MINISTERUL SANATĂ ГО AL REPUBLICII MOLDOVA UNIVERSITATEA DE STAT DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE

NICOLAE TESTEMIŢANU

CONSTANTIN MATCOVSCHI, VICTOR GH1CAVII, SAVA NICOLAI,

BORIS PARII

MANUAL DE RECEPTURĂ

Ediţia a Ill-а, revăzută şi completată

ChişinăuCentrnl Editorial-Poligrafic Medicina

2003

CZU 615.4 (075.X)M 30

Aprobat de Consiliul m etodic central al Universităţii de Stat de M edicină şi Farmacie

Nicolae Testemiţanu

Recenzenţi: Vasile I. PR O C O PIŞIN — mem bru-cores- pondent a l A Ş RM, profesor universitar Pavel S. BOŢOLIN — conferentiar universitar

Corector: Nicolae Bătrânu M achetare computerizată: Valentina Vlas

Descrierea CIP a Camerei National с a CărţiiManual de receptură/Constantin Matcovschi, Vic­

tor Ghicavâi, Sava Nicolai, Boris Parii. - Ed. a II I-a, re- văz. şi compl. - Ch.: Centrul Ed.-Poligr. Medicină, 2003. - 150 p. * r *

ISBN 9975-9588-8-5 300 ex.

615.4(075.8)

ISBN 9975-9588-8-5© CEP Medicină. 2003 © Procopişin V., Boţolin P., 2003

P R E F A T Ă9

Progresul vertiginos al ştiinţei şi tehnicii din perioadapostbelică s-a răsfrânt pozitiv şi asupra recepturii. Apariţia tehnologiilor de vârf a făcut posibilă renunţarea treptată la formele medicamentoase magistrate detipulpdlulelor, pulberilor, soluţiilor sterile extemporale etc., atât de răspândite odinioară şi pentru a căror preparare era nevoie de multă muncă manual ă puţin productivă. Formele medicamentoase industriale, inclusiv comprimat&e, capletele, fiolele şi capsulele, au devenit, in prezent, medicamentele ’cel mai frecvent intrebuinţate şi mai solicitate, fiind in acelaşitimpşi mai convenabile, şi mai accesibile.

О realizarc de ultirnă orăin domeniul ikrmaccutjcii sunt formele retard, care au redus coiisiderabil reacţiile adyerse ale medicamentelor şi au modificat in multe cazuri Tusăşi tacţica ^nnacoterapeutică a medicilor. Drept exemplu grăitor pot şervi in acest sens comprimatele retard, la prepararea cărora se utilizează substanţe şi chiar albumine inventate de om, inexistente deocamdată in natură, deosebit de eficiente şi inofensive in multe boli ale secdlului nostru.

Aceste şi multe alte inovaţii din domeniul farmaceuticii au condiţionat şi schimbări iti modul de prescripţie a medicaftientelor, pe care autorii au tins să le reflecte in manualul de faţă. Manualul este adresat, in primul rând, studenţilor- care incup studiul far- macologiei; sperăm insă că va fi util şi medjjeUor practicieni.

Autorii vor fi receptivi la once observaţie şi propunere din partea cititorilor. .

Constantin Matcovschi Victor Ghicavii

Sava Nicolai Boris Parii

3

PARTEA INTRODUCT1VĂ

1. RECEPTURA. REŢETA

Receptura este partea farmacologiei care se ocupă de studiul metodelor de prescriere a medicamentelor, adică de completare corectă a retetei

Reţeta, sau ordonartţa, este un docum ent prin case medicul se adresează in scris la fannacist pentru a-1 informa despre medicamentul recornandatpacientului său, compoziţialui, modul de preparare şi administrare. Eaconţine şi indicaţii pentru pacient, in limba cunoscuta de el, privitoare la utilizarea medicamentului prescris. Reţeta este un document medico-legal şi financial im­portant, deoarece de conţinutul ei depinde sănătateapacientului şi cheltuielele institutiilor medicale, preconizate asistenţei cu medicamente, costul căroraeste compensat integral şau partial pentru anumite categorii de pacienţi. Reţeta trebuie scrisă citeţ, fară greşeli, cu stiloul sau pixul. In conformitate cu ordinul M inisterului Sănătăţii al Republicii M oldova nr. 195 din 01.07.2000, se institute 3 tipuii de formulare de reţetă: nr. I - p e n tm prescrierea şi livrarea medicamentelor, nr.2 - pentru prescrierea şi livrarea stupefiantelor şi preparatelorpsihdtrope şi nr. 3 - pentru prescrierea şi livrarea medicamentelor gratuite sau cu inlesniri.

4

F orm ularu l de Reţetă nr. 1pentru p rescrie rea şi liv rarea m ed icam entelo r

(d im ehsiuni 100 m m x 200 m m )

Ştam pila de antet a instituţiei m edico-sanitare

M edicul Tel

R e t e t ă

D ata prescrierii reţetei 200

(numele şi prenumclc bolnavului)

am

Preţ Rp.:

L.P.Sem nătura şi parafa m edicului

Reţeta e valabilă 10 zile, 2 luni (specificare)

VERSOformularuLui de reţetă nr. 1

CĂLĂUZA MEDICULUI

> Este obligatorie completarea tuturor datelor prevăzute in formular.

> Amprenta ştampilei de antet a mstituţiei medico-sanitare (persoanăfizică saujuridică) trebuie săfie vizibilă, pentru a fi uşor lecturată denumirea şi numărul institute! Dacă denumirea unitătii medico-sanitare este aplicată de tipar, atunci ştampila de antet nu se aplica

> Denumireamedicammtului, conţinutul formei medicammtoaseextemporale (denumirile ingredientelor), demersul către farmacist privind prepararea formei medicamentoase şi eliberarea ei din farmacie se prescriu in limba română sau latină, citeţ, clar, cucemealăsaupix; suntinterzise corectările.

> Se admite numai prescrierea pe un formular doar a unui me­dicament din grupa toxicelor, stupefiantelor sau psihotropelor. (tab. 3,listanr. 1,2,3).

> Se admit numai abrevierile specificate in “Regulile generalede prescriere a medicamentelor” .

> Cantitatea substanţelor lichide se prescrie in mililitri (Sol. bromură de sodiu 3% - 200 ml), grame (glicerol — 10,0) sau picături feol. epmefrjhaTcTorhidrat U, 1% Bgtts Х Я |; a celor solide — in grame (bromură de sodiu - 3,0) sau unităti de acţiune Internationale (benzilpemcilină, sare de sodiu lOOQOOOUi):

> Modul de administrare se prescrie in limba română sau limbavorbită de pacient, nu se admit indicatii de ordin general: “Intern”, “Cunoscut” etc.

> Semnătura medicului se confirmăcuparafapersonală.> Specificarea termenului valabilităţii reţetei se face prin

bararea inutilului.

Data A recepţionat A preparat A ve lit ic at A eliberat

FormuIarM de retetă nr. 2»pentru prescrierea şi livrarea stupefiantelor şi psihotropelor

(di mens i uni 100 mtnx 150 mm)

DOCUMENT DE EVIDENŢĂ STRICTĂ

Ştam pila de antet a unităţii m edicb-sanitare

M edieul Tel:

R e t e t ă9

Seria nr.

D ata prescrierii reţetei “ 200

(numele şi prenumele bolnavuiui) V ârstă ani. F işa m edicală nr.

P re t- * R p : ,

Sem nătura şi parafa , ; medicului <

Sem nătura m edicului şef-adjunct 4 in problem ecurative “

L.P.

L Ş

Reţeta e valabilă 7 zile

7

VERSOformularului de reţetă nr. 2

CĂLĂUZA MEDICULUI

> Este obligatorie completarea tuturor datelor prevăzute in formular.

> Amprenta ştampilei de antet a institutiei medico-sanitare (persoanăfizică saujuridică) trebuie să fie vizibilă, pentru a fi uşor lecturată denumirea şi numărul institutiei. Dacă denumirea unitătii medico-sanitare este aplicată de tipar, atunci ştampila de antet nu se aplică.

> Seriaprezmtăabreviereamunicipiului (judeţului) in care este amplasată unitatea medicală şi se aplică in mod tipografic; numărul reţetei contine sase semne.

> Denumirea medicamentuiui industrial, conţinutul fonnei medicamentoase extemporale (denumirile ingredientelor), dem ersul către farm acist priv ind prepararea formei medicammtoase şi eliberarea ei din farmacie se prescrie in limba română sau latină, citeţ, clar, cu cemeală sau pix; sunt interzise corectările.

> Se admite prescrierea pe un formular numai a unui medi­cament din grupa toxicelor, stupefiantelor saupsihotropelor.

> Se admit numai abrevierile specificate in “Regulile generale, de prescriere a reţetelor” .

> Cantitatea substanţelor lichide se prescrie in rmlilitri, grame sau picături; a celor solide - in grame sau unităţi de acţiune intemationale.

> Modul de administrare se prescrie in limba română sau limba vorbită de pacient, nu se admit indicate de ordin general: “Intern”, “Cunoscut” etc.

> Semnătura medicului se adevereşte cuparafapersonală.

curative.> Reţetă se legiferează obligatoriu cu ştampila rotundă a unitătii

medico-sanitare. ţ> Formularele de reţetă se află la evidenţă cantitativă.

8

Data A recepţionat A preparat A vjcrificat A eliberat

1 1 ?

A cest ffcrmular serve^te pentro prescrierea âu^stanţelor stupefiante după normative speciale, care pot fi sporite pentru boJnsvâiincurabiM; : ^

; * Formularul de reţetă nr.3pentru prescrierea şi livrarea medicamentelor, costul cărora se

compensează integral sau partial (dmiensiuni 100n m ix 206mrn) л

Ştampila de antet a unitătii medico-sanitare. - • • ..1 <•** -

(1)Medicul

Tel. 2....... R e?. ţ e t â

. Seria : Nr.

Data prescrierii reţetei 2001. Gratuit 2. Cu preţ re^ is 50%

В a _ L „О (numcle şi prenumele bolnavului) (3)LN Vârstă»; ani Fişa m edic^ă Nr. : иAV Adresa domiciliultii . ...■ ■ — . if. .

. rvPreţ Rp : . - ■- ::

. Semnătura şi parafa medicului -t n •L.P.

i‘; *

^ Reţeta'valabila 7 МЫ, 10 МШ, 2 h jm ^eefficâreX ’ "v

9

VERSOformularului de reţetă nr. 3

CĂLĂUZA MEDICULUI> Este obligatorie completarea tuturor datelor prevăzute in

formular.> Amprenta ştampilei de antet a unitătii medico-sanitare trebuie

să fie vizibilă pentru a fi uşor lecturată şi numărul institutiei. D acă denumirea institutiei sanitare este aplicată de tipar, atunci ştampila de antet nu se aplică. Codul unitătii medico- sanitare se va aplica in cazul prelucrării automatizate a reţetelor.

> Seriaprezmtăabreviereamunicipiului (judeţului) in care esteamplasată unitatea medicală şi se aplică in modtipografic; numărul reţetei confine 6 semne.

> Codul medicului (2) se va aplicain cazul anaUzei automatizatea retetelor.>

> Reţetă gratuită se specificăprin mcercuirea cifrei 1 şibarareacifrei 2 şi ainscripjiei “cupreţ reduş 50%”; reţetă cu inlesniri de 50% din preţ se specifică prin mcercuirea cifrei 2 şi bararea cifrei 1 şi a inscripţiei “gratuit” .

> Codul u p e i (3) prezintă numărul de ordine a categoriilor dejpersoane şi bolnavi care beneficiază de gratuităţi şi mlsesnni in procurarea medicamentelor; codul grupei se va specifică de către medicul ce prescrie reţetă.

> Dataprescrierii reţetei, nurnele, vârsta, nr. fişei medicale, adresa domiciliului bolnavuluişi numele mediculuisunt date obligatorii pentru reţetă.

> D en u m irea m ed icam en tu iu i, co n ţin u tu l fo rm ei medicamentoase extemporale (denumirile ingredientelor), dem ersul către farm acist privind prepararea formei medicamentoase şi eliberarea ei din farmacie se prescrie in limba română sau latină, citeţ, clar, cu cemeală sau pix; suntinterzise corectările.

> Pe un formular se va prescrie numai un medicament.

10

> S e admit numai abrevierile specificate in “Regulile generale de prescriere a reţetelor” . , ^ v ,

> Cantitatea substanţelor lichide se prescrie in mililitri, gramesau picături, a celor solide - in grame sau unitaţi de acţiune internaţionale. w

>M odul de administrare se scne in limba română sau in limba vorbită de pacient; nu se admit indicaţii de ordin general: “Intern”, “Cunoscuf’ etc.

> S emnătura medicului se confirmă cu parafa personală.> Formularele de reţetă se află la ev id en t cantitativă.

j^Data A recepţionat A preparat A verificat A eliberat

\

In mod gratuit medicamentele se elţberează unor anumite categorii de pacienţi, concretizate prin botărârile respective ale guvemului (copii până la 3 ani, copii handicapaţi, bolnavii cronici de tuberculoză, diâbet zaharat şi insipid, SIDAetc). O jum ătate din costul remediilor medicamentoase iiplătesc persoanele specificate prin hotărâri guvemametttale speciale, cum suntpersoanele deco­rate, pensionate, invalide etc.

I Reţetă are patru părţi componen ţe ^ u p erşcripţia, inscnpţia, supscnppă şi

Formularele de reţetă au superscriptia dej a impnmată.Superscriptia (superscriptio) consta din antet sau ştampila de

antetainstitujiei (mtreprinderii) sanitare sauaniedicului particular. In cazul institutiei de stat, in superscript se mai indi^num de medicului care a prescris reţetă şi telefonul lui, numărul şi seria formularului, data prescrierii reţetei, numele şi prenumele bolnavului şi vârsta acestuia. Medicul particular işi pune inantetaceleaşi date <?a şi in cartea de vizită (adresa; nr. licenţei, date de ейаегаге şi termemjl de valabilitate a ei şi denumireainstituţiei care aelibesat-o). Superscriptia seterminăcu demersul către farmacist cucuvântulRp.: abreviatura lui Recipe - “ia” (de la verbul a lua). Această adresare se mai numeşte Invocaţie (invocaţio). ' •.. j '

A doua parte a reţetei, Inscrip ţia (inscriptio sau designatio materiarum), probabil cea mai importantă, confine denumirea medicamentului in prescripţia oficinală sau industrială, denumirea formei farmaceutice, in unele cazuri dozele respective şi numărul prizelor. In cazul medicamentelor magistrate se enumeră toate ingredientele medicamentului solicitat, aranjate dupăimportanţa lor (substanţade bază, adjuvantul, corectivul, excipientul). Doza fiecărei substanţe se indică din partea dreaptă a formularului, imediat după denumirea substanţei, in acelaşi rând cu ea sau, dacă nu incape, in râncM următor, insă tot din partea dreaptă. inscripţia se scrie in ltmba română.

Exemple de inscripţie:a) specialităţi "

R p.: Comprimate eugtticon N~30.Rp.: Cornprim^emaninfl 0,00175 N 120.

in primul caz nu s-a indicat doza, deoarece eugluconul se livrează numai in comprimatea 5 mg. In cazul maninilului, doza s-a indicat, fiindcă există. comprimate maninil şi cu alte doze, şi anume 3,5 mg şi 5 mg. ,

b) forme magistrale Rp.: Ac. salicilic

ResorcinăMetronidazol âa3,0 Cloramphenicol 2,5 Ac. boric 1,5 Alcool etilic 96% ad 50 ml

fârmaceutieă a specidităţii sau modul de ргфагаге a medicamentului, dacă acesta este unui magistral, caracteristic pentru fiecare din el (Misce fiât pulvis etc ) şi manărul prizelor prâi indicaţia “Da tales doses numero 10”, deci eliberează 10 asemenea doze. Subscripţia se scrie in limba latină.

12

I

Exemplu: ^ *-

Rp.: Diclotiazid 0,0125 Triamteren 0,025 D.t.d. N 1 0 intabl. 'S. Cite im comprimat de 2 ori p ez i ' r

Formele magistrale sunt pe cale de dispariţie, flind aproape total inlocuite de specialităţi. Odată cu aceasta şi subscripţia ocupă in reţetă un loc tot mai modest.

Instrucţia sau signatura (instructio) este ultima parte a prescripţiei. De cele mai multe ori, instrucţia se reduce la D.S. (D a Signa), ceeace inseamnă “eliberează”. “etichetează”. După aceasta urmează indicaţiile date bolnavului, scriseinlim ba cuţioscută de padent. Indicaţiile tncep cu Calea de adrmriistrjsire amefficamentulxn prescris (intem, sublingual, intrârecta^ itttra^^nâl, e ^ r r i ; inhalaţii, injectabil s. c., ifm, tv , etc ), modul deadmimStrare,ifiumărul prizelor peparcursulzilei, momentul optim deadministrareetc.

După prescriere, reţeta u te ea z ă â S red tilâşi redactată, apoi mediedl^s^ttmează-Işi işi apKcă р а и й а sau p ^ c e t^ rinsrittlţiei medieale, -c'.;- jv - ... ,ь -о.. ^

l/RIEDICAMEiyluLM edicament se numeşte orice stfbstanfă' sau amestec de

substanţe cu proprietăţi curative sau preventive inprivinţabolilor om uluisau animalelor, precum şi orice a lt produs care poate fi administrat omului sau animalului pentm a stabiliun diagnostic medical sau a restabili, corija sau riiodifica funcţiile dereglate M edicam enteşunt şi acele produse cos^eticesajttf^ tradg iena corpului, care conţin substanţe cu acţiune medicamjentoasă şi cele dietetice, care includ in componenţa lor substanţe chimice sau naturale, lipsite de efect nutritiv in cazul când aeestea conferă produsului uriele proprietăţi specialefolosite in terapeatică, dietetică sau pentru unele probe. ^ ,

13

Originea medicamentelor este minerală, animaiă, vegetală şi sintetică. . .

Din regnul mineral provin preparatele de fier, calciu, sodiu, potasiu, magneziu, iod, seleniu, cobalt, fosfaţiietc.

şi in zilele noastre. Ele includ hormoni (insulină), enzime (pepsină, tripsină, hialuronidază), anticoagulante (heparină, hirudină), acizi biliari, care servesc la sinteza hormonilor steroizi, untura de peşte ca sursă de vitamine A şi D etc. In ultimele decenii au fost elabo­rate tehnologii de obţiriere a polipeptidelor (insulină, hirudină, interferoni, şomatropină, eritropoietină etc.) pe cale recombinantă (inginerie genetică), care face posibilă obţinerea unor preparate proteiceidentice celor umane (insulină umană, eritropoietină umană, interferoni umani obţinuţi fară a folosi leucocite).

Plantele m edicinale se folosesc ca medicamente. Acestea sunt accesibile şi iefitine. Se folosesc sub form ă de ceaiuri medicinale,(infuzii, decocturi, ceaiuri instant) sau forme galenice (tincturişi extracte), foarte comode şi adeseam ai eficiente decât substanţa pură. Din regnul vegetal provin diverse substanţe active, ca alcaloizii (morfină, chinină, reserpină, ergotamină etc.), heterozidele (digoxină, rutozidul), antibioticele (penicilinele, cefalosporinele, tetraciclinele ş.a ). Substanţele de origine vegetală au servit ca sjursă de mspiraţie pentru obţinerpa unor produse mai active, mai puţin toxice şi mai a c c e s ib ^ decâţlcele naturale. Din punctul de vedere al evoluţăei medidajmentplor Cornelius HeymaflS, ilustm farmacolog belg ianw s|idolxili^XX, laureat Nobel, imparte istoriafarmacologiŞi co^ipmporarieVtrei etape.

Laprim ă etăpă, omul s^â'dept^svs^A>|inâ dinplarife princijpffle lor active in stare pură, de ехет^ |Ц 5 şalicma din coaja de salcie, chinina din coaja de cinconă, cpcaina din firunzele de coca etc.

La etapa a doua, care mcepVla finele sec. Х ¥Ш , savanţii, pomind de la substanţele natiarale, le modifică moleculele pentru a le face mai comode, mai active, mai puţin toxice şi mai accesibile.

14

In aşa fel, de la salicină s-a ajuns la acidul salicilic şi apoi la acidul acetilsalicilic, de la chixiină la clorochină, de la cocamă laprocaimă etc. Cu etapa a doua a dispărut necesitatea intretinerii intmselor plantaţii de cinconă, coca etc.

In fine, etapa a ţreia, după C. Heymans, debuţează cu şinteza unor substanţe active noi, inexistente până atunci in natură.

Ş inteza chim ică constitute a patra sursă de medicamente. Paul Ehrlich, ilustru savant german, laureat Nobel, părintele chimioterapiei, este primul care a introdlus in terapeutică substanţe medicamentoase de sinteză, cum ar fi salvarsanul şi neosalvarsanul, primele medicamente antisifilitice. Calea de sinteză chimică a condus la apariţia anumeroase grupe terapeuticenoi, unele extrem de valoroase, cabeta-blocantele, antipsmoticâe, şntidepresivele şi multe altele, au f&cut posibilă deschiderea unor qapitole noi ale farmacologiei, cum este farmacocinetica etc.

R olul m edicam entelor in lumea m odemă este enorm, ele contribuind la dispariţia marilor epidemii şi la controlul bolilor infecţioase, ca difteria, febra tifoidă, tuberculoza, sifilisul etc. Bolnavii de diabet zaharaţ sau boli cardiovasculare, dacăincănu sunt insănătoşiţi pe deplin, pot duce о viaţă activă şj. productivă. Operaţiile chirurgicale devintot mai indrăzneţe şi mai performante graţie anestezicelor, analgezicelor, antibioticelor. E)atorităm mare parte medicamentelor, mortaftatea infantilăinţările dezvoltate scade, iar speranţa deviaţă a populaţiei creşte. In zilelenoastreqrice act medical se termină cu prescriere^ medicamentelor. Omul are dreptul la săiiătate, iar medicamenţul eşte unui din instmmentele; eficiente, laindemânapacienţilor. ?

- * ■. 3. c q m p 6 nenij:X м е ш с а м 4щ 11 л л ,

Medicamenh»l poate ffsimplu sau conq >t&. Medicamenţul siinplu Conâtă dintr-b singură substanţă, nunaiâşi&sto&â^rindpală sau de bază, basis: ‘ У !

15

Exemplu:Rp.: Cloxil 2,0

D . td N 5S.Intern. C âteopulberelafiecari 10 minute.

M edicam entul compus este constituit dintr-o serie de substanţe (din două sau mai multe). Rolulprincipal ll joacă substanţa activă, care se numeşte substanţă de bază, basis. Substanţa de bază se scrie in reţetă prima, deoarece ea determină acţiunea terapeutică propriu-zisă a medicamentului. Celelalte sunt auxiliare şi exercită anumite functii menite să facă substanţa de bază comodă pentru Utilizare. Printre substanţele auxiliare un rol deosebit il joacă adjuvantele, corectrvele şi excipienţii. '

Adjuvante se num esc compuşii care inlesnesc acţiunea) substantei de bază sau ii inlătură vrevm efect advers. lata câteva exemple.

Exemplul 1. Preparatul amoksiklav este constituit din două substanţe - amoxicilina (substanţa de bază, purtătoarea acţiunii terapeutice) şi clavulanat de potasiu (substaşta adjuvant!). Amoxicilina este un antibiotic cu actiune antibacteriănă. Insă unele bacterii felimină nişte enzime, numite penicilirjaze, care inactivează amoxicilina. Asemenea bacterii se numesc penicilinorezistente. Numănil lor creşte incontinuu şi face amoxicilina tot mai puţin eficientă. Pentru a depăşi rezistenţalor, se utilizează clayulanatul de potasiu care inactivează penicilinazele. In rezultat, amoxicilina devine iiiai activă, incluzând in spectrul său ănfibacterian şi bacteriile producătoafe de penicilinaze (p enicilinorezistente).

Exemplul 2. Comprimatele nakom sunt un amestec din două substanţe—levodopa(substanţa de bază) cu acţiune antiparkinsoniană şi carbidopa(substanţa adjuvantă), inhibitor al decarboxilazelor perifexice., Levodopa in organism se transformă, prin decarboxilare, in dopamină, substanţă necesară in encefal pentru funcţionarea normală a sistemului extrapiramidal. Dâcă administrăm numai levodopa, circa 80-90% din doza administrată se inactivează de către decarboxilazele organelor şi ţesuturilor periferice şi doar о

16

micăparte ajunge in creier, acolo unde ea trebuie să-şi facă efectul. D acă sunt adm inistrate im preună, levodopa şi carbidopa, eficacitatea levodopei creşte considerabil şi permite micşorarea dozelor acesteia de aproximativ 8 ori, reducându-i şi intensitatea efectelor adverse.

Exemplul 3.Rp.:Pepsină2,0

Soluţie acid clorhidric diluat de 2% — 200 ml.M.D.S. Câte о lingură de 3 ori pe ziin tim pul mesei.

M edicam enţul prescris este desţinat unei persbane cu insuficienţă gâstrică. Pepsiria, fiind enzimă proteolilică^ are menirea să substituie insuficienţă propriei enzime pacdentuhn', pentru a-i noimaliza digestia. Insă, după cum se ştie, pepsina esteactivă doar in mediul acid (pH=l -2). Acidul clorhidric, component al sucului gastric normal, creează un asemenea mediu, inlşsnind acţiunea proteolitică apepsinei. ^ : ;

Aceste trei exemple ne arată cum adjuvantul crează condiţii pentru creşterea efectului substanţei de bază.

Exemplul 4. Comprimatele moduretice sunt constitu te din

este un diuretic utilizatpe seară largă in tratamentul hipertensiunii arteriale şi alţor boli croijice. Insă ea are şi un efect advers redutabil; in tratamentul de duratăprovoacăbipokaliemie, care poate avea consecinţe grave pentru pacient Amiloridul (substanţa adjuvăntă) este un antikaliuretic şi previne evoluţia efectului advers amintit.

Acest exemplu ilustrează faptul inlăturării unui efect advers al substanţei de bază de către adjuvant.

Prin urm are, substanţele adjuvante potenţează efectul terapeutic al substanţei de bază sauii reduc efectele adverse.

Corectivele fac gustul, mirosul sau ciiloarea medicamentuiui цш ; agreabfleJDiri ele fac parte edulcorantele, aromatizantele, coloranţii etc. De cele mai dese ori, in acest scop se folosesc siropurile (sirqpul simplu, siropul de zmeură etc).

Exemplu:Rp.: Infuzie de larbă termopsis 0,2 - 100 ml

Sirop de zmeură 10 mlM.D.S. Intern. Câte о linguriţă de 3 ori pe zi.

Siropul de zmeură din prescripţia de mai sus joacă rol de corectiv.

ExcipientuI (exdpiens) este ingredientul (ingredientele) care permite obţinerea formei farmaceutice respective ^comprimate. unguente, supozitoare, soluţii, sprey-uri ş.a.). De exemplu, apa purificată conferăsubstanţei medicamentoase hidrosolubile forma de soluţie, vaselina - de unguent, untul de cacao serveşte la obţinerea supozitoarelor etc.

Exem plul 1: 1 Exemplul 2:Rp.: Aceclidină 0,3 Rp.: Aceclidină 0,3

Apăpurificată ad 10 ml Vaselină ad 10,0M.D.S. Instilaţii oftalmice M.f.ung.

D.S.Unguent oftalmic

In exemplele de mai sus apă purificată şi vaselina sint excipienţi, Unaşi aceeaşi substanţă medicamentoasă, aceclidina, fiind asociată cu diferiţi excipienţi, formează in primul caz - о soluţie pentru instilaţii, in cel de - al doilea caz — un unguent. Exipientul atribuie substanţei active о anumită formă medicamentoasă comodă pentru utilizare. Excipientele sunt neutre din punct de vedere terapeutic.1 Insă şi substanţele inerte din punct de vedere chimic pot influenţa cedareaprincipiilor active de către forma medicamentoasă, adica pot reţine о parte din substanţa activă administrate A stfd se explică activitatea diferită a unuia şi aceluiaşi medicament, produs de di­verse laboratoare farmaceutice. Proprietatea de a ceda substanţa m edicamentoasă se numest^ţdispопГБЖШШ а г т Ш:eutica? in mcdicamenţul ideal această dişponibilitate se ^jropiede 100%. Jn realitate, ea este mai mică. In afară de dispombilitatea farmaceutică, există şi disponibilitatea biologică, num ita biodisponibUitate.

18

Biodispombilitate se numeşte partea din doză administrată per os, care ajungein circuitul sistemic. Substanţaactivăpoatefi inactivată partial sau total de sucurile digestive, enzdmele mucoasei intestinale sau enzimelehepatice.

4. PĂSTRAREA M EDICAM ENTELOR

Calitatea medicamentelor depinde in mare măsură de condiţiile in care se păstrează. Pentru о conservare mai bună fiecare preparat trebuie ambalat şi etichetat: in acest scop se folosesc recipiente speciale - cutii, pungi, folii, blistere, plicuri, fiole, flacoane, cartuşe, tuburi, balonaşe etc., care trebuie să corespundă anumitor cerinţe. Formele parenterale, care trebuie să-şi păstreze sterilitatea, se livrează in fiole, flacoane, recipiente spetiale, cartuşe’său seringi preumphite. Orice substanţă medicamentoasă poate s uferi modificări chimice, dacă vinein contact cu oxi gentâ sau bioxidul de carbon din aer, cu vaporii de apă, dacă este supusă acţiunii razelor solare sau temperaturii ridicate. Din aceste considerente, medicamentele’se tin intr-un loc răcoros, ferit de lummă şibine inchise. Păstrate chiar şi in condiţii ideale, medicamentele, in special antibioticel'e, organopreparatele, işi pierd cu timpul proprietătilecurative.

Substanţele medicamentoase se deosebesc şi după activitatea lor. Astfel, după potenţa lor farmacodinamică, ele pot fi impărţite in trei grupe: 1) substanţe foarte ăCtive, nuniite şi toxice sau Venena. care constituie tabeiulA. Acestea, cMafşim dc&e mfime, pot declanşa efecte farmăcodinamice acfcentuăto şi pre^intă perieole de intoxicaţie in orice caz de neglijenţă. Tot in tabelul  se inscriu şi substanţele stupefiante care, utilizatefârămăsură, pot conduce la narcomanii; 2) com puşi cu forţă fzfcttiacodiniamică megfie, substanţe zise putem ic active, sau Şcnaranda care constituie ta h e lu l B ; 3) in find, su b stad ţăe cu 'ac tiv ita te farmacodinamică relativ slabă, carenu se inscriu fnirici unui din tabelele menţionate. '* ! -a‘ *'

19

Preparatele din tabelul A in farmacii se păstrează in dulapuri sau safeuri speciale, dotate cu dispozitive de semnalizare şi alarmă. Pe partea interioară a uşii dulapului sau safeului se face inscriptia “A ” , “Venena” şi se afişează lista preparatelor păstrate in el.

Preparatele din tabelul B, destul de numeroase, se păsteazăin dulapuri incuiate, pe a căror parte interioară a uşii se face inscriptia “B”, “Separanda” şi lista preparatelor, uneori cuindicaţia dozelor lor maxime.

Preparatele din grupa a treia se păstreazăin dulapuri obişnuite.

5. FA R M A C O PEEA

F arm acopeea (din lat. Pharmacopoea, de la cuvintele gr. Pharmacon — medicament, şi poiea — fac, prepar) este un cod legislativ medico-farmaceutic privind remediile,. preparatele şi materialele utilizate inm edicină in scopuri curative, profilactice sau diagnostice, autorizate de organele de resort. Fiecare remediu este descris intr-o monografie aparte, farmacopeea constituind, in fond, о culegere de monografii aranjate in ordine alfabetică. Importanţa farmacopeei rezidăin faptul că ea stabileşte standardele şi etaloanele necesare pentru prepararea şi păstrarea medicamentelor in aşa fel, meat medicul şi bolnavul să poată beneficia intotdeauna. de medicamente de cea mai bună calitate. In acest scop ea conţine descrierea medicamentului: formula lui chimică, reacţiile. analitice, constantele fizice, principalele proprietăţi chimice necesare pentru identificarea lor, iar in cazul medicamentelor compuse sau formelor medicamentoase - formula şi modul de preparare. De asemenea, se descriu metodele de control al purităţii, analizelor calitative şi cantitatiye a principiilor active, păstrării lor in condiţii optime şi, dacă e neyoie, activitatea (standardizarea) biologică.

Pnmul pas spre apantia farmacopeilor, in sensul lor actual, a fost publicarealucrării lui Valerius Cordus in 1546la Numberg, numită Dispensatorium, tradusă şi introdusă caobligatoriein Veneţia (1558), Amsterdam (1592) şi multe alte oraşe. In 1564 apare prima farmacopee

20

oficială publicată la Augsburg, care devine, in '1-573, un ghid farmaceutic pentru farmaciştii şi medicii acesteicetăţi. După ea apar multe cărţi farmaceutice in numeroasq oraşe, mai departe sub denumirea de “Antidotarium” sau “Pharmacopoeia”. Această din urmădenumire devine predominantă pe lasfarşiţul sec. XVI şi capătă, treptaţ, calitatea de termenoficial şi confirmă legal depumirea de carte farmaceutică.

