Obiectul ştiinţei economice Obiectul ştiinţei economice Într -o accepţiune completativă Într -o accepţiune completativă economia economia este defnită ca este defnită ca ştiinţă ştiinţă care studiază modul care studiază modul în care indivizii, frmele, guvernul şi alte în care in divizii, frmele, guvernul şi alte organizaţii ac alegeri şi cum determină aceste organizaţ ii ac alegeri şi cum determină aceste alegeri olosirea alegeri olosirea resurselor societăţii resurselor societăţii. Pentru a înţelege aceste probleme Joseph Stiglitşi Pentru a înţelege aceste probleme Joseph Stiglitşi !arl "alsh propun !arl "alsh propun e#aminarea a cinci concepte$ e#aminarea a cinci concepte$ - compromisurile - compromisurile % luarea deciiei de a cheltui ma i mult pe un bun te % luarea deciiei de a cheltui mai mult pe un bun te obligă să obligă să cheltuieşti mai puţin pe altceva& cheltuieşti mai puţin pe altceva& - stimulentele stimulentele % de e#emplu' dacă salariul economiştilor creşte % de e#emplu' dacă salariul economiştilor creşte comparativ cu cel comparativ cu cel al al medicilor creşte stimulentul alegerii medicilor creşte stimulentul alegerii (acultăţii de ştiinţe economice& (acultăţii de ştiinţe economice& - schimbul schimbul % cînd (acem schimburi cu alţii' aria alegerilor fecărui individ % cînd (acem schimburi cu alţii' aria alegerilor fecărui individ creşte& creşte& - inormaţia inormaţia% pentru a (ace alegeri inteligente trebuie să căutăm şi să % pentru a (ace alegeri inteligente trebuie să căutăm şi să deţinem deţinem in(ormaţii& in(ormaţii& - distribuţia distribuţia % alegerile pe care le (acem determină distribuirea avuţiei şi % alegerile pe care le (acem determină distribuirea avuţiei şi a venitului în a venitului în societatea noastră. societatea noastră.
Într-o accepţiune completativăÎntr-o accepţiune completativă economiaeconomia este defnită caeste defnită ca ştiinţăştiinţăcare studiază modulcare studiază modul în care indivizii, frmele, guvernul şi alte în care indivizii, frmele, guvernul şi alteorganizaţii ac alegeri şi cum determină acesteorganizaţii ac alegeri şi cum determină aceste alegeri olosireaalegeri olosirearesurselor societăţiiresurselor societăţii..
Pentru a înţelege aceste probleme Joseph Stiglit şiPentru a înţelege aceste probleme Joseph Stiglit şi !arl "alsh propun!arl "alsh propune#aminarea a cinci concepte$e#aminarea a cinci concepte$
- compromisurile- compromisurile % luarea deciiei de a cheltui mai mult pe un bun te% luarea deciiei de a cheltui mai mult pe un bun teobligă săobligă să
cheltuieşti mai puţin pe altceva&cheltuieşti mai puţin pe altceva& -- stimulentelestimulentele % de e#emplu' dacă salariul economiştilor creşte% de e#emplu' dacă salariul economiştilor creşte
comparativ cu celcomparativ cu cel alal medicilor creşte stimulentul alegeriimedicilor creşte stimulentul alegerii(acultăţii de ştiinţe economice&(acultăţii de ştiinţe economice&
-- inormaţiainormaţia % pentru a (ace alegeri inteligente trebuie să căutăm şi să% pentru a (ace alegeri inteligente trebuie să căutăm şi sădeţinemdeţinem
in(ormaţii&in(ormaţii&-- distribuţiadistribuţia % alegerile pe care le (acem determină distribuirea avuţiei şi% alegerile pe care le (acem determină distribuirea avuţiei şi
a venitului îna venitului în societatea noastră.societatea noastră.
► Sistemul economic este comple#ul de structuri instituţionaleşi sociale' economice şi tehnice' psihologice sau mentaleav)nd ca obiectiv esenţial atenuarea con,ictului dintreresurse şi nevoi.
► Problema (undamentală a economiei' indi(erent de sistemuleconomic' nivelul de devoltare al ţării' este optimiarea
raportului dintre resursele limitate şi nevoile diversifcate aleomenirii.► În acest sens' trebuie să se aibă în vedere întrebări ca$► ce bunuri trebuie produse'► în ce cantităţi'► de ce calitate► c)nd trebuie produse► cum trebuie produse► pentru cine sunt produse aceste bunuri
►Sistemele economice sunt$► sistemul economiei naturale'► sistemul economiei de piaţă'► sistemul economiei de comandă.►Pentru ca delimitarea corectă să fe posibilă'
dată find coe#istenţa' în anumite proporţii'a elementelor specifce tuturor sistemeloreconomice' s-a aplicat principiulpreponderenţei pe care o deţine fecaredintre acestea la nivel societal.
/0/0 aracteristicile sistemului economiei naturale
► conomia naturală repreintă sistemul economic prin
care fecare comunitate îşi satis(ace necesităţile dinreultatele propriei activităţi' (ără a apela la schimb.► Se mai numeşte economie autarhică sau noneconomie.► + (ost preponderentă p)nă la prima revoluţie industrială.► Principalii (actori de producţie disponibili în acea etapă
de devoltare a societăţii erau$ resursele naturale'bunurile de capital şi resursele umane.
► Se urmărea doar satis(acerea nevoilor în limita producţieiobţinute.
► În cadrul economiei naturale' activitatea economică se
realia' în principal' la nivelul gospodăriilor individuale'independente unele de altele.
► 0conomia naturală a cunoscut o tendinţă de restr)ngererelativă în timp.
► *ar(a' ca obiect al economiei de schimb a apărut mult înainteaproducţiei de măr(uri' însă' înainte de apariţia diviziuniimuncii' schimbul de activităţi avea un caracter înt)mplător.
►
P)nă la apariţia celei de a doua condiţii a e#istenţei economieide schimb % autonomia, independenţa producătorilor'schimbul de măr(uri era legat doar de surplusul care puteaapărea înt)mplător la o comunitate sau alta.
► 1evoltarea economiei de schimb a (ost condiţionată derealiarea primei revoluţii industriale' e#tindereameşteşugurilor' determin)nd
producţia de măr(uri generaliată şi prin aceasta' trecerea de laun sistem economic în care predomina economia naturală la unsistem în care locul şi rolul principal revine economiei de schimb
/020 conomia de schimb - sistemul economieide piaţă
► 2reptat' pe măsura ad)ncirii diviiunii sociale a muncii' efcienţaacesteia a crescut' cre)ndu-se premisele trecerii de la consumuldirect de bunuri la v)nare-cumpărare' adică la schimb.
► În perioada contemporană' economia de schimb a devenit(orma universală de organiare şi (uncţionare a activităţiieconomice.
► aracteristicile economiei de schimb sunt$
► 3. specialiarea unităţilor economice în producerea anumitorbunuri av)nd la baă avanta4ul comparativ competitiv/
► 5. autonomia producătorilor respectiv' dreptul acestora de a semani(esta liber' în direcţia realiării propriilor interese precum şidreptul lor de a înstrăina o parte din ceea ce produc în schimbulunei contraprestaţii echivalente.
► 6. piaţa este mecanismul principal de alocare a resurselor'aşe)nd (aţă în (aţă producătorii şi consumatorii' cererea şio(erta' din con(runtarea cărora reultă preţul produselor. Prinintermediul pieţei' alegerile individuale libere sunt
coordonate' însumate şi comparate între ele' iar cei inefcienţisumt eliminaţi.
► 7. în cadrul pieţei' tranacţiile îmbracă (orma tranacţiilorbiletarale' a schimbului reciproc de bunuri între unităţileeconomice. 2ranacţiile unilaterale' (ără echivalent %
subvenţii' impoite' deţin o pondere (oarte mică în totalultranacţiilor.
► 8. schimbul pe piaţă se (ace' preponderent' prin intermediulbanilor.
a/ 4roprietatea privată este preponderentă dar nu e#cludee#istenţa sectorului public. 9iecare proprietar va f interesat să-şi valorifce cu ma#imum de efcienţă resursele' determin)ndcreşterea per(ormanţelor întregului sistem economic.
► b/ *ultipolaritatea' pluralitatea centrelor autonome dedecizie şi gestiune a activităţii economice.
► +ceste centre de deciie sunt unităţile economice care asigurălegătura între piaţa bunurilor' serviciilor' piaţa muncii şi pieţelefnanciare.
► :nitiativa' deciia şi acţiunea sunt individuale.
►
c/ Obiectivul central al frmelor este ma!imizarea proftuluiiar relaţiile dintre frme sunt' în principal' relaţii de concurenţă.► oncurenţa elimină frmele nerentabile dar în acelaşi timp
conduce la crearea unor centre de putere cum ar fmonopolurile şi oligopolurile.
► d/ *onetiarea economiei % e#istenţa unui sistem monetardevoltat' în care banii şi relaţiile monetare permit ,uidiareatranacţiilor şi creşterea efcienţei economice de ansamblu.
► e/ 1escentraliarea presupune ca deciiile agenţilor economici
să fe luate independent iar coordonarea şi echilibruleconomic să se realiee prin intermediul pieţei.
► (/ :ntervenţia indirectă a statului în economie pentru apreînt)mpina apariţia unor dis(uncţionalităţi în sistemuleconomic sau pentru a diminua e(ectele negative ale
acestora.► :ntervenţia statului se (ace prin politica fscală' monetară şide protecţie socială.
► 3. 0conomii de piaţă diri4ate' caracteriate prin e#istenţa unui
sector public puternic în economie' în care deciiileindependente se împletesc cu cele centraliate iar reglarea prinpiaţă a mecanismului economic este spri4inită de e#istenţaprogramărilor orientative.
► ;ibertatea preţurilor nu este deplină e#ist)nd şi preţuri
controlate de către stat iar monetiarea este redusă încomparaţie cu alte tipuri de economie. 0#emplu' 9ranţaposbelică şi economiile din 0uropa centrală şi de est în primii aniai traniţiei.
► 5. 0conomia socială de tip scandinav caracteriată printr-un
sector public devoltat în s(era serviciilor şi în care e#istă preţuricontrolate şi deciii centraliate dar gradul de liberaliareeconomică este mai ridicat dec)t în modelul diri4at. Sistemulfscal este puternic devoltat (urni)nd resurse necesareprotecţiei sociale. 0#emplu' ţările nordice' p)nă în 3<<=.
► 6. 0conomia mi#tă de tip vest-european' caracteriatăprin proprietate privată dominantă' în care rolul
sectorului public este important doar în s(eraserviciilor sociale. *onetiarea economiei este ridicatăşi e#istă grupuri de (orţă at)t la nivel naţional c)t şiinternaţional.
► 7. 0conomia liberă de tip anglo-sa#on în care sectorulpublic ocupă un loc negli4abil în economie şi în careconcurenţa între frmele care urmăresc ma#imiareaproftului este puternică. Statul intervine în special încrearea unui cadru (avorabil concurenţei' prin legiantitrust' etc. 0#emplu' S>+.
► 8. 0conomia e#clusiv liberală' model economic ideal'e#clusiv privată' în care predomina concurenţamonopolistică' piaţa regl)nd activitatea economică.
