A n u l V . O r ă ş t i e ( S z á s z v á r o s ) , 2 1 F e b r u a r i e n . 1 9 0 4 . N r . 6

R E V I S T A PENTRU AGRICULTURA, INDUSTRIE ŞI COMERCIU

O R G A N A L : „ R e u n i u n i i E c o n o m i c e d i n O r ă ş t i e " ş i „ R e u n i u n i i r o m â n e d e a g r i c u l t u r ă d i n c o m i i a t u l S i b i i u p i c

A B O N A M E N T E : Pe an 4 coroane (2 fl.) ; jumëtate an 2 cor. (1 fl.)

Pentru R o m â n i a şi străinătate 1 5 lei pe an. C-TUL CASEI DE P A S T R A R E P O S T A L E Nr. 10035. *

A P A R E :

în flecare Duminecă. I N S E R Ţ I U N I : 1 •

se socotesc după tarifă, cu p r e ţ u r i m o d e r a t e . Abonamentele şl insfrţţwtfft St plătesc înainte.

C-TUL CASEI DE Р А Ч " ARE POSTALE Nr. 10025.

Cunoştinţe vechi, d e s p r e a g r i c u l t u r ă , i n d u s t r i e , c o m e r c i

ş i n e g o ţ ; d u p ă d a t e l e b i b l i c e .

» Intru sudoarea, feţei tale îţi vei câştiga pânea de toate zileie« a z i s D - z e u c ă t r ă A d a m , o m u l c e l d i n t â i u î n g r ă d i n a r a i u l u i . A ş t i u t D - z e u c e l a t o t ş t i u t o r , c ă l u c r a r e a e s t e m i j l o c u l p r i n c a r e s ă î n f r e n e a z ă t o a t e p o f t e l e c e l e t r u p e ş t i ş i t o a t e p a t i m i l e , e a r ' n e l u c r a r e a r u i n e a z ă şi o m o a r ă s u n e t u l o m e n e s c . L u c r u l şi l u p t a p e n t r u t r a i u d ă p u t e r e v o i n ţ e i , ş i p r i n v o i n ţ ă t a r e o m u l îşi a j u n g e s c o p u l şi ţ i n t a .

L i p s a d e h r a n ă şi d e î m b r ă c ă m i n t e a u s i l i t p e o m s ă l u c r e p ă m e n t u l şi s ă î n g r i j e a s c ă d e c r e ş t e r e a v i ţ e l o r . T e s t a ­m e n t u l v e c h i a r a t ă , c ă C a i n a u f o s t l u c r ă t o r d e p ă m e n t şi A v e i , f r a t e l e s e u p ă s t o r d e o i . E i a u f o s t d e c i c e i d i n ­t â i u , c a r i a u p u s î n c e p u t u l a g r i c u l t u r e i ş i c r e ş t e r e i v i t e l o r . L a î n d e p l i n i r e a a-c e s t o r l u c r u r i s a u r e c e r u t şi m u l t e fe­luri d e u n e l t e , la î n c e p u t d i n l e m n , d i n p e a t r ă , e a r ' m a i p e u r m ă d i n fer , a r a -

F O I T Ă

M. E m i n e s c u

SËRMANUL DIONISIE — NUVELA

(Urmare) (4)

N u - ş i a r e fiecare o m , g â n d e a e l , fa­mi l i a sa , amic i i , r u d e l e o a m e n i i sëi, ca së- ' i i u b e a s c ă — cui ce- i p a s ă d e m i n e ? C u m t r ă i e sc voiu şi m u r i , d e n i m e n e a p l â n s , d e n i m e n e a iubi t . —

L u n a s ' a s c u n s e î n t r ' u n n o r n e g r u s p i n ­t e c a t în d o u ă r ê n d u r i d e l u n g i fu lgere roşi i — c a s a s e î n t u n e c ă — şi p u s e m a i vëzù n i c i u m b r a d i n p ă r e t e a p o t r e t u l u i , n ic i u m b r a îna l t ă a lui D i o n i s i e . E l a p r i n s e lu­m i n a .

S ă p r iv im a c u m şi l a s e r ă c i a i l u m i n a t ă

m ă şi a l t e m e t a l e ; e a r ' a p ă r a r e a î m ­p o t r i v a a n i m a l e l o r s é l b a t i c e a u s i l i t p e o a m e n i să- ' ş i p r e g ă t e a s c ă şi a n u m i t e a r m e d e a p ă r a r e .

A g r i c u l t u r a , c r e ş t e r e a v i t e l o r şi d e s v o l t a r e a d e o s e b i t e l o r m a e ş t r i i î ş i a u î n c e p u t u l l o r d e p a r t e , î n t i m p u r i l e c e l e m a i v e c h i .

