretic să crească. Însă, diferenţa nu este majoră, deci putem trage concluzia că această creştere s-a facut proporţional, adică atât cifra de afaceri cât şi producţia fabricată au crescut în procente asemănătoare. Faptul că valoarea indicatorului pe ambele perioade (prevăzut si realizat) este

supraunitară ( )0 şi ( )1 sunt mai mari ca 1reflectă că firma deţinea

un stoc de produse iniţal, ceea ce se apreciază ca fiind un aspect pozitiv. Valoarea acestui indicator scade deoarece creşterea CA este de 1,36 iar a Qf este de 1,49, deci producţia fabricată creşte mai mult decât cifra de afaceri, ceea ce explică diferenţa de valoare.

- 8 -


2. Indicatorul creşte pe perioada analizată de la 0,35 la 0,38 creştere

care se materializează ca fiind un aspect pozitiv, dar este deasemenea o creştere proporţională. Producţia fabricată şi producţia exerciţiului cresc deopotrivă, dar diferenţa apare din valori diferite ale raportului de creştere:1,49 respectiv 1,39. Qf creşte mai mult decât Qe, ceea ce este de dorit, deoarece creşterea producţiei fabricate şi scăderea producţiei exercitiului înseamnă scăderea stocurilor, aspect în general de dorit în cazul acestei întreprinderi. Totuşi, producţia exerciţiului rămâne mult mai mare decât producţia fabricată.

3. Indicatorul scade pe perioada analizată de la 0,18 la 0,16

rămânând ca şi în cazul celorlalţi indicatori aceeaşi scădere proporţională, ceea ce semnifică că plusul realizat de firmă la volumul producţiei exerciţiului creşte proporţional de la un an la altul. Mica diferenţă se datorează în special perisabilităţii produselor.

Măsurile care se doresc a fi aplicate în acest caz vizează permanentizarea aspectelor pozitive si înlăturarea celor negative. Se va avea în vedere în special creşterea volumului vânzărilor, prin acapararea de noi clienţi, noi pieţe de desfacere, sau printr-o colaborare mai bună cu vechii clienţi.Se va avea în vedere creşterea calităţii produselor, mărirea, dacă este posibil, a termenelor de garanţie şi reducerea perisabilităţii.Se vor reduce stocurile de peroduse prin reorganizarea planului de producţie, ceea ce poate să însemne în cazul unei întreprinderi cu profil alimentar diversificarea sortimentelor de produse (în cazul în care este posibil şi nu necesită cheltuieli mai mari decât cele prevăzute).

- 9 -


2. ANALIZA GESTIUNII RESURSELOR UMANE

2.6. Analiza productivităţii muncii Productivitatea muncii este caracterizată ca fiind un indicator

complex şi dinamic, ce exprimă insuşirea muncii de a crea un volum de bunuri într-o unitate de timp.

Productivitatea reprezintă principalul indicator ce caracterizează eficienţa utilizării resurselor umane, şi poate fi exprimată în unităţi fizice sau valorice. Unitaţile valorice sunt servesc la analiza productivitaţii la nivel de întreprindere, iar unităţile fizice servesc serevesc la analiza productivităţii pe produse.

Deoarece nu sunt date suficiente pentru efectuarea unei analize pe produse, modelul de analiză folosit va fi cel valoric.

Modelul de analiză valoric se va realiza pe baza unor calcule factoriale:=

1. 2.1. 2.

2.2

Unde: - productivitatea medie anuală [lei] - productivitatea medie zilnică [lei/zi] - productivitatea medie orară [lei/oră] - numărul mediu de ore lucrate [ore] - numărul mediu de zile lucrate [zile]

- 10 -


Aceste date sunt inscrise tabelar, în tabelul 2.6.Tab.2.6.

NrCrt

INDICATORI SIMB U.M. ProgramatP0

PrevăzutP1

1 Cifra de afaceri CA Mii lei 238964643 3265133882 Numărul mediu de salariaţi - 1347 13173 Numărul mediu de zile

lucrateZile 240 238

4 Numărul mediu de ore lucrate

Ore 10 11

5 Total om-zile lucrateOm-zile 323280 313446

6 Total om-ore lucrate Om-ore 3232800 3447906

7 Productivitatea medie anuală Mii lei 177405,080 247922,086

8 Productivitatea medie zilnică 739,1878 1041,6894

9 Productivitatea medie orară 73,9187 94,6990

Indicatorul analizat este

Variaţia acestui indicator este dată de formula: = 247 922,086-177 045,080= 70 517,006 mii lei=70 517,006 mii lei

Această variaţie s-a datorat influenţei următorilor factori:1. Influenţa factorului număr mediu de zile lucrate ( ) asupra

productivităţii muncii ( ):

2. Influenţa factorului productivitate medie zilnică ( ) asupra productivităţii muncii ( ):

- 11 -


Verificare:

(se verifică, diferenţa fiind din cauza numărului de zecimale)

2.1.Influenţa numărului mediu de ore lucrate:

2.2. Influenţa productivităţii medii orare:

Verificare:

O altă verificare se poate face şi pe modelul de analiză detaliat:

(-1478,3756)1. (17592,6506)

2.1. (70517,006) 2.

(71995,3808) 2.2 (54402,8254)

CONCLUZII:În perioada analizată productivitatea medie orară a crescut de la

cifra programată de 177405,080 mii lei la 247922,086 mii lei ceea ce reprezintă un aspect pozitiv şi demn de luat în seamă.