► În sistemul economiei de comandă iniţiativa deciiei
economice aparţine autorităţii centrale' motiv pentrucare se spune că economia este unipolară.► %eciziile sunt reunite în planul centraliat al statului'
realiarea lor este obligatorie pentru toţi agenţiieconomici iar aparatul de stat asigură respectarea lor
► 1eciiile luate individual de agenţii economici aucaracter peri(eric.
► Motivaţia dominantă a deciiilor economice esteinteresul general al colectivităţii naţionale'preocuparea pentru bunăstarea socială' de realiareacăreia depinde satis(acerea intereselor individuale.
► Proftul este indicatorul bunei gestiuni şi nustimulentul' scopulactivităţii economice.
contemporane cele mai devoltate estedemonstrată de ponderea mare în P:Cpe care o au încasările' cheltuielileguvernamentale' numărul persoanelorocupate în sectorul bugetar
►În unele ţări occidentale' statul este şiun important proprietar de locuinţe.
►Statul in,uenţeaă mediul a(acerilor prinreglementări monetare şi fnanciare.
► 7n calitate de consumator' individul se mani(estă ca purtător al cererii de bunuri
şi servicii de consum' urmărindma!imizarea satisacerii nevoilor sale,deci a utilităţii economice prin utilizarearesurselor limitate pe care le are ladispoziţie.
► (ndividul este capabil să măsoare printr-un indice cantitativ utilitatea obţinutădin consumul fecărei unităţi dintr-unbun omogen.
► În situaţia de raritate bunurile de consum carene satis(ac trebuinţele sunt rare/ în care
bunurile se schimbă direct între ele' a consumaun bun E înseamnă a renunţa la un bun G sau launul H' deci bunul E are un cost de oportunitaterepreentat de satis(acţiile pe care le-ar puteaobţine individul renunţ)nd la consumul lui E.
►1acă presupunem e#istenţa a două bunurisubstituibile E şi G' combinaţia optimă care-iasigură consumatorului ma#imiareasatis(acţiei este coşul E'G/ ast(el determinat
înc)t utilitatea marginală a celor 5 bunuri să feegală.
► În situaţia de raritate' în economia monetară'consumatorul dispun)nd de o sumă dată
bugetul său/' trebuie să decidă cum o împartepentru procurarea bunului E şi a bunului G.
►>tilitatea ma#imă obţinută prin cheltuireasumei de care dispune va f atinsă c)nd
utilitatea marginală a unei unităţi monetarecheltuite pentru procurarea bunului E esteegală cu utilitatea marginală a unei unităţimonetare cheltuite pentru procurarea bunului G.
►1eci' condiţia de echilibru a consumatoruluieste$
►$ata marginală de substituţie între douăbunuri G şi E măsoară variaţia cantităţii
necesare a f consumate din bunul G' de-alungul unei curbe de indi(erenţă' pentru acompensa o variaţie infnit de mică acantităţii consumate din bunul E' ast(el înc)tnivelul utilităţii totale să nu se schimbe.
► Aata marginală de substituţie este panta într-un punct a curbei de indi(erenţă' variaă în fecare punct şi este continuudescresc)ndă de-a lungul curbei.
►0a este determinată prin derivata lui G înraport cu E' find negativă pentru căvariaţiile celor 5 cantităţi sunt de sens opus.
► Pre(erinţele consumatorilor se concretieaă înstructura cererii acestora' cerere mani(estată pe
piaţa bunurilor de consum.
► ererea repreintă cantitatea totală dintr-o mar(ăcumpărată de individ' frmă' etc.' la un preţ unitardat' într-o perioadă determinată de timp.
► +ceasta este cererea individuală.
► Suma tuturor cererilor individuale (ormulate pe
piaţa unui bun repreintă cererea totală a aceluibun şi e#primă raporturile în legătură cu cantitateama#imă dintr-un anumit bun care' la un anumitpreţ' este dorită şi poate f cumpărată&
► Preţul ma#im care poate f achitat pentru cumpărarea uneianumite cantităţi din bunul preţ de piaţă.
► În (uncţie de natura bunurilor care (ac obiectul cererii sedisting$ cererea pentru bunuri substituibile' cererea pentrubunurile complementare' cererea derivată cererea pentru(ăină este determinată este determinată de cererea pentrup)ine/.
► *ărimea cererii pentru un anumit bun şi dinamica acesteiasunt determinate de nivelul şi dinamica preţului bunuluirespectiv.
► *odifcarea preţului unitar în sensul reducerii sale' determinăe#tinderea cererii' respectiv creşterea cantităţii cerute' în timpce creşterea preţului unitar determină contracţia' respectivscăderea cantităţii cerute pe piaţa unui produs.
.egea generală a cererii► 0#primă raporturile de caualitate dintre modifcarea
preţului mediu unitar/ al unui bun sau serviciu şimodifcarea cantităţii cerute din acel bun.
► 0a evidenţiaă că modifcarea prin creştere a preţuluiunitar al unui bun determină reducerea cantităţiicerute din acel bun' iar reducerea preţului unitar albunului determină creşterea cantităţii cerute din bunulrespectiv.
► ;egea generală a cererii se verifcă pentru bunurilenormale şi ma4oritatea bunurilor in(erioare.
► Pentru unele bunuri in(erioare însă' creşterea preţuriloracestora antreneaă e#tinderea cererii pentru ele' iarreducerea preţurilor % contracţia cererii.
"actorii cererii► 9actorii cererii sintetieaă alte variabilele în a(ara
preţului/ care in,uenţeaă nivelul şi evoluţia cererii.
► Printre cei mai semnifcativi sunt$► @ numărul de consumatori şi structura lor pe v)rste'
se#e' pro(esiuni/ - relaţie poitivă&►
@ gusturile şi pre(erinţele mena4elor % poitivă saunegativă în (uncţie de produs' situaţia de cumpărare'etc&
► @ nivelul venitului disponibil pentru consum - relaţiepoitivă pentru bunurile normale şi negativă pentrucele in(erioare&
► @ evoluţia preţurilor la bunurile substituibile şicomplementare - relaţie poitivă (aţă de evoluţiapreţurilor la bunurile substituibile şi negativă în caulcelor complementare&
►!oefcientul elasticităţii cereriipentru mar(a E în (uncţie de venit
0cv/ se calculeaă ca un raport între modifcarea relativă acantităţii cerute şi modifcarearelativă a venitului în condiţiile încare ceilalţi (actori care determinăcererea pentru mar(a E răm)nneschimbaţi.
►Bunurile inferioare sunt cele pentru caree(ectul venitului este negativ& pe măsură ce
creşte nivelul de trai prin creşterea venitului'individul îşi diminueaă consumul lor' înlocuindu-le cu bunuri de mai bună calitate.
►
0#emple$ p)ine neagră' margarină' etc.►Bunurile normale sunt cele pentru caree(ectul variaţiei venitului este poitiv'consumul lor cresc)nd într-o proporţie mai
► 5. 1in punct de vedere al tipului de proprietate$
► a/ Întreprinderea individuală % unitate productivăal cărei patrimoniu aparţine unei singure persoane'care (oloseşte (actorii de producţie input-urile/'benefciind total de reultatele out-put-urile/activităţii sale.
► b/ Întreprinderea cu proprietate colectivă %proprietatea aparţine unui număr redus de persoanecare participă împreună la realiarea producţiei şi
valorifcarea reultatelor ei.
► *a4oritatea sunt (orme simple de asociere' în carerăspunderea este nelimitată şi solidară.
► c/ Societatea pe acţiuni % capitalul se împarte pe acţiuni' acţionarii răspun)nd de
activitatea şi per(ormanţele întreprinderii' decreanţele' arieratele acesteia' etc.' în limitasumelor subscrise la capitalul societăţii.
►d/ Întreprinderea publică % resursele aparţin
integral sau ma4oritar statului sauadministraţiilor publice locale. 9orma tipică dee#istenţă - regiile autonome sau societăţilenaţionale' av)nd ca obiect de activitate
producerea de bunuri economice în scopulobţinerii de proft' find responsabile degestionarea bunurilor a,ate în proprietateastatului.
►e/ Întreprinderea mixtă % (ormă modernăde participare la activitate între capitalul destat şi privat. 0ste o societate pe acţiuni la alcărui capital social participă statul sau
colectivităţile publice alături de particulari.
►6. 1in punct de vedere al dimensiunii'evaluate în (uncţie de numărul de anga4aţi'valoarea capitalului' producţie' ci(ră dea(aceri' volumul proftului' etc.$ întreprinderimari' mi4locii' mici.
►0ste o organiaţie tehnico-productivă %ansamblu de mi4loace materiale' tehnice'
tehnologice' repreent)nd suportul des(ăşurăriiactivităţii umane în cadrul întreprinderii.►9uncţia de producţie e#primă relaţia dintre
cantitatea de (actori de producţie utiliaţi de întreprindere şi cantitatea de produseNservicii
obţinute.► 5 0ste o organiaţie socială % ansamblu deactivităţi umane' preent)ndu-se sub (ormaunui comple# de relaţii structurale'interpersonale' multipersonale' în care indiviii
sunt di(erenţiaţi în (uncţie de activitate' statut'rol' urmărind realiarea obiectivelor propuse.
1. Funcţia de cercetare-dezvoltare % cuprindeactivităţi cum ar f$
► conceperea' elaborarea' realiarea cadruluitehnic' tehnologic' organiatoric al unităţii' de
e#emplu$ cercetarea produselor' serviciilor'tehnologiilor' proiectarea produselor' pregătireatehnologică a produselor şi serviciilor'organiarea conducerii' producţiei şi muncii'
► realiarea prototipului' încercarea acestuia şi îmbunătăţirea produsului'
2. Funcţia de producţie % cuprinde activităţicare vieaă mişcarea' trans(ormarea'prelucrarea resurselor primare' în vedereaobţinerii unui produs fnit sau a unui serviciu'
precum şi activităţi au#iliare care asigurădes(ăşurarea normală a celor de baă.. Funcţia comercială % cuprinde activităţi prin
care sunt puse la dispoiţia pieţei produsele'
serviciile' cum ar f$ aproviionarea' crearea şimenţinerea contactelor cu (urniorii şibenefciarii' distribuţia' depoitele' gestiuneastocurilor' etc.
!. >n loc aparte îl ocupă studierea pieţei" elaborarea şioperaţionaliarea mi#ului de mareting - politici deprodus' preţ' promovare' distribuţie' serviciile post-
v)nare' publicitate' participare la t)rguri şi e#poiţii'etc.' care (ac obiectul unei (uncţii distincte' delimitatădin (uncţia comercială şi anume' (uncţia de mareting.În sistemul economiei de piaţă moderne (uncţia demareting este vitală atingerii obiectivelor ţintă ale
frmei.
#. Funcţia $nanciar-contabilă cuprinde activităţiorientate în direcţia obţinerii şi (olosirii raţionale ami4loacelor fnanciare necesare des(ăşurării activităţii
de ansamblu a întreprinderii' înregistrării şi evidenţeibăneşti a (enomenelor economice din întreprindere'urmăririi modului de realiare a reultateloreconomice' etc.
