1.PROFILUL REGIUNII 1.1.DATE GEOGRAFICE ŞI CLIMATICEarpmtm.anpm.ro/upload/77256_Raport anual...

Raport anual privind Starea Factorilor de Mediu în Regiunea Vest pe anul 2011

Ca

pit

olu

l:

1.PROFILUL REGIUNII

1.1.DATE GEOGRAFICE ŞI CLIMATICE

Regiunea cuprinde partea de vest a României, învecinându-se la sud-vest cu

Republica Serbia şi la nord-vest cu Ungaria, şi este formată din patru judeŃe: Arad, Caraş-Severin, Hunedoara şi Timiş. Extremitatea estică o reprezintă localitatea Petroşani, judeŃul Hunedoara - 23º longitudine estică, extremitatea vestică-localitatea Beba Veche, judeŃul Timiş - 20°15' longitudine estică, extremitatea nordică se află în localitatea Berechiu, judeŃul Arad - 46º38' latitudine nordică, iar extremitatea sudică a regiunii o reprezintă localitatea Berzasca, judeŃul Caraş-Severin - 44º35'12" latitudine nordică,

Regiunea Vest are o suprafaŃă de 32.034 km2, ce reprezintă 13,42% din suprafaŃa României. JudeŃul Timiş este, ca suprafaŃă, cel mai mare din Ńară (3,65% din teritoriul naŃional), în timp ce judeŃul Caraş-Severin ocupă locul trei (3,56% din teritoriul naŃional), judeŃul Arad, este al şaselea judeŃ al României (3,25% din teritoriul naŃional), iar judeŃul Hunedoara, ocupă 2,96% din teritoriul naŃional.

1.1.1.RELIEFUL ŞI GEOLOGIA

Relieful din Regiunea Vest este foarte variat, pornind de la câmpii, dealuri până la

munŃi. În Regiunea Vest cele mai importante formaŃiuni muntoase situate în marea

majoritatea în judeŃele Hunedoara, Caraş-Severin şi mai puŃin în judeŃele Arad şi Timiş sunt: MunŃii Şureanu,MunŃii Metaliferi, MinŃii Poiana Ruscă, MunŃii łarcului, MunŃii Retezat, MunŃii Parâng, MunŃii Codru Moma, MunŃii Zarand, Muntele Mic, Muntele Semenic, MunŃii Cernei, MunŃii Dognecei, MunŃii Aninei

Zona dealurilor şi a podişurilor este frecventă în toate cele patru judeŃe ale Regiunii Vest. Dintre acestea se pot aminti: Depresiunea Hălmagiu, Podişul Lipovei, Depresiunea GurahonŃ, Dealurile Lugojului, Depresiunea Zarand, Dealurile Pogănişului, Depresiunea HaŃegului, Depresiunea Bradului, Culoarul Orăştiei.

Câmpia este caracteristica principală a judeŃelor Arad şi Timiş, unde se găseşte: Câmpia Aradului, Câmpia Joasă a Crişurilor, Câmpia Cernei, Câmpia Vingăi, Câmpia Lovrinului, Câmpia Timişului,Lunca Mureşului ş.a..

Din punct de vedere hidrografic se remarcă existenŃa unor importante cursuri de apă şi a unor rezerve subterane apreciabile.

Regiuniea Vest este străbătută de următoarele bazine hidrografice: Dunărea, Crişul Negru, Crişul Alb, Mureş, Bega, Nera, Cerna, Caraş, Timiş, Aranca, Strei, Jiul, Bistra, Bârzava.


Ca

pit

olu

l: 1

.PR

OF

ILU

L R

EG

IUN

II

Figura1.1.1. Cadrul natural al Regiunii Vest

În Regiunea Vest, mai ales în zonele montane, sunt situate foarte multe lacuri

naturale, dintre care se pot remarca: Iezerul łarcu, Pietrele Albe (lacuri glaciare în MunŃii łarcu); Ochiul Bei (în MunŃii Aninei); Iezerul Mare şi Iezerul Mic (lacuri glaciare în MunŃii Şurianu); Lacul Dracului (lac carstic în Cheile Nerei); Gâlcescu, Roşiile, Zăvoaiele, Mândra, Deneş, lacuri glaciare în MunŃii Parâng; Iezerul Mare şi Iezerul Mic, Tău Mare, Tău Mic, Tău PorŃii, Bucura, Zănoaga, Tău Negru, Slăveiul, Stănişoara, łapului, Galeşul, lacuri glaciare în MunŃii Retezat; lacurile fluviale (cele de la Macedonia, Ionel, NiŃchidorf, Cebza, Obad) formate în braŃele părăsite şi parŃial colmatate ale râurilor Bârzava, Bega, Timiş ; lacurile de tasare (cele de la Valcani, Deta, Izvin, Voiteg) alimentate din apa freatică, din ploi; lacurile relicte (cele de la Satchinez şi Becicherecu Mic) sunt resturi din mlaştinile care au acoperit o mare parte din câmpie ;

Lacurile artificiale s-au format în urma acŃiunilor directe sau indirecte, în scopuri economice. Dintre lacurile antropice, formate în excavaŃiile executate pentru extragerea argilei, amintin de cele de la Cărpiniş, Sânnicolau Mare, Jimbolia, Deta, Timişoara. Mai pot fi incluse aici acumulări formate în urma construirii de baraje (Surduc, Giarmata, Satchinez, Mănăştur), sau eleştee piscicole: Diniaş, Urseni, Nădrag, Bazoşu Vechi, Partoş, lacurile Văliug, Breazova si Secu formate în urma excavaŃiilor terenurilor pentru extragerea argilei.

Apele subterane se caracterizează printr-un debit bogat şi prin situarea pânzei freatice, în general, la mică adâncime (peste 2/3 din Câmpia Aradului are ape subterane la mai puŃin de 3 m adâncime).

După conŃinutul chimic, apele din limitele judeŃului Arad pot fi incluse în următoarele categorii:

- izvoare termale bicarbonatate-sulfatate din zona aferentă bazinului Crişurilor, a căror geneză este legată de prezenŃa unui sistem de falii (apele carbogazoase alcaline de la Moneasa);

- izvoare carbogazoase feruginoase în Dealurile Lipovei; - izvoare bicarbonatate calcice termale, carbogazoase şi sulfuroase sodice din

zona Mureşului legate de prezenŃa formaŃiunilor vulcanice neogene din zonă. Din punct de vedere pedeogeografic, Regiunea Vest se include în reginea carpatică

şi în regiunea banato-crişană. La nivelul regiunii sunt bine reprezentate toate clasele de soluri. Astfel, Câmpei Banato-Crişene îi sunt specifice molisolurile, cele mai fertile soluri pentru cultura plantelor şi pe arii mai restrânse vertisolurile. În dealurile Banatului şi


Ca

pit

olu

l: 1

.PR

OF

ILU

L R

EG

IUN

II

Crişanei se întâlnesc argivuliosuri şi cambisoluri. La altitudini e peste 1500 -1600 m se înâlnesc spodosolurile, iar la altitudini mai mari umbrisolurile.

1.1.2.CLIMA

Regiunea Vest prezintă câteva trăsături climatice care o diferenŃiază între regiunile

Ńării. Aşezarea geografică a regiunii, precum şi diversitatea formelor de relief determină caracteristicile majore are climatului, dar şi nuanŃele locale ale acestuia.

Cea mai mare parte a climatului Regiunii Vest cade sub incidenŃa climatului temperat continental de tranziŃie cu influenŃe submediteraneene. Limita influenŃelor submediteraneene urmăreşte linia Nădlac şi continuă pe la Semlac, Periam, Giarmăta, Recaş, la sud de Lugoj, Caransebeş, traversează Muntele Mic, łarcu, Godeanu şi ajunge până la izvoarele Cernei. Toate unităŃile fizico-geografice aflate la nord de limita descrisă aparŃin climatului continental de tranziŃie cu influenŃe oceanice.

Temperatura medie multianuală oscilează între 10-12oC, cu valori mai ridicate în Câmpia de Vest si de-a lungul Dunării. În ceea ce priveşte temperatura medie anuală de vară (iulie) are valori diferenŃiate în regiune: în zonele de câmpie valorile medii sunt de 21 – 23oC, în timp ce în zona montană înaltă se întâlnesc valori termice de vară de sub 18oC. temperatura medie anuală de iarnă ( ianuarie) prezintă şi ea variaŃii, astfel: iernile cele mai blânde cu valori de -1 - +1oC se înregistrează în sudul si centrul Câmpiei Timişului, valorile cele mai scăzute se întâlnesc în zonele muntoase înalte.

CantităŃile relativ mari de precipitaŃii se datorează influenŃelor oceanice vestice dar şi celor submediteraneene. În zona de câmpie media multianuală a precipitaŃiilor depăşeşte 600mm în partea sudică şi estică şi chiar 700 mm la contactul cu zona deluroasă. RegimulprecipitaŃiilor se remarcă prin existenŃa a doua maxime pluviometrice anuale, datoriă influenŃelor submediteraneene: un maxim principal in lunile mai – iunie şi unul secundar în lunile de toamnă, lunile octombrie – noiembrie.

1.1.3.DEMOGRAFIA

PopulaŃia constituie una dintre cele mai complexe colectivităŃi statistice datorită

diversităŃii caracteristicilor ce fac obiectul observării, al modificărilor frecvente în structura şi dimensiunea sa, al multiplelor legături de interdependenŃă între fenomenele demografice şi cele social-economice.

Regiunea Vest avea la 1 iulie 2010 o populaŃie totală de 1.916.907 locuitori şi o densitate de 59,8 locuitori/km2. În ceea ce priveşte distribuŃia pe sexe a locuitorilor din judeŃ 48,27% sunt de sex masculin şi 51,72% feminin.

Din totalul populaŃiei Regiunii 62,94% locuiesc în mediul urban, în timp ce 710247 locuiesc în mediul rural, ceea ce reprezintă 437,05%

PopulaŃia Regiunii Vest se caracterizează prin diversitate etnică, alături de români convieŃuind şi comunităŃi de maghiari, sîrbi, germani şi alte minorităŃi.

1.1.4.ORGANIZAREA ADMINISTRATIV TERITORIALĂ

Regiunea Vest cuprinde judeŃele Arad, Caraş – Severin, Hunedoara şi Timiş. Din punct de vedere teritorial – administrativ la nivelul Regiunii Vest există 1650 de

unităŃi administrative, împărŃite astfel:42 de oraşe şi municipii, 281 de comune şi 1327 de sate. În ceea ce priveşte reŃeaua urbană există 42 de unităŃi de tip urban, din care 12 municipii şi 30 de oraşe repartizate realtiv unitar pe teritoriul judeŃelor component. În cea mai mare parte, localităŃile urbane din Regiunea Vest sunt oraşe relativ vechi care au cunoscut o dezvoltare constantă.


Ca

pit

olu

l: 1

.PR

OF

ILU

L R

EG

IUN

II

Figura 1.1.4.ÎmpărŃirea administrativă a Regiunii Vest

1.1.5. RESURSE NATURALE

Ca urmare a reliefului variat, regiunea posedă numeroase şi diverse resurse

naturale. Resursele naturale neregenerabile ale Regiunii Vest sunt:

- rocile sedimentare, metamorfice şi magmatice, constituite din minerale diferite şi utilizate ca materiale de construcŃii (consolidări drumuri, taluzări, lucrări de terasament feroviare,etc):

- calcarele - marnele calcaroase, gresiile şi conglomeratele cretacice din MunŃii Zărandului; - granitele şi granodioritele; - zăcămintele de nisip cuarŃifer, pietriş şi roci vulcanice rulate,. - zăcămintele de diabaze; - andezitele, - izvoare termale şi minerale cunoscute şi captate din cele mai vechi timpuri. - structuri petroliere (ŃiŃei şi gaz de sondă) - cărbunii: şist bituminos, huila energetică, şist cărbunos, cărbune brun, huilă de

cocs, lignit, piritele - minereurile: cele mai bogate minereuri sunt cele de cupru, apoi cele de fier, fier-

mangan, aur-argint, molibden, minereuri polimetalice - roci utile: calcar industrial şi de construcŃii, marnă, granit şi andezit de construcŃie,

granodiorit, nisip industrial, siderurgic şi metalurgic, nisip cu pietriş, argilă comună, argilă refractată, iar intr-o cantitate mai mică se gaesc şi rezerve de marmură, gnais, nisip pentru materiale de construcŃii, feldspat, calcar ornamental, cuarŃit, rocă cu talc şi intr-o măsură foarte mică cuarŃ, granit ornamental, rocă de azbest şi pegmatit cu mică.

- travertinul; - bauxita; - marmura; - apele geotermale; - dioxidul de carbon - păcură - gaze naturale.


Ca

pit

olu

l: 1

.PR

OF

ILU

L R

EG

IUN

II

Principalele resurse naturale regenerabile ale Regiunii Vest sunt resursele de apă de suprafaŃă şi subterană, pădurile, floră, faună, sol,energia solară şi eoliană.

Apa este cea mai importantă resursa regenarabailă. Aici se regăsesc râurile, lacurile alpine, bălŃi, precum şi zăcămintele subterane (acvifere). Resursa naturală de apă constă din apele de suprafaŃă din următoarele bazine hidrografice: Mureş, Crişul Alb, Craş, Timiş, Nera, Cerna şi afluenŃii lor, precum şi ai fluviului Dunărea, dar şi din apele subterane, cantonate, în principal, în conurile aluvionare ale Mureşului şi Crişului Alb.

O altă resursă naturală regenerabilă importantă sunt resursele forestiere (păduri şi alte terenuri cu vegetaŃie forestieră) care ocupă 34,3% din totalul suprafeşei. Cele mai mari suprafeŃe împădurite se găsesc judeşele Hunedoara şi Caraş – Severin.

Peisajul geografic al regiunii, prin formele de relief cu o structură geologică deosebită şi cu o climă cu nuanŃe mediteraneene au determinat menŃinerea şi dezvoltarea unei biodiversităŃi variate şi bogate. Unele dintre păsările inventariate în judeŃ sunt de interes comunitar sau sunt prevăzute în ConvenŃia zonelor umede şi în alte ConvenŃii internaŃionale la care România a aderat. Multe specii de păsări şi animale sunt supuse regimului de protecŃie şi conservare instituit la nivelul ariilor speciale de conservare avifaunistică.

La nivelul Regiunii Vest se întalnesc 20 de specii de plante rare, periclitate şi endemice, care necesită măsuri de conservare, conform directivelor păsări şi mamifere. Dintre acestea amintim: Trapa natans, Ruscus aculeatus, Galanthus nivalis, Pinus nigra, Pinus cembra,Taxus baccata, Leontopodium alpinum, Scrophularia grandiflora, Paeonia officinalis, Cerastium banaticum, Cypripedium calceolus, Centaurea pseudophrygia subsp. retezatensis, Hepatica transsilvanica, Stipa capillata, Agropyron cristatum, Narcissus stellaris, Fritillaria meleagris,etc.

Prin varietatea, bogăŃia şi originalitatea ei, fauna acestei regiuni prezintă o importanŃă deosebită şi reprezintă totodată pentru multe specii limita nordică a arealului de răspândire. Diversitatea mare de elemente se datorează în primul rând varietăŃii biotopurilor, ceea ce a determinat existenŃa a numeroase specii de câmpie joasă şi chiar de stepă, de zăvoaie, precum şi numeroase elemente caracteristice zonelor colinare, de regiuni carstice şi montane. Această regiune este una dintre puŃinele din Ńară unde poate fi observată o diversitate specifică de elemente rare şi unde pe o suprafaŃă restrânsă pot fi întâlnite un număr aşa de mare de specii de păsări ce pot fi: oaspeŃi de iarnă, oaspeŃi de vară, specii de pasaj şi specii sedentare.

1.1.6 ECONOMIA

Din punct de vedere economic Regiunea Vest este considerată o regiune

dezvoltată. Importante resurse de subsol, sol, un climat favorabil, legături de transport facile cu

centrul Europei şi o populaŃie laborioasă reprezintă coordonatele economice ale regiunii. Plecând de la aceste circumstanŃe favorabile şi clădind pe o impresionantă tradiŃie industrială, Regiunea Vest a înregistrat o creştere economică constantă, superioară mediei româneşti şi a reuşit să atragă un volum impresionant de investiŃii străine, orientate către sectoare economice dintre cele mai diverse.

Produsul intern brut regional total în anul 2009 a fost de 49200,2 milioane lei preŃuri curente în scădere faŃă de anul 2008 - 50393,4 milioane lei preŃuri curente. Indicatorul elocvent pentru determinarea nivelului de dezvoltare economică îl reprezintă Produsul Intern Brut pe locuitor

În 2010, în regiune existau peste 55 de mii de firme active, din care un procent important de 14,6% investiŃii străine directe cărora li se datorează creşterea economică şi profitul multisectorial estimat la circa 333 milioane de euro.


Ca

pit

olu

l: 1

.PR

OF

ILU

L R

EG

IUN

II

În viaŃa economică sunt conturate două zone geografice: pe de o parte, centrele economice Arad şi Timişoara şi-au asigurat o relativă pluriactivitate economică, iar pe de altă parte, centrele urbane din judeŃele Caraş-Severin şi Hunedoara, care au fost destinate activităŃilor monoindustriale şi au devenit centre de referinŃă ale industriei datorită exploatării intensive a materiilor prime şi a activităŃilor productive legate de valorificarea acestora.

În Regiunea Vest are loc o activitate intensă şi dinamică de schimburi comerciale internaŃionale, existând însă discrepanŃe mari între judeŃele regiunii. Totuşi, media balanŃei comerciale a Regiunii Vest ne arată că valoarea importurilor a depăşit valoarea exporturilor în anul 2010. (http://www.regiuneavest.ro/economia-regiunii-vest/cresere-economica-constanta/).

SuprafaŃa agricolă a Regiunii Vest reprezintă un procent de 12,8% din suprafaŃa agricolă a României. O pondere mai mare decât aceasta o au păşunile (16,6%), iar o pondere sub medie o deŃin terenurile arabile (11,6%) şi viile (3,9%). Agricultura reprezintă o ramură economică importantă în Regiunea Vest, din punctul de vedere al cifrei de afaceri şi a populaŃiei ocupate. ProducŃia agricolă obŃinută în regiune, la nivelul anului 2009, reprezintă 10,1% din producŃia de la nivel naŃional, de pe o suprafaŃă cultivată ce reprezintă numai 9,89% din suprafaŃa cultivată la nivel naŃional. ProducŃia medie de cereale la hectar realizată în regiune este superioară celei obŃinute la nivel de Ńară, cu valori de 109,6% la ovăz şi 102,7% pentru grâu şi secara, iar pentru orz şi orzoiacă producŃia medie la hectar este 116,5%. ProducŃia animală obŃinută în 2009 reprezintă 11,2% din cea obŃinută la nivel naŃional.

Regiunea Vest este traversată de două din cele trei coridoare Pan-europene care intersectează România, şi anume coridorul IV Berlin / Nurnberg – Praga - Budapesta – ConstanŃa –Istanbul - Salonic şi coridorul VII fluviul Dunărea.

ReŃeaua de căi ferate a regiunii este de 1894 km, reprezentând 17,6% din totalul naŃional. Liniile electrificate reprezintă 649 km, totalul reprezentând 34,3% din căilor ferate la nivelul regiunii (faŃă de 37,1% cât este media naŃională). Deasemenea Regiunea Vest este traversată de trei linii internaŃionale convenŃionale de cale ferată: Bucureşti – Craiova – Timişoara – Jimbolia ( electrificată până la Timişoara); Bucure;ti – Timi;oara – Stamora – MoraviŃa (aceste două linii se continuă pe teritoriul exiugoslav, spre Belgrad); Bucureşti – Braşov – Sibiu – Deva – Arad – Curtici, cu continuare în Ungaria, spre Budapesta, electrificată integral.

Regiunea Vest are o reŃea bine dezvoltată de căi rutiere, repartizată relativ echilibrat în teritoriu. Regiunea are o reŃea totală de drumuri publice de 10 381 km Regiunea Vest este traversată de cinci drumuri europene pe direcŃiile nord - sud şi est – vest. Construirea progresivă a autostrăzii Nădlac – Arad – Timişoara – Lugoj – Deva – Sibiu – Piteşti este un proiect important care se încadrează în strategia TEN-T, axa prioritară rutieră 7. Autostrada va optimiza conexiunea rutieră de-a lungul coridorului pan-european IV:spre vest cu Ungaria şi celelalte state membre UE şi spre est cu Bucureşti şi ConstanŃa/Marea Neagră. Deasemenea autostrada va asigura o legătură mai bună între centrele regionale Arad, Timişoara, Lugoj şi Deva.

În Regiunea Vest există patru aeroporturi, unul în fiecare judeŃ, iar două dintre ele sunt internaŃionale şi incluse în reŃeaua TEN-T (reŃea transeuropeană de transport): Aeroportul „Traian Vuia" din Timişoara şi Aeroportul „Aurel Vlaicu" din Arad

PotenŃialul turistic al regiunii este remarcabil datorită prezenŃei a numeroase forme de relief naturale, dar şi antropice. Principalele tipuri de turism practicate în regiune sunt: turismul de tranzit, turismul balnear şi termal, turismul recreativ, turism cultural – istoric, turism rural şi agroturismul, etc.


Ca

pit

olu

l: 2

Ae

r

2 AER

Aerul atmosferic natural, nepoluat, are o compoziŃie diferită de cel pe care îl inspirăm noi astăzi, mai ales cei care locuim în oraşe dotate cu diverse întreprinderi de produs fum, praf şi alte gaze nocive. CompoziŃia chimică a aerului natural este următoarea: azot – 78,08%, oxigen – 20,94%, argon – 0,93%, bioxid de carbon – 0,03%. Au mai fost detectate şi următoarele elemente: neon, hidrogen, krypton, heliu, ozon, xenon, precum şi metan, oxid de azot şi vapori de apă. AgenŃii poluanŃi evacuaŃi în atmosferă pot fi transportaŃi pe zone mai mari datorită acŃiunii factorilor meteorologici. Principali factori meteorologici care intervin în modificarea gradului de poluare sunt viteza vântului şi stabilitatea aerului. Datorită curenŃilor de aer, poluanŃii sunt răspândiŃi pe o suprafaŃă mare în zonele învecinate activităŃii poluatoare. EvoluŃia calităŃii aerului este dependentă în principal de evoluŃia populaŃiei, de presiunea exercitată de sectorul industrial, de sectorul transporturi şi de sectorul energetic. La acestea se adaugă în mai mică măsură presiunea exercitată de sectorul agricol şi turistic.

2.1. EMISII DE POLUANTI ATMOSFERICI

Problemele cele mai importante privind calitatea aerului sunt generate de emisiile atmosferice. Ele produc acidifierea atmosferei, afectează producŃia de ozon troposferic, măresc concentraŃia în atmosferă a particule în suspensie, a pulberilor cu metale grele şi a gazelor cu efect de seră, epuizează stratul de ozon, produc schimbări climatice. Indicatorii de calitatea aerului sunt determinaŃi pe baza datelor din sistemul de monitorizare a calităŃii aerului şi din inventarele de emisii şi au ca scop evaluarea situaŃiilor concrete, comparativ cu Ńintele de calitate stabilite de reglementările în vigoare. Inventarele de emisii aproximează în principal: emisiile de gaze cu efect acidifiant; emisiile de compuşi organici volatili nemetanici, emisiile de metale grele, emisiile de poluanŃi organici persistenŃi, emisiile de hidrocarburi aromatice policiclice, emisiile de bifenili policloruraŃi, emisiile de hexaclorbenzen.

Emisiile de poluanŃi atmosferici provin din majoritatea activităŃilor industriale şi sociale, reprezentând un risc real pentru ecosisteme si şi sănătatea populaŃiei. La nivel european, politicile şi acŃiunile au dus la o reducere semnificativă a emisiilor antropice, dar anumiŃi poluanŃi atmosferici dăunează în continuare sănătăŃii umane. SituaŃia râurilor şi lacurilor din România s-a îmbunătăŃit datorită reducerii emisiilor de poluanŃi cu efect acidifiant, dar în acelaŃi timp, surplusul de azot din atmosferă pune în pericol biodiversitatea. Deplasarea poluanŃilor atmosferici între continente duce la creşterea atenŃiei la nivel politic. De asemenea, marile corporaŃii internaŃionale acordă o atenŃie deosebită legăturilor dintre climat şi politicile poluării aerului. În prezent, particulele în suspensie, O3 şi NO2 sunt principalii poluanŃi care pun probleme din punct de vedere al sănătăŃii. Efectele acestora pot varia de la probleme respiratorii minore până la boli cardiovasculare şi decese premature. Sursele de poluare sunt diverse şi provin din arderea combustibililor fosili, silvicultura, transportul rutier, activităŃi agricole, transportul gazului natural, fermentarea deşeurilor, procese industriale.

În anul 2009 a fost modificat modul de elaborare a inventarului privin emisiile de poluanți atmosferici. Dezvoltarea Ghidului privind inventarele emisiilor de poluanŃi atmosferici EMEP/EEA 2009 a debutat în anul 1992 şi de atunci a continuat să fie îmbunătăŃit şi actualizat de către Grupul de lucru UNECE/EMEP pentru Inventare


Ca

pit

olu

l: 2

Ae

r

de Emisii şi ProiecŃii (TFEIP) în baza ConvenŃiei asupra poluării atmosferice transfrontiere pe distanŃe lungi (ConvenŃia LRTAP). Ghidul este publicat de către AgenŃia Europeană de Mediu (AEM). În 2006 a fost iniŃiată o restructurare şi o actualizare majoră a Ghidului, ceea ce a condus la acceptarea acestei versiuni de către Organismul de Coordonare EMEP în 2009.

Comparativ cu versiunea precedentă a Ghidului EMEP/CORINAIR, Ghidul revizuit este structurat în conformitate cu Nomenclatorul pentru Raportare (NFR) după cum este definit în Liniile directoare de raportare la ConvenŃia LRTAP (ConvenŃia asupra poluării atmosferice transfrontiere pe distanŃe lungi). Nomenclatorul pentru Raportare NFR este în acord cu cel utilizat pentru raportare în conformitate cu ConvenŃia Cadru a NaŃiunilor Unite asupra Schimărilor Climatice (UNFCCC), extins pentru anumite surse de poluare a aerului. Legătura cu nomenclatorul surselor din versiunea precedentă – SNAP97 – este încă luată în considerare, pentru a asigura continuitatea pentru elaboratorii inventarului de emisii. În plus, Ghidul revizuit a fost armonizat îndeaproape cu Liniile Directoare IPCC prin introducerea “Nivelurilor de abordare” şi prin furnizarea de scheme de decizie care să ajute la alegerea de metodologii corespunzătoare.

În acest fel, Ghidul contribuie la armonizarea raportărilor internaŃionale şi ale UE privitoare la emisiile de gaze cu efect de seră şi la emisiile de poluanŃi în aer. Versiunea actuală reproduce informaŃii din ediŃiile precedente numai în măsura în care acestea au fost considerate relevante şi introduce o abordare pe niveluri pentru determinarea emisiilor. În revizuirea Ghidului, s-a pus accentul pe furnizarea de proceduri implicite pentru toate sursele şi poluanŃii pe care PărŃile la protocoalele la ConvenŃia asupra poluării atmosferice transfrontiere pe distanŃe lungi (ConvenŃia LRTAP – denumită în cele ce urmează ConvenŃia) au obligaŃia să le raporteze. În prezenta versiune a Ghidului au fost incluşi factori de emisie pentru particule – fracŃiunea PM2.5, a fost actualizată metodologia privind repartizarea în grid a emisiilor şi au fost restructurate capitolele şi subcapitolele pentru a evita dubla luare în considerare a emisiilor asociate proceselor de ardere şi industriale.

Inventarele locale de emisii reprezintă inventarele care se efectuează pentru sursele aflate pe arii bine definite din cuprinsul teritoriului naŃional. Inventarele locale reprezintă acele inventare a căror principală utilizare este modelarea dispersiei poluanŃilor la scară locală, în diferite scopuri: evaluarea calităŃii aerului pentru situaŃia actuală, elaborarea, implementarea şi actualizarea planurilor şi programelor pentru gestionarea calităŃii aerului, elaborarea politicilor locale de gestionare a calităŃii aerului, prognoza calităŃii aerului pentru diferite scenarii de dezvoltare, etc.

Inventarele locale de emisii se elaborează, pentru fiecare judeŃ, de către autorităŃile locale/regionale pentru protecŃia mediului. Inventarele locale de emisii vor include, pentru fiecare judeŃ, toate sursele antropice şi naturale amplasate pe întreg teritoriul administrativ al acestuia, în diferite arii: unităŃi industriale, zone rezidenŃiale, infrastructură de transport, ferme, terenuri agricole, păduri, zone umede.

Inventarele naŃionale de emisii reprezintă inventarele care se efectuează pentru sursele antropice şi naturale de pe întreg teritoriul naŃional, indiferent de localizarea acestora. Inventarele naŃionale sunt structurate pe categorii de activităŃi şi pe poluanŃi, emisiile reprezentând valori anuale agregate ale contribuŃiei tuturor surselor dintr-o anumită categorie la un anumit poluant. Inventarele naŃionale se elaborează în scopul îndeplinirii obligaŃiilor de raportare care derivă din statutul de stat membru al Uniunii Europene, respectiv, de Parte la convenŃiile internaŃionale, servind, în principal, la elaborarea politicilor naŃionale şi nternaŃionale pentru protecŃia mediului.

Pentru întocmirea Inventarului de emisii de poluanŃi atmosferici, aferent anului 2011, a fost utilizată metodologia CORINAIR, conform ultimului ghid pentru elaborarea


Ca

pit

olu

l: 2

Ae

r

inventarului de emisii (EMEP/EEA Air Pollutant Emission Inventory Guidebook – 2009) şi metologia US EPA/AP-42.

Emisiile preliminare de poluanŃi atmosferici inventariaŃi în anul 2011, se prezintă astfel:

2.1.1. EMISII DE GAZE CU EFECT ACIDIFIANT

Acidifierea este procesul de modificare a caracterului chimic natural al unui component al mediului şi se datorează prezenŃei în atmosferă a unor compuşi chimici alogeni care determină o serie de reacŃii chimice în atmosferă, conducând la modificarea pH-ului aerului, precipitaŃiilor şi chiar a solului, cu formarea acizilor corespunzători. Gazele cu efect acidifiant asupra atmosferei sunt: dioxidul de sulf, dioxidul de azot şi amoniacul. Aceşti poluanŃi provin în special din activităŃile antropice: arderea combustibililor fosili (cărbune, petrol, gaze naturale), metalurgie, agricultură, trafic rutier.

Problematica acidifierii atmosferei este reglementată la nivel internaŃional în Protocolul ConvenŃiei din 1979 asupra poluării atmosferice transfrontiere pe distanŃe lungi. Acesta impune reducerea acidifierii, eutrofizării şi nivelului de ozon troposferic prin limitarea plafoanelor naŃionale de emisii ale unora dintre poluanŃi. Protocolul a fost adoptat la Gothenburg la 1.12. 1999 şi a fost ratificat de Ńara noastră prin Legea nr.271/23.06.2003. Ulterior a fost emisă HG nr.1879/2006 pentru aprobarea Programului naŃional de reducere progresivă a emisiilor de dioxid de sulf, oxizi de azot, compuşi organici volatili şi amoniac, privind plafoanele de emisie ale acestor poluanŃi care transpune în legislaŃia naŃională Directiva 2001/81/CE privind plafoanele naŃionale de emisie pentru anumiŃi poluanŃi atmosferici.

Emisiile de substanŃe acidifiante în Regiunea Vest, provin în principal din următoarele surse, inventariate în anul 2011:

• arderea combustibililor fosili în scopul producerii energiei electrice şi termice, sursă semnificativă de oxizi de azot şi dioxid de sulf. Aceste surse sunt instalaŃiile mari de ardere (instalaŃii de ardere care au o putere termică mai mare de 50 MW termici), care intră sub incidenŃa Directivei 2001/80/EEC,:

• arderea combustibililor fosili, a lemnului şi deşeurilor de lemn în centralele termice, care au o putere termică mai mică de 50 MW termici, de tip comercial, instituŃional şi rezidenŃial constituie de asemenea o sursă de emisii de oxizi de azot şi dioxid de sulf;

• managementul dejecŃiilor şi fermentaŃia enterică de la creşterea animalelor reprezintă surse semnificative de amoniac;

• utilizarea îngrăşămintelor cu azot în agricultură reprezintă o sursă importantă de amoniac;

• traficul rutier reprezintă o altă sursă semnificativă de gaze acidifiante.

a) Emisii anuale de dioxid de sulf (SO2 ) Dioxidul de sulf provine în mare măsură din sectorul energetic. Arderile

combustibililor fosili, industria metalurgică, în special cea neferoasă, cocseriile, (judeŃul Hunedoara) industria alimentară, etc, contribuie la emisiile de SO2. O altă sursă importantă de poluare o constituie instalaŃiile mici de ardere din zonele rezidenŃiale, care folosesc combustibili fosili. La acest tip de poluare se adaugă arderile din industria de prelucrare.

Se observă o crestere a emisiilor de SO2 faŃă de anul precedent. Din totalul emisiilor pe regiune, 95% provin din judeŃul Hunedoara unde este concentrată industria metalurgică şi de prelucrare, pe lângă cea energetică.


Ca

pit

olu

l: 2

Ae

r

Tab. 2.1.1.1. Emisii anuale de SO2 ( t/an) JudeŃul 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

AR 14109 13309 11833 11666 10988 8634 7 530 8624 - CS 19972 19857 19832 19517 2933 874 648 323 147 HD 79900 54100 43400 41600 45600 39700 22900 16500 32580 TM 4373 3973 3333 3900 3550 3686 1283 1488 1561

Regiunea Vest 118354 91239 78398 76683 63071 52894 32361 26935 34288

Emisii de dioxid de sulf

0

20000

40000

60000

80000

100000

120000

140000

2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

ton

e/an

Fig. 2.1.1.1. EvoluŃia emisiilor de SO2

b) Emisii anuale de dioxid de azot Principalele surse de poluare cu oxizi de azot sunt reprezentate de arderile energetice, industriile de transformare şi traficul rutier. Dioxidul de azot este unul din cei mai periculoşi poluanŃi. În afară de faptul că NO2 la anumite concentraŃii este toxic, el contribuie nemijlocit la formarea smogului fotochimic, un produs complex alcătuit din diverşi compuşi chimici şi având ca substrat fizic mici suspensii solide sau lichide (aerosoli) din atmosferă. FaŃă de anul precedent se observă o crestere a emisiilor de NO2 . Tab. 2.1.1.2. Emisii anuale de NOx (t/an)

JudeŃul 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

AR 7514 10013 4839 5806 1001 4811 4126 3460 - CS 4336 3884 3951 3353 2663 2433 2930 2191 759 HD 91000 14800 14800 14200 15800 13500 13500 8800 19464 TM 1291 1380 1320 2967 3820 4988 3594 1286 1477

Regiunea Vest

104141 30077 24910 26326 23284 25732 24150 15737 21700


Ca

pit

olu

l: 2

Ae

r

Emisii de oxizi de azot

0

20000

40000

60000

80000

100000

120000

2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

ton

e/an

Fig. 2.1.1.2. EvoluŃia emisiilor de NOx

c) Emisii anuale de amoniac Principala sursă de poluare cu amoniac o constituie agricultura, ca de exemplu:

arderea biomasei rezultate din defrişări, fermentarea reziduurilor provenite de la animale. De asemenea, soiurile cultivate emit mari cantităŃi de amoniac. Tab. 2.1.1.3. Emisii anuale de NH3 (t/an)

JudeŃul 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 AR 4625 4953 5055 5260 4795 4798 4 427 4196 - CS 5236 5951 5805 5349 3891 3894 3174 2601 1584 HD 500 900 1000 800 4400 4600 2700 2600 533 TM 4834 9295 5179 5238 5835 6408 7662 7187 3299

Regiunea Vest 15195 21099 17039 16647 18921 19700 17963 16584 5416

Emisii amoniac

0

5000

10000

15000

20000

25000

2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

ton

e/an

Fig. 2.1.1.3. EvoluŃia emisiilor de NH3

Emisiile de amoniac, aferente anului 2011, prezintă o scădere de 67% faŃă de anul precedent. Cea mai mare cantitate de amoniac provine din agricultură, respectiv şi din tratarea şi depozitarea deşeurilor.


Ca

pit

olu

l: 2

Ae

r

2.1.2. EMISII DE COMPUŞI ORGANICI VOLATILI NEMETANICI (NMVOC) NMVOC sunt precursori ai poluanŃilor oxidanŃi din atmosferă, în principal ai ozonului troposferic. Termenul „NMVOC” este o prescurtare provenită de la terminologia utilizată în engleză pentru o grupă de substanŃe ce include compuşii organici volatili, cu excepŃia metanului. Termenul „COV” este o prescurtare utilizată pentru grupa de substanŃe ce include toŃi compuşii organici volatili, inclusiv metanul. Principalele surse de emisie a NMVOC sunt: - InstalaŃiile care intră sub incidenŃa Directivei 1999/13/CE (COV instalaŃii), transpusă prin H.G. nr. 699/2003, cu modificările şi completările ulterioare (degresarea metalelor, lăcuirea mobilei la fabricile de mobilă, impregnarea lemnului cu creozot, aplicarea adezivilor la fabricile de încălŃăminte, curăŃarea chimică uscată, etc.) - InstalaŃiile care intră sub incidenŃa Directivei 94/63/CE (COV benzină) transpusă prin H.G. 568/2001, cu modificările şi completările ulterioare (terminalele şi depozitele de benzină şi instalaŃiile aferente de încărcare-descărcare; containere mobile; staŃiile de distribuŃie a carburanŃilor). - Alte surse: fabricarea de băuturi alcoolice distilate; arderea combustibililor fosili şi a deşeurilor lemnoase pentru producerea energiei electrice şi termice; fabricarea berii, fabricarea pâinii; traficul rutier.

Tab.2.1.2.1. Emisii anuale de COV nemetanici (t/an) JudeŃul 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

AR 14974 14419 7804 8157 5563 7562 8400 12733 - CS 7440 13720 23620 23690 15895 16559 17201 5467 5160 HD 7000 5200 5100 10110 12400 7700 6600 5500 818 TM 4032 2076 2509 5175 4075 5489 5249 4350 3350

REGIUNEA VEST

33446 35415 39033 47132 37933 37310 37450 28050 9328

Emisii compusi organici volatili nemetanici

0

10000

20000

30000

40000

50000

2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

ton

e/an

Fig. 2.1.2.1. EvoluŃia emisiilor de COVNM 2.1.3. EMISII DE METALE GRELE

Metalele grele sunt compuşi care nu pot fi degradaŃi pe cale naturală, având timp îndelungat de remanenŃă în mediu, iar pe termen lung sunt periculoşi deoarece se pot acumula în lanŃul trofic. Metalele grele pot proveni de la surse staŃionare şi mobile: procese de ardere a combustibililor şi deşeurilor, procese tehnologice din metalurgia metalelor neferoase grele şi traficul rutier. Aceşti poluanŃi pot provoca afecŃiuni


Ca

pit

olu

l: 2

Ae

r

musculare, nervoase, digestive, stări generale de apatie; pot afecta procesul de dezvoltare al plantelor, împiedicând desfăşurarea normală a fotosintezei, respiraŃiei sau transpiraŃiei. Printre acestea, plumbul, cadmiul şi mercurul sunt cele mai toxice.

Mercurul se utilizează la fabricarea bateriilor, a echipamentelor de măsură şi control, a aparatelor electrice, a becurilor electrice, în industria farmaceutică, în domeniul dentar. Dintre procesele de recuperare, distrugere, reciclare, în urma incinerării ajung cele mai mari cantităŃi de mercur în aerul ambiental.

Cadmiul provine din activitatea :InstalaŃii de ardere neindustriale şi din arderi în industria de prelucrare. EvoluŃia emisiilor de cadmiu şi mercur pe Regiune faŃă de anul trecut este prezentată mai jos şi se observă o reducere de 5,6%: Tab.2.1.3.1. Emisii anuale de cadmiu şi mercur, kg/an

JudeŃul 2009 2010 2011 Arad 58,91 40,33 -

Caraş Severin 45,81 45,50 33,3 Hunedoara 218,77 184,0 236,09

Timiş 15,0 15,52 0,023 REGIUNEA

VEST 338,49 285,35 269,413

Emisii de cadmiu su mercur

0

50

100

150200

250

300

350

400

2009 2010 2011

kg/a

n

Fig. 2.1.3.1. EvoluŃia emisiilor de cadmiu si mercur

Activitate cu pondere în emisia de plumb în atmosferă o constituie arderi în energii şi industria de transfer.

Tab.2.1.3.2. Emisii anuale de plumb, kg/an JudeŃul 2009 2010 2011

Arad 252,28 364,7 - Caraş Severin 478 100 211,5

Hunedoara 739,02 1841 867,54 Timiş 49 46,18 0,1748

REGIUNEA VEST 1518,3 2351,88 1079,21


Ca

pit

olu

l: 2

Ae

r

Emisii de plumb

0

500

1000

1500

2000

2500

2009 2010 2011

kg/a

n

Fig. 2.1.3.2. EvoluŃia emisiilor de plumb Concluzie

În totalul emisiilor de poluanŃi atmosferici inventariaŃi în anul 2011 în Regiunea

Vest, nu au fost incluse emisiile din judeŃul Arad. Se poate oberva totuşi o scădere a tuturor poluanŃilor (cu excepŃia SO2 şi NOx) ,din cauza diminuării activităŃilor economice poluatoare şi îndeplinirii măsurilor din planurile de conformare impuse de APM-urile din regiune în autorizaŃiile de mediu. În prezent nu sunt modificări semnificative asupra stării de sănătate a populaŃiei. Noul mod de elaborare de inventare emisii are două funcŃii cheie: - aceea de a oferi proceduri pentru elaborarea de inventare de emisii care să întrunească criteriile de TransparenŃă, CoerenŃă, Integralitate, Comparabilitate şi AcurateŃe (criteriile TCCCA); - aceea de a oferi metode de abordare şi factorii de emisie asociaŃi pentru evaluarea emisiilor. Ghidul poate fi utilizat ca referinŃă generală sau, împreună cu Liniile directoare de raportare LRTAP, de către PărŃile la ConvenŃie drept sprijin în îndeplinirea obligaŃiilor lor de raportare a emisiilor în conformitate cu ConvenŃia şi cu protocoalele acesteia. În plus, poate fi utilizat de către Statele Membre ale Uniunii Europene în vederea îndeplinirii cerinŃelor privitoare la raportarea emisiilor, în conformitate cu Directiva 2001/81/EC privind plafoanele naŃionale de emisii în cazul anumitor poluanŃi din atmosferă (Directiva NEC). Ghidul poate fi utilizat pentru inventarierea emisiilor de poluanŃi generaŃi de surse antropice sau naturale ce pot determina: acidifierea, eutrofizarea şi poluarea fotochimică; degradarea calităŃii aerului; deteriorarea şi afectarea aspectului clădirilor şi a altor structuri; expunerea populaŃiei şi a ecosistemelor la substanŃe periculoase. Inventarele elaborate conform Ghidului sunt adecvate pentru: - furnizarea de informaŃii către organismele europene şi internaŃionale pentru stabilirea politicilor de dezvoltare, precum şi în scopul informării publicului; - definirea priorităŃilor de mediu şi identificarea activităŃilor responsabile pentru aceste probleme; - stabilirea de obiective şi de constrângeri explicite; - evaluarea impactului potenŃial asupra mediului şi a implicaŃiilor diverselor planuri şi strategii; - evaluarea costurilor de mediu şi a beneficiilor diverselor politici;


Ca

pit

olu

l: 2

Ae

r

- monitorizarea stării mediului pentru a verifica atingerea obiectivelor de mediu; - monitorizarea acŃiunilor stabilite prin politici şi strategii, pentru evaluarea efectelor acestora; - verificarea respectării obligaŃiilor de mediu ce revin PărŃilor la ConvenŃie, în baza protocoalelor, pentru identificarea şi raportarea cazurilor de nerespectare a obligaŃiilor, către Organismul Executiv al ConvenŃiei.

2.2. CALITATEA AERULUI La nivelul Regiunii Vest s-a pus in funcŃiune începând cu anul 2007 reŃeaua automată de monitorizare a calităŃii aerului. Sunt instalate 20 staŃii automate de monitorizare a calităŃii aerului, care sunt localizate astfel: - 3 staŃii in judeŃul Arad, localitatea Arad: fond urban

trafic/ industrie localitatea Nadlac:suburban/trafic

- 5 staŃii in judetul Caraş Severin: 2 staŃii fond industrial la ReşiŃa şi OŃelu Roşu 1 staŃie fond urban/trafic la Moldova Nouă 1 staŃie fond trafic la Buchin 1 staŃie EMEP , pe muntele Semenic

- 5 staŃii in judeŃul Hunedoara: 4 staŃii fond industrial la Hunedoara, Călan, Vulcan si Deva 1 staŃie fond urban la Deva

- 7 staŃii in judeŃul Timiş: 2 staŃii trafic in Timişoara 1 staŃie fond urban in Timişoara 2 staŃii fond industrial in Timişoara si Lugoj 2 staŃii fond suburban la Carani şi MoraviŃa

ReŃeaua de monitorizare a calităŃii aerului, in Regiunea Vest, este compusă din: - 3 staŃii fond urban (judeŃele AR, HD şi TM) - 8 staŃii fond industrial (judeŃele CS,HD si TM) - 3 staŃii de trafic (judeŃele CS şi TM) - 1 staŃie trafic/industrie (judeŃul AR) - 1 staŃie fond urban/trafic (judeŃul CS) - 1 statie fond suburban/trafic ( judetul AR) - 2 staŃii fond suburban (judeŃul TM) - 1 staŃie EMEP (judeŃul CS)

Echipamentele sunt integrate în reteaua naŃională care furnizează date de calitatea aerului in concordanŃă deplină cu cerinŃele legislaŃiei europene. ReŃeaua este flexibilă, in special in ceea ce priveşte software-ul şi gestionarea datelor. Datele de calitatea aerului pe care le furnizează reŃeaua trebuie să prezinte un grad mare de incredere şi să fie transmise la UE şi AgenŃiei Europene de Mediu. Datele de calitatea aerului provenite de la staŃii sunt transmise la Centrele de date ale APM-urilor. De asemenea, ele sunt prezentate publicului cu ajutorul unor panouri exterioare, amplasate in zone dens populate ale oraselor. Toate datele de calitatea aerului şi datele meteorologice vor fi transmise de la APM la CECA din cadrul ANPM.

PoluanŃii monitorizaŃi în staŃiile de fond urban sunt: SO2, NO, NO2, NOx, CO, O3, PM10 automat (nefelometric), PM2,5, compuşi organici volatili (benzen, toluen, etilbenzen,o, m, p – xilen ) şi parametrii meteo. PoluanŃii monitorizaŃi în staŃiile industriale sunt: SO2, NO, NO2, NOx, CO, O3, PM10 automat (nefelometric), compuşi organici volatili (benzen, toluen, etilbenzen, o,m, p – xilen), parametrii meteo. PoluanŃii monitorizaŃi în staŃiile de trafic sunt: SO2, NO, NO2, NOx, CO, Pb (din PM10), PM10 automat (nefelometric), compuşi organici volatili (benzen, toluen, etilbenzen, o,m,p– xilen).


Ca

pit

olu

l: 2

Ae

r

PoluanŃii monitorizaŃi în staŃiile de fond suburban sunt: SO2, NO, NO2, NOx, CO, O3, PM10 (nefelometric), compuşi organici volatili (benzen, toluen, etilbenzen, o,m, p – xilen) şi parametrii meteo.

2.2.1. DIOXIDUL DE SULF Dioxidul de sulf este un gaz incolor, cu miros înăbuşitor şi pătrunzător. Acesta

este transportat la distanŃe mari datorită faptului că se fixează uşor pe particulele de praf. În atmosferă, în reacŃie cu vaporii de apă formează acid sulfuric sau sulfuros, care conferă caracterul acid al ploilor.

Oxizii de sulf (dioxidul si trioxidul de sulf) rezulta în principal din surse staŃionare şi mobile, prin arderea combustibililor fosili.

PrezenŃa dioxidului de sulf în atmosferă peste anumite limite are efecte negative asupra plantelor, animalelor şi omului.

Conform datelor inregistrate, se evidenŃiază faptul ca la CS-3 s-a depăşit limita zilnică pentru protecŃia sănătăŃii umane de 125 µg/m3 (o dată), posibil poluare transfrontieră şi la staŃia HD-5 din Vulcan, pe parcursul anului 2011, s-au înregistrat 7 depăşiri ale valorii limită orare de 350 µg/mc (a nu se depăşi mai mult de 24 de ori într-un an calendaristic), conform Legii 104/2011.

2.2.2. DIOXIDUL DE AZOT Dioxidul de azot este un gaz de culoare brună, rezultat din oxidarea monoxidului

de azot cu aerul. În atmosferă, în reacŃie cu vaporii de apă se formează acid azotic sau azotos, care conferă ploilor caracterul acid.

Dioxidul de azot este un gaz iritant pentru mucoasă ce afectează aparatul respirator şi diminuează capacitatea respiratorie (gradul de toxicitate al NO2 este de 4 ori mai mare decât cel al NO), este produs din surse naturale, ca urmare a acŃiunii bacteriilor la nivelul solului, iar din surse antropice prin încălzirea rezidenŃială şi trafic rutier.

În cursul anului 2011, analizoarele de NOx din staŃiile de monitorizare din Regiunea Vest nu au semnalat depăşiri ale valorii limită orare pentru protecŃia sănătăŃii umane, de 200 µg/mc, conform Legii 104/2011.

2.2.3. PARTICULE ÎN SUSPENSIE Particulele în suspensie reprezintă un amestec complex de particule foarte mici

şi picături de lichid. Natura acestor particule este extrem de diversă. Astfel, ele pot conŃine: particule de carbon (funingine), metale grele, oxizi de fier, sulfaŃi, dar şi alte noxe toxice, unele dintre acestea având efecte cancerigene (cum este cazul poluanŃilor organicipersistenŃi). În staŃiile de monitorizare există câte un echipament de monitorizare a particulelor în suspensie PM10. Analizorul furnizează medii orare ale concentraŃiilor PM10 prin metoda nefelometrică. În paralel se efectuează determinarea şi gravimetrică obŃinându-se o valoare medie zilnică. Măsurătorile gravimetrice sunt măsurători de referinŃă. Analizând datele prezentate de judeŃele din regiune, se poate constata faptul că pe parcursul anului 2011, s-au înregistrat depăşiri ale valorii limită zilnice de 50 µg/m3 prevăzută de Legea 104/2011, în toate judeŃele.

2.2.4. MONOXIDUL DE CARBON Monoxidul de carbon este un gaz incolor, inodor, insipid, care se formează în

principal prin arderea incompletă a combustibililor fosili.


Ca

pit

olu

l: 2

Ae

r

Surse naturale: incendierea pădurilor, emisiile vulcanice şi descărcările electrice. Surse antropice: se formează în principal prin arderea incompletă a

combustibililor fosili. La toate staŃiile automate de monitorizare a calităŃii aerului din regiune nu au fost

înregistrate depăşiri ale valorii limită pentru sănătatea umană de 10 mg/m3 (calculată ca valoare maximă zilnică a mediilor pe opt ore), conform Legii 104/2011. 2.2.5. Benzen

Benzenul este un compus aromatic cancerigen, puternic volatil şi solubil în apă. În anul 2011, la staŃiile AR1 şi AR3 s-au efectuat măsurători de benzen şi precursori organici ai benzenului (toluen, etilbenzen, o–xilen, m-xilen şi p-xilen). Captura de date a fost corespunzătoare doar la staŃia AR1 se constată faptul că valorile măsurate sunt sub valoarea limita anuală, conform Legii 104/2011.

Acest indicator a fost monitorizat doar la staŃia de fond urban din Municipiul Deva, iar valoarea medie anuală înregistrată a fost de 3,27 µg/m3 şi nu a depăşit valoarea limită anuală de 5 µg/m3 pentru sănătatea umană, prevăzută în Legea 104/2011.

Nici în judeŃul Caraş-Severin nu s-a depăşit valoarea limită anuală prevăzută în Legea 104/2011. În judeŃul Timiş, monitorizarea benzenului s-a efectuat la toate cele 7 staŃii automate de calitatea aerului, nefiind înregistrate depăşiri ale valorii limită anuale. 2.2.6. Ozonul

Ozonul este forma alotropică a oxigenului, având molecula formată din trei atomi. Acesta este un puternic oxidant cu miros caracteristic, de culoare albăstruie şi foarte toxic. În atmosferă, se poate forma pe cale naturală în urma descărcărilor electrice şi sub acŃiunea razelor solare, iar artificial ca urmare a reacŃiilor unor substanŃe nocive, provenite din sursele de poluare terestră. Ozonul format în partea inferioară a troposferei este principalul poluant în oraşele industrializate. Ozonul troposferic se formează din oxizii de azot (în special dioxidul de azot), compuşii organici volatili – COV, monoxidul de carbon în prezenŃa razelor solare, ca sursă de energie a reacŃiilor chimice.

Ozonul se monitorizează în staŃiile: AR-1 (staŃie trafic/industrie) şi AR-2 (staŃie de fond urban), CS-1, CS-2 (staŃii fond industrial), EMEP (muntele Semenic), HD-1 (staŃie de fond urban), HD-2, HD-3, HD-4 (staŃii fond industrial),TM-2 (staŃie de fond urban), TM-3 (staŃie de fond suburban), TM-4 (staŃie fond industrial).

La AR-2 s-au înregistrat 12 depăşiri, iar la HD-4 s-au înregistrat 9 depăşiri ale valorii de 120 µg/m3, valoare Ńintă pentru protecŃia sănătăŃii umane (valoare maximă zilnică a mediilor pe 8 ore) conform Legii 104/2011. 2.3. Poluarea aerului – efecte locale În ciuda reducerilor recente ale emisiilor poluante în aer, există depăşiri ale valorilor limită de calitate a aerului la indicatorii - dioxid de sulf (SO2), particule în suspensie (PM10) şi ozon (O3).

Valorile măsurate de staŃiile automate de monitorizare a calităŃii aerului sunt comparate cu limitele pentru protecŃia sănătăŃii umane prevăzute în Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător.

Metodele de referinŃă pentru determinarea concentraŃiilor poluanŃilor monitorizaŃi sunt următoarele:

• Pentru dioxid de azot (NO2)


Ca

pit

olu

l: 2

Ae

r

Metoda de referință pentru măsurarea dioxidului de azot și a oxizilor de azot este cea prevăzută în standardul SR EN 14211 - Calitatea aerului înconjurător, metoda pentru măsurarea concentrației de dioxid de azot și monoxid de azot prin chemiluminescență.

• Pentru dioxid de sulf (SO2)

Metoda de referinŃă pentru măsurarea dioxidului de sulf este cea prevăzută în standardul SR EN 14212 - Calitatea aerului înconjurător. Metoda standardizată pentru măsurarea concentraŃiei de dioxid de sulf prin fluorescenŃă în ultraviolet.

• Pentru particule în suspensie (PM10)

Metoda de referinŃă pentru prelevarea şi măsurarea concentraŃiei de PM10 este cea prevăzută în standardul SR EN 12341 - Calitatea aerului. Determinarea fracŃiei PM10 de materii sub formă de particule în suspensie. Metoda de referinŃă şi proceduri de încercare în teren pentru demonstrarea echivalenŃei cu metoda de măsurare de referinŃă.

Tabel 2.3.1. Oxizi de azot - NOx - în 2011 Norme - LEGEA nr. 104 din 15 iunie 2011 - Oxizi de azot - NOx

Prag de alertă

400 ug/m3 - măsurat timp de 3 ore consecutive, în puncte reprezentative pentru calitatea aerului pentru o suprafaŃă de cel puŃin 100 km2 sau pentru o întreagă zonă sau aglomerare, oricare dintre acestea este mai mică.

Valori limită 200 ug/m3 NO2 - valoarea limită orară pentru protecŃia sănătății umane 40 ug/m3 NO2 - valoarea limită anuală pentru protecŃia sănătății umane

Nivel critic 30 ug/m3 NOx - nivelul critic anual pentru protecŃia vegetaŃiei (1 oct.–31 martie)

Valori depăşite

JudeŃul Arad - 2011 – Depăşiri 0 JudeŃul Caraş-Severin - 2011 – Depăşiri 0 JudeŃul Hunedoara - 2011 – Depăşiri 0 JudeŃul Timiş - 2011 – Depăşiri 0

Tabel 2.3.2. Dioxidul de sulf - SO2- în 2011 Norme - LEGEA nr. 104 din 15 iunie 2011 - Oxizi de azot - NOx

Prag de alerta

500 µg/m3 - măsurat timp de 3 ore consecutiv, în puncte reprezentative pentru calitatea aerului pentru o suprafaŃă de cel puŃin 100 km2 sau pentru o întreagă zonă sau aglomerare, oricare dintre acestea este mai mică.

Valori limita 350 µg/m3 - valoarea limită orară pentru protecŃia sănătăŃii umane 125 µg/m3 - valoarea limită zilnică pentru protecŃia sănătăŃii umane

Nivel critic 20 µg/m3 - nivel critic pentru protecŃia vegetaŃiei (1 oct.–31 martie) Valori depăşite

JudeŃul Arad - 2011 – Depăşiri 0 JudeŃul Caraş-Severin - 2011 la CS-3 s-a depăşit limita de 125 µg/m3 (o data), cauze posibile - poluare transfrontieră JudeŃul Hunedoara - 2011 la HD 5 s-a depăşit valoarea limită orară de 350 µg/m3 (de 7 ori) JudeŃul Timiş - 2011 – Depăşiri 0

Tabel 2.3.3. Particule în suspensie - PM10 – în 2011 Norme - LEGEA nr. 104 din 15 iunie 2011 - Particule în suspensie - PM10

Valori limită 50 µg/m3 - valoarea limită zilnică pentru protecŃia sănătăŃii umane 40 µg/m3 - valoarea limită anuală pentru protecŃia sănătăŃii umane


Ca

pit

olu

l: 2

Ae

r

• Pentru ozon (O3) Metoda de referinŃă pentru măsurarea ozonului este cea prevăzută ȋn standardul SR EN 14625 „Calitatea aerului înconjurător. Metoda standardizată pentru măsurarea concentraŃiei de ozon prin fotometrie ȋn ultraviolet.”

Valori Depăşite PM10grv

JudeŃul Caraş Severin 2011 la CS-1 s-a depăşit limita de 50 µg/m3 (de 26 ori). 2011 la CS-2 s-a depăşit limita de 50 µg/m3 (de 6 ori). 2011 la CS-3 s-a depăşit limita de 50 µg/m3 (de 5 ori). 2011 la CS-4 s-a depăşit limita de 50 µg/m3 (de 3 ori). JudeŃul Hunedoara 2011 la HD-1 s-a depăşit limita de 50 µg/m3 (de 16 ori ) 2011 la HD-2 s-a depăşit limita de 50 µg/m3 (de 32 ori ) 2011 HD-3 nu a functionat 2011 la HD-4 s-a depăşit limita de 50 µg/m3 (de 24 ori ) 2011 la HD-5 s-a depăşit limita de 50 µg/m3 ( de 1 ori) JudeŃul Timiş 2011 la TM-1 s-a depăşit limita de 50 µg/m3 ( de 64 ori) 2011 la TM-1 s-a depăşit limita anuală de 40 µg/m3 2011 la TM-3 s-a depăşit limita de 50 µg/m3 ( de 24 ori) 2011 la TM-5 s-a depăşit limita de 50 µg/m3 ( de 56 ori) 2011 la TM-6 s-a depăşit limita de 50 µg/m3 ( de 10 ori)

Valori depăşite PM10nefelometric

JudeŃul Arad 2011 la AR-1 s-a depăşit limita de 50 µg/m3 (de 14 ori) 2011 la AR-2 s-a depăşit limita de 50 µg/m3 (de 12 ori) 2011 la AR-3 s-a depăşit limita de 50 µg/m3 (de 10 ori) JudeŃul Caraş Severin 2011 la CS-1 s-a depăşit limita de 50 µg/m3 (de 6 ori). 2011 la CS-2 s-a depăşit limita de 50 µg/m3 (de 4 ori). 2011 la CS-3 s-a depăşit limita de 50 µg/m3 (de 19 ori). JudeŃul Hunedoara 2011 la HD-1 s-a depăşit limita de 50 µg/m3 (de 25 ori ) 2011 la HD-2 s-a depăşit limita de 50 µg/m3 (de 63 ori ) 2011 HD 3 nu a functionat 2011 la HD-4 s-a depăşit limita de 50 µg/m3 (de 47 ori ) 2011 la HD-5 s-a depăşit limita de 50 µg/m3 (de 10 ori ) JudeŃul Timiş 2011 la TM-1 s-a depăşit limita de 50 µg/m3 ( de 45 ori) 2011 la TM-3 s-a depăşit limita de 50 µg/m3 ( de 25 ori) 2011 la TM-4 s-a depăşit limita de 50 µg/m3 ( de 9 ori) 2011 la TM-5 s-a depăşit limita de 50 µg/m3 ( de 42 ori) 2011 la TM-6 s-a depăşit limita de 50 µg/m3 ( de 10 ori) 2011 la TM-7 s-a depăşit limita de 50 µg/m3 ( de 17 ori)

Cauze posibile

incendii la depozitul de deşeuri menajere, încălzire rezidenŃială, aprindere vegetaŃie, trafic, condiŃiile meteorologice defavorabile dispersiei emisiilor (calmul atmosferic)


Ca

pit

olu

l: 2

Ae

r

• Pentru metale grele (Pb, As, Cd şi Ni )

Metoda de referinŃă pentru măsurarea Pb, As, Cd şi Ni este cea prevăzută în standardul SR EN 14902 - Calitatea aerului înconjurător. Metoda standardizată pentru determinarea Pb, Cd, As, şi Ni în fracŃia PM10 a particulelor în suspensie.

Tabel 2.3.4. Ozon - O3 – în 2011 Norme - LEGEA nr. 104 din 15 iunie 2011 - Ozon - O3 Prag de alertă 240 µg/m3 - media pe 1 h Valori Ńintă 120 µg/m3 - valoare Ńintă pentru protecŃia sănătăŃii umane

(valoarea maximă zilnică a mediilor pe 8 ore) 18.000 µg/m3 x h (AOT40) - valoare Ńintă pentru protecŃia vegetaŃiei (perioada de mediere: mai - iulie)

Obiectiv pe termen lung

120 µg/m3 - obiectivul pe termen lung pentru protecŃia sănătăŃii umane (valoarea maximă zilnică a mediilor pe 8 ore dintr-un an calendaristic) 6.000 µg/m3 x h (AOT40) - obiectivul pe termen lung pentru protecŃia vegetaŃiei (perioada de mediere: mai - iulie)

Valori depăşite

JudeŃul Arad 2011 la AR 2 - s-a depăşit valoarea Ńintă de 120 µg/m3 (de 12 ori) JudeŃul Hunedoara 2011 la HD 4 - s-a depăşit valoarea Ńintă de 120 µg/m3 (de 9 ori)

Tabel 2.3.5. Pb, As, Cd, Ni – în 2011 Norme - LEGEA nr. 104 din 15 iunie 2011 - Pb Valoarea limită 0,5 µg/m3 - valoarea limită anuală pentru protecŃia sănătăŃii umane.

Valori depăşite 2011 – Depăşiri 0

Norme - LEGEA nr. 104 din 15 iunie 2011 - As Valori Ńintă 6 µg/m3 - valoarea Ńintă pentru conŃinutul total din fracŃia PM10,

mediată pentru un an calendaristic. Valori depăşite 2011 – Depăşiri 0

Norme - LEGEA nr. 104 din 15 iunie 2011 - Cd Valori Ńintă 5 µg/m3 - valoarea Ńintă pentru conŃinutul total din fracŃia PM10,

mediată pentru un an calendaristic.

Valori depăşite

2011 la CS-1 s-a depăşit valoarea Ńintă de 5 µg/m3 (1 depăşire). 2011 la CS-2 s-a depăşit valoarea Ńintă de 5 µg/m3 (1 depăşire).

Cauze posibile Pentru CS-1 (2011) sursa potenŃială: UCMR + trafic. Pentru CS-2 (2011) sursa potentială: încălzire rezidenŃială, aprindere vegetaŃie, trafic.

Valori depăşite 2011 – Depăşiri 0

Norme - LEGEA nr. 104 din 15 iunie 2011 - Ni Valori Ńintă 20 µg/m3 - valoarea Ńintă pentru conŃinutul total din fracŃia PM10,

mediată pentru un an calendaristic. Valori 2011 – Depăşiri 0


Ca

pit

olu

l: 2

Ae

r

2.4. POLUARI ACCIDENTALE. ACCIDENTE MAJORE DE MEDIU

În cursul anului 2011 pe teritoriul judeŃului Caraș-Severin au avut loc mai multe poluări accidentale (22-26.04.2011, 06-08.06.2011, 15-16.07.2011, 20.07.2011, 26-28.08.2011, 19-20.09.2011, 27-28.10.2011, 05-08.11.2011). Cauza poluării – vântul puternic. Sursa de poluare - Poluările atmosferice cu particule în suspensie au avut ca sursă iazul de decantare al SC Moldomin SA Moldova Nouă. În anul 2011 până în prezent, la staŃia automată de monitorizare a calităŃii aerului amplasată la StaŃia Meteo Moldova Nouă s-au înregistrat depăşiri ale valorii limită zilnice prevăzută de Legea nr.104/2011, în urma determinărilor prin metoda gravimetrică. La nivelul anului 2011 nu s-au înregistrat depăşiri ale valorii limită pentru media anuală la metale grele din particulele în suspensie, mai precis fracŃiunea PM10. În urma constatării efectuate la faŃa locului, având în vedere direcŃia vântului, din sectorul estic apreciem că norul de praf s-a deplasat deasupra localităŃii Moldova Veche aflată în vecinătatea iazului de decantare şi parŃial deasupra fluviului Dunărea. De precizat că, SC Moldomin SA Moldova Nouă se află, în prezent, în lichidare şi dizolvare conform Legii 137/2002 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării. În aceste condiŃii în anul 2011 nu a dispus de personal deservent pe iazuri şi nu a mai avut contracte în derulare pentru întreŃinerea iazurilor.

În anul 2011, în judeŃul Hunedoara s-au produs urmatoarele poluări accidentale sau accidente majore de mediu: - în data de 08.07.2011, ora 10,30 - Municipiul Deva şi împrejurimi - Invazie furnici zburătoare, fenomen natural normal; - în data de 27.08.2011, ora 18,00 - Halda de deşeuri menajere a Municipiului Deva, str. Orizontului f.n., cauza: autoaprindere hadei pe o suprafaŃă de cca.2 ha din totalul de 6,5 ha, poluatorul - S.C. Salubritate Deva S.A.; C.J. Hunedoara al GNM a sancŃionat contravenŃional S.C Salubritate S.A. Deva cu amenda în valoare toatală de 100 000 lei. - în data de 22.09.2011, ora 08,30 - Zona fostului CET din Muncipiul Orăştie, cauza: incendiu la o locomotivă Diesel, măsura aplicată: stingerea incendiului de către reprezentanŃii ISUJ Hunedoara; - în data de 27.09.2011, ora 08,30 - Halda de deşeuri menajere a oraşului Petrila, cauza: incendiu datorat unor cauze necunoscute, masuri aplicate: IntervenŃia Detaşamentului de Pompieri Petroşani din cadrul ISUJ Hunedoara şi a Primăriei Petrila cu utilaje de transport şi acoperire cu pământ; Luponii şi a expertului care a elaborat expertiza tehnică a iazului în vederea stabilirii măsurilor necesare remedierii situaŃiei create şi transmiterea în scris a concluziilor stabilite instituŃiilor participante la controlul pe amplasament.

În judeŃul Timiş in cursul anului 2011 s-au înregistrat următoarele poluări accidentale:

- în data de 27.05.2011 ora 16:30 – Depozitul de zgură şi cenuşă SC Colterm SA Jud.Timiş - instalaŃia de aspersoare din partea dreaptă a depozitului nu a funcŃionat, deoarece a fost demontată pentru efectuarea unor lucrări de acoperire cu pamânt vegetal. Din cauza rafalelor de vânt din zonă, s-au format nori de pulberi ce au fost antrenaŃi în aer spre terenurile agricole limitrofe depozitului. Masuri aplicate:3 angajaŃi din cadrul depozitului au asigurat stropirea zonei din partea dreaptă a depozitului prin amplasarea a 6 aspersoare;

depăşite


Ca

pit

olu

l: 2

Ae

r

- în data de 19.08.2011 ora 15:06 – Depozitul de zgură şi cenuşă SC Colterm SA Jud. Timiş - incendiu de vegetaŃie uscată pornit probabil de la efectuarea unor lucrări cu foc deschis (sudură, tăiere cu flex). Măsuri aplicate: angajaŃii depozitului au intervenit cu o autospecială pentru stingerea incendiului. Ulterior au intervenit şi 2 autospeciale ale ISU Banat

- în data de 15.09.2011 ora 19:55 – Gara de Nord Timişoara, linia nr. 14, incendierea a 2 vagoane de călători dezafectate, poluatorul-C.N.C.F. „CFR” – SA Sucursala Regională CFR Timişoara. Incendiu produs de o Ńigară aruncată neglijent. Au ars toate părŃile combustibile ale vagoanelor (lemn, mase plastice, etc.), existând pericolul propagării la o garnitură de tren încărcată cu motorină, garată în apropiere. Masuri: s-a intervenit cu 4 autospeciale ale ISU Banat;

- în data de 14.11.2011 ora 22:00 - Depozitul de deşeuri menajere al mun. Lugoj Jud. Timiş, poluatorul - SC Salprest SA Lugoj, incendiu (3 focare). S-a acŃionat pentru stingerea incendiului cu o autospecială a ISU Banat.

- în data de 14.11.2011 ora 22:41 - Pădurea Coşava Comuna Curtea Jud. Timiş - incendiu de vegetaŃie uscată ce a pătruns şi în pădurea Ocolului Silvic “Stejarul” (100 m2). S-a acŃionat pentru stingerea incendiului cu 2 autospeciale a ISU Banat.

- în data de 03.12.2011ora 18:00 - Depozitul de deşeuri menajere al mun.Lugoj, Jud. Timiş – poluatorul SC Salprest SA Lugoj, incendiu cauzat de aprinderea accidentală a biogazului acumulat în stratul de deşeuri menajere. S-a produs o poluare a atmosferei cu substanŃe poluante specifice arderii. S-a acŃionat pentru stingerea incendiului cu o autospecială a ISU Banat şi cu buldozerul SC Salprest SA Lugoj. Depozitul de deşeuri municipale a fost acoperit în proporŃie de 60-70% cu material inert de aprox. 50 cm grosime.S-a asigurat paza locaŃiei pe timp de noapte.

-în data de 04.12.2011 ora 16:45 - Ocolul Silvic Lugoj, localităŃile Sălbăgel si Comuna Găvojdia - incendierea resturilor vegetale de pe terenurile agricole şi mirişti / suprafaŃa afectată fiind de 12 ha păduri proprietate particulară persoane fizice. S-a intervenit cu personal silvic, pompieri militari, cetăŃeni, o autospecială a ISU Banat, tractor cu plug, bătătoare, autoturisme OS Lugoj, autoturisme particulare.

- în data de 05.12.2011 ora 09:44 - Ocolul Silvic Lugoj,localit. Sălbăgel şi Comuna Găvojdia – a fost necesară o nouă intervenŃie pentru lichidarea incendiului izbucnit în data de 04.12.2011. S-a intervenit cu personal silvic şi cu o autospecială a ISU Banat.

2.5. PRESIUNI ASUPRA STĂRII DE CALITATE A AERULUI

Ca şi în anii anteriori principalele surse de poluare ale atmosferei o constituie industria energetică, transportul rutier, agricultura, industria minieră.

Sectorul energetic Sectorul energetic contribuie la emisiile atmosferice cu cantităŃi semnificative de

dioxid de sulf, monoxidul de carbon, dioxid de carbon, oxizi de azot, particule mici, precum şi prin evacuare de ape reziduale.

Pulberile (cenuşa zburătoare) au efecte locale asupra mediului înconjurător, emisiile de SO2 şi NOx contribuie la formarea “ploilor acide”, cu acŃiune regională, în timp ce emisiile de CO2 contribuie la creşterea “efectului de seră”. Emisiile de CO, CO2, N2O, NOX afectează stratul de ozon.

Depozitele de cărbune şi mai ales cele de zgură şi cenuşă constituie surse potenŃiale de poluare a aerului (datorită spulberării de către vânt a particulelor).

Reducerea impactului sistemelor energetice asupra mediului şi punerea în aplicare a standardardelor UE se realizează prin: reabilitarea şi modernizarea centralelor, reconstrucŃie ecologică a haldelor de zgură şi haldele de cenuşă, monitorizarea continuă a instalaŃiilor mari de ardere, reabilitarea solurilor poluate şi


Ca

pit

olu

l: 2

Ae

r

întoarcerea lor la folosinŃe agricole, reducerea emisiilor de poluanŃi de la rafinării, reducerea de scurgeri şi împrăştieri în unele regiuni de petrol prin reducerea riscurilor de operare, şi restaurare ecologică.

Zonele critice sub aspectul poluării atmosferei în judeŃul Arad sunt evidenŃiate de cele două unităŃi ale industriei energetice SC CET Arad pe lignit respectiv pe hidrocarburi şi traficul.

SC CET Arad lignit - este amplasată în exteriorul oraşului. Pentru reŃinerea pulberilor centrala este dotată cu electrofiltre care au fost reabilitate la sfârşitul anului 2010, astfel încât emisiile de pulberi să se încadrează în prevederile VLE ale PNRE. La sfârşitul anului 2009, conducerea SC CET Arad SA a luat măsuri de reducere a emisiilor de NOx şi încadrarea în VLE stabilite prin AutorizaŃia integrată de mediu. Măsurile luate, respectiv. recircularea gazelor arse şi reducerea aerului de ardere în focar (sunt măsuri primare BAT), au dus la reducerea cu aproximativ 40% a emisiilor de NOx astfel încât, monitorizarea continuă de la SC CET Arad evidenŃiază faptul că toate valorile măsurate sunt sub limita de 570 mg/mc impusă de PNRE. O altă sursă de poluare este halda de cenuşă şi zgură, care produce poluarea aerului cu cenuşă (pulberi), în special vara şi în perioade cu vânt, ca urmare a întreŃinerii insuficiente a digului de protecŃie şi a neumectării suficiente a depozitului. S-au făcut investiŃii importante, pentru supraînălŃarea digurilor de contur a haldelor de cenuşă şi pentru umectarea haldelor pe timp de vară. Cu toate aceste investiŃii, sunt perioade din an, în special vara, când se produce antrenarea cenuşii, poluând cartierul Aurel Vlaicu, comuna Sânleani şi culturile agricole din jur cu pulberi.

SC CET Arad Hidrocarburi - această unitate este situată în zona centrală a oraşului. Foloseşte pentru producerea de energie electrică şi termică gaz şi păcură cu un conŃinut de sulf sub 1%. Ea constituie o sursă principală de poluare cu SO2, NOx şi pulberi (când foloseşte păcură drept combustibil) mai ales că este amplasată într-o zonă centrală a oraşului. Emisiile de NOx au fost diminuate în urma montării la instalațiile IMA 3,4,8,9, arzătoare cu NOx redus.

În judeŃul Caraș-Severin efectul sectorului energetic s-a redus foarte mult prin reducerea activităŃii societăŃii SC CET Energoterm Resita. Industria energetică în judeŃul Hunedoara este reprezentata de S.C. ELECTROCENTRALE DEVA S.A. şi S.C. P.E.E.T. ELECTROCENTRALE PAROŞENI S.A. Reabilitarea blocurilor energetice de la S.C. Electrocentrale S.A. Deva şi S.C. P.E.E.T. Electrocentrale Paroşeni S.A. vor conduce la diminuarea emisiilor atmosferice de pulberi şi compuşi chimici. Lucrările de retehnologizare vor conduce la scăderea impactului asupra florei şi faunei.

S.C. Electrocentrale S.A. Deva şi S.C. P.E.E.T. Electrocentrale Paroşeni S.A. au luat măsuri pentru respectarea programelor proprii întocmite în conformitate cu cerinŃele directivei 2001/80/EC privind limitarea emisiilor anumitor poluanŃi în atmosferă proveniŃi din instalaŃiile mari de ardere.

S.C. Electrocentrale S.A. Deva şi S.C. P.E.E.T. Electrocentrale Paroşeni S.A. vor promova un management durabil al protecŃiei mediului prin: - aplicarea standardelor privind automonitorizarea continuă a emisiilor; - identificarea fondurilor necesare pentru realizarea investiŃiilor de mediu prevăzute în Planurile de Implementare ale Directivelor Europene; - asigurarea stabilităŃii şi siguranŃei depozitelor de zgură şi cenuşă, precum şi protecŃia mediului în acea zonă în conformitate cu cerinŃele europene; - închiderea depozitelor de deşeuri conform calendarului de închidere;


Ca

pit

olu

l: 2

Ae

r

- monitorizarea emisiilor de gaze cu efect de seră în vederea încadrării în cotele distribuite prin Planul NaŃional de Alocare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră.

Industria energetica în judeŃul Timiş este reprezentată de CET Timişoara Centru şi CET Timişoara Sud.

În perioada 2011-2013 pe cele două amplasamente se va realiza proiectul de investiŃii “Retehnologizarea sistemului de termoficare din municipiul Timişoara, in vederea conformării la normele de protecŃia mediului privind emisiile poluante in aer şi pentru cresterea eficienŃei în alimentarea cu căldura urbană” in cadrul POS Mediu-Axa prioritară 3 (proiectul a fost aprobat prin Decizia CE nr. 4768/08.07.2010 si Ord. nr. 1711/18.10.2010 emis de Ministerul Mediului şi Pădurilor iar Contractul de finanŃare a fost semnat in 22.11.2010).

Principalele obiective ale proiectului sunt reducerea noxelor emise de cele două CET-uri şi scăderea preŃului la gigacalorie pentru cele 90.000 de familii din Timişoara racordate la sistemul centralizat. In cadrul proiectului se vor realiza următoarele lucrări: - retehnologizarea cazanelor de abur CA1, CA2, CA3 (100 t abur/oră/buc) ce alcătuiesc IMA6 din CET Timişoara Sud; - montarea unei instalaŃii de denoxare necatalitică selectivă (SNCR) şi montarea unei instalaŃii de desulfurare de tip semiuscat (DESOx) la IMA6 din CET Timişoara Sud; - retehnologizarea pompelor de transport agent termic pentru termoficare; - retehnologizarea CAF2 si CAF4 din CET Timişoara Centru. Traficul auto

Traficul auto are o pondere însemnată în poluarea atmosferei, producând o mare parte din cantităŃile de CO, NOx şi CO2 emise la nivelul judeŃului.

De asemenea traficul auto se face răspunzător în mod indirect de cantitatea mare de particule în suspensie şi sedimentabile, înregistrată în aproape toate determinările efectuate. Principalele cauze ale acestei situaŃii sunt:

− mijloacele de transport ridică praful de pe carosabilul ne-măturat; − mijloacele de transport “aduc” în oraş pe roŃi cantităŃi importante de pământ

direct de pe câmp, sau din şantierele de construcŃii; − din mijloacele de transport neetanşe, care transportă materiale de construcŃii,

moloz din demolări, cereale, “rămâne” pe carosabil o mare cantitate de praf. Strategia de dezvoltare durabilă a Uniunii Europene, în ceea ce priveşte transportul, este „de a se asigura că sistemele actuale de transport îndeplinesc nevoile economice, sociale şi de mediu, minimizând în acelaşi timp efectele nedorite asupra economiei, societăŃii şi mediului". În ceea ce priveşte emisiile de CO2 provenite de la vehicule utilitare uşoare, valoarea medie a acestora, aferentă parcului de automobile noi va trebui să ajungă la 120g/km în anul 2012.

Sectorul agricol Agricultura reprezintă o sursă importantă de emisii de amoniac amoniac, gaz rezultat din procesele de fermentaŃie enterică şi din dejecŃiile animalelor. În ultimii ani s-a dezvoltat foarte mult sectorul zootehnic privat în zona bazinului Caraş şi bazinului Bârzavei în zona Bocşa - Berzovia. Complexele vechi zootehnice din aceste zone au fost modernizate după noile tehnologii, astfel încât s-au diminuat chiar eliminat problemele de poluare legate în principal de depozitarea deşeurilor şi incinerarea cadavrelor de animale moarte. Industria minieră

CapacităŃile de producŃie din exploatările miniere din cadrul unităŃilor miniere din bazinul carbonifer Valea Jiului, s-au redus treptat în ultimii 10 ani. In baza unor hotărâri de guvern si, ulterior, in baza unor proiecte tehnice s-a procedat la încetarea activităŃilor


Ca

pit

olu

l: 2

Ae

r

în diferite unităŃi si sectoare miniere, precum si la închiderea acestora prin lucrări specifice în subteran si la suprafaŃa. În judeŃul Hunedoara există 2 mari companii miniere: C.N.C.A.F.MINVEST S.A. Deva şi C.N.H. Petroşani.

Impactul activităŃilor miniere (extragerea cărbunelui din subteran, depozite de materiale auxiliare, echipamente si utilaje, lemn de mina, ateliere mecanice, electrice, halde de steril active, depozite pentru alimentarea cu combustibili, centrale termice) asupra stării de calitate a aerului se manifesta prin emisiile de poluanŃi din surse fixe si surse difuze.

Exemple de posibile acŃiuni ale autorităŃilor locale, regionale şi naŃionale în vederea reducerii poluării aerului în zonele urbane

Transporturi: - stabilirea zonelor cu emisii slabe ce restricŃionează accesul vehiculelor mai poluante - îmbunătăŃirea planificării transporturilor, pentru a încuraja o schimbare de transport la moruri mai purin poluante, inlusiv mersul pe jos, cu bicicleta şi transportul public - încurajarea utilizării combustibililor şi vehiculelor mai curate, inclusive utilizarea stimulentelor economice - reînnoirea vehiculelor municipale prin introducerea unor vehicule noi, mai ecologice - introducerea programelor de reabilitare pentru vehiculele rutiere (filter de particule pentru a reduce emisiile de particule în suspensie şi tehnologii moderne pentru NOx, trecerea la vehiculele ce utilizează gaz natural comprimat) - introducerea de taxe pe oraş şi tarife diferenŃiate pentru parcare - introducerea unor limite de viteză şi a unor măsuri de fluidizare a traficului, de exemplu introducerea unor limite de viteză mai mici pe drumurile principale - implementarea unor acŃiuni pe termen scurt, cum ar fi interzicerea traficului în timpul episoadelor de poluare mare - introducerea măsurilor de reducere a emisiilor de la vehiculele utilizate în construcŃii de exemplu Gospodării, clădiri comerciale şi industriale: - încurajarea trecerii de la combustibili mai poluanŃi la combustibili mai curaŃi, de exemplu de la cărbune la gaz sau energie electrică, inclusiv utilizarea de stimulente financiare pentru realizarea acestor lucruri - stabilirea sistemelor de termoficare (cogenerare de putere şi energie termică) - implementarea sistemelor de rabat care îmbunătăŃesc izolarea şi eficienŃa energetică a clădirilor - asigurarea surselor industriale şi comerciale de ardere (inclusive pentru biomasă) cu echipamente de control al emisiilor sau înlocuirea acestor surse General: - sensibilizarea cetăŃenilor, furnizarea informaŃiilor, în mod cât mai simplu, privind calitatea aerului şi efectele poluanŃilor atmosferici asupra sănătăŃii - utilizarea previziunilor şi instrumentelor de scenario privind calitatea aerului pentru a avertiza publicul larg şi grupurile de populaŃie sensibile despre episoadele de poluare mare a aerului.

2.6. TENDINłE

Calitatea aerului s-a îmbunătăŃit în ultimul deceniu, dar evoluŃia problemelor şi provocărilor de mediu inpun implementarea mai multor programe de prevenire a poluării pe scară largă şi utilizarea abordărilor de precauŃie


Ca

pit

olu

l: 2

Ae

r

EvoluŃia concentraŃiilor poluanŃilor monitorizaŃi în staŃiile automate de calitate a aerului din Regiunea Vest a fost prezentată în subcapitolul 2.2. În urma interpretării acestor date se observă o îmbunătăŃire a calităŃii aerului, principala problemă existentă fiind cea a depăşirii valorii limită zilnice pentru particule în suspensie PM10 în toate cele 4 judeŃe.

Aglomerarea Timişoara este una dintre zonele pentru care au fost raportate depăşiri ale valorilor de PM10 (particule în suspensie cu un diametru mai mic de10 microni), de aceea ARPM Timişoara a iniŃiat la începutul anului 2010 elaborarea Programul Integrat de Gestionare a CalităŃii aerului în judeŃul Timiş, Program ce a fost aprobat prin Hotărârea Consiliului JudeŃean Timiş nr. 55/31.05.2010.

În data de 29 martie 2012, a fost aprobat prin Hotararea Consiliului JudeŃean Timiş nr. 48 „Raportul privind stadiul realizării măsurilor din Programul integrat de gestionare a calităŃii aerului pentru Aglomerarea Timişoara, Comuna Remetea Mare şi Comuna Şag din judeŃul Timiş” pentru anul 2011. Punerea în aplicare a „Programului integrat de gestionare a calităŃii aerului pentru Aglomerarea Timişoara, Comuna Remetea Mare şi Comuna Şag din judeŃul Timiş” a revenit şi revine instituŃiilor care au atribuŃii şi responsabilităŃi în gestionarea calităŃii aerului. Măsurile cuprinse în acest Program se referă la: fluidizarea traficului, încurajarea transportului în comun, mărirea suprafeŃei spaŃiului verde, utilizarea mijloacelor de transport nepoluante, măsuri care vizează emisiile produse de autovehicule, îmbunătăŃirea activităŃii de salubrizare a oraşului, controlul conformării cu prevederile documentelor urbanistice şi nu în ultimul rând utilizarea energiilor neconvenŃionale. Prin măsurile cuprinse în Program se urmăreşte reducerea nivelului particulelor în suspensie PM10 din atmosferă şi respectarea condiŃiilor de calitate a aerului având în vedere angajamentele asumate de România în calitate de stat membru al Uniunii Europene.

Măsurile cu caracter permanent sunt realizate, de ex.: restricŃionarea traficului greu în municipiul Timişoara, controlul organizărilor de şantier şi a lucrărilor edilitar gospodăreşti în vederea aplicării sancŃiunilor contravenŃionale în cazurile în care nu se respectă prevederile HCL 371/2007, cap.I, sect.V, art.7, modificată şi completată cu HCL 206/2009, scutirea de la plata impozitului pe clădire datorat de către persoanele fizice pentru locuinŃa de domiciliu pentru montarea şi punerea în funcŃiune a panourilor sau instalaŃii solare pentru încălzirea apei calde menajere şi/sau încălzirii locuinŃelor, respectiv panouri fotovoltaice pentru producerea-stocarea energiei electrice (HCL nr. 196/2009).

Întrucât pe parcursul anului 2011, la nivelul judeŃelor Arad, Caraş-Severin şi Hunedoara, nu s-au înregistrat depăşiri ale pragurilor de informare şi/sau de alertă sau ale numărului de zile în cazul valorii limită la poluanŃii monitorizaŃi, nu au fost întocmite astfel de planuri de gestionare a calităŃii aerului.


Ca

pit

olu

l: 3

. Ap

a

3. APA “Apa nu este un produs comercial ca oricare altul, ci o moştenire care trebuie

păstrată, protejată şi tratată ca atare” – aceasta este o noua strategie şi politică în domeniul gospodăririi apelor la nivel european.

Apa de la suprafaŃa pământului joacă un rol important în evoluŃia umană, râurile asigurând necesarul de apă pentru agricultură, industrie şi consum, fluviile, mările şi oceanele fiind căi de transport şi sursă de hrană, în acelaşi timp.

Monitorizarea calităŃii apelor reprezintă activitatea de observaŃii şi măsurători standardizate şi continue pe termen lung, pentru cunoaşterea şi evaluarea parametrilor caracteristici ai apelor în vederea gospodăririi şi a definirii stării şi tendinŃei de evoluŃie a calităŃii acestora, precum şi în vederea evidenŃierii permanente a stării resurselor de apă.

AdministraŃia NaŃională Apele Române aplică strategia şi politica naŃională în domeniul gospodăririi cantitative şi calitative a resurselor de apă, scop în care acŃionează pentru cunoaşterea, conservarea, folosirea raŃională şi protecŃia resurselor de apă împotriva epuizării şi degradării, în vederea asigurării unei dezvoltări durabile, prevenirea efectelor distructive ale apelor, reconstrucŃia ecologică a cursurilor de apă, asigurarea supravegherii hidrologice şi hidrogeologice, implementarea prevederilor legislaŃiei armonizate cu Directivele Uniunii Europene în domeniul gospodăririi durabile a resuselor de apă şi conservarea ecosistemelor acvatice şi a zonelor umede.

AdministraŃia NaŃională Apele Române are ca principal instrument de lucru Directiva Parlamentului şi a Consiliului European 2000/60/EEC - Directiva Cadru în domeniul apei, care stabileşte un cadru de acŃiune pentru Ńările din Uniunea Europeană în domeniul politicii apei, fundamentează o nouă strategie şi politică în domeniul gospodăririi apelor, având ca scop principal atingerea cel puŃin a “unei stări bune“ a tuturor cursurilor de apă din Europa într-un interval de timp.

3.1. RESURSELE DE APĂ. CANTITĂłI ŞI FLUXURI 3.1.1. RESURSELE DE APĂ

Resursele de apă sunt constituite din apele de suprafaŃă şi ape subterane. Ele pot constitui un factor limitativ al dezvoltării economice regionale mai ales dacă sunt în mare deficit faŃă de cerinŃele societăŃii.

În judeŃul Arad există mai multe cursuri de apă şi rezerve subterane apreciabile. Teritoriul judeŃului Arad, aparŃine următoarelor bazine hidrografice: Crişul Alb, Crişul Negru, Mureş, Bega. Dintre suprafeŃele lacustre amintim, în special, lacurile naturale de luncă, numeroase pe Valea Mureşului, lacurile antropice cum ar fi lacul de baraj de la TauŃ.

