Știri expres„Vieru” îşi schimbă locaţia

Scuarul din preajma Liceului „Vasile Alecsandri” va purta nu-mele lui Grigore Vieru. Aici va fi instalat şi bustul poetului, chiardacă iniţial fusese aleasă o altă locaţie. Pe 8 aprilie, consilieriiorăşeneşti au votat pentru modificarea unei decizii anterioare alor, adoptată la 26 martie curent, prin care bustul urma să fie in-stalat în scuarul din faţa bisericii „Alexandru Nevski”. Totodată,a fost abrogată şi decizia din 4 martie curent „Cu privire la rede-numirea unei porţiuni de străzi din oraşul Ungheni”, prin care unsegment din strada Alexandru cel Bun urma să poarte numele luiGrigore Vieru. Acum numele lui Grigore Vieru va fi purtat descuarul unde va fi instalat şi bustul. Propunerea respectivă a fostfăcută de primarul de Ungheni, Alexandru Ambros, care a men -ţi onat că e o solicitare a unghenenilor. Fostul primar interimar aloraşului, Ilie Ciocanu, a criticat însă dur această decizie. „Bustullui Grigore Vieru va înfrumuseţa cele 40 de scaune de acolo. Eun lucru care se face pe viaţă şi trebuie bine gîndit”, a spus dînsul.

În patru ani – proiecte de... 22 milioane

Timp de patru ani, Centrul de Resurse pentru DezvoltareaDurabilă Locală şi Regională Ungheni a elaborat şi a aplicat147 de proiecte, dintre care au fost aprobate spre finanţare 79.Valoarea totală a acestora este de peste 22 milioane 200 mi lei.Majoritatea deja au fost implementate. La ora actuală, continuăsă se deruleze 8 proiecte. Printre finanţatori se numără Fondulde Investiţii Sociale în Moldova (FISM), Programul NaţiunilorUnite pentru Dezvoltare (PNUD), Banca Mondială, TACIS,USAID, UNICEF şi multe altele. Datorită acestor proiecte, afost amenajat scuarul din centrul Ungheniului, au fost efectu-ate lucrări de reparaţie a Palatului culturii, se reconstruieşte ogrădiniţă. La data de 12 aprilie, reprezentanţii PrimărieiUngheni sînt invitaţi la Chişinău, la Palatul Republicii, unde lise va înmîna un premiu pentru cele mai multe proiecte aduseîn localitate. Deocamdată, nu se ştie exact despre ce premiueste vorba şi ce valoare are acesta.

Un ar de teren a ajuns să coste 30 mii de lei

Suma tuturor terenurilor din oraşul Ungheni, scoase lalicitaţie şi vîndute în ultimii patru ani, este de... 5,9 hectare.Informaţia respectivă se regăseşte în raportul de activitate aPrimăriei şi Consiliului orăşesc în perioada 2007-2011. Sumaobţinută din aceste vînzări se ridică la 16,5 milioane de lei. Unsimplu calcul arată că un ar de teren la Ungheni a ajuns să costecirca 30 mii lei. Pentru edilii oraşului, veniturile respective auconstituit o modalitate „de a completa anumite goluri, de aacoperi nişte cheltuieli neprevăzute de bugetul local”. Estevorba, mai întîi de toate, de reparaţia drumurilor, pentru carePrimăria Ungheni nu a primit nici un ban de ani buni din fon-dul rutier sau din bugetul de stat.

Vor municipiuAutorităţile oraşului Ungheni vor continua demersurile în

vederea conferirii localităţii statutului de municipiu. Nu esteun moft, ci o necesitate. „Avem nevoie de acest statut, pentrucă avem nevoie de un buget pe potrivă”, a subliniat primarulAlexandru Ambros. Potrivit dînsului, nu e normal cînd bugetulunui oraş ca Ungheniul se formează exact ca un buget al unuisat. Aceleaşi demersuri le fac şi alte trei oraşe din R.Moldovacu o populaţie similară cu cea a Ungheniului: Cahul, Orhei,Soroca. Deocamdată, fără rezultat, deşi prim-ministrul VladFilat, prezent la Zilele oraşului Ungheni în vara anului 2010, adat asigurări că problema va fi soluţionată pozitiv în scurt timp.

Ziarul de care ai nevoie!

Vineri, 15 aprilie 2011 Anul IV, nr. 15 (170)

Expresulde Ungheni ISSN 1857-422X

Cheia succesului Tău!

ÎMPRUMUTURI 23% -24% anual

DEPUNERI DE ECONOMII15% -18 % anual

str. Naţională 10, or. Ungheni, tel/fax + 373 236 23550

Au deschis sufletele copiilor princunoaşterea valorilor de neam

„Am rămas impresionată de ceea ce am văzut azi la dumneavoastră”, „Sînteţi bravo!”, „Sînt frapată. Am văzut o grădiniţă cu bun gust. O grădiniţă ca-n basme, cu zîne frumoase şi harnice, cu îngeraşi drăgălaşi – e un paradis”. Sînt calificative date de managerii instituţiilor preşcolare din raion unei grădiniţe redeschise doar cu un an în urmă - la Mănoileşti.

Pe 7 aprilie, şi cadrele didactice de aici, şi copilaşii au demon-strat că merită toată lauda. „Ne-am gîndit să depăşim limitele lumiiexterioare a copiilor, să vedem ce este dincolo de gard: să deschi-dem sufletele copiilor prin cunoaşterea valorilor de neam”, aveasă remarce Aglaia Florea, metodistă la grădiniţa din Mănoileşti.În acea zi, experienţa lor a fost împărtăşită şi colegelor din celelaltegrădiniţe ale raionului, la seminarul teoretico-practic: „Educaţiacivică în cadrul instituţiei preşcolare”.

„Vrem să readucem la viaţă tradiţiile noastre populare, să edu -căm o generaţie sănătoasă”, a subliniat directoarea grădiniţei, Nico-leta Diaconu. Cuvintele dînsei au fost însoţite şi de fapte. Astfel,numeroşii oaspeţi din acea zi au asistat la „O călătorie prin ŢaraMoldovei” împreună cu educatoarea Galina Olei, au parcurs „Dru-mul pîinii” împreună cu o altă educatoare - Lucia Glodeanu, auasistat la o activitate muzicală de zile mari, cu momente care i-aufăcut pe cei prezenţi să scape pînă şi cîte o lacrimă.

„Copiii noştri sînt aici în siguranţă, succesele sînt vizibile”, amenţionat Valentina Grosu, preşedinta comitetului părintesc algrădiniţei, iar primarul de Mănoileşti, Alexei Popa, a subilinat căun seminar cu un asemenea subiect ar fi binevenit şi pentrufuncţionarii publici, inclusiv primarii raionului.

„Să punem la loc de cinste educaţia civică”, li s-a adresat celorprezenţi Viorica Cotici, specialist principal de problemele învă ţă -mîntului preşcolar la Direcţia Învăţămînt, Tineret şi Sport. Ate-lierul de lucru „Aspecte metodologice”, condus de Maria Malcoci,metodistă la aceeaşi Direcţie, a venit să confirme acest deziderat.

Formarea cetăţeanului de mîine, liber şi responsabil, capabil săiubească, să apere ţara prin crearea atitudinii pozitive faţă de patrie,tradiţii, istorie şi societatea în care trăiesc – asta îşi doresc angajaţiigrădiniţei din Mănoileşti, asta îşi doreşte serviciul preşcolar alDirecţiei Învăţămînt, Tineret şi Sport. Şi, pentru că îşi doresc cuadevărat, au trecut şi la fapte.

Pag. 2Tinerii ungheneni vor fi ajutaţi să-şi iniţieze o afacereUngheniul va avea în curînd un business-incubator pen -tru tineri. Conceptul proiectului a fost aprobat în şe -dinţa Consiliului orăşenesc din 8 aprilie curent. Pri mă-ria urmează să acopere cheltuielile pentru studiul defezabilitate privind crearea instituţiei respective, pre-cum şi cele ce ţin de elaborarea proiectului tehnic.

Pag. 4Copiii migranţilor – între disperare şi haine de firmăÎngînduraţi şi cu ochii trişti, dar cu haine de marcă.Aşa arată, de cele mai multe ori, copiii migranţilor.De cîţiva ani, autorităţile prezintă o singură cifră carear arăta cîţi copii din Moldova au unul sau ambiipărinţi plecaţi peste hotare – 100 de mii.

Pag. 7În jungla păcatelor noastreLa Măcăreşti s-a produs ceea ce se poate întîmpla înorice localitate din ţară: copilul şi-a ucis mama. Ocrimă strigătoare la Cer! Satul a fost bulversat deaceastă ştire groaznică,care s-a răspîndit cu viteza ful-gerului. Copilul, în vîrstă de peste 30 de ani, a luatzilele mamei sale, a fiinţei ce i-a dat viaţă şi l-a cres-cut. Totul a avut loc ca de obicei, la beţie, cînd minteaeste întunecată de gînduri diabolice.

Corupţia în cadrul poliţiei şi justiţiei, abuzurile şi discriminarea anumitor categorii sociale sînt în continuare probleme care afectează Republica Moldova, potrivit raportului privind Drepturile Omului pe 2010 al Departamentului de Stat al SUA. (Unimedia.md)

Expresul de UngheniVineri, 15 aprilie2

Oaspetele vesel

Veşnicul flagelConvingători, audiovizualul,Mass-media oficială sauMultiplele afişe la intrare:Noi mită nu luăm cînd... nu ne dau.

Expresul de UngheniVineri, 20 noiembrie

PP Expresul de UngheniPublicaţie de informaţii, analiză şi opiniiEditor: SC Miraza SRL, IDNO: 1003609009231

Membru al Asociaţiei Presei Independente (API), afiliată Asociaţiei Mondiale a Ziarelor (WAN)

Director: Lucia BacaluSecretar de redacţie: Vitalie HareaReporteri: Cristian Jardan, Natalia ChiosaContabil-şef: Angela CovaliovTiparul executat la Tipografia Prag-3 ChişinăuComanda 184. Tiraj: 2050 ex.

Adresa:or. Ungheni, str. Barbu Lăutaru, 26, oficiul 229Telefon: (236) 28575, 23742E-mail: unexpres@gmail.comWeb: www.expresul.com

Esențialcu Lucia Bacalu

Cartea unirii cu România se va jucaşi de data aceasta

Vinerea trecută, mă opreşte un tînăr, solicitîndu-mi să răs-pund la cîteva întrebări. Cică pentru un sondaj sociologic. În-cepe să citească grav şi... în limba rusă, prima întrebare: Sînteţipentru unirea cu România?

Urmează apoi altele: Credeţi că doar unirea cu România arputea să aducă R.Moldova în Uniunea Europeană? Credeţi căR.Moldova are aceeaşi cultură cu România? Nu vă temeţi că,în eventualitatea unirii cu România, veţi rămîne fără lucru? Dece ţări vă simţiţi mai aproape: de România sau de Rusia şiUcraina (la pachet?!).

Răspunsurile mele nu prea i-au picat bine, mai ales cîndi-am spus că mă simt mai aproape de România, deşi cunoscfoarte bine limba rusă, literatura şi cultura rusă. I-am mai spuscă nu mă tem că voi rămîne fără lucru, indiferent ce s-ar întîm-pla şi că sînt sigură că acelaşi sentiment îl încearcă toţi oameniicu cap pe umeri. Tînărul vorbitor de limbă rusă s-a strîmbat.S-a strîmbat şi atunci cînd i-am spus că România şi R.Moldovaau aceeaşi cultură seculară. A dat nervos din umeri cînd am re-marcat că multe dintre întrebări sînt formulate anapoda şi că-lpune pe respondent în încurcătură, astfel că acesta ajunge înimposibilitatea de a da un răspuns clar şi echivoc. Trebuie, înmulte cazuri, să aleagă între două sau mai multe semiadevăruri.

Campania electorală a început şi deja este evident că anumiţiconcurenţi electorali vor juca şi de data aceasta cartea unirii cuRomânia. Ce să-i faci dacă prinde la public? Ce să-i faci dacăaceşti anumiţi concurenţi electorali nu au o imaginaţie mai bo-gată, pentru a veni în faţa electoratului şi cu alte subiecte? Cesă-i faci dacă, timp de 20 de ani, celelalte formaţiuni politice s-aubîlbîit de fiecare dată cînd a venit vorba de România? Ce să-ifaci dacă poporul nostru năpăstuit crede în toate aberaţiile, fărăsă încerce măcar să mai pună şi creierul în mişcare.

Chiar dacă miturile, din an în an, cad unul după altul, sperie-toarea unirii cu România mai este vie. Şi ea trebuie alimentată.Cu sondaje, de exemplu. Este foarte convingător cînd vii în faţaunui ins credul cu un teanc de hîrtii şi-i spui fluturînd din ele: ui-taţi-vă, 87% din respondenţi se tem că vor rămîne fără lucru dacăne vom uni cu România. Mai adaugi două-trei fraze la temă şi...declanşezi o psihoză generală. Apoi, pui punctul pe I: numai noiputem opri acest dezmăţ, numai cu noi veţi avea toţi de lucru.

Mă miră cum acel tînăr vorbitor de limbă rusă nu m-a în-trebat dacă nu mă tem cumva că le voi şterge papucii românilorsau că le voi fi servitoare. Oricum, nu cred că răspunsurile pecare le-am dat vor fi luate în calcul la analiza şi rezultatele finale.Nu asta a aşteptat tânărul de la mine. Nu ştiu de ce, dar am im-presia că i se păruse, după cum arăt (cu ochi albaştri şi părulblond), că voi răspunde cu totul altfel. Adică, aşa cum le tre-buia lor, autorilor sondajului respectiv.