► Pornind de la ipotea de raţionalitate a individului sau întreprinderii' se apreciaă că scopul viat deconsumatorul individual sau de întreprindere este
ma#imiarea satis(acţiei sau utilităţii.► Pentru a atinge acest scop' obiectivele urmărite sunt$
► &.'aximizarea pro$tului . 2rebuie (ăcută distincţia între
► proft şi benefciul contabil' acesta din urmă find (olositla remunerarea muncii întreprinătorului şi acapitalurilor investite în întreprindere' find deci un cost.
► Proftul corespunde venitului reidual al întreprinderii'
adică ceea ce răm)ne după plata tuturor (actorilor deproducţie.► +cestui obiectiv principal i se adaugă obiective
B. 'aximizarea v(nzărilor - Întreprinderea caută ma#imiareaveniturilor totale reultate din v)nări' atunci c)nd se atinge unnivel acceptabil de proft' accept)nd acele niveluri de v)nări careegaleaă sau depăşesc benefciul minim şi' în cadrul lor' opteaăpentru acele niveluri care o(eră veniturile cele mai ridicate.
). &părarea $rmei *n faţa concurenţilor - prin politici de preţadecvate . +cest model de comportament consideră că' la intrareape piaţă sunt bariere iar frmele e#istente nu vor f#a un preţ demonopol' ci un preţ
limităQ.►
+cesta din urmă este cel mai ridicat preţ pe care întreprinderile îlstabilesc pentru a împiedica intrarea noilor concurenţi.
► Odată administrat un ast(el de preţ' se asigură şi ma#imiareaproftului pe termen lung. +cest obiectiv este preent la întreprinderile publice'administrate de stat.
+. <e obiective urmărite de întreprindere pot f$ asigurarea şicreşterea prestigiului' notorietăţii frmei pe piaţă' independenţafnanciară' calitatea relaţiilor cu personalul' recuperarea investiţiilor'etc.' toate acestea' (acilitate de obiectivul suveran % ma#imiareaproftului.
► În economia de piaţă' activitatea întreprinderiieste legată de cea a întreprinătorului.
►0l are iniţiativa producţiei' combin)nd (actoriide producţie în vederea obţinerii unui reultatde producţie ma#im' coordoneaă şi conduceactivitatea întreprinderii' av)nd şiresponsabilitatea ce decurge din acesteacţiuni. Întreprinătorul poate f o persoanăsau colectiv de persoane.
► Întreprinătorul nu este sinonim cu managerulfrmei.
monetară a out-put-ului obţinut în relaţie cue#presia bănească a input-urilor utiliate.►0fcienţa economică presupune alegerea dintre
procesele productive efciente din punct devedere tehnic pe acela care are costul total mai
scăut deci unităţile (olosite din fecare input şipreţurile acestora/.►0fcienţa economică re,ectă costurile pe unitate
de out-put sau pe o unitate determinată de out-put.
►Pentru ca producţia să poată f efcientă trebuieca (actorii productivi mai scumpi să fe substituiţide cei relativ mai ie(tini' dar nu în detrimentulcalităţii.
materiile prime şi materialele' combustibilii' energia'serviciile (ăcute de muncă şi capital' (olosite înproducţie.
► Obiectele fice şi cele intangibile realiate de întreprindere sunt out-put-uri.
► 2ehnologia e#istentă în întreprindere la un momentdat determină cantitatea ma#imă de out-put obţinutăprintr-o combinaţie de input-uri.
► În acest (el se determină o relaţie (uncţională input-uri % out-put-uri' numită (uncţie de producţie.
► 9uncţia de producţie e#primă relaţia fică întrecantitatea de (actori productivi necesari şi volumul deproducţie ce se poate obţine într-o perioadă de timp.
Aata marginală de substituţie tehnică între capital şi muncă măsoară variaţiacantităţii de capital necesară pentru acompensa o variaţie infnit de mică acantităţii de muncă.
3eoria costurilor0 ostul contabil, costuleconomic, costul de oportunitate
►osturile contabile' e#plicite sau istorice suntcele care corespund plăţii (actorilor deproducţie pe care frma îi cumpără şi celelegate de obligaţiile sale fscale.
►
+cestea sunt întotdeauna costuri e#plicite şi secalculeaă asupra (acturilor plătite de întreprindere. !uprind$ plata salariilor'materiilor prime' materialelor' energiei'chiriei'tele(on' impoite' etc.
► Această categorie de costuri cuprindecheltuielile pe care le ace frma pentruachiziţionarea actorilor productivi de la alţiagenţi economici.
► osturile economice sunt mai cuprinătoare dec)tcele contabile şi corespund cheltuielilor e(ectuate defrmă în legătură cu producţia unei cantităţi de out-put.
► !osturile economice cuprind at)t costurile contabile'e#plicite c)t şi cele implicite sau imputabile producţiei.
► !osturile de producţie corespunătoare resurselorproprii ale întreprinderii constituie costurile implicite.
► !osturile implicite sau imputabile re,ectă consumul(actorilor pe care îi posedă frma' păm)ntul şi di(eritele
construcţii' capitalul propriu' munca proprietarilor'riscul pe care-l presupune activitatea economică a întreprinderii.
►O(erta pentru un produs repreintă cantitateadin acel produs pe care producătorii o pot
vinde pe piaţă la un anumit preţ' dintre toateprodusele ale căror caracteristici suntsufcient de apropiate pentru ca ele să poatăf considerate substituibile.
►O(erta pentru o frmă repreintă cantitatea pecare un producător o poate vinde la di(eriteniveluri ale preţului.
►1acă pe piaţa unui bun se însumeaăcantităţile o(erite la acelaşi preţ de către toţiv)nătorii reultă o(erta de piaţă.
►ostul de producţie % între nivelul costuluişi cantitatea o(erită e#istă o relaţie deinversă proporţionalitate' dacă costulproducţiei scade' o(erta pentru bunurilerespective creşte şi invers.
►4reţul altor bunuri % (actorii de producţiesunt atraşi spre acele activităţi în care sunt
cel mai bine remuneraţi& modifcareapreţului bunului E va determina creştereasau reducerea o(ertei pe piaţa altui bun.
► 4reţul actorilor % dacă preţul (actorilor de producţie scade'o(ertanţii vor produce mai multe bunuri.
► 3ehnologia % tehnologiile moderne introduse în procesele deproducţie vor determina creşterea productivităţii muncii şiimplicit diminuarea costului producţiei.
► 'umărul de oertanţi % curba o(ertei totale care cuprindetoţi producătorii care (abrică acelaşi produs se va deplasa spre
dreapta dacă în ramură vor intra noi frme şi invers.
► 4erspectivele pieţei % dacă într-o ramură se aşteaptă înperspectivă o diminuare sau chiar încetarea producţiei' înpreent o(ertanţii vor produce mai mult pentru a contracarae(ectele acţiunilor viitoare.
► venimentele social-politice şi naturale % in,uenţeaă întreaga activitate economică& dacă con4unctura este(avorabilă atunci o(erta de bunuri şi servicii va creşte' dacăeste ne(avorabilă' se va diminua.
►% Ierifcă concordanţa dintre intenţiile decumpărare' v)nare ale agenţiloreconomici' din punct de vedere al tipuluide produs' cantităţii' condiţiilor decumpărare' v)nare' preţ de v)nare'
cumpărare' etc.►% Aealieaă legătura dintre cele două
acte (undamentale pentru orice agent
economic % producţia şi consumul'separate datorită diviiunii muncii dar şicorelative pentru a-i asigura e#istenţa
►@ 1in punct de vedere al spaţiuluieconomic de provenienţă a agenţilor cereriişi o(ertei' a in,uenţei e#ercitate asupraactivităţii economice de ansamblu' se disting'pieţe$
pe care cumpărătorul este dispus şi opoate o(eri producătoruluiN v)nătorului în schimbul bunului pe care acesta îlpreintă pe piaţă preţul absolut.
►:n teorie şi analiă se utilieaă şinoţiunea de preţ relativ, adicăraportul de schimb sau preţul unui bune#primat în (uncţie de cele al unui bunconsiderat etalon sau re(erinţă.
►>nul dintre cele mai (olosite preţuri etaloneste salariul mediu orar.
► ;u)nd în considerare dinamica preţului relativ'la nivelul unei societăţi' se obţin in(ormaţiiimportante privind evoluţia situaţieieconomice a producătorilor' consumatorilor'pe di(erite domenii de activitate.
►4reţul de echilibru al (actorilor productiviconstituie remuneraţia obţinută de proprietarii
lor pentru serviciile lor productive şi suntegale cu valoarea pe care cumpărătorii ovor atribui serviciilor respective.
G0 :n situaţia în care se practică' înanumite condiţii' domenii - preţuriadministrate' preţul este un (actor deredistribuire a veniturilor şipatrimoniului între di(eritele categorii deagenţi' ramuri' sectoare de activitate
► SSalariulalariul poate f defnit ca find suma de bani pe care opoate f defnit ca find suma de bani pe care oprimeşte posesorul (orţei de muncă pentru contribuţiaprimeşte posesorul (orţei de muncă pentru contribuţiaadusă la realiarea muncii ca (actor de producţie.adusă la realiarea muncii ca (actor de producţie.
► 1eci'1eci' salariul reprezintă preţul munciisalariul reprezintă preţul muncii..► În teoria economică e#istă mai multe defniţii dateÎn teoria economică e#istă mai multe defniţii date
salariului$salariului$► - este un venit provenit din muncă&- este un venit provenit din muncă&
► - este o remuneraţie pentru activitatea depusă de- este o remuneraţie pentru activitatea depusă deposesorul muncii&posesorul muncii&► - este plată pentru închirierea serviciilor&- este plată pentru închirierea serviciilor&► - repreintă totalitatea veniturilor obţinute prin muncă&- repreintă totalitatea veniturilor obţinute prin muncă&► - este preţul plătit pentru cumpărarea mărfi % (orţa de- este preţul plătit pentru cumpărarea mărfi % (orţa de
muncă&muncă&► - este suma plătită celui ce îşi închiriaă serviciile.- este suma plătită celui ce îşi închiriaă serviciile.
În practica economică se cunoscÎn practica economică se cunosc trei ormetrei ormeprincipale de salarizareprincipale de salarizare$$
► 10 Salarizarea în acord10 Salarizarea în acord % plata salariului se% plata salariului serealieaă pe operaţii' activităţi' produse' etc.'realieaă pe operaţii' activităţi' produse' etc.'
la care durata timpului de muncă pentrula care durata timpului de muncă pentrurealiarea respectivei munci nu este arătată înrealiarea respectivei munci nu este arătată înmod e#pres.mod e#pres.