După farmacopeile oraşelor sau districtelor vin farmacopeile ţărilor: Pharmacopoeia Austriaco-Viennensis (1729), Pharma­copoeia Daimica (1772), Pharmacopoeia Svecica (1775) şi multe altele. Au fost făcute incercări de a edita farmacopei intemaţionale: Pharmacopee Universelle de Lemery in 1697, Pharmacopoeia Generalis de Spielman in 1783 şi Pharmacopoeia Universalis de Geiger-Mohrin 1835-1845. In 1951 apare primul volumal Phar­m acopoeia In te rn a tio n a lis , elaborat de un Comitet special, numit de O.M.S. E a nu are statut legislativ şi este о lucrare de referinţă pentru farmacopeile naţionale. In Farmacopeea In­ternational sunt incluse Denumirile Comune Intemaţionale (DCI) ale substanţelor medicamentoase, care trebuie să figureze alături de cele naţionale sau comerciale ale diferitelor firme şi labora- toare farmaceutice. Farmacopeea trebuie şă>%că astfel, ca unui şi acelaşi medicament, pregătit de diverse laboratoare farmaceutice, să aibă acelaşi efect la una şi aceeaşi doză. Ficare statişieditează farmacopeea lui in limba respectivă. Modificările dinamice ale listei medicamentelor, condiţionate de apariţia unor de noi pre­parate şi dispariţia unora din cele ineficiente, explicăreinnoirea periodică a farmacopeilor.

Primafarmacopee română apare m 1863, iar cea.de stat, civilă rusăin 1866. Inprezentesteincurs de pregătire prima F armacopee a Republicii Moldova, iar temporar aderăm la Farmacopeea Română. к

21

6. CUVINTE ŞI SEMNE AUXILIARE IN REŢETEAbrevieri conventionaleIn afară de denumirile substanţelor medicamentoase şi

indicaţiile adresâte farmacistului, medicui foloseşte in reţete şi unele cuvinte şi semne conventionale, indeosebi, inprescripţiile magistrate, folosite de âttfel din ce in ce mai rar, data fund extiriderea imperioasă pe piaţa farmaceutică a formelor medicamentoase industriale (specialităţi).

Reproducem unele din ele.1) Ana (abreviat âă) inseamnă “câte” sau “in părţi egale” şi

se foloseşte atunci când dozele a două sau mai multor substanţe coincid:

Luăm exemplul care a figurat deja:

Rp.: Ac. salicilic Resorcină Metronidazol aa 3,0

Aici se are in vedere, că acidul salicilic, resorcină şi metronidazoM se iau in doze egale a câte 3 grame. De menţioBat că ăă urmează după ultimul ingredient luat in aceeaşi doză.

2) Ad —pan® (la):Rp.: Oxid de zinc 1,0

Vaselinăad 10,0In medicamentul prescris vaselina ocupă 9 grame, deoarece

oxidului de zinc ii revine 1 g, iar vaselinei — ce mai rămâne pânăla10 g.

3) Gtt sau gtts (abreviatura cuvintelor guttam sau guttas - picătură, picături, ambele la acuzativ):

Numărul picăturilor se notează cu cifre latine, deci in reţetă vom scrie - in loc de Ulei de mintă guttam unam

R p.: Ulei de mintă gtt Isau in loc de ulei de mintă guttas duasR p.: Ulei de mintă gtts П

22

4)! (semnul exclamativ) urmează după doza egală cu cea maximă pentruo dată, in cazul când medicul о prescrie conştient:

Rp.: Penobarbital 0,2!D .td . N 6S. Intern. Câte о dozâ inainte de somn.

In cazul depăşirii dozei rnaxime, regula cere s ă o scriem cu cuvinte

Rp.: Fenobarbital0,3 (trei decigrame) sau .r Rp.: Fenobarbital 0,3 (sicvolo) тех i

Cuvintele “sic volo” inseamnă “aşa vreau” şi este о corifiimatie a faptului că medicul prescrie doză mare in m6d conştient.

5) Cum - cu (cere cazul ablativ)

Exemplu: in lociil prescripţiei greoaieRp: Metronidazol 0,5 c '

Unt de cacao 4,0M.f. supţK>sitoritim vaginaleD .td . N 10S. '

putem fblosi unâmai simplă cu cuvântul “cum”, ceea ce inseamnă- cu: .

Rp.: Supositoare vaginale cum metronidazole 0,5 D .td . N 10S. Câte un globul in vagin de 2 on pe zi

6) # semnul “diez” serveşte pentru a delimita douăprescriptii pe un singur formular:

Rp.: Comprimate atenolol 0.05 N 50D.S. Intern Câte un comprimat о dată pe zi.,4J: # ;

Rp.: Comprimateednit 0,0025 N 20D.S. Intem. Câte un comprimat о datăpe zi.

23

7) Pro me (pentru mine), pro autore (pentru autor), pro usu proprio (pentru uzul propriu) se serie in cazul când medicul işi prescrie medicamenţul lui insuşi. Aceste cuvinte se scriu in locul numelui bolnavului.

8) Cito! — repede! Se serie in colţul drept de sus al reţetei, pentru ca medicamenţul să fie eliberat fară intărziere in caz de urgenţă

9) Când medicamenţul conţine un număr mare de ingredienţi, care nu pot fi enumeraţi in formularul de reţetă, atunci aceştea pot fi continuaţi pe verso. Pentru a atenţiona farmaciştul, se foloşeşte cuvântul verte -in to arce (formularul), scris in partea de jos din dreapta a formularului.

Lista principalelor abrevieri folosite in prescripţii:

Abrevierea Cuvântul, expresia latină

Echivalentul român

ăă ana câte, in părţi egaleAc., acid. Acidum, -i acida.c. Ante cibum inainte de mesead lib. Ad libitum după voie, după do-

rinţăamp. Ampulla, -ae fioiăaq. Aqua, -ae apă 'aq. dest. Aqua destillata apă distilatăaq. purif. aqua purificata apă purificatăasp. aspersio, -onis pudrăb.i.d. bis in die de două ori pe ziCap., caps. capsula, -ae capsulăComp. compositus, -i compus (ă)Cort. cortex, -icis coajă, scoarţăCr. crema, -atis cremăd. dies, -ei ziD. da, dentur, detur eliberează*, a se

elibera ,

24

Dec. decoctum, -i decoctdil. dilutus, -i, dilute dilu^t, dilueazădiv. divide imparteD .td . D a tales doses eliberează asemenea

dozeel. elixir elixirEmpl. emplastrum, -i emplastru, plastureEm., Emuls. лi emulsum, -i emulsieextr. extractum, -i extractf. fia t,fi ant săfiefl. flos, floris floarefol. fohum frunzăfr., fruc. fnuctus, -i fructgel. gelatxnosus, -a, -um gelatinesgtt., gtts. gutta, -ae,

(guttam, guttas)picătură, picături

hb., herb. herba, -ae iarbă, herbă (partea aeriană a p lan te i)

i.m. intramuscul ari s, -is, -e

intramuscular

i.v. intravenosus, -a, - um

intravenos

in amp. in ampullis m fioleinf. infusum infuzieLin. limmentum, -i linimentLiq. liquor, -is lichid, licoareM. misce amestecămeg microgrammata microgramemg milligrammata miligrainemixt. mixtura, -ae mixturăml milhlitrum, -i mililitruMucil. mticilago, -inis mucilagiuN numero număr, in număr denon rep. non repetatur a nu se repetaOl. oleum, -i uleip.o. per os intern, peroral

25

pro inj. pro injectione injectabilpulv. pulvis, -eris pulbere 'qd. quotidie, quque die in fiecare zi, zilnicq.i.d. ^ quăter in die de patru ori pe ziq.s. quantum satis cât trebuieq.s. ad quantum satis ad cat trebuie până larad. radix, -ids radăcinăRep. repetatur a se repetarhiz. rhizoma, -atis rizomRp. Recipe ia ;S. Signa eticheteazăs. Seu sausem. semen, -inis sămânţăsicc. - siccus, -a, -um uscat(ă)simpl. simplex, -icis simplus.l. sub lingua sub limbăSol. solutio, -onis soluţieSp. - species, -ei specieSteril. sterilisetur sterilizeazăstigm. stigmatum, -i stigmatsubt. subtilis,

subtilissimus, -a,subtil (ă), fin, extrafin (ă)

supp. suppositorium, -i supozitorSusp. suspensio, -onis suspensie iSir. sirupus, -i siropTabl. tabuletta, -ae tabletă, comprimatt.i.d. ter in die de trei ori pe ziTinct., T-ra, tinctură, -ae tincturăTct.Ung unguentum, -i unguentV. Verte intoarce (pe verso)vitr. vitrum sticlă

26

1

7. PRESCRIPT!! DE M ED I CAM ENTE

şi de intrebuinţare amedicamentului se numeşte prescripţie in аШ termeni, prescripţia este conţmutul propriu-zis alreţetei.

Deosebimprescripţii magistrate, oficinale şi mdusţriale.P r e sc r ip ţia m agistrală (din lat. magister, invăţător) se

numeşte astfel, deoarece medicul işi asumă rolul de invăţător al farmacistului, indicându-i toate ingredientele medicamentuiui, dozele acestora şi chiar modul de preparare in unele cazuri. E ase mai numeşte prescripţie extemporanee.

Exemplu de prescripţie magistrală (extemporanee):

Rp.: Oxid galbendem ercur 0,1 >Ulei devaselinăiO,! ml Lanolină anhidră 0,8 Vaselinăad5,d Mf.ung.D.S. Extern. Unguentofitalmic.

In această prescripţie medicul, după cum vedem, indică toate amănuntele privind componenţa şi prepararea medicamentului rdcomăridatpacieiiMrHsău.

Prescripţiile magistrate sunt, in prezent, utilizăte foarte rar.Prescripţiile oficinale 3au farmacopeice "^fin i k t officina,

fafinacie, institute unde, pe vremuri, seprepăffitim exclusivitătfe medicameirtele) sunt de proVenienţă mai feceiită; Compbziţiil^ medicamentoase cele mai solicitate de medici şi păfcienţi erau pregătite lafarm aciiifi eantităţi suficierite penftfăâputea deiservi bolnavii prompt. О dată cu apariţia labbratoarel<S*%§i faibrieilor farmaceutice, prescripţiile oficinale au devenis o^Şmnte. Spre deosebire de cele magistrate, prescripţiile ttâciaâle'stait fixe, standarde, calculate pentru bolnavul “mediu”, insă dispombile in orice moment şi m ult mai ieftine. in prestMptta"pficioală se

27

indică numai denumirea farmacopeicăamedicamentului. De exemplu, unguentul prescris mai suş poate primi о denumire oarecare, cum ar fi “Unguent oftalmic” şi prescris mai simplu:

Rp.: Unguentoftalmic 5,0D.S. Extern. Unguent oftalmic.

După cum observăm, mprescripţia oficinală nu se dă compozitia medicam entului, nici m odul de preparare. Pentru a deveni

şi rnclus m farmacopee.Presc’ripţiile industriale sau specialităţile se prescriu ca şi

cele oficinale. Componenţap^pâratelor este determinată de firma producătoare.

Rp.: Com prim atem atem a N 100.D.S. Intern. Câte un comprimat о datăpe zi.

Preparatul m atem a contine 12 vitamine şi 9 minerale şi microelemente. Laboratorul Wyeth-Lederle din SUÂ şi-ainregistrat medicamentul sub acestnume.

8. DOZA

Posologie — cunoştinţe despre dozele medicamentelor sau unităţile de măsură. Doza este cantitatea medicamentului care este administrată la о priză sau pentru о perioadă de timp şi provoacă о anumită reacţie din partea organismului. Doza medicamentelor solide sau semisolide se exprimă, de obicei, in gram e, m iligram e sau m icrogram e (g, m g, m eg), pentru substanţele şi formele medicamentoase lichide - in mililitri sau in picături (pentru anumite lichide). Unele substanţe medicamen­toase se dozează in unităţi de acţiune sau unităţi internaţionaie (U), sau unităţi speciale. In reţetă, gramele se exprimă după cum urmează: lOOg = 100,0; 10g= 10,0; lg = 1,0; l g - 1,0, ldg = 0 ,l;1 eg =0,01; 1 mg (rraligram)=0,001; 1 meg (microgFam)=0,000001.

28

Stabilirea dozelor este importantălaredactareaunei prescripţLi, la aplicarea unui tratament, la expefrimentarea unei substanţe medicamentoase.

Stabilirea valorii dozelor depinde de mulţi factori: Vârstă, masa corpulm, sexul' bolttâvufai, propri^ăţiie FaqHacocinetice ale medicamentului, naturabolii, ritmurilebiologice, stări detoleranţă, dependenţă etc.

In funcţie de situaţie, deosebim mai multetipuŢi dedoze:л _

I. Ill funcţie d e efectu l tera p eu tic гDoza iniţială se administrează la inceputul tratamentului, fiind

u l t^ 6 r m ărităpân i laatinger&a dozeide xntreţmere.Doza uzuală sau terapeutică este cea obişnuită, neprecedată

de una iniţială sau de atac. E a este egală cu 1/2 - 1/3 din doza maxima, dar poate fi şi mai mare in cazul admmistram .dozelor de atac sau in ţolerănţa pacientului la preparat.

Doza terapeutică minimă - cea mai mică cantitaţe de predi­cament, care provoacă efect terapeutic.

Doza terapeutică maxima - cantitatea cea mai mare de medicament, care poate da efect terapeutic fară a provoca efecte toxice. Eanu poate fi depăşităfară riscul de,a provoca о supradozare imediată sau prin acumulare. Farmacopeea stabileşte pentru fiecare preparat două doze terapeutice maxime: doza maxima pentru о dată (dosis pro dosi) şi doza maximă pentru 24 ore (dosis pro die).

Doza toxică minimă - cantitatea de medicament ce depăşeşte efecţul terapeutic şi la care apar fenomene secundare ce penclitează fiincţiile diverselor organe sau ale organismuluiintreg.

D oza letală m inim ă - cantitatea de medicament, care provoacă moartea individului căruia i s-a administrat. .

< Doza o p tim ă - cantitatea de medicament, care provoacă’ cele mai favorabile efecte terapeutice.

Intervalul diirtre doza terapeutică>şi cea tojdcă m ittinil se niamgşle margine (maijă) de siguranţă^iajOraportuMnti» doza toxică minimă şi cea terapeutică se numeşte indice terapeutic.

29

Cu cat aceşti parametri sunt mai m an, cu atât preparatul este mai inofenMyMajja de şigwanţărestrânsăag^cozidelor cardiace, spre exemplu, impune о deosebităprudenţăin admmi strarşa J.or, dar şi susfgăinberesul cercefâtprUorpentruprospectareaaltor gmpe de medicamente cu proprietăti similare, insă mai sigure. Astfel s-a deşcoperit efectul cardiostim ulator a l, vasodilatatoarelor sistemice. .

• лII. In funcţie de m odul de adm in istrare

Doza parţială—cantitatea de medicament administrată pentmо data.

Doza pe zi (nictimerală (pro die) - suma dozelor parţiale din 24 ore.

Doza totală — reprezintă suma dozelor parţiale de pe durata unui intreg tratament.

Doza de atac — doza administrată laTnceputul unui tratament pentru a obtine о concentratie mai rapidă şi mai mare Reprezintă, de fapt, 1/3 sau 1 din doza totală. Ea se administrează m stările acute şi este de obicei mai mare decat cea terapeutică, pentru a stopa cât m ai rapid evolutia bolii. După trecerea fazei acute tratamentul poate fi prelungit cu doza de intreţinere, mai mică.

Doza de intreţinere — doza administrată pentru mentinerea unui efect terapeutic şi aunei concentraţii eficiente a medicamentuiui in organism. E a se foloseşte după doza iniţială sati cea de atac. Unele form e farm aceutice sunt destinate tratam entului de intretinere. Pentm pacienţii cu insuficienţă renală sau vârstnicii trecuţi de 60—65 ani, cărora li se adm inistrează substanţe medicamentoase cu clearance predominant sau exclusiv renal, doza acestor substan ţe se reduce proportional cu clearance-ul creatininei.

D oza unică! — doza adm inistrată о singură dată in tot tratamentul.

Doza tie depozit - doza unică, dar cu efect prelungit (zile, săptămâni sail luni). Dozele maxime pentru о dată şi pentru,24 de ore pentru m edicamentele admise oficial sunt prevăzute infarmacopee.

30

III. in fu ncţie de fetiatej* \Dozele maxime recomandate de Farmacopee sunt optime

pentru persoanele adulte (practic intre 16 şi 60ani). О chestiune dificilă, dar şi foarte importantă, este determinare'a dozdlor pentru copii, persoanele vârstnice ş icu unele afectiuni (renale, hepatice).

Dozele pediatrice se indică, de obicei, de pfoducător sau in mdreptarele speciale pentru fiecare grup de vârstă, insă poate fi calculată şi după unele ecuaţii, după vârstain ani, masa coфorală sau suprafaţa corpului. _____

După vârstă. Cea mai simplă dintre ele este formula 1ш|ШЕщ^ conform căreia doza pentru un copil (d) este egalăcu 1/20 parte din doza pentru adult (D) pentru fiecare an de viaţă: d*=nx D/20, unde n este vârstă copilului m ani. Pentru sugari se foloseşte formula lui Fried: d=vârsta(inluni)xD/l 50.

D upă masa corporală. D upă m asa corporală (M, m) doza poate fi determinatăprin formula lui Hamburger: dHm* D/70, unde m este masa corporală exprimată in kg.

D upă suprafaţa corpului. Js/lai exactă se consideră doza calculată in funcţie de suprafaţa corpului:

Sr=M°’425 xT0’725 x0,0071Hsau

logS=0,4251ogM+0,7251ogT-2,1436337,

unde S notează suprafaţa corpului in m2, M — masa corporală m kg şi 7’- talia(in^ţim ea)jincm J *

Pentru persoanele vârstnice doza т й Ш г medicamente, indeosebi a celor eliminate preponderent pe с ale renşlă, după cum s-a menţionat mai sus, se micşorează proportional cu clear- ance-ul creatininei. La persoanele adtilte săriafeSse doiidentrâţia serică a creatininei esţe mai mică sau egală cu l mg%. Pe m ăsura imbătrânirii (vârstapeste 60-65 ani), nivelul seric al creatininei creşte, ceea ce inseamnă că clearance-ul ei scade. Acesta este un indiciu că excretiairenală a substanţelor toefdicatiientoaSe eliriii- nate preponderent sau exclusiv pe cale renală este ihcetinită şi dozele lor trebuies reduse, pen tru a evita adum ulaiea lor in organism şi apariţia efectelor toxice.

31

D ozapoate fi ajustatălanivelul serie al ereatininei, după cum urmează:

Concentraţia serică a ereatininei, mg% ,

Procentul dozei uzuale

^1,0 1001,1-1,3 801,4-L6 651,7-1,9 552,0-2,2 50'2Д-2*5 . 40!2i6-3,0 353,1-3,5 303,6-4,0 254,1-5,1 205,2-6,6 156,7-8,0 10

CLEARANCE-UL CREATININEI (CC bărbaţi, ml/mm) poate fi calculat după ecuaţia

CC bărbaţi= (140-V)(Mid): 72Cserunde V este vârstain ani, Mid - masa corporală ideală (in cazurile

obişnuite se ia masa corporală reală) exprimată m kg, Cser - creatinina serică in mg%.

CC femei = 0,85 * CC bărbaţi

MAS A CORPORALĂ IDEALĂ,Bărbaţi = 50 kg+[2,3(H-l 52,5):2,54]Femei =45 kg+[2,3(H-152,5):2,54]

De obicei, dozele pentru bătrâni urm ează a fi micşorate pâ- nă la 3/4 - 2/3 - V2 din dozele pentru adult. La.vârsta senilă oa- menii sunt deosebit de sensibili la medicam entele deprimante aleSN C .

32

Exercitii: - >'■

1) Determinaţi doza acidului acetilsalicilic pentru un copil de10 ani, dacă doza pentru adult este de 250 mgl

2) Calculaţi doza paracetamolului pentru uri copil cu masâ corporală de 12 kg, dacă doza pentru adult este de350 rag.

3) Care este doza vinblastinei, calculatăla suprafal&corporală,pentruun copil cu masa corporală de 20 kg şi talia(inălţimea) de 75 cm?

4) Aflaţimasacoiporalăidealăpentruuntânărcutaliade 182cm.5) Calculaţi m asa corporală ideală pentru о tânără cu talia de

164cm. s6) Care este doza gentam icinei p e n tru u n pacient cu

concentraţia ereatininei serice de 2,0 mg%, dacă doza ei pentru un adult cu funcţia renalănormală este de 3 mg/kg/ zi divizatăm trei administrări i.m.?

9. DENUM IREA ŞI NOMENCLATURA M EDICAM ENTELOR

Substanţele medicamentoase au câteva denumiri a) chimice (rationale), b) CQmШёinternationa1ёГcl~comerciale şrS ^ticm ale.

Denumirile chimice sunt, fară indoiâlă, cele mai reale şi corecte, deoarece descriu structura substanţei intr^un limbâj la- conlcşi precis. Aceste denunuri sunt in acelaşi timp şi cele mai incomode şi mai greu de utilizat. Ele se fplos esc numai m cazul compuşilor anorganici: clorură de sodiu, simat de m ag n S u e tc fln ceea ce priveşte substanţele oraganice, denumirileTorlEmice sunt dificil de memorizat. llustrăm cele spuse cu un exemplu: Ben- zenacetonitril, a-[3-[2-(3,4-dimetoxifenil)etiIJ metilaminopropil]- 3,4-dimetoxi-(-a-l-metiletil) clorhidrat este denumirearatională averapamilului. Verapamil este denumirea comună international a acestei substanţe.

Denumirile oficinale - sunt cele prevăzute pentru medica- ment in farmacopeea in vigoare in fiecare ţară.

Denumlrfle comune interna ţionale (DCL Denominations Communes Internationales, sau, in engleză, DSTN-lntemational

33

Nonproprietary Names), mrniite şi originate (nepatentate), stabilite de OrganizatiaM ondiaiă a Sănătătii (O.M.S.), mcepând cu anul 1953, suntnumele ofidale unice ale substantei medicamentoase active, accaptate in farmacopeele diferitor tari şi servesc pentru depăşirea confuziei, produse de muititudinea denumirilor comercnăe, numite şispecialităp sau smonime, atribuite produselor lor de către firmele sauiaboratoarele farmaceutice, pentru aputeafi recunoscute de către consumator şi concura intre ele pe piaţa farmaceutică. Denumirile nepatentate ale Medicamentelor sm t intocmiţe in baza a3 principii:

- claritateapronuntării şi prescrierii;- deosebirea de alte denumiri de “firmă” şi “nu de firme” deja

existente;- apartenenţalapreparatele, asemănătoare după structură sau

mecanism de acţiune, adică aparţinătoare la acelaşi grup de medicamente.

In form area denumirilor comune interriatioftale O.M.S. recomandă utilizareâ unor segmente-cheie. Iată câteva exemple:

Segmente-cheie

Grupafarmacologică Medicamente

arol Anticoagulante acenocumarol- azepam В enzodi azepine diazeoam. oxazeoam

cain Anestezice lido cain. procaincef Cefalosporine eefalexin. cefazolinciliii Pemciline amoxicilin. oxacilinciclin Teraci cline doxicielin. metaciclinestr Estrogeni megestrol. eestnnon

fibrat Hipolipidemiante(fibraţii) ciprofibrat. fenofibrat

1 2 J >■ -, 3

statin Hipolipidemiante(statinele)

lovastatin.pravastatin.simvastatin

formin - Hipoglicemice (guanidine) buformin. metformin

gli-Hipoglicemi ce-

sulfamide gliclazid, glipizid

nidazol Antiprotozoice metronidazoLtinidazol

- olol p-adrenoblocante propranolol. r oxprenolol

- pramin Antidepresante clomipramin.melipramin

- prost Pjostaglandine dinoprost alnrostadil

sulfa- Sulfamide sulfadimizin. sulfalenterol Bronhodilatatoare fenoterol. clmbuterol

tiazid4 *

Diureticele (tiazide) ciclometiazid.hidroclortiazid

verin Spasmblitice drotaveriri. papaverinfrrSpecialităţile sunt denumiri comerciale sau demarcă, marca

s au proprietatea comer cială inregistrată (Registered Trade Mark) sau nume depuse (engl. Brand names). Ele poartă semriul ®, de la cuvântul englez Registered, inregistrat. Fiecare firmă farmaceutică işi inregistrează ţienumirea prepaxatelor ei. Sub denumirea cornercială se recomarida să fie indicată şi denumirea cornună internatională; Denumirile comerciale sunt cele mai raspândite, mai variate şi mai uşor de meiriorizăt. Uria işi aceeaşi substanţă medicamentoasă poate să apară sub. diverse denumiri, care nu sunt altceva decât sinonime. Luăm drept exemplu aenumirile comerciale ale unei singure substanţe, căreia i s-a coriferit DC1 de

35

acid acetilsalicilic (Acidum acetylsalicylicUm), inregistrate in ţara noastră: acetysal, acid acetilsalicilic, acti v tablets, acylpyrin, alka-selt- zer “N”, anopyrin, aspirin, aspirin protect, aspisol, children’s aspirin, colfarit, europirin, europinnT, new-asper, plidol, therapin, therapin chewable. Deseori la denumiri I e acestea se anexează anumite părţi ce indică apartenenţa preparatului la д д а д т й а firmă - de obicei, lâsfarşitui denumini“ket” sau“mak” etc. Exemplu: izosorbid dinitrat-izoket, izomak.

10. FORM A M EDICAM ENTOASĂ SAU FARMACEUTICĂ

Pentru a putea fi utilizată, substanţa medicamentoasă trebuie supusă unor procese tehnologice, in xmnâ cărora ea capătă о anum ită form ă, num ită form a m edicam entoasă sau form ă farmaceutică. Until şi acelaşi principiu activ poate apărea sub di­verse form e m edicam entoase in funcţie de destinaţia lor, proprietăţile farmacologice, chimice şi fizico-chimice ale substanţei şi tacticatempeutică amedicului. De exemplu, hidrocortisonul se intâlneşţe sub formă de comprimate, soluţie injectabilă, unguent oftalmic, unguent dermatologic. Cele spuse pot fi ilustrate prin schema:

Substanţa medicamentoasă + Substanţe auxiliare = Forma medi'cameraoasa " ' — --------- -

Formele medicamentoase şe subdividm 1) şolide, 2) semisoKde sau moi, 3) lichide şi 4) gazoase.

I. F orm e m ed ica m en to a se so lid e

lbenj (nedozate, efervescente, dozate in plic, pentru 'prepararea siropului, pentru prepararea suspensiei buvabile, pentru prepararea picăturilor buvabile, pentru uz extern saupudre); p -------- 1

- Granulate sauţGranule | nedozate, efervescente, dozate in plic, pentru prepararea suspensiei buvabile);

36

apsula (capsule dure sau gelule, capsule retard, capsule

comprimate retard, rapid-retard, comprimate pentru supt, com prim ate m asticab ile , com prim ate efervescente, com prim ate en teroso lub ile , com prim ate pediatrice, com prim ate vaginale, im planturi, com prim ate pentru prepararea soluţiilor);

-ţ D raieurlf(obişnuite, retard, enterosolubile, in ambalaj calendaristic);

- Pilule;- РеЕсШё. filmele saunlăcutele;- Specii;

- Creioâne;- Brichete .

II. Form e m ed icam en toase sem isolid e sau m oi

-.Sisteme terapeutice (dispozitive transdermale sau timbre, intrauterine saupesare)

III. F orm e m ed icam en toase lich id e1 v Soluţii ...2. Suspensii3. Picătur i

---------- ------------------------------ - У

4. F orme parenterale * -—__ ____ _____5. Solutii extractive (apoase, alcoolice. uleioase)6. T Soluţii .extractive maxim purificate7. Emulsii8. Linimente (dermice, oftâlmice)

:erosolubile, capsule vaginale, capsule elastice sau perle);au Tablete (comprimate. comprimate filmate,

PasteH dermice, stomatologice) ?upozitoare/(rectale, vaginale sau ovule)

;uentef (dermice, oftâlmice, nazale, vaginale, rectale)

37

9. Siropuri10. Ape aromatice11 s Sucurimedicamentoase12. Mixturi13. Spirturi14. Săpunuri15. Elixire - "16. Oţeturile17. Vinurile medicinaie

IV. F orm e m ed icam en toase gazoase1. Aerosoli (bucali, nazali, pentru mhalaţii, dermici, vaginali)

38

PARTE A SPECIALA

FORME MEDICAMENTOASE SOLEDE1. PULBERI (Pulveres)

L at Pulvis, -eris Rus. Poroşki

Polberile sunt forme farmaceutice solide cu aspect pulveru- leritijdcătuite' din părticule xm iform e^^ffiiem sau mai multor substanţe active, aşociâte sau nu cu s \& s^ i|e агвоБагеГ Ele sunt destinate pentru uzul intern, extern sau parenterale (după dizolvare in геНТсШШ respectiv), pot fi sim ple şi corrrpnse Pulberile constituite dintr-o singură substanţă (substanţaJactivă)se numesc sim ple)Pulberile care conţin două sau mai multe substanţe ac- tive sau cel putin о substanţă ac tiyş^ i iu ^ & i f e ă ^ ib a re se numesc eom puş^

Pulberile pentru uz intern se beau cu apă sau alt lichid convenabil (lapte, sucuri, apă mineraT|t)T"HB~pot fi simple şi compuse. Pulberea simpiă constă dintr-&'sfeigbH substăntă._ ____ . __— ----- -----—— -----;---_-------- :— „Pulberea compupL conţine două sau m A im dteM bstkiţe^ Ele se clasificăin nedM zate sau nedozate şi divizate sau dozate.

Pulberile nedivizath. Substanţele relativ inofensive şi cyt m arja mare de şiguranţă (hidrocarboriatul de sodiu, cărbunele medicinal) pot fi propuse pacienţilor in cantităţi suficiente pentru intreaga cură de feat^enf,~nedivizate m doze s e p ^ a i^ p^cigntul urm ând să-şi ia din pachet cantitatea necesară; Pulberile ne^Ţvizăte sim ply constau dintr-o singură substo^ăit ;eliberata bolnavului in cantitati supciente pentru intreaga cură^g trataxnent. РасШаШ şi-o d o z e a ^ e ţ msuşi cu m ijloac^e cfispqpibile la el acâsă^vârful de cuţit, linguriţa, lingura, in unele cazuri pulberea se completează cu linguriţe dozatoare)

Exem plu:

Rp.: Hidrocarbonat de sodiu 50,0D.S. Intern. Câte V2 lingurită de 3 ori pe zi.

Această pulbere este simplă, deoarece constădintr-o smgură substanţă şi este nedivizată, deoarece nu impărţită in doze separa­te

Pulberile nedivizate com puse consţau din câteva substanţe active, in unele cazuri şi substanţe auxiliare, care se prescriu pentru о cură de trăţpTienţ, fară a fi divizate in doze pentru о priză. In cazul când naedicjjl işi prescrie compoziţia lui proprie, atunci reţetă poate avea următoarea formă:

Rp.: Cărbune medicinal 20,0 Oxid de magneziu Tanină ăa 10,0 M.f.pulv.D.S. Intern. Câte о linguriţă la un pahar de apă de 3 ori pe zi.

Pentru pulberile compuse este necesară indicaţia “Misee ut fiat pulvis” (M.f.pulv.)

Pulberile,& vizates,p ,|ivreaza pacientului in doze ambalate 3parte, fieearepentFu9 smgură priză. Pulberile divizate se clasifică şi ele in-iiic^lş şi compuse. Pulberi divizate simple. Sub formă de pulbere djvizată simpla se poate prescrie orice substanţa solidă a cărei doză s^J^ţă m limitele 0,1 -1 g (in unele cazuri şi mai mult).

Exemplu:.Rp.: Metionină 1,0 ; =

D.t d. N 10S. Intern. Câte о doză de 3 ori.

La oraactuală ар го н е toate pulberile divizate sunt oompuse» deoarece ccfaţin, pe lângă substanţa acti vă, edulcoranţi, aromatizanţi, coloranţi etc.

40

Pulberea divizata compusă. In cazul eând doza substanţei active este mai micăde 0,1 g, la ease adaugă substanţe indiferente, pentru a face normală masa pulberii divizate. Masapulberii divizate compuse se aduce astfel pâioă la aşa-zisa m asa medie sauoptimă, care este de 0,3—0,5 g. Substanţele auxiliarafclosite inacest scop joacă rolul de excipient (constituens). In calitate de excipient pentru pulberile divizaţe compuse se utilizează: zahărul, lactoza, glucoza, hidrocarbonatul de sodiu.

Exem plu:Rp.: Ac.rucotmic 0,05

Zahăr 0,3 M.f.pulv D .td . N 30S. Intern. Câte о pulbere de 3 ori pe zi.

Doza acidului nicotinic (substantă activă) din reţetă de mai sus este inferioară masei normale apulberii divizate (0,1), de aceea s-a adăugat zahăr, pulbşrea devenind compusă. In ţnajoritaiea cazurilor, pulberile divizaţe se impacheteazăinplieuri. Plicurile sau pachetele (fc Sachefe, engl, Packets) depQHetil^ă, staii(rtsaiihârtiespecială, mchise ermetic, sunto formă foarte comodăde ambalaj pentru pulberi, dar şi pentru alte forme medicamentoase (de ex. granulate, gelurij. Sunt numeroase cazurile când pulberile sunt eferyescente. Ele, dizolvate in apă, produc gaz carbonic şi fac produsul mai plăcut la gust. Acest gaz rezultă din reacţia dintre hidrocarbonatul de sodiu şi acidul citric sau acidul tartric, care intrăin compcaienta pulberii ea excipienţi. Pe lângă ei se mai utilizează zahărul san alt edulcorant, substanţe aromatizante, coloranţi etc. De regulă, aceste pulberi se livrează, de asemenea, in plicuri pentru a le păzLde;acţiunea factorilor atmosferici. Laboratoarele farmaceutice prepară pulberi pentru prepararea siropurilor, suspensiei buyable sau apicăturilor buvabile. Toate se prescriu ca pulberile divizate simple.