Iniţiativa de a deschide laUngheni un business-incuba-tor pentru tineret aparţine Aso -ciaţiei Obşteşti pentru Copiişi Tineret “Făclia” şi PrimărieiUngheni şi se înscrie în şirulde acţiuni preconizate în cad -rul proiectului “Ungheni –capitala tineretului 2011”.

Astfel, vor fi susţinuţi tine -rii hotărîţi să iniţieze o afacereproprie, experienţa fiind pre -lu ată de la statele cu o econo -mie dezvoltată (SUA, Ger -mania, Ungaria, Olanda etc.).Vor beneficia de business-in-cubator, în primul rînd, între-

prinderile nou formate sau încurs de formare, care-şi vororienta activitatea spre sec-toarele economice prioritarepentru oraş şi raion.

Graţie acestui business-in-cubator, tinerii antreprenorivor avea posibilitatea să-şi con -centreze chiar din primelezile activitatea asupra dezvol -tării afacerii, evitînd prob-lemele de ordin administrativ.La dispoziţie le vor fi pusespaţii pentru oficii la jumătatede preţ, vor avea acces non-stop la internet, vor beneficiade servicii de secretariat, de

traducere, consultanţă, mar-keting.

Mai mult ca atît, o dată ladouă luni, vor fi organizateseminare cu tema: “Crearea şiconducerea eficientă a aface -rii proprii”, în cadrul cărora ti -nerii vor elabora şi-şi vor sus -

ţine business-planurile.La Ungheni deja activează

un business-incubator, de-schis cu mai bine de opt ani înurmă pe banii Uniunii Euro -pene. Finanţatorii au apreciatdrept un succes activitateaaces tuia. (L.B.)

Tinerii ungheneni vor fi ajutaţi să-şi iniţieze o afacereUngheniul va avea în curînd un business-incubatorpentru tineri. Conceptul proiectului a fost aprobat înşedinţa Consiliului orăşenesc din 8 aprilie curent. Pri-măria urmează să acopere cheltuielile pentru studiulde fezabilitate privind crearea instituţiei respective,precum şi cele ce ţin de elaborarea proiectului tehnic.

Folosirea lui „care” la acuzativ

Una dintre cele mai frecvente greşelide vorbire întîlnite astăzi este legată defolosirea lui „care” la acuzativ. De multeori auzim exprimări de genul:

„Soluţiile care le propunem sînt...”;„Ba nii care i-am cerut nu au fost nicioda -

tă daţi”.Regulile limbii române cer, fără excep -

ţie, în astfel de cazuri, exprimarea func -ţi ei de complement direct a pronumeluirelativ „care” prin construcţia „pe care”.Deci, formularea corectă este: „Soluţiilepe care le propunem sunt...”; „Banii pecare i-am cerut nu au fost niciodată daţi”.

Din cauza folosirii incorecte a lui „ca -re”, sunt situaţii în care sensul dorit a fi ex -

primat se pierde complet, ca în exemplulurmător: „Azi băieţelul meu a venit acasăcu băiatul (pe) care îl protejează mereu”.Cine protejează pe cine? Includerea oriomiterea lui „pe” într-o frază de acest genschimbă complet sensul celor spuse.

Olga Răilean, profesoară de limba şi literaturaromână, şefa Centrului Metodic,

DGRÎTS Ungheni

CUM E CORECT?

Deşi indicatorii sînt înalţi, înultimii trei ani se atestă o stabili -za re a acestora la Ungheni. Şi as -ta, datorită programelor naţi o na-le, finanaţte de organisme in ter -naţionale, dar şi eforturilor per-sonalului medical al raionului.„Stabilizarea despre care v-am

vorbit cere nişte eforturi foarte şifoarte mari”, a subliniat MihaiSerbianu, explicînd: „Dacă nu necertam cu toată lumea, dacă nuinsistam să controlăm toţi cio -benii, văcarii, dacă nu implicampoliţiştii de sector, primarii înaceastă activitate, ar fi fost jalnic”.

Numai printre ciobenii şivăcarii din raion au fost depistate8 cazuri de tuberculoză cu formăactivă şi trei cazuri de sifilis. „Sănu uităm că aceştia-s cei carecontribuie la prepararea brînzeipe care o cumpărăm mai apoi dela piaţă”, spun medicii.

O treime din populaţia plan-etei suferă, în prezent, de tuber -culoză. Anual, din această cauză,mor aproximativ două milioanede oameni. Morbiditatea gene -rală prin tuberculoză şi nivelulmortalităţii în Moldova este deaproape trei ori mai mare decîtmedia în ţările din Europa.

Specialiştii nu încetează să

avertizeze că tuberculoza poatefi prevenită şi tratată doar în cazulunei atitudini serioase a bolnavu-lui, dar şi a societăţii în ansamblufaţă de această maladie.

Deocamdată, şi societatea, şibolnavul, în mare parte, demon -strează o atitudine de indiferenţăfaţă de boala respectivă. „Dacăsituaţia nu se va schimba, dacăpeste trei ani, cînd se încheie pro-gramele finanţate de organis-mele internaţionale, nu vorapărea noi finanţări, există risculunor îmbolnăviri în masă, ceeace ar putea avea consecinţe im-previzibile pentru societate”,avertizează medicii. (L.B.)

O stabilizare care îngrijorează totuşi Potrivit statisticilor, în 2010, în republică au fost înregistraţi 82 de bolnavi de tuberculoză la 100 de mii de oameni. Aproximativ aceeaşi situaţie se atestă şi la Ungheni. „La fiecare trei zile, este înregistrat un nou bolnav de tuberculoză”, afirmăMihai Serbianu, şeful secţiei consultative a Spitaluluiraional. Conform datelor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, nivelul admisibil este de doar 4 bolnavi la 100 de mii de oameni.

Datele şi informaţiile incluseîn studiu au fost colectate în pe-rioada octombrie-decembrie2010, fiind chestionaţi majori-tatea directorilor/redactorilor-şefi ai ziarelor locale din Re pub-lica Moldova, inclusiv din UTAGăgăuzia şi regiunea trans nis -trieană, dar şi reprezentanţii ad -ministraţiilor publice locale şi

fondatorii publicaţiilor periodi -ce.

Rezultatele studiului relevăcă politica fiscală promovată destat în privinţa publicaţiilor pe-riodice împiedică dezvoltareaziarelor locale care au o situaţieeconomică mai proastă decâtcele naţionale. Un instrumenteficient de susţinere a presei de

către stat ar fi scutirea pub li ca -ţiilor periodice de plata taxei pevaloarea adăugată (TVA) pentruplasarea publicităţii, cel puţinpentru o anumită perioadă.

În plus, presa scrisă este dez -avantajată în relaţiile cu ÎS „PoştaMoldovei”, principalul distribu -i tor al presei, în special în zonelerurale. De cele mai dese ori, re -dacţiile ziarelor sunt nevoite săaccepte tarife şi condiţii contrac-tuale discriminatorii, impuse înlipsă de transparenţă şi fără ne-gocieri bilaterale. Respondenţiisugerează că subvenţiile pentrudistribuţie ar uşura semnificativpovara financiară a redacţiilor şiar contribui la dezvoltarea preseilocale.

În regiunea transnistreană aRepublicii Moldova sunt editatecâteva ziarele social-politice pri-vate, care se dezvoltă anevoios,

fiind ţinta atacurilor şi per secu -ţi ilor din partea autorităţilor re-gionale. Principala problemă aziarelor private din stânga Nis -trului este accesul limitat la in -formaţiile de interes public şipresiunile politice şi economicedin partea autorităţilor, cuplatăcu concurenţa neloială dinpartea ziarelor de stat, susţinutecu generozitate de autorităţilepublice.

Concluziile studiului vor fiutilizate la elaborarea Agendeide advocacy a API pentru anii2011-2012 şi la formularea pro -punerilor de politici publice îndomeniul mass-media, a amen-damentelor legislative pentruameliorarea situaţiei şi favori za -rea dezvoltării presei locale inde-pendente.

Studiul integral poate fi ac -cesat pe site-ul: www.api.md

Presa locală în ultimii douăzeci de aniAsociaţia Presei Independente (API), cu suportulAgenţiei SUA pentru Dezvoltare Internaţională(USAID), în cadrul Programului AED ConsolidareaSocietăţii Civile în Moldova (MCSSP), prezintă rezultatele studiului „Evoluţia presei locale din Republica Moldova în perioada 1990-2010”. Lucrareaeste unică în felul ei şi reprezintă o cercetare generalăa etapelor de dezvoltare a ziarelor locale, inclusiv din regiunea transnistreană, oferind informaţii despre fondatorii, tirajele, sursele de venit etc. ale presei scrise locale private şi de stat.

3Expresul de UngheniVineri, 15 aprilie

Știri din Primăria Ungheni

O dată la patru ani, primăvara, se numără... bobocii

42 de pagini – atît a cuprins raportul privind activitateaprimăriei şi consiliului orăşenesc Ungheni în perioada iunie2007 – martie 2011, prezentat consilierilor orăşeneşti pe 8aprilie curent.

“A fost o perioadă încordată, asupra căreia şi-a lăsat amprentacriza mondială economico-financiară, inundaţiile din 2008şi 2010, cele patru scrutine – trei parlamentare şi un refe-rendum. Cu toate acestea, am reuşit să obţinem rezultatedestul de bune”, a subliniat primarul Alexandru Ambros.

Cifre şi fapte În cei patru ani de activitate a actualului Consiliu orăşenesc

Ungheni au fost desfăşurate 47 de şedinţe, inclusiv 36 ordi-nare şi 11 extraordinare, fiind examinate 798 de chestiuni.

În perioada iulie 2007 - martie 2011 au fost înregistrate2305 petiţii şi 7446 demersuri de la întreprinderi. În au-dienţă au fost înregistrate 1355 persoane.

Au fost eliberate 1416 autorizaţii de funcţionare a unită-ţilor de comerţ, alimentaţie publică şi prestări servicii.

Au fost eliberate 766 certificate de urbanism, 410 auto-rizaţii de construcţie, 73 de autorizaţii de de demolare şi126 de autorizaţii de schimbare a destinaţiei.

A fost autorizată construirea a 2 blocuri locative cu 11niveluri, 1 bloc locativ cu 10 niveluri, sînt în fază de proiec-tare alte 6 blocuri locative cu multe niveluri.

Au fost examinate peste 1820 de cereri şi demersuri pri-vind atribuirea de loturi pentru diferite scopuri, folosirealoturilor de lîngă casă, soluţionarea litigiilor funciare etc.

Au fost examinate 120 de cazuri cu privire la contraven-ţiile administrative ce se referă la: executarea construcţiilorneautorizate, samovolnicia, domicilierea fără paşaport, con-sumul de băuturi spirtoase în unităţile de producţie, neres-pectarea regulilor de comercializare a medicamentelor,tulburarea liniştii publice în timpul nopţii, încălcarea regu-lilor de asigurare a curăţeniei. Au fost aplicate amenzi însumă totală de 40 431 lei, din care au fost achitate în buge-tul local 13 761 lei.

Au fost examinate şi soluţionate 276 de petiţii cu privirela problemele locative.

Au fost create două întreprinderi municipale noi: „Ser-vicii Comunale Ungheni”, specializată în prestarea servicii-lor de reparare şi deservire a fondului locativ şi iluminatuluipublic, şi Întreprinderea Mixtă “AVE Ungheni”, care seocupă de gestionarea deşeurilor menajere din oraş.

Au fost reparate şi repornite 21 de ascensoare, s-au con-struit şi restabilit 46 km de reţele electrice pentru iluminatulstradal şi în curţile blocurilor locative. Au fost instalate peste2200 de corpuri de iluminat.

Alte 600 corpuri econome de iluminat au fost instalateîn 60 de scări ale blocurilor locative cu 9 niveluri.

A fost soluţionată problema încălzirii Palatului culturiidin Ungheni, fiind investite peste 6 milioane de lei.

A fost creată Fundaţia Comunitară Ungheni, care a or-ganizat 6 campanii de colectare a fondurilor, fiind acumu-lată o sumă totală de 571 mii 695 lei; a anunţat şi realizat 5programe de granturi mici în valoare de 706 mii 145 lei.

Ungheniul a devenit o localitate atractivă pentru diverseorganisme internaţionale. A fost facilitată organizarea a 147vizite de informare şi documentare aici ale reprezentanţilorPNUD, TACIS, USAID, AED, UNICEF, DFID, FISM, EU-RASIA, IANIVO- Olanda, GTZ, SOROS, FN Agroinform,OIM, BRCT, Băncii Mondiale, Delegaţiei Comisiei Euro-pene, Ambasadei SUA, IDIS Viitorul, DDC, AO Terre desHommes, Centrului CONTACT, Fundaţiei Est-Europene.

Vom continua, în numerele următoare, cu alte reali-zări, inclusiv ale întreprinderilor municipale.

P

Două treimi din moldoveni ar spune "Da" integrării europene, dacă duminica viitoare ar avea loc un referendum cu privire la aderarea RM la UE. Contra ar fi 12% din respondenţi, în timp ce 15% se declară indecişi în această privinţă, arată un sondaj al Institutului de Marketing şi Sondaje IMAS. (Ştireazilei.md)

Tinerilor participanţi li s-auanunţat problemele cu care seconfruntă zilnic, la care ei auvenit cu propuneri şi strategiide soluţionare. Potrivit LidieiSanduleac, liderul grupuluilocal de tineri, aceste proble -me au fost depistate în urma

chestionării a peste 500 detineri din toate liceele raionu-lui Ungheni. “Eu personal măconfrunt adesea cu indife ren -ţa semenilor mei. Noi însătrebuie să ne implicăm directîn soluţionarea problemelordin comunitatea noastră şi să

demonstrăm că sîntem o mi-noritate care intenţionăm săschimbăm lucrurile spre bine.Să creăm acel model de soci-etate la care fiecare dintre noitinde”, a remarcat dînsa.

