PLAUL ITEGRAT DE DEZVOLTARE URBAA A ORAŞULUI …web.clicknet.ro/sannicolaumare/Planul Integral de...

Planul integrat de dezvoltare urbana a orasului Sannicolau Mare

0

PLA�UL I�TEGRAT DE DEZVOLTARE URBA�A A ORAŞULUI

SÂ��ICOLAU MARE

“UN ORA� MODERN �I SIGUR”


1

CUPRINS

1. Caracterizarea generala a zonei de actiune urbana

1.1 Identificarea zonei de actiune urbana si justificarea alegerii

1.2 Caracteristici demografice si sociale ale zonei de actiune urbana

1.3 Caracteristici economice a zonei de actiune urbana

1.4 Dinamica investitiilor in zona de actiune urbana

1.5 Nevoi de dezvoltare identificate in zona de actiune urbana

1.6 Potential de dezvoltare al zonei de actiune urbana

2. Strategia dezvoltarii zonei de actiune urbana

2.1 Obiective

2.2 Prioritati de dezvoltare

3. Planul de actiune

3.1 Lista proiectelor su bugetul estimat pentru implementarea

Planului Integrat, pe surse de finantare

3.2 Harta zonei de actiune urbana cu localizarea proiectelor

Individuale

3.3 Managementul implementarii Planului Integrat

4. Informarea publicului referitor la Planul Integrat

5. Anexe


2

1. Caracterizarea generală a zonei de acţiune urbană

1.1 Identificarea zonei de acţiune urbană şi justificarea alegerii Orasul Sannicolau Mare in contexul regiunii vest

Regiunea Vest este situată în vestul României la graniţa cu Ungaria şi Serbia, cuprinzînd judeţele: Arad, Caraş-Severin, Hunedoara şi Timiş.

Amplasarea geografică a celor trei judeţe de frontieră (Arad, Caraş-Severin şi Timiş) cît şi prezenţa fluviului Dunărea dau Regiunii Vest o deschidere importantă pentru viitorul său, fiind o zonă propice pentru contacte economice, culturale şi politice.

Regiunea Vest face parte din Euroregiunea Dunare-Criş-Mureş-Tisa (DKMT), care include cele patru judeţe ale Regiunii Vest, patru comitate din Ungaria şi regiunea autonoma Voivodina din Serbia. Euroregiunea a fost înfiinţată în anul 1997 pe baza unui protocol de colaborare semnat de către reprezenţantii autorităţile locale din cadrul structurilor teritoriale şi administrative componente chiar la Sânnicolau Mare.

Protocolul semnat s-a dovedit un suport eficient pentru apariţia primelor instituţii frontaliere şi dezvoltarea relaţiilor între administraţiile componente, aflăte de-o parte şi alta a graniţelor.

Regiunea Vest este un spaţiu mulţicultural, plurietnic şi multiconfesional, cu o suprafaţă de 32.034Kmp., respectiv 13,4% din suprafaţa ţării, avînd o populaţie de 1.959.985 locuitori (conform ultimului recensămînt). Regiunea dispune de un remarcabil potenţial turistic şi de căi de comunicaţie modernizate.

Această regiune este străbătută şi se leagă de Serbia şi Ungaria prin magistrale europene auto şi feroviare şi dispune de aeroporturi internaţionale. De asemenea fluviul Dunărea înlesneşte legăturile acestei regiuni cu principalele oraşe din bazinul său hidrografic.


3

Populaţia regiunii a scăzut constant de la 2.111.947 locuitori în anul 1992 la 1.959.985 locuitori în anul 2002 şi este într-o continuă şi rapidă scădere demografică. Populaţia este concentrată în 10 municipii, 32 oraşe şi 267 comune.

Fenomenul de migraţie intra-regională este evident datorită forţei de atracţie pe care o exercită oraşele Timişoara, Sânnicolau Mare şi Arad. Cu toate acestea, în ultima perioadă, s-a constatat că investitorii îşi îndreaptă tot mai mult atenţia spre estul regiunii unde sunt acordate facilităţi, spaţii de producţie disponibile (ca urmare a restructurărilor întreprinderilor), forţă de muncă calificată şi mai ieftină.

Planul Integrat de Dezvoltare Urbană urmăreşte ca şi obiectiv delimitarea unei zone de interes urban prin care sunt stabilite priorităţi în domeniul refacerii infrastructurii de utilităţi publice, înfiinţarea de noi structuri de afaceri şi sprijinirea activităţilor de interes social a Oraşului Sânnicolau Mare

Punctul de plecare in stabilirea zonei de acţiune urbană a fost identificarea problemelor cu care se confruntă comunitatea noastră, abordată în mod gradual. Informaţiile de care dispunem ne-au indicat încă o dată faptul că, dată fiind întinderea Oraşului, avantajarea unei zone în detrimentul alteia ar fi creat mari dezechilibre, creînd o polarizare economica şi sociala nejustificată. Pentru a evita influentele negative ale unei asfel de abordari, am considerat, în spiritul principiului egalitatii de sanse, ca zona de acţiune să fie manifestată la nivelul intregului oraş. In acest mod ne circumscriem obiectivului strategic al Programului Operationa Regional şi anume sprijinirea unei dezvoltări economice, sociale durabile şi echilibrate teritorial.

Pentru a putea efectua auditul zonei de acţiune urbană, care în cazul nostru se manifestă la nivelul întregului oraş, am analizat situatie existenta cu punctarea aspectelor geografice, istorice si socio-economice.

Pozitionare geografica


4

Din punct de vedere geografic oraşul Sânnicolau Mare este cel mai vestic oraş al României, situat în partea de nord-vest a judeţului Timiş, în Câmpia Mureşului inferior, pe râul Aranca. Localitatea Sânnicolau Mare este cel mai vestic oraş al României şi al judeţului Timiş, fiind şi al III lea oraş ca mărime după Timişoara şi Lugoj.

Este atestat documentar în anul 1247, în ,, Diplomele privilegiate regale” iar în anul 2007 împlineşte 760 de ani de existenţă documentară, dar existenţa lui, vine din timpuri mult mai vechi. Este un oraş de graniţă, având 6 km de frontieră cu Republica Ungaria, pe cursul neregularizat al râului Mureş.

Oraşul este aşezat în S-E Câmpiei Panonice în N-V Banatului , în Câmpia joasă a Arancăi, şi pe malurile Canalului Aranca, un vechi curs al râului Mureş (în timpuri îndepărtate, acesta era navigabil) şi care îi conferă oraşului aspecte şi fenomene asemănătoare marilor oraşe aşezate pe fluvii şi râuri, dar la un nivel redus. Pe această vatră din cele mai vechi timpuri au existat condiţii naturale prielnice şi o configuraţie a terenului adecvate desfăşurării activiţăti umane, fiind pe axa de circulaţie a Văii Mureşului, pe vechiul drum european Timişoara – Viena, şi pe axa N –S, localitatea a devenit un centru nodal important în zona cea mai vestică a României. Aşezarea sa îi


5

conferă un potenţial natural bogat, fiind la 5 km de Lunca şi râul Mureş.

Se află la o distanţă de 64 km NV de Timişoara şi la 18 km de punctul vamal Cenad, pe drumul naţional DN6 şi este mărginit geografic de:

• Câmpia Mureşului inferior, • Rîul Aranca care trece prin mijlocul oraşului.

Teritoriul localităţi se întinde pe o suprafaţă de 13.635 ha din care intravilan 918 ha, 420 ha suprafaţă construibilă cu un număr de 3253 gospodării ce deţin teren agricol, iar terenul pentru agricultură, fiind de 10.696 ha. Localitatea, pe cursul neregulat al râului Mureş ce formează frontieră cu R. Ungaria are un număr de 4 insule (insulele 4,5,8 şi 9), stabilite prin măsurătorile din 1996, efectuate de partea română şi maghiară (din 10 în 10 ani se efectuează aceste măsurători, conform tratatului încheiat între România şi Ungaria). Linia de frontieră trece pe mijlocul şenalului navigabil acolo unde apa este mai adâncă.

Pescuitul pe râul Mureş se face sportiv, pe baza permisului de pescuit vizat de IJPF Timiş, de către partea română, iar de partea ungară, se practică pescuitul industrial. Exploatarea masei lemnoase de pe insulele din Lunca Mureşului, se face foarte redus, numai cu aprobările legale în vigoare. Suprafaţa de teren de la malul râului Mureş la Digul de protecţie (Dolmă), a fost declarată rezervaţie naturală cu sediul la Cenad. De protecţia malului râului Mureş şi a digului (dolmei), răspunde Direcţia Apele Române Arad şi Direcţia Silvică Timiş. Hotarul oraşului se învecinează la est cu hotarul comunei Saravale la 7 km, la sud cu hotarul comunei Tomnatic la 12 km distanţă, în sud-vest cu hotarul satului Nerău (comuna Teremia Mare) la 13 km distanţă, în vest la 12 km distanţă cu hotarul comunei Dudeştii Vechi iar la nord- vest la 6 km distanţă cu hotarul comunei Cenad. În linie dreaptă, localitatea se află la 5 km. de graniţă cu R.Ungaria, la 26 Km de Serbia-Muntenegru şi la 35 km. de punctul cel mai vestic al ţării, borna TRIPLEX CONFINIUM(1920), borna de


6

frontieră ce marchează graniţa în trei direcţii a celor trei state; România –Ungaria şi Serbia-Muntenegru .

Oraşul se află pe drumul european E70 (fostDN6), la 620km de km. de Bucureşti, la 64 km. de Timişoara şi la 14 km de Punctul de Trecere a Frontierei Cenad – Kizombor. Odată cu deschiderea traficului greu prin Vama Cenad, drumul E70, trece pe străzile Drumul Gării, Timişorii, Horia Damşescu şi Drumul Cenadului, iar în proiectul de viitor, drumul E70 va ocoli oraşul pe la sud.

Suprafaţa totală a oraşului este de 16856,15 ha.

Cadrul natural

Relieful

Încadrat din punct de vedere geomorfologic Câmpiei Banato-Muresene, relieful oraşului Sânnicolau Mare aparţine sectorului de câmpie joasă, caracteristic prin absenţa unei denivelări care să separe luncile principalelor râuri (cu numeroase meandre, despletiri şi cursuri părăsite), fapt care favorizează, adeseori, confundarea acestora cu luncile râurilor respective.


7

Reţeaua hidrografică

Râurile şi luciurile de apă care se află în raza oraşului Sânnicolau Mare sunt:

o râul Mureş o râul Aranca o lacul Bara lui Buciuman

Condiţiile climatice

Climatul este temperat-continental moderat, într-o zonă de interferenţă a două sectoare de provincie climatică, unul cu influenţă oceanică şi altul sub influenţă submediteraneană, prezintă ierni mai blânde, primăveri timpurii, scurte şi cu mari variaţii termice, veri dominate în lunile iulie-august de mase de aer tropical, toamne mai lungi, cu temperaturi constante.

Temperatura medie anuală este de 10,5°C iar precipitaţiile medii multianuale prezintă valori de aproximativ 631,0 mm (staţia Timişoara) existînd condiţii favorabile pentru dezvoltarea plantelor de cultură atunci când repartiţia lunară a temperaturilor şi precipitaţiilor este corespunzătoare.


8

Temperatura medie a aerului (media lunară şi anuală) in Sânnicolau Mare

Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct �ov Dec Anual

-2,0° 0,7° 5,4° 11,0° 16,3° 19,5° 21,1° 20,6° 16,7° 11,1° 5,2° 0,5° 10,5°

Scurt istoric

Cercetările arheologice au scos la iveală dovezi care atestă că vatra satului a fost locuită încă din epoca bronzului. Mai târziu, romanii au ridicat aici un castru. Din vremea Voievodatului lui Glad a fost descoperit, în anul 1799, un tezaur medieval timpuriu, compus din 23 de obiecte din aur, tezaur expus în prezent în Austria, la Viena.

Aşezarea s-a dezvoltat în strânsă legătură cu Morisena feundală (Cenad) aflată în imediata vecinătate. În diplomele regale din 1217 şi 1256 este menţionată cu numele de Sân-Nicolau, după numele mănăstirii de aici care avea hramul „Sf. Nicolae”. Mai târziu a fost proprietate a episcopiei catolice de Cenad, fapt atestat de dijmele papale din anul 1334. În timpul Paşalâcului de Timişoara, la Sânnicolau Mare s-a ridicat o fortificaţie de pământ lângă aşezarea civilă. Această cetate a fost dărâmată în 1701, în urma Păcii de la Karlowitz, care prevedea dărâmarea ei drept una dintre condiţiile pentru încheierea păcii.


9

Piesă din Tezaurul de la Sânnicolau Mare, Viena

După trecerea Banatului sub administraţie habsburgică, localitatea cunoaşte o dezvoltare accelerată, devenind în 1724, oficiu administrativ, apoi reşedinţă de plasă. În 1787 primeşte privilegiul de a organiza târguri. Acest privilegiu este extins în anul 1837 când i se permite organizarea unei pieţe săptămânale. În tot acest timp a cunoscut o deosebită evoluţie economică, demografică şi urbanistică. Ulterior localitatea a fost colonizată cu etnici germani (şvabi). Aşa s-a dezvoltat şi localitatea Sânnicolau German, încorporată, mai târziu, în oraş.

Un loc important în viaţa localităţii l-a jucat Şcoala Inferioară de Agricultură, construită în 1799 de către contele Cristofor Naco şi Gimnaziul de Stat, construit în 1894. Aici s-a născut în anul 1881 compozitorul Béla Bartók, tatăl său fiind director al şcolii agricole iar mama învăţătoare. Din punct de vedere agricol suprafaţa oraşului Sânnicolau Mare se împarte astfel:

Localitate Suprafaţa totală

(ha) Suprafaţa arabilă

(ha) Suprafaţa păşuni

(ha)

Sânnicolau Mare 16.856,15 15.765,52 1.090,63

Poziţia unui oraş, într-un anumit areal geografic, exprimă particularităţile zonei respective, desprinsă din unitatea carpato-danubiano-pontică. În existenţa sa, ca centru administrativ-teritorial în diferite etape ale istoriei, a făcut să fie, mereu, în contact cu problemele localităţilor din jur, creându-şi rolul de influenţă în partea cea mai vestică a ţării. Sânnicolau Mare, de-a lungul istoriei, sale a fost, este şi va fi un centru polarizator pentru localităţile din jurul său, datorită poziţiei sale geografice. Aşezat la întretăierea drumurilor comerciale V-E şi N-S şi de-a lungul văii Mureşului, Sânnicolau Mare a fost un centru nodal, cu diferite funcţiuni administrativ-teritoriale, în etapele istoriei.


10

După 1990 când investitorii străini construiesc firme pe piaţa capitalistă, forţa de muncă din oraş, nefiind suficientă, s-a apelat la cetăţenii din localităţile din jurul oraşului şi la alţii veniţi din ţară, astfel că, numărul muncitorilor navetişti este de 3000 – 4000 persoane, de pe o rază de (40 – 60 km). Dezvoltarea sa industrială, evoluţia sistemului educaţional, marea diversitate a activităţilor economice particulare a atras un număr mare de cetăţeni din comunele din jur, din multe localităţi ale ţării şi din alte zone ale Europei.

Crearea unei zone rezidenţiale, deschiderea prin PTF Cenad a traficului greu, construcţia ocolitoare a drumului european, în partea de sud a oraşului, precum şi captarea de noi investiţii străine, inclusiv exploatarea zăcământului natural de apă geotermală, va mări în viitor rolul său ca centru zonal de influenţa urbană, nu numai în România, dar şi în Ungaria şi Serbia.

În perspectiva noilor deschideri spre vest rezultate în urma aderării României la spaţiul european oraşul Sânnicolau Mare prin Administraţia Publică Locală a procedat la înfrăţirea cu următoarele oraşe:

Makó, Ungaria

Battonya, Ungaria

Kazincbarcika, Ungaria.

De asemenea s-a acordat o atenţie deosebită relaţiilor directe dintre locuitorii oraşului şi cei din oraşele infrăţite, în dorinţa de a se cunoaşte mai bine şi a înţelege mentalitatea, relaţiile dintre oameni, organizarea administraţiilor locale, etc. respectiv pentru a vedea la faţa locului unde vrem să ajungem după aderarea la UE. În acest scop s-au organizat schimburi de experienţă pentru funcţionarii publici, acţiuni culturale şi sportive, vizite reciproce a tinerilor etc.

Pentru a justifica selectarea zonei de acţiune urbană la nivelul întregului oraş ar trebui sa avem în vedere în primul rând


11

atuurile pe care le are oraşul Sânnicolau Mare şi faptul ca acestea sunt rezultanta acţiunilor unei întregi comunităţi. În urma analizei am identificat următoarele aspecte care ne îndreptăţesc să spunem ca oraşul Sânnicolau Mare poate fi considerat în ansamblul său o zona de acţiune urbană.

� Criteriul economic si industrial - industria de pe raza oraşului Sânnicolau Mare este în plin avânt fiind privatizată într-o proportie de 90 % iar IMM-urile, în special cele din sectorul serviciilor/consumului, sunt şi ele în plină dezvoltare pe baze economice solide.

