Revist` realizat` de - b.politiaromana.ro

Singura revist` româneasc` de preg`tire antiinfrac]ional` [i antivictimal` a popula]iei

Mul]umim: Revistei „Poli]ia Capitalei“ [i Corpului Na]ional al Poli]i[tilor

Revist` realizat` deServiciul de Analiz` [i Prevenire a Criminalit`]ii

din cadrul Direc]iei Generale de Poli]ie a Municipiului Bucure[ti

ISSN 2067-5054

RR E D A CE D A C }} I AI A ::

CoordonatorGra]iela V`duva

Crengu]a RaduIleana BogatoniuFilic` SilianoviciC. AlecsandrescuDaniela Gavril

Aurelian BocanAnca TimaruClaudia R`doiLiana Ro[escuSorin Neagoe

Anca BîrlogConstantin Cristea

GG R A F I CR A F I C ~~ ::Marius Bociog

{tiri despre performan]`Serviciul de Analiz` [i Prevenire a Crimina-

lit`]ii a câ[tigat, anul acesta, „Premiul pentruEduca]ie“ al Radio România Cultural. Premiul a fostoferit în gala organizat` la Teatrul Odeon, pe scenùrcând [i cei mai buni actori, poe]i, oameni de cul-tur` [i [tiin]`. Victor Rebengiuc a primit „Premiulpentru întreaga carier`“, iar prezentarea f`cut` depoetul Mircea Dinescu a fost una de zile mari.

La 1 februarie 2014, Codul Penal [i Codul deProcedur` Penal` s-au modificat. Consecven]idorin]ei de a ajuta copiii s` nu devin` autori sau vic-time ale unor infrac]iuni, Serviciul de Analiz` [iPrevenire a Criminalit`]ii a realizat bro[ura „Unde-ilege, nu-i tocmeal`!“ (Noul Cod Penal pe în]elesulcopiilor). Faptul c` ini]iativa este una de top a fostconfirmat de implicarea în rafinarea acestui mesaj adomnului judec`tor Cristian Danile], din cadrulConsiliului Superior al Magistraturii.

Nici Biserica nu a r`mas indiferent`. SocietateaBiblic` Interconfesional` din România, cu binecu-vântarea Prea-Sfin]iei Sale Ciprian, arhiepiscop deBuzù [i Vrancea a realizat varianta „divin`“ aCodului Penal, cu pilde [i versete din SfântaScriptur`. Proiectul a fost solicitat pentru replicare înjude]ele Ia[i, Dolj, Hunedoara [i Harghita.

Poli]i[tii de la Prevenire au înv`]at limbajulmimico-gestual, pentru a putea comunica mai u[orcu copiii cu deficien]e de auz. Activit`]ile în [coli auînceput deja.

În anul 2013, num`rul activit`]ilor preventiverealizate în unit`]ile de înv`]`mânt s-a dublat, chiardac` num`rul ofi]erilor de prevenire a r`mas acela[i.În plus, acum intr`m [i în gr`dini]e cu povestioareamuzante, dar pline de înv`]`minte.

Cluburile „gândirefresh“ (www.gandirefresh.ro)continu` s` se dezvolte, în Capital`. În prezent sunt18 licee care particip` la acest proiect. Ca noutate, pelista de oferte pentru petrecerea nonviolent` a timpu-lui liber am introdus „lacrosse“, un joc cu „plase“sosit tocmai din America de Nord.

CUPRINSCUVÂNT |NAINTEComunicarea este cheia ................................................ 1Un premiu pentru implicare........................................... 1STRATEGIA DE PREVENIREMarile strategii europene ............................................. 2-3„Mica“ Strategie bucure[tean`..................................... 3AGENDA CET~}EANULUI P`rin]ii propun................................................................. 4STUDII CRIMINOLOGICE70% dintre victime sunt violate de „prieteni“ .............. 5„Somn bun“ [i trezire cu griji ...................................... 6BUNE PRACTICINegociatorii Poli]iei Capitalei ascult` [i ajut`! ........... 7Au început lec]iile de prevenire în limbaj mimico-gestual ............................................................................... 7-8Codul Penal trebuie oferit la pachet cu cartea deidentitate ............................................................................ 8STUDII DE CAZScurtul drum spre delincven]` ...................................... 9-10Distrac]ie f`r` alcool, droguri sau violen]` ............... 10Cum vrei s` fii în[elat? ................................................... 10-11CALENDAR 2015 .................................................12-13NOUT~}I LEGISLATIVEDemersuri institu]ionale pentru realizarea camerelorde consum droguri ........................................................ 14Regulamentul [colar în viziunea elevilor ................... 15În procesul instructiv-educativ, pedepsele corporale suntinterzise ........................................................................... 15SFATURI Hei, TAXI! ................................................................... 16 Tehnopreven]ie .......................................................... 16-17POVESTIRI POLI}ISTEDispari]ie misterioas` ................................................ 18-19REPORTAJ FOTOCopil`rie urban` .......................................................... 20-21PAGINA COPILULUINe-am preg`tit pentru clasa zero

- Minuni în Power Point ........................................ 22- Educa]ie în imagini .............................................. 23

EDUCA}IE RUTIER~Scrisoare la început de an [colar .............................. 24

CUVÂNT |NAINTE

PREVENIREA Cr iminal i t` ] i i 1

Comunicarea este cuvântul cheie în orice activitate, inclusiv încea a unei institu]ii în uniform`, a[a cum este Poli]ia Capitalei.

Comunicarea începe cu rela]iile de la noi de-acas`, din cadrulorganiza]iei, continu` cu comunicarea public` [i se termin` doaratunci când impactul poate fi m`surat în litri de cerneal`, con-suma]i pe paginile jurnalelor sau în minute de televiziune.

Comunic, deci exist! {i unde se poate face o mai bun` comuni-care dac` nu pe segmentul muncii de prevenire? Comunic`m zil-nic cu elevi, persoane vârstnice, cu familii aflate în cùtarea celormai sigure solu]ii de vacan]`, dar [i cu reprezentan]i ai societ`]ilorcomerciale, magazinelor sau caselor de amanet, ai oficiilor po[tale,b`ncilor, cu c`l`tori din trenuri sau din mijloacele de transport încomun...

În octombrie, vom fi gazda unei mari conferin]e, pe teme deprevenire, la care particip` [efi de poli]ii din Berlin, München,Var[ovia, Viena, Bratislava, Praga. Va fi un prilej s` le spunemdespre noi [i o [ans` de a afla cum se face prevenirea în alte ]`rieuropene. Suntem o mare familie, România este membru cu drep-turi depline în Re]eaua European` de Prevenire a Criminalit`]ii,exper]ii români fiind chema]i pentru expertiz` la Bruxelles,totodat` Poli]ia Capitalei primind vizita unor exper]i strìni.

În cadrul conferin]ei, vom crea o nou` punte pentru parteneriate. Suntem parte a societ`]ii civile[i lega]i de aceasta prin mii de fire de colaborare, suntem parte a Europei nu numai ca receptori fideliai practicilor moderne, ci [i ca ini]iatori de „bune practici“.

Comisar [e f de pol i ] ie Dr. Mihai PRUTEANUComisar [e f de pol i ] ie Dr. Mihai PRUTEANUDirector General a l Pol i ] ie i Capi ta le iDirector General a l Pol i ] ie i Capi ta le i

Bucure[tiul se afl` printre capitalele europene cu cea mai sc`-zut` rat` a criminalit`]ii. O explica]ie este, cred eu, [i faptul c`,de cinci ani, Poli]ia Capitalei are ca prioritate siguran]a minoru-lui [i dezvoltarea sa ca om civic, ca om social.

Premiul pentru Educa]ie, conferit în 2014, de c`tre RadioRomânia Cultural, Serviciului de Analiz` [i Prevenire a Crimi-nalit`]ii, se adaug` altor premii [i medalii acordate pentrucomunicare. Este un premiu pentru implicare, c`ci Poli]iaCapitalei este o institu]ie responsabil`, care nu „las`“ elevul lapoarta [colii, spunând „Atât este teritoriul de care r`spundeu!“, ci îl „conduce“ pe holurile [colii, îl înva]` comportamen-tul acceptat social, îl înva]` legile, i le explic` [i, uneori, îi d`„extemporal“ la... purtare. Nu pu]ini sunt minorii care, gre-

[ind, pleac` fruntea în fa]a poli]i[tilor [i admit faptul c` nu au [tiut s` gestioneze bine informa]iaprimit`. Cu r`bdare [i perseveren]`, poli]i[tii explic` iar, [i iar...

Se spune c` nu este suficient s` înve]i tu, c` trebuie s` transmi]i [i altora ceea ce [tii. Este ceeace Poli]ia Capitalei face în raport cu alte institu]ii mai tinere. Îmbun`t`]irea colabor`rii inter-in-stitu]ionale [i cu mediul neguvernamental este un obiectiv important. Dac` pozi]ionarea Poli]ieiCapitalei se f`cea, pân` mai ieri, pe ideea de echip`, ast`zi ea adaug` „gândirea fresh“, efervescen]amin]ilor mereu în cùtare de solu]ii, mereu active. A[a se nume[te, de altfel, [i un proiect cu marepriz` la tineri, un proiect al c`rui site num`r` zilnic peste 86% vizitatori noi, un proiect vizibil, atâtîn România, cât [i în Japonia sau Africa de Sud.

Nu pot decât s` felicit poli]i[tii de prevenire, care nu numai c` intervin ori de câte ori este nece-sar, c` inoveaz` cu resurse pu]ine, dar au [i vizibilitate [i credibilitate în societatea civil`!

Comisar [e f de pol i ] ie Roberto {te fan ABABEIComisar [e f de pol i ] ie Roberto {te fan ABABEIDirector General Adjunct a l Pol i ] ie i Capi ta le iDirector General Adjunct a l Pol i ] ie i Capi ta le i

COMUNICAREA ESTE CHEIA

UN PREMIU PENTRU IMPLICARE

PREVENIREA Cr iminal i t` ] i i2

STRATEGIA DE PREVENIRE

GERMANIA

Distinc]ia tradi]ional` între preveni-rea primar` (modificarea condi]iilor so-ciale, educa]ia, organizarea mediului devia]` etc.), prevenirea secundar` (redu-cerea ocaziilor pentru comiterea de in-frac]iuni prin folosirea, de exemplu, a sis-temelor de alarm`, a dispozitivelor elec-tronice de imobilizare electronice etc.) [iprevenirea ter]iar` (resocializarea infrac-torului în scopul prevenirii recidivei, a-sisten]` prin proba]iune) nu mai esteacceptat` de c`tre unii. Frontiera întrem`surile preventive [i cele represive estedin ce în ce mai neclar`.

În Germania, exper]ii în prevenireacriminalit`]ii împ`rt`[esc urm`toareleopinii:

Mijloacele represive sunt indis-pensabile pentru lupta cu succes împotri-va criminalit`]ii;

Op]iunile de prevenire a crimi-nalit`]ii non-represive nu au fost înc` pedeplin exploatate;

Prevenirea criminalit`]ii este osarcin` pentru întreaga societate, cu carese confrunt` Guvernul Federal, landurile,municipalit`]ile [i to]i ceilal]i actori rele-van]i.

Înc` de la începutul anilor '90, pri-mele consilii de prevenire au fost stabilitela nivel municipal [i la nivel de land [isunt dedicate exclusiv prevenirii crimi-nalit`]ii. În prezent, în Germania existàproximativ 2000 de „entit`]i“ de preve-nire a criminalit`]ii; accentul competen-]elor [i activit`]ilor revine în special sta-

telor federale (landurilor), dar [i guver-nul federal îndepline[te func]ii impor-tante în acest domeniu [i ofer` o imaginede ansamblu la nivel na]ional.

POLONIA

Programul na]ional „Safer together“este parte a Strategiei Na]ionale 2007-2015 [i î[i propune:

Îmbun`t`]irea st`rii reale de sigu-ran]`;

Îmbun`t`]irea sentimentului desiguran]` a cet`]enilor;

Prevenirea criminalit`]ii [i a com-portamentelor antisociale printr-o colabo-rare mai bun` între administra]ia statului,ONG-uri [i comunit`]ile locale;

Îmbun`t`]irea imaginii Poli]iei [i aîncrederii în aceasta, precum [i în alteservicii care ac]ioneaz` în numele sigu-ran]ei [i a ordinii publice.

Cele mai importante domenii în carese ac]ioneaz` în cadrul Programului sunt:

Siguran]a în zonele publice [i înzonele de re[edin]` - unde au fost identi-ficate urm`toarele probleme: gradul înc`mare de huliganism, cre[terea num`ruluide infrac]iuni comise de persoane aflatesub influen]a alcoolului, apatie social` [ilipsa sim]ului de r`spundere în ceea ceprive[te binele general care se manifest`în „acceptarea t`cut`“ a infrac]iunilor;

Violen]a în familie - unde au fostidentificate urm`toarele probleme: lipsade reac]ie sau reac]ii pasive [i toleran]`fa]` de violen]a în familie [i comporta-mentele patologice, slaba activitate ainstitu]iilor responsabile cu identificareanevoilor victimelor [i oferirea sprijinului,lipsa de cooperare între institu]iileresponsabile cu lupta împotriva violen]eiîn familie;

Siguran]a în [coli - sunt problemelegate de infrac]iunile care au avut loc în[coli [i în împrejurimile acestora, u[u-rin]a cu care p`trund alcoolul [i drogurileîn mediul [colar, reac]ia social` inadec-

vat` la simptomele fenomenelor patolo-gice manifestate în apropierea [colilor;

Siguran]a în transportul public -care se confrunt` cu comiterea unor „miciinfrac]iuni“, cum ar fi furtul din buzunare,deranjarea lini[tii publice [i, uneori, actede huliganism, indiferen]a angaja]ilor dintransportul public în ceea ce prive[teînc`lcarea legii, în special lipsa de reac]iereferitor la victimizarea c`l`torilor, actelede vandalism [i huliganism;

Siguran]a în trafic - num`rul marede accidente rutiere soldate cu moarteacelor implica]i, num`rul mare de [ofericare conduc sub influen]a alcoolului sau aunor substan]e similare ca efect, vitezaexcesiv` [i num`rul mare de [oferi carenu poart` centura de siguran]`;

Siguran]a în afaceri - protejareaîntreprinz`torilor mici [i medii împotrivafurturilor, atacurilor [i a altor infrac]iuni;

Protejarea patrimoniului na]ional -distrugerea sistematic` a patrimoniuluina]ional pretutindeni în ]ar`, în special abisericilor istorice construite din lemn(distrugere, furturi, vânz`ri ilegale).

