5mai2009

24 pagini,

1 leu

an X, nr. 125

www.timpul.ro

TIMPULREVIST| DE CULTUR|

Redac]ia [i administra]ia: B-dul Carol I nr. 3-5, Casa Conachi, IA{I

Mircea Eliade [i voca]ia universalit\]iiMihai {ora `n dialog cu Gabriel St\nescu

Democra]ie [i libertateFareed Zakaria

„All Change“ – Romanian Film FestivalUn fotoreportaj de Liviu Antonesei

Apostol la tine acas\Mihai M\laimare

Identit\]iproblematice(III)

GABRIELA GAVRIL

„Polonezii nu-i suport\ pe rom=ni...“

~n primul mandat de lector la Cracovia,prin 1997-1998, un soi de amabilitate maso-chist\ m-a f\cut s\ merg la vreo dou\ `nt`lniri`ntre cona]ionali, cu ]uic\ „de-acas’“, „slan\f\cut\ de tata, pus\ bine la borcan“ [i alte bu-cate tradi]ionale. ({i acum, dup\ at`]ia ani,c`nd le evoc, `mi salt\ inima, ba chiar [i sto-macul, dar nu de bucurie.) {i musai „muzic\adev\rat\“, de[i nu m\ omor dup\ zongore [i]ipurituri, [i musai discu]ii pe teme istorice [ipatriotice, `n[iruiri ale calit\]ilor neamuluinost’ milenar [i ale tarelor celorlal]i locuitoriai planetei, lua]i la gr\mad\. Cum le-ar maipune ei pielea pe b\] tuturor celor care `nne-gresc imaginea Rom=niei [i n-o las\ s\ r\m`n\ca neaua, ca l`na Miori]ei! Mi-amintesc ce pe-rora]ii `mpotriva „nerom=nilor“ ie[eau din gu-ra unui t`n\r personaj, aflat pare-se `n gra]iileunor politicieni de vaz\, dup\ cum se l\udasingur, de c`te ori prindea ocazia (a f\cut rapidcarier\ diplomatic\ [i a `ncheiat-o apoteo-tic...), dar [i mirosul greu de usturoi, pe fondde persistent\ transpira]ie viril\, emanat deunii dintre fl\c\ii no[tri, care nu pregetau s\-[ipovesteasc\ `n gura mare ispr\vile sexuale,subliniind astfel incontestabila superioritaterom=neasc\ `n materie.

Unii mai sensibili construiau, plec`nd de laincidente minore, ce ]in de via]a `n c\min saude naveta cu trenul, de la vreo glum\ ne`n]e-leas\ sau neinspirat\, de la e[ecurile lor laexamene, adev\rate deliruri de persecu]ie.Dac\ vreun Kowalski i-a `njurat la o teras\sau la fotbal, dac\ vreun profesor, ne`nstare s\aprecieze subtilitatea unui mod de exprimarede felul „Europa-program-istorie-fi-multe-ca-re-]ar\-teorie-rom=ni-eu“, i-a trimis la `nv\]at,pe un ton mai ferm, atunci este absolut evi-dent c\ „polonezii nu-i suport\ pe rom=ni“,nu? Or fi le[ii, la prima vedere, politico[i, ci-viliza]i, dar e limpede c\ ne ur\sc. Chiar dac\nu s-a `nt`mplat niciodat\ nimic special, n-auexistat violen]e `ndreptate `mpotriva rom=ni-lor, ei sim]eau „ura“, [tiau `nc\ de-acas\, dinziare, de la al]i colegi, cum s`ntem privi]i aici.~n orice fleac, `n ne`n]elegerile cu nu [tiu cevecin\ de palier sau `n faptul c\ au fost p\c\-li]i cu un zlot la cump\r\turi, descopereau [i-cane cu iz rasist.

(continuare `n pagina 7)

Act

orul

Act

orul

– T

eatr

ul

„Mas

ca“

Bu

cure

[ti

– T

eatr

ul

„Mas

ca“

Bu

cure

[ti

EDIT

OR

IAL

Num\r ilustrat cu fotografii din cadrul Festivalului de teatru EuroArt Ia[i Num\r ilustrat cu fotografii din cadrul Festivalului de teatru EuroArt Ia[i Foto: PRO IMAGEFoto: PRO IMAGE

www.euroartiasi.ro

mai 2009

2 AgoraTIMPUL

BOGDANC|LINESCU

Pe zi ce trece, ideologia corectitudinii poli-tice e din ce `n ce mai vizibil\ `n Fran]a. C`te-va exemple. O expozi]ie consacrat\ celebruluiJacques Tati e anun]at\ `n metrou de maimulte afi[e. Problema e c\ fotografia cu Tati afost cenzurat\: faimoasa pip\ ce face obliga-toriu parte din personaj a fost `nlocuit\ cu o…moar\ de v`nt! Fumatul d\uneaz\ s\n\t\]ii. Sepoate, `nsa cenzura ideologic\ d\uneaz\ cusiguran]\ democra]iei.

O expozi]ie organizat\ de Grand Palaispropune publicului tablourile a peste 40 de ar-ti[ti contemporani din lumea `ntreag\. Orga-nizatorii au f\cut `ns\ o mare gre[eal\: printrecei 42 de arti[ti, se num\r\ doar o femeie. A-socia]iile feministe au protestat prompt.

Tot la Grand Palais e propus\ o expozi]iede „Taguri“, o form\ de pictur\ ce „reflect\problemele de la periferia marilor ora[e“. Ti-nerii se pot „exprima“ gra]ie „tagurilor“ (`ntraducere liber\, m`zg\leli pe pere]i). Al\turi deun tablou de Poussin, un tag de la Aubervilliers.Nu spunea fostul ministru Jack Lang c\ o

pies\ rap nu valoreaz\ mai pu]in dec`t o sim-fonie de Mozart?

~n trenul Paris-Clermont-Ferrand. La dus,`nt`rziere de o or\ [i jum\tate din cauza unormanifestan]i-sindicali[ti CGT (ConfédérationGénérale du Travail) care au blocat calea fera-t\. La `ntoarcere, `nt`rziere de dou\ ore [i ju-m\tate din cauza unui accident la o barier\. ~nfiecare an, accidentele la bariere fac `n jur de osut\ de victime. C\ile ferate franceze (SNCF),ce au preten]ia s\ dea lec]ii de eficacitate lu-mii `ntregi, s`nt responsabile de `ntre]inereaacestor bariere, `ns\ s`nt incapabile s\ leschimbe sau s\ le fac\ mai pu]in periculoase.{i asta `n pofida celor 12 miliarde de euro desubven]ii anuale primite de la stat [i de la co-lectivit\]ile locale. Un calcul simplu ne de-monstreaz\ c\ trenul `n Fran]a cost\ 1000 deeuro pe an pe fiecare francez. Chiar [i cei carenu iau niciodata trenul pl\tesc.

Pentru a face a[teptarea mai pu]in penibil\,personalul din tren a distribuit pachete cu gus-t\ri. ~n ele, salate, iaurt, ap\… Pe fiecare cu-tie, chiar [i pe salat\, era scris perfect vizibil„M`ncare f\r\ porc“. Pentru a evita protesteleasocia]iilor comunitariste [i religioase, direc-]ia c\ilor ferate a decis s\ interzic\ total car-nea de porc. Mai multe [coli – laice sau reli-gioase – au f\cut acela[i lucru. De[i oameniipolitici francezi, de dreapta sau de st`nga, scotla fiecare discurs discul cu „Fran]a republica-n\ [i laic\“, obiceiurile religioase ale minori-t\]ilor s-au impus nestingherite `n serviciile [iinstitu]iile publice.

{i dac\ am chef s\ m\n`nc porc? Cine m\`mpiedic\? {i cu ce drept? Dac\ o comunitate

sau un individ nu vrea s\ m\n`nce carne deporc, sau carne de vac\ sau de pui, asta e pro-blema ei (lui). Comportamentul religios sautradi]ional trebuie exersat `n intimitatea fami-lial\ [i nu impus tuturor. Daca vreau s\ pos-tesc vinerea, asta e treaba mea. Nu pot obligato]i cet\]enii francezi s\ posteasc\ vinerea!

Anticomunismul[i democra]ia nu-i intereseaz\pe ziari[tii francezi

Manifesta]iile anticomuniste din Moldovaau fost total ignorate de pres\ [i de televiziu-nea francez\. Cum de altfel a fost zapat\ rezo-lu]ia ce condamna regimul totalitar comunist,adoptat\ de Parlamentul european pe 2 apri-lie. Prezentat\ la ini]iativa partidelor dedreapta, a liberalilor, dar [i a Verzilor [i a uneimajorit\]i de sociali[ti, ea a ob]inut 533 de vo-turi pentru, 44 contra [i 33 de ab]ineri. ~nFran]a doar l’Humanité a pomenit de rezo-lu]ie `n stilul s\u caracteristic [i perenizat din1904: „Manœuvres de droite au Parlementeuropéen“.

Nici alegerile din Indonezia nu au re]inutaten]ia ziari[tilor francezi preocupa]i mai multde rochiile Carlei Bruni sau ale doamneiObama. Pe 9 aprilie, peste 170 de milioane dealeg\tori s-au prezentat la urne [i au votat.Nici un incident major nu a fost semnalat `ntr-o ]ar\ ce nu a mai cunoscut atentate teroristedin 2005. Reformele economice `ntreprinse `nIndonezia au fost benefice, datoria de stat asc\zut de la 57% la 33% din PIB, multe `ntre-

prinderi au fost privatizate, impozitele pe`ntreprinderi [i pe carburant s-au mic[oratetc… Se poate deci [i `ntr-o ]ar\ musulman\.

O excelent\ carte despre comunism

Mausolée e un roman publicat laFlammarion de Ruja Lazarova. De originebulgar\, Ruja mi-a fost coleg\ la Sciences-po,la `nceputul anilor ’90. ~nc\ de atunci, iubealiteratura [i `[i propunea s\ devin\ scriitoare.Nu numai c\ visul i s-a `mplinit, `ns\ Ruja ascris unul dintre cele mai bune romane av`nddrept subiect comunismul. Un roman ce artrebui studiat `n [coli [i `n universit\]i (`nFran]a, dar poate [i `n Rom=nia). E mult maiinstructiv dec`t majoritatea preten]ioaselorstudii [tiin]ifice despre comunism.

Cioran despre Fran]a

Anun]at `n revista le Point ca un eseu dev-astator despre Fran]a, textul inedit (`n fran-cez\) al lui Cioran, scris `n 1941, e de fapt unelogiu: „Je ne crois pas que je tiendrais auxFrançais s’ils ne s’étaient pas tant ennuyés aucours de leur histoire. Mais leur ennui estdépourvu d’infini. C’est l’ennui de la clarté.C’est la fatigue des choses comprises“. „SiDante avait été français, il n’aurait décrit quele Purgatoire.“

Paris, mai 2009

Dezastrul corectitudinii politiceNOTE INUTILE

OVIDIU PECICAN

Exist\ conjunc]ii fericite `ntre literatur\ [i filo-sofie ([i viceversa). De[i `mbr\c`nd relativ t`rziustraie moderne, romanul rom=nesc – eliberat den\ravul adapt\rilor dup\ crea]ii bizantine [i orien-tale [i c\ut`nd s\ scape de sub seduc]ia preceden-telor occidentale localizate la noi – s-a interesatde tipologia enigmatic\ [i prestigioas\ a filoso-fului. ~nc\ Euthanasius al lui Eminescu, locuitoral unui meleag paradisiac ce pare inspirat deinsula lui Prospero, ca [i naratorul din Geniupustiu, cel din proza eminescian\ `n general arealura unui filosof, traduc`nd aspira]iile autoruluila acela[i statut. Nu este de mirare atunci c\ e-xemplul lui a f\cut prozeli]i `n genera]iile urm\-toare de creatori, inspira]i mai mult de asemeneaproiec]ii beletristice dec`t de exemplele disponi-bile `n proximitate (un Vasile Conta, un TituMaiorescu, un C. R\dulescu-Motru). Inspiratorde personaj s-a dovedit criticul de la „Junimea“doar pentru t`n\rul s\u congener, BogdanPetriceicu-Hasdeu, pe c`nd el ̀ nsu[i se afla ̀ nc\ la`nceputurile carierei sale, devenind `n nuvelaaceluia, caricatural, „filosoful de la BancaMoldovei“. C`nd ajung s\ dep\[easc\ ilustr\rilede tip satiric, filosofii din literatura autohton\ tot`ntr-un orizont eminescian, romantic, par s\r\m`n\ ancora]i. A[a se `nt`mpl\ cu {tefanGheorghidiu, eroul camilpetrescian din Ultimanoapte de dragoste, `nt`ia noapte de r\zboi, stu-dent pasionat de filosofie, dar nu `ndeajuns deabstras de la provoc\rile vie]ii pentru a sc\pa dinmrejele colegei lui Ella sau de retorica patriotic\ce `l reamplaseaz\ cur`nd `n dispozitivul de r\z-boi al Regatului angajat `n ofensiva anti-austro-

ungar\. ~n felul lui, Gheorghidiu reface traseulini]iatic al eroului din Geniu pustiu, parcurg`nd lafel de angajat [i zona de erotism idealizant, [i pecea a luptei na]ionale. Dar mesajul lui Camil nuse transmite mai departe a[a cum a fost primit.

Urma[ul direct `n aceea[i linie de descenden]\literar\ pare s\ fie Victor Petrini, iubind orbe[te,`ns\ fiind aruncat bezmetic de meandrele istoriei`n rapid\ preschimbare `n temni]ele comuniste, lamarginile societ\]ii, `ntre speran]\ [i dezn\dejde.S-a spus, de altfel, nu f\r\ o anume `ndrept\]ire,c\, pentru un filosof, Petrini se comport\ preaplebeu. Vina ar fi a autorului, incapabil s\ „fac\“un filosof rom=n credibil. Adev\rul este `ns\ c\acela c\ruia Marin Preda `i atribuia eseul cu titlumirabil pentru lumea `n care se presupunea c\ l-ascris – [i, oricum, chiar [i pentru momentul apa-ri]iei romanului, `n plin\ epoc\ Ceau[escu –, Eratic\lo[ilor, nu era singura siluet\ de filosof dinCel mai iubit dintre p\m`nteni. Copiat dup\ natu-r\, `ns\ stilizat, conturul lui Lucian Blaga se des-prinde mult mai conving\tor, `n cele c`teva tu[escriitorice[ti ce `i s`nt dedicate, relativiz`nd ver-dictul aspru pe seama romancierului. Aici `ns\,Preda nu mai era singur. Oric`t de infam, prece-dentul fusese creat de Mihai Beniuc, `n Pe mu-chie de cu]it (1959). Acolo, Marele Anonim `[iocupa deja locul `n economia unei nara]iuni nunumai def\im\toare, dar [i atent`nd la via]a real\a prototipului. Trebuia s\ vin\ primul an al vre-murilor postcomuniste pentru a se descoperi opereche de filosofi romane[ti, ni[te Castor [iPollux ai filosofiei fic]ionale de la noi, a[a cumi-a portretizat Blaga `nsu[i `n Luntrea lui Caron,romanul lui memorialistic postum. Fiindc\, de[idoar lui Leonte P\tra[cu i se atribuie o forma]ie [io voca]ie filosofic\, naratorul `nsu[i, poetulAxinte Creang\, se dovede[te, `n multe dintrereflec]iile lui solare referitoare la cruda istorie dinambian]\, un autentic filosof.

Nu este de trecut cu vederea nici pletora deautoportrete filosofice, acompaniat\ de portreteale prietenilor s\i, pe care t`n\rul [i apoi maturulromancier Mircea Eliade a `ncercat-o `n c`tevadintre crea]iile sale ample, revenind ulterior cu

prilejul compunerii de la maturitate a memorabi-lelor sale povestiri. ~n Huliganii, `n Noaptea deS`nziene – dar [i `n mai timpuria nara]iune {ar-pele ori ̀ n Incognito la Buchenwald etc. –, figuri-le cu preten]ii de g`nditori [i experimentatori ori-ginali `n linia tr\irismului, autenticismului [i aaltor isme la mod\ `n interbelic alterneaz\ cu ini-]ia]ii `n tradi]ii mai mult ocultate dec`t oculte. Deinspira]ie n\ist\, cu g`ndul – `ntr-un caz – la con-generul s\u r\[in\rean, Emil Cioran, ori `ntr-ocombina]ie de sugestii venind dinspre Eminescu[i Schuré, Mircea Eliade a f\cut un pas `nainte,diversific`nd paleta filosofilor `nchipui]i delitera]ii rom=ni.

O noutate, `ntr-un sens, a constituit-oZacharias Lichter al lui Matei C\linescu. Gurunonconformist propus aten]iei `n plin comunism,nerezum`ndu-se la elemente dintr-o biografie(fictiv\), ci aduc`nd `n dezbatere [i o idea]ie dem-n\ de interes, mai pronun]at original\, Zacharias

a f\cut ulterior o carier\ underground, revenind lasuprafa]\ odat\ cu c\derea regimului de trist\amintire. La r`ndul lui, inspirat de alte lecturi,existen]ialiste – mai cu seam\ Nietzsche [iKierkegaard –, prietenul lui, Nicolae Brebanaducea ulterior, `ncep`nd cu 1977, anul apari]ieiBuneivestiri, o galerie de in[i cu `nclina]ii teore-tice [i viziuni filosofice aclimatiza]i cu succes decritic\: Traian Liviu Grobei [i modelul lui inter-belic, Mihai Farca, sau personajul principal dinDon Juan, profesorul de istorie Rogulski.

Cum se vede, nu filosofii lipsesc spa]iuluific]ional rom=nesc. Ceea ce face dificil de ̀ n]elesde ce, provocat s\ scrie o carte despre filosofiadin Rom=nia, Constantin Noica observa c\ eatrebuie c\utat\ mai cu seam\ ̀ n zona limbii. S`nt,cum se vede, filosofi originali nu doar `n istoriafilosofiei noastre, ci [i `n paginile romanelorscrise la noi.

Filosofii din carteCAPRICORN

www.euroartiasi.ro

Omul pern\ – Teatrul „Maria Filotti“ Br\ila

3

mai 2009

Coresponden]\ de pe TamisaTIMPUL

ANA-MARIA PASCAL

M\ refer, evident, la conservatorismul en-glez – care ar merita, `n treac\t fie spus, un do-sar serios de felul aceluia dedicat recent con-servatorismului american de c\tre revista Idei`n dialog (februarie 2009).

Timpul scaden]ei...

Acum un an, laburi[tii au suferit cea maigrav\ `nfr`ngere `n alegerile locale `n patru de-cenii. ~n aceea[i lun\, un conservator a c`[tigatcompeti]ia pentru prim\ria Londrei, iar primulministru a comis cea mai grav\ eroare `n planeconomico-financiar: abolirea impozituluiredus (10% `n loc de 22%) pentru popula]ia cuvenituri mici; mult-a[teptata compensare a ce-lor 500.000 de oameni care au avut de pierdutde pe urma acestei erori nu a venit `nc\, nicidup\ publicarea noului buget.

Acum c`teva zile, Brown a suferit cea maiumilitoare [i nea[teptat\ `nfr`ngere `n Parla-ment, c`nd cele dou\ partide din opozi]ie, con-servatorii [i liberal-democra]ii, [i-au unit for]e-le (i.e., voturile) pentru a respinge propunereaprimului ministru de solu]ionare a conflictuluiprivind drepturile la reziden]\ ale celor peste1.000 de solda]i Gurkha r\ma[i `n MareaBritanie – cet\]eni nepalezi, care au luptat `narmata regal\, iar acum risc\ s\ fie deporta]i.Conservatorii, liberal-democra]ii [i opinia pu-blic\ s`nt de p\rere c\, „dac\ cineva este preg\-tit s\ moar\ pentru Marea Britanie, cu siguran-]\ are dreptul s\ tr\iasc\ aici“ (The Guardian,2/05/2009). Guvernul se teme de un influx ma-siv al fo[tilor lupt\tori Gurkha [i al familiiloracestora. Prima rocad\ – nea[teptat\ schimbarede roluri `ntre laburi[ti [i conservatori, de peurma c\reia au de c`[tigat ace[tia din urm\.

A doua rocad\ s-a produs tot la sf`r[itul luiaprilie, c`nd primul ministru a ap\rut `ntr-o lu-min\ proast\ datorit\ incapacit\]ii sale de a du-ce la bun sf`r[it mult promisa reform\ a benefi-ciilor parlamentarilor. C`teva chestiuni specifi-ce s`nt `n discu]ie – [i anume, dreptul guver-nan]ilor la o a doua cas\ (pe cheltuiala statului),la un al doilea (sau al treilea...) loc de munc\ [ila angajarea personalului propriu. Dup\ ce af\cut mult zgomot cu privire la o iminent\`n\sprire a acestor reguli – mult prea laxe laora actual\, fapt care a condus recent la revela-]ii scandaloase – primul ministru a r\mas cubuza umflat\, pierz`nd votul respectiv `nParlament. Chestiunea este extrem de penibil\pentru partidul aflat la putere, av`nd `n vedereorientarea acestuia. Guvernan]ii laburi[ti sedovedesc, astfel, nimic altceva dec`t ni[te capi-tali[ti individuali[ti, mult mai preocupa]i debun\starea proprie dec`t de aceea a clasei mun-citoare. Din punct de vedere strategic, este oeroare cumplit\ pentru primul ministru – carepierde, astfel, [i sprijinul ultimilor sindicali[ti(care, acum un an, au sperat c\ Brown va punecap\t „noului laburism“ al lui Blair [i va revenila tradi]ionalele valori ale partidului).

A venit vremea ca laburi[tii s\ livreze ce aupromis, `nc\ de c`nd popula]ia le-a mai acordatun vot de `ncredere, pe muchie de cu]it, la ulti-mele alegeri; nu doar c\ nu o fac, dar se [i com-promit `n mod lamentabil, at`t ca indivizi, c`t [ica ideologie politic\.

... [i al balan]ei de venituri [i pierderi

Ce fac, `ns\, conservatorii `n tot acest timp?Acumuleaz\ puncte. Dup\ mai bine de un de-ceniu `n opozi]ie, au `nv\]at s\ transforme pier-derile guvernului `n c`[tig propriu – aproapeindiferent de chestiunea aflat\ `n discu]ie. Ceeace constituie o important\ abilitate, fiindc\ nue u[or s\ te afirmi, ca partid, prin raportare lagre[elile oponen]ilor, p\str`ndu-]i [i chiar ac-centu`ndu-]i, totodat\, profilul (ideologic) pro-

priu. Nu este u[or, de pild\, pentru un liderconservator, s\ pledeze `n favoarea introduce-rii de m\suri coercitive care s\ reglementezeactivitatea bancar\ [i a reducerii bonusurilormanageriale `n sectorul financiar, sau `mpotri-va l\rgirii aeroportului Heathrow, care ar fiextrem de lucrativ\ pentru marile corpora]ii,`ns\ d\un\toare pentru mediu [i comunitatealocal\; totu[i, Cameron o face, cu destul demult\ credibilitate.

Ce s-a `nt`mplat `n ultimul deceniu? Cumau ajuns conservatorii s\ sus]in\ drepturile imi-gran]ilor, transferul de putere de la centru sprecomunit\]ile locale [i m\surile de corijare acomportamentului corporatist? Ce `nseamn\„capitalismul cu con[tiin]\“ despre care vor-be[te David Cameron? Unde `i s`nt r\d\cinile –sau, altfel spus, cum se raporteaz\ el la istoriarecent\ a conservatorismului? Nu voi `ncercavreo analiz\ comprehensiv\ a fenomenului po-litic actual, ci m\ voi limita la o serie de ob-serva]ii asupra a ceea ce se `nt`mpl\ cu Tories[i care este percep]ia lor cu privire la aceste`nt`mpl\ri.

1. Pragmatismul, sau importan]a vie]ii defiecare zi

Cu mai bine de trei ani `n urm\, c`nd lumea`nc\ se `ntreba dac\ exist\ ceva dedesubtul a-celui profil pl\cut [i tineresc, liderul conser-vator punea accentul pe nevoia de a readuce `nprim plan nevoile [i interesele popula]iei, re-nun]`nd la discu]iile abstracte [i la subiectelef\r\ nici o relevan]\ pentru britanicul de r`nd.La conferin]a anual\ a conservatorilor, `n2005, el a spus c\, de[i Margaret Thatcher a f\-cut lucruri importante la vremea respectiv\,„oamenii vor altceva ast\zi, priorit\]ile s`ntdiferite... popula]ia dore[te un partid de centru-dreapta cu picioarele pe p\m`nt“. {i a ad\ugat:gre[eala conservatorilor, din 1997 (c`nd aupierdut alegerile) `ncoace, a fost aceea c\, „`nloc s\ abord\m chestiuni care `i intereseaz\ peoamenii de r`nd – [coli, case etc. – noi am dis-cutat despre ce am avut noi chef s\ discut\m...vorbind `ntr-una despre Europa, de pild\“ (TheGuardian, 2/10/2006).

Doi ani mai t`rziu, popula]ia era la fel deindecis\: „Este oare conservatorismul luiCameron doar un set de atitudini, sau o teoriepolitic\?“ R\spunsul (unui ziar de centru-dreapta) este c\ „acest conservatorism, departede a fi doar un set de atitudini, are o agend\teoretic\ specific\, `ncerc`nd s\ realizeze dou\schimb\ri de paradigm\: una – dinspre para-digma economico-centric\, `nspre aceea socio-centric\, iar cealalt\ – o schimbare `n teoriastatului, de la paradigma bazat\ pe asisten]asocial\, c\tre una axat\ pe stat privit doar castructur\ sau fundal“ (The Times, 8/05/2007).Ambele muta]ii traduc, de fapt, o dorin]\ (sauo preten]ie) de a repune problemele social-eco-

nomice `n termeni actuali – „to refocus the de-bate, to change the terms of political trade, toask a different set of questions“. Numi]i-l de-fect profesional, dar pe mine aceast\ inten]iem\ trimite cu g`ndul la pragmati[tii contem-porani [i la nevoia lor aproape organic\ de re-contextualizare, de adaptare a limbajului (poli-tic, filosofic, estetic, moral etc.) la intereseleomului de r`nd.

2. Accentul pus pe responsabilitateCum statul `nceteaz\ s\ mai fie un garant al

bun\st\rii sociale, p\str`nd doar rolul de a faci-lita dezvoltarea socio-economic\, prin ini]iati-ve locale, accentul se mut\ pe creativitate [iresponsabilitate individual\. „Partidul conser-vator dore[te nici mai mult, nici mai pu]in, de-c`t o radical\ decentralizare“ (David Cameron,`n The Guardian, 17/02/2009). Prin `ncurajareaini]iativei [i autorit\]ii locale, argumenteaz\ li-derul opozi]iei, se va realiza un echilibru `ntreputere [i r\spundere; investite cu putere de de-cizie, autorit\]ile locale vor [ti c\ pot aduce ocontribu]ie real\ la via]a comunit\]ii lor: „oa-menii vor fi motiva]i s\ se implice `n chestiunipublice, iar m`ndria lor civic\ va rena[te“(Ibid.). Este argumentul din cadrul teoriei par-ticipative a lui Habermas. ~n ce m\sur\ el var\m`ne simpl\ retoric\, sau se va traduce `n po-litici concrete – r\m`ne de v\zut (probabil dup\urm\toarele alegeri, pe care numai o minunele-ar mai putea `ntoarce, `nc\ o dat\, `n favoa-rea laburi[tilor). {i `n aceast\ privin]\, actualullider conservator `n]elege s\ ia distan]\ fa]\ denefericitul trecut recent al partidului, spun`ndc\ viziunea sa este de a reintroduce sim]ul r\s-punderii `n toate cele trei domenii principaleale vie]ii publice – economie, societate [i me-diu, or acest lucru „reprezint\ o schimbare ma-jor\ at`t fa]\ de ultimul deceniu (laburist, n.n.)(...), c`t [i fa]\ de anii 1980, c`nd exista spiritulentrepreneurial, dar nu [i cel al responsabilit\-]ii“ (David Cameron, `n dialog cu Will Hutton,The Observer, 1/02/2009).

3. Trezirea con[tiin]eiCe `nseamn\, totu[i, acel capitalism cu fa]\

uman\ despre care vorbe[te p\tura conserva-toare? Este vorba despre acea revigorare a sim-]ului r\spunderii, `n toate sferele de ac]iune pu-blic\, men]ionat\ `n paragraful anterior, sau semai dore[te [i altceva? {i dac\ da, ce anume?

~n absen]a unei defini]ii oficiale, este dificilde dat un r\spuns categoric la `ntrebarea demai sus. Istoria ideilor/limbajului [i o analiz\ acontextului actual ne fac s\ b\nuim, totu[i, des-pre ce ar putea fi vorba. Iat\ care este, pe scurt,ra]ionamentul meu: a) oricine [tie c\ termenulenglezesc de conscience se refer\ la con[tiin]amoral\, mai cur`nd dec`t la aceea de ordin psi-hologic, sau mental (pentru care exist\ cons-ciousness). b) La fel de bine cunoscut\ esteobsesia britanicilor cu privire la lucrul (sau,

mai bine spus, actul) just: doing the right thingimport\ mai mult dec`t respectarea loialit\]ilorpersonale, institu]ionale [i chiar legale – [i es-te, `nainte de orice, o chestiune care ]ine decontext, adic\ se decide `n func]ie de situa]iade via]\ `n care te afli. c) ~n contextul social-economic actual, opozi]ia are dreptate s\ pun\accentul pe adaptabilitate [i pragmatism, maicur`nd dec`t pe detaliile teoriilor clasice. IarCameron este extrem de inspirat, c`nd subli-niaz\ leg\tura direct\ care exist\ `ntre activism(sau ini]iativ\) [i responsabilitate. d) Conju-g`nd aceste seturi de observa]ii, ajung la con-cluzia c\ ceea ce au conservatorii `n vedere,c`nd vorbesc despre (un capitalism cu) con[ti-in]\ este tocmai un gen pragmatic de morali-tate – adic\, una orientat\ spre nevoile [i inte-resele insului obi[nuit.

Iat\ c`teva exemple: `n plan economic-fi-nanciar, conservatorii sus]in – pe urmele luiKeynes [i, deci, `mpotriva propriei lor teoriiclasice, intensificarea acord\rii de credite, pen-tru c\, pur [i simplu, de acest lucru are nevoiepopula]ia (ca [i infrastructura [i micii antrepre-nori) la momentul actual. ~n politicile sociale,Cameron dore[te sporirea drepturile angaja]i-lor (program de lucru flexibil, concediu post-natal pentru ambii p\rin]i etc.), chiar dac\ acestlucru nu este deloc `n interesul angajatorilor. ~nplanul afacerilor, liderul conservator nu ezit\s\ se opun\ oric\ror ini]iative care ar d\una co-munit\]ilor locale sau mediului `nconjur\tor –oric`t de lucrative ar fi ele din punct de vedereeconomic. ~n sf`r[it, referitor la criza financia-r\, Cameron remarc\ faptul c\ sursele ([i solu-]iile) acesteia se afl\ nu doar la nivel legislativ,ci [i uman: investitorii nu i-au luat la `ntreb\ripe directorii de companii, `n privin]a stiluluilor de guvernare, a riscurilor pe care [i le asu-mau [i a salariilor lor exorbitante. Cu alte cu-vinte, ceea ce a lipsit a fost nu numai un cadrulegislativ adecvat, ci [i o con[tiin]\ – sau o vo-in]\ de a face „ceea ce trebuie“.

De la cer la p\m`nt

N-a[ vrea s\ se cread\ c\ urm\resc o apolo-gie a conservatorismului – mai ales c`nd acestaeste `n]eles ca politic\ de partid. Tot ce fac estes\ constat c\ `n ]ara `n care tr\iesc au loc mu-ta]ii semnificative pe plan politic. {i m\ refernu at`t la schimbarea de guvern – inevitabil\ [icare ]ine, p`n\ la urm\, de mersul firesc al lu-crurilor `n orice regim democratic, occidental– ci mai cu seam\ la transform\rile prin caretrece conservatorismul, deopotriv\ ca partid [iteorie politic\.

Pe 4 mai s-au `mplinit 30 de ani de la alege-rea „doamnei de fier“ ca prim ministru. Guver-narea ei s-a dovedit at`t de dezastruoas\, `nc`t afost nevoie de doisprezece ani pentru ca parti-dul conservator s\-[i revin\. ~ntre thatcherism[i conservatorismul lui Cameron exist\ maimulte diferen]e dec`t `ntre o femeie cu ambi]ie[i un b\rbat cu sensibilitate. Schimbarea la fa]\este, [i `n acest caz, mult mai profund\. „Ea erafiica unui zarzavagiu, avea o acut\ con[tiin]\moral\ [i a guvernat ]ara cu un pumn de o]el –potrivit legendei. De fapt, a fost so]ia unui mi-lionar, f\r\ scrupule [i care a f\cut ceea ce-ispuneau colegii ei de gen masculin“ (TheGuardian, 11/04/2009). El este jovial, de sor-ginte aristocratic\ (`nrudit cu familia regal\),educat la cele mai bune [coli private [i cu sen-sibilit\]i de umanist. ~n ce m\sur\ diferen]elede personalitate pot influen]a destinul unei na-]ii – istoria va decide.

Mai 2009

Referin]eIdei `n dialog, Anul V, Nr. 2 (53), februarie 2009Germaine Greer, „The Making of Maggie“, `n The

Guardian, 11/04/2009David Cameron, „A Radical Power Shift“, `n The

Guardian, 17/02/2009The Guardian, 2/05/09, 30/04/2009, 2/10/2006The Observer, 1/02/2009The Times, 8/05/2007

Schimbarea la fa]\ a conservatorismului

www.euroartiasi.ro

Gai]ele – Teatrul „Odeon“ Bucure[ti

Avanpremier\TIMPUL4

mai 2009

FAREEDZAKARIA

„Ce ne facem c`nd au loc alegeri libere [icinstite [i cei ale[i s`nt rasi[ti, fasci[ti [i sepa-rati[ti?“, se `ntreba diplomatul americanRichard Holbrooke despre Iugoslavia din anii’90. „Asta e dilema.“ ~ntr-adev\r, asta e, [i nudoar `n trecutul Iugoslaviei, ci [i `n lumea deast\zi. G`ndi]i-v\, de pild\, la provocarea pre-zent\ `n `ntreaga lume islamic\. Este recunos-cut\ nevoia democra]iei `n aceste ]\ri at`t deautoritariste. Dar dac\ democra]ia duce la oteocra]ie islamic\ sau la ceva asem\n\tor? Nue o `ngrijorare lipsit\ de fundament. Pe totglobul, regimurile alese democratic, chiar [icele realese sau reconfirmate prin referendu-muri, ignor\ de regul\ limitele constitu]ionaleale puterii lor [i `[i priveaz\ cet\]enii de uneledrepturi elementare. Acest fenomen sup\r\tor,observabil din Peru p`n\ `n teritoriile palesti-niene [i din Ghana `n Venezuela, ar putea finumit „democra]ie neliberal\“.

Pentru occidentali, democra]ia `nseamn\„democra]ie liberal\“: un sistem politic carac-terizat nu doar de alegerile libere, dar [i destatul de drept, separarea puterilor [i proteja-rea libert\]ilor de baz\ ale cuv`ntului, adun\-rii, credin]ei [i propriet\]ii. Dar acest m\-nunchi de libert\]i – care ar putea fi numit „li-beralism constitu]ional“ – nu are nimic de-aface `n mod intrinsec cu democra]ia, iar celedou\ n-au mers `ntotdeauna `mpreun\ nicim\car `n Vest. La urma urmelor, Adolf Hitlera devenit cancelar al Germaniei prin alegerilibere. ~n ultima jum\tate de secol, `nOccident, democra]ia [i libertatea au fuzionat.~ns\ ast\zi cele dou\ fire ale democra]iei libe-rale, ]esute cu grij\ `n p`nz\tura politic\ occi-dental\, se despart `n mai multe locuri din lu-me. Democra]ia `nflore[te; libertatea nu.

~n unele locuri, de exemplu `n Asia Cen-tral\, alegerile au adus la putere dictaturi. ~naltele, ele au dus la accentuarea conflictelor`ntre grupuri [i a tensiunilor interetnice. At`tIugoslavia c`t [i Indonezia erau mult mai tole-rante [i mai laice pe c`nd erau conduse de [efiautoritari (Tito, respectiv Suharto) dec`t s`ntacum, ca democra]ii. Iar `n multe ]\ri nedemo-cratice, alegerile nu ar `mbun\t\]i lucrurile.Dac\ `n lumea arab\ ar avea loc m`ine alegeri,probabil c\ `n multe locuri ar veni la putereregimuri mai intolerante, mai reac]ionare, maiantioccidentale [i mai antisemite dec`t dicta-turile actuale.

~ntr-o lume tot mai democratic\, regimu-rile care rezist\ tendin]ei dominante producsociet\]i nefunc]ionale – precum `n lumea ara-b\. Popoarele lor simt cu mai mare intensitatedec`t oric`nd lipsa libert\]ii, deoarece cunoscalternativele; le pot vedea pe CNN, BBC [iAl-Jazeera. {i totu[i, noile democra]ii setransform\ prea adesea `n false democra]ii,produc`nd dezam\gire, dezordine, violen]\ [iforme noi de tiranie. Uita]i-v\ la Iran [iVenezuela. Acesta nu este, desigur, un motivs\ `ncet\m de a mai ]ine alegeri, dar tot ar tre-bui s\ ne `ntreb\m: care este sursa acestorevolu]ii tulburi? De ce at`t de multe ]\ri `ncurs de dezvoltare au dificult\]i `n a crea so-ciet\]i stabile, cu adev\rat democratice? Dac\ne-am asuma marea provocare de a construidemocra]ia `n Irak, cum am putea fi siguri c\vom reu[i?

S\ l\murim mai `nt`i ce `n]elegem prin de-mocra]ie politic\. ~nc\ de pe vremea luiHerodot, ea a fost definit\ primordial ca gu-vernarea de c\tre popor. Defini]ia democra]ieica proces de selec]ie a guvern\rilor este ast\zi

larg utilizat\ de c\tre speciali[ti. ~n Al treileaval, eminentul politolog Samuel P.Huntington arat\ de ce:

„Alegerile deschise, libere [i cinstite s`ntesen]a democra]iei, inevitabilul sine qua non.Guvernele rezultate din alegeri pot fi inefi-ciente, corupte, mioape, iresponsabile, domi-nate de anumite interese [i incapabile s\ adop-te politicile cerute de binele public. Respec-tivele guverne s`nt, din cauza acestor defecte,nedorite, dar nu [i nedemocratice. Democra]iaeste una dintre virtu]ile publice, nu unica vir-tute, iar rela]ia democra]iei cu alte virtu]i [ivicii publice nu poate fi `n]eleas\ dec`t dac\democra]ia este privit\ distinct de celelaltecaracteristici ale sistemelor politice“.

