REABILITARE CARDIOVASCULARA IN INFARTUL MIOCARDIC ACUT

REABILITARE CARDIOVASCULARA IN INFARTUL MIOCARDIC ACUTPINTILIE MIHAELA GRUPA7,BFKT , AN IIIDefiniie: Infarctul micardic acut (IMA) reprezint evoluia grav a cardiopatiei ischemice. Aceast evoluie poate fi schimbat favorabil de o serie de factori ce in de pacient sau doctor. Este o necroz miocardic produs prin scderea sever a fluxului coronarian ntr-o regiune miocardic (suprafaa s fie de minin 12 cm pentru a putea fi identificat cu un IMA). Este un sindrom clinic, ECG i biologic caracterizat prin scderea brusc a fluxului sanguin miocardic cu necroz miocardic consecutiv. Fr semne clinice i ECG obligatorii, dar cu dovezi enzimatice prezente.

Cauze arteroscleroza coronarian tromboza coronar/ embolism scderea fluxului sangvin asociat cu oc/hemoragie

Manifestri clinice infarct miocardic acut durere intens (cu caracter de presiune/ arsur/ greutate/ strngere/ sfredelire) retrosternal cu iradiere n brae, care nu cedeaz la repaus i nitroglicerin

Localizarea durerii

Reabilitarea cardiovasculara si infarctul miocardicAparatul cardiovascular este extrem de sensibil la efort, intrucat fiecare contractie musculara il va provoca sa-si adapteze de la ritmul cardiac, pana la dimensiunea vaselor de sange care transporta oxigen. Un program de reabilitare la bolnavul cu infarct miocardic duce la aparitia durerii la eforturi tot mai mari,cresterea tolerantei la efort,scaderea necesarului de medicamente,imbunatatirea metabolismului(profilul lipidic, coagulograma, controlul glicemiei) si oimbunatatire globala a calitatii vietiisi a starii psihice.Dr. Leslie Cho, din Ohio, SUA, autor al unui studiu mare despre efectele benefice ale reabilitarii cardiace asupra calitatii vietii si supravietuirii, declara:Nu este niciun medicament care sa poata face asta. Mai ales in ceea ce priveste mortalitatea, daca ar aparea un medicament care sa aiba un impact la fel de puternic, ar fi descoperirea secolului. Desi nu exista niciun astfel de medicament-minune, putini pacienti sunt indrumati sau reusesc sa fie constant implicati intr-un program de reabilitare. Reabilitarea prin exercitiu fizic estecel mai putin folosit tratamentdin SUA, doar 10-20% din cei care au suferit un infarct miocardic si ar fi cei mai mari beneficiari vor urma un program de reabilitare cardiovasculara pe termen lung.

STRUCTURA UNUI PROGRAM DE RECUPERARERecuperarea bolnavilor cu infarct miocardic se desfasoara in3 etape: Faza I de recuperare (intrespitaliceasc)Aceasta prima faza se poate incepe numai in spital la pacientii care au suferit un infarct miocardic si include:- stabilirea starii de sanatate a pacientului in urma unui infarct sau a unei operatii pe cord- stabilirea de catre medicul specialist a unui set de exercitii fizice potrivite fiecarui pacient- identificarea activitatilor zilnice recomandate (de exemplu daca ridicarea greutatilor este recomandata sau nu) - informarea nu numai a pacientului ci si a familiei despre importanta unui nou mod de viata, incluzand o dieta sanatoasa

renuntarea la fumat. Schimbari majore ale alimentatiei se fac intr- o perioada mai lunga de timp, dar mici modificari ajuta la scaderea colesterolului si imbunatatirea starii de sanatate- exercitii fizice usoare, ca scurte plimbari in aer liber de cateva ori pe zi si initierea unui program de exercitii pentru scaderea in greutate. Pana la cercetari ulterioare, ridicarea de greutati este recomandata doar adultilor considerati avand un risc scazut, ceea ce inseamna ca nu au prezentat nici un fel de simptome in timpul exercitiilor fizice usoare, nu au suferit traumatisme osoase sau articulare sauhipertensiune arterialagreu de controlat medicamentos.