MAREA BRITANIE

În ciuda faptului c` are cel mai dez-voltat sistem de justi]ie penal` din lume,Marea Britanie r`mâne o ]ar` cu o rat`mare a criminalit`]ii; în fiecare an seînregistreaz` mai mult de 4 milioane deinfrac]iuni, din care aproape un sfert suntcomise cu violen]`, arat` un studiu din2009/2010 (Crime in England and Wales2009/10. Home Office Statistical Bulletin

MARILESTRATEGIIEUROPENE

La noi merge mai încet, în schimb Euro-pa este mai pu]in sentimental` [i maipu]in p`tima[`. La nivel european, exist`17 ]`ri care au strategii na]ionale de pre-venire a criminalit`]ii. În cele ce urmea-z`, vom prezenta pe scurt trei dintre ele.


STRATEGIA DE PREVENIRE

12/10. Flatley, J. Kershaw, C. Smith, K.Chaplin, R. and Moon, D. July 2010).Acela[i studiu arat` c` numai jum`tatedin popula]ie crede c` sistemul de justi]iepenal` o protejeaz` de infractori.

De[i are un num`r record de ofi]eride poli]ie, doar 11% dintre ace[tia suntvizibili [i disponibili în comunitate laorice or` din zi [i din noapte; printreproblemele întâmpinate, poli]i[tii britani-ci men]ioneaz` faptul c` unii colegi audevenit mai „sensibili“ la obiective biro-cratice decât la popula]ie, au fost„deconecta]i“ de la comunitatea pe care odeservesc.

Numai 7% din cet`]eni [tiu unde s` seadreseze autorit`]ilor poli]iene[ti de pezona lor, dac` au o problem` (CabinetOffice Review. 2007). De mult timp oame-nii nu mai simt c` legea e de partea lor.

Cauzele de mai sus au impus o nouàbordare care presupune o reform` aPoli]iei [i const` în înlocuirea birocra]iei

cu responsabilit`]ile democratice: acestlucru responsabilizeaz` direct Poli]ia fa]`de comunit`]ile în care lucreaz`, dar încu-rajeaz` [i implicarea cet`]enilor. Astfel, lis-au oferit cet`]enilor h`r]i cu nivelulcriminalit`]ii stradale [i al manifest`riicomportamentale antisociale (zone derisc), informa]ii precise despre ceea ce seîntâmpl` în zona lor, a[a încât oamenii s`poat` anun]a Poli]ia atunci când suntmartori la un eveniment. În acela[i timp,au fost încuraja]i s` se implice. Cet`]eniiau accesat h`r]ile cu zone de risc, postatepe site-ul www.police.uk. S-au înregistrat310 milioane de acces`ri în primas`pt`mân` [i 75% din cet`]enii care nuaveau un program de „supraveghere avecin`t`]ii“, în zona lor de re[edin]`, audorit s` „adere“ la unul (supraveghereavecin`t`]ii - voluntari ai Poli]iei cu rol de asemnaliza incidentele/persoanele strì-ne/lucrurile suspecte care se petrec pestrada lor).

Ce se întâmpl` în practic`:

Poli]ia r`spunde nevoilor [icerin]elor unei comunit`]i;

Publicarea h`r]ilor cu zonecriminogene permite popula]iei s` seimplice, s` solicite Poli]ia, iar aceas-ta acord` toat` aten]ia problemelorcomunit`]ii locale;

Prea mul]i tineri sunt atra[i încercuri vicioase de infrac]ionalitate [irecidiv` [i, în acest context, au fostridicate standardele de disciplin` din[coli; a fost „consolidat` putereacadrelor didactice“, au fost emiseghiduri care s` extind` puterea diri-gin]ilor de a pedepsi elevii care nuau un comportament corespunz`torîn drumul lor c`tre/de la [coal`.

I leana BOGATONIUIleana BOGATONIUwww.eucpn.orgwww.eucpn.org

Anali[tii au ar`tat c`, pentru a puteaimplementa o strategie eficace, trebuieîndeplinite mai multe condi]ii:

S` existe voin]` politic`;S` se aloce fonduri suficiente care

s` asigure o perspectiv` pe termenlung;

S` existe statistici oficiale uni-forme;

Mass-media s` fie obiectiv`;S` se fac` o evaluare corect` a

nevoilor locale;Sectorul privat s` se implice în mod

real; S` existe o implicare a cet`]enilor;

Principiul de baz` s` devin` inter-ven]ia integrat`, în echip` multidisci-plinar`;

S` se stabileasc` criterii de evalu-are m`surabile;

S` fie creat un centru de informare[i documentare pentru publicul larg;

S` se fac` o formare adecvat` apracticienilor.Strategia de prevenire a criminalit`]ii

la nivelul municipiului Bucure[ti s-an`scut din tenacitatea [i perseveren]aunor oameni cu viziune care au crezut cuînc`p`]ânare c`, în perioada de criz`, sec-torul public [i cel neguvernamental tre-buie s` ac]ioneze împreun`, în scop pre-ventiv. Priorit`]ile strategiei sunt: pre-venirea delincven]ei juvenile, prevenireaviolen]ei în familie [i prevenirea crimi-nalit`]ii stradale.

Constantin R`dulescu Motru afirma,în „Psihologia poporului român“, c` estespecific acestei na]iuni s` se apuce tottimpul de lucruri noi pe care s` le lase ter-minate doar pe jum`tate. Din p`cate, de[i

pornise în implementare cu toate condi-]iile îndeplinite, ast`zi Strategia de pre-venire la nivelul municipiului Bucure[ti ar`mas doar „mica“ strategie, o viziunecare se aplic` doar la nivelul sectorului 5,dar care poate constitui un nucleu deknow-how pentru reevaluarea [i reve-nirea la documentul strategic semnat detoate institu]iile în 2011.

Pentru c` vorbim de implicare, estebine de subliniat faptul c`, în sectorul 5 alCapitalei, to]i elevii de 14 ani au primitcâte o bro[ur` cu Noul Cod Penal peîn]elesul copiilor, toate societ`]ile comer-ciale au fost informate despre riscuri [ivulnerabilit`]i, toate asocia]iile de pro-prietari/locatari au primit sfaturi legatede autoprotec]ie. Între poli]ia na]ional`,poli]ia local`, protec]ia copilului, [coli [iprim`rie s-au sudat leg`turi profesionaleputernice, toate puse în slujba siguran]eicet`]eanului. În [coli, echipele de inter-ven]ie preventiv` sunt pluri-institu]ionale.

Gra] ie la V~DUVAGra] ie la V~DUVA

„MICA“ STRATEGIEBUCURE{TEAN~

Speciali[tii consider` c` reducerea crimi-nalit`]ii cu 10% prin m`suri preventive poatefi de aproape 8 ori mai ieftin` decât încarce-rarea. Exemplul de "bun` practic`" îl d`Marea Britanie, unde structura de prevenirea fost înfiin]at` înc` din anul 1966, lon-donezii având deja 48 de ani de experien]` [ide rezultate pozitive.


La începutul lunii februarie 2014,Serviciul de Analiz` [i Prevenire aCriminalit`]ii din cadrul Poli]ieiCapitalei a realizat un chestionar deopinie care a fost transmis c`tre comi-tetele [i asocia]iile de p`rin]i din toate[colile bucure[tene. Scopul acestuisondaj a fost, pe de o parte, aflarea per-cep]iei p`rin]ilor fa]` de siguran]a copi-ilor lor în unit`]ile de înv`]`mânt, iar,pe de alt` parte, stimularea acestora dea g`si solu]ii în viitor, în colaborare cu[coala [i cu institu]iile cu competen]`în domeniu.

La sondaj au r`spuns 327 de p`rin]i,atât de la nivelul [colilor gimnaziale,cât [i din licee. La întrebarea dacàce[tia cred c` elevii se simt în sigu-ran]` la [coal`, 95% dintre p`rin]i auspus „da“. Percep]ia fa]` de siguran]acopiilor este format` în special pegradul sc`zut de cunoa[tere a ceea cese întâmpl` în [coal` (80%). Dintre cei14% p`rin]i care aflaser` despre diversesitua]ii de violen]` în [coal`, doar 9% aufost implica]i de unitatea de înv`]`mântîn rezolvarea acestora. Rezultateleînt`resc studiile sociologice anterioare,din care rezulta faptul c` dintre cei treiactori sociali, elevi - profesori - p`rin]i,cei din urm` sunt cei mai pu]in infor-ma]i.

În ceea ce prive[te implicarea pro-priilor copii în incidente violente petre-cute la [coal`, doar 6% dintre p`rin]i auafirmat c` au trìt o astfel de situa]ie.Cu toate acestea, 67% dintre p`rin]icred c` în [coli predomin` agresivi-tatea verbal` (injurii, amenin]`ri, jig-niri, cuvinte urâte), iar 43% cred c` în[coli este mult` agresivitate fizic`.Percep]ia lor, aflat` în neconcordan]`cu experien]ele trìte, pare a fi format`din cazurile prezentate de mass-media.

Principalele forme de violen]` exis-

tente în [coli, în opinia p`rin]ilor, sunt:Agresivitatea verbal`, devalori-

zarea colegului; glumele proaste caremarcheaz` elevii sensibili;

Abuzul psihologic prin poreclire,tachin`ri, ironiz`ri; jignirile referitoarela diferen]ele de statut social sau chiartr`s`turi fizice; umilirea în public,zvonurile rùt`cioase;

Insultele între elevi [i farselef`cute la sfâr[itul orelor de curs;

Îmbrâncelile, glumele f`cute peseama unor copii cu probleme des`n`tate;

Accident`rile din joac`;Violen]a manifestat` de unii

copii fa]` de colegii mai mici - elevii ceimari îi agreseaz` pe cei mici lovindu-isau punându-le piedic`, stropindu-i cuap` din sticle;

Lovirile cu diverse obiecte caresunt aruncate spre copii;

H`r]uirea [i lovirile;Furturile;Limbajul neadecvat, tonul ridicat

al p`rin]ilor, certurile;Implicarea p`rin]ilor în neîn]e-

legerile elevilor.

Riscurile identificate sunt îns` multmai multe. Problemele nu vin din afar`,spun p`rin]ii, ele se datoreaz` elevilorindisciplina]i. Printre aceste problemese num`r`:

Grupurile de influen]`; copiii suntfoarte u[or de influen]at [i se las`repede impresiona]i de unii colegi care,pentru a fi în centrul aten]iei, se com-port` violent sau au un limbaj violent;

Manifest`rile unor elevi lipsi]i deeduca]ie sau de autocontrol;

Fo[ti elevi ai [colii sau persoanestrìne care intr` câteodat` în [coal`;

Lipsa supravegherii în pauze [iposibilitatea ca orice adult s` intre în[coal`, motivând c` î[i ia copilul acas`;

Dezinteresul elevilor pentru[coal`, dar [i al p`rin]ilor;

Lipsa total` de reguli [i respect;Favoritismul profesorilor, uneori

incompeten]a, propaganda neautoriza-t` a unor preocup`ri [i idei cu caracterpersonal;

Banii [i telefoanele mobile;Armele de orice fel;Practica liber` a fumatului, dro-

gurilor [i chiar a sexului;Indiferen]a profesorilor, lipsa de

fermitate a sistemului de înv`]`mânt;Incultura; copii afla]i în clase a-

vansate care sunt înc` analfabe]i;Elevii care ridic` probleme [i ai

c`ror p`rin]i refuz` orice implicare încorectarea comportamentelor nega-tive;

Copii hiperactivi; alergarea peholuri [i împinsul pe sc`ri care pot pro-duce accident`ri;

Informa]iile transmise prinmass-media;

Copii care p`r`sesc [coala înpauza mare, pentru a-[i procura mân-care;

Chiulul, etnobotanicele.

P`rin]ii au o opinie ferm` legat`de cine ar trebui s` asigure lini[tea în[coli. Ei cred c` pe primul loc estenecesar s` fie familia, [i apoi [coala,cadrele didactice, care ar trebui s` fiemai aproape de copii [i s`-i sf`tuiasc`.P`rin]ii mai cer reguli clare [i respec-tate de to]i, dar [i oferirea pârghiilorpentru sanc]ionarea elevilor cu aba-teri disciplinare în [coli. De aseme-nea, sunt solicitate ore de psihologiepentru to]i elevii, în afara orelor decurs, limitarea filmelor, a jocurilor [ia influen]ei violente a mass-mediei. Eipropun înfiin]area unui departamentde poli]ie axat pe prevenirea [i com-baterea violen]ei în [coli, dar [i alo-carea de fonduri, de c`tre autorit`]ilepublice locale, pentru prevenireaviolen]ei.

I leana BOGATONIUIleana BOGATONIU

AGENDA CET~}EANULUI

P`rin] i i propun:P`rin] i i propun:

UN DEPARTAMENT PE POLI}IE AXAT UN DEPARTAMENT PE POLI}IE AXAT PE PROBLEMELE DIN {COLIPE PROBLEMELE DIN {COLI

PE PARCURSUL ACESTUI AN{COLAR, COPILUL DVS. A FOST

VICTIMA VREUNEI FORME DE VIOLEN}~ ÎN {COAL~?

DA NU NU {TIU

AVE}I CUNO{TIN}~ DESPRESITUA}II CONCRETE DE VIOLEN}~

ÎN {COAL~?

DA NU NU {TIU

COPIII DUMNEAVOASTR~ SUNT ÎNSIGURAN}~ LA {COAL~?

SUNT |N SIGURAN}~ NU SUNT |N SIGURAN}~


Oamenii consider` c` violul seîntâmpl` în locuri întunecoase,p`r`site, [i c` este comis destrìni. Realitatea arat` faptul c`,în 70% din cazuri (sursa: Asocia]iaFemeilor împotriva Violen]eiARTEMIS, Cluj), violul este comisde o persoan` cunoscut` victimei(rud`, prieten, vecin, coleg de[coal` sau de serviciu, partener).Violul la întâlnire („date rape“)comis de o persoan` de încredereeste frecvent în rândul tinerelor.Faptele se produc în special înlocuin]e [i în diferite momente alezilei. Studii interna]ionale arat` càdolescen]ii cu vârste cuprinseîntre 16 [i 19 ani sunt de 4 ori maiexpu[i riscului de agresare sexua-l`.

Ceea ce trebuie s` [tie o vic-tim` este faptul c` exist` via]` [idup` viol. Într-adev`r, [ocul post-traumatic poate dura [i ani de zile.Femeile violate trìesc sentimentede ru[ine [i, de cele mai multe ori,se învinov`]esc pentru cele întâm-plate - c` au fost provocatoare sau naive, c` s-au îmbr`catindecent etc.

Efectele violurilor sunt de lung` durat` [i se manifest`prin:

Tulbur`ri de memorie;Retrìrea repetat` a evenimentului;Co[maruri [i insomnii, pierderea interesului pentru

familie, prieteni [i activit`]i obi[nuite;Depresie, iritabilitate, suspiciune;Sentimente de vinov`]ie;Neacceptarea propriului corp.