Prin prisma acestui criteriu Oraşul Sânnicolau Mare, privit ca un tot indivizibil are urmatoarele atuuri:

• Poziţie geografică avantajoasă: poate fi accesată prin intermediul a trei căi de acces: rutieră, feroviară şi aeriană;

• Apropierea de graniţa cu Ungaria (18 km) şi una din principalele căi de tranzit Est-Vest europene (autostrada maghiară se află la doar 80 km);

• Potenţial ridicat de-a deveni un puternic coridor european de tranzit;

• Forţă de muncă calificată; • Transferul de tehnologie şi know-how spre firmele

internaţionale care operează aici; • Programul de finanţare/vânzare a Parcului Industrial şi

Tehnologic; • Ponderea mare a unei industrii cu tehnologie superioară; • Existenţa unei baze de date privind cererea şi oferta forţei de

muncă, pe meserii; • Există trendinţa consolidarii IMM-urilor, ca principal

generator de locuri de muncă şi atragere de noi forţe de muncă din alte zone ale ţării;

• Macrostabilizarea economică şi scăderea inflaţiei în limite acceptabile creşte atractivitatea creării de noi credite şi investiţii în producţie şi servicii.

� Infrastructura care constituie un criteriu de analiză foarte important, existenţa sau inexistenţa unui anumit grad de dezvoltarea al infrastructurii putând face diferenţa între dezvoltarea


12

si subdezvoltarea unei comunitati. Aspecte pozitive identificate in acest sens sunt :

• Zonă transfrontalieră intens circulata; • Existenţa a trei căi de acces: rutieră (legatura dintre

Timişoara-Sânnicolau Mare prin DN 6 care asigură un acces facil către vestul Europei), feroviară (asigurat de tronsonul Timişoara – Sânnicolau Mare – Arad printr-o cale ferată electrificată) şi aeriană (apropierea, la doar 80 km, de Aeroportul Internaţional Timişoara);

• Oraşul este situat la aprox. 60 km depărtare de Timişoara şi 70 km de Arad;

• Acces facil şi divers la surse de comunicaţii şi informare (telefon fix şi mobil, internet, cablu TV);

� Factorul uman este determinant în dezvoltarea unei comunităti, mai ales unei zone urbane. Întotdeauna socialul influenţează economicul iar existenţa unei populaţii superior calitative într-un areal are ca rezultantă creşterea economică. Atuurile din domeniul resurselor umane şi a pieţei forţei de muncă care se manifestă în oraşul Sânnicolau Mare sunt:

• Orasul are o populatie totala de 13253 de locuitori, conform datelor comunicate de Institutul National de Statistica, la data de __ iulie 2008. Cum zona de actiune urbana conform prevederilor din Ghidul Solicitantului trebuie sa contina un minim de 10.000 de locuitori se impune ca evidenta necesitatea alegerii intregului oras ca zona de actiune urbana.

• Numărul companiilor care găsesc în această zonă condiţii favorabile pentru investiţii lor este în creştere;

• Diversificarea gamei investiţionale, în domenii diferite de activitate ale economiei, cu productivitate sporită;

• Raportul cost/calitate pentru forţa de muncă este avantajos pentru angajatori (forţă de muncă calificata ieftină);

• O mare parte dintre agenţii economici principali realizează propriile programe de calificare a personalului;

• Forţa de muncă este suficient de bine pregătită pentru a face faţă noilor mutatii din piaţa muncii (mulţi tineri absolvenţi)


13

� Factorii de mediu: în zona oraşului Sânnicolau Mare nu se manifestă probleme deosebite în ceea ce priveşte mediul ambiant, zona fiind poluată în limite normale. Oraşul Sânnicolau Mare dispune de un ştrand cu apă termală care are proprietăţi terapeutice în afecţiunile reumatismale cu o capacitate de 200 persoane. De asemenea avem 2 parcuri, precum şi o sală de sport acoperită, realizată la standarde europene. Aceste elemente strâns împletite se manifesta uniform la nivelul întregului oraş, nefiind posibilă o diferenţierea lor pe criterii de teritorialitate. Nu vom găsi în cadrul oraşului zone care vor fi mai dezvoltate sau mai populate decat celelalte sau cu standarde de viaţă diferite. De aceea considerăm ca este firesc ca să vorbim de dezvoltarea oraşului Sânnicolau Mare ca o entitate şi să definim zona de acţiune urbană la nivelul întregii supraţete administrative a oraşului.

1.2 Caracteristici demografice si sociale

Studii asupra populaţiei unui teritoriu reprezintă o importanţă deosebită, din punct de vedere economic, social şi politic. Populaţia reprezintă o colectivitate, formată din persoane care trăiesc într-o anumită perioadă de timp şi într-un teritoriu bine delimitat. Principalele caracteristici care definesc populaţia sunt: numărul, repartiţia şi structura.

Totalitatea persoanelor care fac parte dintr-o anumită populaţie (colectivitate) formează numărul, volumul, dimensiunea sau efectivul populaţiei. Acestea se obţin prin operaţiunea statistică, ce poartă numele de recensământ. Populaţia se află într-un proces continuu de modificare a efectivului distribuţiei şi structurii şi se poate constitui în:

- sisteme demografice deschise

- sisteme demografice închise

Sistemul demografic deschis, sau populaţie de tip deschis, se caracterizează prin faptul că intrările se produc, atât din interiorul sistemului prin naşteri, cât şi din exteriorul lui prin imigrare, iar ieşirile au loc atât prin emigrare cât şi prin decese.


14

Populaţia oraşului se înscrie în sistemul demografic deschis, iar mişcarea naturală împreună cu mişcarea migratorie formează mişcarea generală a populaţiei.

Analiza structurii demografice se poate realiza printr-o varietate foarte mare de surse:

- recensămintele populaţiei

- statistica stării civile

- statistica migraţiei

- anchetele şi monografiile de migraţiune

- registrele de populaţie

- registrele agricole

- cărţile de imobil

- listele de alegători

- cadastrul funciar

- rapoarte statistice privind activitatea economico-socială

- recensăminte ale personalului de specialitate.

Pentru documentare, s-au folosit o parte din aceste surse, punând accent pe recensămintele populaţiei, rapoartele statistice şi monografiile demografice existente.

Procesul continuu de împrospătare a populaţiei se va analiza examinându-se o serie de indicatori de bază cum ar fi: natalitatea, mortalitatea, mortalitatea infantilă, sporul natural. Mişcarea naturală a populaţiei a fost studiată pe baza datelor culese de la Oficiul Stării Civile din oraş şi de la Direcţia judeţeană de Statistică.

Natalitatea - sub aspect demografic, indică intensitatea naşterilor în rândul populaţiei. Situaţia natalităţii pe perioade se prezintă astfel:

2001 Au fost 466 naşteri cea mai mare creştere realizată în existenţa localităţii

2002 Au fost 423 naşteri localitatea fiind clasată pe locul III , iar indicele de creştere anuală s-a datorat dezvoltării economice


15

Se remarcă la sâmniclăuşeni o tendinţă de a da naştere doar unui singur copil, pe când cei veniţi în localitatea din alte parti au 2–3 copii.

Mortalitatea - acest indicator arată numărul de decese din cadrul populaţiei. La nivelul anului 2001, mortalitatea scade la 124, decese iar la nivelul anului 2002, numărul de decese creşte la 134. Oraşul inregisteaza, în perioada actuală, o valoare a indicelui mortalităţii cuprinsă între 10–14 0/00, mai crescuta astfel faţa de media europeană care se cifreaza intre 8 0/00 si 100/00.

In ceea ce priveste mortalitea infantilă asistăm in perioada actuala la o scădere a indicelui la valori rezonabile, fata de 31 decese la 1000 de nasteri in 1985, respectiv 37,31 decese la 1000 de nasteri in 1981, in principal datorită modernizarii sistemului medical care acorda o atenţie maximă naşterilor şi a asistenţei infantile. Tot ca urmare a reformarii sitemului medical asistam si la apariţia cabinetelor medicale private care, de asemenea, acordă o atenţie deosebită acestor tipuri de pacienţi.

Sporul natural rezultă ca şi diferenţa între natalitate şi mortalitate. Şi în Sânnicolau Mare ca de altfel in majoritatea Oraşelor din partea de vest a tarii, au fost perioade de timp in care indicele sporului natural a inregistrat valori pozitive si negative. In ultima perioada, indicele sporului natural a fost pozitiv, valorile acestuia cifrandu-se la 3,42 0/00 in anul 2001 si de 2,89 0/00 in 2002.

Un alt indicator demografic care merita amintit este densitatea populaţiei . Acest indicator se calculează raportând numărul de locuitori existenţi pe suprafata totala a oraşului. Se poate indentifica densitatea extravilană agricolă care este de 94 loc/100 ha, suprafaţa agricolă fiind de 13535 ha si densitatea intravilană este de 1179 loc/km2, suprafaţa industrială la care ne raportam fiind de 11 km2. Ca si concluzie, pe ansamblul oraşului ca şi zonă de acţiune urbană putem constata că densitatea populaţiei in 2002 s-a mărit faţa de anul 1900 cu un procent foarte mic, de la 94 loc/km2 la 98,7 loc/km2.

Un spor natural pozitiv, deşi nu foarte mare dar care se inscrie in valorile statistice ale zonei de vest, constituie premiza unei dezvoltari sociale durabile, zona de acţiune urbană inscriindu-se in obiectivul strategic al POR.

Populaţia


16

Din datele statistice existente la primărie rezultă că, în anul 2008, populaţia stabilă a oraşului număra 13.242 de locuitori, iar structura populatiei pe sexe este ilustrata in tabelul de mai jos:

TOTAL POPULAŢIE

(număr)

1.01.2008

(%)

ORAȘUL SÂNNICOLAU MARE

13.242 100

- masculin 6335 47,8

- feminin 6907 52.2

Efectivul populaţiei oraşului Sânnicolau Mare la recensămîntul din anul 2002

Din punct de vedere etnic, populaţia oraşului este structurată astfel:

Recensământul

2002 Structura etnică

Anul Populaţia Români Germani Maghiari Rromi Sârbi Slovaci Alte


17

etnii

1880 10.836 3.528 4.678 1.219 - 1.285 37 119

1900 12.639 4.179 5.197 1.928 - 1.238 28 69

1930 10.676 4.266 3.759 1.236 191 800 14 410 (362

evrei)

1977 12.811 7.970 2.434 1.395 132 607 14 259 (204

bulgari)

1992 13.083 9.609 770 1.389 256 599 13 447 (407

bulgari)

2002 12.914 9.917 411 1.209 364 463 16 534 (468

bulgari)

Dintre aceştia pe grupe de varsta si sexe:

Populaţia Vârsta 0-18 A�I

număr

%

ORAŞ SÂNNICOLAU MARE 3098 100

- MASCULIN 1587 51,2

- FEMININ 1511 48,8

Populaţia Vârsta 18-60 ANI %


18

număr


- MASCULIN 3973 49

- FEMININ 4141 51

Populaţia Vârsta peste 61 ANI

număr

%


- MASCULIN 775 38,2

- FEMININ 1255 61,8

Se remarcă o scădere continuă a populaţiei care se datorează atât emigrărilor spre ţările din vestul Europei cât şi sporului natural insuficent. Această diminuare este compensată prin migraţiile interne din alte zone ale ţării spre Sânnicolau Mare, unde găsesc condiţii prielnice de muncă şi de trai.

In oraşul Sânnicolau Mare convieţuiesc paşnic 7 culte religioase:

• ortodocşi- 7632 persoane • romano-catolici- 2326 persoane • greco – catolici – 967 persoane • penticostali • baptisti • Martori ai lui Iehova • Adventişti de ziua a şaptea


19

Forţa de muncă

Rata de ocupare a forţei de muncă (populaţie ocupată din total populaţiei active) este de 98,7 %, în uşoară scădere faţă de anul 2007. Majoritatea populaţiei active lucrează la societăţile mari de pe platforma industrială a oraşului cum sunt Delphi Packard România, Zoppas Industries România, Eclipsa Shoes, Hella Lighting iar restul desfăşoară activităţi independente sau lucreză în cadrul altor firme locale. Salariile plătite la nivel local variază între 500-1000 Ron/lună. Rromii, în general, mai lucreză ca şi zilieri în gospodăriile restului populaţiei.

Din punct de vedere al meseriilor, ponderea calificărilor o deţin următoarele: operator prelucrare mase plastice, tehnician pentru prelucrarea rezistenţelor electrice, operator chimist, lăcătuş, cusător. Aceste calificări sunt rezultanta caracterisiticii de zona pluri-industriala a Oraşului Sânnicolau, în care industriile, devenite de-acum tradiţie, încearcă să se dezvolte cît mai puternic posibil.


20

Pe lângă aceste calificări AJOFM, Agenţia locală Sânnicolau Mare, a organizat şi organizează periodic cursuri de calificare (pentru absolvenţii de liceu) şi recalificare (în meseriile tâmplar, sudor, brutar, barman-ospătar, operator calculator, inspector resurse umane, contabilitate).

Populaţia activă a oraşului este de 5.455 locuitori, din care 5.139 au un loc de muncă. În conformitate cu ultimul recensămînt (din anul 2002) structura populaţiei este prezentată in tabelul de mai jos.

Populaţia stabilă după situaţia economică

la recensămîntul din anul 2002

Ponderea persoanelor inactive, din totalul populaţiei, se ridică astăzi la aproximativ 46 %, această creştere putînd fi pusă în special pe seama fenomenului de îmbătrânire a populaţiei (creşterea

Populaţia stabila

Populaţia activă

Total Ocupata Total Neocupata

Ambele

sexe

masculin

Ambele sexe

Mas-culin

Ambele sexe

Mas-culin

Şomeri în căutarea unui loc de muncă

Şomeri în căutarea primului loc de muncă

Ambele sexe

Masculin

Ambele sexe

Mas-culin

Ambele sexe

Mas-culin

A 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Oraşul Sânnicolau

Mare

12914 6155 5455 2903 5139 2678 316 225 263 187 53 38


21

numărului de pensionari), a sporului natural insuficient al populaţiei din ultimi ani, a emigrarii în alte ţări, precum şi al celor cu alte surse de supravietuire.

Populatia economic inactiva din Oraşul Sânnicolau Mare

Ora

şul S

ânni

cola

u M

are

POPULAŢIA INACTIVĂ

Total

Elev / student

Pensionar

Casnică

Întreţinută de altă

persoană

Întreţinută de stat sau organizaţii

private

Altă situaţie economică

Am

bel

e se

xe

Mas

cul

in

Am

bel

e se

xe

Mas

cul

in

Am

bel

e se

xe

Mas

cul

in

Am

bel

e se

xe

Mas

cul

in

Am

bel

e se

xe

Mas

cul

in

Am

bel

e se

xe

Mas

cul

in

Am

bel

e se

xe

Mas

-cu

lin

7459 3252 2249 1148 2831 1203 878 96 1261 659 83 25 157 121

�ota: Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor din anul 2002

În perioada actuală ne confruntăm cu probleme în domeniul atragerii forţei de muncă datorită dezvoltării extrem de rapide a sectorului IMM şi industrial in Oraşul nostru. Un rol important îl are populaţia din localităţile rurale adiacente oraşului, în special populaţia tânară şi activă care prin intermediul fenomenului de navetism, caută şi găseşte locuri de muncă in industrie şi servicii. În acest mod oraşul, ca zonă de acţiune urbană selectată, işi manifestă rolul de stimulator economic şi social şi contribuie la dezvoltarea policentrică a zonei respective cu implicaţii pe termen lung asupra diminuării disparităţilor între mediul rural si cel urban. Pe de altă parte, este dificil de atras resurse umane datorită lipsei de spaţii locative/locuinţe pentru noii sosiţi.

În oraş se poate observă existenţa unei forţe de muncă bine calificată şi instruită, asimilată din domeniile producţiei de bunuri, dovadă fiind procentul ridicat al ratei de activitate, a adaptării forţei de


22

muncă la meserii pentru care anterior nu a fost specializată şi a ratei de ocupare a forţei de muncă. Deasemenea s-a constatat că datorită calificării, în general, ridicate a forţei de muncă, aceasta s-a adaptat uşor condiţiilor de la noile locuri de muncă, doar că fluctuaţia personalului este peste medie din pricina salariilor mici.

Structura populaţiei ocupate după statutul profesional

pe activităţi ale economiei naţionale:

Agricultură,

silvicultură,

vânătoare

Pescuit,

piscicultură

Industria extractivă

Industria prelucrătoare

Energie electrică , termică ,

gaze şi apă

Salariaţi din: 382 0 60 2382 33

Patroni din: 5 0 0 12 0

Administraţie publică

Învăţământ Sănătate asistenţă socială

Alte activitati de servicii colective

Activitati ale persoanelor angajate

în gospodariile personale

Salariaţi din: 339 258 200 41 3

Patroni din: 0 2 5 6 0

Nivelul de trai scăzut al populaţiei se datorează în primul rând salariilor mici practicate de majoritatea societăţilor (salar sub 1000 Ron/lună) şi a numărului mare de persoane inactive.

Numărul mediu de salariaţi pe principalele activităţi ale economiei naţionale in

Oraşul Sânnicolau Mare, 2006

Salariaţi – total – număr mediu 4280

Număr mediu salariaţi în agricultură 255


23

Număr mediu salariaţi în industrie - total 1221

Număr mediu salariaţi în industria extractivă 23

Număr mediu salariaţi în industria prelucrătoare 1174

Număr mediu salariaţi în energie electrică, termică , gaze şi apă

24

Număr mediu salariaţi în construcţii 166

Număr mediu salariaţi în comerţ 955

Număr mediu salariaţi în intransporturi şi poştă 144

Număr mediu salariaţi în activităţi financiare, bancare şi de asigurări

59

Număr mediu de salariaţi în administraţia publică 110

Număr mediu de salariaţi în învăţămînt 232

Număr mediu de salariaţi în sănătate şi asistenţă socială 388

La nivelul zonei de acţiune urbane se pot identifica, din punct de vedere social în general şi cel al resurselor umane în special, atât puncte tari cît şi puncte slabe:

Punctele tari

Principalele oportunităţi în domeniul resurselor umane şi a pieţei forţei de muncă care se manifestă în zona Sânnicolaului sunt:

• Numărul companiilor care găsesc în această zonă condiţii de stabilitate pentru investiţii este în creştere;

• Apariţia investiţiilor, în alte domenii de activitate ale economiei, cu productivitate sporită;

• Raportul cost/calitate pentru forţa de muncă este avantajos pentru angajatori (forţă de muncă ieftină);

• O mare parte dintre agenţii economici principali realizează propriile programe de calificare a personalului;

• Forţa de muncă este suficient de bine pregătită pentru a face faţă noilor mutări din piaţa muncii (mulţi tineri absolvenţi);


24

• Existenţa programelor de finanţare din partea UE şi finanţare naţională pentru calificarea şi perfecţionarea resurselor umane.