► +cordul poate f$+cordul poate f$► - individual- individual % este stimulativ pentru lucrători'% este stimulativ pentru lucrători'
practic)ndu-se acolo unde poate f măsuratăpractic)ndu-se acolo unde poate f măsuratămunca individuală şi nu primeaă calitatea&munca individuală şi nu primeaă calitatea&
►
- colectiv- colectiv - se realieaă pe echipe&- se realieaă pe echipe&► - global- global % se realieaă pe întreprindere'% se realieaă pe întreprindere'
►1upă tari(ul aplicat distingem$1upă tari(ul aplicat distingem$►- salarizare în acord simplu- salarizare în acord simplu % tari(ul% tari(ul
răm)ne constant pentru întreagarăm)ne constant pentru întreaga
cantitate de produse&cantitate de produse&►- salarizare în acord progresiv sau- salarizare în acord progresiv sau
regresivregresiv % tari(ul put)nd să crească sau% tari(ul put)nd să crească sau
să scadă după o anumită cantitate desă scadă după o anumită cantitate deproduse' în (uncţie de intereseleproduse' în (uncţie de intereselesocietăţii&societăţii&
►/0 Salarizarea în regie/0 Salarizarea în regie - asigură- asigură
/0 Salarizarea în regieg asigurăgremunerarea salariaţilor în raport curemunerarea salariaţilor în raport cu
timpul lucrat' (ără a se putea preciatimpul lucrat' (ără a se putea preciacantitatea de muncă pe care el trebuiecantitatea de muncă pe care el trebuiesă o depună în unitatea de timp.să o depună în unitatea de timp.
►
Se utilieaă în activităţile în careSe utilieaă în activităţile în carecalitatea are o importanţă deosebită.calitatea are o importanţă deosebită.►;a nivelul întreprinderilor' această;a nivelul întreprinderilor' această
(ormă de salariare este (olosită pentru(ormă de salariare este (olosită pentruremunerarea lucrătorilor din sectorulremunerarea lucrătorilor din sectoruladministrativ.administrativ.
►20 Salarizarea mi!tă20 Salarizarea mi!tă -constă într-o-constă într-oremunerare stabilă pe unitatea de timp'remunerare stabilă pe unitatea de timp' în (uncţie de îndeplinirea unor condiţii în (uncţie de îndeplinirea unor condiţii
tehnice' tehnologice' de organiare etc.tehnice' tehnologice' de organiare etc.► 0ste o (ormă de salariare care incită0ste o (ormă de salariare care incită
permanent lucrătorii la prestarea unorpermanent lucrătorii la prestarea unor
ore de muncă suplimentare' dacăore de muncă suplimentare' dacădoresc să obţină un salariu mai mare.doresc să obţină un salariu mai mare.
Salariul individual poate f privit subSalariul individual poate f privit subdouă ormedouă orme$$
►10 Salariul nominal10 Salariul nominal % repreintă% repreintăsuma de bani primită de salariat de lasuma de bani primită de salariat de lafrma la care lucreaă' mărimea luifrma la care lucreaă' mărimea luidepin)nd de$depin)nd de$
►@@ situaţia economico-socială&situaţia economico-socială&►@@ raportul cerere-o(ertă de (orţă deraportul cerere-o(ertă de (orţă de
muncă&muncă&►@@ politica de salariare pe criteriipolitica de salariare pe criterii
naţionale' regionale' rasiale etc.naţionale' regionale' rasiale etc.
► /0 Salariul real/0 Salariul real % repreintă cantitatea de% repreintă cantitatea de
bunuri şi servicii ce pot f cumpărate la unbunuri şi servicii ce pot f cumpărate la unmoment dat' cu a4utorul salariului nominal.moment dat' cu a4utorul salariului nominal.
► 9actorii care in,uenţeaă mărimea salariului real9actorii care in,uenţeaă mărimea salariului realsunt$sunt$
► UU nivelul preţurilor % relaţie indirectă&nivelul preţurilor % relaţie indirectă&► UU nivelul impoitelor şi ta#elor % relaţie indirectă&nivelul impoitelor şi ta#elor % relaţie indirectă&► UU puterea de cumpărare a banilor % relaţieputerea de cumpărare a banilor % relaţie
- costul resurselor de muncă- costul resurselor de muncă % se re(eră la% se re(eră lacheltuielile pentru producerea şi reproducerea (orţei decheltuielile pentru producerea şi reproducerea (orţei demuncă&muncă&
► - raportul dinre cererea şi oerta de muncă- raportul dinre cererea şi oerta de muncă ' dacă' dacăo(erta de muncitori califcaţi pentru domeniul respectivo(erta de muncitori califcaţi pentru domeniul respectiv
este unică' salariul se va stabili la un nivel mai ridicat&este unică' salariul se va stabili la un nivel mai ridicat&► - productivitatea muncii- productivitatea muncii - cu c)t aceasta este mai- cu c)t aceasta este maimare se obţine un venit mai mare' iar salariatulmare se obţine un venit mai mare' iar salariatulprimeşte un salariu mai mare&primeşte un salariu mai mare&
► - gradul de dezvoltare economică a ţării- gradul de dezvoltare economică a ţării' mărimea' mărimea
lui di(eră pe ţări' one' înregistr)nd o tendinţă generalălui di(eră pe ţări' one' înregistr)nd o tendinţă generalăde creştere' în raport cu perioada anterioară&de creştere' în raport cu perioada anterioară&
► mobilitatea orţei de muncă- mobilitatea orţei de muncă dacădacă
► - mobilitatea orţei de muncă- mobilitatea orţei de muncă % dacă% dacămobilitatea este mai mare şi o parte (orţei demobilitatea este mai mare şi o parte (orţei de
muncă dintr-o regiune migreaă în alta undemuncă dintr-o regiune migreaă în alta undeeste mai bine plătită' reducerea (orţei deeste mai bine plătită' reducerea (orţei demuncă i-ar obliga pe patroni să creascămuncă i-ar obliga pe patroni să creascăsalariile&salariile&
► - discriminarea în angaIare- discriminarea în angaIare poate (avoriapoate (avoria
un grup în raport cu altele' în ceea ce priveşteun grup în raport cu altele' în ceea ce priveşteanga4ările' salariile sau promovarea pentruanga4ările' salariile sau promovarea pentrualte motive dec)t capacitatea de a practica oalte motive dec)t capacitatea de a practica oanumită meserie&anumită meserie&
► - gradul de organizare în sindicate- gradul de organizare în sindicate&&► - legislaţie cu privire la mişcarea- legislaţie cu privire la mişcarea
sindicală şi revendicările din fecare ţarăsindicală şi revendicările din fecare ţară etc.etc.
►4roftul4roftul poate f defnit ca find$poate f defnit ca find$
►- di(erenţa în plus dintre veniturile şi- di(erenţa în plus dintre veniturile şicheltuielile reultate din activitateacheltuielile reultate din activitatea
proft normal sau ordinarproft normal sau ordinar repreintă repreintăproftul minim pe care o întreprindere trebuie să-proftul minim pe care o întreprindere trebuie să-
l realiee pentru a-şi putea continual realiee pentru a-şi putea continuaactivitatea&activitatea&► UU proftul supranormal sau economicproftul supranormal sau economic %%
repreintă di(erenţa dintre venitul total şirepreintă di(erenţa dintre venitul total şi
costurile de oportunitate ale (actorilorcosturile de oportunitate ale (actorilor întrebuinţaţi într-o anumită perioadă de către o întrebuinţaţi într-o anumită perioadă de către o întreprindere. întreprindere.
► 0l se realieaă numai în procesul schimbului în0l se realieaă numai în procesul schimbului în
cadrul mecanismelor pieţei concurenţiale undecadrul mecanismelor pieţei concurenţiale undedomină incertitudini generate de con(runtareadomină incertitudini generate de con(runtareadintre riscurile asumate de către producători&dintre riscurile asumate de către producători&
►UU proftul de monopol sauproftul de monopol sausupraproftulsupraproftul % obţinut peste proftul% obţinut peste proftulnormal de către agenţii economici carenormal de către agenţii economici care
dispun de condiţii naturale saudispun de condiţii naturale saueconomice pe care alţii nu le au' şi deeconomice pe care alţii nu le au' şi decare se (olosesc printr-o concurenţăcare se (olosesc printr-o concurenţă
imper(ectă.imper(ectă.
Proftul se determină con(orm reglementărilor înProftul se determină con(orm reglementărilor învigoare în fecare ţară' ca o sumă globală cuvigoare în fecare ţară' ca o sumă globală cu douădouă
► 10 4roftul legitim sau normal10 4roftul legitim sau normal % repreintă% repreintăsuma ce revine agentului economic' posesor alsuma ce revine agentului economic' posesor alunui (actor de producţie' pentru contribuţia adusăunui (actor de producţie' pentru contribuţia adusăla activitatea economică.la activitatea economică.
►
0ste considerat legal' normal şi este e#presia unor0ste considerat legal' normal şi este e#presia unorvenituri însuşite ca urmare a progreselorvenituri însuşite ca urmare a progreseloreconomice şi tehnice realiate de frmă prin$economice şi tehnice realiate de frmă prin$
► UU utiliarea unor mi4loace de muncă per(ecţionate&utiliarea unor mi4loace de muncă per(ecţionate&► UU îmbunătăţirea produselor şi înnoirea lor& îmbunătăţirea produselor şi înnoirea lor&► UU organiarea superioară a activităţii economice .organiarea superioară a activităţii economice .
► /0 4roftul nelegitim sau venitul nec8ştigat/0 4roftul nelegitim sau venitul nec8ştigat î
repreintă suma însuşită de agentul economicrepreintă suma însuşită de agentul economic(ără a avea o contribuţie la activitatea(ără a avea o contribuţie la activitatea
economică şi se realieaă în conte#tul încălcăriieconomică şi se realieaă în conte#tul încălcăriilegalităţii prin$legalităţii prin$
► UU atribuirea unor cote procentuale de proftatribuirea unor cote procentuale de proftpeste cele admise de lege&peste cele admise de lege&
► UU practicarea unor preţuri de v)nare maipracticarea unor preţuri de v)nare mairidicate&ridicate&
► UU sustragerea de la plata impoitelor şi ta#elor&sustragerea de la plata impoitelor şi ta#elor&► UU economii ne4ustifcate la cheltuielile pentrueconomii ne4ustifcate la cheltuielile pentru
protecţia mediului&protecţia mediului&► UU obţinerea unor c)ştiguri din in,aţie şi alteobţinerea unor c)ştiguri din in,aţie şi alte
numai după plata impoitului' impoitareanumai după plata impoitului' impoitareare,ect)nd punctul de vedere ofcial cure,ect)nd punctul de vedere ofcial cu
privire la proftul ce răm)ne e(ectiv laprivire la proftul ce răm)ne e(ectiv laagentul economicagentul economic proft admis9proft admis9► 4roftul admis reprezintă proftul net4roftul admis reprezintă proftul net''
adică ceea ce răm)ne proprietarului deadică ceea ce răm)ne proprietarului de
capital după ce a plătit impoitulcapital după ce a plătit impoitul► 4a @ 4b 5 lpp4a @ 4b 5 lpp► unde$unde$► Pa D proft admisPa D proft admis
► Pb D proft brutPb D proft brut► lpp D impoit pe proftlpp D impoit pe proft
Mărimea proftuluiMărimea proftului este variabilă în timp şieste variabilă în timp şispaţiu şi se e#primă$spaţiu şi se e#primă$
► 11ca di(erenţă între venituri şi cheltuieli sau caca di(erenţă între venituri şi cheltuieli sau cadi(erenţă între preţ şi cost constituind un reperdi(erenţă între preţ şi cost constituind un reperimportant pentru selectarea nomenclatoruluiimportant pentru selectarea nomenclatoruluide produse al unei unităţi economice&de produse al unei unităţi economice&
► /0 relativ, ca/0 relativ, ca ratărată 0 absolut, ca0 absolut, ca masă amasă aproftuluiproftului' care se determină' care se determină a proftuluia proftului' ce' cese calculeaă ca raport procentual între masase calculeaă ca raport procentual între masaproftului şi costurile (ăcute pentru obţinereaproftului şi costurile (ăcute pentru obţinereaacesteia' volumul capitalului (olosit sau ci(raacesteia' volumul capitalului (olosit sau ci(rade a(aceri.de a(aceri.