C r e ş t e r e a v i t e l o r a r e c l a m a t p ă ­ş u n i î n t i n s e c a r i a u f ă c u t o a m e n i l o r c e ­l o r d i n t â i u u n t r a i u n o m a d s a u n e s t a ­t o r n i c . D e - o a r e c e î n s ë p r o d u c t e l e a c e s ­t o r a n u e r a u i n d e s t u l i t o a r e p e n t r u s u s ­ţ i n e r e a v i e ţ i i o m e n e ş t i , p e l â n g ă e l e a f o s t n e c e s a r a s e c u l t i v a şi p ă m e n t u l p e n t r u p a n e . C u l t i v a r e a p ă m e n t u l u i în d e c u r s u l t i m p u r i l o r a u d e d a t p e o a m e ­n i l a l o c u i n ţ e s t a b i l e ; c e e a - c e a d a t a n s ă a p o i l a î n t e m e e r e a d e s a t e şi c e t ă ţ i , şi a s o c i e r e a a c e a s t a a , t :r '*ni iv?<; c u l t u r a în m a i m a r e g r a d , d e c â t c u m o p u t e a f a c e v i e a ţ a n o m a d i c ă , c a r e s e m u l ţ u -m i a m a i c u p u ţ i n e p r e t e n s i u n i .

S a t e l e şi o r a ş e l e a u p r o m o v a t n u n u m a i r e g u l a r e a m e s e r i i l o r , ci p r i n s c h i m ­b u l d i f e r i ţ i l o r a r t i c l i d i n i n d u s t r i e , a u p u s b a s ă la d e s v o l t a r e a n e g o ţ u l u i , c a r e a j u t a în m e s u r a m a r e a v u ţ i a , şi a d u c e

d e raze le une i l u m i n ă r i d e său , b ă g a t ă în g â t u l u n u i c l o n d i r i u , c e ţ i nea l o c d e sfeşnic . C e v i z i u n e — si aici, aici p e t r e c e a el v a r a şi i a r n a . — I a r n a d e g e r u l ce-1 a m a r n i c t r ă s -n e a g r i n d a în o d a i e , c r î şoau l e m n e l e şi pe t r i l e , vên tu l l ă t ra pr in g a r d u r i l e şi r a m u r i l e n in se — a r fi vo i t să d o a r m ă , să v i seze — d a r ' g e r u l îi î n g h e ţ a p l o a p e l e şi-i p a i e n j e n e a och i i . S u r t u c u l lui p e l â n g ă a c e s t e a e r a m a i m u l t u r zea l ă d e c â t b ă t ă t u r ă , r o s p e m a r g i n i , fu­d u l la c o a t e , d e r îdea pare. c ă şi v ê n t u l în u r m a lui . — O a m e n i i c ă s c a u i r o n i c g u r a c â n d îl vedeau . . . Ş i 'n a s e m e n e m o m e n t e , în lung i l e şi f r i g u r o a s e l e nopţ i i d e i a rnă , c r e d e c ineva , c u că el r e d u s p â n ă la c u l m e a m i z e ­riei d e v e n e a t r i s t ? — A ş a e r a e l e m e n t u l seu. O l u m e î n t r e a g ă d e înch ipu i r i u m o r i s t i c e îi u m p l e a u c ree r i i , c a r e m a i d e c a r e m a i b i z a r ă şi m a i cu n e p u t i n ţ ă . — E l b ă g a d e s a m ă , că g â n d i r i l e lui a d e s a s e t r a n s f o r m a u în ş i rur i r i tm ice , în v o r b e r i m a t e şi a tunc i n u m a i rezis ta d e - a le sc r i e p e hâr t ie . . . m a i a l e s gara fa g o a l ă e r a în s t a r e d e a-1 u m p l e a d e c u g e t ă r i me lanco l i ce . . .

c u s i n e f o r m a r e a r e f e r i n ţ e l o r c e t ă ţ e n e ş t i , s o c i a l e şi d e s t a t , p r e c u m şi d e s v o l t a ­r e a ş t i i n ţ e i ş i a r t e l o r .

