Date post: | 03-Apr-2018 |
Category: |
Documents |
Upload: | simona-liliana-durnea |
View: | 226 times |
Download: | 0 times |
of 84
7/29/2019 Proiect Analiza Tehnico- Economica Anul IV Coca Monica
1/84
1
7/29/2019 Proiect Analiza Tehnico- Economica Anul IV Coca Monica
2/84
2
7/29/2019 Proiect Analiza Tehnico- Economica Anul IV Coca Monica
3/84
3
7/29/2019 Proiect Analiza Tehnico- Economica Anul IV Coca Monica
4/84
4
CAPITOLUL 1
Analiza cheltuielilor
1.1 Analiza structurii cheltuielilor
Cheltuielile reprezinta totalitatea consumurilor inregistrate intr-o intreprindere, intr-un an
financiar. In vederea analizarii cheltuielilor se face distinctia dintre cheltuilile de productie sau
simplu cheltuileli si termenul de costuri de productie sau costuri.
Cheltuielile reprezinta totalitatea achizitiilor facute de catre o intreprindere cu scopul de a
obtine bunuri economice. Achizitiile se numesc factori de productie , iar din momentul intrarii
lor in productie acestea devin stocuri. Astfel partea de stoc intrata intr-un ciclu de productie,
respectiv cea utilizata pentru obtinerea bunurilor poarta denumirea de costuri.
Costurile de productie pot fi de mai multe feluri, clasificate dupa anumite criterii,
precum:
dupa natura lor, aceste se impart in:a) cheltuieli de exploatareb) cheltuieli financiarec) cheltuieli exceptionale
a) Cheltuielile de exploatare reprezinta acele cheltuieli care formeaza baza obiectului de
activitate al firmei, iar scopul lor este de a produce bunuri economice.
Aceasta grupa cuprinde:
cheltuieli cu materii prime si materiale; alte cheltuieli materiale; cheltuieli cu forta de munca (salarii+ toate impozitele); provizioanele.
La nivelul societatii S.C. COSELI S.A., la sfarsitul anului financiar 2010, valoareacheltuielilor de exploatare a fost de 11.478.609 lei, din care:
cheltuieli cu materiile prime i materialele consumabile - 4.030.270 lei; alte cheltuieli materiale - 43.627 lei; alte cheltuieli externe (energie si apa) - 144.972 lei; cheltuieli privind marfurile - 2.731.823 lei;
7/29/2019 Proiect Analiza Tehnico- Economica Anul IV Coca Monica
5/84
5
cheltuieli cu personalul - 1.357.932 lei; ajustari de valoare privind imobilizarile corporale i necorporale - 927.408 lei; ajustari de valoare privind activele circulante - 14.952 lei; alte cheltuieli de exploatare - 2.204.764 lei; ajustari privind provizioanele - 22.861 lei.
b) Cheltuielile financiare cuprind toate cheltuielile efectuate de intreprindere cu partenerii
de afaceri in scopul de a se finanta sau a economisi.
Aceasta grupa cuprinde :
dobanzi la credite; cheltuieli cu ajustari de valoare; diferente de curs valutar; pierderi de creante; pierderi la plasamente; pierderi din tranzactii financiare; provizioane de risc.
Conform bilantului contabil, la sfarsitul anului financiar 2010, in cadrul societatii
analizate, cheltuielile financiare erau in valoare de 1.908.977 lei, din care:
cheltuieli privind dobnzile - 501.810 lei alte cheltuieli financiare - 1.407.167 lei
Cheltuielile exceptionale sunt acele cheltuieli care nu au regularitate si nu fac parte direct
din activitatea firmei. Acestea cuprind:
penalitati; amenzi; anumite subventii neasteptate; sponsorizari; ajutoare pentru terte persoane
La nivelul societatii S.C. COSELI S.A. nu s-au inregistrat in anul 2010 cheltuieli
exceptionale.
O alta clasificare a cheltuielilor este urmatoarea:
dupa modul cum oscileaza in raport cu productia, cheltuielile pot fi:
7/29/2019 Proiect Analiza Tehnico- Economica Anul IV Coca Monica
6/84
6
a) cheltuieli fixeb) cheltuieli variabileCheltuielile fixe au caracter aproximativ constant pe parcursul unui ciclu de productie, si
sunt in general calculate (nu sunt o expresie a unui consum direct, rezultat din dorinta de a obtine
un bun economic).
Aceasta grupa cuprinde urmatoarele cheltuieli:
amortizarile ; provizioanele calculate la nivel de intreprindere; cu personalul administrativ (TESA); de publicitate; de cercetare, dezvoltare.
La sfarsitul anului financiar 2010, in cadrul societatii COSELI s-au inregistrat cheltuieli
fixe in valoare de xxxx din care:
amortizarile - 3.408.256 lei; cheltuieli cu personalul TESA432.000 lei
Cheltuielile variabile sunt acele cheltuieli care oscileaza direct cu nivelul productiei, au
sens de consum specific si cuprind:
consum de materii prime si materiale; consum de munca directa (muncitori operationali) consumuri de energie si utilitati exprimate in mod direct pe produs, etc.
In cadrul societatii analizate, in anul 2010 valoarea cheltuielilor variabile a fost de
4.480.884 leidin care :
consum de materii prime si materiale - 4.030.270 lei consum de munca directa - 435.600 lei (1100 lei/salariat) consumuri cu energie si utilitati exprimate in mod direct pe produs15.014 lei
dupa modul de includere in costuri, acestea pot fi:a) cheltuieli directe;b) cheltuieli indirecte.
7/29/2019 Proiect Analiza Tehnico- Economica Anul IV Coca Monica
7/84
7
Cheltuielile directe sunt acele tipuri de cheltuieli care se pot identifica pe obiecte de
calculatie iar cheltuielile indirecte nu se pot identifica pe obiecte de calculatie.
In cadrul cheltuielilor indirecte intra publicitatea, cercetarea-dezvoltarea, amortizarea.
dupa continut, cheltuielile se impart in:a) cheltuieli materiale;b) cheltuieli cu forta de munca.
La sfarsitul anului financiar 2010, in cadrul societatii analizate, valoarea cheltuielilor
materiale a fost de 7.872.578 lei, iar valoarea cheltuielilor cu personalul a fost de 1.357.932 lei.
Orice analiza a cheltuielilor incepe cu structura acestora pe puncte de interes.
La nivel de intreprindere exista urmatoarele puncte de interes:
aprovizionare materii prime; stocuri; cheltuieli de personal; cheltuieli de productie; cheltuieli de desfacere (vanzare); cheltuieli post vanzare.
Fiecare grupa de cheltuieli are o importanta relativa in structura totala a cheltuielilor si
oglindeste sectorul de activitate al firmei.
Astfel daca grupa cheltuielilor de aprovizionare si stocuri detine peste 40% din total
cheltuieli, atunci firma desfasoara o activitate de productie. Atunci cand ponderea cheltuielilor cu
aprovizionare marfuri si stocuri este de peste 40%, atunci societatea realizeaza o activitate de
comert. Ponderea de peste 50% a cheltuielilor cu forta de munca, indica faptul ca o firma
desfasoara o activitate din zona serviciilor.
Pentru a stabili structura cheltuielilor, se imparte fiecare grupa de cheltuieli la totalul
cheltuielilor, conform urmatoarei formule:
100.CT
xI
XS , unde
XSI - indicele de structura a cheltuielilor
x- valoarea grupei de cheltuieli;
CTcheltuielile totale.
7/29/2019 Proiect Analiza Tehnico- Economica Anul IV Coca Monica
8/84
8
In cadrul societatii S.C. COSELI S.A., structura cheltuielilor este prezentata in tabelul
urmator, luand in calcul perioada anilor 2008-2010.
19.324.945
Tabel 1.1
Structura cheltuielilor in 2008-2010 la nivelul societatii analizate
Nr
.
crt
.
Tipuri de
cheltuieli 2008
lei
Structura 2009
lei
Structura 2010
lei
Structura
Subs
t.
%
Total
%
Subst
.
%
Total
%
Subst
.
%
Total
%
1. Cheltuieli de
exploatare
din care: 16.300.496 10084.35
16.483.968 10086.2
2
11.478.60
9 100
85,57
1.1 Cheltuieli cu
materiile
prime si
materiale
consumabile 4.989.986 30,6125.82
5.719.173 34,6929.9
14.030.270 35,11
30.101.2 Alte
cheltuieli
materiale 54.409 0,33 0.28 57.405 0,34 0.30 43.627 0,38 0.331.3 Alte
cheltuieli
externe
194.604 1,19
1.01
141.845 0,86
0.74
144.972
1,26
1.081.4 Cheltuieli
privind
marfurile
4.905.558 30,09
25.38
5.191.023 31,49
27.15
2.731.823
23,79
20.411.5 Cheltuieli cu
salarii si
indemnizatii
1.663.845 10,20
8.61
1.011.833 6,13
5.29
1.070.468
9,36
8.001.6 Cheltuieli cu
asigurarile i
protectia
sociala
469.515 2,88
2.43
290.999 1,76
1.52
287.464
2,51
2.151.7 Cheltuieli cu 714.976 4,38
3.70955.646 5,79
5.008,20
0.70
7/29/2019 Proiect Analiza Tehnico- Economica Anul IV Coca Monica
9/84
9
amortizarea 942.360
1.8 Alte
cheltuieli de
exploatare 3.422.368 20,9917.71
2.267.477 13,7511.8
62.204.764 19,20
16.47
1.9 Ajustariprivind
provizioanele -25.123 -0,15-0.13
- --
22.861 0,190.17
2. Cheltuieli
financiare
totale din
care: 3.024.447 10015.65
2.635.532 10013.7
81.908.977 100
14.262.1 Cheltuieli
privind
dobanzile 681.159 22,52 3.52 845.883 32,09 4.42 501.810 26,28 0.372.2 Alte
cheltuieli
financiare 2.343.288 77,4712.13
1.789.649 67,909.36
1.407.167 73,7210.51
3. Cheltuieli
extraordinar
e 0 100-
0 100-
-
100
-
3.1 Amenzi 0 --
0 --
0 -
TOTAL
CHELTUIELI
19.324.945
-
100 19.119.500
-
100
13.387.58
6
-
100
Se poate observa din tabelul 1.1, faptul ca ponderea tipurilor de cheltuieli s-a mentinut
relativ constanta pe parcusul celor 3 ani luati in calcul, astfel:
- cheltuielile de exploatare detin cea mai mare pondere din total cheltuieli(84,35% in anul 2008, 86,21% in anul 2009 iar in anul 2010, de 85,67%);
- cheltuielile financiare au reprezentat 15,65% din totalul de 19.324.945 lei (in2008), 13,78% in anul 2009 din totalul de 19.119.500 lei, iar in 2010, din totalul de 13.387.586
lei, acestea au detinut ponderea de 14,43%.
In ceea ce priveste cheltuielile extraordinare, acestea nu au fost inregistrate in bilantul
contabil din cei 3 ani luati in calcul.
7/29/2019 Proiect Analiza Tehnico- Economica Anul IV Coca Monica
10/84
10
Din categoria cheltuielilor de exploatare, ponderea cea mai mare o detin cheltuielile cu
materiile prime si materiale consumabile, ( 25,38% din totalul cheltuielilor realizate in anul
2008, (19.324.945 lei), in anul 2009 de 29,91% iar in anul 2010, de 30,10 %). Aceasta pondere
ridicata a cheltuielilor cu materiile prime si materiale se datoreaza faptului ca principalul
domeniu de activitate al firmei este de productie (esente, arome, zahar vanilat si alti aditivi
alimentari), iar achizitionarea materiilor prime precum ( arome superconcentrate, solventii
alimentari (propilenglicol, triacetin, apa), colorantii alimentari, lichizi), necesita depunerea unui
efort financiar destul de ridicat pentru a putea produce cantitatea de produse COSELI propusa.