• Şomaj regional sub 2 %; • Şomaj local sub 1%

Punctele slabe

Principalele dificultăţi în domeniul resurselor umane pe care le putem identifica sunt:

• Profilul de competenţe certificate ale persoanelor aflate în

căutarea unui loc de muncă nu corespunde cerinţelor angajatorilor;

• Oferta de reconversie profesională nu este suficient de diversificată, nu există o concurenţă între ofertanţii de formare, aceasta constituind un obstacol pentru o ofertă flexibilă şi adaptată nevoilor de dezvoltare personală şi profesională a solicitanţilor;

• Oferta educaţională nu este adaptată nevoilor de calificare viitoare, neexistînd mecanisme de prognoză şi identificare a nevoilor viitoare;

• Salariile sunt relativ mici de unde rezultă un nivel de trai redus pentru marea majoritate a populaţiei;

• Fluctuaţie mare de personal între principalii agenţi economici;

• Lipsa de locuinţe pentru locuitorii tineri ai oraşului şi o piedică importantă în atragerea de forţe de muncă din alte zone ale ţării;

• Emigrarea populaţiei tinere şi îmbătrânirea generală a populaţiei.

1.3 Caracteristici economice a zonei de acţiune urbană

Perioada 1956 – 1992 este cea în care se dezvoltă micile întreprinderi (după naţionalizarea din 1948) şi se adaugă altele noi,


25

iar după anul 1970 îşi schimbă profilul preponderent agricol, într-unul prioritar industrial. Acest fapt este ilustrat de numărul populaţiei active şi ponderea mereu crescândă a industriei în ansamblul economic, mai ales în anul 1985 când ponderea a atins un maxim de 45,93% (3731 persoane).

Din anul 1992 până în anul 1997 începe declinul fabricilor din zonă care falimentează şi sunt scoase la vânzare şi ulterior privatizate de către investitorii italieni, austrieci şi germani.

Anul Populatia

activa

Sectoarele economiei Şomaj

Primar Secundar Terţiar

1992 5782 896 2864 1982 27.20%

2002 9233 456 5770 3007 2%

Structura economică a populaţiei

După cum se poate vedea din tabelul anterior, se poate afirma ca Sânnicolau Mare este un oraş cu un profil preponderent industrial, marea majoritatea a locuitorilor lucrând la marile companii de pe platforma industrială a oraşului.

Serviciile publice sunt asigurate in baza HCL 45/76 din 23 octombrie 2008 de catre o societate comercială cu raspundere limitată la care Consiliul Local este asociat unic. Aceasta societate “GOSAN S.R.L” nou infiintata, va sigura urmatoarele servicii de gospodarie comunala si anume:

a) alimentare cu apă; b) canalizare şi epurare ape uzate menajere şi pluviale; c) salubrizare; d) alimentare cu energie termică produsă centralizat; e) iluminat public local; f) amenajat, curăţat şi întreţinut spaţii verzi şi căi publice.

Accesibilitate - infrastructura de transport


26

Oraşul are acces la căi de transport rutiere (DN 7 – E 68 Arad – Sibiu, drumul national 6 Sânnicolau Mare – Timişoara) şi feroviare (Timisoara Cenad , Arad – Valcani). Odată cu dezvoltarea economică a Banatului, localitatea a devenit un nod de cale ferată important, de unde veneau şi plecau trenuri în patru direcţii: - Sânnicolau Mare – Mako (Ungaria) - Sânnicolau Mare – Kikinda (Iugoslavia) - Sânnicolau Mare – Arad - Sânnicolau Mare – Timişoara Accesul facil este un motor al dezvoltării economice durabile. Companiile preferă să se stabilească în apropierea căilor rutiere precum şi altor legături care facilitează transportul, cum ar fi drumurile către alte oraşe sau nodurile de cale ferata.

Învăţământul

Filosoful german Leibniz, care a recunoscut marele merit al şcolii în viaţa omului şi a popoarelor, a spus: ”Daţi-mi şcoala şi amvonul si voi reforma lumea”, iar marele cărturar Petru Maior spunea:”Lumina o dă şcoala şi biserica a cărei lumină ne luminează calea vieţii”.

Aceste două cugetări redau, cât se poate de clar, rolul pe care l-a avut şi îl are şcoala în viaţa unei comunităţi, iar biserica, care este mama şcolii, a fost şi va rămâne cea care i-a îndrumat pe oameni să înveţe şi să aleagă calea cea bună a lui Dumnezeu.

Istoria învăţământului, în această parte a Banatului, a transmiterii culturii materiale şi spirituale a înaintaşilor tinerei generaţii, s-a încadrat activ în această cultură, începând odată cu „şcoala din tinda bisericii”.

Istoria învăţământului din localitate este legată de cetatea Morisena (Cenad), care a fost multă vreme centrul principal al Banatului medieval.


27

Localitatea Sânnicolau Mare a beneficiat şi de învăţământul profesional, graţie latifundiarului Kristofor Nako, care, la 24.08. 1799, donează teren şi clădire pentru înfinţarea unei şcoli agricole, pe care o inaugurează în anul şcolar 1801-1802, aceasta fiind prima şcoală agricolă din ţara noastră şi a fost frecventată la început de 12 fii de ţarani iobagi.

Şcoala agricolă din Sânnicolau Mare era a treia din Imperiul Austro-Ungar, după prima unitate şcolară cu profil agricol din lume de la Sarvas şi a doua Academia Agricolă denumită „Geogicon”, care aparţinea lui Gheorghe Festetics Detolna (1754-1919).

Şcoala agricolă, inaugurată în 1802, se afla în clădirea unei vechi staţii de diligenţă, situată la marginea de vest a localităţii, pe drumul Seghedinului ( Str. Victor Babeş, nr. 100, fostul Electrometal, azi firma Metalzinc Com) şi avea în compunere birourile şi clasele, bucătăria şi sala de mese, 3 clădiri pentru locuinţe şi magazia pentru materiale

De-a lungul anilor , Şcoala Agricolă a purtat diferite denumiri, astăzi numindu-se Grupul Şcolar Agricol (Şcoala de Arte şi Meserii).

Din 1998 Grupul Şcolar Agricol, după unirea cu Şcoala Profesinală de Petrol, are în compunere:

- 22 de clase, cu 550 de elevi şi 6 domenii, după cum urmează:

- mecanic (mecanici auto, mecanici agricoli, operatori extracţie ţiţei, mecanici echipament foraj extracte, tinichiger auto);

- electromecanic(electromecanic foraj extracţie); - electric (electricieni auto); - agricol (agricultori pentru cultura de câmp, legumicultori,

zootehnist); - construcţii(zidari, pietrari, tencuitori, dulgheri, tâmplari); - industria textilă(confecţionare îmbrăcăminte femei);

S-au solicitat şi alte specializări de către firmele din zonă şi anume:


28

- mecanic instalaţii hidraulice şi pneumatice;

- electronist aparatură şi echipamente de automatizări;

Grupul Şcolar Agricol are 18 profesori pentru materiile „umane” şi „reale”, un preot, 9 ingineri agricoli, 3 maiştrii agricoli, 9 ingineri şi 9 maiştrii de diferite alte specializări, si are în proprietate 50 ha teren arabil.

În anul 2004, Şcoala împlineşte peste 204 ani de atestare documentară.

Învăţământul profesional a contribuit, substanţial, la dezvoltarea zonei şi a localităţii Sânnicolau Mare,având un rol important în progresul vieţii economice şi sociale, în partea de vest a Banatului.

În ceea ce priveşte învăţământului primar, gimnazial şi liceal situaţia actuală se se prezintă astfel:

1. Liceul teoretic( Str. A.Şaguna): - Profesori –32;

- săli de clasă – 11; - laboratoare – 5; - ateliere –0; - bibliotecă – 1 - secţie informatică - 1 - elevi – 360.

2. Şcoala generală Nr.1 ( Str. Piaţa 1 Mai), care cuprinde şi şcoala cu clasele I-IV (Str.Calea lui Traian, Nr.1).

- profesori - 35; - învăţători - 16, în total 51 de cadre didactice; - elevi 834 - săli de clasă: -pe Calea lui Traian, 16;

-în Piaţa 1 Mai, 21

- laboratoare - 3; - cabinete – 2 (informatică şi psihologie); - bibliotecă -1;


29

- sală sport -1; - sală spectacole -1; - sală muzeu – 1, - clase învăţământ primar – 16; - clase învăţământ gimnazial -21; - secţii de predare în limba română, maghiară,

sârbă;

3. Şcoala generală Nr. 2 (Str. Petru Maior), cu două edificii:

- profesori – 29;

- învăţători -8; - maiştrii -1, în total 38 cadre; - elevi – 766, - laboratoare -3; - cabinete -2; - sală sport -1; - secţiide predare: 8 clase de limba română şi 4

clase de limba germană;

În concluzie, se poate spune că şcoala a avut, de-a lungul timpului, un rol deosebit în ridicarea gradului de cultură şi civilizaţie al locuitorilor acestei vetre străbune.

Cetăţenii oraşului aduc un pios omagiu de recunoştinţă tuturor dascălilor, de-a lungul timpului şi mulţumesc actualilor dascăli pentru munca lor nobilă, pentru contribuţia lor la pregătirea tinerelor generaţii, care începând cu 2007 sunt generaţiile familiei europene.

Cercetarea ştiinţifică


30

De-a lungul timpului, oraşul a trecut prin diferite stăpâniri, precum cea romană, ungară, otomană şi habsburgică, preluând de la aceştia, tot ceea ce a fost mai bun în toate domeniile şi le-au aplicat în viaţa practică. După anul 1716, Casa Imperială de la Viena elaborează proiectul de modernizare al Banatului, iar localitatea a devenit centru zonal, şi avea posibilitatea să fie inclusă, în acest mare proiect. Prin contactele interumane, între naţionalităţi, s-au putut aprofunda multe din studiile de dezvoltare, cele mai multe punându-se în aplicare. Având acces la noile descoperiri ale ştiinţei şi tehnicii, în special prin germanii şvabi, greci şi evrei, în localitate, au început să apară iniţiative noi, pe care le-au transpus în realitatea cotidiană. În anul 1897, cetăţeanul Hein Petrek începe studiile de organizare a telefoniei şi telegrafului, pe care le pune în practică, elaborând lucrarea ,,A posta tatarek penztar” şi înfiinţând prima Casă de Economii Poştale din această parte a Imperiului Austro Ungar. Filologul maghiar Revay Miklos, născut în localitate, va pune, mai târziu, bazele ştiinţifice ale literaturii moderne maghiare. Un alt reprezentat de seamă al localităţii, Bela Bartok, va elabora un studiu ştiinţific, pe teme muzicale, devenind un compozitor, pianist şi folclorist de renume mondial. Pictorul Herman Lipot va elabora lucrări de valoare şi studii despre zona localităţii şi despre Banat. Ioan Molnar Pinariu a fost primul medic din Transilvania şi profesor la Universitatea din Cluj, secţia oftalmologie. Doctorul Kuhn Ludovic, profesor de matematică şi fizică, înfiinţează un muzeu. Graficianul Kora Korber Nandor a avut o serie de expoziţii locale. Cotoşman Gheorghe, profesor, ce a realizat studii istorice şi religioase. Szocs Iuliu a realizat cercetări arheologice şi a înfiinşat Muzeul de arheologie etnografie şi o expoziţie permanentă, despre viaţa şi opera compozitorului Bela Bartok. Cercetare ştiinţifică sa realizat şi în cadrul Staţiunii de Cercetare în horticultură, prin creşterea numărului pomilor fructiferi şi ornamentali.


31

Cercetarea ştiinţifică, la nivelul oraşului, nu a avut valori mari, însă prin oamenii săi, s-a contribuit la aplicarea noilor descoperiri ale fiecărei epoci şi au inventat lucruri de strictă necesitate pentru ei şi pentru comunitate.

1.4 Dinamica investiţiilor în oraşul Sânnicolau Mare ca şi zonă de acţiune urbană

Începând cu anul 1990, când are loc trecerea de la societatea socialistă la societatea capitalistă cu economie de piaţă, situaţia industrială a oraşului începe să decadă şi rând pe rând, toate fabricile, până în 1996, dau faliment, privatizarea nefiind rentabila, iar spaţiile acestora sunt scoase la vânzare. In prezent daca este sa luăm în calcul informaţiile cuprinse în Fişa de prezentare a localităţii, în oraş ca si zona de actiune urbana există următoarele firme industriale:

• ZOPPAS INDUSTRIES ROMANIA – este firmă italiană, ce aparţine Concernului IRCA SPA ITALIA (industrie,- resistenze – corazzate – ed fini), înfiinţată prin Ordonanţa de urgenţă numărul 31/ 16.06.1997 cu un capital de început de 10.000$, după transferul sediului din Zalău la Sânnicolau Mare. Începând cu 1997, s-a extins permanent, ajungând în prezent la peste 25000 m2 cu peste 3000 angajaţi, cu o firmă de import-export ZIRCOM, două hoteluri de capacitate mică şi o cantină restaurant, toate pe Drumul Cenadului, dându-i zonei un aspect modern european. Firma produce rezistenţe, peste 40% din piata mondială, de orice fel având ca şi clienţi firmele SAMSUNG, DAEWOO, MOULINEX, OCEAN, SAECO, LG ELECTRONICS, ELECTROLUX-ZANUSSI- AEG, WHIRLPOOL GROUP etc.

• DELPHI PACKARD ROMÂNIA este o filială a firmei austriece DELPHI PACKARD ELECTRIC, extins în fiecare an de la înfiinţare, astfel că, în prezent are peste 4.000 de muncitori din oraş şi din localităţile de pe principalele axe de circulaţie est–vest şi nord-sud. Firma este o unitate economică ultramodernă, cu un management performant.

• SC AUTO MEC SRL este situată pe Drumul Cenadului, în fosta cantină a fabricii de cânepă şi produce cablaje electrice pentru automobile, în colaborare cu SC DELPHI PACHARD ROMÂNIA şi are peste 300, salariaţi cu un capital în creştere.


32

• SC MAPOL IMPEX ROM SRL se află în fosta ferma zootehnica a CAP-ului, este o societate italiană, are ca obiect de activitate prelucrarea lemnului şi a mobilei. Are peste 150 angajaţi, iar numărul este în creştere.

• SC AGROINDUSTRIALA LEGUMICOLA SA se află în sediul fostului CLF (Complex Legume Fructe), de pe strada Gării. Are ca obiect de activitate prelucrarea lemnului, adus pe calea ferată, din zonele de munte şi un număr de peste 200 angajaţi.

• SC CLAGII SRL şi SC COPLASS SRL, pe Drumul Gării şi Drumul Saravale, fac parte din grupul COPLASS GROUP şi au ca profil de fabricare răşine armate cu fibră de sticlă 90% fiind pentru export şi 10% pentru ASTRA Vagoane Arad şi are un număr de peste 60 salariaţi.

• SC METAL ZINC SRL se află în sediul fostei Şcolii Agricole de pe strada V. Babeş şi este o secţie a SC ELECTOMETAL TIMIŞOARA, privatizată, având ca profil construcţii metalice, boilere electrice şi o secţie de galvanizare.

• TAROTEX se află pe strada Drumul Gării, este o firmă italiană, ce are ca profil de activitate industria textilă are peste 300 salariaţi, cu sediul în fosta fabrică de lapte.

• FRA CA DA se află amplasata pe Dr. Gării, este o firmă italiană ce are ca profil de activitate industria textilă cu peste 200 angajaţi

• SC CA BĂNĂŢEANUL Sânnicolau Mare, cooperativă meşteşugărească, cu mai multe sfere de activitate, ateliere pe strada Vânătorilor, punct comercial pe strada Republicii şi pe Calea lui Traian, secţie de încălţăminte pe strada Stadionului, Secţie de tâmplării pe strada Gării şi secţie de tinichigerie pe strada 16 Decembrie 1989. În fostul sediu al cooperativei, pe strada Republicii Nr.30A, se afla firma S.C. DALBASHOES S.R.L, firma confectii incaltaminte.

• ORLANDI INVESMENT SRL, moară industrială, este o firmă italiană ce se află în sediul fostei mori PROCHASKA, care va fi modernizată, iar producţia va fi dată spre export. Ca profil de activitate este producerea făinei de grâu.

• FNC (Fabrica de Nutreţuri Concentrate), se găseşte pe strada Morii şi are ca profil de activitate producerea de nutreţuri


33

concentrate pentru sectorul zootehnic. A aparţinut de firma COMTIM, iar in prezent este privatizată.

• ECLIPSA SHOES SRL , str. Drumul Gării nr.8., cu profil ind. textilă.

