1

LUCRARE DE DIPLOMA

2

ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN

INGRIJIREA PACIENTELOR CU

BPOC

3

CUPRINS

Introducere ...pag4

Capitolul I: Noiuni de Anatomie i Fiziologie a Aparatului Respiratorpag5

1.1Plamanii.pag7

1.2Fiziologia respiratiei..pag7

Capitolul II: Noiuni Generale despre BPOC pag8

2.1Definitie. pag8

2.2Etiopatogenie. pag9

2.3Simptomatologie pag10

2.4Tratamentpag13

Capitolul III:Rolul asistentei medicale in ingrijirea pacientilor cu BPOC..pag14

Capitolul IV : Cazuri clinice...pag21

4.1 Cazul clinic nr. 1pag21

4.2Cazul clinic nr. 2 pag26

4.3Cazul clinic nr. 3..pag35

Concluzii ..pag36

Bibliografia ..pag37

4

INTRODUCERE

S iubim profesia aceasta minunat de asistent medical generalist, aa cum

spunea i Victor Babe Iubete-i profesiunea i socotete-o cea mai frumoas din-

tre toate, i astfel izbanda va fi deplin.

Rolul esenial al asistentei medicale, const in a ajuta persoana bolnav sau

sntoas s-i redobandeasc independena cat mai repede posibil.Pornind de la

principiile Virginiei Henderson, c nu exist boli cinumai bolnavi, ingrijirea in

nursing pune in centrul ateniei nu boala cibolnavul i mai ales omul: mit i

legend, aceast main vie care este untot din care se ramific asemenea unui ar-

bore sentimente, pasiuni,comportamente fiziologice, ocupaionale, atitudini, cu alte

cuvinte cele 14 nevoi ale fiinei umane.

Mi-am dorit din totdeauna s-i pot ajuta pe cei aflai in suferin, s vin in spri-

jinul celor fr sprijin, s aduc zambetul pe buzele celor triti, pentru c omul cu

adevrat fericit este acela care poate face pe altul fericit. Ar fi bine s fim inconjur-

ai numai de oameni sntoi, dar nu este aa. Fiecare persoan are problemele sale,

boal i afeciunea sa mai mult sau mai puin grav.

5

CAPITOLUL I

NOIUNI DE ANATOMIA I FIZIOLOGIA APARATULUI RESPIRATOR

Aparatul respirator este ansamblul de organe adaptate trecerii oxigenului din

aerul atmosferic in sange i dioxidului de carbon, rezultat din oxido-reducerea celu-

lara, in aerul atmosferic.

Organele respiratorii sunt specializate, unele pentru trecerea aerului (fosele

nazale, faringele, laringele, traheea i bronhiile),altele pentru realizarea schim-

burilor gazoase intre organism imediu.

Astfel:

a. Fosele nazale folosesc la respiraie i miros.

b. Naso-faringele i rino-faringele, las s treac aerul spre plmani, dar ventileaz

i urechea medie prin trompa lui Eustachio.

c. Oro-faringele i buco-faringele, nivel la care se incrucieaz calea respiratorie cu

cea digestiva.

d. Laringele, este un organ respirator dar i un organ al fonaiei.

Incepand cu traheea, organele aparatului respirator au funcii pur respiratorii.

1.1PLMNII

Plmanii reprezint organele aparatului respirator in care se realizeaz

schimbul de gaze intre organism i mediul inconjurtor. In numr de doi, drept i

stang, sunt aezai in cavitatea toracic de o parte i alta a mediastinului, avand

fiecare o capacitate(volum de aer coninut) de aproximativ 4500-5000 cm.

cubi.Culoarea lor variaz in funcie cu varsta i substanele inhalate (la fumtori

6

avand o culoare cenuiu negricioas, iar la copii roz). Forma plmanilor este ase-

mntoare unui trunchi de con, cu baza spre diafragm.

Structura plmnului:

Plmanii sunt alctuii dintr-un sistem de canale, rezultat din ramificarea

bronhiei principale (ARBORELE BRONIC) i un sistem de saci in care se

termin arborele bronic (LOBULII PULMONARI).Arborele bronic - totalitatea

ramificaiilor intrapulmonare ale bronhiei principale, este reprezentat astfel:

Bronhie principal -Bronhii lobare (3 pentru plmanul drept i 2 pentru cel stang)

Bronhii segmentare (cate 10 pentru fiecare plman; cate una pentru fiecare segment

pulmonar) Bronhii interlobulare Bronhiole terminale Bronhiole respiratorii

Canale alveolare.Bronhiile intrapulmonare au forma cilindric, regulat.

Peretele alveolar este format dintr-un epiteliu, sub care se gsete o bogat

reea capilar, care provine din ramificaiile arterei pulmonare (ce aduc sange venos

din ventricolul drept).Epiteliul alveolar formeaz cu epiteliul capilarelor alveolare o

structur funcional comun = membrana alveolo-capilara, la nivelul creia au loc

schimburile gazoase, prin difuziune, intre aerul alveolar (a crui compoziie este

meninut prin ventilaia pulmonar) i sange. Mai muli lobuli se grupeaz in

uniti morfologice i funcionale mai mari, rezultand astfel segmente pulmonare.

Segmentul pulmonar reprezint unitatea morfologic i funcional, caracterizat

prin teritoriu anatomic cu limite precise, cu pedicul bronho-vascular propriu i as-

pecte patologice speciale. Segmentele se grupeaz la randul lor formand lobii

pulmonari.

Arborele bronic poate prezenta dilataii patologice sub form de saci, in

care se strang secreii, puroi =Broniectazii.Distrugerea pereilor alveolari = Em-

fizem.

Fiecare plman este invelit la suprafa de o seroas, numit pleur.Ea are

doua foie, una parietal, care cptuete suprafaa intern a peretelui toracic i alta

7

visceral, care acoper intim suprafaa lobilor pulmonari. Aceste doua foie pleura-

le se continu una cu alta delimitand intre ele un spaiu virtual, numit cavitatea

pleural, in care se gsete un strat subire de lichid pleural, cu rol de a umezi cele

doua foie, permiandu-le astfel alunecarea fr frecare. Pleura visceral este apro-

ape insensibil, ca i plmanul,in schimb cea parietal are o sensibilitate marcat,

fiind o zon reflexogen important. Iritaia ei in timpul unei manevre, puncia

pleural, poate determina oc pleural cu moarte prin aciune reflex asupra centrilor

respiratori i circulatori.

1.2FIZIOLOGIA RESPIRAIEI

Aerul atmosferic este introdus in plmani prin procesul de ventilaie pulmonar,

prin care se menine constant compoziia aerului alveolar.