De asemenea, avand in vedere ca firma desfasoara si o activitate de comert cu produsele
alimentare pe care le face , a fost necesara depunerea unui efort banesc destul de ridicat si cu
activitatea de comert , astfel:
- in anul 2008, cheltuielile cu marfuri au fost de 4.905.558 lei reprezentand 25.38%din totalul cheltuielilor ale intreprinderii, 27,15% anul 2009 si anume 5.191.023 lei, iar in anul
2010 (2.731.823 lei), procentual detinand 20,41%
O pondere relativ mare o detin si alte cheltuieli de exploatare precum (cheltuieli privind
prestatiile externe, cheltuieli cu alte impozite, taxe i varsaminte asimilate, alte cheltuieli),astfel
incat in anul 2008 au fost de 17.71% in 2009 de 11.86% iar in anul 2010 de 16.47%.
Cheltuielile cu salariile si indemnizatiile au fost de 1.663.845 lei in anul 2008,
reprezentand 8,61% din cheltuielile totale, salarii acordate unui numar de personal de 82
angajati; in anul 2009 ponderea acestor cheltuieli a fost de 5,29% , cheltuieli efectuate la nivelul
a 53 salariati, din care 33 personal TESA iar 20 salariati direct productivi. In ultimul an luat in
calcul (anul 2010), cheltuielile cu salariile si indemnizatiile au avut o pondere de 8,00%.
Din totalul cheltuielilor realizate la nivelul S.C. COSELI S.A, ponderea cea mai mica o
detin ajustarile pentru provizioane, fiind de 0,13% in anul 2008, si 0,17% in anul 2010. Dupa
cum se poate observa in tabelul 1, in anul 2009 nu s-au inregistrat, la nivelul societatii analizate,
cheltuieli cu ajustari pentru provizioane.
Referitor la cheltuielile privind dobanzile, ce fac din categoria de cheltuieli financiare, in
anul 2008, au avut o pondere de 3,52%, (681.159 lei), de 4,42% in anul 2009 (845.883lei) , iar in
anul 2010 de 0,37% (501.810lei).
7/29/2019 Proiect Analiza Tehnico- Economica Anul IV Coca Monica
11/84
11
1.2. Analiza dinamicii cheltuilelor
Analiza dinamicii cheltuielilor presupune analiza evolutiei cheltuielilor pe parcursul
anilor luati in calcul. Aceasta analiza presupune fie raportarea cheltuielilor intreprinderii dintr-un
an financiar fata de un an de referinta (analiza cu baza fixa) sau fata de anul precedent acestuia (
analiza cu baza in lant).
analiza cu baza fixa 100.
xCh
ChI
Nref
NDCH
unde,
CHDI - indicele de dinamica;
NhC - cheltuielile din anul n;
refNh
C - cheltuielile din anul de referinta.
analiza cu baza in lant100
1
xCh
ChI
N
NDCH
unde,
CHDI - indicele de dinamica;
Nh
C - cheltuielile din anul n;
1NhC - cheltuielile din anul precedent.
In cadrul S.C. COSELI S.A., analiza dinamicii se realizeaza cu baza fixa, in care anul de
referinta este 2008, conform tabelului 1.2
7/29/2019 Proiect Analiza Tehnico- Economica Anul IV Coca Monica
12/84
12
Tabel 1.2
Analiza dinamicii cheltuielilor
Nr.
crt. Tipuri de cheltuieli 2008
lei
2009
lei
2010
lei
2009CHDI
2010CHDI
1. Cheltuieli de
exploatare din care:
16.300.496 16.483.96811.478.609
101.13 70.42
1.1 Cheltuieli cu materiile
prime si materiale
consumabile
4.989.986 5.719.173 4.030.270114.61 80.77
1.2 Alte cheltuieli
materiale 54.409 57.405 43.627105.51 80.18
1.3 Alte cheltuieli externe
194.604 141.845 144.97272.89 74.50
1.4 Cheltuieli privind
marfurile 4.905.558 5.191.023 2.731.823 105.82 55.691.5 Cheltuieli cu salarii si
indemnizatii 1.663.845 1.011.833 1.070.46860.81 64.34
1.6 Cheltuieli cu
asigurarile i protectia
sociala 469.515 290.999 287.46461.98 61.23
1.7 Cheltuieli cu
amortizarea
714.976 955.646
942.360133.66 131.80
1.8 Alte cheltuieli de
exploatare 3.422.368 2.267.477 2.204.764 66.25 64.42
1.9 Ajustari privind
provizioanele -25.123 - 22.861- -91.00
2. Cheltuieli financiare
totale din care:
3.024.447 2.635.532 1.908.97787.14 63.12
7/29/2019 Proiect Analiza Tehnico- Economica Anul IV Coca Monica
13/84
13
Din tabelul 1.2 se poate observa evolutia cheltuielilor din anii 2009, fata de anul de baza
2008 astfel:
in anul 2009, valoarea cheltuielilor de exploatare a crescut cu 1,13% fata de anul2008, datorita cheltuielilor cu amortizarea, acestea fiind in anul 2009 cu 33,66% mai mari decat
in anul de baza (2008).
de asemenea si cheltuielile cu materii prime si materiale au crescut cu 14,61% dela 4.989.986 lei in anul 2008 la 5.719.173lei in anul 2009, datorita crizei mondiale, valoarea
acestora a ajuns sa fie mai ridicata, determinand cresterea cheltuielilor la nivel de productiei al
intreprinderii.
cheltuielile cu salariile si indemnizatiile au scazut considerabil in anul 2009, fatade anul 2008, de la 1.663.845 lei la 1.011.833 lei, (cu 39,19%), principalul motiv fiind cel al
reducerii numarului de salariati de la 82 de salariati in anul 2008 la 53 salariati in anul 2009.
cheltuielile financiare au scazut in anul 2009 fata de anul precedent cu 12,86%,cand acestea au fost in valoare de 3.024.447 lei, datorita faptului ca in anul 2009 valoarea
pierderilor de creante, pierderilor la plasamente si tranzactiilor financiare, a fost mai mica cu
23,63%, comparativ cu anul 2008.
in anul 2009 cheltuielile cu dobanzile la credit au crescut cu 24,12% fata de anul2008, cand au fost de 681.159 lei, datorita apelarii la credite mai mari necesare investitiilor pe
care le-a facut in acest an firma, (investitii intr-o hala de productie, in utilaje si echipamente mai
performante de productie).
la nivelul societatii analizate, nu s-au inregistrat cheltuieli exceptionale de naturaamenzilor, penalitatilor sau alte plati neasteptate, pe perioada celor trei ani luati in calcul.
2.1 Cheltuieli privind
dobanzile 681.159 845.883 501.810124.18 73.67
2.2 Alte cheltuieli
financiare 2.343.288 1.789.649 1.407.16776.37 60.05
3. Cheltuieli
extraordinare 0 0
-
0 0
3.1 Amenzi 0 0 0
0 0
TOTAL CHELTUIELI
19.324.945 19.119.500 13.387.58698.94 69.29
7/29/2019 Proiect Analiza Tehnico- Economica Anul IV Coca Monica
14/84
14
In ceea ce priveste tendinta evolutiei cheltuielilor din anul 2010 fata de anul de baza,
aceasta se prezinta astfel:
cheltuielile de exploatare au scazut cu 20,58% in anul 2010 fata de anul 2008cand au fost de 16.300.496 lei, prin reducerea considerabila a costurilor cu marfurile (44,31%),
motivul fiind cel al scaderii cererii de produse in acest an, implicit al volumului de marfuri
vandute in anul 2010; al cheltuielilor cu salariile, indemnizatiile, cu 35,66%, datorita reducerii
numarului de salariati de la 84 angajati (in 2008) la 53 angajati in 2010.
cheltuielile cu materiile prime si materiale au scazut cu 19,23% cand au fost de4.989.986 lei in 2008, ajungand la valoarea de 4.030.270 lei in anul 2010, aceasta datorita
scaderii consumului de produse COSELI de catre populatie, fapt ce a determinat ca firma sa
decida scaderea productie pentru a o putea vinde.
datorita crizei economice si financiare modiale, in anul 2010, valoarea dobanzilorla credite a scazut. Tendinta de ieftinire a creditelor este o consecinta a stabilizarii situatiei
economice, att la nivelul productiei, ct i pe pietele financiare, astfel incat in situatia firmei
analizate, cheltuielile privind dobanzile s-au redus cu 26,33% fata de anul 2008 cand au fost de
681.159 lei iar in anul 2010 de 501.810 lei. Cheltuielile financiare totale au scazut si ele cu
36,88% in anul 2010 comparativ cu anul de baza.
1.3. Analiza costurilor de productie
Costul unitar pe produs reprezinta unul din indicatorii importanti ai activitatii firmei.
Managerii firmei sunt interesati in adoptarea unor msuri tehnico-organizatorice care sa determine
reducerea costurilor pe produs si sporirea rentabilitatii.
Reducerea costurilor unitare reprezinta un obiectiv esential in ceea ce privete creterea
competitivitatii produselor, gasirea de noi piete de desfacere, creterea gradului de utilizare a
capacitatii de productie.
Costul de productie cuprinde toate cheltuielile provenite de la stocuri, cheltuieli salariale,cheltuieli fixe directe, amortizarea masinilor si utilajelor, cheltuieli financiare, cheltuieli ascunse.
La nivelul productiei, intereseaza clasificarea costurilor in costuri fixe directe si variabile.
Cheltuielile fixe directe functioneaza ca un reductor al costului de productie iar cheltuielile
variabile ca un consum specific constant.
7/29/2019 Proiect Analiza Tehnico- Economica Anul IV Coca Monica
15/84
15
Costul unitar pe produs se determina prin raportarea cheltuielilor la volumul de produse
obtinute de intreprindere intr-un an financiar.
Formula de calcul este urmatoarea:
i
i
i Q
Cht
Cp unde,
iCp - costul de productie al produsului i;
iCht - cheltuielile totale;
iQ - volumul de produse i realizate.
Analiza costurilor de productie, se poate realiza prin intermediul unor metode precum:
metoda indicelui costului unitar; metoda costului direct; metoda costului obiectiv; metoda ABC.
Metodele de calculatie a costurilor au cunoscut o permanenta evolutie generata de
problemele noi la care trebuit sa raspunda calculul costurilor. Decizia privind modul de
organizare a calculatiei costurilor si adoptarea unei metode de calculatie a costurilor sau a alteia
presupune o analiza a principalilor factori care determina organizarea calculatiei costurilor.
Literatura de specialitate si practica economica recunoaste doua mari grupe de metode
clasice pentru stabilirea, controlul si analiza costurilor. Metode de calculatie bazate pe conceptul
de cost complet traditional si metode bazate pe costuri partiale.
Metodele clasice de calculatie a costurilor dau atentie in mod deosebit cheltuielilor
directe. Acestea sunt analizate cu consecventa pe baza documentatiei tehnice, in timp ce
cheltuielile indirecte sunt uitate, iar in conditiile actuale, in care raportul cheltuielilor
directe\cheltuielile indirecte s-a schimbat in favoarea cheltuielilor indirecte se impun metode noi
care sa permita urmarirea si controlul cheltuielilor indirecte. In prezent costurile indirecte pot
ajunge la 70% din totalul costurilor. In aceste conditii analiza costurilor trebuie indreptata catre
aceasta parte a costurilor.