Lipsa locurilor de agrementîn localitate, dotarea insu fi ci -entă cu cărţi a bibliotecilor şiinstituţiilor şcolare, tineri lă -saţi fără supraveghere părin -tească – sînt cîteva problemela care liceeni au încercat săgă sească soluţii.

Potrivit Lidiei Sanduleac,

problemele depistate vor fi re-zolvate în viitor prin imple-mentarea unor proiecte.“Avînd în vedere că FundaţiaComunitară Ungheni va lansaîn curînd un nou program degranturi mici, Grupul Localde Tineri va avea ocazia săaplice. Sper că nu vor rata oasemenea ocazie”, a menţi o -nat Natalia Rîbcic, coordona-tor proiect “Fondul pentrutineri”.

Natalia Chiosa

Membrii Grupului Local pentru Tineri a organizat, la 12 aprilie, un eveniment inedit pentru oraşul Ungheni. Este vorba despre o cafenea publică desfăşurată sub genericul: “Ideea propagată azi este rezultatul palpabil de mîine”.

Grupul local de tineri din nou în acţiune

“Lumea trebuie să înțe lea -gă că nu este vorba de ambiţiacuiva. Reorganizarea se facedin necesitate. Ce ne dorim?Vrem ca fiecare copil să seeduce în familie, fie în familialui, fie într-o familie extinsă,fie să beneficieze de asistenţaparentală profesionistă. Anu -me în familie el îşi educă anu -mite abilităţi de care are ne -voie în viața de zi cu zi”, a sub-liniat vicepreședintele raionu-lui, Ludmila Guzun.

Urmare e evaluării situațieia 63 de copii, efectuate decătre comisia pentru protec -ția copilului aflat în dificul-tate, deja au fost luate de ci zi-ile de rigioare în privința a 41dintre aceștia. Astfel, 22 decopii vor fi reintegrați în fa-milia biologică, 2 vor fi inte -grați în familii extinse, 4 vorbeneficia de asistența paren -tală profesionistă, unul va fiplasat la Centrul CREDO, 12vor rămîne în gimnaziul-in-ternat, iar situația altor 22 decopii urmează să fie reexa mi -nată pînă la 1 iunie curent.

Potrivit Ludmilei Guzun,fiecare copil a venit la comisiefie cu unul dintre părinți, fiecu bunica. Și copilul și-a ex -pus părerea: dacă vrea sau nusă se întoarcă în familia sa.S-a constatat că 12 copii chiarnu au unde pleca. Din acestconsiderent s-a decis crearea,într-un timp cît se poate derestrîns, a unui centru de pla -sament în unul din căminelegimnaziului-internat. Va fi pro -pusă Consiliului raional apro-barea unui regulament de ac -tivitate a acestuia. Mai apoi,localul va fi reparat, vor fi cre-ate astfel de condiții, încîtcopilul să fie educat la fel ca înfamilie. El va merge la studiiîn insituțiile de învățămînt dinoraș. Acest centru va pu teagăz dui pînă la 30 de copii.

Totodată, vor fi amenajateși cîteva apartamente sociale,pentru tinerii cu vîrsta cup rin -să între 18 și 23 de ani, carenu au unde să meargă, nu arecine să-i susțină, iar ei încă nuau reușit să se integreze în so-cietate. Tinerii vor locui în

aceste apartamente, gestio nîn -du-și singuri viața (vor plă tipentru întreținere, își vor facemîncare, își vor purta singuride grijă).

Astfel, a concluzionat Lud-mila Guzun, diferenţa dintreun centru de plasament și ungimnaziu-internat este mare.“Dacă vrem să trăim într-oţară, unde totul să fie aşezat lalocul său, trebuie să fie ajutaţicei care sînt într-o situaţiuedificilă”, a spus dînsa.

Reorganizarea gimnaziu-lui-internat are loc în cadrulProiectului “Asigurarea drep-tului copilului la familie șiprotecția lui de violență, abuzși neglijare”, cu suportul USAIDși Organizației “EveryChild”.Finalizarea proiectului este pre -

văzută pentru sfîrșitul anu lui2012. Deoarece numărului co -piilor care ar urma să rămînă îngimnaziul-internat este foartemic, nu are sens ca instituțiarespectivă să funcționeze și încontinuare. Unde mai pui căși cheltuielile sînt exagerat demari. La ora actuală, costulanual al întreținerii unui copilaici este de 36 mii 633 lei.

Deocamdată, încă nu s-adecis ce va fi deschis în cele-lalte blocuri aparținînd actu-alului gimnaziua-internat. Darmai este timp, urmează să fieexaminată minuțios fiecarepropunere. Nu este exclus caaici să-și desfășoare activi-tatea în viitor o filială a uneiuniversități din Iași.

Lucia Bacalu

Deși avea la dispoziție doi ani pentru reorganizareaGimnaziului-internat din Ungheni, Consiliul raional,se pare, va lua decizia mult mai înainte de acest termen. În prezent, se lucrează intens asupra evaluării instituției.

Gimnaziul-internat din Ungheni în plină reorganizare

Un nou forum, un nou spaţiu de interacţiuneLa 19 aprilie 2011, începînd cu ora 09:30, în sala de şedinţe a Consiliului

raional Ungheni, str. Naţională 11 va avea loc Forumul donatorilor locali, lacare sînt invitaţi reprezentanţi ai sectorului de afaceri, autorităţilor publicelocale, organizaţiilor societăţii civile, instituţiilor publice şi mass-media dinoraşul şi raionul Ungheni.

Evenimentul în sine va crea un spaţiu deschis de interacţiune între dona-torii locali şi societatea civilă, va oferi informaţii despre rolul şi nivelul deimplicare a co munităţii în atragerea de fonduri. Participanţii vor împartăşilecţiile învăţate şi bunele practici privind propriile lor eforturi în dezvoltareafilantropiei la Ungheni, vor lua cunoştinţă de rezultatele evaluării formelorde comportament filantropic la nivelul publicului larg şi al sectorului de afac-eri din Ungheni. În cadrul forumului va fi semnat şi Pactul Local pentru Dez-voltare, un document de responsabilizare a tuturor actorilor comunitari, careva fi asumat de către autorităţile publice locale. Acest Pact va contribui laeficientizarea relaţiei dintre mediul de afaceri, societatea civilă şi autorităţilepublice locale şi încurajarea participării sectorului neguvernamental la im-plementarea proiectelor comunitare.

Forumului donatorilor locali este organizat de Fundaţia ComunitarăUngheni, în parteneriat cu Centrul Regional de Dezvoltare Durabilă,Primăria oraşului Un gheni, Consiliul Raional Ungheni şi Alianţa ONG-uriloractive Pro Agenda Locală 21 Un gheni. Organizarea acestuia este posibilă graţieajutorului generos al poporului ameri can oferit prin intermediul AgenţieiSUA pentru Dezvoltare Internaţională (USAID), în cadrul ProgramuluiAED Consolidarea Societăţii Civile în Moldova (MCSSP).

Pentru mai multe informaţii: 0 (236) 23455Valeriu Botnari, director executiv Fundaţia Comunitară Ungheni

De Ziua libertăţii presei, un turneu la jocul de dame

Cu ocazia Zilei libertăţii presei, Federaţiaraională a jocului de dame Ungheni,împreună cu ziarul “Expresul de Ungheni”,organizează turneul tradiţional la jocul dedame-64, ajuns la ediţia a IV-a.

Cei ce vor răspunde corect la problemelepropuse mai jos, vor fi invitaţi la finală, care vaavea loc în ziua de 7 mai, ora 10.00, în sala deşah şi joc de dame a Şcolii sportive din oraş.

Problema nr.1Albele, simple: a3, b4, c1, c5, e1, e7, h6 (7)Negrele, simple: c7, d4, e3, f4, g3, g5, h4 (7).Problema nr.2Albele, simple: e1, e3, f2, g1, g3, g5 (6)Negrele, simple: a3, c3, e5, e7, h4 (5).În ambele poziţii, albele încep şi cîştigă.Aşteptăm răspunsurile pînă la data de 1 mai,

pe adresa redacţiei: or. Ungheni, str. BarbuLăutaru 26, of. 229 sau personal lui SergheiNicul, preşedintele Federaţiei raionale a joculuide dame (Direcţia Finanţe, etajul 3).

Informaţii suplimentare la tel.: 28575,27508.

Substanţe anabolizante la vama Sculeni

620 de comprimate „Danabol”, 120 de comprimate„Anopolon”, 95 de fiole de „Sustamed”, 15 fiole de „Parobolan”, 35 fiole de „Testosteronă” şi 50 fiole de „Nandrolonă” – toate au fost găsite, în seara de 6 aprilie, în geanta unui cetăţean român, care încerca să le treacă peste Prut prin postul vamal Sculeni.

Era ora 21.30, cînd pe pista de control „Ieşire autocaredin RM” a postului vamal Sculeni s-a prezentat, pentru efec-tuarea controlului vamal, autocarul de rută Chişinău-Cluj,înmatriculat în România. Cei 9 pasageri au declarat obiectede uz personal, dar unul dintre ei avea un comportamentsuspect, ţinîndu-şi geanta mereu sub observaţie vizuală. In-spectorul vamal a decis să verifice bagajul călătorului respec-tiv. Intuiţia nu l-a înşelat: în bagaje au fost depistate 740 decomprimate şi 195 fiole de substanţe anabolizante, dositesub haine şi acoperite cu un ziar. Acestea nu fuseseră de-clarate şi prezentate controlului vamal în forma stabilită deart.174 al Codului Vamal al R.Moldova, susţine AdrianaCazîlu, şefa secţiei contracararea fraudelor vamale de laBiroul vamal Ungheni.

Pentru că persoanele fizice nu au dreptul să importe sausă exporte medicamente sau adausuri alimentare din cate-goria anabolizantelor, pe cazul dat a fost întocmit un pro-ces-verbal cu privire la contravenţie. Marfa a fost reţinutăpentru a stabili valoarea ei, urmînd a fi confiscată.

Pe parcursul anului 2010, la postul vamal Sculeni alBiroului vamal Ungheni au fost stabilite 2 cazuri similare detransportare peste frontiera vamală, prin nedeclarare şineprezentare controlului vamal, a substanţelor anabolizantesub formă de comprimate şi în fiole, numărul total al aces-tora fiind de 24 mii 635 bucăţi. (L.B.)

Fotografie: customs.gov.md

Expresul de UngheniVineri, 15 aprilie4

În ianuarie-februarie 2011, principalii parteneri comerciali ai Republicii Moldova rămân Federanţia Rusă (22,6% din total exporturi şi 24,6% - din total importuri), Ucraina (10,5% şi 11%) şi România (14,9% şi 9,9%), arată datele Biroului Naţional de Statistică. Cel mai mult, RM exportă mărfuri de manufactură şi produse alimentare şi importă – combustibili şi maşini şi echipamente pentru transport. (Unimedia.md)

Au maşină şi computer, dar nu audragostepărintească

În raionul Ungheni, 4340de copii au rămas fără supra -ve geherea părinților. Din aceș -tia: 1120 au ambii părinți ple -cați peste hotare și 3220 - unpărinte plecat. Cifrele au fostenunțate de Comisariatul depoliție din Ungheni. Profeso -rii susțin însă că cifra ar puteafi și mai mare. În raionul Călă -raşi trăiesc 920 de copii careau un părinte plecat peste ho -tare şi circa 530 – ambii pă -rinţi, conform datelor Secţieiraionale de asistenţă socială şiprotecţie a familiei.

Majoritatea părinților plea -că în Rusia, Italia, Portugalia,Franța. Copiii lor au cele maiperformante telefoane mo-bile, calculatoare, poartă hai -ne de firmă. Unii au şi moto -ciclete, și chiar maşini. Dartristeţea nu le mai dispare dinochi.„Copilul, la 11 ani, nuare nevoie de mașină. Părinții,într-un fel, vor să-și compen -se ze lipsa și trimit acasă cado -uri scumpe și bani. Eu aş pre -fera să trăiesc în sărăcie decîtsă fiu fără părinţi”, spunea, încadrul unei mese rotunde or-ganizate la Biblioteca publică“Dimitrie Cantemir” din Un -gheni, Silvian Donoagă, un bă -iat de 15 ani din satul Bușila.

Într-un sat din Călăraşi, Si -po teni, locuieşte o fetiţă carenu şi-a mai văzut mama de șa -se ani. Lenuţa spune că mamaei a plecat să muncească înItalia pe cînd ea avea şase ani.De atunci, la fiecare început dean şcolar a mers la careul solemnînsoţită de cineva dintre rudeşi a privit cu jind la copiii careveneau însoţiţi de părinţi. Nui-a lipsit nimic în acest răs timp,cu o singură excepţie – dra gos -tea de mamă. Lenuţa nu stie ceinseamnă să discuți cu mamași să-i ceri un sfat atunci cîndai o problemă la şcoală sau nuştii cum să depaşeşti o situaţiemai delicată cu colegii.

De dorulpărinţilor au încercat să-şi pună capăt zilelor

Şi din raionul Vulcăneştisute de oameni sînt plecaţipeste hotare. Cei mai mulţimuncesc în Turcia. Copiii ră -maşi acasă spun că vor urmaexemplul părinţilor imediatce vor absolvi şcoala generală.Modelul oferit astfel de pă rinţieste greu de combătut. Totuşi,copiii migranţilor sînt foartevulnerabili la stres şi la peri-colele sociale, spune NadejdaMocan, directoarea Centruluipsihosocial din orasul Vulcă -neşti.