41

Rp.: Andrews answer N. 6.D.S. Intem. eonţinutul unui plic se vadizolva la un pahar de apă de 4 ori pezi.Dacă substanţa activă este lnsolubilă in apă, atunei ea va forma in ea о suspensie buvabilă.

Rp.: Smecta N. 10.D.S. Intern. Coiiţinutul unui plic se va dizolva la V2paharde apa de 3 ori pe zi.

2. PUDRE SAU PULBERI PENTRU UZ EXTERN (Pulveres subtilissimi, aspersiones)

Pulberile pentru uz extern sunt extrafine (subtilissimus) pentmо mai bună aderare lapiele. In calitate de constituent conţin talc, amidon sau alt produs indiferent. Se aplică extern prin pudrare pe suprafeţele lezate ale pielii. Ele aderă uşor la piele. xi măresc suprafaţa de evaporare, о usucă. Deosebim pudre simple şi compuse. Cele simple constau dintr-o singură substanţa, iar cele compuse din două sau mai multe substanţe. Pudrele simple nu sunt altceva decât 6 substanţă m edieim entoasă bine mănmţită până la starea extrafină, destinată uzului extern pentru tratamentul leziunilor pielii.

Rp.: Pudrăstreptocid20,0 D.S. Pentru uz extern.

sauRp.: Streptocid extrafin 20,0

D.S. Pentru uz extern.

Pudre oficinale simple sau compuse sunt preparate la fabricile farmaceutice şi Iivrâte sub denumiri comerciale. Se prescriu ca pudrele simple

Rp.: Pudră “galmanm* 50,0D . S . Pentm pudrarea picioarelor.

Galmanina este о pudră compusă care, după forma magistrală,

42*

s-ar prescrieinfelul următor:Exem plul 1:

Rp.: Acid salidlic 2,0 Oxid de zinc 10,0 Talc . ;Amidbn aaad 100,0 M.t. pulv. subt.D.S. Pudrăantisepticăşi desicantă.

E xem plu l 2:Rp.: Pudră pentru copii 50,0

D.S. Extern. Pentrupudrareasuprafeţelorintertriginoase ale pielii.

După cum vedem, prescripţia oficinală este mai simplălPudrele com puse Când sA stan ^ a c th ^ treB ţ^ fi^ b s ită in

cantităţi mici sauinfime, aceasta se amestecăcupuftterimdifeente catalcul, caolinul, amidonul, oxidul de zinc, formândcu eleopuţfcă compusă. Aceste substanţe joacă rolul de excipient ele modificând concentraţia prindpiului activ, deci şi efectul pudrei. Concentraţia optimă о găsim m m dreptarele de specialitate. '

Exemplu: A se prescrie 5 0,0 pudră 5% de aiiesţezină.M etoda oficinală

R p.: Pudră anestezină 5% — 5Д0• 'j a i ' ' .n -D.S. Pentru uz extern

M etoda m agistralăRp.: Anestezină 2,5

Talc ad §0,0 M.f.asp.D.S. Pentru uz extern

sau r-.■ • ■ . u'- if şJbr ^Rp.: Anestezină2,5 , ’ - or_ i

Talc ad 50,0 к* -Wi* i .» - . - . . ... w

M.f.puly. Subt. •. ];.D.S.pentru uz extern r , :

43

Calculul dozei substanţei active in prescrierea magistrală se face ţinându-se cont de concentraţia recomandata: a pudrei (in cazul anestezinei 5%). Procentul indică câte.grame de substanţă activă se găsesc in 100 g de pudră. Deci 100 g de pudră ar conţine 5 g de anestezină (5 g - 100 g), iar 50 g de pudră conţifi x g de anestezină. Deci: ! !

5 g --------------------- 100 gx g ------------------------------- so g

Folosiţi-vă de Indreptar.

Pulberi nedivizaie:1. Acemin 50 g2. Bilignină 75 g - câte 1-2 linguriţe de 3 ori pe zi inaintşde

masă3. Oxid de magneziu 50 g — câte о linguriţă de 3 ori pe zi.

Pulberi divizate:1. Acid ammocapronic - câte 2 g de 3 ori pe zi2. Salicilat de sodiu — câte 1 g de 6 ori pe zi3. P en to x il-câ te 0,2 g d e 3 ori p ez i4. Acid acetilsalicilic — 25 centigrame de 2 ori pe săptăpiână

timp de 3 luni5. Beodazol, fenobarbital, papaverină clorindrat şiteobrommă.in

дщ в egale a 2 centigrame. Câte о doză de 3 ori pe zi, timp ф2 săptămâni

6. Fenobarbital - 2 centigrame. Câte о doză de 3 ori pe zi tknpde 2 săptămâni

7. Pulberi in plic: gelusil lac, enterol, tri-om, magurlit (p^daetea 2 g), fosfalugel (pacbete a 16 g) *

44

8. Pulberi pentru prepararea siropului: ampicilină, ibiamox,sumamed •

9. Pulberi pentru prepararea suspensiei buvabile: amoxicilină.10. Pulberi pentru uz extern (pudre): galmanin, baneocin (in

pulverizator), bivacin, dermatol, sulfadl, pudră pentru copii 75 g, ciminal 5 g; acid salicilic 2%--20 g; chimofon 10% -50 g; etacridină lactat 2,5%-30 g; acid boric 5% -10 g; chinosol 2% -l 5 g; sulfprecipitat 2 0% -l 5 g.

3. GRANULATE SAU GRANULE (Granulata)

Lat. Granulum, -i RusGranuli

Granulatele sunt preparate farmaceutice solide, constituite din particule de formă neregulată, vermicular^ cilindrică sau sferică. Conţin substanţe active şi substanţe auxiliare şi sunt destinate administrării pe cale orală. Printre substanţele auxiliare se numără zahărul, glucoza, lactoza, amidonul, dextranul, substanţe aromatizante, coloranţi ş.a. Ele sunt una dm formele cele mai potrivite pentru copii, deoarece решай dozarea cu precizie, au buxfispooibiMtate maltă şi prop*ietăţi organoleptice excelente. Ca şi pulberile, granulatele pot fii®$g^ateşi ск>ва*е. Semtâbiesc granulate eifânreSceirbe.Teate se pgestecm ea pulberile nedivizate siitfple. Inaittte^dfe tntrebuinţare granulatele âe dizolvăin apă Mcare forindiază solute simple, iilclusiv ©fervescente sau suspensii buvabile. i - f --

Exem plu:Rp;: Granulate ttiucofalk aple 150,0 -; i r B.S. Intern Câteolingfuriţăla 1 pâliaf d e ^ a d ^ o r i p e i i :

Rp.: Granulate in p% uri mucofalk oraiig N20.D.S. Jnţerh 1 plie la,l pahşr deşiipâ de (Ş on pe^zi.

In ultinul timp, tot mai mult se produc preparatemedicamentoase sub formă de granule; destinate copiildr AceSte granulate s^ lr^rează in flacoane speciale, pe care este marcatnivelul volumului de 60 sau

45

100 ml cu un senm Anume până la acest semn se:toarnă apă pentru a dizolva gran ulele şi aobţine soluţia saususpensiace vafimgerată culinguriţa: acid glutamic 10 g, prozerină 60 g, furazolidon - 50getc. ■ ,

Rp.: Granulateospamox 0,25 N 5D. S. Mem. Pentru prepararea suspensiei buvabile 250 mg/5 ml in flacoane a 60 ml. Câte 5 ml suspensie reconstituită de 3 ori pe zi.

Exerciţii:

Prescrieţi granulate in reţete, folosindu-vă de indreptar: blemaren 200 g, venter, uricol, cimalon, plantaglucid 50 g, urodan 100 g, fusidină 70 g.

4. CAPSULE (Capsulae)

Lat. Capsula^--ae* Rus. KapsuB

Capsuiele sunt forme farmaceutice constituite dminvelişuri soluble, careconţindoze unitarede substanţeactive asotiatesauau cu substanţe auxiliare. Majoritatea capsulelor se admmisteeazgbpe cale orală, ex istă capsule re tard şi capsuieiiiBa®imii6-

C apsulelş: su n t о fomaă m edicam entoasă conveEuabilă; deoarece protej e»ză substanţele medicamentoase de lumină şi le ascund gustul sau mirosul neplăcut. De cele mai da&e ori capsuiele sunt confecţionate din gelatină - capsule Capsulae gelatinosae). Există două tipuri de capsule gelatinoase:

C apsuiele operculate (operculum inseam nă capac) sato gelulele constau din2căpăcele cilindrice care mtrăunulin ajtul formând un mveliş pentru pulberi, granule, microgranule sau microcapsulş. Extremitătile capsulelor sunt rotunjite pentru a putea fi uşor de inghiţite. De obicei, ele semghitintregi, msăinrare cazuii se permite deschidere^ lor:şi fir^cţioparea dozei. Gelulele se dizolva uşor in mediul gastric (5—15 min), elibeFând conţinutul.

46

Г

Prescrierea. A se prescrie 20 capsule cu ulcoran in doză de 150 mg

R p: Ulcoran 0,15D.t.d. N. 20 |n caps, gel . ,S. Intem.Câte о capsulăpe zi

SauRp.: Capsule ulcoran 0,15 N. 20.

D.S. Intern. Câte о capsulă de 2 ori pe zi.# / ; Д' .

Rp.: Capsule andjiol 0,04 N. 60.D.S. Intem. Câte о capsulă о datăpe zi

Substanţele active, care se mactivează in mediul acid al stomacului (hprnaoni polipeptidici, enzime ş.a), se livrează in cap­sule enterosolubile. Acestea sunt copfecţionate dirţ.gelatină prelucrată cu add tanic sau acoperite cu un ştrat subfire de substanţe speciale acidoxez^stente, pentru a rezista acţiunii siicului gastric şi a conduce substanţele active in duoden.

Rp.: CapşuledigeslinN. 2(^f şD.Ş. Intern. Câte о capsulă de 3 ori pe z i d i^ ă ®nesa

t C apsiile te r e tk rd cedfcază prm cipiul activ incetf, timp ittaefângat {12—24 6re) şi pot fi luate о dată sau de 2 oWţ>e Й;

Rp.:-Capş«lf retard caidisorb 0,04N . 20. , , / ; .лD.Ş. Intern. Câte о capsulă о datăpe zu : .

’ - . . - T.-- - '4 •jCapS&ljele vaginale sem troducprofundinv^gin unde, după

de^mtegrare. cedează substanţele active, de regula, cu acţiune antibactenana şi antimicotică. t

Rp.. Capsule vaginale poliginax N. 6.D. S.'Iritravagmal. Câte о capsulă^ d data pe zi

Capsulele elastice sunt de formă ovoidă (capsulae gelatinbsae m^tes) saus&riasSt a®nite perle|Peiiaegelatindsae), Ele continue obicei, substanţe lichide cu gustneplăcut.

47

Exem plu: \R p.: Capsule untură de peşte 0,5 N. 1 00.

D.S. Intern. Câte 1—2 capsule de 3 ori pe zi. ;

Exerciţii. Prescrieţi in capsule următoarele preparate:a) Capsule elastice1. Nitroglicerină 0,0005. Câte о capsulă sub limbă (capsula se

vastrivi intre dinţi) in accesulanginos;2. Olimetină 0,5 g. Câte 2 capsule de 3 oripe zi după masă;3. Ulei de ricin 1 g. Câte 15 capsule capurgativ;4. Extract de ferigă 0,5 g. A se ingera 14 capsule ca ~

antihelmintic. |

b) Capsule operculate: .•1. Piracetam 0,4 g. Câte о capsulă de 3 ой;]эё zi; %2. Ritmilen 0,1 g. Câte о capsulă de 3 ori pe zi; ,J£ I3. Palină0,2g. Câte 2 capsule de 2 ori pezi; I4. M etadclină 0,15 g. Câte о capsulă de3 ori p ez i ! J5. “Madopar—250”. Câte о capsulă de 2 ori pe zi.

M icrocapsu le şi nanocapsule. M icrocapsulele au in j diametru 100—500 micrometri, iar nanocapsulele sunt mai mici de -1 mcm, adieă se m ăsoarăin nanometri. Ele conţin cantităţi infmie de substanţe medicamentoase, pe care le apără de acţiunea agenţilor extemi şi le maschează gustul neplăcut. Prin microcapsulare se urmăreşte scopul creării acţiunii retard, adică aprelungirii acţiunii medicamentelor, datorită eliminării lente a principiilor active. Microcapsulele şi microdrajeurile pot fi inclusein capsule opercu­late obişnuite, num itein acest caz spansule sau capsule retard. De asemeni, ele pot fi incorporate in comprimate, numite prin analogie comprimate retard. Diferenţa dintre comprimatele obişnuite şi cele re tard ne-o ilu strează p regnan t exem plul com prim atelor Nitroglieerină şi Sustac. Ambele tipuri conţin unul -şi acelaşi preparat - nitroglicerină. In prittiul caz ea este lifceră şi işi exercită acţiunea imediat, timp de numai câteva minute, iar in eel de-al doilea caz ea este microcapsulată, efectul fund lent, insă de ltmgă durată (4-5 ore). i

1

48

5. COMPRIMATE SAU ТАВЬЕТЕ (Comprimata s.tabulettae)

LatComprimatum, -i ' sau Tabuletta, -ae

Rus.TabletkiComprimatele sunt forme faramaceutice solide, care conţin

doze unitar e din una sau mai multe substanţe active; se obţin prin comprimarea unui volum constant de substanţe active, asociate sau nu cu substanţe auxiliare. Apărute un secol şijumatăteinurmă, in zilele noastre comprimatele au deveniţ fiarma medicamentoasă cea mai răspândită (cca 40% din solicitări), datontă numeroaselor lor avantaje. Printre ele un loc deosebit il ocupă posibilitatea automatizării producţid, comoditatea ţransporţării, stocării, eliberării şi administrării, aspectul şi gustul agreabile, posibilitatea bbţtnerii unor preparate cu destinaţie diversă (enterosolubile, retard, implantabile, vaginale ş.a), eventualitatea modificării parametrilor farmacoanetici etc. '

Com prim atele se p repară la fabricile sau laboratoarele farmaceutice prkitehnologii speciale In afară de substanţa activă (substanţele active), in compoinenţa lor mai pot infra, dupăcvrm s-a spus, unele substanţe auxiliare, printre carediluante, liante, lubrifiante, dezint^rante.

Substanţele diluante servesc la diluarea substanţei active in cazul când doza acesteia este foarte mică. L iantele cim entează comprimatul, redându-i forma şi tăria necesară. Substanţele lubrifiante şi glisante uşurează procesul tehnolo^ic de lunepare a compximatului prin maşina de comprimare. Substantelc dezintegrante reduc comprimatul, in mediullichid, la starea de pulbere. Se mai pot folosi substanţe colorante, conservante, invelişuri etc.

Prescrierea comprimatelor. Există câtevaforme deprescriere:Rp : Amoxicilină0,5 *

D .td . N. lO intabl. :S. Intem. Câte un comprimat о dată pe za.

49

Rp.: ComprimateдаагасйтаО ,5 *D .td . N. 10 ..,K, . .. ... = ;S. Intern. Câte un comprimat о datăpe zi.

Rp. . Comprimate amoxicilină0,5 N. 10D.S. Intern. Câte un comprimat о datăpe zi.

Comprimatele compuse se prescriu la fel.Rp.: Acid acetilsalicilic 0,25

Cafeină 0,05 D.t.d. N. IOmtabl.S. Intern. Câte un comprimat in cefalee

Rp.. Comprimate acid acetilsalicilic 0,25 cu cafeină 0,0.5

- D .td . N. 10S. Intern. Câte un comprimat in cefalee

Rp.: Comprimate cid acetilsalicilic 0,25 cu cafeină0,05 N. 10 *D . S. In te jna^âte un comprimat in cefalee -

Pentru â simplifica prescrierea comprimatelor compuse, acestorali se atribuie denumiri speciale comerciale sau brevetate (iţume depuse). ;

■ Exemplu: >

Rp : Bismut suf>nitrat 0,3 5 Magnesiti carbonat 0,4 Natriu hidrocarbonat 0,2 Pulbere de rizom calami Pulbfere descoarţă frangulă Й 0.025 KelinăRutinăăă 0,005 iD.t.d. N lO m tabl.S. Intern. Câte un comprimat de 3 ori pe zi.

50

Pentru a simplificaprescnerea şi pentru о tnai bsnă memorizare a eompozitiei medicamentoase^ comprimăM йеШах sugapririBt denumirea de ‘ d d if lă ” ■ r ‘ ;

Rp.: Comprimate “vicalină” N. 100 v ,D.S. Intern. Câte un comprimat de 3 oij.pe p-

V ă atragem atenţia asnprafaptaluică demmtirea comerttală “vicalină” (luată Intre ghilimele) rămârie la nominativ. J ”

Observaţi, că in exemplele de mai sus nu au fost indicaţi excipienţii comprimatelor, cu toate că şi ei intră ih componenţa lor, a^pst%ţ(^&ndiiiutilţ ţp Dozele printipiilor active din comprimate sust«standarde, fixe,

caleulatepentrubolnavul adult mediu, de aceeaindividualizarea strictă a dozei este^mn lucru tiecesar. De multe ori medicul este nevoit să recomande un fragment de comprimat sau, din *x>ntca|> câteva comprimateiao priză. U nde comprimate sunt prevazutefeu şănţuleţe .speciale pentm aputea. fi frâate in douâ s au in patra fragment® relativ «gale (comprimate secabile, reSpectiv bisiăcăbile sau cvadrisecăbile). p

la tă câteva exem ple a1. Enevoie de administrat paraaminosalidlatde sodiu câte 3 g

de 3 ori pe zLsDin mdreptare acflăffl^eă preparâtâl se livrează in comprimate a 0,5 g.

Rp Л Coxnp^imâte paraaminosalicilat deşpdiu 0,5, N. 100‘ ; $ .S . Intern. C ^ ţjbş.3' .сщpe-.zi.'

2. A se adfflDiaistra 0,1 g acid âcetilsatocilic! AflaafcăWĂbstanţa se livreazăin comprimate a 0,25 şi 0,5 g. Prin urmare, recomandăm bolnavului fie о jumătate de comprimat a 0,25 g, fieun sfert de c o ri^ rim a tâ^ 5 g. Iriambefexazuri, bolnâvttliteprimi 0,125 g, сёёй ce se apfcspie de dozariecesarăL ' 4

Rp Comprimate a d d acetilsalicilic 0,25 N. IQ -С*.S. Intern. Câte о jum ătate de rom prim f|de 3 pri pe zi.

Astfel se procedează de cele mai multe ori la administrarea tabletelor copiilor de diferite vârste şi vârstnicilor. Avândin vedere că aceste grupe de pacienţi inghit comprimatelecu greu, ele pot fi far âmiţate in prealabil.

Comprimatele orale sau obişnuite se inghit intregi sau crocate. In mediul lichid al stomacului se dezintegrează in câteva minute şi eliberează substanţele active, care se absorb in circuitul sistemic sau işi exercităactiuneain tractul gastrointestinal.

Varietăţi de comprimate

C om prim atele film ate sau peliculate (drajefiate) sunt acoperite cu opeliculă subţire constitmită din rezine naturale sau sintetice, gume, ceruri etc Uneori li se mai adaugă substanţe aromatizante, zaharuri. Filmul esteneted, adeseastrălucitor, colorat.

C om prim atele efervescente se dizolvă in apă, in care formează bioxid de carbon datorită incorporării in ele a unui acid organic (de obicei citric sau taitric) şi unui bicarbonat sau carbonat (de sodiu sau potasiu) in proportie potrivită. Ele se beau numai după dizolvarea lor completăin apă (50-150 ml). Exemple: supradin (multivitamine), plusssz (multivitamine), redoxon (acid ascorbic, 50 m g), efferalgan (paracetam ol, 500 m g), acilpirin (acid acetilsalicilic, 500 mg). Exemple de comprimate efervescente pe- diatrice: antigripin (paracetamol 250 mg, chlorfenamin 3 mg, acid ascorbic 50 mg). L

C om prim atele m asticab ile conţin gum e speciale de m estecat şi sunt destinate m estecării in cavitatea bucală. Substanţele active fie că-şi exercită acţiuneă in cavitatea bucală sau orofaringe, fie că se inghit cu saliva sau se absorb prin mucoasa bucală. Se folosesc mai mult de copii şi persoane tinqre.

Comprimatele perlinguale sau sublingua|e se tin sub limbă până la abşorbţia totală a substanţei active, care se produce de&tul de repede, datontă vascularizării bogate a acestei regiuni. Vg^ele sangvine sublingvale se varsă in sistemul venei cave superioare şi preparatul nimereşte direct in circuitul sistemic şiiffite^ celporM, cum se intâmplă cu cele inghiţite. Acestea din urmă Sunt supuse

52

fenom enului de prim pasaj (are loc la trecerea substanţei medicamentoase prin mueoasa intestirială şi ficat), unde о birnă

Exem ple: Nitroglicerină 0,0005.Com prim atele solubile pentru prepararea solutiei buvabile

maiftte d e l^ e b u in ţa re sedizolvăm pă. * - '

E xem plu:R p.: Comprimate solubile solpadein N. 12; _

D.S. Intern. Câte un comprimat la V4 pahar de apa de 4 oripezi. ' '

Com prim atele enterosolubile sunt о varietate de .compri­mate filmate, cu deosebirea că invelişul lor este acidorezistent (gastrorezistent), constituit din unui sau câteva straturi de substanţe rezistente la acţiunea sucului gastric (acetilftalat de celuloză, glu­ten, copiblimeri ânionici ai acidului metacrific şi est&riler ftii etc.) pentru aputeatrece comprirnatul intreg, nedezagregat, prin sucul gastric. Se recurge la asemenea formăpentru aprotejafie substanţa activă, lâbilă in mediul acid, de acţiunea sucului gastric (de pilda, enzimele pancreatice), fie mueoasa gastttcă de acţiunea iritantă sau ulcerigenă a substanţei active (indometacina, spre exemplu). Comprimatele enterosolubile nu trebuiesc frânte sau Crocate.

E xem ple:

1) Substanţe instabile in sucul gastric ' , : ■•• Rp.:Comprimatepâncreatină0,25 N. 30

D.S. Intern. Câte un comprimat de 3 ori pe zi in timpulmeselor.

2) Substanţe care irită mueoasa gastrică: *Rp.: Comprimate diclofenac 0,05 N. 30

D.S. Intern. Câte un comprimat de 3 oripezi.-

53

Comprimatele retard eliberează meet şi timp mai mdelungat substanţa activă, datorităimcorporării acesteia in microcapsule cu viteză diferită de cedare sau altor metode, mai sofisticate. Sunt convenabile din mai multe considerente: reduc numărul prizelor la2 sau 1 pe zi, menţin concentraţia plasmatică a substanţei active la un nivel relativ constant etc. M ulte specialităţipoartă mdicele R (retard), SR (slow release) sau calificativele Long, Retard, Chrono, etc. care sublmiază acţi unea mdelungată a comprimatelor respec­tive.

E xem p le:Rp.: Comprimate feloran 0,1 N. 3 0

D.S. Intern. Câte un comprimat о datăpe zi.

Notă. Feloranul este о speciâlitate a diclofenacului, prescris mai sus, iff comprirnkte obişnuite. Observaţi că comprimatele re­tard se administrează mai rar.

Comprimate pentru supt (susetele) se tin in cavitatea bucală până la resorbţia deplină. Substanţa lor activă, fie că este un дай- septic cu acţiune topică, fie că excită receptorii nervoşi şensitivi şi acţionează in mod reflex. »

1) Preparat cu acţiune topică (antiseptic oro-farmgean)Rp.: Comprimate antiangin 2,5 N. 12,

D.S; Perlmgual. Câte un comprimat la fiecare 2—3 ore.

2) Preparat cu acţiune reflexă v Rp.: Comprimate validol 0,06 N. 10.

D.S. Perlingual. Câte un comprimat in accesele de spasm' coronarian.

Comprimatele pentru prepararea soluţiilor şunto formă convenabilă de substanţă dozată, care permite obţinerea soluţiilor pentru uz extern.

Exem plu.Rp : Comprimate hidroperit 1,5 N. 6. >

D.S. Extern. Câte un comprimat la о lingură de apă pentru prepararea apei oxigenate.

54

C om prim atele im p lan tab ile (implantarile) sau peletele se introduc subcutanat prin mcizie sau prin intermediul unor seringi speciale. Rămân in locul administrării pentru un timp anumit, de obicei, câteva luni sau ani, de unde substanţa activă se absoarbe lent şi uniform in aşa fel, incât nivelul ei In sânge şi efectul se menţin constante.

Com prim atele vaginale se introduc in vagin, undeişi exercită acţiunea locală. Unele conţin şi substanţe spumigene pm tru a uşura acoperirea totală amucoasei, De obicei, conţin principii antibacteriene, antiftmgice, antiprotozoare, hormoni. Pentru introducerea mai convenabilă, unele se livrează direct in aplicatoare. Aplicatorul reprezintă un tub de 5—8 m m grosime şi ccă 12 cm lungime cu comprimatul la un capăt şi un propulsor la celălalt. Extremitatea cu comprimatul se introduce profund in Vagin, in poziţia culcaţă, se apasă pe propulsorul de la extremitatea dp dinafâra, dug&care aplicatorul se scoate şi se aruncă

Exem plu:Rp.: ComprknatevkgifemN. 15. ,,

D.S. bitravaginal. Câte un comprimatin-vagin о datăpe zi timp de 15 zile.

' "'- n&alai 'bQă^rimatâca'.Comprimatele se ambalşază in fblii, blistere^ 6drcănaşe, cxitiuţe,

fladoane etc.Mai convenabile par a fi blisterele sau alveolele termoformate, in

care fiece tabletă se păstrează aparte in condiţii ermetice, pacientul puţând desprinde о tabletă fară a le atinge pe celelalte'

Exerciţii: * дг1. Prescrieţi in comprimate preparatele enumerale mai jos, in

dozele indicate

a) Comprimate obişnuite (simple): ; -1. NrtrazfepaM a 0,005 (iSfelO). Internt 6âte bn cxffl^riri^tina-

inte de soinn. s £ iv

755

2. Furosernid a 0,04 (N 20). Intern. Câte un comprimat dimineaţa inainte de masă.

3. Verapamil a 0,08 (N.40). Intern. Câte un comprimat de 3 oripezi.

4. Sulfadimetoxină a 0,5 (N 60). Intern. Câte 2 comprimate de 2 ori pe zi.

5. Metronidazol a 0,25 (N 20). Intern. Câteun comprimat de3 oripezi. ..

b) Com prim ate com puse (cu denum iri cotnerciaW):1. Nacom N. 100. Intern. Câte un comprimat de 2 ori pe zi.2. Co-trimoxazol N.40. Intern. Câte 2 comprimate de 2 oripe

zi.3. Adelfan N.30. Intern. C âteun comprimat de3 ori pe zi.4. SedaIginN.20. intern. Câte un comprimat in cefalee.5. Saridon N.40. Intern. Câte un comprimat in dureri dentare

acute.Ce su b stan ţe m ed icam en toase in tră in com ponenţa

comprimatelor compuse, enumerate maisus. Prescrieti-leinmod desfaşurat (magistral), folosindu-vă de indreptare.

c) Com prim ate sublinguale:1. M etiltestosterona0,005 (N 20). Sublingual. Câteuncom -

primat sub limbă de 3 ori pe zi.2. Metilandrostendiola0,01 (N.20). Sublingual. Căteuncoin-

primat şub limbă de 3 ori pe zi.3. Etisterpna0,01 (N.30). Sublingual. Câteun comprimat sub

limbă de 2 ori pe zi. , i4. Dezoxicorticosteron acetat a 0,005 (N.50). Sublingual. Câte

un comprimat sub limbă о dată in 2 zile.

d) Com primate enterosolubile:1. Diclofenac a 0,025 N.30. Intern. Câte un comprimat de 3

ori pe zi.2. Triferment N.20. Intern. Câte 2 comprimate de 3 ori pe zi.3. Nigedază a 0,15 N.30. Intern. Câte un comprimat de 3 ori

pezi.

4. Acid glutamic a 0,25 N.40. Intern. Câte un comprimat de 3oripezi.

5. Ademetionină a 0,4. Intern. Câte 2 comprimate de 3 ori pe zi.

2. Prescrieţi comprimate, folosindu-vă demdreptar. ^

1. Cimetidin, rantac.2. Comprimate filmate - doimicum, diclofenac, ranital, ulceran3.Comprimate retard - nitrong, isodmit retard, lekoptin,

chinidin-R, dalat long, almiral S R depakin.4. Comprimate rapid-retard - adâlat SL.5. Comprimate masticabile - plenil,maalox. u6. Comprimate enterosolubile — ipertrofan, orfiril.7. Comprimate pentru supt - antiangin, saibei, voseptol.8. Comprimate pentru prepararea sohiţiilor—furacilină, neomag-

nol.9. Comprimate implantabile - esperal, implanon.10. Comprimate vaginale - nistatin, canesten, betadin.

3. Care sunt substanţele active din comprimatele antacidin, normatens, helicocin, beloid.

6. DRAJEURIFr. Dragee Rus. Draje

Draj eurile (din fr. Dragee) sunt о formă medicamentoasă solidă cu aspect sferic sau lenticular, constituitădindoyă straturi—unui intern, nucleul, care conţine substanţa sau substanţele active, şi altul ex­tern, inveliş din zahăr şi alti excipienţi. Drajeurile se inghit, numai unele se sug. In stomac se dezagreghează in aproximativ 3 0 minute, lar altele sunt enterosolubile, dizolvându-sem intestin, protejand astfel preparatul de acţiunea sucului gastric. Drajeurile au avantajul că mascheză gustul şi mirosul preparatului, il păzesc de acţiunea agenţilor extemi.

P r e s c r i e r e a . A se prescrie 30 drqeuricuck^jrom azm ă a 25 mg. Cel mai free vent se foloseşte metoda prescurtată de

57

prescriere, deoarece sunţ forme oficinale pregătite la, fabricile farmaceutice se recomandă, şi mai rar, forma magistrală.

M etoda IRp.: DrajeeclorpromazinăO,Q25 N.30

D.S.Intern. Câte un drajeu de 2 ori pe zi.M etoda a II-a

Rp.: Clorpromazină 0,025 D.tcLN.30 in dragee S.Intern.Câte un drajeu de 2 ori pe zi.

Drajeurile ce conţin 2 sau mai multi ingredienţi activi poartă denumiri comerciale şi se prescriu numai prin metoda prescurtată, fără a se indică dozele ingredienţilor

Exercifii. A se prescrie in drajeuri următoarele preparate

Drajeuri simple1.50 drajeuri cu bromhexină a 4 mg. Intern. Câte un drajeu de

3 ori pe zi2. 20 drajeuri cu indapamid a 25 mg. Intern. Câte un drajeu

dimineaţa3. 100 drajeuri cu silibinmă a 70 mg. Intem. Câte 2 drajeuri de

4 ori pezi.4. 20 drajeuri cu amitriptilină a 10 mg. Intem. Câte un drajeu

de 2 ori pezi.5. 50 drajeuri cu pentoxifilină a 100 mg. Intem. Câte 4 drajeuri

de 3 ori pezi.

Drajeuri compuse1. 50 drajeuri “adelfan-ezidrex“ Intern Câte un drajeu de 2

ori pezi.2 .50 drajeuri “beloid” . Intem. Câte un drajeu de 6 ori pe zi.3.21 drajeuri “nonovlori” . Intem. Câte un drajeu о datăpe zi.

Drajeuri enterosolubile1.30 drajeuri “panzmorm forte”. Intem. C âte2 drajeuri de 3

ori pe zi58

F

2. 20 drajeuri “mezim forte” . Intern; Gate iffif drajeti dte 3 ori pe zi. -

3. 40 drajeuri cu diclofenac a 50 mg. Intern. Câte tm draj eu de3 ori pe zi. ■

s: ;-S •

7. PIIJJLE (PIL U L A M E )

Lat. Pilula, -ae Rus. Piliuli

- Pilulele sunt p formă medicamentoasă dozată, magistrală, constituită din prindpiul activ şi masa pilulară. Pentru prepararea pilulelor este nevoie de muncă manuală, din care cauză ele sunt tot mai puţm utilizate, fi ind in prezent p e cale de dispariţie.

Sub form ă de pilule poate fi presgrisă orice substanţă medicamentoasă. Practica arată insă că unele forme oficinale şi industriale, ca de exemplu comprimatele, capsulelesaudrajeurile, surit mai convenabile. Doar in virtutea tradiţieiunii compuşi mai continuă să fie prescrişi in pilule. Din ei fac parte nitratul de argint, iodul, anhidridaarsenioasă, unii alcaloizi.

Excipientul pilulelor se mai numeşte m asa pilularăşi constă dintr-un amestec de extract moale dinrf^^mil^^ţmQi: planţe, ca odoleanul (Valeriana officinalis L.), ghinţura (Gehtiana lutea L.), lemnul dulce (Glycyrrhiza glabra L.) şi pulberea pbişnuită din aceleaşi rădăcini in asemenea proporţia, incât njaşa pilulară căp^tată să aibă о consisţenţă elastică.

Pilulele se prepară după cum urmează. Maiirvtjâi de toate, se ia substanţa medicamentoasă recomandată de medic in cantitatea corespunzătoaifenumărului de doze p r e s e n t De cfeicei>seprescriu 25 sau 3 0 pilule. Se iau, deci, 25 sau 3 Odoze de substanţă activă şi se amestecăuniform cupulberea din rădăcinărespectivă Apoilapulbere se adaugă exţractiil moale din cantitatea necesară şi se amestecă bine cu pulberea până la obţinerea unei mase elastice, care se subdivizează in 25 sau 30 părţi egale, căra&ali se dă forma sferică.