• S.C. DUSA TRANCULOV S.R.L, str. Drumul Garii, produce ulei comestibil din floarea soarelui.

• S.C. CISAM S.A. str. Stefan cel Mare nr.4, fosta fabrica de ciorapi, firma româno-portugheză de producerea confecţiilor.

• multe alte firme mai mici.

Investitori care doresc să investească în viitor în oşasul Sânnicolau Mare sunt;

- Firma austriaco-suedeză HELGA specializată în producerea de faruri şi stopuri pentru autovehicule, având un grup de firme în Austria, Germania, Suedia, SUA, Olanda.

- Firma germană ANTON GESLER GmbH – firmă producatoare de componente de automobile, i-a fost repartizată o suprafaţă de 5000 mp lângă Delphi Packard pe str. Drumul Gării. Firma produce mase plastice pentru concernele; BMW, WOLKWAGEN, OPEL, DAIMLER, CHRYSLER.

Factorii care au condus la decizia de localizare a investiţiilor străine sunt;

1. Studiul efectuat de firmele multinaţionale asupra zonei, din punct de vedere istoric, economic, geografic şi demografic, care sa corespundă cerinţelor acestora.

2. Contactul direct cu realităţile zonei, de către factorii de decizie.

3. Legislaţia românească şi mediul de afaceri.

4. Investitori de valoare mică, pentru început, au venit pentru testarea forţei de muncă şi care a corespuns foarte bine cerinţelor acestora.

5. Amplasarea oraşului, fiind cel mai vestic oraş (aproape de graniţa cu UE).

6. Structura demografică şi în special structura etnică (peste 13 nationalităţi).


34

7. Piaţa muncii – forţa de muncă tânără, nefiind necesară calificarea acesteia.

8. Modul de folosire şi dare în folosinţă, a terenurilor destinate investiţiilor, precum şi cumpărarea unor fabrici falimentare, pentru realizarea spaţiilor de producţie.

9. Relaţiile cu factorii de decizie, la nivel local şi naţional.

10. Cunoaşterea perspectivelor zonei (aderarea la NATO, deschiderea PTF Cenad internaţional, precum şi dechiderea traficului feroviar internaţional la Cenad, în viitor, prin reconstruirea celor două poduri peste râul Mureş, feroviar şi rutier).

11. Regimul vamal şi creerea unei vămi interioare.

12. Salarii medii pe economie.

13. Căi de acces rutiere, pe drumul E70 şi în viitor şi feroviare, precum şi distanţă mică faţă de aeroportul internaţional Timişoara.

14. Situaţia inexistenţei mişcării sindicale (în aceste firme nu există sindicate).

15. Existenţa materiei prime în zonă şi regiune, prelucrarea, şi comercializarea produselor finite.

16. Obţinerea de profit în timp scurt, amorsarea investiţiilor, şi transferul profitului în timp operativ.

Datorită investiţiilor străine, numărul şomerilor a scăzut sub 2% la nivelul localităţii, asimilând cea mai mare parte a populaţiei active. Pe lângă unităţile economice cu profil industrial din oraş, s-au dezvoltat foarte mult, la fel ca şi în perioada interbelică, zeci de ateliere, cu diverse profiluri actualizate la nivelul cerinţelor locale sau actuale: tinichigerii, tâmplării, autoservice, vopsitorii, croitorii, frizerii, ceasornicării, saloane de cosmetică, acestea fiind organizate în ateliere sau întreprinzători particulari cu autorizaţie.

Trecerea la economia de piaţă capitalistă, în domeniul agricol, s-a făcut din pacate fără nici o strategie şi perspectivă. După aplicarea legii 18/1991 şi a legii 1/2000, proprietarii de pământ şi fermele, fie de stat sau particulare, rezistă cu greu, neasigurându-le subvenţiile necesare şi mulţi proprietari au dat pământul în arendă sau l-au vândut.


35

Conform statisticii de la Camera Agricolă a Primăriei, au fost date în proprietate privată:

- 5.419 ha prin legea 18/1991

- 4.194 ha prin legea 1/2000

Legea 18/1991

o suprafaţa validă 5418,93 ha

o suprafaţă pusă în posesie 5418,93 ha

o titluri de proprietate 2.478 cu o suprafaţă de 5418, 93 ha

o titluri eliberate 2.104

Legea 1/2000

o suprafaţa validă 4193,90 ha

o suprafaţă pusă în posesie 4118,90 ha

o rest pus în posesie (Şcoala Agricolă) 75 ha

o titluri de proprietate 806 cu o suprafaţă de 4193.90 ha

Situaţia repartizării altor suprafeţe se realizează astfel:

- Administraţia Domeniului statului este de 884 ha agricol şi 372 livadă şi aparţine SINAGRO SA

- Primăria Sânnicolau Mare 683 ha păşune comunală

- CIS 50 ha arabil

- Staţiunea pomicolă 135 ha agricol

- Bisericile: Sârbă 10 ha, Română 28 ha, Greco-Catolică 10 ha, Romano-Catolică 10 ha, Evanghelică 8 ha

- Grupul Şcolar agricol 50 ha

La ora actuală, în Oraş sunt mai multe forme asociative care privesc domeniu agricol: 12 asociaţii cu personalitate juridică şi 10 asociaţii familiale, iar în registrul agricol apar 3.255 de gospodării, care au pământ şi 245 persoane locuiesc la bloc, care au pământ.


36

1.5 �evoi de dezvoltare identificate in zona de actiune urbana

Planificarea strategică este un proces continuu, utilizat de comunităţile locale pentru a avea certitudinea că politicile şi programele existente corespund necesităţilor de dezvoltare economică ale comunităţii în cadrul limitărilor impuse de resursele locale şi externe disponibile. Ca importanţă, planificarea strategică oferă un cadru care uneşte o serie de proiecte mai mici pentru a realiza scopuri/obiective socio-economice de întindere mai mare. Ca urmare, planificarea strategică ajută comunitatea locală să direcţioneze dezvoltarea socio-economică spre realizarea unor obiective fezabile pe termen lung. Important este faptul ca această abordare să se sprijine pe iniţiative realizabile pe termen scurt şi mediu. În acest sens se stabilesc scopuri realiste, pe care comunitatea locală le poate îndeplini.

Pentru a identifica nevoile de dezvoltare a zonei de actiune urbane este necesara realizarea unei analize SWOT la nivelul intregului oras.

Analiza SWOT este o metodă eficientă, utilizată în cazul planificării strategice pentru identificarea potenţialelor, a priorităţilor şi pentru crearea unei viziuni comune de realizare a strategiei de dezvoltare.

SWOT semnifică:

• Puncte tari sau atuurile comunităţii. Unele sunt atât de evidente încât sunt uşor de identificat dar există şi puncte tari mai greu identificabile;

• Puncte slabe sau slăbiciunile cadrului local. Descoperirea acestora este esenţială pentru că, în timp, printr-o bună administrare, punctele slabe se pot transforma în puncte tari;

• Oportunităţi sunt situaţiile externe voinţei noastre dar care, identificate corect şi la timp, pot influenţa dezvoltarea unei comunităţi;

• Ameninţări şi ele sunt independente de voinţa noastră şi se pot transforma uşor în puncte slabe/obstacole importante în calea dezvoltării economico-sociale ale unei comunităţi dacă nu sunt percepute la timp şi contracarate.


37

Mai simplu spus, analiza SWOT trebuie să dea răspunsul la întrebarea "Unde suntem?" această implicând analiza mediului intern al localităţii şi a mediului extern general şi specific zonei ce se doreşte a fi analizată, diagnosticată şi dezvoltată. În urma unei analize pertinente realizata de specialistii din cadrul primariei, pe baza informaţiilor de care beneficiem am identificat următoarele aspecte:

PUNCTELE TARI ALE ORAŞULUI SÂNNICOLAU MARE

� Sannicolau Mare un oras situat strategic, în partea de vest a României la graniţa cu Ungaria. Existenţa punctului de trecere a frontierei Vama Cenad (la mai puţin de 25km);

� Clima si relief favorabile agriculturii;

� Resurse naturale: ape termale aflate în stadiu incipient de exploatare- temperatura apei de aproximativ 60 de grade ar putea contribui la reducerea costurilor cu incalzirea pe timpde iarna;

� Rata mică a şomajului de 2%;

� Forţa de muncă calificată la locul de muncă ca urmare a firmelor mulţinationale ce-şi desfăşoară activitatea în zonă; Grad ridicat de alfabetizare a populaţiei, cu foarte multi absolventi;

� Existenta grupurilor multiculturale si etnice puternic reprezentate care traiesc in armonie, precum si a puternicelor traditii culturale si religioase manifestate numar mare de evenimente culturale;

� Existenţa de terenuri în proprietatea administraţiei ceea ce face posibilă dezvoltarea de servicii publice;

� Infrastructură rutieră şi feroviară cu potenţial de dezvoltare;

� Oraşul e străbătut de drumul european care leagă Timişoara – Sânnicolau - Cenad – Ungaria;


38

� Conectare în procent foarte mare la reteaua locală de electricitate;

� Existenţa reţelelor de telefonie fixă şi mobilă, internet cu un grad ridicat de penetrare;

� Puternic centru industrializat, localizat pe platforma industriala a orasului;

� Autorităţi locale disponibile spre a oferi facilităţi şi sprijin investitorilor;

� Obiceiuri şi tradiţii multiculturale cu influenţe maghiare ce atrag turiştii.

PU�CTE SLABE

� Procent mare de drumuri nemodernizate;

� Lipsa unui sistem de gestionare a apelor pluviale

� Lipsa trotuarelor în tot oraşul;

� Lipsa parcărilor în microraion;

� Lipsa pistelor pentru biciclete în tot oraşul;

� Sistem necorespunzator de epurare al apei;


39

� Lipsa canalizării în tot oraşul;

� Lipsă pază comunitară, reprezentata de politia comunitara;

� Nivelul scăzut de salarizare/venituri reduse;

� Lipsa serviciilor de transport public bine puse la punct;

� Lipsa alimentării cu gaz în tot oraşul;

� Lipsa locuinţelor pentru forta de munca care s-ar putea stabili in oras, mai ales tineri;

� Instituţiile publice dispun de o baza materială precară, slab tehnologizată;

� Necesitatea reabilitării sediilor instituţiilor publice;

� Nu este valorificat potenţialul de turism balnear – termal;

� Lipsa serviciilor publice centralizate;

� Lipsa unor programe de specializare pentru angajaţii ce lucreză în instituţiile publice, agricultură;

� Lipsa spaţilor de joacă pentru copii şi în special a parcurilor;

� Deficienţe în comunicare între principalii actorii publici ONG-APL.

Dupa cum se poate observa principalele lipsuri cu care se confrunta orasul sunt cele legate de calitatea sau chiar lipsa infrastructurii


40

urbane. Rezolvarea acestor probleme ar crea imediat premizele unei dezvoltari socio-economice durabile.

OPORTU�ITĂŢI

� Programele de modernizare ale infrastructurii urbane;

� Crearea şi dezvoltarea infrastructurii de servicii sociale;

� Dezvoltarea echipării edilitare prin accesarea unor fonduri guvernamentale; Abordarea microregională a unor proiecte cu valoare foarte mare (de genul Programului Leader)

� Dezvoltarea sectorului IMM si in special al serviciilor;

� Stabilirea unei strategii de dialog social prin continuarea procesului de consultare publica si implicarea mai activă a cetăţenilor urbei în procesul decizional legat de problemele comunitătii;

� Dezvoltarea unor proiecte de cooperare cu Ungaria, sprijinite de UE, prin intermediul Programelor CBC Ro-Hu şi Interreg;

� Acţiuni de conştientizare a populaţiei asupra importanţei protecţiei mediului;

� Dezvoltarea unor servicii de calificare/recalificare profesională;

� Dezvoltarea agriculturii ca mijloc de creştere economică a zonei; Crearea unor centre de colectare şi desfacere a produselor agricole de baza;

� Realizarea unei baze de date la nivelul microregiunii privind resursele disponibile si valorificarea apelor termale existente in zona;

� Acordarea unor facilităţi pentru investitori si creerea de parteneriate intre intreprinzatorii locali si cei straini;

� Promovarea mai agresivă a serviciilor şi produselor locale pe diverse pieţe de desfacere (inclusiv în Ungaria);

� Asocierea în cadrul zonei cu alte instituţii ale APL in vederea modernizarii si eficientizarii serviciilor publice locale;


41

� Dezvoltarea unor parteneriate funcţionale între Administraţia Publică – unităţile de învăţămînt – mediul de afaceri local;

� Diversificarea specializărilor educaţionale şi corelarea lor cu cerinţele pieţei muncii;

� Promovarea comunităţii la nivel extern inclusiv prin infrăţirea cu alte oraşe;

� Valorificarea caracterului multicultural al oraşului prin organizarea de manifestari culturale si dezvoltarea turismului local.

AME�I�ŢĂRI

� Scăderea interesului investitorilor din diverse cauze: starea infrastructurii, lipsa de resurse umane cu o anumita calificare

� Lipsa solutiilor pe termen lung pentru problemele socio-economice; dezvoltarea limitata a sectorului industrial; climat nefavorabil investitiilor; transport in public nesatisfacator; costul ridicat al utilitatilor; efectele privatizarii;

� Politicile administratiei publice locale, slaba calitate a managementului urban;

� Implicarea redusa a comunitatii in dezvoltarea orasului; accesul dificil la informatiile de interes local;

� Lipsa de interes/educaţie a cetăţenilor pentru protejarea mediului înconjurător;

� Creşterea preţurilor la carburanţi si in general al marfurilor si serviciilor ca urmare a devalorizarii monedei nationale;

� Trendinţa de îmbătrânire a populaţiei corelata cu un spor naturar insuficient;

� Migrarea populaţiei active (în ţările dezvoltate ale UE sau la Timişoara) cu efecte negative asupra veniturilor locale;

� Creşterea abandonului şcolar si desfiinţarea unor şcoli ca urmare a reducerii numărului de elevi;


42

� Inrăutăţirea stării de sănătate a populaţiei pe fondul sărăciei;

� Pierderea tradiţiilor locale.

1.6 Potential de dezvoltare al zonei de actiune urbana

Principalele directii definitorii pentru potenţialul de dezvoltare al oraşului Sânnicolau Mare sunt:

• Existenta programelor cu finantare europeana care vor permite reabilitarea infrastructurii urbane prin modernizarea drumurilor, trotuarelor, parcurilor si sprijinirea mediului de afaceri;

• Creşterea numărului de investitori în comunitate şi în imprejurimile oraşului care, alaturi de intreaga populatie, vor beneficia de o infrastructura ce le va permite dezvoltarea afacerilor;

• Odată cu integrarea în Uniunea Europeană a crescut atractivitatea orasului, ca zona de actiune, pentru investitorii străini ca urmare a amplasarii strategice si a fortei de munca ieftine si calificate;

• Dezvoltarea mediului de afaceri va genera si transferul de tehnologie şi know-how spre firmele locale avand ca rezultat


43

cresterea productivitatii si reducerea decalajului fata de economiile europene;

• Dezvoltarea comerţului electronic şi a posibilităţilor de plată electronică, inclusiv a impozitelor.

• Dezvoltarea învăţământului la distanţă. • Există trendinţa consolidarii IMM-urilor, ca principale

generatoare de noi locuri de muncă. • Creşterea fondurilor alocate de Uniunea Europeană pentru

România. • Macrostabilizarea economică şi creşterea producţiei sporeşte

atractivitatea cererii de noi credite şi investiţii în producţie şi servicii.

In concluzie :

Orasul Sannicolau Mare are puterea de a actiona ca o zona de actiune urbana date fiind cateva elemente: talia demografica, indicatori demografici favorabili, profilul preponderent industrial, influenta care o manifesta asupra localitatilor limitrofe prin polarizarea rezultatului economic al zonei.

2. STRATEGIA DEZVOLTĂRII ORAŞULUI SÂ��ICOLAU MARE CA ZO�A DE ACŢIU�E URBA�Ă

Orasul Sannicolau Mare este într-o continuă schimbare şi generează schimbare în regiune. Piaţa locală îşi măreşte şi diversifică cererea pentru serviciile publice şi private. Standardele de viaţă pe care aceasta le reclamă devin comparabile cu cele ale Uniunii Europene. Interesul investiţional creşte de asemeni, dar, în egală măsură, creşte şi competiţia regională pentru atragerea de activităţi economice. In faţa oportunităţilor de dezvoltare, Sannicolau Mare trebuie să fie un loc unde oamenii trăiesc şi muncesc in armonie.


44

Viziune SÂ��ICOLAU MARE: Creşterea capacităţii Administraţiei Publice Locale din oraşul Sânnicolau Mare prin realizarea unor îmbunătăţiri de structură şi proces ale managementului ciclului de politici, de a dezvolta capacitatea de formulare a politicilor publice, capacitatea de a realiza o mai bună reglementare şi planificare strategică precum şi aceea de a dezvolta parteneriate inter-instituţionale cu sectorul privat (economic şi social).

Strategia de dezvoltare a oraşului s-a întocmit în baza analizei prioritatilor locale, regionale şi naţionale, ţinînd cont de situaţia existentă, de perspectiva de dezvoltare a zonei şi posibilităţile financiare ale Autorităţilor Locale, în perioada 2008-2015.

Strategia de dezvoltare a Sânnicolaului este întocmită în concordanţă cu planul de dezvoltare al judeţului Timiş, a strategiei de dezvoltare a Regiunii Vest şi a studiilor Guvernului României.