Victimele trìesc, în prim` faz`, sentimente de furiepentru ceea ce s-a întâmplat, ca apoi s` se team` c` s-arputea întâmpla din nou. Încrederea în oameni se dimi-nueaz`, cu atât mai mult cu cât victima crede c` cei din juro vor învinov`]i. Confuz` [i speriat`, aceasta se izoleaz`social. „Nu mi se poate întâmpla mie“ este de domeniultrecutului. Tot teama este cea care determin` victimas`-[i retrag` plângerea; 70% dintre victimele violurilor cuautori necunoscu]i [i 90% dintre victimele violurilor cuautori cunoscu]i fac acest lucru.

Conform Noului Cod Penal, violul este infrac-]iune [i se pedepse[te cu închisoare. Ac]iunea pe-nal` se pune în mi[care la plângerea prealabil` apersoanei v`t`mate, excep]ie f`când cazurile agra-vante pentru care plângerea nu este necesar`.Plângerea prealabil` trebuie depus` în maxim dou`luni de la producerea faptei. În cazurile de viol, nueste posibil` împ`carea p`r]ilor. Înceteaz` urm`-rirea penal` a violatorului sau procesul în faza dejudecat`, doar dac` victima î[i retrage plângerea.Retragerea plângerii are caracter irevocabil, ulterior

nemaiputând fi depus` o alt`plângere.

Conform Legii nr. 211 din2004, persoanele care au fostvictime ale unui viol benefi-ciaz` de consiliere psihologic`gratuit` asigurat` de serviciilede proba]iune de pe lâng` tri-bunale, de asisten]` juridic`gratuit`, inclusiv pe perioadaprocesului, [i de compensa]iefinanciar`.

Persoana care a trecutprintr-un viol nu poate fi con-strâns`, conform legii, s` se pre-zinte la proces. Conform NouluiCod de Procedur` Penal`, per-soanele v`t`mate, deci [i celecare au trecut printr-un viol,beneficiaz` de unele m`suri deprotec]ie a martorilor în timpulurm`ririi penale.

Posibilitatea de a vorbi despreagresiunea suferit` ajut` vinde-carea. Oricum nimeni nu trebuies` fie for]at s` vorbeasc` înainte

de a fi preg`tit s-o fac`.Ce po]i face dac` e[ti victim` a unui viol:

Mergi într-un loc în care s` te sim]i în siguran]`;Caut` o persoan` în care ai încredere [i care te

poate sus]ine emo]ional;Nu te l`sa for]at` s` vorbe[ti despre cele întâm-

plate, vorbe[te doar atunci când te sim]i preg`tit` [inumai cu persoane în care ai încredere;

Solicit` consiliere psihologic` [i juridic`;Intr` pe site-ul [email protected] [i in-

formeaz`-te;Solicit` examinare medical` pentru îngrijirea r`-

nilor, pentru depistarea [i tratamentul bolilor cu trans-mitere sexual` [i pentru medicamenta]ie contracep-tiv` de urgen]`;

Nu te sp`la! Dovezi importante ale agresiunii r`mânpe corp [i pe haine. Nu-]i schimba hainele;

Po]i oricând s` suni la 112 [i vei fi îndrumat` sprecea mai apropiat` sec]ie de poli]ie. Acolo vei beneficiade consiliere [i sprijin.Dac` e[ti una dintre persoanele care au aflat despre

un viol, este bine:S` lini[te[ti victima [i s-o încurajezi s` apeleze la

asisten]` medical`, chiar dac` nu sunt semne vizibile;S` accep]i ezitarea sa legat` de reclama]ia penal`; e

o decizie grea pe care victima o ia abia dup` ce iesedin [oc;

S` crezi ceea ce spune victima, f`r` s` o judeci; S`-i repe]i c` nu e vina ei pentru ceea ce i s-a întâm-

plat.

I leana BOGATONIUIleana BOGATONIUGra] ie la V~DUVAGra] ie la V~DUVA

70% DINTRE VICTIME SUNT VIOLATE DE „PRIETENI“

STUDII CRIMINOLOGICE


Studiul privind infrac]iunile de furt comise asupra per-soanelor în trenuri [i g`ri, realizat de Institutul de Cer-cetare [i Prevenire a Criminalit`]ii în anul 2014, a ar`tatfaptul c` nici c`l`toria cu trenul nu este ferit` de riscuri.Cele mai multe furturi se comit noaptea [i, în special, înlunile de var` (iunie [i iulie), 80% având loc în comparti-mente. Principalele rute pe care se comit furturi sunt:Bucure[ti-Bra[ov, Bucure[ti-Constan]a, Bucure[ti-Bis-tri]a, în trenuri publice, inter-regio sau regio. În gar`, celemai multe furturi sunt comise pe peron [i în s`lile dea[teptare, dar circa 16% se produc în localurile de alimen-ta]ie public` sau barurile din incinta g`rilor. O treime din-tre victime sunt tineri cu vârsta cuprins` între 18 [i 29 deani, majoritatea studen]i sau elevi.

Au fost identificate [i tipurile de situa]ii cu risc de vic-timizare:

Victima adoarme - este cea mai întâlnit` situa]iedeoarece efortul ho]ilor este minim. Fie pe trasee lungi,de noapte, fie în sala de a[teptare, din oboseal` sau dinplictiseal`, mul]i c`l`tori adorm f`r` a-[i lua m`suri deprecau]ie cu privire la bagaj. Mai mult, î[i las` telefoanelemobile pe mas`, portofelul în haina ag`]at` în cuier, banii[i actele pe m`su]a din compartiment, geanta sau laptopulpe scaunul de lâng` ei. Au existat [i cazuri în care vic-timele [i-au l`sat bagajul în compartiment, au coborât [iau adormit pe o banc` în fa]a trenului. Toate s-au trezitf`r` bunuri.

Nesupravegherea bagajelor - de cele mai multeori, victimele î[i las` bagajele în compartiment [i merg lagrupul sanitar sau la vagonul restaurant, ori coboar` dindiferite motive, eventual la un chio[c aflat pe peron. Auexistat cazuri în care victimele [i-au l`sat bagajele în s`lilede a[teptare sau în restaurant [i au plecat s`-[i petreac`timpul în s`lile de jocuri mecanice. În alte situa]ii, ho]ii aucerut victimelor s` le împrumute tableta sau telefonulmobil pentru a efectua un apel, iar victimele, fie avândîncredere, fie din timiditate, nefiind capabile s` spun`„nu“, chiar dac` nu le convenea aceast` solicitare, auînmânat chiar ele bunurile autorilor, care au fugit cu aces-tea. De asemenea, bicicletele l`sate la cap`tul vagonuluir`mân nesupravegheate pe timpul c`l`toriei, [i uneori dis-par pân` la destina]ie.

Bagaje uitate în tren - o alt` categorie de situa]iieste aceea a bagajelor uitate în tren. Odat` ajun[i în garade destina]ie, preocupa]i de g`sirea unui taxi sau a unuialt mijloc de transport, ori trezi]i din somn de prea pu]in`vreme, împov`ra]i cu prea multe bagaje, ori neaten]i în

timp ce-[i strâng valizele deoarece vorbesc la telefon, uniioameni nu sunt aten]i [i coboar` din tren, apoi reclam`pierderea/furtul bagajelor. De cele mai multe ori, obiec-tul reclamat nu mai este g`sit în locul indicat de c`tre vic-tim`.

Împrietenirea autorului cu victima - în tren, darmai ales în gar`, în a[teptarea trenului, între c`l`tori senasc conversa]ii înso]ite, de multe ori, de aburi de alcool.Starea de vigilen]` este sl`bit`, autorii profit` de neaten]iavictimelor [i le sustrag bunurile, de cele mai multe oribani [i telefoane.

Locurile aglomerate - în locurile aglomerate, cumar fi culoarul trenului, urcarea-coborârea din tren sau ghi-[eele pentru bilete, victimele sunt preocupate [i nu obser-v` atunci când, din buzunarele hainelor, persoane strìnele sustrag telefoanele sau portofelele.

Ajutorul - uneori autorii simuleaz` c` vor s` ajutevictima, cu predilec]ie femeie, s` urce sau s` coboarebagajele din tren. Profitând de neaten]ia acesteia, îi sus-trage portofelul, telefonul sau unul dintre bagaje.

Urmare a acestui studiu, Poli]ia Capitalei a realizat, în2014, o campanie de informare public` în g`ri [i autog`ri.Un poster-tablou a fost afi[at în compartimentele trenuri-

lor, pe rutele preferate de ho]i, c`l`torii fiind avertiza]i deurm`rile neglijen]ei, a încrederii oarbe în persoane necu-noscute sau ale somnului. Principalele sfaturi ale poli-]i[tilor sunt:

Evita]i compartimentele goale de tren;Încerca]i, pe cât posibil, s` nu adormi]i în timpul

c`l`toriei [i supraveghea]i-v` atent bagajele;Nu încredin]a]i bagajele unor persoane necunos-

cute; pute]i r`mâne f`r` ele;Nu coborâ]i din tren l`sându-v` bagajul în compar-

timent;Nu intra]i în discu]ii contradictorii cu persoane

necunoscute sau aflate sub influen]a bùturilor alcoolice;Nu transporta]i sume mari de bani, f`r` a fi înso]i]i;Nu consuma]i alcool [i nu primi]i cafea sau sucuri

oferite de persoane necunoscute; s-ar putea ca acestea s`con]in` somnifere;

Dac` a]i devenit victima unei infrac]iuni, încerca]is` re]ine]i cât mai multe semnalmente ale agresorului [inu ezita]i s` anun]a]i conductorul de tren [i Poli]iaTransporturi din gara urm`toare sau suna]i la 112.


„SOMN BUN“ {I TREZIRE CU GRIJI

STUDII CRIMINOLOGICE


Negociatorii Poli]iei Capitalei

ASCULT~ {I AJUT~

21 iunie 2013: în Muntene-gru, un autocar românesc se pr`-bu[e[te în râp`, murind 18 per-soane...

25 septembrie 2013: un de-]inut în vârst` de 28 de ani amenin]`c` se automutileaz` cu o bucat` degeam…

14 noiembrie 2013: o feme-ie în vârst` de 47 de ani se afl` pebalustrada exterioar` a terasei de laetajul 15 din strada Gl`di]ei, amenin-]ând c` se va sinucide…

2 decembrie 2013: un copilde 8 ani sun` la 112, spunând c` atâtel, cât [i mama lui au fost agresa]ifizic de c`tre concubinul acesteia [inu sunt l`sa]i s` ias` din cas`...

21 ianuarie 2014: în Mun]iiApuseni se produce un accident avi-atic, în urma c`ruia au decedat pilotulavionului, Adrian Iovan [i mediculrezident Aurelia Ion...

Peste 180 de cazuri de criz`negociate, în 5 ani. Notific`ri alefamiliilor în cazul unor accidentedeosebit de grave. O Capital` marecât pentru 2 milioane de locui-tori. Tot atâtea posibile situa]ii deurgen]`. Anomie, stres, pierde-rea speran]ei, boal`, accident…

Nu este u[or niciodat` s` anun]ifamiliei decesul unei persoane dragi.Negociatorii sunt cei care fac acestlucru. Clipele grele din fa]a u[ii sunt

urmate de cele în care spui: „Suntagentul X de la Poli]ia Capitalei. Pu-tem sta pu]in de vorb`?“. Interlocu-torul te prive[te uimit, apoi speriat,iar tu a[tep]i s` te invite în cas`, s`-icheme [i pe ceilal]i membri ai fami-liei, s` le po]i da vestea… Câteodat`cel care î]i deschide u[a este un copil.Nu po]i vorbi cu el, îi ceri s`-[i chemep`rin]ii. Alteori sunt bunicii, mai spe-ria]i ca oricine, aud slab, este greu s`te în]elegi cu ei. Tu trebuie s` te faciîn]eles… Trebuie s` fii mai calmdecât to]i, s` stai lâng` persoana careva le[ina, s` ghice[ti dintr-o privirecine va fi aceea… S` te p`ze[ti - cucalm - de o eventual` violen]` împo-triva ta c`ci, câte nu face omul dindisperare?

Opt poli]i[ti negociatori: Iulian,Bogdan, Costel, Mircea, Costin,Simon, Alexandra, Drago[. {coli]ide FBI [i afla]i mereu în leg`tur` custructuri importante ale altor insti-tu]ii. R`piri de copii, luare de ostaticiîn autobuz, suicid, autoincendiere,automutilare, baricad`ri, jaf bancar -sunt tot atâtea posibile crize în carenegociatorii Capitalei sunt preg`ti]i24 de ore din 24 s` intervin`. Scopullor: salvarea de vie]i omene[ti [isolu]ionarea f`r` violen]` a situa]iilorde criz`.

Singura echip` de poli]i[ti din ]ar`specializa]i în tehnici de negociere, însitua]ii de criz` de ordine public`. O

echip` în fa]a a 180 de cazuri [i sutede jurnali[ti, o echip` în fa]a celor 77de întreb`ri adresate uzual de mass-media dup` o criz`.

Primele întreb`ri adresate dup` osalvare de la suicid:

Ce s-a întâmplat?Persoana este r`nit`? Ce se va

întâmpla cu ea dup` ce o convinge]is` renun]e la gestul sù? O aresta]i, oînc`tu[a]i?

Dac` ar fi s`rit, l-a]i fi prins? Dece nu s`ri]i s`-l prinde]i?

De ce nu pune]i jos o plas` sauo pern`?

Nu am putut scrie altfel despreei decât laconic. Doar analizândceea ce negociatorii fac zi de zi amîn]eles c`, înainte de a lucra cu oa-menii, ei lucreaz` cu timpul. Îiîntorc roti]ele, nu [tiu cum, de estetot mereu în folosul lor. Secundeleconteaz` pentru ei, pentru familiilecelor ce a[teapt`, pentru cei ce seuit` cu sufletul la gur` la televizor.Ei au înv`]at [tiin]a dilat`rii timpu-lui, pentru c` altfel nu-mi explic cumpot, într-o frac]iune de secund` -pentru noi - s` fac` atât de multe lu-cruri: s` asculte, s` în]eleag`, s` co-munice, s` conving`, s` prind`, s`]in`, s` ofere siguran]`, s` ajute…


BUNE PRACTICI

AU |NCEPUT LEC}IILE DE PREVENIRE |N LIMBAJ MIMICO-GESTUAL

O zi nici prea-prea, nici foarte-foarte care p`rea s`repete identic zilele din urm`. O poli]ist` în drum sprecas` [i o ma[in` oprit` la marginea trotuarului. Pân` aicinimic deosebit, numai c`, la portiera ma[inii o femeie sezb`tea s` scape. Bra]e vânjoase de b`rbat o blocau [i se

str`duiau s` introduc` femeia cu for]a în autoturism.Poli]ista nu a stat pe gânduri. A luat-o de mân` pe femeie[i a întrebat-o: „Vrei s` urci?“. Femeia i-a r`spuns, dânddin cap, c` „Nu“.