Anumite substanţe necesită folosirea, in calitate de masă pilulară, a unor excipienţi inerţi din puncţ de v^de^e ehimic cu care ele să nu intre in reacţie. In asemenea cazuri se utilizează caolinul (Bolus alba).

59

Pentru a simplifiea m unca medicului In prescrierea pilulelor, excipxentulil vomnumi masăpilulară, iar cantitatea ei о vomlăsape seama farmacistului, indicând doar cat trebuie (quantum satis), dat fiind faptul că m asa unei pilule trebuie să fie de 0,5—0,6 g.

P r e s c r i e r e a . A se prescrie 3 0 pilule cu nitrat de argint in doza pentru о priză de un centigram.Rp.: Nitrat de argint 0,3

M assaepilularum g.s. utf.pil. N. 30D.S. Intern. Câte о pilulă de 3 ori pe zi.

In cazul dat s-auluat 30 doze de nitrat de argint (0,01x30 = 0,3), adică câte о doză pentru fiecare pilulă.

Am spus că pilulele sunt о formă medicamentoasă prescrisă rar, deoarece prezintă anumite dezavantaje. Primul constă in necesitatea lucrului manual pentru prepararea lor. Alt neajuns il prezintă dezagregarea lor lentă in tubul digestiv, ceeace inseamnăо perioadă de latenţă mai indelungată a actiuniiprincipiului activ şi chiar о biodisponibilitate mai redusăin cazul uscării pilulelor.

Exerciţii. Prescrieţi sub formă de pilule unnătoarele substanţe in dozele indicate pentru о priză

1. 25 pilule lactat de fier a câte 2 centigrame.Câte o pilulă de2 ori pe zi.

2. 3 0 pilule ce conţin 5 decitniligrame iod şi 5 miligrame iodurăde potâsiu la о priză. Câte о pilulă de 3 ori pezi.

3. 25 pilule cu anhidridă arsenioasă un miligram la о priză Câte о pilulă de 2 ori pe zi.

8. PELICULE, FILME SAU PLĂCUŢE (MEMBRANULLAE)

Lat. Membranulla, -ae Rus. Pleonca

Peliculele sunt о formă medicamentoasă solidă, relativ recent introdusă in practica medicală, constituite din principiul activ şi excipient (un polimer special). Peliculele pot fi considerate sisteme retard, deoiarece eliberează lent substanţa medicamentoasă şi au

60

о acţxune indel ungată. bi acelaşi timp, fflmeleaderăuşor lamiKXJase, fixându-se pe Locul unde au fost aplicate.

Existăpelicule pentru adminstrarea mtrabucală şi retropalpebrală (pelicule oftalmice). t J

Peliculele pentru administrarea intrabucală se aplică pe gingie. In practica m edicală se cunosc peliculele cu nitroglicerină (Trinitrolong) ce conţin 1 sau 2 mg substanţă activă. Nitroglicerină eliberată se absoarbe incet prin mucoasa bucală direct in.sistemul venei cave superioâre. Exerciţă atât acţiune imediată. cat si durabilă (3—4 ore) şi poate fi folosită atât pentru abolirea accesului anginos, cât şi pentru profilaxia lui. U n avantaj a! peiliculelor eonstă in posibilitateainlăturării acestoradepe gingie, in cazul uriiii efect ma- jor cu consecinţe nedorite. Insă ele trebuie să fie aplicate in aşa fel, incât să nu facă dificilă digestia. In acest caz, peliculele se pot desprinde şi pot fi rnghiţite, cu aderareape mucoasa eK)fagiană, cu absorbţie sistemică şi posibilitatea unor efecte adverse.

; Peliculele oftalmice se aplică retropalpebral şi substanţele ac­tive se dizolvăincet ţn lichidul lacrimal, exşrcitând о acţiune asupra ochiului (miotică, midriatică, antiseptică).

P r e s c r i e r e a Deoarece sunt formq medicamentoase oficinale, sefoloseşte forma prescurtată de prescriere cu specificare, in cazul peliculelor oftalmice, a tipului de pelicule.

1 . A se prescrie 50 pelicule cu trinitrolong a câte 1 mg.

Rp.; Pelicule trinitrolong 0,001 N 50D.S. Intrabucal. Câte о peliculă de 3 ori pe zi, aplicată pe

. gingiamaxilară.

2. A se prescrie 3 0 pelicule oftalmice cu pilocarpină clorhidrat

Rp.: Pelicule oftalmice pilocarpină clorhidrat N.30D.S. Retropalpebral. Câte о peliculă in sacul conjunctival pe seară.

E xerciţii. Prescrieţi pelicule ofţalimice cu următom-ele substanţe

1.30 pelicule cu atropină â 0,001. Câte о peliculărfetropalpebralо dată pezi. :

61

2. 20 pelicule oftâlmice cu sulfapiridazină sodica. Câte о peliculă in sacul conjunctival de 2 ori pe zi.

9. C A R A M E L E (C A R A M EL)

LatnCapamd,-is Rus. Carameli

Caramelele sunt о form ă medicamentoasă solida preparată din zahăr, melasă şi о substanţă medicamentoasă. De obicei, ele se ţin in cavitatea bucală, unde se dizolvă, eliberândpxincipiul activ, care exercită acţiune topică.

Deoarece caramelele sunt oficinale, ele se prescriu in formă prescurtată. A se prescrie 100 caram ele cu decamină a 15 centimiligrame.

Rp.: Carametedecamină0,00015 N.100D.S. Intrabucal. Câte о caramelă la fiecare 2 ore. A se tine in cavitatea buCalăpână la resorbţie complete

10. C R E IO A N E (STIL1)

Lat. Stilus,-i Rus. Karandaşi

Creioanele sunt forme farmaceutice soli.de, de formă cilindrică, terminate cu un con sau cu о calotă ovoidală. Reprezintă nişte bastonaşe cu lungimea de 5 cm, un diametru de 3—5 mm şi о greutate de 4—8 g. Sunţ obţinute din unele substanţe compresate sau din amestecul lor cu parafină şi alţi compuşi solizi. Au intrebuinţare topică. Se prescriu in formă prescurtată, deoarece sunt preparate oficinale.

Rp.: Creioane mentol N.3D.S. Topic. A fricţionatâm plelein migrenă.

Exercitii: Prescrieţi următoarele creioane1.10 creioane hemostatice.

62

11. BRICHETE (BRIKETA)л Lat. Briketum. -i

j ŞJ1 i / , Rus. Briketi

Brichete se numesc produsele obtinute prin presarea sau brichetarea unor pulberi căpătate din plante medicinale. De cele mai multe ori' brichetele sunt divizate pnn şanţuleţe/Sâu crestături in 10 părţi egale. Fiecare parte poate fi ruptă âpârte şi folosită pentru prepararea infuziei sau decoctuhri, de obicei, in volum de un pahar. Soluţia extractivă obţinută se foloseşte intem sau local (spălătuii etc.) pe parcursul unei zile sau la о baie.

Brichetele se prescriu in forma prescurtată. A se prescrie brichete cu dentiţă.R p.: Brichete iarbădentiţă 75,0

D. S. О diviziune a se ţine in apă clocotită timp de 10 minute, a se filtra şi folosi pentru pregătirea unei băi pentru copil.

Exem ple de bricheteBrichete frunze eucalipt 100,0 Brichete nervoflux 37,5

12. SPECII (SPECIES)

..x. Species,;-eiRus. Sborâ

Speciile sunt amestecuri uniforme de plante sau părţi din plante medicinale, transformate in pulbere grosieră şi foloşitej>entru pre­pararea ceaiurilor medicinale. In unele cazuri, in specu se introduc uleiuri esenţiale şi alte substanţe. Este forma medicamentoasă cea mai veche, aj unsa până in zilelb noastre. Plantele medicinale incluse in componenţa speciilor se aleg dupa âcţiuneălbf şi sepreparăin prezent la fabricile farmaceutice. Speciile se ăflăin vanzare liberă. Există următoarele şpedi oficmale: » ; t -i

Specie antiastenatică SpedepoIx^tfflii№căSpecie expectorantă. - Specie sedâ$vă> f «Specie diuretică Specie coldg^gâ f

63

FORMELE MEDICAMENTOASE SEMISOLIDE SAU MOI

Formele medicamentoase semisoli de, zise şi moi sunt destinate uzului extern, administrării in cavităţile софи1ш, iarin unele cazuri acţiunii resorbtive. Din ele fac parte unguentele şi yarietăţile lor (balsamul, gelul, crema, pomada), pastele, linimentele, supozitoarele, emplastrele.

1. UNGUENTE (UNGUENTA)

Lat. Unguentum, -i Rus. Mazi

Unguentele (numite la noi uneori impropriu şi urisori) sunt о formă medicamentoasă de consistenţă păstoasă, care se aplică pe piele sau mucoase pentru acţiune locală sau resorbtivă. Ele sunt constituite din substanţe medicamentoase (substanţe de bază) şi excipienţi, numiţi in acest caz baze de unguent, care se inmoaie la temperatura cxMpului. In funcţie de sursa de obţinere, in calitate de baze de unguent se folosesc:

1. Grăsim ile animalierea) solide — grăsimile păsărilor şi animalelor terestre: lanolină

(Lanolinum, Adeps lanae), untură de pore (Axungia porcina, Adeps suillus);

b) lichide - grăsimile din peşte şi alte specii marine: untură de peşte (Oleum jecoris Aselli)). In unele ţări (SUA, Marea Britanie) grăsimile animaliere au fost excluse din lista oficinală a bazelor de unguente.

2. Uleiurile minerale (grăsimile lichide) care sunt:a) ce se solidificăin prezenţa aerului - uleiul de in(01. Lini),

uleiul de cacao (Ol, Cacao), uleiul de nuci (OLNucis), uleiul de cânepă(01. Cannabis);

b) ce nu se solidifică in prezenţa aerului — uleiul depersici (Ol.persicorum), uleiul de măsline (Ol.Olivarum), uleiul de ricin (Ol.ricinum), uleiul de arahiş (Ol. Arachidis), ulieul de sola (Ol. Soae), uleitA de floarea-soăreli#(01.;HeliaHtiii), u leiu l de păpuşo i (O l.M aydis), uleiul de bum bac (Ol.Gossypum). '

3. Grăsimile minerale.a) solide - vaselina galbenă (Vaselinum flavum) şi albă

(Vaselinum album);b) lichide — uleiul de vaselina sau parafma lichidă (Oleum

vaselini s. Paraffinum liqiudum); ulieurile minerale şi alcoolii cu masă moleculară mică (p olietilenglicolul).

4. Ceara sau produsele asemănătoare—ceară’albăsau galbenă (Сегё alba s. flaVa); sperm acetul sau cetaceifl "(Cetaceum, Spermaeetum); părafină solidă (Paraffinum solidu); ozocherită (Ozocheritum medicinalis); lanetă (Lanette).

5. Produse sintetice ii:

b)inbazădeceluloză; > i;;c) in bază de siliconi; , ...d) in bază de fosfolipide (fosfatide). Г г ;

Substanţele incorporate in unguent formează cu baza de un­guent о anumită concentraţie, care se exprimă In procente. Acţiunea terapeutică a unguentului depinde de concentraţia lui.

In prezent unguentele se produc la fabricile sau laboratoarele farmaceutice şi se livrează^in tixburi sau, mâi rar, in botcănalşe. Ele poartădenurmrea substanţei active sau au denumiri comerciale.

Iri funcţie de modul de administrate, se disting unguente penfru uz extern, unguente oftâlmice şi unguente nazale.

Unguente pentru uz extern. Sunt destinate preponderent pentru acţiunea topică (dermice, vaginale, rectale) şi, mai rar, pentru efect sistemic (adică după absorbţie).

P r e s c r i e r e a . Sunt 2 forme de prescriere: oficinală şi65

magistrală. Lapres crier ea unguentelor oficinale, maiintâi ,se indică denumirea formei medicamentoase (unguent), apoi denumirea, substanţei medicamentoase, concentraţi a şi cantitatea de unguent. In cazul гщог ^ еад тш cqmerciale, după denurnire urmează masa unguentului. In cazul jprescrierii magistralş, (preppptă?Mf^nnacie), mai intâi, se indică substanţa activă, apoi excijşienţăi şidupă aceea indicaţia de a fi amestecate pentru a primi unguent.

E xem ple .

1. Să se prescrie 10 g unguent 0,1% gentamicină. >Prescipţia oficinală Prescipţia magistrală

Rp.:Ung.gentamicină Rp.: Geittamicină0,010,1% -10$ V askinăad 10,0

D.S.Extem. A se aplicape M.£?ţp gsuprafaţa lezată a pielii D.S.Extem. A se aplica

. pe suprafaţalezată a pielii

2. Să se prescrie 30 g unguent “diprogent Rp.: Ung. “diprogent” 30,0

D.S.Extem. A se aplicape suprafaţa lezată a pielii.

Unguentul “diprogent” este compus (betametazonă şi gen­tamicină), din care cauză poartă о denurnire comercială şi se va prescrie doar in forma oficinală.3. S ăse prescrie 15 g unguent fluorocort.R p;: Ufig. “fluorbcort” 15,0

D.S? Extern: A se aplica pe segmentele afectate ale pielii

Denumirea “fluorocort” о poartă unguentul, dar nu şi substanţa activă. Dacă ar fi să prescriem acest unguent după metoda o%inală sau magistrală, adicădupă denumirea subsţanţei active, care ip cazul de fata este triamcinolonă acetomd in concentraţie de. 0,1%, atunci reteta ar avea următoarele forme:

Rp.: Uag. triamcinolonă gcetonid 0,1%—15,0D.S.Extem. A se aplica pe sectoarele afectate ale pielii.W V „ # ' . , ; , •

66

Rp. :.Tnamcmolonă acetoru dO, 015 i ;Vaselina ad 15,0 ! м

; M.f.ung. к sD.S. Extern. A seap licape locurile afectate alepielii.

E xercitii ;Prescrieţi următoarele preparate in unguente

1. M upkocină 2% — 15 g. b i afecţiunile pufulente ale pielii2. “Bacitracină” 28 g. Inafecţiunilepurulentealepielii r3. Betametazonă 0,1 % - 15 g. In afecţiunile inflamatorii ale

pielii. ' '4. Bonafton 0,5% - 25 g. In afecţiunile micotice ale pielii.5. Fenilbutazonă 5% - 20 g. In tromlx)flebitele supemciale ale

extremităţilor inferioare.6 . Indometacină 10% — 40 g. In artrite, poliaftrite.7. Ihtiol 10% — 25 g. In combustii, nevralgii.8. Heliomicină 4% - 10 g. In piodermite, ulcere trofice.9. Decam ină0,5% - 30 g. In epidermofiţie10. Hidroportizonă 1 % - 10 g In afecţiunile inflamatorii ale

pielii.

Prescrieţi următoarele unguente cu denumiri comerciale:

1. “Apisartron” 20 g 4. “Micosolon” 15 g2. “ViprosaT 50 g 5. “Dermosolon” 5 g3. “Apilac’’ 50 g 6 . “Depersolon” 10 g

7. “Hioxison” 10 g8. “lrusol” 30 g s9. “Fastin” 50 g ;

Urijpientele manifestă, in general, о ăcţiune locaM,insă există probabilitaţea absorbţiei principiilor active in şânge}şi^exercitării unui efect sistemic cu atât mai exprimat, cu cat este mai mare suprafaţŞs corpidui pe care %a apMcat uogbientnl^ PppiEiisubstanţele cu.activiţaţe biplogicăpntfmică, cum arfipf^arateleihprmajtiale (glucocorticoizii), acest lucpLtpebuie Urat in conmfler^^, In acelaşi

67

timp, sunt elaboraţi derivaţi care se absorb greu prin piele, pentru a evita generalizarea acţiunii.

Unguentele pot fi folosite, in unele cazuri, in scopul acţiunii resorbtive. In trecut se folosea, de exemplu, unguentul; de miercur concentrat, in tratamentul sifilisului. Miercurul din unguent se absoarbe prin piele şi manifestă acţiune terapeutică, № in unele cazuri şi toxică.

In p rezen t se u tilizează unguentul cu nitroglicerină in tratamentul sistematic al bolii ischemice, de exemplu, unguentul nitro (Nitro 2% voi de-sal va), care se aplică pe pielea părţii superioare apieptului de 2—3 ori pe zi, de unde nitroglicerină se absoarbe lent.

Unguente oftalmice. Unguentele folosite in tratamentul bolilor de ochi se num esc oftalmice. Ele se prescriu in cantităţi relativ mici (2,5—10,0) şi se introduc in sacul conjunctival. Unele laboratoare farmaceutice livrează unguente oftalmice in tuburi speciale, convenabile pentru inserţia directă a medicamentului. Se prescriu la fel ca şi unguentele pentru uz extern. La dorinţă se poate in­die a__oftalmic. Cel mai frecvent se foloseşte metoda oficinalăde prescriere,' deoarece acestea sunt livrate sub formă gata de fabricile farmaceutice.

Exem plu. Să se prescrie 10 g unguent oftalmic 1 % pilocaipină clorhidratRp.: Ung. oftalmic pilocarpină clorhidrat 1% -10,0

D.S. Unguent oftalmic. A se aplica dupăpleoape de 2 oripe zi.

in signatură este necesar de a specifica modul de utilizare, indeosebi in situaţiile când substanţa activă poate fi folosită atât pentru uz. extern, câtşi in tratamentul maladiilor oftalmicş,

E xer6 iţii.P rescrieţi urm ătoarele substanţe in unguente oftalmice. <

1. Aceclidină 3 % - 20 g. Pentru tratamentul glaucomului. ■-2. Aciclovir 5% -5 g. Pentru tratamentul conj unctivitelor virale.3. Boriaftonă0,05% —10 g.tn keratitele Ьефейсе.

68

4. Viosept 15 g. In conjunctivite. t5 . DitetracMmă l% -7 g In tralsoin.6. Tebrofen 0,5%-10 g. In keratocxmjunctivitele adenovirotice.

. 7, Hidrocortison~0,25 % -5 g. In procese oftafenice inflamatorii.

U nguente nazale. Se introduc in me atw ile nazale in tratamentul rinitelor. Sunt comparativ rar utilizaţe.

Exem ple.1. Sunoref 15 g In rinite ca decongestionant. ^2. Mupirocina 2% -3 g. to afecţiunibacieriene.3 .0xolină0,25% -10 g. In afecţium he^etice. • ! j4. M ental0,5%—10 g. In rinite.

D eoarece sunt preponderent livrate sub forme gata, la prescrierea lor şe foloseşte metoda ofic inalăln caz<de necesitate, se poate sublinia că este unguent nazal, iar in signaţură obligatoriu se menţioneazămodul de administrare. ... . ,

Varietăţi mai rare de ungueriteDin grupul unguentelor fac parte. balşamijri% pomezile,

cremele, gelurile.,. Balsamul (din lat. Bals^mum) este un unguent consistent, care

conţine răşini, uleiuri esenţiale şi. aciziarom atici. Se cunqşc următoarele balsamuri: “steaua de aur”, “.sanitas” 5

In unele cazuri sunt numite balsamuri, impropi^u, de asemenea răşinile şintetice, de pildă, eterul poIivmifeutiri.c, iş şi Balsamul Şostakovski. , u;o>

Pomada (din fr. Pom made, care in ţra4w<?ere jmseamnă un­guent) este constituită dintr-o substanţă activă şi baza Uposolubilă. Formeazăpe suprafaţa pielii un strat proteclOT^^LrejC^re cedează lentprincipiulactiv, Pomezile aufiind potriviţe in derniatozele cronicq şau subaşiţţf^şinum celq acute sau in leziunile exudative. ţ

Crema (din fr. Creme, smântâna, frişqă), spre deosebire de pomadă, este un unguent răcoritor şi decongestiv (prin evaporarea

69

apei ce о conţine). Crema se mai numeşte şi unguent emulsionant. Ea reprezintă о formă medicamentoasă semisolidă sau lichidă, in baza căreia stăun sistem bifazic ce constă din 2 component! ce nu se amestecă - grăsime (lipide, ulei) şi apă. Consistenţa fazei lichide a emulsiei poate varia de la apă până la gel vâscos, iar a celei fipidice — de la lichidă la solidă.

Unui din componenţi (faza dispersată) se aflăin altul (mediu de dispersie) sub formă de picături mici (diametru 0,2—0,5 mcm), din care cauză, datoritătensiunii superficiale mici dintre faze, nu va avea loc formarea de conglomerate. Astfel de emulsie va fi stabilătim p indelungat. Dacă dimensiunile picăturilor vor avea mărimi sub 0,2 mcm, se vor form a microemulsii (transparente sau puţin opace) care vor avea proprietăţi deosebite (absorb cantităţi m an de apă; solubilizam micropicături murdăriile sail alte participle).D in această cauză, microemulsiile ail proprietăţi detergente şi dezinfectarite marcate şi suxit о formă convenabilă de dispersare a preparatelor medicamentoase, solvenţilor etc. In majoritatea cazurilor, pentru emulgarea fazelor descrise se folo­seşte о fază intermediară - emulgator, care se mai numeşte şi substanţă tensioactiva Aceasta micşoreazătensiunea superfrcială şi face ca emulsia să fie mai stabilă. '

Se disting: sty creme lichide sau tip “ulei in apa", care se capătăprin dispersia grăsimii in apă, care se spală cu apă şi slab ingraşă pielea; b) creme grase sau coldcreme, sau de tip ‘‘apa in ulei ”, carese obţin prin dispersarea apei in mediu lipidic şi nu se spală cu apa. c) am bifile — ambele tipuri de emulsii intr-un sistem. Exemplu de cremă tip”ulei in apă” serveşte laptele, iar de tip “apăin ulei”- untul de vacă. Cremele se folosesd in tratamentul dermatitelor, dermatozelor, afecţiunilor micotice etc.

D upă modul de administrăre se deosebesc creme pentru uz extertt termice, nasale, creme vaginale şi creme pentru nttgffii. D eoarece sunt form e oficinale, ele se prescriu prin m etodk p rescvirtata, in d icân d u -se m ai in tâ i den u m irea fdrtnei mediCffiJieritoase, apoi a substanşei active, cbncetrtraţia şi cantrtaiea.-

70

Exem plu. Să se prescrie 20 g cremă 1% clotrimazol.Rp.: Cremă clotrimazol l% -20,0 ‘ ;

D.S. E xtern ln tratamentul afectiunilor micotice.

E xerciţii. Să se^prescrie sub formă de creme ilv1. 50 g cremă 1 % ciclopiroxolamină. in epidermofiţie.2. 15 g crem ă 0,1% gentamicină. in afecţiuni bacteriene

cutanate. 13 . 15 g cremă 1 % terbinafmă. In afecţiuni micotice4. 30 g cremă diprogent. In afecţiuni ’Bacteriene cutanate 5.20 g cremă 2% clindamicină. A se aplicain vagin in afecţiuni

anaerobe6. 15 g crefnă 0,1 % estribl. A se âplica m Vagin jfce seară 7: 10gcrfflnă l% bifonazol. A se aplica pe unghiile Mzate.

jGeiul (din lat. Gelum, mgheţ) confide baze de unguent hidrosolubile, miseibile cu apa cu care formează soluţii coloidale (polietilenglicoli, amidon, pectine, alginaţi; tifetileeluloza, bentonite etc.). Gelul reprezintă о m asă gelatinoasă/tfapabilăsă-şipăstreze forma , care posedă elasticitate şi plasticitate. D acă mediul de dispersare este apa, asemenea geluri se numescjJapoase sau hidrogeluri, iar in caz căparticulele de dispersie se dfeperseazăin hidrocarbuii, acestea se riuane&c geluri oiganice. M ai fretivent se folosesc hidrogelurile, care sunt о forrhă ffiedicamentoăsă'colbidă (soluţii cu viscozitate maltă). Ele sunt preparate din substanţe hidrofile, care in apă se măresc in volufn şi formează coloid — gelatina, agar-agar, guma arabică, tragacont, amidonul, pectinaetc. Gelurile hidro-glicerinice conţin glicerină, oxid de zinc etc. şi reprezintă nişte baze transparente, care se lmbibă rapid şi se usucă pe pigle* D ejegulă, acestea conţin 2-3% geM & fe lQ^3@%glice- rină şi 70—80 % apă. In ultjmnl timp, pentw fferiear^a gejyplor şe folosesc carboximetilceluloza, carb o x im ^« ţu l,^^o lia !^a tu I In aceste baze se pot suplimenta diferite preparatermedicainentoase Preponderant, gelurile sutittimp w a p ă n it şi geluri pentru uzinterni шЬа1а401Й#ша1е»

Deoarece gelurile sunt forme oficinale, se recurge la metoda

71

prescurtată de prescnere a lor, medicii conducându-se de aceleaşi reguli de prescriere ca şi la unguente, cu spetificarea modukii de administrare. Gelurile pentru uz intern, de regulă, sunt livratein pachete ce conţin о doză unică de preparat (in structura reţetei trebuie să figureze nuinărul de doze) sau mai far in tnl, dozat cu picăturilsj П • -

E xem plu:Rp.: G el“fuzidină” 2% —15,0 , f

D.S. Pentru uz extern i-

Exercitii:Presaieti sub formă de gel următoarele substanţe medicamentoase:

1. 20g.gel solcoseril 20%. A se aplica pe plăgile afectate. ^2. 25 g gel diclofenac 1%. A se aplica pe articulaţiile afectate.3 .50 g.gelheparină. A se utiliza in tromboflebite.4. 50 g gel mentoclar. Pentru inhalaţii.5. 30 g gel metronidazol 1%. A se utiliza in plăgi cu infecţii

anaerobe6 .10 pachete cu gel aluminiu fosfat a 8,8 g. A se utilizamtem

in>ulcer duodenal.7. 5Qg gel indometacină 1 %. A se utiliza in miozite.S. 25. ndigel anavenol. Câte 20 picături de 4 ori pe zi.

■ 2. PASTE (PASTAE)

Lat. Pasta,-âe Rus. Pastâ

Pasta ( dm latinescul pasta - aluat) este о varietate de unguent, in care stlbstanţele pulverulente ocupă cel puţin 25%; iar de cele mai multe ori pânăla65% , nefiind dizolvate in bază de unguent şi formând in ea o suspensie. Pe lârigă substanţa activă;, pastele mai conţin pelberi iftdiferente -^tadc, argilă albă, oxid de zinc, &nrâ$on. Pastele manifes%ă un efect protector, sicativ, adsorbant,calmant

72

Se aplica pe zonele lichenificate sau pe leziunile uşor zemuinde. Bazele de unguent pot fi aceleaşi ca şi la unguente. Pastele pot fi lipidice, uscate şi crem-paste. Cele lipidice (grase) şe obţin prin' creşterea cantităţii de grăsimi şi sunt mai mult asemănătoare cu unguentele, care exercită о acţiune mai profundă, nu usucăpielea şi au proprietăţi de protecţie. Ele nu sunt so lubileinapă şi greu se M ăturăde.pesuprafaţapiMi. •

Pastele uscate după acţiune se aşeamănă cu pudrele sau sos- pensiile agitate, exercită о acţiune mai superficială şi usucă pielea Ele seinlătură uşor de pe tegumente. .

Ca substanţele medicamentoase din paste săexercite о acţiune mai profundă, e necesar ca acestea să conţină lanolină.

P r e s c r i e r e a . Pot fi folosite ambele metode de prescriere. Pastele oficinale se prescriu prin metoda prescurtată, iar cea magistrală se foloseşte la prescrierea unei paste in fimcţie de consistenţa necesară. Să se prescrie 20 g de pastă 20% oxid de zinc. D acănu se indică consistenţapastei (procentul de substanţe pulyerulente), atunci aceasta se pregăteşte din calculul 50% substanţe pulverulente şi 50% bază de unguent (vazelină).

Rp.: Oxid de zinc 4,0Amidon 6,0 / ьVaselină ad 20,0 M.f. pastaD.S. Extern. A se aplica pe segmentele lezate ale pielii.

Dacă această pastă ar fi oficinală, atunci ea poate fi prescrisă prin metoda prescurtată.

Rp.: Pastă oxid de zinc 20%-20,0D.S. Extern. A se aplica pe segmentele lezate. ale pielii.

Exercitii. Să se prescrie următoarele nredicamente sub formă de paste:

1. 5 0 g pastă nitrofural 0,2%. A se utiliza in piodermie. ‘2. 20 g pastă etacridină lactat 5% (substanţele pulverulente să

constitute 40%).

73

3. 25 g pastă lasari. A se aplica in dermatite.4 .15 g pastă dermatol 10%. A se aplica pe sectoarele lezate

ale pielii.5. 25 g pastă clindamicină 2%. A se utiliza in plăgi infectate

Paste stomatologice. In stomatologie, pastele işi aflăo vastă intrebuinţare şi sunt extrem de variate. Ele reprezintă nişte suspensii concentrate, in care substanţa activă pulverulentă formează faza solidă (dispersată), iar faza lichidă constă de cele mai multe ori (cca 50% din cazuri) dinglicerină. A farăde ea, se mai utilizează fenolul, vaselina, microcidul, uleiul camforat, apa distilată etc.

E xem plu de p a stă stom atologică.Rp.: Stronţiu clorid. 15,0

Grlicerină 5 mlM.f.pastaD.S. P astăstomatologicii.

De regulă, pastele stomatologice se prepară nemijlocit inainte de utilizare, de exemplu, ca material pentru plombe.

3. SUPOZITOARELE (SUPPOSITORIA)

L at Suppositorium, -i Rus. Supozitoni.

Supozitoarele servesc pentru introducerea substanţelor m e­dicamentoase, incorporate m ele, in cavităţile софи1ш. Latempera- tura ambiantă ele au consistenţa solidă, iar la temperaturâ софи1ш setopesc, eliberând substanţele active. Dupămodul de intrebuinţare, supozitoarle se subdivid in: -

1. supozitoare rectale;2. supozitoare vaginale;3. bujiuri.

74

in calitate de excipient pentru prepararea supozitoarelor se folosesc diverse grăsimi sau amestecuri de substanţe grase, care im ităproprietăţile untului de cacao (B uţirum sau Oleum Cacao), care la tem peratura am biantă este о m asă solidă, iar la cea corporală se lichefiază (se topeşte). Supozitoarele pot fi preparate şi la farm acii; in să in prezent ele sunt produse aproape in exclusivitate de industria farm aceutică. In unele cazuri, supozitoarele se colorează, de regulă, in culori deschise.

Supozitoare rectale

Supozitoarele rectale sunt destinate pentru introduperea substanţelor medicamentoase in rect, in scoptii tratamefitului lo­cal aibolilor rectului sau acţiunii resorbtive.

Forma supozitoarelor rectale poate fi diferită: conică, dlindro- conicăsau, decele mai multe ori, se aseamănă сиЧагрйа. Diametrul lor este de 8-15 mm, lungimea de 2—3 'Cm şi Masa de 1,4-4 g (in medie 3 g).

Prescrierea supozitoarelor.A se prescrie 10 supozitoare rectale cu extract de beladonăin

doză de un centigram. ^ ,

M etoda I ^Rp.: Extract de belacjcojă 0,01

U ntde cacao«,0 jM.f.supp.recjc/^'^ -D.t.d.N.10S. Pe cale rectală câte un supozitor de 3 ori pe-zi.

M etoda a Il-a

Rp. : Extract de beladonă 0,018 tin t de cacao q.s. ut f. supp. rect.

D.t.d.N.10 ; . s.S. Pe cale rectală câte un supozitor de 3 ori pe zi.

75

M eto d a a III-a (prescurtată)Rp.: Sup.rectale cu extract debeladonă 0,01 N. 10

D.S.Pe cale rectală câte un supozitor de 3 ori pe zi.

P rescrierea supozitoarelor rectale oficinale. De regulă, acestea poartă denumiri speciale (comerciale, mime depuse).

E xem plu: A se prescrie 10 supozitoare “betiol”Rp.: Sup. ‘ЪейоГ N. 10

D.S. Pe cale rectală câte u n supozitor de 2 ori pe zi.

Exercitii. Să se prescrie următoarele substanţe m supozitoare rectale in dozele indicate. ,

1 .1 0 supozitoare cu indometacină a câte 5 centigrame. Pe cale rectală. Câte un supozitor pe seară.

2. 30 supozitoare cubenzocam ă a câte 5 decigrame. Pe cale rectală. Câte un supozitor de 3 ori pe zi.

3. 15 supozitoare cupiroxicam a câte 1 centigram. Pe cale rectală. Câte un supozitor pe seară.

4. 12 supozitoare cu mesalazină a câte lg. Pe cale rectală. Câte un supozitor de 4 ori pe zi.

5. 15 supozitoare cu ketoprofen a câte 1 decigram. Pe cale rectală. Câte un supozitor in dureri.

6. 12 supozitoare cuprocaină a câte 15 decigrame. Pe cale rectală. Câte un supozitor de 2 ori pe zi.

Prescrieţi urmăoarele supozioare rectale oficinale: l .Anestezol 3. Cefecon 5. Pimafucin2.Neo-anusol 4. Anusol

Supozitoare vaginaleSupozitoarele vaginale servesc pentru introducerea

substanţelor medicamentoase in vagin, in scopul tratamentului lo­cal al afecţiunilor acestuia sau al efectului spermatocid. După formă ele pot fi globule (forma sferică), ovule (forma ovoidă) sau pesarii (forma plata cu o'parte ascuţită). M asa supozitoarelor vaginale este de 3—5g (in medie 4 g).