Aceast\ defini]ie se potrive[te [i cu accep-]ia comun\ a termenului. Dac\ o ]ar\ are ale-geri corecte [i pluripartidice, o numim „de-mocratic\“. Dac\ `ntr-o ]ar\ cre[te participa-rea public\ la politic\ – de exemplu, prinemanciparea femeilor –, spunem c\ acea ]ar\a devenit mai democratic\. Fire[te, alegeriletrebuie s\ fie libere [i corecte, iar pentruaceasta trebuie protejate libertatea cuv`ntului[i a adun\rilor. Dar dac\ mergem mai departede aceste cerin]e minime [i consider\m statulunul democratic doar dac\ garanteaz\ o anu-mit\ serie de drepturi sociale, politice, econo-mice [i religioase – serie care variaz\ pentrufiecare observator –, cuv`ntul „democra]ie“devine lipsit de `n]eles. La urma urmei, siste-mul economic al Suediei `ngr\de[te, dup\ u-nele opinii, drepturile de proprietate individu-al\, Fran]a a avut p`n\ de cur`nd un monopolde stat pentru televiziune, iar Marea Britanieare o religie de stat. {i toate s`nt, f\r\ nici o `n-doial\, democra]ii. Dac\ pretindem ca „demo-cra]ie“ s\ `nsemne, dintr-un punct de vederesubiectiv, „bun\ guvernare“, termenul devineinutil din punct de vedere analitic.

Pe de alt\ parte, liberalismul constitu]ionalnu se refer\ la procedurile de selectare a gu-vern\rii, ci la scopurile acesteia. El face refe-rire la tradi]ia profund\ a istoriei occidentalede a c\uta s\ protejeze autonomia [i demnita-tea individului fa]\ de `ncerc\rile de `nfr`nge-re ale lui de c\tre oricine – statul, biserica sausocietatea. Conceptul une[te dou\ idei aflate`n leg\tur\ una cu alta. Liberalismul1 se reven-dic\ de la curentul filosofic ce `ncepe cu gre-cii [i romanii [i pune accent pe libertatea indi-vidului. Constitu]ionalismul plaseaz\ statul dedrept `n centrul ideii politice. Liberalismulconstitu]ional s-a dezvoltat `n Europa occi-dental\ [i `n Statele Unite ca un mod de pro-tejare a dreptului individului la via]\ [i pro-prietate [i a libert\]ilor religioase [i ale cuv`n-

tului. Pentru a permanentiza aceste drepturi,au fost stabilite moduri de verificare a puteriide guvern\m`nt, egalitatea `n fa]a legii, impar-]ialitatea tribunalelor [i separa]ia `ntre biseric\[i stat. ~n aproape toate variantele sale de exis-ten]\, liberalismul constitu]ional sus]ine c\oamenii au anumite drepturi naturale (sau„inalienabile“) [i c\ guvernul trebuie s\ ac-cepte o lege de baz\, limit`ndu-[i propriile pu-teri, ca s\ protejeze aceste drepturi. Astfel, `n1215, la Runnymede, baronii englezi l-au o-bligat pe rege s\-[i limiteze propria autoritate.~n coloniile americane, acest ritual a fost stipu-lat explicit, iar `n anul 1638, ora[ul Hartford aadoptat prima constitu]ie scris\ din istoriamodern\. ~n 1789, Contitu]ia american\ acreat un cadru formal pentru noua na]iune. ~n1975, na]iunile occidentale au fixat standar-dele de comportament chiar [i pentru regimu-rile nedemocratice. Magna Carta, OrdineleFundamentale din Connecticut, Constitu]iaamerican\ [i Acordul de la Helsinki s`nt ex-presii ale liberalismului constitu]ional.

~ncep`nd cu 1945, guvernele occidentaleau `ntruchipat, `n general, at`t democra]ia, c`t[i liberalismul constitu]ional. De aceea, estedificil s\ ni le imagin\m separate, fie sub for-ma democra]iei neliberale, fie sub aceea a au-tocra]iei liberale. ~n realitate, ambele au exis-tat `n trecut [i `nc\ mai exist\ [i ast\zi. P`n\ `nsecolul XX, cele mai multe state din VestulEuropei erau autocra]ii liberale sau, `n cel maibun caz, semidemocra]ii. Dreptul de a vota nuapar]inea tuturor, iar legislativele rezultate dinalegeri aveau puteri limitate. ~n 1830, MareaBritanie, una dintre cele mai democratice ]\ridin Europa, nu acorda dreptul la vot pentruParlamentul unicameral dec`t unui procent de2 la sut\ din popula]ia sa. Doar la sf`r[itul ani-lor 1940 cele mai multe ]\ri occidentale au de-venit democra]ii `n adev\ratul sens al cuv`ntu-lui, cu sufragiu universal la v`rsta adult\. Cu osut\ de ani mai devreme, la sf`r[itul anilor1840, cele mai multe dintre ele adoptaser\unele principii importante ale liberalismuluiconstitu]ional – statul de drept, dreptul la pro-prietate privat\ [i acceptau `n tot mai marem\sur\ separa]ia puterilor `n stat [i libertateacuv`ntului [i a adun\rilor. Pentru o mare partedin istoria modern\, ceea ce a caracterizat gu-vernele din Europa [i America de Nord [i ledeosebea de cele din restul lumii nu a fost de-mocra]ia, ci liberalismul constitu]ional. „Mo-delul occidental de guvern\m`nt“ este cel maibine reprezentat simbolic nu de plebiscituluniversal, ci de judec\torul impar]ial.

Timp de decenii, mica insul\ a HongKong-ului a ilustrat elocvent faptul c\ liberta-

tea nu depinde de democra]ie. Ea poseda unuldin cele mai `nalte tipuri de liberalism consti-tu]ional din lume, dar nu era `n nici un caz odemocra]ie. ~n anii ’90, pe m\sur\ ce se apro-pia momentul prelu\rii Hong Kong-ului dec\tre China, multe ziare [i reviste occidentalese temeau de pericolele acestei prelu\ri pentrudemocra]ia din insul\. ~ns\ Hong Kong-ul nuera deloc democratic. Amenin]area privea tra-di]ia sa de libertate [i legalitate. Aceste dou\concepte continu\ s\ fie confundate `ntre ele.Politicienii americani [i israeli]i au repro[atadesea Autorit\]ii Palestiniene lipsa ei de de-mocra]ie. ~ns\ Yasser Arafat este singurulconduc\tor din `ntreaga lume arab\ care a fostales `n urma unui vot rezonabil de liber. Pro-blema Autorit\]ii Palestiniene nu este demo-cra]ia ei – care, de[i sever afectat\, este m\carpe jum\tate func]ional\ – ci lipsa sa de libera-lism constitu]ional.

Mai ales americanii au probleme `n a ob-serva tensiunea dintre democra]ie [i libertatedeoarece ea nu este o tem\ dominant\ a isto-riei lor – cu o singur\, uria[\ excep]ie. Sclavia[i segrega]ionismul au fost prezente `n SudulAmericii `n timpul unui regim democratic. Dela `ntemeierea republicii, oponen]ii sclavieis-au confruntat cu problema c\ majoritateavotan]ilor sudi[ti o ap\rau pasionat. ~n celedin urm\, sclavia a disp\rut nu datorit\ unuireferendum, ci pentru c\ for]ele Nordului le-au`nvins pe cele sudiste. Legisla]ia lui Jim Crow,care a succedat `n Sud sclaviei, a fost `nl\tu-rat\ `n anii 1950 [i 1960, dar nu de c\tre de-mocra]ie, ci `n ciuda acesteia. Chiar dac\ ulti-mul document care consfin]ea emanciparea,Civil Rights Act din 1964, a fost promulgat dec\tre Congresul Statelor Unite, toate momen-tele premerg\toare acestuia au avut loc prindecizia executivului – `n cazul desegreg\riifor]elor armate – sau prin hot\r`rea Cur]iiSupreme de Justi]ie – `n cazul desegreg\rii[colilor. ~n cea mai mare tragedie a Americii,libertatea [i democra]ia s-au aflat adesea `nconflict.

Modelul american

~n anii ’90, un intelectual american a ajuns`n Kazahstan `n cadrul unei misiuni sponso-rizate de guvernul Statelor Unite cu scopul dea ajuta noul parlament al ]\rii s\ redacteze le-gea electoral\. Omologul s\u, un membruvechi al parlamentului kazah, a respins multe-le op]iuni pe care le propunea expertul ameri-can, spun`nd cu hot\r`re: „Vrem ca parlamen-tul nostru s\ fie exact ca Congresul vostru“.Americanul a fost `ngrozit: „Am c\utat s\spun altceva dec`t singurele cuvinte care `miveneau `nc\p\]`nate `n minte: «Ba nu, nu vre]iasta!»“. Aceast\ perspectiv\ nu este una ne-obi[nuit\. Americanii care se ocup\ cu trebu-rile democra]iei tind s\-[i priveasc\ propriulsistem ca pe o `ncropeal\ greu de m`nuit pecare nici o alt\ ]ar\ n-ar trebui s-o suporte. Defapt, filosofia din spatele Constitu]iei StatelorUnite, spaima de acumularea puterii, este la felde prezent\ ast\zi cum era ̀ n 1789. Kazahstanulse `nt`mpl\ s\ aib\ chiar nevoie de un parla-ment puternic – asemenea Congresului ame-rican – pentru a ]ine `n [ah apetitul pentru pu-tere al pre[edintelui.

E bizar faptul c\ Statele Unite sus]in at`t dedes democra]ia f\r\ limite `n str\in\tate. Siste-mul american se caracterizeaz\ nu prin c`t dedemocratic este, ci mai degrab\ prin c`t e denedemocratic, deoarece fixeaz\ numeroaseconstr`ngeri majorit\]ilor electorale. Declara-]ia Drepturilor american\ nu este, la urmaurmei, dec`t o list\ de lucruri pe care guvernulnu are voie s\ le fac\, indiferent de ce `[i do-re[te majoritatea. Dintre cele trei ramuri aleguvern\rii americane, Curtea Suprem\ – poa-te cea mai proeminent\ ramur\ – este condus\pe via]\ de nou\ b\rba]i [i femei care nu s`ntale[i de nimeni. Senatul Statelor Unite estecamera superioar\ cea mai nereprezentativ\

Democra]ie [i libertate

www.euroartiasi.ro

Sirena [i VictoriaSirena [i Victoria – Teatrul „George Ciprian“ Buz\u– Teatrul „George Ciprian“ Buz\u

FOTO

: CR

ISTI

AN

DU

MIT

RIU

5Avanpremier\ TIMPUL

mai 2009

din lume, cu excep]ia singular\ a CamereiLorzilor, care este `ns\ lipsit\ de putere [i,oricum, pe punctul de a fi transformat\.Fiecare stat american trimite doi senatori laWashington, D.C., indiferent de num\rulpopula]ie sale. Astfel, cele 30 de milioane delocuitori ai Californiei de]in la fel de multevoturi `n Senat ca [i cele 3,7 milioane de lo-cuitori ai Arizonei. Nu prea mai e valabil\ lo-zinca „un om, un vot“2. ~n legislativele de stat[i locale din toate Statele Unite, impresionan-t\ nu este puterea partidului majoritar, ci pro-tec]ia acordat\ partidului minoritar, adeseachiar unui singur individ. Afacerile private [ialte grupuri nonguvernamentale – ceea ce nu-mea Alexis de Toqueville „asocia]ii interme-diare“ – formeaz\ un alt strat crucial al socie-t\]ii. Aceast\ ]es\tur\ dens\ a societ\]ii civilea contribuit esen]ial la formarea caracteruluispecific al democra]iei americane.

Dar ]es\tura se cam uzeaz\, produc`nd ovariant\ american\ de democra]ie neliberal\.Problemele Americii s`nt diferite [i mult maimici dec`t acelea cu care se confrunt\ ]\riledin lumea a treia. Dar se `nrudesc cu ele. ~nAmerica, legile [i drepturile s`nt fixate clar.Dar constr`ngerile mai pu]in formale careconstituie „umplutura“ democra]iei liberale`ncep s\ dispar\. Multe dintre aceste institu]iisociale [i politice – partide politice, profesi-uni, cluburi [i asocia]ii – s`nt nedemocratice`n `ns\[i structura lor. Toate s`nt amenin]ate dec\tre o ideologie democratic\ ce judec\ efi-cien]a fiec\rei idei sau institu]ii printr-un testsimplu: este puterea dispersat\ la nivelul ma-xim posibil? Cu alte cuvinte, s`nt ele `ntr-at`tde democratice pe c`t pot fi? Astfel, CongresulStatelor Unite, de[i este o institu]ie democra-tic\ prin defini]ie, func]iona `ntr-o manier\ierarhic\ [i `nchis\, la distan]\ de presiunilepublicului. Acum, el este un corp transparent,deschis cu adev\rat vederilor celor cale `lcompun [i presiunilor exterioare. Congresul adevenit un corp mai comunicativ, mai demo-cratic [i mai disfunc]ional.

Sau s\ ne g`ndim la partidele politice ame-ricane, care s`nt azi ni[te potemkinade. Ele numai joac\ rolul istoric de selectori [i judec\-tori ai procesului electoral american. Alege-rile primare [i referendumurile s`nt ast\zi do-minante, iar partidele reprezint\ doar ni[tevase care urmeaz\ s\ fie umplute cu orice ardicta gustul de moment al publicului: neolibe-ralism, conservatorism etc. Sau s\ ne uit\m laelitele profesionale ale Americii – mai ales laavoca]i – care formau odat\ un fel de aristo-cra]ie local\, cu `ndatoriri [i responsabilit\]ifa]\ de ora[ele `n care locuiau. Ei [i-au pierdutprestigiul [i scopul public [i s-au transformat`n ni[te heirupi[ti anxio[i. Doctorii, contabilii[i bancherii au urmat aceea[i traiectorie. For]e-le care au ghidat democra]ia se erodeaz\ rapid.

Pe toate le-a `nlocuit referendumul. C`ndvor scrie istoricii despre vremurile de ast\zi,ei vor fi cu siguran]\ frapa]i de c\utarea con-stant\, ne`ncetat\ a pulsului publicului. Politi-cienii, corpora]iile [i jurnali[tii cheltuiescmult timp, bani [i energie `ncerc`nd s\ ghi-ceasc\ p\rerile publicului despre orice, `nce-p`nd cu asigur\rile sociale [i via]a de apoi [itermin`nd cu b\uturile carbogazoase. De fapt,aceast\ curs\ are drept scop posibilitatea de afi primul care s\ fac\ genuflexiuni `n fa]a sa.Institutele de sondare a opiniei publice au de-venit prezic\torii de ast\zi, interpret`nd rezul-tatele sondajelor cu gravitatea cu care prede-cesorii lor citeau `n m\runtaie de pas\re. Desi-gur c\ sondajele, ca [i m\runtaiele de pas\re,pot fi ambigue [i c\ oamenii se pot r\zg`ndi,moment `n care are loc o nou\ curs\ de le-mingi `n c\utarea noului punct de vedere alpoporului. Aceia[i oameni de afaceri care e-rau privi]i ca ni[te genii `n 2000 au devenitni[te escroci `n 2002. Newt Gingrich, genera-lul care a ob]inut victoria electoral\ din 1994,s-a transformat un an mai t`rziu `ntr-un extre-mist iritant. C`nd era pre[edinte, imaginea luiBill Clinton migra s\pt\m`nal de la statutul detic\los la cel de legend\ politic\. {i `n tot acestcarusel, singurul lucru constant este omagie-rea ritual\ a publicului american. „Poporul a-merican nu este prost“, spun ne`ncetat politi-

cienii, chiar c`nd explic\ dorin]a constant\ apublicului de a avea taxe mai sc\zute [i maimulte beneficii din partea guvernului. „Popo-rul american dore[te s\ [tie“, declar\ c`te unpolitician, c`nd de fapt doar politicienii – saupoate chiar numai politicianul respectiv – auceva de `ntrebat. „Poporul american [i-a spuscuv`ntul“, va declara un al treilea, ca [i cum arvorbi despre o pogor`re divin\. Orice loc co-mun al zilei de azi are for]a unei revela]ii bi-blice dac\ este atribuit poporului american3.

Libertate [i ab]inere

Pe de alt\ parte, publicul simte c\ exist\ oproblem\. Americanii au fa]\ de sistemul lorpolitic un respect mai sc\zut dec`t oric`nd. {inu s`nt singurii `n aceast\ situa]ie. Cele maimulte ]\ri occidentale manifest\ aceea[i p\re-re foarte sc\zut\ despre politica lor. De fapt,ascensiunea recent\ a populismului antisistem`n toate ]\rile europene sugereaz\ c\ acestesentimente au devenit deja foarte puternice.Tendin]a ascendent\ de nemul]umire [i furiefa]\ de sistemele politice existente vine `ntr-unmoment nepotrivit. Democra]iile occidentalese afl\ sub tensiune, deoarece se confrunt\ cuprovoc\ri fundamental noi precum terorismul,schimb\rile demografice, imigra]ia [i ciocni-rile culturale. Guvernele trebuie s\ protejezesociet\]ile de noi pericole, s\ reconstruiasc\statul social [i s\ `ncurajeze imigra]ia f\r\ aproduce r\zboaie culturale, ceea ce constituieo sarcin\ dificil\ oric`nd. Dar sistemul politic

nu a fost nicic`nd at`t de nefunc]ional. Campa-niile politice perpetue, lingu[irea publicului,str`ngerile de fonduri, interesele speciale [ilobby-ul – foarte puternic `n America – audiscreditat sistemul `n ochii publicului, iarparticiparea la vot este [ocant de sc\zut\. De-mocra]ia occidental\ r\m`ne un model pentrurestul lumii, dar oare nu cumva `ncepe ea s\fie, asemenea unei supernove, golit\ de mieztocmai `n momentul ei de glorie orbitoare `nuniversuri `ndep\rtate?

Mul]i sus]in contrariul – [i anume, c\ de-mocratizarea sporit\ din toate sferele societ\-]ii este un bine f\r\ rezerve. Din pr\bu[ireavechilor sisteme, deschiderea accesului [i ve-nirea la putere a omului obi[nuit nu vor ie[idec`t o libertate individual\ [i o libertate me-reu sporite. ~n ultimii ani ai exaltatului deceniuzece, firma de consultan]\ Accenture publicareclame pentru a-[i l\uda capacitatea vizionar\de analiz\. Una dintre acestea era un fals titlude ziar care spunea c\ „INTERNETUL VAADUCE DEMOCRA}IA ~N CHINA“, urmatde subtitlul „Abia acum devin lucrurile intere-sante“. Pe m\sur\ ce fervoarea erei „dotcom“s-a stins, entuzia[tii tehnologiei arat\ c\ Inter-netul se afl\ abia `n stadiul copil\riei sale [i c\`n cele din urm\ el va reu[i s\ aduc\ democra-]ia `n China, prosperitatea `n India [i ne vatransforma pe to]i `n propriii no[tri bancheri,avoca]i, editori [i chiar parlamentari. Ultimatendin]\ poate fi observat\ `n state precumCalifornia, unde guvernarea prin referenduma `nceput de mult. Alte state continu\ `n ace-

la[i sens. Cum s\ nu fii de acord cu mai mult\democra]ie?

Dar dac\ libertatea nu vine din haos, ci [idintr-o form\ anume de ordine – nu din demo-cra]ia nelimitat\ [i direct\, ci din democra]iareglementat\, reprezentativ\? Dac\ avem ne-voie, ca adesea `n via]\, de ghizi [i constr`n-geri? {i dac\ libertatea este cu adev\rat prote-jat\ doar atunci c`nd aceste parapete s`nt pu-ternice? Aceast\ teorie alternativ\ a produsdemocra]ia modern\, liberal\. Democra]ia `ncare am tr\it `n occident a fost `ntotdeauna ce-ea ce Aristotel numea „un regim mixt“. Ea aavut un guvern ales, desigur, dar [i legi con-stitu]ionale [i drepturi, un sistem juridic in-dependent, partide politice puternice, biserici,afaceri, asocia]ii private [i elite profesionale.Democra]ia politic\ era un element esen]ial,chiar crucial al `ntregului – poporul de]ineaputerea suprem\ – `ns\ sistemul era unul com-plex, alc\tuit din multe p\r]i, [i nu toate aces-tea erau supuse alegerii. Scopul multora din-tre aceste institu]ii [i grupuri nedemocraticeera cel de a tempera patimile publicului, de a-ieduca pe cet\]eni, de a ghida democra]ia [iastfel de a proteja libertatea. C`nd Facultateade Drept de la Harvard le `nm`neaz\ absol-ven]ilor s\i diplomele, le aminte[te s\ consi-dere legea drept „constr`ngeri `n]elepte care `ifac pe oameni liberi“. Imnul na]ional „Fru-moasa Americ\“ declar\: „America, America,/Domnul s\-]i `ndrepte fiecare gre[eal\./ ~nt\-re[te-]i sufletul prin autocontrol/ {i libertateaprin lege“.

Aceast\ carte reprezint\ un `ndemn la au-tocontrol, la restabilirea echilibrului `ntre de-mocra]ie [i libertate. Ea nu vrea s\ fie un argu-ment `mpotriva democra]iei. Cartea sus]ine c\s-ar putea ca prea mult\ democra]ie s\ nu fieun lucru bun. Esen]a politicii liberale demo-cratice este construirea unei ordini sociale bo-gate [i complexe, nu a uneia dominate de osingur\ idee. P\rin]ii fondatori ai Americii, deexemplu, doreau s\ creeze o astfel de societa-te pluralist\, `n condi]iile `n care mul]i cre-deau c\ societ\]ile ar trebui s\ fie dominate deo singur\ ideologie religioas\. {i democra]iaeste o ideologie [i, ca toate ideologiile, areni[te limite. Ceea ce func]ioneaz\ `ntr-o le-gislatur\ s-ar putea s\ nu func]ioneze `ntr-ocorpora]ie.

A realiza o restaura]ie nu `nseamn\ a c\uta`ntoarcerea la o veche ordine. Ne plac schim-b\rile democratice pe care le-am tr\it [i le pre-]uim reu[itele. Scopul nostru este democra]ialiberal\, nu a[a cum era practicat\ `n secolul alXIX-lea, ci a[a cum ar trebui practicat\ `n se-colul XXI. Societ\]ile democratice au nevoiede noi ghiduri [i zone de tampon, conceputepentru problemele [i timpurile moderne. Darorice astfel de ini]iativ\ trebuie s\ `nceap\ cuo `ntoarcere la istorie, la lupta pentru libertate[i democra]ie care au `nceput `n Occident [is-au r\sp`ndit `n restul lumii. Dac\ vrem s\re`nnoim c\utarea ve[nic\ a vie]ii, libert\]ii [ifericirii, trebuie s\ ne amintim for]ele carele-au produs pe acestea. Numai `n]eleg`nd tre-cutul libert\]ii o vom putea proteja `n viitor.

Traducere de Doris Mironescu

(Fragment din volumul Viitorul libert\]ii.Democra]ia neliberal\ `n Statele Unite ale Americii [i `n

lume, `n curs de apari]ie la editura Polirom)

1 Folosesc termenul „liberalism“ `n sensul din secolulal XIX-lea, care desemna preocuparea pentru libertateaeconomic\, politic\ [i religioas\ a individului, numituneori „liberalism clasic“, [i nu `n sensul modern, folosit`n America, care `l leag\ de ideea statului social, a corec-titudinii politice [i de alte idei politice.

2 Acest aspect al democra]iei americane a avut cel maiadesea efecte teribile, d`nd statelor mici cu popula]ie pu-]in numeroas\ o mare influen]\ politic\ [i subsidii masive.Cu toate acestea, democra]ia american\ beneficiaz\ multde pe urma celor mai multe dintre tr\s\turile sale „nede-mocratice“.

3 Ca de fiecare dat\, Tocqueville a spus [i aceastaprimul [i cel mai bine: „Sub Vechiul Regim, francezii con-siderau un adev\r invariabil c\ regele nu poate gre[i“, scriael, „iar dac\ gre[ea, vina era imputat\ consilierilor s\i...Americanii au aceea[i opinie cu privire la majoritate“. ~nacela[i sens, Michael Kinsley [i-a adunat editorialele dinNew Republic `ntr-o carte cu un titlu reprobator, `n care nu-mea poporul american Big Babies („Ni[te copii mari“).

www.euroartiasi.ro

Lucia patineaz\Lucia patineaz\ – Teatrul „Andrei Mure[anu“ Sf. Gheorghe– Teatrul „Andrei Mure[anu“ Sf. Gheorghe

FOTO

: CR

ISTI

AN

DU

MIT

RIU

AgoraTIMPUL6

mai 2009

ADRIAN NI}|

~ntr-un text pe care l-am publicat `n Timpuldin octombrie 2008 ajungeam la concluzia c\oamenii politici din ]ara noastr\ se men]in pelinia caracterizat\ de Noica a lacheilor istoriei.Este vorba despre o categorie restr`ns\ de per-soane ce au o mare putere `n toate sferele vie]iisociet\]ii (cu prec\dere `n sfera vie]ii politice,dar, de regul\, puterea este difuz\ [i se resimte[i `n domeniul economic, [i `n `nv\]\m`nt, [i `nspitale etc.). Sintagma „lacheu al istoriei“ vreas\ spun\ c\ omul politic este sclavul prezen-tului, slujitorul clipei, administrator de iluzii deo secund\.

Contextul `n care am scris despre lacheiiistoriei era cel oferit de scandalul generat delegea de salarizare a profesorilor (Legea221/2008), elaborat\ `n acele zile de toamn\ deParlament [i, ulterior, promulgat\ de pre[e-dinte. A[a se face c\ r`ndurile noastre de ast\zivin foarte bine `n prelungirea acelor consi-dera]ii, c\ci, `ntre timp, buboiul din sistemul de`nv\]\m`nt s-a spart [i toat\ lumea se preg\te[tede grev\ general\.

Vorbind de oamenii politici ca despre ni[telachei ai istoriei, cred c\ Noica a dat dovad\ demult\ diploma]ie, de mult bun sim] `n raport cuobiectul cercet\rii sale. Desigur, el se referea lao clas\ politic\ `n genere, dar dac\ avem `n ve-dere actuala clas\ politic\ rom=neasc\ avembune temeiuri s\ credem c\ Noica s-a `n[elatprofund. C`nd spunem asta, ar trebui s\ avem`n vedere un lacheu adev\rat, cu livrea, aflat

`ntr-o pozi]ie respectuoas\ `n fa]a st\p`nuluis\u, `nclin`ndu-se `n fa]a lui etc. Sau, cel maibine, ar trebui s\-l avem `n vedere pe servitorullui Don Quijote, celebrul Sancho Panza, carei-a stat al\turi prin peregrin\rile lui r\zboinice,i-a preg\tit armele, adesea l-a sf\tuit, l-a certatsau l-a corectat. Este omul politic din Rom=niapostcomunist\ un asemenea servitor al istoriei?Este el drept, silitor, corect, cinstit?

Cum aceste `ntreb\ri nu s`nt retorice, vrems\ trecem `n revist\ c`teva fapte recente legatede grava criz\ prin care trece `nv\]\m`ntul ro-m=nesc. Dup\ promulgarea legii 221/2008, gu-vernul Popescu-T\riceanu a decis am`nareaaplic\rii legii. Ini]ial, sindicatele din ̀ nv\]\m`ntau protestat, apoi au am`nat protestele pentru ase permite efectuarea `n lini[te a campaniei e-lectorale. (Gre[eal\ fatal\, dup\ cum s-a dove-dit ulterior. Sindicatele au fost p\c\lite mereude efemerii mini[tri ai educa]iei.) Dup\ instala-rea noului guvern [i dup\ ce a revenit `n minis-ter celebra dn\ Andronescu, s-au reluat o seriede discu]ii, dar f\r\ vreun rezultat. ~ntre timp,dna ministru a ad`ncit criza prin c`teva m\suridezastruoase (de exemplu, a scos din programade `nv\]\m`nt a liceelor orele de sport, logic\ [ipsihologie, a mic[orat num\rul orelor de geo-grafie, istorie [i limbi str\ine). Sindicatele auprotestat din nou, organiza]iile profesionalea[i[derea (cum a fost cazul Societ\]ii Rom=nede Filosofie, ce a ini]iat o peti]ie, semnat\ apoide c`teva mii de persoane, `n semn de protestfa]\ de m\sura scoaterii orelor de logic\), darf\r\ nici un rezultat. S-a ajuns astfel la nece-sitatea grevei generale `n tot `nv\]\m`ntul, laboicotarea tezelor na]ionale [i deci `nghe]areaanului [colar.

Vedem cum m\suri pripite, determinate delipsa dialogului, rea credin]\, la[itate, ipocrizie,lipsa de seriozitate, au generat perturbarea gra-v\ a `ntregului sistem de `nv\]\m`nt. Cine s`ntvinova]i pentru aceast\ stare de lucruri? ~ntre-barea este, desigur, retoric\. C\ci r\spunsul

este deja con]inut `n ceea ce am scris mai sus:ministerul educa]iei, guvernul, Pre[edinteleRom=niei [i Parlamentul Rom=niei, `ntr-un cu-v`nt oamenii politici. Ei au putere de decizie, auputere legislativ\ [i executiv\. Ei conduc mi-nisterele, numesc directori [i inspectori, ei aup`inea [i cu]itul fondurilor din `ntregul sistem.

Recenta asumare a r\spunderii de c\tre pre-[edintele B\sescu este `nc\ o dovad\ de ipo-crizie, c\ci el [tia `nc\ din toamna trecut\ c\Legea 221/2008 va genera mari [i grave pro-bleme. Cum prim-ministru era atunci Popescu-T\riceanu, ce a declarat c\ nu va aplica legea,pre[edintele a vrut probabil s\ `i arate cine estemai tare.

Pe de alt\ parte, cum salariile din `nv\]\-m`nt s`nt mici `n raport cu cele din restul siste-mului bugetar ([i acesta este motivul principalpentru care tinerii nu vor s\ func]ioneze caprofesori), cre[terea ar fi o m\sur\ binevenit\,dar trebuie luat\ cu mult\ chibzuin]\ [i numai`n contextul legii salariz\rii `ntregului perso-nal bugetar. Este nevoie de o lege unitar\ pen-tru profesori, medici, judec\tori, parlamentari,pre[edintele ]\rii etc. Cum elaborarea acesteilegi s-a tot am`nat, se pare c\ un impas este ([iaici) inevitabil.

S\ fie oare primul ministru un SanchoPanza al istoriei? Se pare c\ nu, c\ci celebrulservitor al lui Don Quijote nu are obiceiul dea nu-[i respecta promisiunile (,,`n secunda doivoi aplica legea 221“ spunea dl. Boc), nu estedeloc ageamiu `n ceea ce face [i mai ales nueste deloc orbit de ,,aura“ [efului s\u. Se dove-de[te c\ [i `n cazul primului ministru compa-ra]ia ar `nsemna o jignire adus\ servitorului luiDon Quijote.

Dar dac\ nici pre[edintele, nici primul mi-nistru nu se pot bucura de apelativul de ,,la-cheu“ al istoriei, poate c\ dna Andronescu sedovede[te mai potrivit\. Este `ns\ evident c\nici aici Noica nu are dreptate. Dna ministru a

reu[it `n c`teva luni s\ bulverseze `ntreg siste-mul de `nv\]\m`nt; a luat m\suri ce se dove-desc a perturba grav sistemul [i chiar, mai r\u,care atenteaz\ la siguran]a na]ional\; a reu[its\ tergiverseze orice dialog cu sindicatele; aob]inut prelungiri dup\ prelungiri ale m\suri-lor greviste anun]ate etc. Lucrul cel mai gravpentru un ministru al `nv\]\m`ntului este `ns\altul: dna ministru face erori grave de ra]iona-re. ~n recentul dialog cu sindicatele, `n `ncer-carea disperat\ de a evita `nghe]area anului[colar, dna ministru a ar\tat c\ elevii [i p\rin]iinu trebuie s\ sufere de pe urma revendic\rilorprofesorilor. Este un argument ce se dovede[tefals `n mod inten]ionat, c\ci dreptul la grev\este prev\zut [i garantat de Constitu]ie. S`ntanumite etape pe care profesorii le-au parcurs,s-au str`ns semn\turi, s-au acceptat tergivers\-rile venite de la oamenii politici. ~n ecua]iaprofesori-minister (respectiv, guvern, pre[e-dinte, Parlament), elevii [i p\rin]ii nu au cec\uta. M\sura grevei nu este `ndreptat\ `mpo-triva elevilor, ci `mpotriva ministerului [i, `ngeneral, a clasei politice. Iar m\sura grevei ge-nerale, at`t de necesar\ `n acest moment, esteun fel de cartona[ ro[u adresat guvernului, pre-[edintelui [i Parlamentului, adic\ clasei poli-tice `n `ntregul ei. Dac\ sindicatele din `nv\]\-m`nt, profesorii `n `ntregul lor, vor reu[i s\scoat\ din buzunar acest cartona[ ro[u vor dadovad\ de solidaritate [i maturitate.

Vom fi, desigur, `ntreba]i dac\ omul politicnu este un lacheu al istoriei, atunci ce este sauce ar trebui s\ fie. Nu este un lacheu pentru c\se dovede[te a fi un lacheu al func]iei, un la-cheu al banului, un servitor al discordiei, unslujitor al dezbin\rii pentru a trage foloaseproprii. Ar trebui s\ fie, cum bine zice Platon,un ,,]es\tor regal“, adic\ un caracter complexformat din oameni curajo[i [i chibzui]i, care s\[tie s\ ]eas\ pe to]i cei din cetate `ntr-o comu-nitate f\r\ lipsuri, fericit\ [i armonioas\; cares\ [tie s\ conduc\ bine cetatea [i s\ o `ndrume.

Lachei, politicieni [i ]es\toriPOLEMICI CORDIALE

www.euroartiasi.ro

PETRONELA HALIGA

~nt`lnesc din ce `n ce mai des, `n ultimaperioad\, termenul „criz\“ `n sursele de mediacare informeaz\, mai mult sau mai pu]in avizat[i obiectiv, asupra st\rii de fapt reg\site pe pla-iurile mioritice. M\ ciocnesc de el `n cele maivariate, uneori chiar surprinz\toare, contexte –se vorbe[te de o criz\ economic\, una politic\,de o criz\ a g`ndirii, de criza sistemului educa-]ional, a sistemului de s\n\tate, ba chiar de ocriz\ climatic\. Termenul este folosit discre]io-nar, uneori sus]inut de argumente reale, alteoriobscur fundamentat, `ns\ continu\ s\ apar\ cuobstina]ie.

Condi]ia de locuitor al unui ora[ de provin-cie, dintr-o ]ar\ de la marginea civiliza]iei, pevremuri de criz\, duce cu g`ndul la existen]ia-lismul dostoievskian. ~ntr-o societate cuprins\de fierbin]eal\ catholitic\ (v. Noica), definit\de preeminen]a individualului, `ntr-o zbatereabsurd\ pentru atingerea unor scopuri imedia-te, dispun`nd de libertate absolut\, `ns\ rene-g`nd-o prin ignorarea responsabilit\]ii impli-cite, p\truns de propria importan]\, m\runtullocuitor al urbei de provincie uit\ de multe oris\ se opreasc\ pentru a reflecta asupra proprieideveniri.

Nemul]umirea acut\ cauzat\ de lipsa sensu-lui general este pus\ pe seama unor crize exte-rioare, reale sau inventate, iar urmarea estearuncarea individului `n ac]iuni orientate sprerezultate imediate [i concrete, ad`ncindu-[i ast-fel propria criz\. Individul nostru se reg\se[teastfel `nscris `ntr-un cerc vicios, din care nupoate ie[i dec`t prin recursul la transcendental.

Cum harul credin]ei este dat celor pu]ini, iubi-rea [i-a dovedit caracterul contingent [i efemer,iar cunoa[terea a fost denun]at\ ca relativ\ deg`ndirea postmodern\, singura solu]ie la`ndem`n\ r\m`ne arta.

Cel mai pa[nic (dar nu inofensiv) dintre de-monii lui Dostoievski, Stepan Trofimovici, in-telectualul romantic, contemplativ [i idealist,arunc\, `ntr-un strig\t patetic, societ\]ii burghe-ze a or\[elului rusesc de provincie singura so-lu]ie posibil\ pentru dep\[irea condi]iei – `n-toarcerea spre frumuse]e. Cel care o via]\ `n-treag\ a fost „c\ldicel“, care nu [i-a pus nicio-dat\ ac]iunile `n slujba unor ambi]ii proprii, nuat`t din lipsa acestora c`t din inconsecven]\,la[itate [i lips\ de determinare, se decide, spresf`r[itul vie]ii, s\ ofere semenilor ceea ce elconsider\ cea mai evident\ op]iune de salvaredin absurdul existen]ial – refugiul ̀ n estetic. ~n-trez\rirea unui sens creat al vie]ii `n art\ estesingura idee `n a c\rei urm\rire a dat dovad\ deconstan]\, o idee care l-a urm\rit obsedant de-a lungul anilor (de aici [i demoniacul reg\sit `npersoana blajin\ a lui Stepan Trofimovici), [ipe care, ca ofert\ de `mp\care, o aduce lo-cuitorilor urbei.

Eviden]a unei atare solu]ii `i apare at`t declar\, `nc`t reac]ia lui `n fa]a mul]imii batjoco-ritoare este de o exasperare naiv\: „oamenim\rgini]i, ce v\ lipse[te s\ m\ `n]elege]i? {ti]ivoi oare c\ f\r\ englezi mai poate tr\i ome-nirea, [i f\r\ Germania poate, f\r\ omul nostrurus cu at`t mai mult ar putea s\ tr\iasc\, f\r\ [ti-in]\ la fel, f\r\ p`ine la fel, numai f\r\ frumu-se]e nu poate, pentru c\ atunci nici n-ar avea ceface omul pe lumea aceasta!“ (Dostoievski,p.611).

Recursul la art\ ca form\ de evadare [i re-volt\ `mpotriva absurdului condi]iei umaneeste o solu]ie care `[i g\se[te aplicabilitatea `nsocietatea contemporan\, supus\ crizei, `n ace-ea[i m\sur\ ca [i `n societatea rus\ a sf`r[ituluide secol al XIX-lea. Dincolo de idealismulsolu]iei propuse, frumosul r\m`ne singurulcapabil s\ trezeasc\ tr\iri suficient de intense,f\r\ a aluneca spre misticism, pentru a atenuatragismul con[tiin]ei neantului.