Apele subterane, se caracterizează printr-un debit bogat şi prin situarea pânzei freatice, în general, la mică adâncime (peste 2/3 din Câmpia Aradului are ape subterane la mai puŃin de 3 m adâncime).

JudeŃul Arad dispune de unele dintre cele mai importante rezerve de apă din România. Cele două râuri, Mureşul şi Crişul Alb, care străbat judeŃul de la est la vest aduc un important aport de debite şi în acelaşi timp au construit pe parcursul ultimei ere geologice, două mari acvifere, conurile aluvionare, cu mari rezerve de ape subterane, ce a permis dezvoltarea alimentărilor cu apă pentru populaŃie şi ramuri economice.

În judeŃul Caraş - Severin, resursele de apă tehnic utilizabile totale ale SpaŃiului Hidrografic Banat sunt de aproximativ 1,50×109 m3/an, din care de suprafaŃă 392,2×106


Ca

pit

olu

l 3

. Ap

a

m3/an şi 1,11×109 m3/an subterane. DistribuŃia spaŃială a resurselor tehnic utilizabile de suprafaŃă din SpaŃiul Hidrografic Banat se prezintă astfel în b.h. Timiş 30,9×106 m3/an, în b.h. Bega 30,13×106 m3/an în b.h. Nera 30×106 m3/an, , în b.h. Cerna 17,4×106 m3/an şi de 12,6×106 m3/an în b.h. Caraş. Resursele tehnic utilizabile subterane sunt distribuite astfel: 64% în straturile freatice şi 36% în straturile de adâncime. Prelevările de apă din judeŃul Hunedoara, la nivelul B.H. Crişuri:

- din subteran : - alimentare cu apă de gospodărie comunală: 839,947 mii mc - alimentare cu apă în scop industrial: 395,201 mii mc - din suprafaŃă: - alimentare cu apă de gospodărie comunală: 392,111 mii mc - alimentare cu apă în scop industrial şi servicii: 240,873 mii mc - alimentare cu apă pentru piscicultură: 538,79mii mc

Resursele de apă teoretice totale ale SpaŃiului Hidrografic Banat din judeŃul Timiş sunt de aproximativ 4,58×109 m3/an, din care de suprafaŃă 3,38×109 m3/an şi 1,20×109 m3/an subterane.

- distribuŃia spaŃială a resurselor teoretice de suprafaŃă din SpaŃiul Hidrografic Banat se prezintă astfel: în b.h. Bega 0,56×109 m3/an, în b.h. Timiş 1,51×109 m3/an, în b.h. Caraş 0,22×109 m3/an, în b.h. Nera 0,46×109 m3/an şi de 0,38×109 m3/an în b.h. Cerna.

- resursele teoretice subterane sunt distribuite astfel: 62% în straturile freatice şi 38% în straturile de adâncime.

- Resursele de apă tehnic utilizabile totale ale SpaŃiului Hidrografic Banat din judeŃul Timiş sunt de aproximativ 1,50×109 m3/an, din care de suprafaŃă 392,2×106 m3/an şi 1,11×109 m3/an subterane.

- distribuŃia spaŃială a resurselor tehnic utilizabile de suprafaŃă din SpaŃiul Hidrografic Banat se prezintă astfel: în b.h. Bega 30,13×106 m3/an, în b.h. Timiş 30,9×106 m3/an, în b.h. Caraş 12,6×106 m3/an, în b.h. Nera 30×106 m3/an şi de 17,4×106 m3/an în b.h. Cerna.

- resursele tehnic utilizabile subterane sunt distribuite astfel: 64% în straturile freatice şi 36% în straturile de adâncime.

Tabelul 3.1.1. Resurse de apă din Regiunea Vest

Resursă de suprafaŃă Resursă din subteran Bazinul hidrografic Teoretică Utilizabilă Teoretică Utilizabilă Arad-Mureş 187 mc/s 162 mc/s 11,4 mc/s 9,0 mc/s Arad-Crişul Alb 2.937,4 mil. mc 397,7 mil. mc 788,4 mil. mc 350,0 mil. mc Caraş-Severin 3,38×109 mc 0,007472×109 mc 1,20××109 mc 1,11×109 mc Hunedoara-Jiul 420 mil. mc 380 mil. mc 1,637 mil. mc 1,287 Hunedoara-Crişuri 2937,40 mil. mc 394,734 mil. mc 788,400 mil. mc 350,0 mil. mc Timiş 215 400 375 500

3.1.2. CANTITĂłI ŞI FLUXURI Pentru satisfacerea necesarului de apă a populaŃiei şi a diverselor sectoare ale

economiei se utilizează resursele de apă subterane şi de suprafaŃă. În tabelul 3.1.2. se evidenŃiază prelevările de apă, din judeŃul Arad, în anul 2011, din apele subterane şi de suprafaŃă pentru principalele sectoare de activitate.

Tabelul 3.1.2.1. Prelevări ape judeŃul Arad


Ca

pit

olu

l 3

. Ap

a

mii mc Categorii BH Crişuri BH Mureş Total judeŃ Captări din surse directe 4.002,789 29.668,578 33.671,367 Captări din subteran 3.492,949 26.065,142 29.558,091 Total 63.229,458

SpaŃiul Hidrografic Banat al judeŃului Caraş-Severin este compus din şase bazine

hidrografice şi din bazinele hidrografice ale afluenŃilor de stânga ai fluviului Dunărea dintre bazinele Nerei şi Cernei. ReŃeaua hidrografică din SpaŃiul Hidrografic Banat are o lungime de 6245 km (exceptând lungimea tronsonului Fluviului Dunărea care este de 145 km). În SpaŃiul Hidrografic Banat scurgerea medie multianuală are valori cuprinse între 1 l/s/km2 şi 40 l/s/km2.

Resursele de apă teoretice totale ale SpaŃiului Hidrografic Banat sunt de aproximativ 4,58×109 m3/an, din care de suprafaŃă 3,38×109 m3/an şi 1,20×109 m3/an subterane. DistribuŃia spaŃială a resurselor teoretice de suprafaŃă din SpaŃiul Hidrografic Banat se prezintă astfel: în b.h. Bega 0,56×109 m3/an, în b.h. Timiş 1,51×109 m3/an, în b.h. Caraş 0,22×109 m3/an, în b.h. Nera 0,46×109 m3/an şi de 0,38×109 m3/an în b.h. Cerna.

Resursele teoretice subterane sunt distribuite astfel: 62% în straturile freatice şi 38% în straturile de adâncime.

Tabelul 3.1.2.2. Raportul cerinŃă/prelevare pentru resursele de apă (pentru anul 2011)

Concluzie:

Pe termen mediu şi lung, resursele vor reuşi să satisfacă cererile de apă numai cu realizarea de proiecte majore (ex.o redistribuire a resurselor de apă în timp şi spaŃiu, prin construirea de baraje, lacuri de acumulare, transferuri inter-bazinale, etc.).

Realizarea volumelor captate pe destinaŃii în judeŃul Hunedoara, la nivelul B.H. Mureş, aferente anului 2010, se prezintă după cum urmează:

Tabelul nr. 3.1.2.3. Realizarea volumelor captate pe destinaŃii în judeŃul Hunedora pe B.H. Mureş Volume captate (mii mc) Volume de apă captate din surse directe - anul 2011 432535,321 Râuri interioare 429204,299 Gospodărie comunală pentru populaŃie 17897,035 Păstrăvării 5228,764 Piscicultură 4.542,534 Termocentrale 382.226,264 UnităŃi de construcŃii montaj 776,986 UnităŃi de gospodărie comunală pentru industrie 3453 UnităŃi industriale 15019,326 IrigaŃii 58,39 Servicii 2 Din subteran 3331,022 Alte activităŃi 193,122 Gospodărie comunală pentru populaŃie 1285,695 Transporturi 3,33 UnităŃi agro-zootehnice de tip industrial 253,629

CerinŃa de apă utilizare Prelevările de apă Gradul de utilizare Activitate Valoare/(mil .mc) Activitate Valoare/(mil .mc) % PopulaŃie 8930,3 PopulaŃŃe 10504,23 85,02 Industrie 18051,75 Industrie 14750,41 122,38 Agricultură 140 Agricultură 22938,67 39,85 Total 36122,05 Total 48193,31 74,95


Ca

pit

olu

l 3

. Ap

a

Volume captate (mii mc) Volume de apă captate din surse directe - anul 2011 432535,321 UnităŃi de construcŃii montaj 17,745 UnităŃi industriale 1143,505 Servicii 7,51 IrigaŃii 31.41 Piscicultură 395,076

Realizarea volumelor captate, pe destinaŃii, în judeŃul Hunedora pe Bazinul Hidrografic Jiu conform datelor de BalanŃa apei pe anul 2011 se prezintă în felul următor:

- râuri interioare 30424,336 mii mc; - subteran 1120,463 mii mc; - recirculare 80877,2 mii mc CerinŃele şi realizǎrile captǎrilor de apǎ pe anul 2011 în judeŃul Timiş sunt

prezentate în tabele 3.1.2.4. şi 3.1.2.5. Tabelul 3.1.2.4. BalanŃǎ captǎri. 2011 B.H. ARANCA – Jud. Timiş CerinŃǎ

sem. 1 mii mc

CerinŃǎ sem. 2 mii mc

CerinŃǎ total mii mc

Realizat sem. 1 mii mc


Realizat total mii mc

Indice realizat sem.1

%


%

Indice realizat anual

% Din subteran 1900,6 1890,6 3791,3 1623,08 1655,88 3278,97 85,40 87,58 86,49 PopulaŃie 1482 1483 2965 1250,95 1252,82 382,896 84,41 84,48 84,44 Industrie 218,8 218,8 437,6 183,179 199,717 382,896 91,28 91,28 87,50 Agriculturǎ 199,85 188,85 388,7 188,952 203,344 392,296 94,55 107,67 100,93

Tabelul 3.1.2.5. BalanŃǎ Captǎri. 2011 Bega – Timiş - Caraş – Jud. Timiş CerinŃǎ

sem. 1 mii mc

CerinŃǎ sem. 2 mii mc

CerinŃǎ total mii mc



Realizat total mii mc


%


%

Indice realiz. anual

% Din subteran

17530,4 17603,5 35133,998 14561,506 15658,64 30310,149 83,58 88,95 86,27

PopulaŃie 12489 12522 25011 10758,699 11541,82 22300,528 86,15 92,17 89,16 Industrie 3961 4005,35 7966,35 2983,099 010,829 5993,928 75,31 75,17 75,25 Agriculturǎ 1080,4 1076,248 2156,648 909,708 1105,985 2015,693 84,20 102,76 93,46 Râuri interioare

25689,32 26839,42 52528,75 20102,748 26514,68 46617,433 78,25 98,79 88,75

PopulaŃie 11216 11236 22452 9910,587 10485,13 20395,725 88,36 93,32 90,84 Industrie 6660 7044 13704 6159,888 6809,68 12969,568 92,49 96,67 94,64 Agriculturǎ 7813,325 8559,425 16372,75 4032,273 9219,867 13252,14 51,61 107,72 80,94

3.2. APELE DE SUPRAFAłĂ

În judeŃul Caraş – Severin, cele mai importante râuri sunt: - Timişul - izvorăşte de pe versantul estic al MunŃilor Semenic, de sub vârful Piatra

Goznei (1145 m), de la altitudinea de 1135 m, şi pe o lungime de 244 km (pe teritoriul Ńării noastre) colectează apele a 150 de râuri, cu o lungime a reŃelei hidrografice de 2.434 km.

- Caraşul izvorăşte de pe vesantul vestic al MunŃilor Semenic, având o lungime de 79 km pe teritoriul românesc şi se varsă direct în Dunăre pe teritoriul Serbiei. Caraşul colectează apele unui număr de 31 de cursuri de apă.

- Nera izvorăşte din MunŃii Semenic şi se varsă în Dunăre, cu suprafaŃa bazinului de recepŃie este de 1380 km2


Ca

pit

olu

l 3

. Ap

a

- - Cerna are o lungime de 79 km, iar bazinul său de recepŃie are o suprafaŃă de 1360 km2.

În SpaŃiul Hidrografic Banat din judeŃului Caraş Severin, au fost delimitate un număr de 6 lacuri:

- Ac. Trei Ape, cu suprafaŃa lacului de 52,60 ha şi adâncimea medie 8,60 m; - Ac. Poiana Mărului, suprafaŃa lacului este de 272 ha, adâncimea medie 22,80m, - Ac. Gozna, suprafaŃa lacului 59,50 ha, adâncimea medie 16,30 m, - Ac. Secul, suprafaŃa lacului 73,40 ha, adâncimea medie 9,50 m, - Ac. Valea lui Iovan, suprafaŃa este de 290, ha, adâncimea medie 27,30 m, - Ac. Herculane, suprafaŃa lacului este de 77,80 ha, adâncimea medie 13,60 m, În SpaŃiul hidrografic Banat au fost delimitate un număr de 321 corpuri de apă de

suprafaŃă, dintre care 313 râuri şi 8 lacuri. - dintre cele 313 corpuri de apă de suprafaŃă, râuri, 247 corpuri de apă sunt în

stare naturală, iar 66 corpuri de apă sunt puternic modificate şi artificiale. - din totalul de 247 corpuri de apă naturale, 33 sunt monitorizate având 36 de

secŃiuni, iar din cele 66 corpuri de apă puternic modificate şi artificiale, sunt monitorizate 23 având 26 secŃiuni.

- cele 8 corpuri de apă de suprafaŃă, lacuri, toate sunt monitorizate având 14 secŃiuni de monitorizare.

Lungimea totală a corpurilor de apă (monitorizate şi nemonitorizate) este de 6045,96 km, din care 4406,22 km sunt corpuri de apă în stare naturală şi 1639,74 km sunt corpuri de apă puternic modificate şi artificiale. RepartiŃia lungimilor, corpurilor de apă naturale, conform evaluării stării ecologice indică faptul că 2965,23 km (67,30 %) au starea ecologică bună, 1440,99 km (32,70 %) au starea ecologică moderată. Starea chimică este bună pe 3784,34 km (85,89 %) şi este proastă pe 621,88 km (14,11 %).

RepartiŃia lungimilor, corpurilor de apă puternic modificate şi artificiale, conform evaluării potenŃialului ecologic, relevă faptul că 430,72 km ( 26,27 %) au potenŃial ecologic bun, 1209,02 km ( 73,73 %) au potenŃial ecologic moderat. Starea chimică este bună pe cei 695,18 km ( 42,40 %) şi este proastă pe 944,60 km ( 57,61 %).

JudeŃul Hunedoara este situat pe cursul mijlociu al râului Mureş, care adună apele din partea centrală a judeŃului, apele din partea de nord fiind colectate

- Crişul Alb, după un scurt sector superior montan de la izvor, curge prin depresiunea Brad, intrând de aici în sectorul său inferior piemontan şi de câmpie. Până la ieşirea din judeŃ are cca. 74 km, cu un bazin de peste 1.000 kmp şi un debit mediu Q=13,9 mc/s.

- Mureşul are cca. 109 km lungime; un bazin hidrografic de 6.591 kmp în cuprinsul judeŃului şi un debit cuprins între 93 mc/s la intrarea în judeŃ şi 142 mc/s în restul judeŃului.

- Jiul drenează Depresiunea Petroşani formându-se prin unirea a doi afluenŃi principali: Jiul de Vest şi Jiul de Est. După ce străbate pe o lungime de 51 km pe direcŃia vest-est depresiunea Petroşani, culegând apele din versantul sudic al Retezatului Mic şi din versantul nordic al munŃilor Vâlcan, se uneşte cu Jiul de Est care izvorăşte din versantul sudic al munŃilor Şurianu, la altitudini în jur de 1500 m. Planurile de protecŃia calităŃii apelor reprezintă elementul de bază în fundamentarea politicii şi strategiei de gospodărire a apelor, în vederea reducerii cantităŃilor de poluanŃi deversaŃi, a riscurilor de poluări accidentale şi în scopul conservării şi folosirii raŃionale a resurselor de apă. 3.2.1. STAREA ECOLOGICĂ/POTENłIALUL ECOLOGIC AL CURSURILOR DE APĂ

PE BAZINE HIDROGRAFICE


Ca

pit

olu

l 3

. Ap

a

În conformitate cu Planul de Management Bazinal, începând cu anul 2010, evaluarea stării de calitate a apelor s-a făcut pe corpuri de apă, Ńinând cont de limitele atribuite pentru indicatorii de calitate pentru fiecare tip de apă. Corpurile de apă, conform legislaŃiei în vigoare sunt: naturale, puternic modificate (CAPM) şi artificiale (CAA).

Pentru corpurile de apă naturale, s-a determinat starea ecologică, împărŃită în cinci clase de calitate (foarte bună, bună, moderată, slabă, proastă) respectiv starea chimică, împărŃită în două clase de calitate (bună, proastă).

Pentru corpurile de apă puternic modificate şi corpurile de apă artificiale s-a determinat potenŃialul ecologic, împărŃit în trei clase de calitate (potenŃial ecologic maxim, potenŃial ecologic bun şi potenŃial ecologic moderat) respectiv starea chimică, împărŃită în două clase de calitate (bună, proastă).

Bazinul hidrografic Crişuri În judetul Arad, în anul 2011, au fost monitorizate 9 corpuri de apă naturale, pe o

lungime de 387,29 km, prin 11 secŃiuni. Situatia încadrării în stare ecologică a corpurilor de apă naturale monitorizate în anul 2011 este următoarea:

- stare ecologică bună (B) – 8 corpuri de apă - stare ecologică moderată (M) - 1 corp de apă

În judetul Arad, la nivelul bazinului hidrografic Crişuri, în anul 2011, au fost monitorizate – CAPM şi CAA - 5 corpuri de apă puternic modificate şi artificiale.

Situatia încadrării în categorii de potential ecologic a corpurilor de apă CAPM şi CAA monitorizate este urmatoarea:

- potenŃial ecologic bun - 3 corpuri de apă. - potenŃial ecologic moderat - 2 corpuri de apă.

Starea chimică a acestor corpuri de apă naturale, aferente judeŃului Arad se încadrează în stare chimică bună (B) pe toată lungimea monitorizată

Bazinul hidrografic Mureş La nivelul judeŃului Arad, în bazinul hidrografic al râului Mureş, au fost

desemnate 43 de corpuri de apă, având lungimea totală de 871,837 km, din care: - 32 corpuri de apă naturale, în lungime de 519,850 km - 8 corpuri de apă puternic modificate din punct de vedere hidromorfologic, în

lungime totală de 212,020 km - 3 corpuri de apă artificiale, în lungime de 139,784 km - Calitatea corpurilor de ape naturale monitorizată (tabelul 3.2.1.3), în cursul

anului 2011 este următoarea: - din punct de vedere al stării ecologice: din totalul de 32 corpuri de apă, un

număr de 29 (90,63%) se încadrează în clasa de calitate bună, iar un număr de 3 (9,37%) corpuri de apă se încadrează în clasa de calitate moderată

- din punct de vedere al stării chimice: din totalul de 32 corpuri de apă, un număr de 32 (100%) de corpuri de apă se încadrează în clasa de calitate bună.


Ca

pit

olu

l 3

. Ap

a

Tabelul 3.2.1.1. Calitatea corpurilor de apă naturale Stare ecologică Stare chimică Foarte bună Bună Moderată Slabă Proastă Bună Proastă Caracteristici Cantitate Nr corp % Nr

corp % Nr corp % Nr

corp % Nr corp % Nr

corp % Nr corp %

Nr. corp 32 0 0 29 90,63 3 9,37 0 0 0 0 32 100 0 0 Lungime, km 519,85 0 0 432,56 83,21 87,29 16,79 0 0 0 0 519,85 100 0 0

Tabelul 3.2.1.2. Calitatea corpurilor de apă puternic modificate

PotenŃial ecologic Stare chimică Pot ec maxim,PEMx

Pot ec bun, PEB

Pot ec moderat, PEMo Bună Proastă Caracteristici Cantitate

Nr.corp % Nr.corp % Nr.corp % Nr.corp % Nr.corp % Nr. corp 8 0 0 3 37,5 5 62,5 8 100 0 0 Lungime (km) 212,20 0 0 137,37 64,74 74,83 35,26 212,2 100 0 0

Tabelul 3.2.1.3. Calitatea corpurilor de apă artificială PotenŃial ecologic Stare chimică Pot ec maxim, PEMx

Pot ec bun,PEB

Pot ec moderat, PEMo Bună Proastă Caracteristici Cantitate

Nr.corp % Nr.corp % Nr.corp % Nr.corp % Nr.corp % Nr. corp 3 0 0 0 0 3 100 3 100 0 0 Lungime (km) 139,78 0 0 0 0 139,78 100 139,78 100 0 0

Sursa: AdministraŃia Bazinală Mureş


Ca

pit

olu

l 3

. Ap

a

În SpaŃiul Hidrografic Banat din judeŃul Caraş-Severin, au fost delimitate un număr de 247 corpuri de apă în stare naturală. Dintre acestea 33 corpuri de apă sunt monitorizate, iar 214 sunt nemonitorizate. Numărul total de secŃiuni de monitorizare este 36.

Elementele fizico-chimice generale luate în considerare au fost: oxigenul dizolvat, CBO5, CCO-Cr, conductivitate, pH, nutrienŃi (amoniu, azotiŃi, azotaŃi, ortofosfaŃi, fosfor total, azot total). PoluanŃii specifici luaŃi în calcul au fost: crom, cupru, zinc ( fracŃiunea dizolvată), fenoli, cianuri totale, detergenŃi, acenaften, toluen, PCB (sumă), xileni (sumă). Starea chimică a fost determinată pentru cadmiu, plumb (fracŃiunea dizolvată), micropoluanŃi organici. Rezultatele indică faptul că 165 (66,80 %) corpuri de apă naturală se încadrează în starea ecologică bună, 82 (33,20 %) corpuri de apă se încadrează în starea ecologică moderată. Starea chimică a fost bună în 212 (85,83%) corpuri de apă şi a fost proastă în 35 (14,17%) corpuri de apă. Tabelul 3.2.1.4. Repartitia corpurilor de apa de suprafaŃă (rauri) conform evaluării stării ecologice şi stării chimice din anul 2011 (nr. total corpuri în stare naturală)

Evaluarea stării ecologice Evaluarea stării chimice- B.H.

Nr. total corpuri de apă

Foarte Bună Bună Moderată Slabă Proastă Bună Proastă

Bega 37 - 7 30 - - 35 2 Timiş 99 - 64 35 - - 71 28 Caraş 29 - 16 13 - - 25 4 Nera 26 - 23 3 - - 25 1 Cerna 26 - 26 - - - 26 0 Dunăre 30 - 29 1 - - 30 0

În SpaŃiul Hidrografic Banat (judeŃul Caraş-Severin), au fost delimitate un număr

de 66 corpuri de apă puternic modificate şi artificiale (65 corpuri de apă puternic modificate şi 1 corp de apă artificial), dintre care 23 monitorizate (22 CAPM şi 1 artificial) şi 43 nemonitorizate, cu un număr de 26 secŃiuni de monitorizare.

Elementele fizico-chimice generale luate în considerare au fost: oxigenul dizolvat, CBO5, CCO-Cr, conductivitate, pH, nutrienŃi (amoniu, azotiŃi, azotaŃi, ortofosfaŃi, fosfor total, azot total). PoluanŃii specifici luaŃi în calcul au fost: crom, cupru, zinc ( fracŃiunea dizolvată), fenoli, cianuri totale, detergenŃi, acenaften, toluen, PCB (sumă), xileni (sumă). Starea chimică a fost determinată pentru cadmiu, plumb (fracŃiunea dizolvată), micropoluanŃi organici. Rezultatele indică faptul că 24 (36,37 %) de corpuri de apă puternic modificate au potenŃial ecologic bun, iar 42 (63,63 %) corpuri de apă puternic modificate au potenŃial ecologic moderat. Starea chimică a fost bună la 34 (51,52%) corpurilor de apă puternic modificate şi a fost proastă la 32 (48,48%) corpurilor de apă puternic modificate.

Tabelul 3.2.1.5. Repartitia corpurilor de apă de suprafaŃă puternic modificate

(râuri) conform evaluării potenŃialului ecologic şi stării chimice din anul 2011

RepartiŃia corpurilor de apă puternic modificate (CAPM) conform evaluării potenŃialului ecologic*

RepartiŃia corpurilor de apă puternic modificate conform evaluării stării chimice*

B.H.

Nr. total corpuri de apă CAPM* PotenŃial

ecologic maxim PotenŃial ecologic bun

PotenŃial ecologic moderat

Bună Proastă

Bega 27 - 4 23 8 19 Timiş 23 - 11 12 17 6


Ca

pit

olu

l 3

. Ap

a

RepartiŃia corpurilor de apă puternic modificate (CAPM) conform evaluării potenŃialului ecologic*

RepartiŃia corpurilor de apă puternic modificate conform evaluării stării chimice* B.H.

Nr. total corpuri de apă CAPM* PotenŃial

ecologic maxim PotenŃial ecologic bun


Bună Proastă

Caraş - - - - - - Nera 2 - 2 - 2 - Cerna 6 - 6 - 6 - Dunăre 1 - 1 - 1 -

În judeŃul Hunedoara, starea ecologică a fost stabilită pe baza elementelor de

calitate biologică, a elementelor hidromorfologice, fizico-chimice generale şi a poluanŃilor specifici. Caracterizarea stării ecologice, în conformitate cu cerinŃele DCA, are la bază un sistem de clasificări în 5 clase.

- B.H. Crişuri: în judeŃul Hunedoara în anul 2011 au fost monitorizate 5 corpuri de apă pe o lungime totală de 178,95 km. Corpul de apă Znil şi celelalte 4 corpuri de apă monitorizate în anul 2011 se încadrează în stare ecologică.

- B.H.Jiul: au fost evaluate 8 de corpuri de apă naturale curgătoare (râuri), din care 8 corpuri de apă au fost evaluate pe baza datelor de monitorizare (şapte monitorizate integral şi unul monitorizat doar pe baza indicatorilor fizico- chimici şi a poluanŃilor specifici) .

- B.H.Mureş, la nivelul judeŃului Hunedoara, au fost desemnate 97 corpuri de apă având o lungime totală de 1.932,26 km, dintre care:

- 84 corpuri de apă naturale în lungime totală de 1700,02 km; dintre care; 79 corpuri 94,05% au stare ecologică şi stare chimică este bună, iar 5 corpuri au stare moderată

- 11 corpuri de apă puternic modificate din punct de vedere hidromorfologic în lungime totală de 190,59 km; din care 7 corpuri au potenŃial ecologic bun, iar 4 corpuri au potenŃial ecologic moderat. Din cele 11 corpuri apă naturale, 10 corpuri au o stare chimică bună, iar un corp are o stare chimică proastă.

- 2 corpuri de apă artificiale în lungime totală de 41,67 km, cu potenŃial ecologic moderat şi stare chimică proastă.

În SpaŃiul Hidrografic Banat din judeŃul Timiş, in subsistemul râuri au fost delimitate un număr de 247 corpuri de apă în stare naturală. Dintre acestea, 33 corpuri de apă sunt monitorizate, iar 214 sunt nemonitorizate. Numărul total de secŃiuni de monitorizare este 36.

Rezultatele încadrării corpurilor de apă (monitorizate şi nemonitorizate) în stările ecologice şi chimice corespunzătoare, indică faptul că 165 (66,80 %) corpuri de apă se încadrează în starea ecologică bună, 82 (33,20 %) corpuri de apă se încadrează în starea ecologică moderată. Bazinul hidrografic Bega:

- în bazinul hidrografic Bega au fost delimitate 37 de corpuri de apă de suprafaŃă, din care 6 corpuri de apă au fost monitorizate iar 31 corpuri de apă au fost interpretate prin similitudine. Cel mai mare râu din acest bazin hidrografic, este râul Bega în lungime de 170,132 km, care îşi adună izvoarele din versantul Nord Vestic al munŃilor Poiana Ruscăi, primeşte afluenŃi din versantul vestic al acestora şi din jumatatea de sud a dealurilor Lipovei. De la Timişoara se continuă prin canalul Bega drenează o suprafaŃă bazinală de 2362 km2 cu altitudine medie de aproape 240 m.

- Bazinul hidrografic Timiş: - în bazinul hidrografic Timiş au fost delimitate 99 corpuri de apă din care 10

corpuri de apă au fost monitorizate iar 89 corpuri de apă au fost interpretate prin


Ca

pit

olu

l 3

. Ap

a

similitudine. Râul Timiş este resursa de apă cea mai bogată din SpaŃiul Hidrografic Banat drenează o suprafaŃă bazinală de peste 5677 km2. Lungimea sa însumează 234,748 km. Râul Bârzava cu obârşia în zona versantului Vestic al Semenicului captează în cursul superior prin canalul Semenic pâraiele ce drenează o suprafaŃă bazinală de 38 km2 (25 km2 în bazinul de recepŃie al Timişului superior) şi preia din bazinul Nerei superioare apele pe o suprafaŃă de recepŃie de cca. 13 km2.

RepartiŃia corpurilor de apǎ de suprafaŃǎ (râuri) conform evaluǎrii stǎrii ecologice şi stǎrii chimice din anul 2011, este prezentatǎ în tabelele de mai jos: Tabelul 3.2.1.6. RepartiŃia corpurilor de apă de suprafaŃă (râuri) conform evaluării stării ecologice în anul 2011

RepartiŃia corpurilor de apă conform evaluării stării ecologice*

FOARTE BUNĂ BUNĂ MODERATĂ SLABĂ PROASTĂ

Nr. crt B.H.

Nr. total cor puri de apă*

Nr. de cor puri moni toriza te

Nr. total cor puri

%

Nr. total cor puri

%

Nr. total cor puri

%

Nr. total cor puri

%

Nr. total cor puri

%

1 Bega 37 6 - - 7 18,92 30 81,08 - - - - 2 Timiş 99 10 - - 64 64,65 35 35,35 - - - -

Tabelul 3.2.1.7. RepartiŃia corpurilor de apă de suprafaŃă (râuri) conform evaluării stării chimice în anul 2011

RepartiŃia corpurilor de apă conform evaluării stării chimice BUNĂ PROASTĂ Nr. crt. B.H.

Nr. total corpuri de apă*

Nr. de corpuri monitorizate Nr. total

corpuri % Nr. total corpuri %

1 Bega 37 6 35 94,60 2 5,40 2 Timiş 99 10 71 71,72 28 28,28

RepartiŃia corpurilor de apǎ de suprafaŃa puternic modificate (râuri) conform

evaluǎrii potenŃialului ecologic şi stǎrii chimice în anul 2011, este prezentatǎ în tabelele de mai jos: Tabelul 3.2.1.8. RepartiŃia corpurilor de apă de suprafaŃă puternic modificate (râuri) conform evaluǎrii potenŃialului ecologic în anul 2011

RepartiŃia corpurilor de apă puternic modificate conform evaluării potenŃialului ecologic PotenŃial ecologic maxim

PotenŃial ecologic bun


Nr. crt B.H.

Nr. total corpuri de apă CAPM

Nr. corpuri de apă CAPM monitorizate

Nr. total corpuri % Nr. total

corpuri % Nr. total corpuri %

1 Aranca 7 1 - - - - 7 100,0 2 Bega 26 5 - - 4 15,39 22 84,61 3 Timiş 23 13 - - 11 47,83 12 52,17 Tabelul 3.2.1.9. RepartiŃia corpurilor de apă puternic modificate conform evaluǎrii stării chimice în anul 2011

Nr. crt. B.H. Nr. total corpuri de

Nr. de corpuri

RepartiŃia corpurilor de apă conform evaluării stării chimice


Ca

pit

olu

l 3

. Ap

a

BUNĂ PROASTĂ apă monitorizate Nr. total corpuri % Nr. total

corpuri %

1 Aranca 7 1 - - 7 100,0 2 Bega 26 5 8 30,77 18 69,23 3 Timiş 23 13 17 73,92 6 26,08

3.2.2. CALITATEA APEI LACURILOR DIN REGIUNEA VEST

În judeŃul Arad, AdministraŃia Bazinală Crişuri, în anul 2011 a monitorizat 3 corpuri

de apă (lacuri de acumulare). Toate cele 3 corpuri de apă se încadrează în potenŃial ecologic moderat.

În judeŃul Arad, AdministraŃia Bazinală Mureş, în anul 2011 nu a monitorizat nici un lac.

În SpaŃiul Hidrografic Banat din judeŃul Caraş-Severin , au fost delimitate un număr de 8 corpuri de apă, dintre care toate 8 au fost monitorizate, cu un numar de 14 secŃiuni de monitorizare. Rezultatele încadrării corpurilor de apă în categoriile de potenŃial ecologic şi starea chimică corespunzătoare relevă faptul că toate corpurile de apă au potenŃial ecologic moderat. Starea chimică a fost bună. Tabelul 3.2.1. RepartiŃia corpurilor de apă - lacurilor de acumulare conform evaluării potenŃialului ecologic şi stării chimice din anul 2011 (nr. total de lacuri de acumulare)

RepartiŃia lacurilor de acumulare conform evaluării potenŃialului ecologic*

RepartitŃa lacurilor de acumulare conform evaluării stării chimice* B.H.

Nr. corpuri de apă monitorizate

PotenŃial ecologic maxim

PotenŃial ecologic bun

PotenŃial ecologic maxim

PotenŃial ecologic bun Proast

ă

Bega 2 - - 2 2 - Timiş 4 - - 4 4 - Cerna 2 - - 2 2 -

În judeŃul Hunedoara, pentru stabilirea tipologiei abiotice a lacurilor de acumulare

din spaŃiul hidrografic Jiu, au fost utilizate următoarele criterii: - altitudinea la care este situat lacul: zona montană (> 800 m), zona de deal şi de

podiş (200-800 m), zona de câmpie (< 200 m); - geologia bazinului de recepŃie a lacului: calcaroasă, silicioasă sau organică

(meq/l); - adâncimea medie a lacului: foarte mică (< 3 m), mică (3-15 m) şi mare (> 15 m); - timpul de retenŃie mic (< 3 zile), mediu (3-30 zile) şi mare (30 zile).

Lacul de acumulare Valea de Peşti: este un lac de acumulare situat în zona de munte, la altitudinea de 830 m, cu o adâncime medie de 22 m şi o suprafaŃă de 0.3 km2 . Este încadrat în categoria tipologică ROLA12 şi are ca secŃiuni de monitorizare - mijloc lac şi baraj (priză în vederea potabilizării), cu program de monitoring de supraveghere şi operaŃional.

- din de vedere biologic, acumularea Valea de Peşti are un potenŃial ecologic moderat

- din punct de vedere al elementelor fizico-chimice, acumularea Valea de Peşti a fost evaluată pe baza datelor de monitoring pentru grupele de indicatori nutrienŃi, condiŃii de oxigenare, salinitate şi condiŃii de acidifiere. Pe baza datelor obŃinute acumularea s-a încadrat în clasa de potenŃial maxim pentru indicatorul Ph şi în clasa de potenŃial bun (PEB) pentru indicatorul, clasa finală pentru acest grup de elemente fiind potenŃialul bun.


Ca

pit

olu

l 3

. Ap

a

- poluanŃi specifici: evaluarea s-a efectuat pe baza concentraŃiilor determinate pentru următorii ppoluanŃi specifici: fracŃia dizolvată a metalelor As, Cr, Cu, Zn şi micropoluanŃii organici acenaften, toluen şi xileni, concentraŃii ce au determinat clasa de potenŃial ecologic bun.

- evaluarea integrată a elementelor de calitate monitorizate au încadrat apa lacului de acumulare Valea de Peşti în potenŃialul ecologic moderat.

În SpaŃiul Hidrografic Banat din judeŃul Timiş, au fost delimitate un număr de 8 corpuri de apă, dintre care toate 8 au fost monitorizate, cu un numar de 14 secŃiuni de monitorizare. Rezultatele încadrării corpurilor de apă în categoriile de potenŃial ecologic şi starea chimică corespunzătoare relevă faptul că cele 8 corpuri de apă au potenŃial ecologic moderat. Starea chimică a fost bună.

În bazinul hidrografic Bega au fost delimitate două corpuri de apă. - lacul de acumulare Surduc - LW5.1.10_B1 este amplasat pe râul Gladna, la cca

4 km amonte de satul Surducul Mic. Acumularea este construită în anul 1976 cu un volum total de 51,08 milioane mc la NNR (198 mdMB) în etapa finală şi un luciu de apă de 538 ha. În prezent suprafaŃa lacului la NNR este de 357 ha, avǎnd adâncimea medie 6,60 m. Lungimea barajului este de 130 m. Monitorizarea acumulǎrii se face în douǎ secŃiuni, baraj şi mijloc lac. Din punct de vedere al elementelor biologice corpul de apă s-a încadrat în potenŃial ecologic moderat. Din punct de vedere al elementelor fizico-chimice, corpul de apă s-a încadrat în potenŃial ecologic moderat din cauza grupei nutrienŃi.În urma evaluării stării chimice, corpul de apă s-a încadrat în stare bună. Corpul de apă s-a încadrat în potenŃialul ecologic moderat, din cauze biologice şi chimice.

- lacul de acumulare Murani - LW5.1.21.2_B1 Măgheruş (Fibiş, Niarad) este situat pe cursul de apă Măgheruş, la km 190+00 amonte de localitatea Murani. Acumularea a fost dată în funcŃiune în anul 1971, funcŃionând cu retenŃie nepermanentă (cu rol de atenuare a undelor de viiturǎ). Din anul 1980, în urma lucrărilor suplimentare executate, devine cu retenŃie permanentă. SuprafaŃa lacului la NNR este de 95 ha, având adâncimea medie 1,55 m. Lungimea barajului este de 688 m, folosinŃă complexă şi o secŃiune de monitorizare, mijloc lac. Acumularea are rol de apărare împotriva inundaŃiilor ce se realizează prin atenuarea undelor de viitură şi regularizarea debitului defluent. Din punct de vedere al elementelor biologice corpul de apă s-a încadrat în potenŃial ecologic moderat. Din punct de vedere al elementelor fizico-chimice, corpul de apă s-a încadrat în potenŃial ecologic În urma evaluării stării chimice, corpul de apă s-a încadrat în stare bună. Corpul de apă s-a încadrat în potenŃialul ecologic moderat, din cauza fitoplanctonului.

3.3. CALITATEA APEI DULCI

Apele dulci de suprafaŃă reprezintă majoritatea rezervei de apă dulce lichidă. Apele

de suprafaŃă se clasifică în ape stătătoare (mări şi oceane, lacuri, bălŃi , mlaştini etc.), şi ape curgătoare (izvor - pârâu - râu - fluviu).

Apele dulci de suprafaŃă diferă după foarte multe caracteristici: debitul şi variaŃiile sale, temperatură, concentraŃie şi natura substanŃelor dizolvate sau aflate în suspensie, conŃinutul biologic şi microbiologic etc., fiecare masă de apă lichidă, cu albia ei şi vieŃuitoarele din ea, fiind un ecosistem distinct. Apele dulci de suprafaŃă au şi numeroase caractere comune. Spre deosebire de cele subterane, ele sunt de regulă mai puŃin mineralizate, mai bogate în elemente biologice, mai influenŃabile de către alŃi factori (naturali şi antropici), mai uşor poluabile, mai puŃin stabile în caracteristici, dar totodată au şi capacităŃi mai crescute de a-şi automenŃine calitatea. În România, apele de suprafaŃă constituie sursa majoră pentru necesităŃile umane, inclusiv pentru apa potabilă.


Ca

pit

olu

l 3

. Ap

a

3.3.1. NITRAłII ŞI FOSFAłII ÎN RÂURI ŞI LACURI

ConŃinutul de nitraŃi şi fosfaŃi din corpurile de apă, ale bazinului hidrografic Crişuri,

din judeŃul Arad, din punct de vedere al stării ecologice, se încadrează în clasele de calitate FB (Foarte bun), B (Bun) şi M ( Moderat). Datele sunt prezentate detaliat în tabelul 3.3.1.1. Tabelul 3.3.1.1 ConŃinutul de nitraŃi şi fosfaŃi din râurile bazinului hidrografic Crişuri

Curs Apă Corp Apa Tip corp apa Tipologie N-

NO3 P-PO4

Crişul Alb Crisul Alb--> cnf Tebea – cnf. zimbru Natural RO05 FB FB

Crişul Alb Crisul Alb --> cnf. Chisindia - cnf. Cigher Natural RO11 FB FB

Crişul Alb Crisul Alb --> cnf. Cigher - granita Natural RO11 FB B

Tăcăşele Tacasele --> izvor - vars. in Crisul Alb + Afluenti Natural RO01 FB FB

Gut Gut --> out Ac.Rovina - vars. in Crisul Alb Natural RO20 FB FB

Cigher Cigher --> out Ac.Taut - vars. in Crisul Alb Natural RO07 FB B

Sebiş Sebis --> cnf. Valceaua - vars. in Crisul Alb Natural RO05 B FB

Teuz Teuz --> cnf. Grosei - vars. in Crisul Negru Natural RO06 FB B

Crişul Negru Crisul Negru -->cnf. Valea Noua - granita Natural RO11 FB FB

Băneşti Banesti --> izvor - vars. in Crisul Alb + Afluenti

Puternic modificat RO01 PEM PEM

Canalul Morilor Canalul Morilor --> izvor - vars. in Crisul Alb + Afluenti

Puternic modificat RO20 PEB PEMo

Canalul Morilor c. --> capt. Crişul Alb - rest. în Canalul Morilor

Canalul Morilor c. --> capt. Crisul Alb - rest. in Canalul Morilor Artificial RO06 PEM PEM

Beliu Beliu --> cnf. Mides - vars. in Crisul Negru Artificial RO07 PEM PEM

Matca Matca --> izvor - vars. in Cigher Artificial RO20 PEB PEB Sursa: AdministraŃia Bazinală Cişuri

Tabelul 3.3.1.2.ConŃinutul de nitraŃi şi fosfaŃi din lacurile bazinului hidrografic Crişuri

Curs Apa Corp Apa Sistem monitorizare

Tip corp apa Tipologie N-

NO3 P-PO4

Gut Gut--Ac.Rovina Lacuri

Puternic modificat ROLA02 PEM PEM

Cigher

Cigher--Ac.Taut + Afluenti Lacuri

Puternic modificat ROLA02 PEM PEM

Fara cursuri - CRISURI

Lac Ghioroc Lacuri Artificial ROLA02 PEMo PEM

Sursa: AdministraŃia Bazinală Crişuri Date, privind conŃinutul de nitraŃi şi fosfaŃi din corpurile de apă ale bazinului

hidrografic Mureş nu au fost puse la dispoziŃia APM Arad. În judeŃul Caraş Severin, rezultatele încadrării corpurilor de apă de suprafaŃă,

lacuri, în categoriile de potenŃial ecologic şi starea chimică corespunzătoare, relevă


Ca

pit

olu

l 3

. Ap

a

faptul că cele 8 (100,00 %) corpuri de apă au potenŃial ecologic moderat. Starea chimică a fost bună.

Pentru judeŃul Hunedoara conŃinutul de nitraŃi şi fosfaŃi din râuri, este dat in urmatoarele tabelele: Tabelul nr. 3.3.1.3. Încadrarea corpurilor de apă după grupa nutrienŃi în B.H. Crişuri şi Jiu

Curs Apa Corp Apa Tip corp apă N-NO3 P-PO4 Crişul Alb Crisul Alb --> cnf. Tebea - cnf. Zimbru Natural FB FB Crişul Alb Crisul Alb --> out Ac.Mihaileni - cnf. Tebea Natural FB FB Crişul Alb Crisul Alb --> izvor - în Ac.Mihăileni + Afluenti Natural FB FB RibiŃa RibiŃa --> izvor - vars. în Crişul Alb + AfluenŃi Natural FB FB Znil Znil --> izvor - vars. în Baldovin Natural FB FB Jiul Jiet - izvor - cf. Jiu de Est Natural FB FB Jiul JIU DE VEST - loc. Paroseni-confl. Jiul de Est Natural FB B Jiul Jiu confl. Jiu de Est-Acum. Vadeni Natural FB B Jiul Jiul de Est - loc. Petrila - cf. Jiu Natural FB FB Jiul Polatistea - izvor - cf. Jiu si afl. Surpata Natural FB FB

CantitǎŃile de poluanŃi evacuate pe activitǎŃi economice (tone/an) - 2011 în B.H.

Bega Timiş, judeŃul Timiş sunt prezentate în tabelul de mai jos:

Tabelul 3.3.1.4. CantitǎŃile de poluanŃi evacuate (tone/an) - 2011 B.H. Bega Timiş, jud. Timiş

ActivitǎŃi economice

Azot total (N)

AzotaŃi (NO3)

AzotiŃi (NO2)

Fosfor Total (P)

Alte activitǎŃi 0.045 - - - Captare şi prelucrare apǎ pt. alimentare 1216.636 801.001 15.866 136.930

ComerŃ şi servicii pentru populaŃie 0.317 0.223 0.016 0.038

ConstrucŃii 0.135 0.071 0.008 0.005 Energie electricǎ şi termicǎ - - - -

Industrie alimentarǎ 2.726 2.343 0.401 1.068 Industrie extractivǎ 0.154 0.042 0.011 0.017 Industrie metalurgicǎ şi c-Ńii de maşini - - - -

Industrie prelucrare lemn 0.008 - - -

Industrie uşoarǎ 1.080 2.801 0.023 0.251 InvǎŃǎmânt şi sǎnǎtate 1.420 0.109 0.004 0.172

Mec finǎ şi electrotehnicǎ 0.554 0.966 0.034 0.035

Prelucrǎri chimice - - - 0.003 Transporturi 0.645 0.056 0.003 0.051 Total 1223.721 807.612 16.366 138.571

CantitǎŃile de poluanŃi evacuate pe activitǎŃi economice (tone/an) - 2011 în B.H.

Aranca sunt prezentate în tabelul de mai jos: Tabelul 3.3.1.5. CantitǎŃile de poluanŃi evacuate (tone/an) - 2011 B.H. Aranca

ActivitǎŃi economice Azot total (N) AzotaŃi (NO3) AzotiŃi (NO2)

Fosfor Total (P)

Captare şi prelucrare apǎ pt. alimentare

11.929 1.353 0,120 1.335

Mec finǎ şi electrotehnicǎ - - - -


Ca

pit

olu

l 3

. Ap

a

Total 11.929 1.353 0,120 1.335

3.3.2. OXIGENUL DIZOLVAT, MATERIILE ORGANICE ŞI AMONIUL ÎN APELE RÂURILOR

Oxigenul din apă provine prin dizolvare din aerul atmosferic şi prin procesul de

fotosinteză. Cantitatea de oxigen care se dizolvă într-un volum de apă depinde de temperatură, presiunea atmosferică, salinitatea şi numărul de plante acvatice din sistem. Pe măsură ce temperatura, salinitatea sau presiunea atmosferică cresc nivelul oxigenului dizolvat scade. Plantele acvatice influenŃează cantitatea de oxigen din apă deoarece în timpul zilei aceste plante produc oxigen prin fotosinteză, pe când în timpul nopŃii aceleaşi plante consumă oxigen. Un asemenea fenomen se întâlneşte adesea în delte şi în lacurile superficiale în timpul sezonului călduros

În bazinul hidrografic Crişuri, din judeŃul Arad, din datele furnizate de către AN „Apele Române” AdministraŃia Bazinală Crişuri, conŃinutul de oxigen dizolvat şi de amoniu încadrează corpurile de apă, din punct de vedere al stării ecologice, în clasele de calitate FB (Foarte bun), B (Bun) şi M (Moderat), prezentate detaliat în tabelele ce urmează, 3.3.2.1. şi 3.3.2.2.: Tabelul 3.3.2.1. ConŃinutul de oxigen dizolvat/amoniu în râurile bazinului hidrografic Crişuri

Curs Apă Corp Apă Tip corp apă

Tipologie

Oxigen dizolvat (concentratie)

CBO5 CCO-Cr N-NH4

Crişul Alb Crisul Alb--> cnf Tebea – cnf. zimbru Natural RO05 FB B B FB

Crişul Alb Crisul Alb --> cnf. Chisindia - cnf. Cigher Natural RO11 B B B FB

Crişul Alb Crisul Alb --> cnf. Cigher - granita Natural RO11 B B B FB

Tăcăşele Tacasele --> izvor - vars. in Crisul Alb + Afluenti

Natural RO01 M M FB FB

Gut Gut --> out Ac.Rovina - vars. in Crisul Alb Natural RO20 M M M FB

Cigher Cigher --> out Ac.Taut - vars. in Crisul Alb Natural RO07 M B B FB

Sebiş Sebis --> cnf. Valceaua - vars. in Crisul Alb

Natural RO05 FB FB B FB

Teuz Teuz --> cnf. Grosei - vars. in Crisul Negru Natural RO06 M B B FB

Crişul Negru

Crisul Negru -->cnf. Valea Noua - granita Natural RO11 B B B FB

Băneşti Banesti --> izvor - vars. in Crisul Alb + Afluenti

Puternic modificat RO01 PEB PEM FB PEM

Canalul Morilor

Canalul Morilor --> izvor - vars. in Crisul Alb + Afluenti

Puternic modificat RO20 PEMo PEB PEMo PEMo

Canalul Morilor c. --> capt. Crisul Alb -

Canalul Morilor c. --> capt. Crisul Alb - rest. in Canalul Morilor

Artificial RO06 PEB PEB PEB PEM


Ca

pit

olu

l 3

. Ap

a

Curs Apă Corp Apă Tip corp apă

Tipologie


CBO5 CCO-Cr N-NH4

rest. in Canalul Morilor

Beliu Beliu --> cnf. Mides - vars. in Crisul Negru Artificial RO07 PEMo PEM PEB PEM

Matca Matca --> izvor - vars. in Cigher Artificial RO20 PEMo PEB PEB PEM

Tabelul 3.3.2.2. ConŃinutul de oxigen dizolvat în lacurile bazinului hidrografic Crişuri

Bazin Curs Apă Corp Apă Sistem monitorizare

Tip corp apă

Tipologie


CBO5 CCO-Cr N-NH4

CRIŞURI Gut Gut--Ac.Rovina Lacuri

Puternic modificat ROLA02 PEM PEMo PEB PEM

CRIŞURI Cigher

Cigher--Ac.Taut + Afluenti Lacuri

Puternic modificat ROLA02 PEM PEB PEM PEM

CRIŞURI Fara cursuri - CRISURI

Lac Ghioroc Lacuri Artificial ROLA02 PEM PEM PEM PEM

Date, privind conŃinutul de nitraŃi şi fosfaŃi din corpurile de apă ale bazinului

hidrografic Mureş nu au fost puse la dispoziŃia APM Arad. În SpaŃiul Hidrografic Banat din judeŃul Caraş-Severin, monitorizarea s-a efectuat

în 25 secŃiuni de supraveghere, fiind monitorizaŃi indicatorii din grupa nutrienŃilor, iar cu frecvenŃă mărită se monitorizează parametrul „nitraŃi”.

Tabelul 3.3.2.3. Monitorizarea secŃiunilor situate în zone vulnerabile

Nr. crt. Corp de apă Curs de

apă SecŃiune AzotaŃi

val. medie mg/l

1 RW4.2_B1 (ARANCA + afluenti) Aranca Am. loc. Sânicolaul Mare 6,54 2 RW4.2_B1 (ARANCA + afluenti) Aranca Valcani 7,79

3 RW5.1_B2 (BEGA - cf. Bega Poienilor-cf. Chizdia) Bega Loc. BalinŃ 3,51

4 RW5.1.21_B1 (Bega Veche -Beregsau, Niraj- am. cf. Valea Dosului + afluenti)

Bega Veche

Pişchia-am.cf. valea Dosului-pod CFR. 10,56

5 RW5.1.21_B2 (Bega Veche (Beregsau, Niraj) - av. cf. Valea Dosului + afluenti)

Bega Veche

Cenei 8,71

6 RW5.1.21_B2 (Bega Veche (Beregsau, Niraj) - av. cf. Valea Dosului + afluenti) Apa Mare Becicherecu Mic-pod auto

Biled

8,64

7 RW5.1.21.4_B1 (Apa Mare -Vina Ciurei, Apa Neagra - am. cf. Sisco + afluenti) Apa Mare Av. cf. Slatina-pod CFR.

11,73

8 RW5.1.21.5_B1 (Canalul Bega Veche) Bega Veche

Loc. Sânmihaiu German-pod auto Beregsău Mare 7,93

9 RW5.2_B4 (TIMIS - cf. Sebes-cf. Tapia) Timiş Av.cf. Potoc 3,10

10 RW5.2_B6 (TIMIS - evacuare GC Lugoj-cf. Timisana) Timiş Am.cf. Timişana. 2,88

11 RW5.2_B7 (TIMIS - cf. Timisana-frontiera RO-SMR) Timiş Loc. Şag 3,95

12 RW5.2_B7 (TIMIS - cf. Timisana-frontiera RO-SMR) Timiş Grăniceri 3,63


Ca

pit

olu

l 3

. Ap

a

Nr. crt. Corp de apă Curs de

apă SecŃiune AzotaŃi

val. medie mg/l

13 RW5.2.20_B2 (Bistra - av. cf. Bistra Marului) Bistra Loc. Obreja. 3,31

14 RW5.2.28_B1 (Spaia (Iancu) + afluenti) Spaia Loc. Găvojdia-pod auto E70. 3,91

15 RW5.2.33_B2 (Surgani (Sorgani) - av. evacuare GC Buzias) Şurgani Loc. Chevereşu Mare.

4,98

16 RW5.2.35_B3 (Poganis (Poganici) - av. cf. Valea Mare) Pogăniş Loc. Otveşti-pod auto

2,60

17 RW5.2.36_B1 (Lanca Birda) Lanca Birda Loc. Ghilad-pod auto 5,42

18 RW5.2.38_B5 (Barzava - cf. Fizes - frontierea RO-SMR) Bârzava Loc. Partoş

5,24 19 RW5.2.38.11_B1 (Birdanca) Birdanca Am.cf. Bârzava. 6,53

20 RW5.2.38.12_B2 (Moravita (Nanoviste) - av. cf. Vaita + afluenti) MoraviŃa

MoraviŃa-pod auto Gherman.

4,20

21 RW5.3_B1 (CARAS - Izv. - cf. Garliste + afluenti) Gârlişte Am.cf.Caraş 3,82

22 RW5.3.6_B1 (Jitin) Jitin Am.cf. CARAS 2,96 23 RW5.3.10a.1_B1 (Oravita (Magurean)) OraviŃa Am.cf. Lişava-Broşteni 3,28 24 RW6.1.7.a_B1 (Steier) Steier Am.cf. Miniş. 3,34 25 RW6.1.7_B1 (Minis) Miniş Am.cf. Tăria. 3,43

Din cele 25 secŃiuni monitorizate toate secŃiunile s-au încadrat în limitele admise

( azotaŃi < 50 mg/l) conf. H.G.964/2000 cu completările ulterioare. ConcentraŃiile de oxigen dizolvat din râurile judeŃului Hunedoara sunt prezentate

detaliat în tabelele ce urmează. Tabelul nr. 3.3.2.4. Încadrarea corpurilor de apă după indicele oxigen dizolvat în B.H. Crişuri

Curs Apa Corp Apa

Tip corp apă

Tipologie Oxigen dizolvat

(concentraŃie) CBO5 CCO-Cr N-NH4

Crişul Alb

Crişul Alb --> cnf. Tebea - cnf. Zimbru

Natural RO05 FB B B FB

Crişul Alb

Crişul Alb --> out Ac.Mihaileni - cnf.

łebea

Natural RO05 FB B B FB

Crişul Alb

Crişul Alb --> izvor - în Ac.Mihăileni + Afluenti

Natural RO01 B B FB FB

RibiŃa RibiŃa --> izvor - vars. în Crişul Alb + AfluenŃi

Natural RO01 FB B FB FB

Znil Znil --> izvor - vars. în Baldovin

Natural RO18 B B FB FB

Tabelul nr. 3.3.2.5. Încadrarea corpurilor de apă după indicele oxigen dizolvat în B.H. Jiu

Oxigen dizolvat

(concentraŃie)

CBO5

CCO-

Cr Curs Apa Corp Apă

Sistem monito rizare

Tipologie

Lungime Corp Stare/

PotenŃial Stare /PotenŃial

Stare/ PotenŃial

Stare/ PotenŃ

ial final

Jiet Jiet - izvor - cf. Jiu de Est Râuri RO01 27,00 FB FB - FB


Ca

pit

olu

l 3

. Ap

a

Jiu (Jiul de Vest)

JIU DE VEST - loc. Paroseni-confl. Jiul de Est Râuri RO01 11,00 B B - B

Jiu (Jiul de Vest)

Jiu confl. Jiu de Est-Acum. Vadeni Râuri RO05 50,00 B FB FB B

Jiu (Jiul de Vest)

JIU DE VEST - izvor- loc. Paroşeni şi afl. Pârâul Boului, Garbov, Buta, Lazăr, Pârâul Morii, Pilug, Valea de Brazi, Sterminos, ac. Valea de Peşti-cf. Jiu de Vest şi afl.Balomir, Mierleasa, Braia, Sohodol, Baleia

Râuri RO01 43,00

B B - B

În judeŃul Timiş corpuri de apă de tip râuri şi de tip lacuri din SpaŃiul hidrografic

Banat – Timiş se încadrează în potenŃialul ecologic moderat. Din punct de vedere al elementelor fizico-chimice, unele corpuri de apă s-au încadrat în potenŃial ecologic moderat, din cauza indicatorilor aferenŃi grupei:

ConcentraŃiile poluanŃilor în râuri au scăzut, dar mai puŃin semnificativ în lacuri. - scăderea poluanŃilor în râuri se datorează măsurilor introduse de legislaŃia

naŃională şi europeană, în special cu referire la: epurarea apelor uzate urbane, reducerea poluării cu azot şi fosfor din agricultură.

- îmbunătăŃirea calităŃii apei în unele lacuri a fost, în general relativ lentă, în ciuda măsurilor luate de reducerea poluării. Acest lucru se datorează cel puŃin parŃial, încărcării cu fosfor intern stocat în sedimentele din lac 3.4. APELE SUBTERANE – CALITATEA APELOR FREATICE LA NIVELUL

JUDEłULUI ARAD

Apele subterane ale judeŃului Arad, se caracterizează printr- un debit bogat şi prin situarea pânzei freatice, în general, la mică adâncime (peste 2/3 din Câmpia Aradului are ape subterane la mai puŃin de 3 m adâncime). După conŃinutul chimic, apele din limitele judeŃului Arad pot fi incluse în următoarele categorii:

- izvoare termale bicarbonatate- sulfatate din zona aferentă bazinului Crişurilor, a căror geneză este legată de prezenŃa unui sistem de falii (apele carbogazoase alcaline de la Moneasa)

- izvoare carbogazoase feruginoase în Dealurile Lipovei - izvoare bicarbonatate calcice termale, carbogazoase şi sulfuroase sodice din

zona Mureşului legate de prezenŃa formaŃiunilor vulcanice neogene din zonă Astfel, conul aluvionar al Mureşului este cunoscut astăzi ca fiind cea mai mare

hidrostructură din România, care a permis construirea uneia din cele mai mari captări de ape subterane din Ńară, cea a Aradului, care acoperă cca. 25 % din totalul rezervelor de apă. De asemenea conul de dejecŃie al Crişului Alb are un bun potenŃial şi rezolvă problemele apei potabile pentru o serie de localităŃi. Supravegherea calităŃii apelor subterane freatice, pe teritoriul judeŃului Arad se face prin analiza calitativă a apelor dintr-o serie de foraje componente ale reŃelei de supraveghere naŃională. La acestea, se adaugă forajele de supraveghere a fenomenelor de poluare situate, în raza surselor de poluare a mediului, precum şi unele fântâni situate în jurul depozitelor de deşeuri din municipiul Arad.

Monitorizarea calităŃii apelor freatice, cuprinse în reŃeaua de supraveghere naŃională şi situate în Bazinul hidrografic Mureş, se face de către filiala Arad a AN


Ca

pit

olu

l 3

. Ap

a

„Apele Române” AdministraŃia Bazinală Mureş. Monitorizarea forajelor de supraveghere a fenomenelor de poluare se face de către APM Arad. Conform datelor primite de la AN „Apele Române” AdministraŃia Bazinală Mureş, în anul 2011 s-au recoltat şi analizat ape freatice dintr-un număr de 20 foraje. Valoarea concentraŃiilor de nitriŃi, în forajele de control, din BH Mureş nu depăşesc în general limita admisă prin Legea 458/2002 privind calitatea apei potabile; iar valoarea concentraŃiilor de nitraŃi depăşesc limita maximă admisă prin Legea 458/2002 privind calitatea apei potabile şi aceasta mai ales în forajele amplasate în interfluvii în apropierea localităŃilor sau a zonelor agricole unde se practică o agricultură intensivă.

În judeŃul Arad, aferent bazinului hidrografic Crişuri, s-au monitorizat un număr de 24 foraje freatice şi un izvor. Din cele 24 foraje cu nivel liber (freatic), 3 foraje (12,5%) prezintă depăşiri la nitrati.

În spaŃiul Hidrografic Banat din judeŃul Caraş-Severin au fost identificate, delimitate şi descrise un număr de 21 de corpuri de apă subterane , din care 19 corpuri pentru freatic, un corp de apă pentru adâncime şi un corp de apă GW-ROMU 20 ce cuprinde o mică parte din bazinul inferior al râului Mureş. Pe aceste 21 corpuri de apă s-au efectuat un număr de 206 foraje de monitorizare – cantitativ şi 206 foraje de monitorizare – calitativ.

Din totalul de 20 de corpuri de apă delimitate 18 corpuri de apă se află stare bună şi 2 corpuri de apă se află în stare slabă. Aceste corpuri de apă reprezintă la mai mult de 20% din punctele de monitorizare, depăşiri ale indicatorilor analizaŃi conform Ordinul MM nr. 137/2009 privind aprobarea valorilor de prag pentru corpurile de ape subterane din România.

În judeŃul Hunedoara, apele subterane constituie o sursă pentru alimentarea cu apă a populaŃiei, în mod special în zonele rurale.

În judeŃul Hunedoara, aferent B.H. Crişuri, în anul 2011 a fost monitorizat forajul Baia de Criş F1. S-au înregistrat depăşiri faŃă de Ordinul 137/2009, la indicatorul cloruri. Valoarea înregistrată a fost 304,3mg/l, faŃă de 250mg/l prevăzută în Ordin.

În judeŃul Hunedoara, aferent bazinului hidrografic Mureş s-au monitorizat un număr de 18 foraje hidrogeologice.

În judeŃul Timiş, prezentul studiu se referă la B.H. BEGA-TIMIŞ, bazin cu o morfologie şi o structură complexă determinată de interrelaŃia dintre cele două mari arii tectonice şi anume: orogenul carpatic şi depresiune panonică. Tot versantul SpaŃiului Banat este ocupat de câmpii care reprezintă partea de maximă dezvoltare a Câmpiei de Vest pe teritoriul românesc cât şi sectorul Sud-Est al depresiunii panonice.

Sensul general de curgere a fluxului subteran este de la Est la Vest urmând panta generală a reliefului. In partea de nord a câmpiei joase pe sectorul Mureş – Bega Veche, Mureş – Aranca, fluxul subteran are direcŃia NE – SV, având o tendinŃă uşoară de drenare spre Aranca – Bega Veche.

În spaŃiul Hidrografic Banat – judeŃul Timiş au fost identificate, delimitate şi descrise un număr de 9 de corpuri de apă subterane, din care 8 corpuri pentru freatic şi un corp de adânci. Din totalul de 9 de corpuri de apă delimitate, 7 corpuri de apă se află stare bună şi 2 corpuri de apă se află în stare slabă.

Cele mai grave situaŃii de poluare - Zone critice - a stratului acvifer freatic, cu depăşirea limitei maxime admise la mai mulŃi indicatori, conform prevederilor Legea 311/2004 (pentru modificarea şi completarea Legii nr.458/2002 privind calitatea apei potabile), se înregistrează la: sulfaŃi, cloruri, amoniu, fosfaŃi şi azotaŃi. Depăşirile limitelor privind calitatea apei subterane conform Legii 311/2004 s-au înregistrat în cea mai mare parte datorită complexelor zootehnice din B.H. BEGA-TIMIŞ, precum şi datorită câmpurilor de aspersie ape fenolice de la S.C. Solventul din zona Margina – sector Margina care în prezent deşi şi-a încetat activitatea continuă să influenŃeze calitatea apelor subterane.


Ca

pit

olu

l 3

. Ap

a

Modificările de calitate a apei din stratul freatic sunt produse de: - evacuările de ape uzate neepurate sau insuficient epurate provenite de la

localităŃile arondate bazinului hidrografic - lipsa sau insuficienta reŃea de canalizare menajeră a localităŃilor aflate în spaŃiul

bazinului hidrografic; - infiltraŃiile din canalele de desecare, canale folosite în mod accidental sau

temporar pentru descărcarea apelor uzate de la vechiile bataluri ale unităŃile zootehnice;

- depozitarea şi împrăştierea pe terenurile agricole a îngrăşămintelor chimice şi a pesticidelor fără a Ńine cont de perioadele optime de administrare a acestora;

- impurificării remanente datorată fostelor evacuări de dejecŃii provenite de la complexele de creştere a suinelor precum şi a celor de creştere a păsărilor;

- depozitării gunoiului menajer pe suprafeŃe neamenajate.

3.5. APA POTABILĂ ŞI APA DE ÎMBĂIERE

3.5.1. APA POTABILĂ

Alimentarea cu apă a populaŃiei judeŃului Arad, este asigurată în majoritate din subteran. Apele de adâncime medie, cantonate în conul aluvionar al Crişului şi al Mureşului constituie principala resursă de apă pentru populaŃie. Există 3 captări din ape de suprafaŃă pentru alimentarea populaŃiei: la Hălmagiu, Căsoaia şi Moneasa, care totalizează un volum de 117,04 mii mc/an. În tabelul 3.5.1.1. este prezentată calitatea apei potabile, distribuite prin sistemul public de aprovizionare în localităŃile urbane. Tabelul 3.5.1.1.Calitatea apei potabile distribuite prin sistemul public de aprovizionare în localităŃile urbane

Localitate Tipul sursei Nr. probe recoltate în 2011

Nr. zile monitorizate în

2011

Nr. zile/2011 în care s-a depăşit

CMA Uzina II Arad Subterană 966 365 - Uzina Sântana Subterană 22 365 2 Uzina Lipova Subterană 32 365 1 Uzina Nădlac Subterană 26 365 - Uzina Pecica Subterană 28 365 - Uzina Chişineu-Criş Subterană 22 365 -

Uzina Ineu Subterană 24 365 - Uzina Pâncota Subterană 26 365 - Uzina Sebiş Subterană 32 365 - Uzina Curtici Subterană 24 365 -

Sursa: DirecŃia de Sănătate Publică a judeŃului Arad. Municipiul Arad, dispune de un sistem centralizat de alimentare cu apă, în cadrul

unui sistem microzonal de alimentare cu apă. Sistemul, se află în operarea şi exploatarea S.C. Compania de Apă Arad SA. Pe lângă municipiului Arad, sursa alimentează cu apă potabilă următoarele localităŃi: Mândruloc- Cicir, Vladimirescu, Horia, Sânleani, Livada, Zimand Cuz, Zimandu Nou, Andrei Şaguna, Şofronea, Sânpaul, DorobanŃi, Sânmartin, Şimand, Zădăreni, Fântânele, Călugăreni,

Sursa de apă, pentru municipiul Arad este sursa subterană şi anume - frontul de captare Nord: cu 92 foraje pe raza localităŃilor Arad, Zimandul Nou şi Şimand. Apa potabilă, distribuită prin sistemul centralizat este corespunzătoare din punct de vedere calitativ şi în cantitate suficientă.


Ca

pit

olu

l 3

. Ap

a

Urmare a datelor furnizate de către S.C. Compania de Apă S.A. Arad, în tabelul 3.5.1.2. sunt prezentate datele privind situaŃia reŃelelor de apă potabilă şi canalizare din localităŃile judeŃului Arad pentru anul 2011:

Tabelul 3.5.1.2. SituaŃia reŃelelor de apă potabilă şi canalizare în judeŃul Arad

Nr. crt.

StaŃie tratare apă potabilă

Nr. localităŃi deservite

Lungimea totală reŃele de

distribuŃie apă potabilă

(km)

Surse de apă

1. Arad 16 711,69 Apă subterană Front de captare Nord Arad

2. Curtici 4 66,10 Apă subterană Front de captare Nord Arad

3. Sîntana 2 67,57 Apă subterană 4. Vinga 2 29,47 5. Iratoş 2 18,90 Apă subterană 6. Vărşand 1 4,90 Apă subterană 7. GurahonŃ 15 51,70 Apă subterană 8. Pîncota 4 40,72 Apă subterană 9. Bogsig 9 48,32 Apă subterană

10. Moneasa 5 17,90 Apă subterană+ Apă de suprafaŃă (pârâul Băilor)

11. Hălmăgel 3 11,70 Apă suprafaŃă (valea Găinii) 12. TauŃ 3 12,30 Apă subterană 13. Căsoaia 1 1,00 Apă suprafaŃă 14. Lipova 1 32,50 Apă subterană 15. Pecica 1 32,00 Apă subterană 16. Nădlac 1 61,00 Apă subterană 17. Cermei 2 78,88 Apă subterană 18. Felnac 1 18,14 Apă subterană 19. Ghioroc 7 45,95 Apă subterană 20. Ineu 4 78,60 Apă subterană 21. Săvîrşin 1 7,20 Apă subterană 22. Sepreuş 1 15,96 Apă subterană 23. Zăbrani 1 8,71 Apă subterană 24. Zărand 2 31,09 Apă subterană

Conform datelor furnizate de către SC Termo-Construct SA Sebiş, se trage

concluzia că sunt deservite 10 localităŃi, (Sebiş, Donceni, Sălăjeni, Prunişor, Bârsa, Aldeşti, Voivodeni, Hodiş, Buteni, Chisindia) cu o lungime a reŃelelor de transport şi aducŃiune de 25,36 km, iar reŃelele de distribuŃie de o lungime de 113,39 km; din punct de vedere al calităŃii apei potabile, în cursul anului 2011, conform buletinelor de analiză nu sunt depăşiri la valorile maxime admise.

În judeŃul Caraş - Severin, aprovizionarea cu apă potabilă este asigurată prin sisteme centralizate, din una sau mai multe surse, în localităŃile urbane (ReşiŃa, Caransebeş, OŃelu - Roşu, Bocşa, Anina, OraviŃa, Moldova - Nouă, Băile-Herculane), precum şi prin sisteme centralizate de aprovizionare, fântâni publice sau fântâni individuale în localităŃile rurale. Cea mai mare parte din instalaŃii de tratare a apei sunt echipate cu tehnologii învechite şi ineficiente. În SpaŃiul Hidrografic Banat din judeŃul Caraş - Severin, conform Manualului de operare, au fost monitorizate 11 prize de apă (râuri şi lacuri).

Tabelul nr 3.5.1.1. Monitorizarea şi caracterizarea secŃiunilor de potabilizare în anul 2011

Nr. crt. Sectiunea de prelevare Sursa de apa

Categoria cerută de tehnologia de

tratare a apei in

Indicatori depăşiŃi FaŃă de categoria cerută de tehnol.


Ca

pit

olu

l 3

. Ap

a

conf. cu HG100/2002

anexa 1a

de tratare

1 Priză potabilizare Tomesti Bega A2 suspensii 2 Priză potabilizare Timisoara Bega A3 suspensii

3 Priză potabilizare Caransebes Timis ac. Zervesti A2

4 Priză potabilizare Otelu Rosu Bistra Marului A2

5 Priză potabilizare Nadrag Nadrag A2 6 Priză potabilizare Lugoj Timis A2 suspensii

7 Priză potabilizare Resita Bârzava ac. Secu A2

8 Priză potabilizare Anina Buhui ac. Buhui A1

9 Priză potabilizare Bozovici Tăria ac. Tăria A1

10 Priză potabilizare B.Herculane Cerna ac. Herculane A2

11 Priză potabilizare Mehadia Sverdinul Mare A1

Tabelul nr.3.5.1.2. Calitatea apei potabile - 2011

Localitate Tipul sursei Nr. probe recoltate

Nr. zile monitorizare

Nr. zile/20 în care s-a depăşit CMA

ReşiŃa SuprafaŃă 393 181 3 zile Bocşa Subteran 41 13 1 zi Anina Buhui – suprafaŃă

Kracsental – iz. coastă 40 12 4 zile

OraviŃa Ciclova Simion – Subt. Valea OraviŃei –Subt. Zona Gării 3 foraje

116 şi 312 ptr. controlul

clorului rezidual liber

18 şi 172 pentru controlul clorului

rezidual liber

1 zi

Moldova Nouă

Măceşti - foraje 23 11 1 zi

Caransebeş SuprafaŃă 61 27 3 zile OŃelu Roşu SuprafaŃă 22 9 0 Băile Herculane

SuprafaŃă 16 6 0

Monitorizarea apei distribuite, se face prin laboratorul D.S.P. ReşiŃa conform legii

458/2002 pentru monitorizarea de audit; monitorizarea de control fiind în competenŃa producătorului şi distribuitorului de apă. În cursul anului 2011, au fost prelevate în vederea supravegherii cazurilor de methemoglobinemie acută infantilă generate de apa din fântână, un număr de 27 probe de apă de la fântâni publice din localităŃi cunoscute că au pânza de apă freatică cu concentraŃii crescute de nitraŃi-nitriŃi, cu 182 determinări fizico-chimice şi microbiologice, dintre care 9 probe necorespunzătoare. Nu au fost înregistrate cazuri de intoxicaŃie cu nitriŃi.

SituaŃia reŃelelor de alimentare cu apă, la nivelul judeŃului Hunedoara, în anul 2011, este prezentată în Tabelul 3.5.1.9. Tabelul nr. 3.5.1.3. ReŃele de alimentare cu apă

ReŃele alimentare cu apă potabilă Nr. crt.

StaŃie de tratare apă

LocalităŃi deservite

Lungime reŃea, km

Volum apă distribuită,

mii mc

PopulaŃie racordată

nr. loc. Sursa de apă

Deva (Sântuhalm, Cristur) 112,023 5379,911 64300 HaŃeg 25,758 408,329 8734 Nalat, Silvaş 4,787 3,734 254 comune:Sântamărie Orlea 9,391 35,823 687 Bretea Română 43,99 50,833 2822

1. Sântămăria Orlea

Călan 22,40 349,463 8578

Lacul Hidrocentrala HaŃeg-Râul Mare


Ca

pit

olu

l 3

. Ap

a

ReŃele alimentare cu apă potabilă Nr. crt.

StaŃie de tratare apă

LocalităŃi deservite

Lungime reŃea, km

Volum apă distribuită,

mii mc

PopulaŃie racordată

nr. loc. Sursa de apă

-sate 39,577 77,696 2862 Simeria 34,183 574,185 11013 Simeria Veche, Barcea, Sântandrei,Săuleşti, Uroi

26,39 70,577 1465

-comuna Băcia 14,93 83,685 1348

2. Sânpetru Hunedoara (Hăşdat, Peştiş)

186,37 3159,805 57518 Râul Bărbat

3. Teliuc Cinciş, Teliuc 8,857 72140 1484 Râul Bărbat 4. Pui Pui 12,318 24636 1060 Râul Bărbat 5. Certej Certej 16,12 47026 1037 Lac Faerag

Brad 24,080 528,038 11456 TărăŃel 1,92 16,318 717 6. Crişcior Com. Crişcior 8,23 72,592 1810

Drenuri Brad

7. Folorat-Geoagiu

Geoagiu 35,86 187,469 2070 PuŃuri Folorat

Dobra 29,41 71,875 2592 Ilia 15,28 77,432 1980 8. Izvor Baniu-

Roşcani Gurasada 18,84 19,441 901

Izvor Baniu

9. Hondol Hondol 6,567 2,820 403 Izvor Hondol 10. Bocşa Bocşa 4,879 1,740 105 Izvor Bocşa 11. Densus Densuş 20,357 11,237 491 Dren Densuş

Uricani 54,9 Lupeni 100,5 Vulcan 84,90

12. Valea de Peşti

Aninoasa 39,64

9523,0 64684 Lacul de acumulare Valea de Peşti

13. Braia Lupeni 822,0 Pâraul Braia

14. Zănoaga Petroşani 177,53 1439,0 36158 Pâraul Polatişte+ Izvorul

15. JieŃ Petrila Petroşani 94,4 2179,0 21806 Pâraul Jiet

16. Taia Petrila Petroşani

1407,0 Pâraul Taia

17. Pâraul Rece Uricani 2,0

Suplimen-tare sursă Valea de Peşti

Izvorul Pârul Rece

18. TopliŃa Uricani 110,0


Izvorul TopliŃa

19. HerŃa Vulcan 190,0


Izvorul HerŃa

20. Morişoara Vulcan 311,0


Izvorul Morişoara

21. Drenuri JieŃ Petrila 440,0 Suplimen-tare sursă JieŃ

Sursă subterană

22. Răscoala Petrila 2,48 2,00 Sursă subterană

Sistemul de alimentare cu apă potabilă cuprinde următoarele obiective:


Ca

pit

olu

l 3

. Ap

a

- surse de suprafaŃă:sursa de acumulare Valea de Peşti, sursa Polatişte şi Izvorul sursa Braia, sursa Taia; sursa JieŃ,

- - surse subterane, sursa Morişoara, sursa HerŃa, sursa TopliŃa, drenuri JieŃ I şi II, sursa Pârâul Rece

- În judeŃul Hunedoara calitatea apei potabile este 100% corespunzătoare: - pentru parametrii chimici analizaŃi în zona Deva şi zona Brad - pentru examenul microbiologic al probelor recoltate, rezultatele analizelor sunt

100% corespunzătoare în zona Deva şi zona Brad. La nivelul anului 2011, ponderea populaŃiei din diferite localităŃi ale judeŃului Hunedoara care a beneficiat de serviciul de furnizare a apei potabile este prezentat în tabelul următor: Tabelul nr. 3.5.1.4. Ponederea populaŃiei, din diferite localităŃi, care a avut acces la apa potabilă, în perioada 2008 – 2011

Localitatea 2011 PopulaŃia deservită, nr. locuitori 8988 HaŃeg % de acces la apa potabilă 85,8 PopulaŃia deservită, nr. locuitori 57518 Hunedoara

% de acces la apa potabilă 81,86 PopulaŃia deservită, nr. locuitori 8578 Călan % de acces la apa potabilă 92,28 PopulaŃia deservită, nr. locuitori 20680 Orăştie % de acces la apa potabilă 93,1 PopulaŃia deservită, nr. locuitori 64300 Deva % de acces la apa potabilă 98,8 PopulaŃia deservită, nr. locuitori 11456 Brad % de acces la apa potabilă 80,07

Procentele probelor de apă corespunzătoare (analizate de către personalul de

specialitate al Serviciului de Evaluare a Factorilor de Risc Deva) în judeŃ sunt comparabile în anul 2011 atât pentru probele chimice (valorile încadrându-se între 99,33% şi 99,68%) cât şi pentru cele microbiologice (valorile încadrându-se între 98,75% şi 99,54%). Probele sunt recoltaltate la ieşirea din staŃiile de tratare şi din reŃelele de distribuŃie.

În judeŃul Timiş, ca surse de alimentare cu apă sunt utilizate râurile: Bega, Timiş şi Aranca, precum şi apele subterane, captate prin foraje.

În spaŃiul hidrografic Banat, 43,5% din totalul cerinŃei de apă pentru nevoile populaŃiei se asigură din foraje de medie şi mare adâncime.

În mediul urban al judeŃului Timiş, o pondere de 99,71 % din populaŃie are acces la apa potabilă, distribuită prin sisteme autorizate sanitar.

În SpaŃiul Hidrografic Banat – judeŃul Timiş au fost monitorizate 4 prize de apă: Tabelul 3.5.1.5. Prize de apă din judeŃul Timiş

Nr. crt.

SecŃiunea de prelevare

Sursa de apă

Categoria cerută de tehnologia de tratare a apei în

conf. cu HG100/2002 anexa 1 a��

Categoria de calitate a apei A1, A2, A3 - pe baza

valorilor limită înscrise în anexa 1b, HG 100/2002

Indicatori depăşiŃi faŃă de categoria cerută de tehnologia de tratare

1 Priza potabilizare Tomeşti

Bega A2 A2

2 Priza potabilizare Timişoara

Bega A3 A3 suspensii

3 Priza potabilizare Nădrag

Nădrag A2 A2


Ca

pit

olu

l 3

. Ap

a

4 Priza potabilizare Lugoj

Timiş A2 A2 suspensii

Din cele 99 primării din mediul urban şi rural ale judeŃului Timiş, un număr de 7

comune cu 7 sate aparŃinătoare, cu o populaŃie totală de 14.126 locuitori, (2.13% din populaŃia judeŃului), nu au alimentare cu apă în sistem centralizat: comunele Criciova, Ohaba Lungă, Otelec, Pădureni, Pesac, Sânpetru Mare şi Saravale. În aceste localităŃi, aprovizionarea cu apă potabilă se face de la fântăni particulare şi publice.

Monitorizarea apei distribuite, se face prin laboratoarele DSP Timiş şi conform Legii 458/2002 pentru monitorizarea de audit; monitorizarea de control fiind în competenŃa producătorului şi distribuitorului de apă.

S-au analizat un număr de 1878 probe de apă potabilă, din care s-au efectuat 7512 analize bacteriologice, 24214 analize chimice. Au fost supravegheate următoarele categorii de surse de apă: 20 instalaŃii centrale din mediul urban şi 88 din mediul rural, reŃeaua de distribuŃie : 138 probe de apă din reŃeaua de distribuŃie a municipiului Timişoara, surse locale (93 fântâni publice în Timişoara, 38 în Lugoj, efectuându-se 570 probe).

Calitatea apei distribuite la consumatori prin uzinele de apă din mediul urban şi rural s-a încadrat la toŃi parametrii chimici şi bacteriologici analizaŃi în Legea 458/2002 modificată. La fântânile publice din mun. Timişoara s-a constatat un procent de 8% din probe necorespunzătoare pentru indicatorul fier, şi toate corespunzătoare bacteriologic.

În Regiunea Vest nu s-au înregistrat evenimente epidemiologice privind bolile cu transmitere hidrică

3.5.2. APA DE ÎMBĂIERE La nivel european, au fost elaborate în domeniul apelor de îmbăiere o serie de

instrumente legislative reprezentate de Directiva 76/160/EEC privind calitatea apelor de îmbăiere şi Directiva 2006/7/EC privind gestionarea calităŃii apelor de îmbăiere, având ca scop asigurarea unei calităŃi corespunzătoare a apelor de îmbăiere în vederea conservării şi protecŃiei mediului, precum şi protejarea sănătăŃii publice în Statele Membre.

Prevederile acestor directive au fost transpuse în legislaŃia românească prin: - HG 459/2002 privind aprobarea Normelor de calitate pentru apa din zonele

naturale amenajate pentru îmbăiere - HG 88/2004 pentru aprobarea Normelor de supraveghere, inspecŃie sanitară şi

control al zonelor naturale utilizate pentru îmbăiere - HG 546/2008 privind gestionarea calităŃii apelor de îmbăiere În judeŃul Arad, apele de îmbăiere pentru sezonul estival 2011, monitorizate de

DirecŃia de Sănătate Publică Arad au fost: - lacul/balta Ghioroc, rezultat în urma extracŃiei de balast – Plaja Consiliului Local

Ghioroc este neamenajată, neautorizată, cu o lungime de 200 m, iar plaja administrată de S.C. Land Com S.R.L. – neamenajată, neautorizată, are o lungime de 100 m. Luciul de apă, este de aproximativ 54 ha şi se află în totalitate în proprietatea Consiliului Local Ghioroc. În sezonul de îmbăiere, acest loc este utilizat de circa 500 de locuitori. S-au recoltat probe de apă şi de nisip de la lacul Ghioroc, probele corespund din punct de vedere microbiologic şi chimic.

În judeŃul Arad sunt luate în evidenŃă 7 ştranduri, din care 4 cu apă termală, ce sunt monitorizate doar în perioada de vară:

- ştrandul Neptun din municipiul Arad, ştrandul Moneasa şi ştrandul Lipova; - ştranduri cu apă termală: Ştrand Şofronea, Curtici, DorobanŃi, Băile termale

CARP Arad;


Ca

pit

olu

l 3

. Ap

a

- bazinul DirecŃiei JudeŃene pentru Sport – „Delfinul” este acoperit şi funcŃionează pe tot timpul anului, fiind monitorizat

- bazinele aparŃinând SC Blue Activ SRL şi SC Gemi Center SRL, care sunt acoperite şi funcŃionează tot timpul anului sunt monitorizate În cursul anului 2011, s-au efectuat 26 prelevări de probe microbiologice cu 78 determinări cu 0 necorespunzătoare şi un număr de 37 probe fizico-chimice cu 181 determinări cu 15 necorespunzătoare.

În judeŃul Caraş – Severin, în anul 2011 au fost monitorizate 3 zone naturale de îmbăiere, care sunt folosite în mod tradiŃional. Ele nu au autorizaŃie sanitară de funcŃionare. S-au prelevat un număr de 12 probe de apă, cu 126 determinări, dintre care 3 probe sunt necorespunzătoare.

Ca urmare a obligaŃiilor României de raportare către Comisia Europeană a calităŃii apei de îmbăiere pentru sezonul estival 2011, în urma prelucrării datelor raportate au rezultat următoarele:

Controlul apelor de îmbăiere se realizează de DirecŃiile de Sănătate Publică teritoriale, după un program stabilit la nivel local, pe baza cerinŃelor HG nr. 459/2002. Prelevarea probelor de apă, transportul şi conservarea sunt reglementate prin standard. Metodele de recoltare sunt standardizate şi aliniate la normele internaŃionale. Metodele de analiză microbiologică şi exprimarea rezultatelor sunt conforme cu cerinŃele directivei.

În judeŃul Hunedoara s-au identificat : - 1 zonă naturală de îmbăiere - lacul Cinciş - 2 bazine acoperite în localitatea Hunedoara - 4 ştranduri care au amenajate 12 bazine ce funcŃionează în cursul sezonului

cald. Supravegherea sănătaŃii în relaŃie cu calitatea apei de îmbăiere se face în baza

HG nr. 546/2008 privind gestionarea calităŃii apei de îmbăiere, care transpune Directiva 2006/7/CE.

În judeŃul Timiş, supravegherea calităŃii apei de îmbăiere se face prin laboratoarele DSP Timiş în cele 2 zone naturale de îmbăiere (Sag şi Albina) de pe malul drept al râului Timis, în ştrandurile şi bazinele de înot. S-au analizat în total un număr de 57 probe. Probele prelevate din răul Timiş au fost necorespunzătoare din punct de vedere microbiologic. Numǎrul de amatori de scǎldat pentru fiecare zonǎ de îmbǎiere neautorizatǎ sanitar este de 200-350 persoane pe fiecare zonǎ, la sfârşitul de sǎptǎmânǎ. Prin adrese la autorităŃile locale şi comunicate de presă, s-a recomandat populaŃiei interzicerea scăldatului în aceste zone.

Nu s-au înregistrat evenimente epidemiologice privind bolile cu transmitere hidrică. S-a înregistrat un caz de methemoglobinemie infantilă in localitatea DolaŃ, comuna Livezile.

FaŃǎ de anii anteriori s-a observat o scǎdere a numǎrului de persoane care au utilizat zonele de înbǎiere, datorită timpului nefavorabil (ploi în luna iunie, secetă în lunile iulie şi august), ceea ce a determinat scăderea debitului de apă în perioada caldă. 3.6. APELE UZATE ŞI REłELELE DE CANALIZARE. TRATAREA APELOR

UZATE După folosire, apa prezintă caracteristici schimbate faŃă de cele iniŃiale, mai ales

din cauza adăugării de materiale străine sau de căldură. Apa care prin folosire şi-a modificat proprietăŃile iniŃiale se numeşte apă uzată, iar agenŃii care i-au schimbat însuşirile făcând-o improprie unei anumite utilizări, se numesc poluanŃi.

3.6.1. STRUCTURA APELOR UZATE EVACUATE ÎN 2011


Ca

pit

olu

l 3

. Ap

a

Pentru localităŃile judeŃului Arad, în tabelul 3.6.1.1. este prezentată situaŃia

apelor uzate şi tratarea apelor uzate, pentru anul 2011: Tabelul 3.6.1.1. SituaŃia reŃelelor de canalizare şi tratare a apelor din zonele urbane ale judeŃului Arad

Nr. StaŃie epurare apă uzată

Nr. localităŃi deservite

Lungime totală reŃele canalizare

(km) Tratarea apelor

1. Arad 16 458,40 Epurare mecano biologică 2. Curtici 4 8,00 Epurare mecano biologică 3. Sîntana 2 6,20 Epurare mecano biologică 4. GurahonŃ 15 3,40 Epurare mecano biologică 5. Pîncota 4 7,80 Epurare mecano biologică 6. Moneasa 5 19,98 Epurare mecano biologică 7. Lipova 1 14,80 Epurare mecano biologică 8. Pecica 1 8,30 Epurare mecano biologică 9. Nădlac 1 5,00 Epurare mecano biologică 10. Ineu 4 9,00 Epurare mecano biologică

StaŃia de epurare a municipiului Arad, este inclusă într-un proces de modernizare

pe instrumentul de finanŃare ISPA. Obiectivul principal al proiectului este atingerea unor indicatori de deversare satisfăcători ai efluentului staŃiei de epurare în Arad în râul Mureş, care să fie conformi standardelor româneşti în vigoare, Directivei 91/271/EEC.