76

I

Prescrierea supozitoarelor vaginale

M etoda IRp.: Metronidazol 0,5

Unt de cacaq^4~0~')M.f.supp.vagmale r

... D.t.d.N.10S .In vagin câte un supozitor о dată pe zi.

M etoda a I l-aRp.: Metronidazol 0,5

Unt de cacao q. s. ut f supp. vagmale D .td .N 10S.In vagin câte un supozitor pe zi.

M etoda a I l l -а (prescurtată)Rp.: Sup. vagmale cu metronidazol 0,5 N 1 0 D. S:M văgin câte un supozitor pe zi. r r

Prescrierea supozitoarelor vaginale oficinaleIn prezent supozitoarele vaginale se prepâră aproape exclusiv

la intreprinderile farmaceutice pe scară industrială şi poartă denvimiri oficinale (comerciale, nume depuse), dacă sunt compuse sau ale substanţei active.

Exem plu. S ăse prescrie 10 supozitoare vaginale “osarbon”

Rp.: Sup. vaginale“osarbon”N. 10D.S.In vagin câte un supozitor о dată pe zi.

Exerciţii: Prescrieţi următoarele substanţe medicamentoasein:

a) supozitoare vaginale:1. 7 supozitoare cu miconazol a câte 2 decigrame. Remediu

antifungic.2. 6 supozitoare cu natamicină a câte tin decigram. Remediu

antifungic.3. 5 supozitoare cu acid pipemidic a 2 decigrame. Remediu

antiinflamator 1S

ю . l O77

4. 5 supozitoare cu aminitrozol a câte 12 decigrame. Preparatantitricomonazic.

5. 6 supo z ito are cu econazol 5 centigram e. P reparatantimicotic.

6. 5 supozitoare cu clotrimazol a 1 centigram. Preparatantimicotic.

1. 10 supozitoare cu indometacină a câte 5 centigrame.Preparat antiinflamator

2. Supozitoare “osarcid”. Preparat antiprotozoic.

Bujiuri (Bacilli)Lat. Bacillus, -i

Rus. Palociki

B ujiurile sun ţ о form ă de supozitoare care servesc la introducerea substanţelor medicamentoase in unei© cavităti natu­ral e (uretră, canalul colului uterin) sau patologice (canalul fistular). Spre deosebire de supozitoarele rectale şi vaginale, bujiurile trebuie să corespunda după dimensiuni (grosime şi lungime) canalului in care urm ează să fie introduse. Din această cauză bujiurile se prepară numiai la prescripţia medicului in coriformitate cu mărimile indicate de el. Bujiuri oficinale nu există.Bujiurile au formă cilindrică, având un capăt ascuţit, pentru aputea fi uşor introduse in canal. Medicul va specifiea limgimea şi grosimea. In calitate de excipient se foloseşte untul de cacao sau oricare substituient al lui. Bujiurile se folosesc rar.

Prescrierea bujiurilor este magistrală:

M etoda 1

Rp : Sintomicină O,lU nt de cacao q.s, u t f. bacillus lungitudinem 2 cm et crassitudinem0,5 cm D.td.N . 10S. In canalul colului uterin câte un bujiu de 2 ori pe zi.

78

M etoda a Il-a

Rp.: Sintomicină 1,0Unt de cacao q.s. ut fiant bacilli N. 10 lungitudinem 2 cm etcrassitudinem0,5 cmD. S in colul uterin câte un bujru de 2 ori pe zi.

Exercitii

1. Bujiuri cu xeroform a câte 15 centigram e.2. Bujiuri cu colargol a câte un centigram. j

4. EMPLASTRE sau PLASTURI (EMPLASTRA)

(cMfacs&i 'J e t Lat. Emplastrum, -iivl • Rus. Plastan

Emplastrtii sau plasturile sunt о formă medicammtoasă plâstică inofensivă, eare la temperătură pielii se mmbăie şi adisră la epider- mă. Emplastrele se pot utiliza ca atare sau intinse pe hârtie (mate­rial). Ele sunt destinate pefitru ocrotireă Шюг pofţhifii ale corpului de iâfludiţele nocive exteme, la tratanim tul unor boli (acţiune revulsivă), fixarea pansamentelor etc. v ;

grâşi sau aşa^zisele Săpunuri (emplasffti sinapltftle plumfev empbistm cerapfe die plumb )*‘ sau cauciucimle (eiriplastru adeziv etasic, emplastru adeziv bactericid etc.)

Presdrieiea emplâstrelor se efetrtueă^prinmefodapresciirtată, deoarece ele sunt forme oficinale. ' * i

A se prescrie un emplastru adeziv cu lungimea de 500 cm şi lătimea de 3 cm. ;i»

Rp.: Emplastru adeziv 3x500 cmD.S! Pentru fixarea pansamentului. „ ^

Panglicele de emplastru adeziv sunt de diverse dimensiuni - 1,2, 3, 4 şi 5 cm şi lungimea de 5 m.

79

E m p lastre lichideEmplastrele lichide sau clemrile dermice sunt preparate obţinute

cu ajutorul soluţiilor etero-alcoolice de nitroceluloză care, după e vaporarea solventului, formează о peliculă protectoare pe suprafaţa pielii. De exemplu, soluţia etero-alcoolică 4% de nitroceluloză se numeşte colodiu. Emplastrele după consistenţă pot fi lichide sau dense, infuncţie de raportulpărţilor componente. Inafarăde eter şi alcool, ca excipienti se pot folosi apa, colagenul. In chirurgie se foloseşte emplastru pentm pansamente ce confine oxid de zinc şi gelatină a câte 15,0 glicerină 25 ml, apă distilată 45 ml.

Sistem ele terapeutice transderm ale sau Timbre

Sistemele terapeutice transdermale (Transdermic Therapeutic Systems, TTS) sau timbre sunt о form ă de emplastre mai recent introduse inj>saetică, din care substanţa activă pătrumde in piele. Aceste sistem e sunt constituite din următoarele părţi: a) rezer- vorul cu substanţa activă sub formă de gel sau unguent; b) mem- brana (din polimer), care jeglează intensitatea difiiziei principiului activ spre piele; c) stratul adeziv, care prinde sistemul de piele ca, orişice alt plasture; d) folia protectoare extern#, care apără sistemul de influenţele mediului ambiant.

Exemple de sisteme terapeutice transdermale: deponit 5/10, nitro-dur 10 şi 15 mg/24 ore (20 şi 3 0 cm2), nicotine! 10,20işi 30 cm2, estradiol 12,5 şi 25 cm2. Frecvent la emplastrele cu acţiune resorbtivă in afară de dimensiunile lor se indică şi cantitatea de substanşă activă destinată pentru acţiunea sistem ică, de regulă, pentru un interval de timp (24 ore). Prioritatea acestor forme medicamentoase constăin realizarea unor concentratii stabile timp mdelungat, in comoditatea admmistrării, posibilitatea respectării regimului de dozare, iar, in caz de supradozare, sistareaemplastrului şi intreruperea acţiunii preparatului.

80

FORMELE MEDICAMENTOASE LICHIDE1. SOLUŢII (SOLUTIONES)

_ Lat. Solutio,- onisS r° (* fez a ^ '•>s -2- 4 Rus. Rastvori

Ъ i t P c fP - 'c t t^TA = • " b r ' i r c c o '

Soluţia este un sistem constituit din două faze:: dispersată şi dispersantă. Faza dispersată, sau substariţa dizolvată, esteprindpiul activ propriu-zis, substanţă de baza сагё” in Stare pură, poate fi solidă (de cele mai multe ori), lichidă sau gazoasă. Faza dispersantă, sauvehiculul, se mai numeşte solvent sau dizolvant.

D upă compoziţie, soluţiile se clasifică ixi simple şi compuse. Solutiile simple consţau din una, iar cele c o n tu se din câteva sub­stanţe dizolvate. In recepturăinsă soluţiile compuse poartă de multe ori denumirea de rtiixturi. £o<r /

După modul de intrebuinţare, soluţiile se subdividin:1. Soluţii pentru uz extern2. Soluţii pentru uz intem, numite şi soluţii dozate sau soluţii

buvabile.

Soluţii pentru uz extern (Solutiones ad usum externum s. Solutiones

pro usu externo)Solutiile pentru uz extern sunt destinate pentru dezinfecţie şi

antisepsie, tratamentul leziunilor pielii şi mucoasdor, irigareaplăgilor, spălarea cavităţilor софи1ш etc

In calitate de vehicul se folosesc apapurificată, alcoolul etilic, glicerolul, diverse uleiuri vegetale sau grase şi minerale (de piersid, de amigdale, de floarea- soarelui sau untdelemnul de ricin, de vazelină sau parafina lichidă etc.).

Parametral principal al soluţiilor pentru uz extern este con­centraţia lor, de care depinde intensitatea acţiunii. Concentraţia eficientă a substanţei medicamentoase se indică in manualele sau indrumarele de specialitate. S copul nostra insă este de aprezenta

81

metodele de prescriere a soluţiilor şi de indicarc&cctocentraţiilor lorinreţete.

Există două forme de prescriere: magistrală şi oficinală. In conform itate cu m etoda m agistrală, in reţetă se enum eră componentele solutiei şi cantităţile acestora. In prezent metoda magistrală este foarte puţin utilizată, din motivul că m^joritatea soluţiilor se produc lafabricile farmaceutice. Metoda oficinală este cea mai larg utilizată, in cazul ei se indică substanta activă, tipul solutiei (cu excepţia celor apoase), concentraţia şi volumul sau cantitatea ei. Concentraţia poate fi exprimatăinprocente, proporţie şi raport masă-volum.

jjSoluţii a p o a se sau h id rice jIn soluţiile apoase vehiculul este apa purificată. -—~Exemplu de soluţie apoasă. A se prescrie 500 ml®oluţiep,02%

nitrofural.

M etoda I (in procente)Procentul arată câte grame de substanţă activă se află in 100

ml solutie.

Rp.: Sol. mtrofurallO^IZy^o^dOmţjT f s . Extern. Pentru spălareaplăgilor.

M etoda a I l-a (in proporţie) ?Proporţia arată In câţi mililitri de solutie se .Ш й4|ргат de

substanţă activă. In cazul nostru cunoaştem că soluţia este de'0,02%, ceea ce inseamnă că 0,02 g de nitrofural se gS^âsc in 100

0,02 g —-----------------100ml ■ !l g --- :-------- ------ -x m l ..cktr*-

X = 1x100 = 5000 m l 0,02

82

г

ml solutie. P m ш таге:Proporţia vafi 1:5000, deci Ig de nitrofural se vaaflain 5000

mlsoluţie.

Rp.: Sol. nitrofural jŢl5000-500 mlT dIS .Extern Pentm prelucrarea plăgilor.Această metoda se foloseşte pentru exprimarea concentraţiilor

infime (soluţiilor foarte diluate), mai mici de 1:100Q.

M etoda a I l l -а (raport m asă- volum )Raportul arată câte grame de substanţă se află in volumul

prescris de solutie. In cazul analizat aici: s ,0,02 g —-----------— 100 ml

x g --------------- — 500 ml

= 500 x 0,02 100

Rp.: Sol nitrofuralD.S.Extem. Pentruprelucrareaplăgilor.

Observăm că in reţetele de mai sus nu se indică solventul (vehiculul). In asemenea cazuri sfe subinţeleg soluţii apoase.

. M etoda a lV -a (m agistrală)M etoda m agistrală presupune indicarea componentelor

500 ml de soluţie contin 0,1 g nitrofural. Deci рШ Спет:Rp.: jN itrofural^I^

»Apă purificată ad 500 ml/М. D. S i Extern. Pentm spălareaplăgilor. rv r

E xercitii. Prescrieţi in soluţii apoase pentm uz extern următoarele substanţe in concentrâtiile şi cantitătile indicate.

83

1. Permanganat de potasiu 0,05% - 500 ml. Pentru spălarea plăgilor.

2. Acid boric 2% - 50 ml. Pentru gargară câte о linguriţă la un pahar cu apă.

3. Clorhexidină 0 ,0 5 % - 100 ml. Pentru prelucrareamâinilor.4. Resorcină 2% — 100 ml. Pengtru comprese.5. Clotrimazol 1 % — 20 ml In micoze.6. Ciclopiroxolamină 1 % - 5 0 ml .In micoze cutanate.7. Protargol 0,5% — 200 ml. Pentru spălarea vezicii urinare.8. Clorură sodică 10% - 5 0 ml. Pentru aplicaţii pe plagă. Lichidele m edicamentoase se mai numesc licori (din lat.

Liquor sau fr. Liqueur, lichid cu concentraţie stabilită deFarmacopee sau siropos după consistenţă). Sub genericul Liqour se xntrunesc soluţiile cu concentraţie stabilită (lichid ăcetat de potasiu, lichid Burov, lichid amoniu caustic etc.) sau vâscoase (lichid acid salicilic. Lichid Novikov).

E xem ple de licori.

Lichid deŞpalozitate: Acid salicilic 10,0 Alcool etilic 10 ml

^ ^ ^ , Verde de briliant 0,1^ ■?s^ ' &Cokxffiadl00m l

c ’ :r 2 'v S Rxten

Lichid de amoniu arasat: Ulei de anason 2,81Sol. amoniu caustic 15 ml Alcooletilic 90% -l 00 ml

с M.D.S. Extern.Lichid amoniu caustic 10%Lichid arsenic de potasiu 1 %Lichid Burov sau sol. aluminiu subacetat 8%Lichid acetat de potasiu 71 %

LichidNovicov: Taninăl,0Verde de briliant 0,2 Alcool etilic 96%r-0,2 ml

84

Ulei de ricin 0,5 ml Colodii ad 20 mlM.D.S. Extern Preparat antiseptic.

Sub formă de soluţii se păstrează sărurile higroscopice (acetatul de potasiu, subacetatul de alummiu, arsenitul de potasiu), precum şi gazele (amoniacul sub formă de soluţie 10% lichid amoniu caustic). Lichidele vâscoase se aplică direct pe pielea afectată.

E xem plu l I Rp.: Lichid amoniu anisat 15 ml

D.S. Extern. Câte 10 picături la 1 pahar de apăde 3 ori pe zi.

E xem plu l 2 -Rp.: Lichid Novikov 20 ml

D.S. Extern. Pentru badijonarea porţiunii lezate a pielii.f . r

Rp: liichid de calozitate 15 4nlD.S. Extern. A se aplica pe calozitate.

S o lu ţii a lc o o lic e (S o lu tio n e s sp ir itu o sa e )Pentru obţinerea soluţiilor alcoolice in calitate de excipient se

foloseşte alcoolul etilic. Alcolul etilic se intâlheşte in diverse conceiitraţii 95%;90%,70^o şi 40%. D ică medicSl nu indică coficentratia alcoolului etilic in reţetă, atund farmacistul va lua alcool 90%. Alcoolul etilic se amestecă cu apa in oncg_proporţie.

Exerciţiu . A se prescrie 10 ml solute'tucoâlira de 5% iod.

M etoda oficinală Rp.: SoLalcoolicăiod 5%—10 ml <&Jc.

D.S. Pentru uz extern v? ^ ( z / c

M etoda m agistrală ■■ л Rp.: lo d C ^ ) ^ a

/Alcool etiliQ'ad 10 ml .\M7D.Si.Pentru uz extern v

Loţiunile sunt soluţii alcoolice sau, de cele mai dese ori,

85

hidroalcoolice, folosite extern ca preparate cosmeticepentruingrijirea pielii sau părului, in unele cazuri insă, şi ca preparate medicamentoase pentru spălarea sau ingrijirea plăgilor, precum şi in calitate de antipruriginoase locale. Exemplu. Formidon 50 ml.

Exercitii. Prescnetiinsolutu alcoolice:> » »1. Camfor 10% - 40 ml. Pentru fnctiuni in scopul profilaxiei

decubitusurilor2. Mentol 2% - 50 ml. Pentru fncţiunea articulaţiilor.3. Acid formic 1,4%—50 ml. Pentru frictiuni.4. Novoimanină 1 % - 10 ml. A se aplicapeplagădiluat de 10 ori

"Cu apă.^lbastru de metilen 1% in alcool de 70% -1 0 ml. Preparat antiseptic.

6. Clorofilipt 1 % —200 ml. In leziunile stafilococice ale pielii.7. Usninat de sodiu 1% -5 0 ml. Pentru badijonări.

^_8. Salvină 1%— 10ml. Ase diluam apă de lOori. Pentm badijcnări.

S o lu ţii g licero lice (S o lu tio n es g lycerin osae)Aceste soluţii au ca excipient glicerolul, excelent dizolvant al

diverselor substanţe. Ca şi alcoolul etilic, glicerolul se amestecă cu apăin orice proporţii. Soluţiile medicamentoase preparate pe bază de glicerol se mai numesc şi glicerolate. "

Prescripţia. A se prescrie 3 0 g soluţirat de sodiu.

M etoda oficinc

Rp.: Sol. glicerolicătetraborat de sodiu 20% - 30,0 D.S. Pentru badijonări.

M etoda m agistra lăRp.: Tetraborat de sodiu 6,0

Glicerol ad 30,0 M.D. S .Pentru badijonări

Solutiile gliceroase vâscoase, cu consistenţa siropoasă ca cele

86

de mai sus, sunt folosite pentru badijonarea gingiilor, faringelui, cavităfii bueale şi se numese colutorii (de la! fiv CoUutdire).

£bcercraz.Prescrieti următoarele soluţii glieerolice:1. Fenol 5 % -lO g Instilaţii auriculare2. Ihtiol 1Q% -25g. Pentni aplicaţii.

S o lu ţii u le io a se (S o lu tio n es o leo sa e )

Exem plu. A se prescrie 20 ml soluţie fifeioas|)l 0% camfor.

• M etoda o ficina lă ^ ц Л М "R p.; Sol. uleioasă camfor 10% -20 ml n Ş 0 ^ '

D. S. Pentru uz extern. /

M etoda m agistralăRp.: Camfor 2,0

Ulei de piersici ad 20 ml M.D.S. penttuuz extern.

Exerciţii.. A se prescrie soluţii aleioase:Vinilină 20% -1 0 0 ml. Pentru panşament Usninat de sodiu in ulei de ricin 0 ,5 % -2 5 ml. Aplicatii.in tratamentul plăgilor.

3. Clorofilipt 1 200 ml. Pentru badijonarea eroziunilor coluluiuterin.

A p licarea so lu ţiilor p en tru uz extern

Badijonarea (dm fr. Badijeonner) — ungerea unei parti bokiave а oorpului c a o solu|ie medicamentoasă cu' ajtttonil unei peWsuJe. SkKDittm-P^isular^. i

i S ^ ă t u n b e t a â j K e saa dezinfectaib a: unei cavităfi nattirale din organism ca^utoralMneisolutiL

G argară- clătireagurii şi a gâl^liji (faiâi^ete) eu unlielfid dezănfegtant Smeafai-^Gaijgarism. fejkK hjI; >

Panşament (din fr.Pansement) - aplicarea unor medicamente pe plâga» cu scopial protejării ei de infectie şi acoperirea^cutifbn şi

87

vată sau aplicarea unui şerveţel de tifon imbibat cu soluţia unei substanţe medicamentoase, de cele mai dese ori deziţifectantă.

Compresă ( din/r. Compresse şi lat. Comprimere- apreşa) - bucată de pânză sau tifon, im bibată cu soluţia unei substanţe medicamentoase şi aplicată peregiuneabolnavă.

Clism ă — soluţie sau suspensie administratăpe cale rectală. Poate avea acţiune locală (antiinflam atoare, anlispastică, anti parazitară) sau resorbtivă (medicamentoasă, nutritivă). Mai există şi clisme evacuatoare.

Ionoforeză (ion + gr. Pherein = a purta , a duce), numită şi electroforeză, cataforeză sau iontoforeză—metodă de administrate a substanţelor medicamentoase ionizate, in care ionii sunt propulsaţi in direcţia ţesuturilor prin forte electrice.

S olu ţii pentru uz intern (Solutiones ad usum internum s. Solutiones pro usu interne)

Solutiile pentru uz intern sunt о formă medicamentoasă dozată, deoarece la prescripţia lor se tine cont de doza substanţei active care trebuie introdusă in organism. Intensitatea acţiunii acestei substanţe este funcţia dozei. Asemenea soluţii se administrează cu lingura sau cupăhăruţe dozatoare speciale (menzure). Lingurile mai răspândite sunt cele de masă, de desert şi de ceai cu volumele de 15; 10 şi 5 ml respectiv. De cele mai multe ori Solutiile li se administrează bolnavilor cu lingura de bucătărie (mai departe о vom numi lingură), iar copiilor — cu lingura de ceai (in continuare о vom numi Imguriţă).

Pentru a prescrie in reţete soluţii pentru uz intern, trebuie să cunoaştem.doza substanţei medicamentoase şi să decidem^eu ce fel de lingură va fi ingerată. Doza substanţei prescrase o găsim in indreptarele de specialitate. Această doză trebuie să o coptină, deci, volumul unei linguri. Pentru prepararea soluţiilor pentru uz mtem mai frecvm t este folosită apa.

Concentraţia soluţiilor pentru uz intern se calculează după cum urmează:

D (doza ------ se dizolvă i n -------- ---- - 15 (10 sau 5) ml88

(volumul unei lmguri)С (concentraţia soluţiei %) —-------- — 100 ml

De unde Ю0 x d *ar Pentru linguriţele de ceai

С

15 100 x d

5Concentraţia, exprimată in procente, arată câte grame de

substanţă activă conţin 100 ml solutie.

Exemplu. Să se prescrie iodură de potasiu. D oza pentru о dată este de trei decigrame (0,3).

Concentraţia soluţiei va fi:

10 0 x 0 ,3 = 30 =15 15

Cantitatea soluţiei prescrise trebuie să-i ungăbolnavului pentru 3-4 zile. Dacă el urmează să ia câte о lingură de 3 ori pe zi, pentru4 zile va aveanevoie de 12 lmguri, deci 12 x I5m l==180 ml.

• i " I ‘ 4 ■ ' i - j -■ ■■

M etoda I (oficinală)

Rp.: Sol. iodură de potasiu 2% - 180 mlD. S.Intern. Câte о lingură de 3 ori pe zi.

ie - M eto d a a H -a (m agistrate)

Pentru a prescrie soluţia după nietoda a doua, luăm 12 doze de substanţă activă şi le dizdlvăm in 12 lihguri Зё фй.

ţLp.: Xpdurărdepotasiu3,6 (0,3 x 12) ,, —A păpurificatăad 180 ml (15ml x 12)M.D. S.Intern. Câte о lingură de 3 ori pe zi.

Exerciţii. Să se prescrie in soluţii pentru uz intern următoarele substanţe (se dau dozele pentru о priză):

89

Pentru adulti91 .Clorură de calciu — şapte sute cincizeci de tniligrame.2. Acetat de potasiu - un gram şi jumătate.3. Clorură de amoniu - trei sute şaptezeci şi cinci de miligrame.4. Tiosulfat de sodiu — trei grame.5. Clorură de colină—un gram.

Pentru copii1. Clorură de calciu - douăzeci şi cinci centigrame2. Clorură de cam itină- un gram

2. S U S P E N S II (S u sp e n s io n e s )

LalSuspensio, -onisч Rus. Suspenzia

(faza dispersată sau substanţa activă), părticelele minuscule ale căreia sunt suspendate mtr-un lichid (faza dispersantă sau excipientul). Suspensiile medicamentoase au ca excipient apa punficatâ. Cu cât mărimea părticelelor este mai mica (0,1-1 m cm in diametra), cu atât suspensia este mai stabilă şi mai uniformă. Există substanţe insolubile care se umectează uşor. Ele se numesc hidrofile. Altele nu se umectează, resping apa. Acestea sunt hidrofobe. Pentru a forma suspensii, in cazul substanţelor hidrofobe e nevoie de folosirea unor stabilizatori specialiin calitate de adjuvant. Deoarece părticelele solide se sedimentează cu timpul, suspensiile se agitămairite de intrebuinţare, pentru ale face uniforme. Există suspensii pentru uz extern şi pentru uz intern.

90

S u sp en sii pentru uz; extern (Suspensiones ad usum externum s. Suspensiones

pro usu externo)

Se intâlnesc rar, utilizându-se pentru irigatii sau tratamentul unor boli de piele. - ,

Prescrierea. Să se prescrie 100 ml suspensie 10% oxid de zinc, A se agita inainte de intrebumţare. .

M etoda o fic in a lă

’ oxid de zinc 10% - 100 ml '>. Extern. A se agita inamte de intrebumţare.

M etoda magistrctlăRp.: Oxid de zinc 10,0

Apă purificată ad 100 mlLSI

D. S. Extern. A se agita inainte de intrebuinţare.

Exerciţii. Prescrieţi in suspensii pentru uz extern:Sulfat de ziiic şi acetat de plumb in doze egale, câte douăzeci

gi cincj centigrame. Volumul total 180 ml. Pentru spălături uretrale.,

S u sp en sii o fic in a le (denumiri corncrciale, num e depuse)

1. Suspensie “novocindol” 100 ml. Remediu antiseptic.

S uspensii pentru uz intern (Suspensiones ad usum internum s. Suspensiones

pro usu interno)

Suspensiile pentru uz intern se administreazăpe cale bucală,

(magistrale, extemporale) sau lafabncile farmaceutice (oficinale).

91

S u sp e n s ii m a g istra te

Exem plu. A se prescrie oxid de magiie±iu in doza pentru о priză de două grame şi jumătate.

Rp.: Oxid demagneziu 25,0Apă purificată ad 15 0 mlM.f.susp.D. S. Intem, câte о lingură la fiecare 10 minute in intoxicaţiilecu acizi. A se agita inainte deintrebuinţare.

E xerciţii. A se prescrie in suspensii pentru uz intem:1. Subnhrat de bism ut - trei decigrame.2. Cărbune medicinal — cinci grame3. Sulfat de bariu - 100 g4. Nitazol 2,5% —100 ml. Tampoane vaginale5. Pirantel 5% —15 ml. Pentru о priză ca antihelmintic.

3. P IC Ă T U R I (GIJTTAE)

Lat. Gutta, -ae Rus. Capli

P ică tu ri se n u m esc so lu tiile sau suspensiile care se administreaza sâu se dozează cu picătura. Deosebim picături pentru uz extern şi picături pentru uz intem.

P icătu ri pelntru uz extern(Guttae ad usum externum s. Guttae pro usu externo)

Picăturile pentru uz extern se folosesc in oftalmologie, otorinolaringologieşi stomatologie şi se numesc respectivpieâturi ofitalmice (sau colire), nazale, otice, dentare. Ele se instilează in sacul conjunctival, meatul nazal, conductul auditiv, in canalele gingivale patologice. Cuvântul “mstilaţie” provine din latinescul “stilla” (picătură) şi corespunde cuvântului nostru picurare, prin

92

urmare administrare topică cu picătura pe mucoase. Acţiunea picăturilor este in funcţie de concentraţia subsţanţei active,

P ică tu r i o ftâ lm ice (o cu lo g u tta e )

Picăturile pentru ochi (oftâlmice) sunt forme farmaceutice ster­ile sub forma de soluţii sau suspensii, intrebuinţate iEţtratamentul, profilaxia şi diagnosticul bolilor de. ochi. Se potprezenta şi sub forma de pulberi sterile care se dizolvă sayşesuspendă inainte de folosire intr-un vehicul steril. Nivelul actual de dezvoltare a industri- ei chimicepermiteobţinerea de substanţe hidrosolubile. Ele sunt aproapein exclusivitate soluţii apoase, rareorfsuspetisii ultrafine de substanţe medicamentoase. Picăturile oftâlmice trebuie să fie stabile şi sterile, să conţină substanţe conservante ce servesc şi drept adjuvant pentru ale feri de conţaminare cumicroorganisme (acid sorbic 0,01 % etc.). Picăturile pentru ochi se repartizeazăm recipiente multidoză sau unidoză din sticlăsau (fin material plastic, sterile şi prevăzute cu sistem de picurare adecvate.

In calitate de vehicul pentru colire se foloseşte apa pentru preparate injectabile (Aq. pro injectionibus) sau uleiul de floarea- soarelui neutralizat. In farmacie, picăturile pentru ochi seprepară lanevoie şi se elibereazăin flacoane, prevăzute cupicurător. Apa, folosită la prepararea lor, trebuie să fie proaspăt fiartă şi răcită.

1. Să se prescrie in colir 10 ml soluţie apoasă de 0,1 % atropină sulfat

. , M etoda IRp u Sol. atropină sulfat 0 ,1 % - 10 ml; i-

D.S. Instilaţii conjunctivale câte о picătură de 3 ori pe zi.

M etoda a liraRpss Sol: atropină sulfat 1:1000 - 10 ml • : ‘

M S. iastflsto eesnjunictivale de 3 oriţ>e zi/ r

93

M etoda a lll-a

Rp. :!Sol./atropină sulfat 0,01 - 10 ml>. Instilaţii conjunctivale de 3 ori pe zi.

M etoda a lV -ă

Rp.: Atropină sulfat 0,01jA p^in j^ tab ilăjkd 10 ml Ж О Ж Instilaţii conjunctivale de 3 ori pe zi.

AT^ăT^oiirdfeTiwâte de fabricile farmaceutice se prescriu numai p rin meţoda oficinală (abreviată).

1. Să se prescrie in colir 10 ml suspensie 0,1 % dexametason

M etoda I

Rp.: Susp. dexametason 0,1 % - 1 0 ml D. S. Instilaţii conjunctivale.

M etoda a Il-aRp.: Susp. dexametason 1:1000 - 10 ml

D. S. Instilaţii conjunctivale.

N otă: Suspensiile oftalmice sunt exclusivoficinale, se prepară la fabricile farmaceutice şi, deci, prin metoda magistrală nu şe prescriu.

E xerciţii. Prescrieţi următoarele substanţe sub forma de colir :1. Neostigmină 0,5% - 5 ml. Remediu antiglaucomatos.2. Pilocarpină clorhidrat 1% -10 ml. Remediu antiglaucomatos.3. Colargol 2% - 1 0 ml. Antiseptic ocular.4. Sulfatiazol 10% —10 ml. Antiseptic ocular.5. Sulfacetamida 30% - 10 ml. Antiseptic ocular.6. Scopolamină bromhidrat 0,25% - 1 0 ml. Mediu midnatic';7. Dexametason-oftan 0,1% - 5 ml. Remediu antnnflamator

şi antialeTgic.94

8. Optimol 0,25% — 5 ml. Remediu antiglaucomatos.9. Prednisolon 0,3% - 5 ml. Remediu atatiinflamator şi

antiaiergic.10. Clonidină clorhidrat 0,12 5 % - 1,5 ml. Remediu antiglau­

comatos.

Picăturile nazale, sau picăturile pentrunas (rhmoguttae), sunt forme farmaceutice lichide, sub formă de soluţii, emulsii sau suspensii, destinate admimstrării pe mucoasanazală. Sefolosesc de cele mai dese ori ca remedii decongestionante in finite. Picăturile pen tru nas se p rep ară prin dizolvarea, em ulsionarea sau suspendarea substanţelor active in soluţii apoase izotonice sau in ulei de floarea-soarelui neutralizat şi com pletarea la mas a prevăzută. S e prescriu la fel ca şi cele oftâlmice.

Exerciţii. Prescrieţi următoarele substanţe in picături nazale:1. Tetracaină clorhidrat 1 % — 10 ml. Pentru anestezia de

suprafaţă a mucoasei nazale.2. Efedrină clorhidrat 2% - 5 ml. Instilaţii nazale pentrn

decongestionarea mucoasei.3. Xilometazolină 0.1 % — 10 ml. Decongestionant nazal.4. Nafazolină 0 ,05% —1 0 ml. Decongestionant'nazal.5. Desmopresină diacetat 5 ml. Gâte 2 picături in fiecare nară

de 3 ori pe zi in tratamentul diabetului insipid. t <■6. Mentol in soluţie uleioasă (in uleide v^aselină) 1 % -. 10 ml.

Decongestionant şi antiinflamator.

Picăturile otice (otoguttae) sunt forme farmaceutice lichide sub formă de soluţii, emulsii sau suspensii, folosite local şi destinate pentru tratamentul bolilor bacteriene, micotice sâu alergice ale canalului auditiv extern şi timpanului. E lepot fi apoase, alcoolice, glicerolice sauuleioase. Se prepară prin dizolvarea emulsionare sau suspendare in apă sau prin dizolvare in ulei vegetal, sau alţi solvenţi.

In calitate de vehicul pentru solutiile otice se utilizează;- apapurificată(Aq. purificata);

95

- aJ coolul etilic (Spintus aethylicus);- glicerolul (Glycermum);- u le iu rile g rase (O lea p in g u ia , O leum P ersicorum ,

Ol. Amygdalarum etc.).

E xem ple.1. Să se prescrie 5 ml soluţie otică apoasă de 5% fenol

M etoda I

Rp.: Sol. fenol 5% - 5 ml.D.S. Picături otice.

M etoda a I l-aRp.: Sol. fenol 0,25 - 5 ml.

D.S. Picături otice.

M etoda a III-aRp.: Fenol 0,25

A păpurificată ad 5 ml M.D.S. Picături otice.

2. A se prescrie 5 ml soluţie otică alcoolică de 2% resorcină

M etoda I (concentraţia exprim ată in procente)Rp.: Sol. alcoolică resorcină 2% - 5 ml.

D.S. Picături otice.

M etoda a Il-a (concentraţia exprimată in raportul masă-volian)R p.: Sol. alcoolică resorcină 0,1 - 5 ml.

t).S . Picături otice.

M etoda a I l l -а (m agistrală)Rp.: Resorcină 0,1.