Mecanica respiraiei:Schimburile gazoase la nivelul plmanilor se realizeaz dato-

rit succesiunii ritmice a dou procese: inspiraia i expiraia. Inspiraia este un pro-

ces activ care datorit contraciei muchilor inspiratori, duc la mrirea tuturor di-

ametrelor cutiei toracice. In mod normal dureaz o secund. Expiraia normal

este un proces pasiv, care urmeaz fr pauz dup inspiraie.

In inspiraie, prin creterea volumului pulmonar, alveolele se destind i volumul lor

crete, iar drept urmare presiunea aerului in regiunea alveolar scade. Se creeaz

astfel o diferen de presiune intre aerul atmosferic i presiunea intrapulmonar, in

felul acesta aerul ptrunzand in cile respiratorii pan la alveole, pe baza forei fizi-

ce.In expiraie, prin retracia plmanilor i revenirea la forma iniial a cutiei to-

racice, se intalnesc doua faze:prima in care revenirea cutiei toracice se face pe baza

elasticitii cartilajelor i ligamentelor ei. a-II-a, in care plmanul elastic, in

tendina de a se retracta spre hil, exercit opresiune de aspiraie asupra cutiei to-

racice. Presiunea aerului intaalveolar crete peste cea atmosferic, aprand astfel o

diferen care face ca aerul din plmani s fie expulzat in exterior.

8

CAPITOLUL II

NOIUNI GENERALE DESPRE BRONHOPNEUMOPATIA CRONICA

OBSTRUCTIVA

2.1Definitie

BPOC este o boala caracterizata prin limitarea fluxului de aer prin caile

respiratorii care nu este complet reversibila.Limitarea fluxului de aer este

progresiva si este insotita de un rapuns inflamator anormal al plaminului fata de

particule strine si gaze. Este prezenta alterarea inflamatorie atat a cailor aeriene cat

si a alveolelor pulmonare.In termenul generic de BPOC fiind cuprinse doua

afeciuni

- Bronita cronica

- Emfizemul pulmonar - se refera la simptome legate de respiraie: tuse

cronica, expectoratie, grade variate de dispnee de efort, reducerea

semnificativa si progresiva a fluxului aerian respirator. Obstrucia este:

cronica, ireversibila total ci numai parial, progresiva lenta spre agravare,

primitiva nefiind generata de vreo afeciune cu etiopatogeneza cunoscuta.

Referitor la cele doua componente ale BPOC se poate afirma ca ele au o

predominanta diferita in exprimarea clinica a simptomatologiei si se definesc astfel:

Emfizemul pulmonar - este caracterizat prin dilatarea permanenta a spatiilor

aeriene distale de bronsia terminala, cu distructia pereilor alveolari.

Bronita cronica se caracterizeaz prin hipersecretie de mucus la nivelul

arborelui traheobronsic manifestata prin tuse cu expectoratie cel puin 3 luni pe an,

timp de 2 ani consecutiv. Se pot identifica mai multe subclase :

a). Bronita cronic simpl este definit de prezena tusei cu expectoraie in cele

mai multe zile timp de cel puin trei luni consecutive pe an, cel puin doi ani succe-

9

sivi, tuse productiv care nu poate fi atribuit vreunei cauze cunoscute pulmonare

sau cardiace. Bronita cronic simpl este localizat in conductele aerifere mari;

b). Bronita cronic purulent sau persistent, la care secreia bronic se in-

fecteaz.Persistent se consider caracterul mucopurulent al sputei; Recurent se con-

sider sputa purulent in ultimii ani.

c). Bronita cronic obstructiv, la care leziunea progreseaz ctre bronhiile mici

i bronhiole i apare dispneea, datorit ingustrii difuze i persistente a cilor

aerifere. Bronita cronic cu dispnee i Wheezing cuprinde bolnavii la care ob-

strucia reversibil a cilor aerifere domin aspectul clinic.Boala cilor aerifere mi-

ci este definit de localizarea procesului obstructiv in cile aerifere cu diametrul

mai mic

de 2mm (bronhii mici i bronhiole) aceasta este localizarea principal a obstruciei

in BPOC, crete numrul celulelor caliciforme, crete producerea de mucus, apare

inflamaie i uneori spasmul bronic. Bronita cronic asmatiform are ca simptom

dominant dispneea paroxistic.

2.2ETIOPATOGENIE

Afecteaz bronhiile mici unde leziunile inflamatorii i secreiile produc stenoz,

spasm, colaps expirator i disfuncie ventilatorie obstructiv. Stimulii iniiali care

duc la creterea secreiei de mucus in cile respiratorii sunt: Factorii iritani - taba-

gismul i alcoolismul sunt eseniali, poluanii aerieni, vaporii din industria chimic,

vaporii de amoniac, condiiile atmosferice nefavorabile (frig, umezeal, cureni de

aer); Infecia microbian (streptococul, stafilococul, enterococul, hemofilul i difer-

ite enterobacterii) sau viral primitiv sau secundar, ocup un loc primordial. In-

feciile din primul an de via, care au in mod deosebit tendina de a produce lezi-

uni definitive.

Factorii alergici sunt cea de a treia component etiologic, acionand prin sensibiliz-

are la alergeni microbieni.

10

2.3SIMPTOMATOLOGIA : Deoarece istoria naturala a Bronitei este diferita de

cea a Emfizemului, la fel ca si prognosticul si atitudinea terapeutica, este

recomandabil separarea celor doua entiti, folosind date clinice, radiologice,

funcionale, morfologice etc.

S-a observat astfel ca emfizematosii lupta [fighters] mpotriva obstruciei, isi

menin ventilaia ridicata si gazele sanguine normale, avnd ca simptom principal

dispneea si aspect "roz gafaitor" [pink puffers]. Dimpotiva bronsiticii sunt

neluptatori [non fighters], au ventilaie externa sczuta, gazele sanguine alterate, iar

ca simptome principale tuea si expectoratia, precum si un aspect cianotic-

buhait [blue-bloater]. Majoritatea bolnavilor au insa simptomatologie mixta,

asocind bronita si emfizemul in grade variate mai ales in faza avansata a bolii.

Fenotipul cianotic-buhait din BPOC

Principalele simptome ale bolii sant urmtoarele :

a. Tusea - cu predominen matinal adesea declanat de contactul cu aerul

rece, atmosfera poluat sau fumul de tutun. Cu timpul tuea devine mai

frecvent, apare si in timpul zilei si chiar se exacerbeaz si noaptea. Tusea

poate fi productiv sau uscat iritativ ineficient, uneori cu chinte violente

insotit de uoar obnubilare, fosfene sau sincop. Se mai accentueaz la

contactul cu particule iritante sau in timpul infeciilor intercurente.