În tabelul 3.6.1.2 este prezentată situaŃia apelor uzate evacuate, urmare a diverselor activităŃi economice cu datele furnizate de la S.C. Compania de Apă Arad S.A. Tabelul 3.6.1.2. Structura apelor uzate evacuate Structura apelor uzate evacuate 2011

Localitate Volum total apă evacuată în 2011/ mc

Volum apesuficient/insuficient epurate

Emisar deversare

Arad 9771049.06 suficent epurate R Mures Curtici 104681.64 suficent epurate Canalul Hathaz Pecica 52481.25 insuficient epurate R Mures Nadlac 62387.12 insuficient epurate R Mures Lipova 150499.3 suficient epurate R Mures Gurahont 46495.15 insuficient epurate Crisul Alb Moneasa 76168 suficent epurate Valea Moneasa Pancota 65431.67 insuficient epurate Canal Matca Santana 26951.24 insuficient epurate Canalul Militar Ineu 267709 suficent epurate Crisul Alb Dezna 15962 insuficient epurate Valea Dezna TOTAL 10639815.43

În judeŃul Caraş – Severin, principalele surse de apă uzată sunt gospodăriile

populaŃiei, industria şi agricultura. Surse majore de poluare în judeŃul Caraş Severin sunt prezentate în tabelul 3.6.1.3. Tabelul 3.6.1.3. Aportul global de ape uzate evaluape activităŃi din economia naŃională

Nu necesita epurare Volume ce necesită epurare – mii m3/an

Nu necesită

epurare Nu se

epurează

Nu se epurează

corespunzător

Se epurează corespunzător

Total volume ce necesită epurare

Total volume evacuate


Ca

pit

olu

l 3

. Ap

a

Alte activităŃi 0,000 0,000 1,757 1,686 3,443 3,443 Captare şi prelucrare apă pt, alimentare 0,000 5198,075 1368,106 10533,851 17100,032 17100,032

Comera şi servicii pentru populaŃie 0,000 0,000 10,950 60,706 71,656 71,656

ConstrucŃii 0,000 0,000 30,563 9,800 40,363 40,363 Energie electrică şi termică 0,000 0,000 0,000 61,286 61,286 61,286 Industrie alimentară 0,000 0,000 99,124 0,000 99,124 99,124 Industrie extractivă 0,000 1092,826 397,092 141,121 1631,039 1631,039 Industrie metalurgică + c-Ńii de maşini 2319,786 324,906 152,288 1269,973 1747,167 4066,953

InvăŃământ şi sănătate 0,000 26,406 2,400 0,000 28,806 28,806 Transporturi 0,000 0,000 2,870 0,000 2,870 2,870 Zootehnie 0,000 0,000 3,911 0,000 3,911 3,911 TOTAL 2319,786 6642,213 2069,061 12078,423 20789,697 23109,483

În judeŃului Hunedoara, lungimea reŃelelor de canalizare în unele oraşe si

municipii ale se prezintă după cum urmează: Tabelul nr. 3.6.1.4. Lungimea reŃelelor de canalizare

PopulaŃia racordată la sistemul de canalizare la decembrie 2011 a fost de 105155 persoane.

Sursele majore de poluare în bazinul hidrografic Mureş şi bazinul hidrografic Jiu (judeŃul Hunedoara) sunt prezentate în Tabelul nr. 3.6.1.5. Tabelul nr. 3.6.1.5. Sursele majore de poluare în judeŃul Hunedoara în B.H. Mureş

Surse de poluare Domeniu de activitate

Receptorul natural

Volum ape uzate

evacuate (mii. mc)

PoluanŃi specifici Grad de epurare

BAZIN HIDROGRAFIC MUREŞ S.C. APA PROD S.A. CO Hunedoara-Buituri, Canal direct

Captare şi prelucrare apă pentru alimentare

Cerna 7608,434 Suspensii, CBO5, CCO-Cr, NH4, reziduu filtrabil, detergenŃi sintetici, subst. extractibile

Nu se epurează

S.C. APA PROD S.A. CO Hunedoara-staŃia Buituri



Suficient epurată

S.C. APA PROD S.A. CO Hunedoara-staŃia Sântuhalm



Nu se epureaza

Nr.crt. Denumire localitate ReŃele de canalizare (km) 1. Petrila 23,10 2. Petroşani 56,00 3. Aninoasa 5,00 4. Vulcan 46,60 5. Lupeni 46,90 6. Uricani 12,10 7. Lupeni 46,90 8. Deva 94,18 9. Brad 19,29 10. Simeria 21,63 11. HaŃeg 22,81 12. Călan 25,43 13. Geoagiu 21,86


Ca

pit

olu

l 3

. Ap

a

S.C. APA PROD S.A. Deva – Canal Direct


Mureş 8073,213 Suspensii, CBO5, CCO-Cr, fosfor total, NH4, reziduu filtrabil, detergenŃi sintetici, subst. extractibile, cadmiu şi compuşi, mercur

Nu se epurează

S.C. ARCELOR MITTAL HUNEDOARA S.A. – canal P17

Ind. metalurgică + c-Ńii de maşini

Cerna 9311,202 Suspensii, reziduu filtrabil, substanŃe extractibile

Nu se epurează

S.C. ARCELOR MITTAL HUNEDOARA S.A. – canal P18

Ind. metalurgică + c-Ńii de maşini

Cerna 4192 Suspensii, reziduu filtrabil, magneziu, fier total, mangan total, crom hexavalent

Nu se epurează

S.C. APA PROD S.A. Deva, CED HaŃeg


Pr. Galbena 2651,562 Suspensii, CBO5, CCO-Cr, NH4, reziduu filtrabil, substanŃe extractibile, detergenŃi sintetici

Suficient epurată

S.C. Electrocentrale Deva S.A.MINTIA-ape conv.curate

Energie electrică şi termică

Mureş 376543,876 - Nu se epurează Nu necesită epurare

S.C. Electrocentrale Deva S.A.MINTIA-Depozit Valea. Bejan

Energie electrică şi termică

Valea Bejan 2995,423 Suspensii, reziduu filtrabil, mercur, arsen, cadmiu şi compuşi, plumb şi compuşi

Nu se epurează

Tabelul nr. 3.6.1.6. SituaŃia volumelor de ape uzate evacuate pe activităŃi, în anul 2011, în B.H. Crişuri

Nr. crt. Activitatea economică Bazinul hidrografic CRIŞURI (mii mc)

1. Gospodărie comunală pentru populaŃie 602,344 2. Industrie şi alte activităŃi 419,933 3. Piscicultură 538,79 TOTAL APE UZATE EVACUATE 1561,067


Ca

pit

olu

l 3

. Ap

a

Tabelul nr. 3.6.1.7. SituaŃia volumelor de ape uzate evacuate pe activităŃi, în anul 2011, în B.H. Mureş

Volume evacuate (mii mc/an)

Necesită epurare (3)

Se epurează (5)

NU necesită epurare (2)

NU se epurează (4) NU se epurează

corespunzator (7) Se epurează

corespunzator (8)

Total volume ce necesita epurare

(6)

Activitate economică

TOTAL % TOTAL % TOTAL % TOTAL % TOTAL %

Total volume

evacuate (1)

Captare şi prelucrare apa pt. alimentare

- - 20314,509 71,680 645,536 2,280 7380,183 26,040 28340,228 100 28340,228

Comert şi servicii pentru populaŃie

- - - - 19,699 100 - - 19,699 100 19,699

ConstrucŃii 22,321 7,720 - - 70,820 26,540 196,037 73,460 266,857 92,280 289,178 Energie electrica şi termică

376543,876 99,180 2995,423 95,810 - - 130,950 4,190 3126,373 0,820 379670,249

Industrie alimentară - - - - - - 39,297 100 39,297 100 39,297

Industrie extractivă - - 825,740 89,910 - - 92,618 10,090 918,358 100 918,358

Industrie metalurgica + c-Ńii de maşini

- - 14072,300 100 - - - - 14072,300 100 14072,300

Invătământ şi sănătate - - - - - - 145,499 100 145,499 100 145,499

Prelucrări chimice - - 125,159 90,960 12,446 9,040 - - 137,605 100 137,605

Transporturi - - - - 16,358 85,210 2,840 14,790 19,198 100 19,198 Zootehnie - - - - 49,641 100 - - 49,641 100 49,641 TOTAL 376566,197 38333,131 814,500 7987,424 47135,055 423701,252


Ca

pit

olu

l 3

. Ap

a

Tabelul nr. 3.6.1.8. SituaŃia volumelor de ape uzate evacuate pe activităŃi, în anul 2011, în B.H. Jiu

Volume evacuate (mii mc/an) Necesită epurare (3) Se epurează (5)

NU necesită epurare (2) NU se

epurează (4)

NU se epurează

corespunzător (7)

Se epurează corespunzător (8)

Total volume ce necesită epurare

(6)

Activitate economica


Total volume

evacuate (1)

Alte activităŃi - - 15,36 62,75 - - 9,12 37,25 24,48 100,00 24,48

Captare şi prelucrare apa pentru alimentare

- - - - 30,27 0.25 12321,71 99,75 12351,97 100,00 12351,97

ConstrucŃii - - - - 3,50 48.52 3,71 51,48 7,21 100,00 7,21 Energie electrică şi termică

4506,00 99.78 - - - - 9,80 100,00 9,80 0,22 4515,80

Industrie extractivă - - - - 894,90 47.19 1001,60 52,81 1896,50 100,00 1896,50

Transporturi - - - - - - 2,06 100,00 2,06 100,00 2,06 TOTAL 4506,00 15,36 928,66 13347,99 14292,02 18798,02

Pentru judeŃul Timiş, volumele de ape uzate evacuate pe activitǎŃi economice -

2011 sunt reprezentate în urmǎtoarele tabele: Tabelul 3.6.1.9. Centralizatorul volumelor de ape uzate evacuate pe activitǎŃi economice - 2011 BH Bega-Timiş jud. Timiş

Necesitǎ epurare

(3)

Se epureazǎ (5)

Nu necesitǎ epurare

(2) Nu se

epureazǎ (4)

Nu se epureazǎ corespunzǎtor

(7)

Se epureazǎ corespunzator (8)

Total volume ce necesitǎ epurare

(6)

Activitate economicǎ


Total

volume evacuate

(1)

Alte activitǎŃi 11.388 21.11 - - - - 42.562 100 42.562 78.89 53.950 Captare şi prelucrare apǎ pt. alimentare

- - 205.720 0.31 280.957 0.42 66106.274 99.27 66592.951 100 66592.9

ComerŃ şi servicii pentru populaŃie

11.549 31.95 - - 24.593 100 - - 24.593 68.05 36.142

ConstrucŃii - - - - 3.157 100 - - 3.157 100 3.157 Energie electricǎ şi termicǎ

2.777 100 - - - - - - - - 2.777

Industrie alimentarǎ - - - - 664.042 70.69 275.365 29.31 939.407 100 939.407

Industrie extractivǎ 15.439 5.08 - - 5.655 1.96 283.008 98.04 288.663 94.92 304.102

Industrie metalurgicǎ şi c-Ńii de maşini

79.300 100 - - - - - - - - 79.300

Industrie prelucrare lemn

- - 3.604 100 - - - - 3.604 100 3.604

Industrie usoarǎ - - - - 171.959 100 - - 171.959 100 171.959

ÎnvǎŃǎmânt şi - - - - 47.122 100 - - 47.122 100 47.122


Ca

pit

olu

l 3

. Ap

a

Necesitǎ epurare

(3)

Se epureazǎ (5)


(2) Nu se

epureazǎ (4)

Nu se epureazǎ corespunzǎtor

(7)

Se epureazǎ corespunzator (8)


(6)



Total

volume evacuate

(1)

sǎnǎtate

Mecanicǎ finǎ şi electrotehnicǎ

47.156 45.78 - - 22.793 40.81 33.059 59.19 55.852 54.22 103.008

Prelucrǎri chimice 5.350 39.71 - - - - 8.122 100 8.122 60.29 13.472

Transporturi - - - - 20.508 100 - - 20.508 100 20.508 TOTAL 172.959 209.324 1240.786 66748.39 68198.5 68371.4

Tabelul 3.6.1.10. Centralizatorul volumelor de ape uzate evacuate pe activitati economice - 2011 - BH Aranca

Necesitǎ epurare (3)

Se epureazǎ (5)


(2)

Nu se epureazǎ

(4) Nu se

epureazǎ corespunzor

(7)

Se epureazǎ corespunzator

(8)


(6)


TOTAL % TOTA

L % TOTAL % TOTAL % TOTAL %

Total volume

evacuate (1)


- - 50.83 7.440 - - 632.412 92.5 683.247 100 683.247

Mecanicǎ finǎ şi electrotehnicǎ

- - 51.79 100 - - - - 51.797 100 51.797

TOTAL 102.6 632.412 735.044 735.044

3.6.2. SubstanŃe poluante şi indicatorii de poluare în apele UZATE

Pentru judeŃul Arad, din datele furnizate de către S.C. Termo-Construct S.A.

Sebiş, rezultă că structura apelor este în mare parte apă menajeră de la populaŃie, dar este şi apă uzată de la agenŃii economici (tăbăcării), care au o staŃie de epurare a apelor uzate proprie, care deversează în reŃeaua publică de canalizare. Principalele substanŃe poluante care se monitorizează sunt: CCO-Cr, CBO5, azot total, detergenŃi, crom total, cloruri, sulfaŃi şi sulfuri. Tabelul 3.6.2.1 CantităŃile de volum evacuat şi depăşirile la indicatorul Volum evacuat Depăşire la indicatorul:


Ca

pit

olu

l 3

. Ap

a

S.C. Prodalco Mat S.R.L. GurahonŃ-industria alimentară

1,8 mii mc/an in Valea Zimbru

Nu necesită epurare

S.C. TGH Exim HER S.R.L. Hălmăgel-industria extractivă

1,825 mii mc/an în Crişul Alb

suspensii 25627,0 mg/l faŃă de 35 mg/l reglementat.

C. Sapa Profiles S.R.L- industria metalurgică + construcŃii de maşini

2,248 mii mc/an, în Canalul Morilor

suspensii - 65,25 mg/l faŃă de 35 mg/l reglementat. CBO5 – 59,87 mg/l faŃă de 25 mg/l reglementat azot total- 21,492 mg/l faŃă de 10 mg/l reglementat fosfor total-2,127 mg/l faŃă de 1,0 mg/l reglementat

Compania de apă « Valea Crisurilor» S.A.

270,6 mii mc/an în Crişul Alb

azot total – 16,557 mg/l faŃă de 15,0 mg/l reglementat, fosfor total -2,286 mg/l faŃă de 2,0 mg/l reglementat, suspensii -56,167 mg/l faŃă de 35,0 mg/l reglementat, CBO5 -50,239 mg/l faŃă de 25,0 mg/l reglementat şi detergenŃi - 0,367 mg/l fata de 0,5 mg/l reglementat.

Compania de Apă Arad 267,7 mii mc/an în Crişul Alb

fosfor total -2,605 mg/l faŃă de 2,0 mg/l reglementat.

Compania de Apă Arad: sector Pâncota

65,430 mii mc/an, în Canalul Matca

suspensii – 99,428 mg/l faŃă de 60,0 mg/l reglementat, CCO-Cr – 216,143 mg/l faŃă de 125 mg/l reglementat, CBO5 – 119,443 mg/l faŃă de 25 mg/l reglementat, amoniu – 152,591 mg/l faŃă de 3,0 mg/l reglementat, fosfor total – 11,713 mg/l faŃă de 2,0 mg/l reglementat, şi detergenŃi – 3,79 mg/l faŃă de 0,5 mg/l reglementat.

Compania de Apă Arad: sector GurahonŃ

46,494 mii mc/an, în Crişul Alb

CCO-Cr –137,514 mg/l faŃă de 125,0 mg/l reglementat, CBO5 –61,014 mg/l faŃă de 25 mg/l reglementat, amoniu – 24,583 mg/l faŃă de 3,0 mg/l reglementat, fosfor total – 2,499 mg/l faŃă de 2,0 mg/l reglementat, si detergenŃi –1,333 mg/l faŃă de 0,5 mg/l reglementat

Compania de Apă Arad: sector Sântana

26,969 mii mc/an, în canalul Militar

fosfor total –16,339 mg/l faŃă de 5,0 mg/l reglementat, CBO5 -346,857 mg/l faŃă de 300,0 mg/l reglementat, CCOCr -608,0 mg/l faŃă de 500,0 mg/l reglementat şi amoniu – 149,431 mg/l faŃă de 30,0 mg/l reglementat.

Compania de Apă Arad: evacuare Dezna

15,962 mii mc/an, în Valea Sebiş

suspensii -65,75 mg/l faŃă de 35,0 reglementat, CBO5 –48,575 mg/l faŃă de 20 mg/l reglementat, CCOCr -111,094 mg/l faŃă de 100 mg/l reglementat, azot total – 36,816 mg/l faŃă de 12 mg/l reglementat, fosfor total – 3,239 mg/l faŃă de 1,2 mg/l reglementat, substante extractibile 5,206 mg/l faŃă de 5 mg/l reglementat şi detergenŃi –1,055 mg/l faŃă de 0,4 mg/l reglementat.

S.C. Termoconstruct Sebiş

202,217 mii mc/an, în Valea Sebiş

suspensii 108,834 mg/l faŃă de 35 mg/l reglementat, CBO5 – 208,134 mg/l faŃă de 25 mg/l reglementat, CCO-Cr – 364,5 mg/l faŃă de 125,0 mg/l reglementat, azot total – 42,679 mg/l faŃă de 15 mg/l reglementat, crom total – 1,144 mg/l faŃă de 1,0 mg/l reglementat, H2S si Sulfuri – 2,504 mg/l faŃă de 0,5 reglementat şi detergenti -1,371 mg/l faŃă de 0,5 mg/l reglementat.

Pentru JudeŃul Caraş-Severin, cantităŃile de poluanŃi evacuate pe activităŃi

economice (tone/an) sunt date în tabelul 3.6.2.2 Tabelul 3.6.2.2 CantităŃi de poluanŃi evacuate pe activităŃi economice (tone/an)

CBO5 CCO-Cr Materii in suspensie

Reziduu filtrabil

AzotiŃi (NO2)

AzotaŃi (NO3)

Amoniu (NH4)

Azot total (N)

0 1 2 3 4 5 6 7 8

Alte activităŃi 0,162 0,421 0,177 1,289 0,000 0,007 0,066 0,053 Captare si prelucrare apă pt. alimen 341,274 907,394 616,094 3541,372 4,631 127,509 113,135 117,927

0 1 2 3 4 5 6 7 8 ComerŃ şi servicii ptr. 0,227 0,662 2,496 2,497 0,002 0,086 0,061 0,070


Ca

pit

olu

l 3

. Ap

a

populaŃie

ConstrucŃii 0,524 1,504 1,318 11,343 0,000 0,001 0,045 0,000 Energie electrica si termica 0,591 1,476 1,756 15,316 0,012 0,252 0,082 0,121 Industrie alimentară 2,675 7,349 2,751 83,641 0,088 3,528 1,015 1,613 Industrie extractivă 0,098 1,280 64,868 466,502 0,000 0,003 0,004 0,004 Industrie metalurgică + c-Ńii de masini 37,048 101,372 123,431 426,736 0,007 0,404 0,696 5,483 Invatamant si sanatate 0,300 0,901 0,720 0,000 0,000 0,009 0,012 0,137 Total 383,029 1022,723 813,872 4550,917 4,743 131,826 115,139 125,432 Transporturi 0,047 0,126 0,135 0,745 0,000 0,012 0,003 0,004 Zootehnie 0,081 0,239 0,125 1,476 0,002 0,015 0,020 0,020 Alte activităŃi 0,007 0,007 0,006 0,002 0,001 0,006 0,000 0,000 Captare si prelucrare apă pt. alimentare 15,606 87,826 1,222 8,486 1,992 1,158 0,781 0,417 ComerŃ şi servicii ptr. populaŃie 0,009 0,185 0,000 0,002 0,002 0,000 0,000 0,000 ConstrucŃii 0,000 0,032 0,000 0,017 0,015 0,000 0,000 0,000 Energie electrică şi termică 0,018 0,033 0,000 0,004 0,000 0,000 0,000 0,000 Industrie alimentară 0,171 0,115 0,000 0,093 0,000 0,000 0,000 0,000 Industrie extractivă 0,006 3,222 0,000 0,000 0,000 0,000 0,012 0,001 Industrie metalurgica + c-tii de masini 0,583 11,118 0,000 0,510 0,000 0,014 0,109 1,092 InvaŃământ şi sănătate 0,018 0,018 0,000 0,001 0,001 0,000 0,000 0,000 Transporturi 0,001 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 Zootehnie 0,005 0,011 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 Total 16,424 102,567 1,227 9,116 2,011 1,178 0,902 1,509

În prezent, este demarat un amplu program investiŃional desfăşurat din diverse surse financiare: fonduri europene - Fondul de Coeziune (Programul OperaŃional Sectorial de Mediu – prioritatea 1), Fondul European de Dezvoltare Regionala în Agricultură (Programele Sapard şi Planul NaŃional de Dezvoltare Rurală), fonduri de la bugetul statului şi împrumuturi de la instituŃii bancare internaŃionale (Banca Mondială, Banca Europeană de InvestiŃii, Banca Europeană pentru ReconstrucŃie şi Dezvoltare), fonduri publice locale, fonduri proprii şi din parteneriate public-private. Scopul principal al acestor investiŃii este reabilitarea, extinderea şi modernizarea reŃelelor de apă şi canalizare, construirea şi modernizarea de staŃii de epurare la nivelul tuturor judeŃelor, atât în mediu urban, cât şi în mediul rural.

În judeŃul Hunedoara, situaŃia cantităŃilor de poluanŃi evacuate în anul 2011 în bazinele hidrografice Crişuri, Mureş şi Jiu sunt prezentate în următoarele tabele: Tabelul nr. 3.6.2.3. CantităŃi de poluanŃi evacuate pe activităŃi economic în apele B.H. Crişuri


Ca

pit

olu

l 3

. Ap

a

SubstanŃa poluantă (t/an)

Total judeŃ

Captare şi prelucrare apa pt. alimentare

ConstrucŃii Energie electrică şi termică

Ind. mijloacelor de transport

Ind. extractivă

ÎnvăŃământ şi sănătate

NH4 5,215 5,215 - - - - - Ntot 4,216 3,709 - - 0,215 - 0,292 Cd 0,0049 - - - - 0,0049 - Ca 21,358 - - - - 21,358 - CBO5 16,846 14,165 - - 0,811 1,743 0,127 CCOCr 44,628 38,085 - 0,0013 2,509 3,682 0,351 Cloruri 49,003 47,145 - - 0,625 0,738 0,495 Cu 0,0311 - - - - 0,0311 - DAA 0,621 0,610 - - 0,01 - 0,001 Fenoli 0,00035 - - - 0,00035 - - Fe 20,502 - - - - 20,502 - Ptot 1,860 1,795 - - 0,023 0,003 0,039 Mg 27,203 - - - - 27,203 - Mn 5,906 - - - - 5,906 - Suspensii 183,586 28,493 146,581 0,0018 1,528 6,692 0,290 Pb 0,00036 - - - - 0,00036 - Reziduu 670,554 330,261 26,902 0,048 28,220 280,728 4,395 Extractibile 8,682 7,239 0,405 - 0,991 - 0,047 SO4 289,347 75,337 - 0,011 0,791 212,852 0,356 Zn 2,433 - - - - 2,433 - Cloroform 0,000063 - - - - - 0,000063


Ca

pit

olu

l 3

. Ap

a


Ca

pit

olu

l 3

. Ap

a

Tabelul nr. 3.6.2.4. CantităŃile de poluanŃi evacuate pe activităŃi economice în apele B.H. Mureş


TOTAL Zoo-tehnie

Industrie extractivă

Indus-trie alimen-tară

Prelu- crări chimice

Industrie meta-lurgică + construcŃii de maşini

Energie electrica si termi-ca


Con-strucŃii

ComerŃ şi servicii pentru populatie

Trans-porturi

ÎnvăŃă-mânt şi sănă-tate

SO4 1009,201 - 1001,438 - - - - 7,763 - - -

Ca 30,482 - 28,796 - - - - - 1,685 - - - Cloruri 57,878 - 20,232 - - - - 28,867 8,778 - - -

Cu 0,141 - 0,140 - - - 0,001 - - -

Materii în suspensii 3123,278 1,207 108,488 0,656 4,709 329,965 64,000 2597,921 7,896 2,354 0,637 5,440

CBO5 1538,60 0,202 - 0,365 1,863 1,315 0,338 1527,36 0,828 3,012 0,325 2,985

CCO-Cr 4293,936 0,696 - 1,246 5,960 6,772 2,027 4254,539 5,503 6,807 0,737 9,644 Amoniu 528,462 10,229 - 0,032 1,404 - 0,088 524,778 - 1,169 0,244 0,516

AzotiŃi 0,261 0,044 - 0,010 - - - 0,206 - - - -

Fier total 3,917 - 3,766 0,003 - 0,141 - - 0,005 - - -

Mg 79,016 - 20,543 - - 58,473 - - - - - -

Substante extractibile 2162,199 0,274 - 0,103 - 1899,485 0,274 230,904 0,234 0,559 0,060 0,300

Detergenti sintetici 30,180 - - - - - - 30,171 - - - 0,008

Fosfor total 26,745 0,004 - 0,009 - - - 26,731 - - - -

Reziduu filtrabil 17866,162 44,184 1848,835 19,488 32,507 4461,673 1833,407 9401,732 138,978 8,647 6,443 70,272

Aluminiu 0,171 - - - - - - - 0,171 - - -

Arsen 0,017 - 0,001 - - - 0,016 - - - - -


Ca

pit

olu

l 3

. Ap

a

Tabelul nr. 3.6.2.5. CantităŃile de poluanŃi evacuate pe activităŃi economice în apele B.H. Jiu

Pentru judeŃul Timis, mediile anuale ale poluanŃilor pentru efluenŃii staŃiilor de

epurare sunt prezentate în tabelul 3.6.2.6. Tabelul 3.6.2.6. Medii anuale 2011 pentru efluenŃii staŃiilor de epurare Nr. crt.

Indicatorul U.M. Sannicolau Mare

Jimbolia Deta Buziaş Fǎget Recaş

1 Suspensii mg/dmc 59,17 20,88 97,58 42,08 62,75 92,58 2 CBO5 mgO2/dmc 49,41 23,57 103,48 39,58 67,51 77,42 3 CCO-Cr mgO2/dmc 153,90 75,91 285,31 106,93 182,40 222,74 4 Cloruri mg/dmc 109,30 61,46 74,45 90,79 29,20 114,19 5 SulfaŃi mg/dmc 124,16 85,42 82,16 50,89 44,67 35,40 6 Azot total mg/dmc 17,28 12,29 30,50 18,25 23,31 19,04 7 Fosfor total mg/dmc 1,92 1,43 3,20 1,99 2,38 2,14 8 DetergenŃi mg/dmc 1,57 1,15 2,68 1,77 1,76 2,11 9 SubstanŃe

extractibile mg/dmc 11,08 10,67 11,83 9,42 11,42 13,08

10 Fenoli mg/dmc 0,0111 - 0,0178 0,0038 - - 11 Fier total mg/dmc - - 0,47 0,47 - - 12 Reziduu fix mg/dmc 674,83 708,83 617,58 617,58 371,75 - 13 Amoniu mg/dmc 20,54 12,62 20,52 20,52 28,21 19,92 14 AzotiŃi mg/dmc 0,16 1,00 0,06 0,06 0,06 0,07 15 AzotaŃi mg/dmc 1,80 12,82 1,34 1,34 1,49 2,46

CantitǎŃile de poluanŃi evacuate pe activitǎŃi economice (tone/an) – 2011 în BH

Bega Timiş şi judeŃul Timiş sunt prezentate în tabelele 3.6.2.7. şi 3.6.2.8.


Alte activităŃi

Captare si prelucrare apa pentru alimentare

Constructii Energie electrica si termica

Industrie extractiva

Transporturi Total

Amoniu (NH4) 0,02 8,18 - 0.002 0.216 0.0003 8,414 Azot total (N) - 82,155 - - - - 82,155 Azotati (NO3) - 322.421 - - 2.565 - 324.987 Azotiti (NO2) - 0,772 - - 0,0337 - 0,806 Cadmiu si compusi - - - - 0.000039 - 0.000039

Calciu (Ca) - - - - 95,351 - 95,351 CBO5 0,14 72,38 - 16,43 2,11 0,01 91,07 CCO-CR 0,318 190,724 - 31,680 39,465 0,018 262,207 Cloruri (Cl) 0,20 470,70 0,62 41,86 208,23 - 721,61 Detergenti sintetici 0,001 0,425 - - 0,006 0,0001 0,432

Fier total (con.tot.) - - - - 0,7771 - 0,7771

Fosfor total (P) - 4.4114 - - 0.0250 - 4.4364

Materii in suspensie 0,3070 97,0954 0,3115 58,6830 60,2534 0,0294 216,679

Plumb si compusii acestuia

- - - - 0,0012 - 0,0012

Reziduu filtrabil 2,4403 2592,496 4,3799 400,8270 1905,950 0,5495 4906,64

Substante extractibile 0,3140 202,2227 0,1218 63,2326 3,1144 0,0340 269,0395

Sulfati (SO4) 0,2252 334,898 0,4293 91,7602 257,319 - 684,632


Ca

pit

olu

l 3

. Ap

a

Tabelul 3.6.2.7. CantitǎŃi de poluanŃi evacuate pe activitǎŃi economice (tone/an) - 2011 B.H. Bega Timiş Amoniu

(NH4) Azot total (N)

AzotaŃi (NO3)

AzotiŃi (NO2)

Cadmiu şi compuşi

Calciu (Ca)

CBO5 CCO-CR Cianuri totale (CN)

Cloruri (Cl)

Crom total

Alte activitǎŃi 0.010 0.054 0.006 0.000 0.000 - 0.107 1.070 0.000 0.455 0.000 Captare şi prelucrare apǎ pt. alimentare

1141.190 1314.450 926.770 19.511 0.083 - 2999.343 8491.881 0.051 6121.793 0.018


0.178 0.317 0.223 0.016 - - 0.630 2.096 - 0.150 -

ConstrucŃii 0.189 0.136 0.073 0.008 - - 0.180 0.575 - 0.101 - Energie electricǎ şi termicǎ 0.082 0.121 0.252 0.012 - - 0.591 1.476 - 2.568 - Industrie alimentarǎ 2.376 4.338 5.872 0.489 - 5.352 10.974 44.982 - 410.310 - Industrie extractivǎ 0.046 0.158 0.045 0.011 - 7.710 1.443 6.056 - 0.476 - Industrie metalurgicǎ şi c-Ńii de maşini

0.696 5.483 0.404 0.007 - - 37.048 101.372 - 30.809 0.014

Industrie prelucrare lemn - 0.008 - - - - 0.016 0.071 - - - Industrie uşoarǎ 0.187 1.080 2.801 0.023 - - 0.822 5.268 0.001 37.837 0.002 ÎnvǎŃǎmânt şi sǎnǎtate 1.732 1.541 0.109 0.004 - - 7.312 20.111 - 2.004 - Mec. finǎ şi electrotehnicǎ 0.330 0.554 0.966 0.034 - - 1.248 3.936 - 5.684 - Prelucrǎri chimice 0.003 - - - - 0.500 - 0.213 - - 0.000 Transporturi 0.769 0.649 0.069 0.003 - - 2.137 4.880 - 0.748 - Zootehnie 0.020 0.020 0.015 0.002 - - 0.081 0.239 - 0.033 - Total 1147.807 1328.909 937.604 20.121 0.083 13.562 3061.931 8684.225 0.052 6612.969 0.034


Ca

pit

olu

l 3

. Ap

a

Tabelul 3.6.2.8. CantitǎŃi de poluanŃi evacuate pe activitǎŃi economice (tone/an) - 2011 B.H. Bega Timiş Cupru DetergenŃi

sintetici Fenoli Fier total

(con.tot.) Fosfor total (P)

Magneziu (Mg)

Mangan total (con. tot.)

Materii în suspensie

Nichel şi compuşi

Plumb şi compuşii acestuia

Alte activitǎŃi - 0.001 0.000 0.003 0.001 - - 0.720 0.000 0.000


1.97 63.920 0.68 22.059 150.1 - - 3736.55 34.076 1.029


- 0.004 - - 0.038 - - 3.140 - -

ConstrucŃii - 0.002 - - 0.005 - - 0.401 - -

Energie electricǎ şi termicǎ

- 0.004 - - 0.018 - - 1.756 - -

Industrie alimentarǎ

- 0.176 - - 1.239 1.832 - 11.515 - -

Industrie extractivǎ

0.003 0.006 0.000 0.010 0.024 1.787 - 59.896 0.001 0.000

Industrie metalurgicǎ şi c-Ńii de maşini

0.055 0.510 - 0.256 0.583 - 0.029 123.778 1.092 0.004

Industrie prelucrare lemn

- - 0.000 - - - - 0.065 - -

Industrie uşoarǎ - - 0.000 0.031 0.251 - - 2.746 - 0.001

ÎnvǎŃǎmânt şi sǎnǎtate

- 0.048 - - 0.189 - - 10.752 - -

Mec. finǎ şi electrotehnicǎ

- 0.010 - - 0.035 - - 2.963 - -

Prelucrǎri chimice - 0.001 - - 0.003 0.436 - 0.082 - -

Transporturi - 0.006 0.000 - 0.052 - - 1.384 - -

Zootehnie - 0.000 - - 0.005 - - 0.125 - -

Total 2.034 64.689 0.689 22.359 152.610 4.055 0.029 3955.874 35.169 1.034


Ca

pit

olu

l 3

. Ap

a

Tabelul 3.6.2.9. CantitǎŃi de poluanŃi evacuate pe activitǎŃi economice (tone/an) - 2011 B.H. Bega Timiş Reziduu

filtrabil SubstanŃe extractibile

SulfaŃi (SO4) Zinc

Alte activitǎŃi 25.595 0.616 0.051 0.001 Captare şi prelucrare apǎ pt. alimentare 56737.162 972.400 4130.656 4.202 ComerŃ şi servicii pentru populaŃie 13.308 0.530 - - ConstrucŃii 5.412 0.068 0.084 - Energie electricǎ şi termicǎ 15.316 0.061 0.948 - Industrie alimentarǎ 1251.541 9.863 3.734 - Industrie extractivǎ 324.459 6.330 1.075 0.008 Industrie metalurgicǎ şi c-Ńii de maşini 426.736 11.911 68.616 0.109 Industrie prelucrare lemn 1.323 0.035 - - Industrie uşoarǎ 147.202 - 8.851 0.007 ÎnvǎŃǎmânt şi sǎnǎtate - 0.666 1.448 - Mec. finǎ şi electrotehnicǎ 8.934 1.216 2.351 0.003 Prelucrǎri chimice 5.638 0.123 - 0.002 Transporturi 3.235 0.220 0.472 - Zootehnie 1.476 0.011 - - Total 58967.338 1004.049 4218.286 4.332

3.6.3. TENDINłE ŞI PRIORITĂłI ÎN REDUCEREA POLUĂRII CU APE UZATE

Directiva Cadru 60/2000/CEE în domeniul apei constituie o abordare nouă în

domeniul gospodăririi apelor, bazându-se pe principiul bazinal şi impunând termene stricte pentru realizarea programului de măsuri. Obiectivul central al Directivei Cadru în domeniul Apei (DCA) este acela de a obŃine o „stare bună” pentru toate corpurile de apă, atât pentru cele de suprafaŃă cât şi pentru cele subterane, cu excepŃia corpurilor puternic modificate şi artificiale, pentru care se defineşte „potenŃialul ecologic bun”. Conform acestei Directive, Statele Membre din Uniunea Europeană trebuie să asigure atingerea stării bune a tuturor apelor de suprafaŃă până în anul 2015.

România s-a angajat faŃă de CE să realizeze obiectivele în aplicarea Directivei CE 98/83/CE pentru calitatea apei folosită pentru consum..

Până la 31 decembrie 2015, România trebuie să iniŃieze şi să aplice măsurile necesare, astfel încât alimentarea cu apă potabilă să se facă în concordanŃă cu prevederile Directivei CE 98/83/CE, pentru calitatea apei folosite pentru consum.

În judeŃul Arad, pentru o mai bună funcŃionare a staŃiei de epurare a oraşului Sebiş, la care funcŃiona numai treapta mecanică, în cursul anului 2011 s-a dat în folosinŃă şi treapta biologică cu bazinul de aerare.

StaŃia de epurare a AgenŃilor economici (Tăbăcării), trebuie până la sfârşitul anului 2012, să fie dotată cu treaptă chimică pentru o calitate mai bună a apei deversate în reŃeaua publică de canalizare.

Volumul apelelor uzate din judeŃul Caraş-Severin a scăzut considerabil după 1990 (exemplu între 2006 şi 2011 -30% BH Bega – Timiş - Caraş , 43% BH Nera – Cerna, 90% BH Dunăre). Principalele sursele de apă uzată sunt gospodăriile populaŃiei, industria şi agricultură.

În judeŃul Hunedoara, SC APA PROD SA Deva este operator unic pentru serviciul public de alimentare cu apă şi de canalizare în aria administrativ-teritorială a municipiilor Deva, Hunedoara şi Brad, a oraşelor HaŃeg, Călan, Simeria şi Geoagiu. Pentru reducerea poluării apelor, având în vedere Directiva 22-Mediu, pentru localităŃile în care îşi desfăşoară activitatea SC APAPROD SA Deva, sunt în curs de execuŃie următoarele lucrări:


Ca

pit

olu

l 3

. Ap

a

- pentru localităŃile Deva şi Hunedoara este în curs de execuŃie staŃiile de epurare Deva şi Hunedoara- Sântuhalm- finanŃare POS- Mediu, axa prioritară din Fonduri de Coeziune

- în localitatea Brad s-a finalizat staŃia de epurare conform Proiectului „Reabilitare şi modernizare staŃie de epurare Brad”, cu finanŃare 20% de la bugetul local şi 80% PHARE 2005.

- în oraşul HaŃeg, s-a finalizat staŃia de epurare conform proiectului „Reabilitare staŃie de epurare HaŃeg”, cu finanŃare pe HG nr. 904/2007.

- în oraşul Simeria este în curs de execuŃie proiectul „Retehnologizare staŃie de epurare Simeria”, cu finanŃare pe HG nr. 465/2007.

- în oraşul Călan, se va finaliza o noua staŃie de epurare, finanŃare POS- Mediu, axa prioritară din Fonduri de Coeziune

- în localitatea Geoagiu s-a dat în funcŃiune o staŃie de epurare în Geoagiu Băi, finanŃare 15% de la bugetul local şi HG nr. 465/2007, iar în oraşul Geoagiu se lucrează la o nouă staŃie de epurare cu finanŃare 15% de la bugetul local şi HG nr. 904/2007.

- Proiectul “Extindere, reabilitare şi modernizarea infrastructurii de apă şi apă uzată în Valea Jiului” aduce contribuŃii substanŃiale pentru conformarea cu standardele de mediu. Obiectivele privind reducerea poluării apei, SC APA SERV VALEA JIULUI SA si-a propus:

- extinderea şi reabilitarea reŃelelor de apă potabilă şi de apă uzată - reabilitarea staŃiilor de tratare - extinderea staŃiei de epurare DănuŃoni- treapta terŃiară

În judeŃul Timiş, în B.H. Bega existǎ 81 staŃii de epurare, din care 34 de staŃii (41,97%) funcŃioneazǎ corespunzǎtor şi 47 de staŃii (58,02%) funcŃioneazǎ necorespunzǎtor..

Prin Programul POS Mediu 2007-2013 se vor realiza staŃii noi de epurare în mai multe localitǎŃi din judeŃ, dupǎ cum urmeazǎ:

- Sannicolau Mare – staŃie nouǎ de epurare cu treaptǎ terŃiarǎ pentru 17.000 l.e.

- Jimbolia - staŃie nouǎ de epurare cu treaptǎ terŃiarǎ pentru 13.740 l.e. - Deta - staŃie nouǎ de epurare cu treaptǎ secundarǎ pentru 7.089 l.e. - Recaş – staŃie de epurare monobloc pentru 5.478 l.e. - Ciacova - staŃie de epurare monobloc pentru 3.073 l.e. - Fǎget - staŃie de epurare monobloc pentru 4.645 l.e. - Timişoara – treaptǎ de deshidratare avansatǎ a nǎmolului.

3.7. POLUARI ACCIDENTALE

În cursul anului 2011, In Regiunea Vest s-au produs următoarele poluări accidentale:

În data de 26.07.2011, în bazinul hidrografic Mureş (judeŃul Arad) şi în conformitate cu datele furnizate de către AdministraŃia Bazinală Mureş, s-a produs o poluare accidentală în unde cursul de apă afectat a fost Canalul Mureşel, Arad, agentul poluator fiind CET Hidrocarburi, iar natura poluării a fost cu produse petroliere; sancŃiunea aplicată a fost avertisment, iar ca măsură de restabilire a zonei afectate a fost montarea de baraje absorbante şi curăŃarea locului poluării.

În judeŃul Caraş-Severin, la data de 12 martie 2011, s-a produs o poluare accidentală, pe Dunăre km 971 ( golful Dubova ), cu ape de santină provenite de la o navă fluvială croată aflată în tranzit. A.B.A. Banat şi A.B.A. Jiu, au acŃionat cu material absorbant în vederea neutralizării produselor petroliere. Nu s-au înregistrat pagube materiale şi nu au fost afectate folosinŃele de apă din aval.


Ca

pit

olu

l 3

. Ap

a

În judeŃul Hunedoara, la data de 29.07.2011, a avut loc o poluare în bazinul hidrografic Mureş, pe cursul de apă canal Batiz (canalul Streiul Mic), vinovat pentru această poluare fiind SC Carrefour Romania SA. S-a constatat existenŃa unei spume ce provenea de la detergenŃii deversaŃi, precum şi mortalitate piscicola de cca 3 kg peşte în apă. Societatea a fost sanctionată cu amendă contravenŃională în valoare de 30.000 lei.

3.8. MANAGEMENTUL DURABIL AL RESURSELOR DE APĂ

3.8.1. PRESIUNI SEMNIFICATIVE ASUPRA RESURSELOR DE APĂ DIN JUDEłUL ARAD

Volumul apelelor uzate din judeŃul Caraş-Severin a scăzut considerabil după

1990 (exemplu între 2008 şi 2010 -30% BH Bega – Timiş - Caraş , 43% BH Nera – Cerna, 90% BH Dunăre). Principalele sursele de apă uzată sunt gospodăriile populaŃiei, industria şi agricultura.Din punct de vedere a cantităŃilor de nocivităŃi situaŃia aceasta a scăzut foarte mult în ultimi ani.

Cauzele reducerii presiunii asupra surselor de apă în perioada 1990-2011: - reducerea activităŃii industriale şi agricole (apele uzate din agricultură sunt

foarte mici, iar ponderea sectorului industrial în totalul apelor uzate din bazine a scăzut foarte mult odată cu închiderea unui număr mare de agenŃi economici);

- volumul apelor uzate pe bazine a scăzut numai din 2006-2010 cu 32% în BH Caraş cu 32 %, în BH Nera-Cerna şi cu 89% în BH Dunăre;

- reducerea consumului de apă în procesele tehnologice; - reducerea pierderilor de apă, şi punerea în aplicare a unui mecanism

economic pentru managementul apei. În ceea ce priveşte calitatea apei furnizate de instalaŃii de tratare a apei, există

indicatori depăşiŃi faŃă de categoria cerută de tehnologia de tratare. Cea mai mare parte din instalaŃii de tratare a apei sunt echipate cu tehnologii învechite şi ineficiente.

Mai mult de jumătate din locuitorii judeŃului beneficiază de apă potabilă (în sistem centralizat) şi canalizare. PopulaŃia din mediul rural are încă probleme cu reŃeaua de alimentare cu apă, cât şi cu canalizarea.

În judeŃul Hunedoara există două mari companii miniere: C.N.C.A.F. - Minvest S.A. Deva şi C.N.H. Petroşani.

Toate subunităŃile C.N.C.A.F. – Minvest S.A. Deva şi o bună parte dintre perimetrele de exploatare ale C.N.H. Petroşani şi-au încetat activitatea. În prezent doar 7 exploatări miniere de cărbune (aparŃinând C.N.H. Petroşani) - E.M. LIVEZENI, E.M. LONEA, E.M. PETRILA, E.M. VULCAN, E.M. LUPENI, E.M. URICANI, E.M. PAROŞENI şi o preparaŃie de carbune – E.P.C.V.J. COROIEŞTI - mai desfăşoară activităŃi productive.

Datorită posibilităŃilor de destabilizare a elementelor structurale constructive ale haldelor şi iazurilor de decantare, la depozitele de deşeuri extractive se pot produce unele incidente cu risc ecologic (la iazurile de decantare: sufozii, deficienŃe geotehnice etc.) care pot genera viituri cu materialul conŃinut în iazuri sau halde, însoŃite de urmări distructive.

Ca urmare a activităŃilor de extracŃie şi preparare a minereurilor sau a cărbunilor, se produce poluarea apei prin:

- evacuarea de ape uzate cu conŃinut ridicat de poluanŃi (materiale în suspensie, ioni de metale grele etc.) în cursurile naturale de apă;


Ca

pit

olu

l 3

. Ap

a

- apariŃia de defecŃiuni/avarii pe conductele de hidrotransport ale tulburelii sterile de la uzinele de preparare către iazurile de decantare;

Impactul activităŃilor miniere (extragerea cărbunelui din subteran, depozite de materiale auxiliare, echipamente şi utilaje, lemn de mină, ateliere mecanice, electrice, halde de steril active, depozite pentru alimentarea cu combustibili, centrale termice) se manifestă prin evacuarea apelor de mină şi a apelor menajere din incinte.

Volumul apelelor uzate din judeŃul Timiş a scăzut considerabil după 1990 Principalele surse de apă uzată sunt gospodăriile populaŃiei, industria şi agricultura. În 2011 cantitatea de poluanŃi a scăzut.

În spaŃiul hidrografic Banat din judeŃul Timiş , 43,5% din totalul cerinŃei de apă pentru nevoile populaŃiei se asigură din foraje de medie şi mare adâncime.

În mediul urban al judeŃului Timiş, o pondere de 99,71 % din populaŃie are acces la apa potabilă, distribuită prin sisteme autorizate sanitar.

În ceea ce priveşte sistemele de distribuŃie a apei potabile, dotările tehnico-edilitare ale oraşelor din judeŃ diferă în funcŃie de gradul de dezvoltare al fiecăruia.

Concluzii: - presiunile asupra stării de calitate a apei a scăzut, dar nu suficient. - starea economică a judeŃului nu a permis efectuarea investiŃilor propuse în

domeniul alimentărilor cu apă şi canalizărilor mai ales în mediul rural. - punerea în aplicare a Directivei cadru privind apa 60/2000/CEE şi cele din

alte directive europene în domeniul apei, pe întreg teritoriul judeŃului necesită o perioadă de tranziŃie mai lungă, din cauza posibilităŃilor economice reduse ale judeŃului.

- planul de Management al BH Banat reprezintă principalul instrument de atingere a obiectivelor de implementare a Directivei Cadru privind Apa.

3.8.2. STRATEGII ŞI ACłIUNI PRIVIND MANAGEMENTUL DURABIL AL

RESURSELOR DE APĂ În judeŃul Arad, pentru îmbunătăŃirea calităŃii apei, este necesară execuŃia de

staŃii de epurare, retehnologizarea şi completarea celor existente în cadrul societăŃilor de gospodărire comunală, întru-cât majoritatea prezintă depăşiri faŃă de indicatorii reglementati şi au obligaŃia conformării cu Directiva privind epurarea apelor urbane 91/271/EEC şi Documentul de poziŃie – Anexa 3 din CAP. 22 Mediu.

O altă măsură ce s-ar impune în ceea ce priveşte calitatea apelor ar fi verificarea traseelor prin care este pompată apa la consumatori. În municipiul Arad a început o astfel de acŃiune, ce ar trebui continuată şi extinsă în toată reŃeaua de distribuŃie a apei potabile, pentru evitarea pierderilor şi a deteriorării calităŃii apei datorită poluării acesteia pe traseu.

Această acŃiune trebuie corelată şi cu verificarea şi înlocuirea conductelor din canalizarea oraşelor, care în mare parte sunt depăşite ca termen de funcŃionare. Tabelul 3.8.2.1. Progresul înregistrat în judeŃul Caraş-Severin în atingerea Ńintelor sau obiectivelor de mediu în Europa

Probleme de mediu Obiectiv-łintă TendinŃă Exploatarea neraŃională a apei

- asigurarea unei stări cantitative bune a corpurilor de apă

- stabilă

Calitatea apei (stare ecologică şi chimică)

- obŃinerea unei stări bune ecologice şi chimice a corpurilor de apă

- stabilă

Poluarea apei (din surse punctiforme şi calitatea apei de scăldat )

- conformarea apelor pentru scăldat şi a apelor reziduale (tratarea apelor reziduale)

- obiectivul tinde să nu fie atins


Ca

pit

olu

l 3

. Ap

a

Punerea în aplicare a Directivei cadru privind apa 60/2000/CEE şi cele din alte directive europene în domeniul apei, pe întreg teritoriul judeŃului necesită o perioadă de tranziŃie mai lungă, din cauza posibilităŃilor economice reduse ale judeŃului.

În judeŃul Caraş-Severin se implementează Planul de Management al Districtului Hidrografic al Dunării (pe sectorul aflat în judeŃul Caraş-Severin) şi Planul de Management al BH Banat.

În Capitolul 9 al Proiectul Planului de Management al Spatiului Hidrografic Banat se evideŃiază un program de măsuri pentru implementarea unui management durabil al resurselor de apă din judeŃul Caraş-Severin :

Măsuri pentru implementarea legislaŃiei europene; - măsurile şi etapele pentru aplicarea principiului recuperării costurilor

serviciilor de apă; - măsuri pentru protejarea corpurilor de apă utilizate sau care vor fi utilizate

pentru captarea apei destinate consumului uman; - măsuri pentru controlul prelevărilor din sursele de apă pentru folosinŃe; - măsuri pentru diminuarea poluării din surse punctiforme şi pentru alte

activităŃi cu impact asupra stării apelor; - identificarea cazurilor în care evacuările directe în apele subterane au fost

autorizate; - măsuri pentru reducerea poluării cu substanŃe prioritare; - măsuri pentru prevenirea şi reducerea impactului poluărilor accidentale; - măsuri pentru corpurile de apă care riscă să nu atingă obiectivele.

În judeŃul Hunedoara, în vederea protecŃiei calităŃii apelor subterane şi de suprafaŃă din bazinul hidrografic Jiu şi îmbunătăŃirea calităŃii acestora se impune:

- cunoaşterea şi evidenŃa exploatărilor din subteran caracterizate printr-o serie de acŃiuni, care concură la gospodărirea judicioasă a resurselor de apă subterane şi măsuri care să asigure conservarea şi protecŃia resurselor de apă;

- pentru o gospodărire raŃională a surselor de apă subterană va trebui să acŃionăm pentru: exploatarea raŃională a forajelor hidrogeologice prin dotarea cu apometre la fiecare foraj şi montarea pompelor adecvate la adâncimile stabilite, precum şi verificarea debitelor de exploatare pentru fiecare foraj în parte;

- folosirea apelor subterane potabile în exclusivitate pentru alimentări cu apă potabilă;

- folosirea apelor subterane cu calităŃi inferioare în industrie; - în apropierea surselor potenŃiale de poluare se impune organizarea unui

sistem de supraveghere a calităŃii apelor subterane prin executarea unor foraje hidrogeologice de control;

- în vederea îmbunătăŃirii calităŃii apelor de suprafaŃă din bazinul hidrografic Jiu se impune ca toate lucrările la staŃiile şi instalaŃiile de epurare să fie finalizate şi să funcŃioneze la capacitate cu realizarea eficienŃei maxime de epurare a apelor uzate.

Obiectivul Proiectului Extindere şi reabilitare reŃele de apă şi apă uzată 2011-2015, este reabilitarea şi extinderea sistemului de alimentare şi tratare a apei şi a sistemului de colectare şi tratare apă uzată în Valea Jiului, în scopul conformării cu obligaŃiile privind calitatea apei prevăzute în Tratatul de Aderare, precum şi cu obiectivele Programului Sectorial de Mediu. Proiectul constă în principal în măsuri de reabilitare a surselor de apă, reabilitarea şi extinderea reŃelelor de distribuŃie, reabilitarea staŃiilor de tratare a apei şi construcŃia staŃiilor de clorinare, ca şi reabilitarea şi extinderea reŃelelor de canalizare, inclusiv construcŃia staŃiilor de pompare şi reabilitarea staŃiei de epurare.

În perioada următoare SC APA PROD SA DEVA va accesa Fonduri de Coeziune pentru Proiectul ”Extinderea şi reabilitarea infrastructurii de apă şi apă uzată” pentru aglomerările urbane: Deva, Hunedoara, Brad, Simeria, HaŃeg, Călan, proiectul având


Ca

pit

olu

l 3

. Ap

a

pe langă componenta de extindere a ariilor deservite de serviciile de alimentare cu apă şi canalizare, creşterea calităŃii şi siguranŃei acestor servicii şi o componentă de mediu, pentru colectarea şi tratarea corespunzătoare a apelor uzate în cele şase aglomerări vizate.

În judeŃul Timiş, strategiile şi acŃiunile principalele privind managementul durabil al resurselor de apǎ sunt următoarele:

- utilizarea resurselor creşte cu un ritm mai lent decât producŃia economică. Această decuplare parŃială este încurajatoare, însă Europa încă foloseşte din ce în ce mai multe resurse naturale.

- consumul de apă utilizată pentru populaŃie şi activităŃi economice a scăzut. CerinŃele specifice de gospodărire a apelor în vederea utilizării durabile sunt îndeplinite parŃial.

- calitatea resurselor de apă s-a îmbunătăŃi în ultimii ani. Statele membre ale UE ar trebui să vizeze obŃinerea unei stări mai bune în toate corpurile de apă de suprafaŃă până în anul 2015 şi ape subterane cel târziu până în anul 2027.

Starea de calitate a apelor de suprafaŃă din Bazinul Hidrografic Bega-Timiş s-a menŃinut în parametrii ultimilor ani.

Se constată o capacitate redusă de epurare la staŃiile care deservesc activităŃile din domeniul zootehniei, mineritului, industriei lemnului, etc. Acest lucru conduce la deversarea în emisari a unor cantităŃi sporite de elemente potenŃial poluatoare.

Se impune reevaluarea strategiei privind gospodărirea durabilă a Bazinului Hidrografic Bega-Timiş în contextul noilor dezvoltări economice şi al noilor evoluŃii privind schimbările climatice.

Obiective:

În cursul anului 2011, aşezările urbane din judeŃul Timiş şi-au propus realizarea următoarelor obiective în scopul reducerii şi prevenirii poluării apelor:

- reabilitarea si extinderea sistemelor de alimentare cu apă şi a sistemelor de canalizare din toate zonele urbane;

- reabilitarea canalului Bega din Timişoara – implementarea parteneriatului public-privat pentru elaborarea documentaŃiei tehnice şi obŃinerea fondurilor necesare pentru reabilitarea, ecologizarea şi refacerea navigabilităŃii – proiect aflat în desfăşurare.


Ca

pit

olu

l 4

.uti

liza

rea

te

ren

uri

lor

4.UTILIZAREA TERENURILOR

4.1.SOLUL

Solul este cel mai complex factor de mediu datorită compoziŃiei chimice şi fazice,

reprezentând o resursă importantă în susŃinerea civilizaŃiei umane, contribuind major la creşterea vegetaŃiei, la reglarea curgerii apelor şi reducerea poluării aerului. În acelaşi timp funcŃionează şi ca reciclator al materiei organice moarte şi a unor poluanŃi.

Solul este un strat natural, situat la suprafaŃa scoarŃei terestre, cu proprietăŃi şi funcŃii specifice, produs prin acŃiunea îndelungată şi corelată a factorilor climatici şi biotici asupra rocilor de la suprafaŃă, condiŃionat de relief şi de apă, la care se adugă din ce în ce mai mult acŃiunea antropică.

Cu toată importanŃa vitală pe care o reprezintă în asigurarea de alimente şi materii prime pentru omenire, cu toate că este cunoscut caracterul său de resursă limitată, nerecuperabilă, în condiŃiile actuale de dezvoltare socio-economică accentuată, solul este supus unor solicitări crescânde din partea tuturor categoriilor de activităŃi antropice, cauzând în finaldezafectareaunor suprafeŃe însemnate.

4.1.1.REPARTIłIA PE CLASE DE FOLOSINłĂ

Solurile din România sunt clasificate în 10 clase, 39 de tipuri, 470 de subtipuri, cu

separarea a numeroase categorii detaliate de sol, care se deosebesc prin proprietăŃile lor, capacitatea productivă şi măsurile necesare de menŃinere şi sporire a fertilităŃii.

În România se disting trei ecozone pedoclimatice mari: - ecozona I, 53% din terenurile arabile, cuprinzând câmpiile din sud şi vest,

inclusiv Dobrogea; - ecozona II, 29,5% din terenurile arabile, în care intră podişurile din Oltenia,

Muntenia, centrul Moldovei şi Transilvania; - ecozona III, 17,5% din terenurile arabile, cuprinzând dealurile subcarpatice şi

depresiunile intramontane. Ecozonele prezintă deosebiri însemnate, cu implicaŃii semnificative pentru

structura culturilor, sistemului de lucru şi fertilizarea solului, lucrărilor hidroameliorative şi agropedoameliorative.

RepartiŃia terenurilor agricole pe tipurile de folosinŃă (arabil, păşuni, fâneŃe, pajişti natural, livezi, vii) în Regiunea Vest , la nivelul anului 2011 este prezentată în tabelul 4.1.1.

Tabelul 4.1.1. RepartiŃia terenurilor agricole pe clase de folosinŃă Clase de folosinŃă JudeŃ

Sup

rafa

Ńă ju

deŃ [

ha]

Sup

rafa

Ńă

tere

n ag

ricol

[ha]

Ara

bil [

ha]

Păş

uni [

ha]

Fân

eŃe

şi

pajiş

ti na

tura

le [h

a]

Vii

[ha]

Live

zi [h

a]

Alte

folo

sinŃ

e [h

a]

Arad

775400 452273,7 318349,3 122727,52 0 0

Grădini familiale5765,20

Culturi permanente

5431,22 Caraş-Severin 852000 396928 129646 179358 76393 772 10759 926


Ca

pit

olu

l 4

.uti

liza

rea

te

ren

uri

lor

Hunedoara 706300 280904 79232 118525 82211 0 936 0 Timiş 869700 697049 529240 124461 29535 4755 9058 0 Regiunea Vest 3203400 1827155 1056467 733210,5

5527 20753 20753

SuprafaŃa arabilă însumează 1056467 ha, respectiv 57,82% din suprafaŃa agricolă

a regiunii. Cea mai mare parte a acestor suprafeŃe sunt comasate în judeŃele Timiş şi Arad.

SuprafaŃa de păşuni, pajişti şi fâneŃe naturale ocupă 733210,5 ha şi reprezintă 40,13% din suprafaŃa agricolă. RepartiŃia geografică a păşuni corespunde cu specificul formelor de relief. Cele mai mari suprafeŃe se găsesc în zonele de gol alpin, însă scăderea efectivelor de animale întreŃinute pe păşuni a favorizat dezvoltarea vegetaŃiei ierboase, care nevalorificată prin păşunat este distrusă prin aprinderea acesteia, voită sau accidentală. În ultimii 15 ani se constată scăderea productivităŃii şi calităŃii păşunilor datorită nerespectării tehnologiilor de gestionare a suprafeŃelor ocupate cu păşuni. SuprafeŃe mari de păşuni sunt invadate cu plante ierboase de calitate inferioară, toxice, de arbuşti şi arbori. Lucrările de întreŃinere, fertilizare, etc. sunt pe cale de dispariŃie. Terenurile ocupate cu pajişti şi fâneŃe naturale se găsesc răspândite în zonele cu exces de umiditate freatică şi pluvială, în lunci sau văi de eroziune, dar şi pe versanŃii dealurilor sau a munŃilor mici şi mijlocii. La fel ca în cazul păşunilor datorită scăderii efectivelor de animale, suprafeŃe importante de fâneŃe rămân anual nerecoltate.

SuprafeŃele cu vii ocupă 5527 ha şi reprezintă 0,30% din suprafaŃa agricolă, în scădere faŃă de anul precedent. Aceste suprafeŃe sunt grupate în zonele deluroase, fiind predominante în judeŃele Caraş-Severin şi Timiş.

SuprafeŃele cu livezi ocupă 20753 ha şi reprezintă 1,14% din suprafaŃa agricolă a regiunii, ocupând o suprafaŃă mai mare în judeŃul Caraş-Severin comparativ cu celălalte judeŃe. SuprafeŃe însemnate de vii şi pomi fructiferi sunt amplasate pe terenuri în pantă, iar pentru înfiinŃarea lor s-au făcut lucrări antierozionale foarte costisitoare (terase continue şi terase individuale). O mare parte din aceste suprafeŃe sunt abandonate.

4.1.2.CLASE DE CALITATE ALE SOLURILOR – CALITATEA SOLURILOR

Calitatea solurilor, reprezintă un indicator relevant în operaŃia de apreciere a resurselor. Pentru a evalua potenŃialul natural al terenurilor agricole în vederea folosirii lor raŃionale, solurile au fost împărŃite în clase, tipuri şi subtipuri, în funcŃie de diferite criterii cum sunt: troficitatea, cantitatea de microorganisme, oferta ecologică, capacitatea bioproductivă şi capacitatea de protecŃie, de fertilitate sau productivitate ş.a.

Pentru calitatea terenurilor, este acceptată formularea pentru care aceasta reprezintă totalitatea însuşirilor şi particularităŃilor esenŃiale (definite din punct de vedere: topografic, geologic, geomorfologic, pedologic, agrochimic etc.) prin care o anumită porŃiune de teren de la suprafaŃa Terei, se deosebeşte de celelalte (fiind mai bună sau mai rea).

PotenŃialul de producŃie a terenurilor se clasifică, în funcŃie de: sol, relief, climă, apă freatică, pe baza notelor de bonitare naturală pentru arabil, în 5 clase de calitate. Încadrarea terenurilor într-una din cele cinci clase de pretabilitate se face în funcŃie de potenŃialul productiv al acestora.

Pentru categoria de folosinŃă „arabil”, care potrivit actelor normative în vigoare reprezintă acele suprafeŃe care sunt destinate pentru a produce cereale, plante tehnice, culturi alimentare, culturi furajere, plante medicinale şi aromatice, care se ară în fiecare an când sunt cultivate cu plante anuale sau la mulŃi ani când sunt cultivate cu plante perene, în baza notelor de bonitare calculate ca media aritmetică a 8 culturi cu nota


Ca

pit

olu

l 4

.uti

liza

rea

te

ren

uri

lor

cea mai mare, au fost stabilitate următoarele clase de pretabiliate, precum şi pentru categoria de folosinŃă „păşune”:CLASA I - terenuri foarte pretabile, CLASA II – terenuri pretabile, CLASA III – terenuri cu au o pretabilitate mijlocie, CLASA IV – terenuri puŃin pretabile, CLASA V - terenuri nepretabile.

Încadrarea solurilor pe clase de fertilitate şi tipuri, în judeŃul Arad este redată în tabelul 4.1.2.1., iar pentru judeŃele Caraş-Severin, Hunedoara şi Timiş, este redată în tabelul 4.1.2.2.

Tabelul 4.1.2.1. RepartiŃia terenurilor pe clase de fertilitate în judeŃul Arad

Tabelul 4.1.2.2. RepartiŃia terenurilor pe clase de pretabilitate în judeŃele Caraş-Severin, Hunedoara şi Timiş

4.1.3.PRESIUNI ASUPRA STĂRII DE CALITATE A SOLURILOR DIN ROMÂNIA ÎNGRĂŞĂMINTE

Îngrăşămintele de orice tip, aplicate în mod raŃional constituie premisa menŃinerii şi

sporirii fertilităŃii solurilor, în scopul creşterii producŃiei agricole. Cercetările efectuate au demonstrat că îngrăşămintele pot provoca dereglarea echilibrului ecologic, în cazul în care sunt folosite fără a lua în considerare natura solurilor, condiŃiile meteorologice concrete şi necesităŃile plantelor. Utilizarea neraŃională a îngrăşămintelor determină apariŃia unui exces de azotaŃi şi fosfaŃi care au un efect toxic asupra microflorei din sol şi conduce la acumularea în vegetaŃie a acestor elemente. Limita dintre deficitul şi excesul unui element este greu de sesizat, totul depinzând de natura plantelor şi de condiŃiile de mediu. CantităŃile de îngrăşăminte chimice folosite pentru fertilizare pe parcursul anului 2011 au fost furnizate de către DirecŃiile pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală din cele patru judeŃe componente ale Regiunii Vest, fiind redate în tabelele 4.1.3.1 şi 4.1.3.2.

Clase de fertilitate ale solurilor Total teren [ha]

I [%] II [%] III [%] IV [%] V [%] Total [%]

Agricol 452273,77 20,00 30,80 20,15 20,15 8,9 100 Păşune 122727,52 35,56 23,61 32,58 6,49 1,76 100

Clase de bonitare ale solurilor Nr. crt Specif

I [ha] II [ha] III [ha] IV [ha] V [ha] Total [ha] JUDEłUL CARAŞ-SEVERIN 1. Arabil 1.232 14.081 44.022 41.720 28.591 129.646 2. Pajişti 8.509 32.371 101.807 60.951 52.113 255.751 3. Vii - - 244 326 202 772 4. Livezi - 828 3.457 3.467 3.007 10.759 TOTAL 9.741 47.280 149.530 106.464 83.913 396.928 JUDEłUL HUNEDOARA 1. Arabil - 6271 23934 35543 15476 81224 2. Pajisti - 6270 36524 80254 75717.72 198765.72 3. Vii - - - - - - 4. Livezi - 285 372 157 100,28 914.28 Total - 12826 60830 115954 91294 280904 JUDEłUL TIMIŞ 1. Arabil 61638 152053 179760 104821 30968 529240 2. Păşune 13399 32013 48756 20654 9643 124461 3. FâneŃe 859 5245 9472 9348 4611 29535 4. Vii 353 1039 1942 928 493 4755 5. Livezi 64 1779 2697 3418 1100 9058 Total 76313 192129 242627 139169 46815 697049


Ca

pit

olu

l 4

.uti

liza

rea

te

ren

uri

lor

Tabelul 4.1.3.1. SituaŃia utilizării îngrăşămintelor chimice în anul 2011, în judeŃele Caraş-Severin, Hunedoara şi Timiş

Îngrăşăminte chimice folosite (tone substanŃă activă) N+P2O5+K2O (kg/ha) An

N P2O5 K2O Total

Supraf. (ha)

Arabil Agricol JUDEłUL CARAŞ-SEVERIN 2006 2938 7 - 2945 37412 79 - 2007 1590 53 60 1703 24437 70 - 2008 1325 12 - 1337 18994 70 - 2009 2026 101 76 2203 29816 74 - 2010 2010 100 75 2185 29816 74 - 2011 2642 234 168 3044 43105 78 - JUDEłUL HUNEDOARA 2010 1369 458 133 1960 79347 193,53 193,36 2011 1119 495 189 1803 79347 178.02 177.87 JUDEłUL TIMIŞ 2007 101 732 74 520 37 152 213 404 112 127 2008 8 384 1 839 438 10 661 9 781 880 2009 17 434 8 716 2 906 29 056 27 231 1 825 2010 42 405 21 557 21 556 85 518 1 745 000 83 773 000 2011 30 103 16 357 16 357 62 817 30 103 16 357

PRODUSE PENTRU PROTECłIA PLANTELOR

Grupele şi cantităŃile de pesticide utilizate în cursul anului 2011, utilizate pentru protecŃia fitosanitară şi combaterea buruienilor sunt redate în tabelul 4.1.3.3. şi 4.1.3.4.

SOLURI AFECTATE DE REZIDUURI ZOOTEHNICE

Poluarea solului cu reziduuri zootehnice este datorată modului de gestionare a

dejecŃiilor rezultate din activităŃiile de creşterea a animalelor, atât în ceea ce priveşte colectarea şi depozitarea, cât şi din punctul de vedere al modului şi cantităŃilor utilizate la fertilizarea terenului agricol. În judeŃul Caraş-Severin suprafaŃa poluată cu reziduuri zootehnice este de 93 ha, în timp ce în judeŃul Timiş s-a identificat o suprafaŃă de 282 ha ca fiind afectată de reziduuri zootehnice (dejecŃii animale)

Pentru prevenirea creşterii suprafeŃelor afectate de reziduuri zootehnice se impune respectarea regulilor de bune practici agricole şi a planurilor de fertilizare elaborate de OSPA, în acord cu legislaŃia în vigoare.

SITUAłIA AMENAJĂRILOR DE ÎMBUNĂTĂłIRI FUNCIARE/AGRICOLE

Prin amenajările de îmbunătăŃiri funciare, agricultura luptă împotriva degradării solului în scopul conservării capacităŃii de producŃie a terenurilor permiŃând exploatarea lor durabilă.

Până la că la data 31.12.2011, în judeŃul Caraş-Severin s-au executat lucrări de desecare pe 28.627 ha (831 ha prin drenaj), lucrări pentru combaterea eroziunii solului pe 43.944 ha, iar suprafeŃele apărate prin îndiguire şi desecare sunt de 1.067 ha. Nu s-au făcut irigaŃii. SituaŃia lucrărilor realizate de către AdministraŃia NaŃională de ÎmbunătăŃiri Funciare R.A. este redată în tabelul 4.1.3.5. Tabelul 4.1.3.5. Inventarul suprafeŃelor amenajate cu lucrări de îmbunătăŃiri funciare (pe unităŃi de administrare şi amenajări) la nivelul judeŃului Caraş-Severin


Ca

pit

olu

l 4

.uti

liza

rea

te

ren

uri

lor

Desecare

Cod Unitatea de Adminare în sistem ameliorativ

IrigaŃii ha Total ha

din care drenaj ha

C.E.S ha

SuprafaŃa apărată (indiguită şi desecată) ha

ZONA 1 4062 177 9183 0 1079 Tău-Ezeriş 30 0 400 0 1090 Timşul Superior 177 177 939 0 461 Bistra-OŃelu Roşu 2885 0 950 0 462 Bistra- Poiana Mărului 0 0 860 0 720 DalboşeŃ -PrilipeŃ 970 0 6000 0 1377 CES Sadova Veche 0 0 34 0 ZONA 2 8642 552 14075 1067 444 Bârzava Mijlocie-Doclin 251 0 3071 0 467 Bocşa-Biniş-Doclin 1657 0 2500 0 468 Bocşa-Şoşdea 4400 0 1100 1067 495 Cadar-Remetea 1782 0 5000 0 862 ISCIP Berzovia 552 562 552 0 1149 Vermeş 0 0 826 0 899 MoraviŃa Superioară 0 0 1578 0 ZONA 3 8568 102 12979 0 123 Vrani-Mercina 5102 102 1200 0 1146 Văradia-Secăşeni 2100 0 5755 0 1185 CiornovăŃ 1085 0 3923 0 808 Forotic-Surduc 281 0 2101 0 ZONA 4 7355 0 7707 0 1150 Vicinic 0 0 3200 0 829 Greoni-Ticvani 3234 0 500 0 852 Iam-Ciortea 2304 0 0 0 853 Iam-Rusova 1817 0 0 0 868 Moldova-Belobreşca 0 0 4007 0 Total Filiala de ÎmbunătăŃiri Funciare Caraş-Severin 28.627 831 43.944 1067

Din analiza inventarului fizic al principalelor lucrări de îmbunătăŃiri funciare

realizate de A.N.I.F. rezultă că, până la sfârşitul anului 2011, în judeŃul Caraş-Severin s-au amenajat: 1218,177 km de canale, 1.116 podeŃe, 6 stăvilare, 889 căderi, 111,774 km drenuri, 42 praguri, 30 vaduri, 110,9 km văi, 4,1 km diguri, 37 baraje din piatră, 8 baraje din pământ, 453,787 km drumuri exploatare, 4 clădiri (exploatare) , 40 metri liniari de cleionaje, 500 metri liniari de gărduleŃe de coastă. De asemenea s-au făcut plantări silvice pe 4 ha şi 2 captări de izvoare.

În anul 2011, la nivelul judeŃului Hunedoara, nu s-au efectuat lucrări de îmbunătăŃiri funciare.

Pentru judeŃele Arad şi Timiş nu s-au furnizat date. ReacŃia solului se corectează cu ajutorul amendamentelor respectiv prin

amendare cu calciu pentru solurile acide şi prin gipsare pentru solurile alcaline. Este important să se menŃină procentul de humus dintr-un sol prin încorporare de materie organică deoarece humusul are şi o mare importanŃă ecologică, prin diminuarea poluării mediului înconjurător cu substanŃe xenobiotice.

Din complexul de măsuri antierozionale care trebuie aplicate pentru solurile supuse acestui proces, enumerăm: organizarea teritoriului, regularizări ale cursurilor de apă, amenajarea versanŃilor, structura culturilor, asolamentele, aplicarea îngrăşămintelor, lucrările solului, sisteme de cultură antierozionale (înierbări, sistemul de cultură în fâşii), împăduriri.

Ameliorarea solurilor cu exces de umiditate cuprinde un ansamblu de metode hidro-ameliorative ( desecare, drenaj, îndiguire ) şi agro- pedo- ameliorative ( afânare adâncă, nivelare, modelare, drenaj ).


Ca

pit

olu

l 4

.uti

liza

rea

te

ren

uri

lor

Poluarea solurilor în urma activităŃii din sectorul industrial (energetic, minier, siderurgic, etc)

Poluarea produsă de diferite activităŃi industriale afectează în diferite grade calitatea solurilor. În general prin poluare, în domeniul protecŃiei solului, se înteŃelege orice dereglare care afectează calitatea solurilor din punct de vedere calitativ şi/sau cantitativ. Tipurile de poluare a solurilor sunt cele prevăzute în Metodologia elaborării studiilor pedologice vol. III -1987 şi în Sistemul Român de taxonomie a solurilor -2003 (tipuri de poluare-indicatorul 28 anexa 5.2).

Analizând pe tipuri de poluare a solului, pe raza judeŃului Arad, situaŃia se prezintă astfel:

- Cod. 01. Poluarea (degradarea) solurilor prin exploatări miniere la zi, balastiere, cariere - există un număr de 91 perimetre de exploatare agregate minerale din care: 84 perimetre de exploatare nisip şi pietriş, 23 perimetre de exploatare piatră ornamentală şi de construcŃii, 43 perimetre de exploatare nisip şi pietriş din albia minoră a răului Mureş, 5 perimetre de exploatare nisip şi pietriş din albia minoră a râului Crişul Alb.

- Cod 02. Poluarea cu deponii, halde, iazuri de decantare, depozite de steril de la flotare, depozite de gunoaie etc - în ceea ce priveşte extracŃia minereurilor neferoase -uraniu, minereu complex polimetalic, activitatea de extracŃie este sistată, iar actualele halde de steril reflectă exploatările anterioare, lucrările specifice de închidere fiind începute. În judeŃul Arad, există Iazul decantare Luncşoara, care a deservit activitatea minei Brusturi şi a Uzinei de preparare Luncşoara – cu o suprafaŃă de 5,2 ha, actualmente activitatea de extracŃie fiind sistată, şi emis Avizului de Mediu pentru încetarea activităŃii nr. 2 din 29.08.2005.

- Cod 04 Poluarea cu substanŃe purtate de aer (hidrocarburi, etilenă, amoniac, dioxid de sulf, cloruri, fluoruri, oxizi de azot, compuşi cu plumb etc.) - în judeŃul Arad a funcŃionat din 1977 până în anul 1990 Combinatul Chimic de la Vladimirescu, care producea îngrăşăminte complexe, amplasat pe aproape 100 de hectare.

- Cod 05 Poluarea cu materii radioactive - halde de steril rămase în urma explorărilor de uraniu (Bârzava, Odvoş, Milova, Rănuşa).

- Cod 20 Poluarea cu petrol de la extracŃie, transport şi prelucrare -în judeŃul Arad se exploatează ŃiŃei în mai multe structuri: Bodrog, Peregu, Pecica, Sântoma, Socodor, Turnu, Sânpetru German. În anul 2011, nu au fost comunicate la APM Arad prejudicii asupra mediului produse de către operatorii economici.

În judeŃul Caraş-Severin, suprafaŃa ocupată cu deşeuri industriale şi menajere inventariată până în prezent este de 459,32 ha, din care:

- 5,15 ha acoperite cu cenuşă provenită de la CTE Crivina Anina; - 29,25 ha acoperite cu deşeuri menajere, în mediul urban din care (cele din

mediul rural au fost închise la 16 iulie 2009, reabilitate şi redate în circuitul natural); - 245,01 ha ocupate cu steril provenit din industria extractivă; - 60,51 ha acoperite cu zgură rezultată din procesele de prelucrare din industria

metalurgica feroasă. În judeŃul Hunedoara, suprafaŃa totală afectată de activităŃile din sectorul industrial,

este de peste 10.000 ha . Aceste ramuri generează deşeuri care necesită depozitare definitivă. De asemenea, depozitarea deşeurilor municipale se realizează în continuare pe amplasamente care nu îndeplinesc condiŃiile de protecŃie a factorilor de mediu. Terenurile de sub depozite sunt degradate, dar există riscul contaminării solului şi în exteriorul depozitelor.

Terenurile aferente depozitelor de deşeuri industriale şi zonelor din vecinătatea acestora sunt degradate (prezintă fenomene de ravenare, şiroire), infertile şi, unele


Ca

pit

olu

l 4

.uti

liza

rea

te

ren

uri

lor

dintre ele, prezintă o contaminare destul de pronunŃată cu metale grele (Cu, Zn, Pb, Mn, Cd), mai ales solul din apropierea exploatărilor şi uzinelor de preparare.

Tabelul nr. 4.1.3.6 SuprafaŃa afectată de poluarea din sectorul industrial în judeŃul Hunedoara

Tipul de poluare

Tot

al s

upra

f. af

ecta

tă

Exc

avăr

i de

la

carie

re s

i bal

astie

re

Ste

ril d

e m

ină

Ste

ril d

e pr

eluc

rare

Cen

uşă

term

ocen

tral

e

Zgu

ră d

e fu

rnal

deşe

uri m

enaj

ere

Iazu

ri de

dec

anta

re

Deş

euri

anor

gani

ce

Rum

eguş

Pol

uare

dej

ecŃii

pă

sări

Spa

Ńii p

t. ep

urar

ea

apel

or r

ezid

uale

Pol

uare

a cu

sub

st.

purt

ate

de a

er

ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha

10860 425 112 5 225 55 59 273 3 10 6 37 9650

În judeŃul Timiş solurile sunt afectate de diferite activităŃi industriale şi agricole pe

o suprafaŃă de 3764 ha, după cum urmează: - Cod. 01. Poluarea (degradarea) solurilor prin exploatări miniere la zi,

balastiere, cariere - suprafeŃele afectate puternic şi excesiv de balastiere şi cariere, 3350 ha, adâncesc albiile apelor producând scăderea nivelului apei freatice şi ca urmare, reducerea rezervelor de apă din zonele învecinate, dar şi deranjarea solului prin depunerile de materiale extrase.

- Cod 02. Poluarea cu deponii, halde, iazuri de decantare, depozite de steril de la flotare, depozite de gunoaie etc.- din datele inventarierii preliminare rezultă că acest tip de poluare afectează 85 ha puternic şi excesiv.

- Cod 06. Poluarea cu deşeuri şi reziduuri organice de la industria alimentară şi uşoară - se apreciază că acest tip de poluare afectează solul puternic şi excesiv pe o suprafaŃă de 12 ha, mult mai mică decât cea determinată de alte activităŃi industriale.

- Cod 07. Poluarea cu deşeuri şi reziduuri vegetale agricole şi forestiere - din datele statistice rezultă că acest tip de poluare afectează solul puternic şi excesiv pe o suprafaŃă de 15 ha.

- Cod 08. Poluarea cu dejecŃii animale -acest tip de poluare afectează solul puternic şi excesiv pe o suprafaŃă de 282 ha.

- Cod 20 Poluarea cu petrol de la extracŃie, transport şi prelucrare - sunt afectate de acest tip de poluare suprafeŃe mici de sol, în special solul din parcurile de tiŃei ale SC Petrom SA.

POLUAREA SOLURILOR CU EMISII DE LA TERMOCENTRALE PE

CĂRBUNE

În judeŃul Arad sectorul energetic este reprezentat de o centrală termică ce funcŃionează cu lignit şi o centrală ce funcŃionează pe gaz metan şi păcură. Impactul major asupra mediului al funcŃionării centralei pe lignit îl constituie emisiile de pulberi, SO2 şi NOx . Pulberile emise de Centrala Termică pe lignit provin de la arderea combustibilului, de la staŃia de concasare şi măcinare a cărbunelui şi de la depozitul de zgură şi cenuşă. SuprafaŃa afectată este de aproximativ 800 ha prin depunerea pe sol a pulberilor aeropurtate de la halda de steril a SC CET Arad SA pe lignit, afectând comuna Livada, sat Sânleani


Ca

pit

olu

l 4

.uti

liza

rea

te

ren

uri

lor

În judeŃul Hunedoara există şi termocentrale pe cărbune: SC Electrocentrale SA Mintia şi SC Termoelectrica SA - SE Paroşeni. Acestea sunt incluse instalaŃiilor mari de ardere (instalaŃii a căror putere termică nominală este egală sau mai mare decât 50 MW indiferent de tipul de combustibil utilizat). FuncŃionarea acestor instalaŃii a fost reglementată prin HG 541/2003 privind stabilirea unor măsuri pentru limitarea emisiilor în aer ale unor poluanŃi proveniŃi din instalaŃii mari de ardere.

La SC Termoelectrica SA-SE Paroşeni există două iazuri de decantare: unul numit Căprişoara cu suprafaŃă de 46 ha, iar al doilea este un iaz nou (pentru situaŃii de avarie) cu suprafaŃă de 10 ha. La SC Electrocentrale SA Mintia există două iazuri de decantare: un iaz la Bejan cu o suprafaŃă de 137 ha, iar al doilea pe malul drept al Mureşului (pentru situaŃii de avarie) cu o suprafaŃă de 50 ha. La nivelul judeŃului Timiş există centrala termică SC COLTERM S.A. Timişoara Sud cu un depozit de zgură şi cenuşă la Utvin, care ocupă o suprafaŃă de 50 ha. Depozitul se încadrează în clasa b – depozit de deşeuri nepericuloase, conform clasificării din HG nr. 349 / 2005 cu modificările şi completările ulterioare. În depozitul de zgură şi cenusă se poate depozita prin tehnologia şlamului dens autoîntăritor o cantitate ce corespunde unei perioade de funcŃionare a centralei termice estimată la 80-90 ani. Extinderea acestei tehnologii s-a realizat la sfârşitul anului 2007 şi astfel depozitul Utvin devine un depozit de deşeuri solide. Prin monitorizarea calităŃii solului se urmăreşte:

- depunerea controlată a deşeului de zgură şi cenusă; - colectarea şi evacuarea controlată a apelor tehnologice din depozit; - efectuarea anuală a unui set de analize; - monitorizarea stării de poluare a solurilor şi vegetaŃiei din zonele afectate; - retehnologizarea unităŃilor respective prin înlocuirea filtrelor uzate,

desulfurarea cărbunilor, mai ales în cazul utilizării celor bogaŃi în sulf, recultivarea haldelor

4.1.4.ZONE CRITICE SUB ASPECTUL DETERIORĂRII SOLURILOR

La baza investigării şi evaluării diferitelor procese de degradare stau studiile

pedologice. Studiile pedologice şi agrochimice fac obiectul Sistemului naŃional şi judeŃean de monitorizare sol-teren pentru agricultură şi fac parte din domeniul de activitate a M.A.D.R.

Rezultatele studiilor pedologice constau în stabilirea claselor de calitate a solurilor în funcŃie de indicatorii climatici, fizici şi chimici ai solurilor, de factorii restrictivi ai capacităŃii productive şi cuprind măsurile de ameliorare propuse pentru fiecare teritoriu analizat.

Dintre indicatorii specifici protecŃiei mediului menŃionăm: procesele de degradare a solurilor, procesele de poluare (contaminare), iar pentru reconstrucŃia ecologică a solului interesează caracteristicile terenului (pantă, expoziŃie, altitudine etc.), precum şi caracteristicile fizice şi chimice (conform indicatorilor specifici din “Metodologia elaborării studiilor pedologice“-MESP, 1987).

În judeŃul Arad din materialul furnizat de OJSPA, în urma Studiilor Pedologice s-a realizat clasificarea terenurilor agricole în funcŃie de grupele de pantă după cum urmează: din totalul de 122916 ha terenuri agricole cu diferita grade de pantă avem:

- 26454 ha terenuri agricole foarte slab înclinate, - 27639 ha terenuri agricole slab înclinate, - 59063 ha terenuri agricole moderat înclinate, - 9760 ha terenuri agricole puternic înclnate.

În judeŃul Caraş-Severin cea mai gravă formă de poluare a solului este cea generată de exploatarea minieră de suprafaŃă, suprafaŃa afectată fiind de circa 780 ha.


Ca

pit

olu

l 4

.uti

liza

rea

te

ren

uri

lor

Calitatea terenurilor afectate de acest tip de poluare a scăzut cu 1-3 clase, astfel că unele din aceste suprafeŃe au devenit practic neproductive. SuprafeŃe importante sunt afectate de balastiere care adâncesc albiile apelor, producând scăderea nivelului apei freatice şi, ca urmare, reducerea rezervelor de apă din zonele învecinate, dar şi deranjarea solului prin depunerile de materiale extrase. Iazurile de decantare în funcŃiune pot afecta terenurile înconjurătoare în cazul ruperii digurilor de retenŃie, prin contaminarea cu metale grele, cu cianuri de la flotaŃie, cu alte elemente în exces. Acelaşi efect îl au iazurile de decantare aflate în conservare unde se păşunează, în condiŃii de poluare a solurilor cu metale grele.

Acoperirea solului cu deşeuri şi reziduuri solide a determinat scoaterea din circuitul agricol a 334,77 ha de terenuri agricole. Creşterea volumului deşeurilor industriale şi menajere ridică probleme deosebite: ocuparea unor suprafeŃe de teren importante, cât şi afectarea stări de sănătate a oamenilor şi animalelor.

Filiala de ÎmbunătăŃiri Funciare Caraş - Severin a identificat 8,5 ha zone cu eroziune de suprafaŃă, de adâncime şi alunecări în zona localităŃilor Ciuchici, Macovişte, Petrilova şi 32 ha în zona localităŃilor Răcăşdia şi VrăniuŃ.

Conform datelor furnizate de Oficiul de Studii Pedologice şi Agrochimice Hunedoara - Deva, în tabelele următoare este prezentată suprafaŃa terenurilor afectată de diferite procese. Tabelul 4.1.4.1. SituaŃia suprafeŃelor afectate (ha) Alunecări de teren InundaŃii Stagno -

gleizare Gleizare Eroziunea de suprafaŃă

Eroziunea de adâncime Aciditate Tasarea

solului ha ha ha ha ha ha ha ha 8358 14112 75207 31810 77549 8315 84529 6320 Tabelul. 4.1.4.2. Inventarul alunecărilor de teren

SuprafaŃa totală cu alunecări de teren În brazde În valuri În trepte Prăbuşiri

ha ha ha ha ha 8358 5773 2499 10.8 75,20 Tabelul. 4.1.4.3. Inventarul terenurilor afectate de eroziune de suprafaŃă, colmatate şi decopertat Eroziunea de suprafaŃă

Moderată Puternică Foarte puternică

Excesivă Terenuri colmatate

Terenuri decopertate

Terenuri deranjate antropic

ha ha ha ha ha ha ha 52771 22420 287 2071 611 3,3 47 Tabelul 4.1.4.3. Inventarul terenurilor afectate de eroziunea de adâncime

Din care: SuprafaŃa totală afectată de eroziunea de adâncime

Şiroiri rigole Ogaşe TorenŃi şi ravene

ha ha ha ha 8315 1584 3108 3623 Tabelul 4.1.4.4. Inventarul terenurilor afectate de inundaŃii

Din care: SuprafaŃa totală afectată de inundaŃii

Inundabil mai rar decât o dată la 5 ani

Inundabil la 2-5 ani

Inundabil o dată pe an şi mai des


Ca

pit

olu

l 4

.uti

liza

rea

te

ren

uri

lor

ha ha ha ha 14112 12921 105 1086 Tabelul 4.1.4.5. Inventarul terenurilor afectate de excesul de umiditate din precipitaŃii şi scurgeri laterale (stagnogleizare)

Din care cu intensitate de manifestare Foarte slabă Slabă Moderată Puternică Foarte puternică Excesivă

Total suprafaŃă afectată

ha ha ha ha ha ha 75207 24916 26871 12806 6404 4022 188

Tabelul 4.1.4.6. Inventarul terenurilor afectate de excesul de umiditate din pânza freatică şi din izvoare de coastă (gleizare)

Din care cu intensitate de manifestare Total suprafaŃă afectată Foarte

slabă Slabă Moderată Puternică

Foarte puternică Excesivă Mlaştini şi

bălŃi

ha ha ha ha ha ha ha ha 31810 5672 8427 5743 6008 3199 2225 536


Ca

pit

olu

l 4

.uti

liza

rea

te

ren

uri

lor

Tabelul 4.1.3.2. Utilizarea îngrăşămintelor chimice în agricultură în judeŃul Arad, în anul 2011

Tabelul 4.1.3.3. SituaŃia consumului produselor de protecŃie a plantelor în judeŃul Arad, în anul 2011 SECTOR PRIVAT SECTOR STAT

Total agricultură TOTAL PRIVAT d. c.: ExploataŃii

individuale TOTAL STAT d. c.: UnităŃi de cercetare dezvoltare

SuprafaŃa Cantitate SuprafaŃa Cantitate SuprafaŃa Cantitate SuprafaŃa Cantitate SuprafaŃa Cantitate

Denumire culturi

-ha- tone s.a. -ha- tone s.a. -ha- tone s.a -ha- tone s.a. -ha- tone s.a. Insecticide 44150 2,812 43900 2,512 43900 2,512 250 0,30 250 0,30 Fungicide 50705 36,332 50455 36,132 50455 36,132 250 0,20 250 0,20 Erbicide 224145 173,966 223445 173,426 223445 173,426 700 0,54 700 0,54

SECTOR PRIVAT SECTOR STAT

Total agricultură TOTAL PRIVAT d. c.: ExploataŃii

individuale TOTAL STAT d. c.: UnităŃi de cercetare dezvoltare

SuprafaŃa Cantitate SuprafaŃa Cantitate SuprafaŃa Cantitate SuprafaŃa Cantitate SuprafaŃa Cantitate

Denumire culturi

-ha- tone s.a. -ha- tone s.a. -ha- tone s.a. -ha- tone s.a. -ha- tone s.a. Îngrăşăminte chimice 273070 14190 271170 14060 156470 7073 1900 130 1900 130

- azotoase 200790 11440 199260 11328 127290 5843 1530 112 1530 112 - fosfatice 72280 2750 71910 2732 29180 1230 370 18 370 18 - potasice 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0


Ca

pit

olu

l 4

.uti

liza

rea

te

ren

uri

lor

Tabelul 4.1.3.4.SituaŃia utilizării produselor fitosanitare în perioada 2007-2011, în judeŃele Caraş-Severin, Hunedoara, Timiş

Sup

rafa

Ńa

(ha)

Can

titat

ea

(kg/

an)

Sup

rafa

Ńa

(ha)

Can

titat

ea

(kg/

an)

Sup

rafa

Ńa

(ha)

Can

titat

ea

(kg/

an)

Sup

rafa

Ńa

(ha)

Can

titat

ea

(kg/

an)

Sup

rafa

Ńa

(ha)

Can

titat

ea

(kg/

an) Tip produs

2007 2008 2009 2010 2011 JUDEłUL CARAŞ-SEVERIN

Erbicide 23641 30164 23950 28648 26721 23783 26824 22940 39473 51677

Fungicide 6226 13997 6915 17251 7500 11250 7600 10820 5370 7483

Insecticide 8583 3890 7673 526 7500 1200 7600 785 7986 1749

TOTAL 38450 48051 38538 46425 41721 36233 42024 34545 52829 60909

JUDEłUL HUNEDOARA

Insecticide 9824 8200 9753 7900 10234 478 4508 1450 4508 1476

Fungicide 13064 15320 12984 14820 11778 13874 12948 8502 12948 8358

Erbicide total 24259 15950 24538 16010 24439 13870 17017 28460 17017 38395

-grâu 8479 3750 7321 3690 6577 3220 6022 6329 6022 8075

-porumb 7720 7180 9235 4870 9420 5963 9206 20322 9206 30320

TOTAL 63346 50400 63831 47290 62448 37405 49701 65063 49701 86624

JUDEłUL TIMIŞ

Ierbicide 244307 387910 280953 312268 271800 141357 371653 242384 307269 434 903

Fungicide 99690 82905 114644 47671 87215 40990 166460 82311 65 000 52 000

Insecticide şi acaricide 90508 50482 104084 11611 47280 16548 168975 6165 93 490 74 792

TOTAL 434505 521297 499681 371550 406295 198895 707088 330860 307269 561695


Ca

pit

olu

l 4

.uti

liza

rea

te

ren

uri

lor

În judeŃul Timiş există 92 de localităŃi vulnerabile la poluarea cu nitraŃi. În termen de 4 ani de la intrarea în vigoare a prezentului ordin, dar nu mai târziu de 31 decembrie 2012, Institutul NaŃional de Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie şi ProtecŃia Mediului -ICPA Bucureşti, împreună cu AdministraŃia NaŃională "Apele Române", va revizui zonele vulnerabile la poluarea cu nitraŃi din surse agricole, la nivel de cadastru agricol şi va întocmi hărŃile cu aceste zone.