Avantajul pe care contemporaneitatea `lofer\ este libertatea imens\ de exprimare [iinterpretare a frumosului. Nemaisupun`ndu-seunor rigori academice, beneficiind de acces li-ber la cele mai variate forme de art\ gra]ie pro-gresului tehnologiei, dispun`nd de posibilit\]i

nem\surate de educare a v\zului, auzului [isim]irii, locuitorul micului ora[ de provinciedin ]ara de la marginea civiliza]iei `[i poate`nfrunta zilnic condi]ia absurd\, prin creareasau receptarea actului artistic, aleg`nd fierevolta, fie evadarea.

Parafraz`ndu-l pe Trofimovici, pot spune c\Shakespeare este mai important dec`t crizaeconomic\, criza politic\ [i cea climatic\.Trebuie doar s\ ne amintim s\-l citim mai des.

Referin]eDostoievski, F., Demonii, Bucure[ti, Editura Cartea

Rom=neasc\, 1981Noica, C., {ase maladii ale spiritului contemporan,

Bucure[ti, Humanitas, 2008

Stepan Trofimovici: arta ca salvare

7Editorial TIMPUL

mai 2009www.euroartiasi.ro

GABRIELA GAVRIL

Polonezii merg la biseric\, s`nt foarte m`n-dri de Ioan Paul al II-lea – mi se tot repeta –,fac copii, se mai trotileaz\ cu votc\ [i bere,danseaz\ `n cluburi, arboreaz\ de ziua na]io-nal\ steaguri pe cl\dirile oficiale [i pe case...Nu m-am dumirit nici p`n\ `n ziua de azi ceera ciudat `n toate acestea, ce anume `i leza petinerii no[tri. Pentru al]ii, de alte religii, s\rb\-toarea Sfintei Parascheva sau a Sf`ntuluiDimitrie poate fi ceva extrem bizar, chiar ridi-col, dup\ cum barbare, absolut de ne`n]eles,pot p\rea [i multe alte obiceiuri ale rom=nilor.Iar despre b\utul „la botul calului“, sport demas\ `n anumite regiuni, ce s\ mai spunem?

Cu dou\-trei excep]ii, junii suferinzi dinpricina des]\r\rii nu cump\rau ziare sau c\r]i`n limba polon\. N-au pus piciorul `ntr-un tea-tru sau o sal\ de concerte din Cracovia [i „n-austricat banii“ pe bilete la muzee. Nu prea i-amz\rit nici la `nt`lniri cu laurea]i Nobel sau laexpozi]ii cu intrare gratuit\. S\ nu judec\mpripit, `ns\. Toate acestea nu s`nt dovezi aleunei mentalit\]i „de pe[ter\“, cum a]i fi `ncli-na]i s\ crede]i, nicidecum! Semnaleaz\ doarluciditatea `nn\scut\ a unora care doresc s\ se`ntoarc\ la vatr\ nealtera]i, necontamina]i de ocultur\ str\in\.

„De ce `nv\]a]i voilimba rom=n\?“

~n 2004, c`nd am revenit `n Cracovia,mi-am luat o m\sur\ de precau]ie: mi-am im-pus s\ limitez contactele cu rom=nii de-aici,afla]i la studii sau ajun[i pe alte filiere, lesnede identificat. ~n fond, nu s`nt nici consul, niciasistent social, nici banc\, nici pop\, nici psi-holog sau psihiatru, nici c\r\u[, nici propa-gandist, ci doar un profesor angajat la Univer-sitatea Jagiellon\. Am participat `ns\, mai devoie, mai de nevoie, la `nt`lniri cu ziari[ti [ioameni de cultur\ adu[i `n documentare, prindiverse programe. Dou\ au fost chiar intere-sante, altele mai pu]in, vreo trei de-a dreptuljenante. C`nd am fost obligat\ s\-mi scot „cuarcanul“ studen]ii de la cursuri, pentru c\, alt-fel, n-ar fi fost public la o minunat\ ac]iunecultural\, anun]at\ `n ultima clip\, nu m-amsim]it chiar `n apele mele.

La cele mai multe dintre `nt`lnirile de acestfel, de nu cumva la toate, tinerilor polonezi lise adresa, la un moment dat, profunda `ntre-bare: „{i de ce `nv\]a]i voi limba rom=n\?“ Cualte cuvinte, cum e posibil ca limba rom=n\ s\

intereseze pe cineva? N-a]i g\sit altceva maibun de f\cut? Pu[tii contabilizau [i m\ anun-]au: „e a opta oara c`nd aud asta“, „eu a ze-cea...“ Anul trecut, `n elanul ei nest\vilit, orealizatoare de programe de la un radio, `miplantase [i mie `n fa]\ microfonul, a[tept`n-du-se s\-i povestesc, probabil, cum am `nv\]atrom=ne[te. ~n naivitatea mea, `mi imaginamc\ to]i distin[ii oaspe]i din Rom=nia ar fi tre-buit s\ fi aflat de existen]a lectoratelor [i asec]iilor de rom=n\ din lume. Sau c\ se vor fiinformat c`t de c`t `naintea voiajului `nPolonia – unde se studiaz\ rom=na, din ce an,care s`nt profesorii [i traduc\torii importan]i,ce traduceri, albume, ce lucr\ri de istoriogra-fie dedicate Rom=niei au ap\rut, ce filme ro-m=ne[ti au rulat `n cinematografele poloneze,ce trupe de teatru au mai fost pe aici etc. Darnu, cei mai mul]i, chiar dintre gazetari, n-auconsiderat de cuviin]\ c\ ar fi necesar s\ fac\m\car efortul de a deschide pagina ICR-ului [ide-a pescui ni[te informa]ii de pe-acolo. S-au`nf\]i[at `narma]i cu prejudecata c\ nu se [tienimic despre cultura rom=n\ `n Polonia. {inici prin cap nu le-a trecut c\, ignor`nd cu se-nin\tate numele [i activitatea unor importan]itraduc\tori de literatur\ rom=n\ de aici (in-clu[i `n topurile personalit\]ilor), ar puteajigni gazdele.

Ca [i cum asta nu era de-ajuns, unii au ]i-nut neap\rat s\ sublinieze, cu patetismul de ri-goare, faptul c\ noi, rom=nii, avem din vre-muri imemoriale o cultur\ extraordinar dedeschis\, c\ s`ntem ni[te filopolonezi cum numai exist\ al]ii (am auzit de „Wojtyla,Sienkiewicz [i Andrzej Stasiuk“, cum scria,exact `n ordinea asta [i complet insensibil laumorul involuntar al enumer\rii, un celebrucritic rom=n de azi). ~n schimb, polonezii,hmmm, deh, [leahtici... n-ar fi extrem de re-ceptivi la valorile noastre, str`mb\ din nas cuarogan]\ la multe, de nu cumva s`nt chiar os-tili la tot ce vine de pe plaiuri carpato-danu-biano-pontice. „Pe ce te bazezi, m\?“, `mi ve-nea s\ `ntreb, ca Moromete, dar am renun]at.Polonezii au preferat [i ei t\cerea.

~ntreb\ri normale,sensibilit\]i exacerbate

~n aproape [apte ani de zile petrecu]i `nPolonia, m\rturisesc, eu n-am sim]it niciodat\c\ m-ar privi cineva chior`[ doar pentru c\ a[fi rom=nc\. Dimpotriv\, m-am plimbat cutramvaiul tras de cai [i, c`t a durat turul ora[u-lui, vizitiul mi-a povestit despre drumurile luiprin Rom=nia anilor ’80. Mai ]inea minteunele cuvinte – „ap\ potabil\“, „mici cu mu[-

tar“, „ilegal, tovar\[e“, „trage pe dreapta“,„c`t cost\“. Fusese c`t pe ce s\-[i ia de nevast\o olteanc\ focoas\, dar `l a[tepta logodnicaaici [i nu putea s\ fac\ de ru[ine fata. Cu v`n-z\torul de la chio[cul de ]ig\ri b`rfesc situa]iapolitic\ din ambele ]\ri, proprietarul unui micmagazin de gen]i m\ salut\, `n rom=ne[te, dec`te ori trec pe-acolo: „Ce mai face Rom=nia?Bine, bine?“ {i el `[i aminte[te c-a m`ncat pri-ma dat\ `n via]a lui „pui de balt\“ la Conti-nental, `n Bucure[ti, [i c\ sticla de votc\ erape-atunci o „moned\ de schimb“ valoroas\,adormind chiar [i vigilen]a securistului ce-iluase `n primire pe sindicali[tii polonezi.

La teatrul de sub Turnul din Rynek maimerg la repeti]ii, iar M. m\ pune s\ declamfraze `n polon\, s\-mi corectez pronun]ia. M-a`ncurajat, spun`ndu-mi c\ Walesa [i Tusk au [iei defecte de vorbire. C`nd e vreme frumoas\,ies la plimbare cu Cici (iepuroaica mea ro[co-van\, rubensian\ [i cl\p\ug\), p`n\ la un handin apropiere, unde s`ntem `nt`mpinate cu unpahar de vin din partea casei [i o salat\ frage-d\. Cici mai are admiratori [i la terasa dinapropierea Teatrului „Stary“, la cele dinRynek [i din parcul Iordan. C`nd ajung laAriel, discut cu proprietara despre cani[i –pentru c\ un cani[ negru, uneori cu papion,`nt`mpin\ musafirii –, dar [i despre fabrica luiSchindler, locurile unde s-au f\cut film\rilepentru produc]ia lui Spielberg. ~n Kazimierzam destui cunoscu]i cu care stau la taifas, maiales `n zilele `ntunecate de iarn\, c`nd `n cas\n-ai r\m`ne, afar\ n-ai ie[i. ~mi semnaleaz\gre[elile de polon\, m\ `nva]\ anecdote [iexpresii mai colorate, `mi `mprumut\ c\r]i sauchiar mi le ofer\ cadou. La Wawel, am oamic\ la magazinul de muzic\, `n parc stau devorb\ cu doamnele [i domnii `n v`rst\. Amfost cu pluta pe Dunajec, am stat la gura sobeicu munteni [i, la un pahar de votc\, ne-amamuzat copios cu bancuri despre Gomulka [iCeau[escu, ne-am amintit de cozile la h`rtieigienic\ [i de alte abera]ii ale epocii.

De nu [tiu c`te ori, fiind `n vreun club cuLA, s-a `nt`mplat ca, auzindu-ne vorbind ro-m=ne[te, barmanul sau patronul s\ pun\ mu-zic\ rom=neasc\ [i s\ vin\ la masa noastr\, s\ne salute, s\ ne fac\ cinste. Unii s-au l\udat c\au fost la Suceava, au v\zut m\n\stirile dinBucovina, au ajuns prin Maramure[, ne-auar\tat [i fotografii. La „Faust“, unde am f\cutun revelion, am tr\nc\nit cu vecinii no[tri,cunoscu]i atunci, despre c`te-n lun\ [i-n stele.La „Padre“, un restaurant select din Planty,am r`s `n hohote cu LA, auzind manele, la„Chimera“, alt local elegant, am ascultatMaria T\nase.

Am „nepo]i adoptivi“, care m-au `nv\]at„Cenu[\reasa“ `n polon\ [i aruncatul mingii„pe culori“. M-am `n]eles `ntotdeauna foartebine cu to]i colegii cunoscu]i, romani[ti, polo-ni[ti sau angli[ti, cu unii dintre ei am cola-borat la proiecte serioase. Am rela]ii amicalecu redactorii unor publica]ii culturale, cutraduc\torii din Cracovia sau din alte ora[e. S\n-o mai lungesc: n-am avut niciodat\ nici un

conflict cu polonezii, orice proiect mi-am pus`n minte s\ realizez mi-a ie[it.

Nu idealizez Polonia, nici mie nu-mi placunele lucruri, exist\ [i aici, ca peste tot, huli-gani [i extremi[ti, func]ionari enervan]i [ibirocra]ie. Dar tot ce am tr\it eu `n aceast\]ar\, [apte ani de zile, m\ face s\ cred c\, `nfoarte mare m\sur\, „ura“ polonezilor pentrurom=ni exist\ doar `n mintea unor rom=nimarca]i de complexe sociale [i culturale (lip-si]i uneori de orice experien]\ citadin\ p`n\ lavenirea `n Polonia), care confund\ interesulfiresc, curiozitatea, spiritul critic cu dispre]ul[i discriminarea. Nu mi-a venit s\ cred c`ndam v\zut cum sar ca ar[i oameni inteligen]i [itineri, de altfel, dac\ vreun polonez `ntreab\pur [i simplu: „Mai e s\r\cie la voi, care e sa-lariul mediu?“ Sau dac\ spune, ceea ce [timcu to]ii, c\ la marginea p\durilor din Rom=niasau `n albiile r`urilor a v\zut mormane de pe-turi. Sau dac\ vrea s\ afle ceva despre situa]iarromilor. Sau dac\, pun`nd lucrurile `ntr-uncontext mai larg, european, chestioneaz\, ana-lizeaz\ anumite construc]ii ideologice [i cul-turale rom=ne[ti.

{i pe mine m-au `ntrebat [i le-am vorbitdespre dezrobirea f\cut\ prost, despre depor-t\ri, despre confiscarea aurului, despre noua„legare de glie“ prin interzicerea nomadismu-lui `n comunism, despre legea anti-avort, des-pre problemele sociale din zonele rurale, des-pre nivelul de educa]ie adesea precar [.a. Amdiscutat despre b\tr`ni [i pensii, despre siste-mul de s\n\tate, la p\m`nt [i-n Polonia. {i ce eantirom=nesc aici? De c`nd [i p`n\ c`nd s`nt`ntreb\rile, fie ele [i incomode, sau observa-]iile critice semne ale xenofobiei? {i ce-arvrea, totu[i, ace[ti rom=ni ve[nic nemul]umi]i,unii ocupan]i de posturi oficiale? S\ se-adunepolonezii `n pie]e [i s\ recite, ca pe psalmi,„Rom=nia e-o ]ar\ bogat\ [i frumoas\, ca soa-rele sf`nt de pe cer...“? S\ laude necondi]ionattot ce e rom=nesc? S\ accepte s\ li se trasezedirec]ii, pe care s\ le urmeze neab\tut, pentrua nu da, doamne fere[te!, peste vreun tabu? S\scrie la comand\ texte encomiastice? S\ cola-boreze `n orice condi]ii cu reprezentan]ii no[-tri, chiar [i atunci c`nd s`nt `nc\lcate `n]elegeri[i contracte?

E foarte comod s\ dai vina pe modul `ncare `i privesc str\inii pe rom=ni, `n loc s\ te`ntrebi dac\ nu cumva tu, ca individ, treze[tine`ncredere, provoci antipatie. Poate nu dincauza na]ionalit\]ii tale e[ti ocolit, ci pentru c\e[ti mitoman, lene[, grobian etc. Poate pentruc\ nu [tii s\ comunici, pentru c\ e[ti incompe-tent, nu respec]i termene [i reguli de colabora-re etc. ~n mod uimitor pentru mine, nici unuldintre cei care se pl`ng tot timpul de „stereo-tipul negativ al rom=nilor“ `n Polonia nu p\-rea dispus s\ fac\ o analiz\ a propriului modde g`ndire, a propriului comportament. Sau s\evalueze activitatea institu]iei `n care lucrea-z\, pentru a vedea ce sc`r]`ie `n func]ionare.

Dac\ nu [tia]i, to]i rom=nii s`nt irepro[abili,structurile rom=ne[ti merg perfect, darPolonia-i rea...

Identit\]i problematice (III)EDITORIAL

Cronici din tranzi]ieTIMPUL8

mai 2009

LOREDANA

OP|RIUC

A[a-numita „genera]ie pierdut\“ care [i-atr\it prima tinere]e dup\ cel de-al doilea r\z-boi mondial a fost [i mai este `nc\ recupera-t\ treptat dup\ 1989, dovedindu-se c\ rezis-ten]a moral\ [i cultural\ nu a sucombat nici-odat\, `n pofida cancerului politic. ~n gene-ral, nu le-au r\mas mai mult de dou\ vari-ante de supravie]uire celor crescu]i `n cultullibert\]ii [i obi[nui]i s\ o exprime ca pe ceamai bun\ form\ de existen]\, o variant\ ve-nind dinspre sistem, cealalt\ dinspre con-str`ngerile provocate de acesta: `nchisoareasau exilul. Desigur c\ pentru unii s-a ivit [iposibilitatea a treia, pactul cu regimul, carele-a anulat, `ntr-o m\sur\ considerabil\, for-]a iradiant\ a marilor personalit\]i.

Despre familia Pillat se poate afirma, f\-r\ teama de exces encomiastic sau afectiv,c\ reprezint\ o mare [ans\ a culturii rom=ne,cultur\ `n]eleas\ nu doar la nivelul crea]iilorefective, ci [i la acela al umanit\]ii exempla-re. Un titlu al Monic\i Pillat, Cultura ca in-terior (Editura Vremea, 2001), surprindepoate cel mai gr\itor felul `n care a fost `n-]eles fenomenul artistic `n aceast\ familie:nu ca o vanitate, nici ca o vulnerabilitate, cica o surs\ nesf`r[it\ de frumuse]e [i for]\ mo-ral\, probat\ prin biografiile ce constituie,ele `nsele, crea]ia esen]ial\ a oamenilor.

Volumul de coresponden]\ ap\rut la Edi-tura Humanitas `n 2009, Sufletul nu cunoa[-te distan]ele, cuprinde scrisorile Piei Pillatc\tre cei r\ma[i `n ]ar\ [i r\spunsurile aces-tora, `ntr-o mare poveste a trei genera]ii,a[adar reconstituie, `n cea mai mare parte, operioad\ `ntunecat\ a istoriei noastre [i, maiales, istoria impresionant\ a rezisten]ei uneifamilii de mari intelectuali. P`n\ [i sec]iuneaa doua a volumului, intitulat\ Umbrele c\r-]ilor nescrise, con]ine pagini concepute totsub forma scrisorilor, de data aceasta, adre-sate `n primul r`nd Monic\i Pillat, copilul-miracol de odinioar\, devenit adult con[ti-ent de fericirea de a avea `n jur asemeneamodele umane [i `ngrijind edi]ii care le dau`nc\ o via]\ celor pleca]i. Cartea de fa]\ estea treia dintr-o serie `nceput\ cu Eterna `n-toarcere a Corneliei Pillat (Editura DUStyle, 1996) [i continuat\ cu Biruin]a uneiiubiri (Editura Humanitas, 2008), con]in`ndpaginile de coresponden]\ ale lui Dinu [iNelli Pillat, ad\ug`ndu-li-se, pe o linie com-plementar\, romanul cifrat al Piei PillatEdwards, Zbor spre libertate (ap\rut succe-siv la Editura Vremea, `n 2006 [i 2007) [imonografia semnat\ de Carmen Br\garu,Dinu Pillat. Un destin `mplinit (Editura DUStyle, 2000).

Sufletul nu cunoa[te distan]ele este unvolum ce ar putea fi a[ezat sub semnul uneireflec]ii lirice a lui Ion Pillat, „Ce straniu lu-cru: vremea!“ din Aici sosi pe vremuri, pen-tru c\, `n ansamblu [i dincolo de datele con-crete, avem un adev\rat poem al timpului,rostit de mai multe voci care au `n comun nudoar s`ngele, ci [i un modus vivendi aparte.Mai mult, Dinu Pillat vorbe[te `ntr-una din-tre aceste pagini despre „strania entitate atimpului“, despre percep]ia concret\ a aces-tuia, pentru c\, de[i timpul exterior s-a do-vedit neprielnic p`n\ la absurd, cel interiors-a rafinat p`n\ la o fericit\ dilatare („maimult dec`t ani, vie]i s-au acumulat `n noi, `ntot acest r\stimp“, spune undeva Pia). G`n-dindu-se la faptul c\ i-a crescut copilul, `itrimite surorii cuvinte memorabile despre

aventura imprevizibil\ [i fascinant\, deopo-triv\, a omului `n timp: „M`ine `mpline[tedou\zeci de ani [i parc\ nu-mi vine s\ cred.Ce mister, ce miracol, ce factor deconcer-tant poate s\ fie timpul `n sine! M-a[ pros-terna `n fa]a anilor tineri ai Monic\i ca sta-re]ul Zossima la picioarele lui DimitrieKaramazov, cu intui]ia vizionar\ a suferin]eiumane“, iar Nelli vorbe[te discret despreacela[i sentiment atunci c`nd contempl\ ma-sa la care au scris trei genera]ii (Ion Pillat,Dinu [i Monica). Despre iazul de la Miorcaniafl\m din scrisorile Piei c\ era „ie[it dintimp“, pentru c\ locurile natale se afl\ subsemnul eternit\]ii afective. Dinu are uneorisentimentul „suprapunerii de identit\]i“,sentiment confirmat p`n\ [i de faptul c\ vamuri `n acela[i an cu mama sa [i la v`rsta pecare o avusese [i tat\l, Ion Pillat, atunci c`ndtrecuse `n lumea umbrelor. Pe ultima pagin\ne `nt`mpin\ o defini]ie metaforic\ a trecerii„dincolo de via]\“, pe care Pia i-o transmitenepoatei dup\ ce mai to]i apropia]ii au ple-cat definitiv, consol`nd-o cu demnitate deiminenta pierdere pe care o va reprezenta [iplecarea proprie: „nu va exista nici un hiat,dec`t un fel de sughi] `n timp, dup\ care tim-pul ne va con]ine iar, concomitent, `n altedimensiuni [i frecven]e de vibra]ie“.

A[adar, timpul afectiv scap\ coordonate-lor imediate, `mp\c`nd trecutul [i prezentul,f\c`nd ca via]a [i moartea s\ fie chipuri dife-rite ale aceleia[i realit\]i, existen]a.

Sufletul nu cunoa[te distan]ele este o car-te despre destine exemplare, reconstruite dinscrisori, fotografii [i chiar vise, cu o sume-denie de expresii memorabile precum celedesprinse din marile c\r]i de `n]elepciune.

Scrisul r\m`ne singura posibilitate de aanula distan]a („cu sufletul la mii de kilo-metri“ afirm\ c\ se simte, la un moment dat,Pia) [i nu e de mirare c\ `nt`lnim un elogiuaproape religios al acestei forme de comu-nicare: „Ce binecuv`ntare e cuv`ntul scrisc`nd oamenii s`nt desp\r]i]i...“ Mai mult,prin acest mod de a se exprima, structuraoamenilor se desprinde `n cel mai profundadev\r al ei: „De mult am constatat c\ peanumite fiin]e ajungi s\ le cuno[ti mai bine[i mai ad`nc prin scris, chiar [[i] dec`t printr-o coexisten]\ zilnic\“. ~n partea a doua a vo-lumului, cea despre „melancolia operelorp\r\site“, demonstra]ia concluziei citate maisus reprezint\ o rar\ pledoarie liric\: „Peh`rtie altfel se a[terne sufletul unui om –poate pentru c\ via]a, cu durerile [i `n]elesu-rile ei, adaug\ alte dimensiuni [i decanteaz\reziduurile. Ce e inesen]ial se duce [i r\m`ne

doar temelia complex\ pe care s-a cl\dit saun\ruit o via]\. Oric`t de lungi [s`nt] absen]e-le, oric`t de deosebite [s`nt] experien]ele du-rerii sau fericirii, singur\t\]ii sau `mplinirii,`mi dau seama c\ exist\ un teren comun decomunicare ce transcende orice `nstr\inare.Aici e miracolul: ca acela[i val al unui o-cean, pornit de pe malul unui continent, s\ajung\, neatins, pe malul altui continent“.

Pia Pillat, a c\rei fug\ curajoas\ din Ro-m=nia comunist\ r\m`ne un exemplu de `n-credere `n puterea libert\]ii, opus\ celeilalteputeri, alege s\ `[i dedice via]a sprijinirii ce-lorlal]i, fie c\ este vorba despre ]\rile `ncer-cate de totalitarism (activitatea de la Europaliber\, `mpreun\ cu Mihai F\rc\[anu) sau decataclisme, fie de oamenii b\tr`ni [i singuripe care-i va `ngriji odat\ stabilit\ `n Anglia(modelele acestei totale d\ruiri se reg\sesctot `n familie: Maica [i Tanti Bi, evocate cumult\ c\ldur\ `n partea a doua a c\r]ii). Con-[tient\ c\ a scrie presupune a diminua dinmi[carea vie]ii `n favoarea imagina]iei, `[ireprezint\ propria existen]\ `n dimensiunileei dilematice: „De-a lungul `ntregii melevie]i, am fost pus\ `n acea oribil\ cump\n\de angajare a fiin]ei: alegerea `ntre a tr\itotal sau a crea total“, uneori exprim`ndu-[iregretul, alteori recitindu-[i bruioanele dintinere]e cu nostalgia irecuperabilului [i re-tr\ind „melancolia `n fa]a unui zbor ne`m-plinit, `mpu[cat `n aer“. Am`narea destinuluiliterar, pentru care avea toate datele, estecompensat\ de tr\irea intens\ [i de aseme-nea pagini de coresponden]\, cu nimic maiprejos de fic]iunea construit\ la masa descris, cobor`nd uneori `n „lacurile cu apead`nci [i `ntunecate ale copil\riei“, alteorireu[ind s\ surprind\ reac]ia fiin]ei `n fa]amarilor `nt`mpl\ri ale istoriei [i ale familiei.„Umbrele c\r]ilor nescrise“ se dovedesc,prin urmare, la fel de vii, mai ales c\ distan-]a imposibil de anulat dintre crea]ie [i tr\ireo va face s\ renun]e la mistificarea prin cu-v`nt. Nu `nt`mpl\tor fratele `i repet\ de sufi-ciente ori c\ modul ei de a tr\i este superior,c\ a-]i ajuta aproapele este mai importantdec`t a scrie. Cu un destin `mp\r]it pe dou\continente [i `ntre mai multe ]\ri, Pia Pillata reu[it s\ `nving\ orice form\ de insignifi-an]\ a vie]ii.

Nu doar aceast\ fiic\ for]at\ s\ devin\ r\-t\citoare, ci [i celelalte personalit\]i purt`ndacela[i nume de familie s`nt prezente `naceast\ carte compus\ din scrisori. ChipulMariei Pillat, mama cu un copil exilat [icel\lalt `n `nchisoare, la r`ndul ei trimis\ `ndomiciliu for]at, se contureaz\ `ntr-o des\-

v`r[it\ ]inut\ aristocratic\ din r`ndurile tri-mise fiicei aflate departe, c`t [i din cele alecopiilor s\i, `nc`t discre]ia [i demnitatea, bu-curia de a fi de folos chiar [i atunci c`ndv`rsta pune piedici, `n]elegerea superioar\ alucrurilor [i bucuria de a picta construiescun portret memorabil al unei femei puterni-ce, care a [tiut s\ `nlocuiasc\ lamenta]ia curug\ciunea, speran]a [i `ncurajarea celorlal]i(„am ajuns la cumin]enia de a nu m\ maipl`nge de nimic“, m\rturise[te la un momentdat, iar altundeva afirm\ c\ „omul suport\mai mult dec`t crede c\ ar fi `n stare, dac\ ar[ti tot ce-l a[teapt\ `n via]\!“). „Probele“ su-ferin]ei [i ale umilin]ei au consolidat o for]\spiritual\ greu de egalat, la fel ca `n cazulEcaterinei B\l\cioiu, ucis\ de comuni[ti cubarbaria specific\. Amintirile Piei despremama `mb\tr`nit\ [i `ncovoiat\ de timp,confirm\ puterea acesteia din urm\ de a tr\ipentru ceilal]i: „C`nd mi-a spus «fii ferici-t\», singurele ei vorbe, am [tiut c\ este [i unr\mas-bun. Dar nu pot scrie, nici vorbi deasta...“. Rememoreaz\ „marea ei pudoare desentimente“ sau „lipsa ei de ostenta]ie“, tr\-s\turi ale unui mare caracter, care a `nsem-nat „]\rmurile tari `ntre care s-au zb\tut a-pele noastre“.

Nelli Pillat ofer\, de asemenea, un modelde comportament demn, de o rar\ luminozi-tate [i capacitate de a decanta frumuse]ilevie]ii din tragediile inevitabile („Ultimii meiani au fost o lec]ie de mare modestie, numai cred c\ pot face totul. [...] {i cred, cutoate acestea, c\ `n mine mai exist\ `nc\mari posibilit\]i de fericire [i m\ simt `nc\`n stare s\ dau“). Pagini de rafinat peisagist[i de o rar\ expresivitate se reg\sesc `n scri-sorile ei, vibr`nd de o sensibilitate incredi-bil\ pentru o fiin]\ al c\rei tat\ a murit `ndeten]ie [i de al c\rei so] `nchis a trebuit s\divor]eze formal pentru a-[i proteja restulfamiliei. Cuvintele `n]elepte ale acestei fe-mei s`nt, la r`ndul lor, greu de parafrazat:„Ceea ce m\ exaspereaz\ `n secolul nostrueste c\ oamenii nu mai [tiu s\ rabde [i nuaccept\ suferin]a [i din aceast\ cauz\ s`ntat`t de r\t\ci]i [i neferici]i“.

Dinu Pillat, fratele care va pl\ti un asprutribut regimului prin condamnarea `ntr-uncelebru lot [i care va exclama, la un momentdat [i pe bun\ dreptate, „Po]i fi m`ndr\ deneamul t\u, Pia!“, vorbe[te `n r`ndurile sale[i despre o Rom=nie aflat\ sub teroare („Lu-mea `nghite [i tace. O rezisten]\ pasiv\, carefrizeaz\, `ns\, prea adesea, la[itatea penibil\a compromisului suspect“), dar mai alesdespre cum societatea mic\, a familiei, sepoate sustrage moral celei mari. Nu lipsescnici constat\rile de ordin literar, pentru c\fratele `i trimite surorii noile apari]ii, reco-mand`ndu-i-le, sau comenteaz\ cu precau]iecrea]iile propriului copil. Chipul lui C\linescu,al c\rui asistent fusese din 1946 p`n\ `n 1947,este surprins `n c`teva tr\s\turi memorabile:„scriitor de geniu, foarte pitoresc moral-mente, imprevizibil la modul fantast“. La`ntoarcerea din `nchisoare, o ultim\ fraz\ aunei scrisori c\tre Pia, „Citesc Evanghelia [icred c\ este de ajuns“, arat\ c`t de mult acontat credin]a `n aceast\ experien]\ a infer-nului politic.

Cople[itoare s`nt scrisorile `n care MariaPillat `ncearc\ s\-i transmit\ fiicei prin alu-zii c\ Dinu a fost `nchis, ca [i felul `n carereu[eau s\ p\c\leasc\ vigilen]a intercepto-rilor de coresponden]\ sau prima scrisoarede dup\ `ntoarcerea mult visat\ `n ]ar\, din1965, dup\ 19 ani de absen]\ („Avionul zbu-ra monoton, dar totul `n mine f\cea salturide panter\ [...]“).

Se refac astfel, din cuvinte febrile, irigatede „hipnotice nostalgii“ [i de un real farmecliterar, destinele aparte ale marilor persona-lit\]i din familia Pillat, `ntr-o odisee episto-lar\ aflat\ sub semnul `ntoarcerii acas\.

Povestea unei familii

CMYK

CMYK

www.euroartiasi.ro

Gai]ele – Teatrul „Odeon“ Bucure[ti

9Recitiri TIMPUL

mai 2009

MIRCEAGHEORGHE

Cu c`teva luni `n urm\, `n octombrie 2008,Adev\rul, Gardianul, Cotidianul, Rom=nialiber\, Ziua etc., prelu`nd informa]ii difuzatede agen]iile interna]ionale, relatau c\ marelescriitor ceh, `n tinere]ea lui filo-comunist\,prin 1950, ar fi denun]at poli]iei un alt t`n\r,Miroslav Dvoracek, dezertor din armata co-munist\ [i `ntors `n ]ar\ ca spion. Condamnatla 22 de ani de munc\ silnic\, Dvoracek a f\-cut 14, dintre care c`]iva `ntr-o min\ de ura-niu. Acesta era nucleul [tirii, amplificat maiapoi p`n\ la propor]iile unui adev\rat dosar in-famator. Ini]ial, capetele de acuzare erau celeextrase dintr-un articol semnat de AdamHradilek [i ap\rut `n revista ceh\ Respekt, re-putat\ pentru seriozitatea ei. Ulterior s-au a-d\ugat [i alte piese.

Personajele implicate `n aceast\ istorieerau, s\ ne reamintim, `n afara lui MilanKundera [i a nefericitului Miroslav Dvoracek,Iva Militka (prieten\ din copil\rie a luiDvoracek [i cuno[tin]\ a lui Kundera), pre-cum [i Miroslav Dlask (prieten apropiat al luiKundera [i, totodat\, partenerul de via]\ alIvei, viitoarea sa so]ie). Dup\ ce fusese instru-it `n Germania, Dvoracek intr\ clandestin `nCehoslovacia, sub un nume fals, cu o misiunede spionaj. O `nt`lne[te `nt`mpl\tor pe strad\pe Iva, care era la curent cu parcursul vie]iilui. Ea `ns\[i nutrise o vreme g`ndul s\ fug\din ]ar\. Revederea a fost fericit\ [i plin\ deamintiri. Dvoracek i-a `ncredin]at o valiz\,spun`ndu-i c\ are ni[te lucruri de rezolvat laPraga [i rug`nd-o s-o p\streze pentru dou\ ore.Va trece mai t`rziu pe la c\minul studen]esc s\o recupereze. I-a cerut totodat\ g\zduire pen-tru o noapte, urm`nd ca a doua zi s\ ias\, dinnou clandestin, din ]ar\, fiindc\ avea senti-mentul c\ este urm\rit.

Totul s-ar fi desf\[urat cu bine, dar Iva i-apovestit iubitului ei, Miroslav Dlask, despre`nt`lnirea cu Dvoracek [i despre rug\minteaacestuia. Era o punere `n gard\, spre a evita caDlask s\-l surprind\ la ea pe Dvoracek. ~nmod nea[teptat, doi poli]i[ti au venit la Iva`nainte de sosirea lui Dvoracek din ora[, i-auinterzis s\ intre `n contact cu el [i l-au arestat.Iva, scrie autorul articolului din Respekt, n-auitat niciodat\ scena la care a asistat dintr-ocamer\ al\turat\, pe care a retr\it-o adesea `nco[maruri. Nu [i-a putut explica niciodat\ cuma fost arestat Dvoracek, l-a b\nuit tot timpulpe cel ce avea s\-i devin\ so], pe MiroslavDlask, de denun], dar f\r\ s\ poat\ ob]ine de lael vreo m\rturie incriminatoare.

~n anii ’90, pe patul de moarte, MiroslavDlask i-a spus Ivei c\, `n afar\ de el, cel caremai [tia de existen]a lui Dvoracek era MilanKundera. ~ntr-adev\r, atunci, `n ziua arest\rii,Dlask se `nt`lnise cu Milan Kundera [i `i rela-tase tot ce aflase de la Iva. Afl`nd aceast\ in-forma]ie, Iva a luat leg\tura cu o rud\ `ndep\r-tat\, care lucreaz\ la Institutul de Cercetare aRegimurilor Totalitare. Era chiar AdamHradilek, autorul articolului de la care a por-nit toat\ discu]ia `n jurul activit\]ii de „poli]iepolitic\“ a lui Kundera. R\scolind arhivele `nc\utarea urmelor lui Dvoracek, Hradilek a datde raportul nr 624: „Praga, 14 martie 1950.Studentul Milan Kundera, n\scut la 1 aprilie1929 la Brno, rezident `n complexul universi-tar Praga VII, s-a prezentat la comisariatulnostru [i a semnalat c\ un anume Miroslav

Dvoracek [...], dezertor, va trece pe la rezi-den]a studen]easc\ `n cursul dup\-amiezii.[...] Ofi]erii Rosicky [i Hanton s-au deplasatla locul men]ionat [i l-au arestat c\tre ora 20.“

Acest raport a fost ulterior analizat (h`rtie,cerneal\, caracterul literelor dactilografiate,semn\tura celui care l-a redactat), spre a se ve-rifica autenticitatea sa. Nu era fals. Iar func]io-narul semnatar existase cu adev\rat [i lucrasela comisariatul respectiv, `n perioada men]io-nat\. Revista Respekt i-a trimis un fax luiKundera `n Fran]a, spre a-i cere l\muriri.Kundera nu a r\spuns nimic [i revista, peste olun\, a f\cut public\ descoperirea sa, care fi-re[te, a provocat un mare scandal. Scriitorul anegat totul [i, `n pofida faxului ce-l avertizasedespre g\sirea raportului, s-a declarat cu totulsurprins de apari]ia unui astfel de document.

Articolul din Respekt amintea [i unele din-tre ciud\]eniile prozatorului ceh. Kundera de-test\ interviurile, refuz\ [i s\ i se prezinte bio-grafia [i, atunci c`nd vine `n vizit\ `n ]ara na-tal\, o face incognito, doarme la hotel sub nu-me de `mprumut. Le-a interzis prietenilor s\fac\ referiri la trecutul s\u.

Foarte repede dup\ publicarea „bombei“din revista din Cehia, pe 15 octombrie, a ap\-rut `ns\ o alt\ m\rturie: istoricul literarZdenek Pesat `[i aminte[te c\, prin anii ’50,Miroslav Dlask i-a m\rturisit c\ el e cel carel-a denun]at pe Dvoracek. El presupunea c\Dlask a f\cut-o ca s\ o fereasc\ pe Iva de acu-zarea de colaborare cu un spion, ceea ce i-arfi adus ani mul]i de `nchisoare. M\rturia luiZdenek Pesat nu a convins prea mult, fiindc\b\tr`nul istoric era foarte bolnav [i, se puteab\nui, cu memoria alterat\: „S`nt bolnav grav[i incurabil [...] tr\iesc sub un aparat de respi-rat. [...] s`nt obligat s\ refuz orice interviu.Ieri, dup\ ce-am citit ziarul, am vorbit despre`nt`mplarea asta so]iei mele. Am convenit s\scriu tot ce [tiu. Asta am [i f\cut“. ~n ap\rarealui Kundera a s\rit `nsu[i Vaclav Havel: „Milan,r\m`ne]i deasupra `ntregii agita]ii. {ti]i desi-gur c\ exist\ lucruri mai rele `n via]\ dec`t odef\imare `n pres\“. Iar ceva mai t`rziu, un-sprezece scriitori celebri, printre care patrudistin[i cu premiul Nobel, au semnat o scrisoa-re `n favoarea prozatorului ceh: „Nu e vorbanici mai mult nici mai pu]in dec`t de a p\taonoarea unuia dintre cei mai mari romancieri`n via]\, pe temeiuri cel pu]in suspecte. Dorims\ ne exprim\m indignarea `n fa]a unei aseme-nea campanii orchestrate de calomnie [i s\ neafirm\m solidaritatea fa]\ de Milan Kundera“.