Creşterea productivităţii s-a datorat influenţei (şi potitive şi negative) mai multor factori, dintre care: - 1. , numărul mediu de zile lucrate ascăzut de la 240 la 238, valoare aparent nesemnificativă, dar care determină o scădere a productivităţii muncii în valoare absolută de 1478,3756 mii lei, fiind considerat un aspect negativ, şi o influenţă negativă.Acesta se datorează faptului că factorul de influenţă a scăzut de la 240 la 238 de zile lucrate, salariaţii primind cu ocazia sărbătorilor de iarnă un număr suplimentar de zile libere din numărul total de zile lucrătoare.- 2. , productivitatea medie zilnică, a crescut de la 739,1878 la1041,6894 mii lei, creştere care se datorează creşterii cifrei de afaceri, chiar dacă numărul total de om-zile lucrate scade. Scăderea acestui factor

- 12 -


se datorează scăderii numărului mediu de salariaţi şi a numărului mediu de zile lucrate (de la 323280 la 313446 om-zile lucrate).

creşte deoarece se înregistrează o folosire mai eficientă a zilei de lucru, salariaţii muncind în medie 11 ore pe zi, faţă de 10 ore pe zi cât era programat.Productivitatea medie zilnică influenţează astfel pozitiv productivitatea medie a muncii, determinând a creştere a acesteia în valoare absolută de 71995,3808 mii lei. - 2.1. , numărul mediu de ore lucrate, creşte de la 10 la 11,

influenţând pozitiv factorul , şi implicit productivitatea medie a muncii, principalul factor analizat, influenţa materializându-se printr-o creştere în valoare absolută de 17952,6506 mii lei.

- 2.2. , productivitatea medie orară, determină o creştere a factorului , şi la fel ca în cazul anterior, influenţează pozitiv productivitatea medie a muncii, determinând o creştere a acesteia în valoare absolută de 544402,8254 mii lei.

MĂSURI:Ca şi în cazurile anterioare, măsurile vizează o creştere a tuturor indicatorilor care servesc la analizarea tuturor factorilor şi înlăturarea influenţelor negative.

Deoarece tabelar, indicii de creştere/scădere ai factorilor de influenţă nu au fost calculaţi, pentru a evidenţia şi mai bine creşterea productivităţii se impune totuşi evidenţierea câtorva dintre aceştia:

Creşterea productivităţilor, medie anuală, zilnică şi orară,este evidenţiată de rapoartele cu valori subunitare calculate, rapoarte cu valori asemănătoare, evidenţiind o creştere proporţională a celor trei indicatori. Creşterea cea mai mare o are indicatorul cu valoarea cea mai mică. Astfel, creşterea cea mai mare se manifestă la indicatorul productivitate medie zilnică, deoarece creşte numărul de ore lucrate, deci se remarcă o folosire eficientă a zilei de lucru.

- 13 -


Creşterea cea mai mică o are productivitatea medie anuală. Pentru ca aceasta să crească în aceeaşi măsură ca si celelalte, este necesară impunerea unor restricţii, şi anume:- utilizarea mai eficientă a zilelor lucrătoare în timpul anului- scăderea numărului de zile libere acordate salariaţilor cu ocazia

anumitor evenimente- evitarea absenţelor nemotivate ale salariaţilor, prin sancţionarea

acestora, fie prin penalizări din salariu, fie prin obligarea acestora la efectuarea de ore suplimentare neplătite, în contul celor absentate

- pauzele în cadrul zilei de muncă să fie respectate cu stricteţe, doar între orele prestabilite şi fără prelungirea nemotivată a acestora

Alte măsuri vizează:- organizarea mai bună a muncii în cadrul zilei lucrătoare- asigurea unor sarcini de serviciu cu continuitate în executare pentru

evitarea pauzelor prelungite între acestea- oragnizarea ergonomică a locurilor de muncă- asigurarea confortului la locul de muncă- asigurarea unor echipamente specifice activităţii fiecărui salariat (chiar

şi încălţăminte de servici, salopete)- asigurarea mijloacelor de muncă necesare şi pe cât posibil

perfecţionarea lor, sau achiziţionarea unora mai noi, mai uşor de utilizat, mai performante

- stimularea materială sau în natură (cu produse alimentare produse de firmă) a angajaţilor în vederea maritii interesului faţă de locul de muncă şi activitatea prestată

- asigurarea unei stabilităţi a locului de muncă pentru salariaţii cu merite deosebite şi a celor serioşi

- creşterea specializării salariaţilor prin trimiterea lor la cursuri speciale, de instruire şi training

- folosirea raţională a forşei de muncă dosponibilă, evitând ca salariaţii să efectueze ore suplimentare din cauza şefilor; în cazul în care acest lucru este necesar, se impune remunerarea corespunzătoare a acestora

- creşterea productivităţii se va face nu prin creşterea efortului fizic, ci prin creşterea folosirii eficiente a forţei de muncă disponibile

- supravegherea atentă a conducătorilor de departamente pentru a vedea dacă aplică metodele de conducere şi supraveghere noi, asupra cărora au fost în prealabil instruţi la rândul lor

- promovarea progresului tehnic prin achiziţionarea de utilaj performant şi uşor de manevrat pentru salariaţi

- 14 -


- conştientizarea salariaţior de eforturile făcute de conducerea societăţii pentru ca aceştia să beneficieze de condiţii confortabile şi ergonomice de muncă, de obiecte si mijloace de muncă sigure, nepericuloase, noi şi performante

2.7.Analiza profitului pe salariatAnaliza profitului pe salariat, şi anume a raportului indicatorilor

, reprezintă de fapt o analiză a eficienţei resurselor

umane folosite de întreprindere pentru desfăşurarea activităţii.

Modelul de analiză se bazează pe analiza indicatorului , iar

modelul de analiză folosit este unul factorial.

1.

2.

3.unde:

- raportul , fenimenul analizat

- timpul mediu de ore lucrate de 1 salariat pe an- productivitatea medie orară

- profitul mediuDatele necesare analizei sunt inscrise tabelar, in tabelul 2.7.

Tab.2.7.Nr.Crt.