Conform datelor transmise de O.S.P.A. Timişoara, până la data de 18.06.2012 în baza sumelor alocate au fost finalizate şi centralizate în baza de date a I.C.P.A. Bucureşti în judeŃul Timiş, studii pedologice şi agrochimice pentru un număr de 13 unităŃi administrativ teritoriale: Remetea Mare 2006, Foeni 2007, Giulvăz 2008, Giarmata 2009, Săcălaz 2009, Sacoşu Turcesc 2009, Şag 2010, Uivar 2010, Peciu Nou 2011, Pişchia 2011, Maşloc 2011, Jebel 2011 şi Secaş 2012.

De asemenea solurile afectate de eroziune de suprafaŃă, de adâncime şi alunecări, sunt în suprafaŃă de 96820 ha, din care foarte puternic şi excesiv 26470 ha, compactare primară şi secundară, inclusiv formarea de crustă , afectând o suprafaŃă de 657231 ha, dar nu foarte puternic şi excesiv.

4.1.5.POLUĂRI ACCIDENTALE. ACCIDENTE MAJORE DE MEDIU

Poluarea reprezintă introducerea directă sau indirectă în aer, apă sau sol, a unor

substanŃe sau a căldurii, care pot dăuna sănătăŃii umane sau calităŃii ecosistemelor acvatice sau celor terestre, care pot conduce la pagube materiale ale proprietăŃii sau care pot dăuna sau obstrucŃiona serviciile sau alte folosinŃe legale ale mediului.Măsuri

propuse: - Ameliorarea terenurilor degradate; - Ameliorarea solului în zonele miniere; - Asigurarea protecŃiei terenurilor de orice fel prin lucrări hidrotehnice complexe

şi agropedoameliorative; - Reducerea aportului de poluanŃi proveniŃi din surse agricole şi de

management a reziduurilor organice provenite din zootehnie; - Respectarea prevederilor Directivei 91/676/CEE privind protecŃia apelor (de

suprafaŃă şi subterane) împotriva poluării cu nitraŃi din surse agricole – HG 964/2000; - Protejarea solurilor forestiere; - Ameliorarea calităŃii solurilor agricole; - Gestionarea durabilă a pajiştilor naturale.

În cursul anului 2011, pe teritoriul Regiunii Vest nu s-au înregistrat poluări accidentale ale solului şi nu au fost accidente majore de mediu.

4.2.STAREA PĂDURILOR

4.2.1.FONDUL FORESTIER NAłIONAL

Fondul forestier naŃional cuprinde: pădurile, terenurile în curs de regenerare şi plantaŃiile înfiinŃate în scopuri forestiere, terenurile destinate împăduririi ( terenuri degradate şi terenuri neîmpădurite, stabilite în condiŃiile legii a fi împădurite), terenurile care servesc nevoilor de cultură (pepiniere, solarii, plantaje şi culturi de plante-mamă), terenurile care servesc nevoilor de producŃie silvică (culturile de răchită, pomi de Crăciun, arbori şi arbuşti ornamentali şi fructiferi), terenurile care servesc nevoilor de administraŃie silvică (terenuri destinate asigurării hranei vânatului şi producerii de furaje, terenuri date în folosinŃă temporară personalului silvic), precum şi terenurile ocupate de construcŃii şi curŃile aferente acestora (sedii administrative, cabane, fazanerii, păstrăvării, crescătorii de animale de interes vânătoresc, drumuri şi căi forestiere de transport, spaŃii industriale,


Ca

pit

olu

l 4

.uti

liza

rea

te

ren

uri

lor

alte dotări tehnice specifice sectorului forestier), iazurile, albiile pâraielor, precum şi terenurile neproductive incluse în amenajamentele silvice, perdelele forestiere de protecŃie, jnepenişurile, păşunile împădurite cu consistenŃa mai mare sau egală cu 0,4, calculată numai pentru suprafaŃa ocupată efectiv de vegetaŃia forestieră, incluse în amenajamentele silvice la data de 1 ianuarie 1990 sau incluse în acestea ulterior, indiferent de natura dreptului de proprietate.

MenŃionăm că nu toate ocoalele silvice private au dat curs solicitărilor agenŃiilor de mediu în vederea furnizării informaŃiilor necesare completării acestui subcapitol, fapt ce împiedică prezentarea unei situaŃii foarte exacte la nivel de regiune.

În Tabelul 4.2.1 este prezentată situaŃia fondului forestier la nivelul Regiunii Vest, defalcată pe cele 4 judeŃe componente ale regiunii. Tabelul 4.2.1.1. SuprafaŃă fond forestier în Regiunea Vest

Nr. crt.

SuprafaŃă totală fond forestier/ judeŃ [ha]

DirecŃie Silvică sau Ocol Silvic privat

Tipul de proprietate SuprafaŃă [ha]

JUDEłUL ARAD Fond forestier proprietate publică a Statului (Ad. 1) 102.750

1.

DirecŃia Silvică Arad

Fond forestier proprietate a altor deŃinători (Ad. 2) 25.275

2. Ocolul Silvic Dumbrava* 11361 3. Ocolul Silvic Regal Săvârşin 7154

Fond forestier proprietate publică a unităŃilor administrativ teritoriale 7578

Fond forestier proprietate privată a unităŃilor administrativ teritoriale 323 4.

Ocolul Silvic Zărandul

Fond forestier proprietate privată a persoanelor fizice şi juridice 4767

5.

159528 ha

Ocolul Silvic Privat Stejarul R.A.

320

JUDEłUL CARAŞ-SEVERIN

1. DirecŃia Silvică ReşiŃa

proprietate publică a statului administrată de R. N. P. 324164

2. Ocolul Silvic Experimental Caransebeş

19084

3. Ocolul Silvic BăuŃar 14977 4. Ocolul Silvic Bănia 13195 5.

408939 ha

AlŃi deŃinători 37519 JUDEłUL HUNEDOARA

proprietate publică a statului 150720 proprietate publică a unităŃilor administrativ teritoriale 13176

proprietate privată a persoanelor juridice 36445

1. DirecŃia Silvică Hunedoara

proprietate privată a persoanelor fizice 6389

proprietate publică a unităŃilor administrativ teritoriale 1571

proprietate privată a persoanelor juridice 912 2. Ocolul Silvic Abrud R.A.


3. Ocolul Silvic Brâncuşi proprietate privată a persoanelor juridice 2884

4. Ocolul Silvic BăuŃari proprietate privată a persoanelor juridice 271

5.

313465 ha

Ocolul Silvic Carpatina proprietate publică a unităŃilor 1160


Ca

pit

olu

l 4

.uti

liza

rea

te

ren

uri

lor

Nr. crt.

SuprafaŃă totală fond forestier/ judeŃ [ha]

DirecŃie Silvică sau Ocol Silvic privat

Tipul de proprietate SuprafaŃă [ha]

administrativ teritoriale proprietate privată a persoanelor juridice 12101

6. Ocolul Silvic Codrii Iancului proprietate privată a persoanelor juridice 2171


7. Ocolul Silvic Retezatul, Clopotiva, Râu de Mori proprietate privată a persoanelor

juridice 12702

8. Ocolul Silvic łinutul Pădurenilor



proprietate privată a persoanelor juridice 1809 9. Ocolul Silvic Valea HaŃegului



10. Ocolul Silvic Valea Orăştiei proprietate privată a persoanelor juridice 2550

11. Ocolul Silvic Săvârşin proprietate privată a persoanelor fizice 167

12 Ocolul Silvic V. Pianului RA proprietate publică a unităŃilor administrativ teritoriale 233

13. Neadministrat proprietate privată a persoanelor fizice 37235

proprietate publică a statului 150720 proprietate publică a unităŃilor administrativ teritoriale 44378

proprietate privată a persoanelor juridice 74019

Total judeŃul Hunedoara


JUDEłUL TIMIŞ proprietate publică a statului 77946 proprietate publică a unităŃilor administrativ teritoriale 2932 1. DirecŃia Silvică Timiş

proprietate privată 2810 proprietate publică a unităŃilor administrative teritoriale

7931,54

2.

92493,70 ha

Ocolul Silvic Privat Stejarul R.A.

proprietate privată 874,16 *MenŃionăm că Ocolul Silvic Dumbrava administrează pe teritoriul judeŃelor Arad şi Bihor. În cele ce urmează ne vom referi

doar la pădurile de pe teritoriul judeŃului Arad

4.2.2.FUNCłIA ECONOMICĂ A PĂDURILOR

FuncŃia economică a pădurii constă în capacitatea pădurii de a asigura resursa principală de masă lemnoasă din diferite specii forestiere şi resursele secundare ale mediului forestier – vânat, fructe, flori, plante medicinale, iarbă, frunze, ciuperci, coajă, răşină, răchită etc., care servesc la dezvoltarea economiei şi asigurarea necesităŃilor de consum ale populaŃiei.

În Tabelul 4.2.2. este redată situaŃia produselor valorificate economic în cursul anului 2011 defalcată pe judeŃele componente ale Regiunii Vest.


Ca

pit

olu

l 4

.uti

liza

rea

te

ren

uri

lor

Tabelul 4.2.2. Produse valorificate economic în cursul anului 2011

Produse valorificate Nr. crt.

Directie silvică/ Ocol silvic

Masă lemnoasă [m3]

PuieŃi [nr.]

SeminŃe forestiere [to]

Plante medicinale, ciuperci, fructe de pădure [to]

Pomi de iarna [nr.]

Alte produse

JudeŃul Arad 1. D.S. Arad 278200 3000 2,0 40,3 500 718420 lei 2. O.S. Regal

Săvârşin 22308 - - - - -

3. O.S. Dumbrava*

26784 49000 - - - -

4. O.S. Privat Zărand

56600 - - - - -

JudeŃul Caraş-Severin 1. D.S. ReşiŃa 667400 160000 - 43,7 1902 93450 lei

Produse cinegetice – 1789190 lei

2. O.S. BăuŃar 21300 - - 4,7 - - 3. O.S. Bănia 11900 - - - - - 4. O.S.

Experimental Caransebeş

44900 - - - - Produse cinegetice – 700

lei 5. AlŃi deŃinători - - - - - - JudeŃul Hunedoara JudeŃul Timiş D.S. Timiş 232900 - 21 Fructe de

pădure – 40 Ciuperci –

10 Plante

medicinale -20

Masa vegetală -

2220

carne de vânat 16,8 t

O.S. Stejarul 20400 - - - - -

4.2.3.MASA LEMNOASĂ PUSĂ ÎN CIRCUITUL ECONOMIC În Tabel 4.2.3.1. este redată volumul de masă lemnoasă pusă în circuitul

economic centralizat pe judeŃe. Tabelul 4.2.3.1. Volumul de masă lemnoasă pusă în circuitul economic JudeŃ DirecŃie silvică/ocol silvic/alŃi

deŃinători Masă lemnoasă pusă în circuitul economic [ m3 ]

0 1 2 DirecŃia Silvică Arad 363300 Ocolul Silvic Privat Zarand 56600

Arad

Ocolul Silvic Dumbrava 26784 0 1 2

DirecŃia Silvică ReşiŃa 667400 Caraş-Severin Ocolul Silvic BăuŃar 31300


Ca

pit

olu

l 4

.uti

liza

rea

te

ren

uri

lor

Ocolul Silvic Experimental Caransebeş 44900 Ocolul Silvic Bănia 11900 DirecŃia Silvică Hunedoara 327200 Hunedoara AlŃi proprietari decât statul român 271600 DirecŃia Silvică Timiş 232.9 Timiş R.P.L. R.A. Ocolul Silvic Stejaru 20400

4.2.4.DISTRIBUłIA PĂDURILOR DUPĂ PRINCIPALELE FORME DE RELIEF

Datorită distribuŃiei formelor de relief la nivelul Regiunii Vest cea mai mare

suprafaŃă de pădure este poziŃionată în zona de deal, urmată de zona montană şi cea de câmpie. În judeŃele Caraş-Severin şi Hunedoara predomină pădurea specifică zonei muntoase, în timp ce în judeŃele Arad şi Timiş predomină pădurea specifică zonei de câmpie (Tabel 4.2.4 şi Figura 4.2.4). Tabelul 4.2.4 DistribuŃia pădurilor după principalele forme de relief la nivelul Regiunii Vest JudeŃ DirecŃie silvică/ocol

silvic/alŃi deŃinători Zona de câmpie [ha]

Zona de deal [ha]

Zona de munte [ha]

DirecŃia Silvică Arad 79915 45269 2841 Ocolul Silvic Privat Zarand 973 11695 - Ocolul Silvic Dumbrava 636,6 10724,4 -

Arad

Ocolul silvic Regal Săvârşin - 7154 - Caraş - Severin

La nivel de judeŃ 57634,8 184328,3 82200,9

Ocoale silvice private 3254 13925 26802 Hunedoara DirecŃia Silvică Hunedoara 24807,6 88893,9 93028,5

Timiş La nivel de judeŃ 50626,6 30570,1 5555 Regiunea Vest 167753,6 392559,7 210427,4

Figura.nr.4.2.4. DistribuŃia fondului forestier pe principalele trepte de relief

4.2.5.STAREA DE SĂNĂTATE A PĂDURILOR

Starea de sănătate a pădurilor este evaluată prin sistemul de monitoring forestier. Principalii parametrii evaluaŃi pentru supravegherea stării de sănătate a pădurilor sunt:

- defolierea; - decolorarea frunzişului coroanelor arborilor; - vătămările fizice, datorate acŃiunii diferiŃilor factori biotici şi abiotici asupra

arborilor. Pentru judeŃul Arad situaŃia privind starea de sănătate a pădurilor este redată în

Tabelul 4.2.5. Tabelul 4.2.5.1. Starea de sănătate a pădurilor în judeŃul Arad

0

100000

200000

300000

400000

Regiunea Vest

deal

câmpie

munte


Ca

pit

olu

l 4

.uti

liza

rea

te

ren

uri

lor

Nr. crt. DirecŃie silvică/ ocol silvic

SuprafeŃe de păduri afectate de uscare [ ha ]

SuprafeŃe de păduri afectate datorită factorilor abiotici [ ha ]

SuprafeŃe de păduri afectate datorită factorilor biotici [ ha ]

1 DirecŃia Silvică Arad 2.376 0 2.376 2 Ocolul Silvic Privat Zarand Nu s-au semnalat atacuri de dăunători 3 Ocolul Silvic Dumbrava 11,5 0 0 4 Ocolul silvic Regal Săvârşin Nu s-au semnalat atacuri de dăunători

În pădurile judeŃului Caraş-Severin în anul 2011 nu s-a întocmit statistica bolilor şi

dăunătorilor şi prognoza vătămărilor probabile care s-au produs. Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice Bucureşti nu mai dispune de informaŃii statistice la nivel regional şi naŃional, cu privire la starea de sănătate a pădurilor, întrucât activitatea de evaluare a pădurilor în reŃeaua naŃională de sondaje permanente (4x4 km) a fost suspendată.

Arboretele din judeŃul Hunedoara sunt în majoritate păduri de amestec şi prezintă o rezistenŃă crescută la acŃiunea factorilor vătămători naturali biotici şi abiotici. Starea de sănătate a arboretelor este în general bună. Ca urmare a lucrărilor de depistare şi prognoză efectuate în anul 2011, în arboretele gestionate de DirecŃia Silvică din judeŃul Hunedoara nu au fost observate suprafeŃe de pădure afectate de factorii abiotici. În ceea ce priveşte suprafeŃele de pădure afectate de uscăciune se constată o creştere a suprafeŃelor afectate de factori biotici, în special în arboretele de molid, în acest caz factorul destabilizator fiind reprezentat de atacul de ipide (Ips typographus). Măsurile de combatere derulate de către D.S. Hunedoara sunt îngreunate de localizarea arboretelor afectate în arii naturale protejate cu diferite restricŃii.

Starea de sănătatea a pădurilor în judeŃul Timiş este redată în tabelul următor: Tabelul 4.2.5.2. EvoluŃia stării de sănătate a pădurilor la nivelul judeŃului Timiş

SuprafeŃe de pădure afectate de uscare (ha)

SuprafeŃe de pădure afectate datorită factorilor abiotici (ha)

SuprafeŃe de pădure afectate datorită factorilor biotici (ha)

Nr. crt.

Administrator

2010 2011 2010 2011 2010 2011 doborâturi şi rupturi de vânt

3063 3063 în pepiniere şi solarii

11.71 17.9

în plantaŃii, regenerări naturale şi arborete

6 792 9 436

1

Dire

cŃia

Silv

ică

Tim

iş

- -

incendii

-

1.5

acŃiuni de combatere a factorilor biotici

218 190.9

doborâturi şi rupturi de vânt

3 40 în pepiniere şi solarii

- -

în plantaŃii, regenerări naturale şi arborete

- -

2

R.P

.L.

R.A

. O

colu

l S

ilvic

S

teja

rul

- -

incendii

-

-

acŃiuni de combatere a factorilor biotici

- -

4.2.6.SUPRAFEłE DIN FONDUL FORESTIER NAłIONAL, PARCURSE CU TĂIERI


Ca

pit

olu

l 4

.uti

liza

rea

te

ren

uri

lor

Principalele tipuri de lucrări de tăiere a arborilor, efectuate în anul 2011 au fost:

- Tăieri de regenerare în codru şi crâng, tăieri de conservare şi tăieri de substituire – refacere a arboretelor slab productive şi degradate. Tăierile de regenerare în codru şi crâng s-au aplicat în arborete exploatabile prin aplicarea de tratamente intensive care au asigurat concomitent cu recoltarea lemnului şi regenerarea naturală cu specii valoroase ecologic şi economic.

- Tăieri de produse accidentale pentru punerea în circuitul economic al lemnului rezultat din calamităŃi naturale (doborâturi de vânt şi de zăpadă, uscarea în masă a bradului, alunecări de teren, etc.)

- OperaŃiuni de igienă şi din acŃiunea de curăŃire a pădurilor s-au realizat. Prin aceste acŃiuni s-au recoltat şi pus în circuitul economic importante cantităŃi de lemn din arbori uscaŃi în mod natural, rupŃi, dezrădăcinaŃi , etc.

- Tăieri de îngrijire în păduri tinere (degajări, curăŃiri, rărituri) prin care s-a realizat promovarea şi menŃinerea în arborete a speciilor valoroase, selecŃia artificială a arborilor, stimularea creşterii şi dezvoltării arboretelor, precum şi obŃinerea unor cantităŃi de lemn de mici dimensiuni pentru construcŃiile rurale, PAL, PFL, lemn de celuloză şi lemn de foc.

Cu privire la tratamentele aplicate în cadrul regimului de codru şi crâng facem următoarele precizări:

- Tratamentele aplicate în cadrul regimului codru regulat şi codru grădinărit sunt: tratamentul tăierilor progresive şi al tăierilor succesive care s-au aplicat în cadrul codrului regulat şi tăieri de transformare de la codru regulat la codru grădinărit şi tăieri grădinărite în cadrul codrului neregulat.

- Tăierile de substituire - refacere s-au aplicat prin tăieri unice, în arboretele slab productive, brăcuite şi degradate antropic, sau situate în condiŃii staŃionare necorespunzătoare.

- Lucrări speciale de conservare s-au aplicat în arboretele de vârste înaintate situate în condiŃii grele de vegetaŃie în scopul îmbunătăŃirii sau menŃinerii stării fitosanitare asigurarea permanenŃei pădurii, precum şi pentru îmbunătăŃirea funcŃiilor de protecŃie atribuite acestora. Aceste lucrări au urmărit:

- creşterea capacităŃii de protecŃie a factorilor de mediu, precum şi a producŃiei de masă lemnoasă;

- păstrarea şi ameliorarea stării de sănătate a arboretelor; - conservarea şi ameliorarea biodiversităŃii;

O centralizare la nivel regional a suprafeŃelor de fond forestier parcurse de tăieri este redată în tabelul 4.2.6 . Tabelul 4.2.6. EvidenŃa suprafeŃelor de fond forestier parcurse de tăieri., a zonelor cu deficit de vegetaŃie forestieră şi a suprafeŃelor de teren scoase din fond forestier

JudeŃ

DirecŃie silvică/ ocol silvic

SuprafeŃe din fondul forestier parcurse cu tăieri [ ha ]

Zone cu deficit de vegetaŃie forestieră şi disponibilităŃi de împădurire [ha]

SuprafeŃe de teren scoase din fondul forestier pentru alte utilizări (ha)

DirecŃia Silvică Arad 29.748 1 9 Ocolul Silvic Privat Zarand 4.354 - - Ocolul Silvic Dumbrava 1.727 - -

Arad

Ocolul silvic Regal Săvârşin 1.127,2 18,8 - DirecŃia Silvică ReşiŃa 38.390 - - Ocolul Silvic BăuŃar 188 - -

Caraş-Severin

Ocolul Silvic Bănia 261 - -


Ca

pit

olu

l 4

.uti

liza

rea

te

ren

uri

lor

Ocolul Silvic Experimental Caransebeş

71

- -

AlŃi deŃinători 97 - - OS Carpatina 770 - - OS Retezatul Clopotiva Râul de Mori 91 - -

OS łinutul Pădurenilor 393 - 3,7 OS Valea HaŃegului 108 - - OS Valea Orăştiei 392 10 - OS Obârşia Lotrului - - - OS Brâncuşi - - - OS Abrud - - -

Hunedoara

DS Hunedoara 12005 - - Timiş La nivel de judeŃ 20.827 vezi partea scrisă -

4.2.7.Zone cu DEFICIT DE VEGETAłIE FORESTIERĂ ŞI DISPONIBILITĂłI DE ÎMPĂDURIRE

VegetaŃia forestieră constituie mijlocul cel mai eficient pentru atenuarea

schimbărilor climatice. Printre speciile forestiere de bază, salcâmul are potenŃialul cel mai mare de menŃinere şi dezvoltare datorită calităŃilor sale probate deja: cultură uşoară, creştere rapidă în primii ani, bun ameliorator al terenurilor degradate, fiind acreditat de specialişti ca una dintre cele mai rezistente specii la poluarea cu dioxid de sulf şi cu metale grele. În plus, salcâmul reprezintă una din puŃinele specii care reuşesc să se regenereze, la vârste mici, în urma incendiilor de litieră. În majoritatea cazurilor această specie a fost însoŃită de specii de arbori de amestec, cum ar fi: sălcioara, cenuşerul, mălinul american, mojdreanul, iar dintre arbuşti - amorfa şi păducelul.

În cazul alegerii unor aliniamente sau perimetre, soluŃiile tehnice (alegerea speciilor, modul de pregătire al solului, administrarea de amendamente şi de îngrăşăminte etc.) trebuie să se sprijine totdeauna pe o cartare riguroasă a terenurilor de împădurit care să cuprindă şi o analiză a solului.

La nivel regional, din datele furnizate de administratorii de fond forestier se remarcă suprafaŃa mică de zone cu deficit de vegetaŃie forestieră şi disponibilităŃi de împădurire, situaŃie reflectată în tabelul 4.2.6. Dacă însă analizăm la nivel de judeŃ se constată o discrepanŃă între cele patru judeŃe componente ale regiunii.

Astfel, în judeŃul Caraş-Severin suprafaŃa medie a pădurilor pe cap de locuitor este de 1,18 ha, ceea ce situează judeŃul Caraş-Severin cu mult peste media pe Ńară, care este de numai 0,27 ha, totuşi se impun măsuri de refacere a perdelelor de protecŃie ale localităŃilor, redarea în circuitul silvic a terenurilor neproductive datorită degradării solurilor prin eroziuni de suprafaŃă în faze înaintate, eroziuni în adâncime, alunecări, precum şi a suprafeŃelor de teren ocupate cu halde de steril rezultate în urma activităŃilor de exploatare minieră de suprafaŃă şi subterane.

În judeŃul Timiş zonele cu deficit de vegetaŃie forestieră se regăsesc pe teritoriul comunelor: Beba Veche, Dudeştii Vechi, Cenad, Sânnicolaul Mare, Teremia Mare, Comloşu Mare, Jimbolia, Sâmpetru Mare, Periam, Variaş, Cărpiniş, Cenei, Giulvăz, OrŃişoara, MoraviŃa.

4.2.8.SUPRAFEłE DE PĂDURI REGENERATE ÎN ANUL 2011

Regenerarea pădurilor se realizează natural sau prin împăduriri, în funcŃie de

scopul urmărit de gestionarul/proprietarul fondului forestier, de regimul parcelelor vizate. Analizând tabelul 4.2.8 se constată o creştere a suprafeŃelor de păduri regenerate

în 2011 comparativ cu anul 2010, cu observaŃia că s-a exceptat de la calcul judeŃul Arad, pentru care nu s-au furnizat date pentru anul 2010.


Ca

pit

olu

l 4

.uti

liza

rea

te

ren

uri

lor

Tabelul 4.2.8 SuprafeŃe de păduri regenerate

SuprafeŃe de păduri regenerate[ ha ] JudeŃ DirecŃie silvică/ ocol silvic

2010 2011 DirecŃia Silvică Arad - 332 Ocolul Silvic Privat Zarand - 112 Ocolul Silvic Dumbrava - 47

Arad

Ocolul silvic Regal Săvârşin - 42,8 DirecŃia Silvică ReşiŃa 730 737 Ocolul Silvic BăuŃar 39 36 Ocolul Silvic Bănia 10 13 Ocolul Silvic Experimental Caransebeş 98 54

Caraş-Severin

AlŃi deŃinători 0 49 OS Carpatina 11 50 OS łinutul Pădurenilor 38 31 OS Valea HaŃegului 36 36 OS Valea Orăştiei 18 34 OS Obârşia Lotrului 3 1 OS Brâncuşi 52 21 OS Retezat, Clopotiva, Râu de Mori 0 2

DirecŃia Silvică Hunedoara 83 215

Hunedoara

OS Carpatina 11 50 DirecŃia Silvică Timiş 250 241

Timiş R.P.L. R.A. Ocolul Silvic Stejarul 45 31

4.2.9.PRESIUNI ANTROPICE EXERCITATE ASUPRA PĂDURILOR, SENSIBILIZAREA PUBLICULUI

Prin activitatea sa, omul poate crea pădurea, o poate conduce cât mai bine spre

Ńelul pentru care a creat-o, însă totodată o poate şi distruge. De-a lungul timpului, omul a influenŃat permanent starea pădurii, modificându-i compoziŃia, consistenŃa, structura, întinderea etc. Pierderi importante de păduri au fost produse prin incendii, păşunat, defrişări, exploatări neraŃionale , tăieri ilegale, cu consecinŃe nedorite asupra mediului înconjurător şi a naturii.

La nivelul judeŃului Arad nu s-a înregistrat o creştere a acŃiunilor ilegale asupra fondului forestier, acestea rămânând aceleaşi ca si în anii precedent, respectiv tăieri ilegale, braconaj, păşunat illegal. Concretizarea acŃiunilor întreprinse de administratorii de fond forestier împreună cu colaboratorii pe această linie respectiv I.P.J. Arad şi I.J.J. Arad sunt sintetizate în tabelul 4.2.9.

Tabelul 4.2.9. Cuantificarea acŃiunilor ilegale la nivelul judeŃului Arad

Tăieri ilegale Braconaj Păşunat ilegal Volum tăiat illegal [m3]

Administrator fond forestier

Total d.c. nejustificat

Număr Contra- venŃii

Număr Infrac- Ńiuni





DirecŃia Silvică Arad 1.334 683 32 21 - - 3 - Ocolul Silvic Privat Zărand

procese verbale de infracŃiune - 5, procese verbale de contravenŃie - 101, volumul de material lemnos confiscat în urma acestor acŃiuni - 504 m3

Ocolul Silvic Dumbrava

168 - - - - - - -

Ocolul silvic Regal Nu s-au înregistrat acŃiuni ilegale


Ca

pit

olu

l 4

.uti

liza

rea

te

ren

uri

lor

Săvârşin

În judeŃul Caraş-Severin presiunile antropice asupra vegetaŃiei forestiere au constat în tăieri ilegale, păşunatul abuziv practicat fără nici un discernământ, incendii, depozitare necontrolată a deşeurilor, turism necontrolat.

Astfel, prin fapte săvârşite fără drept, de persoane, s-au tăiat arbori din fondul forestier domeniu public al statului în volum de 6469 mc din care prin fapte ce constituie infracŃiuni de 1821 mc, contravenŃii 321 mc, iar din tăieri ilegale de arbori pe care personalul silvic de pază al pădurilor nu i-a putut justifica la controalele efectuate 4259 mc şi s-a acordat ca risc în serviciu 0 mc, material abandonat 58 mc. Valoarea pagubelor rezultate din tăierea ilegală de arbori în volum 6469 mc a fost de 1211176 lei, cele mai mari pagube s-au înregistrat la ocoalele silvice: Văliug, Berzasca, Bocşa Montană, Mehadia. Prin păşunat ilegal, nu s-au distrus puieŃi forestieri care să aducă prejudiciu.

În pădurile proprietate privată a persoanelor juridice şi fizice care au contracte de pază cu DirecŃia Silvică Caraş Severin s-au tăiat arbori forestieri fără drept în volum de 173,0 mc cu o valoare a pagubelor de 19311,0 lei.

Prejudicii importante au fost constatate în anul 2011 în urma controalelor efectuate de organele silvice la agenŃii economici care desfăşoară activităŃi de exploatare a lemnului, precum şi la reprimirea parchetelor de exploatare.

Prejudiciile constatate la controale şi reprimiri de parchete au constat în arbori tăiaŃi ilegal, seminŃiş natural din specii forestiere distrus, vătămări produse arborilor prin zdrelirea scoarŃei şi ruperea coroanelor la arborii nemarcaŃi, destinaŃi a rămâne pe picior, eroziuni de sol şi altele. Astfel au fost tăiaŃi ilegal arbori în volum de 1582 mc, seminŃiş 1,23 ha natural distrus şi s-au produs pagube prin vătămarea arborilor nemarcaŃi. Valoarea totală a pagubelor din nerespectarea regulilor silvice de exploatare a pădurilor s-au ridicat la 130428,74 lei.

Presiuni majore se aduc fondului forestier prin desfăşurarea turismului necontrolat, cu deosebire din zonele staŃiunii balneo–climaterice Băile Herculane, ca şi din staŃiunile climaterice Secu, Crivaia, Muntele Semenic, Poiana Mărului şi Muntele Mic.

În judeŃul Hunedoara nu s-au constatat aspecte negative majore în modul de gospodărire al pădurilor, lucrările executate în pădure au satisfăcut în cea mai mare măsură necesităŃile materiale ale oamenilor şi au îndeplinit în aceeaşi măsură rolul lor de protecŃie. Cu toate acestea, potrivit aprecierilor ISV Deva, presiunea antropică asupra pădurii la nivel judeŃean, are un nivel mediu. Braconajul este un aspect cunoscut în fondurile cinegetice. În cursul anului 2011 au fost înregistrate 4 cazuri de braconaj (numărul lor scăzând faŃă de deceniul anterior : 9 cazuri - în 2007 şi de 11 cazuri - în anul 2006). Trebuie specificat că aceste fapte au fost sancŃionate, potrivit legii, de către InspecŃia Silvică şi de Vânătoare Deva.

În ceea ce priveşte activitatea de recoltare a ciupercilor şi fructelor de pădure, aceasta este bine reglementată şi monitorizată de către AgenŃia pentru ProtecŃia Mediului Hunedoara. Pentru o cât mai bună protecŃie a acestei bogăŃii care este pădurea, s-au organizat acŃiuni de conştientizare a publicului, fiecare eveniment din calendarul ecologic fiind un bun prilej pentru evidenŃierea importanŃei pădurii în viaŃa noastră.

Presiunile antropice exercitate asupra fondului forestier la nivelul judeŃului Timiş sunt reprezentate în principal de sustragerile ilegale de arbori, păşunatul abuziv, propagarea în pădure a incendiilor de păşune, depozitarea necontrolată de deşeuri, braconajul.

Pentru a conştientiza populaŃia de pericolul ecologic pe care îl reprezintă presiunea antropică asupra pădurii sunt amplasate panouri de propaganda silvică, bariere pe traseele cele mai frecventate şi sunt amenajate locuri pentru odihnă şi fumat.


Ca

pit

olu

l 4

.uti

liza

rea

te

ren

uri

lor

În vederea reducerii impactului asupra pădurii au fost întreprinse la nivel regional, în anul 2010 un număr însemnat de acŃiuni în scopul mediatizării importanŃei protejării, protecŃiei, conservării şi dezvoltării durabile a pădurilor în consens cu strategia naŃională a statului privind asigurarea integrităŃii şi conservării fondului forestier naŃional. Conştientizarea şi educarea populaŃiei, pe grupe de vârsta şi grupuri Ńintǎ s-a realizat cu ocazia diferitelor evenimente ecologice în scopul:

- cunoaşterii şi protejǎrii pǎdurii, a florei şi faunei sǎlbatice; - cunoaşterii ariilor naturale protejate din judeŃ, care, în cea mai mare parte se

regăsesc, nu întâmplator în fond forestier; - implicării în măsură mai mare a administraŃiei locale în conservarea şi

promovarea ariilor naturale protejate; - practicării unui turism ecologic.

4.2.10.IMPACTUL SILVICULTURII ASUPRA NATURII ŞI MEDIULUI

Pădurile, pe lângă unica sursă de masă lemnoasă, reprezintă şi mijlocul biologic, durabil şi inegalabil de protecŃie şi conservare a mediului. Pădurea contribuie la conservarea formelor de relief şi a mediului ambiant. Pădurea îndeplineşte în principal funcŃia de protecŃie şi multiple funcŃii economice.

În raport cu funcŃiile prioritare, potrivit prevederilor Codului Silvic, pădurile se împart în două grupe:

A. Grupa I –a păduri cu funcŃii speciale de protecŃie; B. Grupa II-a păduri cu funcŃii de producŃie şi protecŃie.

A. FUNCłIA DE PROTECłIE - Pădurea participă la procesul de formare, de evoluŃie şi conservare a solului,

prin concentrarea în fitomasa arborilor a atomilor veniŃi din atmosferă, din apă, din roca dezagregată şi alterată. Din această fitomasă, ulterior s-a format solul. Astfel, cu excepŃia zonei de stepă, solul s-a format sub pădure.

- Pădurea favorizează înmagazinarea apei, prevenind formării scurgerilor de suprafaŃă şi a viiturilor de apă în urma ploilor torenŃiale şi a topirii zăpezilor, împiedicând producerea inundaŃiilor. În zonele cu relief accidentat contribuie la reglarea debitului izvoarelor şi la ameliorarea calităŃii apei, influenŃând în mare măsură potenŃialul hidroenergetic.

- Pădurea favorizează infiltrarea apei în sol şi menŃinerea unui regim hidric favorabil solurile forestiere, împiedică sau reduce intensitatea fenomenelor torenŃiale şi a avalanşelor, cu toate urmările lor păgubitoare asupra mediului şi economiei în asamblu.

- Apără solul împotriva eroziunii, contribuind la evitarea colmatării lacurilor şi a terenurilor din lunci.

- Este un generator de gaze şi regulator al compoziŃiei aerului atmosferic. Sub acest aspect, pădurea prin procesul de fotosinteză are o contribuŃie deosebit de importantă în reglarea rezervei de oxigen la nivel local şi global, eliberând oxigen şi consumând bioxid de carbon, iar printr-o serie de substanŃe pe care le degajă (fitoncid) distruge microorganismele, împiedicând întinderea unor boli infecŃioase.

- Ansamblul condiŃiilor favorabile vieŃii create în pădure determină ca frecvenŃa pulsului să se reducă cu 4-8 pulsaŃii/minut, să se tindă spre optimizarea tensiunii arteriale şi să favorizeze starea de bună dispoziŃie. Pentru bolnavii cu unele afecŃiuni respiratorii, pădurile de răşinoase sau amestec de răşinoase şi fag din zonele montane sunt benefice.

- Arborii şi arbuştii din pădure contribuie, de asemenea, la atenuarea zgomotului de intensităŃi diferite, au o influenŃă pozitivă pe care o exercită asupra regimului eolian,


Ca

pit

olu

l 4

.uti

liza

rea

te

ren

uri

lor

a umidităŃii şi temperaturii aerului, precum şi a vibraŃiilor aerului. În acest sens, în literatura de specialitate se menŃionează că perdelele forestiere au capacitatea de a reduce zgomotul până la 10 decibeli.

- Referitor la fenomenul de poluare chimică şi rolul depoluant al pădurii, în literatura de specialitate se menŃionează că un curent de aer poluat cu bioxid de sulf în concentraŃie de 0,1 mg/m3 poate fi complet depoluat prin traversarea sa lentă peste un hectar de pădure. Pădurea realizează şi o epurare microbiană, remarcată mai cu seamă la cea de conifere.

- Remarcabil şi inegalabil este, de asemenea, rolul igienic, estetic recreativ, turistic şi social-politic exercitat de pădure.

- Pădurea creează condiŃii excelente pentru destindere şi recrearea capacităŃii fizice, psihice şi intelectuale. Ea îndeplineşte astfel o importantă funcŃie urbanistică, antipoluantă, sanitară şi peisagistică. FuncŃia de protecŃie devine prioritară când echilibrul ecologic al unei zone este periclitat. B. FUNCłIA DE PRODUCłIE Pădurile produc bunuri materiale deosebit de utile cum ar fi:

- lemn pentru construcŃii, industrie şi combustibil (lemn de foc); - fauna pădurii contribuie la păstrarea echilibrelor biocenotice, iar unele specii au

şi o valoare economică, fiind valorificate pentru blană şi carne; - fructele de pădure şi ciupercile sunt apreciate pentru valoarea lor nutritivă şi

unele principii active; - plante medicinale cu rol deosebit în prepararea unor ceaiuri, tincturi sau la

sinteza unor medicamente. FuncŃia de producŃie şi protecŃie se realizează simultan în zonele în care nu apar

pericole evidente de rupere a echilibrului ecologic. Pădurea a exercitat din totdeauna ambele funcŃii, în prezent acestea sunt puse în

operă prin amenajamente silvice care stabilesc funcŃia pe care trebuie să o îndeplinească pădurea şi măsurile de gestionare durabilă astfel că funcŃia stabilită să se realizeze la un nivel optim.

Privite în ansamblu, importanŃa pădurii în menŃinerea echilibrului ecologic şi acŃiunile distructive la care aceasta este supusă, se poate uşor desprinde necesitatea colaborării pe diverse planuri a tuturor specialiştilor care activează în diferite sectoare productive şi de cercetare ale agriculturii şi silviculturii, în scopul prevenirii, refacerii şi menŃinerii echilibrelor ecologice, atât de importante vieŃii de pe Terra.

4.3.TENDINłE

Practica gospodăririi pădurilor, pe lângă avantajele economice şi ecologice, mai are şi un aspect nefavorabil asupra naturii prin faptul că trebuie eliminate din compoziŃia arboretelor speciile mai puŃin valoroase din punct de vedere economic (plopul, mesteacănul, salcia etc.) în favoarea dezvoltării speciilor cu valoare economică mai mare (molid, larice, fag), ceea ce ar duce la diminuarea numărului speciilor. Astfel, este necesar găsirea unui echilibru stabil între aspectele economice şi ecologice în silvicultură, la care se adaugă o atenŃie deosebită asupra managementului corespunzător al ariilor naturale protejate din fond forestier.

SuprafaŃa fondului forestier din judeŃul Caraş - Severin este în uşoară creştere în anul 2011 comparativ cu anul 2010. Acest fapt se datorează tendinŃei de păstrare a suprafeŃelor de fond forestier, chiar extinderea acestora, prin evitarea defrişărilor ilegale şi realizarea planului de împăduriri, atât în proprietăŃile de stat cât şi private.


Ca

pit

olu

l 4

.uti

liza

rea

te

ren

uri

lor

Un aspect negativ este generat de retrocedările efectuate, fondul forestier proprietate privată sau a statului dobândind astfel aspectul unui mare mozaic, în care proprietarul de pădure are pădurea administrată de mai multe ocoale silvice. Această retrocedare treptată a condus la fărâmiŃarea fondului forestier, îngreunând atât administrarea fondului forestier cât şi activităŃile de proiectare necesare desfăşurării activităŃilor silviculturale.

Un alt aspect negativ este generat de tendinŃa de abandonare a terenurilor agricole ca urmare a îmbătrânirii populaŃiei din mediul rural, favorizând apariŃia speciilor invazive cu ameninŃări pentru biodiversitate (floră, faună).

În ceea ce priveşte judeŃul Hunedoara, prin analiza a 3 elemente: suprafaŃa de teren acoperit cu păduri, suprafeŃele reîmpădurite şi suprafeŃele regenerate natural se înregistrează un aspect ascendent al împăduririlor în ultimii 12 ani. În anul 2011 se constată o creştere a suprafeŃei de pădure, datorată în primul rând acŃiunilor de împădurire desfăşurate de DirecŃia Silvică Hunedoara şi ocoalele silvice private Valea Orăştiei şi Carpatina.

La nivelul judeŃului Timiş evoluŃia suprafeŃelor de păduri regenerate din regenerări naturale se menŃine aproape constant faŃă de anul anterior, iar suprafeŃele parcurse cu împăduriri s-au dublat faŃă de anul anterior.

SuprafeŃele de pădure afectate de factori abiotici sunt reprezentate de doborâturi de vânt, zăpadă şi de incendii. SuprafeŃele de pădure afectate de factori biotici sunt caracterizate: infestare foarte slabă cu paraziŃi vegetali în peniere şi solarii; infestare foarte slabă, slabă şi mijlocie cu insecte defoliatoare la foioase; infestare foarte slabă, slabă şi mijlocie cu ipidae la răşinoase.

Măsurile ce trebuie inteprinse în domeniul fondului forestier trebuie să vizeze: conservarea biodiversităŃii ecosistemelor forestiere prin măsuri de gestionare durabilă, prin aplicarea de tratamente intensive, care promovează regenerarea naturală a speciilor din tipul natural fundamental de padure, prin conservarea padurilor virgine şi cvasivirgine, mărirea suprafeŃei fondului forestier prin împădurirea de terenuri din afara acestuia şi includerea în fond forestier a suprafeŃelor împădurite, reanalizarea tratamentelor silvice având în vedere impactul schimbărilor climatice, asigurarea fondurilor pentru plata compensaŃiilor reprezentând contravaloarea produselor pe care proprietarii nu le recoltează datorită funcŃiilor de protecŃie stabilite prin amenajamente silvice.


Ca

pit

olu

l 5

.PR

OT

EC

ŢIA

NA

TU

RII

ŞI

BIO

DIV

ER

SIT

AT

EA

5.PROTECŢŢŢŢ IA NATURII ŞŞŞŞ I BIODIVERSITATEA

5.1 BIODIVERSITATEA REGIUNII VEST

Biodiversitatea înseamnă diversitatea formelor de viaŃă sub toate aspectele - diversitatea speciilor, varietatea genetică în cadrul aceleiaşi specii şi a ecosistemelor. Pierderea continuă a biodiversităŃii a fost unanim recunoscută ca fiind cea mai urgentă

problemă de mediu cu care societatea de azi se confruntă.

BogăŃia fondului natural şi a habitatelor reprezintă un element de mare valoare pentru calitatea vieŃii noastre. Aceste zone joacă un rol critic în reglarea sistemelor naturale (circuitul apei, clima) şi unele resurse naturale de care societatea noastră depinde. Valoarea economică a acestor „servicii de ecosistem” este mai mare, comparativ cu costul necesar, protejării şi conservării lor.

Ariile protejate din cadrul Regiunii Vest cuprind zone naturale delimitate geografic şi topografic, destinate realizării unor obiective specifice privind conservarea diversităŃii biologice, a elementelor şi fenomenelor peisagistice, geologice, paleontologice, speologice sau de altă natură prin instituirea unui regim special de ocrotire, conservare si utilizare durabilă.

Pe teritoriul Regiunii Vest exista 5 Parcuri NaŃionale si 4 Parcuri Naturale,

declarate prin Legea nr. 5/2000 si prin H.G. 2151/2005.

Pentru a putea realiza o conservare adecvată a biodiversităŃii, beneficiază în prezent de statut legal de protecŃie la nivel regional un numar de 138 de RezervaŃii Naturale, Ştiintifice şi Monumente ale Naturii.

ReŃeaua Natura 2000 a fost înfiinŃată în 1992 prin adoptarea Directivei Habitate (92/43EEC). Împreuna cu Directiva Păsări (2009/147/CE), Directiva Habitate asigura un cadru comun pentru conservarea naturii şi a habitatelor în cadrul Uniunii Europene şi constituie cea mai importantă initiaŃivă europeană pentru menŃinerea biodiversităŃii în Statele Membre. Natura 2000 este o reŃea de arii de conservare la nivel european în scopul menŃinerii şi refacerii habitatelor şi speciilor de interes comunitar.

Astfel pe baza informaŃiilor ştiintifice cu privire la speciile de floră, faună şi habitate naturale, în Regiunea Vest au fost validate un numar de 90 situri Natura 2000 dintre care:

• 25 SCI (Arii de Conservare Speciala); • 15 SPA (Arii de Protectie Speciala Avifaunistica).


Ca

pit

olu

l 5

.PR

OT

EC

ŢIA

NA

TU

RII

ŞI

BIO

DIV

ER

SIT

AT

EA

5.1.1. STARE

JudeŃul Arad VegetaŃia se caracterizează prin predominarea formaŃiunilor zonale de silvostepă

(asociate, pe suprafeŃe mici, chiar de stepă şi forestiere), a celor azonale de luncă şi prin vegetaŃia antropică; 44% din teritoriul judeŃului este ocupat de o vegetaŃie naturală propriu-zisă, sau foarte puŃin transformată (aici se include fondul forestier, păşunile şi fâneŃele), restul 56% fiind înlocuită cu vegetaŃie de cultură.

VegetaŃia forestieră, (26% din suprafaŃă judeŃului) ocupă suprafeŃe mari în zona montană şi în dealurile piemontane. Se recunosc următoarele grupe de formaŃiuni: cărpineto-făgete, goruneto-cărpinete (care împreună ocupă cele mai mari suprafeŃe forestiere), gorunete cu horşti, goruneto-cerete, gârniŃeto-cerete, goruneto-făgete, precum şi asociaŃii de pajişti secundare care vegetează pe locul fostelor păduri defrişate.

VegetaŃia de silvostepă, din extremitatea vestică a Câmpiei Aradului se caracterizează prin predominarea formaŃiunilor ierboase, întâlnindu-se rar pâlcuri de vegetaŃie lemnoasă. Pajiştile stepice ruderalizate, xerofile, mezofile de sărături şi cele stepizate s-au restrâns în urma extinderii suprafeŃelor arabile.

VegetaŃia azonală de luncă, cu caracter hidrofil şi mezofil este alcătuită dintr-o serie de specii ierboase şi lemnoase caracteristice (sălcii, plop, anin). Pe unele suprafeŃe lacustre cresc nufărul alb şi galben.

Fauna, se încadrează în subregiunea euro-siberiană, subprovincia carpatică, întâlnindu-se grupări faunistice specifice stepei şi silvostepei, pădurilor sub xerofile de cer şi gârniŃă, pădurilor mezofile în care predomină gorunul, a celor de fag, precum şi zonelor acvatice. Astfel, fauna judeŃului aparŃine unor asociaŃii specifice marilor trepte ale reliefului care se repartizează geografic stabilind o legătură directă cu principalele etaje de vegetaŃie.

În zona de stepă şi de silvostepă, se remarcă prezenŃa rozătoarelor, dintre păsări dropia şi prepeliŃa, în pădurile sub xerofile chiŃcanul de câmp, fazanul, şopârla cenuşie, în cele mezofile lupul, vulpea, mistreŃul, pisica sălbatică, sturzul, iar în pădurile de fag, stejar se întâlnesc ursul, cerbul, jderul de pădure, veveriŃa, ierunca, sitarul, broasca brună etc.

Ihtiofauna, din zona sectoarelor de câmpie specifică râurilor mari, cuprinde zonele mrenei şi ale crapului, iar în cazul râurilor mici este caracterizată prin zona cleanului şi a bibanului.

În urma procesului de eutrofizare, au fost afectate o serie de specii de pe teritoriul judeŃului după cum urmează: Crinul de baltă - Butonus umbellatus, MlaştiniŃa - Epipactus palustris, Laptele câinelui -Euphorbia cyparissias, Rachitan - Lytbnum salicarnia, Nufărul alb - Nymphaea alba, Nufărul galben - Nuphar luteum, StupiniŃa - Platanthera bifolia, BroscăriŃa - Potamogeton natans, Săgeata apei - Sagitaria sagitifolies, Peştişoara - Salnivia natans, Jales de mlaştină - Stachys palustris, OtrăŃelul de baltă - Utriculia natans, Stârcul roşu - Ardea purpurea, Cârsteiul de camp - Carex carex, Şoimul de seară - Falco vespertinus, Linul - Tinca tinca.

Factor perturbator, în cadrul ecosistemelor este seceta prelungită din ultimii ani, care favorizează secarea bălŃilor, a râurilor cu cursuri temporare, dar şi uscarea vegetaŃiei în special a coniferelor care au o rezistenŃă mai scăzută la secetă.


Ca

pit

olu

l 5

.PR

OT

EC

ŢIA

NA

TU

RII

ŞI

BIO

DIV

ER

SIT

AT

EA

Un alt factor, cu rol destabilizator îl au zăpezile abundente, care duc la degradarea unor specii arbustive (laurul) aşa cum s-a întâmplat în cazul RezervaŃiei Botanice “Dosul Laurului“ din comuna GurahonŃ.

În conformitate cu legislaŃia în vigoare, s-au identificat pe raza judeŃului Arad următoarele tipuri de habitate, de importanŃă naŃională: pajişti sărăturate continentale; uscate; cu altitudine joasă; grote neexploatate turistic; păşuni împădurite; păduri tip Asperulo-Făgetum; păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior; galerii cu Salix alba şi Populus alba; păduri panonice cu Qercus petraea şi Carpinus betulus; cu Quercus pubescens;. păduri de Pinus sylvestris pe substrat calcaros.

În conformitate cu directivele europene, la nivelul judeŃului Arad, sunt: păduri de fag de tip Asperulo - Fagetum; păduri subatlantice şi medioeuropene de stejar sau stejar cu carpen din Carpinion betuli; păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior (Alno padion, Alnio incane, Silicion albae); păduri dacice de fag; balcano panonice de cer şi gorun; de fag de tip Luzulo- Fagetum; de stejar cu carpen de tip Galio- Carpinetum; păduri ilirice de stejar cu carpen; păduri dacice de stejar şi carpen; ape stătătoare oligotrofe până la mezotrofe cu vegetaŃie din Littorelletea uniflorae şi/ sau Isoëto nanojuncetea; lacuri eutrofe naturale cu vegetaŃie tip Magnopotamion sau Hydrocharition; lacuri distrofice şi iazuri; râuri cu maluri nămoloase cu vegetaŃie de Chenopodion rubri şi Bidention; tufărişuri subcontinentale peri panonice; comunităŃi de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor până la cel montan şi alpin; pajişti aluviale din Cnidion dubii; pajişti de altitudine joasă; păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus leaevis, Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri; zăvoaie cu Salix alba şi Populus alba; pajişti şi mlaştini stătătoare panonice şi ponto sarmatice.

Specii din flora sălbatică, de importanŃă internaŃională, conform Directivei Habitate 92/43/CEE şi Directivei Păsări 79/403/CEE, identificate în judeŃul Arad sunt: Cirsium brachycephalum, Galanthus nivalis, Lindernia procumbens, Salvinia natans, Trapa natans.

Speciile din flora sălbatică, de importanŃă naŃională, identificate în judeŃul Arad sunt prezentate în Anexa 1. Arborii, arbuştii şi subarbuştii identificaŃi în decursul anului în judeŃul Arad, sunt prezentaŃi în Anexa 2.

Pentru menŃinerea unei stări favorabile de conservare, printr-o monitorizare mai adecvată şi eficientă, s-a parcurs procedura de dare în custodie a ariilor naturale protejate/siturilor Natura 2000 în judeŃul Arad, astfel, un număr de 15 arii natuale protejate şi 12 situri Natura 2000 au custode. Custozii au obligaŃia de a monitoriza ariile naturale protejate/siturile Natura 2000, de a elabora planurile de acŃiune şi planurile de management adecvate menŃinerii în condiŃii favorabile starea de conservare al speciilor şi habitatelor.

În judeŃul Caraş Severin datorită existenŃei unei variaŃii mari de relief sunt inventariate până în prezent un număr de :

- 62 habitate de interes naŃional - şi un număr de 51 habitate de interes comunitar din care 13 habitate

prioritare* la nivel european, identificate şi inventariate de către specialişti incluse în următoarele grupe: 1) 3130 Ape stătătoare oligotrofe până la mezotrofe cu vegetaŃie din Littorelletea uniflorae şi/sau Isoëto-Nanojuncetea; 2) 3140 Ape puternic oligo-mezotrofe cu vegetaŃie bentonică de specii de Chara; 3) 3150 Lacuri eutrofe naturale cu vegetaŃie tip Magnopotamion sau Hydrocharition; 4) 3220 VegetaŃie herbacee de pe malurile râurilor montane; 5) 3230 VegetaŃie lemnoasă cu Myricaria germanica de-a lungul râurilor montane; 6) 3240 VegetaŃie lemnoasă cu Salix eleagnos de-a lungul râurilor montane, 7) 3260 Cursuri de apă din zonele de câmpie, până la cele montane, cu vegetaŃie din Ranunculion fluitantis şi Callitricho-Batrachion,8) 3280 Râuri mediteraneene cu scurgere permanentă cu specii din Paspalo-Agrostidion şi perdele de Salix şi Populus alba, 9) 4060 Tufărişuri alpine şi boreale, 10) 4070 *Tufărişuri cu Pinus


Ca

pit

olu

l 5

.PR

OT

EC

ŢIA

NA

TU

RII

ŞI

BIO

DIV

ER

SIT

AT

EA

mugo şi Rhododendron myrtifolium, 11) 4080 Tufărişuri cu specii sub-arctice de salix, 12) 40A0 *Tufărişuri subcontinentale peri-panonice, 13) 5130 FormaŃiuni de Juniperus communis pe tufărişuri sau păşuni calcaroase, ş.a.

- AcŃiunea de cartare a habitatelor în judeŃul Caraş - Severin nu este finalizată, motiv pentru care nu sunt cunoscute suprafeŃele decât pentru anumite habitate.

- În perimetrul Parcului NaŃional Cheile Nerei BeuşniŃa conform planului de management au fost identificate şi inventariate de specialişti următoarele habitate: 9070 Păşuni împădurite – 11,1 km; 5130 FormaŃiuni cu Juniperus comunis în zone sau pajişti calcaroase - 5,3 km; 7220 *Izvoare petrifiante cu formare de travertin - 0,278415 km; 8210 Pante stâncoase calcaroase cu vegetaŃie casmofitică - 54,27km; 8240 Grohotişuri şi lespezi calcaroase - 23,249 km; 8310 Grote nexploatate turistic - 27km.

- În cadrul Proiectului “Studiul şi protecŃia habitatelor submediteraneene de şibleac aflate în pericol, în Parcul NaŃional Semenic – Cheile Caraşului” având drept coordonator AsociaŃia Speologică Exploratorii în perioada 2006 – 2007 a fost identificat habitatul: 8210 VersanŃi stâncoşi cu vegetaŃie chasmophitică cu suprafaŃa 278,286 ha.

- În cadrul Proiectului LIFE04 NAT/RO/000225 – Pădurile cu Pinus nigra ssp. Banatica – parte a reŃelei NATURA 2000 s-a realizat cartarea sitului pinului negru de Banat cu suprafaŃa de 3263,81 ha: 9530 *VegetaŃie forestieră sub-mediteraneeană cu endemitul Pinus nigra ssp. banatica.

- În cadrul Proiectului LIFE 07NATRO000680 Managementul conservativ al habitatului 8310 din situl Natura 2000 Semenic-Cheile Caraşului, a fost realizat Planul de acŃiune pentru conservarea habitatului 8310 si transmis tuturor factorilor interesaŃi.

Flora - Conform propunerilor de planuri de management ale parcurilor naŃionale şi parcului natural precum şi a Ordinului Ministrului Mediului şi Dezvoltării Durabile nr. 1964/2007 în judeŃului Caraş -Severin flora este reprezentată până în prezent printr-un număr de 218 specii de plante de interes naŃional şi 18 specii de plante de interes comunitar.

În urma cercetărilor efectuate în perimetrul Parcului NaŃional Cheile Nerei BeuşniŃa s-au identificat 1086 specii de plante superioare, din care 108 specii rare şi 13 specii endemice.

Datorită complexităŃii aspectelor staŃionare, fizico-geografice şi climatice, Parcul NaŃional Domogled - Valea Cernei este caracterizat de o diversitate floristică remarcabilă, inventarul floristic bogat însumând circa 1110 specii, de plante vasculare (superioare) din care 66 specii (aparŃinătoare la 23 familii) sunt taxoni periclitaŃi, rari şi în parte endemici.

În Parcul NaŃional Semenic Cheile Caraşului plantele inferioare sunt reprezentate de un număr de 270 taxoni aparŃinând micofitelor şi 18 taxoni aparŃinând grupului lichenilor. Cel mai bine investigat este grupul Cormophyta reprezentat de un număr de 1277 de specii, răspândite în diferite biotopuri.

În ansamblul ei, flora Parcului Natural PorŃile de Fier este reprezentată prin toate cele cinci încrengături ale regnului vegetal, după cum urmează: Phycophyta, cu 71 familii, 171 genuri şi 549 specii; Lychenophyta, cu 34 familii, 67 genuri şi 375 specii; Fungi, cu 48 familii, 252 genuri şi 1077 specii; Bryophyta, cu 31 familii, 98 genuri şi 296


Ca

pit

olu

l 5

.PR

OT

EC

ŢIA

NA

TU

RII

ŞI

BIO

DIV

ER

SIT

AT

EA

specii; Cormophyta, cu 67 de ordine cu 114 familii, 540 de genuri, 1395 de specii, 272 de subspecii şi 5 varietăŃi.

Exemple: Hiantoglossum caprinum (ouăle popii) - specie de orhidee, Pinus nigra ssp banatica (pinul negru de Banat), Ruscus aculeatus (ghimpe, Campanula serrata (clopoŃel), Cypripedium calceolus (papucul doamnei),Ligularia sibirica (curechiu de munte) – plantǎ superioarǎ ierbacee perenǎ aflatǎ şi pe Lista Roşie naŃionalǎ, fiind rarǎ. Creşte în fâneŃe şi păduri de domeniul alpin şi subalpi,. Echium russicum (capul şarpelui).

Fauna - Conform propunerilor de planuri de management ale parcurilor naŃionale şi parcului natural precum şi a Ordinul Ministrului Mediului şi Dezvoltării Durabile nr. 1964 /2007, fauna ce se regăseşte pe teritoriul judeŃului Caraş- Severin constă într-un număr de 230 specii de interes naŃional şi 70 de specii de interes comunitar identificate până în prezent.

- Din cercetările întreprinse până în prezent rezultă că fauna Parcului Natural PorŃile de Fier se compune din 5205 taxoni, dintre care 4873 nevertebrate şi 332 vertebrate. Dintre vertebrate, o prezenŃă ridicată înregistrează clasa Aves, cu 205 de reprezentanŃi, urmată de clasa Pisces, cu 63 de reprezentanŃi, cea mai slab reprezentată clasă fiind Amfibia, cu doar 12 taxoni.

- În Parcul NaŃional Cheile Nerei BeuşniŃei au fost identificate un număr de 1890 de taxoni de nevertebrate şi 124 de taxoni din cadrul vertebratelor.

- Parcul NaŃional Domogled - Valea Cernei reprezintă zona cu cea mai ridicată biodiversitate în ceea ce priveşte lepidopterele, întâlnindu-se aproape 1500 specii de fluturi (1463), 45% din fauna de lepidoptere a Ńării fiind concentrată aici. Prin varietatea, bogăŃia şi originalitatea ei, fauna acestui Ńinut cu un climat aparte prezintă o importanŃă deosebită şi reprezintă totodată pentru multe specii limita nordică a arealului de răspândire. Diversitatea mare de elemente se datorează în primul rând varietăŃii biotopurilor ceea ce a determinat existenŃa a numeroase specii de câmpie joasă şi chiar de stepă, de zăvoaie, precum şi numeroase elemente caracteristice zonelor colinare, de regiuni carstice şi montane.

- Din cercetările efectuate în MunŃii Aninei a rezultat că această zonă reprezintă un refugiu din timpul glaciaŃiunilor care a permis supravieŃuirea unor specii terŃiare ca: Amphimellania holandri - dintre nevertebrate şi Cobitis elongata - dintre vertebrate.

- Fauna de nevertebrate este dominată de coleoptere şi opilionide, urmate de colembole, arahnee, chilopode, izopode, orthoptere, formicide, gasteropode, larve de diptere ş.a. Unele gasteropode ca: Carpathica langi, Zenobiella umbrosa sunt endemice, iar dintre plecoptere unele sunt considerate endemisme carpatice: Nemoura carpathica, Chloroperla kisi. Dintre nevertebrate au fost identificate 17 specii de interes comunitar dintre care 9 prioritare cum ar fi: Rosalia alpina, Cerambix cerdo, Carabus variolus, Lucanus cervus, Oxyporus mannerheimii, Pilemia tigrina, Theodoxus transversalis, Buprestis splendens, Callimorpha quadripunctaria.

- Climatul continental cu pronunŃate influenŃe mediteraneene a favorizat cu deosebire în zonele umede de pe malul Dunării şi Zona Umedă Balta Nera, precum şi în Zonele Umede - Insulele Ostrov şi CalinovăŃ, Divici Pojejena - vieŃuirea multor specii de păsări cu numeroase elemente sudice şi vest asiatice. Această zonă este una dintre puŃinele zone din Ńară unde poate fi observată o diversitate specifică de elemente rare şi unde pe o suprafaŃă restrânsă pot fi întâlnite un număr aşa de mare de specii de păsări ce pot fi: oaspeŃi de iarnă, oaspeŃi de vară, specii de pasaj şi specii sedentare.

- Unele dintre păsările inventariate sunt de interes comunitar sau sunt prevăzute în ConvenŃia Zonelor Umede şi în alte ConvenŃii internaŃionale la care România a aderat. Dintre speciile protejate de păsări conform prevederilor Directivei 79/409/CCE privind conservarea păsărilor sălbatice, amintim: Anas querquedula, Ciconia ciconia, Egretta garzetta, Ardea purpurea, Falco naumanni, Phalacrocorax


Ca

pit

olu

l 5

.PR

OT

EC

ŢIA

NA

TU

RII

ŞI

BIO

DIV

ER

SIT

AT

EA

pygmaeus. Aceste specii de păsări sunt supuse regimului de protecŃie şi conservare instituit la nivelul ariilor speciale de conservare avifaunistică: Zona Umedă Ostrov Moldova Veche, Zona Umedă Ostrov CalinovăŃ, Zona Umedă Pojejena Divici şi Zona Umedă Balta Nera. Aceste arii sunt incluse în propunerea de sit SPA Natura 2000.

- Ihtiofauna este reprezentată de speciile: Zingel streber, Zingel zingel. Fauna reptilelor - este reprezentată prin elemente termofile, multe dintre acestea fiind însă vulnerabile şi rare cum sunt: Lacerta muralis, Testudo hermanni, Vipera ammodytes ammodytes, Emys orbicularis.

- Mamiferele sunt reprezentate în principal de 10 specii comune, în general tuturor catenelor muntoase din Ńara noastră, precum şi de multe alte specii ce habitează numai în partea de sud - vest a Ńării. Specii de faună prezente pe teritoriul judeŃului nostru şi protejate la nivel european: Canis lupus (lup), Ursus arctos (urs brun), Aquila chrysaetos (acvila de munte), Rhinolophus ferrumequinum (liliacul mare cu potcoavă) Myotis capaccinii (liliacul cu picioare lungi) , Cobitis elongata (fâsa mare) , Callimorpha quadripunctaria (fluturele vărgat).

JudeŃul Hunedoara În anul 2011 s-a continuat urmărirea stării de conservare a habitatelor din

ariile naturale protejate de interes naŃional şi european. Tipurile de habitate identificate şi localizarea lor în cadrul principalelor arii naturale protejate este prezentată în tabelul 5.1.1.1.

În ariile naturale protejate din judeŃul Hunedoara există o mare diversitate de habitate, dar, în tabel au fost înscrise doar acelea pentru care avem date recente sigure, confirmate de specialişti în domeniu. Cele 80 de habitate naturale de interes naŃional înscrise în tabel au fost identificate prin corelarea datelor din lucrarea „Habitatele României” de N. DoniŃă et al. (2005) cu informaŃiile din teren.

Habitatele de interes european enunŃate mai jos (50 tipuri) sunt cele pentru care au fost declarate siturile de importanŃă comunitară de pe teritoriul judeŃului Hunedoara, la care s-au adăugat încă 11 tipuri de habitate identificate de administratorii parcurilor sau custozii rezervaŃiilor peste care se suprapun siturile respective.

Trebuie subliniat faptul că o parte din ariile naturale protejate depăşesc limitele judeŃului (de exemplu, situl Parâng se desfăşoară pe suprafeŃe, aproximativ la fel de largi din 3 judeŃe, situl Defileul Mureşului inferior – la fel, situl Cheile Glodului, Cibului şi Măzii - pe 2 judeŃe), în timp ce altele ating judeŃul Hunedoara doar pe o suprafaŃă foarte mică (de exemplu siturile Frumoasa, Nordul Gorjului de Vest sau Defileul Jiului). Din această cauză, pe suprafaŃa judeŃului nostru nu se vor regăsi toate habitatele pentru care au fost declarate aceste arii protejate (de exemplu R4218 Păduri - rarişti sud-est carpatice de pin negru (Pinus nigra ssp. Banatica) cu Genista radiata, respectiv 9530* VegetaŃie forestieră submediteraneeană cu endemitul Pinus nigra sp.banatica). De asemenea, menŃionăm faptul că ariile naturale protejate specificate ca fiind incluse în siturile Natura 2000 (sau invers), se referă doar la situaŃia din judeŃul Hunedoara, nefiind exclusă o situaŃie similară în judeŃele limitrofe pentru siturile care depăşesc limitele judeŃului nostru.

De asemenea, menŃionăm că, în cazul unor arii naturale protejate de interes naŃional peste care se suprapun situri de importanŃă comunitară (de exemplu Muntele Vulcan, Tufurile calcaroase din Valea Bobâlna), nu există studii concludente care să cuprindă explicit tipurile de habitate româneşti din zonele respective.

Tipurile de habitate de interes natural şi comunitar întâlnite în judeŃul Hunedoara sunt: Tufărişuri sud-est carpatice de Salix hastate; Pajişti sud-est carpatice de păruşcă (Festuca supina) şi Potentilla ternate; ComunităŃi sud-est carpatice de izvoare şi pâraie cu Chrysosplenium alternifolium şi Cardamine amara; Tăieturi de pădure cu zmeur (Rubus idaeus); Tufărişuri dacice de cătină mică (Myricaria germanica); ComunităŃi sud-est carpatice pe stânci calcaroase cu Asplenium trichomanes ssp. Quadrivalens şi poa


Ca

pit

olu

l 5

.PR

OT

EC

ŢIA

NA

TU

RII

ŞI

BIO

DIV

ER

SIT

AT

EA

nemoralis; VegetaŃie herbacee de pe malurile râurilor montane; Tufărişuri alpine şi boreale; FâneŃe montane; Peşteri în care accesul publicului este interzi; Păduri tip Luzulo-Fagetum; Păduri medioeuropene tip Cephalanthero-Fagion; Păduri dacice de fag cu vegeta]ie caracteristică etc.

Flora sălbatică a judeŃului Hunedoara nu a suferit modificări semnificative în anul 2011 sub aspectul compoziŃiei sau a arealului de dezvoltare. Nici influenŃele negative observate în special anul trecut - datorate fluctuaŃiilor de temperatură şi secetei care s-au prelungit ca durată până în toamnă - nu au afectat dezvoltarea acesteia.

În Depresiunea HaŃegului s-au dezvoltat foarte bine pajiştile xerofile, mezofile, hidrofile şi mezohidrofile cu Festuca valesiaca, Botriochloa ishaemum, Koeleria cristata, Festuca sulcata etc. Am observat o dezvoltare foarte bună la toate speciile de plante prezente în habitatele naturale străbătute (talie peste medie a speciilor prezente în stratul ierbos, populaŃii viguroase aparŃinând unei palete foarte largi de specii), fapt ce se datorează zilelor însorite şi călduroase din această vară, care au urmat unei perioade cu precipitaŃii bogate; lepidopterele şi odonatele apar în număr mare pe toate pajiştile umede din zona montană sau submontană, cât şi la liziera pădurilor din zonele verificate “FâneŃele cu narcise Nucşoara, Vârful Poieni, Pădurea Bejan, RezervaŃia ştiinŃifică Gemenele, Măgura Uroiului, Codrii seculari de pe văile Dobrişoarei şi Prisloapei, Arboretumul Simeria, Muntele Vulcan, Pădurea SlivuŃ).

În anul 2011 fructificaŃia speciilor sălbatice de macromicete a fost relativ bună, fapt

care a rezultat şi din studiile institutelor româneşti de cercetări biologice care au apreciat faptul că, datorită condiŃiilor meteorologice favorabile din vara 2011, fructificaŃia trebuie să fie bună la gălbiori (Cantharellus cibarius) şi la speciile arbustive şi subarbustive ale căror fructe sunt valorificate economic (afin negru – Vaccinium myrtillus, afin roşu – Vaccinium vitis-idaea, mur – Rubus fructicosus, porumbe – Prunus spinosus). Numărul solicitărilor de autorizare a activităŃilor de recoltare a ciupercilor/fructelor de pădure din judeŃul Hunedoara a crescut uşor, recoltarea fiind mai bună, comparativ cu anul 2010.

La liziera Pădurii SlivuŃ (la liziera dinspre rezervaŃia de zimbri) s-au identificat exemplare izolate de Hepatica transilvanica şi H. media; aceleaşi specii endemice au fost identificate într-un număr destul de mare de exemplare pe valea Jigureasa (lângă Dealul şi Peştera Bolii).

Speciile de floră sălbatică pentru care au fost desemnate siturile Natura 2000 din judeŃul Hunedoara sunt: Agrostis stolonifera; Cardamine glauca;Lycopus europaeus; Myricaria germanica; Pinus mugo; Ranunculus repens; Silene lerchenfeldiana; Symphytum cordatum; Aquilegia transsilvanica; Carex pauciflora; Centaurea pinnatifida Dactylorhiza cordigera; Dianthus henteri; Dianthus tenuifolius; Epilobium alsinifolium; Gentiana punctata; Juncus filiformis; Leontopodium alpinum; Gentiana cruciata; Sedum hispanicum ;Seseli elatum ssp. Austriacum ş.a.

Ariile naturale din reŃeaua ecologică europeană Natura 2000 care se desfăşoară pe teritoriul judeŃului Hunedoara au fost declarate pentru 13 specii de plante din flora sălbatică şi 94 de specii de faună sălbatică, toate de interes comunitar. Pe lângă

Vegetaţie alpină şi subalpină în situl

Parâng


Ca

pit

olu

l 5

.PR

OT

EC

ŢIA

NA

TU

RII

ŞI

BIO

DIV

ER

SIT

AT

EA

acestea, pe suprafeŃele hunedorene ale ariilor naturale protejate se conservă 166 de specii din flora sălbatică şi 135 specii din fauna sălbatică de interes naŃional.

Speciile de faună sălbatică pentru care au fost desemnate ariile naturale protejate din judeŃul Hunedoara sunt prezentate în tabelul 5.1.1.3.

Speciile de faună sălbatică pentru care au fost desemnate ariile naturale protejate din judeŃul Hunedoara sunt: Erebia gorge, Rana temporaria; Boloria titania; Sciocoris umbrinus; Cervus elaphus; Neomys anomalus; Anguis fragilis; Bufo bufo; Hyla arborea; Rana dalmatina Salamandra salamandra; Helix pomatia; Aglia tau; Agrilus cyanescens; Arctia caja; Arctia villica; Boloria euphrosyne Carcharodus floccifera ş.a.

Pe lângă speciile de animale sălbatice de interes naŃional şi comunitar enumerate în tabelul de mai sus, ariile naturale protejate din judeŃul Hunedoara mai adăpostesc şi alte specii de faună sălbatică, ocrotite prin convenŃii şi reglementări internaŃionale. De exemplu, în rezervaŃia naturală Pădurea Bejan au fost semnalate 50 specii de păsări, care se regăsesc pe listele din ConvenŃia de la Berna.

În lunile martie - mai 2011 reprezentanŃii A.P.M. Hunedoara au participat la acŃiunile de evaluare a efectivilor de carnivore mari strict protejate, în urma cărora s-a remarcat o bună reprezentare a acestora pe fondurile de vânătoare, alături de celelalte specii de interes vânătoresc. Până la termenele de evaluare a efectivelor de faună sălbatică nu s-au semnalat animale moarte sau rănite în fondurile de vânătoare parcurse de către reprezentanŃii A.P.M. împreună cu gestionarii fondurilor de vânătoare.

Specii de floră şi faună sălbatică valorificată economic, inclusiv ca resurse genetice. Speciile de faună de interes cinegetic din judeŃul Hunedoara sunt la efectivele

optime în raport cu habitatele specifice. În cursul anului 2011 au fost emise 52 autorizaŃii (cu 13 autorizaŃii mai mult decât în

anul 2010) pe următoarele tipuri de activităŃi: recoltarea/comercializarea plantelor medicinale de către persoane fizice, achiziŃia şi comercializarea plantelor din flora sălbatică de către persoane juridice, achiziŃia melcilor din natură şi comercializarea lor de către persoane juridice; vânătoare. Eliberarea autorizaŃiilor s-a efectuat în conformitate cu Ordinul M.M.D.D. nr. 410/2008 pentru aprobarea Procedurii de autorizare a activităŃilor de recoltare, capturare şi/sau de achiziŃie şi/sau comercializare pe teritoriul naŃional sau la export a florilor de mină, a fosilelor de plante şi fosilelor de animale vertebrate şi nevertebrate, precum şi a plantelor şi animalelor din flora şi, respectiv, fauna sălbatică şi a importului acestora.

Pentru sezonul de vânătoare 2011 - 2012, încheiat în data de 14 mai 2012, numărul de exemplare vânate este mai mic decât cotele autorizate (aşa cum reiese din raportările gestionarilor de vânătoare până la 31.12.2011). Efectivele de vânat nu prezintă modificări de efectiv semnificative.

În anul 2011 nu s-au semnalat cazuri de îmbolnăviri la animalele de interes cinegetic din judeŃul Hunedoara.

În ceea ce priveşte acŃiunile de capturare ilegală a unor animale sălbatice, în anul 2011 s-au semnalat 2 astfel de cazuri şi anume: pe fondul cinegetic 40 Runcu Mare, raportat de gestionar – AVPS Corviniana şi pe FC 52 Zeicani (unde a fost braconat un exemplar de mistreŃ), raportat de DirecŃia Silvica Hunedoara. Ambele cazuri sunt cercetate în prezent de organele abilitate.

Din datele furnizate de DirecŃia Silvică Hunedoara, s-au valorificat în anul 2011 4,37 tone carne de vânat şi 16,61 tone păstrăv de consum.

Pe fondurile cinegetice gestionate de către DirecŃia Silvică Hunedoara efectivele de capră neagră şi mistreŃ sunt în creştere faŃă de anul 2010, cele de cerb comun şi căprior sunt constante, iar cele de mistreŃ în uşoară scădere (601 exemplare evaluate în 2011 faŃă de 629 în anul 2010).

Specii deŃinute în captivitate.


Ca

pit

olu

l 5

.PR

OT

EC

ŢIA

NA

TU

RII

ŞI

BIO

DIV

ER

SIT

AT

EA

Pe teritoriul judeŃului Hunedoara există o grădină zoologică înregistrată şi monitorizată ca serviciu în cadrul Primăriei municipiul Hunedoara şi încă un centru de îngrijire şi vizitare a zimbrilor în Pădurea SlivuŃ, aflat în administrarea DirecŃiei Silvice Deva, prin Ocolul Silvic Retezat. În acest centru se aflau la finele anului 2011 doar 5 exemplare de zimbri deŃinuŃi pentru conservare (din care 3 exemplare adulŃi şi 2 exemplare tineret).

Grădini zoologice, acvarii publice şi centre de reabilitare şi/sau îngrijire. În cursul anului 2011 s-au efectuat 2 controale la Grădina Zoologică din municipiul

Hunedoara pentru verificarea cerinŃelor privind asigurarea bunăstării animalelor sălbatice aflate în captivitate (stabilite prin legislaŃie specifică, conform standardelor internaŃionale). La nivelul trimestrului IV 2011, Grădina Zoologică din municipiul Hunedoara deŃinea 95 exemplare aparŃinând la 18 specii.

Toate aceste date au fost transmise AgenŃiei NaŃionale pentru ProtecŃia Mediului cu ocazia raportărilor trimestriale.

Momentan, pentru Grădina Zoologică Hunedoara s-a eliberat autorizaŃie de funcŃionare cu nr. 178/17.07.2009 pentru amplasamentul căpriorului.

În prezent amplasamentele animalelor sunt în curs de modernizare şi extindere în conformitate cu normele europene în vigoare. Lucrările, realizate în cadrul proiectului “Modernizarea Grădinii Zoologice Hunedoara”, (OrdonanŃa Guvernului nr. 40/2006 pentru aprobarea şi finanŃarea Programelor multianuale prioritare de mediu şi gospodărirea apelor) au o valoare totală de 1.765.969 lei şi, până la finele anului 2011, au fost realizate în proporŃie de aprox. 70%.

La nivelul anului 2011 nu au existat/funcŃionat în judeŃul Hunedoara acvarii publice sau centre de reabilitare a animalelor sălbatice.

În judeŃul Timiş vegetaŃia naturală se caracterizează prin prezenŃa pe scară restrânsă a plantelor de silvostepă precum şi printr-o frecvenŃă ridicată a speciilor hidro şi higrofile în câmpiile joase şi în luncile cu exces de umiditate.

Partea estică a judeŃului, ocupată de masivul Poiana Ruscă, este acoperită, din punct de vedere al vegetaŃiei forestiere cu păduri de gorun, păduri de fag, în amestec cu carpen, iar pe pantele superioare ale muntelui păduri de molid, în amestec cu brad, sporadic întâlnidu-se şi exemplare de pin.

Teritoriul judeŃului Timiş găzduieşte ultima mlaştină arhaică din vestul Ńării - RezervaŃia Mlaştinile Satchinez, fapt ce a permis conservarea speciilor se păsări sălbatice, protejate de legislaŃia europeană şi naŃională. În rezervaŃie există o colonie mixtă, în care cuibăresc specii protejate: Ardea purpurea – stârc roşu, Ardeola ralloides – stârc galbenNycticorax nycticorax – stârc de noapte, Botaurus stellaris – buhai de baltă, Ixobrychus minutus – stârc pitic, Egretta alba – egretă mare, Egretta garzetta – egreta mică.

Un rol important pentru conservarea speciilor de păsări sălbatice migratoare îl are şi - RezervaŃia Mlaştinile Murani. În aria naturală protejată au fost identificate un număr important de specii de păsări strict protejate prin convenŃiile internationale. Aria naturală protejată este limitată în partea de est de pădurea Pişchia, a cărei protecŃie este necesară deoarece multe din speciile de păsări răpitoare de zi care se hrănesc pe teritoriul rezervaŃiei, au ca loc de refugiu sau/şi cuibărit pădurea. Dintre aceste specii amintim următoarele: Haliaetus albicilla - codalb, Pandion haliaetus – uligan pescar, Falco subbuteo – şoimul rândunelelor, Falco tinnunculus – vânturel roşu, Falco vespertinus – vânturel de seară, Falco columbarius – şoim de iarnă, Falco peregrinus – şoim călător, Pernis apivorus - viespar, Milvus migrans – gaie neagră, Milvus milvus – gaie roşie, Circaetus gallicus - şerpar, Aquila heliaca – acvilă de câmp, Aquila pomarina – acvilă Ńipătoare mică, Buteo buteo – şorecar comun, Buteo lagopus – şorecar încălŃat, Accipiter nisus – uliu păsărar, Accipiter gentilis - uliu porumbar.


Ca

pit

olu

l 5

.PR

OT

EC

ŢIA

NA

TU

RII

ŞI

BIO

DIV

ER

SIT

AT

EA

InfluenŃele climatice, oceanice din partea vestică a Ńării, precum şi diferenŃele climatice între câmpie şi munte impuse de altitudinea reliefului, au determinat apariŃia unui mare număr de habitate. Un alt factor care determină marea varietate de habitate este reprezentat de compoziŃia chimică a rocilor din substrat (sol, subsol).

La nivelul judeŃului Timiş au fost identificate următoarele tipuri de habitate de interes comunitar, habitate descrise în formularele standard ale siturilor Natura 2000, după cum urmează: habitate de ape dulci, habitat de pajişti umede şi comunităŃi de ierburi înalte seminaturale, habitate de pajişti mezofile, habitat de stepe continentale halofile şi gipsofile, habitate caracteristice pădurilor temperate de foioase, habitat caracteristic pădurilor mediteraneene de foioase cu frunze căzătoare şi habitat caracteristic de tufărişuri temperate, habitate de pajişti şi mlaştini sărăturate panonice şi ponto-sarmatice, habitate de păduri balcano-panonice de cer şi gorun, habitate de pajişti stepice subpanonice.

Deasemenea, la nivelul judeŃului Timiş au fost identificate următoarele tipuri de habitate de interes naŃional (corespondente celor Natura 2000 descrise sau a căror prezenŃă a fost specifictă în judeŃ în „Habitatele din România” elaborată de DoniŃă et al., 2005): habitate corespunzătoare habitatelor de mlaştini, stepe tufărişuri şi păduri halofile, habitate de ape stătătoare dulcicole, habitat de ape stătătoare saline şi salmastre, habitate de lande şi tufărişuri temperate, habitate de pajişti umede şi comunităŃi de ierburi înalte (buruienişuri), habitat de pajişti mezofile, habitate de păduri temperate de foioase cu frunze căzătoare, habitate de păduri şi tufărişuri de luncă şi de mlaştini şi habitate caracteristice vegetaŃie de margini de ape.

Pentru asigurarea măsurilor speciale de protecŃie şi conservare “in situ” a biodiversităŃii se constituie un regim diferenŃiat de protecŃie, conservare şi utilizare prin desemnarea de arii naturale protejate de diferite categorii.

La nivelul judeŃului Timiş există desemnate 14 arii naturale protejate de interes naŃional, 1 arie naturală protejată de interes internaŃional, 26 arii naturale proterjate de interes comunitar, 4 arii naturale protejate de interes judeŃean şi local.

La nivelul judeŃul Timiş se întâlnesc un număr important de specii floristice şi faunistice caracteristice zonei de câmpie, zonelor umede, zonelor de pădure, pajiştilor naturale.

Speciile de floră sălbatică identificate şi cu importanŃă ecologică deosebită, sunt: Ophioglosum vulgatum – limba şarpelui, Pteridium aquilinium – ferigă de câmp, Asplenium ruta-muraria - ruginiŃă, Dryopteris filix-mas - ferigă, Salvinia natans - peştişoară, Alnus glutinosa – arin negru, Quercus cerris - cer, Quercus robur - stejar, Quercus virginiana, Populus alba – plop alb, Fraxinus angustifolia - frasin, Fraxinus excelsior – frasin, Galium aparine – turişă, lipicioasă, Galium mollugo – sânziene albe, Galium palustre, Sambucus ebulus - boz, Sambucus nigra - soc, Vallerianella locusta - fetică, Valeriana officinalis - odolean, Dipsacus laciniatus - scaete, Scabiosa ochroleuca - sipică, Bryonia alba - mutătoare, Bellis perennis – bănuŃei ş.a.

Speciile de floră de interes naŃional pentru care au fost declarate rezervaŃiile botanice din judeŃ: Frittilaria meleagris – bibilică sau lalea pestriŃă, Narcissus poeticus ssp. stellaris – narcisă, Stipa capillata - năgară, bucsău, Agropyron cristatum – pir crestat.

Fritillaria meleagris – bibilică sau lalea pestriŃă este protejată în RezervaŃia Naturală Lunca Pogănişului. Aceasta se găseşte pe teritoriul localităŃiilor: Sacoşu Turcesc, Tormac, NiŃchidorf. Specia face parte din Famila Liliaceae. Poate fi întâlnită din etajul pădurilor de stejar până în etajul bradului, în pajişti umede, adesea înmlăştinate, margini de păduri.


Ca

pit

olu

l 5

.PR

OT

EC

ŢIA

NA

TU

RII

ŞI

BIO

DIV

ER

SIT

AT

EA

Narcissus poeticus ssp. stellaris - narcisă este protejată în RezervaŃia Naturală

Pajiştea cu narcise de la Băteşti. Aceasta se găseşte pe teritoriul localităŃii Făget. Specia face parte din Familia Amaryllidaceae. Vegetează atât pe terenuri bogate în substanŃe nutritive cât şi pe terenuri cu troficitate scăzută. Poate fi întâlnită pe soluri bazice dar şi moderat acide. Specia indică în general soluri reavăne, cu umiditate mijlocie. Este o specie iubitoare de lumină.

Stipa capillata - năgară, bucsău alături de specia Agropyron cristatum – pir crestat este protejată în RezervaŃia Naturală Movila Şişitak situată pe teritoriul localităŃii Sânpetru Mare. Specia face parte din Familia Poaceae. Poate fi întâlnită din zona de stepă până în etajul gorunului, în pajişti aride, adesea pe substrat pietros.

Agropyron cristatum – pir crestat face parte din Familia Poaceae. Este o specie oligotrofă, xerofilă, termofilă.

Speciile de floră de interes comunitar semnalate sunt: Salvinia natans – peştişoară şi Trapa natans – ciuline. Aceste specii au fost identificate în aria naturală protejată Mlaştile Satchinez.

Speciile sălbatice de floră şi faună valorificate economic în anul 2011 au fost reprezentate de:

- fructe de pădure (mure - Rubus fruticosus, măceşe - Rosa canina, coacăze - Ribus nigrum, porumbe - Prumus spinosa, frăguŃe - Fragaria vesca, afine -Vaccinium myrtillus, merişoare -Vaccinium vitis-idaea), cătină -Hippophae rhamnoides L.).

- ciuperci (gălbiori – Cantharellus cibarius, hribi – Boletus edulis, crăiŃe – Amanita caesarea, ghebe – Armillaria mellea, zbârciogi – Morchella esculenta, râşcovi – Lactarius deliciosus, trâmbiŃa piticului – Craterellus cornucopioides).

- specii de faună: melcul de livadă – Helix pomatia, viermi acvatici- Tubifex tubifex, specii de interes cinegetic pentru sezonul de vânătoare 2010 – 2011.

Avifauna la nivelul judeŃului Timiş este reprezentată prin următoarele specii: Ardea cinerea- stârc cenuşiu, Ardeola ralloides – stârc galben, Nycticorax nycticorax – stârc de noapte, Botaurus stellaris – buhai de baltă, Ardea purpurea – stârc roşu, Ixobrychus minutus – stârc pitic, Egretta alba – egreta mare, Egretta garzetta – egreta mică, Ardea purpurea – stârc roşu, Podiceps cristatus – corcodel mare, Podiceps nigricollis – corcodel cu gât negru, , Sterna hirundo – chiră de baltă, Asio flammeus – ciuf de câmp, Strix uralensis – huhurez mare, Alcedo atthis – pescăraş albastru, Coracis garrulus - dumbrăveancă, Dendrocopos medius – ciocănitoare de stejar, Dendrocopos syriacus – ciocănitoare de grădini, Dryocopus martius – ciocănitoare neagră, Picus canus – ghionoaie sură, Lullula arborea – ciocârlie de pădure, Lanius collurio – sfârcioc roşiatic, Ficedula albicollis – muscar gulerat ş.a.