La nivelul societatii COSELI, evaluarea costului unitar de productie prin metoda clasica,
se bazeaza pe detalierea tipurilor de cheltuieli atat variabile cat si fixe la nivelul celor trei
7/29/2019 Proiect Analiza Tehnico- Economica Anul IV Coca Monica
16/84
16
produse; stabilirea costului unitar al fiecarui produs si determinarea marjei unitare pentru a vedea
daca produsele luate in analiza sunt rentabile sau nu.
Aceasta analiza clasica a costurilor de productie se realizeaza pe baza tabelului 1.3
Tabel 1.3
Analiza costurilor de productie prin metoda clasica
Nr. crt Tip cheltuiala Esente
(lei)
Arome
(lei)
Zahar
vanilat
(lei)
Total
( lei)
1. Costuri variabile, din care:
687.673 626.214 800.075 2.113.962
1.2 Cheltuieli cu materii prime si materiale
consumabile352.120 353.001 404.100 1.109.221
1.3 Cheltuieli salariale directe90.000 108.000 144.000 342.000
1.4 Cheltuieli privind marfurile230.299 164.007 241.110 635.416
1.5 Cheltuieli cu ambalajele133 100 122 355
1.6 Cheltuieli cu energia pentru spatiul de
productie15.121 1.106 10.743 26.970
1.7 Costul mediu variabil 0,54 20,78 0,72 22,04
2. Costuri fixe, din care:556.526 335.361 567.974 1.459.861
2.1 Cheltuieli cu salariile administrative210.602 114.800 290.400 615.802
2.2 Cheltuieli cu energia si apa42.281 20.281 47.281 109.843
2.3 Cheltuieli de cercetare9.034 7.319 8.990 25.343
2.4 Cheltuieli cu intretinerea47.740 31.201 46.210 12.5151
2.5 Cheltuieli de distributie161.001 121.001 171.001 453.003
2.6 Cheltuieli cu publicitatea83.311 40.301 - 123.612
2.7 Cheltuieli cu aprovizionarea2.557 458 4.092 7.107
2.8 Costul mediu fix0,44 11,13 0,51 12,09
TOTAL CHELTUIELI1.254.199 1.110.575 1.368.049
3. Productia1.258.742 30.121 1.107.405 -
7/29/2019 Proiect Analiza Tehnico- Economica Anul IV Coca Monica
17/84
17
Potrivit acestei metodei clasice, toate cele trei produse sunt rentabile, marja unitara avand
valori pozitive in cazul produselor (esente, arome si zahar vanilat), iar rezultatul exercitiului este
pozitiv in cazul celor trei produse inregistrand profituri cuprinse intre 4.084.238 lei- 1.062.062
lei.
Prin urmare intreprinderea utilizeaza un intreg sistem de procedee de repartizare a
cheltuielilor indirecte asupra produselor, ceea ce conduce la costuri denaturate si implicit la
decizii gresite. Prin aceste procedee suma afectata purtatorului de cost este denominalizata de
natura cheltuielii si de originea acesteia.
Cheltuielile indirecte sunt omogenizate impiedicnd analistul sa determine natura
cheltuielii si originea acesteia. De aceea pentru a deschide drumul analizei spre adevar se impune
aplicarea altor metode de calculatie a costurilor centrate pe analiza cheltuielilor indirecte. O
astfel de metoda este metoda ABC (Activity Based Costing ) care va fi prezentata in subcapitolul
1.5
1.4 Analiza costurilor variabile. Metoda direct costing.
Aparitia unei metode de calculatie care sa asigure determinarea rapida a costului de
productie, precum si stabilirea unor indicatori cu spectru larg al informatiei, necesare
fundamentarii deciziilor eficientei unei intreprinderi a condus catre metoda Direct-Costing.
Metoda Direct-Costinga aparut in SUA pentru prima data, in anul 1934 (aplicata de
Jonathan Harris si G. Charter Harrison). Ulterior, aceasta metoda a fost aplicata si de tarile
europene (Anglia, Franta, Germania etc.).
Metoda Direct-Costingpresupune imputarea asupra produselor numai a costurilor
variabile (directe sau indirecte).Aceasta inseamna separarea cheltuielilor de productie, de
Unitatea de masura
bucati litri bucati -
4. Pret de vanzare1,30 33,12 1,40
-5. Costul unitar (lei/produs)
0,98 31,91 1,23
6. Marja unitara
+0,32 +1,21 +0,37 -7. Venitul total (lei)
5.342.980 3.267.800 2.430.111 -
8. Profit (lei)4.084.238 2.157.225 1.062.062 -
7/29/2019 Proiect Analiza Tehnico- Economica Anul IV Coca Monica
18/84
18
desfacere, in cheltuieli variabile si fixe, cheltuielile fixe fiind trecute asupra rezultatului
financiar brut al intreprinderii.
Prin urmare, metoda foloseste, in calculatia costului pe unitate de produs, costurile
variabile directe si indirecte. Astfel se va realiza identificarea costurilor pe sectoare de cheltuieli,
pe centre de responsabilitate. Costurile variabile directe (legate de activitatea de productie) vor fi
colectate pe sectoare de activitate, iar costurile variabile indirecte vor fi imputate.
Cheltuielile fixe se vor programa la nivel global si nu vor fi incluse in costul fiecarui
produs.
Determinarea costului unitar se realizeaza prin raportarea cheltuielilor variabile la
cantitatea de productie rezultata, dupa relatia:
,
unde:
Cucostul unitar
Chv - cheltuieli variabile;
Q - valoarea productiei.
Etapele analizei prin metoda direct costing sunt:
Identificarea cheltuielilor din cadrul intreprinderii
Identificarea productiei totale in unitati fizice Calcularea costului mediu varabil Calcularea marjei costurilor variabile Calcularea rezultatului analitic global Calcularea ratelor aferente costurilor variabile Interpretarea rezultatelor
Cheltuielile variabile din cadrul intreprinderii
In anul 2010 valoarea cheltuielilor variabile din cadrul S.C. COSELI S.A. la nivelul
produselor principale obtinute in firma, a fost de :
esente687.673 lei/an
7/29/2019 Proiect Analiza Tehnico- Economica Anul IV Coca Monica
19/84
19
arome626.214 lei/an zahar vanilat800.075lei/an
Productiile totale in unitati fizice
In cadrul societatii analizate, in anul 2010, conform documentelor puse la dispozitie,
productiile totale in unitati fizice ale principalelor produse realizate, au fost:
esente 1.258.742 bucati/an arome30.121 litri/an zahar vanilat - 1.107.405 bucati/an
Costul mediu variabil
In vederea identificarii costului mediu variabil al principalelor tipuri de produse ale
societatii analizate, se detaliaza fiecare tip de cheltuiala directa variabila care a dus la obtinerea
acestor produse, conform tabelului 1.4
Tabel 1.4
Costurile variabile ale principalelor produse ale societatii
Nr. crt Tip cheltuiala Esente
(lei)
Arome
(lei)
Zahar
vanilat
(lei)
Total
( lei)
1. Costuri variabile, din care:
687.673 626.214 800.075 2.113.962
1.2 Cheltuieli cu materii prime si materiale
consumabile352.120 353.001 404.100 1.109.221
1.3 Cheltuieli salariale directe90.000 108.000 144.000 342.000
1.4 Cheltuieli privind marfurile
230.299 164.007 241.110 635.4161.5 Cheltuieli cu ambalajele
133 100 122 355
1.6 Cheltuieli cu energia pentru spatiul de
productie15.121 1.106 10.743 26.970
1.7 Costul mediu variabil0,54 20,78 0,72 -
1.258.742 30.121 1.107.405 -
7/29/2019 Proiect Analiza Tehnico- Economica Anul IV Coca Monica
20/84
20
In tabelul 1.4 sunt evidentiate atat cheltuielile variabile care au contribut la obtinerea
celor trei grupe de produse principale ale S.C. COSELI S.A., (esente, arome si zahar vanilat), cat
si cantitatile de produse obtinute in anul 2010.
Astfel aplicand formula de calcul a costului de productie, in anul 2010 costul mediu
variabil de productie al esentelor a fost de 0,55lei/bucata, al aromelor de 20,78lei/litru iar in
cazul zaharului vanilat de 0.72lei/bucata. Cel mai mare cost variabil de productie a fost
identificat in cazul zaharului vanilat, intrucat pentru producerea acestuia a fost necesara
achizitionarea unui volum mai ridicat de materii prime si materiale, determinand cheltuieli cu
materii prime si materiale de 404.100 lei. De altfel in cazul aceluiasi produs, s-au inregistrat cele
mai mari costuri cu salariile directe, (144.000 lei), participand la realizarea cantitatii de
1.107.405 bucati zahar vanilat in anul 2010, 9 salariati direct productivi.
Marja costurilor variabile
Marja costurilor variabile reprezinta diferenta dintre cifra de afaceri si costurile totale
variabile ale intreprinderii, astfel:
xxCV CVCAM X unde,
xCVM - marja costurilor variabile a produsului x
XCA - cifra de afaceri a produsului x
XCV - costurile variabile la nivelul produsului
La nivelul societatii analizate, in anul 2010, valoarea cifrei de afaceri obtinuta din
vanzarea celor trei produse principale, a fost de:
1.505.038 lei- esente 1.031.644 leiarome; 1.550.367 leizahar vanilat.
2. Productia
Unitatea de masura
bucati litri bucati
-
7/29/2019 Proiect Analiza Tehnico- Economica Anul IV Coca Monica
21/84
21
Astfel prin aplicarea formulei de calcul a marjei costurilor variabile pentru fiecare
produs luat in analiza, rezulta:
esenteesenteCVesente CVCAM = 1.505.038687.673 = 817.365 lei
aromearomeCVarome CVCAM 1.031.644626.214 = 405.430 lei
atzaharvanilatzaharvanilulatCVzaharvan CVCAM 1.550.367- 800.075 = 750.292 lei
Prin identificarea marjei costurilor variabile se determina capacitatea acesteia de a
acoperi cheltuielile fixe care au contribuit la realizarea celor trei produse, capacitatea de a
produce si de a vinde, obtinandu-se astfel un rezultat analitic global (profit sau pierdere),
In cazul esentelor, marja costurilor variabile a fost in anul 2010 de 817.365 lei, aceasta
fiind cea mai mare dintre cele aferente celor trei produse Coseli luate in analiza, aceste produsefiind cele mai favorabile producerii si vanzarii, determinand un rezultatat analitic global cat mai
bun. Pentru celelalte produse (arome si zahar vanilat), valoarea cifrei de afaceri necesara
acoperirii cheltuielilor fixe specifice fiecarui produs, a fost de 405.430 lei (arome) si 750.292 lei
(zahar vanilat).
In continuare pentru a identifica puterea de acoperire a costurilor fixe, pe baza marjei
costurilor variabile determinate mai sus, se analizeaza rezultatul analitic global.
Rezultatul analitic global
Rezultatul analitic global se determina ca diferenta dintre marja costurilor variabile si
costurile fixe rezultate la nivelul intreprinderii.
CVMRAGXCVX unde,
XRAG - rezultatul analitic global;
Conform informatiilor obtinute din bilantul contabil al anului financiar 2010, valoarea
cheltuielilor fixe pe cele trei grupe de produse realizate in cadrul S.C. COSELI S.A., a fost de :
556.526 leiesente; 335.361 leiarome; 567.974 leizahar vanilat.