Centrul a asistat pînă acumdoi minori care au încercat săse sinucidă în timp ce părinţiierau plecaţi peste hotare. “Afost nevoie de mai multe se-siuni de consiliere psiholo gi -că ca să-i readucem la normalşi să-i ajută să se reintegreze însocietate şi în colectivul decopii”, mai spune NadejdaMocan.

Cine le poartade grija?

Responsabilitatea pentrucopiii ramaşi fără supraveghe -rea părinţilor (adică a copiilorîn dificultate sau a celor in si -tuații de risc) este „repar ti za -tă” între ministerele ProtecţieiSociale, Educaţiei, AfacerilorInterne, Sănătăţii şi Casa Na -ţi onală de Asigurări Sociale.La nivel local, de aceşti copiisînt responsabili nu doar asis -tenţii sociali, primarii, dar şiprofesorii, medicii şi alţi spe -cialişti.

Însă, fără un sistem eficientde „evidenţă“ a copiilor ră maşisinguri acasă, autorităţile sevăd nevoite să privească niştecifre care sînt departe de reali -tate şi să intervină doar dacăabuzul a fost deja comis.

“Situaţia copiilor migran -ţilor diferă foarte mult de laun caz la altul. Există şi copiibine asiguraţi material, cărora

nu le lipseşte nimic, cu ex cep -ţia părinţilor, dar sînt şi copiicare îndură foame şi frig, du -pă ce părinţii au plecat şi nuau mai dat de veste de ani buni”,susţine Diana Cheianu-An-drei, sefa Catedrei de sociolo-gie în cadrul USM, care ela- borează un concept de recen -sămînt pentru Organizația In -ternațională pentru Migrație(OIM) privind situaţia copi-ilor rămaşi fără îngrijire părin -tească. Problemele cu care seconfruntă această categoriede copii sînt foarte diverse, dela abuzul fizic şi sexual, pînă lasarcini nedorite şi avorturitimpurii.

Cumreacţioneazăstatul?

Răspunsul statului la feno -menul copiilor singuri acasăs-a materializat într-un plande acţiuni cu privire la pro tec -ţia copiilor rămaşi fără îngri-jire părintească pentru anii2010-2012. Acest documentprevede modificarea cadruluilegislativ în scopul respon sa -bi lizării părinţilor plecaţi pes -te hotare, astfel încît să fiepro tejate drepturile copiilor.

“Problema copiilor care aurămas fără ocrotire părin teas -că este prioritară pentru Gu-vern şi pentru MinisterulMun cii, Protecţiei Sociale şi aFamiliei. Migraţia, sărăcia şialte fenomene care au afectatfamilia în R. Moldova a făcutsă avem astăzi 100.000 decopii lăsaţi în voia sorţii, iarcadrul legislativ existent nu leasigură întdeauna o protecţieadecvată”, a declarat ministrulMuncii, Valentina Buliga, la oşedinţă a Clubului Jurnaliş ti -lor de Investigaţie, desfăşuratîmpreună cu OIM. Potrivitei, ministerul îşi propune săelaboreze o bază de date acopiilor aflaţi în dificultate,

care să includă şi copiii mig -ran ţilor. Aceasta ar urma săajute autorităţile să le cunoas -că situaţia şi să poată inter-veni în problemele lor. Deasemenea, autorităţile pro -pun simplificarea proceduriide instituire a tutelei, astfel căpersoana în grija căreia estelăsat copilul să fie res pon sa -bilă prin lege de securitatealui.

O decizie a Guvernului învigoare în prezent îi obligă pemigranţii care pleacă legal lamuncă să prezinte la punctelede trecere a frontierei un actprin care să facă dovada că adelegat cuiva tutela asupracopilului. În secţiile deasistenţă socială şi protecţie afamiliei am reuşit să aflăm căsînt înregistrate doar cîtevaastfel de cazuri în fiecareraion. Majoritatea moldove-nilor pleacă în străinătate ile-gal. În cazul lor această ob li-gaţie nu poate fi aplicată.

Numărul orfanilor sociali – mai mare cu fiecare an

Potrivit datelor Centruluide Informare şi Documentareprivind Drepturile Copiluluidin Moldova, numărul copi-ilor rămaşi fără grija părinţiloreste în continuă creştere. Ast-fel, dacă în 2006 în evidenţăintrau 94 de mii de copii, lacare cel puţin un părinte eraplecat peste hotare, în 2009numărul acestora a ajuns la135 de mii.

Investigaţia a fost rea li -za tă în cadrul Campaniei“Jur naliştii pentru Dreptu -rile Omului”, susținută deAmbasada SUA în Moldova

Fotografie: curentul.ro

Natalia Porubin, Liliana Ursu, Centrul de Investigaţii Jurnalistice

Îngînduraţi şi cu ochii trişti, dar cu haine de marcă.Aşa arată, de cele mai multe ori, copiii migranţilor.De cîţiva ani, autorităţile prezintă o singură cifrăcare ar arăta cîţi copii din Moldova au unul sauambii părinţi plecaţi peste hotare - 100 de mii. Deşi este estimativă, aceasta nu reflectă totuşi realitatea. Specialiştii în domeniul drepturilorcopilului spun că în realitate numărul acestor copii este cu mult mai mare.

Copilaşii des vă cheamă,Dorul plînge noaptea-n somnCresc orfani, pui fără mamă,Trişti în lacrimi greu adorm.

I-aţi lăsat plecînd departe,Valul banilor vă-neacă,Lacomi ochi doresc de toate-Nesătui poftă îşi cată.Bani, pachete cu de toateMai trimit la zile mari,Îşi mai spală din păcate,Fac cărare spre altar.

Se răceşte căsnicia -Ochii dragi mai rar se văd.Floarea dragostei – mîniaJurămîntul nu-l mai cred.

Case triste fără viaţăPar de toţi demult uitate:Piatra-i rece, răni pe faţă,

Porţi cu lanţuri încuiate.

Cat bărbaţii alinarea -Drumul e spre crîşmă-n sat,Îşi îneacă disperarea,În ciubăr s-au scufundat.

Răsfăţaţi cu bani de-a gataPuii zborul şi-au luat.Iute-n grabă, ca săgeataCuibul, locul şi-au uitat.

Au plecat cu toţi departeRătăciţi prin lume ei,Tot mai rar la uşă-ţi bateÎţi e dor de nepoţei.

Jugul duci tăcut acasăCît picioarele te ţinBătrîneţea-ncet te-apasăSingur stai, uitat, străin.

Boris Doina, Corneşti

Veniţi mame, casa plînge

Copiii migranţilor – între disperare şi haine de firmă

Expresul de UngheniVineri, 15 aprilie 5

Fondul Monetar Internaţional şi-a urcat prognoza de creştere economică în 2011 pentru ţara noastră de la 3,6 la sută pînă la 4,5%. Pentru 2012 însă instituţia internatională anticipează un salt economic pînă la 4,8 la sută. Fondul şi-a îmbunatăţit prognozele, dupa avansul de 6.9% înregistrat de RM, potrivit raportului World Economic Outlook. (Ştireazilei.md)

Atenţie, copii, la regulile de circulaţie!

„Atenţie copii!”. Astfel s-a întitulat operaţiuneacare s-a desfăşurat cu copiii grădiniţelor şi şcolilordin oraş în perioada 31 martie - 8 aprilie de cătreSecţia poliţiei rutiere Ungheni, în parteneriat cuUniunea conducătorilor auto, filiala Ungheni.

Operaţiunea s-a încheiat vinerea trecută cu o activitatela care au participat copiii grădinţelor din oraş. Aceştia auînvăţat regulile de circulaţie şi chiar au şi practicat pe viu,pe terenul cu regulile de circulaţie ale gimnaziului-internatdin Ungheni. Potrivit lui Ghenadie Ciubarcă, inspector se-curitatea circulaţie rutieră, locotenent major de poliţie,micuţii au fost foarte activi, partcipativi şi interesaţi. Au datmulte întrebări, după care au urmat şi răspunsurile.

„Sînt foarte benefice aceste lecţii. Comparativ cu aniiprecedenţi, copiii sînt acum mult mai informaţi, iar acciden-tele rutiere în care-s implicaţi sînt în scădere”, a menţionatdînsul.

O atenţie deosebită s-a atras la vacanţa de primăvară, carese apropie. În acest sens, atît profesorii, cît şi părinţii ar tre-bui să le vorbească mai des copiilor despre regulile circu la -ţiei rutiere, este de părere Ghenadie Ciubarcă.

În următoarele săptămîni, Poliţia rutieră şi Uniuneaconducătorilor auto din Ungheni se vor implica în formareaşi instruirea echipelor din şcolile din raion pentru concursulraional la securitatea circulaţiei rutiere, care va avea loc la 6mai.

Potrivit lui Ghenadie Ciubarcă, anul aceasta au avut locşapte accidente rutiere. Nu a fost implicat nici un minor.

Natalia Chiosa

Profesorii din Estonia şi Ungheni au fost încadraţi în noi schimburi de experienţă

Săptămîna trecută, profesorii de la Liceul „VasileAlecsandri” din Ungheni i-au primit în vizită pecolegi de-ai lor din Estonia. Oapeţii au venit pentruun schimb de experienţă, graţie organizaţiei negu-vernamantale „Junior Achievement”.

„La noi în Estonia a început un nou proiect de susţinerea Republicii Moldova. Ne-am gîndit că, prin intermediulcolegilor noştri de la Junior Achievement Moldova, amputea avea o colaborare bună. Sîntem două ţări mici cuprobleme asemănătoare şi am putea să le rezolvăm împreu -nă şi concomitent”, a menţionat Epp Vodja, preşedinteleorganizaţiei „Junior Achievement Estonia”.

Pentru început, profesorii estonieni, au aflat mai multedetaliii despre liceu, despre profesorii şi elevii acestuia, dupăcare au studiat şi au analizat metodele de predare aeconomiei aplicate.

„Ne-am gîndit să facem schimburi de experienţe întreprofesori şi elevi, mai ales că programele şcolare sînt ase -mă nătoare, doar cu mici diferenţe. Am putea avea o colabo -ra re bună, iar pentru anii următori am putea organizacam panii şcolare împreună”, a accentuat Epp Vodja.

Liceul „Vasile Alecsandri” este unicul liceu din raion im-plicat în campaniile şcolare la economia aplicată. În cadrulacestor ore, elevii claselor a X-XII-a confecţionează obiectede artizanat, pe care le vînd ulterior la tîrgurile locale. Prinaceasta ei învaţă cum să fie antreprenori adevăraţi. Potrivitprofesoarei Elena Chelaru, deja trei ani consecutiv, pro-dusele elevilor de aici au participat la tîrgul companiilor lo-cale de la Tallin, Estonia. „Noi am fost foarte insistenţi înstudierea disciplinei respective. Mi-aş dori cu adevărat să seimplice şi alte licee din raion. Este adevărat că aceasta pre-supune foarte multă muncă, dar care, pînă la urmă, esterăsplătită. Elevii au mare interes, iar eu le susţin oriceiniţiativă” a menţionat dînsa.

Vizita delegaţiei estoniene s-a încheiat cu o mică excursieprin oraş. Oaspeţii au vizitat fabrica de vinuri, fabrica deceramică, fabrica de covoare şi Zona Economică Liberă.„Tot ceea ce ştiu despre Ungheni este că acesta e cel maicurat oraş din Moldova. Iar acum avem ocazia să vedem cuochii proprii ceea ce se produce aici. Cu siguranţă, ne vomconvinge şi mai mult că tot ce se spune despre Ungheni eadevărat”, a remarcat Tatiana Ungureanu, coordonator pro-gram „Junior Achievement Moldova”.

Natalia Chiosa

„Pentru noi e foarte impor-tant ca tinerii să coopereze, săcomunice, să afle mai multe de-spre tradiţii şi artă, căci ei tre-buie să înţeleagă că, deşi lo -cuiesc în ţări diferite, au aceleaşiinterese, se confruntă cu ace -leaşi probleme”, a menţionat încuvîntul său de salut SergheiSuprun, primarul oraşului Kom -somolsk, la deshiderea eveni-mentului.

Tinerii ungheneni au fostînsoţiţi de Andrian Cheptonar,consilierul primarului de Un -gheni, şi Galina Petcu, coordo-nator programe pentru tineri laCentrul Regional de Resursepentri Tineri. Delegaţii adulţiau vizitat mai multe organizaţiidin domeniile: social, sport, ti -neret şi business. În cadrul me -

sei rotunde „Cooperare pentrubinele tinerilor”, la care au par-ticipat consilieri locali, repre -zentanţi ai organizaţiiilor detineret şi oameni de afaceri, An-drian Cheptonar a făcut o pre -zentare a oraşului Ungheni.„Ungheniul este deschis pentrucolaborare cu alte oraşe, noidorim să creăm parteneriate dedurată pentru binele tinerilor.Am venit la forum cu propu -neri concrete pentru viitor,elaborate împreună cu CentrulRegional de Resurse pentruTineri Ungheni. Vom organizaîn parteneriat forumuri, festi-valuri şi schimburi de tineret”,a menţionat dînsul la Komso-molsk.

La Forum a fost elaborată şisemnată Rezoluţia cu privire la

colaborarea de viitor între ora -şele Komsomolsk - Ukraina,Jodino - Belarus, Komsomolsk- Federaţia Rusă, Ungheni şiOrhei – R. Moldova. A fost în-tocmit un plan de activităţipentru cinci ani, care cuprinde:forumuri internaţionale, semi-nare, tabere de vară, schimburide experienţă între tineri şispecialişti din diverse domenii.