11

b. Expectoraia este in general nebgat n seam de bolnavi i descris de

acetia ca avind culoare alba-cenuie sau neagr din cauza fumatului sau

aero-poluantilor. n puseurile infecioase sputa devine purulent galben sau

verzuie, care ulterior se poate permanentiza. Pentru aprecierea gradului de

purulen al sputei se poate folosi clasificarea britanic : M 1-mucoasa ; M2-

mucoasa cu flocoane purulente ; Pt-purulenta mai puin de 1/3 din pahar, P2-

purulenta intre 1/3 si 2/3 din pahar, P3-purulenta integral. Pentru aprecierea

expectoratiei bolnavul este invitat sa recolteze sputa pe 24 ore intr-un

recipient gradat. Daca depete 100 de ml si este purulenta sugereaz

existenta Bronsiectaziilor. Episoadele infectioase acute din timpul iernii sint

atit de frecvente in bronita cronica incat pot fi considerate drept criteriu

suplimentar pentru definirea bolii, infecia cailor respiratorii superioare

coboar in bronhii determinnd creterea volumului de sputa sau apariia

caracterului purulent. Se pot insoti de febra, dispnee, whezng si sunt mai

frecvente in anotimpul rece. Repetarea infeciilor bronsice duce la degradarea

funciei pulmonare.

c. Dispneea - domina tablou! clinic si apare atit la bronsitici cit si la

emfizematos, la acetia din urma fiind mai accentuata. Ea are mai multe

grade dupa MRC (Medical Research Council):

- Gradul zero - far dispnee

- Gradul 1 - dispnee la eforturi mari

- Gradul 2 - dispnee la alergat pe suprafee sau la urcarea unui deal cu panta

-Gradul 3 - dispnee la mers mai incet decit persoanele de aceeai virsta pe

suprafee plane sau oprirea pentru a repira in timpul mersului pe orizontala

- Gradul 4 - dispnee pronunata care determina bolnavul sa se opreasc

pentru a facilita respiraia dupa parcurgerea a 100 m si/sau la efectuarea celor mai

mici exerciii fizice

12

- Gradul 5 - dispneea de repaus, bolnavul nu mai poate parai casa; obosete

la mincat sau la imbracat

d. Semne fizice - bronsiticul este picnic, uneori obez, pletoric, cu facies

congestiv, conjunctive hiperemice, extremiti calde. Cianoza apare iniial in timpul

puseurilor infectioase, ulterior capat caracter permanent si poate ajunge atit de

intensa, incit bolnavul devine albastru buhit cu poliglobulie secundara.

Toracele este dilatat mai mult in emfizem dect in bronita cu cifoza dorsala si

stern proiectat inainte. Din cauza variaiei presiunii intratoracice apare tiraj

intercostal si al foselor supraclaviculare si inspiraie zgomotoasa.

Stetacustic pulmonar se percep raluri bronsice ronflante, sibilante si

subcrepitante, care variaz in intensitate si localizare de la o zi la alta. Wheezing-ul

expirator se aude bine la nivelul traheii si in zona gatului si este un important semn

al obstruciei cailor aeriene. Turgescenta jugularelor este semn de insuficienta

cardiaca mai ales daca se menine si in inspiraie si daca presiunea din torace este

mai mica dect presiunea atmosferica,la care se adaug si hepatomegalia de staza

datorita insuficientei cordului de a pompa sngele in circulaia de intoarcere.

La examinarea cordului se percepe intarirea zgomotului II la pulmonara datorita

hipertensiunii pulmonare. Cind BPOC ajunge in faza de complicaii cu CPC se

produce hipertrofia VD care se poate palpa in epigastru, iar la focarul tricuspidei se

percepe suflu sistolic de insuficienta fnctionala sau galop diastolic.

Edemele apar in cazurile complicate cu Cord Pulmonar Cronic decompensate;

prezenta edemului unilateral sau mai accentuat la o gamba trebuie urmrit pentru

depistarea trombozelor venoase la membrele inferioare, complicaie frecventa in

bronita cronica.

13

2.4TRATAMENT

Tratamentul trebuie orientat in funcie de mecanismele patogenetice

Avind in vedere diferentele patogenetice intre Astm si BPOC precum si existenta

unui diagnostic funcional care acoper un grup heterogen de boli, tratamentul

trebuie sa fie individualizat.

Felurile tratamentului pentru forme uoare si moderate sunt urmtoarele:

- reducerea simptomelor si ameliorarea calitii vieii

- restaurarea funciei pulmonare la nivel optim

- prevenirea si tratamentul exacerbrilor

- reducerea deteriorrii anuale a funciei pulmonare

Punctele care vor fi luate in consideraie in elaborarea strategiei de tratament a

acestei boli sunt: dilatatia bronsica cu ajutorul bronhodilatatoarelor, corectarea

componentei inflamatorii a bronsiilor, creterea proteciei cu antioxidanti.

14

CAPITOLUI III

ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN INGRIJIREA PACIENTILOR CU

BPOC

Rolul asistentei medicale const n a ajuta persoana bolnav sau sntoas

s-i ctige sntatea ( sau s o asiste n ultimele sale clipe) prin ndeplinirea

sarcinilor pe care le-ar fi ndeplinit singur dac ar fi avut voina sau cunotinele

necesare". Asistenta medical trebuie s ndeplineasc aceste funcii, a ngriji astfel

bolnavul s-i rectige independena ct mai repede posibil. Va ajuta bolnavul s

respecte prescripiile terapeutice ale medicului.Unii pot considera foarte limitat

acest rol al asistentei medicale de a suplini la bolnav ceea ce-i lipsete pentru a fi

complet ntreg sau independent din cauza slbiciunii fizice, a lipsei de voin sau de

cunotin. Cu ct ne gndim mai mult , cu att rolul asistentei medicale este mai

complex.

Asistentele medicale trebuie s neleag foarte bine ceea ce vrea pacientul

i care sunt nevoile sale pentru a se menine n via i pentru a-i ctiga existena.

Ea va fi pentru un timp : contiina celui lipsit de cunotin, dorina de a tri

pentru cel ce a gndit la suicid, membru pentru cel cruia i-a fost amputat, ochiul

pentru cel ce a orbit, mijlocul de locomoie pentru copil,cunotine i ncredere

pentru mama tnr, vocea celor prea slabi pentru a se putea exprima".

Rolul ei este cu totul aparte deoarece fiind n locul unde este nevoie de ea,

poate drui dragoste celor suferinzi. De mai multe ori, un zmbet, o vorb bun o

ascultare sunt mult mai benefice dect un tratament complex.

15

In unitile sanitare, n general se trateaz suferina fizic, nepunndu-se

mare pre pe cea sufleteasc. Oamenii sunt nite fiine minunate, de aceea trebuie

tratai ca atare. Ei merit toat atenia noastr i tot efortul nostru trebuie ndreptat

spre a-i aduce la starea de bine.Viaa oricrui cetean poate fi ameninat la un

moment dat, de o suferin aprut brusc, care-1 aduce ntr-o situaie critic acut

ce trebuie rezolvat de serviciul sanitar cu promptitudine i deosebit competen..