Ihtiofauna judeŃului Timiş este reprezentată de speciile: Aspius aspius (avat), Zingel zingel (pietrar), Gymnocephalus baloni (ghiborŃ de râu), Gobio albipinnatus (porcuşor de nisip), Rhodeus sericeus amarus (boare), Misgurnus fossilis (Ńipar), Sabajewia aurata (dunariŃă), Cobitis taenia (zvârlugă), Zingel streber (fusar), Gobio Kessleri (petroc).


Ca

pit

olu

l 5

.PR

OT

EC

ŢIA

NA

TU

RII

ŞI

BIO

DIV

ER

SIT

AT

EA

Specii de amfibieni şi reptile: Bombina bombina (buhai de baltă cu burta roşie), Emys orbicularis (broasca Ńestoasă de apă), Salamandra salamandra (salamandră), Triturus dobrogicus (triton cu creastă dobrogean).

Specii de nevertebrate: Carabus hungaricus, Lycaena dispar, Gortyna borelii lunata, Arytrura musculus.

Speciile de faună strict protejate prezente pe teritoriul judeŃului Timiş sunt următoarele: Lynx lynx – râs, Ursus arctos – ursul brun, Lupus canis - lup şi Felis silvestris - pisică sălbatică

Pentru conservarea “ex situ” a componentelor biodiversităŃii, judeŃul Timiş are autorizate două grădini zoologice:

Grădina Zoologică Timişoara, în proprietate publică, administrată de Primăria Municipiului Timişoara – Compartimentul Grădina Zoologică. La sfârşitul anului 2011 Grădina Zoologică Timişoara deŃinea 199 exemplare aparŃinând la 30 specii.

Grădina Zoologică din cadrul S.C. Turism şi Tratament Aqva SRL Calacea, aflată în proprietate privată. La sfârşitul anului 2011 Grădina Zoologică deŃinea 98 de exemplare aparŃinând la 14 specii.

De asemenea la Grădina Botanică din Timişoara există o colecŃie deosebită de specii, rolul acesteia fiind de conservare a speciilor şi a diversităŃii genetice. Grădina botanică din Timişoara a fost proiectată să cuprindă specii de plante grupate în sectoare: Sectorul Flora Ornamentală cu subsectorul ColecŃia de Trandafiri, Sectorul Flora şi VegetaŃia României cu Subsectorul Flora Banatului, Sectorul Flora Regiunii Mediteraneene, Sectorul Flora Americii, Flora Asiei cu Subsectorul Grădina Japoneză, Sectorul Sistematic al Plantelor, Sectorul Flora Medicinală şi Sectorul Flora tropicală.

În cadrul Grădinii Botanice Timişoara au fost identificate specii de colecŃie, cum ar fi: Kalopanax pictus, Cercidiphyllum japonicum, Chionantus retusus, Diospyros lotus, Evodia daniellii, Kolkwitzia amabilis, Phyllostachys aurea, Quercus macrocarpa, Rhamnus rupestris, Viburnum carlesii, Zanthoxylum piperitum, Zizyphus jujuba, Xanthoceras sorbifolia.

5.1.2.IMPACT

Evaluarea impactului asupra biodiversităŃii se bazează pe criterii de evaluare care

fac referire la : - gradul de afectare a speciilor şi habitatelor naturale din teritoriul de impact - modificarea parametrilor ecosistemici - fragmentarea ecosistemică

Diversitatea biologică este într-o continuă ameninŃare datorită intensificării activităŃilor economice ce exercită presiuni puternice asupra mediului.

Presiunile antropice se manifestă prin creşterea gradului de ocupare a terenurilor, a numărului populaŃiei, dezvoltarea agriculturii şi economiei, modificarea peisajelor şi a ecosistemelor, distrugerea spaŃiului natural, utilizarea neraŃională a solului, supra-concentrarea activităŃilor pe zone sensibile cu valoare ecologică ridicată.

Printre principalii factori antropici care au dus la diminuarea efectivelor speciilor de faună şi floră sălbatică se pot enumera: reducerea şi fragmentarea habitatelor din cauza urbanizării, dezvoltarea intensă a activităŃilor industriale şi de agrement, crearea lacurilor de acumulare, desecarea luncilor inundabile ale râurilor, creşterea poluării apelor şi solului, agricultura de tip industrial şi suprapăşunatul, creşterea folosirii pesticidelor, vânătoarea.

Supraexploatarea resurselor naturale, prin realizarea de cariere sau păşunat excesiv ce îngreunează regenerarea naturală a vegetaŃiei arboricole, extragerea excesivă de masă lemnoasă din pădurile private şi de stat, reprezintă o permanentă ameninŃare la


Ca

pit

olu

l 5

.PR

OT

EC

ŢIA

NA

TU

RII

ŞI

BIO

DIV

ER

SIT

AT

EA

adresa biodiversităŃii, prin cantităŃile exploatate, prin modul de extragere a arborilor din parchete pe cursul pâraielor de munte etc.

Braconajul piscicol a dus la diminuarea populaŃiei piscicole (exemplu:practicarea necontrolată a vânătorii asupra păsărilor acvatice)

Turismul necontrolat practicat intens creează impact negativ de intensitate prin deteriorarea şi degradarea florei sălbatice, neliniştirea speciilor de animale, degradarea solurilor în pantă prin nerespectarea traseelor marcate, precum şi prin campări şi focuri deschise în locuri nepermise, aruncarea de deşeuri menajere oriunde şi oricum. Toate acestea au determinat o mare presiune asupra cadrului natural, ducând la degradarea acestuia, fiind necesară astfel implementarea conceptului de ecoturism, nu numai în ariile naturale protejate.

ActivităŃile care au parcurs procedura de reglementare din punct de vede al mediului s-au supus măsurilor de protecŃie şi conservare impuse, astfel încât impactul să fie diminuat.

Au fost efectuate deplasări în teren pentru verificarea stării de conservare a habitatelor şi a speciilor protejate din cadrul ariilor naturale protejate şi verificarea modului de îndeplinire a obligaŃiilor asumate prin contractul de administrare/custodie. În cadrul controalelor efectuate în teren s-au urmărit şi aspectele legate de starea de conservare a habitatelor şi speciilor de interes comunitar.

5. 2. PRESIUNI ANTROPICE EXERCITATE ASUPRA BIODIVERSITĂłII Presiunile antropice care ameninŃă biodiversitatea sunt manifestate prin:

schimbarea destinaŃiei terenurilor, creşterea gradului de ocupare a terenurilor, a numărului populaŃiei, agricultura intensivă, modificarea peisajelor şi a ecosistemelor naturale, distrugerea spaŃiului natural, utilizarea necorespunzătoare a solului, concentrarea activităŃilor cu impact asupra mediului în zone sensibile cu valoare ecologică deosebită, supraexploatarea resurselor naturale fără a permite regenerarea acestora, etc.

5.2.1. CREŞTEREA ACOPERIRII TERENURILOR

În privinŃa suprafeŃei medii locuibile ce revine pe o persoană, judeŃul Arad ocupă

locul I pe Ńară (cu 16,9 mp/persoană). Tabelul 5.2.1.1.SuprafaŃa totală după modul de folosinŃă la 31 decembrie 2009

(hectare) Anul

Tipuri 2006 2007 2008 2009

SUPRAFAłA TOTALĂ 775.409 775.409 775.409 775.409 SUPRAFAłA AGRICOLĂ 511.258 511.224 510.770 510.624 din care:sectorul privat 482.479 478.713 476.182 467.670 DIN TOTAL SUPRAFAłA AGRICOLĂ: Arabil 349.290 350.008 349.579 349.856 din care:sectorul privat 339.881 339.938 338.988 337.525 Păşuni 127.123 126.553 126.505 126.109 Din care:sectorul privat 110.615 106.812 105.603 98.622 FâneŃe 25.664 25.502 25.528 25.495 din care:sectorul privat 23.199 23.175 22.951 22.865 Vii şi pepiniere viticole 3.603 3.603 3.577 3.577 din care:sectorul privat 3.282 3.286 3.135 3.147 Livezi şi pepiniere pomicole 5.578 5.578 5.581 5.587 din care:sectorul privat 5.502 5.502 5.505 5.511


Ca

pit

olu

l 5

.PR

OT

EC

ŢIA

NA

TU

RII

ŞI

BIO

DIV

ER

SIT

AT

EA

Anul Tipuri

2006 2007 2008 2009

PĂDURI ŞI ALTE TERENURI CU VEGETAłIE FORESTIERĂ 212.037 212.014 211.979 211.979

APE ŞI BĂLłI 13.691 13.691 13.691 13.691 ALTE SUPRAFEłE 38.423 38.480 38.969 39.115

În judeŃul Caraş-Severin se constată tendinŃa de extindere a intravilanului, chiar şi în ariile protejate. Extinderea intravilanului - în zonele din imediata vecinătate a ariilor naturale protejate sau chiar în interiorul acestora - cu scopul de realizare ulterioară a unor zone rezidenŃiale sau chiar staŃiuni turistice - vor genera o presiune puternică asupra ariilor naturale protejate. Astfel de cazuri sunt prezente în Parcul Natural PorŃile de Fier.

De asemenea se intensifică şi fenomenul de schimbarea categoriei de folosinŃă a terenurilor în vederea exploatării resurselor neregenerabile (ex. Centralele eoliene, microcentrale pe cursurile de ape etc.).

În judeŃul Hunedoara situaŃia acoperirii terenurilor din judeŃul Hunedoara este prezentată la Capitolul 4.

La nivelul judeŃului Timiş se înregistrează o creştere a planurilor urbanistice zonale pentru extinderea intravilanului localităŃilor, pentru viitoare zone rezidenŃiale şi funcŃiuni complementare, amplasamente ce se găsesc în ariile naturale protejate şi în vecinătatea acestora. De asemenea se constătă schimbarea categoriei de folosinŃă a terenurilor în vederea exploatării agregatelor minerale (balastiere, cariere).

5.2.2. CREŞTEREA POPULAłIEI

Creşterea populaŃiei determină creşterea acoperirii terenurilor şi mai ales prin

crearea zonelor rezidenŃiale, a activităŃilor econimice sau chiar staŃiuni turistice în apropierea ariilor naturale protejate. Presiunea asupra ariilor naturale protejate creată prin creşterea populaŃiei nu reprezintă o problemă majoră atâta timp cât se poate aplica un sistem controlat de management al deşeurilor şi practicarea unui turism în sistem organizat bazat pe o strategie.

Conform recensământului din anul 2002, Regiunea Vest avea o populaŃie de 1958648 locuitori şi o densitate de 61,1 locuitori pe km.

În anul 2009 numărul de locuitori ai regiunii a scăzut la cifra de 1921700 locuitori.

5.2.3. SCHIMBAREA PEISAJELOR ŞI ECOSISTEMELOR Valorificarea resurselor naturale are ca efect transformarea profundă a peisajului. O

viziune clară şi multilaterală asupra mediului şi o intervenŃie şfiinŃifică a societăŃii omeneşti constituie premisele unei valorificări capabile să asigure meŃinerea echilibrului componentelor mediului, atât de necesar vieŃii şi activităŃii omului.

Regiunea Vest, nu a cunoscut o schimbare majoră a peisajului, totuşi se pot observa modificări date de existenŃa: carierelor, balastirelor din terasă, haldelor de steril rezultate în urma extracŃiilor existente. În aceste zone locul ecosistemelor naturale este preluat de ecosistemele cu grad mai mare sau mai mic de antropizare. Efectele acestor modificări de peisaj şi ecosistem nu sunt vizibile imediat, ele apar uneori chiar după câteva decenii. Astfel, practicarea unei agriculturi intensive în perioada anilor 1970-1980 a dus la dispariŃia dropiei (Otis tarda) din zona de nord-vest a judeŃului Arad.

InfluenŃele negative datorate omului sunt mult mai vizibile şi mai de durată în ariile naturale protejate; astfel, cele mai frecvente rămân deşeurile menajere pe care turiştii ocazionali le lasă peste tot în urma trecerii lor prin prin natură .


Ca

pit

olu

l 5

.PR

OT

EC

ŢIA

NA

TU

RII

ŞI

BIO

DIV

ER

SIT

AT

EA

În judeŃul Hunedoara s-a constatat prezenŃa depozitelor necontrolate de deşeuri menajere în rezervaŃiile naturale cum ar fi Vârful Poieni, Locul fosilifer cu dinozauri de la Sânpetru, Tufurile calcaroase din Valea Bobâlna şi Pădurea Bejan, în timp ce pe halda de gunoi amplasată la poalele Măgurii Uroiului deşeurile uşoare de ambalaje sunt împrăştiate cu uşurinŃă de vânt pe o arie relativ largă în jurul depozitului.

Cursurile de apă care traversează rezervaŃii naturale au devenit „calea de acces“ în zonă a resturilor menajere evacuate din aşezările umane din amonte.

Urmele trecerii turiştilor ocazionali s-au remarcat şi prin deteriorarea panourilor de informare, înmulŃirea potecilor şi vetrelor de foc ilegale din ariile protejate (Dealul CetăŃii Deva, Pădurea Bejan, Calcarele din Dealul Măgura).

În Pădurea Chizid, judeŃul Hunedoara, datorită lucrărilor de mobilizare a solului executate în anii cu fructificaŃie la gorun şi cer, s-a reuşit stimularea instalării regenerării naturale.

Colectarea de către turişti a unor specii protejate de floră sălbatică cum ar fi: flori de Rhododendron, muguri de jneapăn, floare de colŃ, fire de Ruscus aculeatus, etc. Zonele cele mai afectate sunt: Parcul NaŃional Retezat, FânaŃele cu narcise Nucşoara.

În Parcul NaŃional Retezat cea mai importantă presiune antropică o constituie construirea drumului DN 66A în Parcul NaŃional Retezat, care afectează negativ zona prin fragmentarea unor habitate, dar şi prin facilitarea accesului unor persoane nedorite în zona parcului: braconieri, hoŃi de lemne şi de brazi de Crăciun, pasionaŃi de off-road, turişti necivilizaŃi. În acest sens echipa de pază din zona de sud a Parcului NaŃional Retezat efectuează patrulări săptămânale în zona drumului pentru a observa efectele fragmentării habitatelor, dacă sunt folosite pasajele de trecere de către animalele sălbatice şi pentru supravegherea respectării legislaŃiei în vigoare şi a Regulamentului Parcului NaŃional Retezat. O altă influenŃă antropică asupra Parcului o constituie nerespectarea, în unele situaŃii, a capacităŃii de suport a păşunilor. În acest sens, s-a efectuat o serie de controale împreună cu Jandarmeria Montană, iar acolo unde a fost cazul s-au aplicat sancŃiuni. De asemenea, emiterea de autorizaŃii de construcŃie, mai ales de către Primăria Râu de Mori, în zona de dezvoltare durabilă a PNR, fără acordul administraŃiei Parcului, constituie o altă presiune antropică importantă.

Din raportul anual pe 2011 al Geoparcului Dinozaurilor łara HaŃegului reiese că principala problemă este cea a deşeurilor menajere. În anul 2006 s-a obŃinut, prin intermediul AsociaŃiei Intercomunale „łara HaŃegului” finanŃarea unui proiect PHARE „Sistem de colectare selectivă a deşeurilor. StaŃia de transfer în oraşul HaŃeg”, proiect ce se va derula în cele 11 localităŃi ale Geoparcului şi în comuna Bretea Română. Acest proiect trebuia să demareze în anul 2010, însă staŃia de transfer în oraşul HaŃeg nu funcŃionează nici in prezent.

În Parcul Natural Grădiştea Muncelului Cioclovina principala influenŃă antropică este turismul necontrolat, zona cea mai afectată fiind valea Grădiştei unde turismul de weekend are o amploare mai mare. În acest sens, AdministraŃia Parcului a propus un regulament de vizitare a zonei cetăŃii Sarmizegetusa Regia cu scopul de a reduce presiunea antropică asupra mediului natural. Acesta va fi cuprins în Planul de management al parcului. O altă problemă este incendierea de către localnici a vegetaŃiei uscate de pe terenurile agricole, pericolul de extindere a focului fiind mare datorită apropierii acestora de fondul forestier.

Din raportul anual pe 2011 al Arboretumului Simeria, cel mai important obstacol întâmpinat în gestionarea eficientă este situaŃia juridică incertă, clădirea şi parcul dendrologic fiind revendicate de către urmaşii fostului proprietar care nu sunt interesaŃi de păstrarea valorilor acestuia. Din această cauză custodele rezervaŃiei naturale (ICAS - staŃiunea Simeria) nu este eligibil pentru accesarea fondurilor europene.

Prin respectarea prevederilor legislaŃiei specifice privind protecŃia habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, a regimului ariilor naturale protejate se poate


Ca

pit

olu

l 5

.PR

OT

EC

ŢIA

NA

TU

RII

ŞI

BIO

DIV

ER

SIT

AT

EA

reglementa dezvoltare economică şi socială în concordanŃă cu măsurile de protecŃie şi conservare a speciilor şi habitatelor naturale.

5.3.ARIILE NATURALE PROTEJATE

Ariile naturale protejate cuprind zone naturale delimitate geografic şi topografic

destinate realizării unor obiective specifice privind conservarea diversităŃii biologice a elementelor şi fenomenelor peisagistice, geologice, paleontologice, speologice sau de altă natură prin instituirea unui regim special de ocrotire, conservare şi utilizare durabilă.

Limitele ariilor naturale protejate în proiecŃie Stereo 1970 se pot descărca de pe site-ul Ministerului Mediului şi Pădurilor www.mmediu.ro

Evaluarea stării de conservare a habitatelor naturale şi a speciilor de floră şi faună sălbatică se realizează prin verificări în teren de către reprezentanŃii agenŃiilor de protecŃia mediului (ARPM Timişoara, APM Arad, APM Caraş-Severin, APM Hunedoara) în colaborare cu reprezentanŃii Gărzii NaŃionale de Mediu – Comisariatele Regionale şi JudeŃene (CR Timiş, CJ Arad, CJ Caraş-Severin, CJ Hunedoara, CJ Timiş), prin participare la acŃiunea de evaluare anuală a speciilor strict protejate, prin rapoartele anuale întocmite de către custozii ariilor naturale protejate, cu ocazia organizării evenimentelor ecologice în arii naturale protejate şi cu ocazia participării la diferite acŃiuni privind protecŃia mediului.

5.3.1ARII NATURALE PROTEJATE DE INTERES NAłIONAL

Pe teritoriul Regiunii Vest se delimitează următoarele categorii de arii naturale protejate de interes naŃional:

- Parcuri naŃionale - Parcuri naturale - RezervaŃii ştiinŃifice - RezervaŃii naturale - Monumente ale naturii - Geoparcuri

Facem menŃiunea că o parte din arii naturale protejate de interes naŃional se întind pe teritoriul a mai multor regiuni de dezvoltare, ele suprapunându-se totodată peste

alte categorii de arii naturale protejate. C:\Documents and Settings\q\Sintact

2.0\cache\Legislatie\temp\00103869.HTML -

#Parcurile naŃionale sunt acele arii naturale protejate ale căror scopuri sunt protecŃia şi conservarea unor eşantioane reprezentative pentru spaŃiul biogeografic naŃional, cuprinzând elemente naturale cu valoare deosebită sub aspectul fizico-geografic, floristic, faunistic, hidrologic, geologic, paleontologic, speologic, pedologie sau de altă natură, oferind posibilitatea vizitării în scopuri ştiinŃifice, educative,

recreative şi turistice. Managementul parcurilor naŃionale asigură menŃinerea cadrului fizico-geografic

în stare naturală, protecŃia ecosistemelor, conservarea resurselor genetice şi a diversităŃii biologice în condiŃii de stabilitate ecologică, prevenirea şi excluderea oricărei forme de exploatare a resurselor naturale şi a folosinŃelor terenurilor, incompatibilă scopului atribuit. Regimul de gospodărire se stabileşte prin regulamente şi planuri

Parcul Național Retezat Foto: ARPM Timișoara


Ca

pit

olu

l 5

.PR

OT

EC

ŢIA

NA

TU

RII

ŞI

BIO

DIV

ER

SIT

AT

EA

proprii de protecŃie şi conservare aprobate de autorităŃile naŃionale ştiinŃifice şi administrative abilitate, potrivit dispoziŃiilor prezentei ordonanŃe de urgenŃă. În perimetrele lor vor fi cuprinse ecosisteme sau fracŃiuni de ecosisteme terestre şi acvatice cât mai puŃin influenŃate prin activităŃi umane. Elementele cu valoare deosebită de pe cuprinsul parcurilor naŃionale pot fi delimitate şi puse sub un regim strict de protecŃie ca rezervaŃii ştiinŃifice.

Parcurile naŃionale se întind în general pe suprafeŃe mari de teren. În perimetrul parcurilor naŃionale sunt admise doar activităŃile tradiŃionale practicate numai de comunităŃile din zona parcului naŃional, activităŃi tradiŃionale ce sunt reglementate prin planul de management.

Parcurile naŃionale corespund categoriei II IUCN "Parc naŃional: arie protejată administrată în special pentru protecŃia ecosistemelor şi pentru recreere". În Tab. 5.3.1.1. şi 5.3.1.2. se regăsesc parcurile naŃionale, natural şi geoparcurile din Regiunea Vest, cu precizarea structurii de administrare şi a rezervaŃiilor şi siturilor Natura 2000 incluse. Facem precizarea că sunt enumerate doar rezervaŃiile aferente Regiunii Vest, chiar dacă parcurile naŃionale şi naturale se întind pe mai multe regiuni.

C:\Documents and Settings\q\Sintact 2.0\cache\Legislatie\temp\00103869.HTML -

#Parcurile naturale sunt acele arii naturale protejate ale căror scopuri sunt protecŃia şi conservarea unor ansambluri peisagistice în care interacŃiunea activităŃilor umane cu natura de-a lungul timpului a creat o zonă distinctă, cu valoare semnificativă peisagistică şi/sau culturală, deseori cu o mare diversitate biologică.


#Managementul parcurilor naturale urmăreşte menŃinerea interacŃiunii armonioase a omului cu natura prin protejarea diversităŃii habitatelor şi peisajului, promovând păstrarea folosinŃelor tradiŃionale ale terenurilor, încurajarea şi consolidarea activităŃilor, practicilor şi culturii tradiŃionale ale populaŃiei locale .C:\Documents and Settings\q\Sintact

2.0\cache\Legislatie\temp\00103869.HTML - #De asemenea, se oferă publicului posibilităŃi de recreere şi turism şi se încurajează activităŃile ştiinŃifice şi educaŃionale.


#Parcurile naturale corespund categoriei V IUCN "Peisaj protejat: arie protejată administrată în principal pentru conservarea peisajului şi recreere".

C:\Documents and Settings\q\Sintact

2.0\cache\Legislatie\temp\00103869.HTML -

#Geoparcul este un teritoriu ce cuprinde elemente de interes geologic deosebit, alături de elemente de interes ecologic, arheologic, istoric şi cultural. Caracteristicile geologice sunt cuprinse într-un număr de situri de importanŃă

ştiinŃifică, educaŃională sau estetică, reprezentative pentru un anumit moment din istoria Pământului ori pentru anumite evenimente sau procese geologice.

C:\Documents and Settings\q\Sintact 2.0\cache\Legislatie\temp\00103869.HTML - #Un geoparc are limite bine definite, o suprafaŃă suficient de mare şi o strategie de dezvoltare teritorială în folosul comunităŃilor locale, a căror existenŃă este bazată pe valorificarea resurselor naturale şi culturale, pe principiul dezvoltării durabile. Geoparcurile sunt zone cu aşezări umane astfel gestionate încât să constituie modele de dezvoltare a comunităŃilor în armonie cu mediul natural.


#Geoparcul are o structură de administrare proprie care, în parteneriate locale şi

Parcul Natural Lunca Mureşului, Foto: ARPM Timişora


Ca

pit

olu

l 5

.PR

OT

EC

ŢIA

NA

TU

RII

ŞI

BIO

DIV

ER

SIT

AT

EA

naŃionale, asigură conservarea patrimoniului natural şi cultural şi propune metode noi de protecŃie, educaŃie, cooperare în scopul dezvoltării socioeconomice, îmbunătăŃi.

Geoparcul reprezintă un concept lansat şi susŃinut de UNESCO, în parteneriat cu ReŃeaua Europeană a Geoparcurilor. La nivel mondial a fost creată ReŃeaua Globală (UNESCO) a Geoparcurilor. Recunoaşterea internaŃională a funcŃionarii unui geoparc şi acceptarea lui în aceste structuri se face în acord cu reglementările stabilite de UNESCO şi de Carta ReŃelei Europene a Geoparcurilor


#RezervaŃiile ştiinŃifice sunt acele arii naturale protejate ale căror scopuri sunt protecŃia şi conservarea unor habitate naturale terestre şi/sau acvatice, cuprinzând elemente reprezentative de interes ştiinŃific sub aspect floristic, faunistic, geologic, speologic, paleontologic, pedologie sau de altă natură. Mărimea rezervaŃiilor ştiinŃifice este determinată de arealul necesar pentru asigurarea integrităŃii zonei protejate.

Managementul rezervaŃiilor ştiinŃifice asigură un regim strict de protecŃie prin care habitatele sunt păstrate într-o stare pe cât posibil neperturbată. În aceste zone se interzice desfăşurarea oricăror activităŃi umane, cu excepŃia activităŃilor de cercetare, educaŃie şi de ecoturism cu limitările descrise în planurile de management, cu acordul forului ştiinŃific competent şi al administratorului rezervaŃiei ştiinŃifice.

RezervaŃiile ştiinŃifice corespund categoriei I IUCN (Uniunea InternaŃională pentru Conservarea Naturii) "RezervaŃie Naturală Strictă: arie protejată, administrată în principal în scopuri ştiinŃifice".


#RezervaŃiile naturale sunt acele arii naturale protejate ale căror scopuri sunt protecŃia şi conservarea unor habitate şi specii naturale importante sub aspect floristic, faunistic, forestier, hidrologic, geologic, speologic, paleontologic, pedologie. Mărimea lor este determinată de arealul necesar asigurării integrităŃii elementelor protejate.


#Managementul rezervaŃiilor naturale se face diferenŃiat, în funcŃie de caracteristicile acestora, prin măsuri active de gospodărire pentru a asigura menŃinerea habitatelor şi/sau în vederea protejării anumitor specii, grupuri de specii sau comunităŃi biotice. Pe lângă activităŃile ştiinŃifice, după caz, pot fi admise activităŃi turistice, educaŃionale, organizate. Sunt admise unele activităŃi de valorificare durabilă a unor resurse naturale. Sunt interzise folosinŃe ale terenurilor sau exploatarea resurselor care dăunează obiectivelor atribuite. Potrivit scopului pentru care au fost desemnate, rezervaŃiile naturale pot avea caracter predominant: botanic, zoologic, forestier, geologic, paleontologic, peisagistic, speologic, de zonă umedă, marină, de resurse genetice şi altele.


#Aceste rezervaŃii corespund categoriei IV IUCN, şi anume arie de gestionare a habitatelor/speciilor: arie protejată administrată în special pentru conservare prin intervenŃii de gospodărire.

În Tab. 5.3.1.3 sunt redate Rezervatiile Naturale, Ştiintifice si Monumente ale Naturii declarate conform Legii 5/2000 si a Hotararii nr. 2151/2004.

5.3.2.ARII NATURALE PROTEJATE DE INTERES INTERNAłIONAL

R N Lacul Surduc foto ARPM Timișoara


Ca

pit

olu

l 5

.PR

OT

EC

ŢIA

NA

TU

RII

ŞI

BIO

DIV

ER

SIT

AT

EA


#RezervaŃiile biosferei sunt acele arii naturale protejate ale căror scopuri sunt protecŃia şi conservarea unor zone de habitat natural şi a diversităŃii biologice specifice. RezervaŃiile biosferei se întind pe suprafeŃe mari şi cuprind un complex de ecosisteme terestre şi/sau acvatice, lacuri şi cursuri de apă, zone umede cu comunităŃi biocenotice floristice şi faunistice unice, cu peisaje armonioase naturale sau rezultate din amenajarea tradiŃională a teritoriului, ecosisteme modificate sub influenŃa omului şi care pot fi readuse la starea naturală, comunităŃi umane a căror existenŃă este bazată pe valorificarea resurselor naturale, pe principiul dezvoltării durabile şi armonioase. Mărimea rezervaŃiilor biosferei este determinată de cerinŃele de protecŃie şi conservare eficiente ale mediului natural şi ale diversităŃii biologice specifice.


#Managementul rezervaŃiilor biosferei se realizează în conformitate cu recomandările Programului Om - Biosferă de sub egida UNESCO.

Pe teritoriul Regiunii Vest s-a desemnat Parcul NaŃional Retezat ca RezervaŃie a Biosferei, în suprafaŃă de 38138 ha, incluzând RezervaŃia ŞtiinŃifică Gemenele, cu o suprafaŃă de aproximativ 5% din totalul parcului, adică 1930 de ha, iar ca situri Natura 2000 s-au delimitat ROSCI0217 Retezat, având suprafaŃa de 43561 ha şi ROSPA0084 MunŃii Retezat, cu o suprafaŃă de 38140 ha.

Parcul NaŃional Retezat a fost desemnat ca RezervaŃie a Biosferei în anul 1979 de către Comitetul MAB Unesco la cea de a VI-a sesiune a Consiliului InternaŃional de Coordonare a Programului Om-Biosferă de la Paris.

Parcul NaŃional Retezat este amplasat în partea de vest a CarpaŃilor Meridionali, cuprinzând o parte din Masivul Retezat-Godeanu. Cea mai mare parte a parcului se află în judeŃul Hunedoara, fiind delimitat de Depresiunea HaŃegului, MunŃii Tulişa, Valea Streiului, Depresiunea Petroşani, Valea Jiului de Vest şi Valea Râului Mare. Parte din suprafaŃa parcului se află pe teritoriul administrativ al judeŃelor Caraş-Severin şi Gorj.

Parcul este renumit pentru diversitatea floristică şi faunistică, adăpostind aproape 1.190 specii de plante superioare, 90 taxoni endemici, 130 de plante rare sau vulnerabile, 50 specii mamifere, 168 specii de păsări, 9 specii de reptile şi 5 specii amfibieni.

Scopul principal al Parcului NaŃional Retezat este cel de conservare a diversităŃii biologice. De asemenea, se urmăreşte excluderea şi prevenirea activităŃilor de exploatare sau utilizare a resurselor naturale care contravin obiectivului de conservare, precum şi asigurarea de condiŃii pentru activităŃi educaŃionale, recreative şi de cercetare ştiinŃifică. Se permit activităŃi tradiŃionale desfăşurate de proprietarii terenurilor, cu reglementarea acestora de către AdministraŃia Parcului NaŃional Retezat.


Ca

pit

olu

l 5

.PR

OT

EC

ŢIA

NA

TU

RII

ŞI

BIO

DIV

ER

SIT

AT

EA

Nr crt.

Denumire Regiune de dezvoltare/judeŃ

Structură de administrare

RezervaŃii componente

Situri Natura 2000 incluse

Regulament/ plan de management

1 Parcul NaŃional Retezat Vest, Sud-Vest Caraş-Severin Hunedoara Gorj

RNP - Romsilva, Administratia Parcului NaŃional "Retezat" RA

2.494 RezervaŃia ştiinŃifică Gemenele 2.496 RezervaŃia speologică Peştera Zeicului

ROSPA0084 MunŃii Retezat ROSCI0217 Retezat

elaborat

2 Parcul NaŃional Domogled- Valea Cernei

Vest, Sud-Vest Caraş-Severin, MehedinŃi, Gorj

RNP - Romsilva, Administratia Parcului National "Domogled- Valea Cernei" RA

2.292 Domogled – Valea Cernei 2.293 Coronini – Bedina 2.294 Iauna – Craiova 2.296 Belareca 2.297 Peştera Bârzoni 2.295 IardaşiŃa

ROSPA0035 Domogled – Valea Cernei ROSCI0069 Domogled – Valea Cernei

în draft

3 Parcul NaŃional Cheile Nerei - BeuşniŃa

Vest Caraş-Severin

RNP - Romsilva, Administratia Parcului National "Cheile Nerei - Beusnita" RA

2.276 Cheile Nerei – BeuşniŃa 2.777 Valea Ciclovei – Ilidia 2.278 Cheile Şuşarei 2.279 Izvorul Bigăr 2.280 Lisovacea 2.281 Ducin

ROSPA0020 Cheile Nerei - BeuşniŃa ROSCI0031 Cheile Nerei - BeuşniŃa

în draft

4 Parcul NaŃional Semenic – Cheile Caraşului

Vest Caraş-Severin

RNP - Romsilva, Administratia Parcului National "Semenic - Cheile Carasului" RA

2.282 Cheile Caraşului 2.283 Izvoarele Caraşului 2.284 Izvoarele Nerei 2.285 Cheile Gârliştei 2.286 BârzăviŃa 2.287 Buhui - Marghitas 2.291 Groposu 2.288 Peştera Comarnic 2.289 Peştera PopovăŃ 2.290 Peştera Buhui IV.15 Peştera Exploratorii

ROSPA0086 MunŃii Semenic – Cheile Caraşului ROSCI0226 Semenic - Cheile Caraşului

elaborat

5 Parcul NaŃional Defileul Jiului

Vest, Sud-Vest Hunedoara Gorj

RNP - Romsilva, Administratia Parcului National Defileul Jiului -subunitatea DS Targu-Jiu

ROSCI0063 Defileul Jiului

în curs de elaborare

Tabelul 5.3.1.2. Parcuri naturale în Regiunea Vest

Tabelul 5.3.1.1. Parcurile naționale din Regiunea Vest


Ca

pit

olu

l 5

.PR

OT

EC

ŢIA

NA

TU

RII

ŞI

BIO

DIV

ER

SIT

AT

EA

Nr. crt.

Denumire regiune de dezvoltare/ judet

Structură de adminstrare

RezervaŃii componente Situri Natura 2000 incluse

Regulament/ plan de management

1 Parcul Natural PorŃile de Fier

Vest, Sud-Vest Caraş-Severin, MehedinŃi

RNP - Romsilva, Administratia Parcului Natural "Portile de Fier" RA

2.298 Valea Mare 2.299 Balta Nera – Dunăre 2.307 Râpa cu lăstuni din Valea Divici 2.312 Baziaş IV.13 Peştera cu apă din Valea Polevii

ROSCI0206 PorŃile de Fier ROSPA0080 MunŃii Almăjului – Locvei ROSPA0026 Cursul Dunării – Baziaş – PorŃile de Fier

Regulament şi plan de management elaborate, trimis la MMP spre aprobare

2 Parcul Natural Lunca Mureşului

Vest, Arad, Timiş

RNP - Romsilva, Administratia Parcului Natural "Lunca Muresului" RA

2.735 Pădurea Cenad 2.744 Insula Mare Cenad 2.745 Insula Igriş IV.1 Rezervatia Naturala Prundul Mare

ROSCI0108 Lunca Mureşului Inferior ROSPA0069 Lunca Mureşului Inferior

Elaborat, în procedură SEA

3 Parcul Natural Grădiştea Muncelului– Ciclovina

Vest, Hunedoara

RNP-Romsilva, Administratia Parcului Natural "Gradistea Muncelului - Cioclovina" RA

2.497 Complexul carstic Ponorâci-Cioclovina, 2.500 Peştera Tecuri, 2.499 Peştera Şura Mare, 2.522 Cheile Crivadiei, 2.513 Locul fosilifer Ohaba-Ponor, 2.253 Dealul şi Peştera Bolii

ROSCI0087 Grădiştea Muncelului-Ciclovina ROSPA0045 Grădiştea Muncelului-Cioclovina

elaborat

4 Geoparcul Dinozaurilor – łara HaŃegului

Vest, Hunedoara

Universitatea din Bucuresti Facultatea de Geologie - Geofizica Lab. Paleontologie si Stratigrafie

2.535 Paleofauna reptiliană Tuştea, 2.502 Locul fosilifer cu dinozauri Sânpetru, 2.507 Mlaştina de la Peşteana, 2.508 Calcarele de la FaŃa Fetii, 2.509 Vârful Poieni, 2.516 Pădurea SlivuŃ, 2.506 FânaŃele cu Narcise de la Nucşoara, 2.505 FânaŃele Pui

ROSCI0236 Strei-HaŃeg

În draft

Tabelul. 5.3.1.3 Rezervatii Naturale, Ştiintifice si Monumente ale Naturii declarate conform Legii 5/2000 si a Hotararii nr. 2151/2004


Ca

pit

olu

l 5

.PR

OT

EC

ŢIA

NA

TU

RII

ŞI

BIO

DIV

ER

SIT

AT

EA

Nr. crt. Cod/Denumirea ariei naturale protejate Tipul ariei protejate SuprafaŃa

(ha) Custode sau altă arie protejată în care este inclusă

JudeŃul Arad 1. 2.84 Peştera Valea Morii Speologică 5,0 AsociaŃia Speologică Speowest 2. 2.85 Dosul Laurului Botanică 32,2 - 3. 2.86 Baltele GurahonŃ Botanică 2,0 - 4. 2.87 RezervaŃia Runcu -Groşi Forestieră 261,8 DirecŃia Silvică Arad 5. 2.88 Poiana cu Narcise de la Rovina Botanică 0,1 - 6. 2.89 Balta Rovina Zoologică 120,0 AsociaŃia “Terra Nobilis” 7. 2.90 Balta Şoimoş Zoologică 1,0 -

8. 2.91 Pădurea Sîc - colonie de stârci cenuşii Zoologică 17,8 AsociaŃia “Terra Nobilis”

9. 2.92 Peştera lui DuŃu Speologică 0,1 - 10. 2.93 Peştera Sinesie Speologică 0,1 - 11. 2.94 Locul fosilifer Monoroştia Paleontologică 0,1 DirecŃia Silvică Arad 12. 2.95 Locul fosilifer ZăbalŃ Paleontologică 5,0 Clubul De Turism Condor Club Arad

13. 2.96 Pădurea de Stejar Pufos de la Cărand Forestieră 2,1 -

14. 2.97 RezervaŃia de soluri sărăturate de la Socodor mixtă 95, 0 Asociatia pentru Promovarea Valorilor Naturale şi

Culturale ale Banatului şi Crişanei " Excelsior" 15. 2.98 Arboretul Macea ŞtiinŃifică 20,5 - 16. IV.1 RezervaŃia Prundu Mare mixtă 654,9 Inclusă în Parcul Natural Lunca Mureşului

17. VI.1 Pădurea Lunca – colonie de stârci

Arie de protecŃie specială avifaunistică 2 Asociatia pentru Promovarea Valorilor Naturale şi

Culturale ale Banatului şi Crişanei " Excelsior"

18. VI.2 Pădurea Socodor - colonie de stârci

Arie de protecŃie specială avifaunistică 3 Asociatia pentru Promovarea Valorilor Naturale şi

Culturale ale Banatului şi Crişanei " Excelsior" 19. RezervaŃia Păliurul* Botanică 5,0 - 20. Arboretele de la Fag de la Râul Mic* Forestieră 165,5 - 21. Pădurea de Fag de la Archişel* Forestieră 144,8 - 22. RezervaŃia Dealul Mocrea* mixtă 107.2 - 23. RezervaŃia naturală mixtă Moneasa* mixtă 6273,2 - 24. Măgura cu ghimpi de la Patârş* mixtă 111,7 -

25. Pădurea cu ghimpi de la Groşi şi Peştiş* mixtă 470,9 -

26. Dealul Pleşa* mixtă 290,6 - JudeŃul Caraş-Severin

27. 2.295 IardaştiŃa Forestieră 501,60 Administratia Parcului National "Domogled- Valea Cernei" RA

28. 2.300 FâneaŃa cu narcise Zerveşti Botanică 40,00 - 29. 2.301 Locul fosilifer Soceni Fosiliferă 0,40 AsociaŃia Speologică Exploratorii


Ca

pit

olu

l 5

.PR

OT

EC

ŢIA

NA

TU

RII

ŞI

BIO

DIV

ER

SIT

AT

EA



30. 2.302 Cheile Globului Mixtă 225,00 AsociaŃia Speologică Exploratorii 31. 2.303 Cheile Rudăriei Mixtă 250,00 Universitatea “Eftimie Murgu” ReşiŃa 32. 2.305 ‘’Sfinxul BănăŃean’’ Geologică 0,50 AsociaŃia Speologică Exploratorii 33. 2.306 ‘’Râpa Neagră’’ Geologică 5,00 AsociaŃia Speologică Exploratorii 34. 2.308 Dealul Petrolea – Cuptoare Geologică 5,00 AsociaŃia Speologică Exploratorii 35. 2.309 Valea GreaŃca Geologică 9,00 AsociaŃia Speologică Exploratorii 36. 2.310 Ravena Crouri Geologică 7,00 AsociaŃia Speologică Exploratorii 37. 2.313 Pădurea Ezerişel Forestieră 120,00 - 38. 2.314 Locul fosilifer de la Apadia Paleontologică 1,00 AsociaŃia Speologică Exploratorii 39. 2.315 Locul fosilifer de la Delineşti Paleontologică 4,00 AsociaŃia Speologică Exploratorii 40. 2.316 Locul fosilifer de la Ezeriş Paleontologică 2,00 AsociaŃia Speologică Exploratorii

41. 2.317 Locul fosilifer de la Globu Craiovei Paleontologică 2,00 AsociaŃia Speologică Exploratorii

42. 2.318 Locul fosilifer de la PetroşniŃa Paleontologică 3,00 AsociaŃia Speologică Exploratorii 43. 2.319 Locul fosilifer de la Târnova Paleontologică 2,00 AsociaŃia Speologică Exploratorii 44. 2.320 Locul fosilifer de la Tirol Paleontologică 0,50 AsociaŃia Speologică Exploratorii 45. 2.321 Locul fosilifer de la Valea Pai Paleontologică 2,00 AsociaŃia Speologică Exploratorii

46. 2.322 Locul fosilifer de la ZorlenŃu Mare Paleontologică 3,00 AsociaŃia Speologică Exploratorii

47. IV.14 Dăncioanea Mixtă 337,00 -

48. IV.16 Pădurea Pleşu Forestieră 1 980,00 Universitatea de ŞtiinŃe Agricole şi Medicină Veterinară Banatul Timişoara

49. IV.17 Rusca Montană Forestieră 604,00 Universitatea de ŞtiinŃe Agricole şi Medicină Veterinară Banatul Timişoara

50. IV.18 Dealul Cărăula Mixtă 123,00 - 51. 2.292 Domogled-Valea Cernei Mixtă 2382,80 Inclusă în Parcul NaŃional Domogled – Valea Cernei 52. 2.293 Coronini – Bedina Mixtă 3 864,80 Inclusă în Parcul NaŃional Domogled – Valea Cernei 53. 2.294 Iauna – Craiova Mixtă 1 545,10 Inclusă în Parcul NaŃional Domogled – Valea Cernei 54. 2.296 Belareca Forestieră 1 665,70 Inclusă în Parcul NaŃional Domogled – Valea Cernei 55. 2.297 Peştera Bârzoni Geologică 0,10 Inclusă în Parcul NaŃional Domogled – Valea Cernei 56. 2.276 Cheile Nerei – BeuşniŃa Mixtă 3 081 ,30 Inclusă în Parcul NaŃional Cheile Nerei - BeuşniŃa 57. 2.777 Valea Ciclovei – Ilidia Mixtă 1 865,60 Inclusă în Parcul NaŃional Cheile Nerei - BeuşniŃa 58. 2.278 Cheile Şuşarei Mixtă 246,00 Inclusă în Parcul NaŃional Cheile Nerei - BeuşniŃa 59. 2.279 Izvorul Bigăr Mixtă 176,60 Inclusă în Parcul NaŃional Cheile Nerei - BeuşniŃa 60. 2.280 Lisovacea Mixtă 33,00 Inclusă în Parcul NaŃional Cheile Nerei - BeuşniŃa 61. 2.281 Ducin Forestieră 260,70 Inclusă în Parcul NaŃional Cheile Nerei - BeuşniŃa 62. 2.283 Izvoarele Caraşului Mixtă 578,00 Inclusă în Parcul NaŃional Semenic – Cheile Caraşului 63. 2.282 Cheile Caraşului Mixtă 3028,30 Inclusă în Parcul NaŃional Semenic – Cheile Caraşului


Ca

pit

olu

l 5

.PR

OT

EC

ŢIA

NA

TU

RII

ŞI

BIO

DIV

ER

SIT

AT

EA



64. 2.284 Izvoarele Nerei Mixtă 5028,00 Inclusă în Parcul NaŃional Semenic – Cheile Caraşului 65. 2.285 Cheile Gârliştei Mixtă 517,00 Inclusă în Parcul NaŃional Semenic – Cheile Caraşului 66. 2.287 Buhui - Mărghitaş Mixtă 218,10 Inclusă în Parcul NaŃional Semenic – Cheile Caraşului 67. 2.288 Peştera Comarnic Speologică 0,10 Inclusă în Parcul NaŃional Semenic – Cheile Caraşului 68. 2.289 Peştera PopovăŃ Speologică 0,10 Inclusă în Parcul NaŃional Semenic – Cheile Caraşului 69. 2.290 Peştera Buhui Speologică 0,10 Inclusă în Parcul NaŃional Semenic – Cheile Caraşului 70. IV. 15 Peştera Exploratorii Speologică 15,00 Inclusă în Parcul NaŃional Semenic – Cheile Caraşului 71. I.1 Peştera Răsuflătoarei Speologică 1,10 Inclusă în Parcul NaŃional Semenic – Cheile Caraşului 72. 2.291 Groposu mixtă 883,60 Universitatea “Eftimie Murgu” ReşiŃa 73. 2.299 Balta Nera - Dunăre Zonă Umedă 10,00 Inclusă în Parcul Natural PorŃile de Fier 74. 2.307 Râpa cu lăstuni din Valea Divici Zoologică 5,00 Inclusă în Parcul Natural PorŃile de Fier 75. 2.312 Baziaş Mixtă 170,90 Inclusă în Parcul Natural PorŃile de Fier 76. 2.298 Valea Mare mixtă 1 179,00 Inclusă în Parcul Natural PorŃile de Fier

77. IV.13 Peştera cu apă din Valea Polevii Speologică 3,20 Inclusă în Parcul Natural PorŃile de Fier

78. VI.12 Zona Umedă Insula CalinovăŃ Arie de protecŃie specială avifaunistică 24 Inclusă în Parcul Natural PorŃile de Fier

79. VI.13 Zona Umedă Ostrov-Moldova Veche

Arie de protecŃie specială avifaunistică 1627 Inclusă în Parcul Natural PorŃile de Fier

80. VI.14 Zona Umedă Divici - Pojejena Arie de protecŃie specială avifaunistică 498 Inclusă în Parcul Natural PorŃile de Fier

81. 2.286 BârzăviŃa Mixtă 3406,9 Inclusă în Parcul NaŃional Semenic – Cheile Caraşului JudeŃul Hunedoara 82. 2.494 RezervaŃia ştiinŃifică Gemenele ŞtiinŃifică 1800,0 Inclusă în Parcul NaŃional Retezat 83. 2.495 Peştera cu Corali Speologică 0,50 Inclusă în ROSCI0129 Nordul Gorjului de Vest 84. 2.496 Peştera Zeicului Monument al naturii 1,00 Inclusă în Parcul NaŃional Retezat

85. 2.497 Complexul carstic Ponorâci –Ciclovina Mixtă 1,50 Inclusă Parcul Natural Grădiştea Muncelului -

Cioclovina 86. 2.498 Piatra Crinului Botanică 0,50 -

87. 2.499 Peştera Şura Mare Speologică 5,00 Inclusă Parcul Natural Grădiştea Muncelului - Cioclovina

88. 2.500 Peştera Tecuri Speologică 2,00 Inclusă Parcul Natural Grădiştea Muncelului - Cioclovina

89. 2.501 Locul fosilifer Lăpugiu de Sus Paleontologică 5,00 -

90. 2.502 Locul fosilifer cu dinozauri de la Sânpetru Paleontologică 5,00 Inclusă în Geoparcul dinozaurilor – łara HaŃegului

91. 2.503 Peştera Cizmei Monument al naturii 1,00 - 92. 2.504 Dealul ColŃ şi Dealul Zănoaga Botanică 78,40 -


Ca

pit

olu

l 5

.PR

OT

EC

ŢIA

NA

TU

RII

ŞI

BIO

DIV

ER

SIT

AT

EA



93. 2.505 FânaŃele Pui Botanică 13,00 Inclusă în Geoparcul dinozaurilor – łara HaŃegului 94. 2.506 FâneŃele cu narcise Nucşoara Botanică 20,00 Inclusă în Geoparcul dinozaurilor – łara HaŃegului 95. 2.507 Mlaştina Peşteana Botanică 2,00 Inclusă în Geoparcul dinozaurilor – łara HaŃegului 96. 2.508 Calcarele de la FaŃa Fetii Botanică 3,00 Inclusă în Geoparcul dinozaurilor – łara HaŃegului 97. 2.509 Vârful Poienii Botanică 0,80 Inclusă în Geoparcul dinozaurilor – łara HaŃegului 98. 2.510 Măgurile Săcărâmbului Mixtă 13,00 - 99. 2.511 Pădurea Chizid Botanică 50,00 - 100. 2.512 Pădurea Bejan Forestieră 70,00 AgenŃia pentru ProtecŃia Mediului Hunedoara

101. 2.513 Locul fosilifer Ohaba-Ponor Paleontologică 10,00 Inclusă Parcul Natural Grădiştea Muncelului - Cioclovina

102. 2.514 Muntele Vulcan Mixtă 5,00 - 103. 2.515 Podul Natural de la Grohot Monument al naturii 1,00 - 104. 2.516 Pădurea SlivuŃ Botanică 40,00 Inclusă în Geoparcul dinozaurilor – łara HaŃegului 105. 2.517 Calcarele din Dealul Măgura Mixtă 120,00 Clubul Alpin Roman- Sectia Deva 106. 2.518 Dealul CetăŃii Deva Mixtă 30,00 -

107. 2.519 Măgura Uroiului Geologică 10,00 -

108. 2.520 Tufurile calcaroase din Valea Bobâlna Geologică 12,50 -

109. 2.521 Cheile Madei Mixtă 10,00 AsocIaŃia de Turism şi Ecologie Trascău Corp

110. 2.522 Cheile Crivadiei Mixtă 10,00 Inclusă Parcul Natural Grădiştea Muncelului - Cioclovina

111. 2.523 Dealul şi Peştera Bolii Mixtă 10,00 Inclusă Parcul Natural Grădiştea Muncelului - Cioclovina

112. 2.524 Arboretumul Simeria Peisagistică 70,00 Institutul De Cercetări Şi Amenajări Silvice- StaŃiunea de Cercetări Silvice

113. 2.525 Codrii seculari de pe Valea Dobrişoarei şi Prisloapei Forestieră 139,30 -

114. 2.526 Pădurea Pojoga Botanică 20,00 - 115. 2.527 Calcarele de la Godineşti Mixtă 6,00 - 116. 2.528 Cheile JieŃului Mixtă 10,00 -

117. 2.529 Cheile Ribicioarei şi Uibăreştilor

Mixtă 20,00 -

118. 2.530 Cheile Cernei Mixtă 2,00 - 119. 2.531 Cheile Taia Mixtă 2,00 -

120. 2.532 Apele mezotermale Geoagiu-Băi Mixtă 2,00 -

121. 2.533 RezervaŃia Boholt Mixtă 1,00 - 122. 2.534 Calcarele de la Boiu de Sus Mixtă 50,00 -


Ca

pit

olu

l 5

.PR

OT

EC

ŢIA

NA

TU

RII

ŞI

BIO

DIV

ER

SIT

AT

EA



123. 2.535 Paleofauna reptiliană Tuştea Paleontologică 0,50 Inclusă în Geoparcul dinozaurilor – łara HaŃegului JudeŃul Timiş 124. 2.735 Pădurea Cenad Forestieră 279 Inclusă în Parcul Natural Lunca Mureşului

125. 2.736 Lunca Pogănişului Botanică 75,5 Universitatea de ŞtiinŃe Agricole şi Medicină Veterinară Banatul Timişoara

126. 2.737 Movila Şişitak Botanică 0,5 - 127. 2.738 Arboretumul Bazoş Forestieră 60,00 I.C.A.S. Timişoara 128. 2.739 Locul fosilifer Rădmăneşti Paleontologică 4,00 129. 2.740 Mlaştinile Satchinez Ornitologică 236,00 Muzeul Banatului Timişoara 130. 2.741 Pădurea Bistra Forestieră 19,9 131. 2.742 Beba Veche Ornitologică 2187,00 - 132. 2.743 Mlaştinile Murani Ornitologică 200,00

133. 2.744 Insula Mare Cenad Mixtă 3,00 Inclusă în Parcul Natural Lunca Mureşului

134. 2.745 Insula Igriş Mixtă 3,00 Inclusă în Parcul Natural Lunca Mureşului 135. 2.746 Sărăturile Diniaş Pedologică 4,00 136. 2.747 Pajiştea cu narcise Băteşti Botanică 20,00 137. 2.748 Lacul Surduc Mixtă 362,00 125. Pădurea Dumbrava* Forestieră 310 126. Pădurea-parc Buziaş* Mixtă 25,16 127. Parcul Banloc* Mixtă 8,00 138 Stejarii seculari din Lovrin* Forestiera 6,00

* arii naturale protejate de interes judeŃean şi local


Capitolul:

5.P

RO

TE

CŢ

IA N

AT

UR

II Ş

I B

IOD

IVE

RS

ITA

TE

A


#Zonele umede de importanŃă internaŃională sunt acele arii naturale protejate al căror scop este asigurarea protecŃiei şi conservării siturilor naturale cu diversitatea biologică specifică zonelor umede. C:\Documents and Settings\q\Sintact

2.0\cache\Legislatie\temp\00103869.HTML - #Managementul acestor zone se realizează în scopul conservării lor şi al utilizării durabile a resurselor biologice pe care le generează, în conformitate cu prevederile ConvenŃiei privind conservarea zonelor umede de importanŃă internaŃională, în special ca habitat al păsărilor acvatice.

Siturile Ramsar, sunt zone umede de importanŃă internatională în special ca habitat al păsărilor de apă. ConvenŃia asupra Zonelor Umede de ImportanŃă InternaŃională, în special ca Habitat pentru Păsările de Apă, cunoscută sub numele de Conventia Ramsar, adoptată la Ramsar, Iran în anul 1971, a intrat în vigoare la sfârsitul anului 1975 şi este un tratat interguvernamental, care asigură cadrul pentru cooperarea internaŃională în domeniul conservării zonelor umede.

În Regiunea Vest există o singură zonă umedă de importanŃă internaŃională (sit Ramsar) declarată prin H.G. nr.1586/2006, respectiv Parcul Natural Lunca Mureşului cu o suprafaŃă de 17.166 ha, situat în judeŃele Arad şi Timiş. Parcul Natural Lunca Mureşului se întinde de la Arad pâna la graniŃa maghiară, de-a lungul râului Mureş. Are o suprafaŃă de 17.455 ha şi include zona îndiguită a Mureşului, zonă inundabilă (o inundaŃie la fiecare trei ani) situată între digurile construite pe fiecare parte a râului şi între terasele înalte ale aceluiaşi râu. Lunca Mureşului Inferior este un ecosistem tipic de zonă umedă cu ape curgătoare şi stătătoare, cu păduri aluviale, galerii de sălcii şi plopi, precum şi zăvoaie şi şleauri de câmpie, important loc de cuibărire şi pasaj pentru cca. 200 de specii de pasări, multe dintre ele fiind sub un regim strict de protecŃie pe plan internaŃional.

5.3.3.ARII NATURALE PROTEJATE, DE INTERES COMUNITAR

La nivel european în 1992 a fost iniŃiată înfiinŃarea ReŃelei Natura 2000 prin

adoptarea Directivei Habitate (92/43 EEC). Împreună cu Directiva Păsări (2009/147/CE), Directiva Habitate asigură un cadru comun pentru conservarea naturii şi a habitatelor în cadrul Uniunii Europene. S-a decis astfel constituirea unei reŃele de situri care să asigure conservarea efectivă a capitalului natural şi utilizarea durabilă a biodiversităŃii, cât şi reducerea efectivă a ratei de pierdere a biodiversităŃii, în conformitate cu obiectivele ConvenŃia privind Diversitatea Biologică (CBD), reprezentând în acelaşi timp şi suportul pentru dezvoltarea durabilă a activităŃilor umane.

Astfel, la nivelul statelor membre ale UE s-a constituit o reŃea coerentă de situri care se bazează pe o abordare comună, permiŃând menŃinerea sau refacerea habitatelor şi speciilor într-o stare favorabilă de conservare, cunoscută sub numele ReŃeaua NATURA 2000, formată din:

- Arii speciale de conservare (Special Areas of Conservation - SAC) desemnate în conformitate cu prevederile Directivei „Habitate” şi care au ca bază siturile de importanŃă comunitară (Sites of Community Importance - SCI), desemnate de statele membre;

- Arii de protecŃie specială avifaunistică (Special Protected Areas - SPA) desemnate în conformitate cu prevederile Directivei „Păsări”. Obiectivul principal al acestei reŃele îl constituie conservarea habitatelor naturale şi a speciilor sălbatice de interes comunitar, luând în considerare cerinŃele economice, sociale şi culturale, precum şi specificul regional şi local caracteristic fiecărui stat membru. Desemnarea siturilor se face pe criterii strict ştiinŃifice, dar, cu toate acestea, Natura 2000 nu este o reŃea de arii naturale protejate, în care activităŃile umane sunt


Capitolul:

5.P

RO

TE

CŢ

IA N

AT

UR

II Ş

I B

IOD

IVE

RS

ITA

TE

A

interzise. Siturile Natura 2000 reprezintă zone de management durabil al mediului, în care se urmăreşte conservarea habitatelor naturale şi/sau a speciilor pentru care a fost declarat situl, iar dezvoltarea activităŃilor umane se face Ńinând cont de anumite cerinŃe de conservare.

Stabilirea reŃelei Natura 2000 şi a coridoarelor ecologice arată angajamentul UE în respectarea ConvenŃiilor internaŃionale privindconservarea naturii. Directivele „Păsări” şi „Habitate” constituie contribuŃia comunităŃii europene în asigurarea diversităŃii biologice, conform ConvenŃiei privind Diversitatea Biologică (CBD) ratificată de România prin Legea nr. 58/1994 şi a ConvenŃiei privind conservarea vieŃii sălbatice şi a habitatelor naturale din Europa (ConvenŃia de la Berna) la care România a aderat prin Legea nr. 13/1993.

Pentru constituirea reŃelei Natura 2000, Uniunea Europeană a fost împărŃită în şapte regiuni Bio-geografice. Ca o consecinŃă a localizării geografice, Romănia are o biodiversitate unică, pe teritoriul ei se regăsindu-se cinci regiuni biogeografice: alpină, continentală, stepică, panonică şi pontică. PoziŃionarea Regiunii Vest în cadrul teritoriului naŃional a permis delimitarea atrei regiuni biogeografice: panonică, continentală şi alpină.

În Tab. 5.3.3.1 şi 5.3.3.2 sunt redate sunt redate ariile de protecŃie specială avifaunistică şi siturile de importanŃă comunitară, desemnate la nivelul Regiunii Vest, prin Hotărârea de Guvern nr. 971/2011, pentru modificarea şi completarea H.G. nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecŃie specială avifaunistică ca parte integrantă a reŃelei ecologice europene Natura 2000 în România, respectiv Ordinul MMP nr. 2387/2011pentru modificarea Ordinului MMDD nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanŃă comunitară, ca parte integrantă a reŃelei ecologice europene Natura 2000 în România.

5.3.4.MANAGEMENTUL ARIILOR NATURALE PROTEJATE DIN ROMÂNIA

Cadrul legal pentru managementul ariilor naturale protejate din România este asigurat OrdonanŃa de UrgenŃă a Guvernului nr. 57/2007 PRIVIND REGIMUL ARIILOR NATURALE PROTEJATE, CONSERVAREA HABITATELOR NATURALE, A FLOREI ŞI FAUNEI SĂLBATICE cu modificările şi completările ulterioare, aprobata prin Legea nr.49/2011, precum şi de Ordinul MMP nr. 1948/2010 PRIVIND APROBAREA METODOLOGIEI DE ATRIBUIRE A ADMINISTRĂRII ARIILOR NATURALE PROTEJATE CARE NECESITĂ CONSTITUIREA DE STRUCTURI DE ADMINISTRARE ŞI A METODOLOGIEI DE ATRIBUIRE A CUSTODIEI ARIILOR NATURALE PROTEJATE CARE NU NECESITĂ CONSTITUIREA DE STRUCTURI DE ADMINISTRARE.

În Regiunea Vest administrarea parcurilor naŃionale şi naturaleîmpreună cu rezervaŃiile ştiinŃifice, naturale şi siturile Natura 2000 ce se regăsesc pe teritoriul lor, este încredinŃată prin contracte de administrare Regiei NaŃionale a Pădurilor – Romsilva, iar Geoparcul Dinozaurilor – łara HaŃegului este administrat de Universitatea din Bucuresti, Facultatea de Geologie – Geofizica.

În anul 2011 s-au derulat, de către Ministerul Mediului şi Pădurilor, două sesiuni de atribuire în custodie, respectiv administrare. În urma acestor sesiuni la nivelul regiunii s-au atribuit în custodie un număr de 12 arii naturale protejate, respectiv un sit Natura 2000 în administrare - ROSCI0188 Parâng, sit situat în proporŃie de 64% pe teritoriul Regiunii 4 Craiova. În tab. 5.3.1.1, 5.3.1.2, 5.3.1.3, 5.3.3.1 şi 5.3.3.2 este redată situaŃia actualizată privind administraŃia/custodia ariilor naturale protejate din regiune, după derularea celor 4 sesiuni de atribuire în custodie, respectiv administrare din 2010 şi 2011.


Capitolul:

5.P

RO

TE

CŢ

IA N

AT

UR

II Ş

I B

IOD

IVE

RS

ITA

TE

A

Pentru ariile naturale protejate nepreluate în custodie/administrare de pe teritoriul Regiunii Vest, autorităŃiile competente pentru protecŃia mediului, respectiv ARPM Timişoara, APM Arad, APM Caraş-Severin şi APM Hunedoara au elaborat un set minim de măsuri de conservare, trimis spre avizare la MMP.

Pentru ariile naturale protejate deŃinute în custodie de către ARPM Timişoara (ROSCI0047 Hunedoara Timişană şi ROSPA 0095 Pădurea Macedoniei) şi APM Hunedoara (ROSCI0136 Pădurea Bejan), reprezentanŃii Compartimentului de Arii Protejate din cadrul celor două agenŃii au elaborat Regulamentele ariilor naturale protejate, aceste regulamente fiind transmise spre avizare la MMP.


Capitolul:

5.P

RO

TE

CŢ

IA N

AT

UR

II Ş

I B

IOD

IVE

RS

ITA

TE

A

Tabelul 5.3.3.1. Arii de protecŃie specială avifaunistică din Regiunea Vest, declarate prin HG1284/2007, modificată prin HG 971/2011

Nr. crt.

Cod/Denumirea ariei naturale protejate

regiune de dezvoltare/

judet

Administrator/custode Regulament/ plan de

management

ObservaŃii

1 ROSPA0014 Câmpia Cermeiului

Vest/Arad AsociaŃia “Terra Nobilis” Regulament elaborat Atribuit în custodie împreună cu ROSCI0218 Rovina – Ineu, 2.91 Pădurea Sâc, 2.89 Balta Rovina

2 ROSPA0015 Câmpia Crişului Alb şi Crişului Negru

Vest, Nord-Vest/Arad, Bihor

Asociatia pentru Promovarea Valorilor Naturale şi Culturale ale Banatului şi Crişanei " Excelsior"

Regulament elaborat Atribuit în custodie împreună cu ROSCI0048 Crişul Alb, ROSCI0231 Solurile sărăturate Socodor, 2.97. RezervaŃia de soluri sărăturate de la Socodor, VI.1.Pădurea Lunca - colonie de stârci, VI.2. Pădurea Socodor - colonie de stârci

3 ROSPA0020 Cheile Nerei - BeuşniŃa

Vest/Caraş-Severin


În draft

4 ROSPA0026 Cursul Dunării – Baziaş – PorŃile de Fier

Vest, Sud-Vest/Caraş-Severin, MehedinŃi



5 ROSPA0029 Defileul Mureşului Inferior – Dealurile Lipovei

Vest,/Arad, Timiş, Hunedoara

Universitatea de Vest "Vasile Goldiş" Arad Facultatea de Stiinte ale Naturii

Regulament şi plan de management elaborat

Atribuit în custodie împreună cu ROSCI0064 Defileul Mureşului Inferior

6 ROSPA0035 Domogled – Valea Cernei

Vest, Sud-Vest/Caraş-Severin, Hunedoara, MehedinŃi, Gorj


În draft

7 ROSPA0043 Frumoasa

Vest, Centru, Sud-Vest/Hunedoara,/Sibiu, Alba, Vâlcea

Consiliul JudeŃean Alba

8 ROSPA0045 Grădiştea Muncelului – Cioclovina

Vest, Centru Hunedoara, Alba,


În draft

9 ROSPA0047 Vest, /Arad, AgenŃia Regională pentru Regulament elaborat


Capitolul:

5.P

RO

TE

CŢ

IA N

AT

UR

II Ş

I B

IOD

IVE

RS

ITA

TE

A

Nr. crt.



judet


management

ObservaŃii

Hunedoara Timişană Timiş ProtecŃia Mediului Timişoara şi trimis la MMP spre avizare

10 ROSPA0069 Lunca Mureşului Inferior

Vest, /Arad, Timiş


Regulament şi plan de management elaborate, trimise la ARPM Timişoara spre avizare

11 ROSPA0078 Mlaştina Satchinez

Vest, /Timiş Muzeul Banatului Timişoara - Atribuit în custodie împreună cu ROSCI0115 Mlaştina Satchinez şi 2.740. Mlaştinile Satchinez

12 ROSPA0079 Mlaştinile Murani

Vest, Timiş

- -

13 ROSPA0080 MunŃii Almăjului - Locvei

Vest, Sud-Vest/Caraş-Severin, MehedinŃi



14 ROSPA0084 MunŃii Retezat

Vest, Sud-Vest/Caraş-Severin, Hunedoara, Gorj


elaborat

15 ROSPA0086 MunŃii Semenic – Cheile Caraşului

Vest,/Caraş-Severin

RNP - Romsilva, Administratia Parcului National Semenic – Cheile Caraşului RA

elaborat

16 ROSPA0095 Pădurea Macedonia

Vest, /Timiş AgenŃia Regională pentru ProtecŃia Mediului Timişoara

Regulament elaborat şi trimis la MMP spre avizare

se atribuie in custodie impreuna ROSCI0109 Lunca Timisului

17 ROSPA0117 Drocea – Zărand

Vest, /Arad DirecŃia Silvică Arad

18 ROSPA0126 Livezile – DolaŃ

Vest, /Timiş - - -

19 ROSPA0127 Lunca Bârzavei

Vest, /Timiş - - -

20 ROSPA0128 Lunca Timişului

Vest, /Timiş Universitatea de ŞtiinŃe Agricole şi Medicină Veterinară Banatul Timişoara


Preluat în custodie prin act adiŃional nr.1/28.02.2012 la convenŃia de custodie nr. 0197/15.07.2010

21 ROSPA0132 MunŃii Metaliferi

Vest, Centru/Huned

- - -


Capitolul:

5.P

RO

TE

CŢ

IA N

AT

UR

II Ş

I B

IOD

IVE

RS

ITA

TE

A

Nr. crt.



judet


management

ObservaŃii

oara, Alba 22 ROSPA0139

Piemontul MunŃilor Metaliferi – VinŃu

Vest, Centru/Hunedoara, Alba

- - --

23 ROSPA0142 Teremia Mare – Tomnatic

Vest, Timiş - - -

24 ROSPA0144 Uivar – Diniaş

Vest, /Timiş - - --

25 ROSPA0149 Depresiunea Bozovici


- - -

Tabelul. 5.3.3.2. Situri de importanŃă comunitară din Regiunea Vest, declarate prin Ordinul MMDD nr. 1964/2007, modificat prin Ordinul MMP nr. 2387/2011

Nr. crt.


regiune de dezvoltare/ judet

Administrator/custode Regulament/ plan de management

ObservaŃii

1 ROSCI0028 Cheile Cernei

Vest,/Hundoara - - -

2 ROSCI0029 Cheile Glodului, Cibului şi Măzii

Vest, Hundoara,/Centru, Alba

- - -

3 ROSCI0031 Cheile Nerei - BeuşniŃa

Vest, Caraş-Severin


În draft

4 ROSCI0032 Cheile Rudăriei


Universitatea "Eftimie Murgu" Resita

Atribuit în custodie cu aria naturală protejată de interes naŃional 2.303. Cheile Rudăriei

5 ROSCI0042 Codru Moma

Vest, Arad/Nord-Vest, Bihor

FundaŃia CarpaŃi - -

6 ROSCI0048 Crişul Alb

Vest, Arad


Regulament elaborat Atribuit în custodie împreună cu ROSPA0015 Câmpia Crişului Alb şi Crişului Negru şi ROSCI0231 Solurile sărăturate Socodor, 2.97. RezervaŃia de soluri sărăturate de la Socodor,


Capitolul:

5.P

RO

TE

CŢ

IA N

AT

UR

II Ş

I B

IOD

IVE

RS

ITA

TE

A

Nr. crt.




ObservaŃii

VI.1.Pădurea Lunca - colonie de stârci, VI.2. Pădurea Socodor - colonie de stârci

7 ROSCI0049 Crişul Negru

Vest, Arad Nord-Vest, Bihor

AsociaŃia Pescarilor Sportivi Aqua Crisius

- -

8 ROSCI0052 Dăncioanea


- - -

9 ROSCI0054 Dealul CetăŃii Deva

Vest, Hunedoara

- - se atribuie in custodie impreuna cu ariile protejate de interes national 2.518 Dealul Cetatii Deva si 2.504 Dealul Colt si Dealul Zanoaga

10 ROSCI0063 Defileul Jiului

Vest, Hunedoara Sud-Vest Gorj

RNP-ROMSILVA, Administratia Parcului National Defileul Jiului -subunitatea DS Targu-Jiu

- -

11 ROSCI0064 Defileul Mureşului

Vest, Arad, Timiş, Hunedoara

Universitatea de Vest "Vasile Goldiş" Arad Facultatea de Stiinte ale Naturii

Regulament şi plan de management elaborat

Atribuit în custodie împreună cu ROSPA0029 Defileul Mureşului Inferior - Dealurile Lipovei

12 ROSCI0069 Domogled – Valea Cernei

Vest, Caraş-Severin, Hunedoara, Sud-Vest MehedinŃi, Gorj


În draft -

13 ROSCI0070 Drocea Vest, Arad,

DirecŃia Silvică Arad - se atribuie in custodie impreuna cu ariile naturale protejate de interes national 2.87 Runcu-Grosi si 2.94 Locul fosilifer Monorostia

14 ROSCI0085 Frumoasa

Vest, Hunedoara, Centru, Sibiu, Alba, Sud-Vest

Consiliul JudeŃean Alba - -


Capitolul:

5.P

RO

TE

CŢ

IA N

AT

UR

II Ş

I B

IOD

IVE

RS

ITA

TE

A

Nr. crt.




ObservaŃii

Vâlcea 15 ROSCI0087

Grădiştea Muncelului - Cioclovina

Vest, Hunedoara, Centru Alba,


În draft -

16 ROSCI0108 Lunca Mureşului Inferior

Vest, Arad, Timiş



-

17 ROSCI0109 Lunca Timişului

Vest, Timiş

Universitatea de ŞtiinŃe Agricole şi Medicină Veterinară Banatul Timişoara


-

18 ROSCI0110 Măgurile BăiŃei

Vest, Hunedoara,

Clubul Alpin Roman - Sectia Deva

Regulament trimis spre avizare la MMP, plan de management trimis la APM Hunedoara spre avizare

-

19 ROSCI0115 Mlaştina Satchinez

Vest, Timiş

Muzeul Banatului Timişoara - Atribuit în custodie împreună cu ROSCI0078 Mlaştina Satchinez şi 2.740. Mlaştinile Satchinez

20 ROSCI0121 Muntele Vulcan

Vest, Hunedoara, Centru, Alba,

- - -

21 ROSCI0126 MunŃii łarcu


Asociatia "Altitudine" contract de administrare nr. 2/01.03.2010.

22 ROSCI0128 Nordul Gorjului de Est

Vest, Hunedoara, Sud-Vest Vâlcea, Gorj

- - -

23 ROSCI0129 Nordul Gorjului de Vest

Vest, Hunedoara, Sud-Vest MehedinŃi, Gorj

Camera de Comert si Industrie Romania-Japonia

- -

24 ROSCI0136 Pădurea Bejan

Vest, Hunedoara,

AgenŃia pentru ProtecŃia Mediului Hunedoara

Regulament elaborate şi trimis spre aprobare la MMP

-


Capitolul:

5.P

RO

TE

CŢ

IA N

AT

UR

II Ş

I B

IOD

IVE

RS

ITA

TE

A

Nr. crt.




ObservaŃii

25 ROSCI0188 Parâng Vest, Hunedoara, Sud-Vest Vâlcea, Gorj

FundaŃia Guard Forest - se atribuie în administrare împreună cu ariile naturale protejate de interes naŃional 2.799, 2.528, 2.803, 2.498, 2.800

26 ROSCI0198 Platoul MehedinŃi

Vest, Caraş-Severin, Sud-Vest MehedinŃi, Gorj

Consiliul Judetean Mehedinti - inclus in Parc natural - Geoparcul Platoul MehedinŃi

27 ROSCI0206 PorŃile de Fier

Vest, Caraş-Severin, Sud-Vest MehedinŃi



-

28 ROSCI0217 Retezat Vest, Caraş-Severin, Hunedoara, Sud-Vest, Gorj


elaborat -

29 ROSCI0218 Dealul Mocrei – Rovina - Ineu

Vest, Arad

AsociaŃia “Terra Nobilis” Regulament elaborat Atribuită în custodie împreună cu ROSPA0014 Campia Cermeiului si cu ariile naturale protejate de interes national 2.91 Padurea Sâc si 2.89 Balta Rovina

30 ROSCI0219 Rusca Montană

Vest, Caraş-Severin, Hunedoara, Timiş

Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara Banatul Timisoara


Atribuită în custodie împreună cu aria naturală protejată de interes naŃional IV.17. Rusca Montană

31 ROSCI0226 Semenic – Cheile Caraşului


RNP - Romsilva, Administratia Parcului National Semenic – Cheile Caraşului RA

elaborat Inclus în Parcului National Semenic – Cheile Caraşului

32 ROSCI0231 Nădab – Socodor – Vărşad

Vest, Arad


Regulament elaborat Atribuit în custodie împreună cu ROSCI0048 Crişul Alb şi ROSPA0015 Campia Crisului Alb si Crisului Negru şi cu ariile naturale protejate de interes naŃional: 2.97. RezervaŃia de soluri sărăturate Socodor,


Capitolul:

5.P

RO

TE

CŢ

IA N

AT

UR

II Ş

I B

IOD

IVE

RS

ITA

TE

A

Nr. crt.




ObservaŃii

VI.1.Pădurea Lunca - colonie de stârci, VI.2. Pădurea Socodor

33 ROSCI0236 Strei - HaŃeg

Vest, Hunedoara,

Universitatea din Bucuresti Facultatea de Geologie - Geofizica Lab. Paleontologie si Stratigrafie

În draft Inclus în Geoparcul dinozaurilor – łara HaŃegului

34 ROSCI0250 łinutul Pădurenilor

Vest, Caraş-Severin, Hunedoara, Timiş

- -- -

35 ROSCI0254 Tufurile calcaroase din Valea Bobâlna

Vest, Hunedoara

- - -

36 ROSCI0277 Becicherecu Mic

Vest, Timiş

- - -

37 ROSCI0284 Cheile Teregovei


- - -

38 ROSCI0287 Comloşu Mare

Vest,/Timiş - - -

39 ROSCI0289 Coridorul Drocea – Codru Moma

Vest, /Arad - - -

40 ROSCI0291 Coridorul MunŃii Bihorului – Codru Moma

Vest, /Arad Centru, Bihor

- - -

41 ROSCI0292 Coridorul Rusca Montană – łarcu - Retezat

Vest, Caraş-Severin, Hunedoara,

- - -

42 ROSCI0294 Crişul Alb între GurahonŃ şi Ineu

Vest, Arad

- - -

43 ROSCI0298 Defileul Crişului Alb

Vest, Arad, Hunedoara

- - -

44 ROSCI0324 MunŃii Vest, - - -


Capitolul:

5.P

RO

TE

CŢ

IA N

AT

UR

II Ş

I B

IOD

IVE

RS

ITA

TE

A

Nr. crt.




ObservaŃii

Bihor Arad, Hunedoara Centru, Alba, Bihor

45 ROSCI0325 MunŃii Metaliferi

Vest, Hunedoara

- - -

46 ROSCI0336 Pădurea Dumbrava

Vest, Timiş

- - -

47 ROSCI0337 Pădurea Neudorfului

Vest, Arad, Timiş

- - -

48 ROSCI0338 Pădurea Paniova

Vest, Timiş

- - -

49 ROSCI0339 Pădurea Povernii – Valea CerniŃa

Vest, Hunedoara Centru,Alba,

- - -

50 ROSCI0345 Pajiştea Cenad

Vest, Timiş

- - -

51 ROSCI0346 Pajiştea Ciacova

Vest, Timiş

- - -

52 ROSCI0348 Pajiştea Jebel

Vest, Timiş

- - -

53 ROSCI0349 Pajiştea Pesac

Vest, Timiş

- - -

54 ROSCI0350 Lunca Teuzului

Vest, Arad, Centru, Bihor

- - -

55 ROSCI0355 Podişul Lipovei – Poiana Ruscă

Vest, Arad, Caraş-Severin, Hunedoara,Timiş

- - -

56 ROSCI0361 Râul Caraş


- - -

57 ROSCI0370 Râul Mureş între Lipova şi Păuliş

Vest, Arad, - - -

58

ROSCI0370 Râul Mureş între

Vest, Hunedoara

- - -


Capitolul:

5.P

RO

TE

CŢ

IA N

AT

UR

II Ş

I B

IOD

IVE

RS

ITA

TE

A

Nr. crt.




ObservaŃii

Brănişca şi Ilia 59 ROSCI0375 Râul

Nera între Bozovici şi Păuliş


- - -

60 ROSCI0385 Răul Timiş între Rusca şi Prisaca


- - -

61 ROSCI0388 Sărăturile de la Foeni – Grăniceri

Vest, Timiş

- - -

62 ROSCI0390 Sărăturile Diniaş

Vest, Timiş

- - -

63 ROSCI0401 Turnu – Variaş

Vest, Timiş

- - -

64 ROSCI0402 Valea din Sânandrei

Vest, Timiş

- - -

65 ROSCI0406 Zarandul de Est

Vest, Arad,Hunedoara

- - -

66 ROSCI0407 Zarandul de Vest

Vest, Arad - - -


Capitolul:

6.M

AN

AG

EM

EN

TU

L D

EŞ

EU

RIL

OR

6.MANAGEMENTUL DEŞEURILOR

6.1.CONSUMUL ŞI MEDIUL ÎNCONJURĂTOR

Toate produsele si serviciile au impact asupra mediului, de la extracŃia de materii

prime pentru producerea lor până la producŃia, distribuŃia, utilizarea şi eliminarea lor. Factorii de mediu afectaŃi de acestea includ de la energie, utilizarea resurselor, a solului, a aerului şi până la poluarea apei şi generarea emisiilor de gaze cu efect de seră.

Bunăstarea societăŃii şi standarde mai ridicate de trai se concretizează prin cumpărarea de mai multe produse. Consumul s-a schimbat dramatic. Astăzi, consumatorii au de ales din mult mai multe produse care sunt concepute pentru a avea durata de viaŃă mai scurtă. Există, de asemenea, mult mai multe produse de unică folosinŃă. Progresele în tehnologie înseamnă că oamenii dispun şi utilizează mai multe bunuri personale şi le reînnoiesc mai des. Chiar dacă aceste modificări ale stilului de viaŃă conduc la creşterea calităŃii vieŃii ele sunt generatoare de deşeuri mai mult decât oricând înainte.

Proiectarea şi consumul de bunuri şi servicii sunt, în egală măsură, generatoare de deşeuri care deseori nu sunt recuperate sau nu sunt recuperabile/ valorificabile şi tratarea lor contribuie la presiunile asupra mediului (transport, instalaŃii de depozitare, incineratoare, etc). O gestionare mai raŃională a resurselor şi a deşeurilor şi un control mai bun al consumului intern de materiale au devenit probleme critice. Aceasta implică punerea în aplicare a unui set de acŃiuni privind producŃia şi consumul: îmbunătăŃirea productivităŃii resurselor utilizate, scăderea toxicităŃii şi ecotoxicităŃii substanŃelor şi a materialelor utilizate, produse şi eliberate de sectorul economic, dezvoltarea de produse ecologice, prevenirea producerii de deşeuri, îmbunătăŃirea colectării şi recuperării acestora, dezvoltarea sectorului care utilizeazăi materiile prime secundare generate, etc.

Noua Directivă-cadru privind deşeurile a introdus conceptul de ciclu de viaŃă în politicile de deşeuri. Această abordare oferă o perspectivă mai largă a tuturor aspectelor legate de mediu şi dă asigurarea că orice acŃiune are un beneficiu global în comparaŃie cu alte opŃiuni. Aceasta înseamnă, de asemenea că acŃiunile din domeniul de gestiune a deşeurilor trebuie să fie compatibile cu alte iniŃiative de mediu.

Ciclul de viaŃă al produsului implică studiul în toate etapele de viaŃă pentru a afla de unde pot fi aduse îmbunătăŃiri pentru a se reduce impactul asupra mediului şi utilizarea resurselor. Un obiectiv cheie este de a evita şi elimina acŃiunile care au impact negativ de la o etapă la alta. Analiza ciclului de viaŃă a demonstrat, de exemplu, că este de multe ori mai bine pentru mediu să se înlocuiască o maşină de spălat veche, în ciuda deşeurilor generate, decât să se continue utilizarea ei, fiind mai puŃin eficientă energetic. Acest lucru se datorează faptului că o maşină de spălat are cel mai mare impact asupra mediului în perioada de utilizare. Cumpărarea unei maşini cu consum redus de energie şi utilizarea de detergent pentru temperaturi scăzute reduce impactul asupra mediului care ar contribui nefavorabil la schimbările climatice sau la accentuarea proceselor de acidifiere, eutrofiere sau/ şi producere de ozon troposferic.


Capitolul:

6.M

AN

AG

EM

EN

TU

L D

EŞ

EU

RIL

OR

6.2.RESURSELE MATERIALE ŞI DEŞEURILE.

Pentru a funcŃiona, orice economie are nevoie de resurse uriaşe. Politicile Uniunii Europene pun un accent din ce în ce mai pronunŃat pe utilizarea resurselor şi a deşeurilor. Strategia de dezvoltare durabilă (SDD) a UE şi cel de al şaselea program de acŃiune pentru mediu (PAM 6). prevăd în mod expres “ruperea legăturii dintre creşterea economică şi utilizarea resurselor”, scop pentru care, încă din 2007, prin înfiinŃarea Comisiei internaŃionale pentru gestionarea durabilă a resurselor se tinde către o abordare comună, sectorială a problematicilor de mediu. Este urmărită reducerea utilizării în ansamblu a resurselor naturale neregenerabile şi a impactului asupra mediului aferent utilizării de diferite materii prime prin utilizarea de resurse naturale regenerabile la o rată care să nu depăşească capacitatea de regenerare a acestora.

Răspunderea extinsă a producătorului îl face pe acesta responsabil din punct de vedere financiar pe produsele care devin deşeuri, oferindu-le producătorilor un stimulent de a dezvolta produse care să evite deşeurile inutile şi care pot fi utilizate în operaŃiuni de reciclare sau de recuperare. În unele State Membre, reciclarea şi recuperarea sunt opŃiunile predominante de gestionare a deşeurilor, astfel încât utilizarea de depozite de deşeuri să fie doar ultima soluŃie aleasă, în timp ce alte State Membre încă mai folosesc depozitele de deşeuri pentru majoritatea deşeurilor lor. În viitor va fi o sarcină esenŃială pentru a facilita situarea acestor State membre mai sus în ierarhia deşeurilor pentru a atinge obiectivul UE de a deveni o societate a reciclării.

O perspectivă a ciclului de viaŃă asupra resurselor naturale se referă la mai multe aspecte de mediu legate de producŃie şi consum, şi legăturile acestora cu utilizarea resurselor şi generarea de deşeuri. În timp ce atât utilizarea resurselor, cât şi generarea deşeurilor au un impact de mediu distinct, două aspecte împărtăşesc multe din aceleaşi forŃe motrice – în mare parte legate de cum şi unde ne producem şi consumăm mărfurile, precum şi modul în care vom folosi capitalul natural pentru a susŃine dezvoltarea economică şi structura consumului.

În Regiunea Vest utilizarea resurselor şi generarea de deşeuri continuă să crească. Oricum, există diferenŃe considerabile între cele 4 judeŃe ale Regiunii în utilizarea resurselor pe persoană şi generarea deşeurilor, determinată în principal de diferite condiŃii sociale şi economice, precum şi de diferite niveluri de conştientizare a aspectelor de mediu. În timp ce extracŃia resurselor a fost stabilizată în ultimul deceniu, dependenŃa de importuri este în creştere.

6.3.GESTIONAREA DEŞEURILOR

Politicile UE privind resursele sunt încă în curs de realizare, dar în ceea ce priveşte deşeurile aceste politici au fost puse în aplicare progresiv încă din anii 70. Integrarea Ńării noastre în UE a presupus implementarea acestor politici, cu unele perioade de tranziŃie acceptate în aşa fel încât şi România să dispună de o strategie intersectorială de mediu care să abordeze utilizarea durabilă şi gestionarea resurselor, inclusiv strategii privind prevenirea şi reciclarea deşeurilor.

Politica actuală a UE privind deşeurile se bazează pe „ierahia deşeurilor”. În primul rând, aceasta are drept obiectiv prevenirea deşeurilor, apoi reducerea eliminării deşeurilor prin reutilizare, reciclare şi alte operaŃiuni de recuperare a deşeurilor. Această ierarhie este consolidată prin Directiva-cadru privind deşeurile modificată şi prin strategia tematică privind prevenirea şi reciclarea deşeurilor. Deoarece beneficiile eficienŃei tehnice sunt deseori compensate prin consumul la scară mai largă, este puŃin probabil ca utilizarea resurselor şi producerea deşeurilor să poată fi reduse numai din îmbunătăŃiri tehnologice. Este posibil ca durabilitatea stilurilor de viaŃă actuale şi


Capitolul:

6.M

AN

AG

EM

EN

TU

L D

EŞ

EU

RIL

OR

modelele de consum să necesite să fie revizuite în mod critic, iar tehnologia trebuie combinată cu alte instrumente politice.

În Regiunea Vest se observă o preocupare pentru implementarea unui sistem integrat de gestiune a deşeurilor, prin realizarea de proiecte complexe în toate cele patru judeŃe ale Regiunii.

Gestionarea deşeurilor reprezintă una din problemele cu care se confruntă atât România cât şi judeŃele Regiunii Vest. Abordarea integrată în gestionarea deşeurilor se referă la activităŃile de colectare, transport, tratare, valorificare şi eliminare a deşeurilor şi include construcŃia instalaŃiilor de eliminare a deşeurilor împreună cu măsuri de prevenire a producerii lor şi de reciclare, conforme cu ierarhia principiilor: prevenirea producerii de deşeuri şi a impactului negativ al acesteia, recuperarea deşeurilor prin reciclare, refolosire şi depozitare finală sigură a deşeurilor, acolo unde nu mai există posibilitatea recuperării.

Responsabilitatea pentru activităŃile de gestionare a deşeurilor revine generatorilor acestora, conform principiului „poluatorul plăteşte”, sau, după caz, producătorilor, conform principiului „responsabilitatea producătorului”.

AutorităŃile administraŃiei publice locale joacă un rol important în asigurarea implementării la nivel local a obligaŃiilor privind gestionarea deşeurilor asumate de România prin tratatul de Aderare la Uniunea Europeană. Sunt necesare eforturi considerabile în vederea conformării cu standardele europene, cu respectarea standardelor europene privind managementul deşeurilor. ReŃeaua integrată asigură eliminarea deşeurilor în instalaŃiile conforme cele mai apropiate, prin intermediul celor mai adecvate metode şi tehnologii, care să asigure un nivel ridicat de protecŃie a sănătăŃii populaŃiei şi a mediului, Ńinând seama de cele mai bune tehnologii disponibile, care nu implică costurii excesive.

Pentru îndeplinirea obiectivelor privind gestionarea deşeurilor au fost elaborate planuri de gestionare a deşeurilor la nivel naŃional, regional şi judeŃean. Prin sistemele de management integrat al deşeurilor unităŃile administrativ-teritoriale au format asociaŃii de dezvoltare intercomunitare (ADID) în vederea înfiinŃării, organizării şi exploatării în interes comun a serviciilor de salubrizare sau pentru realizarea unor obiective de investiŃii comune, specifice infrastructurii acestui serviciu.

Sistemul de management integrat al deşeurilor, la nivelul fiecărui judeŃ din Regiunea Vest este format în principal din următoarele componente: colectarea separată a deşeurilor menajere atât în zona urbană cât şi în cea rurală, staŃii de transfer, de sortare, instalaŃii de compostare, compostare individuală, tratare mecano-biologică, depozite neconforme care urmează să fie închise, costruirea şi exploatarea în depozite conforme. Punctual, această situaŃie va fi prezentată în continuare.