PrevăzutP1

1 Cifra de afaceri CA Mii lei 238964643 326513388

2 Profit net Pn Mii lei 16675747 249931843 Numărul mediu de salariaţi - 1347 13174 Numărul mediu de zile lucrate Zile 240 2385 Numărul mediu de ore lucrate Ore 10 116 Total om-zile lucrate Om- 323280 313446

- 15 -


zile7 Total om-ore lucrate Om-

ore3232800 3447906

8 Numărul mediu de ore lucrate de salariat

ore 2400 2618

9 Productivitatea medie orară 73,9187 94,6990

10 Profit mediu Mii lei 14,3300 13,0089

Indicatorul principal analizat este

Variaţia indicatorului principal şi deci a fenomenului analizat este:

Această variaţie s-a datorat influenţei factorilor:1. Influenţa factorului numărul mediu de ore lucrate ( ) de salariat asupra

fenomenului analizat

2. Influenţa factorului peroductivitate medie orară ( ) asupra indicatorului analizat

3. Influenţa profitului mediu ( )asupra fenomenului analizat

Verificare:

Se verifică, cu menţiune că mica diferenţă apare din cauza zecimalelor

- 16 -


(6598,1996) 1. (1123,1650)

2. (3791,8769)

3. (1685,8694)

CONCLUZII: Pe perioada analizată se constată o creştere a indicatorului analizat, ceea ce semnifică un aspect pozitiv. Creşterea acestuia se datorează creşterii tuturor celorlalţi indicatori care îl influenţează, şi anume:-1. numărul de ore lucrate de salariat determină o creştere a fanomenului în valoare absolută de 1123,1650 mii lei. Creşterea acestui indicator se datorează măririi numărului de ore lucrate de salariat într-o zi lucratoare de la 10 la 11, deci timpul de lucru se măreşte, fiind mai bine exploatată ziua de lucru.- 2.productivitatea medie orară deasemenea se măreşte, producând o creştere a fenomenului în valoare absolută de 3791,8769 mii lei, având deci o influenţă pozitivă. Creşterea productivităţii medii orare semnifică o mai bună valorificare a timpului de lucru, folosirea competentă şi completă a zilei de lucru- 3.profitul mediu a avut o influenţă pozitivă asupra fenomenului analizat, determinând o creştere a acestuia în valoare absolută de 1685,8694 mii lei. Această creştere se datorează atât măririi cifrei de afaceri, cât şi creşterii profitului net, ceea ce sugerează o îmbunătăţire a activitătii de producţie şi comercializare a firmei odată cu creşterea numărului de ore efectuat de fiecare salariat în fiecare zi.O concluzie generală ar putea fi că activitatea firmei este ăn creştere din punctul de vedere al fenomenului analizat, dar se pot lua măsuri pentru a mări această creştere sau pentru a o menţine constantă în cazul în care este mulţumitoare.

MĂSURI:Măsurile vizează menţinerea aspectelor pozitive şi adoptarea unor reguli pentru îmbunătăţirea valorii indicatorilor care au dus la creşterea fenomenului analizat.Astfel, se pot calcula indicatori pentru cei 3 factori de influenţă, iar pe baza creşterii/scăderii lor se pot lua măsurile necesare.

- 17 -


Din calculul acestor indicatori se poateconcluziona că creşterile suferite de aceştia nu sunt chiar atât de mari, deci trebuie adoptate măsuri de îmbunătăţire.Se impune :- utilizarea mai eficientă a zilelor lucrătoare din timpul anului- limitarea numărului de zile libere acordate angajaţilor de către

conducerea societăţii sau de către şefii de departamente, deci utilizarea mai bună a timpului de lucru din cadrul unui an

- normarea corectă a timpilor, înlăturarea timpilor morti- eliminarea pauzelor nemotivate, fie prin sancşionări salariale, fie prin

obligarea la efectuarea de ore suplimentare în cazul în care sarcina de lucru nu a fost terminată în timpul normat

- stimularea materială a salariaţilor, creşterea interesului acestora faţă de firmă şi activitatea ei, sau, dacă nu este posibil acest lucru, măcar creşterea interesului faţă de activitatea care le aduce venit

- stimularea materială poate fi prin acordarea unei remuneraţii suplimentare sau în natură,fie prin oferirea de scutiri de preţ la achiziţionarea produselor firmei, fie prin acordarea de produse ca bonus

- îmbinarea intereselor personale ale angajaţilor cu cele ale firmei- oferirea de condiţii de muncă ergonomice, confortabile- mărirea productivităţii muncii, dar nu prin mărirea timpului de lucru, ci

pe căt posibil prin micşorarea lui, pri realizarea unei normări cât mai riguroase

- dacă se doreşte mărirea productivităţii prin micşorarea timpului de lucru, aceasta nu se va face prin mărirea efortului fizic

- introducerea progresului tehnic, fenomen agreat de întrepridere, prin achizitionarea de utilaje uşor de manevrat, cu productivitate ridicată, multifucţionale, sigure din punct de vedere al protecţiei muncii

- ridicarea calificării forţei de muncă prin cursuri de recalificare, specializare, training

- 18 -


3.ANALIZA GESTIUNII RESURSELOR MATERIALE 3.1. Analiza eficienţei mijloacelor fixe

Definirea unei activităţi eficiente, presupune existenţa în cadrul fiecărei întreprinderi a unui potenţial material corespunzător. Acest potenţial se concretizează printr-o bază materială cu anumite caracteristici cantitative, calitative, structurale.

Analiza structurii, dinamicii si stării mijloacelor fixe are rolul de a orienta fluxul de investiţii către acele utilaje ce participă nemijlocit larealizarea producţiei.

Modelul de analiză utilizat este realizat pe baza unui indicator determinist, prin care se pune în evidenţă modificarea efectului luat în calcul ca urmare a modificării structurii mijloacelor fixe. Cu alte cuvinte, modelul în care sunt utilizate mijloacele fixe poate fi caracterizat de indicatori de eficienţă determinaţi ca raport între efect şi efort.Efortul întreprinderii îmbracă forma valorii medii anuale a mijloacelor fixe.Efectul luat în calcul poate fi: producşia fabricată, producţia exerciţiului, VA-valoarea adăugată, CA-cifra de afaceri, rezultatul din exploatare, profitul.