Eficiena asistenei de urgen impune o munc dus n echip, pentru a fi eficient,

cere din partea fiecruia mult druire, dar n acelai timp mult responsabilitate.

Spiritul acestei responsabiliti cere la rndul ei contiin i competen profesion-

al, care s asigure pentru bolnavul de urgen,a crui via este ameninat a se

sfri uneori n cteva zile, dar i n cteva ore sau minute chiar, aplicarea imediat

a tuturor msurilor terapeutice care s nlture cauzele care se opun supravieuirii.

Competena corpului sanitar, pus n valoare de o bun organizare i dotare a

asistenei de urgen, impune, din partea medicilor i a cadrelor medii, o continu

pregtire i perfecionare.

Asistenta medical i ndreapt atenia asupra bolnavilor, ele au responsabil-

itatea de a crea un mijloc psihic, social i spiritual favorabil vindecrii i se strdui-

esc prin pregtire i exemple s previn bolile i s promoveze snta-

tea.Asistentele sunt n serviciul sntii individului, al familiei i al societii, ele

coordonndu-i aciunile mpreun cu membrii altor profesii din echipa sanitar.A

servi umanitatea este funcia esenial a asistentelor i motivul profesiei lor. Exer-

ciiul profesiei este bazat pe nevoile omului, n consecin el nu poate fi limitat nici

de consideraie naional, de ras, de credin, de culoare i nici de consideraii de

ordin politic sau social.

Principiile fundamentale sunt credina n libertile eseniale ale omului i

respectul pentru viaa uman. Profesia recunoate c un cod internaional nu poate

16

s ia n consideraie, n detaliu tot ceea ce nseamn comportamentul individual i

social al asistentelor condiionat n caz cert de convingeri i preri personale.

Asistenta are trei responsabiliti principale:pstrarea vieii;alinarea

suferinei;promovarea sntii.n atenia pe care ea o acord i n exerciiul

profesiei sale, asistenta trebuie ca n tot acest timp s menin cel mai nalt grad

calitativ. Trebuie s vegheze constant la meninerea unui nivel ridicat al cunoaterii

sale teoretice i tehnice.Asistenta trebuie s respecte convingerile religioase ale pa-

cientului. Ea este legat strict de secretul professional.Contient de ntinderea re-

sponsabilitilor sale, asistenta n cunotina limitelor, nu recomand i nu execut

un tratament fr prescripie medical, iar n caz urgent i ntr-o eventualitate face

raport medicului pn la cel mai mic detaliu.Asistenta are obligaia de a executa

prescripiile medicului cu inteligen i loialitate.Asistenta trebuie s stimuleze i s

ncurajeze ncrederea fa de medic i de ceilali membrii ai echipei sanitare.Ea

trebuie s coopereze cu colegii si i s menin cu ei relaii armonioase.Asistenta

trebuie s fac dovada unei moraliti care s onoreze profesia sa.n conduita sa

personal, asistenta nu trebuie s mearg cu bun tiin contra moravurilor i

tradiiilor comunitii n care triete i muncete.Asistenta mparte resposabilitile

i se altur aciunii concetenilor i altor membrii ai echipei sanitare n vederea de

a rspunde nevoilor publicului n domiciliul sntii pe plan local, naional i in-

ternaional.

Eforturile medicului i asistentei medicale au ca scop, ca pacientul s afirme

starea de bine fizic i psihic, s aib respiraie liber, uoar, eficient, s se poat

alimenta pe cale natural i s nu intervin complicaii.

Fumatul joac un rol atat de important in producerea bolii incat cea mai bun

metod de prevenire primar este propaganda antitabacic, in special la copii i

17

tineret. In ceea ce privete bolnavul, el trebuie convins neaprat s intrerup fu-

matul, astfel, deteriorarea funciei pulmonare va fi mai lent i recidivele infecioa-

se mai rare. Alt metod este s i se explice c examinarea medical a artat c

plmanul lui este deosebit de sensibil la aciunea fumului de tutun. Poluarea at-

mosferic poate fi duntoare bolnavilor cu BPOC, in special in perioadele de in-

versiune termic, cand poluanii nu se pot dispersa. Ceaa mrete i mai mult efec-

tul nociv al polurii. In aceste perioade este recomandabil ca bolnavii s stea in

cas, sau s ias mai tarziu, dup ridicarea ceii. Se recomand de asemenea evi-

tarea expunerii profesionale la noxe respiratorii, eventual schimbarea locului de

munc.

Sensibilitatea particular a broniticilor la infecii impune recomandarea evitrii

contactului cu persoane care au viroze respiratorii, ca i evitarea aglomeraiei in

timpul epidemiilor.Vaccinarea antigripal se face in fiecare toamn.Dificultatea

const in marea variabilitate a virusurilor i in lipsa imunitii incruciate intre dif-

eritele tipuri, astfel incat este greu s se prevad ce virus d epidemia din iarna

urmtoare.

Bolnavul trebuie instruit s-i recunoasc imediat exacerbrile bronitei pentru a le

trata prompt. Infeciile respiratorii frecvente la btranii bronitici pot avea evoluie

sever, deseori lent.

Anticolinergicele sunt eficiente in bronita cronic, in special in exacerbrile acute

care se produc prin mechanism predominant colinergic, ele inhib bronhocon-

stricia i hipersecreia din conductele aerifere, ameliorand scorul clinic

i starea funcional (Atrovent). Bromhexin este un alcaloid care acioneaz atat

asupra sputei, fracionand lanurile mucoproteice. Bromhexinul accelereaz me-

canismul de erupie pulmonar i favorizeaz penetraia antibioticelor in secreia

bronic. Este un expectorant eficient i bine tolerat (24 32 mg/zi). Corticoterapia

18

reduce procesul inflamator prin stabilizarea membranelor. Se administreaz de

obicei un corticoid inhalator: flunifoid, dipropinat de beclometazon sub form de

conosol de preferin pe spacer in doze 200 500 g/zi, in funcie de varst i de

severitatea chimico-funcional a bolii. Durata de administrare se apreciaz in

funcie de evoluia puseului acut (reducerea simptomelor, ameliorarea sindromului

obstructiv). In general se evit administrarea corticoterapiei orale, aceasta se reco-

mand numai in formele severe care nu rspund la tratamentul convenional.

Mucoliticele. Pot constitui in cazurile comune de bronit cronic singura

medicaie. Ele sunt utile datorit aciunii de lichefiere a mucusului bronic vascos i

de favorizare a expectoraiei. Mucosolvon - 600 mg in trei doze per os/zi, vasco-

zitatea sputei scade, iar dispneea de efort i capacitatea vital se amelioreaz une-

ori.

Aminopenicilinele: ampicilina are aciune bactericid cu spectru larg care acoper

complet flora endobronic de aceea este indicat in exacerbrile severe ale

bronitei.