Poli]ista a strâns mai abitir mâna femeii [i a pornit s-o


„Unde-i lege, nu-i tocmeal`!“[tie oricine, teoretic vorbind. Dar cespune legea? Care lege, este maigreu de r`spuns. În România, din p`-cate, de[i au trecut trei ani de la pri-mul demers f`cut pentru introduce-rea „Educa]iei juridice“ în [coli [itot trei ani de când MinisterulEduca]iei nu a r`spuns, nu exist`înc` nicio form` organizat` de infor-mare legislativ`, pe în]elesul copiilor.

Exist` îns` o bro[ur` cu acela[inume reactualizat` în februarie 2014,conform prevederilor Noului Cod Pe-nal. Aceasta a fost realizat` de c`treServiciul de Analiz` [i Prevenire aCriminalit`]ii din Poli]ia Capitalei, cusprijinul judec`torului Cristian Dani-le], din cadrul Consiliului Superior alMagistraturii. Lucru uimitor, aceast`bro[ur` a fost solicitat` deopotriv` decopii [i de adul]i, fiind mai u[or decitit decât legea original`, din Moni-torul Oficial. Cum bro[ura este oferi-t` gratuit [i fonduri nu exist`, pentrumultiplicarea acesteia am beneficiatde ajutorul Prim`riei Sectorului 5 [ial Prim`riei Generale a MunicipiuluiBucure[ti. Credem îns` c` orice copildin România ar trebui s` primeasc`bro[ura atunci când î[i ia cartea deidentitate, la împlinirea vârstei de 14ani.

În Bucure[ti, anual, circa 2700 decopii din jude]ele limitrofe ajung s`înve]e în liceele din Capital`. Dac` depatru ani copiii din Bucure[ti pri-mesc primele no]iuni de legisla]ie laclasa a VII-a, cei veni]i din jude]eajung în Capital` oarecum nepreg`ti]icu privire la riscuri [i vulnerabilit`]i.Iat` de ce ne-am propus s` dezvolt`m

proiectul [i în jude]ele Ilfov, Giurgiu,Teleorman, C`l`ra[i, Ialomi]a, nunumai prin transfer de know-how [iexperien]`, ci adaptând proiectul„Unde-i lege, nu-i tocmeal`!“ la riscu-rile navetei spre cas` sau la gândirea[i mentalitatea din satele [i ora[elemici de la câmpie. Proiectul nu vaputea fi extins f`r` priceperea [i pro-fesionalismul poli]i[tilor din aceste

jude]e, colegii no[tri.Modul pozitiv în care a fost primit

proiectul de c`tre societatea civil` afost confirmat [i de deschidereaar`tat` de Arhiepiscopia Buzùlui [iVrancei, Prea-Sfin]ia Sa Ciprian [iSocietatea Biblic` Interconfesional`din România, cu ajutorul c`rora a fosteditat` o bro[ur` dubl`: legea uman`-legea divin`, bro[ur` care a fostlansat` la Buzù. În prezent, o seriede alte jude]e s-au aliat proiectului:Ia[i, Dolj, Hunedoara, Harghita, Mu-re[.

Tot în 2014, distinsa avocat` Mi-haela Olaru a lansat în licee proiectul„Via]` f`r` violen]`“, în care a atrasnume celebre din justi]ie, procuratu-r`, psihologie, dar [i autorit`]ile pu-blice locale. Este meritul sù de a ficreat o echip` compact`, profesio-nist`, cu speciali[ti din toate profesiilecare aplic` legea. Tot Mihaela Olarueste cea care a lansat un apel civic lasolidaritate [i implicare tuturor avo-ca]ilor, procurorilor, judec`torilor [ipoli]i[tilor din România.

Faptul c` toate aceste proiectecontinu` ideea noastr`, o dezvolt` [iîi dau valoare, ne face s` fim mândri!

Daniela GAVRILDanie la GAVRILAnca TIMARUAnca TIMARU

trag` dup` ea pân` la gardul unei cl`diri, timp în careb`rbatul a scris cu degetul pe parbrizul plin de praf alautovehiculului: „Sunt so]ul ei. Am prins-o cu altb`rbat. Suntem surdo-mu]i“. Poli]ista a f`cut apel la112, cazul fiind preluat ulterior de echipajul de poli]ie carea sosit la fa]a locului.

Povestea adev`rat` se poate încheia aici sau poateconstitui doar intriga a ceea ce a urmat. Pentru c`, a douazi dup` acest eveniment, 10 poli]i[ti din Capital`, ofi]eri deprevenire, negociatori, speciali[ti în rela]ii cu publicul [ipoli]i[ti din domeniul ordinii publice au început un cursde înv`]are a limbajului mimico-gestual, sus]inut de Fun-da]ia „Light into Europe“.

Colaborarea începuse cu câteva luni înainte când, laini]iativa Serviciului de Analiz` [i Prevenire a Crimina-lit`]ii, a avut loc prima comunicare cu organiza]ia. Ast`zi,în [colile [i în gr`dini]ele speciale din Bucure[ti se des-f`[oar` lec]ii de prevenire a criminalit`]ii în limbaj mimi-co-gestual sus]inute de poli]i[tii Capitalei. Ini]iativa a fostfoarte bine primit`, dovad` fiind observa]iile f`cute decadrele didactice în timpul acestor activit`]i: „Acest pro-iect este util copiilor cu deficien]e de auz, foarte importantpentru siguran]a lor, pentru educa]ia lor [i pentru inte-grarea lor în societatea noastr`. Am remarcat faptul c`voluntarii poli]i[ti care desf`[oar` activit`]ile în [coalanoastr` [i-au însu[it foarte bine limbajul mimico-gestual,facilitând astfel în]elegerea [i comunicarea cu copiii cudeficien]e de auz“.

Colaborarea nu se va opri aici, Funda]ia „Light intoEurope“ ar`tându-se dispus` s` sprijine cu „traducerea“în limbajul semnelor a spoturilor video cu caracter pre-ventiv, astfel încât de acestea s` poat` beneficia [icet`]enii cu probleme de auz.

Ini]iativa este o continuare a demersurilor Poli]ieiCapitalei pentru prevenirea discrimin`rii [i g`sirea celormai bune metode pentru a înlesni tuturor grupurilor defa-vorizate accesul la informare. Anul trecut, Serviciul deAnaliz` [i Prevenire a Criminalit`]ii a colaborat cu Aso-cia]ia Nev`z`torilor din România, transmi]ând acestora oserie de înregistr`ri audio cu caracter preventiv, inclusivCodul Penal pe în]elesul copiilor.

Anca BÎRLOGAnca BÎRLOGIleana BOGATONIUIleana BOGATONIU

CODUL PENAL TREBUIE OFERIT LA PACHET CU CARTEA DE IDENTITATE

BUNE PRACTICI


STUDII DE CAZ

RADIOGRAFIA UNEI ORE

Ce s-a constatat? În unele unit`]i de înv`]`mânt (licee [ichiar [coli gimnaziale) exist` grupuri de elevi (de regul`,patru) care sunt extrem de violen]i, atât cu colegii, cât [i cuprofesorii. Ace[ti elevi au impact la dou` niveluri: indisciplin`în clas` [i dezinteres fa]` de ore, respectiv conflicte cu gradridicat de risc în pauze sau pe drum la [i de la [coal`.

Niciun profesor sau numai unu-doi reu[esc s` men]in` ostare de disciplin` în clas`, necesar` pentru buna desf`[urare aorei. Lec]ia se ]ine într-o atmosfer` de tensiune între elevi, pro-fesorul trebuie frecvent s` se întrerup` din procesul de predarepentru a încerca s` men]in` disciplina, colegii celor violen]i,obraznici, dificili nu se pot concentra la informa]ia pe care oprimesc [i nu se pot angaja într-un proces de gândire, de prelu-crare a informa]iei necesar în or`, proces f`r` de care nu serealizeaz` leg`turile logice pentru integrarea noilor no]iuni.

Exist` o pierdere de timp din or` pentru a disciplina ele-vii recalcitran]i, c`ci profesorul sfâr[e[te prin a acorda maimult` aten]ie acestora decât elevilor cumin]i [i aten]i careîntr-adev`r ar merita. Elevii lini[ti]i [i dispu[i s` înve]e afl` cà fi cuminte nu-]i aduce aten]ie [i experimenteaz` faptul c`,în clasa în care ora este mereu întrerupt` de recalcitran]i, a ficuminte devine extrem de plicticos. Astfel se creeaz`premisele ca [i unii dintre elevii lini[ti]i s` înceap` s` se an-greneze în ac]iuni perturbatoare. Elevii indisciplina]i [iviolen]i simt manifest`rile colegilor lor, care ini]ial eraucumin]i, ca pe o victorie, ca pe o confirmare a ideilor care lealimenteaz` comportamentul violent: înv`]`tura este inutil`,înv`]area este pierdere de vreme, nu po]i câ[tiga bani în via]`din înv`]`tur`.

Procesul se amplific` în aceea[i logic`. Dac` nu au locincidente violente sau accidente pentru care s` fie chemat`

Salvarea sau Poli]ia, atunci se ajunge la sfâr[itul anului [colar[i elevii recalcitran]i sunt l`sa]i repeten]i, aceasta fiind osolu]ie des întâlnit`.

P~REREA PSIHOLOGULUI

Pentru orice profesor op]iunea ar fi s` g`seasc`solu]ii de predare personalizate, care s` fie cât maiatractive pentru elevi. Dar o piedic` major` estenivelul sc`zut de cuno[tin]e al unora dintre elevi. Dac`profesorul pred` la nivelul cerut de program`, copiiicu comportament violent [i caren]e majore încuno[tin]e nu în]eleg [i fac orice pentru a contracaraplictiseala.

În plus, elevii recalcitran]i vin cu comportamentviolent înv`]at [i consolidat din medii exterioare [colii.Sursa poate fi familia, grupul de prieteni, accidentulcare a dezagregat familia [i refugiul copiilor în compor-tamentele violente înv`]ate din grupuri de prieteni saugrupuri de tineri care îi accept`. De multe ori, compor-tamentele violente le asigur` o pozi]ie acceptat` îngrupurile de prieteni sau de tineri din vecin`tateacasei, asociat` cu un anumit tip de prestigiu. Aceastaeste singura form` de prestigiu pe care au cunoscut-ovreodat`.

RADIOGRAFIA UNUI ELEV

C.F. are 16 ani [i este elev în Bucure[ti. P`rin]ii au divor]atla 3 luni de la na[terea sa, moment din care tat`l a manifestatdezinteres fa]` de fiu, ne]inând leg`tura cu acesta. Mai are osor` provenit` din noua familie a mamei. Din p`cate, mamas-a rezumat doar la sus]inerea financiar` a copilului din primac`s`torie [i a comunicat cu el s`pt`mânal, prin intermediulcalculatorului. Pân` la vârsta de 14 ani, F. se întâlnea cumama sa s`pt`mânal, apoi din ce în ce mai rar...

C.F. a r`mas cu bunicii materni, care l-au crescut [i s-auocupat de educa]ia sa. La un moment dat, bunica a decedat,iar C.F. a r`mas împreun` cu bunicul a[teptând întoarcereadefinitiv` a mamei. Dup` câteva luni de la deces, familia afost reîntregit`, mama întorcându-se acas` împreun` cu pri-etenul ei [i fiica lor. Au locuit împreun` doar dou` luni, dup`care tân`ra familie s-a mutat în alt` locuin]` l`sându-l pebìat, din nou, în grija bunicului. Comunicarea cu mama a

SCURTUL DRUM SPRE DELINCVEN}~De circa trei ani, în Bucure[ti

s-au structurat unele unit`]i de în-v`]`mânt în care, pe parcursul unuian [colar, se petrec mai multe inci-dente violente. În aceste licee, Poli-]ia Capitalei a dezvoltat proiectul„Fan gandirefresh“, un proiect carevine cu idei de activit`]i de timp libernon-violente, coroborate cu partici-parea Asocia]iei Transcena, al`turide elevi. Asocia]ia are o experien]`îndelungat` în responsabilizarea per-soanelor cu comportamente antiso-ciale [i desf`[oar` proiecte \n diferi-te institu]ii ale statului.

În cadrul acestui proiect, ini]iatorii au întâlnit

situa]ii bizare, situa]ii care au marcatprofund copiii [i i-au adus în zonadelincven]ei. A. este elev în clasa aXII-a [i locuie[te cu fostul amant almamei sale, care este c`s`torit cu oalt` femeie. B. are un frate consuma-tor de droguri [i trìe[te intens oricerec`dere a acestuia.

{coala g`zduie[te atâtea drame,încât a fost suficient` observa]iadirect` a specialistului psiholog [i adramaterapeutului pentru a creionao diagnoz` a delincven]ei [colare, dar[i pentru a realiza studii de caz reale,

pline de dramatism.

În anul 2012, în baza Strategieide prevenire a criminalit`]ii la ni-velul municipiului Bucure[ti, pio-nierat în România, a fost creatprimul site interinstitu]ional pentrusiguran]a adolescen]ilor [i tinerilor,www.gandiREfresh.ro.

Acest site a fost punctul deplecare pentru proiectul „Fangandirefresh“ desf`[urat în liceelecu evenimente repetate de violen]`din Capital`, licee pe care Serviciulde Analiz` [i Prevenire a Crimina-lit`]ii le-a luat în tutel` informal`. De la începutul anului [co-lar, cu sprijinul psihologilor [colari [i al Inspectoratului {co-lar al Municipiului Bucure[ti, aici s-au desf`[urat activit`]i detimp liber precum: rugby tag, teatru, dramaterapie. În pre-zent sunt înfiin]ate cluburi gandirefresh în 18 licee din Capi-tal`. Elevii înva]` s` se distreze, f`r` a apela la violen]` saualcool. Aceasta a fost [i tema unei ample manifest`ri, orga-nizate în cadrul evenimentului „{coala Altfel“, la ClubOne din Regie, unde 1000 de elevi [i 300 de profesori au

asistat la spectacolul prezentat deCosmin Sele[i. Pe scen` au urcatTrupa Marfar [i Nicole Cherry. Tru-pe de majorete, bit boxing [i streetdance din cele 18 licee bucure[teneau sus]inut mici momente artistice.De asemenea, au fost prezen]i Ins-pectoratul pentru Situa]ii de Urgen]`,SMURD, Jandarmeria Bucure[ti [iSIAS, cu tehnici de prim-ajutor, auto-ap`rare [i re]inerea unui agresor pe-riculos.

Zece copii au primit tabere la mare,oferite de Prim`ria General` a Municipiului Bucure[ti, încadrul unei tombole, 25 au fost premia]i de Kaufland curechizite, ghiozdane [i c`r]i, iar 200 au primit [edin]e demake-up de la Avon. Organiza]ia „Tineri pentru tineri“ aoferit tricouri [i sfaturi din domeniul educa]iei sexuale.

Evenimentul s-a încheiat cu dansuri populare, sus]inutede echipele Clubului Impetus [i cea a Clubului Studen]ilor.