6.4.IMPACT (CARACTERIZARE)

Se generează deşeuri în toate etapele ciclului material: în timpul extracŃiei apar, spre exemplu, deşeurile miniere, producŃia şi distribuŃia generează deşeuri industriale, deşeuri periculoase, deşeurile de ambalaje, etc, consumul de produse şi serviciile generează deşeuri municipale, deşeuri de echipamente electrice şi electronice, vehicule uzate, etc. Chiar şi în timpul tratării deşeurilor apar noi deşeuri, cum ar fi reziduurile după sortare de la instalaŃiile de reciclare sau zgura de la incinerare.

Prin reciclare sau generare de energie din deşeuri impactul asupra mediului poate fi redus semnificativ în comparaŃie cu utilizarea de materiale virgine. Valoarea economică a unor deşeuri care pot fi recilate (plastic, hârtie, sticlă...) este sensibil favorabilă pentru a înlocui cărbunele, minereurile de fier sau grânele.

Eliminarea deşeurilor produce impact asupra sănătăŃii şi a mediului, inclusiv emisiile în aer, apă de suprafaŃă şi pânză freatică, în funcŃie de modul în care acestea


Capitolul:

6.M

AN

AG

EM

EN

TU

L D

EŞ

EU

RIL

OR

sunt gestionate. Deşeurile reprezintă de asemenea, o pierdere de resurse naturale – cum ar fi metalele sau alte materiale reciclabile pe care le conŃin sau potenŃialul acestora ca sursă de energie. Prin urmare, buna gestionare a deşeurilor poate proteja sănătatea publică şi calitatea mediului, în acelaşi timp susŃinând conservarea resurselor naturale.

Cele mai mari fluxuri de deşeuri în Regiunea Vest provin din activităŃile de producŃie şi în mai mică măsură din construcŃii - demolări. Majoritatea deşeurilor municipale se mai trimit încă la depozitele de deşeuri. Încet-încet însă, apar sisteme de reciclare sau compostare, dar este doar un început în gestionarea integrată a deşeurilor din Regiune. Dacă la nivelul anilor 2005 – 2006 peste 95% din deşeurile colectate se eliminau prin depozitare, în anul 2010 în jur de 75% din deşeurile municipale au ajuns pe depozite, restul, colectate selectiv, fiind valorificate.

Deşeurile pot genera dezechilibre în mediul natural şi implicit asupra sănătăŃii umane, acesta fiind impactul lor negativ asupra mediului. Majoritatea facilităŃilor create în vedere tratării deşeurilor sunt supuse evaluării impactului asupra mediului.

6.5.PRESIUNI

Gestionarea şi eliminarea deşeurilor pune presiuni atât asupra mediului, de exemplu prin emisiile de poluanŃi şi a cererii de energie sau terenuri, precum şi asupra sănătăŃii umane, în special în cazul slabei gestionări a deşeurilor. Deşeurile sunt o resursă potenŃială deoarece, în mai multe fluxuri de deşeuri, reprezintă materiale care pot fi refolosite, reciclate sau recuperate.

Consumul ridicat de resurse creează în general presiuni asupra mediului. Aceste presiuni includ epuizarea resurselor neregenerabile, utilizarea intensivă a resurselor regenerabile, transporturile, emisii mari în apă, aer şi sol provenite din activităŃi miniere, precum şi producŃia, consumul şi producerea de deşeuri. Se acceptă că există limite fizice pentru creşterea continuă a utilizării resurselor. LocuinŃele, alimentele şi mobilitatea justifică cea mai mare cotă de utilizare a resurselor şi de exercitare a presiunii asupra mediului.

În gestiunea deşeurilor sunt necesare schimbări radicale prin adoptarea de măsuri specifice şi adecvate fiecărei forme de eliminare a deşeurilor în mediu, în aşa fel încât presiunea exercitată de acestea asupra mediului şi impactul negativ să scadă prin realizarea de facilităŃi sub toate aspectele. O schimbare radicală a actualelor practici necorespunzătoare de gestionare a deşeurilor se va produce prin implementarea în judeŃele Regiunii Vest a proiectelor de „Sisteme integrate de gestiune a deşeurilor” aflate, fiecare într-un anumit stadiu care va fi prezentat în cadrul acestui anuar.


Capitolul:

6.M

AN

AG

EM

EN

TU

L D

EŞ

EU

RIL

OR

6.6.TIPURI DE DEŞEURI

6.6.1.DEŞEURI MUNICIPALE

Deşeurile municipale şi asimilabile sunt totalitatea deşeurilor generate, în mediul urban şi în mediul rural, din gospodării, instituŃii, unităŃi comerciale şi prestatoare de servicii (deşeuri menajere), deşeuri stradale colectate din spaŃii publice, străzi, parcuri, spaŃii verzi, deşeuri din construcŃii şi demolări, nămoluri de la epurarea apelor uzate orăşeneşti.

I.1.CANTITĂłI ŞI COMPOZIłIE

Anual, AgenŃiile JudeŃene pentru ProtecŃia Mediului inventariază operatorii economici care produc, depozitează, reciclează şi incinerează deşeuri, precum şi cantităŃile de deşeuri aferente activităŃilor acestora. Această inventariere se desfăşoară conform Hotărârii de Guvern nr. 856/2002 privind evidenŃa gestiunii deşeurilor.

În cursul anului 2009 ANPM a decis înlocuirea aplicaŃiei RENVSTAT cu o nouă baze de date, MEDIUS, o aplicaŃie web care are ca scop eficientizarea activităŃii de colectare, validare şi prelucrare a datelor şi informaŃiilor referitoare la generarea şi gestionarea deşeurilor. Faptul că datele introduse de către AgenŃiile JudeŃene prin acest program sunt validate şi de către ARPM permite o mai bună şi rapidă evaluare a gestionării deşeurilor. Până în acest moment s-au introdus datele aferente anului 2010, iar până la finalizarea acestui material datele introduse au fost validate în totalitate la nivel regional şi parŃial la nivel naŃional.

CantităŃile de deşeuri municipale înregistrate cuprind deşeuri menajere provenite de la populaŃie, deşeuri menajere de la agenŃii economici şi deşeuri rezultate din alte servicii municipale (stradale, din pieŃe, din grădini şi spaŃii verzi). În general datele prezentate în tabelul de mai jos (rezultate din raportările agenŃilor de salubritate din oraşe şi municipii) nu includ deşeurile menajere generate în zonele rurale.

EvoluŃia cantităŃilor de deşeuri gestionate la nivelul localităŃilor urbane şi rurale din Regiune, conform raportărilor statistice ale agenŃilor de salubrizare, validate şi în aplicaŃia MEDIUS la nivel regional pentru anii 2008, 2009 şi 2010 este prezentată în tabelul următor:


Capitolul:

6.M

AN

AG

EM

EN

TU

L D

EŞ

EU

RIL

OR

Tabelul 6.1. EvoluŃia cantităŃilor de deşeuri generate în perioada 2006 – 2010 în Regiunea Vest, tone Nr. crt. Tipuri principale de deşeuri 2006 t 2007 t 2008 t 2009 t 2010 t

1 Deşeuri municipale şi asimilabile din comerŃ, industrie, instituŃii, din care :

697216,3 738984 725370,77 677103,35 613612,1

1.1 Deşeuri menajere colectate în amestec de la populaŃie 377799,0 411323 460114.29 403703.5 331198,66

1.2 Deşeuri asimilabile colectate în amestec din comerŃ, industrie, instituŃii

194418,0 184613 224302.25 230928.71 157838,7

1.3 Deşeuri menajere colectate separat, din care 1657,1 1206 7750.23 8140.14 14820,636

-hârtie şi carton 1254,0 680 2222.01 4260.54 746,11

-sticlă 3,2 0 180.01 88.78 382,301

-plastic 260,8 489 549.79 3385.94 874,415

-metal 10,1 10 4.3 84.29 4,37

-biodegradabile 42,0 0 0 0 0

-altele 87,0 10 111,97 12813,44

1.4 Deşeuri voluminoase 118,2 20467 110 0 10215,137

1.5 Deşeuri generate şi necolectate 123224,0 121392 64801 56431 99539

2 Deşeuri din servicii municipale 71796,0 88178 94550,42 106248,6 64521,08

2.1 Deşeuri din grădini şi parcuri 16041,0 19189 6989,8 5411,7 10630,51

2.2 Deşeuri din piete 8380,0 6691 5381,22 5000,06 5018,39

2.3 Deşeuri stradale 47375,0 62298 77861,5 95196,88 48872,18

3 Deşeuri din construcŃii şi demolari 27249,5 40997 90911,4 49705,42 27161,77

4 Alte deşeuri 2933,7 2347,4 2618,1

TOTAL deşeuri generate 799195,5 870506,4 942539,6 854302,4 707913,05


Capitolul:

6.M

AN

AG

EM

EN

TU

L D

EŞ

EU

RIL

OR

CantităŃile de deşeuri generate şi necolectate s-au calculat luându-se în considerare coeficienŃii de generare a deşeurilor de 0,9 kg/loc/zi în mediu urban şi 0,4 kg/loc/zi în mediu rural.

Figura 6.1. EvoluŃia cantităŃilor de deşeuri generate în Regiunea Vest în

perioada 2005 – 2009 Comparând situaŃia pe judeŃe, rezultă că generarea deşeurilor este direct

proporŃională cu numărul populaŃiei. CantităŃile raportate de operatori sunt influenŃate atât de modul de înregistrare la eliminare cât şi de facilităŃile de cântărire existente.

Tabelul 6.2. CantităŃile de deşeuri generate în anii 2007-2010, pe judeŃe

JudeŃul Arad Caraş-Severin Hunedoara Timiş Regiunea

Vest 210841 155967,4 189748 313950 870506,4

224785 141036 219496 357222.7 942539.69

213612 139067 213386 288237.41 854302.41

Cantitatea de deşeuri generată, tone

175934,5 148209,4 167931,6 215837,6 707913,05

24,24 17,91 21,79 36,06 100

15,82 25,61 22,36 36,21 100

25 16,27 24,97 33,74 100 % din totalul pe Regiunea Vest

24,85 20,9 30,14 40,72 100

În graficul următor sunt prezentate cantităŃile de deşeuri municipale generate, pe judeŃe.


Capitolul:

6.M

AN

AG

EM

EN

TU

L D

EŞ

EU

RIL

OR

Figura 6.2. Grafic comparativ 2007 /2010 privind cantităŃile de deşeuri generate

în judeŃele Regiunii Vest

Comparând situaŃia deşeurilor generate în fiecare judeŃ al Regiunii rezultă că în anii 2007 - 2010 cele mai mari cantităŃi de deşeuri de tip municipal au fost generate în judeŃul Timiş. Cântărirea deşeurilor colectate/ transportate şi depozitate nu se realizează decât în municipiul Timişoara, cantităŃile raportate la nivelul judeŃului fiind estimate. Se remarcă scăderea cantităŃii de deşeuri generate în anii 2009 şi 2010, în special pentru deşeurile generate din construcŃii demolări, ca rezultat a căderii pieŃei imobiliare în contextul crizei economice.

În judeŃele Caraş-Severin şi Hunedoara, deoarece nu există nici un depozit ecologic de deşeuri municipale, nu există staŃii de cântărire a deşeurilor colectate, cantitatea este estimată fie în funcŃie de numărul şi volumul recipientelor precum şi de frecvenŃa cu care se face colectarea, fie aprecierea cantităŃilor raportate a fost făcută aplicând factori de transformare de la metri cubi la tone.

Singura situaŃie certă şi unde se constată o îmbunătăŃire este în judeŃul Arad care deŃine singurul depozit ecologic din Regiune dat în funcŃiune din anul 2003 şi care se încadrează în clasa b - depozit de deşeuri nepericuloase, conform clasificării din HG 349/2005 (art. 4). Aici a crescut siguranŃa în ceea ce priveşte monitorizarea cantităŃilor de deşeuri colectate (de altfel se observă o scădere cantitativă a acestora) datorată extinderii activităŃii serviciilor de salubritate şi în mediul rural ca urmare a închiderii spaŃiilor de depozitare din mediul rural ce a avut loc la 16 iulie 2009.

În anul 2011 cantitatea de deşeuri de tip municipal raportată de operatorii de salubritate a scăzut şi mai mult ajungând la nivelul Regiunii la circa 566325 tone. Din acestea s-au stocat temporar 299648 tone, s-au valorificat 86765 tone, eliminându-se efectiv pe depozite 373411 tone.

Faptul că începând cu anul 2008 s-a realizat o monitorizare a implementării planurilor Regional şi respectiv JudeŃene arată o mai atentă implicare a tuturor factorilor responsabili în gestionarea deşeurilor, o mai corectă măsurare a cantităŃilor de deşeuri gestionate. S-a sesizat încercarea de atingere a Ńintelor şi obiectivelor în ceea ce priveşte realizarea unei colectări selective (şi datorită realizării şi punerii în funcŃiune a multora dintre facilităŃile care au fost finanŃate prin fonduri europene sau naŃionale: Phare-CES, ISPA, Fondul de Mediu).

Cantitatea anuală de deşeuri municipale generată pe cap de locuitor a avut o evoluŃie descendentă pentru Regiunea Vest, după cum rezultă din tabelul următor: Tabelul 6.3.EvoluŃia indicatorului de generare deşeuri, tone/locuitor/an


Capitolul:

6.M

AN

AG

EM

EN

TU

L D

EŞ

EU

RIL

OR

0

0,1

0,2

0,3

0,4

0,5

2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

Anul UM 2006 2007 2008 2009 2010 PopulaŃia* locuitori 1927229 1923442 1925377 1921700 1916907 Cantitatea de deşeuri municipale generată tone 697216,3 738984 725370,77 677103,35 613612,1

Indicatorul de generare tone/loc 0,361 0,384 0.376 0.352 0,32 *Breviar DRS Regiunea Vest 2012

Figura 6.3. EvoluŃia indicatorului de generare deşeuri, tone/locuitor/an Nu s-a efectuat nici un fel de studiu de specialitate privind compoziŃia deşeurilor

menajere, astfel că datele prezentate sunt în general estimate de operatorii de salubritate:

Tabelul 6.4. CompoziŃia medie a deşeurilor menajere în Regiunea Vest, %

Figura 6.4. CompoziŃia deşeurilor municipale în 2009 şi 2010

S-a sesizat o mai bună acoperire în teritoriu cu servicii de salubritate care au

deservit mai bine Regiunea. Numărul populaŃiei care nu a beneficiat de servicii de salubritate a scăzut şi tendinŃa în anul 2010 este în continuare de scădere deoarece odată cu închiderea depozitelor rurale la 16 iulie 2009 colectarea şi depozitarea deşeurilor din mediul rural se face pe depozitele conforme sau care mai au perioadă de

TIPUL DEŞEULUI

Hârtie&carton % Sticlă % Metale % Plastice % Textile/

lemn % Deşeuri biodegradabile%

Altele/ inerte %

JUDEł 2009 2010 2009 2010 2009 2010 2009 2010 2009 2010 2009 2010 2009 2010

Arad 9 10,71 6 4,85 3 3,99 7 8,85 2 2,86 50 56,55 23 0,57 Caraş-Severin 9 9,72 8 7,78 3 4,17 11 11,78 4 4,29 55 62,24 10 0

Hunedoara 11,1 10,54 3,4 3,3 2,5 2,03 17,5 14,83 7,2 3,12 43,8 56,79 14,5 8,52 Timiş 10,5 6,47 6,7 1,97 4,2 1,07 15,5 9,2 3,9 1,92 59,2 67,55 - 11,76 Regiunea Vest 10,03 9,15 3,65 4,17 3,27 2,88 13,14 10,8 4,26 2,9 52,4 61,16 13,3 5,73


Capitolul:

6.M

AN

AG

EM

EN

TU

L D

EŞ

EU

RIL

OR

tranziŃie/ închidere până în anul 2017. Trebuie menŃionat faptul că doar un număr mic de primării rurale realizează colectarea şi transportul deşeurilor prin servicii proprii, majoritatea având concesionat acest serviciu unor agenŃi specializaŃi şi acreditaŃi de salubritate.


Capitolul:

6.M

AN

AG

EM

EN

TU

L D

EŞ

EU

RIL

OR

Tabelul 6.5. PopulaŃia deservită, număr, localităŃi deservite în REGIUNEA VEST

POPULAłIA TOTALA POPULAłIA URBANĂ LOCALITĂłI URBANE DESERVITE

POPULAłIA RURALĂ LOCALITĂłI RURALE DESERVITE

2008 2009 2010 2008 2009 2010

2008

2009

2010

2008 2009 2010

2008

2009

2010

ARAD 254200 328565 396453 241433 238611 239570 11 10 10 12767 89954 156883 9 36 56

CARAŞ SEVERIN 174836 279144 200102 136887 175663 127255 8 8 8 37949 103481 72847 23 53 45

HUNEDOARA 341211 329518 298236 307762 271764 298236 16 18 15 33449 57745 48447 33 38 45

TIMIŞ 450148 562580 594630 380364 406504 386615 8 10 9 69784 156076 208015 23 64 81

REGIUNEA VEST 1220395 1499807 1489421 1066446 1092542 1003229 43 46 42 153949 407256 486192 88 191 227


Capitolul:

6.M

AN

AG

EM

EN

TU

L D

EŞ

EU

RIL

OR

Aria de acoperire a serviciilor de salubritate diferă de la mediul urban la mediul

rural. În mediul urban aria de acoperire cuprinde aproape 90% din populaŃie (87,46 % în 2007, 87,39 % în 2008, 89,98 % în 2009 respectiv 91,536% în 2010), în timp ce în mediul rural a crescut de la 19% în 2006 la 21,79 % în 2008, 57,33 % în 2009 respectiv 68,46 în 2010.

În anul 2009 gradul de acoperire cu servicii municipale în Regiunea Vest a crescut la 77,93% faŃă de 63,34 % în 2008, în anul 2010 menŃinându-se la circa 77,6%.

Figura 6.5.PopulaŃia Regiunii Vest deservită în anul 2010

I.2.DEŞEURI BIODEGRADABILE

Deşeurile biodegradabile din deşeurile municipale solide provin din diferite surse, cum sunt:

- deşeuri biodegradabile şi similare din gospodării, - fracŃii colectate separat de hârtie şi carton, lemn, unele textile şi - alte fluxuri de deşeuri provenite din: pieŃe, curăŃatul străzilor şi din parcuri şi

grădini Tratarea mecanică şi biologică (compostarea) a deşeurilor este condiŃionată de

tipul deşeurilor şi modul de colectare. Colectarea selectivă este un proces de gestionare a deşeurilor municipale prin

care materialele de origine casnică care au un potenŃial de reciclare (hârtie, carton, sticlă, plastic şi metal) sunt recuperate şi dirijate spre filierele de reciclare.

Deşeurile de hârtie şi carton sunt biodegradabile şi contribuie la atingerea Ńintei de reducere a biodegradabilului. Este însă indicată reciclarea deşeurilor de hârtie şi carton şi nu introducerea acestora în materialul de compostat.

Pentru compostare sunt utilizate acele fracŃii biodegradabile care sunt uşor de colectat separat, adică deşeuri din grădini şi parcuri, deşeuri din pieŃe şi nămolurile de la staŃiile de epurare. Partea organică compostabilă din deşeurile menajere este reprezentată de deşeurile verzi (din grădină, livadă, grădina de legume,) deşeuri alimentare precum şi alte deşeuri de hârtie de calitate foarte proastă.

Colectarea selectivă a deşeurilor biodegradabile (în sistem „U-U” sau „AP”) permite obŃinerea unui material valorificabil prin compostare şi producerea unui material de calitate (compost).

Şi alte deşeuri pot fi colectate şi compostate, de exemplu deşeuri rezultate de la cantine, restaurante şi complexe comerciale.

Prin extindere şi nămolurile rezultate din staŃiile de epurare care corespund unor criterii de calitate stabilite, pot fi asimilate ca „biodeşeuri” şi valorificate după compostare.

Scopul compostării este: - reducerea fluxurilor de deşeuri spre depozitare;


Capitolul:

6.M

AN

AG

EM

EN

TU

L D

EŞ

EU

RIL

OR

- obŃinerea unui material valorificabil, în funcŃie de caracteristici, în agricultură sau lucrări de îmbunătăŃiri funciare (ameliorarea solului);

În Regiunea Vest deşeurile biodegradabile nu sunt colectate separat, sunt depozitate în depozitele de deşeuri municipale iar deŃinătorii de depozite le evidenŃiază prin estimare (volumetric acolo unde nu există staŃii de cântărire a deşeurilor colectate sau masic acolo unde există sisteme de cântărire) deoarece majoritatea operatorilor nu au efectuat studii privind compoziŃia deşeurilor. Totodată nu există staŃii de compostare sau instalaŃii de producere a biogazului şi nu s-a dezvoltat o piaŃă de desfacere pentru compost.

Prima Ńinta de reducere a deşeurilor biodegradabile depozitate era în anul 2010, când cantitatea depozitată trebuia să fie cel mult 75% faŃă de cantitatea depozitată în anul 1995.

łinta de reducere a deşeurilor biodegradabile depozitate este calculată în funcŃie de raportul populaŃiei din Regiunea Vest faŃă de populaŃia României în 1995 ( 9,2 % ). Acest raport este aplicat apoi la cantitatea naŃională de biodegradabil generat în 1995 şi anume – 4800000 t. Pentru Regiunea Vest cifra de bază pentru biodegradabile în 1995 s-a stabilit la 442 mii tone.

Pentru atingerea acestei Ńinte (2010) este necesar ca administraŃiile publice locale să se implice în:

- introducerea colectării separate a deşeurilor biodegradabile în mediile urbane mai puŃin dense (în mediile urbane dense, deşeurile biodegradabile pot fi contaminate cu metale grele - eventual se pot colecta aceste deşeuri, din zonele verzi );

- realizarea staŃiilor de compostare şi dezvoltarea unei pieŃe de desfacere pentru compost;

- în mediul rural conştientizarea populaŃiei asupra compostării deşeurilor biodegradabile în cadrul gospodăriilor proprii, acest fapt conducând atât la reducerea costurilor de gestiune a deşeurilor pentru beneficiari cât şi la reducerea cantităŃilor de deşeuri biodegradabile depozitate.

Aceste soluŃii au fost prevăzute a se realiza prin proiectele de “Sistem de Management integrat al Deşeurilor” din fiecare din cele 4 judeŃe ale Regiunii Vest şi acest fapt va conduce la reducerea cantităŃilor de deşeuri biodegradabile depozitate şi respectarea obligaŃiilor pe care România şi le-a asumat odată cu aderarea la Uniunea Europeană.

Pe parcursul anului 2010 din cantitatea totală de 583338,31 tone de deşeuri colectate în amestec de la populaŃie şi unităŃi economice (din care 518817,23 tone deşeuri municipale şi asimilabile şi respectiv 64521,08 tone deşeuri din servicii municipale) 332373 tone au reprezentat deşeurile biodegradabile (56,97%). S-au valorificat 84307,61 tone deşeuri biodegradabile, ceea ce reprezintă 25,36%, restul de 248065,44 tone fiind eliminate prin depozitare. Teoretic, se poate conchide că s-a atins Ńinta propusă pe anul 2010, deoarece cantitatea depozitată este 53,3% faŃă de cea de referinŃă din 1995.

I.3.DEŞEURI PERICULOASE DIN DEŞEURILE MUNICIPALE Numeroase produse care se găsesc în locuinŃele noastre, sunt potenŃiale deşeuri

menajere periculoase. Datorită naturii lor chimice sunt adesea otrăvitoare, pot să corodeze metalele, să ia foc sau să explodeze la o manevrare incorectă. Cele mai de întâlnite deşeuri menajere periculoase sunt prezentate mai jos: Tabelul 6.6.Deşeuri menajere periculoase conform Catalogului European de Deşeuri ReferinŃa CED Categorie

20 01 13* SolvenŃi


Capitolul:

6.M

AN

AG

EM

EN

TU

L D

EŞ

EU

RIL

OR

ReferinŃa CED Categorie

20 01 14* Acizi 20 01 15* Baze 20 01 17* SubstanŃe chimice fotografice 20 01 19* Pesticide 20 01 21* Tuburi fluorescente şi alte deşeuri cu conŃinut de mercur 20 01 23* Echipamente cu conŃinut de clorofluorocarbonaŃi 20 01 26* Uleiuri şi grăsimi, altele decât cele specificate în 20 01 25 20 01 27* Vopsele, cerneluri, adezivi şi răşini conŃinând substanŃe periculoase 20 01 29* DetergenŃi cu conŃinut de substanŃe periculoase 20 01 31* Medicamente citotoxice şi citostatice

20 01 33* Baterii şi acumulatori incluşi în 16 06 02 sau 16 06 03 şi baterii şi acumulatori nesortaŃi ce conŃin aceste baterii

20 01 35* Echipamente electrice şi electronice casate, altele decât cele menŃionate în 20 0121 şi 20 01 23, ce conŃin componente periculoase

20 01 37* Lemn cu conŃinut de substanŃe periculoase La nivel regional, până la acest moment, administraŃiile publice locale nu au

organizat sisteme de colectare separată a deşeurilor periculoase din deşeurile menajere, majoritatea acestora ajung la gropile de gunoi sau în sistemul de canalizare a localităŃilor, contaminând mediul înconjurător.

În urma apariŃiei legislaŃiei specifice, pentru anumite tipuri de deşeuri există anumite soluŃii:

- pentru uleiuri uzate există posibilitatea ca populaŃia care deŃine uleiuri de motor uzate să le predea comercianŃilor de uleiuri, aceştia având obligaŃia colectării acestor deşeuri - cu titlu gratuit - în limita cantităŃii cumpărate de client;

- în cazul bateriilor şi/sau acumulatorilor auto funcŃionează sistemul “depozit”, sistem prin care cumpărătorul, la cumpărarea unei baterii şi/sau acumulator auto, plăteşte vânzătorului o sumă de bani care îi este rambursată atunci când bateria şi/sau acumulatorul uzat cu electrolitul în el, este returnat persoanelor juridice care comercializează aceste produse;

- pentru deşeurile de echipamente electrice şi electronice cu conŃinut de componenŃi periculoşi, se organizează lunar sau trimestrial la nivelul administraŃiilor publice locale, campanii de colectare, în fiecare judeŃ din Regiune fiind organizate puncte de colectare a acestor deşeuri în cadrul activităŃilor desfaşurate de operatorii de salubritate.

Sistemele de colectare a deşeurilor periculoase din deşeurile menajere pot fi organizate ca:

- puncte fixe de colectare, prin amenajarea unor spaŃii pentru colectare, populaŃia trebuind să sorteze în cadrul gospodăriei proprii aceste deşeuri şi să le transporte până la punctul de colectare,

- sisteme de colectare mobilă cu ajutorul unor autovehicule speciale ce colectează intr-o anumită zi din lună aceste deşeuri, acest sistem fiind indicat şi pentru zonele rurale

La nivel local administraŃiile publice trebuie să hotărască care dintre cele două variante de colectare este indicat a fi implementată.

La ora actuală nu se colectează separat deşeurile menajere periculoase, acestea fiind amestecate cu deşeurile solide municipale şi eliminate împreună cu acestea, prin depozitare în depozite municipale neconforme sau spaŃii de depozitare din mediul rural.

Se poate aprecia însă, că mici cantităŃi de deşeuri menajere periculoase sunt colectate: în majoritate uleiuri uzate şi acumulatori auto uzaŃi (în staŃiile service sau direct de către populaŃie).

Regiunea Vest beneficiază de facilităŃi pentru tratarea deşeurilor periculoase prin incinerare la SC PRO AIR CLEAN SRL Timişoara, unde funcŃionează un incinerator pentru deşeuri periculoase cu o capacitate de 9,8 tone/zi.


Capitolul:

6.M

AN

AG

EM

EN

TU

L D

EŞ

EU

RIL

OR

LegislaŃia naŃională specifică, armonizată cu cea comunitară, prevede înlocuirea sau reducerea de pe piaŃă a substanŃelor periculoase. Exemple privind aceste restricŃii sunt:

- reducerea/ eliminarea plumbului din combustibili şi vopsele, eliminarea plumbului din Ńevi;

- eliminarea benzenului şi reducerea cantităŃilor de alte substanŃe aromatice din vopsele;

- eliminarea soluŃiilor de lipit; - reducerea mercurului în bateriile zinc-carbon, alcaline; - reducerea cadmiului şi a altor metale grele în masele plastice; - reducerea solvenŃilor clorinaŃi; - eliminarea compuşilor cu fluor din lichidele de răcire; - reducerea metalelor grele din tonerele pentru copiatoare şi imprimante; - interzicerea folosirii de insecticide cu DDT, POPs şi altele; - înlocuirea materialelor ce conŃin azbest, PCB–uri (din transformatoare,

condensatori etc.).

I.4.TRATAREA ŞI VALORIFICAREA DEŞEURILOR MUNICIPALE

Până la sfârşitul anului 2009 deşeurile municipale colectate erau depozitate fără tratare prealabilă. Singura fracŃiune care era supusă tratării şi valorificării ulterioare era cea a deşeurilor de ambalaje colectate separat de operatorii de salubritate sau de către agenŃii economici autorizaŃi pentru preluarea deşeurilor reciclabile de la populaŃie.

Deşeurile municipale reciclabile colectate selectiv de către operatorii de salubritate, sunt transportate la punctul de selectare, unde se realizează trierea materialelor iar apoi materialele valorificabile sunt livrate la diverşi agenŃi economici valorificatori.

Conform raportărilor operatorilor de salubritate, cantităŃile de deşeuri menajere şi asimilabile colectate de la populaŃie sunt prezentate în tabelul 6.7.:

CantităŃile de deşeuri colectate selectiv au fost predate agenŃilor economici autorizaŃi pentru valorificare.

Tabelul 6.7.CantităŃi de deşeuri municipale valorificate în Regiunea Vest, mii tone

CantităŃi de deşeuri municipale, mii tone Anul Colectate Valorificate Eliminate

2006 663,75 0,77 662,99 2007 746,77 1,24 745,53 2008 717,69 0,115 717,575 2009 787,64 10,3 682,97 2010 518,817 146,657 461,68

În tabelul de mai sus datele din 2006 şi 2007 sunt preluate din Raportul statistic

privind gestionarea deşeurilor, iar cele din 2008 – 2010 au fost prelucrate din baza de date Medius.


Capitolul:

6.M

AN

AG

EM

EN

TU

L D

EŞ

EU

RIL

OR

Figura 6.6.EvoluŃia cantităŃii de deşeuri valorificate în Regiunea Vest

CantităŃile de deşeuri colectate selectiv de către operatori au fost predate agenŃilor

economici autorizaŃi pentru valorificare. Prin agenŃii economici autorizaŃi pentru colectare-valorificare deşeuri reciclabile au

fost valorificate cantităŃi semnificative de deşeuri. Aceste deşeuri provin atât de la populaŃie cât şi de la agenŃii economici.

Se observă o preocupare pentru valorificarea anumitor deşeuri datorată în primul rând preocupării autorităŃilor locale pentru o colectare selectivă a deşeurilor şi concesionarea activităŃii de colectare / transport unor firme autorizate.


Capitolul:

6.M

AN

AG

EM

EN

TU

L D

EŞ

EU

RIL

OR

Tabelul 6.8.Deşeuri reciclabile colectate-valorificate în cursul anilor 2007 2010: Tipul de deşeu Cantitatea colectată

{tone} Cantitatea valorificată {tone}

2007 2008 2009 2010 2007 2008 2009 2010 Hârtie / carton 25089 28670 27160 33755 25066 27610 27015 33499 Ambalaje PET 1692 1952 2110 2041 1752 1895 2130 2015 Deşeuri polietilenă 3285 4087 4098 4830 3619 3610 4398 4550

I.5.ELIMINAREA DEŞEURILOR MUNICIPALE

Eliminarea deşeurilor în Regiunea Vest se face prin depozitare. Nici pentru

urmatoarea perioadă nu sunt prevăzute în PRGD alte opŃiuni pentru eliminare. CantităŃile de deşeuri eliminate în anii 2006 - 2010 sunt evidenŃiate în tabelul 6.7.

Depozitarea deşeurilor municipale se realizează în continuare pe vechile amplasamente, care nu îndeplinesc condiŃiile de protecŃie a factorilor de mediu şi care sistează depozitarea în perioada 2004 - 2017, în conformitate cu angajamentele asumate în Tratatul de aderare la UE.

Singurul judeŃ care face excepŃie de la această situaŃie este judeŃul Arad, în care funcŃionează un depozit conform (ecologic) care deŃine AutorizaŃia Integrată de Mediu (AIM) nr. 27/16.07.2007, revizuită în 18.10.2010.

În cadrul proiectului „Sistem Integrat de Gestiune a Deşeurilor în judeŃul Timiş”, finanŃat din fonduri europene nerambursabile prin Programul OperaŃional Sectorial Mediu (POS), urmează să fie dat în folosinŃă depozitul de deşeuri nepericuloase de la Ghizela. SuprafaŃa totală a deponeului este de 58,9 hectare, cu o zonă de depozitare de 35,14 hectare (din care cea aferentă primei celule este de 7,01 hectare) şi cu o zona tehnică de 23,76 hectare (zone de cântărire intrare/ieşire a autocamioanelor, compostare a deşeurilor, maturare material de acoperire, clădirea administrativă, etc.).

În 9 iunie 2011 s-a încheiat procesul-verbal de recepŃie a lucrărilor, depozitul se află în procedură de autorizare. S-a depus de către CJ Timiş solicitarea de obŃinere a autorizaŃiei integrate de mediu cu nr. 6844RP/ 07.10.2010 şi în 2012 s-a concesionat temporar serviciul de operare a depozitului firmei SC Salprest SA Lugoj, deoarece până la acest moment nu a fost desemnat un câştigător al licitaŃiei pentru operator de depozit şi această procedură va continua.


Capitolul:

6.M

AN

AG

EM

EN

TU

L D

EŞ

EU

RIL

OR

Foto preluate www.opiniatimisoarei.ro/ 5 iulie 2011 Figura 6.6.Imagini de la Depozitul ecologic Ghizela Timiş

Progresul realizat în atingerea obiectivelor privind depozitarea controlată a deşeurilor este evidenŃiat cu ajutorul unui indicator care se calculează ca raport între numărul de depozite conforme şi numărul total de depozite de deşeuri în funcŃiune. Cu toate acestea, acest indicator nu este cel mai potrivit, el indicând doar faptul că, pe măsură ce scade numărul de depozite neconforme (care se închid conform graficului) creşte indicele aceluiaşi „unic” depozit conform din Regiune care trebuie să preia cantitatea de deşeuri care se elimină din întreaga zonă deservită. Până nu vor începe să fie funcŃionale toate facilităŃile sistemelor integrate de gestionare a deşeurilor din fiecare judeŃ al Regiunii care să cuprindă pe lângă depozitele conforme şi staŃiile de transfer, de sortare, de compostare etc nu se va putea vorbi despre o îmbunătăŃire şi din păcate încă primează eliminarea finală prin depozitare în defavoarea unui sistem selectiv care să aducă pe depozite o cantitate din ce în ce mai mică de deşeuri municipale.

Tabelul 6.9.Depozite de deşeuri conforme, % 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 Numărul de depozite urbane în funcŃiune 34 33 33 30 30 26 18 14 12

Numărul de depozite conforme 1 1 1 1 1 1 1 1 1

Procentul depozitelor conforme, % 2,9 3,0 3,0 3,3 3,3 3,8 5,6 7,14 8,3

SituaŃia depozitelor urbane neconforme din Regiune la finele anului 2011 este prezentată în tabelul următor:


Capitolul:

6.M

AN

AG

EM

EN

TU

L D

EŞ

EU

RIL

OR


Capitolul:

6.M

AN

AG

EM

EN

TU

L D

EŞ

EU

RIL

OR

Tabelul 6.10.SituaŃia depozitelor urbane neconforme Denumirea depozitului

Anul închiderii cf. HG 349/2005 SituaŃia funcŃionării Alternativa pentru depozitare ObservaŃii

judeŃul Arad Depozit Câmpul Liniştii Arad

Nu a fost inclus în HG 349 Depozitare sistată Depozitul SC ASA Servicii Ecologice

SRL. aviz închidere 47/18.10.2007

Depozit Poetului Arad Nu a fost inclus în HG 349 Depozitare sistată Depozitul SC ASA Servicii Ecologice

SRL. aviz închidere 52/18.11.2007

Pecica 2009 Depozitare sistată Depozitul oraşului Nădlac 17/20.11.2006 Sântana 2009 Depozitare sistată Depozitul oraşului Chişineu - Criş - 18/01.02.2007

Curtici∗∗∗∗ 2012 Depozitare sistată închis

Serviciul de salubritate a fost concesionat din anul 2006 către SC ASA Servicii Ecologice SRL..

Aviz de mediu la încetarea activităŃii de depozitare a deşeurilor nr. 40/11.06.2007

Nădlac* 2012 în curs de închidere cu termen de finalizare 19.05.2012

După închiderea depozitului, deşeurile reziduale vor fi transportate direct la depozitul conform din Arad

AM 9081/29.03.2010

Sebiş* 2014 în curs de închidere cu termen de finalizare 19.05.2012

Depozitul SC ASA Servicii Ecologice SRL.

Aviz de încetare activitate nr. 1/ 25.06.2010 Proiectul propune realizarea unei staŃii de transfer la Sebiş

Pâncota* 2016 în curs de închidere cu termen de finalizare 19.05.2012

Depozitul SC ASA Servicii Ecologice SRL.

AM 9240/11.01.2011 Proiectul propune realizarea unei staŃii de transfer la Mocrea

Ineu* 2016 în curs de închidere cu termen de finalizare 19.05.2012

deşeurile reziduale vor fi transportate la depozitul din Arad aparŃinâd SC ASA Servicii Ecologice SRL.

Aviz de mediu nr. 4/28.01.2008, AM 9204/29.10.2010 Proiectul propune realizarea unei staŃii de transfer la Mocrea

Chişineu-Criş* 2016 în curs de închidere cu termen de finalizare 19.05.2012

deşeurile reziduale vor fi transportate la depozitul din Arad aparŃinâd SC ASA Servicii Ecologice SRL.

AM 9390/09.08.2011 Proiectul propune realizarea unei staŃii de transfer la Chişineu-Criş

Lipova* 2017 În funcŃiune deşeurile reziduale vor fi transportate la depozitul din Arad aparŃinâd SC ASA Servicii Ecologice SRL.

închiderea nu este prevăzută prin proiectul SMIDS Proiectul propune realizarea unei staŃii de transfer la Bârzava

JudeŃul Caraş-Severin

Depozit orăşenesc ReşiŃa 2009 Depozitare sistată

Depozit Bocşa/ Consiliul Local Bocşa/ Serviciul Public de Gospodărie Comunală

“Sistem integrat de gestionare a deşeurilor în judeŃul Caraş-Severin

*Fişa tehnică nr. 112/23.04.2009, pentru investiŃia: "Sistem integrat de gestionare a deşeurilor - judeŃul Arad"(acceptat de AM POS Mediu prin adresa 86622/DF/18.12.2009), titular C J ARAD, cuprinde şi închiderea depozitului


Capitolul:

6.M

AN

AG

EM

EN

TU

L D

EŞ

EU

RIL

OR

Denumirea depozitului


Depozit orăşenesc Caransebeş 2009 Depozitare sistată Depozit OŃelu Roşu/ CL OŃelu Roşu/

Serviciul de Gospodărie Comunală

Depozit orăşenesc Băile Herculane 2009 Depozitare sistată Depozit Anina/ Consiliul Local Anina/

SC GOSTRANS SA

Depozit orăşenesc OŃelu Roşu 2011 Depozitare sistată AutorizaŃie de mediu 113/11.06.2009

revizuită in 11.11.2009 Depozit mixt de deşeuri industriale şi menajere Anina

2011 în funcŃiune AutorizaŃia de mediu nr. 104/ 12.08.2010.

Depozit orăşenesc Bocşa 2011 Depozitare sistată AutorizaŃie de mediu 254/ 5. 11. 2009

revizuită în 26.05.2011 Depozit orăşenesc OraviŃa 2012 în funcŃiune AutorizaŃie de mediu 15/ 10. 02. 2009 cu

PC Depozit orăşenesc Moldova Nouă 2012 în funcŃiune

instalatie de compactare-balotare - ReşiŃa, drumul Lupacului∗∗∗∗∗∗∗∗

AutorizaŃie de mediu 160/ 26.11.2010

JudeŃul Hunedoara

Depozit deşeuri Municipiul Brad 2004 Depozitare sistată

Depozit Rapoltu Mare (Simeria cf. HG 349/2005)/ Primăria Comunei Rapolt/ operator SC Retim Ecologic Service SA

Depozit deşeuri Municipiul Hunedoara 2006 Depozitare sistată

Depozitarea se face pe 2 depozite: Depozit Rapoltu Mare Primaria Comunei Rapolt/ operator SC Retim Ecologic Service SA şi Depozit Deva/ Primaria Deva/ Operator SC Salubritate SA Deva

Depozit deşeuri Oraş Petrila 2008 Depozitare sistată Depozit Vulcan/ Primăria Vulcan/ SC

Almaserv SA Vulcan AutorizaŃia de mediu nr. HD 605/ 12. 12. 2007, valabilă până în 12. 12. 2012

Depozit deşeuri Oraş HaŃeg 2008 Depozitare sistată Depozit Deva/ Primaria Deva/ SC

Salubritate SA Deva

Depozit deşeuri Oraş Geoagiu 2009 Depozitare sistată

Depozit Rapoltu Mare (Simeria cf. HG 349/2005)/ Primaria Comunei Rapolt/ SC Retim Ecologic Service SA

Depozit deşeuri Oraş Călan 2009 Depozitare sistată Depozit Deva/ Primăria Deva/ SC

Salubritate SA Deva

∗∗∗∗∗∗∗∗

Conform răspunsului Consiliului Județean Caraș-Severin nr. 433/06.04.2012 la solicitarea APMCS după data de 16 iulie 2012 toate deșeurile municipale colectate pe raza județului Caraș-Severin vor fi transportate la instalația de compactare - balotare și apoi depozitate temporar în Reșița, drumul Lupacului, pe amplasamentului viitorului depozit ecologic. Societatea care administrează instalația de compactare-balotare este SC ECOSAL CARAS-SEVERIN SRL


Capitolul:

6.M

AN

AG

EM

EN

TU

L D

EŞ

EU

RIL

OR



Depozit deşeuri Oraş Uricani 2009 În funcŃiune Depozit Vulcan/ Primăria Vulcan/

SC Almaserv SA Vulcan

Depozit deşeuri Municipiul Lupeni 2009 În funcŃiune Depozit Vulcan/ Primăria Vulcan/ SC

Almaserv SA Vulcan

Depozit deşeuri Rapolt/ Simeria 2010 sistat depozitarea din 16

iulie 2010 Depozit Deva, Orăştie Act de reglementare de stabilire a obligaŃiilor privind refacerea calităŃii mediului nr. 50/ 37/ R/ 17. 12. 2010

Depozit deşeuri Municipiul Orăştie 2015 În funcŃiune AutorizaŃia de mediu HD 260/ 5. 06. 2008

valabilă până în 05. 06. 2013 Depozit deşeuri Municipiul Deva 2015 În funcŃiune AutorizaŃia de mediu HD 109/ 6. 04. 2009

valabilă până în 06. 04. 2014

Depozit deşeuri Oraş Aninoasa∗∗∗∗∗∗∗∗∗∗∗∗

2016 În funcŃiune, dar, nu au mai fost depuse deşeuri din anul 2008

Depozit Vulcan AutorizaŃia de mediu HD-604/12.12.2007 valabilă până la 12.12.2012

Depozit deşeuri Municipiul Vulcan 2016 În funcŃiune AutorizaŃia de mediu nr. HD 605/ 12. 12.

2007, valabilă până în 12. 12. 2012 JudeŃul Timiş

ParŃa-Sag 2008 Depozitare sistată Depozit judeŃean Ghizela, parte a proiectului „Sistem integrat de gestionare a deşeurilor în judeŃul Timiş”

Aviz de închidere nr. 3293/RP/25.09.2009 Deşeurile municipale colectate sunt dirijate spre locaŃia din incinta CET Sud Timişoara unde sunt balotate şi depuse temporar pe o platformă betonată (inclusiv în locaŃia din str. Polonă), până la deschiderea depozitului zonal de la Ghizela, sau până la o altă variantă de soluŃionare ce va fi hotărâtă de autorităŃile publice locale. Operator: Primăria Timişoara / SC Retim Ecologic Service SA Timişoara

∗∗∗∗∗∗∗∗∗∗∗∗ Salubrizarea Orașului Aninoasa a fost preluată de SC Pregoterm SA, depozitarea deșeurilor colectate făcându-se la Depozitul Vulcan, al cărui operator este SC Pregoterm SA


Capitolul:

6.M

AN

AG

EM

EN

TU

L D

EŞ

EU

RIL

OR



Jimbolia 2008 Depozitare sistată Depozit judeŃean Ghizela, parte a proiectului „Sistem integrat de gestionare a deşeurilor în judeŃul Timiş

Deşeurile municipale colectate sunt dirijate spre locaŃia din incinta CET Sud Timişoara unde sunt balotate şi depuse temporar pe o platformă betonată in cadrul CET Sud şi în locaŃia din str. Polonă. Deşeurile se elimină apoi pe depozitul Rapolt - judeŃul Hunedoara. Operator: Primăria Jimbolia / SC Retim Ecologic Service SA TIMIŞOARA

Deta 2009 Depozitare sistată Depozit Bocşa - Caraş-Severin Operator: Primăria Deta / SC G&E Invest 2003 SRL - pct.lucru Deta

nu deŃine AM In curs de stabilire obligaŃii de mediu (Notificare nr. 1858RP /03. 04. 2009)

Buziaş∗∗∗∗∗∗∗∗∗∗∗∗∗∗∗∗ 2010 Depozitare sistată depozitul ecologic Ghizela sau depozitul Făget

Aviz de închidere nr. 7/09.07.2007 rectificat prin adresa nr. 6450/ 05.11.2009

Sânnicolau Mare**** 2010 Depozitare sistată depozitul ecologic de la ARAD în procedură de stabilire a obligaŃiilor de mediu la închidere

Lugoj**** 2010 Depozitare sistată depozitul ecologic de la Ghizela sau depozitul Făget

în procedură de stabilire a obligaŃiilor de mediu la închidere

Făget**** 2015 în funcŃiune depozitul ecologic dei la Ghizela Nu deŃine autorizaŃie/ după respingerea solicitării iniŃiale nu a mai depus o nouă solicitare

∗∗∗∗∗∗∗∗∗∗∗∗∗∗∗∗ Deșeurile se stocheză temporar până la deschiderea primei celule a depozitului ecologic Ghizela, pe amplasament adiacent depozitului existent.


Capitolul:

6.M

AN

AG

EM

EN

TU

L D

EŞ

EU

RIL

OR

Pentru cele 34 de depozite municipale neconforme inventariate în Regiune în anul 2004, există bilanŃuri de mediu depuse la APM-urile judeŃene, în vederea obŃinerii avizului de închidere sau a autorizaŃiei de funcŃionare până la data prevazută pentru închidere.

Din aceste 34 depozite de deşeuri urbane neconforme din Regiune, 8 au sistat depozitarea în perioada 2006 - 2008 (Timişoara, Jimbolia, Petrila si HaŃeg au sistat depozitarea la 31 dec 2008), Din aceste 34 depozite de deşeuri urbane neconforme din Regiune, 8 au sistat depozitarea în perioada 2006 - 2008 (Timişoara, Jimbolia, Petrila si HaŃeg au sistat depozitarea la 31 dec 2008), 8 au sistat depozitarea în 16 iulie 2009 (Băile Herculane, Caransebeş, ReşiŃa, Homorod – Geoagiu, Călan, Uricani, Lupeni, Deta) şi 4 au sistat depozitarea în 16 iulie 2010 (Simeria-Rapolt, Buziaş, Sânnicolaul Mare şi Lugoj).

În 2011 au sistat depozitarea depozitele din Bocşa, OŃelul Roşu şi Anina. Au rămas 12 depozite care închid eşalonat până în 2017. Singurul depozit ecologic existent şi funcŃional în Regiunea Vest este depozitul

ASA Arad.1 În judeŃul Arad s-a emis Fişa tehnică nr. 112 / 23. 04. 2009 pentru investiŃia:

"Sistem integrat de gestionare a deşeurilor - judeŃul Arad", titular Consiliul JudeŃean Arad (proiect acceptat de AM POS Mediu prin adresa 86622 / DF / 18. 12. 2009 şi transmis la CE).

În acest proiect sunt prevăzute: - 2 staŃii de compostare la Arad (capacitate: 19.000 t/ an) şi Mocrea-Ineu

(capacitate: 700 tone/an), unde sunt realizate în proporŃie de 84% şi respectiv 70% din lucrările de terasamente, structuri, platforme, drumuri de acces, alimentare cu apă şi canalizare, alimentare cu energie electrică. Urmează procurarea de utilaje tehnologice şi montarea acestora.

- 4 staŃii de transfer: la Chişineu Criş (capacitate: 7075 t/ an), Mocrea-Ineu (capacitate: 4875 t/ an), Sebiş (capacitate: 8375 t/ an) şi Bârzava (capacitate: 6250 t/ an). La acestea sunt realizate între 65 – 70 % din lucrările de terasamente, structuri, platforme, drumuri de acces, alimentare cu apă şi canalizare, alimentare cu energie electrică şi urmează procurarea de utilaje tehnologice şi montarea acestora.

- 1 staŃie de sortare la Mocrea (capacitate: 6100 t/ an) la care sunt realizate 70 % din lucrările de terasamente, structuri, platforme, drumuri de acces, alimentare cu apă şi canalizare, alimentare cu energie electrică şi urmează procurarea de utilaje tehnologice şi montarea acestora.

La proiectarea SIGD s-a Ńinut cont de Proiectele Phare aflate în derulare sau finalizate, si anume:

- 1 staŃie de sortare cu presă compactare/ balotare deşeuri şi transfer (capacitate: 1045 t/ an) cu platformă de compostare (capacitate: 3384 t/ an) aflată în prezent în funcŃiune la Ineu;

1 Depozitul ecologic Arad se desfăşoară pe o suprafaŃă de 96300 m2 şi este format din 15 sectoare de depozitare deşeuri solide nepericuloase; sectoarele limitrofe vor fi de 37 m lăŃime, iar celelalte de 30 m, capacitatea totală a sectoarelor este de 1500000 m3, iar perioada de exploatare este de cca. 30 de ani. Depozitul dispune de celule de depozitare cu sistem de drenare a levigatului, sistem de colectare şi pompare a biogazului, depozit colectare levigat, staŃie de pre-epurare, drumuri de acces şi platforme, cântar, hală deşeuri reciclabile, rampă spălare, clădire administrativă. In primele 3 sectoare au fost montate un număr de 13 puŃuri verticale de degazeificare şi în sectorul 4 au fost montate 5 puŃuri. Deoarece încă nu s-a colectat cantitatea de necesară biogaz, nu s-a achiziŃionat instalaŃia de biogaz. Sectoarele 1 – 3 sunt în funcŃiune din 2003, şi sunt în fază de recultivare, sectorul 4 este în exploatare curentă, reprezentând zona activă a depozitului. Sectorul 5 urmeaza să fie construit şi pus în funcŃiune. Recultivarea a constat în impermeabilizarea suprafeŃei (taluzurilor şi coronamentului) depozitului prin strat de nivelare portant - construit din deşeuri corespunzătoare sau din sol; strat de drenare a gazului – geocompozit de drenare (GSE fabriNet S t - E, geotextil cu două fete 200g/mp+plasa/armatura/retea) - acoperire totală/completă pe vârful dealului, pe pante, în benzi cu strat de etanşare din pat de bentonită; strat de drenare a apei - geocompozit-acoperire completă; strat de sol, grosimea de 850 mm; strat de humus grosimea 150 mm


Capitolul:

6.M

AN

AG

EM

EN

TU

L D

EŞ

EU

RIL

OR

- 1 sistem de colectare selectivă în N-V judeŃului (Socodor) care dispune de o presă verticală pentru balotarea deşeurilor cu capacitatea de 3 tone/zi finalizat în data de 31.07.2009 şi

- 1 platformă de transfer în zona turistică Lipova cu suprafaŃa de 350 m2, funcŃională. Proiectul s-a finalizat în data de 23.11.2009, deŃine Fişa tehnică nr.139/ 15.08.2008 şi se află în procedură de autorizare.

- în municipiul Arad funcŃionează totodată şi 1 staŃie de sortare cu finanŃare privată(capacitate: 4500 t/ lună). Această staŃie aparŃine SC Polaris M Holding SRL şi deŃine AutorizaŃia de mediu nr. 8320/ 07.04.2008.

În judeŃul Caraş-Severin proiectul „Sistem integrat de management al deşeurilor în judeŃul Caraş-Severin”2 deŃine Acordul integrat de mediu nr. 2 / 29.12.2010 emis de ARPM Timişoara, iar la sfârşitul anului 2011 documentaŃia este finalizată şi pregătită în vederea depunerii pentru finanŃare prin POS Mediu axa prioritară 2 la Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR). Prin acesta se vor realiza:

- 1 nou depozit judeŃean de deşeuri la Lupac cu capacitatea de 49.000 t/an, - 3 staŃii de transfer la Bozovici (capacitate: 3500 t/ an), Pojejena (capacitate:

8200 t/ an) şi OŃelu-Roşu (capacitate: 8500 t/ an), - 1 instalaŃie de sortare la locaŃia depozitului Lupac cu capacitatea de 34.000

t/an. - De asemenea la locaŃia depozitului este prevăzută şi 1 instalaŃie de

compostare cu capacitatea de 64.000 t/an. Proiectele Phare-CES finalizate au fost avute în vedere la proiectarea SIGD:

- 2 staŃii de transfer OraviŃa (capacitate: 8300 tone/an) şi Băile Herculane (capacitate: 5600 t/ an),

- 2 instalaŃii de sortare la Băile Herculane şi OraviŃa - în zona turistică Semenic 1 centru de stocare temporară a deşeurilor

reciclabile colectate selectiv (capacitate: 650 t/ an) În judeŃul Hunedoara în 19 ianuarie 2010 s-a lansat proiectul „Sprijin pentru AM

POS Mediu în vederea pregătirii portofoliului de proiecte finanŃate prin Axa 2 din POS Mediu” care vizează aprobarea de către Comisia Europeană a aplicaŃiei de finanŃare pentru proiectul „Sistem integrat de management al deşeurilor în judeŃul Hunedoara”. Acest proiect trebuia finalizat până în 25 ianuarie 2011, dar din cauza unor probleme apărute pe parcurs s-a decis ca AplicaŃia de FinanŃare pentru acest proiect să fie aprobată până în luna iunie 2012.

Trebuie menŃionat că, ulterior aprobării Master-Planului judeŃean, pe parcursul primului trimestru al anului 2011 s-a stabilit necesitatea modificării unora dintre soluŃiile privind amplasamentele viitoarelor facilităŃi de gestionare a deşeurilor. În Valea Jiului s-a abandonat realizarea proiectului pentru Depozitul ecologic Petrila, prin parteneriat public-privat şi astfel s-a convenit la sfârşitul lunii aprilie 2011 realizarea unui singur centru de management integrat al deşeurilor constituit din staŃie de sortare, staŃie de tratare mecano-biologică şi un depozit conform la Boşorod, construirea unei staŃii de sortare la Petroşani şi a 2 staŃii de transfer la Branişca şi Petroşani. În plus, s-a decis închiderea a 9 depozite de deşeuri neconforme, având în vedere că depozitele de la Vulcan şi Uricani nu se află în proprietate publică. Ulterior, în septembrie 2011 s-a identificat o problemă tehnică privind închiderea depozitului Aninoasa şi a fost necesară reproiectarea soluŃiei de închidere a depozitului.

Deoarece prima variantă a AF a fost transmisă la AM POS Mediu abia în noiembrie 2011, iar grupul de evaluare a transmis-o proiectantului în decembrie 2011 s- 2 Ca urmare a semnării Contractului de finanŃare nr. 128.521/19.03.2012 încheiat între Ministerul Mediului şi Pădurilor şi Consiliul JudeŃean Caraş-Severin pentru proiectul „Sistem integrat de management al deşeurilor în judeŃul Caraş-Severin”, având codul CCI No. 2009RO161PR038, conform Deciziei de Aprobare nr. C(2012) 810 din data de 16.02.2012 a Comisiei Europene, cu numărul de înregistrare în SMIS – CSNR 34848 şi a Ordinului Ministrului Mediului şi Pădurilor nr. 966/06.03.2012, în data de 20.03.2012 a început implementarea proiectului. La momentul actual proiectul se află în stare de implementare, în faza de începere a licitațiilor.


Capitolul:

6.M

AN

AG

EM

EN

TU

L D

EŞ

EU

RIL

OR

a stabilit ca AF revizuită conform cerinŃelor grupului de evaluare să fie predată în februarie 2012. MMP a stabilit prelungirea contractului de asistenŃă tehnică cu 18 luni, până în luna mai 2013.

La proiectarea SIGD trebuie Ńinut cont de cele 6 proiecte Phare 2004 - 2006 sau din fonduri proprii aflate în operare. Acestea sunt:

- 1 staŃie de transfer în HaŃeg capacitate: 4500 tone/an) deja în funcŃiune, având autorizaŃia de mediu HD-48/ 8.03.2010 valabilă până la 7.03.2020

- 1 staŃie de sortare în Vulcan (capacitate: 6000 tone/an) deja în funcŃiune, având autorizaŃia de mediu HD-61/ 26.03.2010 valabilă până la 25.03.2020

- proiectul ECO BRAD prevăzut cu staŃie de sortare, transfer şi compostare aflat în in operare (doar statia de sortare-transfer cu capacitatea de 8000 t/ an). Nu funcŃionează încă platforma de compostare, la momentul punerii in functiune autorizaŃia de mediu HD-82/ 28.04.2011, valabilă până în 27.04.2021 va fi revizuită

- 2 staŃii de sortare ambalaje în oraşul Petrila cu capacitatea de 9 tone/ lună deşeuri de ambalaje rezultate din colectarea selectivă, având autorizaŃia de mediu HD-101/ 19.05.2010, valabilă până în 18.05.2020, respectiv în Petroşani (capacitate: 1600 tone/an) având autorizaŃia de mediu HD- 209/09.11.2011, valabilă până în 8.09.2021

- 1 staŃie sortare deşeuri municipale amestecate în Orăştie (capacitate maximă 200 000 t/an) aparŃinând SC GREEN WASTE MANAGEMENT SRL şi având autorizaŃia de mediu nr. HD-220/18.11.2011, valabilă până în 08.11.2021

În judeŃul Timiş proiectul „Sistem de gestionare integrată a deşeurilor în judeŃul Timiş”3 prevede realizarea unui depozit zonal conform la Ghizela. Pentru acest proiect ARPM Timişoara a emis acordul de mediu nr. 27/11.12.2007, revizuit în 26.08.2010 şi apoi la 19.04.2011. Acesta presupune 3 centre de colectare la Făget, Deta şi Jimbolia şi o staŃie de transfer la Timişoara. Totodată, Proiectul SIGD prevede închiderea depozitelor urbane neconforme din judeŃul Timiş (ParŃa-Şag, Lugoj, Sânnicolau Mare, Jimbolia, Buziaş, Făget, cu excepŃia depozitului Deta). Acesta se află în procedură de autorizare, CJ Timiş depunând la ARPM Timişoara solicitarea de obŃinere a autorizaŃiei de mediu cu nr. 6844RP/ 07.10.2010.

Proiectul SIGD presupune: - 1 nou depozit judeŃean de deşeuri la Ghizela cu capacitatea totală 5.131.300

m3, locaŃie unde mai sunt prevăzute: - 1 instalaŃie de sortare deşeuri reciclabile cu capacitatea de 16.111 t/an. - 1 staŃie de tratare mecano-biologică cu capacitatea de 77018 t/ an respectiv

180 biocontainere - 1 instalaŃie de compostare deşeuri vegetale grădini/ parcuri cu capacitatea

de 1781 tone/ an respectiv 36 biocontainere - 3 centre de colectare la Jimbolia (capacitate: 16325 t/ an), Deta (capacitate:

5504 t/ an) şi Făget (capacitate: 11848 t/ an), - 1 staŃie de transfer localizată în Timişoara cu capacitatea de 6833 t/an

Din Proiectele Phare 2004 - 2006 s-a finalizat

- 1 staŃie de sortare (cantitate deseuri procesată anual 670 t/ capacitate de producŃie material sortat 560 t/an) pentru deşeuri reciclabile la Satchinez în cadrul proiectului „Colectarea selectivă a deşeurilor în comunele Satchinez, Variaş, Şandra, Becicherecul Mic, Biled, Dudeştii Noi, OrŃişoara”. Investitia a fost predată SC ECO 7 SRL Satchinez cu acŃionari cele 7 comune partenere şi cu autorizaŃia de mediu nr.10487-19.08.2011 valabilă până la data de 19.08.2021.

- 1 staŃie de sortare deşeuri municipale reciclabile (cantitate deseuri procesată anual 163590 t/ capacitate de producŃie material sortat 25 t/h)colectate de pe raza 3 Contractului de finanŃare nr. 128.521/24.10.2011 încheiat între Ministerul Mediului şi Pădurilor şi Consiliul JudeŃean Timiş pentru proiectul „Sistem integrat de management al deşeurilor în judeŃul Timiş” a fost semnat în 24. 10. 2011


Capitolul:

6.M

AN

AG

EM

EN

TU

L D

EŞ

EU

RIL

OR

municipiului Timişoara. Proiectul a fost finalizat în mai 2010 şi realizat prin finanŃare proprie şi prin finanŃare nerambursabilă de la AFM de către SC Retim Ecologic Service SA şi deŃine AutorizaŃia de mediu nr. 10181/ 29.11.2010, valabilă până la 29.11.2020.

În mediul rural depozitarea deşeurilor s-a realizat pe amplasamente dispersate, aflate în general la marginea localităŃilor.

Numeroase administraŃii rurale au înfiinŃat sisteme de colectare cu operatori autorizaŃi, având în vedere că depozitele rurale sunt interzise începând din luna iulie 2009. De asemenea, proiectele de gestionare integrată a deşeurilor includ realizarea de sisteme de colectare a deşeurilor şi în mediul rural.

Ca alternativă pentru depozitele rurale, consiliile locale s-au organizat în asociaŃii pentru gestionarea deşeurilor, care au şansa de a realiza sisteme de colectare, colectare selectivă, sortare-valorificare şi compostare prin proiecte finanŃate din fonduri comunitare, (în cadrul Programului PHARE – CES) sau structurale (POS, FEDR, fond de coeziune).

Conform PRGD în Regiunea Vest 465 locaŃii de depozitare neamenajate din mediul rural trebuiau să sisteze depozitarea în 16 iulie 2009. În urma inventarierii din anul 2009 (realizate de reprezentanŃii AgenŃiilor de Mediu, Consiliilor JudeŃene şi Gărzii de Mediu) s-au găsit 417 amplasamente în 260 de localităŃi (care ocupau în total o suprafaŃă de peste 240 hectare). La 16 iulie 2009 toate acestea au raportat sistarea depozitării, iar GNM a efectuat controale comune cu APM şi CJ pe amplasamente după această dată. şi a aplicat sancŃiuni acolo unde s-au găsit nereguli.

La nivelul Regiunii Vest se observă o extindere în mediul rural a serviciului de salubritate, cei 57 de operatori de salubritate deservind din ce în ce mai multe localităŃi rurale de la 88 de deservite în 2008 la 191 în 2009 şi respectiv 227 în 2010.

Totodată, se observă o îmvbunătăŃire şi a colectării selective, fapt ce va fi ilustrat în capitolele următoare.


Capitolul:

6.M

AN

AG

EM

EN

TU

L D

EŞ

EU

RIL

OR

6.6.2.DEŞEURI INDUSTRIALE

II.1.GENERAREA DEŞEURILOR DE PRODUCłIE (PERICULOASE ŞI NEPERICULOASE)

Producătorii şi deŃinătorii de deşeuri de producŃie au obligaŃia să asigure

prevenirea producerii la sursă, manipularea, stocarea, colectarea, transportul, tratarea si eliminarea in siguranŃă a deşeurilor, fără să fie afectate negativ sănătatea populaŃiei şi mediul inconjurător.

Conform prevederilor Legii nr. 211/2011 privind regimul deşeurilor producătorii de deşeuri au obligaŃia întocmirii planurilor proprii de gestionare a deşeurilor, care cuprind măsuri pentru diminuarea sau limitarea generării de deşeuri, reutilizarea şi/sau valorificarea acestora şi eliminarea deşeurilor ce nu pot fi valorificate prin procedee şi instalaŃii autorizate. De asemenea, au obligaŃia de a Ńine evidenŃa gestiunii deşeurilor.

CantităŃile de deşeuri de producŃie generate anual sunt înregistrate şi raportate pe baza chestionarelor de anchetă statistică şi din baza de date Medius a anilor 2008 - 2010. Datele privind generarea, tratarea/ valorificarea şi eliminarea deşeurilor au fost colectate de la un eşantion de operatori economici reprezentativ la nivel de Regiune.

Tabelul 6.12.EvoluŃia cantităŃilor de deşeuri de producŃie generate, în tone

JudeŃul 2005 2006 2007 2008 2009 2010 Arad 274219 365015 281420 6676508 273602 344633 Caraş-Severin 2232267 1554528 144371 166515 172348 165915

Hunedoara 2937236 2424933 2363066 2323011 2149575 2092046 Timiş 352528 104722 95050 140809 209529 222275 Regiunea Vest 5796250 4449198 2883907 3297576 2812852 2824869

Se constată o evoluŃie descendentă a cantităŃilor de deşeuri de producŃie generate în Regiune în perioada 2005 – 2010, cauzele principale putând fi considerate:

- scăderea ponderii activităŃilor industriale generatoare de cantităŃi mari de deşeuri de producŃie (sistarea activităŃilor miniere în judeŃele Caraş-Severin şi Hunedoara, în special);

- minimizarea cantităŃilor de deşeuri generate datorată retehnologizărilor. O influenŃă de loc neglijabilă o are şi modul de alegere a lotului statistic de

raportori. Reprezentarea grafică a acestei evoluŃii este sugestivă:

Fig. 6.6. EvoluŃia cantităŃilor de deşeuri de producŃie generate 2005-2010

0100000020000003000000400000050000006000000

2005 2006 2007 2008 2009 2010

5796250

4449198

28839073297576

28128522824869

CantităŃile de deşeuri de producŃie din Regiunea Vest în perioada

2005 - 2010


Capitolul:

6.M

AN

AG

EM

EN

TU

L D

EŞ

EU

RIL

OR

EvoluŃia cantităŃilor de deşeuri de producŃie generate, valorificate sau eliminate de

operatorii economici scoate în evidenŃă profilul economic al fiecărui judeŃ al Regiunii, în parte. PreponderenŃa în generarea deşeurilor o dau următoarele ramuri industriale:

- în judeŃul Arad: categoriile de deşeuri - 01 01 şi 01 04 care reprezintă deşeuri rezultate de la exploatarea

carierelor şi din agricultură, - 02 02 preparare şi procesarea alimentelor precum şi 02 05 deşeuri din

industria produselor lactate, - 03 deşeuri de la prelucrarea lemnului şi producerea plăcilor şi mobilei,

pastei de hârtie, hârtiei şi cartonului - 10 01 deşeuri de la centralele termice şi de la alte instalaŃii de combustie,

10 10 deşeuri de la turnarea pieselor neferoase - 15 01 ambalaje (inclusiv deşeurile de ambalaje municipale colectate

separat) - 16 01 vehicule scoase din uz de la diverse mijloace de transport (inclusiv

vehicule pentru transport în afară drumurilor) şi deşeuri de la dezmembrarea vehiculelor casate şi întreŃinerea vehiculelor

- în judeŃul Caraş-Severin apar categoriile de deşeuri: - 01 04 deşeuri de la procesarea fizică şi chimică a minereurilor

nemetalifere, în special deşeuri de pietriş şi spărturi de piatră - 03 01 deşeuri de la procesarea lemnului şi producerea plăcilor şi mobilei - 10 02 deşeuri din industria siderurgică, ca de exemplu zgură neprocesată,

deşeuri solide de la epurarea gazelor - 12 01 deşeuri de la modelarea şi tratamentul fizic şi mecanic al

suprafeŃelor metalelor şi materialelor plastice, în special pilitură şi şpan feros - JudeŃul cu cele mai mari cantităŃi de deşeuri generate este Hunedoara unde

există industrie minieră şi energetică. Cu toate acestea, se observă o tendinŃa de scădere a cantităŃilor generate în ultimii ani explicabilă prin faptul că au fost închise unităŃi din industria extractivă generatoare de mari cantităŃi de deşeuri. Categoriile de deşeuri industrial “bine” reprezentate sunt:

- 01 01 deşeuri de la excavarea minereurilor, în special nemetalifere - 10 01 deşeuri de la centralele termice şi de la alte instalaŃii de combustie - 15 01 ambalaje (inclusiv deşeurile de ambalaje municipale colectate

separat) - 16 01 vehicule scoase din uz de la diverse mijloace de transport (inclusiv

vehicule pentru transport în afară drumurilor) şi deşeuri de la dezmembrarea vehiculelor casate şi întreŃinerea vehiculelor, în special metale feroase

- 19 09 deşeuri de la potabilizarea apei pentru consum sau obŃinerea apei pentru uz industrial, preponderent nămoluri de la limpezirea apei

- În judeŃul Timiş sunt reprezentative categoriile de deşeuri: - 01 04 deşeuri de la procesarea fizică şi chimică a minereurilor

nemetalifere, în special deşeuri de nisip şi argilă - 02 deşeuri din agricultură, horticultură, acvacultură, silvicultură, vânătoare

şi pescuit, de la prepararea şi procesarea alimentelor, în special deşeuri de la prepararea şi procesarea carnii, pestelui şi altor alimente de origine animală, deşeuri din industria produselor lactate şi deşeuri de la producerea băuturilor alcoolice şi nealcoolice

- 03 deşeuri de la prelucrarea lemnului şi producerea plăcilor şi mobilei, pastei de hârtie, hârtiei şi cartonului

- 07 02 deşeuri de la PPFU materialelor plastice, cauciucului sintetic şi fibrelor artificiale sau vopselelor şi pigmenŃilor organici


Capitolul:

6.M

AN

AG

EM

EN

TU

L D

EŞ

EU

RIL

OR

- 10 01 deşeuri de la centralele termice şi de la alte instalaŃii de combustie, în special cenuşa de vatră, zgura şi praful de cazan

- 15 01 ambalaje (inclusiv deşeurile de ambalaje municipale colectate separat), preponderent hârtie şi carton, materiale plastice şi lemn

- 16 01 vehicule scoase din uz de la diverse mijloace de transport (inclusiv vehicule pentru transport în afară drumurilor) şi deşeuri de la dezmembrarea vehiculelor casate şi întreŃinerea vehiculelor, în special anvelope scoase din uz, metale feroase, deşeuri lichide apoase, etc

- 17 deşeuri din construcŃii demolări, inclusiv pământ excavat din terenuri contaminate, în special amestecuri de beton, caramizi, tigle şi materiale ceramice

- 19 08 deşeuri nespecificate de la staŃiile de epurare a apelor reziduale, cum ar fi: namoluri de la epurarea biologica a apelor reziduale industriale şi namoluri provenite din alte procedee de epurare a apelor reziduale industriale

CantităŃile de deşeuri de producŃie periculoase generate sunt dependente de dezvoltarea industriilor prelucrătoare, iar cele raportate la APM-uri sunt în mare măsură influenŃate de lotul statistic ales. Din păcate nu au fost inventariate toate unităŃile care produc deşeuri periculoase iar cantitatea de deşeuri periculoase este mai mică decât cea reală. Totodată cantitatea de deşeuri industriale periculoase generatǎ a scăzut în ultimii ani datoritǎ încetării activităŃii unor unităŃi economice.

Conform principiului “poluatorul plăteşte” producătorii de deşeuri periculoase sunt responsabili pentru gestionarea deşeurilor periculoase generate.

Din totalul deşeurilor de producŃie generate la nivelul Regiunii Vest în anul 2007, aproximativ 0,1 % reprezintă deşeuri periculoase, iar în anul 2010 cantitatea de 5191,25 tone generate reprezintă doar 0,18 %.

II.2.GESTIONAREA DEŞEURILOR DE PRODUCłIE (PERICULOASE ŞI NEPERICULOASE)

Deşeurile de producŃie nepericuloase provin din: - explorare minieră şi alte tratamente ale mineralelor din cariere; - agricultură, preparare şi procesarea alimentelor; - prelucrarea lemnului, plăcilor şi a mobilei; - industria textilă şi a pielăriei; - modelarea şi tratamentele de suprafaŃă ale metalelor şi materialelor

plastice; - procese termice; - construcŃii şi demolări; - dezmembrari de vehicule uzate; - tratarea reziduurilor, apelor reziduale si potabilizarea apei; - ambalaje.

Tabelul 6.13.SituaŃia gestionării deşeurilor de producŃie nepericuloase în Regiunea Vest în perioada 2008 - 2010

CantităŃi (tone/an) Anul generate valorificate eliminate stocate

2008 2856106,18 675840,46 2180114,44/ 67589,99 2009 3096376 665557 2184674 642192 2010 2824869,3 1041325,46 2201921,1 52825,7


Capitolul:

6.M

AN

AG

EM

EN

TU

L D

EŞ

EU

RIL

OR

Figura 6.7.EvoluŃia cantităŃilor de deşeuri de producŃie gestionate

Din datele prezentate rezultă că aproximativ 36,86 % din deşeurile de producŃie

generate sau aflate în stoc în Regiunea Vest în cursul anului 2010 au fost valorificate (faŃă de 17 % , respectiv 21,5 % în anii precedenŃi), restul fiind eliminate. Cele mai mari cantităŃi de deşeuri au rezultat din activităŃi de extracŃie a mineralelor, procese termice, din agricultură, prepararea şi procesarea alimentelor, din prelucrarea lemnului.

Analizând datele prezentate în tabel, rezultă că peste 90 % din deşeurile de producŃie generate în Regiune provin din activitatea minieră şi din procese termice, deşeuri care în mare parte sunt eliminate, rata de valorificare fiind încă destul de scăzută. Deşi există deja firme care au inceput exploatarea haldelor de zgură din siderurgie, semnificativă este doar utilizarea cenuşei de termocentrală în industria cimentului.

Cea mai mare rată de valorificare se înregistrează la deşeurile feroase provenite din prelucrarea suprafeŃelor şi din dezmembrări de utilaje şi vehicule uzate.

De asemenea, 96 % din deşeurile rezultate din prelucrarea lemnului sunt valorificate energetic.

Alte domenii de valorificare sunt utilizarea deşeurilor din agricultură ca fertilizanŃi pentru soluri, a celor din industria alimentară ca hrană pentru animale, reciclarea deşeurilor de ambalare.

Principalele tipuri de depozite de deşeuri industriale sunt depozitele de steril minier, haldele de zgură şi cenuşă şi iazurile de decantare care afectează 4% din suprafaŃa Regiunii. Cele mai întinse suprafeŃe ocupate de deşeuri industriale se află în judeŃele Caraş-Severin şi Hunedoara.

În judeŃul Hunedoara o mare parte a haldelor de steril din industria minereurilor complexe şi industria extractivă a cărbunelui sunt în conservare, parŃial stabilizate, împădurite, ecologizate sau în curs de ecologizare. Depozitele de zgură de la Călan şi Hunedoara au fost concesionate unor societăŃi care exploatează şi valorifică zgura.

În judeŃul Caraş-Severin lucrările de reconstrucŃie ecologică sunt în curs de finalizare pentru iazurile de decantare aflate în conservare. Începând din ianuarie 2007 depozitarea sterilului în iazul Tăuşani al SC Moldomin SA este sistată iar APM Caraş Severin a eliberat recent avizul de încetare a activităŃii.

Din cele 3 depozite de deşeuri industriale nepericuloase din Regiune care intră sub incidenŃa Directivei privind prevenirea şi controlul integrat al poluării (IPPC) 2 au sistat depozitarea deşeurilor lichide (Electrocentrale Deva – Bejan în 2009 şi Electrocentrale Deva Paroşeni – Căprişoara în 2010 ) CET ARAD urmând să sisteze în 2013. Planurile de acŃiune anexate autorizaŃiilor integrate de mediu prevăd şi măsuri pentru conformarea depozitării deşeurilor.

Deşeurile de producŃie periculoase provin din: - explorare minieră şi alte tratamente ale mineralelor din cariere - agricultură, preparare şi procesarea alimentelor


Capitolul:

6.M

AN

AG

EM

EN

TU

L D

EŞ

EU

RIL

OR

- prelucrarea lemnului, plăcilor şi a mobilei - industria textilă şi a pielăriei - procese termice - modelarea şi tratamentele de suprafaŃă ale metalelor şi materialelor

plastice - ambalaje - construcŃii şi demolări - dezmembrari de vehicule uzate

Tabelul 6.14.SituaŃia gestionării deşeurilor de producŃie periculoase

CantităŃi (tone/an) anul generate valorificate eliminate stocate

2008 29737,84 22234,53 7009,62/ 927,96 2009 28552 1928 18664 8723 2010 5191 6708 6203 1296,5

Figura 6.8.EvoluŃia cantităŃilor de deşeuri de producŃie periculoase gestionate

Procedeele de valorificare utilizate pentru deşeurile periculoase au fost

regenerarea solvenŃilor, recuperarea uleiurilor uzate pentru rerafinarea şi reutilizarea lor, recuperarea bateriilor şi acumulatorilor cu plumb şi a fierului vechi rezultat din demolări şi dezmembrări.

Singurul depozit de deşeuri de producŃie periculoase din Regiune, depozitul Turnu din judeŃul Arad pentru deşeuri petroliere, a sistat depozitarea la sfârşitul anului 2006, iar celulele ecologice sunt utilizate doar pentru depozitarea temporară a deşeurilor petroliere înaintea valorificării sau eliminării prin incinerare.

O parte din deşeurile periculoase au fost eliminate prin incinerare sau stocare temporară în vederea incinerării (zaŃuri de vopsele, filtre, deşeuri de la regenerarea solvenŃilor, ambalaje contaminate, deşeuri uleioase).

În municipiul Timişoara funcŃionează incineratorul de deşeuri medicale şi alte deşeuri periculoase al SC Pro Air Clean SA Timişoara, aici fiind incinerate deşeuri periculoase incinerate preluate atât din judeŃul Timiş cât şi din alte judeŃe ale Ńării. Cele mai mari cantităŃi de deşeuri incinerate au fost deşeurile de vopsele şi lacuri cu conŃinut de substanŃe periculoase, nămoluri de la vopsele şi lacuri cu conŃinut de substanŃe periculoase, ambalaje contaminate, deşeuri uleioase, deşeuri medicale.

Deasemenea o mare cantitate de deşeuri rezultată din industria de preparare, furnizare şi utilizare a materialelor plastice şi a cauciucului sintetic a fost transportată la SC Lafarge Ciment Romania SA în judeŃul Hunedoara în vederea coincinerării.

Există fluxuri speciale de deşeuri periculoase al căror regim este reglementat prin prevederi legislative, cum sunt uleiurile uzate si acumulatorii uzaŃi cu conŃinut de plumb. Aceste fluxuri sunt monitorizate în mod special şi există informatii atât la nivelul APM -


Capitolul:

6.M

AN

AG

EM

EN

TU

L D

EŞ

EU

RIL

OR

urilor cât şi la ARPM privind cantităŃile colectate şi valorificate şi vor fi tratate la capitolul Fluxuri speciale de deşeuri.

Tabelul 6.15.Fluxuri speciale de deşeuri periculoase în anii 2008 - 2011, tone

Categoria de deşeu

Cantitatea colectată în anul 2008, tone

Cantitatea valorificată

în anul 2008, tone



în anul 2009, tone



în anul 2010, tone



în anul 2011, tone

Uleiuri uzate 478,808 440,84 677,12 803,58 997,44 942,14

Baterii şi acumulatori uzaŃi

1402,2 1334,9 2118,23 1927,85 3586,4 2784,6

6.6.3DEŞEURI GENERATE DE ACTIVITĂłI MEDICALE

Deşeurile rezultate din activităŃile medicale reprezintă totalitatea deşeurilor periculoase şi nepericuloase, care se generează în unităŃile sanitare.

Deşeurile nepericuloase medicale sunt în general deşeurile asimilabile celor menajere rezultate din activitatea serviciilor medicale, tehnico-medicale, administrative, de cazare, a blocurilor alimentare, etc.; aceste deşeuri au fost colectate şi îndepărtate la fel ca deşeurile menajere fiind preluate de operatorii de salubritate.

Deşeurile periculoase clasificate în: deşeuri anatomo-patologice, infecŃioase, înŃepătoare tăietoare, chimice şi farmaceutice au fost colectate separat şi au fost tratate termic înaintea eliminării sau eliminate prin incinerare la unităŃi autorizate sau la crematoriile rămase încă în funcŃiune ale unităŃilor sanitare din Regiune.

Prin Tratatul de aderare la Uniunea Europeana, România, în vederea implementării Directivei 2000/76/CE privind incinerarea deşeurilor, şi-a asumat angajamente în privinŃa închiderii instalaŃiilor neconforme de tratare a deşeurilor periculoase medicale (crematoriile spitaliceşti).

Ca urmare, în Regiunea Vest în perioada 2004 - 2008 s-au închis toate cele 38 de instalaŃii prevăzute a se închide conform Calendarului de închidere a instalaŃiilor existente de ardere a deşeurilor periculoase provenite din activităŃi medicale anexat la HG 268/2005 şi încă 8 necuprinse în calendar.

Tabelul 6.16Gestionarea deşeurilor medicale în anii 2008 – 2011

Regiunea Vest

Cantitatea de deşeuri medicale generată,

tone

Cantitatea de deşeuri medicale eliminată în instalaŃii autorizate,

tone 2008 768,4035 768,4035 2009 665,4955 665,4955 2010 587,921 1015,44 2011 612,1007 749,49

Conform datelor deŃinute de AgenŃiile JudeŃene pentru ProtecŃia Mediului cantitatea de deşeuri medicale periculoase generate în Regiunea Vest în cursul anului 2010 este de 587,921 tone. CantităŃile eliminate în Regiune sunt mai mari decât cele generate întrucât instalaŃiile autorizate pentru eliminarea deşeurilor medicale au contracte şi cu unităŃi medicale din alte Regiuni.

UnităŃile sanitare generatoare de deşeuri medicale periculoase au încheiat contracte de prestări-servicii de tratare şi eliminare finală, fie direct cu operatorii ce desfăşoară activităŃi de neutralizare/incinerare a deşeurilor, fie prin intermediul operatorilor de transport. Eliminarea finală a deşeurilor medicale periculoase generate la nivelul Regiunii Vest se realizează prin instalaŃiile autorizate de tratare şi eliminare finală.


Capitolul:

6.M

AN

AG

EM

EN

TU

L D

EŞ

EU

RIL

OR

În Regiunea Vest sunt autorizate următoarele instalaŃii pentru gestionarea deşeurilor medicale:

- ALVI SERV SRL Arad care deŃine o instalaŃie de sterilizare termică autorizată LOGMED I tip LM 200 cu o capacitate maximă 300 kg/h, prevăzută cu un tocător încorporat al deşeurilor periculoase înainte de sterilizare. Deşeurile medicale măcinate şi sterilizate devin astfel deşeuri nepericuloase şi pot fi acceptate la depozitare în depozitul de deşeuri municipale iar cele care nu pot fi acceptate la depozitare se trimit către societăŃi economice care deŃin instalaŃii de incinerare autorizate.

- PRO AIR CLEAN SA Timişoara care deŃine o instalaŃie autorizată pentru incinerarea deşeurilor medicale şi a altor deşeuri periculoase. Incineratorul are o capacitate de incinerare de 9,8 tone/zi.

Figura 6.7.Incineratorul pentru deşeuri periculoase al SC Pro Air Clean SA Timişoara

Aceste două instalaŃii au deservit atât judeŃele Regiunii Vest cât şi alte judeŃe din

Ńară. Corelând datele privind modalitate de tratare şi eliminare finală a deşeurilor medicale periculoase generate în perioada 2007-2011 se constată o evoluŃie în sensul echilibrării opŃiunilor, cu un uşor avantaj în favoarea sterilizării termice.

6.6.4.FLUXURI DE DEŞEURI

Noua Directivă-cadru privind deşeurile, transpusă prin Legea 211/ 2011 impune obligativitatea introducerii colectării selective. În condiŃiile în care se urmăreşte micşorarea cantităŃii de deşeuri depozitate şi devin primordiale activităŃile care vizează reciclarea, reutilizarea, valorificarea deşeurilor o prezentare în continuare a obiectivelor strategice în domeniul gestionării deşeurilor cu materializarea Ńintelor urmărite pe fluxuri specifice este binevenită având în vedere termenele şi obligaŃiile prevăzute în legislaŃia europeană şi naŃională.

IV.1.AMBALAJE ŞI DEŞEURI DE AMBALAJE

În deşeurile municipale şi asimilabile din comerŃ, industrie, etc, colectate selectiv se regăsesc într-un procent semnificativ deşeurile de ambalaje. CantităŃile de deşeuri de ambalaje sunt calculate în conformitate cu Directiva Parlamentului European şi


Capitolul:

6.M

AN

AG

EM

EN

TU

L D

EŞ

EU

RIL

OR

Consiliului 94/62/CE privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje modificată de Directiva Parlamentului European şi a Consiliului 2004/12/CE transpusă la nivel naŃional prin HG 621/ 2005 privind gestionarea ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje, modificată şi completată de HG 1872/ 2006.

Responsabilitatea implementării acestui document revine operatorilor economici care produc/ importă şi introduc pe piaŃă ambalaje şi/ sau produse ambalate, cât şi Consiliilor Locale.

Principiile specifice activităŃii de gestionare a deşeurilor de ambalaje, în conformitate cu legislaŃia privind gestionarea ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje sunt următoarele:

- prevenirea producerii de deşeuri de ambalaje; - reutilizarea ambalajelor; - reciclarea deşeurilor de ambalaje; - alte forme de valorificare a deşeurilor de ambalaje care să conducă la

reducerea cantităŃilor eliminate prin depozitare finală. LegislaŃia în vigoare a creat în România o balanŃă între responsabilitatea

producătorului şi competenŃele/ responsabilităŃile autorităŃilor publice locale, de aceea există o strânsă legătură între aceştia cu beneficii de ambele părŃi (atingerea Ńintelor de reciclare şi valorificare), practic managementul deşeurilor de ambalaje trebuind să fie integrat în managementul deşeurilor municipale.

Operatorii economici sunt obligaŃi să organizeze recuperarea şi reciclarea deşeurilor de ambalaje, conform obiectivelor naŃionale. Astfel în perioada 2008 - 2010 procentul minim de reciclare din deşeurile de ambalaje introduse pe piaŃă, este:

- 60% din greutatea hârtiei-cartonului - 50% din greutatea metalului - 16 % pentru deşeurile de plastic - 48% pentru sticlă - 15% pentru lemn

Operatorii economici care introduc pe piaŃa naŃională ambalaje odată cu produsele puse pe piaŃă, sau ambalaje de desfacere sunt responsabili de impactul pe care aceste ambalaje le pot avea la sfârşitul ciclului de viaŃă, atunci când devin deşeuri.

În urma analizei datelor la nivel naŃional pentru anul 2009 deşeurile de ambalaje au următoarea compoziŃie:

- - sticlă: 18% - - plastic: 29,42% - - hârtie/carton: 27,19% - - metal: 6,35% - - lemn: 18,86%

În baza Ordinului MMGA nr. 927/2005 cu privire la procedura de raportare a datelor referitoare la ambalaje şi deşeuri de ambalaje, până la data de 25 martie 2012 au fost raportate datele privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje gestionate în anul 2011.

Analiza şi interpretarea datelor este efectuată în baza datelor raportate în 2012 după ce numărul de raportori identificaŃi în Regiunea Vest a evoluat astfel:

Anul Raportori 2005 278 2006 282 2007 268 2008 240 2009 297


Capitolul:

6.M

AN

AG

EM

EN

TU

L D

EŞ

EU

RIL

OR

2010 327 2011 479

A fost luată în considerare o rată de identificare globală de 95%, calculată în raport cu informaŃiile statistice privind numărul agenŃilor economici înregistraŃi în Regiunea Vest care prin natura activităŃii lor introduc pe piaŃă ambalaje şi produse ambalate. Totodată trebuie menŃionat faptul că, dacă în 2009 pentru 86 de agenŃi economici din Regiunea Vest SC Ecorom Ambalaje a preluat responsabilitatea în ceea ce priveşte îndeplinirea obiectivelor respectiv Ńintelor anuale de valorificare şi reciclare a ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje, în anul 2010 numărul acestora a fost de 187 iar în 2011 a ajuns la 272. La ora actuală sunt 7 firme care au preluat responsabilitatea: SC INTERSEMAT SRL, SC ECO-ROM AMBALAJE SA, SC ECOLOGIC 3R SRL, SC SOTA GRUP 21 SRL, SC ECO+X SRL, SC ECO PACK MANAGEMENT SRL si SC RESPO WASTE SRL. Datele de identificare ale operatorilor se regasesc pe site-ul www.anpm.ro

Datele înregistrate la nivel regional privind gestionarea ambalajelor nu permit o evaluare reală a cantităŃilor puse pe piaŃă şi recuperate din Regiunea Vest, întrucât baza de date la nivel regional nu include cantităŃile raportate de agenŃii economici care au transferat responsabilitatea gestionării deşeurilor de ambalaje.

SituaŃia detaliată având ca sursă Baza de date privind gestiunea ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje 2011 se prezintă în tabelul alăturat:

Tabelul. 6.17. CantităŃile de ambalaje introduse pe piaŃă în anii 2008-2011, tone Cea mai mare cantitate de ambalaje este colectată şi valorificată prin agenŃi

economici autorizaŃi de tip REMAT. Există progrese evidente în gestionarea deşeurilor de ambalaje şi la nivelul

administraŃiilor locale: - la nivelul Regiunii este implementat sistemul de colectare selectivă a deşeurilor

de ambalaje în peste 60 localităŃi ce deservesc 711521 locuitori. - capacităŃile de sortare pentru deşeurile de ambalaje prevăzute a se construi

pentru atingerea Ńintelor din 2010 şi 2011 nu sunt încă finalizate; până în prezent la nivelul Regiunii funcŃionează o staŃie de sortare cu o capacitate de aprox. 9,5 tone/oră la Arad si una în Timişoara cu o capacitate de aprox. 20 - 25 tone/oră.