Hidratarea. Deoarece mucusul bronic nu devine vascos decat dup ce a pierdut

80% din ap, procedeul cel mai eficient de fluidizare a secreiei bronice este hid-

ratarea corect a bolnavului. Este recomandabil ca broniticii s bea suficiente li-

chide, in special seara, pentru a preveni uscarea secreiei bronice in timpul nopii.

Efedrina este un drenergic cu aciune indirect, a crui folosire nu este recomanda-

bil in bronita cronic, din cauza riscului efectelor secundare.

Folosirea combinaiilor de medicamente in proporie fix nu este indicat, deoarece

este mai greu s se stabileasc doza optim pentru fiecare medicament in parte.

Terapia fizic este indicat mai ales in obstrucia bronic produs de alterarea

elasticitii pulmonare. Gimnastica respiratorie mrete reducerea funciei diafrag-

mului. Manevrele se inva in climostatism i sunt alternate cu perioade de relax-

are.

19

Exerciiile de tuse: in poziie ezand, bolnavul face o inspiraie lent, urmat de ex-

piraie iniial cu glota inchis, apoi deschis, urmrind apariia tusei. Drenajul pos-

tural necesit plasarea bolnavului in poziii care s aduc ramurile bronice perpen-

diculare pe plan orizontal. El poate fi insoit de percuie sau de vibrarea peretelui

toracic pentru a uura eliminarea secreiei.

Scopurile reabilitrii sunt:

- Reducerea frecvenei infeciilor respiratorii;

- Reducerea numrului de spitalizri;

- Intarzierea progresiunii bolii;

-Prelungirea activitii de producie a bolnavului;

- Optimizarea tratamentului insuficienei respiratorii pentru a scurta durata spital-

izrii i a diminua absentismul;

- Educarea sanitar a bolnavului i a familiei.

Asistentamedicala participa la realizarea principalelor investigatii atat clinice

cat si paraclinice.

Recoltarea sputei se poate efectua prin mai multe procedee, cel mai frecvent utilizat

fiind recoltarea direct in cutii Petri sau in recipiente cu mediu de cultura i recol-

tarea sputei prin frotiu faringian i laringian. Pe ling aceste metode amintim recol-

trea sputei prin spltur gastric sau bronic. Asistenta medical ofer pacientului

paharul cu ap s-i clteasc gura i faringele, apoi vasul de colectare, in funcie

de examenul cerut.Se solicit pacientul s expectoreze dup un efort de tuse. Se co-

lecteaz astfel sputa matinal sau adunat din 24 ore.

Recoltarea sputei prin frotiu faringian.Asistenta medical aeaz pacientul pe scaun

cu capul in extensie, se spal pe maini cu ap i spun, imbrac mnuile sterile i

ii pune masca de protecie.Se umezete tamponul de vat cu ap distilat steril,

fr a-l introduce in aceasta ci prin turnare, se apas limba cu spatula i se intro-

20

duce tamponul in faringe, cerand pacientului s tueasc. Sputa eliminat se prinde

pe tamponul de vat care se introduce imediat in eprubeta steril. Se acoper recip-

ientele, se eticheteaz i se trimit la laborator. Se noteaz tehnica in foaia de ob-

servaie.

Radioscopia ,radiografia:

Pregtirea psihic a pacientului

- se anun pacientul, explicndu-i-se condiiile n care se va face examinarea

(camer n semiobscuritate)

- pacientul va fi condus la serviciul de radiologie

- se explic pacientului cum trebuie s se comporte n timpul examinrii (va efectua

cteva micri de respiraie, iar radiografia se va face n apnee, dup o inspiraie

profund).

Pregtirea fizic a pacientului

- se dezbrac complet regiunea toracelui (prul lung al femeilor se leag pe

cretetul capului), se ndeprteaz obiectele radioopace

- se aeaz pacientul n poziie ortostatic cu minile pe olduri i coatele aduse

nainte (fr s ridice umerii) n spatele ecranului, cu pieptul apropiat de ecran sau

caseta care poart filmul

- cnd poziia vertical este contraindicat se aeaz pacientul n poziie eznd

- n timpul examenului radiologic se ajut pacientul s ia poziiile cerute de medic

- sugarii i copiii mici se fixeaz prin nfare pe un suport de scnduri sau se sus-

pend n hamuri (pentru a nu se iradia persoana ce-l susine)

ngrijirea pacientului dup examen

- pacientul va fi ajutat s se mbrace dup terminarea examenului radiologic, va fi

condus la pat

- se noteaz n F.O. examenul radiologic efectuat, data.

21

CAPITOLUL IV

STUDIU DE CAZ

4.1CAZUL I

Numele i prenumele: P. E.

Sex: feminin;

Vrsta: 78 ani;

Domiciliu: rural

Motivele internarii:- dureri toracice difuze,

-tuse cu expectoraie purulent,

-frisoane,

-subfebrilitate,

-dispnee,

-anxietate.

Istoricul bolii:

Bolnava P.E. de 78 ani cunoscut cu Bronit Cronic din anul 2003 se prezint la,

la recomandarea medicului de familie, insoit de fiica sa. La internare bolnava

declar c aproape de o sptman are dureri in piept, respiraie zgomotoas

dispneic mai ales la efort, tuse la inceput obositoare apoi, insoit de expectoraie

hemoptoic.Nu a urmat tratamentul ambulatoriu.

Diagnostic medical: bronit cronic acutizat

22

Nevoia fun-

damentala

Diagnostic de

ingrijire

Obiective Interventii proprii Interventii delegate Evaluare

Nevoia de a

respira si a

avea o buna

circulatie

Obstrucia

cilor respira-

torii Proces

inflamator la

nivelul cilor

respiratorii

Tuse cu

secreii abun-

dente muco-

purulen-

te.Dispnee

intens la

efort Proces

inflamator

pul-

monar,durere

toracica.

Pacientul s prezinte cile respiratorii

permeabile i o bun respiraie la nivelul

plmanilor i a bronhiilor. Pa-

cientul s re-spire liber pe

nas. Pacientul

s nu devin surs de in-fectie.

Am aerisit salonul, am

asigurat temperatura con-

stant a incperii;Am

preluat pacientul din triaj

i l-am instalat la sa-

lon;Am asigurat, atat cat a

fost posibil, imbrcminte

lejer, lenjerie de pat

curat i fr cute,

schimbandu-l ori de cate

ori a fost nevoie;Am

aezat pacientul in pat in

poziie semiezand

pentru a favoriza

respiraia;Am aspirat

secreiile bronice eliber-

and cile respiratorii; Am

invat pacientul s fac

exerciii respiratorii;Am

invat pacientul s

tueasc, s expectoreze

i s colecteze sputa in

Am pregtit psihic

pacientul in ve-

derea oricrei

tehnici:Radiografie

pulmonar, recol-

tarea sputei, bron-

hografie, recol-

tareaprobelor bio-

logice.Am admin-

istrat pacientului

medicamentele

prescrise de medic

In urma ingri-

jirilor i a in-

terveniilor cu

rol propriu i

delegat a

repausului la

pat starea pa-

cientului s-a

ameliorat,

tusea este mai

rar, prezint

ci respiratorii

permeabile i

se observ o

diminuare a

dispneei.