Alcool etilic ad 5 ml M.D.S. Picături otice.

3. A se prescrie 10 ml soluţie otică glicerolică de 10% borax.

96

\

M etoda I (concentraţia exprim ată in procente)Rp.: Sol. glicerolică boraxh 1 0 % - 10,0

D.S. Picături otice. I

M etoda a ll-a (concentraţia exprim ată in rqpgrtulmasă^vohim)Rp.: Sol, glicerolică borax 1,0 -1 0 ,0 ? .

D.S. Picături otice.

M etoda a H l-a (m agistrală)Rp.: Borax 1,0

Glicerol ad 10,0 M.D.S. Picături otice.

4. A se prescrie 10 ml soluţie otică uleioasă de 10% câmfor.

M etoda I (concentraţia, exprim ată in procente)R p.: Sol. uleioasă camfor 10% — 10 ml

D.S. Picături otice-.

M etoda a Il-a (concentraţia exprimată in raportul masă-volvm)

Rp.: Sol. uleioasă camfor 1,0 - 1 0 m ls D.S. Picături otice.

M etoda a III-a (desfăşurată)Rp.: Camfor 1,0

Ulei de piersici ad 10 ml M.D.S. Picături otice.

Exerciţii. PrescrieţMn picături otice ijrmătoarele substanţe.

Soluţii apoase:' j l: Nitrofural 1 :5 0 0 0 -1 0 ml. Antiseptic.

2. Sulfacetamidă 20% - 5 ml. Antiseptic.3. Protargol 3% - 1 0 ml. Antiseptic. Astringent.4: N itraf dâ ârgint 5% - 5 ml. Antiseptic. '

97

Soluţii alcoolice (a se folpsi alcool 70%):1. Acid boric 5% —10 ml. Antiseptic.2. Acid salicilic 2% — 5 ml. Antiseptic. Keratoplastic.

Picăturile dentare s,e utilizează pentru instilaţii in bursele gingivale patologice ca ăritiseptice (acţiune antibacteriană, antiprotozoică, antifungică). S eprescriucaşi cele otice.

Exercipi. Prescrieţi in picături dentare următoarele substanţe.

Soluţii apoase:1 .Tricomonacid 1 % — 10 ml. Antiprotozoic.2. Sangviritrină 1% — 10 ml. Antiseptic.

Soluţii alcoolice:1. Usninat de sodiu 1% — 30 ml. Antiseptic.2. Salvină 1% — 10 ml. Antiseptic.3. Sangviritrină (0.2% - 1 0 ml. Antiseptic.

P ică tu r i pentru u z intern(G uttae ad usum internum s. Guttae pro usu intem o)Picăturile pentru uz intern reprezintă soluţii apoase ale unor

substanţe putemic active sau toxice, care se dozează cu picătura, această metodă de dozare fund destul de precisă. Mărimea picăturii depinde de natura excipientului şi diametrul picătorului. M asa picăturii unui lichid, care se scurge incet dintr-un picător, depinde de diametrul orificiului lui şi de tensiunea superficială a acestui lichid. Dacă luăm un picurător cu diametrul standard, atunci masa picăturii este in funcţie de tensiunea superficială a lichidului sau, in alţi termeni, de coeziuneainterm olecularăasubstanţei date. La tem peratura de 20° picătura de apă purificată se desprinde de picătorul standard, când atinge masa de 0,05 g. Prin urmare, im gram de apă purificată conţine 20 picături ( = 20) N u m ăru l optim de picături administrate intern este de 20, constituind 1 g sau1 ml, insă el poate variaintre 5 şi peste 40 picături la Десаге priză. In exercitiile noastre vom lua 20 picături la fiecare priză, prin urmare

98

I ml de soluţie. Acest volum de lichid trebuie'să conţină о doză de substanţă activă.

ExemplH, A se prescrie atropină sulfat in doza pentru о data de 0,0005 g sub formă de picături perorale.

M etoda I (concentraţia exprim cttă in procente)Pentru a calcula concentraţia substanţei active in procente,

judecăm astfel. Doza substanţei de 0,0005 g*se Va dizolvain 20 picături (=1 ml) de apă purificată. Se intreabărcâtă atropină ar conţine 100 ml soluţie? Calculăm: • !

D (doza)------:---------- ---------- — —:— 1 ml (20 picături)С (concentraţia, % ) -------------------- —; 100 ml.

unde С = 1001 ° ■= 100 • D

In cazul nostru С = 100 • 0,0005 = 0,05%.Prin urmare, prescriem: _

Rp.: Sol. atropină sulfat 0,05% - / f o i p x ^D.S. Intern. C â te2 0 picătuitţte3 ori p ez i

M eto d a a II-& (concentra ţia exprirnăM tnprqporţte)

Proporţia ne arată ce. volum de soluţie,5p?|işurat in ^Uilitri,cgntine 1 g de subsţant^ activă. ; ,

OjOOOSig------ - i m l (20picături)1 g----- :■■■■■■: >------------ “ xm l,

de unde x = ---------- = 2000 ml.0,0005 rj_;

Proporţia este de 1 : 2000 Rp.: Sol.atropină sulfat 1:2600- 1 0 ml < . '

D. S. Inţem, Câte 20 picături de 3 ori pe zi.л ” ,.k> O s ■:

99

M etoda a III-a (raport m asă-volum )

Rapoxtul masă-volum indică cantitatea de substanţă activă exprimată in grame, pe care о conţine volumul de soluţie prescris.

0,0005 g------------------------------------- 1 ml (20picături)x g ---------------------------------- 10 ml,

deunde x = 10 • 0,0005 = 0,005

Raportul este de: 0,005 - 10 ml.Rp.: Sol. atropină sulfat 0,005 - 10 ml

D.S. Intern. Câte 20 picături de 3 ori pe zL

M etoda a FV-a (magistrală)

In cazul acestei metode luăm 10 doze (sau câte dorim) de substanţă activă şi tot de atâtea ori câte 20 picături de apăpurificată.

Rp.: Atropină sulfat 0,005Apăpurificată ad 10 mlM .D.S. Intern. Câte 20 picături de 3 ori pe zi.

Dintre metodele descrise se acordăpreferinţă celei mai simple, când concentraţia soluţiei este exprimată in procente, pe care о recomandăm şi noi studenţilor. După acumularea unei anumite experienţe de prescriere a picăturilor, puteţi incerca să calculati conceritraţiile in condiţiile dizolvării dozei pentru о datan u in 20 picături de apăpurificată, ciin alt număr, de exemplu 5 ,10,15,3 0, 40 picături la о priză. In acest caz, după cum veţi observa, concentraţiile se vor modificain funcţie de numărul picăturilor in care se va dizolva doza preparatului.

Exerciţii. Prescrieţi următoarele preparate sub forma de picături pentru uz intem:

1. Iodură de potasiu, doza pentru о dată (6'3 ~g Remediu tireostatic.

2. Nitrat de argint, doza pentru о dată - 0,005 g. 1 1 tratamentul gastritelor hiperacide şi ulcerelor gastrice.

,00 '

I

3. Camitmă clorură20% - 100 ml. Calculaţi numărul picăturilor care conţin doza de 0,1 g. De 3 ori pe zi.

4. Codeinăfosfat, doza pentru о data—0,015 g. D e3 oripezi. Antitusiv.

5. Lanatozidă С 0,05% - 10 ml. D ozapentru о data este de0,00025 g. Calculaţi numărul picăturilor pentruo priză.

4. FO R M E PA R E N T ER A LE (PA REN TERA LIA )•. ' -• I i

L a t bttjectio,-onis Rus. Iniecţii, vprâschivania.

Formele parenterale sunt produse sterile care se administrează prin injectare sau implantare. Se clasificăin. injectii flniectabilia). perfuzii (Infundibilia) şi pulberi parenterale (Pulveres parenterales). Formele pentru uz parenteral se preparăprin metode care le asigură sterilitatea şi evită prezenţa unor contaminate şi pirogene sau creşterea şi multiplicarea microorganismelor. Numeroase preparate pentru uzul parenteral conţin adjuvante pentru asigurarea isotonicităţii, pH-ului optim, solubiHtăţţii şi cp^ervamprincipiuliii activ, antisepsiei. Aceşti compuşi nu trebuie să modifice acţiunea substanţei medicamentoase sau să producă efecte toxice sau iritante.

Injecţiile - p re p a ra te in jectabile (injectabilia). Formele destinate injecţiilor sunt soluţii, emulsii, suspensii sterile sşu pulberi sterile care se dizolvâ sau se suspendăintr-un solvent steril inainte de folosire. Ele pot fi preparate manual (magistrate) sau prin metode industriale (specialităţi), Solutiile injectabile pot fi apoase sau uleioase. Solutiile injectabile apoase se prepară cu apă injectabilă (Aqua pro injectione), iar solutiile iiyecţabile .uleioaşe - cu ulei injectabil (Oleumpro injectione), care se deosebesc de apadistilată simplă sau uleiul obişnuit prin apirogenitate (nu conţine corpi bacteneni şi nu cresc temperatura corporalâ). Iryecţiile se introduc cu ajutorul seringii gradate m mililitri, de aceea ele se dozează anume in aceste unităţi de volum. Solutiile iryectabile apoaşe pot fi

101

administrate pe Oriee cale—subcutanat, intramuscular, intravenos etc. Soluţiile injectabile uleioase se administfeaza preponderent intramuscular, luându-se toate măsurile de pfecauţie, pentru a nu intra cu acul seringii in vreun vas sanguin, deoarece uleiurile provoacă embolii. Aceleaşi rtiăsuri de precautie se vor lua şi in administrarea emulsiilor şi suspensiilof injectabile. Suspensiile injectabile se administrează subcutanat, intramuscular, lntraardcular şi pe alte.căi ••

Pentru injectare se folosesc diverse forme medicamentoase: subcutanat de cele mai multe ori — soluţiile apoase, intramuscular— soluţiile apoase şi uleioase, precum şi suspensiile, intravenos - soluţiile apoase. De multe ori soluţiile şi suspensiile injectabile se prepară “ex tempore” . In aceste cazuri, subştanţele medica­mentoase injectabile se prescriu şi se eliberează in fiole sau flacoane in formă uscată(pulbere, masăliofilizată) şi se dizolvăsau diluează inainte deintrebuihţare.

In marea majoritate a cazurilor, doza pentru о dată a substanţei active se dizolvăin 1 ml de excipient, insă poate fi dizolvată şi in 2, 5 ,10 ,20 şi 5(1 ml şfmai mulţi.

Soluţiile apoase se introduc pe diferite căi: subcutanat, intra­muscular, intravenos, intraarterial etc. Intravenos solutiile injectabile se administrează sub formă de:

a) bolus (de la grecescul “bolos” - ghem) - injectare intra- venoasărapidăm tim p de 3 -6 min.; cantitateamedicamen- tullii injectat se determină in miligrame de substanţă sau in mililitri de soluţie de о anumită concentraţie.

b) perfiizie - de obicei, intravenoasa (uneori intraarterială sau intracOronariană), cu о anumită viteză, doza se determine, cantitativ, de exemplu, in ml /min, meg /min, meg /kg/min), sau, mai puţin precis, prin numârul de picături de şoluţie pe minut. Pentru о perfiizie indelungată mai precisă, iar munele cazuri chiar strict obligatoriu (ex.. administrarea intravenoasa a nitroprusiatului de sodiu), preponderent sunt utile şeringi- dozatoare speeiâle sau sisteme pentru perfuzia microcan- tităţilor de medicamente cu furtuni comunicative speciale

102

pentru a preveni pierderi de preparate in sisteme, in urma t adsorbţiei lor gş pereţii furtunilor (^;|ii^trunitroglic«rina).

c) pombinata (asociată, mixtă) — pentru a asigura rapid о concentraţie terapeuticăpermanentă apreparatului in sânge - la inceput se injectează intravenos in bolus şi imediat se iniţiază perfuzia intravenoasă de mentinere sail administrare intramusculară a aceluiaş preparatin armmite-intervale de timp.

Formele medicamentoase injectabile trebuie săfie sterile, sta­bile, apirogene. Solutiile trebuie să fie lzotoniee şi lipsite de impurităţi mecanice. Solutiile apoase injectate subcutan sau intramuscular trebuie să fie izotone şi să aibă un pH apropiat de 7,4; Solutiile hipotone vor fi izotonizate. Solutiile hiperosmotice* introdusein ţesuturile moi, provoacă deshidratarea acestora,insQţită de dureri, şi poate fi cauza necrotizării lor in locul adrpinistrării. Pe cale intravenoasă se introduc numai solutiile izotone şi hipertone. Cele hipotone provoacă hemoliza hematiilor.

Izotonizarea soluţiilor se face cu ajutorul cloruriid&sodiu sau, mai simplu, prin dizolvarea substanţei active in soluţie salină izotonă Spre exemplu, soluţia de 0,25% de procaină este hipptonă, de aceea procaina este dizolvată in soluţie de 0,9% de clorură sodică.

Sterilitatea formelor medicamentoase injectabile este realizată fie prin sterilizare, fie prin preparare in conditii aseptice.

Dintre formele inj ectabile in practica medicală se folosesc cu preponderenţă formele produse la fabrici: fiole, flacoane.

Preparatele injectabile magistrate se pregătesc in mod manual infarmacii, preponderentinfarmaciilespitaliceşti. Deobicei, aici se pregătesc soluţii injectabile, eliberate in flacoane (stieluţe) inchise ermetic, cu capacitatea de 5-1000 ml. Ele se supun sterilizării şi işi păstreazăterm enul de valabilitate câteva zile, iar dacă au fost deschise — numai о zi. Lappescriereain injectii a acestor forme medicamentoase, care se prepară la farmacie (de obicei, in soluţii), in reţete se va cere in mod obligatoriu sterilizarea medrcamentulur In reţetă, dupădenumireamedicamentului, se scri^^en]ise tiir?>''

103

(Să se sterilizeze!).Calculul concentraţiei Să dizolvăm doza pentru о dată de

substanţă activăin 1 ml de vehicul. Concentraţia solutiei obttnute, exprimată in procente, vă fi următoarea:

D (doza) -7-------------------- ----------------- 1 mlС (concentraţia, % ) ------- :---------------- 100 ml

I v+G'

100 •£)unde С ----- i----- = 100* D - a .

1 b \Exemplu. A se prescrie, sub formă de inj ecţii, atropină sulfat,

dozapentm o datăfiindde 0,001 g.Concentraţia soluţieiva fide 100x0,001 = 0,1%.

M eto d a I (concentraţia exprim ată in procente) Rp .: Sol. atropină sulfat 0,1 % - 10 ml

D.S. Câte 1 mililitru subcutanat.

M eto d a a I l-a (concentraţia exprim ată in proporţie)Reamiritim că proporţia arată volumul solutiei, in care se află

dizolvat 1 g de substanţă activă.0,001 g — ---------- ---------- --------------------lm l

l g --------------- ——j ------------------- xm l,de unde x = q qq | = * 000 ml.

Concentraţia este de 1 : 1000 - 10 ml

Rp.: Sol. atropină sulfat 1:1000 - 10 ml Sterilisetur!D.S. Câte 1 ml subcutanat.

104

Metoda a III-a (concentrăfiaexprimaia m raportul masă-volum)R p : Sol. atropină sulfat 0 ,0 J -1 0 m l.

Steriiisetur!D.S. Câte 1 ml subcutanat. f

M etoda a IV -a (magistrală)

Rp.: Atropină sulfat 0,01^Apăkijectabilăad 10 ml •IVDŞterilisetur!

L D.S. Câte unm l subcutanat.

Exerciţii. Prescrieţi sub forma deinjecţii:1. Procaină 0,25% - 500 ml. Pentru anestezie prin infiltratie.2. Iodura sodică 10% - 50 ml. C lfe Ifr dal iritravenos in

actinomicozapulmonară. ;'b5'3 . Nucleinat sodtic 5% - 25 ml. Câte 5 m i intramuscular in

4. Sâlicilat sodic 15% - 50 ml! Câte 10 ml intfâvenOs, lent; in pleurezia exudativa.

In cazul când medicamentul cpnsta din câţeva ingrediente, atunci după enumerarea lor se scrie M. Steriiisetur! Apoi urmează D.S. şisignaţura. ^

г1ц-t: Ain soluţie <fe 0;6% clorurăsodica. Pfentfuâkestezieprmiilfiltraţie.

Р ф .^ Р г о с а т а ^ уSol. clorură de sodiu 0,6% — 200 ml M. Steriiisetur! , ; fi * ч -D.S. Pentru anestezie prin infiltratie. >b

In c o n v e n ie n te le in jec ţiilo r

1. Soltiţiile injectabile preparate la farmacii işi pierd uşdr sterilitatea, chiar imediat după prima folosire. Din aceste' considerente, ele vor fi folosite numai in institutiile medicale,

105

unde, fund administrate la mai multi bolnavi, pot fi consumate complet după deschiderea flaconului.

2. Preparareainjecţiilor in condiţiile farmaciei este destul de costisitoare.

3. Injecţiile nu pot fi eliberate imediat (dizolvarea, ffltrarea şi sterilizareanecesitătimp) şi, deci, nu pot fi utilizatein cazurile deurgentă.

Specialităţile injectabile, la ora actuală, se prepară aproape exclusiv la fabricile şi laboratoarele farmaceutice in condiţii anumite şi se livreazăin ambalaje corespunzătoare: fiole, flacoane, seringi preumplute, cartuşe pentru seringi speciale (dozatoare).

Fiolele, denumite şi ampule, sunt confecţionate dinsticlăneutră incoloră sail colorată, cu volumul până la 50 ml, inchise ermetic prin sudare in flacără, in vederea menţinerii stabilităţii şi sterilităţii sau din polimeri speciali, dâcă au un volum mai mare (100 — 500 ml). In fiole se livrea^ă soluţii, suspensii sau pulberi liofilizate, care se diluează“extem pore” . Apa, folosităpentrupreparareasoluţiilor injectabile, trebuie săfie proaspătpurificată şi apirogenă.

Flacoanele, folosite pentru solutiile injectabile, sunt nişte recipiente de sticlă inchise cu capacitate variată şi se astupă cu dopuri de masăplastică specială sau elastiomere, fixate cu gamituri metalice, prin care se introduce acul seringii. Ele trebuie săasigure etanşietatea, să impiedice pătrunderea agenţilor contaminaţi, să permită intrarea acului seringii fară a opune rezistenţă şi fară a se fragmoftta. După scoaterea acului, trebuie să se inchidă ermetic. In flacoane se ambalează pulberi liofilizate, soluţii sau suspensii injectabile sterile. Flacoanele pot cuprinde una sau mai multe doze de medicament. Flacoanele nu au incă denumire latina, de aceea ele nu se specifică in reţete.

D e obicei, fiolele şi flacoanele conţin о singura doză (pentru adulti) dintr-un medicament.

Fiind forme medicamentoase oficiriale, fiolele şi flacoanele se pmscriu|>rintr-o singură metodă (abrevia.tă), urmând ca dozele necesare să le aflăm din indreptarele de specialitate.

106

La prescrierea soluţiilbr s au suspensiilbr in fiofe, mad intâi, indicăm forma medicamentoasă: soluţie—— , suspensie -— —, apoi genul soluţiei - uleioasă, alcoolică (dâcă e rievoiej, denuniirea substanţei medicamentoase, concentraţia soluţieisaususpensieiin procente şi cantitatea I>\ipă aceasta urmeâză ©.td.'JNb._inampullis (Eliberează asemenea doze in număr de - — - i n fiole), S. şisignatura.

Pe fiole este inscrisă denumirea produsului, concentraţia şi volumul soluţiei. Literele sunt scrise cu diferite culori, in ftmcţie de natura produsului sau calea de administrate: medicamentele ac­tive şi foaxte active (trecute m categoria “separanda” şi “venena”) se scriu curoşu; administrarea intramxiscularăsau^subcuţanată este semnalată prin culoarea albastră; administrarea exclusiv intravenoasă—prin culoarea verde. Culoarea neagră este folosită la preparatele de uz veterinar. Fiolele brune se scriu cu cemeală galbenă sau albă. Dezavantajul fiolelor fabftcate din sticlăbrună constă in aceea că solutiile continute nu pot fi observate cu uşurinţă spre a ccmStata tin everitiial inceput de alt:efrare, colorare, opalescenţă etc. - ■ •

Seringile preumplute sunt sterile şi gata pentru intrebuinţare. Cartuşele, spre deosebire de flacoane, se folosesc pentru intro- ducerea in seringi speciale. Unele sunt bicamerale. Unul din com- partimente contineprincipiul activ,iar celălalt - solventul.Inainte de intrebuinţare, solventul se trecem camera cu substanţa activă pentru a о dizol va. <

Exem ple.

1. Să se prescrie 10 fiole a 1 ml soluţie apoasă O, 1 % atropină sulfat. A se recoman da pentru administrarea subcutana câte 1 ml.

Rp..jSoljatropină sulfat ОЛ% - 1 ml10[ш атриЙД u

4S"C!ate 1 ml srtScutSiat. ; , . i,: -v

2. Săseprescrie6 fiolea 1 ml soluţieuleioasal% nandrolonă fenilpropionat.

Rp.: Sol. uleioasănadrolonăfemlpropionat 1% — 1 ml D .td . N. 6 inampull.S. Câte 1 ml intramuscular.

3. Să se prescrie 6 fiole a 1 m l soluţie alcoolică 0,1% dino- proston. A se perfuza intravenos diluată de 500 ori.

Rp.: Sol. alcoolică dinoproston 0,1 % - 1 ml D .td . N. 6 in ampull.S. Conţinutul unei fiole a se diluam 500 ml soluţie

salină izotonă injectabilă şi a se perfuza intravenos.

4. S ase prescrie 6 fiole a 1 ml suspensie apoasă 2,5% cortizon acetat.

Rp.: Suşp. cortison acetat 2,5% - 1 ml D .td . N. 6 in ampull.S. Câte 1 ml intramuscular.

C alcu larea dozei pentru adm inistrare

1. Gentamicina sulfat se recomandăin doza de 0,4 mg/kilocgrp de 3 ori pe zi intramuscular. Câtă soluţie trebuie să se introducă bolnâvului cu masa corporală de 60 kg, dacăpreparatul se livrează in fiole a l ml soluţie 4% ?

D oza va fi de 0,4 x 60 = 24 mg sau 0,024 g . ' ^Concentraţia soluţiei de 4% ne demonstrează că 100 ml soluţie

conţin 4 g de gentam idnă sulfat. Atunci

4 g -------------------------------------- 100 ml|^0,024 g----------------------------- -----—x ml,

, 0,024» 100 2,4 • unde x = -----:--------- ~~r-=0,6 ml

2. A se administra intravenos 7500 U heparină. Forma de livrare: flacoane a 5 ml (5000U/ml).

5000 U ----- -------- ------------------- lm l7500 U ---------- ----------------------- xm l,

108

Perfuziile sau preparate perfuzabile (infundibulia). Preparatele perfuzabile sunt definite in farmacopee "ca soluţii apoase, rareori emulsii (ulei in apă, izotonice şi apirogene) ster­ile, livrate in recipiente de sticlă, inchise cu'dop de cauciuc sau in recipiente din material plastic de 100,250,500 şi l000 ml. Emulsiile perfuzabile trebuie să prezinte un aspect omogen, lar diametrul particulelorsănu depăşească l micron. PerfiizMe se administrează intravenos (uneori intraarterial sau intrafcorcbarian) in volum de 100 ml sau mai mare, cu ajutorul unui dispfozitr^de perfuzie. Introducerea perfuziilor se face picătura cu picătură, intr-o durată de timp de la aproximativ 3 0 minute pâriă la câtevaore, in fimctie de volumul solutiei.

Spre deosebire de preparatele injectabile, preparatele perfuzate creează in sângelş pacientului о concentraţie relativ constantă a substanţei active pentru toată perioada perfuziei, ceea ce exclude efectele adverse posibile ale acesteia. Preparatele perfuzabile işi

v gases с о utilizare din ce in ce mai largă. Perfuzia se folojşeşte pentru rehidratarea organismului, inlocuirea (substituţia) plasmei, nutriţia parenterală, oprirea hernoragiilor etc. In acest scop sunt prevăzute perfuzii cu electroliţi (clorură d e sodiu 0,9%, soluţie perfuzşbilă Ringer, clorură depptasiu), perfuzii cu substanţe energetice (glucoză, fractoză, sorbitol), perfuzii pentru comhşterea fenomenelpr de acidoză(cu bicarbonat de sodium sau de alcaloză (cu clorurădeamoniu), perfuzii cusoluţii co lo i^e ,i^ocu itoarede plasmă(dextran40, dextran 70). ,

Exem ple.1. Să se prescrie 5 flacoane a câte 500 ml de soluţie de 0,9%

natriu clorid pentru perfuzii intravenoase, .

Rp.: Sol. natriu clorid 0,9% — 500 ml D id . N. 5

S. Perfuzabil. Câte 500 ml intravenos о datăpezi cu viteza 100 picături /mm.

2. Să se prescrie 5 fiole a 3 ml de sedacoron — concentrat pentru perfuzii intravenoase.

Rp.: Sedacoron 3 mlD.t.d. N. 5 in ampull.

. ;S- Perfuzabil. Conţinutul fiolei se diluează cu 250 ml ser fiziologic mjectabil şi se administrează intravenos cu viteza 50 picături /min. ,r

3. Să se prescrie 6 flacoane a câte 500 ml de intralipid, emulsie perfuzabilă.

Rp.: Em.intralipid 500 ml - Г D .t.d N. 5 /

S. Perfuzabil. Câte 500 ml intravenos о dată pe zi cu viteza 100 ml /oră.

4. Să se prescrie 6 fiole a 500 ml lipofundină, emulsie nutritiVă pentru perfiizii intravenoase.

R p.: Em.'‘‘Iipofundin” 500 ml D .td .N . 6 in ampull.S. Peritrii perfuzii intravenoase câte 500 ml (3—5 ore)

о dată pe zi.P u lb eri p a ren te ra le . Pulberile parenterale sunt substanţe

instabile in formăde soluţii Se preparăin l^boratoarele farmaceutice prin tehnologii avansate, in condiţii aseptice şi prin liofilizare (solutiile lor se evaporăin vid la temperaturi foarte scăzute). Sunt ambalate in fiole sau flacoane.

La prescriereâ in fiole a unei substanţe uscate (pulberi, mase liofilizate) se indică denumirea substanţei şi cantitatea ei intr-ofiolă. ApoiurmeazăD.t.d. N.__inampullis (Elibereazăasemeneadoze in număr de__in fiole), şi S. - signatura In signatură se indică

110

(suspensiei), timpul injectărilor. Nici о indicaţie despre sterilizareasubstanţei nu se dă.

Exem ple:l.S ă se prescrie 10 fiole cu acid etacrinic in doza de 5 cen-

tigrame (0,05 g). A se administra intramuscular câte 0,05 gо datăinzi, dizolvându-se in prealabil conţinutul fiolei intr-un ml soluţie salină izotonă.

Rp. : Acid etacrinic 0,05 ,

salină izotonă şi se va administra intramuscular.

2. Să se prescrie 10 fiole cu m etrodinin doza de 75 U. A se administra intramuscular câte о doză о datăin zi, dizolvân- du-se in prealabil conţinutul fiolei in 1 ml solvent.

Rp.: M etrodin75 UD .td . N. 10 in ampull.S. Injectabil. Conţinutul fiolei se va dizolvain 1 ml solvent şi se va administra intramuscular о dată pe zi.

La prescrierea flacoanelor, in reţetă se respectă aceleaşă reguli, ca şi la prescrierea preparatelor in fiole. Deosebirea corustănumai in aceea că dupa D .t d. N __nu se specifică cuvântul “flacon” .

Exem ple: • i

1. Să se prescrie 10 flacoane de benzatin-benzilpenicilină a 600 000 UA. T

Rp.: Bezatin-benzilpeniciliriă 600 000 UÂ D .td . N. l o L ^ f . . .^.r.S. ConţinutuTflacontilui se va am esteca cu 2 ml apă

injectabilă sterilă şi suspensia obţinută se va introduce intramuscular о datăpe săptămână.

I l l

D .td . N. 1 S. Continutu ei se va dizolvain 1 ml solutie

2. Să se prescrie 12 flacoane de kefzol a câte 1000 mg.

R p: Kefzol 1,0 D.t.d. N. 10S. Injectabil. Câte 1,0 intravenos de 3 ori pe zi.

P r ep a ra te in jec ta b ile cu d en u m ir i specia le , (denumiri comerciale, num e depuse)

Solutiile oficinale ale unor compuşi chimici poartă denumiri speciale. D e pildă, soluţie citisină clorhidrat 0;15% se numeşte cititon. In loc de prescripţia greoaie:

Rp.: Sol. citizinaclorhidrat0,15% — 1ml D.t.d. N. 10 inampull.S. Câte 0,6 ml intravenos.

Putem scrie:Rp: Cititonă 1ml

D.t.d. N. 10 in ampull.S . Câte 0,6 ml intravenos.

In toate aceste cazuri după Rp.: se m enţionează doardenumirea preparatului şi cantitatea sa. Apoi urmează D.t. d. N.__m ampullis, S. şi signatura.

Exem plu. A se prescrie 10 fiole a câte 1 ml de niketamida — soluţie 25% de dietilamidâ a acidului nicotinic. A se administra subcutanat câte 1ml de 2 ori pe zi. >

R p: Niketamida lm l tD.t.d. N. 10 in ampull.S . A se administra subcutanat câte 1 ml de 2 ori pe zi.

In fiole se prescriu, de asemenea, unele preparate neogalemce:

Rp.: Digalen-neo 1 mlD.t.d. N. 10 inampull.S. A se administra subcutanat câte lm l о datăpe zi.

112

şi organo-preparate lichide:

Rp.: Pituitrină lm l (5 UA) /*'D .td . N. 12 in ampull. ■S. A se administra subcutanat câte lm l о data pe zi.

Seringi preumplute:a)Seringi-tuburi, sauautoingectoare. '0 serie de soluţii injectabile destinate combatem stărilor de

urgenţă (intoxicaţiilor grave, şocului etc.) selivrează in tuburi speciale de polietilenă, dotate cu ace sterile, g ^ p e jitra in jec ţii. Cu ele sunt inzesteate echipele de salvare. Seriţ\gele-tuburi sunt predestinate pentru о singură injecţie.

In reţete nu se prescriu, deoarece nu sunt puse in vânzare.Menţionăm câteva exemple.

1 .Atropină sulfat 0,1 % — 1 ml. In intşxicaţiile cu.anticolines-terazice (Inclusiv şi unele gaze de luptă).

2. Trimeperidina 2% - 1 ml. Analgezic in profilaxia şocului traumatic.

3. Morfină clorhidrat 1% 1 ml. Analgezic. In infarctul miocardic, edemulpulmonar, traumatisms grave.

4. Cafeinăbenzoat de sOdiu 10% şi 20% —1 mLStimulator al sistemuluinervos central.

5. Niketamida 1 ml. Analeptic.

b) Seringi-fiole. Sunt о formă extrem de ccjnvenabile prin faptul că pot fi administrate imediat, exqluzând posibilitatea transxmterii.iafectiilor. Exemplu. depoştat 2 ml,clexgne 0,2 ml.

Rp.: Clexane 0,2 mlD .td . N. 2 ...S. Injectabil: Câte0,2 ml subcutanat inregiuoea abdominală,

la nivelul centurii, о dată pe zi. =

113

Exercitii.

A. Prescrieti in fiole:9

a) soluţii apoase:1. Carbazocromă de 0,025% - 1ml2. Aceclidină de 0 ,2 % - 1 ml3. Indigocarmin de 0,4% - 5 ml4. Metilergometxină de 0,2% - 1 ml5. Adenozintrifosfat de sodiu 1 % - 1 ml6. Oxibutirat sodic de 20% - 1 ml7. Pentagastrină de 0,025% — 2 ml8. Platifilinăhidrotartrat de 0,2% - 1 ml9. N eostigm inăde0,05% — 1 ml10. Trimeperidină d e 2 % - 1 ml

b) soluţii uleioase.1. Chrizanol de 5% - 2 ml2. M edrosteronăpropionat de 5% - 1 ml3. Nandrolonă fenilpropionat de 2,5% - 1 ml4. Progesteron de 1% — 1 ml5. Drostanolon de 35% - 1 ml, intramuscular о dată pe

săptămână.6. Desoxicorton acetat de 0,5% — 1 ml7. Silabolin de 2,5% - 1 ml, intramuscular о dată pe săptămână

c) soluţii alcoolice:1. Gramicidină de 2% —5 ml. A se dilua in 500 ml apă. Pentru

spălături.2. Clorofilipt de 0,25% - 2 ml. A se dilua in 3 8 ml soluţie sa­

lină izotonă injectabilă. A se introduce intravenos de 4 ori pe zi.

d) suspensii apoase:1. Triamcinolon de 4% - 1 ml. Câte 1 ml intramuscular о

dată in 2 săptămâni2. Desoxicorton trimetilacetat de 2,5% - 1 ml. Câte 1 ml in­

tramuscular о dată in 2 săptămâni.

114

3. Tetracosaetid de 0,1% — 1 tnl. Câte 1 ml intramuscular de 2 ori pe săptămână. j . <

e) soluţii compuse cu denumiri comerciale (nume depuse):1. Baralgina 5 ml. Câte 5 ml intravenos lent in colici.2. Doxafen 1 ml. Câte 1 ml intramuscular ca antivomitiv

după radioterapie.3. Duplex 1 ml. Câte 1 ml subcutanat о datăpe zi.4. Esenţiale 5 ml. Câte 5 ml intramuscular о datăpe zi.5. Solcoseril 2 ml. Câte 2 ml intramuscular о datăpe zi.

d) pulberi liofilizate:1. Aloxim 0,075. A se diluain 1 ml apa injectabilă. Câte 1 ml

intramuscular.2. Nitroprusiat de sodiu 0,03. A se dizolvain 5 ml solvent

alăturaţ Soluţiaobţinută seva diluam 500tnl soluţie salină izotonă injectabilă şi se va perfuza mtrayenos in criza hipertensivă.