Rezultatele analitice globale din anul financiar 2010, la nivelul produselor Coseli sunt:
7/29/2019 Proiect Analiza Tehnico- Economica Anul IV Coca Monica
22/84
22
esenteesenteCVesente CFMRAG 817.365556.526 = 260.839 lei
aromearomeCVarome CFMRAG 405.430335.361 = 70.069 lei
atzaharvanilatzaharvanilCVatzaharvanil CFMRAG 750.292567.974 = 182.318 lei
Se poate observa ca in urma calculelor facute, gradul de acoperire cel mai mare al
costurilor fixe, il au esentele, determinand un rezultat analitic global ( profit) de 260.839 lei. De
asemenea rezultate analitice globale pozitive au fost determinate si in cazul aromelor si
zaharului vanilat, obtinandu-se valorile de 70.069lei (arome), si 182.318 lei (zahar vanilat).
Ratele aferente costurilor variabile rata marjei pe costurile variabile
100xCA
MR CVMCV unde,
CVMR - rata marjei costurilor variabile
Rata marjei costurilor variabile indica cat la suta din cifra de afaceri este alocata
acoperirii costurilor fixe, cat si posibilitatea de a obtine un profit sau nu, din vanzarea produselor
respective.
Ratele marjei costurilor variabile rezultate in anul 2010, la nivelul celor trei produse
ale societatii COSELI sunt:
%30,54100038.505.1
365.817 xesenteR
CVM
%29,39100644.031.1
430.405 xaromeR
CVM
%39,48100367.550.1
292.750 xatzaharvanilR
CVM
1.505.038 lei- esente 1.031.644 leiarome;
7/29/2019 Proiect Analiza Tehnico- Economica Anul IV Coca Monica
23/84
23
1.550.367 leizahar vanilat
Se observa ca cea mai mare rata a marjei costurilor variabile o au esentele, aceasta fiind
de 54,30%, acordata acoperirii costurilor fixe de 817.365 lei, in timp ce pentru arome s-a alocat
cel mai mic procent, de 39,29% din cifra de afaceri pentru a acoperi cheltuielile fixe necesare
obtinerii acestor arome, iar in ceea ce priveste ponderea din cifra de afaceri destinata acoperirii
cheltuielilor fixe aferente produsului zahar, aceasta a fost de 48,39%.
rata costurilor variabile100x
CA
CVRCV unde,
Indicatorul arata care este ponderea cheltuielilor variabile din cifra de afaceri
In anul 2010, ratele obtinute la nivelul costurilor variabile ale produselor esente, arome sizahar vanilat, au fost de :
%69,45100038.505.1
673.687 xesenteR
CV
%70,60100644.031.1
214.626 xaromeR
CV
%60,51100
367.550.1
075.800 xatzaharvanilR
CV
Se observa ca in toate situatiile costurile variabile detin o pondere destul de mare,
cuprinsa intre 45,69- 60,70% din cifra de afaceri specifica fiecarui produs Coseli.
Cea mai mica rata a costurilor variabile a fost obtinuta la nivelul esentelor (de 16,93%),
ceea ce arata faptul ca pentru acoperirea costurilor variabile cu produsul esente, a fost alocata
doar 16,93% din valoarea cifrei de afaceri; iar ponderea cea mai mare a costurilor variabile din
cifra de afaceri o are zaharul vanilat.
1.5 Analiza costurilor fixe. Metoda ABC (Activity-Based-Costing)
Specificul metodei ABC consta in tratarea intreprinderii ca un sistem de activitati,
constituite din operatii specifice, pentru efectuarea carora se consuma resurse (intrari) si care
genereaza valori tangibile/intangibile (iesiri), care la rndul lor pot fi resurse pentru alte activitati
proprii si/sau produse/servicii pentru beneficiari externi, cu concretizare in cifra de afaceri.
Aceasta metoda vizeaza gestiunea costurilor pe activitatile implicate de realizarea unui
7/29/2019 Proiect Analiza Tehnico- Economica Anul IV Coca Monica
24/84
24
produs, serviciu, avnd la baza o structurare a cheltuielilor in functie de modul de imputare pe
purtator: cheltuieli directe si cheltuieli indirecte.
Realizarea analizei costurilor fixe pe baza acestei metode presupune parcugerea
urmatoarelor etape:
1) Identificarea activitatilor pentru fiecare produs in parte2) Identificarea costului determinant3) Stabilirea costurilor fixe directe pe unitate de produs4) Stabilirea costului unitarIn vederea obtinerii unui produs, in cadrul intrerprinderii se desfasoara urmatoarele
activitati:
conceptie (proiectare-dezvoltare); aprovizionare ; fabricare (materia prima + manopera); lansare; distributie; administrare; ambalare; intretinere.
In cadrul S.C. COSELI S.A., costurile realizate pe fiecare activitate de productie, la
nivelul celor trei produse luate in analiza, (zahar vanilat, esente si arome) sunt prezentare in
tabelul 1.5
Tabel 1.5
Valoarea costurilor de productie pe activitati
Nr. crt Indicator Esente
(lei)
Arome
(lei)
Zahar
vanilat
(lei)
TOTAL
1. Costuri directe variabile, din care:
442.120 461.001 548.100 510.694
7/29/2019 Proiect Analiza Tehnico- Economica Anul IV Coca Monica
25/84
25
Aplicarea metodei ABC a impus specificarea unor aspecte suplimentare, si anume
cheltuielile generale referitoare la urmatoarele activitati:
conceptia251.276 lei aprovizionarea7.107 lei intretinerea 40.596 lei distributia453.003 lei
Din rezultatele obtinute in tabel, se poate observa faptul ca dintre toate activitatile de
productie specificate in tabel, costul determinant este dat in cazul activitatii de distributie,
inregistrand costuri de 453.003lei, din care 62,26% din costurile cu distributia sunt la nivelul
zaharului vanilat, acesta necesitand cel mai mare cost de distributie dintre cele trei produse
Coseli, luate in analiza.
De asemenea si costurile cu conceptia detin o pondere destul de mare din total costuri pe
activitati, de 62, 34% din totalul de 661.883 lei, in care asemanator situatie anterioare, tot
produsul zahar vanilat, a determinat cele mai mari costuri, de 140,123 lei, datorita tehnicilor de
proiectare, testare, simulare si fabricare a acestui produs, care au necesitat costuri ridicate prin
1.2 Materii prime si materiale
352.120 353.001 404.100 792313
1.3 Manopera90.000 108.000 144.000 342.000
1.7 Costul mediu variabil0,35 15,30 0,49
-
2. Costuri fixe directe pe activitate, din
care:178.343 163.703 319.837 661.883
2.1. Conceptia100.110 112.043 140.123 251.276
2.2 Aprovizionare2.557 458 4.092 7.107
2.3 Intretinerea47.740 31.201 46.210 40.596
2.4 Distributie161.001 121.001 171.001 453.003
2.5 Costul mediu fix0,14 5,43 0,29
-
2.6 Costul unitar0,49 20,73 0,78
-
Productia1.258.742 30.121 1.107.405
-
Unitatea de masurabucati litri bucati
-
Pret de vanzare1,30 33,12 1,40
-
7/29/2019 Proiect Analiza Tehnico- Economica Anul IV Coca Monica
26/84
26
aplicarea acestor tehnici, cu scopul de a scoate pe piata produse cat mai inovatoare si de o
calitate cat mai buna, menite sa atraga cat mai multi cumparatori.
CAPITOLUL 2
Analiza rezultatelor intreprinderii
Realizarea unor produse, lucrari si servicii menite sa satisfaca anumite nevoi sociale si
obtinerea unui profit, a unei eficiente economice, reprezinta principalele scopuri al activitatii
oricarei firme. Pentru exprimarea rezultatelor din activitatea de productie i comercializare, la
nivelul firmei, se utilizeaza un sistem de indicatori care cuprinde: cifra de afaceri, productia ,marja comerciala si valoarea adaugata.
Principalele surse de date pentru analiza acestor indicatori sunt reprezentate de Contul de
Profit i Pierderi i Situatia Soldurilor Intermediare de Gestiune, la care se adauga date din
evidenta operativa a firmei.
2.1. Analiza cifrei de afaceri
Cifra de afaceri reprezinta forta de vanzare a unei firme, respectiv cuprinde totalitatea
marfurilor si produselor vandute sau facturate de catre intreprindere.
Analiza cifrei de afaceri prezinta o importanta deosebita deoarece permite aprecierea
locului intreprinderii in sectorul sau de activitate, a pozitiei sale pe piata, a aptitudinilor acesteia
de a lansa, respectiv de a dezvolta diferite activitati in mod profitabil. Modificarea cifrei de
afaceri se reflecta asupra principalilor indicatori economico-financiari, precum i asupra
eficientei activitatii societatilor comerciale.
Din punct de vedere al continutului i al sferei de intindere, cifra de afaceri poate fiprivita ca: cifra de afaceri neta (totala), cifra de afaceri medie, cifra de afaceri marginala i cifra
de afaceri critica.
Cifra de afaceri neta (CA), exprima volumul total al afacerilor unei firme, evaluate in
preturile pietei. Aceasta cuprinde totalitatea veniturilor din vnzarea marfurilor i produselor, ,
precum i veniturile din subventii de exploatare.
7/29/2019 Proiect Analiza Tehnico- Economica Anul IV Coca Monica
27/84
27
VQMCA , unde
CAcifra de afaceri neta;
Mmarfurile;
Qvproductia vanduta.
Aceasta se mai poate calcula ca diferenta dintre veniturile totale si productia stocata +
productia imobilizata.
CA = VT(Qs + QI) unde,
CAcifra de afaceri neta;
VTveniturile totale;
Qsproductia stocata;
QIproductia imobilizata.
Cifra de afaceri totala a S.C. COSELI S.A. a fost in anul 2010, de 13.717.935 lei, din care
:
productia vanduta - 11.173.415 lei venituri din vanzarea marfurilor3.382.423 lei, din care : venituri din vanzarea marfurilor cu ridicata- 2.582.423 lei venituri din vanzarea marfurilor cu amanuntul800.000 lei reduceri comerciale acordate - 837.903 lei
Productia realizata in cadrul S.C. COSELI S.A. care a fost ulterior vanduta si din care s-a
obtinut valoarea mentionata mai sus, consta in : arome, esente, zahar vanilat, ketckup si alti
aditivi alimentari
In ceea ce priveste marfurile vandute de catrea aceasta societatea, acestea
La nivelul S.C. COSELI S.A. in anul 2010 cifra de afaceri aferenta celor trei produse
principale luate in analiza, a fost de:
esenteCA = 1.505.038 lei
leiCAarome 644.031.1
7/29/2019 Proiect Analiza Tehnico- Economica Anul IV Coca Monica
28/84
28
leiCAzahar 367.550.1
Din calculele efectuate, se remarca faptul ca in anul 2010 produsele zahar vanilat au fost
cele mai bine vandute , datorita caracterului inovator, a calitatii acestora si a pretului de vanzare
rezonabil care a facut sa atraga cat mai multi cumparatori, inregistrandu-se o cifra de afaceri de
1.505.038 lei, la un pret de vanzare unitar al zaharului vanilat de 1,40 lei. De asemenea si in
cazul celorlalte doua produse, s-au obtinut valori ale cifrei de afaceri asemanatoare cu ale
primului produs, de 1.031.644 lei (esente) si 1.031.644 lei (arome), cu preturile de vanzare
unitare de 1,30lei si 33,12 lei, deoarece si aceste doua tipuri de produse Coseli, se afla, de
asemenea, printre preferatele produse ale clientilor societati.