23

vase colectoare .

Nevoia de a se

misca si a avea

o buna postura

Diminuarea

micrii, pos-

tur inad-

ecvat

Dispnee, du-

rere,

tusePoziie

deficitar in

pat, oboseal

muscular

dificultate de

schimbare

apoziiei.

Pacientul s ai-

b o poziie

care s favor-

izeze respiraia,

circulaia

sangelui i

drenajul

secreiilor

bronice

Am aerisit salonul;Am

asigurat curenia gen-

eral a salonului cu as-

piratorul i carpe umede

pentru a evita ridicarea

prafului care conine ger-

meni patogeni;Am asig-

urat inclzirea salonului

(180 190C); Am umezit

aerul din incpere cu ap

alcoolizat; Am asigurat o

imbrcminte lejer; Am

recomandat pacientului s

adopte o poziie

semiezand pentrua fa-

voriza respiraia; Am as-

pirat secreiile bronice

eliberand cile respirato-

rii; Am mobilizat pasiv

pacienta la fiecare 2 3

ore; Am masat regiunile

predispuse la escare;

La indicaia me-

dicului am admin-

istrat medicaia de

tipul: Piafen 1f de

2 ori/zi.

In urma in-

terveniilor cu

rol propriu i

delegat pa-

cientul pre-

zint

respiraiain

limite fizio-

logice, i-a

recptat mo-

bilitatea

Nevoia de a Alimentaie Pacienta s fie Asigur un regim alimentar In urma inter-

24

bea si a manca inadecvat prin deficit

Tusea, sputa

mucopuru-

lent, alimen-taie cu regim deso-

datAnorexie,

scdere pon-deral, sen-zaie de grea.

echilibrat hi-

droelectrolitic

i nutriional

variat, bogat in proteine i vitamine:

carne, legume i fructe;Stimulez apetitul

prin cantiti mici de ali-mente pe care le prezint

intrun mod apetisant;Am

sftuit-o s consume li-chide sub forma de: ceai,

compot, sucuri naturale,

lapte;O incurajez i o asigur de contribuia ali-mentelor in procesul de

vindecare; Asigur un cli-

mat linititor in timpul mesei; Ii explic im-

portana renunrii la obiceiurile duntoare; Evit mirosurile dezagre-

abile prin curirea sa-lonului; Dup servirea mesei indeprtez toate lu-crurile folosite in timpul

alimentaiei

veniilor cu rol propriu

pacienta se

alimenteaz i s se hid-rateaz in lim-ite normale i nu prezint dezechilibru

hidroelectro-

litic.

Nevoia de a

elimina.

Expectoraie abundent Proces in-

fecios Sput muco-

Pacienta s nu

devin surs de

in-

fecie.Pacienta

Am calculat bilanul in-gestie excreie pe 24 ore; Am cantrit pacienta i am notat valorile in foaia de observaie; Am

La indicaia me-dicului am admin-

istrat: HHC 100mg

f. 2 x 2 ori/zi

i.v.;Cefotax 1g f. 1

In urma hid-

ratrii i a tratamentului

medicamentos

pacienta pre-

25

purulent, senzaie de grea.

s nu prezinte

dezechilibru

hidroelectrolitic

aezat pacienta in pat in poziie semiezand pentru afavoriza

respiraia;Am aspirat secreiile bronice eliber-and cile respiratorii;Am invat pacienta s fac exerciii respiratorii; Am invat pacienta s tueasc, s expectoreze i s colectezesputa in vase colectoare

(scuiptori);Am luat msuri sporite de evitare a transmiterii infeciilor prin izolarea pacientei,

respectarea circuitelor,

msuri de igien spitaliceasc; Am luat msuri de prevenire a in-feciilor nosocom-iale;Educ pacienta pentru

a folosi batista individual de unic folosin. Educ pacienta pentru a evita

imprtierea secreiilor nazale.Corectez

dezechilibru hidroelectro-

litic;

x 2 ori/zi i.m.;

Ciprinol 500mg tb.

1 x 4 ori/zi per os;

Bromhexin dj.1 x 3

ori/zi per os; Mi-

ofilin cp. 1 x 4

ori/zi per os; Fa-

motidin 40mg tb. 1 x 3 ori/ziper os.

zint o stare de bine, tusea

este mai puin frecvent, iar expectoraia s-a redus

26

4.2CAZUL II

Numele i prenumele: F. J.

Sex: masculin;

Varsta: 67 ani;

Domiciliu: rural

Motivele internarii:- dureri toracice difuze, tuse cu expectoraie mucopurulent,

frisoane, dispnee, agitaie, transpiraie, tahicardie, tensiunea arterial uor crescut

(150/70mmHg).

Istoricul bolii:Pacientul F. J. in varst de 67 ani cunoscut de ctre secia din anul

2006 cu afeciuni pulmonare, la indicaia medicului de familie se prezint pentru

internare.Din relatrile pacientului reiese c boala a debutat in urm cu o sptman

avand ca i simptome transpiraii reci, cefalee, insomnie, anxietate, tuse cu expec-

toraie hemoptoic, dispnee.Nu a urmat tratamentul ambulatoriu.

La examenul obiectiv s-a constatat c pacientul prezint: dispnee cu polipnee, tuse

cu expectoraie mucopurulent.

In urma consultului de specialitate si a investigatiilor clinice si paraclinice se pune

diagnosticul de bronsita cronica acutizata

27

Nevoia fun-

damentala

Diagnostic de

ingrijire

Obiective Interventii proprii Interventii delegate Evaluare

Nevoia de a

respira si a

avea o buna

circulatie

Obstrucia

cilor respira-

torii Proces

inflamator la

nivelul cilor

respiratorii

Tuse cu

secreii abun-

dente muco-

purulen-

te.Dispnee

intens la

efort Proces

inflamator

pul-

monar,durere

toracica.

Pacientul s prezinte cile respiratorii

permeabile i o bun respiraie la nivelul

plmanilor i a bronhiilor. Pa-

cientul s re-spire liber pe

nas. Pacientul

s nu devin surs de in-fectie.