Strategia de Dezvoltare Regională al Regiunii Vest a fost elaborat de către Agenţia de Dezvoltare Regională Vest în parteneriat cu o serie de instituţii judeţene, precum direcţiile judeţene de statistică, agenţiile pentru protecţia mediului, camerele de comerţ, industrie şi agricultură, universităţi, ONG-uri etc.

Ţinînd cont de cele menţionate mai sus, de concluziile analizelor socio-economice şi a Analizei SWOT, Strategia Orașului Sânnicolau Mare îşi propune ca obiectiv general

OBIECTIV GE�ERAL DE DEZVOLTARE A ORAȘULUI SÂ��ICOLAU MARE

Ridicarea, în termen de 7 ani, cu cel puţin 30 % a nivelului de trai al locuitorilor oraşului prin consolidarea sectorului economic şi întărirea colaborărilor naţionale şi internaţionale în beneficiul tuturor părţilor implicate.


45

Viz

iune

SÂ

��

ICO

LA

U M

AR

E:

Cre

şter

ea c

apac

ităţ

ii A

dm

inis

traţ

iei P

ublic

e L

ocal

e di

n or

aşul

Sân

nico

lau

Mar

e pr

in r

ealiz

area

uno

r îm

bună

tăţi

ri d

e st

ruct

ură

şi p

roce

s al

e m

anag

emen

tulu

i cic

lulu

i de

polit

ici,

de a

dez

volt

a ca

paci

tate

a de

for

mu

lare

a p

olit

icilo

r pu

blic

e, c

apac

itat

ea d

e a

real

iza

o m

ai

bună

reg

lem

enta

re ş

i pla

nifi

care

str

ateg

ică

prec

um

şi a

ceea

de

a de

zvol

ta p

arte

neri

ate

inte

r-in

stit

uţio

nale

cu

sect

orul

pri

vat

(eco

nom

ic ş

i soc

ial)

.

OB

IEC

TIV

GEN

ERA

L:

”Cre

ște

rea

calit

ății

și n

ive

lulu

i de

tra

i pe

ntr

u t

oți

locu

ito

rii î

n c

on

form

itat

e c

u s

tan

dar

de

le

Ob

iect

ive

spec

ific

e

Axa

4:

De

zvo

ltar

ea

po

ten

țial

ulu

i tu

rist

ic

AX

A 1

: D

ezv

olt

are

a in

fras

tru

ctu

rii

Axa

5:

Va

lori

fica

rea

si d

ezv

olt

are

a ca

pit

alu

lui

um

an s

i a s

erv

iciil

or

sop

cial

e

Axa

6:

Ad

apta

rea

Ad

min

istr

ati

iei P

ub

lice

Loca

le la

ce

rin

tele

UE

Ob

iect

ive

- P

rio

rita

ti

AX

A 3

: D

ezv

olt

are

a m

ed

iulu

i de

afac

eri

AX

A 2

: P

rote

cția

me

diu

lui i

nco

nju

răto

r


46

AXA 1: DEZVOLTAREA INFRASTRUCTURII

AXA 2: PROTECȚIA MEDIULUI INCONJURĂTOR

AXA 3: DEZVOLTAREA MEDIULUI DE AFACERI

Obiectivul 1: Reabilitarea infrastructurii si a retelelor urbane

Obiectivul 2: Dezvoltarea infrastructurii de gestionare a apelor

Obiectivul 3: Dezvoltarea infrastructurii de canalizare

Obiectivul 4: Amenajarea parcurilor si a zonelor verzi

Obiectivul 5: Protectia mediului inconjurator

Obiectivul 6: Construirea de locuinţe

Obiectivul 7: Activitati de infrastructura a orașului

Obiectivul 8: Programe privind dezvoltarea infrastructurii serviciilor locale

Obiectivul 1: Alinierea la normele UE in domeniul calitatii mediului

Obiectivul 2: Aplicarea principiilor de dezvoltare durabila la nivel regional

Obiectivul 3: Încurajarea activităţilor în domeniul conservării mediului

Obiectivul 1: Dezvoltarea sectorului microintreprinderilor

Obiectivul 2: Dezvoltarea sectorului IMM- urilor


47

AXA 4: DEZVOLTAREA POTENȚIALULUI TURISTIC

AXA 5: VALORIFICAREA SI DEZVOLTAREA CAPITALULUI UMAN SI A

SERVICIILOR SOCIALE

Obiectivul 3: Dezvoltarea sectorului intreprinderilor mari

Obiectivul 1: Programul de dezvoltare privind turismul

Obiectivul 2: Dezvoltarea produselor turistice

Obiectivul 3: Dezvoltarea serviciilor turistice

Obiectivul 1: Crearea și asigurarea cu locuri de munca

Obiectivul 2: Dezvoltarea sistemului educaţional în oraș

Obiectivul 3: Asigurarea serviciilor de sănătate

Obiectivul 4: Principalele priorităţi ale serviciilor sociale

Obiectivul 5: Asistenţa persoanelor cu handicap


48

AXA 6: ADAPTAREA ADMINISTRAȚIEI PUBLICE LOCALE LA CERINȚELE UE

Obiectivul 6: Integrarea in sociatate si suport multilateral pentru persoanele

rrome

Obiectivul 7: Dezvoltarea sprijinului social pentru persoanele vârstnice

Obiectivul 8: Programe privind asigurarea cu locuinţe

Obiectivul 1: Adaptarea structurii administrative publice locale la cerinţele

europene

Obiectivul 2: Principalele domenii de intervenţie ale administraţiei Publice

Locale

Obiectivul 4: Creșterea capacităţii administrative a instituţiilor de colectare a

impozitelor și taxelor

Obiectivul 3: Politica fiscal – bugetară a Administraţiei Locale

Obiectivul 5: Obiectivele administraţiei Publice Locale privind calitatea vieţii


49

OBIECTIVE SPECIFICE PREVAZUTE PE�TRU I�DEPLI�IREA OPȚIU�ILOR STRATEGICE

Pentru realizarea obiectivului general au fost identificate o serie de obiective specifice pentru dezvoltarea oraşului Sânnicolau Mare:

1. Atragerea şi reţinerea de investitori în vederea diversificării activităţilor economice;

2. Atragerea de noi resurse umane şi creşterea gradului de perfecţionare a populaţiei în vederea ridicării nivelului de trai în Sânnicolau Mare;

3. Incheierea de parteneriate formale şi informale funcţionale atât în România cât şi cu alte state membre ale Uniunii Europene în vederea sporirii schimburilor de experienţă cu diverşi parteneri în beneficiul tuturor celor implicaţi.

Aceste obiective vor fi atinse în perioada 2008-2015 prin conceperea şi implemntarea de proiecte de dezvoltare care se vor sprijini pe accesarea fondurilor naţionale şi internaţionale.

AXE PRIORITARE DE DEZVOLTARE ȘI DOME�IILE DE

I�TERVE�ȚIE

Prioritatile care definesc strategia orașului Sânnicolau Mare sunt:

AXA 1. Dezvoltarea infrastructurii

AXA 2. Protectia mediului inconjurător

AXA 3. Dezvoltarea mediului de afaceri

AXA 4. Dezvoltarea potențialului turistic

AXA 5. Valorificarea și dezvoltarea capitalului uman şi a

serviciilor sociale

AXA 6. Adaptarea Administrației Publice Locale la cerințele UE

Prioritățile prevăzute în Strategia de Dezvoltare Durabilă a orașului Sânnicolau Mare sunt compatibile cu domeniile de intervenție stabilite în cadrul Programului Operational Regional și a Programelor Operaționale sectoriale: Creșterea Competitivității Economice, Infrastructura de Transport, Infrastructura de Mediu, Dezvoltarea Resurselor Umane, Dezvoltarea Capacitatii Administrative.

Cele șase axe au fost definite având în vedere cerința ca să se asigure o dezvoltare durabilă prin Axa 3. Dezvoltarea unui mediu de

afaceri, valorificând prin Axa 4. Dezvoltarea potentialului turistic, pentru care o conditie necesară este Axa 1. Imbunătățirea

infrastructurii orașului Sânnicolau Mare și Axa 6. Adaptarea

Administrației Publice Locale la cerințele UE . Toate acestea se pot realiza pentru și prin resursele umane vizate prin Axa 5. Valorificarea

și dezvoltarea capitalului uman şi a serviciilor sociale și AXA 2.

Protectia mediului inconjurător

În vederea realizării celor propuse prin această strategie, se vor dezvolta pentru fiecare axă strategică proiecte concrete și se va urmări implementarea acestora. O condiție necesară pentru succesul dorit este susținerea colectivă a strategiei ceea ce poate fi asigurat prin consiliul local și administrația orașului Sânnicolau Mare precum și prin structurile de implementare care se vor construi pentru proiectele majore.

Un prim pas in realizarea strategiei o constituie oportunitatea de a reabilita infrastructura urbana a orasului prin atragerea surselor de finantare necesare din fondurile europene pe Programul Operational Regional Axa.1

În continuare vom prezenta pentru fiecare axă strategică domeniile de intervenție cu structura de operații respectivă.

AXA 1. Imbunătățirea infrastructurii

Obiectivul 1: Ameliorarea infrastructurii si a retelelor urbane

Prioritatea 1: Modernizarea infrastructurii de transport

• Modernizarea si reabilitarea strazilor si trotuarelor din intreg Oraşul inclusiv din microraion; crearea unor alei si trotuare pe toate strazile Oraşului;

• Asfaltarea drumurilor incepute: Axente Sever, Comlosului, Comorii, Popa Sapca, 9 Mai, Decebal, Crisan, Tichindeal, 13 Decembrie, Eftimie Murgu, Miron Costin;

• Realizarea de noi parcari semnalizate la standarde europene; • Imbunatatirea starii drumurilor spre parcelele agricole; • Cadastru edilitar - ca parte integranta a sistemului national; • Definitivarea PUG-ului; • Obţinerea de noi fonduri externe (fonduri structurale pentru dezvoltarea

infrastructurii mari); • Realizarea unor piste pentru biciclete; • Amenajarea unor spatii pentru statiile de autobuz.

Prioritatea 2: Dezvoltarea infrastructurii de gestionare a apelor

• Modernizarea si echilibrarea reţelelor de apă ale oraşului Sânnicolau Mare, în valoare de 3,8 mil. EUR;

• Implementarea unui sistem de gestionare a apelor pluviale de suprafaţă şi interconectarea cu sistemul de canalizare;

• Reabilitarea puţurilor de la Sanpetru; • Reabilitarea coloanei de apa potabilă şi a uzinei locale de apă; • Infiinţarea staţiei de epurare a apelor; • Asocierea cu Aquatim-ul in vederea accesarii de finantari

nerambursabile; • Forarea fântânilor publice de apa potabilă; • Rezolvarea problemelor generate de presiunea apei din microraion.

Prioritatea 3: Dezvoltarea infrastructurii de canalizare

• Introducerea a cel puţin 100 km de canalizare în tot oraşul;

• Modernizarea staţiei de epurare; • Continuarea executării de consolidări şi reparaţii la cei 120 km de

canalizare deja existenţi.

Prioritatea 4: Amenajarea parcurilor si a zonelor verzi

• Amenajarea si reabilitarea zonelor verzi si a parcurilor existente in Oraşul Sânnicolau Mare;

• Amenajarea parcarilor din zona blocurilor; • Facilitarea amenajarii unui parc de distractii în zona de agrement a

ştrandurilor locale;

Prioritatea 5: Protecţia mediului înconjurator

• Decolmatarea canalului Aranca şi modernizarea lui; • Mutarea târgului pentru animale pe un alt amplasament şi valorificarea

zonei.

Prioritatea 6: Construirea de locuinţe

• Construirea de locuinte ANL pentru tineri (minim 50 de apartamente); • Construirea de locuinte sociale pentru persoanele nevoiase (minim 20

apartamente); • Realizarea de licitaţii de terenuri pentru construcţia de noi locuinţe

pentru populaţie.

Prioritatea 7: Activitati de infrastructură a orașului

• Reabilitarea şi extinderea zonei industriale; • Reabilitarea Spitalului Municipal şi dotarea cu aparatură de specialitate

(investiţie care se ridică la cca. 2mil. Euro); • Rebilitarea unor spaţii din cadrul Policlinicii şi dotarea acesteia cu

aparatură medicală de specialitate; • Continuarea amenajării pieţei agro-alimentare; • Recondiţionarea podului principal de pe raul Aranca şi podeţelor

existente ; • Extinderea si utilarea locurilor de joacă pentru copii; • Realizarea unei săli de sport şi dotarea cu aparatura necesară; • Realizarea si amplasarea unor sculpturi/statui ale celor mai importanţi fii

ai Oraşului;

• Continuarea modernizarii Casei de Cultură; • Realizarea, în sistem privat sau parteneriat, a unei noi zone de agreement

balnear; • Înfiinţarea Politiei Comunitare; • Înfiinatrea unui adapost pentru animalele fără stapân; • Înfiinţarea Casei mortuare.

Prioritatea 8: Programe privind dezvoltarea infrastructurii serviciilor

sociale

• Construirea a 50 apartamente pentru tineri, cu caracter social şi de necesitate;

• Imbunătătirea condiţiilor de viaţă prin construirea de locuinţe sociale de necesitate pentru romi;

• Realizarea unui Centrului social comunitar pentru vârstnici şi copii dotat cu dusuri, maşini de spălat, etc.

AXA 2. Dezvoltarea mediului înconjurător

Obiectivul 1: Alinierea la normele UE in domeniul calitatii mediului

• Realizarea unei rampe ecologice de gunoi, în parteneriat cu alte localităţi din zonă;

• Închiderea şi ecologizarea actualei rampe de gunoi, care nu corespunde normelor UE;

• Controlul depozitării materialelor rezultate din demolări/constructii; • Întărirea capacitătii instituţionale în domeniul mediului ; • Luarea măsurilor ce se impun pentru valorificarea maselor plastice,

deşeurilor metalice menajere şi sticlăriei; • Începerea de activitati de împădurire a zonelor supuse eroziunii solului; • Participarea la programe regionale si locale de educaţie privind mediul; • Participarea şi integrarea în structura centralizată judeţeană şi regională

de protectie a mediului, de recuperare şi reciclare a materialelor refolosibile, cat şi a calităţii mediului;

• Accesarea de finantari nerambursabile in domeniul protectiei mediului înconjurator si limitarea factorilor de poluare.

Obiectivul 2: Aplicarea principiilor de dezvoltare durabila la nivel

regional

• Montarea unui aparat de masurare si indicare a parametrilor de mediu (radioactivitate, calitatea aerului, zgomot, etc);

• Întarirea serviciilor de protecţie a mediului şi a consumatorului; • Intarirea capacitatii de supraveghere a calitatii aerului la nivel local si

regional; • Participarea la elaborarea unui plan de acţiune pentru îmbunătăţirea

managementului apelor subterane; • Implementarea unui management integrat al calitatii aerului. Realizarea

unui plan regional de gestiune a calităţii aerului pentru stabilirea priorităţilor de acţiune;

• Evaluarea stării actuale a factorilor ecologici şi fundamentarea unei strategii de dezvoltare pe termen lung in domeniul mediului, al resurselor regenerabile si neregenerabile.

Obiectivul 3: Incurajarea activitatilor in domeniul conservarii mediului.

• Încurajarea şi sprijinirea IMM-urilor şi ONG-urilor locale care activează în domeniul protecţiei mediului;

• Încurajarea constituirii parteneriatelor de tip public-privat în ceea ce priveşte reducerea, refolosirea şi reciclarea deşeurilor, tratarea corespunzătoare a deşeurilor periculoase;

• Realizarea, în comun cu diversi actori locali, de activităţi de constientizare a populaţiei asupra importanţei protejări mediului inconjurător.

AXA 3. Dezvoltarea mediului de afaceri

Obiectivul 1: Dezvoltarea sectorului microintreprinderilor,

• Sprijinirea investitorilor care crează noi locuri de munca la nivel local;

Obiectivul 2: Dezvoltarea sectorului IMM-urilor

• Sprijinirea IMM-urilor (infiinţarea unui incubator de afaceri, sprijinirea micilor intreprinzatori/PFA, schimburi de experienţă şi know-how cu parteneri străini, etc.);

Obiectivul 3: Dezvoltarea sectorului intreprinderilor mari.

• Realizarea de parteneriate cu sectorul privat în vederea obţinerii de fonduri externe în vederea calificării resurselor umane din zonă;

• Motivarea şi încurajarea crearii de noi structuri locale non-guvernamentale de dezvoltare si promovare a turismului local.

AXA 4. Dezvoltarea potențialului turistic

Obiectivul 1: Programul de dezvoltare privind turismul

• Punerea în valoare a resurselor termale ale comunitatii; • Sprijinirea organizaţiilor non-profit locale ce promoveaza turismul si

cultura; • Implementarea unui sistem de dezvoltare şi promovare turistica pentru

zona de acţiune urbană.

Obiectivul 2: Dezvoltarea produselor turistice

• Sprijinirea acţiunilor şi a instrumentelor promoţonale: broşuri, site internet, hărţi şi ghiduri cultural-turistice, etc.

• Încurajarea actorilor locali să participe la târguri de turism; • Organizarea unui simpozion româno-maghiar pe teme cultural-artistice;

Susţinerea activităţii de marcare a traseelor turistice şi culturale din zonă; • Postarea de panouri publicitare, privind turismul local, pe raza oraşului; • Editarea unui pliant turistic a zonei oraşului Sânnicolau Mare; • Realizarea de expoziţii diverse şi a seratelor culturale.