Cine erau oare cei interesa]i s\ „p\teze“onoarea lui Kundera? Scriitorul [i romancie-rul Martin Danes afirm\ un lucru uimitor:chiar cehii ar dori acest lucru. ~n opinia sa, `nCehia `nc\ s-ar mai p\stra ceva din mentali-tatea secolelor al XVIII-lea [i al XIX-lea (c`nds-a fixat identitatea na]ional\), iar un om de li-tere care-[i p\r\se[te ]ara ar fi privit ca un tr\-d\tor. Emigrantul ar putea fi tratat cu mai mul-t\ `n]elegere dac\ se `ntoarce plin de remu[-c\ri. E o ipotez\. Pe de alt\ parte, de[i VaclavHavel i-a luat ap\rarea lui Kundera, `n Cehiaeste notorie rela]ia lor de adversitate. Iaristoricii cehi, c`nd evoc\ Prim\vara de la Pragadin 1968, o fac accentu`nd spiritul de sacrifi-ciu al lui Havel [i egoismul lui Kundera, carenu doar c\ [i-a p\r\sit ]ara, dar [i-a abandonat[i limba ca s\ fac\ o carier\ interna]ional\.Culmea afrontului, el nu permite traducerearomanelor scrise `n limba francez\ `n ceh\!

~n februarie 2009, a ap\rut un alt documentst`njenitor pentru Kundera: un facsimil de pepagina de gard\ a unei c\r]i de versuri publi-cate `n 1953, Omul, aceast\ vast\ gr\din\, pecare se afl\ o dedica]ie olograf\ adresat\ Ivei [ilui Mirek, diminutivul lui Miroslav: „PentruMirek [i Iva spre a-[i aminti, nu spre a citi.Milan“. Or Kundera sus]inuse c\ nu a cunos-

cut-o pe Iva Militka! Pe fondul acesta de sus-piciune, p`n\ [i pruden]a prozatorului a deve-nit suspect\. La `nceput, protest`nd `mpotrivadef\im\rii, Kundera pretinsese scuze dinpartea publica]iei [i amenin]ase c\, `n caz con-trar, se va adresa instan]ei. Dar a uitat de acestlucru c`nd revista a refuzat s\ se scuze [i c`ndeditorii ei au declarat c\ vor merge lini[ti]i latribunal.

„Chiar dac\ [Milan Kundera] a fost cu ade-v\rat la poli]ie s\ anun]e c\ exista un spionundeva, ceea ce, `n opinia mea, nu s-a `nt`m-plat, trebuie s\ `ncerc\m – m\car s\ `ncerc\m– s\ privim faptul acesta `n contextul epocii“,scrisese Vaclav Havel, ap\r`ndu-l pe Kundera`n articolul publicat `n revista Respekt la os\pt\m`n\ de la declan[area scandalului. Cutoat\ admira]ia pentru autorul „Glumei“, oc-togenarul de azi, cred c\ t`n\rul comunist de21 de ani, Milan Kundera, a f\cut acel denun].Exist\ `n continuare coeficientul important deambiguitate care face posibil ca nu el, ci Dlasks-o fi f\cut. Dar r\m`n [i celelalte elementecare-l pun `n cauz\ [i nu pot fi `nl\turate cucertitudinea c\ ar fi false.

Autorul articolului din Respekt `ncearc\ s\-[iexplice ce anume l-a putut `mpinge pe Kunderala denun]. Ori a fost un fel de „ini]iativ\ prie-teneasc\“ `n favoarea lui Miroslav Dlask, ge-los pe amintirile ce-o legau pe Iva de Dvoracek(acesta era prietenul cel mai bun al iubitului eidin adolescen]\), ori o ac]iune menit\ s\-i a-melioreze lui Kundera rela]iile cu PartidulComunist, din care tocmai fusese dat afar\ cupu]in timp `nainte. (Va fi reprimit `n 1956, dardevenind incomod pentru regim prin c\r]ilesale, va fi exclus a doua oar\, de data aceastadefinitiv, dup\ Prim\vara de la Praga).

Ar mai putea fi invocat un al treilea motiv,dedus din contextul la care se refer\ VaclavHavel. Se [tie c\ `n perioada cea mai represiv\a regimului comunist, unul dintre delictelemajore, care a trimis mii de oameni `n `nchi-sori era „omisiunea de denun]“. Este posibilca, fiind de cur`nd exclus din partid [i intr`nd`n posesia unui secret compromi]\tor, t`n\rul,dotatul [i carieristul Milan Kundera s\ fi tr\itun acces de panic\. Dac\ Dlask sau Iva l-auatras `ntr-o capcan\? Cu foarte mult\ fine]e,Havel sugereaz\ aceast\ ipotez\, de[i afirm\tot timpul c\ nu crede c\ Milan Kundera af\cut denun]ul. „Nu trebuia s\ fii un comunistangajat [i zelos ca s\ faci a[a ceva nutrind cre-din]a c\ ac]iunile tale vor netezi calea spre olume mai bun\. Era suficient s\ te g`nde[ti saus\ fii aproape sigur c\ cineva a `ntins o curs\,]ie sau cuiva care ]i-e apropiat. Puteai pur [i

simplu s\ nu fi fost un erou de r\zboi [i s\ tefi g`ndit numai la tine: pentru ce-ar trebuis\-mi petrec zece ani `ntr-un lag\r de concen-trare doar pentru c\ am [tiut [i n-am spus?Lag\rele de concentrare s`nt pentru eroi, nupentru oameni ca mine“.

Nu este exclus, pe de la alt\ parte, ca MilanKundera s\-[i fi spus (ca oricare ceh, potrivitlui Martin Danes) c\, p\r\sindu-[i ]ara,Dvoracek devenise un tr\d\tor. Mai mult,fugise `n Germania – inamicul na]ional de ieri– [i se `ntorcea acum ca spion `n slujba Occi-dentului. Or prozatorul care va scrie r`nduri me-morabile despre abandonarea Cehoslovaciei `nfa]a lui Hitler, la München, nu iubea acestOccident. Denun]ul nu i se va fi p\rut o fapt\descalificant\? Dar urm\rile sale, cu toate cir-cumstan]ele istorice la care se poate apela pen-tru a r\m`ne `n limitele unui examen obiectiv,au fost tragice pentru via]a unui om.

Eroarea sau oportunismul din tinere]e va fidevenit `n con[tiin]a lui Kundera un abces cenu s-a `nchis niciodat\? Din aceast\ culp\ ne-m\rturisit\ se va fi n\scut romanul Via]a este`n alt\ parte, publicat `n 1973? Este poetulJaromil, personajul principal al c\r]ii, a c\reiac]iune se petrece `n anii 50, un alter-ego alprozatorului? Biografia personajului pare a sesuprapune, p`n\ la punct, peste cea a luiKundera: credin]e comuniste `n tinere]e, poetcomunist de succes, acela[i gen de versuriproduse. Este [i episodul `n care Jaromil `l de-nun]\ la comisariatul de poli]ie pe fratele iubi-tei sale unul autobiografic? „Vreau s\-]i spunun lucru extrem de important, `i spune el poli-]istului. Cunosc un tip care se preg\te[te s\treac\ ilegal `n Vest, `n orele urm\toare. Tre-buie f\cut ceva“, citim `n roman. Coinciden]\,imagina]ie creatoare sau amintirea denun]uluif\cut de `nsu[i Kundera?

Personajul Jaromil moare de pneumonie lapu]in timp dup\ arestarea iubitei sale. Scriito-rul nu a dorit s\-i continue destinul. Era oareun mod de a alunga o imagine detestabil\ des-pre sine, amintiri care-l b`ntuiau? Nu vom [tiniciodat\, c`t\ vreme biografia oficial\ a luiMilan Kundera se reduce de zeci de ani la dou\fraze, singurele autorizate de scriitor: „MilanKundera s-a n\scut `n Cehoslovacia. ~n 1975el se instaleaz\ `n Fran]a.“

Revenim la `ntrebarea din titlu: a f\cutMilan Kundera poli]ie politic\? Nu, n-a f\cutpoli]ie politic\, ci, probabil, o imens\, o irepa-rabil\ gre[eal\, care-l urm\re[te toat\ via]a [i af\cut din el un personaj vulnerabil [i de ocomplexitate trist\. Un personaj pe m\suraeroilor din romanele sale.

A f\cut Milan Kundera poli]ie politic\?

www.euroartiasi.ro

Omul Pern\ – Teatrul „Maria Filotti“ Br\ila

Fragmentarium japonezTIMPUL10

mai 2009 www.euroartiasi.ro

Dup\ accidentul de tren de pe liniaYamanote, m-am dus `n Tajima, la izvoa-rele termale Kinosaki, ca s\ m\ refac. Da-c\ rana de la spate se transform\ `ntr-unabces pe coloana vertebral\, via]a mi-e `npericol, dar doctorul a zis c\ dup\ toateprobabilit\]ile a[a ceva nu se va `nt`mpla.Dac\ nu apare `n urm\torii doi, trei ani,`nseamn\ c-am sc\pat; oricum, paza bu-n\ trece primejdia rea, mi-a mai spus el,a[a c\ am venit s\ m\ `ngrijesc, cu inten-]ia s\ stau cel pu]in trei s\pt\m`ni, saupoate chiar cinci, dac\ rezist.

De c`nd am ajuns, parc\ nu reu[esc s\g`ndesc limpede [i am devenit foarte ui-tuc. Pe de alt\ parte, m\ simt calm [i li-ni[tit, cum nu mi s-a mai `nt`mplat demult. E o toamn\ frumoas\, [i pe c`mpu-rile din jur tocmai a `nceput recoltatulorezului.

~mi petrec zilele de unul singur, ci-tind, scriind, uit`ndu-m\ la mun]ii din de-p\rtare sau la trec\torii de pe strad\ dinscaunul de pe verand\, sau f\c`nd plim-b\ri lungi. Am descoperit un loc foartebun pentru plimb\ri, acolo unde stradap\r\se[te ora[ul [i o ia `n sus spre munte,pe l`ng\ un mic p`r`u. Acolo unde p`r`ulse ad`nce[te, la o cotitur\ pe l`ng\ poalamuntelui, s-a format un mic iaz, `n care`noat\ o mul]ime de p\str\vi. Dac\ te ui]imai bine, po]i descoperi [i crabi de ap\dulce, cu picioarele acoperite de perinegri, nemi[ca]i ca ni[te pietre. Vin ade-sea aici `nainte de cin\. ~n `nserarea r\co-roas\, `n timp ce merg pe c\rarea pustiede-a lungul p`r`ului limpede ce se afund\`n inima muntelui, simt cum m\ afund [ieu `n g`nduri melancolice. M\ cople[e[tesingur\tatea, dar `ntr-un fel asta m\ [ilini[te[te. ~mi aduc adeseori aminte de zi-ua `n care am fost lovit de tren. Cu pu]in

ghinion, ast\zi n-a[ mai fi aici, ci a[ dor-mi sub doi metri de p\m`nt `n cimitiruldin Aoyama. A[ z\cea acolo, cu o fa]\rece, palid\ [i `mpietrit\, cu rana de lacap [i cea de la spate nevindecate, exactca `n ziua accidentului. De-o parte [i dealta s-ar afla scheletul mamei [i al buni-cii, dar nici un fel de comunicare n-armai fi posibil\ `ntre noi. Genul \sta deg`nduri `mi trec prin cap. Nu s`nt ni[teg`nduri prea vesele, dar nici nu m\ spe-rie. Mai devreme sau mai t`rziu, oricuma[a se va `nt`mpla. C`nd? P`n\ nu demult, `mi spuneam c\ aceast\ clip\ vaveni `ntr-un viitor extrem de `ndep\rtat,dar acum mi se pare c\ poate fi oric`nd.Ar fi trebuit s\ mor, dar am sc\pat ca prinurechile acului; ceva, o for]\ ne[tiut\, m-a ]inut `n via]\, probabil pentru c\ trebuies\ duc la cap\t o misiune – `ntr-o carte pecare am citit-o `n gimnaziu, Lord Clivescria c\ numai g`ndul acesta l-a `mb\r-b\tat [i l-a ]inut `n via]\. Adev\rul e c\ a[vrea s\ pot g`ndi [i eu a[a; `ntr-o oarecarem\sur\ chiar reu[esc. {i totu[i, pe de alt\parte, mi se pare c\ o t\cere f\r\ marginis-a a[ternut de-atunci asupra mea, [i am`nceput s\ simt fa]\ de moarte o intimi-tate aparte.

Camera mea se afla la etajul doi [i nuaveam vecini, a[a c\ nu m\ deranja ni-meni. C`nd m\ plictiseam de scris [i citit,obi[nuiam s\ ies [i s\ m\ a[ez pe scaunulde pe verand\. ~ntr-o parte era intrareahanului, iar `ntre acoperi[ul de deasupraintr\rii [i acoperi[ul casei era un mic cot-lon, `n care ni[te albine `[i aveau stupul.~n fiecare zi cu soare, mii de albine mari,v\rgate `n galben [i maro, `[i f\ceau detreab\ la intrarea stupului. Dup\ ce ie-[eau dintre sc`ndurile suprapuse, f\ceauo prim\ escal\ pe acoperi[; acolo petre-

ceau ceva timp ca s\-[i aranjeze aripile [iantenele [i picioarele din fa]\ cu picioa-rele din spate; dup\ aceea, unele se plim-bau pu]in pe acoperi[ `nainte de a-[i luazborul, altele decolau f\r\ ezitare, zum-z\ind energic din aripile `ntinse la ma-xim. Dup\ decolare, accelerau rapid, [i se`ndreptau ]int\ c\tre florile de fatsia dingr\din\, unde roiau deja o mul]ime desurate de-ale lor. C`nd n-aveam altceva def\cut, m\ duceam de obicei pe verand\ [i,sprijinit de balustrad\, urm\ream ore `n[ir albinele intr`nd [i ie[ind din stup.

~ntr-o diminea]\, am descoperit o albi-n\ moart\ pe acoperi[ul de deasupra in-tr\rii. Avea picioarele lipite de burt\, [iantenele `i at`rnau f\r\ vlag\. Celorlaltealbine p\rea s\ nu le pese c`tu[i de pu]in:zumz\iau gr\bite `n jurul ei, f\r\ s\ seopreasc\ nici pentru o clip\. A[a cum semi[cau f\r\ `ncetare, p\reau a fi chiar`ntruchiparea vie]ii. Pe de alt\ parte, albi-na moart\, `ncremenit\ `n loc, `n aceea[ipozi]ie de diminea]\ p`n\ seara, eraimaginea mor]ii `ns\[i. ~n fa]a acestuitablou am fost `nc\ o dat\ n\p\dit de unsentiment de calm [i singur\tate. C`nd,dup\ c\derea serii, toate celelalte albineau intrat `n stup [i cea moart\ a r\masp\r\sit\ pe ]igla rece a acoperi[ului, i-amsim]it triste]ea p`n\-n m\duva oaselor; `nacela[i timp, m-am sim]it cuprins [i de ostranie lini[te [i pace.

~n timpul nop]ii a plouat teribil, dardiminea]\ era din nou senin, [i frunzelecopacilor, iarba, ]iglele de pe acoperi[str\luceau toate, proasp\t sp\late de ploa-ie. Albina moart\ disp\ruse. Celelaltezumz\iau ca de obicei, harnice, dar ceamoart\ se scursese o dat\ cu apa de ploa-ie prin burlane, [i z\cea probabil plin\ denoroi undeva pe p\m`ntul din curte, cupicioarele lipite de burt\ [i antenele at`r-n=ndu-i f\r\ via]\. Va r\m`ne, oare, `naceea[i pozi]ie p`n\ c`nd un nou eveni-ment al lumii naturale o va face s\ seschimbe? Poate furnicile o vor lua [i ovor duce cu ele sub p\m`nt? Oricum, al-bina `n sine era menit\ s\ r\m`n\ pe vecie`n st\p`nirea lini[tii [i nemi[c\rii totale.Dup\ luni [i luni de du-te-vino continuu,a `ncremenit pentru totdeauna. Nu [tiu dece, dar sim]eam c\ `mp\rt\[esc pe deplincalmul [i t\cerea albinei moarte.

Cu ceva vreme `n urm\, am scris o nu-vel\, „Crima lui Han,“ `n care un chinezpe nume Han `[i ucide so]ia din geloziesuprimat\ ani de-a r`ndul, gelozie iscat\de rela]ia pe care femeia o avusese `nain-te de c\s\torie cu un prieten de-al lui.Nuvela e scris\ din punctul de vedere allui Han, dar `n momentul de fa]\ mi-atrecut prin minte c\ mi-ar pl\cea s-o re-scriu sco]`nd `n eviden]\ sentimenteleso]iei, [i `ncheind cu o descriere despret\cerea [i sigur\tatea care o `nconjoar\ `nmorm`nt. „Moartea so]iei lui Han“ ar fiurmat s\ se numeasc\ nuvela mea, darp`n\ la urm\ n-am mai scris-o, de[i o vre-me chiar am vrut din toat\ inima. Reac]iaaceasta e foarte diferit\ de cea a person-ajului principal din romanul la care lu-crez de mult\ vreme, [i asta m-a des-cump\nit.

La pu]in\ vreme dup\ ce albina moar-t\ a fost purtat\ de apa de ploaie p`n\`ntr-un loc unde eu n-o mai puteamvedea, `ntr-o bun\ diminea]\ am ie[it dinhan, cu g`ndul s\ m\ duc p`n\ `n parculHigashiyama, de unde se vede r`ulMaruyama [i locul unde se vars\ `nMarea Japoniei. ~n fa]a hanului meu e unfiricel de ap\ care curge de-a lungul dru-mului principal din ora[ [i se vars\ maiapoi `n Maruyama. Pe unul dintre podu-rile de peste r`u se adunase o mul]ime deoameni, to]i privind `n jos [i vocifer`nd.Cineva aruncase `n ap\ un ditamai [o-bolanul, care acum `ncerca din r\sputeris\ scape `not. {obolanul avea `nfipt\ `n

La Kinosaki

SHIGA NAOYA (1883-1971) [i-a consacrat cea mai mare parte a vie]ii prozeiscurte, dar cariera scriitoriceasc\ i-a fost `ncununat\ de romanul autobiograficAn’ya Koro (Drum `n noapte), publicat fragmentar de-a lungul timpului, `ntre 1921[i 1938. Unul dintre fondatorii revistei Shirakaba (Mesteac\nul alb), care a acordato aten]ie aparte prezent\rii culturii [i artei vestice `n paginile ei, [i unde s-a formatt`n\ra genera]ie de scriitori meni]i s\ le ia locul naturali[tilor de la `nceputul anilor1900, Shiga a ajuns s\ fie supranumit, pentru acurate]ea descrierilor sale, fie ele denatur\ sau ale psihologiei umane, „Dumnezeul prozei“. Pe de alt\ parte, `nclina]iasa de a pune pe h`rtie realitatea „a[a cum este ea“ (ari no mama), [i tendin]a de aaborda numai subiecte din propria via]\ privat\ i-au adus de-a lungul timpului [inenum\rate critici din partea sus]in\torilor „fic]iunii“ pure.

La Kinosaki (Kinosaki ni te) este una dintre cela mai cunoscute nuvele autobi-ografice ale lui Shiga, [i a fost publicat\ `n 1917, `n revista Shirakaba. Prin descrie-rea detaliat\, dar `n acela[i timp direct\, clar\ [i lipsit\ de `nflorituri, a albineimoarte, a [obolanului care se str\duie[te s\ scape cu via]\ [i a `nt`mpl\rii prin careprotagonistul omoar\ din gre[eal\ o [op`rl\ de pe malul apei, toate proiectate pefundalul accidentului de tren `n care naratorul a fost r\nit, La Kinosaki ofer\ citi-torului o medita]ie melancolic\, dar `n acela[i timp lipsit\ de disperare, asupramor]ii, dintr-un punct de vedere panteistic care plaseaz\ omul pe aceea[i treapt\ cutoate celelalte vie]uitoare `n raport cu iminen]a [i arbitrariul acesteia.

}ara mease nume[teRom=niaLIVIU FRANGA

~n ]ara mea se `nt`mpl\ tot timpul multe [idiverse lucruri. Bine`n]eles, nu pot vorbi, aici, detoate: o voi face numai pentru o parte din aceleade care m\ izbesc [i ne izbim zi de zi sau de care,`ntr-un fel ori `n altul, dintr-o cauz\ ori dintr-alta,`mi amintesc mai repede.

}ara mea este, [ti]i, ]ara `n care......pacea vie a Deltei st\ vecin\ cu gunoaiele

l\sate direct pe malul m\rii....privind seme]ia a[ezat\ a Muntelui, senti-

mentul inefabil al ve[niciei se na[te la sf`r`itularomitor al gr\t\relului stropit din bel[ug cuvinule].

...p\durea, despre care am `nv\]at la [coal\ c\este o avere na]ional\, st\ exact `n drumulbuldozerelor care netezesc viitorul autostr\zii.

...porci mistre]i, lupi, ur[i, vulpi [i c\prioare,c\z`nd `n b\taia pu[tilor celor ce [i-au l\sat tuna-tele SUV-uri la poarta rezerva]iei, le s`nt dejasup\ cald\, friptur\ mustoas\, cap\ chic pentrusezonul toamn\-iarn\ la salonul de la Paris, aco-per\m`nt de pat pentru `nt`lniri intime, [i tot restulmai departe.

...capitala are, `n acela[i sector administrativ,palate `mbr\cate `n foi]\ de aur aplicat\ [i pe capa-cul budei, case unde apa se bea cu g\leata, la coa-d\ la ci[meaua de pe strad\, str\zi traversate laprima ploaie de var\ cu barca, st`lpi cu p\dure defire electrice trase pe [est de la un bloc la altul,afar\ de cazul c`nd, coco[at de cabluri, se mai las\vreunul `ntr-o parte pe c`te o ma[in\ turtit\ cu sauf\r\ asigurare.

...„siguran]\ [i `ncredere“, `nscrise pe portiere,se traduc prin siguran]a c\ primul lucru care tre-buie f\cut este nu s\ alergi dup\ agresor sau dup\ho], ci s\ ceri [i s\ iei o declara]ie, [i `ncredereac\, `n afar\ de cei pu[i s\ vegheze asupra lini[tii [iordinii publice [i s\ te apere, mai exist\, dinfericire, un Dumnezeu.

...`n cabinetul de consulta]ii, `n laboratorul deanalize, `n salon sau, de la caz la caz, `n rezerv\,`n blocul operator, `n sf`r[it, chiar dincolo depoart\, pe l`ng\ agentul de paz\, nu po]i s\ intri,inclusiv pentru a-i vedea pe cei dragi bine `ngri-ji]i, dec`t dac\ te-ai c\utat la buzunare.

...anchetele penale nu-i `mpiedic\ pe cei `ncauz\ s\ fie ale[i parlamentari, cu prima ocazielegal\.

...demnitarii s`nt, `n conformitate cu legea, ex-clu[i de la investiga]ia penal\, p`n\ la proximulmandat.

...escrocul, agresorul, jefuitorul, violatorul,asasinul pe trecerea de pietoni [i alte cazuri asi-milabile nu reprezint\ un pericol public.

...galeriile `[i dau foc una alteia, se pocnesc cuscaune rupte din averea stadionului local [i setaie, iar pre[edin]ii cluburilor respective, finan]a-torii lor, arbitrii [i observatorii federali se pup\telefonic `ntre ei.

...dac\ te calc\ pe picior cineva, cel care spunepardon! e[ti tu.

...a tr\i bine `nseamn\ a te descurca bine.

...resemnarea se `nt`lne[te, de diminea]\ p`n\seara, cu lenea [i `[i zic, plictisite, una alteia: „Sepoate [i a[a.“

...pove[tile `ncep toate cu „A fost odat\ ...“, darnu se termin\ toate cu: „[i a(u) tr\it a[a p`n\ laad`nci b\tr`ne]i ...“

Doar p`n\ aici mi-am amintit, cum v\ spu-neam, azi, unele lucruri. Dumneavoatr\, s`nt si-gur, [ti]i mult mai multe [i mult mai bine. Poate,alt\ dat\, voi relua [i completa. Totu[i, m\rturi-sesc absolut sincer, n-a[ pleca din aceast\ ]ar\pentru totdeauna niciodat\.

Cumva pentru c\ ea se nume[te Rom=nia?

RAME

11Fragmentarium japonez

mai 2009

TIMPULg`t o bucat\ sub]ire de metal, lung\ devreo dou\zeci de centimetri, din cele folo-site pentru pr\jit pe[tele, care-i ie[ea zececentimetri deasupra capului [i zece dede-subt. De fiecare dat\ c`nd [obolanul voias\ urce pe pietrele de pe marginea apei,doi-trei copii [i un ric[ar de vreo patruzecide ani de pe pod aruncau cu pietre `n el.De nimerit, nu prea reu[eau s\-l nime-reasc\, [i pietrele c\deau `n ap\ una dup\alta, ceea ce-i f\cea pe to]i cei de fa]\ s\r`d\ `n hohote. La un moment dat, p\rea c\[obolanul va reu[i `n cele din urm\ s\ ias\la liman dar `ncurc`ndu-se `n ]epu[a demetal a c\zut `napoi. Era clar c\ `ncearc\din r\sputeri s\ r\m`n\ `n via]\; n-a[ puteaspune ce fel de expresie avea pe fa]\, darnu era greu s\-]i dai seama de `ncr`nce-narea lui din felul `n care se str\duia s\ seurce pe mal. De parc\ ar fi crezut c\ o s\scape cu via]\ dac\ reu[e[te s\ se `ndep\r-teze c`t mai mult de locul unde se aflaacum, [obolanul [i-a dat drumul la loc c\-tre mijlocul r`ului, [i a `nceput s\ `noate c`tputea el de repede, cu ]epu[a `nfipt\ `n g`t.~nt\r`ta]i, copiii [i ric[arul nu mai pridi-deau arunc`nd cu pietre. C`teva g`[te carem`ncau pe malul r`ului [i-au lungit g`turile`nspre pod, uit`ndu-se speriate la pietrelecare zburau din toate direc]iile [i aterizaupleosc\ind `n ap\, dup\ care, g\g\ind asur-zitor, au pornit-o `not `n amonte, d`nd gr\-bit din picioarele lor scurte. Eu unul nu-midoream deloc s\-l v\d pe [obolan d`ndu-[iultima suflare. De[i era sortit pieirii, sestr\duia s\ scape [i `nd`rjirea lui mi-a r\-mas `ntip\rit\ `n minte mult\ vreme l\s`n-du-mi un gust amar. Asta e realitatea,mi-am dat seama: `nainte de a ob]ine lini[-tea [i nemi[carea dup\ care t`njeam acum,trebuie mai `nt`i s\ gu[ti o agonie crunt\.Oric`t de mult m-ar fi atras t\cerea [i cal-mul de dup\ moarte, chinul [i zbaterea ca-re o preced\ s`nt `nfior\toare. Animalele,care nu pot s\ se sinucid\, se chinuie dinr\sputeri s\ r\m`n\ `n via]\. Oare eu cuma[ reac]iona, `n locul [obolanului? Proba-bil c\ [i eu a[ `ncerca s\ r\m`n `n via]\. Dealtfel, cred c\ exact a[a s-a [i `nt`mplatc`nd am avut accidentul de tren. Am f\cuttot ce-mi st\tea `n putere: singur am hot\-r`t la ce spital voiam s\ fiu dus, ba chiarle-am spus celor din jur [i cum s\ m\ duc\acolo. Fiindc\ m\ temeam c\ e posibil cadoctorul s\ nu fie la spital [i s\ nu m\poat\ opera destul de repede, i-am pus s\sune [i s\ se asigure c\ toate cele necesares`nt preg\tite `nainte de a ajunge eu `n salade opera]ie. C`nd stau [i m\ g`ndesc acum,mi se pare c`t se poate de straniu c\ amreu[it s\ dau asemenea instruc]iuni fiindmai mult mort dec`t viu [i `n ciuda faptu-lui c\ rana mea ar fi putut s\ fie fatal\.De[i eram con[tient de gravitatea situa]iei,surprinz\tor, nu mi-a fost nici o clip\ fric\de moarte. }in minte c\ l-am `ntrebat peprietenul care era l`ng\ mine: „Ce-a zisdoctorul? E fatal?“ [i el mi-a r\spuns:„Nu-i fatal“. C`nd am auzit r\spunsul amprins inim\ [i m-am sim]it deodat\ multmai bine. Oare cum m-a[ fi sim]it dac\ mis-ar fi spus c\ rana mea era fatal\? Nici nupot s\-mi imaginez. A[ fi disperat, oare?Am impresia totu[i c\ nici atunci nu mi-arfi fost fric\ de moarte. Chiar [tiind c\situa]ia mea era f\r\ sc\pare, s`nt sigur c\a[ fi `ncercat pe c`t posibil s\ fac ceva cas\ r\m`n `n via]\. C`nd stai s\ te g`nde[ti,reac]ia mea [i a [obolanului nu-s chiar a[ade diferite. S\ zicem c\ via]a mi-ar fi pus\acum `n pericol: oare a[ face altceva? M\tem c\ nu. Adev\rul e c\ genul \sta de re-ac]ii care nu pot fi mimate [i care repre-zint\ `nsu[i nucleul personalit\]ii cuiva nus`nt chiar a[a de u[or de influen]at sau deschimbat; `n plus, [i dac\ se schimb\, [idac\ nu se schimb\, nu se poate spune c\una e reac]ia corect\, [i cealalt\ e gre[it\.Am`ndou\ s`nt parte din tine [i nu po]i s\faci nimic ca s\ le schimbi.

~ntr-o dup\ amiaz\, la c`teva zile dup\incidentul cu [obolanul, am pornit-o deunul singur de-a lungul r`ului, urc`nd pascu pas pe c\rarea ce duce c\tre inima mun-

telui. ~n fa]a tunelului de pe linia de trenSan’in am traversat pe partea cealalt\ ac\ii ferate. De-aici `ncolo c\rarea `ncepes\ se `ngusteze, [i e din ce `n ce mai a-brupt\; apele r`ului devin [i ele din ce `n cemai `nvolburate, [i casele se r\resc. De[i`mi spuneam c\ ar fi cazul s\ m\ `ntorc de-acum, continuam totu[i s\ merg, p`n\ laurm\torul col], [i la urm\torul, [i la urm\-torul. Copacii [i pietrele se proiectau alb-albastre `n aerul r\coros al serii, iar t\ce-rea ad`nc\ a p\durii m\ nelini[tea. Pe mar-ginea drumului am v\zut la un momentdat un dud mare, iar o frunz\ – una singur\– se mi[ca f\r\ `ncetare, `n acela[i ritm,de[i nu b\tea deloc v`ntul, [i totul `n jurera nemi[cat [i afundat `ntr-o t\cere de-plin\. Foarte straniu [i `n acela[i timp pu-]in `nfrico[\tor. Curios, m-am dus p`n\ subcopac [i am privit `n sus c\tre coroana lui,`ncerc`nd s\ aflu ce f\cea frunza aceea s\se mi[te. ~n timp ce st\team sub copac a`nceput s\ bat\ v`ntul [i, ca la un semn,frunza care se mi[case p`n\ mai devreme a`ncremenit. E [i asta o explica]ie, m-amg`ndit, [i mi-am dat seama c\ nu e primadat\ c`nd mi se `nt`mpl\ a[a ceva.

Se `nserase de-acum de-a binelea [ioric`t a[ fi `naintat era `ntotdeauna un altcol] pe care `l stabileam drept destina]ie fi-nal\ a plimb\rii mele, a[a c\ m-am hot\r`t,totu[i, s\ m\ `ntorc. Am aruncat o privirec\tre p`r`u [i am observat `n diagonal\, peuna din pietrele de pe malul cel\lalt, cevamic [i negru. Era o [op`rl\. Era `nc\ ud\ [ipielea ei avea o culoare foarte frumoas\.Cu capul `nspre r`u, p\rea s\ priveasc\apa, neclintit\. Pe piatra uscat\ se vedeaurma sub]ire [i neagr\ pe care i-o l\sasecorpul ud. M-am l\sat pe vine ca s-o pri-vesc mai bine. {op`rlele nici nu-mi plac,nici nu-mi displac; cred c\ prefer gu[terii.}in minte c\ acum vreo zece ani, c`nderam la un han de pe malul lacului Ashi,am v\zut cum [op`rlele se adunau `n fie-care zi l`ng\ scurgerea de la buc\t\rie [imi-am zis c\ dac\ a[ fi [op`rl\ n-a[ faceniciodat\ a[a ceva. {tiu c\ m-am g`nditatunci, ce-ar fi dac\ m-a[ re`ncarna `n [o-p`rl\? Pe vremea aceea `mi era pu]in sil\de ele, dar acum mi-a trecut. Deodat\, mi-a venit o idee: ce-ar fi s\ `ncerc s-o speriipe [op`rla de peste r`u [i s-o fac s\ sar\ `nap\? Parc-o [i vedeam alearg`md st`ngacipe pietre, gr\bindu-se s\ se fac\ nev\zut\.Tot pe vine, am luat de l`ng\ mine o piatr\cam c`t un pumn de copil [i am aruncat-o

`n direc]ia [op`rlei. N-am `ncercat neap\rats-o nimeresc. Chiar [i s\ fi vrut s-o nime-resc, nici prin cap nu mi-a trecut c\ a[ fivreodat\ `n stare de a[a ceva, ne`ndem`na-tic cum m\ [tiu. Cu un zgomot sec piatra alovit ceva. O dat\ cu zgomotul, mi s-a p\-rut c\ am v\zut [op`rla s\rind `n l\turi vreozece-cinsprezece centimetri, cu coadaridicat\ `n sus. Ce-o fi p\]it, m-am `ntre-bat, uit`ndu-m\ c\tre ea. La `nceput n-amcrezut c\ am nimerit-o. Coada i-a cobor`t`ncet, degetele de la picioarele din fa]\ is-au chircit [i apoi s-a pr\v\lit f\r\ vlag\ `nap\. Coada a r\mas pe piatr\, ca ]intuit\.Era moart\. Mare prostie am f\cut, mi-amspus. Dac\ trebuie, omor uneori c`te ung`ndac, dar nu m-am sim]it deloc binelu`nd f\r\ voia mea via]a unei fiin]e nevi-novate. ~n plus, de[i eu eram cel care arun-case piatra, faptul c\ am nimerit [op`rla afost doar un accident. {i pentru ea [i pen-tru mine `nt`mplarea asta a fost absolutnea[teptat\. Am r\mas pe vine nemi[catc`teva minute bune. Singur cu [op`rla, am`ncercat s\ simt ce sim]ise ea, m-amp\truns de triste]ea [i singur\tatea tuturorviet\]ilor din lume. Din `nt`mplare, eu amavut noroc [i am supravie]uit. Tot din`nt`mplare, [op`rla n-a avut norocul \sta.Prad\ g`ndurilor negre, am luat-o `ncetspre han. Din dep\rtare `ncepuser\ s\ sevad\ luminile ora[ului. Oare ce s-a mai`nt`mplat cu albina moart\? Zace, oare,acoperit\ de straturi peste straturi de noroidin ploile din ultima vreme? Cu [obolanulce s-o fi `nt`mplat? O fi fost purtat de r`up`n\ la mare, iar acum trupul lui umflat deap\ a fost adus de valuri p`n\ pe mal? Iareu? Eu am supravie]uit [i merg de-a lun-gul acestei c\r\ri, iar pentru asta ar trebuis\ fiu recunosc\tor. {i totu[i, nu sim]eamnici un fel de bucurie. La urma urmei,via]a [i moartea nu-s dou\ st\ri diametralopuse. Nu-i mare diferen]\ `ntre ele. Pec\rare era deja `ntuneric bezn\ [i nuvedeam dec`t luminile ora[ului, clipind `ndep\rtare. Nesigur pe unde c\lcam, `nain-tam `ncet, [i mintea-mi r\t\cea `n voie.Poate tocmai din cauza asta `mi [i treceauprin cap astfel de g`nduri... Dup\ numaitrei s\pt\m`ni, am p\r\sit Kinosaki. Autrecut de-atunci trei ani deja, dar cum numi-a ie[it nici un abces pe coloana verte-bral\ m\ pot considera perfect ref\cut.

Prezentare [i traducere din limbajaponez\ de Irina Holca

www.euroartiasi.ro

Ordinul Soarelui R\sare pentru Angela Hondru

Un comunicat de pres\ al Ambasadei Japoniei la Bucure[ti anun]\ acordareaOrdinului Soarelui R\sare – Raze de Aur cu Rozet\ (Kyokujitsu shojusho) celui maicunoscut [i apreciat niponolog rom=n, profesor doctor Angela Hondru. Medalia acor-dat\ de c\tre guvernul Japoniei recunoa[te contribu]ia Angelei Hondru la populari-zarea limbii japoneze `n Rom=nia [i la ad`ncirea `n]elegerii reciproce dintre Rom=nia[i Japonia. Medalia din acest an continu\ seria onorurilor primite de Angela Hondrudin partea organismelor guvernamentale japoneze, serie `nceput\ anul trecut de Pre-miul Ministrului de Externe al Japoniei (Nihon Gaimu Daijin Hyosho) [i de PremiulFunda]iei Japonia, sec]iunea Limb\ japonez\ (Kokusai koryu kikinsho Nihongobumon). Lingvist, etnolog, profesor de literatur\ [i cultur\ japonez\ la UniversitateaHyperion [i cel mai prolific traduc\tor de literatur\ japonez\ din Rom=nia, AngeleiHondru `i este astfel recunoscut\ o activitate de mai bine de 30 de ani `n slujbaniponologiei din ]ara noastr\.