Perioada de trecere dintre faza I i faza a-II-a de recuperare (aproximativ 1-2 sptmni)Obiective:1. conservarea rezultatelor i nivelul de efort atins n timpul fazei intraspitaliceti a recuperrii2. instruirea familiei cu privire la atitudinea ce trebuie adoptat fa de bolnav3. instruirea bolnavului n vederea monitorizrii efortului prin FC, intensitatea efortului (Scala Borg)4.obinerea efectelor psihice benefice5. instruirea privind reluarea activitii sexualeMijloace: - exerciiile fizice pe care bolnavul le-a efectuat n spital, de 2 ori/ zi, 10-20 minute; prestaii casnice, gospodreti: aspirat, clcat, activiti de buctrie, splat cu maina; mersul nesupravegheat

Faza a II-a de recuperarePerioada de convalescen ncepe dup 3 6 sptmni de la debutul infarctului i corespunde capacitii bolnavului de a urca un etaj fr semne de intoleran la efort. Ea dureaz 8 10 sptmni, interval dup care, dac evoluia este favorabil, bolnavul i poate relua activitatea profesional. Aceast perioad este cea mai important n recuperarea fizic, deoarece urmrete s redea bolnavului maximul posibil din capacitatea sa fizic, compatibil cu starea funcional a cordului.Obiective:1. reducerea travaliului cardiac pentru un nivel dat de efort, prin ameliorarea utilizrii periferice a O2;2. creterea capacitii de efort maximal (VO2Mx) prin aceeai ameliorare a utilizrii periferice a O2;3. ameliorarea performanei cardiace maxime apreciate prin debitul cardiac maximal (opional);4. dezvoltarea circulaiei coronariene colaterale;5. obinerea unor efecte psihologice favorabile, care a contribuie la rectigarea ncrederii n sine, alungarea 6. ngrijorrii i anxietii legate de reluarea activitii profesionale i de rezolvarea problemelor complexe ale vieii.Mijloace: - exerciii izometrice; exerciii de rezisten care angajeaz grupe musculare mari: alergarea pe loc, urcat pe scri, bicicleta ergometric sau de exterior; jocuri recreative; exerciii analitice libere; contracii intermediare; plimbri; activiti zilnice curente.

Faza a III-a de recuperare (faza de ntreinere)

Denumit i faza de meninere a recuperrii fizice, are ca scop meninerea i eventual ameliorarea condiiei fizice i a parametrilor funcionali caracteristici obinui n faza a II-a. Se desfoar n paralel cu terapia medicamentoas cronic i msurile de profilaxie secundar a cardiopatiei ischemice, concurnd mpreun cu acestea la ncetinirea progresiunii arterosclerozei sau la regresiunea acesteia. Faza a III-a urmeaz imediat fazei a II-a a recuperrii, ncepnd de regul la 8 12 sptmni de la debutul IMA. Acest moment este caracterizat sau definit prin mai muli parametri.

Reabilitarea cardiaca in fazele II, III si IV include:- monitorizare si supraveghere atenta in prima parte a programului de exercitii- pregatirea pacientului pentru intoarcerea la munca si la activitatile recreative practicate inainte de suferinta cardiaca. Acestea trebuie insa modificate, adaptate la noua conditie de sanatate- stabilirea unui program de exercitii zilnice efectuate la domiciliu si a unor alte activitati nesupravegheate- consilierea atat a pacientului cat si a familiei pentru mentinerea unui stil de viata sanatos, care sa reduca riscul unor afectiuni cardiace ulterioare.Depresiaeste frecventa in randul pacientilor cu boli cardiace. Consiliere psihilogica si tratamentul medicamentos, daca este necesar, constituie o parte importanta a reabilitarii cardiace.