- 19 -


Modelul de analiză ales este unul factorial şi are forma:

1.

2.

3.

4.

unde:RE - rezultatul din exploatareVE - venitul din exploatareMfa - mijloace fixe activeMf - mijloace fixeQe – producţia exerciţiului Datele necesare efectuării analizei sunt prezentate tabelar, in tabelul 3.1.

Tab.3.1.Nr.Crt.


PrevăzutP1

1 Producţia exerciţiului Qe Mii lei 403308287 5640606892 Venitul din exploatare VE Mii lei 497959695 6742008153 Cheltuieli din exploatare CE Mii lei 471713106 6382122304 Rezultat din exploatare RE Mii lei 26246589 359885855 Valoare mijloace fixe Mf Mii lei 154359763 1672664956 Valoare mijloace fixe active Mfa Mii lei 118626206,2 136841764,87 Structura mijloacelor fixe % 75% 80%

8 Randamentul mijloacelor fixe

% 3,3998 4,1219

9 Gradul de valorificare a producţiei exerciţiului

% 1,2346 1,1952

10 Rezultatul din expolatare obtinul la 1 leu venituri din exploatare

% 0,0527 0,0553

Indicatorul principal analizat este raportul

- 20 -


Variaţia indicatorului analizat este:

Calculul factorilor de influenţă pentru perioada P0

Calculul factorilor de influenţă pentru perioada P1

Variaţia indicatorului principal s-a datorat influenţei mai multor factori, şi anume:

1.Influenţa structurii mijoacelor fixe asupra indicatorului analizat

2.Influneţa randamentului mijloacelor fixe asupra fenomenului analizat

- 21 -


3.Influenţa gradului de valorificare a producţiei exerciţiului asupra fenomenului analizat

4. Influenţa rezultatului din exploatare obţinut la 1 leu venituri din

exploatare asupra fenomenului analizat

Verificare:

Se verifică, cu menţiunea că diferenţa apare din cauza numărului de zecimale.

1. (11,3557)

(45,122) 2. (38,0751)

3. (7,0018)

4. (2,4979)

CONCLUZII:

- 22 -


Pe perioada analizată, indicatorul analizat, respectiv rezultatul din exploatare la 1000 lei mijloace fixe, a înregistrat o creştere cerea ce se inregistrează ca un aspect pozitiv. Această creştere s-a datorat influenţei mai multor factori, şi anume:- 1.influenţa structurii mijloacelor fixe este una pozitivă, în sensul că acesta a determinat o creştere a fenomenului analizat în valoare absolută de 11,3557 mii lei. Din punctul de vedere al structurii mijloacelor fixe, ponderea Mfa în totalul Mf este satisfăcătoare, datorându-se numeroaselor investiţii făcute pentru achiziţionarea de mijloace fixe active noi, sau pentru a mării capacitatea celor vechi.- 2.randamentul mijloacelor fixe a determinat o creştere în valoare absolută de 38,0751 mii lei, aspect deasemenea pozitiv, creştere favorizată de creşterea producţiei exerciţiului. Din acest punct de vedere, a crescut atât producţia exerciţiului cât şi aportul mijloacelor fixe la realizarea acesteia. Se poate spune că mijloacele fixe active noi sau îmbunătăţite au fost folosite şi exploatate îmn mod eficient şi corespunzător; cu alte cuvinte, utilajele noi achiziţionate în urma procesului de investiţii au fost puse în funcţiune şi exploatate în vederea obţinerii unei producţi mai bune.- 3.gradul de valorificare a producţiei exerciţiului are însă o influenţă negativă, determinând scăderea indicatorului analizat în valoare absolută de 7,008 mii lei. Acest lucru semnifică un fapt negativ, şi anume că producţia obţinută în urma exerciţiului financiar nu a fost valorificată astfel încăt să se obţină un venit din exploatare maxim sau cât mai mare posibil. Stocurile prea mari au favorizat scăderea veniturilor din exploatare şi astfel valorificarea defectuoasă a producţiei realizate.- 4.rezultatul din exploatare obţinut la 1 leu venituri din exploatare determină creşterea fenomenului analizat în valoare absolută de 2,4979 mii lei. Creşterea rezultatului din exploatare la 1 leu venituri din exploatare înregistrează o creştere minimă; deşi atât rezultatul din exploatare creşte la fel ca şi veniturile din exploatare, cheltuielile din exploatare cresc şi ele semnificativ, ceea determină o creştere mai mică a fenomenului analizat in raport cu indicatorul .

MĂSURI:Acestea vizează îmbunătăţirea activităţii de ansamblu a firmei, valorificarea la maxim a tuturor posibilităţilor aducătoare de profit sau de venituri suplimentare.Se impune:

- 23 -


- valorificarea la maxim a mijloacelor fixe şi în special a mijloacelor fixe active achiziţionate în urma investiţiilor

- angajarea de personal calificat pentru exploatarea acestora sau instruirea personalului existent in vederea unei folosiri şi exploatări eficiente şi nedefectuoase a mijloacelor fixe

- executarea unor lucrări de mentenanţă, întreţinere şi reparaţii pentru menţinerea în bună stare a mijloacelor fixe

- modernizarea mijloacelor fixe existente, casarea mijloacelor fixe uzate sau optimizarea acestora, luând în considerare varianta cea mai productivă şi mai puţin costisitoare

- valorificarea mai bună a producţiei exerciţiului în raport cu mijloacele existente, adică mărirea randamentului mijloacelor fixe prin măsurile menţionate mai sus

- mărirea gradului de valorificare a producţiei exerciţiului prin creşterea veniturilor din exploatare în raport cu creşterea producţiei, prin reorganizarea producţiei (măsuri intensive)

- creşterea rezultatului din exploatare în raport cu veniturile din exploatare prin diminuarea cheltuielilor din exploatare (RE=VE-CE) , printr-o analiză concretă a principalelor tipuri de cheltuieli, în special a celor materiale.