Liana RO{ESCULiana RO{ESCU

P~REREA PSIHOLOGULUI

Comportamentul deviant al elevului poate fi amelioratdac` este urm`rit [i canalizat c`tre alternative eficienteatât pentru consumarea energiei, cât [i pentru rezolvareasitua]iilor frustrante. Agresivitatea nu trebuie reprimat`,ci transformat` în echilibru interior prin descoperirea [idezvoltarea unor abilit`]i ce pot transforma un tân`r vio-lent într-un artist sau într-un sportiv cu rezultate deo-sebite. Energia folosit` în comportamentul violent poateaduce glorie unui tân`r care o controleaz` [i o educ`într-o activitate constructiv` pentru timpul liber. Pentru aveni în sprijinul tân`rului [i a grupului din care faceparte, le-am oferit alternativa de a dezvolta o echip` for-mat` din indivizi care lupt` împotriva violen]ei. Astfel, amformat mici echipe de lucru, am cùtat un subiect care setransform` într-o scen` violent` [i am stabilit scenele carevor forma un film didactic despre violen]`. Dup` unnum`r de 18 [edin]e de dezvoltare, au fost înregistratemodific`ri comportamentale importante atât în grup, cât[i în ceea ce-l prive[te pe C.F., chiar el f`când parte dindistribu]ia filmului didactic.

Mihaela S~S~RMAN - reg izor , Mihaela S~S~RMAN - reg izor , pre[edinte Asocia] ia „Transcena“pre[edinte Asocia] ia „Transcena“

Liana RO{ESCU - psiholog, Liana RO{ESCU - psiholog, manager proiect „Fan Gândire fresh“manager proiect „Fan Gândire fresh“


STUDII DE CAZ

TOP 10 ÎN{EL~CIUNI

Sociologii Serviciului de Analiz`[i Prevenire a Criminalit`]ii dinPoli]ia Capitalei au studiat 1228 defi[e privind infrac]iunile de în[e-l`ciune înregistrate în Capital`, înanul 2013. Diversitatea modurilorde operare dovede[te inventivitateaescrocilor, în „top 10“ fiind incluse:

Metoda „accidentul“ (30,2%) - o

persoan` sun` la telefon [i afirm` cèste ruda/fiul celui apelat sau avocatul[i îi cere bani ca s`-l scape pe fiu deurm`rile legii, pentru un accident rutierpe care acesta l-a comis de curând.

Nerespectarea clauzelor contrac-tuale dintre p`r]i (12,2%) - se întâmplàdeseori la angajare sau în cazulachizi]ion`rii unor servicii, precum celede turism.

Câ[tigarea unui premiu (6,8%) -

persoana p`gubit` este anun]at` c` acâ[tigat un premiu în urma unui con-curs la care, de multe ori, nici nu a par-ticipat. Victima este îndrumat` s` deabani sau s` cumpere cartele telefonicepre-pl`tite.

Folosirea de calit`]i mincinoase(5,2%) - o persoan` spune c` este repre-zentant al unei firme de utilit`]i publice,al prim`riei, al poli]iei [i cere s` facànumite verific`ri. De multe ori, aceste

r`mas numai la distan]`, prin intermediul calculatorului...Fa]` de mama sa, C.F. are urm`toarea opinie: „O respect

pe mama [i ]in la ea, ]in la sora mea de 5 ani, îl respect [i peb`rbatul ei (tat`l vitreg), dar nu pot s` îl iubesc. Nu [tiu dac`mama m` iube[te cum m` iubea bunica, [i nu cred c` m`poate iubi ca ea. O am pe bunica din partea tat`lui care-mi edrag`, dar nu o iubesc ca pe bunica mea care a murit“.

Lipsa iubirii materne face ca bìatul s` dezvolte o imaginegre[it` fa]` de sine [i fa]` de valorile sociale. Acest lucru areinfluen]e asupra dezvolt`rii copilului în toate planurile: el vaînregistra performan]e [colare sc`zute, o subdezvoltare emo-]ional`, va dezvolta complexe [i va avea o imagine de sine ne-gativ`, inconfortabil`, care va duce la o deformare a proiec]ieipropriului viitor.

De aceea, C.F. se integreaz` foarte u[or în grupurile vio-lente. „Pì am prieteni tari, le [tie de fric` tot liceul. M-amîmprietenit repede cu ei, c` au v`zut c` sunt tare [i c`-irespect. Am f`cut multe lucruri împreun`, ne [tiu to]i det`tici...“. În opinia bìatului, pozi]ia de lider se ob]ine prinlegea pumnului [i a atitudinii impun`toare, dure, prinviolen]a verbal`. „Ce s` fac dac` nu-l conving din vorbe s`fac` ce spun eu? Îl conving altfel, îl fac eu s` fac` ce vreau“.Toate acestea sunt încerc`rile elevului de a-[i afirma perso-nalitatea [i propriul punct de vedere. Astfel, poate atrageaten]ia celor din jur, poate fi observat sau î[i poate câ[tiga oidentitate proprie.

|n „{coa la A l t f e l“

DISTRAC}IE F~R~ ALCOOL, DROGURI SAU VIOLEN}~

CUM VREI S~ FII |N{ELAT: TELEFONIC, LA GHICIT SAU DUP~ }IG~RI?


STUDII DE CAZ

persoane au ecuson sau documentefalse doveditoare ale calit`]ii lor. Solici-t` o sum` de bani, îns` de multe oripleac` cu to]i banii, dup` ce v`d undei-a pus victima.

Schimbarea unui produs cu unalt obiect (4,5%) - spre exemplu, pache-tul cu ]ig`ri vândut pe strad` poatecon]ine hârtii.

Efectuarea de cump`r`turi prinintermediul Internetului (3,2%) - cum-p`r`torul prime[te alt obiect, de alt`calitate decât cel solicitat.

Schimbul de bunuri 1,9%.Suprataxarea unor servicii (1,5%).Inducere în eroare cu ocazia în-

cheierii unor contracte (1,1%).Infrac]iunile prin loz în plic (1,1%)

[i ghicit (0,8%).

AUTORII AU CUNO{TIN}E DECONTABILITATE, NOTARIALE

SAU INGINERE{TI

Majoritatea autorilor sunt b`rba]i(51,5%) [i au domiciliul în Bucure[ti(60,2%), dar unii provin din comunele [iora[ele limitrofe Capitalei (jude]eleIlfov, Dâmbovi]a, Arge[, Giurgiu), dar[i din jude]e îndep`rtate cum ar fiTimi[, Suceava sau Vâlcea. Un num`rînsemnat de infrac]iuni au fost comisedin penitenciare. Autorii au ac]ionat, deregul`, în grupuri de 2-8 persoane; încazul în[el`ciunilor prin metoda „acci-dentul rutier“, infractorii î[i arogauanumite roluri: de victim` (a[a-zisa ru-d`), de poli]ist, avocat, procuror, repre-zentant diplomatic sau medic. Finalita-tea era întotdeauna aceea[i: se cereavictimei o sum` important` de bani saubijuterii.

Autorii au în mare parte vârstecuprinse între 30 [i 39 de ani (32%) [isunt absolven]i a cel pu]in 8 clase;45,9% au studii liceale, iar 17,9% austudii superioare. 40% nu au ocupa]ie.Acest nivel ridicat de educa]ie al escro-cilor este explicabil, deoarece în[elareavictimei necesit` adeseori cuno[tin]e

suplimentare (contabile, financiare, me-dicale, notariale, inginere[ti etc.). O ex-cep]ie o constituie „ghicitorii“, caresunt persoane f`r` studii.

De remarcat este faptul c` 11,2%dintre autori nu sunt la prima infrac-]iune, ei comi]ând, în trecut, alte faptede în[el`ciune, tâlh`rie sau furt.

2,5% dintre autorii în[el`ciunilor co-mise din penitenciare au ca pedeaps`„deten]ia pe via]`“, nemaiavând nimicde pierdut.

CEA MAI TÂN~R~ VICTIM~ - 12 ANI, CEA MAI VÂRSTNIC~ -

98 DE ANI

Dac` autorii sunt în majoritate b`r-ba]i, victimele sunt femei (47,2%), poatepentru faptul c` sunt mai u[or deemo]ionat [i, deci, de convins. Dac`vârful victimiz`rii este cuprins între 70[i 79 de ani, pensionarii sunt în generalcei mai vulnerabili. Cea mai tân`r` vic-tim` a infrac]iunii de în[el`ciune a avut,în 2013, doar 12 ani, în timp ce cea maivârstnic`, 98 de ani. Victimele au [i elestudii liceale (55,6%) sau superioare(22,6%). Dac`, pe de o parte, ne-am a[-tepta ca acest lucru s` fie un atu în ca-lea victimiz`rii, situa]ia ac]ioneaz`,paradoxal, ca un factor favorizant, însensul c` aceste persoane, în bazapreg`tirii, au acces la locuri de munc`bine pl`tite (au pensii mari), prin urma-re [i-au permis achizi]ionarea de biju-terii [i telefoane scumpe.

Dintre profesiile cel mai des întâlniteîn cazul victimelor pot fi men]ionate: ad-ministratorii de bloc sau de firme, vân-z`torii, directorii, dar [i medicii, casieriisau taximetri[tii. Au existat [i cazuri rareîn care victima era cet`]ean strìn.

Printre situa]iile înregistrate de Po-li]ie, se afl` urm`toarele:

O femeie de 50 de ani abordastradal victimele, sub pretextul càre nevoie de bani pentru a-[i ridicade la morg` fiul decedat. În acestsens vorbea la telefon cu un b`rbatcare se recomanda a fi medic.

O feti]` de 13 ani a fost abordat`stradal de o femeie care i-a propuss`-i ghiceasc`; feti]a a r`mas f`r`bijuteriile în valoare de 2300 lei.

O femeie de 27 de ani, aflat` lacump`r`turi în pia]` i-a dat 50 delei unei persoane, care i-a promisc`-i va aduce ]ig`ri de contraband`.În timp ce a[tepta ]ig`rile (care nui-au mai fost aduse), un alt individi-a cerut s`-i schimbe 100 de lei înm`run]i[. Când femeia a scos baniidin portofel, acesta i-a smuls dinmân` [i a fugit.Victima nu ezit` s` anun]e Poli]ia

atunci când constat` c` a fost în[elat`.Exist` [i situa]ii în care poten]iala vic-tim` nu d` curs solicit`rilor autorilor,dar sesizeaz` autorit`]ile pentru tenta-tiv` (14% din cazuri). Cele mai multeinfrac]iuni de în[el`ciune s-au produs,în 2013, pe raza sec]iilor 14, 22 [i 24poli]ie.

O ÎN{EL~CIUNE DE 540.000 LEIÎn majoritatea cazurilor (81,2%),

între victime [i autori nu exist` nicioleg`tur`; avem de-a face cu victime„accidentale“ care, fie au atras aten]iaasupra lor prin expunerea bunurilor(bani, telefoane, bijuterii), fie aveauceea ce judiciari[tii numesc „poten]ialde victim`“, adic` vârst` înaintat`, cre-dulitate, neaten]ie.

Studiul a dezv`luit na[terea uneist`ri de [oc a victimei, ca urmare a me-sajului pe care-l prime[te, stare care seaseam`n` cu hipnoza, în sensul c` sub[oc, victimele - de necrezut - accept` s`se întâlneasc` cu persoane necunos-cute în fa]a blocului sau chiar în fa]au[ii apartamentului (11,4%), c`rora ledau mai toat` avu]ia strâns` în mul]iani. Cel mai mare prejudiciu înregistrata fost de 540.000 lei, iar cel mai mic, 3lei. În 93% dintre cazuri, prejudiciul nua mai fost recuperat niciodat`. Altelocuri de producere a în[el`ciunilorsunt: strada (26,5%), sediul societ`]ilorcomerciale (10,4%), internetul (3,6%),notariatele (2,4%), pia]a (2,1%), restau-rantul (1,7%), parcul (1%), oficiile po[-tale (0,4%), taxiul (0,4%).

Proiectul „Fii vigilent!“ a fost ini]iatîn februarie 2014, de c`tre Serviciul deAnaliz` [i Prevenire a Criminalit`]ii, caprioritate local`. Proiectul a inclus ocampanie de informare public`, care s-adesf`[urat în perioada aprilie-mai prinintermediul posturilor de televiziuneTVR, PRO TV, Realitatea TV [i Româ-nia TV. În transmiterea mesajului s-aimplicat fostul nostru coleg, comisarul[ef (r) de poli]ie Dan Antonescu, reali-zatorul emisiunii „Investigatorii“; regia[i filmarea i-au apar]inut lui BogdanRadu, fost cameraman Antena 1, untân`r voluntar care [i-a pus resurselefinanciare [i timpul în slujba bineluicomunitar. Le mul]umim!

Aurel ian BOCANAurel ian BOCANFi l ic` SILIANOVICIFi l ic` SILIANOVICI

NOUT~}I LEGISLATIVE


Cu prima experien]` de acest felam intrat în contact la Berna, înElve]ia. Dup` o zi de prezent`ri lasediul Poli]iei Cantonale în care amv`zut ce fac [i cum fac colegii no[tri,ne-am întâlnit cu ONG-urile, parte-neri permanen]i ai Poli]iei Elve]iene,pentru a face un tur pietonal, înlocurile cu risc din ora[. Ce-i drept,deosebirile dintre noi [i elve]ieni s-auv`zut din primul moment: ei deta[a]i,îmbr`ca]i în jeans, noi elegan]i, g`ti]ica de recep]ie, doar era prima dat`când ajungeam în ]ara preciziei!

Nu ne-a fost u[or, a[adar, s` por-nim pe tocuri pe str`zile cu pietre ca-lup, s` urc`m la metrou, s` coborâm

la metrou... Am v`zut, spre exemplu,cum magazinele din subsolurile me-troului nu mai aveau col]uri drepte,pentru c` aici obi[nuiau s` se ad`-posteasc` consumatorii de alcool.Poli]i[tii nu i-au gonit, au eliminatîns` col]urile magazinelor [i astfelzona a fost p`r`sit` de adep]ii luiBachus, din proprie ini]iativ`.

Cel mai mult ne-a intrigat îns` unlucru pe care-l credeam imposibil înRomânia: construirea unei cl`dirispeciale pentru consumul drogurilor,nici mai mult, nici mai pu]in decâtlâng` sediul Poli]iei din Berna. Maimult, nici poli]i[tii [i nici consuma-torii nu p`reau deranja]i de vecini,fiecare î[i vedea de lucru, nu existauscandaluri, discu]ii, gur`-casc`.