3. DibrospidiucloridO,l. A se dizolvain 1 ml apă injectabilă. Câte 1 ml intramuscular о datăpe zi.

4. Fotretamină 0,01; 0,02. A se dizolvain 1 ml apă injecta­bilă. Câte 1 ml intramuscular о datăpeţai- , 4

5. Prednisolori hemisuccinat 0,025. A se dizojvam 500,ml soluţie salină izotonă. Pentra perfuzii iMtt<avenoase(-a

B. Prescrieţi in flacoane:a) pulberi liofilizate hidrosolubile:

1. Cefotaximă 1,0. A se introduce intramuscular de 2 ori pe zi câte 1 g.

'-■> 2. Oxacilinăsodică 0,25. A se introduce Mtramuscular câte0,25 de 4 ori pe zi.

3. Gentamicină sulfat 0,08. A se introduce intramuscular câte 80 mg de 2 ori pe zi. с v ,

4. Tobramicină 0,05. Câte 5 mg/kg de 2 ori pe zi intramus­cular.

115

( ( 1

b) pulberi liofilizate insolubile (pentru suspensii):1. Benzatin-benzilpenicilină 1 200 000 U. A se dilualn 5 ml

solvent alăturat. Câte 1.200.000 U intramuscular о dată in 2 săptămâni (profilaxiareumatismului).

2. Procain-benzilpenicilină. Câte 600 000 U intramuscular o d a tăp ez i.

c) suspensii:1. Suspensie insuliriă-long 5 ml (200 lit). Câte 40 UI

subcutanat о data pe zi.

C. Prescrieţi in fiole pentru perfuzii intravenoase:1. Acid aminocapronic de 5% - 100 ml.2. Albumină de 5% — 100 ml.3. Metronidazol de 0 ,5 % - 100 ml.4. Poliamjnă de 400 ml.5. “Polifer” de 400 ml. A se introduce 1200 ml.6. Reogluman de 400 ml.7. Para-aminosalicilat de sodiu de 3% — 250 şi 500 ml.

5. SOLUŢII EXTRACTIVE

Solutiile extractive stmt forme farmaceutice lichide ce se9

obţin prin extragerea din plantele medicinale sau, mai rar, produse animale cuajutorul a diverşi solvenţi, mai utilizaţi fiind apapunficată, alcoolul etilic şi uleiul vegetal, din care cauză ele se clasificăin:

( ^ F сл "V* Лгa) soluţii extractive apoase; о сгС^сли^/Сетb) soluţii extractive a lc o o l ic e ;^ ^ “ [fpLun о «гc) soluţii extractive uleioase. егггьл& п? .

Drogulvegetal conţine numeroase substanţe^ dintre care cel puţin una manifestă acţiune farmacologică. Impreună cu substanţa activă dindrog tree in soluţie şi alţi compuşi solubili, de multe ori lipsiţi de activitate terapeutică, ce se numesc substanţe de balast.

116

A. SOLUŢII EXTRACTIVE APOASE

Solutiile extractive apoase se prepara din drogul vegetal prin dizolvarea compuşilor conţinuti in. el, de cele mai multe ori, la tem peratura fierberii. D upă modul de preparare (infuzarea, decocţia, macerarea), soluţiile extractive apoase se impart inJmfijyii, - , decocturi şi mucilagii.

fyţqdul de, preparare:■ a) Infuzia. L a drogul mărunţit se adaugă cantitatşanecesară

de apă la tempgratura mediului, se incălzeşte pe bai^jde apă 15 min. şi se lasă pentru 45 min. să se racorească, timp necesar pentru trecerea principiilor active din planţă in apă. După acşasta infuzia se strecoară, drogul rămas se stoarpe, ţotul sefilţrează şi volumul infuziei se completează cu apfţ, purificată. De regulă, infuziile se prepară din părţile fine ale plantei (flori, frunze, herbă) din care componenţii activ biologici se extrag mai uşor. Din părţile mai dure ale plantelor infuziile se prepară mai rar.

b) Decocturile se prepară prin decocţie. Spre deosebire de infuzare, decocţia prevede fierberea drogului vegetal tittip de 30 min., apoi răcorirea in decurs de 10 min. şi filtrarea. Inunele cazuri, decocţul se filtrează fierbinţe. Decocturile se prepară din părţile mai groşiere ale plantelor (rădăcini, rizomi, coajă), iar uneori din frunze (ex. - frunzele de strugurii-ursului).

Infuziile şi decocturile se prepară, de obicei, in farmacii ne- mijlocitinainte de ale eliberapacientului. Ele se descompun rapid, din care motiv se vor prescrie numai pentru 3 -4 zile, cu reco- mandarea de a fi păstrate la un loc răcoros. Infuiiile şi decocturile sunt destinate, in special, pentru uz intern şi rar, pentru uz extern (gargarizare, clăfire etc.). Daca sunt destinate uzului intern, atunci vor fi dozate cu lingura de masă, de desert, d^eeai sau cupăhărel gradat.

Se prescriu infuziile şi decocturi}® prin metoda prescurtată cu indicarea cantităţii m ateriei prim e niedicam entoase şi a cântităţii totale a infuziei şi decocti^m. G upă deiluriiirea formei m edicam entoase - infuzie sau decoct - in rtiod obligator se

117

indică părţile p ţşn tei (frţm ze, coajă, rizqm i cu rădăcini etc.), denum ireaplantei, cantitatea m ateriei prim e in gram e şi prin liniuţa cantitatea tofală & infuziei. L ap rescrie rea unei infuzii sau unui decoct se indică doza pentru о data a drogului veg­etal.

Există insă şi concentraţii standarde: 1 :1 0 - din orice plante, cu excepţia celor toxice şi putemic active;

• 1:30 - din ruşcuţă (herba Adonidis vernalis), lăcrimioară (herba Convallariae majalis), odolean sau valeriană (radix et rhizoma Valerianae), ergot (Secale comutum), amăreală (radix Polygalae);

• 1:400 - din diverse specii de degeţel (folium Digitalis), linte lanceolaiă (herba Thermopsidis), ipecă (radix Ipecacuanhae) şi alte plante toxice.

Piescrierea infuziilorE xem plu l 1. Medicul Пи indică doza plantei.

Rp.: Influsie de firunze degeţel 150 mlD.S. Intern.,Câte о lingură de 3 ori pe z .

Deoarece frimzele de degeţel sunt un drog toxic (tabelul A), farmacistul vâpregăti infuziainproporţie de 1:400. Adrcă

1 g — — — ----------------— 400 mlx g ----- i--------;------ ---------- — 150 ml s

150de unde x = — ----- = 0,37

400

Exemplul 2. Să se prescrie 150 ml infuzie din frunze de degeţel in doză pentru о data de 0,05 g .

Rp. :^ ^ )d e frunze degeţel 150 ml.D.S Intern. Câte о littgură de 3 ori pe zi.

NS^auiuatL10 dozg de drog vegetal (0,05 x 10 = 0,5) şi 10 linguri de apă (15 m ix 10 = 150 ml).

г P r esc r ie r e a d е со ct u r ilo r *

Decocturile seprescriu, ca şi infhziile, cu o^singura deosebire: inscripjiâincepe nu cu cuvântul “Irifusie”, ci “Decoct” .

igcenipbi SasejJreserie 150ml decoct diwădăciwdesorbesjrea (radix Sanguisorb ae), doza pentru о data fund de0,5 g.

R p .D eco c t de rădădină s6 rb es trea jx ),0 - 150 m ii?D.S. Câte О lihgură de 3 ori pe zi

Soluţiile extractive apoase se pot prepara şi prm^dizolvarea unor extracte speciale, preparate la fabricile farmaceutice in acestSCOp. ;r ,

Exerciţii.

о dată indicate:1. Rădăpinăşirizom de odolean 0,5 g,2. M ătasadeporum b 0,75 g3. Iarbă de troscot 1,0 g4. Flori de albăstriţă0,5 g5. Fructe de ienupăr 0,7 g6. Rădăcinădenalbă mare 0,5 g7. Flori demuşeţel 0,75 g ^

b) Prescrieţi decocturi din drogurile vegetale1 ce urmează:1 .Florideim ortelă 0 ,6g - dn2. Frunze de merişor 1,5 g ; : s3. Frunze de stragwn-ursului 0,75-4*; ; 5 -4. Fructe de afin 1,0 g :5. Rizom de slipeţ 0,75 g •

Lat. Miicilagio, -nis Rus. Slizi.

c ) M u c i la g i i l e (M ucilagine) şe obţin prin dizolvarea substanţelor niucilaginoase de provenienţa vegetala (exemplu, gumei - un sue uscatlaaer, care aparedin crapaturile tulpinelor şi

119

ramurilor unor plante - caisul obişnuit, unor speeii de salcâxn etc.) sau prin extragerea substanţelor mueilaginoase din materiaprimă vegetală prin metoda de macerare, exemplu - mucilagiui din seminţe de in, din radăcini de nalbă mare. Soluţia extractivă obţinută fară ineălzire senumeşte macerat. Mucilagiui se obţine, de asemenea, din amidon la preluerarea acestuia cu apă fierbinte. Extragerea sub­stanţelor mueilaginoase din plante se face la rece, menţinându-se produsul mărunţit in cantitatea necesară de apătimp de 30 min. la temperatura camerei, apoi se decanteazăşi se filtrează. Asemenea rnucilagii se rriai numesc latmeşte “ infusa frigide parata”.

Mucilagnle stmt soluţiile coloidale apoase, vâscoase şi lipicioase ale unor substanţe macromoleculare (amidon, pectină, metilceluloză etc.) şi se folosesc la prepararea altor forme medicamentoase (mixturi, clisme), pentru a neutraliza acţiunea iritantă a substanţelor active asupra mucoasei tubului digestiv. Acţiuriea mucilagiilor se explică prin absorbţia moleculelor principiului activ şi prin acoperirea mucoasei cuunstrat protector, care apărăterminaţixmile nervoase senzitive din mucoasa tubului digestiv de acţiunea iritantă.

E xem plu de reţetăRp : Cloralhidrat 1,0

Mucilagiu de amidon Apă purificată aa 25 ml M.D.S. Pentru o clismă.

Unele substanţe mueilaginoase au acţiune farmaeologică şi se utilizeazăin terapeutică. Asemenea substanţe se găsesc in imele plante medicinale şi manifestă un efect antiinflamâtor, cicatrizant, expectorant etc.

Printre plantele bogate in materii mueilaginoase se numără seminţele de in (semen Lini), frunzele de pătlagină (folium Plantaginis), rădăcinile de nalbă mare (radix Althaeae) etc.

Mai des sunt utile mucilagiui din guma de cais (Mucilago Gummi Armeniâcă), mucilagiui de gum ă arabică (Mucilago Gummi arabici), mucilagiui de rădăcinile nalbă mare (Mucilago radicis Althaeae) şi mucilagiui de amidon (Mucilago Amyli). Toate

120

mucilagiile sunt oficinale, de aceea concentraţia fiecărui mucilagiu este determinată şi in reţetănu se indică: Se indicănumai denumirea mucilagiului şi cantitatea lui.

Exemplu de reţetă:Rp.: Mucilagiu de seminţe in 150 ml

D.S. Intern. Câte о lingură de 3 ori pezi.

Substanţele m ueilaginoase pot fi separate şi folosite ca preparate medicamentoase. Din rădăcinile nalbă mare, spre exemplu, se obţine extractul uscat (Extractum Althaeae siccum) şi mucaltina (Mucaltinum), livrată in comprimate a 0,05 g şi folosită ca expectorant; din frunzele de pătlagină s-au izolat substanţele mueilaginoase, care se livrează sub form ă de granulate cu denumirea de planţagludd (Plantaglucidum), utilizate in tratamentul gastritelor hipoacide şi bolii ulceroase a stomacului cu hipo- sau normaciditate etc. .

Cu mucilagiile nu se vor administra concomitent prepaiatele alcoolice, acizii şi bazele, deoarece acestea modifică conşistenţa celor dintâi.

B. SOLUŢII EXTRACTIVE ALCOOLICE

Soluţiile extractive alcoolice există in două forme: tincturi şi extracte. Extracţia substanţelor active seface prin macerare sau percolare. EJe se prepară la fabricile farmaceutice din droguri vegetale şi reprezintă forme medicamentoase oficinale. Modul de obţmerea ambelor forme este acelaşi, cu deosebirea că tincturile rezultă din drogul toxic sau putemic activ şi sunt mai diluate (respectiv 1:10 şi 1:5), iar extractele fluide provin dm celelalte plante şi sunt mai concentrate (1:1). In macerare produsiil vegetal mărunţit şi lichidul extractiv se introduc intr-un vas, care se inchide bine şi se lasă 10 zile la temperatura camerei, ce trebuie agitat de 3-4 ori pe zi. Percolarea (“lixivierea”) constă din trecerea lichidului extractiv de sus in jos printr-un strat de produs vegetal mărunţit, aflat intr-un vas hirniit “percolator” ' ' й '

121

Lat. Tinctura, -ae Rus. Nastoiki

Tincturile sunt forme farmaceutice lichide, sub formă de soluţii alcoolice, hidroalcoolice sau eteroalcoolice, obţinuie prin extracţia produselor vegetale.

Tincturile in prezent se obţin aproape exclusiv cu ajutorul alcoolului de 70% (in unele cazuri 40% ) şi mai intotdeauna din drog uscat şi bine mănmţit, iar unele tincturi se prepară din planta proaspăt colectată, in scopul sporirii randamentului extracţiei şi economisirii etanolului (Tinctura ConvaJlariae recems, Tinctura Valerianae recens).

Tincturile se administrează intern in picături şi se dozeazăin mililitri.

Spre deosebire de infuzii şi decocturi, tinctura este о formă medicamentoasă mai stabilă. La temperatura obişnuită, in sticluţă (flaconul) bine obturată, laloc ferit de lumină, tincturile sepăstrează timp indehmgat.

La prescrierea tincturilor in reţetă nu se indică partea plantei dm care se prepară, nici concentraţia tincturei. Prescripţia incepe cu denumirea formei medicamentoase - Tinctura, apoi urmează denumirea plantei şi se indică cantitatea tincturei. Se dozează tincturile in picături - de la 5 la 3 0 picături la о priză in funcţie de activitatea tincturiiv Corespunzător, cantitatea totală de tinctura prescrisă constitute 5 — 30 ml. D e obicei, seprescriu atâţekmjlilitri de tinctură câte picături se administrează la о priză.

P r e s с r i e Tie a • Să se prescrie tinctură de Odolean (Vale- riană). Câte 30 picături de 3 ori pe zi

Rp.; T incturălie odfoieail^ mlD.S. Intern. Câte 3 0 picăturide3 ori pezi. J

Când stmt indicate concomitent câteva tinqturi (ţinctură compusă), atunci ele se iau in aceleaşi cantităti, dacă doza

: 0 г п c tu ra e )

122

terapeutică a lor este egală.’

Exemplu: Să se prescrie tinctură de lăcrirnioare (Convallaria) şi odolean (Valeriana) in cantităţi egale. Se administrează câte 20 de picături de 3 ori pe zi.

St 4 Ъ* PRpr. Tinctură deiăcrimioare^TQlicturăde odolean aa 10 mlj^MJD.S. Intern. Câte 20-picături de 3 ori pezi.

D acă dozele tiricturilor asociate diferă, atuncio lanctură şe ia in cantităţi Mai midi de atâtea ori, cu cât doza ei unimomentană este m ai m it a decat' doza unimomentăna a celeilaltei tincturi.

Exemplu: Să sepţescrie 20 ml deţmcturâţşofipfcKă, caţecopstă

de odolean. Să se administreae câte 20 pişatup de 3 ori pe zi.

Rp.: Tinctură de strofant 5 ml iTfecturădeodoiean 15 ml j n

wMliD.S. C âte2 0 p icăturide3 ţjripezi.,TmcturiJe pot fi prescrise şi in asoctere cu alte substanţe

medicamentoase in forma de mixtură.

Exerciţii. Prescrieţi următoarele tincturi in dozele indicate:1. Tinctură de pelin alb, 25 ml. Câte 25 picături de 3 ori pe zi

inainte de masă.2. Tinctură amară, 20 ml. Câte 20 picături inainte de masă.3. Tinctură de mătrăgună, 10 ml.j Câte 5 picături de 3 ori pe zi.4. Tinctură de g&bagg}%4Q ml-. C§te 20 picături de 3 ori pe zi.5. Tinctură de păducel, 25 ml. Câte 25 picături de 3 ori pe zi.6. Tinctură depojarraţă, 25 ml. Câte 25 picături in 1 pahar de

apă pentru gargare.7. Tinctură de talpa-gâştei, 25 ml4 Câte 25>picături; de^3 oripe

8. Tinctură de izm ă bună, 15 m l Câte 15 picături Ja о p riză ,,9. Tinctură debujor, 200 ml- Câte 40 pică&§rid©3 ori pezi..10. Tinctură de lămâi chinezesc, 50 ml- Câte 25 picături de 3

ori pezi.

123

E x t r a c te l e(Extracta)

Lat. Extractum, -i Rus. Axtxactâ

Extractele prezintănişte soluţii extractive concentrate, obţinute prin concentrarea până la un anumit grad, din materia prim ă ve- getala sau animală.

In funcţie de consistenţă, deosebim extracts fluide, moi şi usca- te. Extractele fluide (nomin. sing. - Extractum fluidum; genetiv. sing. - Extracti fluidi) reprezintă lichide colorate; extractele moi (nomin. sing. - Extractum spissum; genetiv sing. - Extracti spissi) sunt mase vâscoâse cu coriţinut de apă sub de 25%; extracte us- cate (nomin. sing. — Extractum siccum; genetiv. sing. — Extracti sicci) au aspect de masăpulverulentă, cu cel mult de 5% umeditate.

In calitate de extragent pentru obţinerea extractelor fluide se foloseşte alcoolul etilic (uzual 70%), la obţinerea extractelor moi- apa (de regulă, cu adaus de cloroform, soluţie de amoniac), alcoolul etilic, eterul Extractele uscate se prepară prin desicarea extractelor moi. ;

Toate extractele sunt oficinale şi se prepară in mod industrial. De aceea la prescripţia extractelor nu se indică nici naturamateriei prime, nici concentraţia extractelor.

E x tra cte flu id e (Extracta fluida)

L at Extracţum,-i; fluidum,-i Rus. Jidkie ăxtractâ

Extrăctele fluide se deosebesc de tincturi, după cum s-a spus, numai prin altăproporţie de preparare, şi anume 1:1. Concentraţia principiilor active din extractul fluid coincide cu cea din drogul vegetal. Extractele fluide se administrează in picături, iar in unele cazuri dozae de о Iinguriţă.

124

\(

Р г е s е г i е г е a: După denumirea fşm a# medţcamenţoase - Extract, urmează in mod obligatoriu, indicapa despre natura extractului - fluid, moale, uscat, apoi se indipă denumirea plantei şi cantitatea extractului. Urm ează D.S. şi signatura:

E x . : A se prescrie .15 ml extract fluid de traista-ciobanului. A se lua câte 20 picături de 3 ori pe zi.

R p.. Extract fluid de traista ciobanului 15 ml D.S. Intern. Câte 15 picături de 3 ori pe zi.

Exerciţii. Prescrieţi extracte fluide din următoarele droguri vegetale m dozele indicate:

1. Aloe, 100 ml. Câte о linguriţă de 3 ori pe zi.2. Păducel, 25 ml. Câte 20 picături de 3 ori pe zi.3. Eleuterococ, 5 0 ml. Câte 20 picături de 3 ori pe zi.4. Talpa-gâştei, 25 ml. Câte 20 picături de 3 oripezi.5. Stege turcească, 40 ml. Câte 30 picături de 3 o ripe zi.6. Pasifloră, 25 ml. C âte4 0 picăturide3 oripezi.7. Piperul băltii, 25 ml. Câte 5 0 picături de 3 ori pe zi.8. Sorbestrea, 30 ml. Câte 50 picături de 3 ori pe zi.9. M ătasădeporum b, 25 ml, Câte30ţp^căturide3 oripezi.10. Călin, 25 ml. Câte 25 picături de 3; о д р е zi.

Din extractele fluide se prepară; plin evaporare, lamtrqjrinderile farmaceutice, extractele moi şi uscate. Ele sunt m^i concentrate şi seprescriuin capsule, pulberi, comprimate, sUpozitoare, pilule.

Extractele moi (Extracta spissa) conţin până la 25% (inmedie 20%) apă. Ele reprezintă о m asă vâscoasă densă. Unele din ele se utilizează pentru combaterea bolilor:

Extract mpale de mătrăgună, supozitoare rectale.Extract moale de odolean m comprimate drajeifiate a 0,02 g

ca remediu sedativ. t ^Aite extracte moi se pot folosi, şi se foloseau pe vremuri, pentru

prepararea masei pilulare şi, deci, apilulelor;Extract moale de lemn dulce.Extract moale de păpădie. ,

125

Extractele uscate (Extracta sicca) confrn doar 5—6% apă şi au consistehţă solidă, fiind uşor pulverizabile. Ele se prescriu sub diverse forme m^dicamentoase: pulberi, comprimate, pilule, supozitoare rectafe şi vagiriale.

Extractul usfcat de ruşcuţă de prim ăvară este inclus in componenţa comprimatelor drajeifiate “adohis-brom”

Exercitii: r; '» ■ -

Extract uscat de nalbă mare - comprimate a 0,05 g.Extract uscat de mătrăgună—comprimate a 0rp 15 g (impreună

cu Bicaibm atul de sodiu 0,25 g)Extract uscat de flori imortelă - granulate in pachete a 10 g.

Câte 1 g de 3 ori pe zi. ;Extract uscat de revent —pulberi, câte 1 g.Extract Uscat de roibă — comprimate a 0,25 g.Extract uscat de linte lanceolată - comprimate a 0,05 g.Notă. L a prescrierea extractelor moi şi uscate se admite

omiterea determinantelor moale - “spissum” sau uscat - *‘siccum”.

Exem plu: тRp.: Extract de linte lanceolată 0,05

D.t.d. N. 12intabl.S. Intern. Câte un comprimat de 3 ori pe zi.

C. SOLUŢII EXTRACTIVE ULEIOASESolutiile extractive uleioase, numite uleiuri medicinale (Olea

m edicata), se p rep ară prill extragerea stibstanţelor active (macerareâ) din produsele vegetale mărunţite sail diri cele aniriiale cu un ulei lichid (de ex. untdelemn) sau cu un solvent volatil miscibil cu uleiul. Uleiurile vegetale extrag uşor alcaloizii, vitaminele liposolubile, uleiurile esenţiale şi alte substanţe.

Se folosesc următoarele uleiuri medicinale (soluţii extractive uleioase): n

Extract de cătină albă (Oleum Hippophaes) ^Extract de masălăriţă (Oleum Hyoscyami)Extract de laur sau ciumăfaie (Oleum Stramonii)

126

Extract de pojamiţă sau sunătoare (Oleum Hyperici).Se elibereazăin flacoane sau capsule.

P r e s c r i e r e-ş; A se prescrie 100 ml u la /dg cătină albă (Hippophas).

Rp.. Ulei de cătinăşlbş, 100 ml >PD.S. Intern. Câţe o.linguriţă de 3 ori pe zi. d

6. S O L U Ţ II E X T R A C T IV E M ^ l M P U ^ F IC A T E(neogalenice)

Soluţiils extractive alcoolice se mai шюе&е preparate galeni- cef. Ele conţin» pe lângă printăpiile active, numeroase substanţe de feşlast (pigmenţi vegetali etc.), care de pu lfep ri sunt de prisos.

Soluţiile extractive maxim purificate (neogalenice) sunt extracts hidroalcoolice sau cloroformoalcoolice din materie primă vegetala, care conţin suma substanţelor ăbtive ‘аШ tnateilei ргяйе vegetale in stare relativpură.

Din această cauză ele se administrează nu numai intern, dar şi parenteral. Se prepară in m od industrial. Fiecare preparat neogalenic are denumirea sa. PreparateleneogaleiSfcefee livrează in fiole pentru injecţii şi in flacoane pentru uzvd intern, sub forma de soluţii apoase buvabile sau injectabile, sau de pulberi.

Enumerăm câteva dintre ele.Preparate conţinândglicozide cardiace:- cordigit(din degeţel roşu), comprimate a0,0008, suppozitoare« a 0,0012;

- digalesn-Neo (degeţel ruginiu L.), flacoane а 15 гЫ, doza 10-15 picături; . . .

- corglicon (dinlăcrimioară L.), fiole 0 ,0 6 % -T ml.

, eoptin&nd algalQizi: ,r- ergotşl; (din cprnul secării L.)^ cpmpripiate a .Q,Q91, fiole

•0,05%- 1 ml;, . v i:.- ■. :.-Ъ' • * ’ , -i' ' <■ 'PfiO-.■ : -r- ''<f ,= '.V- '

lDe la ipjfu^juş Qal^işjş, işedipjgrec, nâscytJa Peţgamq (aţiii 131 - 201). Рад preparatele galenice mai fac parte spirturile şi siropurile.

— raunatină (din rauwolfia serpentina Benth ), comprimate a0,002. ’

Preparate continând glicozide triterpenice:— saparal (dirt aralie), comprimate a 0,05.

Preparate continând compuşi fenolici:— avis an (din ammi visnaga L.), comprimate a 0,05;- beroxan (dinpastinaca sativa L ), comprimate a 0,02, flacoane

cu soluţie 0,5% — 50 ml;- flarrană' (din imortelă), comprimate a 0,05;— licviriton (din lemn dulce), comprimate a 0,1;- psoralen (din psoralea dm pacea bge.), comprimate a 0,01,

soluţie alcoolică 0,-1% in alcool de 70%, pentru ă z extern;- silibor (din armurarra), comprimate drajeifiâte a 0,04 şi altele.

L a prescrierea acestor preparate se indică doar denumirea lor şi cantitatea, deoarece ele sunt oficinale.

E x .: A se prescrie 15 ml adonizidă. A se recom anda câte 15 picături de 3 ori pe zi.

Rp.: Adonizidă 15 mlD.S. Intern. Câte 15 picături de 3 ori pe zi.

7. EM U LSII (EM U ISA)

Lat. Emulsum, -i Rus Ămulsii

Emulsiile sunt sisteme disperse, formate din două lichide insolubile unul in altul şi care formează două faze nemiscibile, una fiind dispersatăin alta. In scopuri terapeutice se folosesc emulsii de douătipuri: ulei xn apă(U /A ) $i apă in ulei (A/U). Primul tip de emtilsie este larg răspândit in natură, un exemplu fiind laptele, de la care provine denum irea insăşi a em ulsiilor (verbul latin “emulgere” inseam nă a mulge). Laptele constă din picături mi­nuscule de grăsime, inconjurate de molecule de cazeină, formând

128

im preună miceliile hidrofile dispersaţe in apă Asemenea emulsii se mai numesc adevărate.-Din ele fac parte şi emulsiile seminale, ©btinute prin tfiturareavtnor sem inţecu apa. r -

Există insă şi pseudoem ulsii, in care picăturile microşcopice de ulei sunt dispersaţe nu до apă, fiindcă asemenea dispersie ar fi instabilă, ciintr-o solutie apoasă vâseoasă, formatădm dizolvarea unor substaţiţe macromoleculare m apă, Asemenea eompuşi poartă denumirea de pseudoemulgatori. Aceştia menţin starea dispersată auleiului datorită viscozităţii lor inalte

Emulsiile de tip U/A se administreazăpe calebucală, de aceea se num esc emulsii pentru uz intern (emulsii buvabile). E locul să menţionăm că emulsiile pentru uz intern sunt instabile; prin urmare, ele se vor prepara ex tempore, fiind păstrate lâ xece sau se vor stabiliza prin adaos de antiseptice. Cat priveşte emulsiile de tip A/U, acestease u tilizeazăin calitate de excipienti laprepararea linimentelor şi unguentelor, având deci uz extern.

Mai jos vom analiza doar emulsiile pentru uz intern. (Emulsa ad usum internum), care se subdivid, după cum s-a spus, in: emulsii seminale, sau adevărate; emulsii vileioase, sau pseudoerhulsii.

Emulsii seminale (Em ulsa sem inalia)

Lat. Emulsum, -i seminale, -is . •• , Rus. Ămulsii semennâe

Emulsiile seminale se prepară din seminţelewior plante, cum ar fi amigdalele dulci, inul, macul, doyjeacul etc. In aceste seminţe se contin uleiuri şi substanţe mucilaginoase de origină proteică, ce posedăproprietăţi de emulgator. Din aceste motive, laprepararea emulsiilor seminale emulgatori specifici nu se adaugă. Seminţele curăţite se triturează m apă in vederea obţinera unui lichid ase- mănător cu laptele. Concentratia emulsiilor semiiialş (raportul dintre cantitatea de seminţe la cantitatea totală de emulsie) este de 1.10. Prin urmare, la 1 parte de seminţe se iau 10 parti de apă, aşadar, din 1 g de seminţe se ob|bi 10 rid de emulsie. ExtiWaa, aStM ebţimită,

129

se ff ltre a ^ prin tifon dublu, reziduul se arimcăj iărllichidul lăpfâs se folâSeşte ca vehicul pentru Ш е1е substiitiţe medicamentoiase, pentru a le m asca gustul neplăcut. In cazill seminţelor de dovleac (semen Cucurbitae), reziduul nu se separă dela emulsie, deoarece anume el <Jonţinie principiul activ (antihelmintic): Emulsia din seminţele de dovleac, separata de reziduu, este recomandată de unii cosmetologi pentru ingriiirea pielii fetei, căreiaui

P r e ş c r i e r e a . A sep resc rie 1 5 0 m l[emulsjesem inal^din seminte de in. A se adm inistra câte о lingură de 3 ori pe zi.

-л. 1M eto d a I (m agistrală) ^ ° V Rp.: Sem inţedein J&Q? ] И 0 •

A păpurificată t50 m l vM.f. emuisumD.S. Intern Câte о lingură de 3 ori pe zi.

* M eto d a a I l-a (oficindlă)

R p.: Emulsie de seminte de in 150 ml D S. Câte о lingură de 3 ori pe zi.

E m u ls ii u le io a s e (E m u lsa oleosa)

Emulsiile uleioase se prepară din uleiurile lichide: uleiul de ri- cin (Oleum Ricini), de migdale (Oleum Amygdalarum), untură de peşte (Oleum jecoris Aselli) etc.

D upă cum s-a menţiohat, aşa-zisele emulsii uleioase sunt pseudoemulsii, deoarece picături le de ulei se menţin dispersate

gator) şi apăIn calitate de emulgatori se folosesc substanţe proteice, cum

ar fi gelatoza (Gelatosa)1, uiiele polizaharide:

gum a (“cleiul”) de cais (Gummi Armeniacae vulgaris), gum a tragacantă (Gummi Tragacanthae),

130

amidonul (AmyJumX, .. ? . | {о, metilceluloză(Metylcelulosa)etc. ' ^Pentru a em ulga 10 ml de ulei, se ia următoarea cantitate de

emulgator. x , i u

gelatoză o' .. ^ \ 'XP'gumădecais3,0/ .tragacantă0,5 ^ _Grălbenuşul d eo u (Vitellum ovi) este şi el un bun emulgator:

un gălbenuş serveşte pentru emulgarea a 15 ml de u lei.'

Pentru о emulsionare calitativă se iau 2 părti de ulei, о parte de emulgator şi 17 părţi de apă. D acă cantitatea de ulei in reţetă nu este indicată, atunci din 10,0 de ulei se obtine, de regulă, 100 ml de emulsie. C’f 0 , ^

D acă suntnecesare 200 ml de emulsie, atunci se iau 20 ml de ulei, 10 g de gelatoză şi 170 ml de apă.

pâriă la obţinerea unui lichid ca smântâna. D upă asta se adaugă apă pâină la m asa cuvenită şi emulsia obţinută şe fţltrează prin tifon dublvi. Se prescriu emulsiile uleioase m 2 mştpde; magistral» şi oficinala. In metoda magistrală (desfaşurata) deprescripţie se indică uleiul, em u|gatorulşi ap,acu,cantităţi%lor respective. D upă; acestea va urma M .f. emulsum (Misce ut fiat emulsum - Amestecă să se obţină emulsie), ce indică laprocesul specific de preparare a emtflfei^/Urmează^oiirâ&caitiileD.S; *

Ekemplu. A se prescrie emulsie u l^ o ^ ă din JţO g ulei de ridn, M eto d a I(rn c Ş s tra lă )

Rp.: Ulei de ricin u),0Gelatoză5,0 ^ \ ° Apă purificată ad 100 ml M.f. emulsum D.S. Intern. Pentru о priză

— Gelatoza - un produs al hidrolizei incomplete a gelatinei

131

In m etoda oficinala (prescurtată) de prescripţie, după denu­m irea form ei m edicam entoase urm ează denum irea uleiului, can­titatea lui şi p rin liniuţă (cratim ă) cantitatea totală de emulsie.

M e to d a a 11-a (o fic ina la )R p .: Em ulsie de un tură de peşte 30 ml — 200 ml

D .S. Intern. P en tru о priză.