Se calculeaă următoarele tipuri de rate deSe calculeaă următoarele tipuri de rate deproft prV/$proft prV/$
► UU rata comercialărata comercială % prin raportarea proftului% prin raportarea proftului
Pr/ la ci(ra de a(aceri !+/$Pr/ la ci(ra de a(aceri !+/$► prJ @ >4rBA? ! 1<<prJ @ >4rBA? ! 1<<► UU rata economicărata economică % prin raportarea proftului% prin raportarea proftului
Pr/ la activele totale ale întreprinderii +2/$Pr/ la activele totale ale întreprinderii +2/$►
UU rata rentabilităţiirata rentabilităţii se determină ca raportse determină ca raportal fecărei (orme de proft' la (ormaal fecărei (orme de proft' la (ormacorespunătoare de cost.corespunătoare de cost.
"actorii care in6uenţează mărimea"actorii care in6uenţează mărimeaproftuluiproftului sunt$sunt$
► 7. structura producţiei de bunuri şi servicii7. structura producţiei de bunuri şi serviciirealiate % direct proporţional c)nd sporescrealiate % direct proporţional c)nd sporesc
produsele şi serviciile cu proft ridicat şiprodusele şi serviciile cu proft ridicat şiinvers proporţional c)nd se reduc în (avoareainvers proporţional c)nd se reduc în (avoareacelor cu proft scăut&celor cu proft scăut&
►
8. vitea de rotaţie a capitalului % direct8. vitea de rotaţie a capitalului % directproporţional&proporţional&► W. modul cum se împarte valoarea produsuluiW. modul cum se împarte valoarea produsului
sau serviciului între posesorii (actorilor desau serviciului între posesorii (actorilor de
producţie % dacă salariul' dob)nda şi rentaproducţie % dacă salariul' dob)nda şi rentacresc' scade proftul şi invers.cresc' scade proftul şi invers.
► /ezultatele macroeconomice/ezultatele macroeconomice sunt ieşirile real-sunt ieşirile real-
monetere/ din activităţile agenţilor economici agregaţi'monetere/ din activităţile agenţilor economici agregaţi'pe care piaţa le valideaă' societatea recunosc)ndpe care piaţa le valideaă' societatea recunosc)ndutilitatea acestora de a satis(ace multitudinea nevoilorutilitatea acestora de a satis(ace multitudinea nevoilorsociale.sociale.
► +ceste reultate sunt înregistrate şi măsurate de către+ceste reultate sunt înregistrate şi măsurate de către
instituţii specialiate' cunoaşterea şi analia evoluţieiinstituţii specialiate' cunoaşterea şi analia evoluţieilor av)nd o semnifcaţie practică deosebită pentrulor av)nd o semnifcaţie practică deosebită pentruadoptareaadoptarea deciziilordeciziilor de politică macroeconomică.de politică macroeconomică.
► 1e asemenea' pe baa lor se e(ectueaă1e asemenea' pe baa lor se e(ectueaă comparaţiicomparaţiiinternaţionale' privind potenţialul economic' efcienţainternaţionale' privind potenţialul economic' efcienţa
şi competitivitatea bunurilor economice produse înşi competitivitatea bunurilor economice produse îndi(erite ţări ale lumii contemporane' se stabileşte loculdi(erite ţări ale lumii contemporane' se stabileşte loculfecărei ţări în ierarhia economiei mondiale.fecărei ţări în ierarhia economiei mondiale.
,rincipalii indicatori,rincipalii indicatori de rezultatede rezultatemacroeconomicemacroeconomice calculaţi în S!? sunt$calculaţi în S!? sunt$
►1.,rodusul lobal brut 3,4B1.,rodusul lobal brut 3,4B re,ectăre,ectăvaloarea totală a bunurilor materiale şi avaloarea totală a bunurilor materiale şi aserviciilor' cu caracter mar(ar şi nemar(ar'serviciilor' cu caracter mar(ar şi nemar(ar'obţinute într-o perioadă de timp' deobţinute într-o perioadă de timp' deregulă un an' în cadrul subsistemelorregulă un an' în cadrul subsistemeloreconomiei naţionaleeconomiei naţionale
►4&K se calculează ca sumă a4&K se calculează ca sumă aproducţiei brute de bunuri materialeproducţiei brute de bunuri materiale
şi servicii din toate sectoarele, adicăşi servicii din toate sectoarele, adicăprin însumarea consumului fnal şi aprin însumarea consumului fnal şi acelui intermediar0celui intermediar0
P:CP:C►2 , d l i t b t 3,6B2 , d l i t b t 3,6B , tă, tă
valoric' producţia fnală de bunuri şivaloric' producţia fnală de bunuri şiservicii obţinute de către toţi agenţiiservicii obţinute de către toţi agenţiieconomici autohtoni şi străini/ care îşieconomici autohtoni şi străini/ care îşides(ăşoară activitatea în interiorul ţării'des(ăşoară activitatea în interiorul ţării'
destinate consumului fnal. +cestdestinate consumului fnal. +cestindicator e#primă mărimea valoriiindicator e#primă mărimea valoriiadăugate brute a bunurilor materiale şiadăugate brute a bunurilor materiale şi
serviciilor produse în interiorul ţării şiserviciilor produse în interiorul ţării şia4unse în stadiul fnal al circuituluia4unse în stadiul fnal al circuituluieconomic.economic.
P:CP:C►4(K se determină fe prin însumarea4(K se determină fe prin însumarea
►4(K se determină fe prin însumarea4(K se determină fe prin însumareavalorilor adăugate brute ale tuturorvalorilor adăugate brute ale tuturorbunurilor create de agenţiibunurilor create de agenţiieconomicieconomiciii din interiorul ţăriidin interiorul ţării>agregate la nivel de sector sau>agregate la nivel de sector sauramură?, într-o perioadă determinatăramură?, într-o perioadă determinată>un an?, fe prin scăderea din>un an?, fe prin scăderea dinprodusul global brut a consumuluiprodusul global brut a consumuluiintermediar, astelintermediar, astel$$
► .,rodusul intern net 3,69.,rodusul intern net 3,69 sintetieaăsintetieaăsuma valorilor adăugate nete ale bunurilorsuma valorilor adăugate nete ale bunurilormateriale şi serviciilor fnale produse de cătremateriale şi serviciilor fnale produse de cătretoţi agenţii economici autohtoni şi străini/toţi agenţii economici autohtoni şi străini/care acţioneaă în interiorul ţării' într-ocare acţioneaă în interiorul ţării' într-o
perioadă de timp de regulă un an/' ast(el$perioadă de timp de regulă un an/' ast(el$,69 7,69 7 8&9i.8&9i.► %e asemenea, se mai calculează scăz8nd%e asemenea, se mai calculează scăz8nd
din produsul intern brut consumul dedin produsul intern brut consumul de
capital f!, amortizarea >A?, astelOcapital f!, amortizarea >A?, astelO,69 7 ,6B,69 7 ,6B NN & &00
► !.,rodusul naţional brut 3,9B!.,rodusul naţional brut 3,9B repreintărepreintăvaloarea adăugată brută a tuturor bunurilorvaloarea adăugată brută a tuturor bunurilor
materiale şi serviciilor fnale provenite dinmateriale şi serviciilor fnale provenite dinactivităţile agenţilor economici naţionali'activităţile agenţilor economici naţionali'obţinute at)t în ţară c)t şi în a(ara acesteia' înobţinute at)t în ţară c)t şi în a(ara acesteia' îndecursul unei perioade de timp un an/.decursul unei perioade de timp un an/.
► 4'K se determină prin scăderea din 4(K a4'K se determină prin scăderea din 4(K a
valorii adăugate brute realizate pevalorii adăugate brute realizate peteritoriul naţional de către agenţiiteritoriul naţional de către agenţiieconomici străini >LAKS?, la care se adunăeconomici străini >LAKS?, la care se adunăvaloarea adăugată brută realizată devaloarea adăugată brută realizată deagenţii economici naţionali care îşiagenţii economici naţionali care îşi
desăşoară activitatea pe teritoriul altordesăşoară activitatea pe teritoriul altorstate >LAK'S?, astelOstate >LAK'S?, astelO► ,9B 7 ,6B,9B 7 ,6B NN 8&BS : 8&B9S8&BS : 8&B9S..
P??P??► #.,rodusul naţional net 3,99#.,rodusul naţional net 3,99 repreintă e#presiarepreintă e#presia
ţ 3 ţ 3 p pp pbănească a valorii adăugate nete obţinute de agenţiibănească a valorii adăugate nete obţinute de agenţiieconomici naţionali' at)t pe teritoriul ţării' c)t şi îneconomici naţionali' at)t pe teritoriul ţării' c)t şi îna(ara acesteia şia(ara acesteia şi se determină prin scăderea dinse determină prin scăderea din4'K a amortizării capitalului f! >A?, astelO4'K a amortizării capitalului f! >A?, astelO
,99 7 ,9B - &,99 7 ,9B - &00► 4rodusul naţional net >4''? se mai poate4rodusul naţional net >4''? se mai poate
calcula adăug8nd la 4(' soldul, pozitiv saucalcula adăug8nd la 4(' soldul, pozitiv saunegativ, >P M? dintre LA' obţinută de agenţiinegativ, >P M? dintre LA' obţinută de agenţiieconomici naţionali în străinătate şi LA'economici naţionali în străinătate şi LA'obţinută de agenţii economici străini peobţinută de agenţii economici străini peteritoriul unei ţări astelOteritoriul unei ţări astelO
,99 7 ,69,99 7 ,69 PP '.'.► 1acă P?? este evaluat la preţurile (actorilor' atunci el1acă P?? este evaluat la preţurile (actorilor' atunci el
%.8enitul naţional 389%.8enitul naţional 389 sintetieaăsintetieaăveniturile obţinute de către proprietariiveniturile obţinute de către proprietarii
(actorilor de producţie prin care se(actorilor de producţie prin care serecompenseaă aportul acestora larecompenseaă aportul acestora laproducerea bunurilor materiale şi serviciilor.producerea bunurilor materiale şi serviciilor.
► I? poate f considerat şi ca indicator ceI? poate f considerat şi ca indicator cee#primă veniturile din muncă şi dine#primă veniturile din muncă şi dinproprietate care decurg din producţiaproprietate care decurg din producţiabunurilor economice.bunurilor economice.
►
1e asemenea' el re(ectă şi utiliarea1e asemenea' el re(ectă şi utiliareaveniturilor pentru cumpărarea de produse şiveniturilor pentru cumpărarea de produse şiservicii de consum şi pentru economisire.servicii de consum şi pentru economisire.