Nu au trecut nici doi ani de la

aceast` experien]` [i actorii socialidin ]ara noastr`, care activeaz` pe„pia]a“ prevenirii [i combaterii con-sumului de droguri au lansat o ini-]iativ` similar` în România. Întâlnirilede lucru care au avut loc ulterior auadus în discu]ie legisla]ia autohton`,în special incriminarea de]inerii dedroguri pentru consum, ap`rând ocontradic]ie între rolul camerelor deconsum [i atribu]iile poli]i[tilor de a

deferi justi]iei pe cei care de]in dro-guri. Crearea camerelor nu ar facealtceva decât s`-i aduc` în plasaPoli]iei pe consumatori [i nu ar aveaun efect real la nivelul preven]iei, înspecial cel al bolilor, precum hepa-titele sau infec]iile cu virusul HIV.

Proiectul privind introducereacamerelor de consum în Româniaapar]ine Asocia]iei Carusel [i el a fostdiscutat în grupul de lucru înfiin]atde Agen]ia Na]ional` Antidrog. Prin-cipalele beneficii ale acestei ini]iative- cred ini]iatorii - ar fi consumul dedroguri într-un mediu sigur, în pre-zen]a unei echipe multidisciplinarede speciali[ti. În acest loc s-ar puteaface schimbul de seringi pentru pre-

venirea îmboln`virilor, test`rile pen-tru HIV-SIDA [i hepatit`, consilieremedical` [i social`, ar putea fi oferiteservicii medicale de urgen]` pentrucazurile de supradoz`. Obiectiveleînfiin]`rii acestor camere de consumsunt: reducerea morbidit`]ii, a mor-talit`]ii prin supradoz`, a consumuluide droguri în public, reducerea com-portamentului de risc al consumato-rului, îmbun`t`]irea percep]iei publi-ce asupra persoanelor care consum`droguri.

În prezent, în ]`ri precum Olanda,Germania, Elve]ia, Spania, Norvegia[i Grecia sunt înfiin]ate peste 90 decamere de consum droguri.

Discu]iile continu` sub patronatulautorit`]ii în materie, Agen]ia Na]io-nal` Antidrog.

Potrivit Legii nr. 143/2000 repu-blicat`, art. 1:

(1) Cultivarea, producerea, fabri-carea, experimentarea, extrage-rea, prepararea, transformarea,cump`rarea sau de]inerea dedroguri de risc pentru consumpropriu, f`r` drept, se pedepse[tecu închisoare de la 3 luni la 2 anisau cu amend`.(2) Dac` faptele prev`zute laalin. (1) privesc droguri de marerisc, pedeapsa este închisoareade la 6 luni la 3 ani.

Fi l ic` SILIANOVICIFi l ic` SILIANOVICIGra] ie la V~DUVAGra] ie la V~DUVA

DEMERSURI INSTITU}IONALE PENTRUCREAREA CAMERELOR DE CONSUM DROGURI

NOUT~}I LEGISLATIVE

În anul 2014, la concursul „Olim-piada siguran]ei“ au participat 790 deelevi din 60 de unit`]i de înv`]`mânt.Aflat la cea de a treia edi]ie, concursul acuprins în febra sa, atât pe cei mici, cât[i pe cei mari (gimnazii [i licee).

Regulamentul [colar care se g`-se[te ast`zi în unit`]ile de înv`]`mântdateaz` din 2005 [i a fost creat de Mi-nisterul Educa]iei. Acest regulamenttrebuie îns` adaptat la noile tendin]e,cu atât mai mult cu cât anul 2005 a fostanul aducerii violen]ei în [coli în spa]iulpublic, în special prin intermediul tele-viziunilor.

De aceea, elevii [i-au propus s` deao mân` de ajutor Ministerului Edu-ca]iei, elaborând ei în[i[i un tip de regu-lament [colar. Din cele 42 de încerc`ri,este redat mai jos regulamentul realizatde elevii {colii „Sfin]ii Voievozi“ dinsectorul 1 al Capitalei. Iat` ce au propuselevii:

1. Fiecare elev s` aib` o minicartel`cu ajutorul c`reia s` poat` intra în[coal` pe oricare dintre por]ile princi-pale ale zidului [colii.

2. Zidul [colii s` aib` în`l]imea de3,5 m [i grosimea de 30 cm, pentru am`ri siguran]a elevilor de a nu fi ataca]ide persoane necunoscute.

3. Dup` ce elevul a intrat în incinta[colii, acesta nu are voie s` p`r`seasc`curtea [i institu]ia acesteia, decât dup`terminarea orelor de curs sau cu anun]din partea p`rin]ilor [i cu acordulcadrelor didactice, care trebuie ar`tatpaznicului de la poart`.

4. La fiecare poart` s` existe câtedoi paznici, iar pe fiecare etaj al [colii s`fie câte trei paznici.

5. Terenul de sport al [colii s` fie în-conjurat de o plas` din fire de metal de7 m în`l]ime, pentru ca mingile s` nudispar` din teritoriul [colii (elevii ar fifost tenta]i s` par`seasc` incinta [coliipentru cùtarea mingii).

6. Cl`direa [colii s` aib` cinci in-tr`ri: una pentru profesori, iar celelaltepatru pentru elevi.

7. Fiecare sal` de clas` s` fie foartebine iluminat`.

8. La toate geamurile s` existe gri-laj, pentru a evita accidentele.

9. La geamuri s` existe perdeleopace, care s` se manevreze cu ajutorulunor butoane: primul pentru a lestrânge, al doilea pentru a le desface,iar al treilea pentru a le ridica ca s` fiemai mult` lumin` în sala de clas`.

10. S` existe mai multe benzi ru-lante, care s` mearg` în diferite locuridin [coal` (baie, cancelarie, bibliotec`,ie[ire etc.). Astfel, se va evita alergareaelevilor pe holuri.

11. La ore, profesorul s` stea pe unscaun cu ro]i care s` plece de la cate-dr`, cu tot cu profesor, atunci când sesun` pentru pauz`, profesorul având ladispozi]ie 30 de secunde ca s` încheieora cu elevii. Automat acest scaun vamerge pe una din benzile rulante, careva porni automat c`tre cancelarie.

12. Dac` un elev vrea s` mearg` încancelarie, secretariat sau la birouldirectorului, înainte de a intra trebuies` î[i spun` numele, clasa de careapar]ine [i motivul pentru care a venit,la un microfon aflat în exterior, lângù[` [i conectat la ni[te boxe aflate în

interior, astfel încât s` fie auzit decadrele didactice.

13. Toate u[ile s` se deschid` [i s`se închid` automat, prin ap`sarea unuibuton.

14. La u[ile s`lilor de clas` s` exis-te un mic „robot“, care s` fie întrebat dec`tre elevi dac` a intrat sau nu profe-sorul în clas`.

15. Elevii nu au voie s` fumeze.Deci, trebuie s` existe un senzor defum de ]igar` în fiecare sal` de clas` [iîn fiecare baie.

16. Peste tot în cl`direa [colii sèxiste covoare, pentru a se evitaalunecarea elevilor în cazul în careace[tia alearg`.

17. În sala de clas`:- nicio banc` [i niciun scaun s` nu

se b`l`ng`ne;- s` nu existe ghivece cu plante

a[ezate la în`l]imi mari sau în locuriinstabile (cum ar fi: pe dulapuri, peb`nci, pe etajere, pe un pervaz dinmaterial de pe care poate alunecafoarte u[or ghiveciul [.a.m.d.), care arputea c`dea la cutremure sau lazdruncin`turi, accidentând pe vreunuldintre elevi;

- panourile cu afi[e [i lucr`ri,tablourile, icoanele, stema Românieisau alte lucruri de atârnat pe perete s`fie bine fixate;

- s` existe o ie[ire de serviciu, cares` dea într-o scar` exterioar` cl`dirii,ce duce în curtea [colii [i care s` poat`fi utilizat` de c`tre elevi în caz deincendiu.

18. {coala s` aib` cel mult douètaje. Leg`tura dintre ele s` se poat`face de c`tre elevi printr-o scar` obi[-nuit`, un lift, sc`ri rulante [i sc`ri deserviciu (care se afl`, desigur, în exteri-orul cl`dirii).

Creativi, nu?

Liana RO{ESCULiana RO{ESCU


Legea nr. 272/2004 pentru protec]ia [i promovarea drep-turilor copilului a fost modificat` [i republicat` în MonitorulOficial din 5 martie 2014.

La art. 23, alin. (3) legea prevede c` p`rin]ii sau, dup`caz, alt` persoan` responsabil` de supravegherea, cre[terea[i îngrijirea copilului sunt obliga]i s` anun]e la Poli]ie dis-pari]ia acestuia de la domiciliu, în cel mult 24 de ore de laconstatarea dispari]iei.

Un alt articol important, art. 27, prevede faptul c` oricecopil are dreptul la protejarea imaginii sale publice [i a vie]iisale intime, private [i familiale. De aceea, participarea copi-lului în vârst` de pân` la 14 ani la dezbateri publice în cadrul

unor programe audiovizuale se poate face numai cu con-

sim]`mântul scris al acestuia [i al p`rin]ilor sau, dup` caz, alunui reprezentant legal. Totodat`, este interzis s` se deapublicit`]ii orice date referitoare la s`vâr[irea de fapte pe-nale de c`tre copilul care nu r`spunde penal, inclusiv dateprivitoare la persoana acestuia (art.87).

Art. 52 alin. (2) prevede c` „pedepsele corporale saualte tratamente degradante în cadrul procesului in-structiv-educativ sunt interzise“. Cadrele didactice auobliga]ia de a anun]a centrele de resurse [i asisten]` edu-ca]ional` [i direc]iile de asisten]` social` [i protec]ia copilu-lui despre cazurile de abuz, neglijare, exploatare [i orice alt`form` de violen]` asupra copilului.

G.V.G.V.

Regulamentu l [co lar \n v i z iunea e lev i lor

„CÂND A SUNAT, PROFESORUL ARE 30 DE SECUNDE S~ PLECE DIN CLAS~“

ÎN PROCESUL INSTRUCTIV-EDUCATIV,PEDEPSELE CORPORALE SUNT INTERZISE


Adeseori, în localitate apel`m la taxiuri pentru a mergedintr-o zon` în alta, cu prec`dere atunci când ploaia ne întris-teaz` [i ne face mai pu]in activi sau în zilele de mocirl` dupò z`pad` abundent`.

Am întâlnit printre taximetri[ti mul]i oameni cu marebun sim], oameni educa]i, poe]i, scriitori, sportivi de perfor-man]`, profesori. Uneori, ace[ti oameni au atâta bun`cuviin]`încât nu se gândesc c`, la rândul lor, ar putea deveni victimeale unor oameni certa]i cu legea. Pentru evitarea victimiz`rii,poli]i[tii Capitalei ofer` câteva sfaturi:

Fi]i amabil [i atent fa]` de pasageri, dar supraveghea]i-ivizual pe tot parcursul c`l`toriei, prin oglinda retrovizoare;

În cazul în care pasagerii încep s` ac]ioneze suspect,contacta]i dispeceratul [i, în m`sura în care este posibil,transmite]i informa]ii despre loca]ie [i situa]ia creat`; m`suraîl avertizeaz` pe client c` aceast` curs` este monitorizat`;

Solicita]i clien]ilor o adres` exact`; fi]i precaut dac` unpasager v` ofer` o adres` vag`, mai ales în cazul în care des-tina]ia men]ionat` este departe de locul în care v` afla]i!

La fiecare curs` anun]a]i dispeceratul sau un coleg cuprivire la destina]ia c`l`toriei;

În cazul în care un client solicit` transportul unuinum`r de pasageri mai mare decât cel al num`rului de locuri,explica]i-i politicos c` este interzis prin lege [i sugera]i-i s`solicite un al doilea taxi;

Uneori pasagerii pot deveni violen]i, mai ales dac` seafl` sub influen]a alcoolului sau a drogurilor; pe tot timpulsta]ion`rii, înainte de plecarea în curs`, ]ine]i toate u[ileîncuiate pân` când ve]i permite accesul clien]ilor în taxi, pre-venind astfel urcarea persoanelor nedorite;

Solu]iona]i plata în interiorul taxiului. Nu permite]ipasagerilor s` pl`teasc` la fereastr`, deoarece cre[te posibi-litatea de neplat` a c`l`toriei;

Nu ]ine]i la vedere bani sau obiecte de valoare, pentrua nu le da idei ho]ilor. În cazul în care un pasager v` întreab`dac` a]i avut mai multe curse, r`spunde]i întotdeauna c` abiaa]i început programul. În timp ce majoritatea pasagerilorsunt doar prieteno[i, unii ar putea încerca s` afle dac` ave]ibani, pentru a-i fura;

Instala]i camere de supraveghere în autoturism pentrua ajuta la identificarea autorilor; de asemenea, monta]i parti]ii

sau scuturi de protec]ie, pentru a v` feri de posibile agresi-uni;

Dac` sunte]i amenin]a]i cu o arm`, fi]i calmi [i coope-ra]i cu ace[tia, chiar dac` trebuie s` renun]a]i la bani, bunurisau la autoturism. Nimic nu este mai valoros decât via]a!

Uneori, îns`, sunt [i indivizi care se implic` în comitereade fapte penale:

Un taximetrist de 22 de ani era membru al unei grup`ride patru persoane care în[elau cet`]enii prin metoda „acci-dentul rutier“. Dup` ce au în[elat patru victime cu un preju-diciu total de 83000 de lei [i 2000 de euro, cei patru escrociau fost prin[i de poli]i[tii de la Capital`.

Un alt taximetrist, de 34 de ani, c`s`torit [i tat` a doicopii obi[nuia s`-[i bat` nevasta. Conflictele se produceau pefondul consumului de plante etnobotanice.

Doi taximetri[ti, cu vârste de 40 de ani [i 23 de ani autransportat cet`]eni strìni, de la aeroport la gar`, respectivautogar`. Au solicitat o sum` în euro, mult mai mare decât platacursei, motiv pentru care victimele au f`cut plângere la Poli]ie.

Claudia R~DOI, Claudia R~DOI, manager proiect „S.C. SAFETY“manager proiect „S.C. SAFETY“

Aurel ian BOCANAurel ian BOCAN

OBLIGA}IILE CONDUC~TORILORCASELOR DE SCHIMB VALUTAR

Instalarea unui sistem de alarmare la efrac]ie care s` asi-gure semnalizarea [i transmiterea la distan]` a st`rilor de peri-col, a p`trunderii prin efrac]ie în spa]iul protejat [i a for]`rii sei-fului.

Subsistemul de televiziune cu circuit închis trebuie sàsigure preluarea imaginilor din zona clien]ilor [i a seifului,precum [i stocarea imaginilor pe o perioad` de 20 de zile.Imaginile înregistrate trebuie s` aib` calitatea necesar` re-cunoa[terii persoanelor din spa]iul clien]ilor.

Este obligatorie conectarea sistemului de alarmare laun dispecerat de monitorizare, în cazul în care nu existìnstituit` paza fizic` permanent`.

Încheierea contractelor de între]inere periodic` cusociet`]i licen]iate, care s` ateste func]ionarea sistemului dealarmare conform parametrilor tehnici.