D acaraportu rile ingredientelor em ulsiei sunt standarde(2: 1: 17), atunci concentraţia ei poate s ă n u fie indicată (se indică num ai cantitatea emulsiei):

R p .: tefrbde ulSi de ricin 100,0 Pentru о priză

In cazul dat uleiul de ricin, care este dezgustător, s-a administrat sub form a de em ulsie, ca re iim asch eazăg u stu l.

D upă cum s-a spus, emulsiile se intrebuinţează ca vehicul pentru substan ţe m edicam entoase. In em ulsii p o t fi incluse diverse substanţe m edicam entoase. A ceste substanţe se m corpo rează tn em ulsie, in care fie c ă se dizolvă, fie că răm ân in suspensie. ‘In acest caz obţinem о m ixtură (poţiune). In aceste cazuri, in form a prescurtată de prescripţie a emulsiilor substanţele suplim entare se inscriu după' em ulsie, iar in form a desfaşurată a prescripţiei ele se indică după toţi ingredienţii component! ai emulsiei.

E xem p lu :Se se p rescrie 200 m l de em ulsie de u le id e m igdale (O leum

A m ygdalarum ) cu adaus de 0,2 codeină fosfat (Codeini phosplxas). S ă se adm inistreze câte о lingură de 3 ori pe zi. ’ ;

M e to d a p r e sc u r ta tă d e p rescr ip ţie :R p.. Em ulsie de ulei de m igdale 200 ml

C odeină fosfat 0,2M. D. S. Intern. Câte о lingură de 3 ori pe zi.

132

M e to d a d es fă şu ra tă d e p rescr ip ţieRp. . U lei de m igdale 20 ml

G um ă de cais 10,0 A pă purificată ad 200 ml Codeină fosfat 0,2 M.f. em uisumD.S. Intem . C âte о lingură de 3 ori p e zi.

In prezent em ulsiile se prescriu rar.

8. LIN 1M E N TE(L IN IM E N T A ) Д1

Lat. Linimentum, -i Rus. Linimentâ

Linim entele sunt fo rm e m edicam entoase destinaţe aplicării extem e. L inim entul este u n unguent lichid sau sem isolid, folosit pen tru frictiuni sau aplicatii locâife.'M ajoiitatea linim entelor reprezinţă am estecuri om ogene cu aspect de lichide dense.

D e cele m ai m ulte ori, linim entele sţm t em ulsii (linânenţul de aloe, linim entul am oniacal, linim entul “naftalgină”), suspensii (linimentul balsamic A. V Vişnevschi), emulsii-suspensii (linimentul de sin tom icină, s trep to c id ), m ix turi (lin im entul eom pus de metilsalicilat, lininientul compus de terebentinăi linimentul “sanitas” etc.), iar in xmele cazuri — un sim plu am estec de lichide imiscibiley care, fiind agitate inainte de intrebuinţare, se transfo im ăin emulsii nestabile. D atorită stării lor lichide, linimentele sun t exam inate printre form ele m edicam entoase lichide.

Linimentele m agistrale se prescriu iti form a desfaşurata. D upa enum erareaingredientelor linimentului şi cantităţilor lor, se scrie “M . f. linim entum ” (M isce ut fiat linim entum — A m estecă pentru aobţine liniment) şi D.S.

Exem plul cel m ai sim plu de liniment poăte fi următorul:

şi metilsalicilat a câte 25 ml fiecare. Pentru ffictionareaincheieturii bolnave.

133

1

Rp.: MetilsalicilatC loroform aa 50 m l

jX S T In te rn . P e n tru f r ic ţ iu n i ( rem ed iu , .an a lg ez i с şi antiinflamator).

In cazul m enţionat am bele substan ţe su n t lichide, care n u se am estecă m tre ele şi fiecare din ele este principiu activ. Putem folosi şi una singură, in să in acest caz, m ai ales dacă substan ţa in cauză este iritantă, ea trebu ie am estecată cu un ulei vegetal indiferent — ulei de floarea-soarelui (O leum Helianthi) sau chiar activ — ulei de m ăsălariţă (O leum H yoscyam i), ulei de (laur) cium ăfae (O leum Stramonii).

R p.: CloroformU lei de floarea-soarelui aa 50 m l M. f. !m.D. S. Extern. P en tru fricţiuni (acţiune reyulsivă).

In p rezent о serie de linim ente se p repară in m od industrial şi se p rescriu in fo rm a pres curtată.

Exemplu.A se prescrie 25 m l linim ent oficinal de sintom icină de 5%. A

se aplica p e segm entele lezate ale pielii.R p : Lm im ent sintom icină de 5% — 25 ml

D .S. Extern. A se aplica p e regiunile lezate ale pielii.

Em ulsiile şi suspensiile stabile pentru u z extern, num ite şi ele linim ente, sunt p roduse la in treprinderile farm aceutice. E le se prescriu după cum urmează:

Rp.: Lin. “naftalgin” 100 mlD. S. Extern. Pentru fricţiuni (acţiune analgezică).

A ceste linimente, inainte de intrebuinţare, trebuie agitate, fapt ce se v a m enţiona in signatură. E le se eliberează din farm acie cu eticheta “A se agita inainte de in trebuin ţare” .

134

D upă cum s-a menţionat, linimentele pot avea form a unor m ase gelatinoase, care se topesc la tem peratura corpului (Linim entele saponiforrne). A sem enea liniraent<fe-fac p a rte dintrei* form ele m edicam entoase moi. -y- ,

E xerc iţii.

Prescrieţi sub formă de linimente următoarele substanţe lichide: MetilsalicilatUlei de terebentină eseriţă

Prescrieţi urm ătoarele linimente oficinale (denum iri comer ciale).1. “Capsiri” 50 m l (revulsiv);2. L inim ent p iper — cam foraţ 80 m l (revulsiv);3. “Spedian” 100 m l (aplicaţii in arsuri);4. L inim ent aloe 50 ml (aplicaţii inradioterapie);5. L inim ent sintom icină (1% , 5% şi 10%) 25 ml (aplicaţii in

tratamentul plăgilor, trahomului etc:);6. L inim ent tesan 30 m l (in decubitusuri, arsuri).

9. SIR O P U R I (SIROPI)

L a t Siropus,-i Rus. Siropâ

Siropurile sunt soluţii concentrate (circa 64% ) de zahăr in apă, in sucuri vegetale ferm entate sau in am estecurile lor =cu tincturi, extracte sau substanţe medicamaitoase. Sunt destinate admmistrării interne. Se folosesc pentru mascarea gustuluineplăcut al prindpiilor active, cu preponderenţă in pediatrie.

Exem plu. Siropul de nalbă matre constă d in 2 părţi de extract uscat din rădăcină de n a lb am are şi 98 păr|tsir© p de zahăr.

D upă destinaţia lor, siropurile pot.fi substanţe corective sau preparate m edicam entoase.

In calitate de vehicul şi corective se folosesc:siropul de zahăr sau siropul simplu (Sirupus Sacchari s.Sirupussim plex) - cu un conţinut de zahăr de 64% ;

135

I

siropul de vişm e (Sirup us Cerasi); siropul de zm eură (Sirupus Rubi idaei).Siropurile arom atizate (sirop de portocale, sirop de lărruie etc.)

se fo losesc drept corective pentru a m asca gustul şi m irosul dezagreabil al unor medicamente.

E x em p lu d e re ţe tăR p .: Inf. de rădăcină nalbă m are 3,0 - 180 ml

Sirop de vişine ad 200 mlM .D .S. Intern. Câte о linguriţăde 5 o rip e zi (unui copil d e 2 ani).

E x em p le d e s iro p u ri m ed ica m en to a se:— siropul de na lbă m are;— siropul de revent;— siropul de lem n dtdee;— siropul de m ăceş;— siropul de cruşin.

Exem ple de reţete:R p .: Inf. d e rădăcină na lbă m are 3,0 — 100 ml

Sirop de nalbă m are 20 ml M .D .S. Intern. C âte о linguriţăde 3 o r ip e zi.

R p .: Sir. de m ăceş 200 m lD.S. Intern, C âte "lin g u riţâ de 3 ori p e zi (cu apă).

U nele siropuri se livrează sub denum iri com erciale (num e depuse):

— pertusină (Pertussinum )— colosas (Cholossassum )— bronholitină (B roncholytmum)

E xem plu de reţetă Rp.. Pertusină 100 ml

D. S.Intern. Câte о linguriţă de 3 ori pe zi.

136

О serie de substanţe m edicam entoase destinate copiilor se p repară sub form ă de siropuri. v

ospen, bactrim , oxibu tira t sodic, valproat sodic.Siropurile sunt liyrate in flacoane de cel m ult 1000 m l, bine

inchise şi com plet um plute, la loc râcoros.Poţiunile sun t form e farm aceutice apoase m oderat zaharate,

destinate administrării interne, care conţm, in principal, substanţe m edicam entoase dizolvate sau suspendate in apă sau intr-o soluţie ejştractivă apoasă, folosindu-se drept corectivsirop simplu sau sirop arom atizat,.in concentraţie de circa 2 0 % (g/g).

« Zahărul diluat din componenţa poţiunii repreantă, spre deosebire d e s iro p , un m ed iu n u tr it iv fa v o ra b il peirtru d ez v o lta re a microorganismelor. D in această cauză, poţiunile se prescriu doar pentru 2—3 zile.

In funeţie de solubilitatea substanţelor, poţiunile po t fi soluţii sau suspensii m edicam entoase. In cazul in care se form ează suspensii, pen tru m enţinerea stabilităţii lor se adaugă m ucilag d e gum ă arabică.

Sunt p revăzute doua form e ale acestui preparat: m ucilag de gum ă arabică de 3 0% şi m ucilag de gum ă arabică diluat (julei> &U-- mos, poţiune gumoasă).

Lim onadele sunt soluţii apoase indulcite, efervescente, con- ţinând bioxid de carbon ce provine, in m od obişnuit, din neutralizarea unui acid (lactic, citric, tartric) cu bicarbonat de sodiu, de potasiu sau cu carbonat bazic de m agneziu. P resiunea bioxidului de car­bon in sticla astupată poate să ajungă până la 3 atm osfere, de aceea este necesar să se fo lo seascăstid e cu perete gros, rezistent la p reş iu n e , ia r d o p u l să fie leg a t. S u n t p rev ăzu te so lu ţii efervescente (lim onada gazoasă, poţiunea Riviere), folosite ca antivomitive şi soluţia de m agneziu (lim onada de Rogâ) cu acţiune purgativă

137

10. A P E A R O M A T IC E (A Q U A E A R O M A TICA E)

Lat. A qua arom atica Rus. A rom atnâe vodâ

A pele arom atice, sau hidrolatele, sun t soluţii apoase sau hidroalcoolice ale uleiurilor esenţiale. Se obţin fie prin antrenarea substanţelor arom atice din m ateria vegetală eu vaporii de apă, fie prin d izolvarea uleiurilor esenţiale in apă. M oleculele substanţei arom atice tree in apă, pe care о aromatizează. H idrolatele servesc in calitate de corectiv lap rep ararea unor form e m edicam entoase sau chiar c a rem edii terapeutice.

P r e s c r i e r e a . A s e prescrie 200 m l apă de fenicul (A qua Foeniculi). C âte о lingură de 3 ori pe zi in calitate de rem ediu carminativ.

R p .: A pă de fenicul 200 m l лD .S. Intern. Câte о lingură 3 ori pe zi.

Exerciţii. P rescrieţi urm ătoarele ape aromatice:1. A pă de izm a buna 200 ml. Pentru gargară.2. A p ă de m ăceş 150 ml. Vehicul.

11. S U C U R I M E D IC A M E N T O A SE (SU C C I)

Lat. Succus, -i■ Rus. Soki rastenii

P e n tru su c u r ile m e d ic a m e n to a se se fo lo se sc p la n ţe le m edicinale p roaspăt colectate, care sunt strivite şi presaţe. Sucul obţinut se incălzeşte până la 66—78°, tim p de 3 0 m inute, pentru inactivarea enzim elor şi altor substanţe proteice, după ce se răcoreşte şi se centrifughează pentru indepărtareaprecipitatului. Se ad au g ă 1/5 de volum de alcool etilic 95% cu 0 ,3—0,5% clorbutanolhidrat sau 0,15% metabisulfit de sodiu.

138

Sucurile m edicam entoase se foiosesc “per se”-ca remedii tera- peutice (sue depătlagină, sue de aloe) sau intră in cdmponenţa unor preparate (sue de mixandre sălbaticein componenţa cardiovalenului). Sunt livrate in flacoane şi capsule. Pentru u z intern se dozează cu iâigura, linguriţa'saupicături. ’ -

> . '>■ ■ ь , j ţ

P r e s с r i e r e a. A se prescrie 100 ml sue de ealanhoe pentru tratam entul ulcerelor trofice.

R p .: Sue de ealanhoe 100 m lD.S. Extern. Panşam ent pentru ulcerele trofice.

Exerciţii. Prescrieţi urm ătoarele sucuri m edicamentoase.1. Sue de pătlagină 250 ml. Câte о lingură de 3 ori pe zi in gas-

tritele anacide.2. Sue de aloe 100 ml. Câte о linguriţă de ,3 ori pe zi in ente-

rocolită, : .

12. M IX T U R I (poţiuni)(M IX TU R A E)

Lat. M ixtura, -ae Rus. M ixturâ

Mixturile sunt forme medicamentoase lichide compose, obţinute prin dizolvarea a două sau a m ai multor substanţe solide in diverse lichide (ap ă distilată, alcool, glicerină, uleiuri vegetale etc.), sau irttr-o soltiLţife extractivă apoăsă, intr-o apă arbmatică, sau este un am estec de două sau m ai m ult form e m edicam entoase lichide diferite (soluţii, ihfuzii, decocturi, tincturi, extracte etc.).

M ixturile conţin 3 şi m ai m ulte ingrediente. Ele pot fi transpa- rente, tulburi şi cuprecipitat. Acestea din urmă inainte de xxtilizare se agită. A sem enea m ixturi se num esc “M ixturae agităndae” (M ixturi care trebuie agitate). D e cele mai dese ori, m ixturile se adm inistrează intern şi m ai rar extern. Se prescriu m ixturile, de obicei, după vaiianta desfaşurată, adică in reţetă se enum erâtoate com ponentele m ixturii şi cantităţile lor. Apoi u rm ează M .D .S.

139

I

D enum irea form ei m edicam entoase, adică cuvântul M ixtură, in re ţetă n u se foloseşte. D eseori m ixturile se prescriu după ffinba semrprescurtatâTTiraceste cazuri о parte de ingrediente, corns unt solutiile, inftraile, decocturile, emulsiile, mucilagiile etc.,seprezintă in form ă prescurtată, celelalte ingrediente se enum eră după va<- rianta desfaşurată. L a p rescrip tia m ixturilor pentru u z intem se recom andă de a p leca de la do za substanţelor m edicam entoase pentru о p riză şi num ărul prizelor.

E xem p le .I. A se prescrie 150 m l m ixtură, care să conţină câte 0.25 g

b rom ură de potasiu şi 0,15 g iodură de potasiu la о priză. A se

Iodură de potasiu 1,5 ^A pă purificată ad 15 0 m l AM .D .S . Intern. C âte о lingură de 3 ori pe zi.

F o rm a o fic in a lă sa u sem ip rescu rta tăR p.: B rom ură de potasiu 2,5

Sol. iodură de potasiu 1% — 150 m l M .D :Ş. Intern. C âte о lingură de 3 ori pe zi.

П. Soluţie. extractivă apoasă, in care se dizolvă substanţe m edicam entoase. A se prescrie m ixtură pentru 10 prize com pusă

1 : 3 0 cu adaos de brom ură de sodiu (Natrii bromidum) câte 0,5 g şi codeină fosfat (Codeini phosphas) câte 0,015 g la о priză. A se adm inistra câte 1 lingura de 3 ori pe zi.R p .. Inf. de iarbă ruşcu ţă de prim ăvară ex 5,0 — 150 ml

B rom ură de sodiu 5,0 Codeină fosfat 0,15M .D.S- Intem . C âte о lingură de 3 ori pe zi (M ixtură B eh­terev).

adm inistra câte о lingură de 3 ori pe zi.

F o rm a m a g is tra lă R p .: B rom ură de potasiu 2,5

J

140

Ш. A m esţec a două form e m edi cam entoase lichide (infuzie + tinctură):

Rp. : Inf. de rădăcină odolean ex 20,0 —200 ml.T -rătalpa-gâştei 20 mlM .D .S . Intern. Câte о linguriţă de 3 ori pe zi.

Alte forme medicamentoase lichideDin ele fee parte spirturile, săpunutile, elixnrele, oteturile, vinurile

m edicinale etc; ^Spirturi s i num esc soltiţiile alcodlice utihzate pdatru firicţiurii. Exempt®: о -Spirt cam forat (Spiritus cam phoratus, Sol C am phârae spi-

rituosa de 1 Q%), flacoane a 40 şi 80 m l . ,Spirt form ic (Spiritus formicicus, Sol. acidi formici spirituosa

de 1,4% ), flacoane a 50 ml. ' 'Spirt form ic com pus(Spiritus saponatus compositus), etc.

P r e s c r i e r e a . Să se p rescrie un flacon (40 m l) cfe spirt ckmforat. Pentru fricţiuni.

R p .: Spirt cam forat 40 ml.D .S. Extern. Pentru fricţiuni.

Şăpunuri sun t form e farm aceutice de consistenţă m oale sau solidă, constituite din săruri ale acizilor graşi supeppri'm ai ales ale acidului stearic, palmitic, oleic, linoleic şi arahiidonic, cuhidroxid de sodiu, de potasiu, Be am oniu, trietănolam ihă etc. E le servesc ca excip ien ţi in anum ite p rep ara te de u z ex tern sau , da to rită proprietăţilor lor tensioactive, ca emulgatori. Folosite pe 'la rg m trecut, actualm ente sunt reprezentate doar ;de săpunul de potasiu (verde sau moale, Sapo viridis), obţinut din ulei de in şi hidroxidul de potasiu şi utilizat per se pentru curăţirea pielii sau pentru prepararea spirtului saponat.

141

P r e s с г i е г е а . A se p rescrie 50 g de săpun verde pentru uz extern.

Rp.: Săpun verde 50,0D .S . P en tru u z extern.

E lix ire. Elixirele sunt soluţii alcoolice compuse sau amestecuri de extracte, tinotari, uleiuri esenţiale şi form e m edicam entoase. A u euloare incfaişă, consisţeşnţă densă şi m iros aromat.

Folosite p e larg in trecut, in prezent n u există decât câteva, de exem plu, elbdrul pectoraI(E lixir pectorale), u tilizatm terapeu tică in calitate de expectorant, şi elixirul dentar, folosit ca remediu igienic. Elixirele se dozează in picături.

E xem p lu . A se p rescrie un flacon (25 m l) de elixir pectoral.Rp.: Elixir pectoral 25 ml ,

D. S. Intern.. C âte 30 picăţuri de 3 ori pe zi.

O ţe tu r i le su n t form e farm aceutice care folosesc ca solvent oţetul. Â cestea posedă aproape caracteristicele vinului; conceri- tra ţia in acid acetic trebu ie să fie cuprinsă in tre 6 — 9 g %. E ste p rev ăzu t o ţetul arom atic (oficinal), cu acţiune revulsivă, care conţine ulei de lăm âie, de levănţică, de m entă, de tim şi camfor.

V in u rile m e d ic in a le sunt form e farm aceutice care folosesc ca solvent viiiul. A cesta are aceleaşi proprietăţi dizolvante ca şi apa conţinută, dar alcoolul şi acidul tartric m ăresc capacitatea de dizolvare. y in u , care se foloseşte la prepararea m edicam entelor, trebuie să aibă u n conţinut alcoolic de 12 — 16 g%. C a exem plu de vm m edicinal este vinul tonic, unele balsamuri.

142

FORME M EDICAM ENTOASE GAZOASEA erosoli (aerosola , nebulogena, spray)

Lat. Aerosolum, -i , Riis. Aărozoli

Aerosolii sunt sistem e disperse eterogene, in care m ediuldis- persan t este aerul, un g az sau un am estec de gaze, iar faza

m edicam entoase in stare solidă pulverizată extrem de fin (furnuri, aerosuspensii) sau lichida;(ceţuri, aeroem ulsii). D upă! calea de adm inistrate şi scopul terapeu tic u rm ărit s e daoSebesc aerosoli pentru irihalaţie şi aerosoli penteu u z extern (butistti nazali, defflaici, vaginali), aplicaţi pe piele şi m ucoase. Existaflacoane presurizate d o za te—pentru adm inistrarea aerosolilor prinm halaţie in picături cu diam etrul sub 5 m cm in doze b ine determ inate, şi nedozate — pentru pulverizări locale (cutanate, nâzale, orofaringiene, vaginale). Primele se num esc aerosoli (propriu-zişi), iar ultimele—pulverizaţii.

Aerosolii utilizaţi in terapeutică sunt vapori ale lichidelor vola­tile sau substanţelor m edicam entoase solide. D rept exem plu pot servi am estecurile de substanţe m edicam entoase volatile, livrate in inhalatoare personale de buzunar, de exem plu, “ inhacam f’ (utilizat in rinite). Propulsorii constituie faza gazoaşă elastică a sistem ului dispers, care este reprezentată de un am estec de gaze com prim ate sau liehefiate, care exereită asupra conţinutului о presiune m ai m are decâtpresiunea atm osferică De cele mai dese ori in calitate de vehicul se fo loseşte u n lichidpropulsor, obţinut prin lichefiereaprin presiune a unor hidrocarbuii balogenate (freoni), inchis in balonaşe speciale, num ite spreiuri (dm engl. “spray”, se pronunţă sprei, spreiuri), atom izoare sau flacoane presurizate. Dintre gazele comprimate cel m aicur ent utilizat este azotul. Gazele lichefiate cele m ai m trebuinţate sun t derivaţii clorofluoraraţi ai m etanului şi etanului,. cunoscuţi sub num ele comercial de freoni. In u ltim iiani au obţinufco larga răspândire flacoanele sp*@y, care reprezintă nişte balonaşe speciale cu supape dozatoare şi dispozitiv pulverizator. In interiorul balonaşelor se aflămedicamentul (soluţie,

143

em ulsie, suspensie etc.) şi propelentul, ad ică găzu l evacuator (expulsator). A m estecul .ţndicat se a f lă in balon sub presiune (de regulă 2—3 atm.) şi se elimină sub form ă de aerosoli prin apăsarea supapei. A vantajele flacoanelor spray constă in com oditatea utilizării, portabilitatea şi prezervarea medicamentului de evaporare şi contaminare.

P en tru inhala tie se u tilizează aeroso lii cu d im en siu n ea părticelelor dispersaţe de 0,5—10 rmcrorn. Particulele m ai m ari de 10 m icroni răm ân practic in totalitate p e m ucoasa nazală. M ai răspând iţi su n t aerosolii m edicam entelor p en tru tra tam entu l afecţiunilor pulm onare şi ale căilor respiratorii superioare (astmul b ronşic , b ronşite le etc.). D in asem enea p rep ara te fac p arte “nitrommt” , “ipradol”, “ efatin”, “cam fom en” etc.

Spreiurile se livrează sub denumiri comerciale.

P r e s c r i e r e a . S ă s e prescrie:I. F lacoane presurizate dozate

R p.: A erosol “orciprenalină” N. 1D. S. G âte о inhalatie in accesul de astm bronşic.

Exercitii. Prescrieţi flacoane presurizate dozate pentru inhalafii. . - i •> j.: Г

in astm ul bronşic: 1 SaJbutamol; 2 Ipratropiu bromid; 3.Berodual;4. Fenoterol hidrobromid; 5. Beclometasonă dipropionat.

П. Flacoane presurizate pentru pulverizări locale.Rp.: A eroso l‘4dnisor’N. 1 ' J

D.S. Pentru pulverizări cutanate.

Exercitii. Presprieţi flacoane presurizate pentru pulverizări lo­cale:

1. Levovmisol - pentru pulverizarea rănilor infectate.2. L iv ian —pentru pulverizarea arsurilor term ice cutanate.3. Ljifusol pentru pulverizarea postoperatone a suturilor.4. Oxiciclosol — pentru pulverizarea combustiilor mici. :5. Inhalipt —pentru pulverizarea faringelui.6. H iposol — pentru pulverizaţii vaginale.

144

C u ajutorul unor inhalatoare speciale sta ţionarem instituţiile curative substanţele m edicam entoase (de exemplu, antibioticele) se transform ă in aerosoli p rin dispersare cu vapori de apă şau aer comprimat. .

Pentru uzu l ex tern se utilizează preparatele aerosolice sub form ă de soluţii, linimente, spum ă, peliculă plastică etc. Astfel de preparate se utilizează in dermatologie, chirargie, ginecologie. D e exem plu, in tratam entul arsurilor şi rănilor infectate se utilizează “legrasol”, “livian”, “levoviruzol” (c(Mţinantibiotice,antiseptice etc.). In scopul profilaxiei bolilor cutanate supurativeşi in combustii se foloseştepreparatul“neotisol” (conţine neomicină, etilceluloză, ulei de ric in şi alcool), care se transfo rm ă in pehcuiă. In bolile inflamatorii bucale se utilizează aerosolii “prqposoF’, “tantum verde”, “kamilosan m undsprei”.

U nele su b stan ţe m edicam entoase se adm in istrează prin inhalaţii, fund dizolvate in apă fierbinte (circa 70° С ), deasupra c ă re ia bolnavul resp iră , sau soluţiile căro ra su n t a tom izate (pulverizate) de inhalatoare speciale, staţionare sau portative, sau se evaporă uşor din inhalatoarele portabile.

Exem plu. S ă se prescrie 25 ml soluţie de 0,5% de izoprenalină (I zoprenalinum ) pentru inhajlaţii câte 0,1 ml.R p .: Sol. izoprenalină de 0,5% — 25 m l .

D.S. Pentru inhalaţii.

Exercitii. Prescrieţi soltlţii petitru inhalaţii:1. Acetilcisteină 2 0 % —5 m l(infio le). Câife 5 m l la о inhalatie.2. Tripsină cristalmă in soluţie 0,5%. Să se inhaleze câte 2 ml.

Soluţia se prepară ex tempore, dizolvânou-se 10 m g de trip- siriă cristalină йг 2"ml'solutie alinSi^otonă

3. Solutan 50 ml. Pentru inhalaţii câte 1 ml.A num ite substanţe se inhaleazăin stare solidă, sub form ă de

pulbere m icronizată (particule cu diam etrul sub 1 micron), pentru in teresarea eficace a bronşiolelor şi canalelor alveolare. Pentru inhalarea acestor pulberi, ele se d ispersează cu ajutorul unor tu r­bine m inuscule (spinhaler), propulsate de aerul inspirat.

145

Exem plu.

Rp. : Cromoglicat disodic 0,02D.t.d. N. 20 in caps.S. A se inhala câte о capsulă de 3 ori pe zi prin spinhaler.

O rganopreparatele sun t extracte lichide o fic inale din organele şi ţesuturile aninaalelor sacrificate sau hidrolizate, livrate in fiole sau flacoane şi .adm inistrate p e cale paren terală . L a aceste p r e p a r a te s& referfr. ’ -

1 Insjulim - ex tract pancreatic2. P a ra tireo id in ă — e x trac t d in g landele p ara tiro id e ale

animalelor,3. P itu itr in ă — e x tra c t d in lo b u l p o s te r io r al h ip o fize i

(neurohipofizei) animalelor sacrificate etc. Astfel depreparate sunt sup use standardizăxii biologice şi se dozeazăin unităti de actiune (UA).

E xem p le .1. E xtract de placenta, fiole a 1 ml.2. P refizon — extract adenohipofizar, fiole a 1 m l (25 U).3. S irepar — extract hepatic, flacoane a 10 ml.4. Splenină — extract de splină, fiole a 1 ml.5. T im alina—extract de timus, flacoane cu pulbere liofilizată a

° °1 g-6. Cerebrolismă—hidrolizatdem ăduvăosoasă,fiole 5% — 1 ml.7. Solcoseril — ex tract din şânge de viţel, fiole a 2 ml.

146

BEBLIQGRAFIE

1. B reban V. D ictionar general al limbii române. Bucureşti^Editma Ştiinţifieă şi encielopedifea”, 19874k a

2. D obrescuD . Farm acoterapie practică. Bucureşti “EdituraM edicală”, Bucureşti, 1987.

3. Farm acoterapiea română. Ediţia aX -a . “E d itu raM edica­lă” , 1998. - .

4. M anuila A., M amrilaL., Nicole М ., Lam bertH . Dictionnairefrancais de m edecine et de biologie. M asson et C-ie, Paris 6,1971.

5. M atcovschi C. M anual de receptură. Chişinău, “Universi-tas” , 1992.

6. M icro Robert. D ictionaire du francais primordial. Paris 6,1980.

7. OrdinulM S. R M N r.195 din 10.07.2000. Cuprivire la pres­crierea şi livraream edicam entelor.

8. Sinici P. (sub red.) D ictionar m edical (2 vol.). Bucureşti,1970.

9. S troescu V. şi al. Indrep tar pentru prescrierea m edica- mentelor. Editura ALL. Bucureşti, 1993.

10. Д ворецкий И.Х. Латинско-русский словарь. М ., Изд. “Русский язык” , 1986.

11. Клю ев М .А. /под ред ./ Л екарственны е средства, прим еняем ы е в м едицинской практи ке в СССР. Справочник, Изд. 2-е, 1989.

12. М ашковский М. Д. Лекарственные средства. (Том 1 и 2), Харьков, “Торсицг”, 1998.

13. М етели ц а В .И . С п р аво ч н и к по клинической фармакологии сердечно-сосудистых лекарственных средств. М осква, “М едпрактика”, 1996.

14. Михайлов И Б. и соавт. Клиническая фармакология. С.- Пб.: “Фолиант”, 1998.

147

15. М уравьев И. А. Технология лекарственны х форм. М ., “М едицина”, 1989

16. С инев Д .Н ., Г уреви ч И .Я Технология и ан ал и з лекарств. М ., “М едицина”, 1989.

17. Харй£ви<¥ Д А . Фармакологий:>М., “Медицина^, 19'&9.18. Ходорковская Б.БД У чебник латинсюйгО йзйгка. М .,

“М едицина”, 1964. ‘19. Латинский язык и основы медицинской терминологии. Под

; общей редакцией М.Н.Чернявского. М инск ‘ВыШэйшаяшкола”, 1998.

148

I

__ , ............... 'Jbii. :, , ................................................................... li■?.•!.к I

i>.} ........................C U P R IN S ............................................. ...................... •'

Ptf6faţă....... ............................... .................. : ы. -.и'. 3P a r te a in tro d u c tiv ă ................... ............ •*» . . . » « . . . . . . . . . .

1. Receptura. R e ţe tă___ u . . . . . : Y . л . ...............42. M edicam enţul........... yJi...................... ................................ 133. Componenţa medicaiweaxtului' . - . „ i x x u £............ 15

•• 4. Păstrarea mediGgm^Btelor 195. Farm acopeea................................................20

- 6. Cuvinte şi semne auxiliare m re ţe tă ...... 227. Prescripţii de m edicam ente.............. ’ • - -......vrT-- • • • • ■ • *.* 278. D o z a ................................................. . , . . . . . ......289. Denumirea şi nomenclature, m ed icam fi^ lo r .........H.... 33

10. Forma medicamentoasă sau farmaceutică.......36P a r te a specială 39 , Forme medicamentoaşe so lid e ........... . r „ ,„ rf, . . ..... .,.,. ... 39

1. Pulberi...................................................... -0T:....r . . . . . ..2 ,, >392. Pudre sau pulberi pentru uz ex te rn ............. ..... .......к.. 423. Granulate sau g ran u le ......................................................... 45

•■4. C apsu le ............................................................................ .....465. Comprimate sau ta b le te ......................................................496. D rajeuri................................................................................... 577 P ilu le ................................................ ......................................59

■%

8. Pelicule, filme sau p lăcu ţe ............................................ . 60„9. Caramele .................. ............................................................ 6210. Creioane...............................................................................62

. 11. B richete............................... ............................................... 63-12. Specii ............................................................ ...................... 63

Forme medicamentoase semisolide sau moi ........................... 641.Unguent e ..........................642...P aste ........................................................................................ 723. Supozitoare.............................................................................744. Emplastre sau p la s tu ri......................................................... 79

1,49

Forme medicamentoase lichide.................................................... 811. Soluţii...................... ............................................................ .......812. Suspensii................i :..:..:/.....!............................................... 903. Picături........................................................................................ 924. Forine parenterale.......... ............. ................ ........... ....... . .u.KW5. Soluţii extractive.................... ................. ;.z ait.-. . J jH.a , Ш

A. Soluţii extactive apoase...... ............ .............................. 117B. Soluţii extractive a lcoolice........... v . ....... 121

C . S o h i j i i e x t r a c t i v e -,;г. . . 1 2 66. Soluţiiextractivem axim ptH ific^e........::::.:.--....;...... 1277. Emulsii ...................................... .............. ..................... 1288. Linim ente..... ............ ................. а.Л.'............................... . 1339. Siropuri........................ ,...1 ..........;.’Г'-..:....... ...................... 13510. Ape aromatice .............................. .............. ................ 13811. Sucuri*n^i<^M entoase...........::;;........... ...... 13812. M i x t i i r i ......... :.’M;...............'...'.V............. 13913. A he -forme medicamentoase lichide..... ..................1.141

Forme medicamentoase gazoâse. A e l f o s b l i ........... 143Organopreparate................... ................. .............. .............. . 146Bibliografie.......................................... ............... ....................... 147

' ■ i . •. • ; » « .1

■. ju r

'УЬ_i _ _ _

\г rVt

150