George {ipo[

JUNE ENGLISH

~ntre lumi

Zbor cu fa]a `n jos

printr-un tunel cilindric; furtuni electrice

se dezl\n]uie, fulgere luminoase rico[eaz\ pe

suprafe]e metalice, mingi de foc n\ucitoare se

rotesc, ]`[nesc,

z\ng\nitul metalic al u[ilor ce se `nchid

`mi bubuie-n urechi;

v`nturi puternice `mi biciuie obrajii,

`mi ridic\ pletele,

`mi preseaz\ m`inile pe coapse,

`n timp ce m\ arunc spre partea vestic\ –

hublouri lovite de tr\snet, l\s`ndu-m\

cu ni[te instantanee, impresii fugare

ale vie]ilor trecute, lumi `n vid,

o sufragerie din 1940,

odaia goal\ a copiilor, o buc\t\rie `n

neor`nduial\,

aparate informatice – scanere, imprimante – mai

`n fa]\,

acumul`nd vitez\, dincolo de un loc de joac\

p\r\sit,

o biseric\ rustic\, un deal `mp\durit,

`nc\rcat de z\pad\, apoi

o crizantem\ de lumin\ galben\.

Dou\zeci, nou\sprezece, optsprezece,

[aptesprezece,

`[i revine – [aisprezece, cincisprezece,

aproape a reu[it, paisprezece, treisprezece –

inima-mi palpit\ `n cutia toracic\;

unsprezece, doisprezece – asemenea zb`rn`itului

unui elicopter,

sunetul aripilor unei albine [i corpul ei izbindu-

se de geam,

dintr-o tendin]\ nebun\ de evadare – zece, nou\,

hai c\ po]i... Deschid ochii,

observ tuburi, pic\turi, v\d doctorii aplec`ndu-se

asupr\-mi;

o asistent\ `mi freac\ m`inile, alta m\ sprijin\ `n

timp ce-mi `ntorc fa]a spre a `nt`mpina

c\ldura soarelui, pl`ng`nd

doar pentru c\ pot.

traducere de Cristina Florea

Proiectul European pRO – Traducereapoeziei contemporane de Masterul pentruTraducerea Textului Literar Contem-poran, Bucure[ti

Ini]iat de Prof. Dr. LIDIA VIANU (Di-rector al Centrului pentru Traducerea [i In-terpretarea Textului Contemporan, Universi-tatea Bucure[ti) [i ANNE STEWART (A-gent literar, Londra: http://www.poetry-pf.co.uk/)

Parteneri: CTITC (Universitatea Bucu-re[ti), poetry p f (Londra), revista CTITConline Translation Café (http://www.e-scoa-la.ro/ctitc/index.html, Director Lidia Vianu),Radio Rom=nia Cultural (redactor: DanVerona), Consiliul Britanic Bucure[ti, Revis-ta „Timpul“ (Redactor [ef: Gabriela Gavril),Revista „Luceaf\rul“ (Redactor [ef: DanCristea), PEN Clubul Rom=n.

PRO

FOTO

: KY

OD

ON

EW

S

EvenimentTIMPUL12

CMYK

CMYK

www.euroartiasi.romai 2009Curzon Cinema My Fair

Deschis\ cu excep]ionalul Nunta mut\,primul film regizat de Hora]iu M\l\ele, [i`ncheiat\ cu Weekend cu mama, filmul, deasemenea excep]ional [i complet diferit fa]\de ce a regizat p`n\ acum, cu care Stere Gu-lea revine pe ecrane la dou\zeci de ani de laMorome]ii (prezent [i acesta `n festival) [inou\ de la ultimul s\u film, cea de-a [aseaedi]ie a Festivalului Filmului Rom=nesc dela Londra organizat de Funda]ia Ra]iu/Cen-trul Cultural Rom=nesc `n colaborare cuCNC, reprezentat de Alina S\lcudeanu, a`nregistrat un str\lucit succes `n activitateade sprijinire [i promovare a culturii rom=ne.Totul sub deviza All change, cum nu se poa-te mai potrivit\, pentru c\, `n filmul rom=-nesc, totul pare s\ se schimbe – [i `n bine!Dac\ ar ]ine toate pasul cu filmul, probabilc\ am fi departe!

Am participat la ultimele trei edi]ii alefestivalului, mereu am fost mul]umit de ceeace am v\zut acolo, dar m\ [i `ntrebam ce vorface Ramona Mitric\, directoarea festivalu-lui, Mihai R`[noveanu [i tinerii lor colabo-ratori ca s\ ias\ [i mai bine [i, iat\, se poate,iese mereu mai bine!

Anul acesta, ideile noi au fost un curatorgerman, care s\ fac\ o selec]ie „din exteri-or“, mai deta[at\ [i poate mai obiectiv\, [iorganizarea unei dezbateri dedicate filmului

rom=nesc de azi, la noul sediu al Funda]iei,cu participarea actorilor [i regizorilor invita]i– Victor Rebengiuc, Stere Gulea, Hora]iuM\l\ele, Andi Vasluianu, Andrei D\sc\lescu–, dezabatere animat\ [i substan]ial\. Pe l`n-g\ filmele amintite deja, selec]ia Verenei vonStackelberg a mai cuprins Cealat\ Irina(Andrei Gruzsnicki, cu Andi Vasluianu `nrolul principal), Schimb valutar (NicolaeM\rgineanu), Elevator (George Doroban]u)

[i o bogat\ colec]ie de „shorturi“ [i docu-mentare (Radu Jude, Andrei Sitaru,Constantin Popescu, Radu Potcoav\), toateexcelente, `ntre care a str\lucit, ca un fel deperl\ a coroanei, tulbur\torul Constantin [iElena de Andrei D\sc\lescu, un cine-veritécu bunicii materni drept protagoni[ti, urm\-ri]i de camer\ de-a lungul unui an.

~ns\, dincolo de excelen]a filmelor, vreaus\ semnalez calitatea prezen]ei arti[tilor ro-

m=ni la sesiunile de „Questions & Answers“de la sf`r[itul reprezenta]iilor. Excelen]i, darfoarte diferi]i, astfel `nc`t publicul englez aavut parte de umorul lui Victor Rebengiuc [ial lui Hora]iu M\l\ele, de stilul problemati-zant al lui Stere Gulea, de carisma (are drep-tate programul festivalului!) lui AndiVasluianu ori de inocen]a inteligent\ a luiAndrei D\sc\lescu. Rareori am v\zut o echi-p\ mai bun\ de ambasadori culturali rom=ni,dac\ am mai v\zut vreodat\! Ca de obicei, afost un public numeros [i de calitate, din caream distins, `ntre jurnali[ti, scriitori, actori [itelea[ti, pe poetul Alan Brownjohn, pe d-naJessica Douglas-Home (pre[edinta societ\]iiMihai Eminescu Trust), pe scriitorul MikePhilips [i pe scriitoarea Ioana Baietica-Morpurgo, pe {erban Cantacuzino (pre[edin-tele Funda]iei Pro Patrimonio), pe docu-mentaristul Yossi B\l\nescu, pe regizorulJack Gold sau pe londoneza Ana MariaMarinca, sear\ de sear\ al\turi de colegii din]ar\. {i ar fi culmea s\ uit tocmai prezen]amereu tonic\ a d-lui Nicolae Ra]iu! O not\bun\ ambasadei noastre de la Londra, pre-zent\, alternativ, prin E.S. dl. ambasador IonJinga [i dl. consul general Mihai Delcea.Acum, m\ uit `n urm\ la cele trei edi]iiv\zute [i m\ `ntreb ce vr\ji mai pun la caleorganizatorii pentru edi]ia viitoare!

Fotoreporterul cu Andi Vasluianu

„All Change“ – Romanian Film Festival

Un fotoreportaj de Liviu Antonesei

13Eveniment TIMPUL

mai 2009CMYK

CMYK

www.euroartiasi.ro

Nicolae Ra]iu `n deschidere Afi[ul Romanian Film Festival

Ana Maria Marinca [i Andi Vasluianu Curatoarea [i actorii

Hora]iu M\l\ele `naintea vizion\rii Ramona Mitric\ primindu-l pe Alan Brownjohn

Stere Gulea [i Victor Rebengiuc la judecata s\lii Andrei D\sc\lescu

DialogTIMPUL14

mai 2009 www.euroartiasi.ro

Gabriel St\nescu: Stimate domnule Mihai{ora, [tiu c\ a]i acordat mai multe interviuridespre mentorul dumneavoastr\ din anii stu-den]iei, Mircea Eliade. Ce amintiri `i p\stra]iazi – unele, poate, care se cunosc mai pu]in?

Mihai {ora: „Mentor“ este, cred, mult spuspentru perioada studen]iei. ~mi fusese a[a cevape c`nd eram elev, la liceul „ConstantinDiaconovici-Loga“ din Timi[oara. Pe atunci,citeam cu nesa] tot ce publica, fie `n revistaVremea, fie `n Cuv`ntul lui Nae Ionescu. Darnici atunci nu `l luam drept model de g`ndiresau de via]\, ci, pur [i simplu, eram cucerit defervoarea lui, de av`ntul pe care `l luase `n b\-t\lia pentru cultura `nalt\. Amintirile mele celemai precise din aceast\ perioad\ – deci `ntre1930 [i momentul plec\rii mele `n Fran]a, `n1938 – s`nt, de altfel, legate tocmai de aceast\profund\ impresie pe care mi-a f\cut-o febrili-tatea din textele sale, uneori vecin\ cu nervo-zitatea, impresie care mi-a fost confirmat\ [iatunci c`nd l-am cunoscut personal, odat\ajuns la Bucure[ti, ca student la Facultatea deFilosofie. De[i apari]ia lui nu avea nimic ex-centric, nici `n `nf\]i[are, nici `n vestimenta]ie,ea era, cu toate acestea, nea[teptat\: la o capa-citate de a pronun]a o sut\ de cuvinte, i se `m-bulzeau `n gur\ o mie... Pentru cineva care, `nmod concomitent, frecventa [i cursurile luiNae Ionescu, la care fiecare cuv`nt, spus calm,`[i nimerea f\r\ gre[ ]inta, arden]a lui Eliade,acompaniat\ de o gestic\ pe m\sur\, era sur-prinz\toare. Cei care aveau o `ndelung\ prac-tic\ a textelor sale prindeau, desigur, esen]ialula ceea ce spunea. Dar, pentru necunosc\toriizonei problematicii `n care se mi[ca Eliade,oralitatea lui n\valnic\ putea fi derutant\. Miemi se p\rea pasionant tot ce spunea – chiar da-c\, uneori, era p`ndit de o exteriorizare pleto-ric\. Pe mine, care eram un introvertit [i un re-tractil – deci un posé, ca s\ spun a[a – modali-tatea aceasta de a ie[i `n public nu putea dec`ts\ m\ `nc`nte. ~ns\, repet, f\r\ s\-mi devin\model: de a te exprima, de a exterioriza ung`nd. Ceea ce apreciam la el era autenticitatealui: nimic din fiin]a lui nu era contraf\cut, stu-diat dinainte, `n vederea ob]inerii unui efect.Ar fi fost, de altminteri, imposibil, ]in`nd contc\ toat\ fiin]a lui p\rea locuit\, cu adev\rat, demesajul pe care `l transmitea.

GS: Cum era v\zut Eliade dup\ `ntoarce-rea din India?

M{: Este limpede c\, la `ntoarcerea dinIndia, ceva `n receptarea lui Eliade s-a schim-bat... Nici n-ar fi putut fi altfel, dac\ ne g`ndimc\ el se `ntorsese ca indianist calificat, cums-ar spune. Or, la acest tip de „validare“, nupo]i avea dec`t dou\ reac]ii: de admira]ie sau,tocmai dimpotriv\, de respingere. Admira]iaeste de `n]eles: asistau, la cursurile sale, tineripentru care Eliade [i forma]ia sa erau cevaexotic, din capul locului, care se apropia demitologie. Respingerea, `ns\, venea mai de-grab\ din partea unor colegi de genera]ie. Sub-stratul ei suna: „Dumneata po]i s\ ne spui ori-ce, noi tot nu putem s\ verific\m c\ spui lu-cruri `ntemeiate. Prin urmare, ne ceri s\-]i fa-cem credit. Ei bine, nu s`ntem dispu[i s\ ]i-lfacem“. Parc\ prev\z`nd asemenea obiec]ii,Eliade a avut buna inspira]ie de a-[i scrie teza`n limba francez\, d`ndu-i posibilitatea de acircula `n mediile indianistice universale, deunde au sosit, imediat, reac]iile pozitive. A[a`nc`t, zarva rom=neasc\ s-a mai domolit, iarbalan]a s-a `nclinat `n favoarea lui: era, acum,validat [i de mediile universitare occidentale.

GS: A]i venit s\-l vede]i, s\-l asculta]i pe t`-n\rul profesor de filosofie sau pe scriitor, autoral recentului roman de mare succes Maitreyi?

M{: Oricum a[ fi venit, nu veneam ca unne[tiutor. ~nainte de a ajunge la facultate, nu-misc\pase nimic din tot ce purta semn\tura luiMircea Eliade. Dar nu pot spune c\ aveam oidee preconceput\ – `n sensul c\ a[ fi fost prins`ntr-un orizont de a[teptare sau altul. De regu-l\, c`nd faci astfel de proiec]ii, pleci dezam\-git. Or, eu eram disponibil s\-l primesc pe elexact a[a cum era el, f\r\ absolut nici o imagi-ne pre-fabricat\, de[i aveam la `ndem`n\, `nchiar scrierile pe care i le citisem, materialpentru confec]ionarea unui personaj mental.G`ndi]i-v\ numai c\ devorasem romanulMaitreyi, fiind eu `nsumi `ndr\gostit lulea, `nvremea aceea... Cu alte cuvinte, a[ fi pututfoarte bine s\ r\m`n oarecum decep]ionat lavederea acestui b\iat sl\b\nog, cu ochelari penas, deci cu un aer mai degrab\ „intelectual“dec`t de „don Juan“. Ei bine, nu. Deschidereamea era total\, [i, prin urmare, l-am primit f\r\rest, exact a[a cum mi se `nf\]i[a.

GS: Ce rol crede]i c\ a avut Nae Ionescu `nformarea lui Eliade?

M{: Aici putem face tot felul de presupo-zi]ii..., `ns\ toate bat `nspre un rol formativ,care pare s\ fi venit, `n cazul lui Eliade, lamomentul potrivit, cu un impuls propor]ionatnevoii de `mplinire social\: Eliade era la cate-dra lui Nae Ionescu, nu a altcuiva. De aseme-nea, este bine [tiut c\ `ns\[i trimiterea lui `nIndia, tot lui Nae i se datoreaz\, `n bun\ parte– cel pu]in ca `ncurajare a unei voca]ii, dac\ nuchiar material. Este important de subliniat c\gratitudinea lui Eliade a fost nedisimulat\ [iconstant\ (par]ial, i-a `mp\rt\[it [i soarta depu[c\ria[, la Miercurea-Ciuc). Ceea ce potspune – f\r\ s\ exagerez, cred – este c\ NaeIonescu a fost, pentru Eliade, un catalizator: adus la o ecloziune, f\r\ s\ intre `n compozi]ia„chimic\“ a scrierilor lui Eliade. A[adar, o in-fluen]\ cu mult mai subtil\, mai greu de dis-cernat, dar, f\r\ `ndoial\, una care las\ urme.{i, din c`te [tim, urma alege...

GS: A]i fost prezent la deschiderea primu-lui curs al lui Eliade la Sorbona, `n prezen]alui Dumézil. Ce v\ aminti]i despre acest curs?

M{: N-am fost. Am asistat, `n schimb, totla École Pratique des Hautes Études, la cur-surile lui Paul Masson-Oursel, indianist `n vo-g\, deja ajuns la v`rsta senectu]ii (era n\scut `njurul anului 1880). De[i „`n vog\“, cum amin-team, nu se aflau niciodat\ `n sal\ mai mult depatru-cinci persoane, `ntre care eu [i so]ia

mea..., singurii tineri. „Lec]iile“ de la HautesÉtudes nu erau „introduceri `n materie“. Prinurmare, hiper-specializarea avea ceva inhibi-toriu pentru un public mai larg. Aceasta eramarea deosebire fa]\ de Collège de France,deosebire care s-a perpetuat de-a lungul vre-mii. Nu [tiu ce audien]\ avea Eliade cu „lec-]iile“ sale, de asemenea hiper-specializate. ~ns\nu `mi imaginez c\ umplea s\lile de curs a[acum i se `nt`mplase la Bucure[ti... Ceea ce nu`nseamn\ c\ vocea lui nu era auzit\ de cine tre-buia s\ fie auzit\. La urma urmei, ca s\-]i faciloc – [i `nc\ unul de cinste – `n lumea universi-tar\ francez\, nu trebuia neap\rat s\ fii „vede-t\“ (`n sensul... cinematografic al cuv`ntului).„Vedetismul“ a ap\rut mai t`rziu, dup\ anii’68..., dar, atunci, scara valorilor s-a r\sturnat.

GS: De ce nu a putut ocupa Eliade o po-zi]ie universitar\ `n capitala Fran]ei?

M{: Era foarte greu, `ntr-o Fran]\ r\nit\ `nm`ndria [i `n valorile ei de toleran]\ de c\treregimul de la Vichy, s\ fii (ori s\ fi fost) ceease cheam\ de dreapta. Pe Eliade, ca [i pe al]ii,l-au urm\rit trecutul s\u bucure[tean [i simpa-tiile pentru extrema-dreapt\. Simpatii care –de altfel – nu fuseser\ supuneri necondi]iona-te, nereflectate, `n cazul lui Eliade. Dar, ime-diat dup\ r\zboi, Fran]a practica judecata su-mar\, f\r\ drept de apel: femei rase `n cap pen-tru... „colaborare orizontal\“, `mpu[c\ri expe-ditive etc. Eu ̀ nsumi asistasem, la Grenoble, laasemenea scene de groaz\, `n momentul Eli-ber\rii, scene care nu aveau nimic democratic,`n esen]a lor, ci erau, adesea, simple „regl\ri deconturi“, ne`ntemeiate factual [i, mai ales, juri-dic. Deci pot `n]elege c\ parcursul lui Eliadel-a deservit `n ascensiunea sa `n mediile uni-versitare franceze. Cel mai bun lucru pe care `lavea de f\cut era exact cel pe care l-a [i f\cut:anume, s\-[i ia r\mas-bun de la acest „sistem“`nchis, refractar la ideile de dreapta, [i s\ cautes\-[i fac\ meseria `ntr-o lume mai decomple-xat\ ideologic sau care, `n orice caz, nu eraanimat\ de resentimente politice, nici nu f\ceadin resentiment un mod (propagandistic) de asupravie]ui. Iar lumea aceea nu putea fi dec`tlumea american\. Sentimentul meu este c\ –dac\ s-ar fi `nc\p\]`nat s\ r\m`n\ `n Fran]a ace-lor ani, Eliade s-ar fi autodistrus. Continentulamerican i-a oferit, `n schimb, [ansa unei „vir-ginit\]i“ pe care o Europ\ trecut\ prin ciur [iprin d`rmon, nu numai c\ nu i-o putea oferi,dar i-o refuza cu „metod\“.

GS: Cine au fost detractorii lui Eliade?

M{: Mediile de st`nga. Lucrul este at`t delimpede, acum, `nc`t aproape c\ nici nu maiare sens s\ insist\m. ~ns\ nu este vorba despretoate mediile de st`nga. Era o st`ng\ activ\,profund ideologizat\, care nu func]iona dec`tprin excludere, un fel de „cine nu este cu noi,este `mpotriva noastr\“, [i care `[i g\sea `ntot-deauna adep]i turbulen]i. Pe u[a s\lii undeEliade `[i ]inea cursul, la Sorbona, se `nt`mplaca un astfel de activist s\ scrie cuv`ntul „fas-cist“, pentru a-l discredita. Asemenea gesturil-au marcat profund pe Eliade, care a `n]elesrepede c\ nu se putea sustrage unei vendettapublice; de fapt: f\r\ obiect, c\ci Eliade nuf\cuse niciodat\, nim\nui, nici un r\u. Ceea ce,`ns\, mi se pare mult mai grav – un lucru asu-pra c\ruia ar merita s\ insist\m, c\ci este vorbadespre o ac]iune infinit mai insidioas\, ca s\nu spun viclean\ – este `nc\p\]`narea unora `na-l discredita pe Eliade ast\zi, adic\ dup\moartea sa. S`nt, de regul\, in[i care nu `i cu-nosc `ndeaproape nici opera, nici evolu]ia, darcare vehiculeaz\ abjec]ii despre trecutul s\u.Pentru c\ abjec]ia este modul lor de a fi, de ac`[tiga teren `ntr-un mediu universitar sensibilla ideologie [i atent la propagand\. V\ dau un

singur exemplu. Am `nceput, `n 2007, `mpreu-n\ cu Luiza Palanciuc, un program amplu,„Restitutio Benjamin Fondane“, de publicare,`n traducere rom=neasc\, a operelor completefranceze. {i am spus, din bun `nceput, c\ inten-]ia noastr\ este s\-l punem pe Fundoianu /Fondane pe aceea[i orbit\ pe care se mi[c\ tri-ada Eliade-Ionesco-Cioran. Cu alte cuvinte, s\deschidem triada `nspre o tedrad\: to]i au `ncomun faptul de a fi plecat din limba rom=n\[i de a fi „explodat“ `ntr-o alt\ limb\, `n spe]\franceza. Fondane a avut un destin tragic, amurit gazat la doar 46 de ani, `n vreme ce to]iceilal]i trei au murit de moarte bun\..., au pututs\-[i duc\ g`ndul p`n\ la cap\t. Fondane, `ns\,`n doar cei c`]iva ani `n care a apucat s\ scrie`n limba francez\, a l\sat o oper\ la fel de con-sistent\ ca a celorlal]i. A-l plasa pe acela[i pa-lier cu cei trei nu `nseamn\ nimic altceva dec`ta-i recunoa[te valoarea. Un lucru evident, sim-plu, necontorsionat, f\r\ urm\ de ideologie. Eibine, este o afirma]ie care, pe mine, personal,m-a costat calificativele de antisemit, de fas-cist. Un ins oarecare – [i pun `n acest „oareca-re“ toat\ „greutatea“ inconsisten]ei intelectua-le [i morale –, profesor `n Germania, m-a taxatcu asemenea calificative (este drept, `ncurajatde interven]iile denigratoare ale unui compa-triot, al c\rui nume mi-e sil\ s\-l scriu aici),pentru c\ am `ndr\znit s\-l a[ez pe Fondane `nvecin\tatea lui Eliade, un „pseudo-g`nditor“,dup\ – f\r\ ghilimele – pseudo-intelectualulprofesor german. Ce vreau s\ subliniez? Exis-t\, printre noi, astfel de indivizi. Ei ocup\ ca-tedre universitare, o putere simbolic\, deci sesimt `ndrept\]i]i s\ emit\ judec\]i de valoare,s\ dea verdicte, s\ scoat\ din circula]ie numeca acela al lui Eliade, despre care, `n realitate,nu cunosc mare lucru, `n afar\ de „anecdoti-c\“, zvonistica ideologic\, patologic\ [i resen-timentar\. Astfel de oameni nu trag, de fapt,greu la c`ntar, din punct de vedere intelectual.~ns\ ei pot induce o iluzie foarte mare... Faptul`nsu[i c\ s`ntem nevoi]i s\-i evoc\m aici esteun semn. ~n realitate, ei nu merit\ dec`t dispre].Ei s`nt ceea ce eu am numit – `n contextul pre-cis al edit\rii lui Benjamin Fondane `n limbarom=n\ – neantul activ. Ceea ce `mi doresc dintot sufletul este ca opera lui Eliade s\ nu su-fere, [i ea, a[a cum se `nt`mpl\ acum cu operalui Benjamin Fondane `n limba rom=n\, dinpricina ac]iunilor propagandistice, viclene [idistrug\toare ale neantului activ.

GS: Dumneavoastr\ ce crede]i despre tre-cutul s\u „deocheat“, cum l-a numit cineva?

M{: Politicul propriu-zis nu avea nici unfel de relevan]\ pentru Eliade. Spus brutal,Eliade era un analfabet politic. Deci: un omanimat de un soi de mesianism, localizabil `nzona spiritualului, nu a politicului. ~mi este,practic, imposibil s\ mi-l imaginez pe Eliadeca pe un militant, cu toate versiunile acestuitermen: de la cel care url\ `n pia]a public\,p`n\ la politicianul subtil, de cabinet, caretrage sforile `n culise. Eliade avea o franche]ea gestului [i a convingerilor care nu l\sau locduplicit\]ii, nici vreunui calcul meschin. ~nplus, erau `n el resurse neb\nuite de generozi-tate [i deschidere. A-l `nregimenta `ntr-o doc-trin\ `nseamn\, de fapt, a-l reduce la ceea cenu va fi fost niciodat\. Mi se poate retorca fap-tul c\ a reprezentat guvernul de dreapta alRom=niei `ntr-o misiune diplomatic\ – lucruvalabil [i pentru Eugen Ionescu. Dar, `ntocmaicum, pentru ultimul, „momentul“ diplomaticnu era dec`t utilizarea unor leg\turi de priete-nie (sau de rudenie, `n cazul lui Ionescu) pen-tru a sc\pa de infernul din ]ar\, la fel, pentruEliade, diploma]ia a `nsemnat, dup\ p\rereamea, tocmai [ansa prezerv\rii integrit\]ii salede fiin]\ g`nditoare [i liber\.

Mihai {ora Foto: Luiza Palanciuc Paris, ianuarie 2007

Mircea Eliade [i voca]ia universalit\]iiMihai {ora `n dialog cu Gabriel St\nescu

15Dialog TIMPUL

mai 2009www.euroartiasi.ro

ANDREEAGRINEA

La activ cu un volum de debut provocatorla vremea apari]iei sale (2002) [i o a doua car-te, „de maturitate“, lansat\ la sf`r[itul anuluitrecut, Cecilia {tef\nescu are deja, ca scriitor,o amprent\ care o reprezint\. De[i pentru ceimai mul]i dintre criticii care au luat-o `n vizormarca autoarei ar fi o nara]iune `n care citi-torul `[i poate fr`nge g`tul pe pantele inadver-ten]elor stilistice, Cecilia {tef\nescu vine to-tu[i cu o formul\ proprie: un roman straniu, `ncare cotidianul spectaculos, deviat `n direc]iaunor „leg\turi boln\vicioase“, intr\ `ntr-un jocsecund, al infrarealit\]ii. Aceasta este miza,polemic\ `n inten]ie, a scriitoarei, dovad\st`nd [i faptul c\ aceasta e vizibil deranjat\ delecturile `n cheie mizerabilist\, r\m`n`nd curegretul c\ exege]ilor le-a sc\pat latura fan-tast\ a viziunilor sale romane[ti.

Intrarea Soarelui cuprinde, totu[i, o poves-te mai pu]in articulat\ dec`t [i-a dorit-o autoa-rea ei. Construit\ din buc\]ele de via]\ amba-late `ntr-o nara]iune fo[nitoare, cu inserturi demelodram\, fantastic c\rt\rescian [i filosofie aiubirii deghizat\ sub forma unor dialoguri `ncare aproape fiecare replic\ are valoare sapi-en]ial\, cartea nu ofer\ foarte multe surprize.Trama se `nrude[te cu cea a Leg\turilor bol-n\vicioase, de[i contextul e un altul [i mate-rialul epic mai consistent. Doi copii de optani, Emilia [i Sorin, alias Sal, `ncep o rela]iestranie, melanj de atrac]ie sexual\ [i cerebrali-tate excesiv\, care va dura trei ani [i se vasf`r[i brusc, o dat\ cu mutarea b\iatului `n altcartier. Asocierea intrigii amoroase, dar mai

ales a exceselor autenticiste [i autoscopice, cuo v`rst\ la care prepuberii mig\lesc bastona[e,recit\ tabla `nmul]irii pe s\rite [i `[i arat\ sim-patia prin mici acte de violen]\ i-a intrigat, pebun\ dreptate, pe to]i comentatorii c\r]ii. Nuexist\ nici un motiv care s\ explice preferin]aautoarei pentru aceast\ etate adoptiv\ aeroilor ei, `n afar\ de o simbolistic\ a v`rstelorf\r\ acoperire epic\.

Tr\ind `ntr-o lume conturat\ din c`teva linii– camera lui Emi [i apartamentul lui Harry,spa]iile de `nt`lnire dintre blocuri, gr\dina bo-gat\ de roade a unui mo[ surprinz\tor de dis-cret [i binevoitor cu doi copii fugari (dac\ nucumva [i mo[ul [i gr\dina s`nt proiec]ii oniri-ce) – cei doi pu[ti `ndr\gosti]i `[i analizeaz\sentimentele `ntr-un limbaj ce pare a pasti[aromanele psihologice cele mai previzibile.Curios e c\ prozatoarea, prin vocea lui Emi,sanc]ioneaz\ la un moment dat registrul meta-foric [i pre]ios („-Lumea ta e oarb\, ca dra-gostea, [i e ne[tiutoare, a rostit el cu intona]iepoetic\“ ) al discursului, `ns\ ia drept mostr\o expresie colocvial\: „– Ce-i aia locurilenoastre, sun\ metaforic [i pre]ios. Dac\ ne-arauzi cineva, ar spune c\ nu vorbim ca ni[tecopii. Mai ales tu, Sal, vorbe[ti mereu ca unom mare“. Dar Sal [i Emi nu doar vorbescartificial; ei se mi[c\ astfel de la un cap\t alaltuia al romanului. Apoi, cei doi s`nt rup]i detimpul istoric, `nchi[i `ntr-un cocon care ledesfigureaz\ [i mai mult tr\s\turile.

Pe largi por]iuni povestea `mprumut\accentele unui soap opera. Emilia [i Sorin sere`nt`lnesc la augurala v`rst\ de treizeci [i treide ani ca doi oameni [ter[i, resemna]i `n c\s-nicii plate, dar pe care aura iubirii infantile `iface s\ se apropie `ntr-o rela]ie ce e[ueaz\ dinnou. Aceasta ar fi fa]a realist\ a pove[tii dinIntrarea Soarelui, dublat\ de cealalt\ fa]\,misterioas\, fantast\ [i simbolic\, ce d\ com-plexitate, dar nu [i organicitate, scrierii. Alt-fel, mixajul celor dou\ registre e unul atentstudiat: dispozi]ia capitolelor alterneaz\ celedou\ planuri temporale, al copil\riei [i al ma-

turit\]ii, iar strategiile fantasticului topesccoeren]a realist\ a scrierii, transform`nd-o `n-tr-o past\ stranie. Romanul este, la acest nivel,infuzat de un fantastic de tip c\rt\rescian: epi-sodul „cadavrului“ adormit din subsol, c\ruiaSal `i confisc\ un inel cu piatr\ neagr\; `ntregcapitolul Intrarea Soarelui, plasat `n inimac\r]ii, ca punct nodal `ntre realitate, vis, na[te-re, fantezie [i simbol; personajele martore lapropriul viitor; scena final\ a topirii prezentu-lui sub densitatea trecutului – s`nt toate, `nmare m\sur\, de sorginte c\rt\rescian\. Totu[i,multe dintre mecanismele acestea r\m`n f\r\motivare epic\; alteori, cursul nara]iunii leinvalideaz\. De exemplu, la un moment dat,Sal [i Emi descoper\ un cuplu de `ndr\gosti]i`n impas, care printr-o rupere a planurilor [imutarea accentului epic devin Sorin [i Emilia,sau mai exact proiec]iile lor de peste ani.C`teva indicii (cam prea bine) camuflate `ncarte, dublate de preciz\rile autoarei din inter-viuri, conduc spre ideea c\ `nt`lnirea celor doila maturitate nu reprezint\ dec`t o viziune alui Sal, cel mai probabil viitor dintre celeposibile. Totu[i, `n afar\ de aceste semne [i demetafora volatiliz\rii celor doi `n finalul c\r-]ii, nimic nu prezint\ istoria destul de previ-zibil\ a celor doi aman]i maturi ca pe o infra-realitate. Mai mult, povestea aceasta de adul-ter, intrigi [i tr\d\ri t`rziu descoperite o sur-claseaz\ pe cealalt\, a copil\riei. Mai degrab\Sal [i Emi s`nt proiec]iile lui Sorin [i Emilia;dialogurile lor neterminate s`nt reluate de ceidoi pseudo-copii, [i nu invers, a[a cum sus]ineautoarea. Chiar proiectat\ `n spa]iul ideal alcopil\riei, povestea de dragoste duce tot c\tree[ec [i ratare, din moment ce protagoni[tii einu reu[esc s\ ias\ de sub tirania lucidit\]iiexcesive.

Al doilea roman al Ceciliei {tef\nescu es-te, f\r\-ndoial\, unul interesant, dar, `n ciudasfor]\rilor stilistice ale autoarei, c\r]ii `i lip-se[te atmosfera. Umbrele inadecv\rii [i alecli[eului `ntunec\ fa]a nara]iunii, de altfel unacu linii destul de comune. Dac\ Sorin [i

Emilia la treizeci [i trei de ani s`nt st`ngaci [iprevizibili `n rolurile pe care autoarea `i punes\ le joace, Sal [i Emi la unsprezece ani s`ntpalizi, artificiali [i ridicoli prin inadecvare lapsihologia v`rstei. Mai mult\ culoare nu ar fistricat deloc operei Ceciliei {tef\nescu. Perso-najele ei s`nt, `n fond, ni[te frumoase cadavrecare rostesc replici adeseori poetizante [i lip-site de miez. De[i c\r]ile Ceciliei {tef\nescunu se feresc de psihologism, introspec]ie [iautenticitate la persoana I, nici Leg\turile bol-n\vicioase, nici Intrarea Soarelui nu creeaz\iluzia vie]ii, mai mult dec`t necesar\ `ntr-unroman precum acela pentru care opteaz\ scri-itoarea. Povestea care nu se coaguleaz\, repli-cile care nu se leag\, atmosfera care nu se co-loreaz\ scot [i mai mult `n eviden]\ cus\turilenara]iunii, care nu-[i poate apropia cititorul.

Sal [i Emi la 11 ani

GS: Ca editor la ESPLA, ce pute]i s\ nespune]i despre repunerea `n circula]ie a opereilui Eliade, dup\ 1969?

M{: Ini]iativa `mi apar]ine. Cu doi ani`nainte de ’69, i-am scris lui Eliade `n America[i i-am dat de `n]eles c\ eram `ntr-un momentde deschidere, deci c\ puteam edita opera be-letristic\, `n exclusivitate, ]in`nd cont de pro-filul editurii. Eliade mi-a r\spuns imediat, iartot mecanismul public\rii a putut fi demarat.Era ca un semnal: `ncepuse marea desp\r]ire agr`ului de neghin\, realismul socialist nu maisufoca `ntreg orizontul literar; din c`nd `n c`ndse iveau oaze de lumin\, necondi]ionate isto-ric, ideologic – cazul prozei lui Eliade. Din p\-cate, nu m-am putut bucura, ca editor, de re-punerea sa `n circula]ie, pentru c\, tot atunci,am fost dat afar\ de la ESPLA, dup\ apari]iaantologiei de poezie interbelic\ a lui NicolaeManolescu. Cuno[team [i riscurile unei ase-menea public\ri, dar [i `nsemn\tatea ei; celcare `[i asuma `ntreaga r\spundere era edi-torul, nu autorul antologiei. ~ns\ acest riscmerita luat. Poate c\ istoria literar\ va ]ine, laun moment dat, cont [i de asemenea „detalii“,atunci c`nd lucrurile se vor decanta, iar apelevor intra `ntr-o matc\ a normalit\]ii. Cert este`ns\ c\ – de atunci – numele lui Eliade nu amai fost un nume „ru[inos“. Iar eu m\ bucur c\am putut, `n vremurile acelea tulburi, s\-l rea-duc `n spa]iul rom=nesc. Revenirea lui Eliadea c`nt\rit, pentru rom=ni, mult mai mult dec`tam fi tenta]i s\ credem ast\zi, c`nd ne sufoc\vedetismul unor pseudo-intelectuali, false„biblioteci pentru to]i“ [i jurnali[ti de m`na atreia reconverti]i `n oameni de cultur\.

GS: Cum vede]i dumneavoastr\ proiectulunei OPERA OMNIA?

M{: Mi se pare esen]ial ca aceast\ operaomnia s\ fie cu adev\rat o opera omnia,

`ntr-un demers deopotriv\ restitutiv [i critic.A[adar, o editare care s\ r\spund\ unor exi-gen]e editoriale foarte precise: fiind o oper\polimorf\, de o mare `ntindere [i complexitate– `ntocmai cum se `nt`mpl\ cu opera luiHasdeu ori a lui Iorga, de pild\ –, trebuie ca eas\ fie „gestionat\“ de un grup de speciali[ti, nude un singur individ, fie el un cunosc\tor sub-til. Cu alte cuvinte, trebuie multiplicate com-peten]ele, a[a cum vedem `n ]\ri av`nd o maiveche tradi]ie a edit\rii [tiin]ifice (Fran]a sauGermania, s\ spunem). Cu imaginea pe care oam eu asupra acestei opere, i-a[ vedea urm\-toarele sec]iuni: a) beletristica propriu-zis\, b)eseistica (toate acele texte despre..., deciimpresii, recenzii etc.), c) opera savant\ (Yoga,

apoi tratatul de fenomenologie a faptului reli-gios, impropriu denumit, la apari]ie, din voin]aeditorului francez Payot, c\ruia i se p\rea untitlu mai... vandabil: Traité d’histoire des reli-gions; pe urm\ marea Histoire des croyanceset des idées religieuses etc.); `n sf`r[it, d) me-morialistica [i coresponden]a – sec]iune, [iaceasta, important\ [i masiv\ (dac\ nu ne-amg`ndi dec`t la Jurnalul portughez). Prinurmare, o desp\r]ire generic\, nu cronologic\,a textelor. Cu variantele, versiunile lor – `ntoc-mai cum este firesc `ntr-o edi]ie critic\. Darcine va face aceast\ edi]ie critic\? V\ `ntreb...[i m\ `ntreb. Trag n\dejde c\ se vor g\si, pel`ng\ Domnul Mircea Handoca, [i sub obl\dui-rea Domniei sale, tineri cercet\tori entuzia[ti

care s\ formeze aceast\ echip\ competent\:oameni [coli]i `n Occident, cu vederi largi [i ofin\ cunoa[tere a textelor. Spun „`n Occident“pentru c\, la noi, editarea critic\ a unei operenu mai este, din nefericire, nici o prioritate,nici chiar o „simpl\“ disciplin\ universitar\...

GS: Ce semnifica]ie crede]i c\ are ast\zi,dup\ mai bine de dou\zeci de ani de la moar-te, mesajul umanist al lui Eliade?