Obiectivul 3: Dezvoltarea serviciilor turistice

• Servicii de turism rural • Servicii de agroturism

AXA 5. Valorificarea și dezvoltarea capitalului uman şi a serviciilor

sociale

Obiectivul 1. Crearea si asigurarea cu locuri de munca

Prioritatea 1: Asigurarea accesului efectiv la serviciile de angajare, formare profesională a tuturor celor ce doresc să devină economic activi;

Prioritatea 2: Crearea de locuri de muncă pentru relansarea economică dar şi prin investiţii în lucrări publice şi stimularea activităţii economice pe cont propriu şi a întreprinderilor nou înfiinţate.

Prioritatea 3: Promovarea unor măsuri speciale în vederea oferirii de oportunităţi ocupaţionale grupurilor defavorizate (tinerii, şomerii de lungă durată, femeile, rromii, persoanele post-instituţionalizate, persoane eliberate din detenţie, persoane care au întrerupt pentru o perioadă de timp activitatea pentru creşterea copiilor)

• oferirea de servicii de consiliere profesională; furnizarea de informaţii cu privire la piaţa muncii;

• organizarea unor conferinţe şi târguri pentru agenţilor economici în vederea încadrării în muncă a persoanelor necalificate.

Prioritatea 4 : Îmbunătăţirea condiţiilor de ocupare a forţei de muncă:

• ajutorarea tineretului şi a adulţilor ce nu au avut un loc de muncă în ultimele luni prin programe de formare;

• dezvoltarea spiritulului antreprenorial; • încurajarea adaptabilităţii în afaceri; • întărirea politicilor privind şansele egale şi reducerea diferenţelor în

ceea ce priveşte ratele de angajare dintre bărbaţi şi femei.

Prioritatea 5: Îmbunătăţirea condiţiilor de lucru şi a respectării drepturilor muncitorilor:

• îmbunătăţirea condiţiilor de lucru prin creşterea siguranţei şi protecţiei sănătăţii angajaţilor;

• cunoaşterea cauzelor accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale, identificarea şi evaluarea riscurilor şi implementarea de metode eficiente de urmărire şi prevenire a acestora;

• promovarea şi dezvoltarea unei culturi privind sănătatea şi siguranţa lor în muncă.

Obiectivul 2. Dezvoltarea sistemului educațional în oraș

Prioritatea 1: Garantarea accesului universal şi continuu la învăţare pentru a se forma şi reiniţia competenţele necesare pentriu participare susţinută la dezvoltarea societăţii cunoaşterii.

Prioritatea 2: Facilitarea accesului pentru pentru toţi cetăţenii la sistemul de educaţie şi formare.

Prioritatea 3: Asigurarea de către toate unităţile de învăţământ a calităţii serviciilor de orientare şcolară şi consiliere profesională.

Prioritatea 4: Reducerea cazurilor de neînscriere şcolară.

Prioritatea 5: Reducerea abandonului şcolar în ciclul primar şi gimnazial prin:

• activizarea rolului şcolii în comunitate; • asistenţa socială a familiilor cu probleme; • acordarea de gratuităţi şi facilităţi pentru cei mai săraci în achiziţionarea

de materiale şcolare; • oferirea de servicii secundare: o masă/ o gustare gratuită / subvenţionată

în şcoală.

Prioritatea 6: Dezvoltarea şi diversificarea modalităţilor de intervenţie în vederea prevenirii abandonului şcolar:

• dezvoltarea reţelei de lucrători sociali comunitari; • dezvoltarea reţelei de asistenţi maternali;

Prioritatea 7: Absorbţia deficitului educaţional al generaţiilor tinere şi adulte prin alfabetizare/ completarea studiilor.

Prioritatea 8: Generalizarea treptată a participării la educaţia profesională şi liceală:

• diversificarea ofertei de formare profesională şi preuniversitară (licee cu profil tehnologic şi vocaţional, şcoli profesionale şi de ucenici);

• creşterea oportunităţilor de participare şcolară post-gimnazială a copiilor din grupurile defavorizate.

Prioritatea 9: Activizarea relaţiei şcoală/ comunitate:

• creşterea implicării profesorilor în relaţia cu părinţii şi comunitatea; • dezvoltarea relaţiei şcoală-autorităţi publice locale.

Prioritatea 10: Creşterea şanselor de participare în formele de învăţământ post-obligatoriu a copiilor din mediile defavorizate, ca mijloc de creştere a motivaţiei participării şcolare.

Prioritatea 11: Îmbunătăţirea abilităţilor tinerilor absolvenţi fără loc de muncă în vederea facilizării accesului în sectoarele selectate de pe piaţa muncii prin realizarea legăturii dintre curricula învăţământului liceal, profesional şi universitar cu nevoile sectoarelor strategice / tradiţionale.

Obiectivul 3 . Asigurarea serviciilor de sănătate

Prioritatea 1: Asigurarea accesului tuturor cetăţenilor la un pachet minimal de servicii de sănătate atât prin soluţionarea clară a situaţiei persoanelor marginalizate cât şi a zonelor slab acoperite.

Prioritatea 2: Reducerea îmbolnăvirilor şi deceselor evitabile (reducerea mortalităţii materne, a mortalităţii infantile, etc ).

Prioritatea 3: Dezvoltarea unor servicii medicale integrate în scopul creşterii calităţii îngrijirilor: crearea de centre socio-medicale în vederea întâmpinării persoanelor aflate în situaţie de risc (servicii medicale generale, planning familial, stomatologie).

Obiectivul 4: Principalele prioritati ale serviciilor sociale

Având în vedere faptul ca sfera serviciilor sociale cuprinde mai multe acţiuni în funcşie de beneficiari şi de tipul nevoilor şi obiectivele sunt detaliate în funcţie de tipologia menţionată, după cum urmează :

Prioritatea 1: Prevenirea criminalităţii şi creşterea siguranţei cetăţeanului prin implementarea unui sistem performant de monitorizare video a străzilor din zonele cu risc ale oraşului;

Prioritatea 2: Eradicarea sărăciei extreme, prin:

• susţinerea garantării venitului minim;

• asigurarea unei locuinţe, inclusiv provizorii, pentru toate familiile cu copii lipsite de locuinţă;

• reducerea numărului de oameni care locuiesc în condiţii precare/mizerie; • asigurarea dreptului de a se bucura de o mai bună stare de sănătate prin

accesul la servicii medicale care să le favorizeze dezvoltarea individuală şi posibilităţile de integrare socială;

• programe de promovare a sănătăţii şi prevenire a bolilor: pliante, programe în cadrul şcolii;

Prioritatea 3: Scăderea riscului de abandon, inclusiv prin asigurarea dreptului copilului de a se fi născut într-o familie care îl doreşte.

Prioritatea 4: Crearea unei structuri de intervenţie la nivelul familiei în dificultate, administrată de autorităţile locale, în vederea prevenirii riscului de abandon.

Prioritatea 5: Reducerea numărului de copii abandonaţi:

• prevenirea sarcinilor nedorite (prin educaţie sexuală, servicii de planificare familială şi distribuirea de contraceptive gratuite în zone cu risc)

• sporirea suportului pentru familiile care prezintă risc de abandon (familii în sărăcie extremă, familii monoparentale, familii sărace, etc.)

Prioritatea 6 : Diversificarea măsurilor de prevenire a separării copilului de părinţii săi

Prioritatea 7: Creşterea responsabilităţilor, drepturilor şi obligaţiilor ambilor părinţi de a asigura îndrumarea şi orientarea necesare în exercitarea de către copil a drepturilor lui

• dezvoltarea de servicii/centre de consiliere a familiei prin creerea serviciilor centrelor de zi şi consiliere;

• programe / campanii pentru educaţia părinţilor.

Prioritatea 8: Dezvoltarea sistemului de servicii pentru copilul 0 – 6 ani

Prioritatea 9: Dezvoltarea sistemului de servicii pentru copilul cu devianţe comportamentale şi pentru copilul abuzat (programe de prevenire a devianţei şi recuperare a copilului abuzat).

Prioritatea 10: Întărirea capacităţii instituţionale la nivelul local, pentru asumarea responsabilităţii în abordarea problematicii copilului aflat în dificultate.

Obiectivul 5: Asistența persoanele cu handicap

Prioritatea 1: Garantarea unei participări totale şi active în viaţa comunităţii a persoanelor cu handicap, specifice unei societăţi incluzive.

Prioritatea 2: Asistenţa persoanelor cu handicap pentru a-şi conduce viaţa idependent, în acord cu propriile dorinţe.

Prioritatea 3: Prevenirea sau eliminarea apariţiei deficienţelor, prevenirea agravării şi diminuarea consecinţelor lor, prin:

• consiliere şi informare familială, conştientizarea de risc în apariţia handicapului;

• depistarea precoce şi intervenţia timpurie (recuperarea pentru segmentul de vârstă 0-3 ani);

• formarea şi implicarea specialiştilor de educaţie specială pentru segmentul de vârstă 0-3 ani;

• depistarea reţelei de servicii de recuperare şi terapie; • asigurarea unui sistem eficient de tratament şi medicaţie;

Prioritatea 4: Prevenirea apariţiei barierelor sociale din calea persoanelor cu handicap, diminuarea consecinţelor barierelor actuale.

Prioritatea 5: Evitarea sau eliminarea oricăror forme de discriminare asupra personelor cu dezabilităţi.

Prioritatea 6: Îmbunătăţirea şi diversificarea formelor de suport pentru persoanele cu handicap, având în vedere:

• dezvoltarea reţelelor de centre de zi, servicii specializate la domiciliu, plasament în sistem privat

• dezvoltarea serviciilor rezidenţiale de tip familial • dezvoltarea serviciilor alternative prin acordarea de ajutoare materiale,

informare şi consiliere • înfiinţarea unor servicii de prevenire a abandonului prin monitorizare,

asistenţă şi sprijin pentru fameia gravidă. • limitarea şi stoparea intrărilor în unităţi de tip rezidenţial

Prioritatea 7 : Integrarea în viaţa normală a comunităţii

• sensibilizarea opiniei publice şi schimbarea mentalităţii acesteia cu privire la imaginea persoanei aflate în nevoi

• realizarea unui sistem de educaţie la distanţă • dezvoltarea vocaţională: ocuparea, formarea şi angajarea persoanelor cu

handicap în unităţi de terapie ocupaţională sau în unităţi economice protejate;

• crearea de ateliere de lucru (realizarea de obiecte de artizanat, spălătorie, etc);

• organizarea de manifestări culturale şi sportive care să promoveze capacităţile persoanelor aflate în nevoi.

Obiectivul 6. Integrarea în societate și suport multilateral pentru

persoanele rrome

Prioritatea 1: Combaterea tuturor formelor de discriminare etnică şi prevenirea disrupţiilor pe temeiuri etnice a relaţiilor sociale.

Prioritatea 2: Suport pentru populaţia de ete nrroma în vederea creşterii oportunităţilor acestora de acces la o viaţă social – economică modernă şi prosperă.

Prioritatea 3: Organizarea de întâlniri trimestriale ale reprezentantii autoritatilor publice locale cu liderii comunităţii de rromi, în vederea identificării şi rezolvării problemelor cu care se confruntă rromii.

Prioritatea 4: Participarea rromilor în procesul de luare a deciziilor ce vizează direct sau indirect problemele locale.

Prioritatea 5: Reabilitarea din punctul de vedere al condiţiilor de locuire, serviciilor sociale şi oportunităţilor ocupaţionale a zonelor locuite de rromi.

Prioritatea 6 : Reabilitarea imaginii colective de sine şi a imaginii publice a populaţiei de rromi

• asigurarea unui climat favorabil desfăşurării artelor şi meseriilor tradiţionale;

• organizarea unui târg anual al meşteşugarilor; • atragerea de finanţări nerambursabile în acest sens.

Prioritatea 7: Stabilirea de măsuri în vederea creşterii cuantumului ajutorului social pentru familiile cu mai mulţi copii şi cu venituri reduse.

Obiectivul 7. Dezvoltarea sprijinului social pentru persoanele vârstnice

Prioritatea 1: Identificarea şi soluţionarea problemelor sociale legate de domeniul protecţiei persoanelor vârstnice

Prioritatea 2: Dezvoltarea sistemelor de servicii sociale pentru vârstnici în familie şi comunitate:

• asigurarea de servicii în familie; • înfiinţarea unui centru de tip rezidenţial pentru persoanele vârstnice

singure/ fără posibilităţi de întreţinere; • înfiinţarea unor servicii de tip „masa la domiciliu”.

Obiectivul 8. Programe privind asigurarea cu locuinţe

Prioritatea 1: Asigurarea infrastructurii şi utilităţilor necesare locuinţelor aflate în zonele defavorizate.

Prioritatea 2: Asigurarea de adăposturi temporare pentru persoane/ familiile fără locuinţă.

Prioritatea 3: Prevenirea evacuării din locuinţe a familiilor sărace:

• accentuarea măsurilor de protecţie a chiriaşilor împotriva evacuării abuzive;

• suport pentru familiile sărace supraîndatorate la plata întreţinerii locuinţei, pentru a evita situaţiile de evacuare;

• protecţia juridică împotriva escrocheriilor.

Prioritatea 4: Reducerea numărului de locuinţe ce oferă condiţii de locuit inumane, degradante:

• identificarea locuinţelor care prezintă condiţii inumane/ degradante;

• lansarea unui program de sprijinire a construirii unor locuinţe ieftine, chiar de tip provizoriu, pentru cei care au condiţii de locuit inumane, degradante.

AXA 6. Adaptarea Administratiei Publice Locale la cerințele UE

Obiectivul 1: Adaptarea structurii administraţiei publice locale la cerinţele

europene

Principalele obiective ale administratiei locale privind adaptarea administratiei publice locale la cerintele integrarii in UE , in perspectiva anului 2015 sunt:

• Respectarea angajamentelor asumate faţă de Uniunea Europeană, în anul 2007, anul integrării politice de facto;

• Elaborarea, în colaborare cu reprezentanţii Consiliului Judeţean Timis, serviciilor publice deconcentrate, precum şi ai societăţii civile, a Planului judeţean de măsuri pentru integrare europeană şi intensificarea relaţiilor externe, în conformitate cu documentele programatice referitoare la integrarea europeană;

• Fundamentarea politicilor publice pe principiile şi orientările formulate în documentele UE;

• Dezvoltarea unui parteneriat functional intre Administraţia Publica Locala (APL) din Sânnicolau si organizaţii neguvernamentale (ONG)locale;

• Colaborarea cu autorităţile şi instituţiile publice de la nivel judeţean şi local, cu reprezentanţii mediului de afaceri şi ai societăţii civile, precum şi cu diaspora pentru promovarea intereselor judeţului în relaţiile internaţionale.

Obiectivul 2: Principalele domenii de interventie ale Administratiei

Publice Locale

Administratia Publică Locală şi-a mai propus realizarea următoarelor obiective:

• Creşterea atractivităţii şi competitivităţii oraşului pentru locuitori, oamenii de afaceri şi turiştii aflaţi in tranzit;

• Taxe si impozite reduse pentru cetăţenii cu venituri mici;

• Imbunătăţirea calităţii serviciilor acordate catre populaţie prin înfiinţarea Poliţiei Comunitare, pieţei pentru animale;

• Imbunătăţirea sistemului de informare si comunicare cu populaţia prin intermediul crearii, pe site-ul web al primăriei, a unui forum cetăţenesc, crearea unui birou de relaţii cu publicul şi continuarea editării „Monitorului Local”de informare cetăţenească;

• Întărirea relaţiilor de colaborare cu Autorităţile Publice Locale din oraşele înfrăţite cu Sânnicolau Mare şi realizarea de noi înfrăţiri cu oraşe din Uniunea Europeană;

• Înfiinţarea unui punct de documentare privind Uniunea Europeană şi integrarea europeană şi redactarea unor sinteze pe aceasta temă;

• Implementarea sistemului de management al calităţii în Primăria Sânnicolau Mare, conform standerdelor europene SR E NISO 9001/2001. Aceasta presupune proiectarea unui sistem al managementului calităţii şi certificarea sistemului de către un organism acreditat;

• Instruirea funcţionarilor publici în vederea obţinerii permisului european de utilizare a calculatoarelor (ECDL);

• Elaborarea de proiecte cu scopul obţinerii de finanţări externe/nerambursabile;

• Promovarea şi valorificarea patrimoniului cultural al oraşului; • Stimularea anuală prin acordare de diplome şi premii, tinerilor merituoşi; • Stimularea mesteşugurilor tradiţionale; • Valorificarea potenţialului etnografic local şi zonal; • Promovarea manifestărilor culturale şi istorice tradiţionale: Pro Bartok,

Zilele Tineretului, Zilele oraşului Sânnicolau Mare; • Promovarea activitatilor sportive (promovarea echipelor de copii şi tineret

la handbal si fotbal, reinfiinţarea echipei locale de gimnastică).