- 24 -


4. ANALIZA CHELTUIELILOR ÎNTREPRINDERII

4.5. Analiza cheltuielilor salarialeCheltuielile cu salariile reprezintă de fapr o componentă a cheltuielilor cu personalul, ocupând un loc aparte în totalul cheltuielilor de exploatare. Aceste cheltuieli reprezintă o consecinţă a utilizării potenşialului uman de care dispune întreprinderea. Cheltuielile cu personalul cuprind cheltuielile cu remunerarea personalului (salariile), şi cheltuieli cu privire la asigurările şi protecţia socială.Analiza acestor cheltuieli pune în evidenţă dinamica lor şi factorii care influenţează această categorie de cheltuieli.Pentru aceasta se folosesc modele de analiză.

1.

2.

3.

unde: - cheltuieli cu salarii- numărul de salariaţi- venituri din exploatare

- 25 -


- productivitatea numărului de salariaţi în raport cu veniturile din

exploatare

- ponderea

deţinută de cheltuielile salariale la 1 leu venituri din exploatare

Datele necesare modelului de analiză sunt prezentate tabelar, în tabelul4.5.

Tab.4.5.Nr.Crt.


PrevăzutP1

1 Număr de salariaţi Ns - 1347 13172 Venituri din exploatare VE Mii lei 487959695 6742008153 Cheltuieli din exploatare Cs Mii lei 38259282 441179224 Productivitatea numărului

de salariaţi în raport cu veniturile din exploatare

Mii lei 369680,5456 511921,6514

5 Ponderea deţinută de cheltuielile salariale la 1 leu venituri din exploatare

Mii lei 0,0773 0,0654

Indicatorul de bază analizat este: cheltuielile cu salariile, CsVariaţia fenomenului analizat:

Variaţia fenomenului se datorează influenţei mai multor factori, şi anume:1. Influenţa numărului de salariaţi, Ns asupra cheltuielilor cu salariile, Cs

- 26 -


2. Influenţa factorului productivitatea numărului de salariaţi în raport cu

veniturile din exploatare, asupra cheltuielilor cu salariile Cs

3. Influenţa factorului ponderea deţinută de cheltuielile salariale la 1 leu

venituri din exploatare, asupra cheltuielilor cu salariile, Cs

Verificare:

Se verifică, diferenţa fiind din cauza zecimalelor.

(5588640) 1. (-857289,1846)

2. (14480727,7500)

3. (8022989,6970)

CONCLUZII:Pe perioada analizată se constată o creştere a cheltuielilor cu salariile în valoare absolută de 5588640 mii lei (de la 38529282 la 44117922), ceea ce se poate aprecia ca unaspect negativ pentru firmă şi pozitiv pentru salariaşi. Nu trebuie neapărat considerat ca un aspect negativ pentru întreprindere, atâta timp cât această creştere aduce după sine şi alte creşteri (dar nu în cadrul cheltuielilor).Creşterea cheltuielilor cu salariile se datorează influenţei factorilor munişi mai sus:- 1.numărul de salariaţi scade (de la 1347 la 1317 salariaţi) aspect ce poate fi privit ca unul îmbucurător, deoarece se poate trage concluzia că a crescut dotarea tehnică a întreprinderii şi nu a mai fost necesar personal suplimentar, ba chiar a fost nevoie de o reducere a acestuia (reducere mică). Reducerea numărului de salariaţi implică şi scăderea cheltuielilor

- 27 -


cu salariile în valoare absolută de 857289,1846 mii lei, aspect pozitiv şi îmbucurător pentru firmă-2.productivitatea numărului de salariaţi în raport cu veniturile din exploatare determină creşterea cheltuielilor cu salariile în valoare absolută de 14480727,75 mii lei, deoarece şi productivitatea creşte de la 369680,5456 la 511921,6514 mii lei. Această creştere se datorează faptului că veniturile din exploatare au crescut, iar numărul de salariaţi a scăzut în această perioadă. Deşi, creşterea acestui indicator implică şi creşterea fenomenului analizat, care, fiind considerat o cheltuială pentru firmă, nu este de dorit, poate fi intepretat şi ca un aspect pozitiv pentru firmă luând în calcul creşterea productivităţii.- 3.ponderea deţinută de cheltuielile salariale la 1 leu venituri din exploatare determină scăderea cheltuielior cu salariile în valoare absolută de 8022989,697 mii lei, aspect pozitiv, deoarece, în raport cu veniturile din exploatare, cheltuielile cu salariile scad ceea ce este în general de dorit.

MĂSURI:Măsurile vizează creşterea aspectelor care determină scăderea cheltuielilor cu salariile si diminuarea celor care determină creşterea lor. Şi anume: aspectul care a determinat creşterea cheltuielilor cu salariile este productivitatea numărului de salariaţi în raport cu VE. Însă, ceilalţi doi factori direcţi de influenţă , numărul de salariaţi şi ponderea deţinută de Cs la 1 leu VE, favorizează scăderea cheltuielilor aferente salariilor.Pentru a optimiza, iar dacă este posibil a scădea cheltuielile cu salariile, se impune:- creşterea calităţii producţiei- reducerea rebuturilor produse, sau folosirea acestora în alte scopuri, în alte laturi ale producţiei- ridicarea calificării forţei de muncă, pentru ca mărirea cheltiielilor cu salariile să fie măcar întemeiată, în cazul în care nu se poate reduce - folosirea raţională a forţei de muncă, astfel încât să nu fie necesară remunerea pentru efectuarea de ore suplimentare; sau, cu alte cuvinte, organizarea muncii şi a producţiei astfel încât salariaţii să fie capabili să-şi termine sarcina de munca în timpul prevăzut şi normat şi să nu fie obligaţi la efectuarea de ore suplimentare- o altă masură s-ar putea materializa în reducerea cheltuielilor cu salariile la 1 leu VE, care se poate face prin creşterea veniturilor din exploatare (prin creşterea producţiei şi mărirea volumului vânzărilor), fără a creşte însă şi salariiile, sau cu o creştere a salariilor într-o măsură mai mică