M{: Mesajul lui Eliade este unul implicit.El nu poate fi g\sit sub o form\ retoric\, „pro-pagandistic\“, nic\ieri `n opera sa. De fapt,opera `i constituie mesajul. Este unul al des-chiderii totale c\tre alteritate; un mesaj al dia-logului dintre culturi [i, `n ultim\ instan]\, unmesaj al unit\]ii `n multiplicitate. Nu s`nt nu-meroase operele care transmit acest mesaj uni-versalist. Mai ales dac\ ne g`ndim c\ s`nt for-me de universalitate care risc\ s\ se transforme`n colonialism. Or, la Eliade, universalitateaare ceva natural, spontan [i inteligent; ea nueste monocord\, monocromatic\: p\streaz\`ntreaga bog\]ie a spectrului luminii.

GS: Oare genera]iile ce vin vor `n]elegeacest mesaj?

M{: S`nt convins c\ da. A[ spune chiar c\nu pot face altcumva, s`nt constr`nse la acelintelligere – deci la o `n]elegere subtil\, care`nseamn\, de fapt, a fi inteligent. N\d\jduiescc\ nu vor ap\rea, `n genera]iile de dup\ noi,doar oameni m\rgini]i la minte [i la sim]ire.S-ar putea chiar ca `n]elesul profund al opereilui Eliade, cu toat\ complexitatea acesteia, s\nu fie prins, cu adev\rat, dec`t de genera]iileviitoare. Tocmai pentru c\ ele vor fi aceleacare se vor confrunta cu globalizarea, cu stihiauniformiz\rii, cu acea „universalitate“ seac\,negativ\, de care pomeneam mai sus – careeste exact contrarul universalit\]ii lui Eliade:policrom\ [i vibrant\.

Mihai {ora , Foto: Luiza Palanciuc – Paris, ianuarie 2007

LabirintTIMPUL16

mai 2009

CHRISTANASESCU

~ntr-un moment `n care `n Moldova de pestePrut se `nt`mpl\ crimele [i toate celelalte gro-z\vii comise de regimul anti-rom=nesc [i anti-omenesc al lui Voronin – matrio[c\ otr\vit\ [iputrid\ – iar Uniunea European\ o cam d\ dincol] `n col], autorit\]ile rom=ne nu g\sesc altce-va mai bun de f\cut dec`t s\-l expulzeze peAlexandru Vakulovski, pe motiv c\ i-a expiratviza de [edere, de[i scriitorul a[teapt\ de ani dezile acordarea cet\]eniei rom=ne `ntr-un dosar`n care actele dovedesc c\ se afl\ la a doua ge-nera]ie descendent din cet\]eni rom=ni, cu ni-mic „mai pu]in egali“ dec`t ceilal]i, dec`t doarprin ghinionul geografiei nimerite sub t\v\-lugul istoriei.

Dar de[i expulzat din Rom=nia `ntr-o pro-vincie a acesteia pe care toat\ lumea pare s\

vrea s-o uite, mai pu]in neobositul imperia-lism rusesc, Alexandru Vakulovski prime[te onou\ viz\ universal\ prin prezen]a sa `n an-tologia New European Poets, de la care a [ipornit acest serial. Aici, `n sec]iunea dedicat\Moldovei – `n care traduc\torii Adam J.Sorkin `mpreun\ cu {tefania H`rtopanu [i,respectiv, Sean Cotter au trecut sub fiecaretext `n mod corect, bine`n]eles, dar spre sc`rbanez\bavnicilor sc`rbavnici autori voronieni delexicoane „moldovene[ti“ de la Chi[in\u,translation from the Romanian – el este sin-gurul poet prezent al\turi de consacratulEmilian Galaicu-P\un.

Printr-o gr\itoare premoni]ie (a redacto-rilor, a poetului `nsu[i?), textele selectate s`nt„Patrie amputat\“ [i „Basarabia go home“, tra-duse impecabil de Sean Cotter. Iat\ pentru ceicare nu au v\zut `nc\ antologia, textul `n rom=-ne[te [i apoi versiunea `n englez\, dup\ oscurt\ prezentare a traduc\torului. „Basarabiago home“. „da a[a e mai bine/ ultima oar\ c`ndne-am/ v\zut erai trist\ c\ plec/ [i totu[i tu aiplecat prima/ eu `]i f\ceam cu m`na/ c`nd tro-leul te ducea/ eu `mi dezlipeam posterele/ cuJim de pe pere]i/ eu `mi f\ceam bagajele/ [i m\g`ndeam la tine/ la mu[c\turile de pe urechi/ lazg`rieturile de pe spate/ eu beam [i ]i-am pro-mis/ c\ nu mai fumez iarb\/ eu ]i-am promis c\

totul/ va fi bine ce bine ar fi/ s\ pot s\ am grij\de tine/ mi-ai zis/ da [i coboram/ sc\rile [i pepere]i am/ v\zut Basarabia go home/ [i am`njurat [i am dat/ cu pumnul `n perete/ [i amzis/ I’ll be back“.

Sean Cotter este, dup\ Adam J. Sorkin,probabil cel mai activ traduc\tor de poezierom=n\ `n limba englez\. Are, printre altele,publicate o antologie din poezia lui NichitaDanilov [i una cu poe]i basarabeni (`mpreun\cu Cristina C`rstea [i acela[i neobosit Sorkin)etc., [i este `n plus un foarte serios critic [i teo-retician al traducerii literare, materie pe care opred\ la University of Texas. Iat\ reu[ita savariant\ a poeziei lui Vakulovski: „yes, that’sbetter/ the last time we saw/ each other youwere sad that I was leaving/ but you still leftfirst/ I waved to you/ when the bus took off/I pulled the posters of Jim/ off the wall/ Ipacked/ and thought of you/ nibbles on yourear/ scratches on your back/ I drank andpromised you/ that I wouldn’t smoke grass/ Ipromised that everything/ would be greathow great it would be/ if I could take care ofyou/ you said/ yes and we went down/ thestairs and on the wall I/ saw Bessarabia gohome/ and I swore and punched the wall/ andI said/ I’ll be back“.

Panorama poeziei europene contemporane (V)

www.euroartiasi.ro

CONSTANTINARCU

Judele n-ar fi recunoscut pentru nimic `nlume g`ndurile ce-i treceau prin ]east\. ~[id\dea foc la valiz\, pentru c\ Delia l-ar fi b\-nuit de sentimente misogine, abera]ie mare c`tun zg`rie-nori. Numai c`t `ndr\gea el jude-c\toarele alea cur\]ele din instan]\ – Gabi,Veronica, Dochi, Dana [i altele, nu era cazul s\`n[ire un pomelnic. Astea nu erau puse pe c\-p\tuial\ [i mereu cu bun sim]. ~l `ngre]o[au ceicare abia a[teptau ocazia s\ trag\ vreun tun(cum p\rea madam Lena despre care tocmaidiscutau), f\r\ deosebire de sex. ~n general,lipsi]i de glagore [i de [tiin]\ de carte sau cufacultatea f\cut\ la mare distan]\, unii oplo[i]i`n justi]ie la `nghesuial\, din lips\ de oameni,de prin `ntreprinderi [i cooperative agricoleunde muceg\iser\ ca juri[ti ani `n [ir. ~]i vines\ vomi]i, g`ndi el, c`nd `i vezi cum se pup\ [ise `mbr\]i[eaz\ pe la petreceri cu afaceri[tiescroci [i c`t\ prietenie `i poate lega de [napani[i evazioni[ti. Chiar dac\ s`nt bine pl\ti]i [i nuli se cere dec`t corectitudine. S`nt totu[i incu-rabili, po]i s\ le dai salarii uria[e c\ tot nu sepot ab]ine s\ ia [per] la greu.

{i dintr-o dat\ zvonul unui proiect de legeprivind r\spunderea material\ a magistra]ilorpentru erori judiciare sav`r[ite cu rea-credin]asau din grav\ neglijen]\. P\rea o fisur\ serioa-s\ `n plasa de protec]ie pe care o reprezentainamovabilitatea acordat\ `n prip\ [i otova cuani `n urm\. Iat\ c\ judec\torii [i procurorii numai puteau pluti la `n\l]imea discre]ionarului[i eventualitatea tragerii la r\spundere civil\ `iaducea cu picioarele pe p\m`nt. Proiectul, oreglementare clar\ [i coerent\, `n consens cu

legisla]ia european\ `n materie, fusese supusconsult\rii [i cov`r[itoarea majoritate a magis-tra]ilor se ar\tase favorabil\ ideii, nemul]umi]ic\ `n jurul lor c`teva putregaiuri murd\reau `n-treg sistemul. Se p\rea c\ un antibiotic extremde eficient avea menirea de a cur\]a organis-mul justi]iei. P`n\ `n acel moment tratamentulconstase exclusiv `n pilule inofensive, pentruc\ dispozi]iile ce reglementau r\spundereamaterial\ a magistra]ilor, adic\ art. 52 dinConstitu]ie sau normele din Legea nr.303/2004 privind statutul judec\torilor [iprocurorilor constituiau un cadru mult preageneral, vag [i inaplicabil.

~ntr-adev\r, justi]ia avea probleme serioasecu s\n\tatea [i deseori `i curgea s`nge din nas.Domnul Lex, cum era supranumit judele, ezitas\-[i spun\ deschis p\rerea, `ns\ era `ncredin-]at c\ se impunea urgent o desp\r]ire a apelor.Consiliul Superior al Magistraturii trebuia s\pun\ m`na pe bisturiu [i s\ `nl\ture puroiul [itoat\ carnea putred\ [i ur`t mirositoare din cor-pul justi]iei. Opera]ia presupunea riscuri [i ce-rea s\ se instituie unele garan]ii pentru a nu seexercita o presiune str\in\ [i inhibant\ asupraprofesioni[tilor actului de dreptate. O sabie alui Damocles deasupra capului fiec\rui magis-trat n-ar fi folosit la nimic. ~n rest, n-avea me-najamente fa]\ de otrepele care murd\reauimaginea Justi]iei (cu majuscul\) pentru c\acolo se afla [i o parte din sufletul lui. Nu erao simpl\ figur\ de stil, de peste dou\zeci deani tr\gea stresat la rame, opintindu-se s\-[i]in\ b\rcu]a pe linia de plutire [i s\ nu deviezede la un curs minim al echit\]ii.

Exista totu[i o fisur\ recent\ `n ambarca-]iunea lui [i putea s\ ia ap\. Privindu-[i intensmai t`n\ra coleg\, se sim]i `ncercat de puter-nice sentimente mistice. ~i p\rea un dar divin.Nu reu[ea totu[i s\ o perceap\ ca pe o fiin]\asexuat\ cobor`t\ din ceruri, o sf`nt\ la care s\te `nchini printre lum`n\ri aprinse [i arome det\m`ie, pentru c\ simpla apropiere `i `nnebu-nea testosteronii. Sau poate fata `nsemna ispitaDiavolului [i peste ani vreun pictor celebru vazugr\vi o icoan\ – Seduc]ia Sf`ntului Lex. Va-

rianta icoanei cu seduc]ia sf`ntului ilustra pedeplin flac\ra din sufletul lui, bucuria intens\[i pur\ cu care `[i suporta caznele pentru caremai t`rziu ar fi canonizat. G\sea o profund\voluptate `n starea lui de umilin]\ [i chinurilela care era supus zilnic i se p\reau adev\ratedelicii. Ne`ndr\znind s\-[i recunoasc\ supli-ciul, suferea `n t\cere, de[i n-avea dubii c\ fata`l cite[te pe deplin, dincolo de argumentele ju-ridice [i textele de lege pe care el le tot meli]a.

Domnul Lex `ncerca s\-[i tempereze imagi-na]ia [i s\ se debaraseze de g`nduri murdare.Poate chiar s\ fac\ haz pe seama aptitudinilorlui de seduc\tor tomnatic, vr\jeala asta pic\mai bine dec`t toate suspinele [i sf`[ierile pecare tipele oricum nu dau doi bani. Numai c\nu se sim]ea de nimic sigur. Cineva i-ar fi pu-tut ar\ta obrazul, ru[inic\, ru[inic\! Se price-pea de minune la `ntocmit rechizitorii despreb\nuieli [i vinov\]ii nedovedite, de ce nu s-af\cut procuror? Era el oare perfect? `[i repro[\cert`ndu-se singur. Numai cum `i curg baleledup\ mimoza asta [i, dac\ ar fi pus s\ aleag\`ntre fofoloanca ei [i o solu]ie corect\, cum[i-ar mai vinde sufletul, probabil. P`n\ unde arputea s\ reziste ispitei [i s\ nu calce pe drepta-te? Dac\, bun\oar\, Delia i-ar cere s\ achite uninfractor sau s\ condamne un individ f\r\ vin\ori s\ ia de pe talerul unei p\r]i pentru a punepe talerul celeilalte, acte [i fapte ce i s-au p\rutdintotdeauna abominabile [i de care s-a feritcu str\[nicie, cum ar proceda? Pentru c\ `n fa]alui ar fi o alt\ balan]\, `n care pe un taler i s-aroferi Delia sumar `mbr\cat\, `ntins\ lasciv peo sofa, o atrac]ie irezistibil\ pentru el, iar pecel\lalt s-ar g\si doar o idee abstract\ de drep-tate de care oricum nu po]i fi sigur vreodat\.Cump\ne[te, b\tr`ne jude sau domnule Sex-Lex, [i abia apoi ridic\ piatra, `[i spuse.

Numai c\ indiferent de solu]ia pronun]at\`n aceste condi]ii de judele Lex, r\m`ne discu-tabil dac\ vreo instan]\ din lume ar re]ine rea-ua-credin]\ (grava neglijen]\ nici nu putea filuat\ `n discu]ie), pentru a se pune problemar\spunderii pe care o reglementeaz\ proiectulde lege.

R\spunderea magistra]ilorBRIEFING

Despre ideea uneireconstruc]ii radicale a societ\]iiELENA POPA

Pentru cei care sus]in valorile democra-]iei, anumite caracteristici ale regimurilortotalitare tind s\ par\ inexplicabile. La pri-ma vedere, pare greu de `n]eles de ce o gu-vernare impus\ prin for]\ simte nevoia s\`nl\ture din principiu orice opozi]ie, chiardac\ aceasta nu ar reprezenta o amenin]arepropriu-zis\. De asemenea, interven]iile `nvia]a privat\ a indivizilor s`nt destul de difi-cil de evaluat din perspectiva consolid\riioric\rei forme de conducere (ca exponen]iai individualismului, ne-am putea `ntrebacine ar accepta de bun\ voie controlul asu-pra vie]ii private). ~n condi]iile `n care astfelde m\suri au fost comune majorit\]ii guver-n\rilor de tip totalitar, ne putem `ntreba careera func]ia lor [i, mai ales justificarea lor.

Analiza utopismului efectuat\ de KarlPopper ̀ n Societatea deschis\ [i du[manii eiscoate `n lumin\ c`teva dintre caracteristi-cile fundamentale ale regimurilor nedemo-cratice: „`ncercarea de a schimba societatea`n ansamblul ei, nel\s`nd nici o c\r\mid\ a-colo unde era“ [i „convingerea c\ trebuiemers p`n\ la r\d\cina r\ului social [i dac\vrem‚ s\ aducem lumea ̀ ntr-o stare c`t de c`tdecent\ (…) este neap\rat necesar\ eradica-rea complet\ a sistemului intransigent“ (p.221). Popper reune[te aceste tr\s\turi subnumele de „radicalism“, prin trimitere lasensul etimologic al cuv`ntului, de a mergep`n\ la r\d\cina lucrurilor.

~n acest context, ne putem explica de ceo guvernare care dore[te s\ impun\ un anu-mit ideal se preocup\ de „purificarea“ [i„transformarea“ cet\]enilor p`n\ [i `n exis-ten]a lor privat\. Crez`ndu-se `n posesiaunei solu]ii des\v`r[ite [i unice la probleme-le societ\]ii, sus]in\torii statului totalitarconsider\ c\ orice fel de oponen]i ai ideolo-giei oficiale trebuie `nl\tura]i de pe „caleagre[it\“. De asemenea, `n]elegem mai binede ce concepte precum „dreptul la opinie“sau „libertatea cuv`ntului“ s`nt at`t de str\i-ne de aceste forme de conducere. Individultrebuie s\ participe la programul radical deschimbare [i s\ nu se abat\ de la idealulimpus. Consecin]ele abord\rilor utopices`nt vizibile [i la cea mai sumar\ privire asu-pra istoriei. Putem merge `ns\ [i mai depar-te, o dat\ cu observa]iile g`nditorului invo-cat, ar\t`nd cu ce gre[esc din principiu ceicare aleg s\ sus]in\ utopismul.

F\r\ a lua `n considerare imposibilitateaefectiv\ de a cl\di o societate de la zero, tre-buie s\ observ\m eforturile pe care aceastale implic\. To]i indivizii afla]i sub influen]a„nefast\“ a vechii organiz\ri trebuie sacrifi-ca]i pentru un bine mai mare. ~ns\, dup\cum observ\ Popper, cerin]ele care ar trebuis\ justifice un astfel de „bine“ s`nt prea res-trictive pentru a putea fi `ndeplinite vreo-dat\. Un asemenea deziderat necesit\ „me-tode ra]ionale de a determina o dat\ pentrutotdeauna care este acest ideal“, c`t [i „mij-loacele optime pentru realizarea lui“ (p.217). E[ecul abord\rilor utopice arat\ c\astfel de mijloace n-au fost g\site niciodat\,iar din pluralitatea idealurilor [i dificultateade a discerne `ntre ele rezult\ absen]a uneimetode ra]ionale explicite.

Ce ar trebui s\ deducem din aceast\ crit-ic\ la adresa utopismului [i a regimurilor to-talitare? C\ trebuie s\ pornim `ntodeauna dela societate a[a cum este ea [i s\ `nl\tur\mgradual relele. Vis`nd la o construc]ie per-fect\ [i pur\ nu facem dec`t s\ ne `ndep\r-t\m de natura finit\ a omului [i, `n ciudaunor inten]ii nobile, poate, s\ producem maimult\ suferin]\ dec`t bun\stare.

Referin]ePopper, Karl, Societatea deschis\ [i du[manii ei,

vol. 1, Editura Humanitas, Bucure[ti, 2005.

17Poezie TIMPUL

mai 2009CMYK

CMYK

acesta nu este un titlu

acestea nu s`nt cuvintes`nteu `ntins\ de-a lungul venelor str\b\tut\ de ape tulburi care vor [terge ploile [i copiii roz-alba[tri de cret\ ai copiilor de s`nge [i os

aceasta nu este o m\rturisireestev\zul prelung albit [ov\itor al c`rti]elor care inund\ ora[ul cu miros p\m`ntiu-verzuide morm`nt

le vede eva [i nu tresaredin]ii i-au crescut ca ni[te stalactite p`n\ deasupra inimiia[teapt\`n rondul num\rul trei `nchiriat de la prim\rie[i-a plantat singur\ meri

viseaz\ cuvinte coapte cuib\rite de albinepe care s\ le v`nd\ prim\vara`n pie]e rotunde cu statui

acesta nu este un epilogesteo inim\ plin\ cu eve trase la indigo`nalte triste cu animale negre `n bra]ea[tept`nd

drumul spre gr\dina bunicii

c`nd mi-am amintit c\ s-a ofilit p`n\ [i verdele din goblenurilebuniciimi-am luat nasturii creioanele colorate nisipul [i am plecat `mi b\tea soarele apusului drept `n ochi m-am trezit `n\untrucredeam c\ am ajuns de[i era prea devreme prea u[or prea naiv(mereu r\t\ceam drumul nu [tiam s\ num\r invers)`n\untru oamenii `n frac acaparaser\ mesele [i m\ priveausfid\torau vrut s\-mi explice regulile expiratului corect dar eu nu [tiam s\ m\ joc [i i-am rugat s\-mi spun\ o poveste cu ni[te pitici f\r\ Alb\-ca-Z\pada doar cu pitici cu mama lor cu o soart\ vitreg\ [i cu un prin] paralizat

deodat\

fe]ele lor au devenit osoase spatele le-a crescut `n scauneg\urile de pe umeri s-au ad`ncit mi-au spus c\ nu le plac pove[tile c\ miros a iarn\ `n jurulbraduluiapoi nu [tiu ce s-a `nt`mplatau a]intit asupra mea priviri de molusc\ [i r`njet de be]ivm-am speriat recunosc am v\zut c\ erau descul]i [i c\ aveau un fel straniu de a valsa cu degetele `ng`n`nd c`ntece de leag\n

brusc de sub mesele de fier au ie[it ni[te ]ipete inegale m\ a[teptam s\-i strige tat\ pe oamenii `n frac dar s-au `mbulzit`n mine

de aici nu se mai vedea soarele m-am speriat iar\[i am dus m`na la buzunar nisipul era acoloi-am tras de m`nec\ s\-mi arate nordulnu [tiau s\ citeasc\ se f\cea din ce `n ce mai `ntuneric numai zarurile pe care le rodeau r\m`neau albe

era un miros greu care-mi `mpingea privirea spre geam am ie[it pe acoperi[ aici se construiau ziduri de ap\rare m\ mul]umeam c\ m\ aflam iar\[i sub cer

se mai auzeau `nc\ oamenii `n frac juc`nd table [i pocnindu-[i via]a `ntre zaruri

nu mai era lumin\ c`nd mi-am dat seama c\ nu g\sisem nici gr\dina bunicii [i nici m\car o mare s\-i las nisipul acesta ce repede se schimb\ locurile [i oamenii mi-am zis p`n\ s\ apuci s\ te legi la [ireturi [i s\ o iei la fug\ se face noapte

***

locul datab\t\ile inimii

Drag\ Anaid,s`nt bine doar c\ respir mai `ncet `n fiecare diminea]\ [i m\trezesc speriat\ s\ nu fi pierdut ceva o [uvi]\ mai `nnegrit\ azi sau nuan]eleinegale din voce [tii mi se pare trist\ parc\ ]i-am zisnu te `ngrijora s`nt bine inima mi s-a dilatat enorm `n ultimultimpdar nu o s\ plec la vreo sta]iune balnear\ unde soarele apunedevreme stai lini[tit\nu [tiu ce are poate [tii tu de-aia scriu sau nu `]i scriu ca s\ [tii c\ e[ti bine ]i-am ascultat g`ndurile [i le-am`nregistrat pe toate pe pl\ci vechi de magnetofon s\ le ascult doar eue `n regul\ po]i s\ te destinzi acolo s\-]i termini cocktailul [ifotografiile s\ iei suveniruri dar te rog s\ nu-mi aduci nimic am alergie la lucrurile asteas`nt bine ]i-am mai zis nu te `ngrijora sau f\-o `ntr-o sear\pentru minenu dac\ m\ calc\ ma[ina sau g`ndurile sau dac\ `mi pocne[tebalonul \sta `n form\ de inim\ ci a[a,pur [i simpludac\ vrei dac\ nu, toate bunevorbim c`nd ajungi `napoi sau c`nd ajung eu tot o s\ ]ip p`n\scap de imaginile astea s\ [tii`n rest s`nt bine mor `n ritm de vals cu bra]ele deschise c\tre soare,

Naidaps: `nva]\-m\ pe dinafar\ miercuri

revela]ia verbului a fi

eu s`nt o m\nu[\ `n care se uit\ copiii crez`nd c\ se-adun\ mor]ii acolo s\ stea la taclale – o jum\tate de na[tere url`ndlumin\ pe care o vezi cu v`rful degetelor

s`nt oamenii transparen]i pe care nu i-am `nt`lnit niciodat\t\cerea lor rostogolit\ prin zile m\runteindiferen]asc`ncetul urletul dorul de cuvintele limbii mele

s`nt toate cuvintele pe care le-am spus sau de care am r\mas datoarefuriile t\cute sf`[iind oase de cret\ calmulca o frunz\ de nuc mestecat\ `n grab\ euam forma timpului pierdut `ntre ghe]uri subpolare

s`nt g`ndurile cu care ucid fluturi – resemnarea zb\t`ndu-se la fiecare b\taie de inim\neputin]a refuzul oamenii la care ]in [i pe care-i alung c`teodat\ cu pietretoamnele `n care nu scriu – pr\bu[iri t\cute `ng\duin]ele stranii [i verile `n care am dreptul la t\cere

dungi fluide `ntre dorin]ele mele [i-ale voastre – imaginea macilor ar[i plutind pe ape vii ape moarte

cu m`inile la t`mple `ncerc s\-n]eleg moartea din gre[eal\ sau din mil\ – [i toate astea f\r\ verbul a fi

(anti)camer\ cu nebuni(sau cuvinte pentru surdo-mu]i)

`mi amintesc perfect sentimentelecare `ncercau s\ se ca]ere pe ziduric`nd ai mei urlau c\ ,,e inunda]ie“ [i c\ `n sf`r[it ,, o s\ ne mut\m ’’

probabil se g`ndeau la etajul unu dar erau at`tea schele [i m\run]i[uri [i planuri de c\rat plus c\ noi nu eram obi[nui]i cu sc\rile [i nu v\zusem niciodat\ liftul pentru c\ el merge numai `n sus cum ceasul merge numai `nainte

ne obi[nuisem s\ nu vin\ altcineva dec`t [obolanii pe care ajunsesem s\-i cunoa[tem prea bine[tiam c`nd le e sete [i cum `[i rotesc ochii `n cap

atunci c`nd s`nt furio[i cu toate astea nu ne pl\ceau [obolanii(de[i ei se ata[aser\ de noi ne rodeau unghiile `n fiecaresear\)to]i a[teptau inunda]ia sau vreun cutremur extraordinar care s\ ne dea afar\ de aici

nu dormeam niciodat\ cu storurile l\sate soarele nu ne deranja iarna era ceva mai greu ne `nghe]a apa `n jurul inimii [i trebuia s\ st\m nemi[ca]i a[tept`nd vara ca nu cumvaghea]as\ ne str\pung\ pieptul [i (Doamne fere[te )s\ d\m peste altceva `n rest era oarecum bine se vorbea pu]in [i `n\bu[it se trasa `n fiecare zi o linie cu creta ca s\ ne delimit\mg`ndurile

eu m\ obi[nuisem s\-mi imaginez `n fiecare sear\ luna cu tot felul de bucles\ beau ceaiul ne`ndulcit din palme-c\u[s\ nu primesc niciodat\ cuvinte pentru c\ po[ta[ul suferea de hidrofobie s\ nu m\ sprijin de ]evile de deasupra care ]ineau loculceruluim\ g`ndeam c\ e bine totu[i c\ se mai poate urca mai r\u de cei de sus ei nu mai au unde s\ se duc\(nu cred c\ s-ar g`ndi s\ ne fac\ o vizit\ din buc\]i de zmeevechi)

a[teptam pe podul `ngropat `n ap\ unde oamenii se izbeau cu inima credeau c\ e loc de tortur\ pentru mine nu era`mi mestecam `n t\cere g`ndurile a[teptam

nu vorbeam cu nimeni a[teptam [tiam c\ `ntr-un anumit secol nu prea `ndep\rtat vor b\ga curent electric [i la subsol [i poate cine [tie vor inventa ei ni[te ochelari s\ poat\ vedea r\s\ritul to]ideodat\

am sim]it forfot\ [i nelini[te printre oamenii b\l]ii acesteia [i a[ fi putut `ntreba ce se `nt`mpl\ [i mi s-ar fi r\spuns poate dac\ n-ar fi [tiut c\ s`nt surd\am v\zut c\ voiau s\ se mute `[i umpluser\ buzunarele cu ap\ `[i puseser\ p\l\riile pe cap (poate `[i imaginau c\ cerul le va face b\t\turi)`[i luaser\ scaunele [i `i vedeam cum trec prin fa]a mea [chiop\t`nd unul dup\ altul (ca [i cum mie mi-ar fi trecut prin cap s\-i num\r)m\ `ntrebam cine a murit am `nceput s\ ]ip au bolborosit c\ pentru a te muta trebuie s\ moar\ cel de la etajul unu sau doi etc [i se duc s\ a[tepte la u[\ mi s-a f\cut mil\ fric\ frig noapte i-am l\sat s\ plecep`n\ la urm\ nu a murit nimeni nu au disp\rut nici ei dac\ s-au `ntors m\ g`ndeam eu c\ trebuie s\ se dea un semn ca s\ te mu]i nu a[a tam-nisam te `mbulze[ti `ntre g`ndurile omului nu a[a se face dar `n fine ei nu [tiau eu nu le-am z`mbit c`nd au revenit am continuat s\ trasez linii cu creta poate desenam o gam\ nu [tiu `n orice caz cineva trebuia s\ seocupe[i de arta surdo-mu]ilor

,,aici nu e o `nchisoare po]i pleca oric`nd dore[ti problema e c\ nu se g\sesc locuri [i undeva trebuie s\ stai p\m`ntul nu suport\ dec`t morminte [i cerul dec`t lumin\iar noi nu s`ntem gata niciodat\ nu s`ntem

gata s\ plec\m de acas\ la urma urmei nu e chiar at`t de r\u jos se poate vedea iarba cum cre[te [i poate izvoarele cum `[i fac drum ca s\izbucneasc\la fel ca lacrimilep\cat numai c\ nu distingem culorile [i nu auzim dec`t fo[nete brutale fo[nete iar au `nceput palpita]iile iar se vor c\]\ra resentimentele pe pere]i iar voi ]ipa `n seara asta printre p\pu[ile de sticl\ p`n\ c`nd `mi va r\gu[i s`ngele `n vene“

acesta nu este un titlu

www.euroartiasi.ro

DIANA-LORENA }UGUI

(18 ani)Premiul revistei

TIMPUL [i Premiul I (lasec]iunea poezie) la Fes-tivalul na]ional de litera-tur\ „Eusebiu Camilar –Magda Isanos“, Edi]ia aXIV-a, Ude[ti, Suceava(1-2 mai 2009)

N\scut\ la 15 martie 1991, la Bra[ov. Este elev\ laColegiul Na]ional ,,Ion Maiorescu“ din Giurgiu. Public\`n revista liceului, ,,Litere“, particip\ la diverse concursuriliterare, tabere de crea]ie (premiul al II-lea `n cadrultaberei na]ionale de crea]ie literar\ Bisoca, 2008).

Est-VestTIMPUL18

mai 2009

MIHAELA GLIGOR

„Replica sinelui creat\ ca via]\ [iform\ se va duce, l\s`nd `n urm\-i iluzia

luminii [i a umbrelor...“.(Rabindranath Tagore)

V\zut\ la televizor, `n documentarele BBCsau `n cele difuzate pe Discovery Channel,Travel & Living sau orice alt program,Calcutta `]i las\ senza]ia c\ e ireal\. S-ar p\reac\ e foarte u[or s\ ajungi de la Howrah Bridgela Tallygunje sau de la Kalighat la EdenGardens. ~ntr-o or\, c`t ]ine un documentarbun, apuci s\ vezi unele dintre cele mai fru-moase locuri ale Calcuttei, `nve]i c`te cevadespre buc\t\ria bengalez\, despre cultura [ivalorile date, de-a lungul vremii, de aceast\metropol\, despre religiile care convie]uiescaici `n pace [i r\m`i cu impresia c\ [tii cam totce e de [tiut despre fosta „perl\ a coroanei bri-tanice“. ~ns\…, cum bine spunea un sloganTV de acum c`]iva ani, „Via]a bate filmul!“.

Calcutta are mii de chipuri, mii de culori;milioane de suflete `[i duc via]a sub cerul ei[i-n fiecare dintre ele se ascunde o lume `n-treag\: g`nduri, sentimente, credin]e, vise,idealuri [i, dincolo de toate, realitatea de aici.Cei care locuiesc aici, permanent sau doarpentru un timp, s-au obi[nuit cu ora[ul. Via]ase scurge aici la fel ca `n orice col] al lumii.~ns\, spre deosebire de alte locuri, o or\ `nCalcutta nu `nseamn\ nimic. Aici timpul nuexist\. Dac\ te gr\be[ti undeva…, mai bine uit\.~n Calcutta mi-am adus aminte de maxima`nv\]at\ cu ani `n urm\, Festina lente, [i nu ezi `n care s\ nu o repet de c`teva ori.

Ca s\ ajungi dintr-un cap\t `n altul al ora-[ului ai nevoie de o zi `ntreag\. Pe l`ng\ faptulc\ e imens, e sufocat de un trafic sc\pat de subcontrol. {i apoi, chiar dac\ ai o ]int\ dinaintestabilit\, pe drum descoperi alte c`teva zeci delocuri [i lucruri interesante [i e musai s\ te a-ba]i din drum s\ le vezi. Cine [tie c`nd vei maiavea ocazia s\ te afli `n preajma lor… Dincolode Park Street [i de Indian Museum, dac\ mergitot `nainte pe Jawaharlal Nehru Road, ajungi`n Esplanade. E poate cea mai efervescent\zon\ a Calcuttei moderne, cea mai multicul-tural\ [i mai diversificat\ din punctul de ve-dere al credin]elor religioase. Tipu SultanShahi Masjid [i Sacred Heart Church se afl\pe aceea[i strad\, la foarte mic\ distan]\ unade cealalt\. Din curtea larg\ a moscheii po]iauzi clopotele bisericii. Pe bucata de trotuardintre moschee [i biseric\ `nt`lne[ti minunatemini-temple hinduse, a[ezate la umbra copa-cilor. Musulmanii ce se odihnesc la orele a-miezii `n curte `i salut\ pe str\inii ce trec pra-gul loca[ului. ~n fa]a moscheii, hindu[i [i mu-sulmani, cre[tini [i sikh `[i etaleaz\ produsele.Po]i g\si aici tot ce dore[ti, de la marf\ adus\din China, la cea autohton\ sau occidental\.Totul se negociaz\, astfel `nc`t clientul s\ fiemul]umit, iar negustorul s\-[i poat\ vindemarfa cu un oarecare profit.

Zona Esplanade pare a se afla la r\scruce devremuri, cl\dirile construite de englezi `nve-cin`ndu-se cu ansamblurile moderne. Cl\direaMinisterului Ap\r\rii al Bengalului de Vest a-duce cu Ateneul Rom=n. ~n fa]a ei, `ntr-un cortpeticit, o familie s\rac\ `[i duce via]a de pe ozi pe alta, din mila trec\torilor. Astfel de ima-gini s`nt ceva obi[nuit. Nu este deloc ciudat s\vezi magazine `n stil occidental, cu dot\ri din-tre cele mai moderne, cum la noi nu s`nt [i laintrarea magazinului, `ntr-o barac\ improviza-t\, o femeie ce preg\te[te ceaiul sau tot felulde alte gust\ri specific bengaleze.

***

Unic\ `n diversitatea religioas\ a Calcutteieste ceremonia hindus\ a c\s\toriei. Perfec]iu-nea detaliului, reinstaurarea tradi]iilor antice,pentru c`teva ore, opulen]a costumelor miri-lor, ceremonia focului [i toate celelalte mo-mente ale unei astfel de s\rb\tori `]i dau senti-mentul c\ participi la transmiterea unui secret.~n fapt, toat\ ceremonia este una ini]iatic\, mi-rii p\[ind `mpreun\ `ntr-o nou\ etap\ a vie]ii.

Aproape de Golpark [i de Dakuria Lake seafl\ un minunat templu budist, al c\ui prag etrecut de zeci de oameni zilnic. Budi[ti, hin-du[i, cre[tini sau de alt\ religie vin aici s\ `n-ve]e despre diversitatea credin]elor [i despreunitatea uman\. La fel se `nt`mpl\ [i `n alteloca[e de cult. ~n Catedrala Saint Paul am `n-t`lnit o mul]ime de musulmani, iar `n Bisericaortodox\ greceasc\, aflat\ peste drum de Tem-plul dedicat zei]ei Kali, am g\sit laolalt\, `nVinerea Mare, cre[tini [i hindu[i. DakshineshwarTemple, unul dintre cele mai frumoase templedin Bengal, e vizitat zilnic de mii de oameni.Calcutta g\zduie[te, de asemenea, o impor-tant\ comunitate evreiasc\ [i o comunitatesikh. Secretul convie]uirii pa[nice a tuturor a-cestor oameni apar]in`nd unor religii at`t dediferite este toleran]a [i respectul pentru cel\-lalt, indiferent de culoarea sau de religia lui.~n pu]ine locuri din lume `nt`lne[ti aceast\ di-versitate religioas\ [i, `n acela[i timp, aceast\unitate [i fraternitate uman\.

~n Calcutta, cel\lalt e numit dada (frate)sau didi (sor\). V`nz\torul de fructe, un hin-dus, `mi z`mbe[te de c`te ori m\ vede [i `mispune didi. La fel `mi spune [i b\iatul de la

care cump\r lapte [i p`ine, un musulman. Cutoate c\ diferen]ele dintre oameni s`nt `n Indiaat`t de vizibile, un simplu cuv`nt, didi (saudada) ne face pe to]i egali. Didi s`nt [i eu, ro-m=nca venit\ aici s\ `nv\] despre Tagore, didie [i femeia musulman\ acoperit\ cu burka ce-ilas\ la vedere doar ochii, didi e [i m\icu]a ce

p\ze[te morm`ntul Maicii Tereza, dar [i feme-ia care vinde ceai la col] de strad\.

~n cimitirul englezesc din Park Street, `]idai seama c`t de efemer\ e prezen]a noastr\aici, `n aceast\ lume. Aici s`nt `nmorm`nta]ioameni „mari“, care au jucat un rol important`n istorie. ~ns\, `n fa]a mor]ii, cu toat\ m\re]ialor, Sahibii veni]i s\ cucereasc\ lumea [i s\r-manii sudhras, care nu `ndr\zneau s\-i pri-veasc\ `n ochi, s`nt egali. {i ce mai conteaz\c\ trupul a fost ars [i cenu[a `mpr\[tiat\ `n celepatru z\ri sau c\ r\m\[i]ele au fost depuse `nmausolee impresionante?

La loc de cinste `n cimitir st\ mausoleul ri-dicat `n memoria lui William Jones, cel care afondat, `n 1784, The Asiatic Society. A fostunul dintre pu]inii „cuceritori“ capabil s\ `n]e-leag\ India [i s\ lase `n urma sa ceva ce se ve-de [i azi: accesul la cultur\, prin care o civili-za]ie supravie]uie[te peste timp. La The Asia-tic Society s`nt p\strate unele dintre cele maivechi manuscrise [i unele dintre cele mai rarec\r]i din lume. Pergamentele s`nt restaurate cugrij\, astfel `nc`t [i genera]iile viitoare s\ poat\`nv\]a despre minunata poveste a Indiei. ~nBiblioteca societ\]ii, c`]iva hindu[i, un sikh,musulmani [i cre[tini respir\ acela[i aer fier-binte, sufocant, `nc\rcat cu mirosul greu alnaftalinei (folosit\ aici pentru conservareac\r]ilor vechi). Stau `mpreun\ [i rezist\, dedragul culturii. Diferen]ele religioase sau cu-loarea pielii nu mai conteaz\. To]i s`nt aici s\`[i `nsu[easc\ o parte din `n]elepciunea Indiei.