„Participarea la acest forumne-a oferit oportunitatea de acunoaşte cultura altei ţări, mo -

dele de succes în promovareavoluntariatului, să creăm relaţiide parteneriat în domeniul ti -neret”, a menţionat Galina Pet -cu după reîntoarcerea în ţară.„Am creat premise pentru or-ganizarea unui schimb de ti ne -ret în vara acestui an cu ora şulKomsomolsk, Ucraina. Amcunoscut oameni noi, intere -saţi, motivaţi de a colabora” amai adăugat dînsa.

Natalia Chiosa

Cooperare pentru binele tinerilor la KomsomolskLa invitaţia primarului oraşului ucrainean Komso-molsk, Serghei Suprun, şase dintre cei mai activitineri din liceele oraşului Ungheni au participat la Fo-rumul Internaţional „Slaveanski soiuz detskoi diplo-matii”, care s-a desfăşurat în perioada 6-8 aprilie 2011.Tinerii liceeni au avut posibilitatea să cunoască lu-cruri noi despre liderism, comunicare deschisă, coop-erare internaţională şi, bineînţeles, şi-au făcut noiprieteni.

„Dintotdeauna mi-am do -rit să mă stabilesc la Ungheni.În anii de studenţie, cînd ve-neam acasă, mă opream laUngheni, mă plimbam pestrăzile liniştite ale oraşului.Ungheniul m-a cucerit din-totdeauna”, spune NataliaRîb cic.

Facultatea pe care a urmat-oa ajutat-o în mare parte să-şiînvingă timiditatea. „Însă maiam de lucrat”, recunoaşte. Me -ritul, susţine dînsa, le aparţineprofesorilor de la facultate.Majoritatea au fost lîngă ea şiau susţinut-o atunci cînd afost nevoie, ceea ce i-a dat cu -raj. Astfel, pe lîngă diplomă, aobţinut şi... încredere în sine.

Cu riscul de a nu găsi unloc de muncă pe plac şi, maiales, după specialitate, totuşia revenit la baştină, la Un -gheni. De mai bine de patruani este specialist promovarevoluntariat şi cetăţenie activăla Centrul de Resurse pentruDezvoltare Durabilă Locală şiRegională Ungheni. E tocmaiceea ce-i place să facă, ce îi

este aproape de suflet. Vine laserviciu cu o deosebită sa tis -facţie, chiar dacă zilnic facenaveta Buciumeni-Ungheni.Acolo, la Buciumeni, îi sîntpărinţii, acolo s-a născut, a co -pilărit, a mers la şcoală.

Dacă nu şi-ar fi găsit un locde muncă, se gîndea să maifacă o facultate şi să devinăprofesoară. Norocul însă i-asurîs. Are acum un serviciu lacare a visat, are în jurul ei nu -mai oameni buni. Datorită lor,a devenit ceea ce este astăzi şinu poate să nu le fie profundrecunoscătoare.

Orice ar fi, orice i s-ar pro -pune, Natalia Rîbcic nicio da -tă nu ar fi de acord să plecedin oraşul său. Este foarte le -gată de familie şi nu se vede înaltă parte decît la Ungheni.„Spre deosebire de alte loca -li tăţi, Ungheniul nostru estecu mult mai dezvoltat, iar oa-menii sînt deosebiţi prin felullor de a fi, prin felul lor de avorbi şi chiar prin felul lor dea se prezenta”, spune NataliaRîbcic, după care continuă:

„Chiar dacă este un oraş maide provincie, nu văd de ce nuaş putea să mă dezvolt aici, săobţin performanţe”. Există omulţime de modalităţi. Opersoană poate să se impună,făcînd ceva util pentru locali-tatea sa. Dacă este dorinţă,poţi reuşi oriunde. Iar Nataliavrea şi poate.

„Mulţi spun că în Moldovaeste greu de trăit. Dar ce au fă -cut ei ca să trăiască mai bine?Nu au ridicat nici măcar unpai de jos, pe care tot ei l-auaruncat”, afirmă dînsa.

Nu este deloc uşor să-ţi gă -seşti o specialitate care să-ţipla că, să-ţi găseşti o activitatecare să te acapareze. Dar e po -sibil. Cum? Natalia spune căorice tînăr trebuie, pur şi sim-plu, să se gîndească bine îna -inte de alege o facultate. Dacă

şi-a ales-o, să se ţină de carte,să meargă la ore, apoi la servi-ciu cu mare drag şi satisfacţie.„Eu mi-am găsit ceea ce mi-am dorit. Comunicarea estegenul meu”, spune Natalia cumîndrie.

Totuşi, nu a uitat nici de jur-nalism. Nu a renunţat nici laaceastă specialitate a sa. A par -ticipat la numeroase concur-suri naţionale, a obţinut şi mul -te premii. Se simte bine cîndîşi aşterne pe hîrtie gîndurileşi, ori de cîte ori are posibili-tatea, o face cu drag. Scrie însăşi articole mult mai serioase,bazate pe date concrete, aşacum i se cere la serviciu.

Este fericită din acest punctde vedere. A păşit cu dreptulîn activitatea profesională, iarasta înseamnă mult.

Natalia Chiosa

Tineri de Ungheni

Ungheniul a cucerit-o dintotdeaunaEra o fată timidă. Cea mai reuşită modalitate, din punctul ei de vedere, de a învinge timiditatea a fost să dea la o facultate care presupune cît maimultă comunicare, cît mai multă implicare. A ales Jurnalismul şi Ştiinţele Comunicării. Cum nu se vedea mare jurnalist, a urmat specialitatea de comunicare publică. Zice că îi era mai apropae de suflet. A absolvit facultatea cu brio la Universitatea LiberăInternaţională din Moldova. A ales să revină la baştină.

Atenţie!Atunci cînd doriţi să vă trataţi gratuit, aveţi nevoie de poliţăde asigurare medicală. De aici rezultă două opţiuni:- să plătiţi de fiecare dată serviciile medicale costisitoare, cu riscul de a fipenalizat şi amendat;- să vă asiguraţi pînă la 30 aprilie şi să beneficiaţi de 50% reducere, astfelcă poliţa vă va costa doar 1386 lei (preţul integral este de 2772 lei)..Bineînţeles, nimeni nu plănuieşte să se îmbolnăvească, dar...Vino la Agenţia Teritorială Ungheni a Companiei Naţionale Asigurări înMedicină pînă la 30 aprilie şi beneficiază de 50 % reducere pentru poliţade asigurare medicală!Pentru deţinătorii de teren agricol, poliţa de asigurare medicală poate fiprocurată pînă la 31 octombrie şi costă doar 693 lei.Adresa: strada Romană 27A (lîngă policlinică).Telefon: 22758, 22736.

MOLDOVA 1Luni, 18 aprilie6.00, 10.10, 18.35 Documentar 7.00, 8.00,9.00, 13.00, 17.00 Ştiri 7.10, 8.15, 13.10Bună dimineaţa! 9.10 , 14.50, 20.45 DeZiua Televiziunii, poporul vorbeşte! 9.20“Chemarea străbunilor” 10.25 Reporterde gardă 10.45 Vector european 11.25“Un preot printre noi” 15.00 Desene ani-mate 15.25 Videoteca copiilor 15.30 Eru-dit cafe 16.20 Program de uzică jaz 17.15Respiro 17.35 Magazinele UEFA 18.00Sub acelaşi cer 18.40 Povestea de seară19.00, 21.00 Mesager 19.40 Moldova îndirect 21.40 “Cum să cîştigi bani cuMoldindconbank” 21.50 Săptămînasportivă 22.25 “Departe de ea”.

Marţi, 19 aprilie6.00, 9.20, 18.35 Documentar 7.00, 8.00,9.00, 13.00, 17.00 Ştiri 7.10, 8.15, 13.10Bună dimineaţa! 9.10, 14.50, 20.45 DeZiua Televiziunii, poporul vorbeşte!10.15, 17.15 Respiro 10.25 Accente eco-nomice 10.55, 19.40 Moldova în direct12.00 Magazinele UEFA 12.30 Subacelaşi cer 15.00 Desene animate 15.25Videoteca copiilor 15.35 Săptămînasportivă 16.20 La noi în sat 17.30Portrete în timp 18.00 Unda Bugeacului18.40 Povestea de seară 19.00, 21.00Mesager 21.40 “Vă las cîntecele mele”Maria Lătăreţu 22.45 “Lumina trecutu-lui”.

Miercuri, 20 aprilie6.00, 9.20, 9.55, 18.35, 23.40 Documen-tar 7.00, 8.00, 9.00, 13.00, 17.00, 23.30Ştiri 7.10, 8.15, 13.10 Bună dimineaţa!9.10, 14.50, 20.45 De Ziua Televiziunii,poporul vorbeşte! 10.25 Ghidul sănătăţiitale 10.55, 19.40 Moldova în direct 12.00Baştina 12.30 Unda Bugeacului 15.00Respiro 15.15 “Lumina trecutului” 17.15Desene animate 17.30 Magazinul copi-ilor 18.00 Svitanok 18.40 Povestea deseară 19.00, 21.00 Mesager 21.40 “Vă lascîntecele mele” 22.30 Ideal 2010.

Joi, 21 aprilie6.05, 9.20, 12.20, 15.00, 17.30 Documen-tar 7.00, 8.00, 13.00, 17.00 Ştiri 7.10,8.15, 13.10 Bună dimineaţa! 9.10, 14.50,20.45 De Ziua Televiziunii, poporulvorbeşte! 10.15 Respiro 10.25 Natura înobiectiv 10.55, 19.40 Moldova în direct12.05 La datorie 12.30 Svitanok 15.30 Fii

tînăr! 16.15 Cultura azi 18.00 Vector eu-ropean 18.40 Povestea de seară 19.00,21.00 Mesager 20.50 Super-loto 5 din 3521.40 “Cum să cîştigi bani cu Moldind-conbank” 21.50 Reporter de gardă 22.15“Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru22.35 “Clopotniţa”. Spectacol.

Vineri, 22 aprilie6.00, 9.50, 17.30, 18.35, 19.40 Documen-tar 7.00, 8.00, 9.00, 13.00, 17.00 Ştiri 7.10,8.15, 13.10 Bună dimineaţa! 9.10, 14.50,20.45 De Ziua Televiziunii, poporulvorbeşte! 9.20 Desene animate 10.55Moldova în direct 12.00 Casa mea 12.30Studio Art plus 15.30 “Un sfert de vorbă”cu Ilona Spătaru 15.50 Vedete la bis 18.00Accente economice 18.40 Povestea deseară 19.00, 21.00 Mesager 20.15 Cine-mateca universală 21.40 “Cum să cîştigibani cu Moldindconbank” 21.50 Fii tînăr!22.40 “Leone”.

Sîmbătă, 23 aprilie6.00, 20.05 Documentar 7.00 “Leone”8.35 Desene animate 9.10 “Chemareastrăbunilor” 10.00 Magazinul copiilor10.30 Natura în obiectiv 11.00 Ştiinţă şi in-ovare 11.30 Casa mea 12.05 I.S. Bach “Pa-timile după Matei” 13.00, 17.00, 23.40Ştiri 13.15 Lumina adevărului 14.00 Or-chestra de cameră “Philarmonia” 14.30Studio Art plus 15.00 La mulţi ani! 15.30Respiro 15.45 O seară în familie 17.15Templul muzicii 17.55 Erudit cafe 18.40Povestea de seară 19.00, 21.00 Mesager19.35 Aducerea Luminii Sfinte dinIerusalim 21.40 “Cum să cîştigi bani cuMoldindconbank” 21.50 “Un preotprintre noi” 23.25 Cinemateca universală23.50 Domnului să ne rugăm.

Duminică, 24 aprilie6.00 “Un preot printre noi” 7.35 Docu-mentar 7.40 O seară în familie 9.00 Leg-endele muzicii 9.10 Desenme animate10.00 Ring Star 11.10 La datorie 11.30Moldovenii de pretutindeni 12.00 “Fac-erea lumii” 13.00, 17.00, 23.40 Ştiri13.15 “Hristos a înviat” 14.00 Baştina14.30 Program muzical 15.00 La mulţiani! 15.30 Spectacol muzical 17.15 Cul-tura azi 18.00 Evantai folcloric 18.40Povestea de seară 19.00, 21.00 Mesager19.40 Vedete la bis 21.35 Focus TV22.10 “Distracţie cu Dick şi Jane” 23.50Recital “VIV-Ardo”.

FC „Victoria”Măcăreşti a avuto prestaţie bună

Sîmbăta trecută, 9 aprilie, însala de sport a Liceului „Gheo-rghe Asachi” din Ungheni a avutloc competițiile pentru CupaCapitalei Tineretului 2011 la fot-bal feminin. Au partcipat optechipe din raionale Ungheni,Nisporeni şi Făleşti.

FC „Victoria” Măcăreşti a fostla înălțime. La simplu, pe primulloc s-a clasat Victoria Ursachi dela FC „Victoria”. La dublu, echipaFC „Victoria” s-a clasat pe loculII, primul loc revenindu-i echi -pei din satul Petreşti. La triplu,FC „Victoria” s-a clasat pe loculII, fiind surclasată de petreș -tence.

A doua zi, pe stadionul dinMăcăreşti a avut loc meciul din-tre FC „Victoria” Măcăreşti şi FCTiraspol din cadrul Campionat-ului național la fotbal feminin.Scor final – 1:0. Unicul gol alpartidei a fost marcat în reprizaa doua, de către Victoria Ur-sachi. Cu 33 de puncte la activ,echipa junioare FC„Victoria”Măcăreşti continuă să conducăîn clasamentul general.