- 28 -


-trebuie menţinută însă stimularea materială a angajaţiilor prin acordarea de salarii mulţumitoare sau în concordanţă cu munca şi efortul depus în îndeplinirea sarcinilorSe impune deasemenea realizarea unei corelaţii între productivitatea muncii şi salarii, ceea ce constituie o parte integrantă a politicii salariale a fiecărei întreprinderi. Este necesar ca întreprinderea să aibă o grolă de salarizare bine pusă la punct, bine structurată , pentru a nu da naştere la conflicte între salariaţi sau la o atitudine de dezinteres faţă de activitatea ce trebuie depusă de fiecare, faţă de sarcinile de serviciu.Deasemenea, mai trebuie luat în calcul şi dacă mijloacele fixe achizitionate nu suplinesc o parte din atribuţiile salariaţilor, astfel încât să fie nevoie de o reducere şi mai mare de personal decât cea efectuată de la perioada precedentă la cea curentă.5. ANALIZA RENTABILITĂŢII

5.1.Analiza rezultatului din exploatareRezultatul din exploatare este un fenomen analizat pe baza unui model factorial.

1.

2.

RE

3.

unde: RE - rezultatul din exploatareAi - active imobilizate

- rata de eficienţă a activelor totale

- rezultatul din exploatare raportat la cifra de afaceri

Datele necesare analizei sunt prezentate în tabelul 5.1.Tab.5.1.

Nr.Crt.


PrevăzutP1

1 Cifra de afaceri CA Mii lei 238964643 3265133882 Rezultat din exploatare RE Mii lei 26246589 35988585

- 29 -


3 Active totale At Mii lei 219022977 2541840504 Active imobilizate Ai Mii lei 158162275 1710522065 Active circulante Ac Mii lei 60860702 831318446 Rata de eficienţă a activelor

imobilizateMii lei 11,5108 1,9088

7 Rezultatul din exploatare raportat la cifra de afaceri

Mii lei 10,98 11,02

Variaţia rezultatului din exploatare, fenomenul analizat, este:

Această variaţie s-a datorat influenţei mai multor factori:1. Influenţa activelor imobilizate, Ai asupra RE

2. Influenţa ratei de eficienţă a activelor imobilizate asupta RE

3. Influenţa indicatorului asupra RE

Verificare:

Se verifică.

1. (2137444,1520)

- 30 -


(9741996) 2. (7475049,8230)

RE

3. (130601,7803)

CONCLUZII:Rezultatul din exploatare, respectiv fenomenul analizat, înregistrează o creştere pozitivă semnificativă, ceea ce este un aspect pozitiv. Această creştere este favorizată de influenţa a trei factori de gradul I, şi anume:-1. valoarea activelor imobilizate, Ai, care inregistrează o creştere de la o perioadă la alta ( de la 158168275 la 171052206 mii lei) şi care determină creşterea RE în valoare absolută de 2 137 444,1520 mii lei. Din capitalul propriu s-au alocat resurse pentru achiziţionarea de active imobilizate, care, dat fiind faptul că au determinat o creştere a ratei financiare, au fost valorificate corespunzător. Prin achiziţionarea de utilaje noi s-a dorit creşterea volumului producţiei fabricate, care a dus implicit la creşterea RE- 2.rata de eficienţă a activelor imobilizate creşte, deci se măreşte astfel şi rezultatul din exploatare. Este o dovadă a bunei utilizări a dotărilor achiziţionate din capitalul propriu, deci exploatarea activelor imobilizate s-a făcut eficient în vederea măririi volumului producţiei.- 3.ponderea RE in cadrul CA influenţează pozitiv fenomenul analizat, ceea ce semnifică creşterea atât a re cât şi a CA, în urma valorificării producţiei realizate. Semnifică modul de evoluţie al producţiei pe piaţă în raport cu cu costul de obţinere al acestora. Deoarece are o valoare pozitivă, înseamnă că produsele au fost valorificate corespunzător şi eficient.

MĂSURI:Deoarce rezultatele obţinute sunt în creştere, măsurile vizează permanantizarea factorilor care au determinat această creştere şi mărirea lor dacă este posibil.Astfel, se pot achiziţiona noi mijloace de producţie pentru a mării şi mai mult producţia şi astfel cifra de afaceri.

- 31 -


Activele imobilizate vechi pot fi înlăturate, casate dacă incetinesc creşterea indicatorilor, respectiv creşterea producţiei şi a rezultatului din exploatare.Revizuirea politicii de preţuri în sensul măririi lor(proporţional cu calitatea) dacă este posibil.Reorganizarea fluxului tehnologic odată cu achiziţionarea noilor nijloace fixe.Menţinerea interesului conducătorilor firme către progresul tehnologic şi către implementarea acestuia in întreprindere.Punerea în funcţiune a investiţiilor intr-un timp cât mai scurt cu putinţă.5.2. Analiza ratelor de rentabilitateRentabilitatea reprezintă capacitatea unui agent economic de a realiza profit utilizând factorii de producţie şi capitalurile de care dispune. Este cea mai sintetică modalitate de a exprima eficienţa economică şi a întregii activităţi a unui agent economic.Una din modalităţile de exprimare a rentabilităţii este de a calcula ratele de rentabilitate.

RATA DE RENTABILITATE ECONOMICĂModel de anliză:

1.

Re 2.

Unde:Re – rata de rentabilitateCA – cifra de afaceriAt – activ totalRE – rezultat din exploatare

Datele pentru analiză sunt prezentate în tabelul 5.2.Tab.5.2.