***

Anul nou bengalez, s\rb\torit pe 15 aprilie, afost un nou prilej de a vedea unitatea mani-festat\ `n diversitatea etnic\ [i religioas\ aCalcuttei. ~nc\ de diminea]\ au r\sunat de pestetot rabindrasangit, c`ntecele lui RabindranathTagore. Alegere cum nu se poate mai potri-vit\, mai ales c\ Tagore `nsu[i [i-a descris pro-pria-i familie ca fiind produsul confluen]ei atrei culturi: hindus\, musulman\ [i britanic\.{i dac\ vizitezi Jorasanko Thakurbari, casa `ncare s-a n\scut [i `n care a murit Rabindranath,`]i dai seama c\ aceast\ confluen]\ a jucatrolul destinului [i a dus la na[terea unei opereremarcabile.

Calcutta `nsumeaz\ `n ea toate lumile posi-bile, toate universurile spirituale, toate bucu-riile [i suferin]ele lumii… Nu-]i ajunge o via]\s\ o cuno[ti. S`nt momente `n care te sim]i oparte a ei [i s`nt momente c`nd o ur\[ti.

Calcutta, 30 aprilie 2009

Scrisori din Calcutta (III) Unitate `n diversitate

Templu budist in Calcutta

Dakshineshwar Temple

www.euroartiasi.ro

19Accente TIMPUL

mai 2009

CODRU} CONSTANTINESCU

Tat\l meu o cunoscuse pe Ildiko `n urmaunui schimb de scrisori, prin anii ’70. Chiarpl\nuise s\-i fac\ o vizit\ cu singurul mijlocde transport pe care-l poseda atunci, o stra[ni-c\ biciclet\ semicursier\ de fabrica]ie ceho-slovac\, `ns\, atunci c`nd s-a dus la sediulMili]iei din micul meu ora[ colinar, a trezitsuspiciuni. A fost `ntrebat cu ce mijloc detransport are de g`nd s\ `ntreprind\ c\l\toriac\tre ]ara vecin\ [i pretin\. „Cum cu bicicleta?Nu se poate.“ Bicicleta era neconven]ional\,nu se cadra cu ordinea socialist\ de stat, nuera `nregistrat\, nu avea pl\cu]e de `nmatricu-lare [i, `n plus, avea o mobilitate [i o capacita-te de a disp\rea care deranjau organele de stat.„Cu bicicleta nu se poate merge de aici `nRepublica Popular\ Ungaria, [i cu asta basta!Ce imagine poa’ s\-[i fac\ \ia despre socialis-mul rom=n“! Astfel s-a dus pe apa s`mbetei`ncercarea de a stabili un prim contact. Cores-ponden]a a continuat sporadic, p`n\ c`nd uita-rea [i treburile vie]ii au adus o binemeritat\pauz\ de dou\ decenii. Care a fost `ntrerupt\brutal de revolu]ia din decembrie 1989. ~n pri-mele s\pt\m`ni din ianuarie, tat\l meu a primito scrisoare de la aceea[i Ildiko, acum c\s\to-rit\, cu doi copii, care `l anun]a c\-i pusese lapo[t\ un pachet de zece kilograme, cu diverseproduse. Rom=nia `nc\ se afla `n lumina re-flectoarelor interna]ionale, care insistau asu-pra greut\]ilor `ndurate de poporul rom=n. E-vident, nu am primit niciodat\ acel pachet,cine [tie `n m`inile c\rui [efule] de po[t\ sauvame[ rom=n o fi ajuns. S\ fie primit! Pu]in dela Ildiko, mai mult de la Dumnezeu! Cores-ponden]a s-a re`nnodat [i cum, pe acea vreme,eram cotropit de o pasiune filatelic\ r\mas\ depe vremea ~mpu[catului, `i trimiteam feti]eilui Ildiko serii de timbre, pe care le aveam `ndublu exemplar. Eram generos, c\ci aveamdestule timbre din vremea vechiului regim pecare le detestam [i care nu se comparau calita-tiv cu explozia de culori a celor din ]\rile exo-tice (probabil ]\ri fr\]e[ti).

Tata a avut totu[i curaj s\ organizeze expe-di]ia maghiar\ la numai cinci luni de la ur`teleevenimente din martie 1990, din T`rgu Mure[.Cred c\ teama c\ vom fi recunoscu]i ca ro-m=ni [i-a pus amprenta pe acele zece zile.Maghiarii, credeam noi, trebuie s\-i fi ur`t perom=ni, at`t pentru c\ le-am luat Ardealul nos-tru, dar [i pentru cafteala din martie. C`nd co-lo, `n mod ciudat [i inexplicabil, nimeni nu s-auitat ur`t la noi, ma[ina nu ne-a fost vandali-zat\, parbrizul a fost cru]at, iar oamenii s-aupurtat mai mult dec`t amabil. Nu pot [ti cucertitudine dac\ acest fapt se `nt`mpla doarpentru c\ b\nuiau c\ tat\l meu ar fi [i el ma-ghiar, chiar dac\ din Transilvania, unul de-allor, sau pentru c\ pur [i simplu nu le p\sa [i nuaveau nimic `mpotriva noastr\. E drept, privi-rile lor erau `ndreptate c\tre Vest [i nu c\tresubdezvoltata noastr\ patrie.

Prima escal\ am f\cut-o la m\tu[a mea dinT`rgu-Mure[, iar cea de a doua la Oradea, un-de am fost `nt`mpina]i de unchiul Dan, vesel[i plin de energie. Cu ochii dilata]i, la un pa-har de vin, cei mari, unul de suc pentru mine,ne-a povestit cum era dincolo. Debitul lui ver-bal, chiar dac\ purt`nd urmele accentului spe-cific zonei, contrasta puternic cu felul domolde a vorbi al ardelenilor. Deja fusese de cinci– [ase ori `n Ungaria, pe la Budapesta, [i de

alte nenum\rate ori prin or\[elele din apropie-rea grani]ei, de unde, `l b\nuiesc, f\cea un mictrafic de frontier\ care-i permitea s\-[i com-pleteze salariul distrus de infla]ia galopant\.F\r\ prejudec\]i [i f\r\ s\ ]in\ cont c\ eram [ieu prin preajm\, unchiul Dan aminti de tine-rele unguroaice, blonde, cu ochii verzi, carevara se plimbau pe str\zile Budapestei, pur-t`nd ni[te minijupe „uite, a[a de scurte, de l\]i-mea unei curele mai groase, nu ai cum s\ nu`ntorci capul dup\ ele, au picioare faine r\u“.

Grani]a am trecut-o dup\ dou\ ore de a[tep-tare. Or\[elul Kisújszállás se afla pe [oseaua(`nc\ nu era autostrad\) care lega Debre]in-ulde Budapesta, dar la care se ajungea [i de lagrani]a rom=no-maghiar\. P`n\ s\ ajungem `nacest or\[el cu nume imposibil, am fost nevo-i]i s\ tragem pe dreapta, o coloan\ de camioa-ne grele dep\[indu-ne `ntr-o vitez\ molcom\.Am c\scat ochii, pentru c\ literele de `nmatri-culare [i de pe huse nu erau deloc `n alfabetullatin pe care-l folosesc chiar [i cuvintele ma-ghiare impracticabile. Era vorba despre o co-loan\ a Armatei Ro[ii care (`nc\) sta]iona le-ne[\ `n Ungaria. Kisújszállás era un or\[el ca-re nu p\rea deloc diferit fa]\ de cele transilv\-nene, aceea[i pia]\ mare `n centru, acelea[icl\diri cu un etaj sau dou\, m\rginit c\tre peri-ferii de c`teva discrete cartiere de blocuri. Darce blocuri, unde erau turnurile noastre de zeceetaje, unde se ascundeau zecile de tone de be-ton?! Blocurile din or\[el aveau doar trei etaje(nici m\car patru) [i nu erau nici pe departe`ngr\m\dite unul `n altul, plec`ndu-se probabilde la considerentul c\ e pust\ pentru to]i, spredeosebire de completa noastr\ lips\ de p\m`ntstr\mo[esc, ce determina str`ngerea blocurilor`n p`lcuri-p`lcuri. Concentra]i, b\ie]i, concen-tra]i… Urm\torul [oc imobiliar l-am avut in-tr`nd `n apartamentul gazdei noastre maghia-re, unul de trei camere care, probabil, era du-blu ca suprafa]\ fa]\ de cel `n care tr\im `n]ar\. Ildiko a fost surprins\ de fe]ele noastreciudate, `n ciuda faptului c\ tata o anun]aseprin telefon de sosire.

Unul dintre prietenii familiei care ne-ag\zduit a organizat un picnick simpatic, la focde tab\r\, `ntr-una dintre serile c\lduroase alepustei maghiare. Bariera lingvistic\ ce m\ se-para doar pe mine de restul adul]ilor sau co-piilor, care `ncercau timid s\ intre `n vorb\ cumine, m-a `mpiedicat s\ `n]eleg ceea ce se dis-cuta cu aprindere de c\tre adul]i `n jurul fo-cului, `n mijlocul c\ruia trona o oal\ imens\,`n care se fierbeau ni[te paste `ntr-un sos ciu-dat. Dup\ o jum\tate de or\, masa a fost servi-t\, iar eu mi-am primit castronul plin ochi cuni[te macaroane ciudat `mb`rligate, care `no-tau `ntr-un sos ro[u. Am a[teptat c`teva minutes\ se mai r\ceasc\, ba chiar am suflat, eramcurios de gustul lor, c\ci mirosul m\ fermeca-se. Arsura mi-a str\b\tut cerul palatin, mi-ap`rjolit faringele [i esofagul, pentru a poposi`n stomac. Lacrimile m-au `mpiedicat pentrumoment s\ mai v\d fl\c\rile focului de lemne,pe jum\tate consumat. Am cerut rapid ceva deb\ut, iar paharul de suc verde, de kiwi sinte-tic, a mai atenuat [ocul. ~ns\ nu m-am dat b\-tut. Arsura era pl\cut\, `]i crea dependen]\. Nu`n]elegeam cum to]i ceilal]i meseni `nfulecaucu poft\ po]iunea magic\ pe care, e drept, odomoleau cu sorbituri zdravene din sticlele debere. Gazda m-a privit [i mi-a f\cut cu ochiul,iar eu am `ncercat s\-i z`mbesc, trebuia s\ do-vedesc c\ s`nt mare.

So]ul lui Ildiko, István, era mecanic la osocietate de stat, unde lucra opt ore, pentru caseara [i `n timpul zilelor de s`mb\t\ s\ mun-ceasc\ [i la un atelier privat. B\rbosul Janosera [i sculptor [i-[i comercializa operele de art\prin galerii [i alte expozi]ii, deseori plec`nd cuele `n Austria vecin\ [i prieten\. ~n general,aproape toat\ lumea p\rea preocupat\ s\ mun-ceasc\ [i altceva dec`t simpla slujba oferit\(`nc\) de statul maghiar. Care `nc\ de atunci

era puternic `ndatorat pe plan extern, fapt cep\rea s\ nu deranjeze pe nimeni; doar noi,simpli barbari [i bine `ndopa]i cu propagandaceau[ist\, m`ndri peste poate de [tergerea da-toriilor externe, `i `ntrebam naivi „dar ce fa-ce]i cu datoria voastr\ de zeci de miliarde dedolari?“. Iar ei r\spundeau impasibili – „p\i ces\ facem, nu au de g`nd vesticii s\ vin\ s\-miia Skoda am\r`t\ sau petecul de p\m`nt“. Ana-liz`nd mai t`rziu toate acestea, mi-am dat sea-ma c\ noi c\utam cu disperare un argumentcare s\ ne salveze onoarea, c\ci noi nu aveamnimic din ceea ce p\rea normalitatea maghia-r\ a anului 1990. Magazinele noastre erau `ncontinuare aproape goale, str\zile pline cugropi. „Craterele“ din asfalt s`nt o constant\,dar `n 1990 infrastructura rutier\ din Rom=niaera mult mai deficitar\ dec`t cea de acum, au-tostr\zile aproape inexistente, centrele istori-ce ale celor mai multe ora[e distruse [i acope-rite cu mii [i mii de blocuri. Dar puteam fim`ndri de ceva: na]ia noastr\ geto-dac\ nu a-vea datorii `n str\in\tate. Puteam face oriceprostii voiam, nu eram datori nim\nui, eramde capul nostru, `n sf`r[it liberi. {i le-am f\cut!

Ne-am continuat aventura c\tre Budapesta,unde eram a[tepta]i de c\tre István bacs, unvecin [i prieten din copil\rie al bunicii meledin Reghin, care plecase din Ardeal cu multtimp `n urm\. Am avut reale dificult\]i `n aajunge `n cartierul `n care locuia István bacs,am f\cut ocolul ora[ului, dar dup\ dou\ ore [ijum\tate de c\ut\ri, `nlesnite masiv de bunacunoa[tere a limbii maghiare de c\tre tat\lmeu, am reu[it s\ sun\m la soneria din drep-tul unei u[i masive a imobilului, construit cusiguran]\ `naintea eroicului regim comunistmaghiar, care, evident, dup\ 1956 nu preamai avea curajul s\ rad\ centre istorice, statuisau s\ sistematizeze sate, spre deosebire dealte republici popular-socialiste, p\str`nd cuperseveren]\ [i inteligen]\ un low profile me-nit a salva aparen]ele. C\ci `n Ungaria anului1990 am observat, chiar dac\ prin ochii unuicopil, diferen]a dintre o ]ar\ distrus\ de uncomunism de extrac]ie stalinist\ paranoic\ [io ]ar\ care-[i p\strase multe dintre fundamen-tele ei tradi]ionale, de la arhitectura ora[elorp`n\ la decen]a acceptabil\ a televiziunilor.Iar Ungaria nu avea Carpa]i, pentru ca luiJános Kádár s\-i vin\ ideea de a se proclamageniul acestor mun]i. Fusese suficient de ridi-col amiralul f\r\ flot\.

P\rin]ii au fost prev\z\tori [i, av`nd o lung\experien]\ de particip\ri la excursii socialisteorganizate prin ONT `n Uniunea Sovietic\ `ncare, la dus, `[i umpleau valizele cu zece pe-rechi de pantofi [i adida[i, costume de haine,fe]e de mas\, pahare de cristal si sticle devodk\, spirt [i rachiu sau orice altceva mai

puteau cump\ra din mizerul comer] socialist,pentru a se `ntoarce cu minunate pachete degum\ cu gust de zmeur\, s\bii [i scuturi ro[iidin plastic, camioane, [i chiar ghiozdane mul-ticolore pentru [coal\, au `ndesat `n miculOltcit cafeniu, pe l`ng\ bagajele noastre per-sonale, diverse m\rfuri u[or vandabile: fe]ede mas\ (`n continuare), tac`muri de inox,lenjerie de pat. Chiar `n apartamentul luiIldiko a avut loc prima expozi]ie cu v`nzare,Ildiko [i prietenii ei av`nd prioritate. ~mi egreu s\ `n]eleg dac\ ea [i cei care au mai vizi-tat-o au cump\rat din mil\ sau din necesitate,nici nu mai conteaz\, cert este c\ ai mei auf\cut rost de o frumoas\ sum\ de forin]i, cucare imediat am fost `mbr\cat [i `nc\l]at cuprima mea pereche de adida[i vestici.

Am vizitat Budapesta, podul cu lan]uri,bastionul pescarilor, catedrala construit\ deMatei Corvin, regele rom=n al Ungariei, mo-tiv de mare m`ndrie, cheile Dun\rii, platouldin jurul cl\dirii Parlamentului, totul p\rea c\dateaz\ exact de atunci c`nd fuseser\ construit,ca [i cum nici un al doilea r\zboi mondial nutrecuse pe acolo r\v\[ind [i distrug`nd jum\-tate din ora[. Spre deosebire de Bucure[ti, carea sc\pat `n mare m\sur\ de devast\rile celuide al doilea r\zboi mondial, dar s-a ales cu ju-m\tate din ora[ demolat nu de bombe [i obu-ze, ci de planurile m\re]e ale lui Ceau[escu,Budapesta, distrus\ `n iarna lui 1944/45, afost ref\cut\. Hot\r`t lucru, Budapesta p\reachiar atunci o capital\ european\. Din acelmoment, de fiecare dat\ c`nd vreun star rockamerican sau vreo vedet\ de cinema confun-da Bucure[tiul cu Budapesta, m-am sim]itm`ndru, doar furam identitatea unui ora[ mi-nunat, ca atunci c`nd fratele de la ]ar\ esteconfundat cu prim-ministrul ]\rii.

Prima `ntoarcere `n patrie mi-a dezv\luitadev\rata ei semnifica]ie. ~nc\ de atunci, din1990. ~ntoarcerea pute. Atunci mirosea la pro-priu, c\ci imediat dup\ trecerea prin punctulvamal maghiar Artand, puternic luminat, c\-tre un Bor[ aflat `ntr-o bezn\ total\ (dar m-amprins, ]ara trebuia s\ se protejeze de privirileiscoditoare ale du[manului, care st\tea la por]i,gata gata s\ le rup\), la numai c`]iva kilometride acolo, `n plin\ Patrie, am fost dobora]i deun miros greu care venea, ne-am dumirit, dela o cresc\torie de p\s\ri. Pe atunci fabulospi-ritul germina subtil, iar land of choice, cumuzica lui tembel\, mai avea de a[teptat dou\decenii pentru a se na[te. ~nc\ de atunci sim-]eam c\ Rom=nia este fabuloas\, ne`n]eleas\[i a[teapt\ s\ fie aleas\ de un prin] frumos,care s-o salveze din `mbr\]i[area violent\ acomunismului pestinen]ial (c\ci el mirosea lamarginea acelui drum [i nu neap\rat umilafabric\). A[teptarea continu\.

Puszta

www.euroartiasi.ro

Istoria unui cal – Ateneul T\t\ra[i

VitraliuTIMPUL20

mai 2009 www.euroartiasi.ro

PETRONELA HALIGA

~nt`mplarea a f\cut ca aproximativ pentruo perioad\ de timp Ia[ul s\ g\zduiasc\ lu-cr\rile a dou\ artiste bucure[tene, `n cadrul adou\ expozi]ii organizate separat. Primadintre ele, expozi]ia „Chipuri“ a pictori]eiDaniela Chirion, a fost organizat\ la o gale-rie particular\ – Eleusis. A doua a avut loc lagaleriile Cupola, cu implicarea UAP Ia[i,prezent`nd lucr\rile artistei Carmen Cretzu.

Coinciden]ele se opresc `ns\ la ob`r[ia co-mun\ a celor dou\ artiste [i la apartenen]a laacela[i sex. Chiar pentru exemplificarea u-nui contrast voit, cu greu se puteau organizadou\ expozi]ii mai diferite, nu numai ca te-matic\ dar [i ca stil, tehnic\ [i abordare asubiectului.

Atmosfera care te `nt`mpin\ `nc\ de la in-trarea `n expozi]ia semnat\ Carmen Cretzueste una ludic\, bucuria vie]ii se simte `n fie-care tu[\, pere]ii strig\ colorat, `ndr\zne], petonuri crude de ro[u, albastru [i galben. U[agaleriei este un portal spre lumea frenetic\ acircului, pare c\ din culise se aud [oaptelegr\bite ale acroba]ilor, care se preg\tesc s\intre `n ring. Odat\ intrat, la[i `n spate gri-ulpentru culoare [i, pentru o perioad\ indefi-nibil\ temporal, realitatea sumbr\ este uitat\`n favoarea jocului.

Lucr\rile, fiecare `n parte, s`nt spontane,executate `n culori pure, direct din tub, cutu[e rapide, energice [i pe unele locuri voitneglijente. Spontaneitatea este [i cea carecucere[te [i apropie, privitorul preia stareade spirit a artistei, de la suprafe]ele care p\s-treaz\ albul p`nzei p`n\ la petele largi de ro[u`mp\stat, [i se las\ contaminat de energiaexuberant\, transferat\ personajelor trasate`n contururi brute, prezentate `n ipostazeprovocatoare.

Prin lucr\rile sale, Carmen Cretzu se `n-scrie `n contemporaneitate, `ntr-o nou\ inter-pretare expresionist\, nu cea a expresionis-mului sumbru, m\cinat de angoasa existen-]ialist\ [i `mpov\rat de con[tiin]a lumii

lipsite de un sens general, ci una luminoas\,care refuz\ s\ se ia pe sine prea `n serios,`ns\ capabil\ s\ ating\ adev\ruri ascunse cuz`mbetul pe buze, la fel cum, pe vremuri,bufonul regelui nu se sfia s\ prezinte celemai crude realit\]i `ntr-un hohot de r`s.

Expozi]ia Danielei Chirion, `n schimb, sesitueaz\ `ntr-un registru complet opus. Aicip\[e[ti `n v`rful degetelor, `ngrijorat s\ nutulburi lini[tea portretelor tratate `n spiritulimpresionismului interbelic. Portretele, `ncea mai mare parte feminine, inspir\ roman-tism [i sensibilitate, `ntr-o abordare cuminte,sfioas\ chiar, folosind nuan]e deschise, f\r\culori puternice sau tonuri contrastante.

Titlul expozi]iei, „Chipuri“, nu se dove-de[te a fi `ntru totul potrivit, av`nd `n vederec\, pe l`ng\ portretele `n ulei, expozi]ia cu-prinde [i o serie de studii de morfologie ani-mal\, precum [i reproduceri reprezent`ndbufni]a lui Dürer sau hermina lui Leonardo.

Chiar [i un privitor neavizat se simte da-tor s\ admire tehnica perfect st\p`nit\, liniaelegant\, precizia [i claritatea desenului. Maimult, artista se bucur\ de aprecierea unorcritici de renume de pe plaiurile rom=ne[ti,

care i-au recunoscut primii talentul [i price-perea `n domeniul picturii.

Cu toate acestea, poate c\ o abordare per-sonal\, din care s\ transpar\ cu mai mareclaritate emo]iile [i opiniile artistei, cu olinie mai curajoas\, care s\ provoace [i s\lase loc de interpret\ri, ar fi fost preferabil\manierei corecte de tratare adoptate, at`t deapreciat\ la pictorii rom=ni din perioada in-terbelic\, `ns\ oarecum anacronic\ pentruperioada actual\, caracterizat\ de o libertateabsolut\ a exprim\rii artistice. Schi]ele [i de-senele expuse, impecabil realizate, au valoa-re ca demonstra]ii ale tehnicii m\iestrite, `ns\p\streaz\ un caracter impersonal [i r\m`nlipsite de mesaj artistic.

Dincolo de aprecierile subiective, supra-punerea `n timp a celor dou\ expozi]ii a reu-[it s\ satisfac\ gustul pentru frumos pentrudou\ categorii eterogene de public: at`t pen-tru colec]ionarii de art\, care au g\sit ocaziaachizi]ion\rii unor lucr\ri demne de a fial\turate unui Tonitza sau Andreescu,precum [i al publicului nelini[tit, aflat `nc\utarea sensurilor metafizice din spateleoperei de art\, ignor`nd rigorile impuse deun stil anume.

Frumosul `n dou\ interpret\ridiferite – Carmen Cretzu [i Daniela Chirion

In hocsigno…VALERIU GHERGHEL

Violeta Radu este un artist fotografconsacrat. A absolvit Universitatea deArte [i Design din Cluj, `n 2005, [i a parti-cipat deja la mai multe expozi]ii de grup[i personale. De cur`nd, Violeta Radu apublicat la Editura Trinitas, cu binecuv`n-tarea IPS Teofan, Mitropolitul Moldovei[i Bucovinei, un album de fotografii, a c\-rui tematic\ reiese chiar din titlu: „Crucea“.Fire[te, o asemenea tematic\ e una extremde dificil\, pentru motivul evident c\ `n-treaga art\ sacr\ a cultivat, cu asupra dem\sur\ chiar, crucea, ca semn teofor. Ris-cul de a te situa `n banalitate [i rutin\ ev\dit. Originalitatea se ob]ine cu trud\.

Din fericire, Violeta Radu nu cadeniciodat\ `n comun. Unghiul privirii „fo-tografice“ e mereu surprinz\tor. Sugestiaalbumului ca `ntreg este aceea c\, oriundeam privi, `n `nalturile dep\rtate, dar [i `nlocurile umile, neb\nuite, pe tencuialascorojit\ a unui edificiu dezafectat, `nmiezul unui fruct, putem descifra, str\lu-citor sau ascuns, semnul crucii, ubicuu. E-xisten]a noastr\ se petrece, a[adar, sublumina (sau `n penumbra) lui.

Deosebesc `n multitudinea reproduce-rilor fotografice din album trei specii deimagini. Mai `nt`i, e crucea de pe turla bi-sericii, crucea „teologal\“, desemnat\limpede [i `nfipt\ `n cer, st\p`nitoare su-veran\ a spa]iului din jur. Ea cheam\ [ipreveste[te, totodat\, o ascensiune asufletului. ~n al doilea r`nd, vin acele ima-gini care surprind numai umbra b\nuit\ acrucii, reflexul ei mundan, alungit. Sem-nul coboar\ din `n\l]ime p`n\ `n preajmaperegrinului. Albul z\pezii devine, dintr-odat\, purt\tor de cruce. ~n fine, o a treiacategorie de imagini ([i spre aceasta se`ndreapt\ [i preferin]a mea) surprind sem-nul crucii `n f\pturile cele mai smerite, `nlocurile cele mai pu]in evidente: un zidvechi, cr\pat `n forma unei cruci, un co-pac uscat, ale c\rui ramuri se ̀ ncruci[eaz\,un fruct t\iat `n dou\, ale c\rui semin]es`nt dispuse ca o cruce etc. Fire[te, cruceadin v`rful unei turle, dar [i umbra ei `n a-murg, nu presupun din partea artistuluifotograf dec`t g\sirea unghiului celui mainimerit de a realiza instantaneul, de a fixaclipa. ~n schimb, crucile t\inuite `n fructori acelea „lucrate“ de `ns\[i curgerea in-sesizabil\ [i coroziv\ a vremii (ca s\ m\exprim astfel) implic\, al\turi de o c\utareminu]ioas\, [i noroc. Pesemne c\ semnulcrucii se afl\ `nchis `n orice, p`n\ [i `n ri-durile unui b\tr`n. Dar descoperirea lui e,pentru fotograf, `ntotdeauna o [ans\.

Violeta Radu nu [i-a intitulat dec`t al-bumul. Iconografia din interior e marcat\,simplu, cu cifre. Pentru cine de]ine albu-mul sau e dispus s\ `l cumpere, semnalezimaginile cu num\rul 15 (o fotografiecare aminte[te de arta me[terului loren,Georges de La Tour, „pictorul lum`n\rii“),17 (un copac cu ramurile `n cruce), 36 (ocruce de Malta, `ntr-un fruct pe care nul-am identificat `nc\!), 39 (temelia cr\pat\a unui edificiu), 45 (o umbr\ cruciform\pe z\pad\)…

Violeta Radu e, ne`ndoielnic, un artistsemnificativ (de[i foarte discret) al nouluival. Destinul s\u e demn de urm\rit.

21Vitraliu TIMPUL

mai 2009

BOGDAN ULMU

www.bogdanulmu.eu

Am mai spus-o, sincer [i dezinteresat: cine n-are un Afteni,s\-l cumpere! Fiindc\ e rara avis! Care frumos nebun al mare-lui ora[ (Ia[i) s-ar `nh\ma s\ fac\, de unul singur, f\r\ subven]iigarantate, un festival de teatru?

Cine ar face festivalul [i dup\ ce unul dintre sponsorii ofi-ciali anun]\, cu numai cinci zile `nainte, c\ nu d\ nici un ban,fiindc\ e criz\?

Cine ar aduce 70 de oameni, peste capacitatea s\lii, ca s\vad\ Gai]ele lui Dabija?

Cum altfel ar fi vizionat ie[enii dou\ spectacole de Afrim(regizor contestat, dar urm\rit, ceea ce e preferabil unui regizorapreciat, dar ignorat, nu?).

A, s-a zis c\-n program nu era trecut numele selec]ioneruluifestivalului: nu cred c\ e chiar o catastrof\, mai ales c\ selec-]ionerul n-avea dec`t s\ cear\ s\ vad\ programul, `nainte.

A, s-a mai zis c\, din l\comie, organizatorul a dat bilete `nplus, ca s\ se-mbog\]easc\: fals! Banii de pe bilete au intrat `nbuzunarul teatrului gazd\.

{i-atunci? Mai bine s\ nu faci, ca s\ nu gre[e[ti!Eu zic c\ de-a[tia care nu fac, [i doar dau din gur\, avem destui. Ca Afteni, ne-ar mai trebui fo’ trei-patru sute de mii...

***La Craiova, `ntr-un restaurant select (p\i unde se pot `nt`lni

eliti[tii, bre?), poetul Nicolae Coande (`nso]it de Ioan Lascu)mi-a oferit revista Spectactor, nr.1/2009. R\u a f\cut!

Fiindc\ a aflat de asta prietenul Florin Faifer [im-a tocat la cap s\-i dau lui publica]ia, fiindc\ se scriaacolo [i despre el. Noroc c\ Ionesco nu m\ cunoa[te,c\ n-a[ fi sc\pat, pesemne, nici de el... ([i pe Ionesco,chiar n-ai cum s\-l refuzi!).

Am mai spus-o: publica]ia Na]ionalului craioveaneste irepro[abil\! Doar cit`nd titlurile, m\ ve]i crede:Conferin]ele SpectActor. Scena Poeziei (N. Coande);Ion D. S`rbu – posteritatea scriitorului; Cine mai cre-de `n absurd? (Ioan Lascu); C`nd comicul devine oculme a tragicului (Petri[or Militaru); Ionesco e unfel de purgatoriu artistic (Tamara Popescu, `ntr-un in-terviu de Corina B\rbuic\); Brook [i g`ndirea tra-di]ional\ (Basarab Nicolescu); Instrumentul principalal actorului este sufletul (interviu cu Adrian Andone,realizat de Lia-Elena Boangiu); Legatto Vi[niec laParis (Ana Delia Rogobete); Note dintr-un jurnalparizian (Mihai Ene), plus recenzii la c\r]i de FlorinFaifer, George Steiner, Valeriu Moisescu.

Din articolul lui Basarab Nicolescu, cit\m, pentruarti[tii care au urechi de auzit ([i nu numai pentru ei),ce zicea marele Brook: „Este greu de `n]eles adev\-rata func]ie a unui spectator, acolo [i nu acolo, ignoratdar totu[i necesar. Munca unui actor nu este niciodat\pentru public, `ns\, cu toate acestea, are mereu unpublic“; just! Frumos punctat!

Iar ca s\-nchei moralizator, voi cita din KincsesElemer (regizorul Scaunelor craiovene): „S\ `ncer-c\m cu to]ii s\ fim oameni, `ntr-o ]ar\ `n care cu zi cetrece, e mai greu s\ r\m`i om“. Mda...

Despre Afteni [i Spectactor

www.euroartiasi.ro

BAZACONII TEATRALE

Adi Afteni, directorul festivalului EuroArt Ia[i

ALEXANDRU & MIHAILVAKULOVSKI

Ordinul jartierei

(Florin Iaru)

Eram ultimul reprezentantal camerelor locuite([i cel mai `nt`rziat)~n urm\, paharul gol m\ va descriecum nu se poate mai bine...Femeia care a r`s g`dilat\...Pendula care a fost consultat\...I.M.S.-ul `necat `n z\pad\ [i pe care am scrisun cuv`nt mic...C`inele care n-a vrut s\-n]eleag\cum se poate tr\i `n case pe timp de iarn\...

Brusc am `nceput s\ vorbesc c`ineluis\-i spun `ngrozitoarea n\scocirea camerelor locuitecu ferestre nisipoasecu bibliotec\ `ncins\ la ro[u.

Brusc a `nceput c`inele s\ m\ `n]eleag\[i coada lui grea a dirijat o clip\ timpul.Brusc ne-am declarat de acordcu z\pada care `nnebunise`n c\dere liber\.

– D\-mi un foc – a ad\ugat t`rfa – [ihai `n parc s\ facem ceva pe z\pad\!Apoi [i-a suflecat tot piciorulp`n\ la jartiera b\tr`n\pe care mai putrezea `n patru litereobositul Hony.– D\-mi un foc a spus [i hai `n parc.Lumea nu merit\ dec`t un sf`r[it`n negru pe alb.

Ea `[i f\cea meseria.Eu nu i-am spus nu.Eu am dus coasa ei, umbrelu]\ t\ioas\ pe um\rf\r\ s\ mai taiC`inele ne-a urmat sco]`nd strig\te de uimire.

(Poate c\ ei `i pl\cea s\ fac\ asta. Poate c\ de aceea suna ceva ruginitpre bra]ul coapsei dumisale)Poate a[a umbrele lumii r\m\seser\ rare.Dar spune [i tu, iubito,cine-ar fi g`ndit ceva r\u,nu z\u,cine-ar fi g`ndit ceva r\upe o asemenea ninsoare?

„Cine?“

– Sp\taru Cristina (3 ani): Da’c`inele mu[c\?

– Valeriu Barb\neagr\ (profesor de mate-matic\, 49 de ani): Asta pe mine nu m\ atinge.

– Ecaterina Chirilov (`nv\]\toare, 41 deani): He, ‘t\-l s\-l bat\, ce judecat\ la matale.Cine? C`inele cel care se uita din urma lor saucine?

– Chiri]\ Gheorghe (traduc\tor, redactor laeditura «Cartier», 51 de ani): Laponul…

– Clive] Nicoleta (profesoar\ de francez\la universitatea «Transilvania» Bra[ov): Unu’care a citit al naibii de bine «Noaptea de de-cembrie» a lui Bacovia, nu crezi?

– Valentin Moraru (31 de ani, redactor [ef«Sunete»): Timpul?

– Ana Dragu (32 de ani, autism, poet):Trestia.

– Adi Dohotaru (25 de ani, jurnalist): Da,da, m\ duc cu microfonul, m\ `mpiedic depoem, cineva spune cine. Cine spune, nu [tim,[i eu m\ apuc zic`nd: ce, c`nd, unde [i de ce.Stau aiurit cu cuvintele lui Iaru `n fa]\, m\dezmeticesc, `mi dau seama c\ e o zi ratat\ laredac]ie, pentru c\ trebuie s\ m\ duc laUrgen]\, din cauza `mpiedicatului de poem.M\ duc apoi acas\, gata oblojit, dar cu durerede cap. Iau pana din lada cu zestre a str\mo-[ilor. B\rbia la 90 de grade, privirea m`ndr\ [ifruntea pensativ\. Scriu cu buzele ]uguiate:

M\ g`ndesc c\ poezia „se duce“ pentru unpublic mai larg tocmai pentru c\ este cel maiintim limbaj posibil. Iar intimitatea are nevoiede v\luri, de spa]iu de reculegere, de lini[te.Limbajul transparent mass-mediatic e la anti-podul poeziei, chinuie[te cuvintele, le motro-[e[te [i apoi le `ndeas\ pe o band\ rulant\ cescoate subproduse verbale standardizate pecare le boteaz\ informa]ii. Poezia „seduce“c`]iva, pu]ini, atra[i de dragostea pentru cuv`ntca existen]\, ca inventare proprie perpetu\.Restul e futai! Doho dixit!

– Dorina Bohan]ov (redactor «Art-hoc»,scriitoare, 24 de ani): Ei, da, Florin Iaru, [i?

– Florin Iaru (autorul): Amintirea. Amin-tirea ne joac\ feste. Ne vorbe[te despre ceeace nu a fost niciodat\, de parc\ ar fi fost.Sentimentul c\ te tai `n «dac\» [i «parc\» [i«poate». Surdina amintirilor posibile ce sebifurc\. Amintirea care te face fericit. Deaceea este aproape uman\ [i-i putem spune«cine». Dar, dac\ m\ g`ndesc mai bine, ams\-i spun «ce».

TATUAJE

„?“

Funda]ia Cultural\ Timpul a derulat `nperioada 10 - 18 Mai, la Tab\ra Muncel,proiectul: „Culture Understanding ThroughFairy Tales“ finan]at de Uniunea Euro-pean\ prin Programul Youth in Action.

La proiect au participat 36 de tineridin: Rom=nia, Letonia, Turcia, MareaBritanie, Spania [i Polonia, care au pre-zentat cultura ]\rilor din care provin prinintermediul pove[tilor, c`ntecelor, dan-surilor [i m`nc\rurilor tradi]ionale. Lasf`r[it, to]i participan]ii au creat [i inter-

pretat o poveste comun\, european\, camesaj c\tre to]i tinerii europeni.

~n cadrul proiectului s-au mai desf\-[urat: vizite la m\n\stiri, vizite `n Ia[i,Piatra Neam], Tg. Neam], Roman [iPa[cani, workshop-uri [i discu]ii pe temeculturale [i activit\]i `n aer liber.

Parteneri `n acest proiect: Agen]ia Na-]ional\ pentru Programe Comunitare `nDomeniul Educa]iei [i Form\rii Profesio-nale, Direc]ia Jude]ean\ pentru TineretIa[i [i Asocia]ia de Tineret FlyNET Ia[i.

22 RecenzieTIMPUL

mai 2009

Sf`ntul Vasile cel Mare – `nchinare la1630 de ani, edi]ia a II-a rev\zut\, ad\ugit\[i `ngrijit\ de Emilian Popescu [i AdrianMarinescu, Editura Basilica, Bucure[ti,2009, 692 p.

A ap\rut la Editura Basilica a PatriarhieiRom=ne volumul colectiv de studii Sf`ntulVasile cel Mare – `nchinare la 1630 de ani,edi]ia a II-a, `n condi]ii grafice cu totul deo-sebite. Prima edi]ie a acestui volum colec-tiv, intitulat Sf`ntul Vasile cel Mare – `nchi-nare la 1600 de ani, a v\zut lumina tiparului`n anul 1980 [i a ap\rut cu binecuv`ntareavrednicului de pomenire – Patriarhul IustinMoisescu, pe atunci Patriarh al Rom=niei.~n acel an se `mplineau 1600 de ani de latrecerea la cele ve[nice a Sf`ntului Vasile celMare, Arhiepiscopul Cezareei Capadociei.~n acea vreme, Patriarhul Iustin avea `ncre-din]area c\ studiile scrise de profesori deTeologie de la noi din ]ar\ [i adunate `ntr-unvolum colectiv „ne vor `mprosp\ta [i `mbo-g\]i cuno[tin]ele despre diferitele laturi aleactivit\]ii sale ca mare ierarh al Bisericii [i,`n acela[i timp, ca prieten al str\mo[ilor no[-tri“. (Cuv`nt `nainte la edi]ia I).