► :ndicatorii macroeconomici sunt utiliaţi' în:ndicatorii macroeconomici sunt utiliaţi' îngeneral pentru determinarea dinamiciigeneral pentru determinarea dinamicii
general' pentru determinarea dinamiciigeneral' pentru determinarea dinamiciieconomice.economice.
► !reşterea economică este relevată de creşterea!reşterea economică este relevată de creştereaindicatorilor macroeconomici.indicatorilor macroeconomici.► Întruc)t aceşti indicatori sunt e#primaţi monetarÎntruc)t aceşti indicatori sunt e#primaţi monetar
valoric/' iar creşterea lor se poate datora at)tvaloric/' iar creşterea lor se poate datora at)tcreşterii preţurilor de la o perioadă la altacreşterii preţurilor de la o perioadă la altain,aţie/ c)t şi creşterii fice a activităţiiin,aţie/ c)t şi creşterii fice a activităţiieconomice' indicatorii macroeconomici seeconomice' indicatorii macroeconomici see#primă în preţuri constante sau comparabile/e#primă în preţuri constante sau comparabile/care repreintă preţurile anului şi se numesccare repreintă preţurile anului şi se numescindicatori realiindicatori reali P:C real' P?C real etc./.P:C real' P?C real etc./.
► 1acă sunt e#primaţi în preţurile curente ale1acă sunt e#primaţi în preţurile curente aleanului de calcul' indicatorii se numescanului de calcul' indicatorii se numescindicatori nominaliindicatori nominali sausau monetari.monetari.
► $aportul dintre 4(K nominal şi 4(K real$aportul dintre 4(K nominal şi 4(K real
se numeştese numeşte de;atorul ,6Bde;atorul ,6B >%? şi e!primă>%? şi e!primă
indicele mediu al preţurilorindicele mediu al preţurilor pe întreagape întreagaeconomie, în perioada analizată, astelOeconomie, în perioada analizată, astelO ► + 7 ,6Bnominal+ 7 ,6Bnominal BB ,6Breal ,6Breal $$ de unde reultăde unde reultă
,6Breal 7 ,6Bnominal,6Breal 7 ,6Bnominal BB ++00 ► 1upă calcularea P:C real' se poate trece la1upă calcularea P:C real' se poate trece la
stabilirea dinamicii evoluţiei/ indicatoruluistabilirea dinamicii evoluţiei/ indicatoruluirespectiv' prin calcularearespectiv' prin calcularea indiceluiindicelui
►)reterea economică)reterea economică este un proceseste un proces
comple# care poate f defnit' princomple# care poate f defnit' prine(ectele sale' ca proces de creştere ae(ectele sale' ca proces de creştere areultatelor activităţilor din economiareultatelor activităţilor din economia
naţională per total şi pe locuitor.naţională per total şi pe locuitor.►!reşterea economică poate f!reşterea economică poate f
apreciată prin dinamica produsuluiapreciată prin dinamica produsului
naţional per total sau pe locuitor.naţional per total sau pe locuitor.
► !reşterea economică poate f asociată' pe!reşterea economică poate f asociată' petermen scurt' (aelor de prosperitatetermen scurt' (aelor de prosperitateeconomică.economică.
► Pe termen lung însă' creşterea economică sePe termen lung însă' creşterea economică se
mani(estă ca o tendinţă' ca un trendmani(estă ca o tendinţă' ca un trendascendent ca reultat al unor creşteri şiascendent ca reultat al unor creşteri şidescreşteri succesive.descreşteri succesive.
► !reşterea economică este di(erită (aţă de!reşterea economică este di(erită (aţă dedevoltarea economică at)t ca s(eră dedevoltarea economică at)t ca s(eră decuprindere c)t şi ca relaţie de interdependenţăcuprindere c)t şi ca relaţie de interdependenţă
► +ezvoltarea economică+ezvoltarea economică presupune opresupune o
► +ezvoltarea economică+ezvoltarea economică presupune opresupune oarmoniare a evoluţiei activităţilorarmoniare a evoluţiei activităţilor
economice la nivel teritorial' in special prineconomice la nivel teritorial' in special prindiminuarea disparităţilor e#istente întrediminuarea disparităţilor e#istente întredi(erite regiuni' ţin)ndu-se seama' în acelaşidi(erite regiuni' ţin)ndu-se seama' în acelaşitimp de particularităţile locale.timp de particularităţile locale.
►
O trăsătură (oarte importantă a devoltăriiO trăsătură (oarte importantă a devoltăriieconomice este legată şi de alte aspecteeconomice este legată şi de alte aspectedec)t cele economice' în special de aspectuldec)t cele economice' în special de aspectulsocial.social.
► +st(el' devoltarea economică presupune şi+st(el' devoltarea economică presupune şi
îmbunătăţirea sistemului educaţional' îmbunătăţirea sistemului educaţional'sanitar' 4uridic' elaborarea şi derularea unorsanitar' 4uridic' elaborarea şi derularea unorprograme efciente de combatere a sărăciei.programe efciente de combatere a sărăciei.
► 1evoltarea trebuie pusă în corelaţie cu1evoltarea trebuie pusă în corelaţie cubd l i ăbd l i ă
► Subdevoltarea economică poate f apreciatăSubdevoltarea economică poate f apreciatăcu a4utorul următoarelorcu a4utorul următoarelor caracteristicicaracteristici
► produs intern brut pe locuitor redus&produs intern brut pe locuitor redus&►
structuri economice slab devoltate&structuri economice slab devoltate&► industrialiare redusă&industrialiare redusă&► slabă devoltare a agriculturii şi industrieislabă devoltare a agriculturii şi industriei
alimentare&alimentare&► un nivel redus de ocupare al resurselor deun nivel redus de ocupare al resurselor de
muncă.muncă.
► Privită în comparaţie cu devoltarea economicăPrivită în comparaţie cu devoltarea economicădefnită anteriordefnită anterior' subdezvoltarea economicăsubdezvoltarea economică aa
► e#istenţa generaliată a unei stări de sărăciee#istenţa generaliată a unei stări de sărăciecronică&cronică&
► un nivel scăut al ratei ocupării&un nivel scăut al ratei ocupării&► un nivel ridicat al ratei şoma4ului&un nivel ridicat al ratei şoma4ului&
► o preenţă redusă a activităţilor industriale&o preenţă redusă a activităţilor industriale&► o productivitate scăută a activităţilor agricole&o productivitate scăută a activităţilor agricole&► disparităţi (oarte mari în ceea ce priveşte repartiţiadisparităţi (oarte mari în ceea ce priveşte repartiţia
veniturilor&veniturilor&►
standarde de viaţă scăute&standarde de viaţă scăute&► di(erenţe (oarte mari între nivelul de trai din mediuldi(erenţe (oarte mari între nivelul de trai din mediul
urban şi mediul rural.urban şi mediul rural.
►1i(erenţele dintre nivelul de devoltare1i(erenţele dintre nivelul de devoltare
ţţ înregistrat între ţările devoltate din înregistrat între ţările devoltate dinpunct de vedere economic şi cele maipunct de vedere economic şi cele maipuţin devoltate poartă numele depuţin devoltate poartă numele dedecala=e economice.decala=e economice.
►)reterea economică durabilă)reterea economică durabilă esteestelegată de devoltarea durabilă şi susţinelegată de devoltarea durabilă şi susţinepe termen lung stabilitatea economică şipe termen lung stabilitatea economică şi
progresul uman' armoni)nd cerinţeleprogresul uman' armoni)nd cerinţeleecologice cu devoltarea economiei.ecologice cu devoltarea economiei.► În acest sens creşterea economicăÎn acest sens creşterea economică
durabilă presupune creştereadurabilă presupune creştereadimensiunilor economiei dar şidimensiunilor economiei dar şischimbări de structură.schimbări de structură.
► +ezvoltarea durabilă+ezvoltarea durabilă repreintă un conceptrepreintă un conceptcomple#' care integreaă semnifcaţiicomple#' care integreaă semnifcaţiieconomice obţinerea unor reultate economiceeconomice obţinerea unor reultate economicec)t mai bune ţin)ndu-se seama de restricţiilec)t mai bune ţin)ndu-se seama de restricţiile
impuse de caracteristicile (actorilor deimpuse de caracteristicile (actorilor deproducţie/' ecologice menţinerea la aceeaşiproducţie/' ecologice menţinerea la aceeaşiparametrii a ecosistemelor' în special a celorparametrii a ecosistemelor' în special a celorcare constituie suportul vieţii/ şi socialecare constituie suportul vieţii/ şi sociale
asigurarea egalităţii şanselor pentru oameniiasigurarea egalităţii şanselor pentru oameniicare trăiesc în aceeaşi perioadă' dar şi pentrucare trăiesc în aceeaşi perioadă' dar şi pentrucei care vor trăi în viitor/.cei care vor trăi în viitor/.
► În conte#tul creşterii economiceÎn conte#tul creşterii economice
durabile apare şi noţiunea de progresdurabile apare şi noţiunea de progres
economic. !ele două concepte nu seeconomic. !ele două concepte nu sesuprapun deoarece progresulsuprapun deoarece progresuleconomic presupune simultan $economic presupune simultan $
►creştere de dimensiune&creştere de dimensiune&►modifcare de structură&modifcare de structură&►modifcare de sistem&modifcare de sistem&►e(ecte poitive ale economiei către une(ecte poitive ale economiei către un
scop urmărit.scop urmărit.
► ,roresul economic,roresul economic repreintă un concept carerepreintă un concept care
p pp p înglobeaă devoltarea economică' dar conţine şi înglobeaă devoltarea economică' dar conţine şi
elemente suplimentare' legate deelemente suplimentare' legate de$$► îmbunătăţirea calitativă a (actorilor de producţie' îmbunătăţirea calitativă a (actorilor de producţie'► evoluţia poitivă a relaţiilor care se stabilesc întreevoluţia poitivă a relaţiilor care se stabilesc între
membrii unei societăţii nu numai a relaţiilormembrii unei societăţii nu numai a relaţiilor
economice/'economice/'► îmbunătăţirea in(rastructurii (olosite de mediul îmbunătăţirea in(rastructurii (olosite de mediuleconomic' social şi cultural'economic' social şi cultural'
► îmbunătăţire a calităţii vieţii în general' şi a îmbunătăţire a calităţii vieţii în general' şi a
oamenilor în special'oamenilor în special'
► întărire a rolului spiritualităţii în e#istenţa omului. întărire a rolului spiritualităţii în e#istenţa omului.