- în acest moment nu se poate face un bilanŃ al capacităŃilor de sortare proiectate la nivel regional întrucât nu sunt finalizate proiectele judeŃene privind gestionarea integrată a deşeurilor.

La capitolul privind „Colectarea selectivă a deşeurilor” sunt prezentate aspecte care vizează gestionarea ambalajelor introduse pe piaŃa naŃională de producătorii şi importatorii de produse ambalate, cât şi deşeurile de ambalaje colectate şi tratate de agenŃi economici autorizaŃi.

IV.2.DEŞEURI DIN ECHIPAMENTE ELECTRICE ŞI ELECTRONICE

Ambalaje corespunzătoare produselor ambalate introduse pe piaŃă de către

producători şi importatori

Deşeuri de ambalaje preluate în vederea valorificării de la persoane fizice sau juridice de

către agenŃii economici autorizaŃi Material

2008 2009 2010 2011 2008 2009 2010 2011 Sticlă 820,37 243,20 283,9 298.54 11,23 88,78 1628,75 1655.25 Plastic 6810,8 5695,188 9118,2 10034.35 6748,96 6049,226 9060,31 12209.39 Hârtie şi carton 10463,51 5256,185 6881,88 7999.73 18605,61 17791,89 29338,24 40484.3

Metale 732,39 3459,001 3506,6 3804.71 4437,77 629,12 2859,57 3434.32 Lemn 3677,88 2970,05 9023,6 11514.95 0 413,93 1771,63 2028.99 Altele 90,98 31,735 120 120.16 0 0 277,98 277.98 Total 22595,93 17655,359 29019,05 33772.44 27796,28 24972,946 44936,48 60090.23


Capitolul:

6.M

AN

AG

EM

EN

TU

L D

EŞ

EU

RIL

OR

În România Directivele UE care reglementează gestionarea deşeurilor de echipamente electrice şi electronice 2002/96/EC şi respectiv 2002/95/EC privind restricŃionarea utilizării anumitor substanŃe periculoase în echipamentele electrice şi electronice îşi găsesc transpunerea prin HG 448/ 2005 privind deşeurile din echipamente electrice şi electronice abrogată de HG 1037/ 2010 şi HG 992/2005 privind limitarea utilizării anumitor substanŃe periculoase în echipamentele electrice şi electronice intrată în vigoare după aderarea României la UE. Aspectul legal este întregit şi de o serie de 10 ordine care au intrat în vigoare în perioada 2005 – 2007.

HG 1037/ 2010 a stabilit obligativitatea de a exista un punct de colectare a DEEE în fiecare localitate, iar în oraşe şi municipii un centru la fiecare 50000 de locuitori. Totodată s-a stabilit rata medie anuală de colectare selectivă la nivel naŃional de cel puŃin 4 kg/ locuitor/ an.

Colectarea DEEE

În Regiunea Vest colectarea DEEE a început în anul 2005 prin stabilirea locaŃiilor unor puncte de colectare DEEE şi pentru distribuirea ulterioară către reciclatori şi producători. Primele activităŃi de implementare a punctelor de colectare DEEE au fost iniŃiate de agenŃi privaŃi de salubritate. Punctele de colectare din Regiunea Vest au fost organizate în 2 dintre oraşele cu mai mult de 100000 de locuitori (Arad şi Timişoara) şi în 10 oraşe cu populaŃia între 20000 şi 100000 de locuitori (ReşiŃa, Caransebeş, Deva, Petrila,Vulcan, Hunedoara, Orăştie, Petroşani, Lupeni şi Lugoj). Aceste locaŃii, puse la dispoziŃie de către AdministraŃiile Locale în variantele Punct JudeŃean / oraş peste 100.000 de locuitori / oraş peste 20.000 de locuitori au devenit funcŃionale şi majoritatea firmelor au obŃinut autorizaŃii de colectare DEEE. La finele anului 2010 în Regiunea Vest existau 38 de astfel de puncte de colectare DEEE autorizate iar la finele anului 2011 existau 51 de firme colectoare, dintre care 5 firme sunt autorizate să colecteze şi să trateze DEEE.

În continuare se prezintă comparativ situaŃia colectării / tratării deşeurilor de echipamente electrice şi electronice în Regiunea Vest în ultimii şase ani de când a început efectiv colectarea acestui tip de deşeuri.

Tabelul 6.18.SituaŃia colectării / tratării deşeurilor EEE în Regiunea Vest

Anul Cantitate totală colectată, [tone]

Cantitate totală valorificată, [tone]

2006 259,452 -

2007 276,85 153,018

2008 699,681 650,317

2009 1290,307 1157,469

2010 856,228 827,187

2011 846,202 853,532


Capitolul:

6.M

AN

AG

EM

EN

TU

L D

EŞ

EU

RIL

OR

Figura 6.8.EvoluŃia colectării şi valorificării DEEE în Regiunea Vest

Se constată că în anul 2006 cantităŃile de DEEE colectate au fost stocate, în timp ce în perioada 2007 - 2011 din cantitatea de DEEE colectată s-a valorificat o cantitate din ce în ce mai mare de DEEE. Procentul de valorificare a a fost crescător de la 55,3% la 66,78%, 89,7 %, 96,6 %, pentru ca în anul 2011 să fie valorificate în totalitate DEEE colectate şi o parte din cele aflate în stoc. Stocul de DEEE la nivelul Regiunii Vest a scăzut în fiecare an: de la 383,284 tone în 2007, 193,006 tone în 2008, 163,171 tone în 2009, 192,212 tone în 2010 şi respectiv 184,882 tone în 2011.

ParŃial în Regiunea Vest AdministraŃiile Publice Locale au transferat operatorilor de servicii de salubritate activitatea privind colectarea DEEE.

Începând cu anul 2008, ca urmare a iniŃiativelor Ministerului Mediului şi Dezvoltării Durabile în Regiunea Vest s-au desfăşurat campanii ce au avut un efect pozitiv în ceea ce priveşte conştientizarea necesităŃii colectării deşeurilor de echipamente electrice şi electronice. Astfel, în 2008 s-au desfăşurat 4 campanii în care s-au colectat 197,76 tone DEEE, în anul 2009 s-au realizat 10 campanii în care s-au colectat 123,648 tone DEEE, iar în anul 2010 s-au desfăşurat 4 campanii în care s-au colectat 61,11 tone DEEE.

La finele lui 2011 existau 8 organizaŃii colective ale producătorilor de EEE: AsociaŃia ECO TIC, AsociaŃia Română pentru Reciclare RoRec, AsociaŃia RECOLAMP, AsociaŃia ENVIRON şi CCR LOGISTICS SYSTEMS RO S.R.L. şi ECOSYS RECYCLING S.R.L., AsociaŃia ECOPOINT şi AsociaŃia ECOMOLD.

łintele naŃionale care au fost stabilite pentru anul 2006, 2007, 2008 de 2, 3, respectiv 4 kg / locuitor nu au fost realizate. Pot fi enumerate mai multe cauze care au determinat acest rezultat:

- neimplicarea producătorilor aşa cum este prevăzut în legislaŃie; - o demarare anevoioasă a informării cetăŃenilor cu privire la înfiinŃarea

punctelor de colectare; - colectarea acestor deşeuri prin aport voluntar este anevoioasă atîta timp cât

consumatorii folosesc de regulă aparatele mult peste perioada de viaŃă estimată de producători;

- nu s-a efectuat campanii de conştientizare suficiente în ceea ce priveşte obligativitatea atingerii Ńintelor de colectare şi valorificare a DEEE;

- nu s-a creat încă infrastructura necesară tratării / valorificării / reciclării DEEE.

Tabelul 6.19.Realizarea Ńintei naŃionale de colectare/valorificare DEEE


Capitolul:

6.M

AN

AG

EM

EN

TU

L D

EŞ

EU

RIL

OR

Anul PopulaŃia, [locuitori]

Cantitate DEEE colectată

[kg]

Cantitate colectată /

locuitor 2006 1927229 259452 0,135

2007 1924442 276850 0,144

2008 1925377 699681 0,364

2009 1921700 1290307 0,671

2010 1916907 856228 0,446

2011 1916000 846202 0.441 Sursa: Breviarul statistic al Regiunii Vest pe anul 2011 – DirecŃia Regională de Statistică Timiş 2012

Figura 6.9.Realizarea Ńintei de colectare

IV.3.VEHICULE SCOASE DIN UZ

România a transpus Directiva 2000/53/CE cu privire la vehiculele scoase din uz în anul 2004 prin HG nr. 2406/2004 privind gestionarea vehiculelor scoase din uz. În anii 2005 – 2007 s-au adus completări şi prin alte 11 acte normative emise la nivelul Ministerului Mediului şi Dezvoltării Durabile, Ministerului Transporturilor sau Ministerului de Interne şi AdministraŃiei Publice care reglementează regimul de gestionare al vehiculelor scoase din uz şi o serie de acte normative colaterale pentru implementarea Directivei Europene 2000/53 privind VSU. Aici trebuie menŃionată Hotărârea 1313/2006 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 2406/2004 privind gestionarea vehiculelor scoase din uz.

Colectarea şi tratarea VSU

Regiunea Vest are o reŃea de societăŃi comerciale dispersate pe tot teritoriul, care şi-au dezvoltat activităŃile de colectare, dezmembrare şi valorificare de vehicule scoase din uz în scopul comercializării.

Pentru ca un operator economic să poată desfăşura activităŃi de colectare şi tratare vehicule scoase din uz, acesta trebuie să deŃină 3 autorizaŃii: autorizaŃia de mediu în care sunt incluse condiŃiile din Anexa 1 a HG 2406/2004, autorizaŃia tehnică emisă de RAR şi Avizul PoliŃiei conform Ordinului 82/ 2000 cu modificările şi completările ulterioare.

La nivelul Regiunii Vest în anul 2010 au funcŃionat în conformitate cu legislaŃia specifică în vigoare 30 de operatori economici care au colectat şi dezmembrat VSU,


Capitolul:

6.M

AN

AG

EM

EN

TU

L D

EŞ

EU

RIL

OR

fără a le procesa. Societatea SC Rematinvest SRL din Săcălaz -Timiş deŃine o instalaŃie de tip shredder cu o capacitate e prelucrare de 18 tone/ oră. În anul 2011 erau 36 operatori care gestionează VSU dintre care 4 agenŃi colectează, 32 colectează şi dezmembrează şi 1 deŃine şi schredder.

Din cauza costurilor de transport vehiculele scoase din uz se tratează prin dezmembrarea elementelor importante şi apoi balotarea în vederea valorificării materialului feros. InstalaŃiile de dezmembrare şi reciclare au în general un nivel tehnic scăzut şi nu respectă condiŃiile minime din Anexa I a Directivei VSU, tratarea VSU fiind de fapt o valorificare a componentelor reciclabile.

Eliminarea vehiculelor scoase din uz este o activitate economică profitabilă din cauza faptului că, în principal se valorifică componentele metalice (aproximativ 70% din masa vehiculului), restul fiind predate spre valorificare altor agenŃi autorizaŃi, stocate sau eliminate prin depozitare. Un număr semnificativ de vehicule scoase din uz încă nu au intrat în mod oficial în sistemul vehiculelor scoase din uz.

Ca urmare a „Programului de stimulare a înnoirii parcului auto naŃional” se constată în anul 2010 o creştere semnificativă a numărului de vehicule uzate colectate şi dezmembrate.

Tabelul 6.20.Vehicule procesate în Regiunea Vest Anul Vehicule colectate Vehicule tratate / dezmembrate 2005 1808 1307 2006 2236 970 2007 4376 4376 2008 6564 6201 2009 6311 6176 2010 17055 17038 2011 12753 12591

Figura 6.10.Realizarea colectării/ dezmembrării VSU IV.4.BATERII ŞI ACUMULATORI ŞI DEŞEURI DE BATERII ŞI ACUMULATORI

Directiva 2006/66/CE a Parlamentului European şi a Consiliului privind bateriile şi acumulatorii şi deşeurile de baterii şi acumulatori a fost transpusă în legislaŃia naŃională prin HG 1132/ 2008 privind regimul bateriilor şi acumulatorilor şi al deşeurilor de baterii şi acumulatori. Bateriile şi acumulatorii sunt clasificaŃi în mod unitar pe tipuri, în funcŃie de utilizatori, tehnologie şi utilizare. Printre altele se vizează introducerea unor rate minime de colectare pentru bateriile şi acumulatorii portabili - inclusiv baterii şi


Capitolul:

6.M

AN

AG

EM

EN

TU

L D

EŞ

EU

RIL

OR

acumulatori integraŃi în aparate (25% începând cu anul 2012, 45% începând cu anul 2016).

Rata de colectare se calculează ca procent din media vânzărilor calculată pe 3 ani anteriori anului considerat.

Persoanele fizice şi juridice nu pot introduce pe piaŃă, după data de 26 septembrie 2008, decât baterii sau acumulatori care îndeplinesc cerinŃele HG 1132/2008. Introducerea pe piaŃă a bateriilor şi acumulatorilor se realizează numai de către producătorii înregistraŃi. Ordinul 669/ 1304/ 2009 aprobă Procedura de înregistrare a producătorilor de baterii si acumulatori şi prezintă în Anexa 2 o clasificare a tipurilor de baterii şi acumulatori introduşi pe piaŃă.

Bateriile sau acumulatorii încorporaŃi în echipamentele electrice şi electronice colectaŃi împreună cu deşeurile de echipamente electrice şi electronice în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 1037/ 2010 sunt îndepărtaŃi din respectivele deşeuri şi colectaŃi separat pentru a fi predaŃi operatorilor economici care execută activităŃi de tratare şi/sau reciclare a acestora.

Producătorii de baterii şi acumulatori sunt obligaŃi să organizeze colectarea de deşeuri de baterii şi acumulatori în una dintre următoarele modalităŃi: individual sau prin transferarea responsabilităŃilor, pe bază de contract, către un operator economic legal constituit.

GESTIONAREA DEŞEURILOR DE BATERII ŞI ACUMULATORI PORTABILI

Aproximativ 30% din totalul bateriilor portabile sunt conŃinute în echipamentele

electrice şi electronice (EEE) şi 75% din totalul bateriilor portabile vândute sunt nereîncărcabile. O medie de 20% din bateriile uzate disponibile pentru colectare sunt conŃinute în DEEE.

DificultăŃile de implementare a sistemului de gestionare a bateriilor portabile uzate în România sunt:

- lipsa infrastructurii de colectare (mai ales în mediul rural), - cantitatea mare de baterii contrafăcute, - cantitatea mare de baterii cu compoziŃie chimică necorespunzătoare (Hg, Cd,

Pb peste limitele admisibile), - lipsa instalaŃiilor de reciclare, - costurile ridicate de gestionare ale sistemului.

În prezent pentru colectarea bateriilor la nivelul municipiului Timişoara au fost amplasate în colaborare cu AsociaŃia Română pentru Reciclare-ROREC recipiente speciale în anumite magazine şi supermarketuri, la diverşi agenŃi economici, operatori de telefonie mobilă, în cadrul Primăriei Municipiului Timişoara.

GESTIONAREA DEŞEURILOR DE BATERII ŞI ACUMULATORI AUTO ŞI INDUSTRIALI

Exista două categorii de baterii industriale: baterii NiCd şi baterii Pb Acid. Prin

natura şi domeniul de utilizare, colectarea şi reciclarea bateriilor industriale este reglementată de practicile industriale şi de relaŃiile furnizor-beneficiar.

În tabelul de mai jos se pot observa cantităŃile de baterii şi acumulatori auto, portabili şi industriali colectaŃi şi valorificaŃi în anii 2008 - 2011 la nivelul Regiunii. Pentru bateriile şi acumulatorii auto funcŃionează în Regiune sistemul depozit şi există un număr de 55 operatori economici autorizaŃi să le colecteze. Aceşti colectori valorifică deşeurile b & a prin intermediul SC NEFERAL SA Bucureşti şi SC ROMBAT BistriŃa SA. Totodată, aceste „deşeuri” sunt colectate şi de către distribuitori, toate magazinele care comercializează astfel de produse acŃionând în spiritul HG 1132/ 2008 colectând şi


Capitolul:

6.M

AN

AG

EM

EN

TU

L D

EŞ

EU

RIL

OR

predând b & a uzaŃi producătorilor sau unor operatori autorizaŃi să execute colectarea în numele producătorului.

Tabelul 6.21.CantităŃile de baterii şi acumulatori colectaŃi/valorificaŃi, tone REGIUNEA VEST

Cantitatea colectată, tone

Cantitatea valorificată, tone

2008 1736,42 1878,13 2009 2118,23 1927,85 2010 3585,9 3562,3 2011 5633.41 4836.47

Figura 6.11.Realizarea colectării/ valorificării B & A

La sfârşitul anului 2011 în Regiunea Vest erau 84 de operatori economici autorizaŃi să desfăşoare activităŃi de colectare a deşeurilor de baterii şi acumulatori.

IV.5.ULEIURI UZATE

Conform HG 235/2007 privind gestionarea uleiurilor uzate, principalii factori implicaŃi in colectarea, recuperarea şi reciclarea uleiurilor uzate sunt:

- staŃiile de distribuŃie a produselor petroliere şi alŃi operatori economici care comercializează uleiuri de motor şi de transmisie;

- producătorii şi importatorii de uleiuri; - generatorii de uleiuri uzate; - valorificatorii de uleiuri uzate

Acelaşi normativ stabileşte condiŃiile de colectare şi asocierea în categorii de colectare a tipurilor de uleiuri uzate, condiŃii ce trebuie avute în vedere de generatorii de uleiuri uzate. De asemenea, fiecare staŃie distribuitoare de carburanŃi este obligată să amenajeze unui punct de colectare a uleiului uzat de la populaŃie. Principala opŃiune privind valorificarea uleiurilor uzate este regenerarea, iar dacă regenerarea nu este viabilă din punct de vedere tehnic şi economic, valorificarea acestora se realizează prin coincinerare sau prin alte operaŃii de valorificare. In cazul în care valorificarea nu este aplicabilă, se va opta pentru eliminarea prin incinerare. În anul 2011 în Regiunea Vest existau:

- 7 operatori economici autorizaŃi să desfăşoare numai activităŃi de colectare a uleiurilor uzate,

- 7 operatori economici valorificatori prin combustie de uleiuri uzate în centrale termice,

- 139 operatori economici generatori de uleiuri uzate exclusiv service-urile şi persoanele fizice autorizate să facă schimbul de ulei,


Capitolul:

6.M

AN

AG

EM

EN

TU

L D

EŞ

EU

RIL

OR

- 64 operatori economici generatori de uleiuri uzate numai service-urile şi persoanele fizice autorizate să facă schimbul de ulei,

- 141 staŃii de distribuŃie a produselor petroliere care au colectat uleiuri uzate, - 13 operatori economici importatori care a introdus pe piaŃă uleiuri.

În localitatea Apateu, judeŃul Arad, funcŃionează SC Petrotour SRL, societate autorizată pentru producerea de combustibili tip S1 pentru focare industriale şi agent termic pentru staŃiile de asfalt, în compoziŃia cărora se pot folosi uleiuri uzate. În judeŃul Caraş-Severin există un singur operator autorizat pentru colectarea uleiurilor uzate, respectiv SC MICHELINI PREST SRL din Caransebeş. În judeŃul Hunedoara, pentru colectarea uleiurilor uzate sunt autorizaŃi 5 operatori economici: SC Petrom SA Bucureşti - punct de lucru Deva, SC Carpatcement Holding SA- punct de lucru Deva ,SC Ecoplast Hart SA Hunedoara, SC Cedi Ecologic SRL,SC Rechoralex SRL.SC Carpatcement Holding SA, punct de lucru Deva este autorizat pentru valorificarea energetică a uleiurilor uzate prin co-incinerare în cuptorul de clincher, dar în cursul anilor 2010 şi 2011 nu a folosit acest combustibil alternativ, având în stoc 33,265 tone. Principalii colectori autorizaŃi din judeŃul Timiş sunt: SC ECOMASTER SERVICII ECOLOGICE SRL – punct de lucru Timişoara, SC CEDI ECOLOGIC SRL Giarmata şi SC INDECO GRUP SRL punct de lucru Comuna Ortisoara, sat Corneşti. SC Pro AIR Clean Timişoara este autorizat să elimine prin incinerare şi uleiuri uzate. În tabelul de mai jos se poate observa o creştere faŃă de anul 2008 atât a cantităŃii de uleiuri uzate colectate cât şi a cantitaŃii valorificate. Tabelul 6.22Uleiuri uzate colectate/valorificate în anii 2008 - 2011, tone

Regiunea Vest Cantitatea colectată Cantitatea valorificată 2008 478,81 440,84 2009 677,12 803,58 2010 825,7 656,8 2011 1031,06 1074,53

Figura 6.12.Realizarea colectării/ valorificării uleiuri uzate

IV.6.DEŞEURI CU CONłINUT DE BIFENILI POLICLORURAłI ŞI ALłI COMPUŞI SIMILARI

În subcapitolul 8. „PoluanŃii organici persistenŃi” se prezintă cadrul legal privind

gestiunea şi controlul bifenililor policloruraŃi şi ale altor compuşi similari denumiŃi generic şi compuşi desemnaŃi. In anul 2005 s-a întocmit Planul Regional de eliminare a materialelor şi echipamentelor cu conŃinut de PCB / PCT şi s-a făcut inventarierea agenŃilor economici


Capitolul:

6.M

AN

AG

EM

EN

TU

L D

EŞ

EU

RIL

OR

care deŃin echipamente cu compuşi desemnaŃi (PCB). Aceşti agenŃi se monitorizează continuu, urmărindu-se respectarea planurilor de eliminare aprobate de către APM-urile judeŃene. In tabelele de mai jos este centralizată situaŃia echipamentelor cu PCB in Regiunea Vest, cu menŃiunea că pentru anul 2005 s-au luat in considerare datele din Planul Regional de eliminare a materialelor şi echipamentelor cu conŃinut de PCB / PCT, iar pentru anii 2006 - 2010 s-au reactualizat planurile şi calendarele de eliminare ale agenŃilor economici. In contextul reactualizărilor anuale agenŃii economici au modificat calendarele de eliminare prevăzute in anexa 7 a HG 173/ 2000 şi s-au reeşalonat termenele finale de eliminare.


Capitolul:

6.M

AN

AG

EM

EN

TU

L D

EŞ

EU

RIL

OR

Tabelul. 6.23.SituaŃia transformatoarelor cu PCB

Tabelul. 6.24.SituaŃia condensatorilor cu PCB

Anul

Nr.

tota

l co

nden

sato

ri cu

P

CB

Vol

um d

e ul

ei c

u P

CB

, est

imat

, l

Nr.

tota

l co

nden

sato

ri cu

P

CB

, sco

si d

in u

z

Vol

um d

e ul

ei c

u P

CB

, est

imat

, l

Nr.

tota

l co

nden

sato

ri cu

P

CB

, in

func

Ńiune

Vol

um d

e ul

ei c

u P

CB

, est

imat

l

2005 14268 116901 7189 47055 7079 69846 2006 14898 80353 9597 43316 5301 37037 2007 13453 75139 8878 44990 4575 30149 2008 12414 64643,5 8478 35310 3936 29333,5 2009 8434 12114 5351 6015 3083 6099 2010 7943 14867 2863 2756 5080 12111 2011 2530 28804 122 248 2408 28556

Anul

Nr.

tota

l tr

ansf

orm

atoa

re c

u P

CB

Vol

um d

e ul

ei c

u P

CB

, est

imat

, l

Nr.

tota

l tr

ansf

orm

atoa

re c

u P

CB

, sco

ase

din

uz

Vol

um d

e ul

ei c

u P

CB

, est

imat

, l

Nr.

tota

l tr

ansf

orm

atoa

re c

u P

CB

, in

func

Ńiune

Vol

um d

e ul

ei c

u P

CB

, est

imat

l

2005 283 279340 50 51040 233 228300 2006 338 584339 52 56160 286 528179 2007 141 143329 28 54890 113 88439 2008 159 134629 31 54890 118 79739 2009 137 63465 29 4520 108 58945 2010 79 55325 7 3890 72 51435 2011 51 59250 0 51 42195


Capitolul:

6.M

AN

AG

EM

EN

TU

L D

EŞ

EU

RIL

OR

Figura6.13.TendinŃa eliminării echipamentelor cu PCB în Regiunea Vest

Pe parcursul anilor se constată o modificare a numărului total de echipamente cu PCB la nivelul Regiunii Vest, ca urmare a reinventarierii acestora, a introducerii de noi agenŃi economici deŃinători de echipamente cu compuşi desemnaŃi, a clarificării situaŃiei juridice a unor deŃinători şi refacerii planurilor de eliminare. Din totalul echipamentelor cu PCB inventariate s-a estimat că unele este posibil să conŃină PCB in cantităŃi mai mici decât cele minimale (50 ppm la un volum de 5 dm3). Acestea au fost scoase din Planurile de eliminare, pe baza buletinelor de analiză doveditoare şi, unde a fost cazul, s-au aprobat noi Planuri de eliminare de AgenŃiile JudeŃene de ProtecŃia Mediului.

În urma reactualizărilor anuale ale Planurilor de eliminare se constată că: - in anul 2006 a crescut procentul echipamentelor cu PCB scoase din uz,

raportat la totalul echipamentelor cu PCB existente. Ponderea majoritară a echipamentelor cu PCB scoase din uz o reprezintă condensatorii. Numărul transformatorilor scoşi din uz a scăzut in anul 2006 datorită faptului că majoritatea celor inscrişi in această categorie sunt de fapt rezerve funcŃionale.

- in anul 2007 se constată o scădere a numărului total de echipamente cu PCB ca urmare a conformării agenŃilor economici deŃinători la determinarea concentraŃiei de PCB din echipamente prin analize de laborator care au infirmat prezenŃa acestuia peste catitatea minimă de 500 ppm.

- în anii 2008 - 2011 se menŃine trendul descendent, agenŃii economici respectând planurile de eliminare a echipamentelor cu PCB şi chiar recuperând faŃă de anii anteriori.

Ca urmare, în Regiunea Vest situaŃia echipamentelor cu PCB la 31. 12. 2011 se prezintă astfel: Transformatori existenŃi 51 bucăŃi, din care:

- 8 bucăŃi scoşi din uz cu plan de eliminare realizat până la sfârşitul lui 2011; - 51 bucăŃi în funcŃiune care se vor elimina la sfârşitul existenŃei lor utile.

Condensatori existenŃi 2530 bucăŃi, din care: - 2408 bucăŃi scoşi din uz cu 1049 bucăŃi eliminate în 2011. - 122 bucăŃi în funcŃiune În 2011 s-au eliminat 251 bucăŃi, rămânând a se

elimina 2408 bucăŃi , dintre care 268 bucăŃi planificate pentru 2012 şi 2140 bucăŃi până la sfârşitul existenŃei lor utile. DeŃinătorii de echipamente cu PCB scoase din uz au încheiat incă din anul 2006 contracte de prestări servicii de eliminare prin incinerare sau distrugere chimică cu operatori autorizaŃi: SC PRO AIR CLEAN SA Timişoara, SC SETCAR SA Brăila, SC IF TEHNOLOGII SRL Cluj Napoca.


Capitolul:

6.M

AN

AG

EM

EN

TU

L D

EŞ

EU

RIL

OR

IV.7.NĂMOLURI DE LA EPURAREA APELOR UZATE ORĂŞENEŞTI Directiva Consiliului nr. 86/278/EEC privind protecŃia mediului şi în special a

solurilor când se utilizează nămoluri de epurare în agricultură, este transpusă prin Ordinul comun 344/708/2004 al Ministrului Mediului şi Gospodăririi Apelor şi al Ministrului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale pentru aprobarea normelor tehnice privind protecŃia mediului, în special a solurilor, când se utilizează nămoluri de epurare în agricultură. LegislaŃia în domeniul gestiunii deşeurilor prevede reducerea cantităŃilor de deşeuri biodegradabile eliminate prin depozitare. Astfel nu va mai fi permisă eliminarea nămolurilor de epurare nestabilizate pe depozitele de deşeuri. Aceste nămoluri rezultate de la epurarea apelor uzate vor fi folosite în agricultură, dacă nu pun în pericol calitatea solurilor şi a produselor agricole rezultate.

Cantitatea de nămol provenit de la epurarea apelor reziduale orăşeneşti generată la nivelul Regiunii în anul 2007 a fost de 6678,76 tone, în 2008 s-au generat 4700,775 tone, în 2009 s-au generat 13664,5 tone iar în 2010 s-au generat 2191,4 tone. EvoluŃia cantităŃilor de nămol generate nu este suficientă pentru a trage o concluzie. Numeroase proiecte de extindere sau modernizare a staŃiilor de epurare orăşăneşti sunt în derulare, în diferite etape, în toată Regiunea Vest (fiecare APM prezentând această situaŃie în Starea mediului a judeŃului său). Spre exemplu, la nivelul anului 2010, staŃiile de epurare orăşeneşti din judeŃul Timiş nu au funcŃionat, aflându-se în procedura de modernizare şi retehnologizare.

La majoritatea staŃiilor de epurare orăşeneşti nămolul este supus doar procesului de deshidratare pe paturi de uscare, după care aceste nămoluri sunt evacuate de cele mai multe ori în depozitele de deşeuri menajere.

Deoarece localităŃile urbane au sisteme de canalizare unitare, apele uzate industriale fiind evacuate, după preepurare, în staŃiile de epurare orăşeneşti, nămolurile rezultate sunt improprii pentru compostare şi utilizare ulterioară pentru fertilizarea terenurilor.

Conform reglementărilor privind nămolurile de epurare, deŃinătorii staŃiilor de epurare sunt obligaŃi să retehnologizeze staŃiile de epurare, să amelioreze calitatea nămolului, să asigure tratarea acestuia pentru stabilizare şi să găsească utilizatori în agricultură sau în alte domenii. În cazul în care compoziŃia nămolului nu permite împrăştierea acestuia pe terenuri, se va asigura eliminarea prin incinerare sau coincinerare. În anii 2008 – 2010 nu a fost solicitat şi nu s-a fost eliberat nici un permis de împrăştiere a nămolului în scopul utilizării acestuia ca fertilizant în agricultură.

În cursul anului 2011, APM Arad a emis Permisul de aplicare a nămolului cu nr. 1/02.08.2011. Nămolul utilizat care face obiectul Permisului de aplicare, provine din StaŃia de epurare a municipiului Arad ce aparŃine Companiei de Apă Arad, iar terenul agricol pe care s-a aplicat nămolul este identificat ca fiind parcela cadastrală A 35 în suprafaŃă de 39,17 ha al cărui proprietar este SC Agrogil SRL – Ferma 5, cantitatea prevăzută a se aplica fiind de 705 tone.

În vederea realizării obiectivelor de reducere a cantităŃilor de deşeuri biodegradabile depozitate, pe viitor nu va mai fi permisă eliminarea nămolurilor de epurare nestabilizate pe depozitele de deşeuri.


Capitolul:

6.M

AN

AG

EM

EN

TU

L D

EŞ

EU

RIL

OR

Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale

Conform raportărilor statistice ale agenŃilor economici, în Regiunea Vest dacă în anul 2007 au fost generate 1115168,45 t nămoluri din activităŃi industriale, în anul 2010, conform aplicaŃiei MEDIUS s-au generat 5578,9 tone nămol industrial.

În Regiunea Vest în anul 2010 sunt în funcŃiune 13 staŃii, atât staŃii de epurare cât şi de preepurare ape uzate de tip industrial. Acestea produc nămol chimic şi nămol mixt (primar + secundar) în cantităŃi funcŃie de producŃia industrială. După domeniile de activitate, staŃiile de epurare deservesc:

- industria siderurgică şi cea minieră: în judeŃul Hunedoara s-au generat în anul 2007 circa 58736 tone nămol umed. În anul 2008 s-au generat 58273 tone nămol umed de către industria minieră, (care a fost depozitat pe iazul de decantare al Exploatării de Preparare a Cărbunelui Valea Jiului) iar nămolul produs în industria siderurgică în anii 2008- 2010 nu a fost scos din decantoare.

- Industria materialelor de construcŃii: SC Mondial SA Lugoj a generat 2421,75 tone nămol mixt cu umiditate de 25 %.

- Agricultura şi industria alimentară: în total în 2009 în judeŃul Timiş au rezultat 698,646 tone. În 2010 principalii generatori fiind: SC Coca Cola Romania HBC Timişoara, SC Smithfield Prod SA, SC Ursus Breweries SA, SC Lactitalia, SC Fornetti Romania SRL, SC Simultan SA în judeŃul Timiş, SC Combinatul Agroindustrial Curtici SA în judeŃul Arad, Simon Prodcom SRL, SC FOOD 2000 SRL şi SC COLLINI SRL în judeŃul Caraş-Severin au generat 3156,15 tone nămol provenit de la decantoarele primare, de la trapta chimică şi mixt.

În urma procesului de epurare a apelor uzate industriale rezultă nămoluri cu conŃinut de substanŃe periculoase sau/şi nămoluri cu conŃinut de substanŃe nepericuloase. Aceste nămoluri sunt depozitate în stoc, în incintă închisă, pe platformă betonată, în depozitele proprii (iazuri de decantare) sau sunt predate spre eliminare în condiŃii ecologice unor societăŃi autorizate. Responsabilitatea gestionării acestor nămoluri revine generatorilor.

În cursul anului 2011 ARPM Timişoara a eliberat un permis de aplicare nămol pe terenuri agricole prin încorporare mecanizată în sol, pentru cantitatea de 400 t nămol materie uscată, provenită din StaŃia de epurare a SC Fornetti România SRL.

Pentru anul 2011 încă nu au fost colectate datele privind gestionarea nămolurilor.

IV.8.DEŞEURI DIN CONSTRUCłII ŞI DESFIINłĂRI Deşeurile provenite din construcŃii şi desfiinŃări reprezintă deşeurile rezultate din

activităŃi precum construcŃia clădirilor şi infrastructurii civile, demolarea totală sau parŃială a clădirilor şi infrastructurii civile, modernizarea şi întreŃinerea străzilor, deşeurile rezultate putând fi deşeuri nepericuloase sau deşeuri periculoase.

Deşeurile din construcŃii şi demolări pot include beton, cărămizi, ceramice, plastic, metal, lemn, sticlă, coloranŃi, cabluri, resturi de balast (rezultate din activităŃi de construire de noi structuri şi demolări), asfalt, gudroane, substanŃe cu lianŃi bituminoşi (rezultate din construcŃia şi întreŃinerea drumurilor), sol, pietriş, argilă, nisip, resturi vegetale (rezultate îin timpul activităŃilor de construire, dezafectare, dragare).

Conform legislaŃiei în vigoare privind gestiunea deşeurilor, responsabilitatea tratării, inclusiv a transportului deşeurilor din construcŃii-demolări revine generatorilor/ deŃinătorilor acestora, primăriile fiind obligate să indice amplasamente pentru eliminare, modalitatea de eliminare şi ruta de transport. Nu există o evidenŃă a cantităŃilor generate şi ulterior reutilizate. Spre exemplu, în ceea ce priveşte eliminarea, de la intrarea în exploatare a depozitului conform de lângă Arad, operatorul depozitului a acceptat anumite cantităŃi de deşeuri din construcŃii şi demolări, în scop tehnologic pentru diferite lucrări în interiorul depozitului.


Capitolul:

6.M

AN

AG

EM

EN

TU

L D

EŞ

EU

RIL

OR

CantităŃile mari de deşeuri de construcŃii şi demolări depozitate ilegal pe marginea drumurilor sau în albiile cursurilor de apă crează o problemă de mediu importantă, iar pe de altă parte reciclarea şi tratarea acestei resurse ar reduce considerabil impactul de mediu cauzat de exploatarea intensă a resurselor primare de materii prime necesare materialelor de construcŃii.

Până la acest moment nu a apărut o legislaŃie specifică pentru aceste tipuri de deşeuri, fiind în dezbatere insă un proiect de Hotărâre de Guvern ce urmăreşte realizarea unui sistem funcŃional de gestiune a acestor deşeuri, care să conducă la eficientizarea separării la locul de producere, valorificarea deşeurilor prin refolosire - în măsura în care acestea nu sunt contaminate şi diminuarea cantităŃilor de deşeuri eliminate.

În prezent, deşi cantitatea colectată separat de deşeuri din construcŃii şi demolări a crescut de la an la an, doar o parte din deşeurile provenite din construcŃii şi demolări este şi raportată deoarece în Regiunea Vest nu este organizat un sistem de gestionare a deşeurilor din construcŃii şi demolări şi nu există nici facilităŃi de colectare / tratare / valorificare.

Odată cu sistarea depozitării deşeurilor pe depozitele de deşeuri neconforme, deşeurile din construcŃii şi demolări se pot folosi la realizarea stratului de susŃinere pentru închiderea depozitelor, o parte din ele putând fi astfel reciclate.

S-au făcut unii paşi în gestionarea acestui tip de deşeu, evidenŃiat parŃial şi în tabelul 6.1. Cu toate acestea, datele pe care le deŃinem reprezintă doar cantităŃile pentru a căror colectare au fost solicitate serviciile de salubritate. Aceste date sunt variabile de la an la an, nepermiŃând stabilirea unui trend crescător sau descrescător.

Spre exemplu, la nivelul judeŃului Arad nu există, în prezent, instalaŃii propriu-zise de sortare sau tratare, însă în ceea ce priveşte eliminarea, de la intrarea în exploatare a depozitului conform de lângă Arad, operatorul depozitului a acceptat anumite cantităŃi de deşeuri din construcŃii şi demolări, în scop tehnologic pentru diferite lucrări în interiorul depozitului. Prin proiectul privind gestionarea deşeurilor aflat în curs de implementare: “Sistem integrat de gestionare a deşeurilor”, s-a achiziŃionat un concasor mobil, în vederea utilizării ulterioare a deşeurilor mărunŃite în lucrări de construcŃii.

O firmă din judeŃul Hunedoara a investit şi a achiziŃionat printr-un proiect Phare 2005 CES o staŃie mobilă de reciclare a deşeurilor provenite din demolări din municipiul Hunedoara şi alte localităŃi. Nu există în acest moment la nivelul judeŃului facilităŃi pentru tratarea deşeurilor din construcŃii şi demolări, ele fiind depozitate la depozitele neconforme sau reutilizate la refacerea unor drumuri de acces, la umplerea unor eroziuni, etc.

La nivelul anului 2008 în judeŃul Timiş s-a colectat/ transportat şi depozitat de către operatorii de salubritate o cantitate de 78860,40 tone deşeuri din construcŃii şi demolări, în 2009 o cantitate de 25686,42 tone iar în anul 2010 o cantitate de 17885,84 tone. Odată cu sistarea depozitării deşeurilor pe depozitele de deşeuri de la Timişoara (ParŃa-Şag) şi Jimbolia, deşeurile inerte din construcŃii şi demolări, cu anumite caracteristici, generate pe raza celor două localităŃi, au fost dirijate de către administraŃiile publice locale la aceste depozite, în vederea realizării stratului de susŃinere pentru închiderea depozitelor.

În Timişoara operatorul de salubritate a organizat 4 puncte de colectare a deşeurilor din construcŃii şi demolări rezultate din activităŃi de renovări domestice, prin care se preiau cu titlu gratuit cantităŃi sub un metru cub. Deasemenea, Planul local de gestiune a deşeurilor pentru oraşul Timişoara prevede realizarea unui centru de reciclare deşeuri din construcŃii şi demolări de către administraŃia locală.

Legea 211/2011 prevede că producătorii de deşeuri şi autorităŃile administraŃiei publice locale au obligaŃia să atingă, până în anul 2020, un nivel de pregătire pentru reutilizare, reciclare şi alte operaŃiuni de valorificare materială, inclusiv operaŃiuni de


Capitolul:

6.M

AN

AG

EM

EN

TU

L D

EŞ

EU

RIL

OR

umplere - rambleiere care utilizează deşeuri pentru a înlocui alte materiale, de minimum 70% din masa cantităŃilor de deşeuri nepericuloase provenite din activităŃi de construcŃie şi demolări, cu excepŃia materialelor geologice naturale.

6.6.5.COLECTAREA SELECTIVĂ ŞI RECICLAREA DEŞEURILOR

Noua Directivă-cadru privind deşeurile , transpusă la nivel naŃional în noiembrie 2011 prin Legea 211/ 2011 impune obligativitatea introducerii colectării selective pentru cel puŃin 4 categorii de deşeuri: hârtie, metal, plastic şi sticlă. În condiŃiile în care se urmăreşte micşorarea cantităŃii de deşeuri depozitate şi devin primordiale activităŃile care vizează reciclarea, reutilizarea, valorificarea deşeurilor o prezentare în continuare a obiectivelor strategice în domeniul gestionării deşeurilor cu materializarea Ńintelor urmărite pe fluxuri specifice este binevenită, având în vedere termenele şi obligaŃiile prevăzute în legislaŃia europeană şi naŃională.

Tabelul 6.25.Implementarea sistemelor de colectare selectivă a deşeurilor în perioada 2007 – 2011 în Regiunea Vest

Anul

LocalităŃi care au implementat sistemul de

colectare selectivă a deşeurilor

Nr. locuitori arondaŃi sistemului de

colectare selectivă

CantităŃi de deşeuri

colectate selectiv,

[tone] 2007*4 15 469244 484,7

2008 29 535022 921,6

2009**5 41 589911 4601,6

20106*** 82 711521 12195,4

2011 148 902654 12870,6

4 *Din anul 2007, în Arad funcŃionează o staŃie de sortare a deşeurilor reciclabile din deşeurile municipale de capacitate 9 tone / oră. Această staŃie are capacitatea de a procesa, dacă este operată în 3 schimburi, o cantitate de deşeuri reciclabile care ar asigura atingerea Ńintelor de reciclare/ recuperare pentru toate categoriile de materiale fixate pentru anul 2013. SC Polaris M Holding SRL, pe măsură ce s-a implementat sistemul de colectare selectivă a deşeurilor în municipiul Arad, în staŃia de sortare se sortează deşeurile colectate selectiv. Deşeurile sunt sortate pe categorii, predominant hârtie/carton, începând din primele 3 luni de funcŃionare în 2008, îmbunătăŃindu-se an de an. În anul 2011 toate cele 3 proiecte Phare de colectare selectivă (N-V judeŃului, Ineu şi Lipova) erau în funcŃiune 5 **Din anul 2006 în judeŃul Caraş-Severin s-au derulat mai multe proiecte în cadrul Programelor Phare 2004 – 2005 în cadrul cărora s-a urmărit implementarea unui sistem de gestionare a deşeurilor în zonele: OraviŃa, Băile Herculane, Semenic şi municipiul Caransebeş şi care şi-au prelungit termenul de implementare până în luna iulie 2009. În Valea Caraşului, aria de acoperire a proiectului s-a extins în semestrul II 2009 şi în localităŃile învecinate oraşului OraviŃa: Naidaş, Berlişte, Varădia, Vrani, Răcăşdia, Sasca Montană, Ciuchici, Ciclova Română, Cărbunari, Grădinari, Ticvaniu Mare, CiudanoviŃa. Totodată, demarând şi sistemul integrat de gestiune a deşeurilor, 6 dintre operatorii de salubritate şi 2 Servicii Publice de Gospodărire Comunală (Bocşa şi OŃelu Roşu) s-au ocupat de colectarea şi transportul deşeurilor, predându-le societăŃilor specializate în valorificarea şi/sau reciclarea deşeurilor. Până în prezent, la punctele de colectare amenajate în localităŃile judeŃului Hunedoara au fost colectate separat doar hârtie/carton, plastic şi sticlă, metal, în cantităŃi destul de mici în comparaŃie cu numărul de locuitori care beneficiază de aceste servicii. Astfel în Municipiul Vulcan s-a pus în funcŃiune staŃia de sortare a deşeurilor de ambalaje, în Oraşul HaŃeg s-a finalizat proiectul de colectare selectivă şi staŃia de transfer, în Oraşul Petrila şi în Municipiul Vulcan câte o staŃie de sortare a deşeurilor de ambalaje, iar în municipiul Brad o staŃie de sortare a deşeurilor menajere colectate în amestec, care sortează fracŃia de deşeuri de ambalaje din plastic şi metal. 6 ***Din anul 2010 în Timişoara funcŃionează o staŃie de sortare a deşeurilor reciclabile din deşeurile municipale de capacitate 20 - 25 tone /oră. PopulaŃia deservită de sistemul de colectare duală a deşeurilor (fracŃie uscată reprezentată de deşeurile reciclabile cu excepŃia sticlei şi fracŃia umedă reprezentată de deşeurile de tip biodegradabil în amestec) a fost de 365319 locuitori, reprezentând mai mult de jumătate din populaŃia judeŃului.

Deşeurile colectate separat în sistemul de colectare duală, au fost transportate la StaŃia de sortare a operatorului SC RETIM ECOLOGIC SERVICE SA unde au fost sortate, destinaŃia fracŃiilor sortate fiind în cea mai mare parte operatorii economici autorizaŃi în vederea valorificării energetice şi o mica parte fiind predată operatorilor economici autorizaŃi în vederea reciclării.

Pentru colectarea deşeurilor de ambalaje din sticlă, în municipiul Timişoara au fost amplasate un număr de 24 recipiente sub formă de clopot în locaŃii cu trafic ridicat (lista amplasamentelor acestora se regăseşte pe site-ul www.retim.ro), populaŃia având posibilitatea să depună în acestea atât deşeuri de ambalaj din sticlă albă cât şi din sticlă colorată.


Capitolul:

6.M

AN

AG

EM

EN

TU

L D

EŞ

EU

RIL

OR

Acest tabel se referă la fracŃiile de deşeuri colectate selectiv, în principal hârtie-carton, PET, PE, (plastic), metale, lemn şi sticlă. FracŃiile colectate cu preponderenŃă au fost hârtie-carton (aprox. 42 – 45 %) şi PET (33 – 38 %). An de an implicarea autorităŃilor locale ăn colectarea selectivă este tot mai mare şi cu toate că nu sunt cantităŃi mari colectate, se poate concluziona că acestea au realizat contracte cu operatorii de salyubritate care au impus colectarea selectivă a deşeurilor.

Începând cu anul 2006, în cadrul schemei de finanŃare Phare CES 2004 „Schema de investiŃii pentru proiecte mici de gestionare a deşeurilor” au fost aprobate 14 proiecte care, în majoritate s-au implementat. În anii 2007 respectiv 2008, în cadrul programelor PHARE CES 2005 „Schema de investiŃii pentru sprijinirea inŃiativelor sectorului public în sectoarele prioritare de mediu” s-au adăugat 3 proiecte cu focalizare pe gestiunea deşeurilor şi respectiv alte 3 proiecte au fost aprobate prin PHARE CES 2006 „Schema de investiŃii pentru susŃinerea initiaŃivelor din sectorul public, cu prioritate în sectorul de mediu”.

Alăturat este prezentată situaŃia centralizată pe Regiunea Vest a tuturor proiectelor din domeniul deşeurilor cu finanŃare prin Phare CES 2004 – 2006 (inclusiv proiectele din cadrul schemelor de granturi pentru sectorul privat / IMM). Tabelul 6.26 Proiecte Phare –CES 2004 – 2006 în Regiunea Vest

JudeŃul Nr. proiecte Nr. localităŃi implicate

Valoare totală (euro)

Arad 4 16 2.152.214

Caraş-Severin 6 29 3.043.628 Hunedoara 9 23 5.457.420 Timiş 7 27 2.715.622 Total Regiune 26 95 13.368.884

În anul 2009 cantităŃile de deşeuri colectate selectiv de la populaŃie prin operatorii

de salubritate au crescut, însă pentru atingerea Ńintelor naŃionale stabilite prin aderarea României la Uniunea Europeană este necesară implicarea autorităŃilor publice locale în funcŃionarea adecvată şi dezvoltarea sistemelor de colectare selectivă, crearea şi dezvoltarea unor instalaŃii de sortare şi procesare a deşeurilor în vederea reciclării.

Prin implementarea acestor sisteme de colectare selectivă cantităŃile de deşeuri eliminate prin depozitare se reduc. TendinŃa este de a se generaliza acest sistem în întreaga Regiune Vest prin facilităŃi şi dotări corespunzătoare şi în acelaşi timp se impune crearea şi dezvoltarea unor sisteme de sortare şi procesare a deşeurilor de ambalaje în vederea reciclării.

În decursul anilor 2007 - 2008 în Regiunea Vest s-au derulat proiecte – pilot de colectare selectivă a deşeurilor de ambalaje care s-au desfăşurat pe perioade limitate de timp (6 – 10 luni), au vizat diferite segmente ale populaŃiei ( gospodăriile populaŃiei, unităŃi de învăŃământ, instituŃii,etc) şi au permis tragerea unor concluzii şi apoi realizarea începând din 2009 a unui sistem generalizat de colectare selectivă a deşeurilor. În acelaşi context trebuie menŃionată Legea 132/2010 privind colectarea selectivă a deşeurilor în instituŃiile publice care obligă funcŃionarii din institutiile publice să colecteze selectiv hârtia, plasticul, sticla şi metalul pentru a fi revalorificate.

Trebuie menŃionat în final faptul că în Regiunea Vest a crescut implicarea operatorilor economici în colectarea/ reciclarea/ valorificarea energetică a deşeurilor de ambalaje/ PET, plastic (HDPE, PVC, LDPE, PP, PS),hartie/ carton, metale (oŃel, aluminiu), lemn, sticlă albă şi colorată. În perioada 2010 - 2011 la acelaşi număr de reciclatori – 12 – respectiv valorificatori energetici – 2 a crescut numărul de colectori de la 74 la 91.


Capitolul:

6.M

AN

AG

EM

EN

TU

L D

EŞ

EU

RIL

OR

6.7.PLANIFICARE (RĂSPUNS)

6.7.1.DIRECTIVA CADRU PRIVIND DEŞEURILE

Directiva Cadru privind deşeurile (75/442/CEE) adoptată iniŃial în 1975 pentru a furniza cadrul pentru o gestionare eficientă a deşeurilor în UE a fost amendată prin Directiva 91/156/CEE. Datorită complexităŃii la care se ajunsese în ultimii ani Comisia Europeană a luat hotărârea de a „codifica” Directiva Cadru privind deşeurile. Codificarea este procesul prin care texte legale revizuite de mai multe ori sunt transpuse într-unul singur, înlocuind toate versiunile precedente. Astfel, a apărut Directiva 2006/12/CE privind deşeurile. În noiembrie 2008 a fost aprobată de către Comisia Europeană şi Parlamentul European Directiva 2008/98/CE privind deşeurile şi de abrogare a anumitor directive (Directiva 2006/12/CE împreună cu Directivele 75/439/EEC referitoare la eliminarea uleiurilor uzate şi 91/689/EEC referitoare la deşeuri periculoase). Directiva 2008/98/CE va intra în vigoare la 12.12.2010.

Principalul obiectiv al Directivei Cadru 2008/98/CE privind deşeurile este reducerea la minimum a efectelor negative ale generării şi gestionării deşeurilor asupra sănătăŃii populaŃiei şi a mediului. Politica privind deşeurile ar trebui să urmărească reducerea consumului de resurse şi să favorizeze aplicarea practică a ierarhiei deşeurilor (prevenirea apariŃiei deşeurilor – pregătirea reutilizării - reciclare – alte operaŃiuni de valorificare , ex. energetică - eliminarea deşeurilor (în principal prin depozitare).

Directiva 2008/98/CE simplifică cadrul legislativ existent în domeniul gestionării deşeurilor prin:

- abrogarea Directivei 91/689/CEE privind deşeurile periculoase şi includerea de prevederi referitoare la aceste tipuri de deşeuri ca o consecinŃă a necesităŃii îndepărtării unor dispoziŃii învechite, modificării anumitor dispoziŃii referitoare la manipularea/deŃinerea deşeurilor periculoase stabilite în Directiva 91/689/CEE în vederea unei mai mari clarităŃi a textului; cât şi pentru clarificarea modului de aplicare al interdicŃiei de amestecare a deşeurilor stabilite în Directiva 91/689/EEC şi a derogărilor de la această interdicŃie care în plus ar trebui să satisfacă condiŃia cu cele mai bune tehnici disponibile, în consecinŃă

- abrogarea Directivei 75/439/CEE privind eliminarea uleiurilor uzate dispoziŃiile relevante fiind incluse în noua directivă. Gestionarea uleiurilor uzate trebuie să fie efectuată în conformitate cu ordinea de priorităŃi a ierarhiei deşeurilor şi trebuie acordată prioritate opŃiunilor care oferă cele mai bune rezultate globale din punct de vedere al protecŃiei mediului.

Această Directivă impune adoptarea de măsuri energice în sensul favorizării opŃiunilor aflate pe treptele superioare ale ierarhiei deşeurilor, în condiŃiile în care opŃiunea folosită aproape exclusiv în Ńara noastră este depozitarea deşeurilor. Aceasta presupune prevederi în domeniul prevenirii (adoptarea de indicatori pentru monitorizarea prevenirii, adoptarea unei politici de ecodesign, stabilirea de obiective de prevenire prin aplicarea celor mai bune practici, etc.) şi în domeniul reciclării deşeurilor.

Legea-cadru a deşeurilor care transpune Directiva 2008 / 98/ CE, care simplifică mult prin abordare cadrul legislativ existent şi, totodată are o structură mai închegată, furnizând direcŃii clare în gestionarea durabilă a deşeurilor a fost aprobată şi promulgată în 25 noiembrie 2011, în Monitorul Oficial nr. 837 sub numele de Legea 211/ 2011 privind regimul deşeurilor.

6.8.PERSPECTIVE


Capitolul:

6.M

AN

AG

EM

EN

TU

L D

EŞ

EU

RIL

OR

6.8.1.STRATEGIA NAłIONALĂ PRIVIND DEŞEURILE

Actualele practici de gestionare a deşeurilor municipale sunt necorespunzătoare,

generând un impact negativ asupra factorilor de mediu şi facilitând înmulŃirea şi diseminarea agenŃilor patogeni şi a vectorilor acestora.

Deşeurile, mai ales cele industriale, constituie surse de risc pentru sănătate şi mediu datorită conŃinutului lor în substanŃe toxice precum metale grele (plumb, cadmiu), pesticide, solvenŃi, uleiuri uzate.

Un alt aspect negativ este acela că multe materiale reciclabile sunt depozitate împreună cu cele nereciclabile; fiind amestecate şi contaminate din punct de vedere chimic şi biologic şi recuperarea lor este dificilă.

Ca urmare a lipsei de amenajări şi a exploatării deficitare, depozitele de deşeuri se numără printre obiectivele recunoscute ca generatoare de impact şi risc pentru mediu şi sănătatea publică. Majoritatea depozitelor existente sunt neconforme. Principalele problemele ridicate de depozitarea deşeurilor sunt următoarele:

- depozitele existente, neautorizate, sunt uneori amplasate în zone vulnerabile (în apropierea locuinŃelor, a apelor de suprafaŃă, a zonelor de agrement);

- depozitele de deşeuri nu sunt amenajate corespunzător pentru protecŃia mediului, conducând la poluarea apelor şi solului din zonele respective;

- depozitele actuale de deşeuri, în special cele orăşeneşti, nu sunt operate corespunzător: nu se compactează şi nu se acoperă periodic cu materiale inerte în vederea prevenirii incendiilor, a răspândirii mirosurilor neplăcute; drumurile principale şi secundare pe care circulă utilajele de transport deşeuri nu sunt întreŃinute, mijloacele de transport nu sunt spălate la ieşirea de pe depozite;

- multe depozite nu sunt prevăzute cu împrejmuire, cu zone de intrare amenajate corespunzător şi panouri de avertizare;

- nu există un control strict al calităŃii şi cantităŃii de deşeuri care intră pe depozit;

- nu există facilităŃi pentru controlul biogazului produs; - terenurile ocupate de depozitele de deşeuri sunt considerate terenuri

degradate, care nu mai pot fi utilizate în scopuri agricole; - prin depozitare se pierde o mare parte a potenŃialului util din deşeuri datorită

faptului că acestea sunt colectate şi eliminate în mod neselectiv. Toate aceste considerente conduc la concluzia că în gestiunea deşeurilor sunt

necesare schimbări radicale constând în adoptarea unor măsuri specifice, adecvate fiecărei forme de eliminare a deşeurilor în mediu. Respectarea acestor măsuri trebuie să facă obiectul activităŃii de monitorizare a factorilor de mediu afectaŃi de prezenŃa deşeurilor.

În ceea ce priveşte depozitele industriale, pe lângă faptul că ocupă suprafeŃe mari de teren, pot apărea pericole în caz de calamităŃi naturale, cum ar fi inundaŃiile şi/sau alunecările de teren. De pe suprafaŃă, dacă straturile de deşeuri sunt uscate, vântul antrenează particulele mici, formând nori de praf care se depun apoi sub formă de pulberi. Poluarea cu metale grele a solului se datorează în mare parte compoziŃiei deşeurilor industriale. Nici apele nu scapă de poluare, levigatul şi apele meteorice antrenând materiale şi substanŃele din depozit cu care poluează apele de suprafaŃă şi cele freatice.

De asemenea factorii de mediu mai pot fi afectaŃi în cazul unor accidente care pot interveni în cursul transporturilor de deşeuri.

În Regiunea Vest se află în implementare proiecte privind gestionarea deşeurilor care au ca surse de finanŃare fonduri ISPA, Phare – CES, AFM, private, etc. care stau la baza creerii unui sistem integrat de gestiune a deşeurilor, care va permite


Capitolul:

6.M

AN

AG

EM

EN

TU

L D

EŞ

EU

RIL

OR

implementarea politicii europene de management a deşeurilor. Proiectele vizează înfiinŃarea de sisteme de colectare şi colectare selectivă în localităŃile rurale, realizarea unor instalaŃii pentru tratarea deşeurilor (sortare, compostare), realizarea unor staŃii de transfer. Pe lângă aceste investiŃii importante, proiectele au şi o componentă educativă, prin care asigură popularizarea noilor metode de gestionare a deşeurilor în rândul populaŃiei.

Actuala Strategie NaŃională de Gestionare a deşeurilor elaborată în anul 2004 (alături de Planul NaŃional de Gestionare a deşeurilor) şi aprobată prin HG 1470/ 2004, Ńinând cont de schimbările apărute în domeniu este în proces de revizuire, primul proiect supus dezbaterii publice apărând în 2010. Se impune accelerarea paşilor pentru atingerea Ńintelor propuse şi realizarea infrastructurii necesare unui management integrat al deşeurilor în întreaga Regiune Vest.

S-a prezentat la acest capitol situaŃia de la sfârşitul anului 2011 a stadiului proiectelor depuse de către Consiliile Locale şi JudeŃene precum şi a sectorului privat în vederea accesării de fonduri europene şi naŃionale. Această situaŃie a fost prezentată în detaliu în capitolul 6.6. i5. şi sunt evidente eforturile care s-au făcut în scopul atingerii Ńintelor şi obiectivelor propuse încă prin PRGD, în scopul creării unei infrastructuri cât mai apropiate de ceea ce reprezintă cu adevărat un sistem integrat al gestionării deşeurilor în Regiunea Vest.

Aceste proiecte de gestiune a deşeurilor în Regiunea Vest sunt în mare parte finalizate, cele de anvergură urmând paşii de implementare:

A. Proiecte prin POS – FEDR: cele 4 proiecte de Sistem integrat de management al deşeurilor din judeŃele Regiunii

B. Proiecte prin Phare – CES: - 4 în judeŃul Arad: ECO-Ineu, Gestionarea deşeurilor pentru zona turistică

Lipova, Colectarea selectivă a deşeurilor în partea de Nord-Vest a judeŃului Arad şi Optimizarea reciclării deşeurilor - Serviciu pentru viitor - A.S.A. Servicii Ecologice SRL

- 4 în judeŃul Caraş-Severin: Sistem de gestionare a deşeurilor în zona OraviŃa, Sistem de gestionare a deşeurilor în zona Băile Herculane, Sistem de gestionare a deşeurilor în zona turistică Semenic, Gestionarea deşeurilor în municipiul Caransebeş

- 9 în judeŃul Hunedoara: ECO BRAD-StaŃie de sortare, transfer şi platforma de compostare deşeuri municipale, Modernizarea sistemului de colectare a deşeurilor pe raza Municipiului Vulcan-staŃie de sortare, Modernizarea sistemului de colectare a deşeurilor de pe raza municipiului Petroşani, ImbunatăŃirea sistemului de gesrtionare a deşeurilor urbane solide in oraşul Petrila, Sistem de colectare selectiva şi depozitare deşeuri in łara HaŃegului-staŃie de transfer in Oraşul HaŃeg, Ecologizarea zonelor montane din Valea Jiului Straja-Lupeni şi Parâng-Petroşani, Implementarea sistemului de colectarea a deşeurilor de sticlă şi procesarea primară în vederea reintroducerii în circuitul economic în Hunedoara, StaŃie mobilă de reciclare a deşeurilor provenite din demolări, Reabilitatea sistemului de colectare şi transport al deşeurilor in comunele BăiŃa,Luncoiul de Jos şi Vălişoara

- 5 în judeŃul Timiş: Colectarea selectivă a deşeurilor în comunele Satchinez, Variaş, Şandra, Becicherecul Mic, Biled, Dudeştii Noi, OrŃişoara. StaŃie de sortare a deşeurilor în localitatea Satchinez, Lugojul - un oraş mai curat, mai european, reabilitarea sistemului de gestionare a deşeurilor în municipiul Lugoj, Sistem de colectare şi transport deşeuri în localităŃile Giarmata şi Pişchia, Colectarea şi transportul deşeurilor in comunele Găvojdia, Criciova, Nădrag şi Ştiuca, Sistem de colectare şi transport deşeuri in comuna Cărpiniş. Din păcate, pentru proiectul Eco Ciacova - platformă de compostare, staŃie de compactare şi transfer a deşeurilor reziduale Autoritatea de Management M.D.R.T. a reziliat contractul de grant, obligând beneficiarul la restituirea sumelor primite.


Capitolul:

6.M

AN

AG

EM

EN

TU

L D

EŞ

EU

RIL

OR

C. 3 Proiecte ISPA de AsistenŃă tehnică în scopul pregătirii proiectului Managementul integrat al deşeurilor solide în judeŃele Arad, Caraş-Severin şi Timiş

D. Proiecte prin AFM - 2 în judeŃul Hunedoara: LăsaŃi generaŃiilor viitoare un oraş mai curat (Deva),

Centrul de colectare a deşeurilor de echipamente electrice şi electronice (Petrila) - 1 în judeŃul Timiş: StaŃie de sortare deşeuri municipale reciclabile, colectate

de pe raza municipiului Timişoara. Ca o concluzie, se poate spune că se impune accelerarea paşilor în vederea

implementării tuturor proiectelor care să concure la realizarea Sistemului Integrat de Gestiune a deşeurilor în Regiunea Vest, prin implicarea efectivă a tuturor factorilor responsabili.


Capitolul:

7. s

chim

bă

rile

cli

ma

tice

7. SCHIMBĂRILE CLIMATICE

Schimbările climatice reprezintă o provocare globală care presupune o abordare

responsabilă, întreprinderea de acŃiuni concrete la nivel internaŃional, naŃional, regional şi local.

Schimbările climatice reprezintă una dintre cele mai mari provocări pentru viitor, nu doar din perspectivă politică, ci şi în sfera socio – economică. Creşterea temperaturilor, topirea gheŃarilor, secetele şi inundaŃiile din ce în ce mai frecvente sunt semne că schimbările climatice se petrec cu adevărat. Riscurile pentru întreaga planetă sunt enorme, astfel că trebuie acŃionat urgent.

7.1.UNFCC, PROTOCOLUL DE LA KYOTO, POLITICA UE PRIVIND

SCHIMBĂRILE CLIMATICE ConvenŃia cadru a NaŃiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (UNFCCC),

adoptată cu ocazia Summit-ului de la Rio de Janeiro în 1992 reprezintă un instrument fundamental în gestionarea acestei probleme. România a ratificat UNFCCC în 1994 prin Legea 24/1994, angajându-se să acŃioneze pentru stabilizarea concentraŃiilor gazelor cu efect de seră în atmosferă la un nivel care să împiedice perturbarea antropică a sistemului climatic.

România a semnat în 1999 Protocolul de la Kyoto, pe care l-a ratificat prin Legea 3/2001, asumându-şi angajamentul de reducere pentru perioada 2008 - 2012 a emisiilor de CO2 cu 8% faŃă de 1989 – an de referinŃă şi adoptarea unui set de mecanisme flexibile de piaŃă în cooperare cu alte Ńări (JI, CDM, IET).

Uniunea Europeană s-a angajat în lupta împotriva schimbărilor climatice, atât la nivel intern, cât şi pe scena internaŃională, făcând din aceasta o prioritate a agendei UE, reflectată în politica europeană privind schimbările climatice. UE ia măsuri pentru a reduce emisiile GES în toate domeniile sale de activitate şi pentru a atinge următoarele obiective: un consum mai eficient pe bază de energie mai puŃin poluantă, opŃiuni de transport mai ecologice şi mai echilibrate, o politică de amenajare a teritoriului şi o agricultură mai ecologică, precum şi crearea unui cadru care să favorizeze cercetarea şi inovarea. Au fost adoptate diverse politici şi măsuri prin Programul european privind schimbările climatice:

- creşterea utilizării energiei regenerabile (eoliană, solară, de biomasă) şi a instalaŃiilor de generare combinată a căldurii şi electricităŃii;

- îmbunătăŃirea în eficienŃa energiei; - reducerea emisiilor de dioxid de carbon generate de autoturismele noi; - măsuri de reducere în industria producătoare; - măsuri de reducere a emisiilor provenite din depozitele de deşeuri.

Arma principală a UE în combaterea schimbărilor climatice este sistemul de comercializare a emisiilor de gaze. łările îşi pot comercializa cotele de emisii de gaze în limita generală europeană de emisii. În 2007, UE s-a angajat să reducă nivelul emisiilor de GES cu 20% pînă în anul 2020 faŃă de nivelul din 1990 şi de a realiza până în 2020 un obiectiv de 20% din consumul total de energie primară a UE prin energie regenerabilă. În 2008 a fost propus un nou pachet privind energia şi clima pentru atingerea obiectivului de reducere a emisiilor. Pentru sectoarele mari consumatoare de energie (oŃelul şi produsele chimice) s-a propus îmbunătăŃirea sistemului UE de comercializare a emisiilor pentru a ajuta la realizarea obiectivului de 20%. Reducerea emisiilor GES va necesita un consum crescut de energii regenerabile, care presupune şi o rezervă de energie electrică mai diversificată pentru Europa. În 2011, statele participante la conferinŃa ONU privind schimbările climatice de la Durban, Africa de Sud,


Capitolul:

7. s

chim

bă

rile

cli

ma

tice

au căzut de acord asupra extinderii protocolului de la Kyoto şi după anul 2012 şi punerea în aplicare a mecanismului de funcŃionare a Fondului verde, menit să ajute Ńările în curs de dezvoltare să facă faŃă încălzirii climatice. Conform deciziei adoptate la Durban, a doua perioadă de angajament de reducere a emisiilor GES în cadrul Protocolului de la Kyoto va dura fie 5, fie 8 ani, decizia urmând să ia forma unui amendament la Protocol. Un element notabil este acela că, deşi nu au ratificat protocolul de la Kyoto, Statele Unite şi China au acceptat, deciziile conferinŃei de la Durban.

7.2.DATELE AGREGATE PRIVIND PROIECłIILE EMISIILOR DE GES Schimbările climatice sunt cauzate în principal de emisiile de gaze cu efect de

seră (GES). Cele mai importante GES sunt : dioxidul de carbon(CO2), metanul (CH4) şi protoxidul de azot (N2O). conform Protocolului de la Kyoto, pe lângă acestea se mai au în vedere şi hidrofluorcarburile (HFC), perfluorcarburile (PFC) şi hexafluorura de sulf (SF6).

Cunoaşterea valorilor emisiilor de gaze cu efect de seră la nivel naŃional, reprezintă un element important în definirea impactului dezvoltării socio-economice asupra mediului şi crează baza necesară pentru formularea politicilor de protecŃie a mediului

Emisiile totale anuale de gaze cu efect de seră reprezintă un indicator care arată tendinŃele emisiilor antropogene de gaze cu efect de seră exprimate în echivalent CO2, transformare realizată pe baza coeficienŃilor de încălzire globală.

Datele privind emisiile totale anuale de gaze cu efect de seră exprimate în CO2 echivalent la nivelul Regiunii Vest sunt prezentate în tabelul de mai jos.

Tabelul 7.2.1.. EvoluŃia emisiilor anuale de gaze cu efect de seră (mii t/an CO2 Eq.) 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

AR 3823 4081 3737 3691 3334 3916 2846 2105 *

CS 3173,7 3204,6 3630 4260 3013,1 3213,8 2215,1 2301,25 1769,79

HD 6042,8 8039,4 7434,8 9060,6 11070 8993,7 6.754,70 5151,5 5965,8

TM 697,8 1417,3 1300,5 1519,3 1618,7 1803,9 1199,6 836,665 1027,724

Regiunea Vest 13737 16742 16102 18531 19036 17927 13015,4 10394,17 8763,314

Din datele prezentate se constată o creştere a emisiilor începând cu anul 2003. Creşterea din anul 2006 este cauzată de introducerea datelor din activitatea de transport rutier, creşterea emisiilor de metan din extracŃia şi distribuŃia combustibililor fosili şi introducerea emisiilor de protoxid de azot din agricultura (387,81 tone de pe o suprafaŃă de 155124 ha de fâneŃe şi păşuni). În anii 2009 şi 2010 se observă o scădere a emisiilor totale de gaze cu efect de seră (exprimate în echivalent CO2 - mii tone).

În anul 2011 calculul emisiilor a implicat atât o metodologie diferită cât şi un număr mai mare de instalaŃii/surse luate în considerare, motiv pentru care compararea cu anii anteriori nu se poate face corespunzător.


Capitolul:

7. s

chim

bă

rile

cli

ma

tice

Figura 7.2.1. EvoluŃia emisiilor anuale de gaze cu efect de seră în perioada 2003 –

2011 Un alt indicator relevant în analiza gradului de poluare şi a efectelor acestuia îl

reprezintă cantitatea de emisii totale anuale de gaze cu efect de seră raportată la numărul total de locuitori, indicator ce se regăseşte în "Anchetetele statistice de mediu". Astfel, prin metode matematice se poate determina cantitatea de emisii totale de gaze cu efect de seră pe cap de locuitori, cantitate exprimată în mii tone/locuitor.

Tabelul 7.2.3. Emisii totale de gaze cu efect de seră pe cap de locuitor

2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

Emisii 13737,3 16742,3 16102,3 18530,9 19036,2 17927,4 13015,4 10394,1 8763,3

Populatie 1946647 1939514 1930458 1927229 1924442 1925377 1921700 1916907 1729174

Indicator 0,007 0,0086 0,0083 0,0096 0,0098 0,0093 0,0067 0,0054 *

În tabelul şi figura 7.2.4 este prezentată evoluŃia emisiilor principalelor gaze cu

efect de seră la nivelul Regiunii Vest, în perioada 2003 – 2011. Din datele prezentate se poate constata că din totalul emisiilor de gaze cu efect de seră, ponderea cea mai mare o are CO2, după cum se ilustrează în tabelul următor. Această situaŃie persistă de mulŃi ani şi astfel se explică şi faptul că deocamdată se acordă atenŃie deosebită acestor emisii.

Tabelul 7.2.4. Emisiile principalelor gaze cu efect de seră – CO2, CH4, N2O - în

perioada 2003-2010 (mii tone/an) Regiunea Vest

Anul CO2 mii tone/an

CH4

mii tone/an N2O

mii tone/an 2003 11370,6 87,8206 2,7458 2004 12289,3 362,8039 3,6059 2005 11498,4 162,3865 2,6406 2006 13011,0 237,2095 2,1329 2007 12544,6 253,2066 4,0003 2008 12424,2 274,3788 4,1816 2009 8823,1 167,1544 2,623 2010 6957,1 2404,572 1043,4 2011 7101,0 118,533 93,6


Capitolul:

7. s

chim

bă

rile

cli

ma

tice

Figura 7.2.2. Emisii totale de

gaze cu efect de seră pe cap de locuitor

Figura 7.2.3. EvoluŃia principalelor gaze cu efect de seră pentru perioada 2003 – 2010 în Regiunea Vest

Dintre gazele cu efect de seră emanate în atmosferă la nivelul regiunii, cele mai mari

procente sunt deţinute de dioxidul de carbon (CO2) – 81,03%, protoxidul de azot (N2O)

– 1,068% şi metan (CH4) – 1,352%.

Figura 7.2.4 Ponderea principalelor gaze

cu efect de sera în 2011 în Regiunea Vest Din grafic se observă că cea mai mare

pondere de emisii de gaze cu efect de seră o reprezintă CO2. Acest fapt este cauzat de

arderile din sectorul energetic, instalaţiile de

ardere neindustrială, arderile din industria de prelucrare. Emisiile de metan cele mai însemnate rezultă din extracŃia şi distribuŃia combustibililor fosili şi agricultură; iar protoxidul de azot provine în cea mai mare parte din arderile din energetică şi transport rutier.

7.3.SCENARII PRIVIND SCHIMBAREA REGIMULUI CLIMATIC ÎN ROMÂNIA Efectele schimbării climei devin tot mai vizibile: temperatura medie anuală se

modifică, volumul precipitaŃiilor variază mult, iar nivelul apelor mării creşte. Pentru simularea caracteristicilor sistemului climatic global şi pentru

proiectarea răspunsului sistemului la scenarii ale influenŃei unor factori externi, se


Capitolul:

7. s

chim

bă

rile

cli

ma

tice

utilizează modelele de circulaŃie generală atmosferă –ocean (AOGCM). Aceste modele oferă informaŃii referitoare la climatul regional, precum şi asupra schimbării climei la nivel regional. Datorită complexităŃii, rezoluŃia orizontală a componentei atmosferice a acestor modele globale se situează în intervalul de la 400 la 125 km, ceea ce este insuficient pentrunecesităŃile practice privind studiul impactului schimbărilor climei asupra diferitelor ecosisteme.

Pentru a obŃine informaŃii la o scară mai fină (downscaling), comparativ cu modelarea AOGCM se utilizează două metode menŃionate în raportul IPCC publicat în anul 2007, şi anume :

- metoda dinamică, reprezentată de modelele climatice regionale (RegCM) care sunt cuplate la condiŃiile laterale cu modele climatice globale;

- metoda statică, se bazează pe relaŃiile statice stabilite pe baza datelor de observaŃie între variabilele climatice la scară locală/regională şi variabile atmosferice la scară mare. Ambele metode prezintă avantaje şi dezavantaje, motiv pentru care, pentru o anumită regiune este bine să se utilizeze ambele metode în vederea unei mai bune estimări a incertitudinilor.

ProiecŃiile privind schimbările în regimul climatic din România pentru perioada 2001 -2030 faŃă de perioada 1961 -1990 au fost realizate prin cele 2 metode de downscaling aplicate unor modele climatice globale (AOGCM) sau regionale (RegCM), în condiŃiile scenariului IPCC de emisie AB1 care presupune o rată ponderată de creştere a concentraŃiei gazelor cu efect de seră pentru secolul 21. Pentru perioada 2001 – 2030, faŃă de 1961 – 1990 se aşteaptă o creştere a temperaturii medii lunare în lunile noiembrie – decembrie şi în lunile mai – septembrie de aproximativ 1oC, valori mai ridicate de 1,5 oC fiind la munte, în sudul şi vestul Ńării. În ceea ce priveşte precipitaŃiile se proiectează o scădere a cantităŃii lor lunare faŃă de perioada 1961 – 1990 în deosebi în lunile decembrie şi februarie, o creştere în luna octombrie, iar în luna iunie o creştere uşoară a cantităŃii de precipitaŃii în zona de munte.

7.3.1. CREŞTERI ALE TEMPERATURILOR Pe teritoriul Regiunii Vest sunt amplasate 22 de staŃii meteorologice (5 staŃii în

judeŃul Arad, 9 staŃii în Caraş – Severin, 3 staŃii în Hunedoara şi 5 în Timiş). În graficul de mai jos este prezentată situaŃia temperaturiilor medii anuale la staŃiile meteorologice din municipiile Arad, ReşiŃa, Deva şi Timişoara.

Figura 7.3.1.1 SituaŃia temperaturii înregistrate la staŃiile meteorlogice din

Regiunea Vest în 2010 şi 2011


Capitolul:

7. s

chim

bă

rile

cli

ma

tice

Pentru anul 2011, la nivelul Regiunii Vest temperatura maximă anuală a fost înregistrată la staŃia meteorologică de la Moldova Nouă, fiind de 38,3 0C, în timp ce temperatura minimă absoluta a fost de – 19,70C, fiind înregistrată la staŃia meteorologică Bozovici.

Figura 7.3.1.2. Temperaturi maxime şi minime absolute înregistrate în anul 2011

la staŃiile meteorologice din judeŃele Ar. Cs şi Hd Rezultatele experimentelor numerice, realizate cu generaŃia actualǎ de modele

climatice, sugereazǎ cǎ pentru orizontul de timp 2021-2050, comparativ cu intervalul de referinŃǎ 1961-1990, temperaturile medii sezoniere, în regiunea Vest, ar putea creşte iarna cu valori cuprinse între 1,6˚C şi 1,7˚C, vara cu valori cuprinse între 1,6˚C - 1,8˚C, toamna cu valori cuprinse între 1,4˚C -1,5˚C, iar primǎvara cu valori cuprinse între 1,1˚C -1,2˚C. Aceste experimente numerice au fost realizate în condiŃiile scenariului A1B (creşteri moderate ale emisiilor gazelor cu efect de serǎ în secoul XXI).

7.3.2. MODIFICĂRI ALE MODULELOR DE PRECIPITAłII

În figura următoare este prezentată situaŃia comparativă pe anii 2010 şi 2011 a

evoluŃiei cantităŃilor de precipitaŃii pe staŃii la nivelul Regiunii Vest. Se poate constata că în anul 2011 cantităŃile de precipitaŃii au fost mai scăzute decât în anul precedent.

Figura 7.3.2.1 EvoluŃia cantităŃii de precipitaŃii pe staŃii în Regiunea Vest


Capitolul:

7. s

chim

bă

rile

cli

ma

tice

Regiunea Vest a fost afectată de secetă, mai ales în perioada august – noiembrie.

În cazul precipitaŃiilor, proiecŃiile schimbării sunt mult mai puŃin coerente şi gradul de incertitudine asociat este mai mare. Se poate estima o scădere a cantităŃii de precipitaŃii pentru orizontul de timp 2021-2050, comparativ cu intervalul de referinŃǎ 1961-1990 între -4 % şi –10 %, pentru anotimpul de vară. Aceste experimente numerice au fost realizate în condiŃiile scenariului A1B (creşteri moderate ale emisiilor gazelor cu efect de serǎ în secoul XXI).

7.3.3. DEBIT ŞI CREŞTERE PRECONIZATĂ A GRAVITĂłII DEZASTRELOR

NATURALE LEGATE DE VREME

Impactul schimbărilor climatice depinde de vulnerabilitatea diferitelor sectoare economice, sociale şi de mediu.

În ultima perioadă, ca urmare a perturbaŃiilor climatice teritoriul regiunii a fost afectat de o serie de fenome meteorologice extreme, cum ar fi: furtuni violente, de regulă pentru perioade scurte de timp, ploi torenŃiale de scurtă durată pe suprafeŃe reduse, caniculă urmată de secetă pedologică.

Pe teritoriul regiunii, în perioada 29 – 30 iulie 2011, ca urmare a precipitaŃiilor abundente s-au produs inundaŃii care au afectat gospodării, terenuri agricole, poduri, drumuri judeŃene şi comunale. De asemenea pe parcursul anului 2011, teritoriul regiunii Vest a fost afectat de secetă.

7.4.ACłIUNI PENTRU ATENUAREA ŞI ADAPTAREA LA SCHIMBĂRILE

CLIMATICE AcŃiunea legată de schimbările climatice implică două aspecte:

- reducerea/limitarea emisiilor GES pentru a stabiliza nivelul concentraŃiei acestor gaze la un nivel care împiedică influenŃa negativă asupra climeiş

- adaptarea la efectele schimbarilor climatice cu scopul de a creşte rezistenŃa sistemelor economice şi ecologice şi de a reduce vulnerabilitatea acestora. Se preferă acŃiunile combinate de limitare şi adaptare.

Protocolul de la Kyoto care prevede Ńinte obligatorii pentru reducerea emisiilor GES pentru multe Ńări industrializate şi limitează creşterile de emisii în celelalte Ńări, propune utilizarea de către PărŃile semnatare, a trei mecanisme flexibile având ca obiectiv reducerea costurilor acŃiunilor de limitare şi reducere a emisiilor GES:

- Implementarea în comun (JI); - Mecanismul de Dezvoltare Curată (CDM); - Comercializarea InternaŃională a Emisiilor (IET)

Mecanismele flexibile au drept scop sa asiste Ńările semnatare ale Protocolului de la Kyoto in atingerea obiectivelor, permiŃând reducerea emisiilor acolo unde aceasta se face cu cel mai mic cost posibil. În acelaşi timp, aceste mecanisme pot facilita transferul de tehnologii sau fluxurile financiare spre Ńările în curs de dezvoltare sau cu economie în tranziŃie. Participarea în aceste mecanisme este voluntară. Cu alte cuvinte, prin aceste mecanisme, Protocolul creează stimulente pentru Ńările industrializate să investească în tehnologii curate, ecologice în Ńările cu economie în tranziŃie. JI si CDM sunt instrumente bazate pe proiecte. Spre deosebire de ET, JI şi CDM asigură reduceri reale ale emisiilor prin investiŃii şi, se speră, inovaŃii tehnologice şi dezvoltare durabilă în Ńările în curs de dezvoltare şi economiile în tranzitie

Strategiile de adaptare, cât şi cele de reducere sunt nu doar necesare, ci şi complementare. Cele mai multe soluŃii de reducere a încălzirii globale sunt legate de:


Capitolul:

7. s

chim

bă

rile

cli

ma

tice

- folosirea cu eficienŃă maximă a resurselor energetice şi a energiei de orice fel, în general, de exemplu în construcŃii, industrie, aparate electrocasnice

- creşterea utilizării energiei regenerabile (eoliană, solară, de biomasă) şi a instalaŃiilor de generare combinată a căldurii şi electricităŃii

- îmbunătăŃirea transportului public, a infrastructurii şi promovarea mijloacelor de transport nemotorizate

- reducerea emisiilor de dioxid de carbon generate de autoturismele noi - reducerea emisiilor industriale - imbunătăŃirea tehnologiilor utilizate - reducerea emisiilor din agricultura - achizitii verzi (green procurement) - reducerea defrişărilor, promovarea managementului durabil al pădurilor - plantarea de spaŃii verzi - plantarea de noi păduri - reducerea emisiilor provenite din depozitele de deşeuri - reciclarea deşeurilor - reducerea consumului de apă pentru uz casnic şi industrial Adaptarea este un proces prin care Ńările, regiunile, municipalităŃile, societăŃile

învaŃă să reacŃioneze la riscurile asociate schimbărilor climatice. Aceste riscuri sunt reale, acŃionând deja în multe sisteme şi sectoare esenŃiale ale existenŃei umane - resursele hidrologice, securitatea alimentară şi sănătatea. OpŃiunile de adaptare sunt multiple şi variază de la cele tehnice până la schimbări de tip comportamental la nivel individual sau de grup.

Dezvoltarea durabilă poate reduce vulnerabilitatea. Pentru a avea efecte pozitive, adaptarea trebuie direcŃionată către priorităŃile dezvoltării durabile la nivel local, naŃional şi internaŃional prin programele sectoriale

Conform inventarului naŃional al emisiilor GES pentru anul 2007, nivelul emisiilor GES este cu cca 37% mai scăzut decât valoarea Ńintă prevăzută în Protocolul de la Kyoto, pentru prima perioadă de angajament 2008 – 2012. Efortul României a fost recunoscut şi în cadrul Consiliului european din 2008. Conform pachetului european “Energie – schimbări climatice” grila de distribuire a veniturilor din licitaŃiile certificatelor se modifică, iar 2% din totalul certificatelor vor fi repartizate statelor member care au reuşit reducerea GES cu peste 20% în perioada 1990 – 2005. Prin urmare, României îi revine cel mai mare procent sin aceste venituri suplimentare – 29%, fiind urmată de Polonia 27% şi Bulgaria 15%. În ceea ce priveşte sectoarele neacoperite de EU ETS (transport, construcŃii, agricultură, deşeuri), CE a stabilit Ńinte naŃionale de reducere a emisiilor prin stabilirea unor Ńinte diferentiate situate între -20% şi +20% conform PIB - ului Ńării respective. În cazul României,i s-a permis să crească emisiile provenite din aceste sectoare cu 19%.

La nivelul municipiului Timişoara există o strategie locală privind schimbările climatice în municipiu, proiect realizat de către Primăria Municipiului Timişoara şi alte InstituŃii din afara Primăriei, care au conlucrat cu experŃi externi. łinta globală propusă la nivelul municipiului Timişoara este de reducere a emisiilor de CO2 cu 20% până în anul 2020. Pentru atingerea Ńintei globale de 20% reducere a emisiilor de CO2 până în anul 2020 pentru municipiul Timişoara, s-au alocat Ńinte individuale pe fiecare sector, în funcŃie de potenŃialul acestora de contribuŃie la reducerea emisiilor de CO2.

În prezent în Regiunea Vest, în judeŃul Timiş se desfăşoară două proiecte JI - Reabilitarea CET Timişoara Sud (proiect finalizat) şi CET Timişoara Centru (proiect în derulare).

7.5. TENDINłE


Capitolul:

7. s

chim

bă

rile

cli

ma

tice

Efectele schimbărilor climatice, se resimt diferit de la o regiune la alta, depinzând şi de condiŃii locale de relief, vegetaŃie, aşezarea localităŃilor pe cursuri de apă sau versanŃi, zone cu defrişări masive etc. Zonele cele mai afectate de schimbările climatice vor fi în primul rând cele situate la altitudini sub 500 m (adică circa 68% din teritoriul Ńării). Astfel, prin creşterea cu 3°C a temperaturii medii a aerului pe teritoriul României se prognozează că Dobrogea, sudul Moldovei, vestul Ardealului, Banatul, sudul Olteniei şi o bună parte din sudul Câmpiei Române, adică peste 30% din Ńară, vor fi supuse unui proces de deşertiftcare şi restul de circa 38% unui proces de aridizare accentuată. Acest proces va cuprinde în continuare toate câmpiile României, până la 85% din suprafaŃa dealurilor şi aproape 20% din munŃii de la altitudini mai joase.

Pe baza modelelor climatice globale/regionale s-au realizat proiecŃii ale schimbărilor climatice pentru secolul 21, în funcŃie de scenariul de emisie a gazelor cu efect de seră. În România, faŃă de perioada 1980-1990, se asteaptă o creştere a temperaturii medii anuale a aerului între 0.5 - 1.5°C pentru perioada 2020-2029 şi între 2.0 - 5°C pentru sfârşitul secolului (2090-2099).

Sub aspectul precipitaŃiilor, pentru perioada 2090-2099, peste 90% din modelele climatice proiectează cantităŃi de precipitaŃii mai reduse îndeosebi în timpul verii în sudul şi sud-estul Ńării, abaterile negative faŃă de perioada actuală fiind mai mari de 20 - 25%.

FrecvenŃa anilor deficitari sub aspectul cantităŃilor anuale de precipitaŃii (sub 600 mm/an), la nivelul fiecărei regiuni agricole, în ordine descrescătoare, este: Dobrogea – 91.2%, Muntenia – 58.4%, Moldova – 58.3%, Oltenia – 41.6%, Transilvania-Maramureş – 45.8% şi Banat-Crişana – 37.4%.


Capitolul:

8.m

ed

iul,

să

nă

tate

a ş

i ca

lita

tea

vie

ţii

8.MEDIUL, SĂNĂTATEA ŞŞŞŞ I CALITATEA VIEŢŢŢŢ II

8.1. POLUAREA AERULUI ŞI SĂNĂTATEA

În cadrul interrelaŃiilor între om şi mediul său ambiant, acesta din urma exercită asupra omului influenŃe multiple, d intre care una din cele mai importante este acŃiunea asupra sănătăŃii.

Poluarea atmosferei reprezintă o problemă gravă pentru omenire, ce stă în permanenŃă în atenŃia OrganizaŃiei Mondiale a SănătăŃii (OMS) şi este datorată în principal industrializării şi urbanizării accentuate. Conform datelor din 2009 a OMS, cca 2 milioane de oameni mor anual doar din cauza poluării aerului (majoritatea în Asia).

Atmosfera este poluată dacă substanŃele prezente în aer exercită un efect nociv asupra omului sau a mediului. Particulele în suspensie au diferite acŃiuni asupra organismului uman

Gazele şi vaporii iritanŃi pătrund în organism pe cale respiratorie, dar şi pe cale cutanată şi digestivă. Toxinele pot afecta toate Ńesuturile sau anumite organe sau Ńesuturi. Se disting gaze cu acŃiune asfixiantă care au efect toxic hipoxia sau anoxia (exemplu oxidul de carbon), gaze cu acŃiune narcotică şi gaze cu acŃiune sistemică, toxicitatea acestora se manifestă selectiv asupra anumitelor organe sau sisteme.

Evaluând riscul pentru sănătatea umană, poluarea produsă de procesele de combustie prezintă în primul rând riscul iritant ( suspensii, SO2, NO2, aldehide) şi cel cancerigen prin hidrocarburile policiclice aromatice. Riscul asfixiant prin CO2 şi CO este redus, CO2 nu atinge niciodată concentraŃii toxice, iar CO eliminat prin coş la anumită înălŃime nu ajunge a fi inhalat.

Poluarea produsă de gazele de eşapament ale autovehiculelor prezintă riscul iritant (NO2, aldehide), asfixiant, toxic, specific (halogenurile de plumb) şi cancerigen (hidrocarburi policiclice aromatice). Industriile contribuie la poluarea aerului cu o diversitate de produşi poluanŃi eliminaŃi sub formă de suspensii sau gaze, exemplu: industria siderurgică, metalurgia neferoasă (suspensii sub formă de oxizi metalici: Pb, Zn, Cd, şi gaze toxice SO2), industria de aluminiu (fluor), industria materialelor de construcŃii (fabrici de ciment), pulberi de azbest, industria chimică, de îngrăşăminte.