Am aerisit salonul, am

asigurat temperatura con-

stant a incperii;Am

preluat pacientul din triaj

i l-am instalat la sa-

lon;Am asigurat, atat cat a

fost posibil, imbrcminte

lejer, lenjerie de pat

curat i fr cute,

schimbandu-l ori de cate

ori a fost nevoie;Am

aezat pacientul in pat in

poziie semiezand

pentru a favoriza

respiraia;Am aspirat

secreiile bronice eliber-

and cile respiratorii; Am

invat pacientul s fac

exerciii respiratorii;Am

invat pacientul s

tueasc, s expectoreze

i s colectezesputa in

Am pregtit psihic

pacientul in ve-

derea oricrei

tehnici:Radiografie

pulmonar, recol-

tarea sputei, bron-

hografie, recol-

tareaprobelor bio-

logice.Am admin-

istrat pacientului

medicamentele

prescrise de medic

In urma ingri-

jirilor i a in-

terveniilor cu

rol propriu i

delegat a

repausului la

pat starea pa-

cientului s-a

ameliorat,

tusea este mai

rar, prezint

ci respiratorii

permeabile i

se observ o

diminuare a

dispneei.

28

vase colectoare .

Nevoia de a se

misca si a avea

o buna postura

Diminuarea

micrii, pos-

tur inad-

ecvat

Dispnee, du-

rere,

tusePoziie

deficitar in

pat, oboseal

muscular

dificultate de

schimbare

apoziiei.

Pacientul s ai-

b o poziie

care s favor-

izeze respiraia,

circulaia

sangelui i

drenajul

secreiilor

bronice

Am aerisit salonul;Am

asigurat curenia gen-

eral a salonului cu as-

piratorul i carpe umede

pentru a evita ridicarea

prafului care conine ger-

meni patogeni;Am asig-

urat inclzirea salonului

(180 190C); Am umezit

aerul din incpere cu ap

alcoolizat; Am asigurat o

imbrcminte lejer; Am

recomandat pacientului s

adopte o poziie

semiezand pentrua fa-

voriza respiraia; Am as-

pirat secreiile bronice

eliberand cile respirato-

rii; Am mobilizat pasiv

pacienta la fiecare 2 3

ore; Am masat regiunile

predispuse la escare;

La indicaia me-

dicului am admin-

istrat medicaia de

tipul: Piafen 1f de

2 ori/zi.

In urma in-

terveniilor cu

rol propriu i

delegat pa-

cientul pre-

zint

respiraiain

limite fizio-

logice, i-a

recptat mo-

bilitatea

29

Nevoia de a

dormi si a se

odihni

Dificultatea

in a se odihni

datorita du-

rerii manifes-

tata prin in-

somnie si da-

torita anxie-

tatii fata de

boala

Pacientul sa

aiba un somn

odihnitor,sa nu

mai prezinte

durere si sa ai-

ba o stare de

bine fizic si

psihic

Furnizez pacientului cu-

nostintele necesare despre

boala,despre tratamentul

de ntretinere; ajut paci-

enta sa identifice factorii

care altereaza capacitatea

de a-si conserva sanata-

tea;fac cu pacienta un

bilant al fortelor si defi-

cientelor sale;asigur un

climat ct mai personal

posibil: obiecte.personale

aduse de acasa;iau masu-

ri de evitare a receptiv-

itatii

la.infectii.intraspitalicesti;

informez si stabilesc m-

preuna cu pacienta planul

de recuperare a starii de

sanatate si cresterea re-

zistentei organis-

mului.Mentin conditiile

La indicatia me-

dicului administrez

miorelaxante si

sedative si le ur-

maresc efectul

Pacientul pre-

zinta un somn

odihnitor si o

stare de bine

30

necesare somnului,invat

pacientul sa practice teh-

nici de relaxare,exercitii

respiratorii,intocmesc un

program de odihna cores-

punzator organis-

mului,creez un climat de

incredere,incurajez si li-

nistesc pacienta fizic si

psihic.

Nevoia de a

evita peri-

colele

Posibil vul-

nerabilitate

fa de peri-

cole prin pro-

cesul in-

flamator la

nivelul cilor

respirato-

rii.Risc de

complicaii

pulmonare,

renale,

nervoase.

Pacientul s nu

devin o surs

de infecie pe

perioada spital-

izrii.

Am aerisit salonul;Am

luat msuri de prevenire a

infeciilor nosocomiale.

Educ pacientul pentru a

folosi batista individual

de unic folosin. Educ

pacientul pentru a evita

imprtierea secreiilor

nazale.Am luat msuri

sporite de evitare a trans-

miterii infeciilor in cazul

imbolnvirilor cu boli

transmisibile prin izo-

lareapa-

cientului,respectarea cir-

In urma inter-

veniilor cu rol propriu i delegat pa-

cientul nu

prezint com-plicaii i nu a devenit surs de infecii nosocomiale.

31

cuitelor. Am urmrit i

am apreciat corect po-

tenialul infecios .

32

4.3CAZUL III

Numele i prenumele: A. I.

Sex: masculin;

Vrsta: 52 ani;

Domiciliu: urban

Motivele internarii- dureri toracice difuze, cefalee, vertij, palpitaii, tuse cu expec-

toraie mucopurulent, temperatur 38,5 0C, frisoane, transpiraii.

Istoricul bolii:

Pacientul A. I., in varst de 52 ani cunoscut cu afeciuni pulmonare din anul 2005,

declar c de aproape o sptman prezint tuse chinuitoare cu expectoraie, dureri

retrosternale, dispnee la efort, cefalee, ameeli, palpitaii. Deoarece de 2 3 zile

starea sa s-a inrutit expectoraia este hemoptoic, iar temperatura este de 38,50C

avand i frisoane s-a prezentat la medicul de familie pentru tratament. Medicul de

familie ii recomand internare.

La internare, pacientul prezint: dureri toracice difuze, cefalee, vertij,palpitaii, tuse

cu expectoraie mucopurulent, temperatur 38,5 0C, frisoane,transpiraii.Pacientul

este nelinitit in legtur cu evoluia strii sale de sntate.

In urma investigatiilor se pune diagnosticul de BPOCacutizata

33

Nevoia fun-

damentala

Diagnostic de

ingrijire

Obiective Interventii proprii Interventii delegate Evaluare

Nevoia de a se

misca si a avea

o buna postura

Diminuarea

micrii, pos-

tur inad-

ecvat

Dispnee, du-

rere,

tusePoziie

deficitar in

pat, oboseal

muscular

dificultate de

schimbare

apoziiei.

Pacientul s ai-

b o poziie

care s favor-

izeze respiraia,

circulaia

sangelui i

drenajul

secreiilor

bronice

Am aerisit salonul;Am

asigurat curenia gen-

eral a salonului cu as-

piratorul i carpe umede

pentru a evita ridicarea

prafului care conine ger-

meni patogeni;Am asig-

urat inclzirea salonului

(180 190C); Am umezit

aerul din incpere cu ap

alcoolizat; Am asigurat o

imbrcminte lejer; Am

recomandat pacientului s

adopte o poziie

semiezand pentrua fa-

voriza respiraia; Am as-

pirat secreiile bronice

eliberand cile respirato-

rii; Am mobilizat pasiv

pacienta la fiecare 2 3

ore; Am masat regiunile

predispuse la escare;

La indicaia me-

dicului am admin-

istrat medicaia de

tipul: Piafen 1f de

2 ori/zi.