► )reterea economică zero)reterea economică zero repreintă evoluţiarepreintă evoluţiacrescătoare şi în acelaşi ritm a produsului intern brutcrescătoare şi în acelaşi ritm a produsului intern brut
ş ş pş ş preal şi a populaţiei totale' aceasta însemn)nd căreal şi a populaţiei totale' aceasta însemn)nd că
produsul intern brut pe locuitor răm)ne la acelaşiprodusul intern brut pe locuitor răm)ne la acelaşinivel în perioada analiată.nivel în perioada analiată.► )reterea economică pozitivă)reterea economică pozitivă semnifcă osemnifcă o
creştere a produsului intern brut real cu un ritm maicreştere a produsului intern brut real cu un ritm maimare dec)t acela al creşterii populaţiei' ceea cemare dec)t acela al creşterii populaţiei' ceea ce
înseamnă că sporeşte şi produsul intern brut pe înseamnă că sporeşte şi produsul intern brut pelocuitor.locuitor.► )reterea economică neativă)reterea economică neativă semnifcă osemnifcă o
creştere a produsului intern brut real cu un ritm maicreştere a produsului intern brut real cu un ritm maimic dec)t acela al creşterii populaţiei totale' ceea cemic dec)t acela al creşterii populaţiei totale' ceea ce
determină o scădere a produsului intern brut pedetermină o scădere a produsului intern brut pelocuitor.locuitor.
►'ăsurarea creterii economice'ăsurarea creterii economice seseli ă b i
realieaă pe baarealieaă pe baa ratei cre%teriiratei cr e%terii
economice&g'economice&g'$$ care se obţine princare se obţine prinraportul procentual al di(erenţei dintreraportul procentual al di(erenţei dintreprodusul intern brut real din anulprodusul intern brut real din anul
curent şi produsul intern brut real dincurent şi produsul intern brut real dinanul de baă' pe de o parte şi'anul de baă' pe de o parte şi'produsul intern brut real din anul deprodusul intern brut real din anul de
baă' pe de altă parte.baă' pe de altă parte.7 33,6Br1-,6Br<>,6Br<x 1<<7 33,6Br1-,6Br<>,6Br<x 1<<
4iaţa monetară4iaţa monetară"uncţiile monedei şi structura"uncţiile monedei şi structura
timp dat$ constituietimp dat$ constituie masa monetară.masa monetară.► +lt(el spus' pornind de la (uncţiile monedei'+lt(el spus' pornind de la (uncţiile monedei'
masa monetarămasa monetară reprezintă ansamlulreprezintă ansamlulmi*loacelor de plată %i de circulaţie$mi*loacelor de plată %i de circulaţie$
respectiv de lichiditate$ existente la unrespectiv de lichiditate$ existente la unmoment dat (n cadrul unei economii.moment dat (n cadrul unei economii.► Într-o altă accepţiuneÎntr-o altă accepţiune " masa monetară " masa monetară sese
preintă ca opreintă ca o mărime eterogenă const+ndmărime eterogenă const+nd
din totalitatea activelor care pot f utilizatedin totalitatea activelor care pot f utilizate pentru procurarea unurilor %i serviciilor %i pentru procurarea unurilor %i serviciilor %i pentru plata datoriilor . pentru plata datoriilor .
► SSe poate aprecia că îne poate aprecia că în structurastructura in,aţieiin,aţiei pot fpot fincluse următoareleincluse următoarele activeactive' în (uncţie de' în (uncţie degradul de lichidatate$gradul de lichidatate$
► a' moneda eectivă sau numerarul &ilete dea' moneda eectivă sau numerarul &ilete de
ancă$ moneda divizionară'-ancă$ moneda divizionară'-► ' moneda de cont &scripturală'-' moneda de cont &scripturală'-► c' depunerile la termen %i (n vedereac' depunerile la termen %i (n vederea
economisirii-economisirii-► d' alte active$ cu grad mai mare sau mai micd' alte active$ cu grad mai mare sau mai micde lichiditatede lichiditate..
monedăo edă ► )ererea de monedă)ererea de monedă repreintă acea cantitaterepreintă acea cantitatede monedă pe care toate categoriile dede monedă pe care toate categoriile de
persoane fice şi 4uridice o solicită într-opersoane fice şi 4uridice o solicită într-oanumită perioadă de timp' av)nd ca motivaţieanumită perioadă de timp' av)nd ca motivaţie
utilităţile acesteia' date de (uncţiile pe care leutilităţile acesteia' date de (uncţiile pe care le îndeplineşte într-o economie. îndeplineşte într-o economie.► ?ferta de monedă?ferta de monedă repreintă cantitatea derepreintă cantitatea de
monedă e#istentă într-o economie' la dispoiţiamonedă e#istentă într-o economie' la dispoiţia
utiliatorilor populaţie şi agenţi economici/'utiliatorilor populaţie şi agenţi economici/'sub (ormă de numerar şi monedă scripturală.sub (ormă de numerar şi monedă scripturală.
►,,iaţa monetarăiaţa monetară este defnită caeste defnită ca ooi ţă it l il t ti ţă it l il t t
piaţă a capitalurilor pe termen scurt$ piaţă a capitalurilor pe termen scurt$
unde se (nt+lne%te cererea %i oerta deunde se (nt+lne%te cererea %i oerta deonduri$ din partea agenţilor economicionduri$ din partea agenţilor economici%i instituţiilor fnanciar)ancare.%i instituţiilor fnanciar)ancare.
►iaţa monetară asigură compensareaiaţa monetară asigură compensareaexcedentului %i defcitului de lichidităţiexcedentului %i defcitului de lichidităţi
prin oerta %i cererea de credite pe prin oerta %i cererea de credite pe
perioade scurte de timp &p+nă la un perioade scurte de timp &p+nă la unan'.an'.
► 66n;aţia contemporanăn;aţia contemporană reprezintă unreprezintă un
dezechiliru macroeconomic monetaro)dezechiliru macroeconomic monetaro)material$ care exprimă existenţa (n circulaţiematerial$ care exprimă existenţa (n circulaţiea unei mase monetare ce depă%e%te nevoilea unei mase monetare ce depă%e%te nevoilereale ale economiei &circulaţiei'$ apt cereale ale economiei &circulaţiei'$ apt ce
conduce la deprecierea anilor %i la cre%tereaconduce la deprecierea anilor %i la cre%tereadurailă %i generalizată a preţurilor unurilordurailă %i generalizată a preţurilor unurilor%i serviciilor unei economii%i serviciilor unei economii..
► 1acă în economie se înt)mplă o situaţie1acă în economie se înt)mplă o situaţie
inversă' (enomenul poartă denumirea deinversă' (enomenul poartă denumirea dede,aţie.de,aţie.
aa este un proces de depreciere a banilor at)t peeste un proces de depreciere a banilor at)t pe
plan naţional' c)t şi în raport cu alte monede&plan naţional' c)t şi în raport cu alte monede&bb este un proces deeste un proces de depreciere dedepreciere de creşterecreşteredurabilă şi generaliată a preţurilor şi tari(elor&durabilă şi generaliată a preţurilor şi tari(elor&
cc este e#presia unui deechilibru monetar şieste e#presia unui deechilibru monetar şimaterial' mani(estat at)t pe piaţa monetarămaterial' mani(estat at)t pe piaţa monetară
c)t şi pe piaţa bunurilor economice&c)t şi pe piaţa bunurilor economice&dd este in,uenţată de numeroase aspecteeste in,uenţată de numeroase aspecte
psihologice de e#. de teama instabilităţiipsihologice de e#. de teama instabilităţiieconomice şi (olosind mecanismul creditului'economice şi (olosind mecanismul creditului'populaţia aduce în YpreentY o cerere viitoarepopulaţia aduce în YpreentY o cerere viitoarede consum/.de consum/.
4(AA "('A'(A$Q >A4(3A.+$(.#$?4(AA "('A'(A$Q >A4(3A.+$(.#$?(nstrumente ale pieţei fnanciare(nstrumente ale pieţei fnanciare
► ,iaţa $nanciară,iaţa $nanciară este acel tip de piaţă îneste acel tip de piaţă în
► ,iaţa $nanciară,iaţa $nanciară este acel tip de piaţă' îneste acel tip de piaţă' încadrul căreia se e(ectueaă tranacţii cu titluricadrul căreia se e(ectueaă tranacţii cu titluride valoare sau active fnanciare întrede valoare sau active fnanciare întreemitenţii şi posesorii de titluri de valoare peemitenţii şi posesorii de titluri de valoare pede o parte şi deţinătorii de titluri de valoarede o parte şi deţinătorii de titluri de valoarepe de altă parte.pe de altă parte.
►
8alorile mobiliare8alorile mobiliare sunt titluri fnanciare &desunt titluri fnanciare &devaloare' exprimate prin anumite (nscrisuri$ cuvaloare' exprimate prin anumite (nscrisuri$ cucaracter negociail %i care atestă existenţacaracter negociail %i care atestă existenţaunor relaţii contractuale (ntre emitenţii %iunor relaţii contractuale (ntre emitenţii %ideţinătorii acestora.deţinătorii acestora.
► /n aza acestor relaţii$ ele coneră/n aza acestor relaţii$ ele conerădeţinătorilor anumite drepturi patrimoniale %ideţinătorilor anumite drepturi patrimoniale %iăne%ti$ (n raport cu emitenţii acestora.ăne%ti$ (n raport cu emitenţii acestora.
► !ele mai repreentative tipuri de valori mobiliare care circulă pe!ele mai repreentative tipuri de valori mobiliare care circulă pepiaţa capitalului sunt$piaţa capitalului sunt$ acţiunile şi obligaţiunile0acţiunile şi obligaţiunile0
► RR &cţiunile &cţiunile sunt titluri fnanciare, negociabile, emise de osunt titluri fnanciare, negociabile, emise de ocompanie sau o societate comercială pentru constituirea,companie sau o societate comercială pentru constituirea,mărirea sau restructurarea capitalului social0mărirea sau restructurarea capitalului social0
► Acestea sunt titluri fnanciare >de valoare?, care atestăAcestea sunt titluri fnanciare >de valoare?, care atestădeţinerea unei părţi din capitalul unei societăţi, ceea ce îideţinerea unei părţi din capitalul unei societăţi, ceea ce îiconeră posesorului calitatea de asociat sau acţionar, cuconeră posesorului calitatea de asociat sau acţionar, cuurmătoareleurmătoarele drepturi drepturi aerenteOaerenteO
► dreptul de a participa cu vot deliberativ în Adunareadreptul de a participa cu vot deliberativ în Adunarea&enerală a Acţionarilor9&enerală a Acţionarilor9
► dreptul de participa la împărţirea proftului net aldreptul de participa la împărţirea proftului net alsocietăţii sub ormă de dividende9societăţii sub ormă de dividende9
► dreptul la o parte din activele societăţii, conorm cudreptul la o parte din activele societăţii, conorm cunumărul de acţiuni deţinute, atunci c8nd aceasta estenumărul de acţiuni deţinute, atunci c8nd aceasta estelichidată0lichidată0
►Orice acţiune are oOrice acţiune are o valoare nominalăvaloare nominalăiniţială de origine/ care se determinăiniţială de origine/ care se determină
iniţială' de origine/' care se determinăiniţială' de origine/' care se determină
prin raportarea capitalului social laprin raportarea capitalului social lanumărul de acţiuni emise de societatenumărul de acţiuni emise de societate ►+tunci c)nd se emit acţiuni pe piaţa+tunci c)nd se emit acţiuni pe piaţa
primară de capital' acestea pot avea oprimară de capital' acestea pot avea o
valoare di(erită de valoarea nominală' învaloare di(erită de valoarea nominală' în(uncţie de interesele emitentului' numită(uncţie de interesele emitentului' numităvaloare de emisiunevaloare de emisiune preţ depreţ deemisiune/.emisiune/.