Duminică, 17 aprilie, pe sta-dionul din Cetireni se va des fă -şura un meci important, întreechipele

FC „Gloria” Edineţ şi FC„Victoria” Măcăreşti, cînd se vadecide campioana.

Programul de Granturi Mici este o iniţiativă a GrupuluiLocal de Tineri creat în cadrul Proiectului Fundaţiei Co-munitare Ungheni (FCU) Fondul pentru Tineri dinUngheni şi are drept scop să sporească implicarea tinerilordin comunitate în rezolvarea problemelor cu care aceştiase confruntă prin acordarea suportului financiar în cadrulunor proiecte care vor contribui în mod direct la îmbu -nătăţirea calităţii vieţii tinerilor.

BENEFICIARII GRANTURILORBeneficiarii de granturi pot fi: A. Grupuri de Tineri care nu au beneficiat de suport finan-ciar din partea donatorilor interni sau externi pot să depunăcereri de finanţare pentru granturi în valoare de pînă la5000 lei şi trebuie să aibă o contribuţie de cel puţin 25%din suma solicitată de la Fondul pentru Tineri din Ungheni. B. Grupurile de Tineri care au implementat deja proiectecu suport financiar din partea donatorilor interni sau ex-terni pot să depună cereri de finanţare pentru granturi învaloare de până la 10 000 lei şi trebuie să aibă o contribuţiede cel puţin 35% din suma solicitată de la Fondul pentruTineri din Ungheni.C. Contribuţia ( parte în numerar şi parte în altă formă – forţăde muncă, materiale etc.) va fi din partea aplicantului/bene-ficiarului de granturi, poate fi acordată însă şi/sau din parteaautorităţilor publice locale, sectorului privat, comunităţii.

DOMENIILE FINANŢATEGranturile vor fi acordate pentru implementarea proiec -telor orientate spre susţinerea activităţilor tinerilor din co-munitate desfăşurate în următoarele domenii: educaţiecivică, cultură şi sport/ mod sănătos de viaţă, servicii so-ciale pentru grupuri social-vulnerabile, protecţia mediului,cetăţenie activă/participare în procesul decizional, dez-voltare comunitară.

CRITERIILE ESENŢIALE DE ELIGIBILITATECriteriile pentru beneficiari: • Să fie active în domeniile indicate • Să dispună de potenţial uman şi voluntari• Să exprime dorinţă şi să posede potenţial pentru asoluţiona problemele cu care se confruntă tinerii din co-munitate Criteriile pentru proiect: • Să vizeze scopuri realiste care pot fi realizate pe parcursulproiectului • Să urmărească satisfacerea unor necesităţi acute şi realea tinerilor la nivel local • Să nu aibă o durată mai mare de 3 luni • Costurile administrative să nu depăşească limita de 5%din costurile totale ale proiectului Nu sunt eligibile pentru finanţare proiectele ce presupun: • Activităţi generatoare de profit• Construcţii/reconstrucţii/ ample lucrări de amenajarea teritoriului• Activităţi cu caracter religios• Activităţi cu caracter politic Propunerile de proiect se depun la sediul Fundaţiei Co-munitare Ungheni, în perioada 15 aprilie - 06 mai 2011,pe adresa: or. Ungheni, str. Naţională 7, bir.501. Tel/fax:2 53 09; 2 36 68.Data limită de depunere a proiectelor: 06 mai 2011, ora 17.00.Persoana de contact: Natalia Rîbcic (fc_ungheni@yahoo.com).

Pentru cei interesaţi să afle detalii (se conţin şi în GhidulProgramului de Granturi Mici), Grupul Local de Tineridin Ungheni va organiza Conferinţa de lansare a Progra-mului de Granturi Mici pe data de 18 aprilie 2011, la orele15.00, în incinta Primăriei oraşului Ungheni, Sala deŞedinţe a Consilierilor (601)

6 UN CITAT PE SĂPTĂMÎNĂTeama de eşec nu trebuie să fie un motiv de a nu încerca ceva. Frederick SmithPROGRAME TV

Luni 20.45 „Cabinetul din umbră” (Jur-nal TV)21.00 „Придурки из Хаззарда”.Film (ТНТ)

Marţi21.00 „Большой Стэн”. Film (ТНТ)21.30 „Когда нас не станет”. Film(СТС)22.10 „Asfalt de Moldova” (Jurnal TV)

Miercuri11.05 „Назначение”. Film (РТР„Планета”)21.00 „ЛОпуХИ”. Film (ТНТ)21.30 „Взаперти”. Film (СТС)

Joi21.00 „Большой папа”. Film (ТНТ)21.30 „Легкие деньги”. Film (СТС).22.50 „Доченька моя”. Film (NIT)

Vineri20.30 „Добейся успеха”. Film (СТС)21.00 „O dată-n viaţă” (TVR 1)23.30 „С Дона выдачи нет” (РТР„Планета”)

Sîmbătă14.00 „Negru şi Bogatu”. Talk Show(Jurnal TV)21.10 „ÎnTrecerea anilor” (TVR 1)21.00 „Ангел-А”. Film (СТС).

Duminică20.00 „Звездные войны: Эпизод 4– Новая надежда”. Film (ТНТ)21.00 „Умница Уилл Хантинг”. Film(СТС)21.00 „Ora de ras” (Jurnal TV).

Vînd tractor MTZ-80,autobasculantă (cubic) ZIL-130.

Telefon: 079514660

VĂ RECOMANDĂM!

Frizeria „Irina”anunţă completarea unei noi grupe pentru

FRIZERI. Studiile se fac în baza licenţei Ministerului Educaţiei din Republica Moldova.

Durata cursurilor – 5 luni.Tel.: 24697, 069232326

Vînd apartament cu 2 camere,

în Ungheni (Dănuţeni). Telefon: 079459800.

Vînd casă la Dănuţeni, sarai, garaj,beci, 6 ari teren.

Gaz natural, încălzire autonomă. Tel.: 069647097, 34-614

Vînd automobil Scoda Superb, a.f. 2002.Telefon: 078050519

Vînd casă la Ungheni, centru.

Tel.: 069648114

Vînd casă la Năpădeni. 30 ari terenîn jurul casei (viţă-de-vie, pomi fruc - tiferi), sarai, beci, încălzire centrală.Telefon: 61212

Pe data de 19 aprilie 2011, ora10.00, în incinta Consiliului ra-ional Ungheni (str. Naţională11), sala de şedinţe, va avea loc în-tîlnirea ministrului Educaţiei alRepublicii Moldova, MihaiŞleahtiţchi, cu factorii de deciziedin raion şi de la ora 11.00 – au-dienţa cu cetăţenii (sala de confe-rinţe, str. Naţională 9)

LicitaţiePrimăria Bumbăta, raio-nul Ungheni, anunţăpentru data de 27 aprilie2011, ora 10.00, în in-cinta primăriei, desfăşu-rarea licitaţiei „custrigare” a terenului agri-col cu nr. cadastral9224307165 cu supra-faţa 0,1216 ha, preţ devînzare 2059 lei.Actele pentru partici-pare la licitaţie se ac-ceptă pînă la data de18.04.2011, ora 15.00. Costul biletului de parti-cipare este de 200 leipentru persoane fizice şi300 lei pentru persoanejuridice, acontul în mă-rime de 10% din preţuliniţial.

Informaţii suplimen-tare la tel 0(236)44238.

AnunţDirecţia Generală Raională Învăţămînt, Tineret şi Sport Ungheni anunţă concurs pen-tru ocuparea funcţiei de directori ai următoarelor instituţii de învăţămînt, după cumurmează: gimnaziul Semeni, gimnaziul Măgurele, creşa-grădiniţă Nr.3 Ungheni, gră-diniţa-creşă Sculeni.La concurs pot participa cetăţeni ai Republicii Moldova, cu studii superioare peda-gogice, care au desfăşurat activitatea pedagogică pe parcursul ultimilor 5 ani, posedălimba de stat, ce nu au împlinit vîrsta necesară obţinerii dreptului la pensie pentrulimită de vîrstă, sînt apţi din punct de vedere medical pentru exercitarea funcţiei, nuau antecedente penale.

La cerere vor fi anexate:- cererea de înscriere la concurs;- copia actului de identitate;- copiile legalizate ale actelor de studii;- curriculum vitae;- copia legalizată a carnetului de muncă;- programul de activitate în viitoarea funcţie, pentru o perioadă de 5 ani;- certificatul medical din care rezultă că este apt medical, fizic şi neuropsihic;- certificatul de cazier judiciar;- cuprinsul dosarului, în două exemplare.

Documentele urmează a fi prezentate în termen de 30 de zile din ziua pub -licării în ziar a avizului pe adresa: or. Ungheni, str. Naţională 9, DGRÎTS Un-gheni, comisia de concurs. Relaţii la telefon: 0(236)26917, 22748.

SRL “Confort”, filiala Petreştivinde purcei de rasă la preţul 50 lei/1 kg.

Telefon: (236) 42561, satul Petreşti

Vînd apartament cu 3 odăi,

în Ungheni. Telefon:

27974, 25334, 069454566

Vînd casă în Pîrliţa.

Tel.:069509161

Vînd lot teren,centru, 5 ari.

Telefon:060117778

Vînd casă în

Zagarancea. Tel.:

069507341,068537744

Închirieri autoАвтопрокат

Tel.:068867867

PROGRAM DE GRANTURI MICI FINANŢAT DE FONDUL PENTRU TINERI DIN UNGHENI CU ASISTENŢA / SUPORTUL FUNDAŢIEI COMUNITARE UNGHENI

Acest program/proiect este realizat de către Fundaţia Est-Europeană, din resursele acordate de Agenţia Suedeză pentru Dezvoltareşi Cooperare Internaţională (Sida/Asdi), Ministerul Afacerilor Externe al Danemarcei/DANIDA, Agenţia Statelor Unite pentruDezvoltare Internaţională (USAID) prin intermediul Fundaţiei Eurasia. Opiniile exprimate aparţin autorilor şi nu reflectă neapăratpunctul de vedere al Fundaţiei Est-Europene, Sida/Asdi, DANIDA, USAID şi/sau Guvernului American.

7Comisia Electorală Centrală anunţă că la alegerile locale generale din 5 iunie urmează sa fie suplinite 12 638 de funcţii elective dintre care 10 622 – consilieri în consiliul de nivelul I, 1118 – consilieri în consiliul de nivelul II şi 898 – primari. (Unimedia.md)

Expresul de UngheniVineri, 15 aprilie

R e v i s t a

„Spiriduşii”angajează agenţi pentru comer -ci a liza rea publicaţiilor în şcolişi grădiniţe. Studiile pedagogi cesînt o prioritate.

Informaţii la: Telefon: 069113276e-mail: spiridusii@gmail.com

Fundaţia Comunitară Ungheni anunţă concurs pentru selectarea noilor

membri ai Grupului Local de Tineri

care implementează Proiectul „Fondul pentru Tineri din Ungheni”

Dacă eşti tânăr între 16-24 ani, îţi pasă de comunitatea în caretrăieşti, doreşti să te implici în luarea deciziilor la nivel local, încolectarea de fonduri şi în gestionarea proiectelor de susţinere ainiţiativelor tinerilor, atunci aplică la concursul de selectare a noi-lor membri ai Grupului Local de Tineri care administrează „Fon-dul pentru Tineri din Ungheni”.

”Fondul pentru Tineri” îţi va oferi o experienţă inedită de a lucraalături de alţi prieteni şi de a învăţa să colectezi fonduri şi să ieidecizii privind comunitatea din care faci parte. Vei avea posibili-tatea să organizezi diferite activităţi cu participarea şi pentru ti-nerii din oraşul şi raionul Ungheni.

Concursul de selectare a Grupului Local de Tineri se desfăşoarăîn perioada 15 – 30 aprilie 2011.

Cine poate participa la Concurs

La concurs pot participa tinerii între 16 – 24 ani din raionul Un-gheni care doresc să facă o schimbare în comunitate.

Cum poţi participa

Pentru a participa la concurs trebuie să completezi un formularşi să-l prezinţi la adresa: or. Ungheni, str. Naţională 7, bir. 501, 507.

Formularele de participare pot fi ridicate de la sediul Fundaţiei Comunitare Ungheni, Tel.: (236) 2-34-55; 2-53-09 sau poate fi solicitat printr-un mesaj la adresa de e-mail: fc_ungheni@yahoo.com

Evaluarea formularelor se va desfăşura în perioada 02 – 05 mai2011. Comisia de concurs va selecta noi membri pentru comple-tarea Grupului Local de Tineri.

Persoana de contact: Natalia Rîbcic, tel.: (236) 2-53-09,e-mail: fc_ungheni@yahoo.com

Acest program/proiect este realizat de către Fundaţia Est-Europeană, dinresursele acordate de Agenţia Suedeză pentru Dezvoltare şi CooperareInternaţională (Sida/Asdi), Ministerul Afacerilor Externe al Dane mar -cei/DANIDA, Agenţia Statelor Unite pentru Dezvoltare Internaţională(USAID) prin intermediul Fundaţiei Eurasia. Opiniile exprimate aparţinautorilor şi nu reflectă neapărat punctul de vedere al Fundaţiei Est-Euro-pene, Sida/Asdi, DANIDA, USAID şi/sau Guvernului American.

Alegeri (anticipate) – schimbarea domnilor – bucuria neb-unilor.