In urma inter-

veniilor cu

rol propriu i

delegat pa-

cientul pre-

zint

respiraiain

limite fizio-

logice, i-a

recptat mo-

bilitatea

34

Nevoia de a

elimina.

Expectoraie abundent Proces in-

fecios la nivelul cilor respiratorii

Sput muco-puru-

lent,transpiraie, senzaie de grea.

Pacientul s nu devin surs de infecii. Pacientul s nu prezinte

dezechilibru

hidroelectrolit-

ic.

Am calculat bilanul in-gestie excreie pe 24 ore;

Am cantrit pacientul i am notat valorile in foaia

de observaie; Am aezat pacientul in pat in poziie semiezand pentru a favoriza

respiraia; Am aspirat secreiile bronice eliberand cile respiratorii;

Am invat pacientul s fac exerciii respiratorii; Am invat pacientul s tueasc, s expectoreze i s colecteze sputa in vase colectoare

(scuiptori); Am luat msuri sporite de evitare a transmiterii in-

feciilor prin izolarea pa-cientului, respectarea cir-

cuitelor, msuri de igien spitaliceasc; Am hidratat pacientul

oferindu-i lichide cldue: ceaiuri, compoturi,

La indicatia

medicului am

administrat solutii

perfuzabile,mucolit

ice,bronhodilatatoa

re.

In urma in-

grijirilor de

nursing i a tratamentului

efectuat

problemele

pacientului s-

au diminuat

treptat. Pa-

cientul pre-

zint eliminri in limite fizio-

logice

i este echili-brat hidroe-

lectrolitic.

35

supe administrate in can-

titi mici i repetate; Asigur o igien corporal riguroas pentru a preveni apariia escarelor; Ii explic importana re-nunrii la obiceiurile duntoare; Incurajez pacientul ca s-i exprime gandurile i sentimentele in

legtur cu problema de sntate.

Nevoia de a

dormi si a se

odihni

Dificultatea

in a se odihni

datorita du-

rerii manifes-

tata prin in-

somnie si da-

torita anxie-

tatii fata de

boala

Pacientul sa

aiba un somn

odihnitor,sa nu

mai prezinte

durere si sa ai-

ba o stare de

bine fizic si

psihic

Furnizez pacientului cu-

nostintele necesare despre

boala,despre tratamentul

de ntretinere; ajut paci-

enta sa identifice factorii

care altereaza capacitatea

de a-si conserva sanata-

tea;fac cu pacienta un

bilant al fortelor si defi-

cientelor sale;asigur un

climat ct mai personal

posibil: obiecte.personale

La indicatia me-

dicului administrez

miorelaxante si

sedative si le ur-

maresc efectul

Pacientul pre-

zinta un somn

odihnitor si o

stare de bine

36

aduse de acasa;iau masu-

ri de evitare a receptiv-

itatii

la.infectii.intraspitalicesti;

Nevoia de a

menine tem-peratura

corpului in

limite nor-

male.

Hiperterm-

ieProces in-

fecios pul-monar

transpiraii abundente,

frisoane, agi-

taie

Pacientul s prezinte tem-

peratura

corpului in lim-

ite normale

(36,40C

axilar).

Pacientul s prezinte o stare

de bine fizic i psihic.

Am aerisit salonul;Am

asigurat o imbrcminte lejer;Am schimbat ori de cate ori este necesar len-

jeria de pat ide corp;Am servit pacientul cu lichide;

Am meninut igiena teg-umentelor; Am calculat

bilanul ingestie excreie pe 24 ore;Am aplicat

comprese reci, l-am

frecionat. Cand s-a in-stalat frisonul pacientul a

fost inclzit cu pturi, sti-cle cu ap cald. I-am recomandat ca pe peri-

oada febril s consume cantiti mari de lichide (1 0C peste 37 0C

ii corespunde 500 ml li-

chide).

La indicatia

medicului am

administrat

antitermice

analgezice,antiifla

matoare

In urma ingri-

jirilor cu rol

propriu i del-egat

hipertermia s-

a diminuat,

astfel

incat din a

treia zi de

spitalizare pa-

cientul avea

temperatura

axial 36,50C valoare ce

s-a meninut pe perioada

internrii

37

38

CONCLUZII

Plecand de la o afeciune des intalnit in practic i la toate categoriile socio-

profesionale am dorit ca prin lucrarea de fa s relatez importana ingrijirilor acor-

date bolnavilor cu BPOC.

Procesul de ingrijire este un proces clinic pentru identificarea problemelor i

aplicat in scopul de a permite identificarea necesitilor persoanelor ingrijite.

Aceste necesiti specifice fiecrui pacient au intrat in alctuirea acestui Dosar

de ingrijire, un document individualizat i actualizat in permanen in care am

inut cont de toate problemele zilnice ale pacienilor.

Consider c ingrijirile cu rol propriu i delegat acordate de mine i echipa de

ingrijire au avut o mare importan pentru pacieni i c acestea au rspuns nevoilor

particulare ale fiecruia i totodat au rspuns ateptrilor acestora. Astfel c la ex-

ternarea din spital a celor trei cazuri prezentate mai sus, pacienii au mulumit atat

echipei de ingrijire cat i mie insumi.

39

BIBLIOGRAFIE

1. Biologie - Manual pentru clasa a XI a (1999);

2. Mic atlas de anatomia omului. Editura didactic i pedagogic (1974);

3. Manual de medicin intern pentru cadre medii. - Editura ALL (1998);

4. Urgene medico chirurgicale. Lucreia Titirc (1993);

5. Ghid de nursing Lucreia Titirc (1995) - Editura Viaa Medical

Romaneasc;

6. Vademecum de urgene medicale. Editura Polirom (1998);

7. Anatomia i fiziologia omului - Roxana Albu, Bistriceanu Valeriu, Mioara

Mincu Ed. Universul, Bucureti, 2001;

8. Manual de ingrijiri speciale acordate pacienilor de asistenii medicali

Lucreia Titirc Ed. Viaa medical romaneasc, Bucureti, 2001;

9. Ghid de nursing cu tehnici de evaluare i ingrijiri corespunztoare nevoilor

fundamentale Lucreia Titirc Ed. Viaa medical romaneasc,

Bucureti, 2001;

10. Tehnici de evaluare i ingrijiri acordate de asistenii medicali Lucreia

Titirc - Viaa medical romaneasc, Bucureti, 2001;

11. Ghid de nursing Lucreia Titirc Ed. Viaa medical romaneasc,

Bucureti, 1999;

12. Manual de nursing Elena Ciofu, Prof. Dr. Crin Marcean (Colecia

Fundeni) vol. II Tiprit de PROTIP, Bucureti, 2000;