Cifra de afaceri medie ( AC ), se poate determina in unitatile monoproductive, i reflecta
incasarea medie pe unitatea de produs sau serviciu.
CA=Q
CA, unde
CA - cifra de afaceri medie;
CA- cifra de afaceri;
Q- productia obtinuta;
Cifra de afaceri medie rezultata din vanzarea esentelor, aromelor si a zaharului vanilat
Coseli, in anul 2010 este de :
bucataleiCAesente /20,1742.258.1
038.505.1
litruleiCAarome /24.34121.30
644.031.1
bucataleiCAzahar /4,1405.107.1
367.550.1
In anul 2010, incasarea medie pe o luna din vanzarea pe unitate de produs esenta a fost de
1,20 lei, cu 22% mai mult decat costul unitar de productie, indicand faptul ca esentele Coseli
sunt rentabile. In mod asemenanator si cifrele de afaceri medii obtinute din vanzarea produselor
arome (34,24 lei) si zahar vanilat (1,4lei ), acopera costurile unitare de productii, de 31,91 lei -
arome si 1,23 lei- zahar vanilat.
7/29/2019 Proiect Analiza Tehnico- Economica Anul IV Coca Monica
29/84
29
Cifra de afaceri marginala (CAm), exprima variatia incasarilor unei firme generata de
creterea cu o unitate a volumului vnzarilor.
Q
CA
CAm
unde,
mCA - cifra de afaceri medie;
CA - variatia cifrei de afaceri ( 1 nn CACA );
nanul prezent luat in analiza;
Q - variatia productiei ( 1 nn QQ ).
In anul 2010, in cadrul S.C. COSELI S.A. valoarea cifrei de afaceri marginala aferenta
celor trei produse luate in analiza, a fost de :
leiesenteCAm 25,1450.425.1742.258.1
043.715.1038.505.120092010
leiaromeCAm 04,35423.41121.30
461.451.1644.031.120092010
leizaharCAm 28,1
152.590.1405.107.1
152.590.1367.550.120092010
Analizand rezultatele obtinute in urma aplicarii formulei de calcul pentru cifra de afaceri
medie, la o crestere cu o unitate din produsele analizate, in anul 2010 valoarea incasarilor a fost
de 1,25 lei din vanzarea esentelor, de 35,04 lei din vanzarea aromelor si de 1,28 lei din vanzarea
zaharului vanilat.
Cifra de afaceri critica (CAmin), reprezinta acel nivel al vnzarilor la care se asigura
acoperirea in totalitate a cheltuielilor efectuate, iar profitul este egal cu zero. In acest caz, cifra de
afaceri minima se determina cu relatia:
CA
Cv
CF
Ncv
CFCA
11
min unde,
minCA - cifra de afaceri minima necesara;
7/29/2019 Proiect Analiza Tehnico- Economica Anul IV Coca Monica
30/84
30
CF- cheltuielile fixe totale;
Ncvnivelul relativ al cheltuielilor variabile;
Cv- cheltuieli variabile;
Cifra de afaceri critica care a rezultat in urma calculelor, pentru produsele esente, arome
si zahar vanilat Coseli, a fost in anul 2010 de:
leiNcv
CFCA
esente
esente
esente865.011.1
45,01
526.556
1min
lei
Ncv
CFCA
arome
arome
arome177.493
32,01
361.335
1min
lei
Ncv
CFCA
zahar
zahar
zahar117.250.1
36,01
974.567
1min
Valoare cifrei de afaceri necesare acoperii tuturor cheltuielilor efectuate cu fiecare produs
in parte si la nivelul caruia profitul este 0, a fost de 1.011.865 lei (esente), de 493.177 lei
(arome), si de 1.250.117 lei (zahar vanilat).
Se observa faptul ca veniturile cele mai mici necesare acoperirii cheltuielilor de
productie, au fost de 493.177 lei, in cazul aromelor, valoare sub care societatea Coseli nu mai
inregistreaza profit din vanzarea acestui produs.
Principalele obiective ale analizei cifrei de afaceri vizeaza:
- analiza dinamicii cifrei de afaceri;- analiza structurala a cifrei de afaceri;- analiza factoriala a cifrei de afaceri;
Analiza dinamicii cifrei de afaceriAceasta presupune analizarea cifrei de afaceri (CA), pe o perioada data (minim 3 ani), si
se identifica cresterile sau scaderile anuale ale CA comparativ cu anul 0 al perioadei (comparatiein baza fixa), sau comparativ cu anul n-1 al perioadei (comparatie cu baza in lant).
Odata calculati indicii de crestere sau scadere a cifrei de afaceri, comparativ cu baza de
calcul, se identifica cauzele sau factorii de influenta.
7/29/2019 Proiect Analiza Tehnico- Economica Anul IV Coca Monica
31/84
31
In general cauzele variatiei cifrei de afaceri, sunt fie interne date de forta de productie, de
capacitatea de finantare, capacitatea de inovare, fie de cauze externe determinate de presiunea
concurentei, de evolutia economiei generale si de elasticitatea cererii.
Analiza dinamicii cifrei de afaceri la nivelul S.C. COSELI S.A., se realizeaza prin
comparatie in baza fix, luand in calcul analiza pe ultimii trei ani (2008-2010), utilizand
urmatoarea formula:
,0
undeCA
CAI
n
DCA
nDCAI
- indicele de dinamica din anul n
0CA - cifra de afaceri din anul 0 al perioadei (aici anul 2008)
nCA - cifra de afaceri din anul n
Rezultatele obtinute sunt identificate in tabelul 2.1
Tabel 2.1
Analiza dinamicii cifrei de afaceriNr.
crt
Cifra de
afaceri
2008 2009 20102009CAD
I 2010CAD
I
1. Cifra de
afaceri totala
din care: 17.672.319 19.011.405 13.717.935 107,58 77,622. CA esente (lei) 2.134.050 2.365.430 1.505.038 110,84 70,523. CA arome (lei) 1.650.345 1.860.439 1.031.644 112,73 62,51
CA zahar
vanilat (lei) 2.540.249 2.274.342 1.550.367 89,53 61,03
Conform rezultatelor obtinute din tabelul 2.1, referitor la dinamica cifrei de afaceri, in
anul 2009 tendinta cifrei de afaceri totale a fost de crestere, cu 7,58% fata de anul 2008, cand a
fost de 17.0672.319 lei. Aceasta crestere se datoreaza in principal cresterii volumului de produse
de tipul esentelor si a aromelor vandute, bazate pe o mai buna calitate si pe un caracter mai
inovator al acestora din anul 2009, obtinute prin tehnologii de productii moderne si de o calitate
superioara celor utilizate pana in acest an. De asemenea cresterea cifrei de afaceri a fost
influentata si de cresterea veniturilor din vanzarea marfurilor, cu 3,4 %, in anul 2009 (5.534.379
7/29/2019 Proiect Analiza Tehnico- Economica Anul IV Coca Monica
32/84
32
lei) si l 5.727.382 lei in anul 2008. Marfurile vandute au constat in placute si ferodouri si alte
materiale de constructii.
In anul 2009, cifra de afaceri obtinuta din vanzarea esentelor a fost de 2.365.430 lei, cu
10,84% mai mare decat cea inregistrata in anul 2008, principalul motiv fiind cel al cresterii
pretului de vanzare a esentelor dar si a volumului mai mare din aceste produse vandute.
Caractersticile inovatoare ale aromelor, in varianta moderna si stil italian (aromia gelia), cu
aplicatii foarte largi in domeniul patiseriei, cofetariei (arome cu gel capsuni, fistic, cocos, lamaie,
portocale), au determinat ca in anul 2009, numarul de produse cumparate sa creasca, respectiv sa
duca la marirea cifrei de afaceri aferenta acestor arome, cu 12, 73% fata de anul 2008. In schimb
cifra de afaceri obtinuta din vanzarea zaharului vanilat, a scazut in anul 2009 fata de 2008,
datorita orientarii consumatorilor acestui tip de produs, catre principala societate concurenta Dr.
QETKER, aceasta venind in intampinarea lor cu un nou tip de zahar Bourbogn, (un zahar
vanilat innobilat cu extract i pastai maruntite de vanilie Bourbon).
In ceea ce priveste variatia cifrei de afaceri totale din anul 2010 fata de anul 2008, aceasta
a scazut cu 22,38%, motivul principal fiind cel deciziei firmei de a reduce volumul productie cat
si a cantitati de marfuri vandute, datorita crizei economice a carei influente s-a resimtit si in
cadrul firmei, fapt pentru care riscul de a ramane cu aceste produse in stoc ar fi fost mare
afectand in mod negativ rezultatele firmei.
Astfel cifra de afaceri a scazut de la 17.672.319 lei in 2008 la 13.717.935 lei (2010).
Analizand acest indicator la nivel de produs, se remarca faptul ca in cazul fiecarui produs, cifra
de afaceri a scazut, cea mai mare diminuare resimtindu-se la nivelul produsului zahar vanilat
(38,97%), urmat de arome, din vanzarea carora s-a obtinut in 2010 o cifra de afaceri de
1.031.644 lei, cu 37,49% mai putin fata de anul 2008. Din vanzarea esentelor s-a obtinut o cifra
de afaceri de 1.505.038 lei, in scadere fata de anul de baza cu 22,38%, intrucat reducerea
veniturilor populatiei a determinat achizitia unor cantitati mai mici de produse, influentand in
mod direct cifra de afaceri a societatii analizate.
Analiza structurii cifrei de afaceriFiecare nivel al cifrei de afaceri corespunde unei anumite structuri aactivitatii. Structura
cifrei de afaceri reflecta proportia dintre diferite activitati,sortimente, grupe, sectoare care
formeaza nomenclatorul unei intreprinderi.Analiza structurii cifrei de afaceri are ca obiectiv
7/29/2019 Proiect Analiza Tehnico- Economica Anul IV Coca Monica
33/84
33
identificarea variatilor inregistrate pe diverse trepte structurale, explicarea acestor variatii i a
implicatiilor lor asupra rezultatelor economico-financiare ale intreprinderii.
Intr-o intreprindere poate fi identificata o varietate de trepte de analiza structurala: tip de
activitate,sector de activitate, grupe de produse, produse, referinte, sectii, unitati i tipuri
deunitati, categorii de clientela etc.Metodologic, analiza se bazeaza pe marimile relative de
structura.
Pentru comparatii intre exercitii i intre firme este operationala folosirea coeficientului
deconcentrare (Gini-Struck).
Coeficientul de concentrare (Gini-Struck)
1
12
n
gn
G
i
unde:
n = numarul de termeni ai seriei;
giponderea activitatii, a produsului i, in cifra de afaceri totala.
Acest coeficient poate lua valori intre 0 i 1. Apropierea de1 arata ca in structura
activitatii sunt cteva produse care dau cea mai mare parte din cifra de afaceri. Apropierea de
zero semnifica o distributie relativ uniforma a vnzarilor pe structurile implicate in calcul. In
acest scop se poate folosi i indicile Herfindhal, care permite masurarea gradului de diversificarea activitatii pe diverse structuri utile analizei i deciziei.
i
n
igH2
Valoarea acestui coeficient este unitara daca intreprinderea vinde un singur produs; ea
este egala cu 1/n daca vnzarile sunt repartizate in proportii egale intreactivitatile, produsele etc.
care formeaza nomenclatorul acesteia.Analiza cifrei de afaceri pe tipuri de activitati este
esentiala pentruintelegerea strategiei firmei i pozitiei acesteia pe piata. In acest scop se
urmareteevolutia componentelor cifrei de afaceri, i anume productia vnduta, vnzari
demarfuri, prestari servicii. In functie de natura sectorului de activitate, fiecare dincomponente se
aprofundeaza pe structuri specifice.