Bloc electoral – idealul nostru drag: toţi cu hurta peste prag.Candidat – 1. peştişorul de aur în rolul lui Păcală; 2. de de-

parte trandafir, de apropae - borş cu ştir.Deputat – candidatul vîndut în robie poporului pentru

patru ani.Electorat – masă de oameni care alege, alege şi la urmă...

culege.Fuziune – căsătorie politică în bază de contract. Fraudă – o nemţoaică... dornică.Gafă – a greşi este omeneşte (mai ales intenţionat). Gîndire pozitivă – avis rara (pasăre rară) la moldoveni.Haos (politic) – normalitatea moldovenească.Hobby – campanie legală de împroşcare reciprocă cu noroi. Interimat – a treia etapă a istoriei naţionale după matriarhat

şi patriarhat. Imunitate – principala virtute a aleşilor.Jurămîntul (alesului) – Doamne, iartă-mi slăbiciunea şi vor-

bele de astăzi.Lider (de partid) – verişorul lui Ivan Susanin.Miting (postelectoral) – carnaval moldovenesc acompaniat

de... pompieri (sirene). Numărarea (repetată) a voturilor – repetarea e mama... prostiei.

Opoziţie – adevărată umbră a majorităţii. Observator – ins cu ochi de vultur şi gură de peşte.Preşedinte – 1. mesia moldovenilor; 2. cel mai deficitar

politician. Program electoral – poveşti moldoveneşti (1001 de nopţi).Referendum – mătăhală autohtonă pentru maturi.Scrutin electoral – sezon de vînătoare a naivilor.Speaker – cel mai mare şef pe... microfoane. Truc (electoral) – 1. iluzionism practicat de candidaţii elec-

torali; 2. procedeu de transformare a cozii de cîine în sită demătasă.

Urnă – cutie unde e aruncată... spuma societăţii.Validare – 1. darea oficială în exploatare a deputaţilor; 2.

procedură de vaccinare imunitară a aleşilor poporului.Watergate – niciodată, niciodată (Doamne, ocroteşte-i pe

români).Sfînta treime X, Y, Z – speaker, premier şi preşedinte.

Din alegeri în alegeri

Zilnic, televiziunea, presascrisă şi radioul difuzează ştiri,una mai groaznică decît alta.Avem impresia că trăim într-olume diabolică, care are me ni - rea de a curma cît mai multevieţi omeneşti prin orice mij -loace şi în orice împrejurări.

Beţia, bat-o vina! Orbiţi şiturmentaţi de alcool, vio lea -ză, omoară, jefuiesc, schinju -iesc. Totul porneşte de la be -ţie, iar beţia - de la educaţie.Copilul născut în familii de-zordonate, unde alcoolul esteidolul vieţii, se acomodează,se educă şi rămîne urmaş de-monizat şi sortit pierzaniei.

Între noi s-a dezlănţuit unadevărat război care mereu

es te alimentat de necredinţanoastră lipsită de înţelepciuneşi frică de judecata divină, onecredinţă ce vine din trecu-tul apropiat cu educaţie de tipsovietic-comunist. Dacă amavea frică de Dumnezeu,ne-am mai abate de la rău şiam alege cărările dreptăţii,ade vărului şi credinţei, carene-ar deschide ochii minţii şinu am păşi pe calea păcatelor.

Sfîntul Vasile cel Mare spu -nea despre beţie: “Beţia esteun demon ce-l primeşti debu nă voie, băgat în suflet dinplăcere. Beţia face din viteazun fricos, din cel ruşinos şi în-frînat - în om neruşinat şi des-frînat, întunecă cunoştinţa şi

chibzuinţa, ucide adevărul şinu ştie de dreptate”.

Prin ce se deosebeste omulde animal? Oare nu prin raţi -u ne, acest minunat dar dum-nezeiesc? Prin beţie, omul selipseşte de raţiune şi se alăturădobitoacelor celor fără deminte. Beţia nu-i ia omuluinumai judecata, ci îi schimbăşi simţurile şi-l face pe cel cese îmbată mai rău decît oricedobitoc. Vinul clocoteşte îninima lor şi le umple capul cunăluciri. Atunci beţivii sîntmari şi tari sau amărîţi şi dez -nă dăjduiţi, pornesc scanda -luri cu mînie nestăpînită. Al -coolul îi doboară pe oamenifără de sabie.

Sfînta Scriptură ne atenţio -nea ză: ”Nu te uita la vin cîndcurge şi face mărgele în pahar,el alunecă uşor, dar apoi ca unşarpe muşcă. Ochii ţi se vorui ta după femeile altora, şiinima îţi va vorbi prostii”; „În -dreaptă-ţi inima pe calea ceadreaptă. Nu fi printre cei ce

beau vin, nici printre cei ce seînbuibează cu carne. Căcibeţivul şi cel ce se dedă la în-buibarea pîntecelui sărăcesc,iar aţipirea te face să porţizdrenţe…”. Aceste cuvintebib lice elucidează crudul ade -văr al vieţii noastre: cîtă sără -cie avem cauzată de beţie, cîtăjale şi disperare!

Nu este de mirare că la Mă -căreşti, ca şi în orice localitatedin ţară, se petrec lucruri dia-bolice, iar ştirile despre pro-ducerea unor crime vor con -tinua atîta timp cît întuneri -cul necredinţei noastre vaexis ta.

„Veniţi, fiilor, şi ascultaţi-mă pe mine şi frica Domnuluiînvăţa-voi pe voi”, ne indeam -nă împăratul David. Aşa săfacem. Înţelepciunea începecu frica de Domnul, care nefereşte de rău.

Vasile Jantuan, profesor de geografie

şi de religie, Liceul „Elada” Măcăreşti

În jungla păcatelor noastre

O treime din cele 10 milioane de noi cazuri de cancer diag-nosticate în fiecare an la nivel mondial ar putea fi prevenite, şi încăo treime ar putea fi vindecată, dacă ar fi depistate şi tratate mairepede?

Potrivit estimărilor OMS, în următorii 20 de ani se vor înreg-istra 10 mln de decese cauzate de cancer şi 15 mln de noi cazuride cancer în fiecare an?

Cancerul este responsabil pentru 12% din decesele înregis-trate pe glob?

Cum se poate preveni cancerul?- Nu fumaţi.- Nu consumaţi alcool.- Controlaţi-vă greutatea.- Consumaţi zilnic fructe şi legume proaspete şi produse din

cereale cu conţinut mare de fibre.- Evitaţi expunerea directă excesivă la soare.

- Femei: palpaţi-vă sînii regulat. - Faceţi-vă controale medicale regulate.

Unele semnale de alarmă a canceruluiDe importanţă vitală în prevenirea şi tratamentul cancerului

sînt semnalele de avertizare pentru cancer – simptome care sîntadesea slabe şi pot părea neimportante, dar necesită acţiunepromptă şi prezentare la medic:

1. Schimbări (tulburări) în funcţiile intestinelor; 2. Răni, iritaţii, umflături ale pielii care nu se vindecă;3. Sîngerări sau secreţii neobişnuite;4. Îngroşări, umflături sau noduli în sîn sau în altă parte;5. Indigestie sau dificultate de înghiţire;6. Schimbări evidente în aspectul negilor sau aluniţelor;7. Tuse supărătoare sau răguşeală persistentă;8. Pierdere nemotivată în greutate;9. Aversiune nemotivată pentru carne şi pîine.

Ştiaţi că...

Site-ul de ştiri NR. 1 din Ungheniîn format text, video, audio şi foto

La Măcăreşti s-a produs ceea ce se poate întîmpla în orice localitate din ţară: copilul şi-a ucis mama. O crimă strigătoare la Cer! Satul a fost bulversat de această ştire groaznică,care s-a răspîndit cu vitezafulgerului. Copilul, în vîrstă de peste 30 de ani, a luatzilele mamei sale, a fiinţei ce i-a dat viaţă şi l-a crescut.Totul a avut loc ca de obicei, la beţie, cînd mintea esteîntunecată de gînduri diabolice.

DRAMADicţionar Realist al AlegătoruluiMoldovean Amărît (Amăgit)

FRAGMENTARIUMCU NATALIA CHIOSA

UN SFAT PE SĂPTĂMÎNĂDacă vreţi ca mobila să vă strălucească şi să fie curată, preparaţi următoarea soluţie: 1/2 ceaşcă de oţet alb, 1 linguriţă de ulei de măsline (sau mai puţin). Se amestecă şi se lustruieşte mobila cu o cîrpă curată.

BerbecSăptămîna va începe cu nişte discuţii cam penibile legate de bani.

Partea profesională nu merge rău deloc, o idee ingenioasă vă face re-marcaţi de colegi. În dragoste, vor fi cîteva izbucniri de gelozie.

TaurSînteţi răsfăţaţi de astre în aceste zile: tot ce veţi începe, veţi

termina cu bine. Energia şi puterea de muncă vor atinge cote ma-xime, ar fi bine să le folosiţi în mod util.

GemeniSăptămîna începe cu o surpriză plăcută pe latura profesională:

o avansare, un bonus, un rezultat foarte bun. Se preconizează şinecesitatea unor cheltuieli importante, dar care vă vor scuti peviitor de probleme mai mari.

RacVeţi avea iar o perioadă nostalgică: vă veţi aminti de trecut, de

foste iubiri, de prieteni cu care aţi rupt legătura, de copilărie. Spresfîrşitul săptămînii însă, vă veţi recpăta energia şi veţi fi gata de luptă.

LeuMoralul ar putea fi pus la pămînt, încă din primele zile, de o

discuţie neplăcută în relaţia de cuplu. Proiectele profesionale vorlua un curs foarte bun şi veţi rezolva rapid nişte probleme urgente.

FecioaraV-aţi putea trezi în aceste zile în nişte situaţii neplăcute care vă

vor afecta imaginea. E posibil să fiţi expuşi în mod jenant într-osituaţie, să fiţi surprinşi bîrfind pe cineva sau să vi se descoperenişte secrete bine ascunse.

BalanţaSăptămîna începe cu o nemulţumire legată de cineva din antu-

raj: aţi putea avea de-a face cu o atitudine jignitoare din partea unuiprieten sau vi s-ar putea refuza categoric ajutorul într-o problema.

ScorpionO săptămînă de emoţii mari pe cele doua laturi importante:

dragostea şi banii. În dragoste, veţi aştepta un răspuns importantlegat de viitorul relaţiei. Pe partea financiară, veţi avea ceva pro-bleme legate de stabilitatea venitului.

SăgetătorVeţi avea o săptămînă foarte bună în ceea ce priveşte comuni-

carea: veţi fi foarte convingători, veţi reuşi să deschideţi uşi dincolode care se trece foarte greu, vi se va cere sfatul în multe domenii.

CapricornVeţi începe săptămîna într-o situaţie dificilă, în sensul că va

trebui să faceţi o alegere legată de viaţa sentimentală. Veşti cevamai bune sînt pe latura profesională şi financiară.

VărsătorVeţi avea o săptămînă încărcată sub aspectul vieţii sociale şi

profesionale. Mobilul principal al acestei activităţi intense va fijobul din cauza căreia familia ar putea suferi.

PeştiVeţi avea de făcut nişte alegeri profesionale importante. Aces-

tea pot fi consecintele unor propuneri interesante, sau ale unornemulţumiri legate de activitatea actuală. În dragoste, veţi treceprintr-o perioadă de stres.

Horoscop 18 – 24 aprilie

18-24 aprilieLuni Săptămîna Patimilor. Lunea Mare. Sf. Irh. Iov; Sf.

Mc. Agatopod şi Teodul; Cuv. Teodora.Marţi Marţea Mare. Sf. Irh. Metodie; Sf. Irh. Eutihie.Miercuri Miercurea Mare. Sf. Irh. Gheorghe Mărturisito-

rul; Cuv. Daniil, Serapion; Sf. Mc. Achilina.Joi Joia Mare. Sf. Ap. Irodion, Ruf, Ermia; Sf. Irh. Nifont.Vineri Vinerea Mare. SF. Mc. Eupsihie, Vadim.Sîmbătă Sîmbăta Mare. Sf. Mc. Terentie, Maxim, Alexan-

dru, Teodor.Duminică ÎNVIEREA DOMNULUI. SFINTELE

PAŞTI.

Expres ortodoxIdei de cină echilibrată şi sănătoasă

Probabil că cina este cea mai sănătoasă masă pentru mulţidintre noi. Avem tendiţa de obicei de a trece peste micul dejuniar la masa de prînz să mîncăm în grabă. Însă pentru cină nefacem o planificare cum să mîncăm mai sănătos şi mai echilibrat.

Dietologii recomandă ca cina să fie servită înainte de culcarecu patru ore.

Iată cîteva variante de cină, una pe zi:- File de peşte(somon, crap, păstrăv, ton) – 200-250g la gră-

tar sau la cuptor + 1 cartof fiert sau copt în coajă cu o lingurăde smîntînă( 12% grasime) + o salată verde.

- 2 felii de carne slabă (curcan, muschi de vită la cuptor) +legume asortate fierte la abur (conopidă, spanac, dovlecel) +o felie pîine integrală.

- 1/2 piept de pui la grătar cu ierburi aromate + 50g pastefierte cu un cub de unt + salată asortată

- 200g carne de pui tăiată felii subţiri şi rumenită fără ulei +1/2 borcan de sos pe bază de roşii şi legume + 5-6 linguri deorez fiert.

- 2 felii carne rece (care a fost anterior gătită la cuptor) + sa-lată orientală 4-5 linguri + o salată verde sau 5-6 murături.

- o felie de carne (150-200g ) vită sau pui preparate la grătar+ 4-5 linguri piure de cartofi + o salată asortată.

Carnea poate fi înlocuită cu organe (ficat, ficăţei, rinichi)preparate la grătar. După 30 minute se bea un pahar cu chefir.