Riscul pentru sănătatea umană produs de poluarea industrială este foarte variabil în funcŃie de profilul industrial şi de procesul tehnologic. PopulaŃia expusă la acest tip de poluare este mai redusă decât în cazul poluării produse de arderea de combustibil, de autovehicule

8.2.EFECTELE APEI POLUATE ASUPRA STĂRII DE SĂNĂTATE

8.2.1. APA POTABILĂ

Apa poate influenŃa sănătatea populaŃiei fie în mod direct prin calităŃile sale biologice, chimice şi fizice, fie indirect. Astfel cantitatea insuficientă de apă duce la menŃinerea unei stări insalubre, a deficienŃelor de igienă corporală, a locuinŃei şi a localităŃilor, rezultând răspândirea unor afecŃiuni digestive (dezinteria si hepatita endemică) a unor boli de piele, etc.


Capitolul:

8.m

ed

iul,

să

nă

tate

a ş

i ca

lita

tea

vie

ţii

O mai bună tratare a apelor uzate din regiune a dus la îmbunătăŃirea calităŃii apei, dar abordări complementare pot fi necesare pentru viitor (trebuiesc făcute eforturi continue pentru a îmbunătăŃi în continuare calitatea resurselor de apă).

Directiva Apei Potabile (DAP) stabileşte standarde de calitate pentru apă “la robinet” Cea mai mare parte a populaŃiei europene primeşte apă potabilă tratată prin sistemele de alimentare municipale. Astfel, ameninŃările la adresa sănătăŃii sunt rare şi apar în primul rând, dacă contaminarea sursei de apă coincide cu un eşec în procesul de tratare.

Implementarea Directivei de Tratare a Apelor Reziduale Urbane rămâne incompletă în mai multe zone. Cu toate acestea, ele beneficiază de perioade eşalonate de tranziŃie pentru punerea completă în aplicare până în 2018. DTARU se adresează aglomerărilor cu o populaŃie de 2 000 sau mai mult; astfel, riscurile potenŃiale de sănătate publică legate de salubritatea publică există în unele zone rurale din Europa. Pentru aceste zone, sunt disponibile soluŃii complementare, de “joasă-tehnologie”.

ÎnŃelegerea contribuŃiei relative a diferitelor căi de expunere este, totuşi, incompletă. Povara bolilor cauzate de apă în Europa este dificil de estimat şi cel mai probabil subestimată. Dimensiunea poluării apei şi efectul acesteia asupra mediului depinde de mai mulŃi factori, de nivelulul de poluare al apei şi de cantitatea apei. Poluările au impact asupra mediului, sănătăŃii umane şi asupra calităŃii vieŃii.

• StaŃii epurare şi sisteme de canalizare în mediul urban - Impactul asupra sănătăŃii umane – include boli hidrice, boli infecŃioase în cazul consumului accidental de apă din surse de suprafaŃă sau subterane infestate cu ape uzate menajere neepurate sau insuficient epurate.

• Lipsa staŃii epurare şi sisteme de canalizare în mediul rural - Impactul asupra sănătăŃii umane – include boli hidrice, boli infecŃioase provocate de consumul de apă din surse de suprafaŃă sau subterane infestate cu ape uzate menajere neepurate. Se apreciază că efectele asupra sănătăŃii umane sunt semnificative. Obiective agricole abandonate - Riscurile induse de acestea sunt cauzate de depozitele de îngrăşăminte chimice degradate care pot provoca grave poluări accidentale şi de „poluările istorice” care afectează solul, subsolul şi pânza freatică din zona fostelor ferme zootehnice. Impactul asupra sănătăŃii umane – este considerabil şi include boli hidrice, intoxicaŃii în cazul consumului de apă preluată din pânza freatică cu încărcare organică, nitriŃi, nitraŃi sau contaminată microbiologic din zona fostelor ferme zootehnice

8.2.2. APA DE ÎMBĂIERE

Hotărârea nr. 546/2008 privind gestionarea calităŃii apei de îmbăiere, are ca scop conservarea, protejarea şi îmbunătăŃirea calităŃii mediului, precum şi protejarea sănătăŃii oamenilor.

Actul normativ stabileşte, de asemenea, cadrul legal pentru monitorizarea şi clasificarea calităŃii apei de îmbăiere, precum şi pentru furnizarea către public a informaŃiilor relevante în legătură cu aceasta, transpunând Directiva 2006/7/CE privind gestionarea calităŃii apei de îmbăiere şi abrogarea Directivei 76/160/CEE, publicată în Jurnalul Oficial al ComunităŃii Europene nr. L64/04.03.2006.

Monitorizarea parametrilor de calitate este asigurată de către autorităŃile de sănătate publică judeŃene, prin stabilirea unui program calendaristic de monitorizare pentru fiecare zonă de îmbăiere, înainte de începerea fiecărui sezon de îmbăiere. Dacă în urma evaluării calităŃii apei de îmbăiere se constată un risc pentru sănătatea oamenilor sau se preconizează existenŃa unui astfel de risc, autorităŃile de sănătate publică judeŃene şi direcŃiile bazinale ale AdministraŃiei NaŃionale Apele Române în colaborare cu autorităŃile publice locale adoptă de urgenŃă măsurile necesare pentru În


Capitolul:

8.m

ed

iul,

să

nă

tate

a ş

i ca

lita

tea

vie

ţii

2011, în judeŃul Caraş-Severin au fost monitorizate 3 zone naturale de îmbăiere, care sunt folosite în mod tradiŃional. Ele nu au autorizaŃie sanitară de funcŃionare. S-au prelevat un număr de 12 probe de apă, cu 126 determinări, dintre care 3 probe sunt necorespunzătoare

Laboratoarele DSP Timiş supraveghează calitatea apei de îmbăiere în cele 2 zone naturale de îmbăiere (Şag şi Albina) de pe malul drept al râului Timiş, în ştrandurile şi bazinele de înot. În anul 2011 s-au analizat un număr de 57 probe. Probele prelevate din râul Timiş au fost necorespunzătoare din punct de vedere microbiologic. Numǎrul de amatori de scǎldat pentru fiecare zonǎ de îmbǎiere neautorizatǎ sanitar este de 200-350 persoane pe fiecare zonǎ, la sfârşitul de sǎptǎmânǎ. Prin adrese la autorităŃile locale şi comunicate de presă, s-a recomandat populaŃiei interzicerea scăldatului în aceste zone.

Nu s-au înregistrat evenimente epidemiologice privind bolile cu transmitere hidrică. S-a înregistrat un caz de methemoglobinemie infantilă in localitatea DolaŃ, comuna Livezile. FaŃǎ de anii anteriori s-a observat o scǎdere a numǎrului de persoane care au utilizat zonele de înbǎiere, datorită timpului nefavorabil (ploi în luna iunie, secetă în lunile iulie şi august), ceea ce a determinat scăderea debitului de apă în perioada caldă.

8.3.EFECTELE GESTIONĂRII DEŞEURILOR ASUPRA STĂRII DE SĂNĂTATE A POPULAłIEI

Deşeurile constituie surse de risc pentru sănătate şi mediu. Principalele forme de impact şi risc identificate în bilanŃurile de mediu

determinate de depozitele neconforme de deşeuri sunt: • poluarea aerului cu mirosuri neplăcute şi cu suspensii antrenate de vânt. • participarea la generarea efectului de seră prin descompunerea deşeurilor

biodegradabile, urmată de degajarea gazului de depozit compus în special din metan si bioxid de carbon (45-60% CH4 si 40-55% CO2), compuşi care ocupă locul II si III în ierarhia substanŃelor care au capacitatea de a modifica proprietăŃile fizice şi chimice ale stratului de ozon.

• poluarea apelor subterane şi de suprafaŃă prin levigat şi apele meteorice care spală suprafaŃa depozitelor;

• modificări de peisaj şi disconfort vizual • scoaterea din circuitul natural sau economic a unor terenuri • modificări ale fertilităŃii solurilor şi ale compoziŃiei biocenozelor pe terenurile

invecinate • modificarea biocenozelor din vecinătatea depozitului în sensul că în

asociaŃiile vegetale devin dominante speciile ruderale specifice zonelor poluate iar unele mamifere, păsări, insecte părăsesc zona, în avantajul celor care îşi găsesc hrana în gunoaie (şobolani, ciori).

8.4.PESTICIDELE ŞI EFECTUL SUBSTANłELOR CHIMICE ÎN MEDIU Importul şi exportul anumitor substanŃe şi preparate periculoase (PIC)

Regulamentul 304/2003/CE privind exportul şi importul de produse chimice

periculoase a fost înlocuit de Regulamentul CE 689/2008 şi 196/2010 care cuprind în anexele 1 – 5 substanŃele aflate sub incidenŃa PIC.

În legislaŃia naŃională Regulamentul 304/2003/CE a fost transpus prin HG 697/2004 abrogat prin HG 305/ 2007 privind unele măsuri pentru aplicarea Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului nr. 304/2003 privind exportul şi importul produşilor chimici periculoşi şi este completat de Ordinul comun MMGA/


Capitolul:

8.m

ed

iul,

să

nă

tate

a ş

i ca

lita

tea

vie

ţii

MFP/ MS/ MMSSF 1239 / 1338/1460/753/2007 privind modalităŃile de realizare a controlului exportului şi importului produşilor chimici periculoşi, precum şi modalităŃile de colaborare dintre autorităŃi, conform Hotărârii Guvernului nr. 305/2007 privind unele măsuri pentru aplicarea Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului (CE) nr. 304/2003 privind exportul şi importul produşilor chimici periculoşi.

SubstanŃele şi preparatele chimice periculoase aflate sub incidenŃa HG 305/2007 fac parte din următoarele categorii:

• anumite preparate chimice periculoase care sunt subiect al Procedurii PIC, prevăzute prin ConvenŃia de la Rotterdam;

• toate preparatele chimice care se exportă şi pentru care se aplică prevederile referitoare la clasificarea, ambalarea şi etichetarea substanŃelor şi preparatelor chimice periculoase;

• anumite preparate chimice periculoase care sunt interzise sau sever restricŃionate şi care sunt enumerate în Anexa 1 a actului normativ.

În funcŃie de domeniul de utilizare, acestea se clasifică în: A. pesticide:

• utilizate ca produse fitosanitare • alte pesticide deosebit de periculoase (ex. Biocide)

B. produse chimice industriale: • produse chimice pentru utilizare profesională • produse chimice pentru uzul populaŃiei.

În perioada anilor 2005-2011 în Regiunea Vest au fost verificaŃi o serie de agenŃi economici importatori şi exportatori de substanŃe chimice (periculoase) şi au fost solicitate date referitoare la aceştia de la: Autoritatea NaŃională a Vămilor- DirecŃia Regională pentru Accize şi OperaŃiuni Vamale Timişoara, DirecŃiile JudeŃene pentru Accize şi OperaŃiuni Vamale, Biroul Vamal Zona Liberă Curtici, Garda NaŃională de Mediu - Comisariatele JudeŃene, instituŃii desemnate ca autorităŃi de control al exportului şi importului de produşi chimici înscrişi în anexa I a Regulamentului.

În judeŃele Arad, Caraş – Severin şi Hunedoara nu au fost identificaŃi agenŃi economici importatori sau exportatori de preparate chimice periculoase aflate sub incidenŃa prevederilor Procedurii PIC.

În judeŃul Timiş în anul 2007 o serie de agenŃi economici au importat o cantitate de substanŃe şi preparate chimice periculoase. SubstanŃele chimice importate au fost utilizate cu precădere la fabricarea de compuşi chimici de sinteză în industria de lacuri şi vopsele, spume poliuretanice flexibile, materialelor de construcŃii din plastic, în industria textilă şi de pielărie etc. Se constată o scădere a cantităŃii importate de la circa 485 tone în 2006 la 98,64 tone substanŃe chimice periculoase. În anii 2008 - 2011 nu s-a realizat import sau export de substanŃe şi preparate chimice periculoase.

SubstanŃe reglementate de Protocolul de la Montreal (ODS)

Prin Legea nr. 84 din decembrie 1993 România a aderat la ConvenŃia privind protecŃia stratului de ozon adoptată la Viena la 22 martie 1985, la Protocolul privind substanŃele care epuizează stratul de ozon adoptat la Montreal la 16 septembrie 1987 şi a acceptat Amendamentul la Protocolul de la Montreal privind substanŃele care epuizează stratul de ozon adoptat la cea de-a doua reuniune a părŃilor, de la Londra, din 27-29 iunie 1990.

PărŃile semnatare ale Protocolului de la Montreal şi-au manifestat îngrijorarea pentru protejarea sănătăŃii populaŃiei şi a mediului înconjurător împotriva efectelor adverse rezultate sau care ar putea rezulta ca urmare a activităŃilor umane, recunoscând faptul că emisiile de anumite substanŃe la nivel mondial pot epuiza în mod semnificativ sau pot modifica stratul de ozon astfel încât acestea ar putea avea drept


Capitolul:

8.m

ed

iul,

să

nă

tate

a ş

i ca

lita

tea

vie

ţii

consecinŃă apariŃia unor efecte negative asupra sănătăŃii populaŃiei şi a mediului înconjurător.

Pentru eliminarea lor treptată a fost elaborat în 1995 Programul NaŃional de Eliminare Treptată a SubstanŃelor care Epuizează Stratul de Ozon, cu asistenŃă COWI Consult, a OrganizaŃiei NaŃiunilor Unite pentru Dezvoltare Industrială (ONUDI) şi a Institutului ICPIAF Cluj-Napoca, în strânsă colaborare cu Ministerul Agriculturii, Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor, Ministerul Economiei şi ComerŃului şi cu întreprinderile producătoare şi consumatoare de substanŃe care epuizează stratul de ozon

SubstanŃe reglementate de Protocolul de la Montreal – Regulamentul 1005/2009 privind substanŃele care diminuează stratul de ozon

Prin Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului (CE) nr.

1005/2009 privind substanŃele care diminuează stratul de ozon se stabilesc normele cu privire la producerea, importul, exportul, introducerea pe piaŃă, utilizarea, recuperarea, reciclarea, regenerarea şi distrugerea substanŃelor care diminuează stratul de ozon, cu privire la raportarea de informaŃii referitoare la aceste substanŃe şi cu privire la importul, exportul, introducerea pe piaŃă şi utilizarea produselor şi echipamentelor care conŃin sau depind de astfel de substanŃe.

Pentru anii 2007 - 2011 s-a efectuat pentru Regiunea Vest inventarierea agenŃilor care desfăşoară activităŃi cu substanŃele reglementate prin Regulamentul Parlamentului European şi Consiliului (CE) nr. 2037 / 2000 respectiv 1005/2009 privind regimul comercial şi introducerea unor restricŃii la utilizarea anumitor substaŃe care distrug stratul de ozon.

Se constată o scădere a cantităŃilor totale de ODS-uri utilizate în 2011 faŃă de anii precedenŃi şi că nu există societăŃi comerciale autorizate în vederea importului şi exportului de ODS-uri în stare pură sau în amestec.

În anii 2007, 2008 şi 2009 în Regiunea Vest nu s-au utilizat substanŃele din grupele: • (II) Alte clorofluorcarburi complet halogenate : alŃi CFC • (III) haloni: CF2BrCl (halon 1211), CF3Br (halon 1301) respectiv C2F4Br2

(halon 2202) • (V) 1,1,1-tricloretan (metilcloroform) C2H3Cl3 • (VI) bromură de metil CH3Br • (VII) hidrobromofluorocarburi HBFC

Din anul 2010 nu se mai comercializează pe teritoriul României nici substanŃe din grupul VIII, tendinŃa fiind de înlocuire a stocurilor existente cu compuşi non-ODS conform cadrului legal pentru eliminarea ODS-urilor - Hotărârea de Guvern nr. 58/2004 pentru aprobarea Programului NaŃional de eliminare treptată substanŃelor care epuizează stratul de ozon. Scopul acestui program era actualizarea pe termen scurt a unei strategii de eliminare eşalonate şi fezabile a ODS rămase în utilizare în România şi până în anul 2007, Ńinta de reducere a consumului de CFC era de 85%. In acest sens, a fost necesară îmbunătăŃirea sistemului de reglementare a importului şi a utilizării agenŃilor frigorifici în sectorul service (prin reducerea treptată a importurilor, cu 20% anual, până la atingerea nivelului 0), măsură realizată prin încurajarea sectorului frigorific pentru activităŃile de recuperare şi reciclare a agenŃilor frigorifici. Este permisă utilizarea HCFC-urilor (R22) până în anul 2010, iar pentru perioada 2010-2015, se mai poate efectua service cu R22 provenit din activităŃi de recuperare/reciclare.

Dacă în anul 2007 s-au identificat 52 agenŃi economici care au vehiculat agenŃi frigorifici, progresiv, numărul acestora a scăzut:


Capitolul:

8.m

ed

iul,

să

nă

tate

a ş

i ca

lita

tea

vie

ţii

în anul 2008 au vehiculat agenŃi frigorifici 54 agenŃi economici, în anul 2009 doar 37 de agenŃi economici au vehiculat agenŃi frigorifici în anii 2010 şi 2011s-au identificat câte 35 agenŃi economici care au vehiculat agenŃi frigorifici

Dintre aceştia 29 au vehiculat agenŃi ODS în 2007, 21 în 2008, 24 în 2009, în anii 2010 şi 2011 doar 16 agenŃi economici respectiv 11 agenŃi economici au vehiculat 132,3 kg R22 şi 83,7 kg R22. restul înlocuindu-i cu agenŃi non-ODS.

În toate activităŃile industriale au fost luate măsuri de înlocuire treptată a acestor substanŃe cu altele nepoluante (spre exemplu: înlocuirea HCFC 141b cu alt agent de expandare nepoluat tip Solkane 365 / 227, înlocuirea CFC 12 cu HFC 134a prin promovarea instalaŃiilor cu freon ecologic R 407c şi R 401a). În domeniul service, deşi s-au folosit cantităŃi foarte mici, treptat se vor folosi numai agenŃi ecologici.

TendinŃa generală este de eliminare la utilizare a agenŃilor frigorifici ODS, practic cantitatea vehiculată în anii 2007 şi 2008 menŃinându-se constantă (aprox. 7000 kg) iar în 2009 aproximativ 12350 kg. Dacă în 2007 s-au vehiculat 84,38 % agenŃi non-ODS, în 2008 aceştia au atins 89,29 % din cantitatea vehiculată. Cantitativ, însă, agenŃii frigorifici non-ODS vehiculaŃi în 2008 faŃă de 2007 au crescut de 1,56 ori. ( de la 37,730 tone la 58,960 tone ).

Tab. 8.4. AgenŃi frigorifici vehiculaŃi în 2007 - 2011 în Regiunea Vest

2007 2008 2009 2010 2011

AgenŃi economici 52 / 29 54 / 21 37 / 24 35 / 16 / 11 Stoc la început an [kg]

- agenŃi ODS 10639,195 1837,76

29083,443 2275.747

6441,2 5325,9

17724 275,4

380,37

Agent vehiculat [kg] - agenŃi ODS

44710,074 6981,61

66022,654 7065.02

14811,63 12353,6

273684,4 132,3

83,7

Stoc la sfârşit an [kg] - agenŃi ODS

25404,895 2312

49419,3 6962.09

671,48 235,4

27016 230,5

324,8

Recuperat [kg] - agenŃi ODS

1664,88 260,4

833,22 0

114,4 7

0 0

0

Dacă la 1. 01. 2010 la nivelul Regiunii Vest R22 reprezenta 35% din stocul total

de agenŃi frigorifici la 1. 01. 2011 acesta reprezintă doar 0,6%. În general în anii 2007 - 2008 în Regiunea Vest s-au utilizat substanŃe din grupul

I [Clorofluorocarburi (CFC): R 11, R 12, R 13, 113, 114, 115 ] şi VIII [Hidroclorofluorocarburi HCFC: R 22, R 123, R 124, R 141 b, R 142 b, R 500, R 502 ] care s-au înlocuit cu substanŃe de tip non-ODS [HFC*, alŃi HFC** (amestecuri), agenŃi frigorifici fără halogeni***].

* R 23, R 32, R 134 a, R 125, R 143 a, R 152 a ** R 404 a, R 507 A, R 407 A, R 407 B, R 407 C, R 410A, R 508 A, R 508 B *** R 717 (amoniac), R 600 a (izobutan), R 290 (propan)

Este de menŃionat că începând din anul 2009 nu s-au mai utilizat în Regiunea Vest substanŃe din Grupul I.

Din 1999 producŃia pe baza de ODS-uri a spumelor, aerosolilor cu excepŃia industriei de produse farmaceutice a fost interzisă, la fel şi folosirea ODS-urilor ca şi solvenŃi în toate domeniile industriale, cu excepŃia utilizării CCl4 în sisteme închise.

Ca urmare unităŃile de producŃie a spumelor au trecut la utilizarea tehnologiilor alternative care utilizează compuşi non-ODS producând spume flexibile şi folosind ca agent de expandare clorura de metilen, compus non-ODS.


Capitolul:

8.m

ed

iul,

să

nă

tate

a ş

i ca

lita

tea

vie

ţii

În ceea ce priveşte utilizarea ODS-urilor din Grupul IV ca solvenŃi începând cu anul 2003 s-a înlocuit tetraclorura de carbon cu tricloretilenă sau percloretilenă, care sunt compuşi non-ODS.

Încă din 2006 în Regiunea Vest 2 agenŃi economici au avut pe stoc 273,5 kg CCl4, fără a utiliza tetraclorură de carbon. Cantitatea de 203,8 kg aflată pe stoc în judeŃul Caraş-Severin (UCM ReşiŃa) s-a distrus prin incinerare la Pro Air Clean Timişoara iar în procesul tehnologic solventul s-a înlocuit cu tricloretilenă. Restul de 70 kg CCl4 este stoc de solvent recuperat încă din 2006 şi se află în recipiente metalice sigilate, depozitate în magazie la SC ARCELORMITTAL HUNEDOARA SA.

În acest context între 2009 şi 2011 doar 3 agenŃi economici din judeŃul Caraş-Severin au raportat vehicularea de solvenŃi cloruraŃi înlocuind tetraclorura de carbon cu tricloretilenă în procese de degresare ( piese metalice şi instalaŃii de producere oxigen).

SubstanŃe reglementate de Regulamentul 842/2006 privind anumite gaze fluorurate cu efect de seră

Termenii „încălzire globală” sau „efect de seră” sunt utilizaŃi, de obicei, pentru a

descrie creşterea în timp a temperaturii medii la suprafaŃa Pământului. Principalele gaze cu efect de seră de natură antropică sunt cele reglementate de

Protocolul de la Kyoto: dioxidul de carbon (CO2), metanul (CH4), protoxidul de azot (N2O) şi gazele fluorurate antropogene (trei grupe de gaze fluorurate, aşa-numitele „gaze F”: hidrofluorocarburi (HFC), perfluorocarburi (PFC) şi hexafluorură de sulf (SF6)). SubstanŃele care diminuează stratul de ozon controlate în baza Protocolului de la Montreal, precum clorofluorocarburile (CFC), hidroclorofluorocarburile (HCFC) şi halonii, sunt, de asemenea, gaze cu efect de seră importante. În cadrul Protocolului de la Kyoto, Uniunea Europeană s-a angajat să-şi reducă emisiile de gaze cu efect de seră cu 8% faŃă de anul de bază 1990 în perioada 2008-2012.

Pentru a reduce emisiile acestor gaze F în vederea îndeplinirii obiectivelor şi obligaŃiilor UE referitoare la schimbările climatice în baza Protocolului de la Kyoto, Parlamentul European şi Consiliul au adoptat, la data de 17 mai 2006, Regulamentul (CE) nr. 842/2006 privind anumite gaze fluorurate cu efect de seră (Regulamentul privind gazele F). Acest regulament care se aplică de la data de 4 iulie 2007 stabileşte cerinŃele specifice pentru diferitele faze ale întregului ciclu de viaŃă al gazelor F, de la producere până la sfârşitul duratei de viaŃă.

Gazele fluorurate cu efect de seră (HFC, PFC şi SF6) sunt substanŃe chimice artificiale utilizate în mai multe sectoare şi aplicaŃii diferite. Acestea au devenit populare începând cu anii ’90 ca substituenŃi pentru anumite substanŃe care diminuau stratul de ozon utilizate la acea vreme în majoritatea aplicaŃiilor respective, precum clorofluorocarburile (CFC) şi hidroclorofluorocarburile (HCFC), şi care au fost scoase treptat din uz în baza Protocolului de la Montreal.

Deşi gazele fluorurate nu au proprietăŃi de diminuare a stratului de ozon, majoritatea acestora au un înalt potenŃial de încălzire globală (GWP). GWP (utilizat în contextul Regulamentului privind gazele F) este calculat în termeni de potenŃial de încălzire pentru 100 de ani al unui kilogram de gaz fluorurat comparativ cu un kilogram de CO2.

HFC constituie grupa cel mai des întâlnită de gaze fluorurate. Acestea sunt utilizate în diferite sectoare şi aplicaŃii, cum ar fi ca agenŃi de refrigerare în echipamentele de refrigerare, de climatizare şi pompele de căldură, agenŃi de expandare pentru spume, substanŃe de stingere a incendiilor, agenŃi propulsori pentru aerosoli şi solvenŃi.

PFC sunt utilizate, în general, în sectorul electronic (de exemplu, pentru curăŃarea cu plasmă a plăcilor de siliciu), precum şi în industria cosmetică şi farmaceutică (extracŃia de produse naturale cum ar fi nutraceuticele şi aromele), dar,


Capitolul:

8.m

ed

iul,

să

nă

tate

a ş

i ca

lita

tea

vie

ţii

într-o măsură nesemnificativă, şi în refrigerare ca înlocuitori ai CFC – adesea în combinaŃie cu alte gaze. În trecut, PFC erau utilizate ca substanŃe de stingere a incendiilor şi pot fi încă întâlnite în sistemele mai vechi de protecŃie împotriva incendiilor.

SF6 este utilizată, în principal, ca gaz izolant şi pentru stingerea arcului electric de comutare în instalaŃiile de distribuŃie de înaltă tensiune şi ca gaz de acoperire în producŃia de magneziu şi aluminiu.

Descoperirea fluorurii de sulfuril şi utilizarea ca alternativă la bromura de metil (care distrugea ozonul şi apărea în Protocolul Montreal) drept insecticid, s-a dovedit mult mai rea decât CH3Br şi afectează stratul de ozon de 8 ori mai mult decât acesta. Oamenii de ştiinŃă speră că descoperirea puterii acestui gaz înainte să devină un standard industrial va permite suficient timp pentru ca industria insecticidelor să dezvolte înlocuitori mai puŃin periculoşi.

Obiectivul general al Regulamentului privind gazele F este de a reduce emisiile de gaze fluorurate printr-o serie de măsuri sau acŃiuni adoptate pe toată durata ciclului de viaŃă al acestora. CerinŃele Regulamentului privind gazele F sunt relevante pentru:

• Producătorii, importatorii şi exportatorii de gaze fluorurate; • Producătorii şi importatorii care introduc pe piaŃa UE anumite produse şi

echipamente ce conŃin gaze fluorurate; • Utilizatorii de SF6 în turnarea sub presiune a magneziului şi pentru umplerea

anvelopelor de autovehicule; • Operatorii anumitor echipamente şi sisteme care conŃin gaze fluorurate; • Personalul tehnic şi societăŃile comerciale implicate în anumite activităŃi aferente

echipamentelor care conŃin gaze fluorurate. Gazele fluorurate sunt utilizate în mai multe domenii. În cadrul Regulamentului

privind gazele F, sunt definite obligaŃii specifice pentru operatorii următoarelor tipuri de echipamente:

• Echipamente staŃionare de refrigerare, de climatizare şi pompe de căldură;

• Sisteme staŃionare de protecŃie împotriva incendiilor şi extinctoare; • InstalaŃii de distribuŃie de înaltă tensiune; • Echipamente care conŃin solvenŃi; • Alte produse şi echipamente, inclusiv echipamente mobile, care conŃin

gaze fluorurate sunt, de asemenea, vizate de Regulamentul privind gazele F.

AlŃi agenŃi frigorifici utilizaŃi sunt R 134 A (HFC 134a), R 404 A (reprezintă un amestec de R 125, R 143 A si R 134 A), R 407C (un amestec de R32, R 125 si R 134a) si R 507 A (amestec de R125 si R143 A), substanŃe care fac parte din clasa HFC (hidrofluorocarburile) care intră în categoria gazelor cu efect de seră.

România are obligaŃia, ca stat membru UE să promoveze introducerea pe piaŃă a produselor şi echipamentelor care utilizează alternative la gazele cu un potenŃial ridicat de incălzire globală şi care sunt eficiente, inovatoare şi reduc şi mai mult impactul asupra climei.

La prelucrarea magneziului prin turnare sub presiune în anul 2008 SC TRW Automotive Safety Systems SRL Timişoara a utilizat 52 kg de hexafluorură de sulf SF6 iar SC Takata Petri SRL Arad a utilizat 982 kg de hexafluorură de sulf SF6. După această dată s-a procedat la înlocuirea acesteia cu R134a.

În Regiunea Vest în anul 2011 s-au identificat 34 agenŃi economici care au vehiculat agenŃi frigorifici, non-ODS, reglementaŃi prin Regulamentul CE nr. 842/ 2006 (HFC*, alŃi HFC** (amestecuri) sau cu alŃi agenŃi frigorifici fără halogeni***). (nereglementaŃi de Regulamentele ODS sau GFS).

* R 23, R 32, R 134 a, R 125, R 143 a, R 152 a


Capitolul:

8.m

ed

iul,

să

nă

tate

a ş

i ca

lita

tea

vie

ţii

** R 404 a, R 507 A, R 407 A, R 407 B, R 407 C, R 410A, R 508 A, R 508 B *** R 717 (amoniac), R 600 a (izobutan), R 290 (propan) La nivelul Regiunii Vest a crescut tendinŃa utilizării de gaze F cât şi de

alternative în defavoarea agenŃilor frigorifici reglementaŃi de Regulamentul ODS. Dintre agenŃii de refrigerare aflaŃi sub incidenŃa Regulamentului CE privind gazele F (842/ 2006) cu preponderenŃă s-a utilizat R 134a (31,79%), R 407C (9,21 %), respectiv R410 A (6,66%). Dintre alternative s-au utilizat în cea mai mare măsură R600 şi R600a într-o proporŃie de 7,73 %. Cantitatea totală de gaze F vehiculate în Regiunea Vest a fost de circa 205007 tone, stocul la sfârşitul anului 2011 fiind de 25133 tone. S-au recuperat 472 tone şi s-au reciclat 411 tone.

În ceea ce priveşte agenŃii de spumare doar firma SC FRIGOGLASS ROMANIA SRL din Timişoara a declarat utilizarea unor agenŃi care fac parte din grupa hidrocarburilor (HC), considerate alternative pentru agenŃii ODS şi GFS.

SC ENEL DISTRIBUłIE BANAT SA, zona MT MJ Arad deŃine echipamente care conŃin ca gaz F hexafluorura de sulf – SF6 în cantitate de 6573,65 kg (în echipamentele noi introducându-se 1026 kg SF6 în cursul anului 2011).

Evaluarea riscului asupra mediului reprezentat de produsele biocide şi pentru protecŃia plantelor

Biocide Prevederile Directivei Consiliului Uniunii Europene nr. 98/ 8/ CE modificată de Directiva 2008/ 31/ CE doar prin adaptări de natură tehnică (referitoare numai la procedura Comitetului şi care nu trebuie să fie transpuse de statele membre) sunt transpuse în HG 956/2005 privind plasarea pe piaŃă a produselor biocide. Această Hotărâre a fost modificată şi completată succesiv de HG 584/ 2006 şi HG 545/ 2008. Autoritatea competentă de reglementare fiind Ministerul SănătăŃii au urmat o succesiune de Ordine administrative care modifică şi reactualizează anexele 1 şi 3 ale HG 956/2005 (Ordinele 1173/2005 respectiv 1811/2006) precum şi Ordine care stabilesc,(aprobă), modifică şi completează Normele metodologice de aplicare a Hotărârii Guvernului nr. 956/2005 privind plasarea pe piaŃă a produselor biocide. (Ordinele 1321/2007, 2164/2007 respectiv 1002/2008)

Pentru autorizarea şi înregistrarea produselor biocide pe teritoriul României funcŃionează Comisia NaŃională pentru Produse Biocide şi un grup de experŃi care participă la evaluarea dosarelor, pentru eficacitatea, chimia, toxicologia şi ecotoxicologia produselor biocide (Ordinele 1182/2005 respectiv 697/2006).

Până la parcurgerea tuturor etapelor prevăzute pentru implementarea legislaŃiei nu se poate prezenta o informare corectă asupra situaŃiei existente. Până la sfarşitul anului 2005, conform legislaŃiei mai sus amintite agenŃii producatori şi importatori au avut obligaŃia notificării la Comisia NaŃională pentru Produse Biocide a produselor biocide pe care le produc şi le comercializează, în vederea întocmirii Registrului NaŃional al produselor biocide. Autoritatea competentă realizează inventarierea la nivel naŃional a tuturor produselor biocide care sunt plasate deja pe piaŃă. Inventarierea produselor biocide s-a finalizat până la data de 31 iulie 2006. Listele cu substanŃele active existente sunt prevăzute în cuprinsul anexelor HG 956/2005.

Conform Directivei produsele biocide sunt substanŃele active şi preparatele conŃinând una sau mai multe substanŃe active, condiŃionate într-o formă în care sunt furnizate utilizatorului, având scopul să distrugă, să împiedice, să facă inofensivă şi să prevină acŃiunea sau să exercite un alt efect de control asupra oricărui organism dăunător, prin mijloace chimice sau biologice.

Produsele biocide sunt clasificate în 23 de tipuri din următoarele grupe principale: a) grupa 1: Dezinfectante şi produse biocide în general;


Capitolul:

8.m

ed

iul,

să

nă

tate

a ş

i ca

lita

tea

vie

ţii

b) grupa 2: ConservanŃi; c) grupa 3: Pesticide nonagricole; d) grupa 4: Alte produse biocide.

Produse pentru protecŃia plantelor

Directiva 91/414/EC cu privire la plasarea pe piaŃă a produselor de uz fitosanitar

a fost transpusă în legislaŃia românească prin HG 1559/2004, completată şi modificată de HG 628/2006 care reglementează procedura de omologare a produselor de protecŃie a plantelor în vederea plasării pe piaŃă şi a utilizării lor pe teritoriul României. Din iulie 2007 există propunerea de înlocuire a Directivei cu un regulament al Parlamentului European şi al Consiliului privind introducerea pe piaŃă a produselor fitosanitare (fungicide, insecticide, erbicide şi altele, destinate agriculturii şi horticulturii) în vederea simplificării şi armonizării crescute a legislaŃiilor statelor membre UE. Ca un aspect important trebuie menŃionat faptul că „Lista pozitivă a substanŃelor active” se stabileşte la nivel comunitar de către Comitetul permanent pentru lanŃul alimentar şi sănătatea animală. Autorizarea substanŃelor active se efectuează pe baza unei serii de criterii clare, menite să asigure un nivel sporit de protecŃie a omului, a animalului şi a mediului.

Autoritatea naŃională desemnată pentru omologarea produselor de protecŃie a plantelor pe teritoriul României este Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale prin Comisia NaŃională de Omologare a Produselor de ProtecŃie a Plantelor. Se omologhează produsele de protecŃie a plantelor care conŃin substanŃele active prevăzute în lista substanŃelor active autorizate în Uniunea Europeană.

Produsele fitosanitare utilizate nu conŃin substanŃe chimice reglementate prin ConvenŃia de la Stockholm, ConvenŃia de la Rotterdam privind procedura de consimŃământ prealabil în cunoştinŃă de cauză, aplicabilă anumitor produşi chimici periculoşi şi pesticidelor care fac obiectul comerŃului internaŃional.

SubstanŃele şi produsele folosite în protecŃia plantelor sunt cunoscute în general sub denumirea de pesticide şi sunt substanŃe minerale, organice sau organo-minerale cu efecte preventive sau curative asupra bolilor, dăunătorilor, buruienilor şi altor agenŃi ce pot afecta culturile agricole, se incadrează ca metode ale chimioterapiei la plante care alături de metodele fizico-mecanice, biologice şi agrotehnice alcătuiesc sistemul "luptei integrate", păstreazã intactă cantitatea şi calitatea producŃiei agricole. După acŃiunea fiziologică sau grupa de organisme pe care le combat, pesticidele se împart în:

• Fungicide • Insecticide • Erbicide • Acaricide • Redenticide • Moluscocide • Regulatori de creştere • Cu acŃiune mixtă • Nesatocide şi sterilizaŃi de sol În Regiunea Vest pentru protecŃia fitosanitară şi combaterea buruienilor s-au aplicat

tratamente conform tehnologiilor de cultură. Din datele primite de la DirecŃiile pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală judeŃene se poate concluziona că erbicidarea a fost utilizată preponderent pentru culturile de grâu şi porumb şi, ca o remarcă generală s-a observat reducerea consumului produselor fitosanitare în anul 2008 faŃă de 2007, mai ales că suprafaŃa pe care s-au utilizat aceste produse a crescut.


Capitolul:

8.m

ed

iul,

să

nă

tate

a ş

i ca

lita

tea

vie

ţii

Evaluarea riscului asupra mediului reprezentat de produsele biocide şi pentru protecŃia plantelor

SubstanŃele chimice prezintă anumite proprietăŃi care în timpul utilizării pot

genera efecte negative asupra mediului şi a sănătaŃii populaŃiei. Orice substanŃă sau preparat chimic care produce atfel de efecte negative sunt considerate periculoase. Din acest motiv, la nivel comunitar s-au impus unele măsuri de restricŃionare privind introducerea pe piaŃă şi utilizarea anumitor substanŃe şi preparate chimice periculoase şi s-au stabilit principiile care trebuie respectate în activităŃile care le implică:

- principiul precauŃiei în gestionare; - principiul transparenŃei faŃă de consumatori; - principiul securităŃii operaŃiunilor de gestionare.

Riscul reprezintă posibilitatea de materializare a unui eveniment care va induce un impact asupra anumitor obiective. Riscul poate fi generat de un eveniment, o acŃiune sau absenŃa unei acŃiuni, consecinŃele posibile variind de la cele benefice la cele catastrofale. Riscul de mediu se poate manifesta sub forma factorilor stresanŃi generaŃi de activitatea (sau inactivitatea) umană şi poate genera efecte adverse asupra mediului, precum şi degradarea sau pierderea durabilităŃii.

Principala metodă de prevenire a efectelor negative asupra mediului ale biocidelor şi a produselor pentru protecŃia plantelor constă în omologarea lor care are drept scop autorizarea producerii şi /sau comercializării diverselor produse din această categorie numai dacă sunt conforme unor norme şi standarde stricte. Cadrul legislativ care stabileşte în România omologarea şi plasarea pe piaŃă a acestor produse a fost prezentat la capitolele respective.

Evaluarea riscului asupra mediului este parte integrantă a evaluării riscurilor din dosarul de omologare a produselor biocide sau pentru protecŃia plantelor. Evaluarea riscului pentru mediu include evaluarea pericolelor şi a expunerii, respectiv caracterizarea riscului pentru mediu asociat substanŃei active, ca atare şi în preparat - produs biocid sau produs pentru protecŃia plantelor şi se efectuează în scopul protejării mediului, prin aplicarea de măsuri de reducere a riscului, măsuri de interzicere sau restricŃionare a plasării pe piaŃă şi a utilizării lor, după caz.

Trebuie însă luat în considerare faptul că prevederile Regulamentului REACH au intrat în vigoare şi în România de la 1 iunie 2007 şi că acesta reprezintă noul instrument de evaluare a riscurilor substanŃelor chimice, unic la nivel european, având stabilite cerinŃele specifice pentru evaluarea riscurilor.

Comisia NaŃională de Omologare a Produselor de ProtecŃie a Plantelor funcŃionează în cadrul Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Durabile, iar pe site-ul acestui minister se regăseşte lista produselor pentru protecŃia plantelor omologate până la data de 28. 05. 2012.

Pentru îndeplinirea atribuŃiilor privind autorizarea şi înregistrarea produselor biocide s-a înfiinŃat Comisia NaŃională pentru Produse Biocide (CNPB), care funcŃionează pe lângă Ministerul SănătăŃii (Secretariatul Tehnic din INSP Bucureşti). Pe site-ul Ministerul SănătăŃii este afişat Registrul NaŃional al Produselor Biocide actualizat până la data de 16.07.2012. Responsabilii de plasarea pe piaŃă a acestor produse furnizează utilizatorilor profesionali, industriali precum şi altor utilizatori fişa tehnică de securitate.

PoluanŃii organici persistenŃi

PoluanŃii Organici PersistenŃi (POPs) sunt substanŃe chimice, ca atare sau prezente în preparate, care au proprietăŃi toxice, sunt rezistente la degradare, se


Capitolul:

8.m

ed

iul,

să

nă

tate

a ş

i ca

lita

tea

vie

ţii

acumulează în organismele vii şi se transportă pe calea aerului, apei şi prin speciile migratoare dincolo de frontierele internaŃionale şi sunt depozitate departe de locul lor de emisie, unde se acumulează în ecosisteme terestre şi acvatice. Datorită persistenŃei şi bioacumulării POPs prezintă un real pericol pentru mediu şi sănătatea umană.

Principalele surse de emisie ale POPs se găsesc în 4 sectoare economice de bază: agricultură, industrie, transport şi energie, alături de care trebuie menŃionate şi depozitele de deşeuri, crematoriile şi incineratoarele de deşeuri.

ConvenŃia privind poluanŃii organici persistenŃi, adoptată la Stockholm la 22 mai 2001 şi ratificată de România prin Legea nr. 261 din 16 iunie 2004, stabileşte un set de măsuri pentru reducerea şi/sau eliminarea emisiilor şi evacuărilor de anumiŃi poluanŃi organici persistenŃi din producŃia şi utilizarea internaŃională, precum şi din evacuările accidentale.

Lista iniŃială a POP reglementaŃi prin ConvenŃia de la Stockholm: • Pesticide: Aldrin, Heptaclor, Toxafen, Clordan, DDT, Mirex, Dieldrin, Endrin,

Hexaclorbenzen (HCB) • Produse secundare: PAH (hidrocarburi aromatice policiclice), PCDD/ PCDF

(dibenzo-p-dioxine şi dibenzofurani policlorinaŃi), PCB (bifenili policloruraŃi), HCB (hexaclorbenzen)

• Alte substanŃe chimice industriale: HCB, PCB/ PCT a fost completată şi cu alte tipuri de POP şi anume: • Pentabromdifenil eter (PBDE) • Clordecon (Kepone) (C10Cl10O) • Hexabromodifenil (C12H4Br6) • gama - Hexaclorciclohexan (Lindan) (C6H6Cl6) • Perflorooctan sulfonat • Endosulfan (C9H6Cl6O3S) • Quintozen (Pentacloronitrobenzen) (C6Cl5NO2) • Creosot (amestec de PAH) • Pentaclorfenol (C6HCl5O) • Parafine clorurate – lanŃ scurt (de la C10 la C13) Lista POP include de asemenea şi produşii eliberaŃi intenŃionat (pesticide), produşii

utilizaŃi în controlul vectorilor de propagare a bolilor (DDT) dar şi produşii eliberaŃi neintenŃionat (ca rezultat al activităŃilor umane)

Legea nr. 271/2003 ratifică Protocolul ConvenŃiei din 1979 asupra poluării atmosferice transfrontiere pe distanŃe lungi, referitor la poluanŃii organici persistenŃi, iar una dintre obligaŃiile României, este eliminarea într-un mod ecologic a substanŃelor prevăzute în Anexa I a Protocolului.

Începând cu 1 ianuarie 2007, România devenind Stat Membru al UE aplică prevederile Regulamentului (CE) nr. 850/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului din 29 aprilie 2004 privind poluanŃii organici persistenŃi şi de modificare a Directivei 79/117/CEE, acesta devenind instrumentul legal al implementării ConvenŃiei de la Stockholm şi al Protocolul ConvenŃiei din 1979 (UNECE Protocol on POPs in the EU). Modificările aduse sunt:

• Regulamentul Consiliului (EC) No 1195/2006 din 18 iulie 2006; • Regulamentul Consiliului (EC) No 172/2007 din 16 februarie 2007; • Regulamentul Comisiei(EC) No 323/2007 din 26 martie 2007.

Articolul 12 din Regulamentul (CE) nr. 850/2004 prevede că statele membre trebuie să furnizeze Comisiei cu regularitate diverse date şi informaŃii şi acest fapt se concretizează prin Decizia Comisiei nr. 639/2007 din 2 octombrie 2007 de stabilire a unui format comun pentru comunicarea datelor şi a informaŃiilor în temeiul Regulamentului (CE) nr. 850/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului cu privire la poluanŃii organici persistenŃi.


Capitolul:

8.m

ed

iul,

să

nă

tate

a ş

i ca

lita

tea

vie

ţii

La nivel naŃional cadrul legal de implementare al Regulamentului este dat de HG 561/2008.

Ca urmare a obligaŃiilor care revin în temeiul ConvenŃiei de la Stockholm şi în conformitate cu prevederile art. 8 alin. (2) din Regulament Planul naŃional de implementare aferent perioadei 2008-2029,a fost adoptat în HG 1497 / 2008.

În conformitate cu prevederile art. 7 din ConvenŃia de la Stockholm, prin proiectul "ActivităŃi pregătitoare în elaborarea Planului naŃional de implementare a ConvenŃiei de la Stockholm privind poluanŃii organici persistenŃti (POP) în România", finanŃat de Facilitatea Globală pentru Mediu (GEF), a fost elaborat în anul 2005, cu suportul tehnic al OrganizaŃiei NaŃiunilor Unite pentru Dezvoltare Industrială (UNIDO), Planul naŃional de implementare a prevederilor ConvenŃiei de la Stockholm, aferent perioadei 2008-2029, care include o serie de acŃiuni în domeniul POP.

Realizarea acŃiunilor prevăzute în Planul naŃional de implementare duce la indeplinirea celor 11 obiective-cheie, identificate ca priorităŃi naŃionale, şi, implicit, la eliminarea POP existenŃi în stocuri şi la reducerea sau eliminarea evacuărilor accidentale de POP. Planul naŃional de implementare stabileşte un set de acŃiuni care trebuie întreprinse în vederea atingerii obiectivelor-cheie pentru implementarea prevederilor Conventiei de la Stockholm. Obiectivele-cheie sunt:

i. eliminarea stocurilor de pesticide şi a deşeurilor care conŃin sau sunt contaminate cu POP (cu excepŃia bifenililor policloruraŃi - PCB);

ii. eliminarea stocurilor existente de PCB; iii. eliminarea poluanŃilor care prin proprietăŃile lor pot fi incluşi în categoria POP; iv. interzicerea producerii de POP care urmează a fi incluşi în anexele la

ConvenŃia de la Stockholm; v. dezvoltarea durabilă a agriculturii; vi. dezvoltarea producerii şi utilizării substanŃelor cu efecte reduse asupra

mediului, care vor fi folosite pentru combaterea vectorilor bolilor şi/sau a artropodelor care produc daune;

vii. îmbunătăŃirea performanŃelor privind protecŃia mediului în sectorul energetic; viii. îmbunătăŃirea performanŃelor privind protecŃia mediului în sectorul transporturi; ix. îmbunătăŃirea managementului transporturilor în sectorul urban; x. îmbunătăŃirea performanŃelor privind protecŃia mediului în sectorul industrial; xi. reducerea efectelor asupra sănătăŃii umane şi mediului generate de emisiile de

POP provenite de la incinerarea sau co-incinerarea deşeurilor.

Principalele direcŃii în domeniul produşilor organici persistenŃi vizează: • reducerea şi, unde este necesar, eliminarea a 12 POP care preocupă

comunitatea internaŃională • managementul POP - problemă cauzată de producerea necontrolată,

utilizarea şi emisiile de POP. Sursele emisiilor de poluanŃi organici persistenŃi sunt agricultura, industria, transportul, energia şi altele (“zonele rezidenŃiale” cu depozite/halde de deşeuri, instalaŃii de incinerare pentru deşeurile de la spitale, instalaŃii de co-incinerare, etc)

În perioada 1975 – 1980 în agricultura românească s-au aplicat toate tipurile de

pesticide care apar în lista POP a ConvenŃiei de la Stockholm. În perioada imediat următoare, în intervalul 1980 – 1995 s-a renunŃat în bună parte la utilizarea acestora (fiind aplicate doar cantităŃi din ce în ce mici de HCB, heptaclor şi Toxafen).

La nivelul anului 2004 s-a realizat Inventarul depozitelor de deşeuri de pesticide care a evidenŃiat existenŃa în Regiunea Vest a 24 de depozite de pesticide


Capitolul:

8.m

ed

iul,

să

nă

tate

a ş

i ca

lita

tea

vie

ţii

expirate (166 tone respectiv 92650 litri). Această cantitate de pesticide a fost eliminată în perioda decembrie 2004 – decembrie 2006 conform programului de eliminare a pesticidelor istorice din România al Ministerului Agriculturii, în cadrul unui proiect Phare. (“Disposal of pesticides (re-packing, collection and elimination of pesticide residues on the Romanian territory)–obsolete pesticides”), Întreaga cantitate s-a transportat în Germania în scopul incinerării.

Comitetul de Examinare a PoluanŃilor Organici PersistenŃi a decis, la A Cincea Reuniune care a avut la loc la Geneva în perioada 12-16 octombrie 2009, să solicite părŃilor la ConvenŃia de la Stockholm privind poluanŃii Organici PersistenŃi, completarea unor chestionare cu informaŃii despre producŃia, utilizarea, emisiile, pierderile şi alternativele la substanŃele noi incluse în anexele A, B sau C ale ConvenŃiei:

• endosulfan, • hexabromociclododecan, • alcani cloruraŃi cu catenă scurtă C10-C13

În Regiunea 5 Vest Timişoara nu au fost identificaŃi agenŃi economici care să se încadreze în ultimele 2 categorii menŃionate mai sus şi nu au fost raportate cantităŃi de hexabromociclododecan sau alcani cloruraŃi cu catenă scurtă ( C10 – C13 ), pentru anii 2009 - 2011.

SubstanŃa Endosulfan a fost raportată în cantitatea de 1200 litri – regăsindu-se în Thionex 35 EC (35 % endosulfan), comercializată în cursul anului 2009, de către SC TRIPLET SRL Timişoara, respectiv SC COREMANS ZOOTEHNIA SRL Arad.

În Regiunea Vest bifenilii şi trifenilii policloruraŃi şi similari - PCB / PCT sunt prezenŃi în echipamente electrice capsulate (condensatori) şi necapsulate (transformatori), precum şi ca ulei cu PCB extras din echipamentele electrice.

Aceşti compuşi şi echipamentele ce îi conŃin se supun unei legislaŃii specifice. Directiva Consiliului 96/59/CE privind eliminarea bifenililor şi trifenililor policloruraŃi a fost transpusă în legislaŃia naŃională prin HG 173/2000, modificată prin HG nr. 291/2005, modificată şi completată prin HG 975/2007 pentru reglementarea regimului special privind gestiunea şi controlul bifenililor policlorurati şi a altor compuşi similari. Potrivit acestor reglementări operatorii economici deŃinători de echipamente sau materiale cu PCB trebuie să-şi eşaloneze la eliminare aceste echipamente, conform Planurilor de eliminare aprobate de autorităŃile publice teritoriale pentru protecŃia mediului. Termenele limită de eliminare reglementate sunt:

• 31. 12. 2010 pentru echipamentele scoase din uz (care nu mai pot fi folosite, fiind depăşite fizic şi moral)

• la sfârşitul existenŃei utile, însă nu mai târziu de anul 2025- conform prevederilor ConvenŃiei de la Stockholm pentru echipamentele în funcŃiune

Datele referitoare la compuşii PCB din Regiunea Vest sunt prezentate în capitolul 6.6.4. iv.6. Din informaŃiile despre utilizarea substanŃelor noi incluse în Anexele A, B sau C ale ConvenŃiei de la Stockholm deŃinute în Regiunea Vest nu există situri poluate cu POP-s.

Reducerea emisiilor de POP este prezentată în capitolul 2. Singurele trasee importante de emisie sunt aerul şi reziduurile, (în special cenuşa zburătoare). Totodată, un număr aproape infinit de procese pot să transforme POP în deşeuri sau reziduuri.

Emisiile POP au scăzut foarte mult începând cu anul 1990 din cauza reducerii activităŃilor economice, pe de o parte, şi a dezvoltării tehnologiei mai curate, pe de altă parte. Astfel, se pot evidenŃia ca surse de emisii neintenŃionate asupra cărora s-a acŃionat la nivel naŃional/ regional/ local: emisiile vehiculelor care utilizează benzină cu


Capitolul:

8.m

ed

iul,

să

nă

tate

a ş

i ca

lita

tea

vie

ţii

plumb (de la 1 ianuarie 2005 nu s-a mai comercializat benzină cu plumb), emisiile din industria metalelor neferoase, de la incinerarea deşeurilor (inclusiv deşeuri spitaliceşti), de la arderea deşeurilor din sectorul agricol (nepermisă).

Spre exemplu, în judeŃul Hunedoara principalele activităŃi care generează emisii de POPs sunt:

- instalaŃiile de ardere care produc energie, respectiv SC Electrocentrale SA Deva, SC Termoelectrica SA – SE Paroşeni

- incinerarea deşeurilor, inclusiv coincinerarea, respectiv SC Carpatcement Holding SA- sucursala Deva

- procesele metalurgice termice, de exemplu producerea aluminiului şi a altor produse neferoase, producerea fierului şi oŃelului, respectiv SC Arcelor Mittal Hunedoara.

Metalele grele: mercur, nichel

Impactul negativ asupra sănătăŃii populaŃiei şi mediului al anumitor produşi chimici periculoşi care fac obiectul comerŃului internaŃional, între care şi cei ai mercurului, a impus necesitatea luării unui set de măsuri pentru gestionarea ecologică raŃională a acestora, inclusiv prevenirea traficului internaŃional ilegal cu acestea, măsuri adoptate prin ConvenŃia de la Rotterdam din 10 septembrie 1998.

Având în vedere că mercurul şi compuşii săi sunt pe lista substanŃelor prioritar periculoase este necesară realizarea unei situaŃii cât mai clare asupra cantităŃilor de mercur existente (materii prime, deşeuri etc.) şi a modului de gestionare a acestora.

În întâmpinarea acestor deziderate vine şi Regulamentul (CE) 552/2009 al COMISIEI din 22 iunie 2009 de modificare a Regulamentului (CE) 1907/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea şi restricŃionarea substanŃelor chimice (REACH) în ceea ce priveşte anexa XVII.

Emisiile de mercur reprezintă o ameninŃare globală, „Strategia comunitară privind mercurul” concluzionează că este necesar să se reducă riscul de expunere la mercur pentru oameni şi pentru mediu astfel încât s-a creat cadrul legal prin Regulamentul (CE) 1102/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului din 22 octombrie 2008 privind interzicerea exporturilor de mercur metalic şi de anumiŃi compuşi şi amestecuri de mercur şi depozitarea în condiŃii de siguranŃă a mercurului metalic.

În Regiunea Vest nu s-au importat /exportat mercur şi compuşi ai acestuia, utilizările limitându-se la termometrele medicale din dotarea spitalelor, AMC-urile industriale, lămpile cu vapori de mercur.

În Regiunea Vest există agenŃi economici care desfăşoară activităŃi ce implică gestionarea mercurului ca materie primă sau auxiliară, produs principal sau secundar şi/sau deşeuri rezultate din procesul tehnologic în special în industria extractivă, la procesarea minereurilor metalifere (specific judeŃului Hunedoara).

CantităŃile de mercur existente la nivelul Regiunii reprezintă însă, în general stocuri cumulate, de-a lungul anilor, din aparatele de măsură scoase din uz, ale unor agenŃi economici, laboratoarele chimice ale agenŃilor economici sau provin din spargerile accidentale ale instrumentelor de laborator.

CantităŃi de mercur tehnic aflate în custodia unor agenŃi economici au fost predate Inspectoratelor JudeŃene de PoliŃie.

Deşeurile de mercur deŃinute de unii agenŃi economici s-au eliminat prin incinerare. Spre exemplu, 120 kg mercur metalic din judeŃul Timiş, stocat în decursul anilor şi rezultat din aparate de măsură şi control scoase din uz s-a livrat la SC SETCAR Brăila.

Metalele grele sunt compuşi naturali ai scoarŃei terestre. Ajung în corpul uman într-o cantitate foarte mică, odată cu mâncarea, apa potabilă şi aerul. Ca şi elemente


Capitolul:

8.m

ed

iul,

să

nă

tate

a ş

i ca

lita

tea

vie

ţii

esenŃiale, unele metale grele (ex. cupru, seleniu, zinc) sunt vitale în menŃinerea metabolismului corpului uman. Cu toate acestea, în concentraŃii mari ele pot fi toxice. Efectul negativ al metalelor grele poate rezulta, de exemplu, prin intermediul apei de băut contaminate (ex. Ńevi de plumb), niveluri ridicate în concentraŃia aerului din jurul surselor emiŃătoare, sau asimilarea prin intermediul lanŃului trofic. Metalele grele sunt periculoase deoarece ele tind să se bioacumuleze

Plumbul, cromul, cobaltul, nichelul şi seleniul sunt recunoscuŃi ca şi poluanŃi cancerigeni. Sunt întâlniŃi frecvent în mediul industrial dar prezenŃa lor în aer a fost semnalată şi în zonele din apropierea centrelor industriale.

În atmosferă plumbul ajunge în special odată cu gazele de eşapament ale automobilelor dotate cu motoare cu benzină. Din atmosferă plumbul ajunge în sol şi ape. Plumbul din sol este absorbit de plante, in special de rădăcini. Plumbul din atmosferă poate ajunge in frunze, de unde consumat de animale poate ajunge la concentraŃii destul de importante. Mamiferele erbivore reŃin 1% din plumbul consumat. În apa de ploaie nu s-au determinat concentraŃii de Pb

Omul preia plumbul atât prin respiraŃie, dar mai ales prin alimente.(330 m g/zi). O parte importantă a plumbului reŃinut în organism este acumulată în oase şi păr, iar o altă parte se acumulează în ficat.

Cadmiul are o puternică acŃiune toxică asupra organismelor vii. Ell pătrunde în organism prin hrana şi prin suprafaŃa corpului şi se acumulează selectiv in diferite Ńesuturi, unde se leagă parŃial de moleculele proteice.

Cobaltul se găseşte în ciment, cărămizi şi în pigmenŃii albaştri din porŃelan, sticlă şi ceramică.

Nichelul este un compus care se găseşte în natură numai la niveluri joase. Oamenii folosesc nichelul în aplicaŃii diverse. Cea mai comună utilizare a nichelului este folosirea lui ca ingredient la obŃinerea oŃelului şi a altor produse metalice. Poate fi găsit în produse obişnuite din metale cum ar fi bijuteriile. Oamenii pot fi expuşi la nichel prin respirarea aerului, băutul apei, alimentaŃie sau fumatul Ńigărilor. Contactul pielii cu solul sau apa contaminate cu nichel poate, de asemenea, să conducă la expunerea cu nichel. În cantităŃi mici nichelul este esenŃial, dar când asimilarea este prea mare poate produce afecŃiuni ale sănătăŃii.

În anii 2008 - 2010 s-a întocmit inventarul operatorilor economici care desfăşoară activităŃi cu metale restricŃionate (Cd, Cr, Ni, Pb, Co, As) şi compuşi ai acestora.

Prevenirea, reducerea şi controlul poluării mediului cu azbest

Regimul azbestului în Uniunea Europeană este reglementat prin Directiva 87/217/CEE. Transpunerea acestei directive în legislaŃia naŃională s-a realizat prin HG 124 / 2003, modificată prin HG 734 / 2006 şi completată apoi de art. XI al HG 210/2007.

În scopul prevenirii, reducerii şi controlului poluării mediului cu azbest aceste Hotărâri de Guvern reglementează activităŃile privind comercializarea şi utilizarea azbestului, prevederile referindu-se la:

• prevenirea, reducerea şi controlul poluării mediului cu azbest; • restricŃii la comercializarea şi utilizarea azbestului şi a produselor care conŃin

azbest; • etichetarea produselor care conŃin azbest.

Deşi în prezent utilizarea azbestului este practic interzisă în Uniunea Europeană, acesta se mai găseşte încă răspândit în diverse locuri. Din această cauză, expunerea la azbest este încă posibilă. Inhalarea fibrelor de azbest poate avea efecte grave asupra sănătăŃii, incluzând azbestoza, cancerul pulmonar şi mezoteliomul. Nu se cunoaşte un nivel de expunere la azbest care să poatã fi considerat inofensiv. Cu cât expunerea


Capitolul:

8.m

ed

iul,

să

nă

tate

a ş

i ca

lita

tea

vie

ţii

este mai de durată cu atât riscul de apariŃie a unei maladii legate de azbest este mai mare. Intervalul de timp dintre expunerea la azbest şi primele semne de boală poate ajunge pânã la 30 de ani.

Azbestul s-a utilizat mult timp ca: • materiale termoizolante, cum sunt învelişuri şi straturi de protecŃie; • materiale textile, hârtie şi plăci „ignifugate"; • garnituri de ambreiaj şi de frână; • produse din azbociment; • materiale electroizolante; • echipamente individuale de protecŃie.

În ceea ce priveşte prevenirea, reducerea şi controlul poluării mediului cu azbest titularii activităŃilor care implică prezenŃa azbestului sunt obligaŃi să ia măsuri pentru a se asigura că:

- activităŃile care implică lucrări cu produse ce conŃin azbest nu reprezintă o sursă semnificativă de poluare a mediului cu fibre sau praf de azbest;

- demolarea clădirilor, a structurilor şi instalaŃiilor ce conŃin azbest şi indepărtarea azbestului sau a materialelor care conŃin azbest nu conduc la o poluare a mediului cu azbest;

- depozitarea deşeurilor care conŃin praf şi/sau fibre de azbest se face cu tratarea, ambalarea sau acoperirea corespunzătoare a acestora, avându-se în vedere condiŃiile locale, asfel încat să prevină poluarea mediului cu azbest; În scopul protecŃiei sănătăŃii populaŃiei şi a mediului de la 1 ianuarie 2007 se

interzic toate activităŃile de comercializare a azbestului şi a produselor care conŃin azbest. Produsele care conŃin azbest şi se află în funcŃiune pot fi utilizate până la încheierea ciclului lor de viaŃă.

Din anul 2006 au fost inventariaŃi agenŃii economici care desfăşoară activităŃi cu azbest (producători, utilizatori finali şi deŃinători de produse cu conŃinut de azbest, inclusiv azbest conŃinut în construcŃia clădirilor sau a halelor industriale) în legătură cu prevederile legislative menŃionate, precum şi cu necesitatea stabilirii următoarelor aspecte:

• modalitatea de înlocuire a azbestului şi a produselor cu azbest cu produse non-azbest

• modul de gestionare a deşeurilor cu conŃinut de azbest. În Regiunea Vest nu sunt producători de produse cu azbest. Pentru anul 2011 operatorii economici au prevăzut în mică măsură eliminarea

deşeurilor sau materialelor cu conŃinut de azbest şi nu au întocmit planuri de eliminare, cu atât mai mult cu cât aceste deşeuri apar cu preponderenŃă în cazul demolării unor clădiri, construvcŃii, etc.Înlocuirea plăcilor, acoperişurilor, conductelor de azbociment etc se preconizează a se realiza conform legislaŃiei în vigoare doar în cazul deteriorării acestora sau la expirarea duratei de „serviciu”.

În principiu, la nivel macro şi microeconomic se aplică utilizarea „pe toată durata de viaŃă” a materialului cu azbest şi înlocuirea la expirarea acesteia.

La nivelul Regiunii Vest pentru perioada pânî la sfârşitul anului 2010 s-au

evidenŃiat următoarele aspecte: • Azbestul s-a regăsit în articole într-o cantitate de aproximativ 1320

tone, cu preponderenŃă în tuburi de azbociment, care în prezent sunt funcŃionale. Stocul de deşeuri din acest sector s-a ridicat la 3,83 tone.

• Azbestul s-a regăsit în construcŃii în cantitate de aproximativ 810000 tone, cu preponderenŃă în acoperişuri de azbest, pereŃi şi în mai puŃină măsură în materiale de izolaŃie termică. Deşeurile cu conŃinut de


Capitolul:

8.m

ed

iul,

să

nă

tate

a ş

i ca

lita

tea

vie

ţii

azbest s-au depozitat controlat şi au fost în jur de 3250 tone, provenite în general din plăci de azbociment sparte.

Deşeurile de azbest deŃinute de agenŃii economici sunt depozitate controlat până vor fi preluate în vederea valorificării/ eliminării. Eliminarea deşeurilor cu conŃinut de azbest se face cu firme autorizate în activităŃi de colectare, transport, depozitare în spaŃii special amenajate pentru deşeuri periculoase. Depozitul autorizat pentru acest tip de deşeu cel mai apropiat de Regiunea Vest este cel de la S.C. Fibrocim S.A. Aleşd.

În conformitate cu H.G 82/2010, AdministraŃia Fondului de Mediu (AFM) va finanŃa înlocuirea acoperişurilor din azbest, dăunătoare sănătăŃii, şi refacerea siturilor poluate de-a lungul timpului din bugetul public de cheltuieli.

SubstanŃe restricŃionate

Odată cu intrarea în vigoare a Regulamentului (CE) nr. 552/ 2009 al Comisiei din 22 iunie 2009 de modificare a Regulamentului (CE) 1907/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea şi restricŃionarea substanŃelor chimice (REACH) în ceea ce priveşte anexa XVII raportările ARPM au vizat SubstanŃele de interes major (ex PFOS) şi restricŃionate, în Regiunea Vest neexistând raportări privind utilizarea acestora. Nu au fost identificaŃi operatori economici care în anul 2010 să fi importat, produs sau utilizat substanŃele de interes major candidate la autorizare (în temeiul prevederilor art. 55 al Regulamentului 1907/ 2006- REACh).

Regulamentul REACH – inventariere substanŃe

În anul 2012 s-a realizat inventarierea pentru anul 2011 a agenŃilor care importă, produc sau utilizează substanŃele ca atare, în amestecuri sau în articole reglementate prin Regulamentul Parlamentului European şi Consiliului (CE) nr. 1272/ 2008 (CLP), aici regăsindu-se şi agenŃii economici care s-au pre-înregistrat conform REACh sau sunt utilizatori în aval şi solicită producătorilor / importatorilor Fişa de securitate a substanŃelor/ preparatelor / articolelor în conformitate cu Regulamentul (UE) 453/2010 al Comisiei din 20 mai 2010 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1907/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea şi restricŃionarea substanŃelor chimice (REACH). În Regiunea Vest în anul 2011 s-au inventariat pentru substanŃe 6 producători, 3 importatori şi 64 utilizatori, iar pentru amestecuri 6 producători şi 12 importator.

8.5.MEDIUL ŞI SĂNĂTATEA – PERSPECTIVE

Sănătatea populaŃiei este determinată de o serie de indicatori demografici: natalitate, mortalitatea, sporul populaŃiei, morbiditatea raportate la o anumită perioadă de timp, la un anumit teritoriu şi la un număr concret de populaŃie.

Un mediu curat este esenŃial pentru sănătatea umană şi bunăstare. InteracŃiunile dintre mediu şi sănătatea umană sunt extrem de complexe şi dificil de evaluat. Cele mai cunoscute impacturi asupra sănătăŃii se referă la poluarea aerului înconjurător, la calitatea slabă a apei şi la igienă insuficientă. Se cunosc mult mai puŃine despre impacturile substanŃelor chimice periculoase asupra sănătăŃii. Zgomotul reprezintă o problemă emergentă de sănătate şi de mediu. Schimbările climatice, diminuarea stratului de ozon, pierderea biodiversităŃii şi degradarea solului pot afecta, de asemenea, sănătatea umană

AnumiŃi factori de mediu, cum ar fi expunerea la substanŃe poluante prezente în apă, alimente sau atmosferă, sunt factori determinanŃi pentru sănătatea oamenilor. Se


Capitolul:

8.m

ed

iul,

să

nă

tate

a ş

i ca

lita

tea

vie

ţii

estimează, de exemplu, că aproape 16% din bolile şi decesele înregistrate în rândul copiilor ar putea fi cauzate de factori de mediu.

Uniunea Europeană pune în prezent în aplicare Planul de acŃiune european pentru mediu şi sănătate 2004-2010. Obiectivul acestui plan este să ofere guvernelor statelor membre informaŃii corecte din punct de vedere ştiinŃific, care sunt necesare pentru a reduce efectele negative ale unor factori de mediu asupra sănătăŃii. În acest domeniu, scopul final al UE este eliminarea lacunelor în cunoaştere, prin consolidarea cercetării şi abordarea noilor probleme legate de mediu şi sănătate, precum şi difuzarea de informaŃii pertinente către public.( http://ec.europa.eu/health-eu/my_environment/environmental_health/ms_ro_ro.htm#tab_my_country)

Tabelul 8.5.1 Mişcarea naturală a populaŃiei la nivelul Regiunii Vest

Rate (la 1000 locuitori) Natalitate

% Mortalitate

% Sporul

natural % 2008 9,6 12,2 -2,6 2009 9,6 12,5 -2,9 2010 9,6 12,6 -3,8

Sursa: Anuar Statistic Regiunea Vest 2010 La nivelul Regiunii Vest se constată o creştere a speranŃei de viaŃă de la 72,96 în

perioada 2007 – 2009 la 73,06 pentru perioada 2008 – 2010.

8.6.RADIOACTIVITATEA MEDIULUI

RadiaŃia ionizantă poate determina modificări chimice la nivelul celulelor vii. Dacă doza de radiaŃie este mică sau persoana o primeşte de-a lungul unei perioade îndelungate de timp, organismul poate în general să repare sau să înlocuiască celulele afectate, fără a se înregistra efecte negative asupra sănătăŃii.

Organismul uman este iradiat extern de aerul din jurul său, de depunerile radioactive de pe suprafaŃa solului şi a obiectelor din jur, dar şi intern prin inhalarea aerului, ingerarea apei şi a alimentelor contaminate radioactiv. Expunerea la nivele ridicate de radiaŃii poate provoca efecte biologice asupra sănătăŃii.

Efectele dăunătoare ale radiaŃiilor pot fi clasificate în două categorii: efecte stocastice care sunt efecte biologice întârziate şi sunt caracterizate de o relaŃie probabilistă doză-efect şi efecte non-stocastice care sunt efecte biologice pe termen scurt şi sunt caracterizate de o relaŃie de cauzalitate deterministă între doză şi efect.

La nivelul anului 2011, cele patru staŃii de radioactivitate a mediului din Regiunea Vest (Statia de Radioactivitatea Mediului Arad, Statia de Radioactivitatea Mediului ReşiŃa, Statia de Radioactivitatea Mediului Deva, Statia de Radioactivitatea Mediului Timişoara) au derulat un program standard de supraveghere a radioactivităŃii mediului de 11 ore/zi Programul Standard asigură supravegherea la nivelul teritoriului naŃional, în scopul detectării eventualelor creşteri a nivelurilor de radioactivitate a mediului. În cadrul StaŃiilor de Radioactivitatea Mediului de pe teritoriul Regiunii Vest se efectuează măsurători la probe de: vegetaŃie, sol, aerosoli, depuneri uscate şi precipitaŃii atmosferice, apă brută, apă potabilă.

În cursul anului 2011 nivelul mediu anual al radioactivităŃii factorilor de mediu este similar celui din 2010, nefiind înregistrate depăşiri ale limitelor de atenŃionare/ avertizare/ alarmare stabilite prin legislaŃia în vigoare (Ordinul 1978/2010). Se constată o continuuă scădere a radioactivităŃii factorilor de mediu faŃă de nivelul din perioada accidentului de la Cernobâl


Capitolul:

8.m

ed

iul,

să

nă

tate

a ş

i ca

lita

tea

vie

ţii

În cadrul staŃiilor RA Arad şi RA Caraş-Severin, în cursul anului 2011, s-a desfăşurat şi programul special de supraveghere a radioctivităŃii mediului.

În cadrul StaŃiei RA Arad, programul specific de monitorizare a radioactivităŃii mediului a cuprins:

- recoltări de probe de apă de suprafaŃă din Bazinul Mureşului şi a Crişului Alb. - recoltări anuale de probe din zone cu radioactivitate naturală modificată din

judeŃul Arad:(recoltări anuale de probe de apă de suprafaŃă; recoltări anuale de probe de sol; recoltări anuale de probe de vegetaŃie), din următoarele puncte: Valea Mureşului – Bârzava şi Valea Crişului Alb – Rănuşa şi Valea Leucii

în urma analizarii probelor recoltate nu s-au sesizat modificări semnificative ale concentraŃiilor radioizotopilor naturali în probele de ape şi vegetaŃie, raportate la valorile de referinŃă (cele din probele recoltate la StaŃia RA Arad, respectiv râul Mureş) sau la valorile medii multianuale pe Pământ. ConcentraŃii ridicate ale 226Ra si 238U au fost măsurate în probele recoltate din haldele de steril de pe Valea Mureşului (Bârzava, Odvoş, Milova), ceea ce era de aşteptat având în vedere materialul din haldă (roca este deşeu doar din punctul de vedere al conŃinutului de uraniu, restul elementelor radioactive din seria uraniului sunt încă prezente). Nu au fost determinate modificări ale concentraŃiei 226Ra, 238U, precum şi a celorlalŃi izotopi naturali (232Th si 40K) în solul recoltat din localităŃile respective, raportate la valorile medii multianuale pentru sol (UNSCEAR).

În cadrul staŃiei RA Caraş-Severin, programul special de supraveghere a radioactivităŃii mediului a cuprins recoltări de probe din zona minieră Banat-OraviŃa.

Sursele de contaminare în cazul Exploatării Miniere Banat-OraviŃa sunt atât minele propriu-zise cât şi obiectivele de la suprafaŃă care le însoŃeau . Contaminarea apelor de suprafaŃă se produce prin aportul diverşilor afluenŃi constituiŃi din apele rezultate din galeriile subterane ale minelor, precum şi din apele de şiroire care spală haldele cu steril din perimetrele afectate exploatării. Contaminarea solului şi a vegetaŃiei se datorează unor activităŃi preexistente intense şi îndelungate de extracŃie şi s-a realizat atât prin depozitarea materialului steril în halde, cât şi prin transportul acestuia din zona de extracŃie de la haldele de depozitare, la staŃiile de recepŃie-expediŃie. Contaminarea atmosferei este dată de concentraŃia de radon care poate fi influenŃată de unii factori meteo. Aproape tot timpul anului în această zonă bate Coşava.

În situaŃia unor depăşiri ale limitelor operaŃionale din cadrul ReŃelei NaŃionale de Supraveghere a RadioactivităŃii Mediului se aplică procedurile prevăzute în Regulamentul de organizare şi funcŃionare a ReŃelei NaŃionale de Supraveghere a RadioactivităŃii Mediului.

8.7.POLUAREA FONICĂ ŞI SĂNĂTATEA

Zgomotul reprezintă expunerea oamenilor sau animalelor la sunete ale căror intensităŃi sunt stresante sau afectează sistemul auditiv. Deşi sunetele puternice sau înspăimântătoare fac parte din natură, în ultimele două secole zonele urbane şi industriale au devenit extrem de zgomotoase. Avioanele aduc prejudicii sonore faunei şi florei regiunilor pe care le survolează, datorită undelor de şoc, fenomenului de reflexie şi de difracŃie produs de denivelările terenului. Echipamentele de construcŃie şi echipamentele din fabrici produc sunete care pot fi asurzitoare, unele aparate casnice, instrumente muzicale şi jucării pot fi la fel de zgomotoase ca şi pocnitorile şi armele de foc. Muzica ascultată la volum ridicat în căşti poate afecta urechea internă. Zgomotele de peste 65 db implică modificări psihice manifestate mai ales prin oboseală şi slăbirea atenŃiei. La peste 90 db, se adaugă leziuni ale organului auditiv extern (leziuni ale timpanului), creşterea tensiunii arteriale


Capitolul:

8.m

ed

iul,

să

nă

tate

a ş

i ca

lita

tea

vie

ţii

intracraniene, diminuarea reflexelor, tulburări ale sistemului cardiovascular cu instalarea hipertensiunii cronice, tulburări fiziologice ale aparatului digestiv, tulburări ale glandelor endocrine, accelerarea pulsului şi ritmului respiraŃiei.

Efectele depind de natura persoanei, de complexitatea, natura şi intensitatea zgomotelor. Zgomote de intensitate foarte mare pot provoca deteriorări ale clădirilor, aparatelor, instrumentelor. Nivelele de zgomot s-au limitat în toate Ńările, prin standarde. În România sunt valabile STAS 10009-88 pentru zgomotele din trafic şi STAS 6161-82 pentru zgomotele exterioare clădirilor Zgomotul determină asupra omului manifestări specifice (asupra analizatorului auditiv) şi manifestări nespecifice (asupra întregului organism).

AcŃiunea asupra urechii include: tulburări acute determinate de zgomotul foarte puternic şi de scurtă durată: traumatisme ale timpanului, urechii medii şi interne ducând până la surditate; tulburări cronice care apar în mediul industrial cu scăderea acuităŃii auditive a populaŃiei din zone sau oraşe foarte zgomotoase. În timp apare oboseală auditivă. Surditatea (nu se întâlneşte în mediul comunal) constă în leziuni degenerative atrofice la nivelul urechii interne.

AcŃiunea asupra întregului organism este mai complexă, pătrunderea zgomotului se realizează nu numai pe calea nervului auditiv ci şi prin piele, muschi, oase, articulaŃii. La baza acestei acŃiuni stă influenŃa zgomotului asupra sistemului nervos central. Apar modificări ale sistemului hipotalamo-hipofizar. Răspunsul aparatului cardio-vascular constă în accelerarea pulsului şi creşterea tensiunii arteriale. Aparatul respirator se manifestă prin creşterea frecvenŃei şi aptitudinii respiratorii şi a consumului de oxigen. Suferă şi aparatul digestiv şi sistemul endocrin: prioritar glandele tiroidă şi suprarenală. Apar insomnie, oboseală rapidă, scăderea atenŃiei. InfluenŃa îndelungată a zgomotului produce: nevroza, HTA, gastrita, ulcer gastric şi duodenal, colita, diabet zaharat si hipertiroidism. Prevenirea şi combaterea zgomotului se realizează prin: măsuri urbanistice (amplasarea industriilor în afara zonelor de locuit), măsuri tehnice, administrative, educative (cultura sanitară a populaŃiei). Nivelul de 20 – 30 dB este inofensiv pentru organismul uman, acesta este fondul sonic normal. Zgomotul este dăunător sau deranjant în următoarele situaŃii:

- expuneri la peste 45 dB duc la perturbarea somnului; - expuneri la peste 55 dB pertubă comunicarea; - expuneri la peste 65 dB prezintă risc de sănătate; - expuneri la peste 120 dB provoacă senzaŃia de durere; - expunerea la 150 dB este insuportabilă.

Pragul cel mai de jos care poate fi perceptat este de 0 dB, iar pragul de durere este de 120dB. Dacă zgomotul este, în general, neplăcut, tot aşa absenŃa sa totală este de nedorit. Astfel, liniştea desăvârşită poate avea - paradoxal - urmări nedorite, perturbări ale activităŃii cerebrale normale

8.8 TENDINłE

În cadrul interrelaŃiilor intre om şi mediul său ambiant, acesta din urma exercită asupra omului influenŃe multiple, dintre care una din cele mai importante este acŃiunea asupra sănătăŃii. Din acest punct de vedere se ştie că mediul conŃine factori care au o acŃiune favorabilă asupra sănătăŃii, cunoscuŃi sub numele de factori sanogeni.

Mediul conŃine însă şi factori care au o acŃiune nefavorabilă asupra sănătăŃii, determinând înrăutăŃirea sau pierderea acesteia, denumiti factori patogeni. AcŃiunea mediului poluant asupra organismului este foarte variată şi complexă. Ea poate merge de la simple incomodităŃi în activitatea omului, aşa-zisul disconfort, până la


Capitolul:

8.m

ed

iul,

să

nă

tate

a ş

i ca

lita

tea

vie

ţii

perturbări puternice ale stării de sănătate. Aceste efectele au fost sesizate de multa vreme, însa omul a rămas tot iresponsabil faŃă de natură. Efectele acute au fost primele asupra cărora s-au facut observaŃii şi cercetări privind influenŃa poluării mediului asupra sănătăŃii populaŃiei. Ele se datorează unor concentraŃii deosebit de mari ale poluanŃilor din mediu, care au repercusiuni puternice asupra organismului uman. Efectele cronice reprezintă formele de manifestare cele mai frecvente ale acŃiunii poluării mediului asupra sănătăŃii. Acestea se datorează faptului că în mod obişnuit diverşi poluanŃi existenŃi în mediu nu ating nivele foarte ridicate pentru a produce efecte acute, dar prezenŃa lor, continuă chiar la concentraŃii mai scăzute, nu este lipsită de consecinŃe nedorite. Efectele cronice au însă o deosebită importanŃă şi sub aspect economic şi social.

Cele mai cunoscute impacturi asupra sănătăŃii se referă la poluarea aerului înconjurător, la calitatea proastă a apei şi la igienă insuficientă. Se cunosc mult mai puŃine despre impacturile substanŃelor chimice periculoase asupra sănătăŃii. Zgomotul reprezintă o problemă emergentă de sănătate şi de mediu. Schimbările climatice, diminuarea stratului de ozon, pierderea biodiversităŃii şi degradarea solului pot afecta, de asemenea, sănătatea umană.

Unul dintre obiectivele UE este de a îmbunătăŃi calitatea vieŃii cetăŃenilor prin promovarea unei stări bune a sănătăŃii. Astfel, Programul de sănătate al Uniunii Europene (2008-2013) are drept scop:

- să îmbunătăŃească siguranŃa cetăŃenilor în materie de sănătate; - să promoveze sănătatea şi să reducă inegalităŃile în domeniu; - să genereze şi să difuzeze informaŃii şi cunoştinŃe medicale.

Preocupările majore privind sănătatea în legătură cu mediul sunt legate de poluarea aerului în interior şi în exterior, calitatea inferioară a apei, igiena precară şi produsele chimice periculoase..

Particulele fine în suspensie şi ozonul la nivelul solului sunt principalele ameninŃări asupra sănătăŃii de pe urma poluării aerului. Conform programului UE, CAFE un total de 348 000 de decese premature/an sunt provocate de expunerea la PM2,5. La acest nivel de expunere, speranŃa de viaŃă medie se reduce cu aproximativ un an.

Cartea verde a UE privind expunerea la zgomot menŃionează că aproape 20% din populaŃia UE suferă de pe urma nivelurilor de zgomot pe care experŃii în sănătate le consideră a fi inacceptabile, adică dintre cele care pot duce la enervare, perturbarea somnului şi efecte adverse asupra sănătăŃii.

Transportul, în special în zonele urbane, este unul dintre factorii cheie care contribuie la expunerea umană la poluarea aerului şi la zgomot.

Există o preocupare crescută pentru efectele expunerii la amestecuri de produse chimice la niveluri scăzute şi pe perioade îndelungate pe parcursul vieŃii noastre, în special în perioada preşcolară şi în timpul sarcinii.

SubstanŃele chimice persistente cu efecte pe termen lung, precum bifenilii policloruraŃi (PCB-uri) şi clorofluorocarburile (CFC) şi cele utilizate în structurile de viaŃă îndelungată - de exemplu materialele de construcŃie - pot prezenta riscuri chiar şi după ce producŃia a fost finalizată.

MulŃi poluanŃi cunoscuŃi ca având efecte asupra sănătăŃii umane intră treptat sub control reglementat.

Mediul inconjurator ne asigura conditiile necesare vietii, insa depinde de noi daca dorim sa folosim aceste elemente esentiale cat mai util sau daca vrem sa ocolim acest aspect al vietii noastre. Poluarea planetei se agraveaza pe zi ce trece si se pare ca populatia nu acorda interes acestui proces nociv. Convingerea ca aceasta problema este doar a specialistilor si a forurilor internationale, este tot atat de eronata, pe cat este si de grava. Ocrotirea planetei este o problema mondiala, si, tocmai de aceea, fiecare om trebuie sa-si asume aceasta responsabilitate.


Capitolul:

8.m

ed

iul,

să

nă

tate

a ş

i ca

lita

tea

vie

ţii

CUPRINS

1.PROFILUL REGIUNII...................................................................................................1

1.1.DATE GEOGRAFICE ŞI CLIMATICE ....................................................................................1 1.1.1.Relieful şi geologia ..............................................................................................1 1.1.2.Clima ...................................................................................................................3 1.1.3.Demografia..........................................................................................................3 1.1.4.Organizarea administrativ teritorială ....................................................................3 1.1.5. Resurse naturale ................................................................................................4 1.1.6 Economia ............................................................................................................5

2 AER..............................................................................................................................7

2.1. EMISII DE POLUANTI ATMOSFERICI .................................................................................7 2.2. CALITATEA AERULUI ...................................................................................................15 2.4. POLUARI ACCIDENTALE. ACCIDENTE MAJORE DE MEDIU .................................................21 2.5. PRESIUNI ASUPRA STĂRII DE CALITATE A AERULUI .........................................................22 2.6. TENDINłE..................................................................................................................25

3. APA...........................................................................................................................27

3.1. RESURSELE DE APĂ. CANTITĂłI ŞI FLUXURI ..................................................................27 3.2. APELE DE SUPRAFAłĂ ................................................................................................30 3.3. CALITATEA APEI DULCI................................................................................................38 3.4. APELE SUBTERANE – CALITATEA APELOR FREATICE LA NIVELUL JUDEłULUI ARAD ............44 3.5. APA POTABILĂ ŞI APA DE ÎMBĂIERE ..............................................................................46 3.6. APELE UZATE ŞI REłELELE DE CANALIZARE. TRATAREA APELOR UZATE ...........................52 3.7. POLUARI ACCIDENTALE...............................................................................................68 3.8. MANAGEMENTUL DURABIL AL RESURSELOR DE APĂ .......................................................69

4.UTILIZAREA TERENURILOR ...................................................................................73

4.1.SOLUL .......................................................................................................................73 4.2.STAREA PĂDURILOR....................................................................................................85 4.3.TENDINłE ..................................................................................................................96

5.PROTECłIA NATURII ŞI BIODIVERSITATEA .........................................................98

5.1 BIODIVERSITATEA REGIUNII VEST.................................................................................98 5.1.1. Stare.................................................................................................................99 5.1.2.IMPACT...........................................................................................................109

5. 2. PRESIUNI ANTROPICE EXERCITATE ASUPRA BIODIVERSITĂłII .......................................110 5.2.1. Creşterea acoperirii terenurilor .......................................................................110 5.2.2. Creşterea populaŃiei .......................................................................................111 5.2.3. Schimbarea peisajelor şi ecosistemelor .........................................................111

5.3.ARIILE NATURALE PROTEJATE ....................................................................................113 5.3.1Arii naturale protejate de interes naŃional .........................................................113 5.3.2.Arii naturale protejate de interes internaŃional .................................................115 5.3.3.Arii naturale protejate, de interes comunitar ....................................................124 5.3.4.Managementul ariilor naturale protejate din România .....................................125

6.MANAGEMENTUL DEŞEURILOR ..........................................................................136

6.1.CONSUMUL ŞI MEDIUL ÎNCONJURĂTOR ........................................................................136 6.2.RESURSELE MATERIALE ŞI DEŞEURILE. .......................................................................137 6.3.GESTIONAREA DEŞEURILOR.......................................................................................137 6.4.IMPACT (CARACTERIZARE) .........................................................................................138 6.5.PRESIUNI .................................................................................................................139


Capitolul:

8.m

ed

iul,

să

nă

tate

a ş

i ca

lita

tea

vie

ţii

6.6.TIPURI DE DEŞEURI ...................................................................................................140 6.7.PLANIFICARE (RĂSPUNS) ...........................................................................................187

6.7.1.Directiva cadru privind deşeurile .....................................................................187 6.8.PERSPECTIVE...........................................................................................................187

6.8.1.Strategia naŃională privind deşeurile................................................................188

7. SCHIMBĂRILE CLIMATICE ...................................................................................191

7.1.UNFCC, PROTOCOLUL DE LA KYOTO, POLITICA UE PRIVIND SCHIMBĂRILE CLIMATICE ....191 7.2.DATELE AGREGATE PRIVIND PROIECłIILE EMISIILOR DE GES .........................................192 7.3.SCENARII PRIVIND SCHIMBAREA REGIMULUI CLIMATIC ÎN ROMÂNIA..................................194

7.3.1. Creşteri ale temperaturilor ..............................................................................195 7.3.2. Modificări ale modulelor de precipitaŃii............................................................196 7.3.3. Debit şi creştere preconizată a gravităŃii dezastrelor naturale legate de vreme197

7.4.ACłIUNI PENTRU ATENUAREA ŞI ADAPTAREA LA SCHIMBĂRILE CLIMATICE .......................197 7.5. TENDINłE................................................................................................................198

8.MEDIUL, SĂNĂTATEA ŞI CALITATEA VIEłII .......................................................200

8.1. POLUAREA AERULUI ŞI SĂNĂTATEA.............................................................................200 8.2.EFECTELE APEI POLUATE ASUPRA STĂRII DE SĂNĂTATE ................................................200

8.2.1. Apa potabilă ..................................................................................................200 8.2.2. Apa de îmbăiere .............................................................................................201

8.3.EFECTELE GESTIONĂRII DEŞEURILOR ASUPRA STĂRII DE SĂNĂTATE A POPULAłIEI ...........202 8.4.PESTICIDELE ŞI EFECTUL SUBSTANłELOR CHIMICE ÎN MEDIU..........................................202 8.5.MEDIUL ŞI SĂNĂTATEA – PERSPECTIVE........................................................................217 8.6.RADIOACTIVITATEA MEDIULUI .....................................................................................218 8.7.POLUAREA FONICĂ ŞI SĂNĂTATEA ...............................................................................219 8.8 TENDINłE .................................................................................................................220

Date post:	24-Sep-2019
Category:	Documents
Upload:	others
View:	37 times
Download:	0 times