Anul acesta – 2009 – a fost declarat dec\tre Sf`ntul Sinod al Bisericii OrtodoxeRom=ne an comemorativ – omagial al Sf`n-tului Vasile cel Mare [i al tuturor P\rin]ilorCapadocieni, deoarece se `mplinesc 1630de ani de la trecerea la cele ve[nice a Sf`ntu-lui Vasile cel Mare, Arhiepiscopul CezareeiCapadociei. De aceea, s-a considerat nece-sar\ reeditarea acestui volum dedicat Sf`n-tului Vasile cel Mare cu prilejul a 1600 deani de la trecerea la Domnul, pentru c\ stu-diile `nm\nuncheate `n volumul omagial,apar]in`nd unor autori, profesori de teologiede mare prestigiu, `[i p\streaz\ `nc\ valabi-litatea lor [tiin]ific\ [i prospe]imea duhovni-ceasc\. Pe de alt\ parte, aceast\ comemorarea constituit un bun prilej de a ad\uga con]i-nutului din edi]ia anterioar\ o serie de studiiapar]in`nd `n mare m\sur\ acelora[i autoridin prima edi]ie dar [i altora. ~n felul acesta,[i genera]ia de ast\zi dore[te s\ contribuie lacinstirea marelui P\rinte. Aceast\ edi]ie afost rev\zut\, ad\ugit\ [i `ngrijit\ de Acad.Dr. Emilian Popescu [i Lect. Dr. AdrianMarinescu.

Edi]ia actual\ deschide seria StudiaBasiliana a publica]iilor ce vor fi dedicateanul acesta Sf`ntului Vasile cel Mare.Despre aceast\ edi]ie [i structurarea stu-diilor ce o alc\tuiesc, ne ofer\ c`teva detaliiPreafericitul P\rinte Patriarh Daniel,Patriarhul Rom=niei, care scrie `n Cuv`nt`nainte: „edi]ia actual\ a fost structurat\ `npatru sec]iuni: partea introductiv\, prin carese eviden]iaz\ personalitatea [i opera sf`ntu-lui, sec]iunea dedicat\ `nv\]\turii sale des-pre Sf`nta Treime, despre crea]ie, om [im`ntuire, studiile privind rela]ia dintreSf`nta Scriptur\, Biseric\ [i cultur\ [i sec]iu-nea a patra, referitoare la leg\turile Sf`ntuluiVasile cel Mare cu teritoriul Rom=niei“. (p.5). Au fost aduse `mbun\t\]iri textelor dinprima edi]ie din punct de vedere redac]io-nal, stilistic [i editorial [i au fost incluse stu-dii ale celor ce fac parte din pleiada marilorprofesori ai teologiei rom=ne[ti. Fa]\ de edi-]ia I, lucrarea care vede lumina tiparului `nacest an cuprinde un num\r mai mare destudii [i, `n plus, este `nso]it\ de un indice,

care va facilita utilizarea ei (`n vol. al II-leaal colec]iei). Capitolul de Bibliografie pri-vind receptarea Sf`ntului Vasile cel Mare `ncercetarea rom=neasc\, publicat `n primaedi]ie de Ioan Zmeu, a fost adus la zi de Dl.Lect. Dr. Adrian Marinescu [i va apare `nvolumul al II-lea al colec]iei Studia Basi-liana. De asemenea, s-a uniformizat siste-mul de citare [i abreviere.

Sub coordonarea celor doi profesoriaminti]i, a fost modificat\ [i ilustra]ia, p\s-tr`ndu-se num\rul de figuri, `ns\ fotografiileau fost `nlocuite cu altele mai bune. Tradu-cerea rezumatelor `n limba modern\ ale stu-diilor au fost ata[ate la finele acestora. Afost verificat\ [i corectitudinea textelor gre-ce[ti dup\ edi]ia la care se face trimitere `ntext. Titlurile academice ale autorilor clericiau fost reduse numai la men]iunea diacon,preot, episcop etc. De asemenea, au fostmodificate multe am\nunte ce ]in de tehno-redactare [i de forma `n care este prezentatvolumul: fiecare titlu al studiului este pre-v\zut cu o stelu]\ care trimite la locul `n ca-re a fost publicat mai `nainte. De asemenea,formatul [i grafia volumului I au fost modi-ficate substan]ial [i au fost actualizate spo-radic unele expresii [i cuvinte `n acord culimba rom=n\ actual\ (de ex. considera]ie,nu considera]iune) etc.

Seria studiilor academice debuteaz\ cuun articol al vrednicului de pomenire – pa-triarh Teoctist Ar\pa[u, `n anul apari]iei pri-mei edi]ii a volumului omagial (1980) fiindMitropolit al Moldovei. Articolul este inti-tulat Opera Sf`ntului Vasile cel Mare `n ev-lavia credincio[ilor ortodoc[i rom=ni. Al]idoi ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Rom=nepasiona]i de opera Sf`ntului Vasile au con-tribuit cu studii la volumul omagial, [i anu-me vrednicul de pomenire – AntoniePl\m\deal\, Mitropolitul Ardealului (Ideilesociale `n opera Sf`ntului Vasile cel Mare) [iPreasfin]itul Timotei Seviciu (Spiritualita-tea Sf`ntului Vasile cel Mare). Red\m `ncontinuare c`teva exemple de titluri de stu-dii, `nso]ite mai `nt`i de numele autoriloracestora: Pr. Ioan G. Coman, PersonalitateaSf`ntului Vasile cel Mare (profil istoric [ispiritual), Pr. Dumitru St\niloae, ~nv\]\turadespre Sf`nta Treime `n scrierea Sf`ntului

Vasile «~mpotriva lui Eunomiu», Pr.Constantin Corni]escu, Sf. Vasile cel Mare –interpret al Sfintei Scripturi, Arhid.Constantin Voicu, ~nv\]\tura despre crearealumii la Sf`ntul Vasile cel Mare, Pr. IlieMoldovan, Natura [i harul `n g`ndirea teo-logic\ a Sf`ntului Vasile cel Mare, NicolaeChi]escu, Aspecte eclesiologice `n operaSf`ntului Vasile cel Mare, Iorgu I. Ivan,Opera canonic\ a Sf`ntului Vasile cel Mare[i importan]a ei pentru unitatea Bisericii,Pr. Ene Brani[te, Sf`ntul Vasile cel Mare `ncultul cre[tin, Pr. Dumitru Belu, Activitateaomiletic\ a Sf`ntului Vasile cel Mare, Pr.Teodor Bodogae, Coresponden]a Sf`ntuluiVasile cel Mare [i str\dania sa pentru unita-tea Bisericii cre[tine, Atitudinea Sf`ntuluiVasile cel Mare fa]\ de cultur\ [i filosofiaantic\, Pr. Nicu Moldoveanu, Sf. Vasile celMare [i muzica bisericeasc\, Pr. IoanR\mureanu, Sf. Vasile cel Mare [i cre[tiniidin Scythia Minor [i Dacia nord-dun\rean\,Pr. Ioan N. Floca, Sf`ntul Vasile cel Mare,reorganizator al vie]ii monastice etc.

~n aceste studii s`nt elogiate personali-tatea, meritele [i misiunea acestui mareSf`nt, ca purt\tor de stindard pentru adev\-rata credin]\, ca patriarh al ascetismului ori-ental [i ca legiuitor ecleziastic, [i s`nt amin-tite [i dezb\tute leg\turile Sf`ntului Vasilecu Scythia Minor.

Personalitate polivalent\, Sf`ntul Vasile aexcelat ca nimeni altul `n toate activit\]ilepe care le-a `ntreprins. A fost un preot de ex-cep]ie, mare liturghisitor [i prieten de n\dej-de, pedagog de clas\ [i organizator `nn\scut(poate de aceea a fost numit de contempo-rani un roman printre greci), teolog profund[i adev\rat om de [tiin]\. Toate acestea la unloc parc\ nu `ntregesc portretul acestui ilus-tru b\rbat al Bisericii. A `ntreprins o munc\uria[\, desf\[urat\ pe parcursul unei vie]i re-lativ scurte, pentru c\ Sf`ntul Vasile a trecutla cele ve[nice pe 1 ianuarie 379, la doar 49de ani. Sf`ntul Vasile era numit Cel Marechiar [i `n r`ndul contemporanilor s\i [i `[ibinemerita titlul din numeroase motive. EraCel Mare ca exponent al doctrinei cre[tine [i

ca autor de omilii folositoare sufletului, maimare, `nc\, `n via]a practic\, `n rolul s\u deprelat al Bisericii [i de om al faptelor. El afost socotit totdeauna ca primul dintre mariidoctori ecumenici, iar pentru faptul c\ ascris mult despre dogma Sfintei Treimi afost numit [i interpretul Cerului.

~n Biserica Ortodox\ Rom=n\, Sf`ntulVasile cel Mare este unul dintre cei maipopulari sfin]i, opera sa constituie [i ast\ziun izvor bogat de `nv\]\minte folositoare,iar exemplul vie]ii sale este unul dintre celemai pilduitoare modele ale celor ce se nevo-iesc pe calea des\v`r[irii cre[tine. Bisericanoastr\ a p\strat ne[tirbit\ mo[tenirea idei-lor cre[tine ale Sf`ntului Vasile cel Mare.Sf`ntul Vasile cel Mare r\m`ne p`n\ ast\zi,a[a cum sublinia [i Preafericitul P\rintePatriarh Daniel, „un ap\r\tor al drepteicredin]e `n Sf`nta Treime, un dasc\l al vie]iiliturgice, al vie]ii de familie, al vie]ii mo-nahale [i al lucr\rii filantropice a Bisericii,precum [i un teolog al `n]elepciunii divine,exprimat\ `n Scripturi [i `n f\pturi“ (p. 5).

Iat\ de ce avem convingerea c\ at`t pro-fesorii de teologie, doctoranzii, studen]ii,elevii seminari[ti, monahii, cercet\torii `ndomeniile teologiei, aghiografiei, literelor [iistoriei, precum [i to]i cei interesa]i de via]a[i activitatea Sf`ntului Vasile cel Mare sevor bucura duhovnice[te de apari]ia acestuivolum omagial de studii [i vor fi interesa]ide con]inutul lui.

Marele folos al citirii atente a studiilor ces`nt `nm\nunchiate `n acest volum omagial`l vor `ntrez\ri cititorii, care, cu c`t se vorstr\dui s\ lectureze atent aceste studii [i s\le cerceteze mai mult, cu at`t vor putea ve-dea comoara ascuns\ `n ele [i vor g\si acoloo bog\]ie de negr\it, c\ci ele s`nt alc\tuite pebaza vie]ii [i `nv\]\turii unuia dintre cei maimari P\rin]i ai Bisericii [i Doctori ai ei –Sf`ntul Vasile cel Mare. Cititorii vor afla `nele dogma cre[tin\ genuin\, `[i vor hr\nimintea cu `nv\]\turi ad`nci [i cu profundecuget\ri care `nal]\ [i `nfl\c\reaz\ sufletul.

Diac. drd. Liviu Petcu

Sf`ntul Vasile cel Mare –`nchinare la 1630 de ani

www.euroartiasi.ro

KONSTANTINOS KAVAFIS

~[i jur\

Adeseori `[i jur\ s\-[i schimbe via]a-n totul.Dar c`nd coboar\ noaptea, cu ispitele ei,cu compromisuri, cu f\g\duin]e,dar c`nd coboar\ noaptea cu for]a ne`nfr`nat\a trupului ce dore[te [i cere, la aceea[ifatal\ voluptate, pierdut, se re`ntoarce.

(traducere, Elena Laz\r)

Adivrat

Adiurat aliquando ut sumat nouam uitam.At ubi nox aduenit consiliis cum suis,pactionibus cum suis et cum promissis suis;at ubi nox aduenit sua uigore omniet corporis quod flagrat et percupit, eandemad illam uoluptatem fatalem, uictus, redit.

(traducere, Liviu Franga)

VERBA LATINA

Poiemata

23VitraliuTIMPUL

mai 2009

RONI C|CIULARU

Tal Aviv. ~n traducere – Colina Prim\verii.Un ora[ extraordinar. Frumos [i ur`t [i plin decontraste, catifelat [i aspru, aristocratic [i popu-lar, dinamic [i lini[tit, ultra-modern [i mize-rabil. {i unic. A[ vrea s\ vi-l prezint a[a cumeste, dar mai ales a[a cum `l v\d [i `l cunosceu. O poveste f\cut\ din mai multe pove[ti. Opoveste adev\rat\ – `mi asum acest risc – depe malul M\rii Mediterane. Din Israel.

O mare albastru – verzuie. O mare cald\,bun\, puternic\, imens\. Un ora[ la margine deimensitate. Vecin cu infinitul M\rii [i aflat `ncontinuarea lui. La `nceperea construc]iei sale,`n urm\ cu 100 de ani, era vecin [i cu de[ertul.Alt pustiu, alt\ imensitate, alt infinit. Oamenii– `ntre dou\ infinituri – au visat la o prim\var\a vie]ii. Au visat printre coline de nisip. Au vi-sat `n de[ert. Dar nu `n zadar. Azi metropolaTel Aviv, Colina Prim\verii, e un spa]iu citadincu un milion de locuitori. Teritoriul s\u urbaninclude, pe l`ng\ Tel Avivul propriu-zis, o se-rie de ora[e satelit: Ramat Gan, Petah Tikva,Ghivataim, Bnei Brak, Bat Yam, Holon, Ri[onLe }ion, Ramat Ha[aron, Her]lia.

Tel Aviv-ul este azi un ora[ cu o economieputernic\, aici stau [i c`]iva din marii bog\ta[iai lumii, aici industria de diamante este regin\,domnind `ntr-o monarhie imaginar\ al\turi deun rege [i mai puternic, energic [i `n plin\ dez-voltare, denumit High Tech (cum `i spun to]i:haitec). Dar c`]i al]i regi [i c`te alte regine mais`nt aici? Ne`ncorona]i, e drept, dar nici n-aravea nevoie de coroan\. Spre a ie[i dintr-o enu-merare oarecum anost\, intercalez, a[a cum [i`n via]a de zi cu zi se amestec\ lucrurile, inter-

calez un adev\r incontestabil: Tel Aviv-ul este,cum e [i supranumit, ora[ul f\r\ pauz\, fiind,zi [i noapte, f\r\ `ntrerupere, marele Centru aldistrac]iei, al barurilor [i restaurantelor (s\ nuuit\m s\ trecem [i pe la restaurantul rom=nesc„La Paul“, unde sus]ine un show de mare suc-ces, `n fiecare vineri seara, renumita MarianaLungu), al cluburilor de noapte, dar [i al tea-trelor, al renumitei Filarmonici, condus\ deZubyn Metha, al marilor s\li de spectacole detot felul, al galeriilor de art\, al muzeelor [icenaclurilor. ~n mijlocul acestor edificii, [i laloc de cinste, foarte pre]uit de evreii originaridin Rom=nia ([i nu numai) se afl\ o institu]iecare s-a distins prin seriozitate [i calitateaexcelent\ a manifest\rilor sale: InstitutulCultural Rom=n.

Ne plimb\m acum prin „Ora[ul alb“ – TelAviv-ul `nceputurilor sale moderniste, unmuzeu `n aer liber alc\tuit din vreo 4.000 decase albe (cu o arhitectur\ original\, elegant\[i func]ional\) `nc\ din anii 1930 [i recunos-cut, nu de mult\ vreme, de c\tre UNESCO, caparte a bog\]iei spirituale a `ntregii lumi, prinvaloarea [i frumuse]ea sa. Mergem pe Bule-vardul Rotshild. Aici `nt`lnim nu numai casemari, cu c`te dou\ etaje, dar [i blocule]e la felde cochete [i specifice locului, ilustr`nd curen-tul arhitectonic elegant [i func]ional, marcatde o puternic\ originalitate, cunoscut sub nu-mele de Bauhaus. Tot aici g\sim [i marile [iimpun\toarele cl\diri ale unor b\nci mari [iputernice, de dat\ recent\, dar armoniz`ndu-sefiresc cu ora[ul alb. Marea finan]\, bursa, oli-garhia financiar\ – iat\ o super-regalitate invi-zibil\ [i prezent\ peste tot. Sediul ei este totaici. Sau, mai corect, [i aici. ~n Tel Avivul ma-rilor societ\]i, al oamenilor de afaceri, `n TelAvivul marilor arti[ti, `n Tel Avivul marilorsperan]e, `n Tel Avivul unor homle[i dormi-t`nd, `nveli]i iarna `n cartoane [i vara `n muzi-ca valurilor m\rii sau cea `ndep\rtat\ a localu-rilor de noapte. Ori, uneori, chiar de razelesoarelui, pe o banc\, `ntr-un parc mai obosit.Oligarhia financiar\, din b\tr`nul t`n\r TelAviv, at`t de divers [i de multiplu. ~n b\tr`nult`n\r Tel Aviv, din care nu lipsesc nici caselede toleran]\, traficul de carne vie – sub toateformele, din care nu lipsesc nici domni[oarelede `nso]ire a marilor afaceri[ti. {i s\ nu trecemsub t\cere, n-avem de ce [i nici nu vrem, TelAviv-ul cu droguri, cu sinucideri sau crime [iindivizi dubio[i.

Totodat\, Tel Aviv-ul de ast\zi este un ora[viguros, energic, o metropol\ cosmopolit\, `n

care, ca-ntr-un Turn Babel adaptat la civiliza-]ia israelian\ de azi, po]i auzi vorbindu-se a-proape toate limbile lumii [i, `n primul r`nd,ebraica. El este poarta principal\ de intrare `n]ar\, prin noul [i modernul Aeroport de laLood. Pelerinii cei mai pio[i poposesc [i ei,mai `nt`i, aici, ca apoi s\ viziteze locuri desuflet [i de reculegere, de rug\ [i de minuni, desperan]\ [i de bun\tate. Pe aici, prin aceast\metropol\ laic\, trece credin]a `n mai bine, `n`n]elegerea pe care Dumnezeu o d\ oamenilor[i cea pe care oamenii s`nt `ndemna]i s\ [i-oacorde unii altora. Pe aici, prin Tel Aviv-ul`ncercat, de-at`tea ori, de atentate teroriste. Cus`nge este scris drumul civiliza]iei, cu lacrimi[i sudoare. Dar via]a merge puternic `nainte,c\ci acesta e singurul drum posibil, a[a dup\cum Tel Aviv-ul este unic [i solid [i triumf\tor.

A venit timpul s\ subliniez, dar nu simplu,ci ap\sat, cu majuscule de respect [i conside-ra]ie adev\rat\, c\ pe l`ng\ faptul c\ ora[uleste, `n mod indiscutabil, Centrul cultural al]\rii ([i pot afirma cu m`na pe inim\ ca se facecultur\ de cea mai bun\ calitate), el este [i casamarelui monstru sacru, Presa, aceast\ super-putere `n stat, c`inele (r\u) de paz\ al democra-]iei adev\rate din aceste locuri. {i am `n vede-re, `n primul r`nd, marile ziare centrale. Totaici apar ziarele [i revistele principale `n limbarom=n\: cotidianul „Via]a noastr\“, s\pt\m`-nalul „Jurnalul s\pt\m`nii“ [i `nc\ o serie depublica]ii cu cititorii lor credincio[i. Dar `nain-tea tuturor [i mai presus de toate este excelentarevist\ „Minimum“, scoas\ de ziaristul [i scrii-torul Al. Mirodan, publica]ie de mare notorie-tate public\, nu numai `n Israel, ci [i `n lumeabun\ din `ntreaga lume. Calitatea presei [i per-cutan]a ei `n actualitatea de fiecare zi a ]\rii –s\ revenim la publica]iile `n limba ebraic\ –s`nt formidabile. A fi ziarist aici `nseamn\, pel`ng\ talent, a avea curajul extraordinar [i une-ori incon[tient al unor kamikaze pu[i `n slujbaadev\rului [i ideii de bine, `n slujba corectitu-dinii [i mai ales a inform\rii cu tot ce-l intere-seaz\ pe cititor. {i asta cu orice risc, cu oricepre]. S`nt aici ziari[ti de o valoare [i o for]\excep]ionale. M\ refer la cei adev\ra]i. C\cis`nt [i lepre, japi]e [i jigodii... Dumnezeu, cusiguran]\, `i are `n vedere.

Dou\ vorbe despre industria metropolei. {im\ g`ndesc acum nu numai la zonele specialdestinate produc]iei mari [i mici din Tel Aviv,dar [i la cele, at`t de multe, din ora[ele satelit.Aici se produce totul. Tot ce se cere. La mar-gini de ora[. ~n zone industriale anume amena-jate. Marea [i mica industrie produce repede [i

bine. Concuren]a este acerb\. Legea ei de baz\ac]ioneaz\ f\r\ gre[: cine-i mai bun – continu\.Asta e o formulare optimist\. Ea implic\ `ns\[i drama [i uneori tragedia celor mai slabi [i cumai pu]in noroc. Mai ales acum, c`nd crizaeconomic\ mondial\ se substituie Doamnei cucoasa. Dar s`ntem cu to]ii cu ochii pe ea. {isper c\ [i Dumnezeu.

Ceea ce m\ impresioneaz\ pe mine acum,aici, este c\ v\d un ora[ furnicar, alert, `ns\ [itihnit, cu oaze de lini[te [i pace `n mijlocul tu-multului, cu oaze de r\coare `n toiul ar[i]ei,dar, mai ales, cu oaze de tinere]e, dragoste [isperan]\. Verdea]\, copaci boga]i [i umbro[i,case, blocuri, industrie, locuri de petrecere atimpului liber – toate `n ora[ul acesta mare [iviu [i frem\t\tor, ridicat aici din p\m`nt, dinpiatr\ seac\, pe locul fostului de[ert. Ce-a mair\mas din nisipul de alt\ dat\? Doar plaja, su-perbul litoral telavivian. Trupuri sumar `mbr\-cate, a[ spune mai cur`nd abundent dezbr\cate,bronzate, bine f\cute, armonios arcuite, savu-r`nd infinitul clipei din firele de nisip auriu,calde [i bune, indiferente la griji, fr\m`nt\ri,drame [i tragedii care exist\ [i aici, la Tel Aviv,ca oriunde. Al\turi de mari [i mici bucurii. Ca,din nou – oriunde. Dar nisipul plajei te absoar-be `n c\ldura lui [i te face insignifiant [i absentla tot ce nu-i contopirea omului cu cerul, cuapa [i p\m`ntul, `n clipa bucuriei de a fi partedin Existen]\. At`t [i nimic mai mult. Dar clipatrece [i r\m`ne ecoul ei, [i tu tr\ie[ti din ecou`n ecou, din clip\-n clip\, numai tu [i nisipult\u, [i femeile acelea minunate, [i copii carejoac\ mingea cu palete, [i chio[curile elegante[i cafenelele [i restaurantele cu m`nc\ruri pealese, cu cafele [i b\uturi r\coritoare, [i b\ie]iiaceia trupe[i de sub du[urile `n jet ale plajei,care, chiuind, `ncearc\ s\ acopere zgomotulvalurilor [i vuietul ma[inilor de pe [oseauaparalel\ cu marea.

Int`i e ora[ul. Apoi [oseaua de l`ng\ fale-z\, pe care s`nt `nfipte, seme], marile hoteluri– „Sheraton“, „Crowne Plaza“, „Hilton“,„Dan“, „Dan Intercontinental“. Urmeaz\plaja cu pulberea ei de aur. {i, `n sf`r[it –esen]a esen]elor – apa m\rii, bun\, primitoa-re, imens\, uitat\ de timpul care, consecventcu sine `nsu[i, roade [i distruge cu tenaci-tate, `ncontinuu, tot ce-i cade-n m`n\. ~nconfruntarea asta cu timpul, marea – multmai concret\ dec`t acest zeu al ei, care este`nsu[i timpul – are un cuv`nt greu de spus.

La margine de infinit, Tel Aviv-ul, me-tropol\ modern\ [i str\lucitoare, salut\ lumea.Un z`mbet din partea unui t`n\r `n v`rst\ de100 de ani. Un z`mbet de salut, de pe ColinaPrim\verii.

Tel Aviv – 100 de ani

www.euroartiasi.ro

Tel Aviv –ul `mpline[te 100 de ani!Zilele acestea a avut loc festivitateaoficial\ (care a deschis seria de manifes-t\ri publice, destinate evenimentului), `ncl\direa vechii Prim\rii a ora[ului, dinpia]a Bialik. Strada ce duce c\tre acestloc a fost „reconstituit\“, c\p\t`nd `nf\]i-[area avut\ `n primii s\i ani de existen]\,cu un secol `n urm\. N-au lipsit v`nz\toriide sifon, v\csuitorii de pantofi (lustra-giii), tr\surile-c\ru]\ care anticipau,desigur, taxiurile de azi... Pre[edinteleIsraelui, {imon Peres, care a copil\rit `nTel Aviv, a spus printre altele, c\ ora[ulacesta e unul al dragostei, un ora[ colo-rat [i furtunos.

FLORIN B|RH|LESCU

~nainte de 1994, e-mailul era rara avis, iarinternetul nu avea `nc\ o defini]ie precis\. ~nacei ani, un modem de 9600 era `n topul teh-nicii, computerul 386 cu MS DOS era cevamai inteligent dec`t o ma[in\ electronic\ descris. Cataloagele frantuze[ti pomeneau de mi-nitel – o mare necunoscut\. ~n 1996 am folositpentru prima dat\ un CRS (computer reser-vation system), iar `n 1998 am v`ndut primulbilet de avion, folosind exclusiv tehnicile decomunicare electronic\. Pasagerul a accesatsite-ul www.icar.ro [i a trimis un e-mail pentrurezervare. A venit la agen]ie pentru a pl\ti [ia-[i ridica biletul. A fost primul nostru „turistelectronic“, cred c\ acum e pe undeva pe laVancouver. Acolo l-am pierdut, `n 1999, din[irul comunic\rilor pe e-mail.

De atunci, instrumentele de lucru, viteza [idiseminarea informa]iilor au evoluat uimitor.S-au multiplicat de c`teva sute de ori capacit\-]ile – num\rul de vizitatori pe zi, m\rimea fi-[ierelor ce pot fi transferate, produsele [i foto-grafiile ce pot fi afi[ate. S-au perfec]ionat mo-

dalit\]ile de `ncasare, „turistului electronic“ is-au pus la dispozi]ie instrumentele necesarepentru a rezolva totul online. Toate acesteas`nt posibile datorit\ internetului. De fapt, a-cum, c`nd vorbesc despre tehnicile de comu-nicare, cel mai mult m\ refer la comunicareaelectronic\.

~n mod clasic, un turist vine la agen]ia deturism [i pleac\ cu 2-3 cataloage sau un bra]de oferte, pe care le studiaz\ acas\. Sau se las\ghidonat printre oferte, pentru a lua o hot\r`rein-situ, sub `ndrumarea unui agent de turism.Forma aceasta este prezent\ `nc\ `n marea ma-joritate a agen]iilor de turism din `ntreaga lu-me, dar exist\ [i produse care, `n propor]ie de60-70%, se distribuie electronic. De ce? R\s-punsul la aceasta `ntrebare este legat de istoriainternetului [i de aceea a gds-urilor (globaldistribution system) sau crs-urilor (computerreservation system).

Cum a ap\rut, a[adar, „turistul electronic“?~n anul 1994, nu puteam `nc\ vorbi despre a[aceva. Erau foarte pu]ini cei care aveau o adre-s\ de e-mail – `n special cei din IT – [i nu seputea efectua mai mult de copy/paste din do-cumente. Existau `ns\ condi]ii ca „turistul

electronic“ s\ apar\. Accesul este tot mai largla computere, re]elele de computere tot mainumeroase. ONG-urile [i firmele au `nceput s\investeasc\ tot mai mult `n acest domeniu.Toate acestea, `mpreun\ cu spiritul efervescental multor rom=ni care c\utau solu]ii noi pentrudezvoltarea comunic\rii [i, implicit, a turismu-lui, au stat la baza apari]iei „turistului electro-nic“. Caracteristicile sale s`nt variabile, dar unelement r\m`ne constant: [tie ce vrea. {i eu am`nv\]at foarte multe de la clien]ii mei: loca]iibune, aeroporturi, trasee, lucruri pe care nu a-veam cum s\ le [tiu din experien]a proprie, de-oarece nu mi-ar ajunge trei vie]i, pentru a c\l\-tori peste tot pe unde au fost clien]ii. De fapt,aceast\ cunoa[tere este exploatat\ de majorita-tea motoarelor de c\utare [i de distribu]ie deservicii on-line. ~n acela[i moment, paginaweb sau motorul de c\utare pot fi accesate demult mai multe persoane dec`t pot `nc\pea fi-zic `ntr-o agen]ie. Vor c\uta `n web exact in-forma]ia de care au nevoie, f\r\ a fi `mpiedi-ca]i de un eventual agent de turism incompe-tent. De aceea, taxa de serviciu pentru cei careutilizeaz\ acest gen de serviciu este mai mic\.

Statistic vorbind, primele 10 site-uri, catrafic pe domeniul turismului, au `ntre 5000 [i10000 vizitatori pe zi. Folosesc diferite meto-de de marketing [i ofer\ `n general bilete de

avion, dar [i informa]ii despre produsele turis-tice adiacente. Un loc important `n acesteprime 10 locuri `l au portalurile de turism. Da-c\ reu[im s\ combin\m o agen]ie de turismclasic\ [i un site echipat cu motoare de c\u-tare, putem s\ m\rim num\rul de clien]i ce potfi servi]i `ntr-o unitate de timp prin utilizareacuno[tin]elor acestora. Cu alte cuvinte, reu[ims\ finaliz\m v`nzarea folosind competen]eleclien]ilor `n utilizarea internetului. Este unavantaj deosebit, deoarece resursele umaneimplicate `n procesul de v`nzare pot s\ scad\cu p`n\ la 20 de procente fa]\ de o v`nzare cla-sic\. Cu alte cuvinte, cunoa[terea pe care oposed\ un client poate fi utilizat\, devenindparte din resursele utilizate `n v`nzare. S\ nupierdem din vedere c\ tehnologia utilizat\ declient – computerul [i conexiunea la internet –nu creeaz\ alte costuri pentru organiza]ie.

***E-adev\rat, a mai ap\rut o form\ de „turist

electronic“, cel care nu se mai mi[c\ din foto-liul de acas\ deoarece... a v\zut totul pe inter-net, de la New York la Paris, de la Polul Nordp`n\ `n Antarctica. Vor trebui g\site noi meto-de de a-l ademeni, de a-l determina s\ abando-neze c\l\toriile virtuale, pentru a pune piciorul`n locurile vizitate p`n\ acum doar pe internet.

Turistul electronic

mai 2009

24 FlashTIMPUL

CMYK

CMYK

Nu po]i fi apostol la tine acas\, spune pro-verbul, nu pentru c\ la tine acas\ n-ar fi ne-voie de apostoli, ci pentru c\ oamenii s`nt cumult mai dispu[i s\ dea crezare cuv`ntuluiunui str\in, dec`t celui al unuia dintre ei. Nuintru `n am\nunte, nu `ncerc s\ demonstrez dece, din punct de vedere sociologic, a[a staulucrurile [i nu altfel, probabil au f\cut-o al]iicu mai mult\ preg\tire `n domeniu dec`t mine,dar cert este c\ a[a [i nu altfel se `nt`mpl\ a-proape `ntotdeauna. Am spus „aproape“ pen-tru c\ exist\ [i excep]ii, a[a cum s-a petrecutcu recitalul ACTORUL pe care l-am sus]inutla Ia[i. C`nd am intrat `n sala Luceaf\rului, amfost stupefiat de „surzenia“ ei, nici m\car bla-cheurile de la pantofii de step nu se auzeau [im\ g`ndeam c\, la vremea respectiv\, aceast\sal\ era una dintre cele mai moderne din ]ar\.Probabil c\ speciali[tii `n acustica spa]iilor deteatru erau pleca]i `ntr-o delega]ie c`nd a fostconstruit\. M-am temut apoi c\ nu vom aveapublic. Sigur, prezen]a mea [i a lui Mircea

Tiberian ar fi trebuit teoretic s\ infirme teme-rea, dar o am de fiecare dat\. M-am `n[elat,sala era arhiplin\ [i, ceea ce era cu adev\rat`mbucur\tor, foarte mul]i tineri. Unii dintre ei,probabil, nici nu [tiau cine s`nt (`n r`ndul lor,cred c\ Tiberian este mult mai cunoscut, to-tu[i). Intr\m prin sal\, ca de obicei, ne strecu-r\m cu greu printre scaunele puse `n plus,p\[im pe scen\ [i ni se d\ruiesc aplauze, semnc\ ne-au acordat girul, ne-au `ndemnat s\ lespunem tot ceea ce dorim, c\ s`nt gata s\ afle[i s\ `n]eleag\ mesajul pentru care eram acolo.Cred c\ a fost unul dintre cele mai bune spec-tacole cu ACTORUL; desc\tu[a]i, oameniis-au distrat la clovnerii, au fost melancolici laimproviza]iile lui Mircea [i au amu]it `ntr-otensiune care p\rea de metal la pantomim\.Au aplaudat `n picioare, minute `n [ir, au tri-mis flori [i, mai ales, z`mbete, acele z`mbetecare te fac s\ fii sigur c\ aceast\ meserie merit\s\ fie f\cut\, pentru c\, iat\, ~NT~LNIREA,atunci c`nd se produce, [i la Ia[i s-a produs,

genereaz\ energii pe care nimeni nu le-acuantificat p`n\ acum. ~n timp ce `mi f\ceambisul, m\ g`ndeam la `njur\turile des\v`[ite, lamitoc\niile f\r\ cusur cu care, ca politician,mi-a fost dat s\ m\ `nt`lnesc acas\ la mine, laBoto[ani. Sigur, teatrul nu este ca politica [ieste de crezut ca s`nt mai bun actor dec`t poli-tician (de[i aici am unele opinii care ar putea,la o adic\, s\ pun\ un firav semn de egalitate,pentru c\ eu fac [i una [i alta cu aceea[i cre-din]\, cu aceea[i energie [i cu egal\ cinste).

Trebuie s\ cred `n continuare c\ apostola-tul `n propria-]i b\t\tur\ r\m`ne pe mai depar-te un tabu, dar asear\, la Ia[i – unde, p`n\ laurm\, tot acas\ eram – proverbul n-a maifunc]ionat. Spectacolul a fost superb pentru c\am avut un public splendid, iar el, publicul, afost astfel pentru c\, a[tept`nd enorm de lamine, m-a determinat s\-i dau exact ceea ce adorea [i poate ceva `n plus.

Nu am mai jucat p`n\ acum la Ia[i `ntr-osal\ de teatru. A fost, cu alte cuvinte, o pre-

mier\ pentru mine [i s`nt chiar foarte bucurosc\ am izbutit. O und\ de nostalgie p\rea s\ sefi a[ternut peste chipurile celor veni]i s\-misolicite un autograf [i s\ fac\ o fotografie cumine. Am dus la butonier\ acel tainic parfumde Ia[i p`n\ `n v`rful dealului de la Bucium,unde am dormit tare pu]in [i tare ad`nc.

Mi s-a `nt`mplat s\ fiu „la mine acas\“, `nMoldova, s\ pot vorbi [i s\-mi fie cuv`ntul as-cultat. Cine stie, poate c\ proverbele, dincolode nihilismul lor, mai permit c`teodat\ [i apos-tolilor [i de[erturilor s\ se `nt`lneasc\ [i s\ `m-plineasc\ profe]ia, pentru c\ ea vorbe[te des-pre un petec de ]ar\ unde tic\lo[ia, mizeria u-man\, prostia cras\, gol\nia absolut\ st\p`nescdoar temporar, fie [i numai pentru ca oameniis\ poat\ redescoperi fericirea re`ntoarcerii lacele adev\rate [i sfinte.

Am fost foarte pl\cut surprins de publiculie[ean, extrem de mul]umit [i trebuie s\ v\asigur pe to]i c\ aceast\ reperezenta]ie (dinsala Luceaf\rului) va fi una de care `mi voiaminti cu imens\ pl\cere `ntreaga via]\.

Mul]umesc tuturor!

MIHAI M|LAIMARE

(postat `n tren, `n drum spre cas\)

Apostol la tine acas\

Colegiul de redac]ie:{tefan Afloroaei, Al. Andriescu, Liviu Antonesei, Al. C\linescu, Emil Brumaru, Valeriu Gherghel, Liviu Leonte, Dan Petrescu, Alexandru Zub

Coresponden]i externi:J. W. Boss (Amsterdam)Bogdan C\linescu (Paris)Eva Defeses (Lisabona)Mircea Gheorghe (Montreal)Aliona Grati (Chi[in\u)Ramona Mitric\ (Londra)Ana-Maria Pascal (Londra)Alina Savin (Stockolm)Bogdan Suceav\ (Los Angeles)William Totok (Berlin)

Redactor [ef:

Gabriela Gavril

Redac]ia:

Radu AndriescuConstantin ArcuSorin BocanceaMaria-Elena C=mpeanNicoleta DabijaClaudia FitcoschiAndreea GrineaMihai MocanuLaura P\ule]Lucian Dan TeodoroviciGeorge {ipo[Bogdan Ulmu

Colaboratori:Dan AcostioaeiC\t\lina Butnaru (marketing)Radu Pavel GheoGabriela HajaAdrian MarinAndi MihalacheElena-Mirabela OpreaCristian P\tr\[coniuFlorin }upuCristian Dumitriu (tehnoredactor)Paul Dan Pruteanu (webmaster)

Revist\ editat\ de:

Funda]ia Cultural\ TimpulDirector general: Gabriel Cucuteanu

Director executiv: Adi Afteni

Responsabilitatea opiniilor exprimate `n

paginile revistei apar]ine autorilor

Adresa redac]iei:

Ia[i, B-dul Carol I, nr. 3-5

Casa Conachi, cod 700506

www.timpul.ro

E-mail: redactia@timpul.ro

ISSN 1223-8597

Nr. catalog Rodipet 4624

Pre]: 1 leu

Abonamentele revistei „Timpul“ seprimesc la toate oficiile po[tale din ]ar\.

Costul unui abonament este de 3 lei petrei luni, 6 lei pe [ase luni, 11 lei pe an.

Cititorii din str\in\tate se pot abonaprin S.C. Rodipet S.A., cu sediul în Pia]aPresei Libere nr. 1, Corp B, sector 1,Bucure[ti, România, la P.O. Box 33-57, lafax 004021/318.70.02, e-mail: abona-mente@rodipet.ro; sau on line la adresawww.rodipet.ro.

www.euroartiasi.ro