7/29/2019 Proiect Analiza Tehnico- Economica Anul IV Coca Monica
34/84
34
De regula, o intreprindere puternica din punct de vedere concurential cauta sa dezvolte
activitati colaterale celei de baza, ceea ce contribuie, pe de o parte, la imbunatatirea activitatii
principale, iar pe de alta parte, la consolidarea imaginii sale in rndul clientelei.
Structura cifrei de afaceri la S.C. COSELI S.A. din anul 2010, pe tipuri de activitati, se
prezinta astfel:
Fig. 2.1 Ponderea activitatilor firmei in total cifra de afaceri
Din figura de mai sus se observa ca aproximativ 75% din cifra de afaceri este realizata
din productie. Activitatea specifica, formata din vnzarea cu amanuntul, ct i cu ridicata,
concentreaza numai 25% din cifra de afaceri. Asadar cifra de afaceri obtinuta din activitatea de
productie a fost in 2010, in valoare de 11.173.415 lei si din vanzarea marfurilor3.382.423 lei,
din care.
Aceleai concluzii referitoare la structura cifrei de afaceri, sunt date i de valoarea
coeficientului de concentrare (respectiv diversificare):
H=(0,75)(0,75)+(0,25)(0,25)=0,56+0,06=0,62
Tabelul 2.2
Ponderea activitatilor din total cifra de afaceri
Activitatea Comert Productie
Gi (%) O,75 0,25 100
gi*gi (%) 0,56 0,06 0,62
25%
75%
Activitatea de comert
Activitatea de productie
7/29/2019 Proiect Analiza Tehnico- Economica Anul IV Coca Monica
35/84
35
Se poate estima ca pluralitatea activitatilor este insotita de o cretere arentabilitatii.
Pentru S.C.COSELI S.A. aceasta presupunere nu este valabila pentru ca dei s-a inregistrat o
cretere relativ continua a cifrei de afaceri in ultimii ani, firma nu s-a dezvoltat suficient pentru a
inregistra o cretere reala. Legatura dintre diversificarea activitatii unei firme i rezultatele
acesteia esteinsa mult mai complexa. De aceea, in teoria economica se face, de regula,distinctie
intre gradul de diversificare i natura diversificarii. In ceea ce privete primul aspect, este unanim
acceptata i totodata verificata practic ideea ca un grad sporit de diversificare asigura creterea
cifrei de afaceri, a rentabilitatii i,respectiv, reducerea riscului. Referitor la natura diversificarii,
studiile unor autori au concluzionat ca diversificarea legata (diversificarea activitatii in cadrul
aceluiai sector) este mai rentabila dect diversificarea nelegata (diversificarea activitatilor
apartinnd unor sectoare diferite).
Structura vnzarilor pe produse poate fi investigata cu ajutorul metodei ABC.
Metoda ABCAceasta metoda presupune ierarhizarea produselor, si a clientilor in functie de ordinea de
importanta la realizarea cifrei de afaceri. Practic raspunde la intrebarea : Cat influenteaza
produsul A la realizarea cifrei de afaceri, cat influenteaza produsul B? sau referitor la clienti: Cat
la suta participa clientii din zona X la obtinerea cifrei de afaceri sau din zona Y, zona Z?
undexCA
CAI
totala
iSCA
,100
CASI - indicele de structura al cifrei de afaceri;
CAicifra de afaceri a produsului i;
CAtotala- cifra de afaceri totala.
Pentru stabilirea structurii cifrei de afaceri pe produs, din cadrul S.C. COSELI S.A.,s-a
utilizat metoda ABC, ierarhizand produsele in functie de importanta participarii la cifra de
afaceri, astfel:
%97,10100935.717.13
038.505.1100 xx
CA
CAI
totala
esenteSCA
%52,7100935.717.13
644.031.1100 xx
CA
CAI
totala
sromeSCA
7/29/2019 Proiect Analiza Tehnico- Economica Anul IV Coca Monica
36/84
36
%30,11100935.717.13
367.550.1100 xx
CA
CAI
totala
zaharSCA
Prin aplicarea formulei de calcul a indicelui de structura a cifrei de afaceri la nivelul
societatii analizate, a rezultat faptul ca desi aceste trei produse luate in calcul, sunt principalele
produse COSELI, ponderea lor in totalul cifrei de afaceri , nu este ridicata, intre 7-11%, motivul
principal fiind cel al varietatii activitatii de productie, restul cifrei de afaceri fiind obtinuta din
celelalte produse create in cadrul societatii cat si din vanzarea marfurilor de tipul placutelor de
frana si ferodouri precum si alte materiale de constructii si amenajari.
domeniul alimentar: productia de esente, arome, zahar vanilat, ketchup, topping-uri si alti aditivi alimentari;
domeniul farmaceutic: produse detoxifiere, vitamine si minerale, antiseptici; domeniul industrial: produse metalurigice, placute de frana; domeniul cercetare: dezvoltare produse noi.
Dintre cele trei produse, cea mai mare importanta in realizarea cifrei de afaceri totale, o
are zaharul vanilat care a contribuit in anul 2010 , cu 11,30%, fiind urmat de produsul esente, a
carui influenta a fost de 10,97% , asupra cifrei de afaceri, iar produsele arome, au detinut doar
7,52% din total. Prin urmare, cele mai bine vandut produs Coseli, din anul 2010, a fost zaharul
vanilat, urmat de esente si arome.
Aplicarea metodei ABC in analiza structurala a cifrei de afaceri pe clienti, respectiv in
analiza puterii de negociere cu clientii, presupune identificarea celor trei grupe caracterizate prin
:
- zona A: 10% din numarul de clienti contribuie cu 60% la realizarea cifrei de afaceri;clientii din aceasta zona, dei, asigura in cea mai mare parte rentabilitatea intreprinderii, prezinta
cel mai ridicat risc: orice problema financiara a acestora, care le afecteaza capacitatea de plata vaavea efecte insemnate asupra situatiei financiare a intreprinderii analizate. Puterea de negociere
cu clientii incadrati in grupa A este redusa, rentabilitatea obtinndu-se prin volumul mare de
desfacere;
- zona B: 30% din numarul de clienti contribuie cu 30% la realizarea cifrei de afaceri;clientii din aceasta zona asigura stabilitate din punct de vedere al rentabilitatii i riscului;
7/29/2019 Proiect Analiza Tehnico- Economica Anul IV Coca Monica
37/84
37
- zona C: 60% din numarul de clienti contribuie cu 10% la realizarea cifrei de afaceri;clientii din aceasta zona prezinta un risc scazut din punct de vedere financiar, genernd, insa,
prin nivelul ridicat al cheltuielilor aferente facturarii i livrarii comenzilor, o rentabilitate redusa.
Puterea de negociere cu clientii situati in zona C este mare, dar rentabilitatea redusa diminueaza
interesul fata de acetia.
In cadrul societatii analizate,vanzarea si distributia produselor din divizia alimentara
ale societatii, se desfasoara la nivelul unei piete tinte. Din punct de vedere geografic, piata
produselor solicitantului asigura o acoperire nationala si se bazeaza pe doua elemente principale:
1) vanzarea directa;2) distribuitori locali si nationali.
vanzarea directapentru o monitorizare mai clara a clientelei, societatea a realizat o
impartire a teritoriului national in 6 mari zone geografice:
Zona Nord-Vest: Satu Mare, Maramures, Salaj, Bistrita-Nasaud, Bihor, Cluj,Mures;
Zona Vest: Arad, Timisoara, Hunedoara, Caras, Alba; Zona Nord-Est: Iasi, Suceava, Botosani, Harghita, Neamt, Vaslui, Bacau; Zona Sud-Vest: Sibiu, Gorj, Valcea, Mehedinti, Dolj, Olt; Zona Sud: Brasov, Covasna, Arges, Prahova, Dambovita, Teleorman, Giurgiu; Zona Sud- Est: Bucuresti., Vrancea, Galati, Buzau, Braila, Tulcea, Constanta,
Ialomita, Calarasi.
Pana in prezent societatea si-a format o clientela in toate zonele delimitate, iar pe viitor
isi propune sa-si mareasca cota de piata detinuta, fapt sustinut de dorinta de dezvoltare durabila a
activitatii.
Societatea S.C. Coseli S.A. are o clientela destul de stabila formata in decursul anilor,
care solicita produsele firmei datorita avantajelor acestora legate de pret, calitate, utilitate,
diversitate etc.
Aplicarea metodei ABC in analiza structurala a cifrei de afaceri pe clienti, respectiv in
analiza puterii de negociere cu clientii, presupune identificarea celor trei grupe caracterizate prin
, luand in calcul din cele 6 mari zone geografice expuse mai sus, trei zone care au contribuit cel
mai mult la realizarea cifrei de afaceri din cadrul societatii Coseli,in anul 2010:
7/29/2019 Proiect Analiza Tehnico- Economica Anul IV Coca Monica
38/84
38
- grupa A ( zona Nord-Est): 10% din numarul de clienti contribuie cu 60% larealizarea cifrei de afaceri; clientii din aceasta zona, dei, asigura in cea mai mare parte
rentabilitatea intreprinderii, prezinta cel mai ridicat risc: orice problema financiara a acestora,
care le afecteaza capacitatea de plata va avea efecte insemnate asupra situatiei financiare a
intreprinderii analizate. Puterea de negociere cu clientii incadrati in grupa A este redusa,
rentabilitatea obtinndu-se prin volumul mare de desfacere;
- grupa B ( zona Nord Vest) : 30% din numarul de clienti contribuie cu 30% larealizarea cifrei de afaceri; clientii din aceasta zona asigura stabilitate din punct de vedere al
rentabilitatii i riscului;
- grupa C (zona Sud- Est) : 60% din numarul de clienti contribuie cu 10% larealizarea cifrei de afaceri; clientii din aceasta zona prezinta un risc scazut din punct de vedere
financiar, genernd, insa, prin nivelul ridicat al cheltuielilor aferente facturarii i livrarii
comenzilor, o rentabilitate redusa. Puterea de negociere cu clientii situati in zona C este mare,
dar rentabilitatea redusa diminueaza interesul fata de acetia.
2.2. Analiza productiei
Productia exercitiului (Qex) reprezintabunurile i serviciile produse de o intreprindere in
cursul unui exercitiu financiar.
Ca expresie a activitatii globale, productia exercitiului se obtine prin insumarea
urmatoarelor componente:
Qex = Qv + Qs + Qi
unde, Qvproductia vnduta
Qsproductia stocata
Qiproductia imobilizata
Productia vnduta Qv reprezinta totalitatea bunurilor i serviciilor vndute clientilor,
evaluata la pretul de vnzare.
Productia stocata Qs se calculeaza : Qs = Sf - Si
Daca SfSi < 0 atunci Sf < Si, are loc sporirea vnzarilor, respectiv comercializarea unei
parti din productia aflata in stoc (destocare).
Daca SfSi > 0 atunci Sf > Si, are loc stocarea productiei.
7/29/2019 Proiect Analiza Tehnico- Economica Anul IV Coca Monica
39/84
39
Productia stocata se evalueaza la costul de productie.
Productia imobilizata Qi reprezinta productia de active imobilizate realizate de
intreprindere pentru ea insai, i este evaluata la cost de productie. Prin urmare, productia
exercitiului este un indicator eterogen din punct de vedere al modului de evaluare a
componentelor sale.