Pere]ii, u[a [i ghi[eul compartimentului casierului tre-buie s` asigure protec]ia la ac]iunea armelor de foc [i prelua-rea indirect` a valorilor, iar valorile monetare se p`streaz` [ise depoziteaz` conform plafoanelor stabilite, în seifuri cer-

tificate, cu grad de rezisten]` la efrac]ie determinat, anco-rate conform instruc]iunilor produc`torului.

Accesul pe timpul programului de lucru în unit`]i care auspa]iu de lucru cu publicul este permis prin controlul deschi-derii u[ii din interior, iar opera]iunile cu numerar se efectueaz`în condi]ii de siguran]`, cu u[a ghi[eului închis` [i asigurat`.

Punctele de schimb valutar din incinta spa]iilor com-erciale pot func]iona f`r` amenajarea compartimentului blin-dat, cu condi]ia folosirii seifului/dulapului de casierie cutemporizare [i a avertiz`rii corespunz`toare.

OBLIGA}IILE CONDUC~TORILOR INSTITU}IILOR DE CREDITARE

DIN CATEGORIA B~NCILOR

Instalarea unui sistem de alarm` la efrac]ie care tre-buie s` asigure protejarea cìlor de acces în unitate, supra-fe]elor vitrate exterioare, camerei tehnice [i a spa]iilor cu va-lori [i asigur` semnalarea st`rilor de pericol în zonele delucru cu clien]ii [i în spa]iile cu valori.

Subsistemul de detec]ie a efrac]iei se programeaz` cu

HEI, TAXI !

TEHNOPREVEN}IE

SFATURI


parti]ii (arii virtuale) distincte pentru spa]iile cu valori, pen-tru a permite activarea inclusiv pe timpul programului [i uti-lizarea numai de c`tre personalul autorizat al unit`]ii.

În situa]ia existen]ei pazei umane permanente, se pro-grameaz` parti]ii pentru efectuarea serviciului de paz`: u[ade acces, traseele de patrulare interioare [i accesul la grupulsanitar.

În cazul în care nu exist` paz` fizic` permanent`, sis-temul de alarmare se conecteaz` la un dispecerat de monito-rizare [i interven]ie.


Zonele de depozitare se protejeaz` prin folosirea detec-torilor cu principii diferite de func]ionare.

Personalul de conducere [i cel din zonele de tranzac-]ionare trebuie s` dispun` de elemente de semnalare a st`riide pericol la amenin]are, care transmit alarma în mod silen-]ios.

Pentru situa]iile de jaf se prevede un buton de panic`,conectat pe zon` programat` cu avertizare sonor`, care se vaac]iona imediat dup` p`r`sirea locului faptei de c`tre autor [irealizeaz` semnalizarea optic` în exteriorul unit`]ii a stadiu-lui producerii evenimentului.

Sistemele de alarmare la efrac]ie aferente spa]iilor dedepozitare a valorilor monetare trebuie s` asigure dezacti-varea temporizat` [i folosirea codurilor de armare/dezar-mare cu semnalarea st`rii de pericol (coduri duress) la dis-tan]` în caz de amenin]are.

Subsistemul de control al accesului trebuie s` asigurerestric]ionarea accesului neautorizat cel pu]in în spa]iile demanipulare a valorilor [i a echipamentelor de securitate.

Echipamentele de televiziune cu circuit închis trebuies` asigure preluarea de imagini din zona de acces, atât dinexterior, cât [i din interior, zona de lucru cu publicul, tra-seele de vehiculare [i acces în spa]iul de depozitare a valo-rilor, asigurând stocarea imaginilor pe o perioad` de 20 dezile.

Imaginile înregistrate în zona de acces trebuie s` asi-gure identificarea persoanelor, iar pentru celelalte zone s`permit` recunoa[terea.

Pentru asigurarea protec]iei mecano-fizice a sediilorinstitu]iilor de creditare trebuie s` se utilizeze elemente cer-tificate pentru cel pu]in clasa minim` de rezisten]` recoman-dat` de standardele europene sau na]ionale din domeniu,dup` cum urmeaz`:

a) u[ile exterioare destinate transferului de valori tre-buie s` prezinte rezisten]` la efrac]ie [i s` fieprev`zute cu sistemul de control al deschiderii dininterior;b) la unit`]ile cu personal redus, expuse riscurilor dejaf, poate fi asigurat un acces controlat.

Opera]iunile cu numerar în zonele de tranzac]ionare launit`]ile financiar-bancare se pot efectua în spa]ii amenajate,în care personalul este separat de clien]i prin elemente deprotec]ie rezistente la ac]iunea armelor de foc [i sertar depreluare indirect` a valorilor sau prev`zute cu seifuri/dula-puri de casierie cu deschidere temporizat` ori prin ma[ini dereciclare a numerarului.

Seifurile/dulapurile de casierie cu temporizare se uti-lizeaz` prin programarea unor timpi de deschidere de mini-mum 10 minute pentru sertarul de depozitare a numerarului.

Suprafe]ele vitrate exterioare pân` la o în`l]ime de 3 ms` asigure rezisten]a la atacuri manuale, conform standarde-lor europene sau na]ionale în domeniu, iar cele cu ferestrevor fi prev`zute cu gratii metalice care s` asigure întârziereap`trunderii în unitate ori se vor realiza cu deschidere limitat`de maximum 10 cm.

U[ile exterioare trebuie s` fie rezistente la atacuri ma-nuale, în scopul întârzierii p`trunderii în unitate, având celpu]in clasa 1 de rezisten]` prev`zut` de standardul europeansau na]ional în vigoare.

Automatele bancare, respectiv distribuitoarele auto-mate de numerar, ma[inile de schimb valutar, ma[inile dereciclare a numerarului [i ma[inile - cum ar fi distribuitoarelede numerar destinate casierilor - se prev`d cu seifuri certifi-

cate, cu clas` de rezisten]` la efrac]ie determinat`, [i seancoreaz` conform instruc]iunilor produc`torului. În modsimilar, seifurile/dulapurile de casierie cu temporizare tre-buie s` fie certificate, cu nivel de rezisten]` la efrac]ie deter-minat, [i se ancoreaz` conform instruc]iunilor produc`toru-lui.

OBLIGA}IILE CONDUC~TORILORSTA}IILOR DE COMERCIALIZARE

A CARBURAN}ILOR/COMBUSTIBILILOR

Instalarea unui sistem de alarmare la efrac]ie care sàsigure sesizarea st`rilor de pericol la adresa persoanelor [is` protejeze spa]iile cu valori.

Subsistemul de control al accesului s` asigurerestric]ionarea accesului neautorizat cel pu]in în spa]iile dedepozitare a valorilor [i, dup` caz, în cele de manipulare.

Echipamentele de televiziune cu circuit închis trebuies` asigure preluarea de imagini din zonele de lucru cunumerar, de depozitare [i de la pompele de distribu]ie, asi-gurând stocarea acestora pe o perioad` de 20 de zile. Ima-ginile înregistrate trebuie s` aib` calitatea necesar` identi-fic`rii numerelor autovehiculelor în zona pompelor, respectiva recunoa[terii persoanelor care acced în spa]iul sta]iei.

Sistemul de alarmare împotriva efrac]iei se conecteaz`la un dispecerat de monitorizare a alarmelor [i interven]ie, însitua]ia în care nu exist` paz` fizic` permanent`.


Seifurile/dulapurile de casierie cu temporizare se uti-lizeaz` prin programarea unor timpi de deschidere de mi-nimum 10 minute pentru sertarul de depozitare a nume-rarului.

Protec]ia mecano-fizic` trebuie s` cuprind` elementecare s` asigure delimitarea fizic` în scopul protej`rii vie]ii [iintegrit`]ii personalului operator sau restric]ion`rii accesuluineautorizat la valori.

Suprafe]ele vitrate exterioare pân` la o în`l]ime de 3 ms` asigure rezisten]a la atacuri manuale, conform standarde-lor europene sau na]ionale în domeniu, iar cele cu ferestrevor fi prev`zute cu gratii metalice care s` asigure întârziereap`trunderii în unitate ori se vor realiza cu deschidere limitat`de maximum 10 cm.

U[ile exterioare trebuie s` fie rezistente la atacuri ma-nuale, în scopul întârzierii p`trunderii în unitate, având celpu]in clasa 1 de rezisten]` prev`zut` de standardul europeansau na]ional în vigoare.

Sta]iile cu program permanent [i cele amplasate la pe-riferia localit`]ii sau în zone izolate se doteaz` cu seif dedepozitare, în care se pot introduce valori f`r` deschidereau[ii seifului, certificat cu clas` de rezisten]` la efrac]ie deter-minat`, care trebuie ancorat de pardoseal` ori perete, con-form instruc]iunilor produc`torului. Cheile seifului nu se ]inde c`tre personalul de serviciu, aspect adus la cuno[tin]aclien]ilor prin afi[area semnaliz`rii respective.

La obiectivele cu program permanent, în care pe tim-pul nop]ii î[i desf`[oar` activitatea mai pu]in de 3 angaja]i, seva folosi un ghi[eu special amenajat care s` asigure protec]iala atacuri manuale asupra casierului.

Asocierea m`suri lor [ i a mi j loacelor deAsocierea m`suri lor [ i a mi j loacelor desiguran]` pr in introducerea mi j loacelors iguran]` pr in introducerea mi j loacelormecano- f i z ice de protec] ie [ i a s is temelormecano- f i z ice de protec] ie [ i a s is temelorde detec] ie , supraveghere [ i a larmare sede detec] ie , supraveghere [ i a larmare seface în baza Anal ize i de r isc la e frac] ie aface în baza Anal ize i de r isc la e frac] ie aobiect ivului , rea l i za t` cu exper] i a testa ] iobiect ivului , rea l i za t` cu exper] i a testa ] iîn domeniu, înscr i[ i în Regis trul Na] ionalîn domeniu, înscr i[ i în Regis trul Na] ionala l Evaluator i lor de Risc la Securi ta tea l Evaluator i lor de Risc la Securi ta teFiz ic`, postat pe s i te -ul www.pol i t iaroFiz ic`, postat pe s i te -ul www.pol i t iaro --mana.ro.mana.ro.

Mater ia l o fer i t de Mater ia l o fer i t de SERVICIUL ORDINE PUBLIC~SERVICIUL ORDINE PUBLIC~

SFATURI


Marian Velcea era genul depoli]ist care nu se conformaregulilor. Fire rebel`, ve[nicnemul]umit [i în contradic]ieprofund` cu întregul sistempoli]ienesc, era genul de sub-altern incomod. Împlinisepeste dou`zeci de ani la„Dispari]ii minori“ [i, ca pro-fesionist, nimeni nu-i contestavaloarea.

Cu toate acestea, aveapu]ini prieteni. Însu[i [efullui de la direc]ie, chestorulOpri[an, afirmase despre el:„Velcea este un vis`tor. Nupo]i decât s`-l la[i în lumealui“. Velcea [i Opri[an au fostcolegi, dar au avut ascensiunidiferite. Opri[an avea ceea ceel numea „inteligen]` socia-l`“, adic` organiza chermezela care invita lumea bun` aBucure[tiului în vila sa dinBuftea, creându-[i în acestmod o întreag` re]ea de rela-]ii. Iar Velcea era cu munca,dosare peste dosare, audieri,sâmbete [i duminici petrecutenon-stop la serviciu, amenin-]`ri cu divor]ul din parteaso]iei [i, în final, implacabilsosise [i punerea în fapt a pla-nurilor mai vechi ale Valeriei.

Î[i lu` mama [i cei doicopii minori [i se mut` încasa unei m`tu[i ce tr`gea s`moar`.

R`m`sese, a[adar, singurcu munca lui [i mald`rul dedosare de pe birou. Era sâm-b`t` seara, se afla singur labirou, în b`trâna cl`dire dinCalea Victoriei. Ie[i afar`, cugândul s`-[i cumpere unpachet de ]ig`ri de vis-à-vis,se opri în cap`tul holului, înfa]a ferestrei mari dinsprefa]ad`.

Era pe înserat, privi lumi-nile de la cl`direa Casei Ar-matei [i troleibuzele ce urcau[i coborau pe bulevard.Atunci avu o sclipire, un„insight“ cum îl numesc psi-hologii, feti]a pe care o cùtauei, eleva de treisprezece aniputea fi oriunde. Chiar [i înplin centrul ora[ului. Aproapede el. Î[i aminti c` a[a cumValeria, so]ia lui, se refugiasela o m`tu[` în vârst`, poate [iSânziana, feti]a pe care ocùtau, s-a refugiat tot la om`tu[` din partea mamei carelocuia într-o cas` veche lâng`Ci[migiu. Se întoarse înbirou, î[i lu` pardesiul bej din

cuier [i coborî gr`bit treptelecl`dirii. Î[i cump`r` un pa-chet de ]ig`ri Winston de lafemeia de la pr`v`lia din col],cu bucle negre, dup` careporni spre bd. Regina Eli-sabeta. Travers` Parcul Ci[-migiu dup` care se angaj` peo str`du]` numai cu vilevechi, unele renovate, altelecu fa]ada c`zut` de uzur` [iploi. Împinse o poart` demetal, vopsit` negru [i intr`într-o curte cu gazon verde[i tufe de trandafiri. Urc`câteva trepte mâncate devreme [i poposi în fa]a uneiu[i dintr-un lemn uzat [i ne-l`cuit de mult. Nicio sonerie,doar un mâner care atârna deu[`. B`tu de mai multe oripân` s`-i deschid` o femeietrecut` bine de [aizeci de ani,cu ochelari [i rochie neagr`.Femeia îi deschise larg u[a,f`r` s` o intereseze cine seafla în fa]a ei.

- Bun` ziua, stimat` doam-n`. Comisar Velcea Marian dela Poli]ia Capitalei, ar`tândlegitima]ia de poli]ist.

- Bun` ziua.- Doamn`, s`-mi fie cu ier-

tare, dar nu mai deschide]iniciodat` u[a în acest mod.B`trâna î[i ar`t` nedumeri-rea:

- Adic`?- F`r` s` v` uita]i pe vizor

[i s` întreba]i cine este. Dac`nu eram poli]ist, ci un ho]?

- Bat`-te norocul s` te bat`,parc` mai [tii în ziua de azicare-i ho] [i care poli]ist. Doarte a[teptam, domnule comi-sar. Pofte[te înùntru.

- Mul]umesc, doamn`. Darnu mai fi]i atât de imprudent`pe viitor.

- Ce s`-mi fure, domnulepoli]ist? Casa este plin` demobilier vechi de aproape un

DISPARI}IE MISTERIOAS~

POVESTIRI POLI}ISTE

POVESTIRI POLI}ISTE


secol, iar în cas` nu ]in bani.Singura mea avere este Sân-ziana. Ave]i ve[ti despre ea,comisare?