Obiectivul 3: Politica fiscal-bugetara a Administratiei Publice Locale

Administratia Publică Locală urmăreşte aplicarea următoarelor politici fiscal-bugetare:

• Reducerea continuă a scutirilor şi exceptărilor acordate la plata impozitelor şi a taxelor, cu scopul creşterii transparenţei mediului de afaceri, înbunătăţirii competiţiei şi lărgirii bazei de impozitare;

• Implicarea mai activă a comunităţii locale în procesul de colectare şi alocare a resurselor publice ca urmare a accelerarii procesului de descentralizare fiscală;

• Creşterea transparenţei cheltuielilor publice;

• Continuarea armonizarii legislaţiei fiscal-bugetare cu normele Uniunii Europene;

• Imbunătăţirea administrării fiscale sub aspectul profesionalismului şi a logisticii, care să reducă cheltuielile cu controlul financiar şi cu colectarea obligaţiilor bugetare;

• Veniturile publice trebuie afectate pe baza de programe publice care să genereze atât grade de prioritizare a cheltuiuelilor publice cât şi cuantumuri în alocarea acestora;

• Orice cheltuială trebuie sa asigure informaţii transparente pe baza cărora să se identifice traseul de utilizare a banului public, verigile de responsabilitate în această cheltuire precum şi posibilităţile de recuperare în caz de fraudă sau de neglijenţă;

• În maniera în care este elaborat şi monitorizat bugetul general consolidat, se vor elabora bugete de proces (multianuale) pe procese economico-sociale relevante din punct de vedere economic, pentru asigurarea convergenţei reale şi nominale cu economiile europene;

• Relaxarea fiscală va asigura sustenabilitatea creşterii economice prin extinderea bazei de impozitare ca urmare a extinderii activităţilor economice oficiale (atat la nivel antreprenorial, cat si la nivelul ofertei de forţă de muncă);

• Aplicarea măsurilor pentru impozitarea la valoarea de piaţa a proprietăţilor imobiliare;

• În vederea întăririi capacităţii funcţionale ale organizaţiilor neguvernamentale, este necesară susţinerea unui sistem de finanţare directă a acestora, centrat pe criteriul performantei.

Obiectivul 4: Creşterea capacităţii administrative a instituţiilor de

colectare a impozitelor şi taxelor

• Evaluarea procedurilor de control fiscal şi fixarea unor reguli stricte de etica în activitatea de control fiscal, prin cooperarea autorităţilor publice locale cu comunitatea oamenilor de afaceri;

• Diminuarea evaziunii fiscale prin determinarea reală a materiei impozabile;

• Accesarea împrumuturilor bancare, pentru reducerea perioadei de execuţie a investiţiilor de valoare mare care nu pot fi executate din veniturile proprii ale unui an bugetar.

Obiectivul 5: Obiectivele Administratiei Publice Locale privind calitatea

vietii

Administratia Publica Locala si-a propus ca pana in anul 2015 sa realizeze următorii indicatori minimali ( cifrele trecute in paranteza sunt parametrii la nivelul anului 2008):

• Număr de locuitori (excluzând persoanele plecate in strainatate)..12.000 (12000)

• Populaţie ocupată în activităţi neagricole…………………...............…98%

• Dotarea locuinţelor cu instalaţii de alimentare cu apa potabilă (din totalul locuintelor)………………………………….....100% (94%)

• Dotarea locuintelor cu baie si WC……………………........75% (70%)

• Numărul paturilor în spitale………………..…………........75 (70 ) • Numărul medicilor la 1.000 locuitori…….…………......…10 ( 8 ) • Numărul unităţilor de învăţământ postliceal………..............1 ( 1 )

Dotari culturale si sportive:

• Săli de spectacol……………………………………..……...........1 ( 1 ) • Biblioteci publice………………………………….………...........1 (1 ) • Stadioane…………………………………………...…..…...........0 ( 1 ) • Săli de sport…………….………………...………..……..........…4 ( 4 ) • Locuri în hoteluri…....................................................................93 (71)

• Străzi modernizate ( la % din lungimea totala a strazilor……...62 (60)

• Străzi cu retele de distributie a apei potabile (% din lungimea totala a strazilor ) .........................................…90%

(82%)

• Străzi cu conducte de canalizare (% din lungimea totală a străzilor)..................................................................................…..74 (61,6)

• Spaţii verzi amenajate (mp./locuitor)………..........…….......22,19 (22)

Obiectivul 6. Alte acţiuni ale Administraţiei Publice Locale

• Eficientizarea activităţilor de control ale Primăriei şi Oficiului de Protecţia Consumatorului;

• Vânzarea terenurilor concesionate; • Controlul depozitărilor ilicite de gunoaie; • Susţinerea funcţionarilor publici pentru perfecţionare şi obţinerea

permisului european de conducere a calculatorului (ECDL); • Aplicarea codului de conduită a funcţionarulu public; • Uşurarea accesului la datele administrative, reducerea birocraţiei prin

utilizarea circuitului electronic de documente (poştă electronică, internet); • Intărirea serviciilor privind relaţia cu cetăţenii printr-o structură logistică

adecvată; • Realizarea unor noi servicii pentru întărirea activităţii administrative

(controlul calităţii produselor); • Realizarea unei baze de date moderne privind evidenţa terenurilor

intravilane şi extravilane şi a cadastrului imobiliar; • Creşterea transparenţei decizionale şi dezbaterea publică a unor hotărâri

de interes general; • Reducerea timpului de soluţionare a petiţiilor cetăţenilor; • Stimularea participării etniei rromilor la viaţa economică, socială,

educaţională, culturală precum şi atragerea lor în programe de asistenţă şi dezvoltare comunitară;

• In perspectivă se doreşte mutarea târgului de animale pe un nou amplasament;

• Intărirea ordinii şi siguranţei publice cu sprijinul Poliţiei; • Dezvoltarea serviciului de pompieri civili; • Sprijinirea în continuare a agricultorilor şi crescătorilor locali de animale; • Continuarea acţiunii de atragere de fonduri extrabugetare şi utilizarea

experienţei şi relaţiilor existente (ONG-uri, institute de proiectare, etc); • Schimburi culturale şi economice cu alte oraşe din ţară şi străinătate; • Dotarea spitalului cu calculatoare şi o ambulanţă;

• Participarea şi mobilizarea agenţilor economici la acţiunile programate la nivel regional.

La identificarea nevoilor comunităţii au participat cetăţeni din toate categoriile sociale, reprezenţanti ai tuturor instituţiilor de stat (consilierii locali, Politie, AJOFM, şcoli), sectorului de business şi sectorului neguvernamental. Un rol deosebit a revenit Asociaţiei Transfrontaliere Pro Dezvoltare din Sânnicolau Mare care a organizat, facilitat şi participat activ la realizarea tuturor etapelor construcţiei acestui instrument de dezvoltare locală.

3._Planul de acţiune pentru implementarea Planului Integrat de Dezvoltare

Urbană a zonei de acţiune urbană Sânnicolau Mare

Potrivit obiectivelor şi priorităţilor stabilite în Strategia de Dezvoltare, autorităţile locale ale oraşului Sânnicolau Mare, prin repezentanţii legali, au decis să procedeze la implementarea, în prima faza, a programelor prioritare legate de infrastructură si servicii sociale. Aceasta decizie este fundamentată pe rezultatele analizei efectuate asupra necesităţilor imediate de dezvoltare a zonei urbane a Oraşului. Cum componenta economică şi cea socială (forţa de muncă) înregistrează indicatori suficient de buni, (rata mare a industrializării, activitate economică ridicată, rată a şomajului scăzută, nivel de calificare ridicat) s-a pus accentul pe îmbunătăţirea infrastructurii urbane şi a securităţii sociale, respectiv indeplinirea Obiectivului 1, Prioritatea 1. Infrastructura în general, respectiv străzile orăşeneşti şi trotuarele în special, constituie o problema majoră atât la nivel macro cât şi micro. Un argument în plus pentru a reabilita infrastructura locală îl constituie şi faptul ca zona de acţiune selectată, oraşul Sânnicolau Mare este o poarta de intrare în ţară, ce face legatura cu “lumea civilizata” din vestul Europei. Şi prima impresie întotdeauna contează.

Reabilitarea infrastructurii va conduce in mod nemijlocit la cresterea gradului de confort al cetatenilor, va crea si amplifica sentimentul de apartenenta la spiritul orasului. Mandria de a fi cetatean al orasului nu va fi doar o utopie, ea se va materializa in modul in care locuitorii acestui oras percep locul in care traiesc si muncesc, in modul in care se vor implica in dezvoltarea

de zi cu zi a orasului. A trai intr-un oras frumos, curat, cu drumuri si trotuare moderne nu este numai un vis al fiecarui locuitor ci si o dorinta care poate deveni realitate. In fond tot ceea ce se intreprinde este in folosul cetateanului, iar modernizarea drumurilor, cu tot ce implica acest proces de durata, poate constitui un punct de plecare in dezvoltarea ulterioara a orasului.

Pe de alta parte,siguranţa cetaţeanului, a contribuabilului, ar trebui sa fie intotdeauna o prioritate. Nu numai existenta unei infrastructuri urbane adecvate vremurilor in care traim poate contribui la gradul de saticfactie al locuitorilor ci si modul in care ei percep siguranta lor si a copiilor in viata de zi cu zi. Un oras modent si sigur nu este numai un titlu de proiect, el trebuie sa fie o realitate cotidiana si atunci dezvoltarea socio-economica nu va intarzia sa apara.

Siguranta cetateanului se poate asigura prin diferite metode, care presupune in cea mai mare parte implicarea organelor statului (politie, politie comunitara, jandarmerie). Toate acestea presupun de asemenea un mare consum de resurse umane si materiale, care o parte se pot asigura din surse locale iar restul de la nivel centralizat. In cazul nostru, la nivelul orasului aceste elemente sunt deficitare: politia locala dispune de un numar redus de efective iar politia comunitara care ar trebui sa se ocupe de mentinerea ordinii si linistii in zona de actiune lipseste cu desavarsire. La nivelul alocarii bugetare existente in aceasta perioada, o solutie de compromis dar moderna si cu efecte pe termen lung ar fi monitorizarea actiunilor cetatenilor printr-o retea de supraveghere video.

Având la bază cauze obiective (zona de tranzit frontalier, sărăcirea unui anumite segmente de populaţie ca urmarea crizei economice, etc) se constată o creştere, în ultimul timp, a infracţionalitătii la nivelul oraşului nostru. Din ultimele date statistice puse la dispoziţie de Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Timiş prin Poliţia Oraşului Sânnicolau Mare reies următoarele:

-In anul 2008 la Poliţia Oraşului Sânnicolau Mare au fost înregistrate un număr de 364 fapte penale la 10.000 de locuitori, faţă de 260 fapte penale la 10.000 de locuitori in anul 2007, deci se înregistrează o creştere de 40% a fenomenului infractional;

-In anul 2008 la Poliţia Oraşului Sânnicolau Mare au fost constatate un număr de 188 de infracţiuni la 10.000 de locuitori, faţă de 171 de infracţiuni la 10.000 de locuitori in anul 2007, deci cu 10% mai mult.

Se poate deci spune ca avem de a face cu aspecte care ar putea afecta, in sens negativ, viata sociala a urbei, cu posibile implicaţii economice si umane.

Cum de cele mai multe ori este mai bine sa previi decat sa tratezi şi ca urmare a solicitarilor venite din partea mediului de afaceri care doresc sa-si protejeze afacerile, s-a horatat implementarea unui sistem de monitorizare video.

Pentru impleti in mod eficient modernizarea infrastructurii urbane cu cresterea nivelului de siguranta al cetateanului in perioada imediat următoare vor fi efectuate demersurile necesare pentru elaborarea a două proiecte care să indeplinească condiţiile pentru a beneficia de cofinanţare din fondurile comunitare conform prevederilor Programului Operational Regional 2007 – 2013, Axa prioritara 1 “Sprijinirea dezvoltării durabile a Oraşelor – poli urbani de creştere” Sub-domeniu “Centre Urbane”. Prin implementarea acestor programe se vor indeplini si doua din obiectivele stabilite in strategia de dezvoltare orasului, iar prioritatile se vor transforma in actiuni.

Astfel va fi elaborate proiecte ce vizează:

1. Reabilitarea infrastructurii publice urbane urbane prin reabilitarea si

construirea de trotuare noi constand in realizarea structurii de balast compactat, montarea de pavele si borduri; modernizarea de strazi orăşenesti adiacente prin: refacerea profilului stradal şi asfaltarea acestora; realizarea de podeţe la accesele riveranilor; montarea de rigole prefabricate din beton şi realizarea de trasee din tubulatură de PVC pentru captarea apelor pluviale; montarea de trape de namol şi separatoare de hidrocarburi la deversare precum şi a sistemelor de pompare necesare; amenajarea de spaţii verzi prin construirea de scuaruri şi plantarea de flori si arbusti ornamentali; reabilitarea parcurilor existente prin creerea de noi alei;

In cadrul primului proiect se urmăreste reabilitarea următoarelor străzi:

�r. Crt.

DE�UMIRE STRADA Lungime (m)

E1 Calea Timisoarei 880,00 E2 Strada 1 Decembrie 310,00

E3 Miron Costin 132,00

E4 Stadionului 590,00

E5 Zona BRD 168,00

E6 Republicii 266,00

E7 P-ta 1 Mai 128,00

E8 Horea 1.100,00

E9 Andrei Saguna 1.832,00

E10 Damsescu 570,00

E11 Nistor Oprean 1.045,00

V1 Drumul Morii intre Damsescu si C. lui Traian

110,00

V2 Drumul Cenadului 1.640,00

V3 Calea lui Traian 960,00

V4 Marasesti 1.017,00

V5 Alba Iulia 450,00

V6 Mihai Eminescu 1.200,00

V7 Brediceanu 760,00

V8 Nufarului 569,00

V9 Negru Voda 560,00

V10 Strada 16 Decembrie 1.530,00

V11 Petru Maior 240,00

V12 P-ta 30 Decembrie 183,00

O1.1 Str. Independentei 185,50

O1.2 Intrarea I3 96,50


O1.4 Intrarile I5+15A 153,00

O1.5 Intrarea F1 84,30




O2.1 Str. Miron Costin intre Republicii si c. Aranca

108,10

O2.2 Str. Panselelor 379,00



O2.5 Intrarea I2A 57,60

O3.1 Str. 13 Decembrie 1.043,90

O3.2 Str. 9 Mai 887,74

O3.3 Str. Popa Sapca 882,57

O3.4 Str. Crisan 893,36

O3.5 Str. Decebal 1.006,24

O3.6 Str. Eftimie Murgu 938,02

O3.7 Str. Tichindeal 729,71

O3.8 Drumul Comlosului 529,98

O3.9 Str. Comorii 447,17

O3.10 Str. Axente Sever 1.216,06

In total vor fi reabilitaţi 26.609,15 metri liniari de drumuri si vor include trotuare si calea de rulare, sistem de gestionare a apelor pluviale.

2. Reabilitarea infrastructurii sociale prin implementarea unui sistem preformant de monitorizare video a străzilor din centrul oraşului prin montarea unor camere de supraveghere şi amenajarea unui centru de monitorizare; interconectarea cu serviciile specializate de intervenţie în caz de urgenţă (serviciul 112).

În cadrul acestui proiect vor fi montate un numar de 33 camere video din care 30 camere IP, 2 camere DOOM si o camera megapixel, de mare rezolutie, dupa cum urmeaza: - în zona pietei agroalimentare cu vedere spre biblioteca , sala de sport, str Miron Costin; - în centru Oraşului o camera megapixel la castel cu vedere spre primarie, str. Republicii, str. Nistor Oprean, centrul oraşului; - pe centru cu vedere stângă – dreapta, toata zona centrală; - la policlinica cu vedere str. Calea lui Traian, centru, Biserica Catolică; - în microraionul din str. Republicii; - în microraionul din str. Panselelor; - în parcul copiilor; - o camera Doom la Politie cu vedere spre str. Calea lui Traian, Mihai Viteazu, Banca Comerciala Romana; - o cameră Doom (cu panoramare) la complexul comercial cu vedere spre Primarie, Liceul Teoretic Ion Jebeleanu, str. Mihai Viteazu, Scoala generala Nr.2

Dispeceratul va fi instalat în cladirea Primariei oraşului în camera unde este amplasat sistemul de alarmare şi va fi alcatuit din două calculatoare performante care va stoca înregistrările de la camere şi 2 monitoare. Toate camerele vor avea antena proprie iar reteaua de transmisie intre ele va fi wireless (fără cabluri, transmisie radio). Această soluţie a fost aleasă pentru ca este cea mai eficientă din punct de vedere a costurilor – instalarea lor nu mai presupune motarea stâlpilor de susţinere şi nici tragerea cablurilor, camerele putand fi mutate cu uşurinţă dintr-o locaţie în alta, în funcţie de nevoi, în perimetru zonei de acţiune urbană.