►+ceasta se determină prin adăugarea la+ceasta se determină prin adăugarea lavaloarea nominală avaloarea nominală a primei de emisiune primei de emisiune
► :ntroduse în bursă - piaţa lor secundară - aceste:ntroduse în bursă - piaţa lor secundară - acesteacţiuni vor f cotate la oacţiuni vor f cotate la o valoare de piaţăvaloare de piaţă cursulcursul
acţiuni vor f cotate la oacţiuni vor f cotate la o valoare de piaţăvaloare de piaţă cursulcursul
bursier/' di(erită de cea nominală şi determinatăbursier/' di(erită de cea nominală şi determinatăilnic de raportul dintre cererea şi o(erta care seilnic de raportul dintre cererea şi o(erta care semani(estă pentru titlurile respective.mani(estă pentru titlurile respective.
► Pe l)ngă cele trei categorii de valori ale acţiunilorPe l)ngă cele trei categorii de valori ale acţiunilor
- valoare nominală' valoare de emisiune şi cursul- valoare nominală' valoare de emisiune şi cursulbursier - în practică se pune deseori problemabursier - în practică se pune deseori problemaevaluării acţiunilor$evaluării acţiunilor$ adică a estimăriiadică a estimării valoriivaloriiintrinseciintrinseci a acestora' ce repreintă în (apt una acestora' ce repreintă în (apt uncurs teoretic' în raport cu care trebuie apreciatcurs teoretic' în raport cu care trebuie apreciatnivelul cursului curent' de piaţă' al titlurilornivelul cursului curent' de piaţă' al titlurilor
►+ividendul+ividendul repreintă partea dinrepreintă partea dinproftul net al unei societăţi pe acţiuni'proftul net al unei societăţi pe acţiuni'care se repartieaă anual acţionarilor'care se repartieaă anual acţionarilor'
în (uncţie de deciiile +dunării în (uncţie de deciiile +dunăriiXenerale a +cţionarilor' careXenerale a +cţionarilor' careanalieaă mărimea proftului realiat.analieaă mărimea proftului realiat.
►ZZ ?bliaţiunile?bliaţiunile sunt titluri fnanciare desunt titluri fnanciare decredit' care atestă e#istenţa unei creanţecredit' care atestă e#istenţa unei creanţe
credit' care atestă e#istenţa unei creanţecredit' care atestă e#istenţa unei creanţe
a deţinătorului lor persoană fică saua deţinătorului lor persoană fică sau 4uridică/ asupra emitentului care poate f 4uridică/ asupra emitentului care poate fo persoană 4uridică de drept public sauo persoană 4uridică de drept public sauprivat/ pe o anumită perioadă de timp.privat/ pe o anumită perioadă de timp.
► 0le dau dreptul deţinătorului la încasarea0le dau dreptul deţinătorului la încasareaunei dob)ni şi creeaă obligaţia pentruunei dob)ni şi creeaă obligaţia pentruemitent de a le răscumpăra la scadenţă'emitent de a le răscumpăra la scadenţă'investitorul recuper)ndu-şi ast(el capitalulinvestitorul recuper)ndu-şi ast(el capitalul
avansat în schimbul acestor titluri.avansat în schimbul acestor titluri.
►!aloarea nominală &!n'$!aloarea nominală &!n'$ care estecare estedeterminată de raportul dintre sumadeterminată de raportul dintre suma împrumutată şi numărul obligaţiunilor împrumutată şi numărul obligaţiuniloremiseemise
►!aloarea de emisiune &!e'$!aloarea de emisiune &!e'$ respectiv preţulrespectiv preţulla care titlul se o(eră la emisiune.la care titlul se o(eră la emisiune.
8e 7 8n @ ,e8e 7 8n @ ,e
Pe-prima de emisiunePe-prima de emisiune!aloarea de ramursare &!r'!aloarea de ramursare &!r'' care este de' care este de
regulă egală cu valoarea nominalăregulă egală cu valoarea nominală
►0ata do+nzii &0d'0ata do+nzii &0d' repreintă raportulrepreintă raportulprocentual dintre mărimea dob)niiprocentual dintre mărimea dob)niicuponul de dob)ndă/ şi valoareacuponul de dob)ndă/ şi valoarea
mani(estă un sistem de relaţii între deţinătorii demani(estă un sistem de relaţii între deţinătorii decapital' în calitate de cumpărători' şi posesorii (orţeicapital' în calitate de cumpărători' şi posesorii (orţeide muncă' în calitate de o(ertanţi.de muncă' în calitate de o(ertanţi.
► )ererea de muncă)ererea de muncă repreintă necesarul de (orţă derepreintă necesarul de (orţă demuncă salariată' e#istent la un moment dat'muncă salariată' e#istent la un moment dat'determinat de locurile de muncă disponibile' la niveluldeterminat de locurile de muncă disponibile' la nivelulfecărei unităţi economice sau frme' al fecărei ramurifecărei unităţi economice sau frme' al fecărei ramuride activitate sau pe ansamblul economiei naţionale.de activitate sau pe ansamblul economiei naţionale.
► ?ferta de muncă?ferta de muncă îşi are sursa în populaţia totală a îşi are sursa în populaţia totală aunei ţări' repreent)nd totalitatea muncii pe care ounei ţări' repreent)nd totalitatea muncii pe care opoate e(ectua populaţia aptă de muncă' ce doreşte săpoate e(ectua populaţia aptă de muncă' ce doreşte să
se anga4ee la un moment dat.se anga4ee la un moment dat.► erta de muncă (nseamnă de apt cerere de locuri deerta de muncă (nseamnă de apt cerere de locuri demuncă$ (n condiţii de salarizare.muncă$ (n condiţii de salarizare.
► În general'În general' fenomenul oma=fenomenul oma= esteestedefnit în literatura economică' ca finddefnit în literatura economică' ca findo stare negativă a economiei$o stare negativă a economiei$
concretizată (ntr)un dezechiliruconcretizată (ntr)un dezechilirustructural %i uncţional al pieţei muncii$structural %i uncţional al pieţei muncii$ prin care oerta de orţă de muncă este prin care oerta de orţă de muncă estemai mare dec+t cererea de orţă demai mare dec+t cererea de orţă de
muncă din partea agenţilor economici.muncă din partea agenţilor economici.
► !ea mai cunoscută şi larg utiliată defniţie a şoma4ului!ea mai cunoscută şi larg utiliată defniţie a şoma4uluieste cea adoptată de Ciroul :nternaţional al *uncii-este cea adoptată de Ciroul :nternaţional al *uncii-
este cea adoptată de Ciroul :nternaţional al *uncii-este cea adoptată de Ciroul :nternaţional al *unciiorganiaţie din sistemul ?aţiunilor >nite - careorganiaţie din sistemul ?aţiunilor >nite - careelaboreaă statistici şi analie pe problemele muncii şi'elaboreaă statistici şi analie pe problemele muncii şi'potrivit căreia'potrivit căreia' esteeste omeromer oricine are mai mult de 1oricine are mai mult de 1ani %i (ndepline%te concomitent următoarele condiţii3ani %i (ndepline%te concomitent următoarele condiţii3
► UU este apt de muncă-este apt de muncă-►
UU nu are loc de muncă-nu are loc de muncă-► UU este disponiil pentru o muncă salariată-este disponiil pentru o muncă salariată-► UU caută un loc de muncă.caută un loc de muncă.► În Aom)nia' con(orm ;egii nr. 3N3<<3' republicată înÎn Aom)nia' con(orm ;egii nr. 3N3<<3' republicată în
anul 3<<7'anul 3<<7' este considerateste considerat omer omer $ persoana aptă de$ persoana aptă de
muncă$ ce nu se poate (ncadra din lipsă de locurimuncă$ ce nu se poate (ncadra din lipsă de locuridisponiile corespunzătoare pregătirii sale$ (n v+rstădisponiile corespunzătoare pregătirii sale$ (n v+rstăde minim 14 ani.de minim 14 ani.
manifestaremanifestare33►%oma*ul ricţional &tranzitoriu')%oma*ul ricţional &tranzitoriu')cuprindecuprindepe acei lucrători care au abandonatpe acei lucrători care au abandonatvechile locuri de muncă pentru a căutavechile locuri de muncă pentru a căuta
altele mai (avorabile' pe acei concediaţialtele mai (avorabile' pe acei concediaţicare sunt în căutarea unui nou loc decare sunt în căutarea unui nou loc demuncă şi pe acei indivii care sunt înmuncă şi pe acei indivii care sunt încăutarea primului loc de muncă.căutarea primului loc de muncă.
►%oma*ul indus de (nsă%i indemnizaţia de%oma*ul indus de (nsă%i indemnizaţia de%oma*.%oma*.
► *omaIul involuntar*omaIul involuntar poate avea următoarelepoate avea următoareleforme de manifestareforme de manifestare repreentativerepreentative
forme de manifestareforme de manifestare repreentativerepreentative►
oma=ul structural-oma=ul structural-este acela care se (ormeaă peeste acela care se (ormeaă pebaa modifcărilor ce se petrec în structurabaa modifcărilor ce se petrec în structuraactivităţilor economico-socialeactivităţilor economico-sociale
► oma=ul teAnoloicoma=ul teAnoloic))apare ca o variantă a celuiapare ca o variantă a celuistructural şi este determinat' în principal' destructural şi este determinat' în principal' de
înlocuirea vechilor tehnici şi tehnologii cu altele noi' înlocuirea vechilor tehnici şi tehnologii cu altele noi'precum şi de restr)ngerea locurilor de muncă înprecum şi de restr)ngerea locurilor de muncă înurma reorganiării întreprinderilor.urma reorganiării întreprinderilor.
► oma=ul ciclic sauoma=ul ciclic sau oma= con=unctural oma= con=unctural ))esteesteşoma4ul care apare în perioadele de criă sauşoma4ul care apare în perioadele de criă sau
recesiune economică - ce se constituie în (ae alerecesiune economică - ce se constituie în (ae aleunui ciclu economic - şi care au o anumităunui ciclu economic - şi care au o anumitărepetabilitaterepetabilitate
► oma=ul sezonier oma=ul sezonier )) este acel %oma*este acel %oma*determinat de (ntreruperea activităţilordeterminat de (ntreruperea activităţilor
determinat de (ntreruperea activităţilordeterminat de (ntreruperea activităţilor
dependente$ (ntr)o mare măsură$ de actoridependente$ (ntr)o mare măsură$ de actorinaturalinaturali
► oma=ul demora$coma=ul demora$c)cel rezultat ca urmare$)cel rezultat ca urmare$(n principal$ a unei cre%teri demografce(n principal$ a unei cre%teri demografce5%oc5$ adică a unei cre%teri anormale de5%oc5$ adică a unei cre%teri anormale de
populaţie$ care se re,ectă prin prezenţa din populaţie$ care se re,ectă prin prezenţa dince (n ce mai masivă pe piaţa muncii ace (n ce mai masivă pe piaţa muncii a
tinerilor cu dierite niveluri de pregătire (ntinerilor ) cu dierite niveluri de pregătire )$ (n