Nr.Crt.


PrevăzutP1

1 Cifra de afaceri CA Mii lei 238964643 326513388

- 32 -


2 Rezultat din exploatare RE Mii lei 26246589 359885853 Active totale At Mii lei 219022977 2541840504 Active imobilizate Ai Mii lei 158162275 1710522065 Active circulante Ac Mii lei 60860702 831318446 Cifra de afaceri raportată la

activele totaleMii lei 109,1048 93,0480


Mii lei 10,98 11,02

Indicatorul principal analizat este rata rentabilităţii economice, ReVariaţia acestui indicator este:

Această variaţie s-a datorat influenţei factorilor:1.Influenţa ponderii cifrei de afaceri în totalul activelor

2.1.

2.2.

- 33 -


3. Influenţa indicatorului asupra ratei Re

Verificare:

(2,1224)

(2,1200) (0,0526)

Re (0,05138)

(2,1759)

CONCLUZII:Pe perioada analizată, se înregistrează o creştere a rentabilităţii economice cu valoarea de 2,1750.

- 34 -


Această creştere este determintă de 2 factori de influenţă principali, şi anume:- 1.rata de eficienţă a cifrei de afaceri CA, comparativ cu totalul

activelor At influenţează rata de rentabilitate economică în sensul creşterii acestei cu valoarea de 2,1200, aspect pozitiv.

Acest fapt demonstrează că CA este în creştere comparativ cu valoare totală a activelor, ceea ce demonstrază o activitate de comercializare a produselor favorabilă.- în cadrul indicatorului mai sus menţionat, putem diferenţia 2 influenţe ale altor factori, si anume:

2.1. Ponderea CA in totalul activelor imobilizate Ai, care la rândul ei are o influenţă pozitivă asupra indicatorului Re, influenţa sa fiind preponderentă comparativ cu valoarea totală a activelor. Re se măreşte în acest caz cu valoaea de 2,1224.

2.2.Ponderea CA în totalul activelor circulante Ac este un factor de influenţă pozitiv, dar cu o pondere mai mică comparativ ponderea CA in totalul activelor imobilizate Ai.

Acesta se datorează măririi stocurilor de produse finite, a celor de materii prime, creşterii producţiei imobilizate, neîncasarea la timp a creanţelor.- 2.al doilea factor de influenţă major asupra Re este ponderea rezultatului din exploatare RE în cifra de afaceri CA, care are o influenţă pozitivă, detrerminănd însă o creştere nesemnificativă a Re, doar cu 0,05138. Faptul ca ponderea RE în CA este un raport subunitar, semnifică faptul că rezultatul din exploatare este mai mic dacât CA, ceea ce este de dorit.

MĂSURI:Măsurile trebuie să vizeze în principal mărirea cât de mult posibil a ratei rentabilităţii economice. Pentru aceasta, se impune:- creşterea ponderii activelor circulante în total active, prin micşorarea stocurilor şi a producţiei imobilizate- grăbirea încasării creanţelor de la terţi- mărirea cifrei de afaceri prin mărirea volumului vânzărilor- creşterea rezultatului din exploatarerata de rentabilitate economică este însă pozitivă, deci activitatea comercială a firmei este în creştere, chiar dacă nu este atât de mare pe cât s-ar dori.

- 35 -


RATA DE RENTABILITATE FINANCIARĂRata de rentabilitate financiară reprezintă un indicator urmărit de administratorii de patrimoniu în vederea dezvoltării şi consolidării unităţii comerciale. Arată acţionarilor şi asociaţilor care este eficienţa capitalului investit, precum şi oportunitatea retragerii , menţinerii sau creşterii acestuia.Resursele financiare necesare pot proveni din resurse interne (mărirea capitalului social) sau din resurse externe (credit pe piaţa financiară).Modelul de analiză al ratei financiare este unul factorial.

se consideră At=Pt

1.

2.

Rf

3.

unde:At – activ totalPt – pasiv total

- ponderea RE în CA

- rată de eficienţă a At

- rată a structurii financiare

Pentru această analiză datele se găsesc în tabelul 5.2.

- 36 -


Tab.5.2.Nr.Crt.


PrevăzutP1

1 Cifra de afaceri CA Mii lei 238964643 3265133882 Rezultat din exploatare RE Mii lei 26246589 359885853 Active totale At Mii lei 219022977 2541840504 Active imobilizate Ai Mii lei 158162275 1710522065 Active circulante Ac Mii lei 60860702 831318446 Capital propriu Cpr Mii lei 168713802 1852880117 Rata de eficienţă a activelor

totaleMii lei 109,1048 93,0480


Mii lei 10,98 11,02

9 Rata structurii financiare Mii lei 1,2981 1,3718

Variaţia ratei de rentabilitate financiară:

Această variaţie s-a datorat influenţei mai multor factori:

1. Influenţa asupra indicatorului analizat Rf

2. Influenţa ratei de eficienţă a At asupra Rf

3. Influenţa ratei structurii financiare asupta Rf

Verificare:

- 37 -


(0,0566)

(3,8662) (2,7680)

Rf

(1,0432)

CONCLUZII:Pe perioada analizată, Rf a înregistrat o valoare pozitivă, de 3,8662 care este un aspect pozitiv.Influenţa pozitivă se datorează influenţei celor trei factori direcţi care au contribuit la creşterea ei.- indicatorul rezultatul din exploatare raportat la CA are o influenţă pozitivă asupra Rf, influenţă ce se materializează prin creşterea acesteia cu valoarea de 0,0566. Creşterea este mică, dat fiind faptul că diferenţa între RE şi CA nu este foarte mare.- rata de eficienţă a activelor totale contribuie cu cea mai mare valoare la creşterea Rf, deoarece CA este superioară valorii activelor totale, ceea ce este consemnat ca un aspect pozitiv.- rata structurii financiare influenţează pozitiv valoarea Rf, mărind-o cu 1,0432. Putem trage concluzia că partea din capitalurile proprii care finanţează activele imobilizate nu este alocată în zadar, Ai fiind valorificate corespunzător

MĂSURI:Acestea vizează mărirea pe cât posibil a creşterii Rf pentru a dovedi asociaţilor şi acţionarilor eficienţa capitalului investit.Este necesară utilizarea dotărilor la capacitatea maximă şi renunţarea la cele neutilizate pentru a face loc celor nou achiziţionate şi pentru a elibera o parte din capitalul propriu imobilizat în acestea.Analizarea producţiei pe produse şi eficientizarea ei.Valorificarea cât mai eficientă a capitalului propriu.