Nr.

crt

. D

en

um

ire p

roie

ct

So

lic

itan

t O

bie

cti

v ş

i acti

vit

ăţi

pro

pu

se

Peri

oad

a d

e

imp

lem

en

tare

B

ug

et

pro

iect

An

ul

încep

eri

i

An

ul

fin

alizări

i

Valo

are

nera

mb

urs

ab

ilă

so

licit

ată

(VN

S)1

(lei)

Co

ntr

ibu

ţie

pro

pri

e c

ostu

ri

elig

ibile

(CP

CE

)2 (

lei)

Co

stu

ri

neelig

ibile

(CN

)3 (

lei)

To

tal (l

ei)

(1)

(2)

(3)

(4)

(5)

(6)

(7)

(8)

(9)

(10)=(7)+(8)

+(9)

1

MO

DE

RN

IZA

RE

A

SI

RE

AB

ILIT

AR

EA

INF

RA

ST

RU

CT

UR

II

UR

BA

NE

A

OR

AS

ULU

I S

AN

NIC

OLA

U

MA

RE

PR

IN R

EA

LIZ

AR

EA

DE

DR

UM

UR

I O

RA

SE

NE

ST

I S

I

TR

OT

UA

RE

, S

IST

EM

D

E

GE

ST

ION

AR

EA

A

PE

LO

R

PLU

VIA

LE

D

E

SU

PR

AFA

TA

,

AM

EN

AJA

RI

DE

P

AR

CU

RI,

ZO

NE

V

ER

ZI

SI

MO

BIL

IER

UR

BA

N

Primaria

Orasului

Sannicolau

Mare

Reabili

tare

a s

i constr

uir

ea d

e

trotu

are

no

i consta

nd in r

ealiz

are

a

str

uctu

rii de b

ala

st com

pacta

t,

monta

rea d

e p

avele

si bord

uri;

Modern

izare

a d

e s

trazi ora

senesti

adia

cente

prin r

efa

ce

rea p

rofilu

lui

str

adal si asfa

ltare

a a

cesto

ra;

Realiz

ara

de

pode

te la

accesele

rivera

nilo

r; M

on

tare

a d

e r

igo

le

pre

fabricate

din

be

ton s

i re

aliz

are

a

de tra

see d

in tubu

latu

ra d

e P

VC

pentr

u c

apta

rea a

pe

lor

plu

via

le;

Monta

rea d

e tra

pe d

e n

am

ol si

separa

toare

de h

idro

carb

uri la

devers

are

pre

cum

si a s

iste

melo

r

de p

om

pare

necesare

;

Am

enaja

rea d

e s

patii verz

i prin

constr

uirea d

e s

cuaru

ri s

i

pla

nta

rea d

e f

lori s

i arb

usti

orn

am

enta

li;

Reabili

tare

a p

arc

urilo

r exis

tente

prin c

reere

a d

e a

lei si in

sta

lare

a

2009

2010

75.630.252

14.369.748

90.000.000

de m

obili

er

urb

an

2

PR

EV

EN

IRE

A

CR

IMIN

ALIT

AT

II

SI

CR

EST

ER

EA

S

IGU

RA

NT

EI

CE

TA

TE

AN

ULU

I P

RIN

MO

NIT

OR

IZA

RE

VID

EO

Primaria

Orasului

Sannicolau

Mare

Imple

menta

rea

unui

sis

tem

pre

form

ant

de m

onitori

zare

vid

eo

a s

trazilo

r din

centr

ul

ora

sulu

i pri

n

monta

rea

unor

cam

ere

de

supra

veghere

si

am

enaja

rea unui

centr

u

de

monitori

zare

;

inte

rconecta

rea

cu

serv

iciil

e

specia

lizate

de

inte

rve

ntie

in caz

de u

rgenta

2009

2010

2.941.176

558.824

3.500.000

Sub-total 1 (buget proiecte)

78.571.428

14.928.572

93.500.000

Costuri implementare Plan integrat

TOTAL

78.571.428

14.928.572

93.500.000

Implementarea Planului Integrat de Dezvoltare Urbana reprezintă o sumă de activităţi care conduc la realizarea unui scop bine definit şi care necesită un consum notabil de resurse (umane, materiale, financiare, informaţii, documentare şi timp).

Finalizarea acestui cumul de proiecte presupune mai întâi un moment inţial şi apoi un moment final al proiectului, o durata de realizare de 2 ani împarţita în intervale de timp în funcţie de activităţile desfaşurate. Momentul iniţial este considerat cel în care se ia decizia, de catre autoritatile locale si adoptarea de catre Consiliul Local al Oraşului Sannicolau Mare, de a proceda la reabilitarea infrastructurii urbane si a serviciilor sociale şi a serviciilor de consultanţă, iar cel final ar fi momentul în care se anunta finalizarea proiectului.

Grafic aceste activitati se prezinta astfel:

An

ul

2009

2

010

201

1

20

13

20

14

20

15

20

16

20

17

20

18

Lu

na

3

4

1

1

7

8

9

1 0

1 1

1 2

1

2

3

4

5

6

7

8

9

1 0

1 1

1 2

1

2

3

4

5

6

7

8

9

1 0

1 1

1 2

Ela

bora

rea

cere

rii d

e fi

nant

are

Ana

liza

PID

U+

Cer

eri

fina

ntar

e

S

emna

re c

ontr

act

fina

ntar

e

Pro

cedu

ra d

e ac

hizi

tii

Impl

emen

tare

a pr

oiec

tulu

i

D

osar

cer

ere

de p

lata

1

Dos

ar c

erer

e de

pla

ta

2

D

osar

cer

ere

de p

lata

3

Dos

ar c

erer

e de

pla

ta

4

D

osar

cer

ere

de p

lata

5

Dos

ar c

erer

e de

pla

ta

6

D

osar

cer

ere

de p

lata

7

Fin

aliz

are

proi

ect

Mon

itori

zare

si

cont

rol p

roie

ct

Managementul proiectului constă în planificarea, organizarea şi gestionarea (controlul) sarcinilor şi resurselor ce urmăresc atingerea obiectivelor.

Activităţile de management al proiectului avute in vedere sunt:

- Planificarea proiectului pe baza identificarii datelor de livrare si a

livrabilelor ;

- Urmarirea progresului conform planului de proiect si raportarea

referitoare la progresul proiectului conform planificarii acestuia;

- Verificarea rezultatelor conform procedurii de asigurare a calitatii.

- Corectarea / Optimizarea activitatilor;

- Asigurarea controlului schimbarilor aprobate in proiect;

- Elaborarea documentatiei de implementare a proiectului si depunerea

acesteia la sediul Organismului Intermediar al programului conform

cerintelor contractului de finantare;

- Elaborarea documentatiei de atribuire si/sau aplicarii procedurii de

atribuire a contractelor de achizitie;

- Redactarea cererilor de rambursare si a rapoartelor de progres;

- Participarea activa la pregatirea si desfasurarea activitatilor infomative si

de publicitate;

- Mentinerea permanenta a legaturii cu finantatorul sau reprezentantul

acestuia;

- Diseminarea informatiilor necesare tuturor celor implicati in proiect;

Activitatea de monitorizare a derularii proiectului se va face de catre

solicitant prin verificarea continutului tuturor documentelor transmise de acesta

(rapoarte trimestriale, rapoarte finale, documentatie de rambursare) urmarindu-se

ca acestea sa fie complete si corecte, sa raspunda cerintelor impuse de finantator.

Predarea output-rilor va trebui facuta in timp util, astfel incat sa nu existe intarzieri

in depunerea documentatiei necesare la finantator. In acest fel beneficiarul se va

asigura ca proiectul se desfasoara conform planificarii din calendarul activitatilor

� Monitorizarea implementării proiectului va fi asigurata de catre solicitant

printr-o strategie care a mai fost folosita cu succes in toate proiectele cu

finantare europeana implementate. Se va folosi metodologia in cascada,

care ofera instrumentele si instructiunile pentru realizarea etapelor

proiectului. Avantajele folosirii acestei strategii sunt urmatoarele:

1. Actualizarea permanenta a planului de proiect pentru a urmari stadiul

realizarii solutiei;

2. Planificarea etapelor si a modului de implementare inainte de inceperea

activitatilor;

3. Metoda sistematica de urmarire a revizuirilor planului de proiect si a

urmaririi evolutiei propunerii in timp, pana la terminarea lucrarilor;

4. Definirea in mod clar a livrabilelor care trebuiesc predate finantatorului,

momentele de referinta in desfasurarea proiectului, pretentii si obiective

ale finantatorului;

5. Implicarea totala in analiza si decizia punctelor critice din desfasurarea

proiectului;

6. Minimizarea riscurilor de proiect prin derularea fiecarei etape a

proiectului, dupa incheierea etapei predecesoare si indeplinirea

conditiilor de trecere la o noua etapa, analiza continua a factorilor de risc

implicati si generarea unor variante pentru care se poate opta;

7. Controlul eficient al schimbarilor determinate de derularea proiectului si

managementul costurilor;

8. Metode moderne de comunicare intre membrii echipelor implicate in

proiect;

9. Facilitarea derularii proiectului fara perturbari in desfasurarea normala a

activitatii.

Procedura de monitorizare se va aplica pe toata durata desfasurarii proiectului,

printr-o urmarire atenta a tuturor activitatilor si subactivitatilor, astfel:

1. Verificarea stadiului realizarii unei/unor etape fata de planul aprobat al

proiectului;

2. Identificarea si analiza cauzelor generatoare de deviatii;

3. Estimarea evolutiei fazelor proiectului;

4. Identificarea si aprobarea masurilor de corectie;

5. Documentare si ajustarea planului de proiect;

Responsabilităţile membrilor echipei de proiect:

Mentionam ca Primaria Sânnicolau Mare mai derulat proiecte , echipa fiind

experimentata si pregatita pentru implementarea si supervizarea activitatilor

specifice proiectelor.

Ca urmare a implicarii active in proiecte de finantare derulate la nivelul Primariei

Sânnicolau Mare echipa de proiect propusa are experienta in proiecte finantate din

alte surse si are si disponibilitatea necesara implementarii in bune conditii a

proiectului.

- Managerul de proiect pentru proiectul „Sânnicolau mare – un oraş modern şi sigur” cel care va coordona echipa de proiect este Domnul

Campan Gheorghe. Acestuia îi revine întreaga autoritate şi responsabilitate în ceea ce priveşte conducerea proiectului si are ca atributii principale:

1. Conducerea generala a activitatii echipei de proiect in vederea

indeplinirii obiectivelor acestuia;

2. Coordoneaza, planifica si raspunde de organizarea eficienta a

activitatilor aprobate prin proiect;

3. Asigura si raspunde pentru corectitudinea, legalitatea, necesitatea si

oportunitatea operatiunilor legate de implementarea proiectului;

4. Asigura si raspunde pentru buna desfasurare a activitatilor desfasurate

si intocmirea documentelor solicitate in cadrul procesului de derulare

si implementare a proiectului;

5. Asigura pastrarea confidentialitatii activitatilor si a documentelor

realizate de membrii echipei de proiect;

6. Solutioneaza problemele care pot apare ca situatii neprevazute,

inclusiv prin solicitarea unor amendamente la conditiile contractuale;

7. Evalueaza permanent rezultatele implementarii proiectului conform

graficului de activitati aprobat si asigura derularea continua si fara

probleme a desfasurarii activitatilor;

- Asistentul de proiect (consultant):

1. Asigura premizele de desfasurare eficienta a activitatilor aprobate prin

proiect: coordoneaza, planifica si raspunde de organizarea eficienta a

acestora;

2. Asigura si raspunde pentru buna desfasurare a activitatilor si

intocmirea documentelor realizate de echipa de proiect in aria de

competenta ;

3. Asigura pastrarea confidentialitatii activitatilor si a documentelor

realizate de membrii echipei de proiect in aria de competenta;

4. Rezolva eficient problemele administrative neprevazute si comunica

managerului de proiect despre acele problemele care depasesc nivelul

sau decizional;

5. Supravegheaza permanent modul de implementare a proiectului

conform graficului de activitati aprobat si asigura derularea continua

si fara probleme a desfasurarii activitatilor;

6. Selecteaza informatiile necesare si redacteaza rapoarte pentru

managerul de proiect pentru subiectele solicitate;

7. Propune modalitati de imbunatatire a activitatii administrative si

asigura aplicarea schimbarilor aprobate de managerul general.

- Expert financiar:

1. Asigura gestionarea conturilor bancare deschise pentru operarea

tranzactiilor financiare legate de implementarea proiectului;

2. Tine contabilitatea analitica a proiectului, realizeaza inregistrari

contabile separate si transparente ale implementarii proiectului;

3. Asigura si raspunde pentru buna desfasurare a activitatilor financiar

contabile si pentru realizarea documentatiilor pentru efectuarea

decontarilor si a rambursarilor cu firmele contractante si cu

Autoritatea contractanta si OI;

4. Se asigura de eligibilitatea cheltuielilor care sunt trimise spre

decontare;

5. Asigura organizarea documentatiei si a fisierelor informatice intr-o

maniera care sa permita pastrarea lor pe o perioada de cinci ani dupa

inchiderea oficiala a POR (ultimul trimestru al anului 2017) si

posibilitatea accesarii acestora in conditii optime da catre organismele

abilitate sa verifice sau sa realizeze auditul implementarii proiectului.

- Jurist:

1. Analizarea, examinarea, perfectarea, redactarea si vizarea actelor

juridice, contractelor, acordurilor si corespondetei juridice in perioada

implementarii proiectului;

2. Controlul legalitatii actelor incheiate pe parcursul implementarii

proiectului;

3. Asistarea echipei de proiect in toate demersurile juridice;

4. Urmarirea legislatiei aplicabile proiectului in informarea echipei de

eventuale modificari, si informarea echipei de proiect in legatura cu

acestea;

5. Tine legatura cu contabilitatea, urmareste ca platile catre firma

angajatoare sa se realizeze conform conditiilor contractuale;

6. Mentine legatura cu departamentul de resurse umane, in ceea ce

priveste problemele juridice legate de personalul angajat;

7. Verifica dosarele de licitatii;

8. Obtinere de diverse avize si autorizatii necesare Primariei;

9. Asigurarea si raspunderea pentru buna desfasurare a activitatilor

juridice in fata Autoritatii contractante, a Organismului Intermediar

si a celorlalte organisme de reglementare.

- Expert IT: supervizeaza instalarea şi configurarea echipamentelor hardware

si software, instalarea şi configurarea programului de supraveghere,

realizeaza operatiunile de intretinere si monitorizare a echipamentelor

hardware si software, se asigura de comunicarea cu furnizorii de servicii

informatice, coordonarea, din punct de vedere informaţional, cu organele

statului in vederea identificarii persoanelor suprinse de sistemul de

supraveghere, asigura securitatea sistemului, acorda asistenta tehnica echipei

de proiect, realizeaza documentarea sistemului; depanare hardware si

software

- Responsabil logistica: Asigurarea derularii in bune conditii a parti logistice

a procesului de achizitii efectuat in cadrul proiectului; Asigurarea suportului

pentru toate problemele legate de logistica.

Procedura de verificare/ supervizare a activităţii echipei de proiect aplicabilă

în cadrul organizatiei solicitantului: Echipa de proiect va fi supervizata in permanenta de catre managerul de proiect al solicitantului. El avea autoritatea de a decide asupra modului în care toate resursele proiectului (umane şi materiale) sunt folosite (atat cele alocate în întregime proiectului cat şi cele care sunt alocate proiectului pe o perioadă limitata de timp). Monitorizarea echipei proiectului va fi efectuata luand in considerare formularele de activitate zilnica, intalnirile de lucru ale echipei si rapoartele de activitate intocmite de seful de echipa pentru fiecare membru al echipei de proiect.

Proiectul depinde de trei factori:

a) Obiective – scopurile proiectului şi etapele pentru realizarea lui; b) Bani – bugetul proiectului este de 93.500.000 lei, bazat pe costul resurselor

necesare; c) Timp – necesarul de timp materializată în planificarea iniţială a proiectului,

conform graficului activităţilor.

Dualitatea obiectivului – acest proiect are două obiective principale: reabilitarea infrastructurii urbane si asigurarea sigurantei cetateanului. Atingerea acestor obiective înseamnă rezolvarea tuturor problemelor identificate la începutul proiectelor.

Etapele de parcurs pentru realizarea proiectului sunt următoarele:

� Analiza şi stabilirea obiectivelor de proiecte � Evaluarea şi controlul riscurilor � Estimarea resurselor � Alocarea resurselor � Organizarea proiectului � Achiziţionarea de resurse � Stabilirea sarcinilor � Conducerea activităţilor de proiect � Controlul executării proiectului � Urmărirea şi raportarea derulării proiectului � Analiza rezutatelor � Definirea rezultatelor finale ale proiectului � Previzionarea tendinţelor proiectului

Activitaţile de management ale proiectului ar fi următoarele:

Responsabil

Activitati/Durata

Manager de proiect

Asistent de proiect

(consultant)

Elaborarea cererii de finanţare

Semnarea contractului de finanţare

Procedura de achiziţii

Implementarea proiectului

Procedura de plăţi

Finalizare proiect

Monitorizare şi control Organism intermediar

Managerul de proiect impreuna cu echipa sa va monitoriza implementarea proiectului atât în perioada ex-ante cât şi post-ante.

4. Informarea publicului in procesul elaborarii planului

Pentru informarea publicului referitor la elaborarea Planului Integrat de Dezvoltare Urbana a orasului Sannicolau Mare se vor respecta prevederile Manualui de Identitate Vizuala pentru Programul Operational Regional Editia a II-a.

In acest sens de va publica in ziarul local cu cea mai mare audienta un anunt privitor la elaborarea PIDU al Orasului Sannicolau Mare; anuntul va avea dimensiunea de 90 cm2 si va include titlul programului “REGIO Programul Operational Regional. Initiativa locala.Dezvoltare regionala” cu sigla mentionata in manualul de indentitate vizuala si titlul proiectului “Planul Integrat de Dezvoltare Urbana al Orasului Sannicolau Mare – Sannicolau Mare un oras modenn si sigur” . Va fi mentionat si elaboratorul proiectului “Primaria Sannicolau Mare”, datele de contact si se va respecta principiul transparentei.

Tot pentru o vizualizare cat mai ampla Planul Integrat de Dezvoltare Urbana va fi postat in format word pe site-ul Primariei Sanncolau Mare pentru consultare.

Pentru proiectele individuale prin care se va implementa planul integrat se vor intreprinde masuri specifice de informare a publicului, constand in anunturi in presa scrisa, panouri de informare, bannere. Aceste elemente vor respecta prevederile Manualului de Identitate Vizuala a POR si vor fi detaliate in fiecare cerere de finantare, cu respectarea principiului transparentei.

Date post:	28-Apr-2019
Category:	Documents
Upload:	doankien
View:	220 times
Download:	0 times

PLAUL ITEGRAT DE DEZVOLTARE URBAA A ORAŞULUI …web.clicknet.ro/sannicolaumare/Planul Integral de...

Documents