Rodica Guţu

Mîncăm corect şi sănătos

Fotografia săptămînii

Fetiţe ca la Mănoileşti nicăieri în lume nu găseşti

Bancuri Cineva sună la uşă iar băr-

batul deschide. Moartea înfaţă îi spune:

- Am venit după viaţa ta!Barbatul se întoarce şi o

strigă pe nevastă-sa:- Viaţa mea! pe tine te caută!

Pe o stradă, o ţigancă bătrînăvindea seminţe cu 50 de banicornetul. Un tînăr care trecea înfiecare zi pe acolo îi lasă de fie-care dată 50 de bani, dar nu-şilua niciodată cornetul.

Într-o dimineaţă, ţiganca îlopreşte.

- Vrei să mă întrebi de ce nuiau niciodată seminţe?

- Nu...vreau doar să-ţi spuncă s-au scumpit la un leu!

După 50 de ani de casni-cie, bărbatul moare. La scurttimp moare şi soţia şi ajungeîn rai, unde-l vede şi pe el.

− Dragule, ce bine-mipare să te regasesc!

− Lasă-mă-n pace! Contrac-tul a fost foarte clar: "Pînă cemoartea ne va despărţi".

VIORICA CULEAC,DOAMNA CARE SE SIMTEBINE PE SCENĂ

Funcţia actuală: regizor la Teatrul desatiră şi umor “Gură spartă” din Todireşti.

Principala trăsătură a mea de carac-ter: bunătatea şi sinceritatea.

Calitatea pe care o prefer la un băr-bat: îmi plac bărbaţii veseli şi glumeţi.

Calitatea pe care o prefer la o femeie:să fie sinceră şi bună la suflet.

Ce apreciez cel mai mult la prieteniimei: sinceritatea.

Ocupaţia mea preferată: îmi place săgătesc. Mă simt bine şi împlinită atuncicînd sînt în scenă.

Principalul meu defect: uneori vor-besc foarte mult şi nu mă pot opri.

Visul meu de fericire: dintotdeaunaam avut un vis: să organizez un festival desatiră şi umor la noi în sat. Anul acesta ne-a reuşit. Am şi o fată, cu care mă mîndrescfoarte tare. Mereu mă întreb ce m-aş fifăcut fără ea?

Care ar fi cea mai mare nefericire amea: cea mai mare nefericire a mea estecînd soţul pleacă departe şi ne lasă singuripentru trei luni.

Ce-aş fi vrut să fiu: am fost mulţi anila rînd şefa oficiului poştal, dar actoria îmi

place cel mai mult. Am norocul să mă ocupcu ceea ce-mi place.

Ţara în care aş vrea să trăiesc: Mol-dova. Avem aici bunei, părinţi care au făcutceva pentru noi şi nu putem să-i lăsăm aşapur şi simplu.

Culoarea preferată: albul, culoareasincerităţii, şi verdele, culoarea renaşterii.

Floarea preferată: trandafirii albi, darîi primesc foarte rar.

Pasărea preferată: mi-s dragi toate pă-sările, dar mai mult hulubii vecinului, caresînt de o frumuseţe deosebită.

Scriitorii preferaţi: Adrian Păunescu,Grigore Vieru.

Eroul preferat: Gheorghe Urschi, Mi -hai Volontir.

Eroina preferată: Elena Stepanenko.Eroii din viaţa reală: profesoara de

limbă română Nadejda Rusnac. Este o fe-meie înţeleaptă, ştie să dea un sfat bunatunci cînd ai nevoie.

Băutura şi mîncarea preferată: ceaiulşi mîncarea din peşte şi miel.

Ce detest cel mai mult: beţia, fudulia,prostia.

Calitatea care aş vrea s-o am din naş-tere: să cînt frumos.

Cum aş vrea să mor: înconjurată denepoţi şi strănepoţi.

Starea de spirit actuală: bună.Greşeli care îmi inspiră cea mai

multă indulgenţă: sînt iertătoare din fire,le iert pe toate, că poate mă va ierta şi pemine Dumnezeu.

Deviza mea: învaţă-te să te ridici chiarşi atunci cînd viaţa te doboară.

Teatrul pentru ea înseamnă rela-xare. Atît timp cît se află pe scenă şi face ca lumea să se simtă bine,este fericită şi împlinită. Ceea ceface e din dragoste, din plăcere. “A fi om este o artă, iar arta este frumuseţe”, spune dînsa.

Contactată telefonic, a acceptatimediat să răspundă la întrebările“Chestionarului..” nostru. Astăzi, 15 aprilie, comunitatea mondială marchează Ziua culturii şi cel mai potrivit invitat al rubricii este, sigur, un om al culturii.

Chestionarul lui Proust. Să ne cunoaştem mai bine

Виктор Осипов, вице-председатель АМН:„Если бы не было АМН,судьба Республики Молдовабыла бы предопределена”

Мы решили первыми начать избиратель -ную кампанию. Ведь что говорили об АМНеще месяц тому назад? Что альянс еле ды -шит, что колеса сломались. Вот тогда мы по-ставили перед собой принципиальную цель:показать, что мы реформировали партию ичто можем двигаться быстрее, чем осталь-ные. Это нам удалось. Мы доказали, что на -ша партия жива, что наша партия сильна.

Если будем работать, то наш AMН пре-поднесет всем сюрприз на этих выборах. Наэтот раз мы ставим перед собой реальныецели: получить минимум 10% от всех голо-сов. Мы надеемся на людей, которые голо-совали за нас раньше и которые могут насоценить. У нас есть моральное право про-сить их поддержать нас и на сей раз.

Мы добились определенных успехов,есть достижения. Не удалось сделать все,что планировали, но, тем не менее, мы сде-лали не мало. У нас есть очень хорошиелюди, которые не идут в сравнение с теми,кто в других формированиях. В них есть до-стоинство, и главное – неподкупность, ониидут всегда с высоко поднятой головой, по-тому что никогда не голосовали за Воро-нина, никогда не состояли в его партии.Они не стояли в стороне в самые трудныедля страны моменты. АМН восемь лет про-тивостоял коммунистическому правлению.Где были остальные? Они занимались сво -и ми делами, карьерой, заработками.

Кто противостоял этому режиму? Мы.Мы сохранили шанс для Республики Мол-дова, чтобы она стала демократическойстраной. Мы привели к власти демократи-ческую коалицию. Если бы не АМН, тосудьба Молдовы была бы предопределена.

АМН показал не только, как можно бо-роться, но и как можно отстаивать своипринципы, что нужно делать, когда нахо-дишься у власти.

Мы вытащили молдавскую экономику изболота, ведь дефицит бюджета исчислялся8 млрд. леев. АМН выполняет свой долг. Нескандалит, не обливает грязью конкурен-тов. Альянс работает. Год тому назад намдали самые сложные области – образова-ние, сельское хозяйство, информацион ныетехнологии и реинтеграция Респуб ликиМолдова. И наши министры успешно спра-вились со всем этим.

У нас есть идеи, есть достижения, кор-ректность и человечность. Это наши ре-сурсы. Мы обязаны взять больше голосов,чтобы потом принести их на алтарь демо-кратической коалиции. Если не наберемдостаточное количество голосов, их возь-мут другие, и тогда будут условия для соз-дания «красной» коалиции. Если это про и -

зойдет, то жизнь в Республике Молдова по-теряет всякий смысл.

Александру Липкан, председатель территориаль-ной организации АМН: «На этот раз мы должныпрямо сказать: Голосуйте за АМН!»

Мы вступаем в избирательную кампа-нию с высоко поднятой головой. Нам нече -го стыдиться. Мы можем открыто говоритьизбирателям о том, что сделали за этовремя. Мы настроены по-боевому, должнызащищать свои идеалы и идеи. В Унгеньвновь открыт дискуссионно-электоральныйклуб АМН, куда каждый может прийти и по-интересоваться нашей программой, по-общаться, задать вопрос и получить ответ.Тот, кто пришел в клуб, должен выйти изнего убежденным, что голосовать стоиттолько за АМН. Предстоит еще много ра-боты, и сейчас мы говорим: «Голосуйте заАМН!». В добрый час, да поможет нам Бог.

Ион Харя, первый вице-пред-седатель территориальной организации АМН: «Боролся и буду бороться, потому что правда – за нами»

Дорогие мои, не дай Бог вновь допу-стить коммунистов до власти. Никого из тех,кто еще может и способен работать, не ос -танется в стране. У нас много работы. В2007 году в районный совет пришли пред-ставители девяти политических формиро-ваний. Слава Богу, нам хватило ума итер пения, чтобы поставить все на своиместа. Да, я после всего этого заработал ин-фаркт, но я боролся и буду бороться, по-тому что правда – за нами.

Людмила Гузун, вице-предсе-датель территориальной организации АМН: «Нам есть что сказать в каждом населенном пункте»

Альянс «Наша Молдова» за время своейдеятельности сохранял стоицизм, никогдане шел на уступки или на сговор с ПКРМ.Дорога для демократии, скажу прямо, былапостроена нашей партией. Это нам даетправо идти вперед. У нас есть своя фракцияв Парламенте, своя команда в Правитель-стве, и мы должны гордиться этим. Оченьважно, чтобы наше обращение: «Голосуйтеза АМН» дошло как можно до большегочисла людей. Я убедилась, что населениееще очень плохо информировано. Что естьв селах? NIT и Moldova 1. И больше ничего.Старшее поколение зомбировано NIT.Очень сложно тем, кто всю жизнь на выбо-рах голосовал за серп и молот, поменятьсвое мнение. Но мы должны объяснятьлюдям, что было сделано за последниегоды. Нам есть что сказать в каждом насе-ленном пункте. У нас есть конкретные до-стижения. Призываю объединиться, проя -вить активность, чтобы потом радоватьсярезультатам выборов.

Ион Келару, городской советник от АМН: «Можем, если хотим»

Я очень рад, что вижу в зале столько мо-лодежи, значит, наша партия выросла и по-молодела. Что сделал АМН за год? Еслиподвести итог, то проделана огромная ра-бота, можно сказать, революционная. Ска -жу об образовании, так как больше раз -

бираюсь в этой области. В школах отказа-лись от «Интегрированной истории», про-граммы, если можно так сказать, разгру зи-ли. У нашей молодежи вновь появиласьвозможность учиться в Румынии. Только излицея имени Василе Александри в этомгоду поступили в ее ВУЗы 40 из 70 выпуск-ников. А посмотрите, что было сделано длярешения приднестровского конфликта. Во-ронин не мог съездить даже на могилу ма-тери, а сейчас этот вопрос обсуждается насамом высоком уровне, на встрече Медве-дева, Меркель и Саркози. Значит, можем,если хотим.

Если каждый член убедит хотя бы десятьчеловек голосовать за АМН, то победа бу -дет обеспечена.

Парасковия Круду, лидер АМН, Хырчешть: «Это команда, которая ни-когда и никого не предавала»

Я никогда в ней не обманулась, так каккоманда, в которой состою, сильна, и нико-гда не предавала. Нам есть что сказать,когда идем к людям. Успехи есть и в рай-оне, и в республике.

Григоре Гаврилюк, член АМН, г. Корнешть: «Хочу, чтобы у нашей моло-дежи было другое будущее»

Некоторые уже состарились в парла-ментских креслах и намерены дальше си-деть в них. Мы должны помочь АМН свои -ми голосами, потому что только так можноизбавиться от диктатуры и террора. Я пере-жил голод, депортацию и хорошо знаю, чтоэто такое. Поэтому хочу для нашей моло-дежи другое будущее. Мы потеряли своюмолодость, не имели возможности гово-рить то, что думаем, и сейчас должны по-

мочь тем, кто все еще одурманен старымиидеями, чтобы они хорошо подумали, преж -де чем голосовать. Сделаем все возмож-ное, чтобы наша страна стала во истину де -мократической, наравне с Европой. Пустьпоможет нам Господь.

Николае Мистряну, примар от АМН, Бумбэта: «Нужно голосовать только за Солнце»

28 ноября должны сделать великое де -ло. Нам предстоит выбирать и должны выб -рать только Солнце. Хватит. Если отступими не будем работать, может произойти, недай Бог что. Давайте будем смелее, бу демговорить, кто мы есть и чего хотим. Давайтекампанию вести цивилизованно, давайтеостанемся людьми.

Григоре Попа, местный лидер АМН, г. Корнешть: «Без демократии не возможно идти вперед»

Давайте пойдем в народ, в коллективы,будем рассказывать людям о наших идеях.Без демократии не возможно идти вперед.Вспомним Штефана чел Маре и словапесни: ”S-arătăm prin fapta noastră/ Tuturornecontenit/ Ştefan Vodă al Moldovei,/ ŞtefanVodă n-a murit”.

Давайте работать. У нас есть потенциал.В районе нет другой такой команды, с та-кими хозяйственными людьми, с такимиинтеллектуалами, с такой молодежью. Еслибудем едины, результаты не заставят себяждать. Успехов!

Оплачено из избирательного фонда АМН

Территориальная организация Альянса «Наша Молдова» начала избирательную кампанию в торжественной обстановке. Было много солнца и тепла. Зал заседаний примэрии города Унгень оказался невместительным для представителей АМН, которые приехали из всех уголков района. «То, что сегодня зал переполнен доказывает, что организация АМН в Унгень бесспорно очень сильная», отметил Виктор Осипов, вице-премьер, ответственный за реинтеграцию Республики Молдова, вице-председатель АМН.

Expresul de UngheniVineri, 29 octombrie

В Унгень дан старт избирательной кампании АМН

В Унгень дан старт избирательной

кампании АМН