- Nu, doamn`. {tiu c` a]ifost medic [i a]i activat laSpitalul de Urgen]` pân` decurând, [tiu c` sunte]i ofemeie educat`. A trecut os`pt`mân` [i nu g`sim feti]a.Cu cât trece mai mult timp, cuatât probabilitatea ca ea s` fieg`sit` în via]` scade. Oricât dedur ar p`rea, asta este reali-tatea. Ajuta]i-m` s` în]eleg ces-a întâmplat în aceast` fami-lie de se confrunt` cu o ase-menea tragedie.

- Eh, domnule poli]ist.Parc` dumneata nu [tii cumeste, începu s` vorbeasc`femeia poftindu-l s` ia loc la omas` rotund`, acoperit` cuun macramé bej cu ciucuri.Toate problemele copiilor por-nesc de la p`rin]i. Mediulfamilial, certurile, neajun-surile, lipsa banilor, alcoolis-mul lui Mitic` dup` ce nu amai fost primar la Glina.Mitic` trebuia s` se trateze,domnule comisar.

- {i ce l-a împiedicat?- Nes`buin]a, domnule co-

misar. Medicii îi spun depre-sie, eu îi spun nes`buin]`. Cuce era vinovat copilul `sta detreisprezece ani? Cu ce? Eui-am spus Mariei s`-l lase, c`nu este de ea, dar ea… [ti]icum este, cre[te copilul f`r`tat`… Marian Velcea [tia preabine ce îi spunea m`tu[aSânzianei, era în cuno[tin]`de cauz` datorit` proprieiexperien]e. Oft`, cerând per-misiunea s` aprind` o ]igar`dac` nu deranja. Femeia îiaduse gr`bit` o scrumier` desticl` albastr`.

- Trìm într-o societate de-cadent`, f`r` valori, f`r`respectarea normelor sociale,unde banul primeaz`, tocmaide aceea se distrug familii, se

ruineaz` vise, domnule comi-sar.

- Doamn` Popa, ne pute]iajuta în vreun fel? Credeam c`se ascunde la dumneavoastr`.Vi s-a p`rut ceva nepotrivit înultima vreme în comporta-mentul Sânzianei?

- Nepotrivit, da, c`zuseîntr-un soi de misticism carep`rea mai mult bigotism.

- Pute]i fi mai explicit`,doamn` Popa ?

- Purta multe cruci, iar îndormitor avea un adev`rataltar de icoane [i lumân`ri.„Cum oare colegii mei, careau vizitat locuin]a fetei, nu auremarcat aceste detalii?“, seîntreba comisarul. „Seam`n`cu delir mistic“. Comisarulabsolvise de curând un cursde psihologie judiciar`, undeun renumit medic psihiatru leprezentase tulbur`ri de com-portament [i afec]iuni psihice.

- Avea vreun l`ca[ de cultpreferat?

- Da, M`n`stirea Pas`readin jude]ul Ilfov, este o m`-n`stire de mìcu]e. Maria oducea acolo când era maimic`. Sânziana era fascinat`de frumuse]ea [i cur`]eniamìcu]elor. Nu cumva…? Co-misarul nu mai a[tept` s` ser`ceasc` ceaiul de sun`toarecu miere [i l`mâie, s`rut`mâna doamnei Popa, culese

din mers pardesiul bej din cu-ier [i chem` prin telefon gru-pa operativ`: „Bìe]i, mergemla M`n`stirea Pas`rea!“.

Dou` ore mai târziu, Sân-ziana se afla în bra]ele Mariei,c`reia îi curgeau lacrimi ro-tunde, cât boabele de struguripe obrajii tra[i [i sl`bi]i denesomn. Mitic` se b`l`b`neape picioare, duhnind puternica tutun [i alcool, incapabil s`lege dou` cuvinte.

- Mul]umesc, comisare.Mi-a spus Adriana ce a]i f`cutpentru noi. Nu a]i avut lini[tepân` nu a]i g`sit-o pe Sânzi-ana, spuse la plecare Maria.

Comisarul p`r`si mul]umitlocuin]a. Mai rezolvase un cazde dispari]ie minor.

Era o sear` pl`cut` de mai,mirosul de flori de l`mâi]` ser`spândea în aer ame]itor.Tocmai începuse s` plou` dince în ce mai tare. „Mâine di-minea]` vor merge la Valeria[i copiii, o s` î[i ia concediulde odihn` restant [i vor plecacu to]ii la cabana de la muntea bunicilor“, gândi comisarul.„Ar fi timpul s`-[i pun` or-dine în propria via]`“. Picuriide ploaie îi curgeau pe p`rulnegru grizonat, iar ochii alba[-tri îi str`luceau în lumina feli-narelor.

Anca TIMARUAnca TIMARU

REPORTAJ FOTO


COPIL~RIE URBAN~

1 IUNIE 2014

Anul acesta, în zona Universit`]ii Na]ionale deAp`rare „Carol I“ din Bucure[ti, a fost s`rb`torit` ZiuaInterna]ional` a Copilului. Ac]iunea a fost organizat` dePoli]ia Capitalei, Poli]ia Local` Sector 5 [i Prim`ria Sec-torului 5 al Capitalei.

Activitatea are deja o tradi]ie îndelungat`, ac]iunisimilare desf`[urându-se în anii anteriori în Parcul He-r`strù, Parcul Sebastian, Parcul Titan.

Sub titlul „Copil`rie urban`“, 300 de elevi din clase-le primare, ale unor [coli din sectorul 5 al Capitalei, au pic-tat o pânz` cu lungimea de 120 de metri, care prezenta înpictograme situa]iile întâlnite de un copil, din momentulplec`rii la [coal` [i pân` la întoarcerea acas`.

Pe o scen` primitoare, s-au desf`[urat momenteartistice sus]inute de copii. Dans, muzic`, distrac]ie, maiceva ca o trup` de profesioni[ti!

Doar la doi pa[i de scen`, standuri uimitoare: moto-ciclete sclipitoare în soare ale Poli]iei Rutiere, robo]ei pi-rotehnici, truse de criminalist`, desprinse parc` din c`r-]ile Agathei Christie.

Câinele poli]ist Zorro nu a ie[it la pensie! {tirea esteconfirmat` chiar de prezen]a acestuia, mângâiat [i îndr`-git de to]i copiii din Bucure[ti. {i dac` va ie[i la pensie,lini[tea este asigurat`. Zorro las` în urm` o nou` ge-nera]ie de câini poli]i[ti, mândri [i impun`tori!

REPORTAJ FOTO

1 IUNIE |N AL}I ANI


Ne-am preg`tit pentru clasa zero

MINUNI |N POWER POINT

PAGINA COPILULUI


Materialele de prezentare suntinedite. Inedit este [i modul lor decreare, pentru c` este vorba de ta-lent [i d`ruire, în condi]ii de bugetzero. Cu simplul program PowerPoint, în timpul sù liber, unpoli]ist de prevenire a creat 87 defilmule]e de desene animate, des-tinate copiilor de vârst` mic`.Primul efort a fost cel de docu-mentare. În timpul liber, [i-a f`cutun obicei în a cùta [i a citi piesedin literatura român` [i universal`care aveau un mesaj etic, moral, oînv`]`tur` sau prin care copiiiputeau în]elege mai bine infrac-]iunile aride din Codul Penal: fur-tul, tâlh`ria, distrugerea etc. Aurmat apoi g`sirea imaginilor,înregistrarea audio a textului, sin-cronizarea lor. A rezultat un pro-dus ini]ial controversat, dar careprinde atât de bine la cei miciîncât nici nu mai conteaz` c` nueste f`cut profesional cu sute demii de euro, ci f`r` bani, doar cud`ruire [i talent. De altfel, psiho-logul Mirela Zivari ne-a vizitat lasediul serviciului [i a fost uimit`de inventivitatea colegilor. „Dac`v-a[ fi cunoscut înainte...“, a spusrenumitul psiholog, cu referire lacriticile pe care le f`cuse la suges-tia unui produc`tor pus pe can-can-uri.

Dar ce poate fi mai edificatordecât exemplul? |n pagina urm`-toare sunt redate imagini din pove-stirea „{oricelul [i pisica“,„{oricelul [i pisica“, deEmilia Plugaru.

Mai jos sunt redate p`rerile ca-drelor didactice:

„Ac]iunea de ast`zi s-adovedit a fi în folosul elevilor dinclasa a V-a. Consider`m c` astfelde proiecte sunt un sprijin pentruactivitatea educativ` în [coalanoastr`“.

„Activitate interesant`, pre-zentând exemple practice din via]a

de zi cu zi. Materiale complete,utilizate pentru a puncta momen-tele cheie ale activit`]ii. A fost ointerac]iune permanent` între co-pii [i sus]in`tor. Educativ, intere-sant, captivant“.

„Filmule]ele agreate foartemult, educative!!! Am participat cuelevii care au urm`rit cu interessfaturile din ac]iune prezentate depoli]ist. A antrenat elevii cu tact îndezbaterea problemelor urm`rite.Ac]iunea a avut un succes ne-a[teptat“.

„Din ceea ce copiii au vizio-nat, a fost o activitate pl`cut` [iutil` din care ace[tia au avut deînv`]at“.

„Ac]iunea a fost foarte educa-tiv` pentru elevi, au fost captiva]i defilmule]e, comunicativi la întreb`ri,dornici s` afle mai multe“.

„Activitatea desf`[urat` atrezit interesul elevilor. Mate-rialele prezentate au fost foarteatractive [i pline de înv`]`minte.Copiii au participat cu mult drag,iar informa]iile prezentate au fostde un real folos“.

„Prezent`rile au fost reali-zate folosindu-se un limbaj peîn]elesul copiilor, iar con]inutul afost adaptat vârstei acestora. Deasemenea, organizatorii au impli-cat în activitate interac]iunea cuelevii [i jocul, ceea ce a animatinteresul lor“.

„A fost o or` deosebit deeducativ`, cu activit`]i concreteasupra comportamentului elevu-lui, drepturilor [i îndatoririlorelevilor. Dorim [i pe viitor astfelde activit`]i“.

„Activitatea desf`[urat` afost foarte util` prin con]inutulsù, prin modul deosebit deprezentare. Cu mul]umiri“.

Danie la GAVRILDanie la GAVRILGra] ie la V~DUVAGra] ie la V~DUVA

Proiectul

„Sfatur i„Sfatur i

mari pentrumari pentru

cei mici“cei mic i“

a participat,

în 2012,

la concursul

de proiecte

al Re]elei

Europene

de Prevenire

a Criminalit`]ii,

la Nicosia.

De-atunci,

tot mai multe

[coli

[i gr`dini]e

au beneficiat

de informa]iile

lui. Pentru

extinderea

proiectului,

din 2013

Serviciul

de Analiz`

[i Prevenire

a Criminalit`]ii

are un poli]ist

specializat în

lucrul cu copiii

mici.

{ORICELUL {I PISICA

PAGINA COPILULUI


EDUCA}IE RUTIER~


SCRISOARE LA |NCEPUT DE AN {COLARDRAGI COPII,

Zilnic, c`tre [coal` sau la terminarea orelor de curs, lasfâr[it de s`pt`mân`, dar [i în vacan]e, copiii sunt oprezen]` permanent` în peisajul str`zii, folosind dru-murile publice atât în calitate de pietoni sau bicicli[ti, dar[i ca pasageri în diferite mijloace de transport.

În aceste condi]ii, nu este o noutate s` afirm`m c`, dinp`cate, pe drumurile publice cad victime ale accidentelorrutiere [i micii participan]i la trafic.

Principala cauz` a producerii acestor nedorite eveni-mente rutiere a fost angajarea în traversarea str`zii prinlocuri nepermise, f`r` o temeinic` asigurare ori laculoarea ro[ie a semaforului electric.

Din statistica Brig`zii Rutierereiese c` în anul [colar 2013-2014,în Bucure[ti s-au înregistrat 59 deaccidente de circula]ie în care aufost implica]i cu vinov`]ie minoricu vârste cuprinse între 7 [i 18ani.

Ca de fiecare dat`, al`turi devoi, dragi copii, pe lâng` p`rin]i [iprofesori, sunt [i agen]ii de poli]ierutier` care v` transmit urm`toa-rele recomand`ri:

traversa]i strada în pas vioi, nu alergând, doar pe latrecerile pentru pietoni sau la culoarea verde a semaforu-lui electric;

înainte de a traversa prin locurile premise,asigura]i-v` c` în acel moment nu se apropie vehicule, iar[oferii acestora au sesizat inten]ia voastr` [i au oprit pen-tru a v` acorda prioritate;

dac` în timpul travers`rii sunte]i surprin[i deculoarea ro[ie a semaforului, iar dac` drumul esteprev`zut cu refugiu sau interzis circula]iei vehiculelor,a[tepta]i pe acesta pân` la apari]ia culorii verzi asemaforului;

în lipsa indicatoarelor sau a marcajelor, traversa]istrada numai pe la col]ul intersec]iei [i doar dup` ce vàsigura]i c` o pute]i face în siguran]`. Aten]ie, prin acestloc nu ave]i prioritate!

a[tepta]i sosirea mijloacelor de transport în comunnumai pe trotuar sau pe refugiile special amenajate;

alege]i-v` locurile de joac` doar acolo unde nu trecma[ini. Parcurile, terenurile desport, curtea casei sau curtea [coliisunt cele mai recomandate;

mare aten]ie la traversareastr`zii dup` l`sarea serii pentru càtunci vizibilitatea este redus`.Ideal ar fi s` ave]i aplicate pe haineaccesorii reflectorizante;

nu circula]i pe drumurilepublice cu bicicleta decât dac` a]iîmplinit vârsta de 14 ani.

Respectând aceste reguli, sper`m s` r`spunde]ito]i „PREZENT“ la început de an [colar!

Brigada Rut ier` Bucure[t iBrigada Rut ier` Bucure[t i

Sevastru Daria cls a VI-a

Gutescu Robert,nou` ani

Mocanu Andreea,cls a IX-a,15 ani

Anul acesta,„Olimpiada„Olimpiadasiguran]ei“siguran]ei“s-a aflat la ceade-a treiaedi]ie. Ea aangrenat copiidin toate clasele primare,gimnaziale [i de liceu. Cei mici au datdovad` de inventivitatecreând ma[inisigure: uneleau fost depoli]ie, în timpce altele aureprezentatautobuzele[colare, ma[inade pompierisau ma[ina dedesz`pezire. Cei din claselegimnaziale [i-au creat propriul regulament[colar, în timpce liceenii aucreat macheteleunor [coli maisigure [i maifrumoase.Copiii au primitpremiile chiar de lainspectorul[colar general,domnul profesor dr.ConstantinTrìstaru, carea venit s`-ifelicite; \imul]umim [i pentru colaborareaîndelungat`.

O L I M P I A D A S I G U R A N } E I 2 0 1 4O L I M P I A D A S I G U R A N } E I 2 0 1 4

Revist` editat` cu sprijinul

Date post:	22-Oct-2021
Category:	Documents
Upload:	others
View:	9 times
Download:	0 times

Revist` realizat` de - b.politiaromana.ro

Documents