- 38 -


O concluzie generală asupra acestui capitol poate fi aceea că întreprinderea analizată funcţioneazăcu profit, indicatorii de evaluare sunt în creştere, ceea ce demonstrază o evoluţie constantă, o creştere constantă a acesteia. Întreprinderea nu produce în salturi, cu întreruperi ale producţei şi apoi reveniri spectaculoase pe piaţă, ci produce constant, principala sursă de venit şi profit fiind produsele proprii comercializate pe piaţa internă, destinate consumului curent.

- 39 -


6. ANALIZA SITUAŢIEI FINANCIAR PATRIMONIALE A ÎNTREPRINDERII6.1. Analiza structurii patrimoniale a întreprinderiiaceastă analiză are drept finalitate stabilirea şi urmărirea evoluţiei principalelor elemente patrimoniale de activ sau de pasiv.Metoda utilizată va fi metoda ratelor, utilizând date din bilanţul patrimonial.Se vor analiza ratele de structură ale activului.

a)Rata activelor imobilizate=

Această rată pune în evidenţă pondera Ai în totalul active patrimoniale. Se observă că de la un an la altul , ponderea Ai în total active scade, deci putem trage concluzia că pentru perioada P0 s-au achizitionat mijloace active iar pentru perioada P1 o parte din ele nu au fost folosite, sau nu s-au folosit mijloacele fixe la capacitatea lor, fie o parte dintre acestea s-au casat sau au fost scoase din folosinţă din cauza uzurii.

Se impune o valorificare mai atentă a mijloacelor noi achiziţionate, punerea lor în funcţiune cât mai repede odată ce au fost achiziţionate, reorganizarea fluxului tehnologic astfel încât să corespundă noilor tehnologii.

a.1.) Rata activelor necorporale=

Ponderea deţinută de activele necorporale în totalul activelor este nulă, aspect specific întreprinderilor româneşti. Activele necorporale include în categoria lor documente comerciale esau juridice, cheltuieli de constituire ale societăţii, cheltuieli efectuate cu activitatea de cercetare-dezvoltare, concesiuni, terenuri, brevete, licenţe, mărci de fabrică.

Pentru întreprinderea analizată, rata activelor necorporale este 0. Nu se poate vorbi de licenţe şi brevete, deoarece activitatea desfăşurată

- 40 -


de această firmă nu impune aşa ceva. Fiind o activitate de comercializare cu produse alimentare destinate consumului curent, produse în exclusivitate din carne da pasăre (pui şi găină) nu este necesară cumpărarea de licenţe sau brevete. Firma comercializează produsele sub marca proprie.

În ceea ce priveşte activitatea de cercetare-dezvoltare, aceasta nu există, nu se fac investiţii în acest domeniu. Totuşi, sunt urmărite cercetările făcute de celelalte firme în acest domeniu, iar dacă este necesar adoptarea unor măsuri sau indicaţii sugerate de aceste studii de cercetare în domeniu.

a.2.) Rata activelor corporale=

Rata semnifică ponderea activelor corporale în totalul activelor. Fiind o întreprindere cu o infrastructură destul de complexă, această valoare este destul de ridicată. De la o perioadă la alta rata întegistrează o scădere, ceea ce inseamnă că achizitionarea de mijloace fixe, terenuri, bunuri fixe, concrete a scăzut. Aceasta deoarece fie nu s-a mai considerat necesară achiziţionarea de mijloace fixe suplimentare de la un an la altul, fie exploatarea celor existente nu s-a făcut la cea mai mare capacitate.

a.3.)Rata activelor financiare=

De la o perioadă la alta rata înregistrează o scădere. Deşi At cresc de la o perioadă la alta, Af scad. Acest fapt se datorează scăderii investiţiilor financiare, sub formă de titluri de participare, titluri imobilizate ale activităţii de portofoliu, a altor titluri şi creanţe imobilizate. Un aspect pozitiv poate fi scăderea creditelor.

- 41 -


b) Rata activelor circulante=

De la o perioadă la alta valoarea ratei creşte, deci creşte ponderea activelor circulante în activul total. Pe baza acestei rate se pot calcula alte două rate:

b.1.) Rata stocurilor=

Rata stocurilor creşte de la o perioadă la alta, deci stocurile cresc, aspect ce este considerat negativ. Stocurile cresc de la o perioadă la alta, fapt vizibil şi din vizualizarea cifrelor din bilanţ. Acest aspect trebuie înlăturat prin înlăturarea stocurilor, care se poate realiza prin căutarea de noi clienţi, noi pieţe de desfacere, prin găsirea altor întrebuinţări produselor existente pe stoc (mărirea gamei de produse).

b.2.) Rata creanţelor comerciale=

Rata se micşorează, aspect pozitiv. Scăderea creanţelor este de dorit, ceea ce s-a şi întâmplat de la perioada P0 la P1.

b.3.) Rata disponibilităţilor=

Rata disponibilităţilor creşte, aspect pozitiv şi este de dorit a se menţine o creştere permanantă a ratei disponibilităţilor.

- 42 -

Date post:	01-Jul-2015
Category:	Documents
Upload:	anca-munteanu
View:	578 times
Download:	2 times

24511315-ANALIZA-ECONOMICA-PROIECT

Documents