Analiza productiei exercitiului din cadrul S.C. COSELI S.A. se realizeaza pe baza
tabelului 2.2, utilizand informatii din contul de profit si pierdere pus la dispozitie de catre
societatea analizata.
Tabel 2.2
Analiza productiei la nivelul S.C. COSELI S.A.
Nr. crt
Denumire indicatori
Anii
2008 2009 2010
1. Productia vanduta (lei) 12.137.939 13.284.023 11.173.415
2. Productia stocata (lei) 268.968 958.960 53.133
3. Productia imobilizata (lei) 2.323.243 357.751 166.325
4. Productia totala (lei) 14.730.150 14.600.734 11.392.873
Conform rezultatelor din tabel, pe parcursul celor trei ani de activitate, tendinta a fost de
diminuare a productiei totale, principalele motive fiind cele al crizei economice mondiale care a
dus la scaderea veniturilor consumatorilor (implicit la limitarea cumparaturilor) ducand la
scaderea productiei vandute (11.173.415 lei), (anul 2010), cat si a deciziei firmei de a limita
productia in vederea diminuarii riscului la nivelul intregii societati. In anul 2008, valoarea
productiei vandute a fost de 12.137.939 lei, detinand o pondere de 82,40% din totalul productiei.
In anul 2009, valoarea productie vandute a crescut cu 9,44% fata de anul 2008 datorita
extinderii activitatii pe noi piete, extinderea distributiei directe in diferite zone, precum:
Zona Vest: Arad, Timisoara, Hunedoara, Zona Nord-Est: Suceava, Neamt, Vaslui, Bacau; Zona Sud-Vest: Sibiu, Gorj. Zona Sud: Brasov, Covasna, Arges.
Valoare mare a productiei vandute a fost obtinuta prin caracterul inovator al produselor,
prin diversitatea produselor cat si prin calitatea mai buna a acestora fata de anii anteriori, toate
7/29/2019 Proiect Analiza Tehnico- Economica Anul IV Coca Monica
40/84
40
acestea determinand atragerea unui numar cat mai mare de consumatori, implicit, cresterea
volumului de produse Coseli cumparate.
Productia vanduta a reprezentat 90,98% din totalul productiei in anul 2009, iar in anul
2010 aceasta a scazut cu 15,89% fata de 2009, datorita crizei economice mondiale ce a avut
influenta negativa si asupra firmei analizate, prin reducerea consumului de produse Coseli.
Referitor la productia imobilizata obtinuta in anul 2009, (productia realizata de entitate pentru
scopurile proprii si capitalizata), aceasta a fost in valoare de 357.751 lei, detinand o pondere de
doar 2,45% din totalul productiei. Aceasta productie imobilizata a constat in echipamente si
ferodouri ce au fost create de catre societate in scopul utilizarii acestora in scopuri proprii.
Totalul productiei din anul 2010, a fost reprezentat in proportie de 98,07% din productia
vanduta, (11.173.415 lei), 0,46% din productia stocata (53.133 lei) iar din productia imobilizata
de 1,45% (166,325 lei).
2.3 Analiza marjei comerciale si a valorii adaugate
Valoarea adaugata este unul dintre indicatorii semnificativi ai activitatii intreprinderii.
Prin continut, valoarea adaugata exprima creterea (plusul) de bogatie carese obtine prin
activitatea tehnico-productiva. Exprimnd aportul intreprinderii incadrul productiei de bunuri i
servicii, valoarea adaugata permite aprecierea structurii i metodelor de productie ale
intreprinderii, prin intermediul gradului de integrare (ca raport intre valoarea adaugata i
productia corespunzatoare sau cifrade afaceri), precum i dezvoltarea sau regresul activitatii
intreprinderii.
Cu ajutorul valorii adaugate pot fi construiti o serie de indicatori necesari pentru
caracterizarea eficientei factorilor de productie (munca, capitalul), iar incadrul fiscalitatii
reprezinta baza impozitului datorat statului (TVA).In analiza economico-financiara, valoarea
adaugata prezinta interes in primul rnd ca indicator de performanta economico-financiara, iar in
al doilea rnd in sistemul fiscalitatii.
Pe baza valorii adaugate consideram ca poate fi apreciata adevarata dimensiune a
activitatii unei firme. Spre deosebire de cifra de afaceri, care include i valoarea cumpararilor de
materii prime, materiale i servicii care se regasesc in cifra se afaceri a firmelor furnizoare,
valoarea adaugata cuprinde numaiechivalentul activitatii intreprinderii in cauza.
Valoarea adaugata se poate determina prin doua metode:
7/29/2019 Proiect Analiza Tehnico- Economica Anul IV Coca Monica
41/84
41
a) Metoda sintetica, conform careia din volumul total de activitate de productie icomerciala se scad consumurile intermediare de la terti.
In cazul in care firma desfaoara numai activitate de productie valoarea adaugata se
determina astfel:
Qa = QeM unde:
M reprezinta consumurile intermediare de la terti aferente activitatii de productie.In
situatia in care intreprinderea desfaoara pe lnga activitatea de productie i activitate de comert
atunci valoarea adaugata se stabilete astfel:
Qa = (Qe + Mc)Munde:
Mc = marja comerciala;
M = consumurile intermediare de la terti (pentru productie i comert).Marja comerciala reprezinta diferenta dintre valoarea marfurilor vndute (contul 707) i
costul lor (contul lor). Consumurile intermediare de la terti se preiau din contabilitatea financiara
din conturile 600 la 628, mai putin contul 607 care a fost luat deja in calcul la stabilirea marjei
comerciale.
Marja comerciala masoara castigul atasat vanzarii, pentru oricare din componentele
comerciale ale afacerii: produse, clienti, canale si zone de desfacere.
In primul rand, marja comerciala atasata fiecarei vanzari trebuie sa aiba o valoare
pozitiva; altfel inseamna pierderi.
Marja comerciala a oricarei vanzari trebuie sa fie suficient de mare astfel incat sa acopere
costurile directe de suport ale vanzarii (promovare produse, stocare, distributie etc) si costurile
indirecte de suport ale firmei (management general, activitati administrative).
Mc= VmfCmf, unde
Mcmarja comerciala
Vmfvenituri din vnzarea marfurilor
Cmfcostul marfurilor vndute
b) Metoda de repartitie sau aditiva, conform careia valoarea adaugata este rezultatul
insumarii urmatoarelor elemente: salarii, contributii pentru asigurari i protectie sociala,
7/29/2019 Proiect Analiza Tehnico- Economica Anul IV Coca Monica
42/84
42
amortizare, provizioane, cheltuieli cu impozite i taxe (fara impozitul pe profit) i rezultatul
exploatarii.
Analiza marjei comerciale si a valorii adaugate din cadrul societatii COSELI se
realizeaza prin metoda clasica, conform tabelului 2.3
Tabel 2.3
Analiza rezultatelor intreprinderii- marja comerciala si valoarea adaugata
Indicatori Simbol 2008 2009 20102009D
I 2010D
I
Productia exercitiului (lei) Qv 14.730.150 14.600.734 11.392.87399,12 77,34
Valoare adaugata (lei) VA 7.276.923 7.638.405 6.066.025
104,97 83,36Venituri din vnzarea de marfuri (lei) Vmf 5.534.380 5.727.382 3.382.423
103,49 61,12
Costul marfurilor vndute (lei) Cmf 4.905.558 5.191.023 2.731.969105,82 55,69
Consumuri intermediare (lei) M 8.109.049 7.498.688 5.977.29892,47 73,71
Marja comerciala (lei) M 628.822 536.359 650.45085,30 103,43
Utilizand informatiile din tabelul 2.3, precum si din contul de profit si pierdere din cei
trei ani luati in calcul , a rezultat urmatoarele valori adaugate:
Qa2008 = (14.730.150 + 628. 822) - (4.989.986 + 54.409+ 104.964 + 2.959.690)= 15.358.9728.109.049 = 7.276.923 lei
Qa2009 = (14.600.734 + 536.359) - (5.719.173 + 57.407 + 141.84 +1.707.924)=15.137.0937.498.688 = 7.638.405 lei
Qa2010 = (11.392.873+650.450) - (4.030.270 + 43.627+ 144.972+ 1.758.429) =12.043.323 -5.977.298 = 6.066.025 lei
In urma valorilor obtinute in tabel, se poate observa faptul ca in toti anii luati in calcul, a
rezultat o marja comerciala pozitiva, de 628.822 lei in anul 2008, in anul 2009 (536.359 lei), si
de 650.450 lei in anul 2010, astfel incat aceasta este suficient de mare incat sa acopere costurile
marfurilor vandute ( directe (promovare produse, stocare, distributie, etc) cat si cele indirecte de
suport ale firmei (management general, activitati administrative). Rezultatele marjei comerciale
fiind pozitive in cei trei ani, acestea reprezinta castigul atasat vanzarii produselor firmei Coseli.
Cel mai mare castig s-a inregistrat in anul 2010, cand s-a obtinut o marja comerciala de
7/29/2019 Proiect Analiza Tehnico- Economica Anul IV Coca Monica
43/84
43
650.450 lei, cu 3,43% mai mare decat in anul 2008, motivul fiind dat de gradul de acoperire
mai mare a costurilor marfurilor vandute, din veniturile obtinute din vanzarea mafurilor. In
schimb, in anul 2009, gradul de acoperire a costurilor marfurilor vandute a fost mai mic cu
14,7% decat in anul 2008, datorita cresterii acestor costuri cu 5,82%, deteminate de (cresterea
costurilor directe cu stocarea, distributia si promovarea produselor) dar si a celor
corespunzatoare activitatilor administrative, valoarea acestora ajungand la 5.191.023 lei.
In ceea ce priveste valoarea adaugata obtinuta, avand in vedere ca este acestea
reprezinta un indicator semnificativ al activitatii intreprinderii, se poate remarca faptul ca s-a
obtinut un plus de bogatie in cadrul S.C. COSELI. S.A, cuprins intre 6.000.0008.000.000lei,
prin activitatea tehnico-productiva, din cei trei ani luati in analiza.
CAPITOLUL 3
Analiza perfomantei intreprinderii
Prin acest termen, luand cazul general, se intelege o realizare deosebita intr-un domeniu
de activitate
Etimologic termenul provine din cuvntul francez performance. La nivelul unei
intreprinderi performanta include abilitatea de a avea acces la resurse, de a le aloca i utiliza
optim in scopul unei remunerari suficiente pentru a acoperi riscul asumat i ajustifica interesul,
pe traiectoria unei dezvoltari viitoare durabile. Performanta rezida, deci, in eficienta i
eficacitatea cu care sunt consumate resursele (efort) i generate rezultatele (efect) care sa-i
asigure i sa-i dezvolte sfera de interese.
Termenul de performanta este intlnit in orice domeniu, putnd fi asociat oricarei
activitati desfaurate. Raportndu-ne la activitatea economico-financiara, performanta imbraca
mai multe forme: performanta economica, performanta economico-financiara, performanta
financiara.
In ceea ce priveste performanta economica, aceast reprezinta nivelul la care un sector de
activitate atinge scopurile sau obiectivele urmarite de companiile care activeaza in cadrul sau.
Performanta este multi-dimensionala, acoperind aspecte legate de profitabilitate, inovare,
proiectarea produsului, calitatea i creterea
Performanta economico-financiara este definita ca fiind un nivel calitativ superior al
activitatii economico-financiare desfaurate de agentii economici, care se apreciaza cu ajutorul
7/29/2019 Proiect Analiza Tehnico- Economica Anul IV Coca Monica
44/84
44
mai multor indicatori, cum sunt: cifra de afaceri, rentabilitatea capitalului, productivitatea
muncii, randamentul capitalului, profitul brut i cel net, rata anuala de innoire a capitalului fix,
eficienta utilizarii mijloacelor etc.
Performanta financiara reprezinta relatia dintre veniturile i cheltuielile unei unitati, aa
cum sunt raportate in contul de profit i pierdere. Deci, performanta sau nonperformanta unei
intreprinderi este reflectata in contul de profit i pierdere i este data de raportul dintre venituri,
care prin realizare vor genera fluxuri viitoare de numerar, i cheltuieli ce apar prin utilizarea
resurselor perioadei.
3.1. Prezentarea contului de profit si pierdere. Analiza rezultatelor financiare
Contul de profit si pierdere face parte dintre situatiile financiare de sinteza, care masoara
performantele activitatii unei firme in cursul unei perioade date si este principalul document
folosit pentru reflectarea performantelor financiare deoarece furnizeaza informatiile necesare, pe
de o parte, evaluarii performantelor, iar pe de alta parte, determinarii riscului fluxurilor de
numerar. Pe baza informatiilor reflectate de contul de profit i pierdere se realizeaza o analiza a
performantelor intreprinderii, se calculeaza o varietate de indicatori, fie intr-un anumit moment
in timp, urmnd apoi interpretarea lor prin comparatii, fie in timp, dar corelati cu anumite
procedee statistice. Intr-o logica de piata, valoarea unei intreprinderi sau mai degraba a unei
activitati nu mai este calculata ca suma valorilor elementelor aferente pozitiei financiare, ci este
determinata prin capacitatea sa de a genera beneficii. Bilantul pierde astfel din interesul sau in
favoarea contului de profit i pierdere, care traduce mai bine aceasta aptitudine. Astfel, rezultatul
net nu mai exprima o variatie a pozitiei financiare, imbogatire sau saracire, ci devine un indicator
de performanta. Contul de profit i pierdere este situatia financiara care filmeaza cauzele normale
i accesorii ale gestiunii in intervalul de timp care este exercitiul financiar i care fotografiaza
efectele acelorai cauze asupra situatiei intreprinderii la sfritul exercitiului financiar.
Contul de profit si pierdere se intocmeste in functie de clasificarea si raportarea
cheltuielilor. Astfel exista doua modele:
a) cand cheltuielile se clasifica vertical dupa natura si se raporteaza la productia
exercitiului, avem patru nivele financiare aferente la patru activitati:
7/29/2019 Proiect Analiza Tehnico- Economica Anul IV Coca Monica
45/84
45
1) nivelul de exploatare reprezinta toate activitatile normale aferente obiectului de
activitate, repetitive si specifice intreprinderii. Acest flux creeaza activiti de exploatare, iar
rezultatul este productia exercitiului. Din punct de vedere al rezultatului de exploatare exista:
intrari (venituri din exploatare)iesiri (cheltuileli de exploatare) = rezultatuldin exploatare
In anul 2010, la nivelul S.C. COSELI S.A. rezultatul din exploatare a fost de 2.615.118
lei,din care: (veniturile din exploatare - 14.093.727 lei, iar cheltuielile de exploatare -
11.478.609 lei).
2) nivelul financiar reprezinta toate activitatile intreprinderii cu continut financiar, si
pozitia conexa activitatii de exploatare. Fluxul financiar determina activitatea firmei, iar
rezultatul se numeste rezultat financiar.
intrari (venituri financiare) iesiri (cheltuieli financiare) = rezultatulfinanciar
Rezultatul financiar al anului 2010, din cadrul societatii analizate a fost de ( - 1.361.296
lei), ceea ce a reprezentat o pierdere pentru societate, din care veniturile ( 547.681 lei), iar
cheltuielile financiare (1.908.977 lei).
3) nivelul curent cuprinde activitatea proprie si cea conexa a intreprinderii, respectiv
activitatea de exploatare si activitea financiara. Rezultatul este activitatea curenta numita rezultat
curent.
rezultatul curent = rezultatul din exploatare + rezultatul financiarRezultatul curent din anul 2010, la nivelul societatii COSELI, a fost de 1.253.822 lei .
4) nivelul extraordinar cuprinde activitatile accidentale intreprinderii care nu tin de
obiectul de activitate, (calamitati, sponsorizari, penalitati,etc.).
Rezultatul se numeste activitate extraordinara sau rezultat extraordinar.
rezultatul extraordinar = venituri extraordinarecheltuieli extraordinareIn cadrul S.C. COSELI S.A. nu s-au inregistrat venituri sau cheltuieli extraordinare,
implicit nu s-a obtinut un rezultat extraordinar in anul 2010.
b) Contul de profit i pierdere structurat pe baza gruparii cheltuielilor dupa functiasau destinatia acestora in cazul intreprinderilor care utilizeaza aceasta forma de prezentare a
contului de profit i pierdere.
Prezentarea contului de profit si pierdere (anul 2010) s-a facut pe baza tabelului 3.1.
7/29/2019 Proiect Analiza Tehnico- Economica Anul IV Coca Monica
46/84
46
Tabel 3.1
Contul de profit si pierdere - anul 2010
Denumirea indicatorilor
Exercitiu financiar
(lei)
31.12.2009 31.12.2010
1.Cifra de afaceri neta 19.011.405 13.717.935
2.Productia vanduta 13.284.023 11.173.415
3.Venituri din vanzarea marfurilor 5.727.382 3.382.423
4.Reduceri comerciale acordate - 837.903
5.Venituri aferente costului de productie in curs de executie
Sold creditor 958.960 53.133 Sold debitor - -
6.Productia realizata de entitate pentru scopurile sale proprii i
capitalizata
357.751 166.325
7.Alte venituri din exploatare 221.805 156.334
VENITURI DIN EXPLOATARETOTAL 20.549.921 14.093.727
8.a) Cheltuieli cu materiile prime i materialele consumabile 5.719.173 4.030.270
Alte cheltuieli materiale 57.405 43.627
b) Alte cheltuieli externe 141.845 144.972
c) Cheltuieli privind marfurile 5.191.023 2.731.969
Reduceri comerciale primite 146
9. Cheltuieli cu personalul, din care: 1.302.832 1.357.932
a) Salarii i indemnizatii 1.011.833 1.070.468
b) Cheltuieli cu asigurarile i protectia sociala 290.999 287.464
10.a) Ajustari de valoare privind imobilizarile corporale i necorporale 916.433 927.408
a.1) Cheltuieli 916.433 927.408
a.2) Venituri
b) Ajustari de valoare privind activele circulante 39.213 14.952
b.1) Cheltuieli 39.213 14.952
b.2) Venituri
11. Alte cheltuieli de exploatare 2.267.477 2.204.764
11.1. Cheltuieli privind prestatiile externe 1.707.924 1.758.429
11.2. Cheltuieli cu alte impozite, taxe i varsaminte asimilate 265.056 163.675
7/29/2019 Proiect Analiza Tehnico- Economica Anul IV Coca Monica
47/84
47
11.3. Alte cheltuieli 294.497 282.660
12.Ajustari privind provizioanele 848.567 22.861
- Cheltuieli 888.775 38.911
- Venituri 40.208 16.050
CHELTUIELI DE EXPLOATARETOTAL 16.483.968 11.478.609PROFITUL SAU PIERDEREA DIN EXPLOATARE:
- Profit (rd. 12 - 35) 36 4.065.953 2.615.118
- Pierdere (rd. 35 - 12) 0 0
13. Venituri din dobnzi 61.738 5.018
- din care, veniturile obtinute de la entitatile afiliate
Alte venituri financiare 222.452 542.663
VENITURI FINANCIARETOTAL 284.190 547.681
14.Cheltuieli privind dobnzile 845.883 501.810
Alte cheltuieli financiare 1.789.649 1.407.167
CHELTUIELI FINANCIARETOTAL 2.635.532 1.908.977
PROFITUL SAU PIERDEREA FINANCIAR(A):
- Profit 0 0
- Pierdere 2.351.342 1.361.296
15. PROFITUL SAU PIERDEREA CURENT(A)
- Profit 1.714.611 1.253.822
- Pierdere 0 0
16. Venituri extraordinare
17. Cheltuieli extraordinare
18. PROFITUL SAU PIERDEREA DIN ACTIVITATEA
EXTRAORDINARA:- Profit 0 0
- Pierdere 0 0
VENITURI TOTALE 20.834.111 14.641.408
CHELTUIELI TOTALE 19.119.500 13.387.586
PROFITUL SAU PIERDEREA BRUT(A):
- Profit 1.714.611 1.253.822
- Pierdere 0 0
19. Impozitul pe profit 405.110 206.024
PROFITUL SAU PIERDEREA NET(A) A EXERCITIULUI
FINANCIAR:
- Profit 1.309.501 1.047.798
- Pierdere 0 0
7/29/2019 Proiect Analiza Tehnico- Economica Anul IV Coca Monica
48/84
48
Interpretarea indicatorilor rezultati pe cele patru nivele, utilizand contul de profit si
pierdere trebuie efectuata dupa principiul cunoaste-te pe tine insuti, respectiv optimismul
trebuie eliminat pe cat posibil.
a) Nivelul de exploatare
In cadrul acestei analize a performantelor se pune in evidenta volumul activitatii
principale (de baza), adica a activitatii de exploatare utiliznd un sistem de indicatori specifici
calculati pe baza Contului de Profit i Pierdere.
a.1. Indicatori calculati pe baza Contului de Profit i Pierdere (cu structurarea
cheltuielilor dupa natura).
1. Cifra de afaceri neta evidentiaza dimensiunea portofoliului de afaceri realizate de o
societate comerciala in relatie cu diferiti parteneri. Fiind un indicator de volum, cifra de afaceri
neta reflecta att latura comerciala a unei firme producatoare (prin productia vnduta) (Qv), ct
i volumul activitatii desfaurate de o firma axata pe vnzari (prin vnzarile de marfuri- VM) i
subventiile din exploatare aferente cifrei de afaceri neta (SE).
CAN = VM + Qv + SE
- VM reprezinta volumul marfurilor vndute care se preia din rulajul creditor al contului
707;
- Qv reprezinta productia vnduta, indicator ce va fi calculat in cele ce urmeaza;
- SE reprezinta subventiile de exploatare care se preiau din rulajul creditor al
contului 7411
2. Productia exercitiului (Qa) evidentiaza dimensiunea activitatii comerciale a unei
firme productive att in relatia cu tertii (clientii) prin productia vnduta i variatia productiei
stocate (Qs), pe de-o parte, ct i in relatia cu sine insai prin productia de imobilizari (Qi), pe de
alta parte.
Qa = QV + QS + Qi
Qvproductia vanduta; Qs- productia stocata; Qiproductia imobilizata;
7/29/2019 Proiect Analiza Tehnico- Economica Anul IV Coca Monica
49/84
49
3. Marja comerciala (MC) reprezinta valoarea nou creata in sfera comertului, de
societatile de profil, ct i de societatile comerciale care desfaoara activitate de comert prin
magazinele proprii. Indicatorul se determina ca diferenta intreveniturile rezultate din vnzarea
marfurilor (VM) i cheltuielile privind marfurile (CD) adica:
MC = VM CD,
MCmarja comerciala;
VM- veniturile din vanzarile marfurilor;
CDcheltuieli privind marfurile.
4. Marja industriala (MI) reprezinta valoarea nou c