Desvoltare agriculturei la poporul evreesc

P r o t o p ă r i n ţ i i e v r e i l o r , î n Mesopo-tania s a u o c u p a t c u c r e ş t e r e a v i t e l o r şt a u d u s o v i e a ţ a m a i m u l t n o m a d i c ă . C â n d A v r a m s'a s t r ă m u t a t în Palestina a r ë m a s î n c ă l e g a t d e m o d u ! s e u d e v i e a ţ ă d i n a i n t e , d a r ' d e s p r e i s a c şi I a -c o b c e t i m d e j a în c a r t e a f a c e r e i G e n e s a , c ă p e l â n g ă v i e a ţ a d e p ă s t o r s e o c u p a şi c u a g r i c u l t u r a . I a c o b c u t o a t ă f a m i ­lia s a în E g i p e t , a . ş e z e n d u - s e p e ş e s u -r i l e c e l e m ă n o a s e d i n G e s e u , î n c ă ş i a i c i a t r ă i t d u p ă m o d u l d e v i e a ţ ă a l p r o t o p ă r i n ţ i l o r s e i , d a r ' i n d e c u r s u l s u t e ­l o r d e a n i s 'au î n s u ş i t şi d i f e r i t e l e ma­eş tr i i ş i a z i d i t c a s e şi o r a ş e şi c u a e o s e b i r e a f o s t n e c e s i t a t e d e a s e o c u p a c u a g r i c u l t u r a , p e n t r u - c ă p o p o -r a ţ i u n e a d e s i g u r s ă î n m u l ţ i s e p r e a t a r e . JIgipetul u n d e d i n t i m p u r i l e c e l e m a i v e c h i s e p r a c t i c a o e c o n o m i e şi g r ă d i ­n ă r i t r e g u l a t , a u s e r v i t d e b u n ă ş c o a l ă p o p o r u l u i E v r e e s c la î n s u ş i r e a c u l t i v ă r i i p ă m e n t u l u i , s p r e c a r e s c o p p ă m e n t u l C a n a a n u l u i a f o s t a t â t d e p o t r i v i t , î n -

Ah ! garafa pântecoasă doar' de sfeşnic mai e bună Şi mucoasa luminare sfârâind seul şi-1 arde Şi'n această serăcie te inspiră — cântă barde, Bani n'am mai vëzut de-un secol, vin n'am mai beut

de-o lună.

Un regat pentr'o ţigara, f'umplu norii de zăpadă Cu himere!.. Dar' de unde? Scârţie de vent fereasta, In pod miaună motanii — la curcani vînătă'i creasta Şi cu păsuri melancolici meditând umblă 'n ogradă.

Uh ! ce frig... îmi vëd suflarea - şi căciula cea de oaie Pe urechi am tras'o zdravăn — ear' de coate nici cămi

pasă Ca ţiganul, care bagă degetul pri'n rara casă De năvod — cu-a mele coate eu cerc vremea de

se'nmoae.

Cum nu sunt un şoarec Doamne — măcar totuşi are blană

Mi-aşi mânca cărţile mele — nici că mi-ar păsa de ger. Mi-ar părea superbă, dulce o bucată din Homer, Un palat borta 'n părete şi nevasta — o icoană.

Pe păreţi cu colb, pe podul cu lungi pânze de painjen Roesc ploşniţele roşii, de ţi-i drag să te uiţi la ele ! Greu li-i de mindiriu de paie şi apoi din biata-mi pele Nici că au ce să mai sugă. — într 'un roiu mai de un

stânjin.

Domnii abonenţi sunt rugaţi a-'şi renoi abonamentul.

Pag. 2 B U N U L E C O N O M Nr. 6

cât opcupa ţ iunea principală a evreilor a fost s tatornică în lucrarea pămentu-lui şi Moise a format statul evreesc pe basa aceasta şi numai unele sëmênte au rèmas pe lângă creşterea vitelor de-oarece locurile ocupate de dînşii erau mai reutabile pentru acest scop.

Legile lui Moise au avut multe disposiţiuni de acelea, care au fost potrivite pent ru îmbunătă ţ i rea pămân­tului. Astfel a iost regularea proprietăţi şi a dreptului de creditate, precum şi disposiţiunea de a odichni pămentul în anumiţi ani.

In fine opreliştea de a nu se să-măna diferite sëmênte în unul si ace-laş păment .

Cultivarea pămentului là IsraiUeni a fost o ocupaţ iune foarte preţ ioasă şi s'a pus mare pond pe ea. Posesiunile singuratice le-au închis cu deosebită îngrijire prin delme sau ziduri, ca să le apere contra animalelor sélbatice. Di­feritele p lante le-au separat unele de altele şi au făcut to t posibilul pent ru îmbunătăţ i rea pămentului cu deosebire prin gunoire şi udat.

Israiltenii, au folosit în acest scop, nu numai gunoiu ordinar ci şi maestr i t pe care-1 făcea din amestecarea gu­noiului delà diferite animale precum şi din diferite resturi de materii, cenuşe şi p lante put rede .

Agrii, se îngrăşau prin în toarce­rea paelor sub arătură şi prin guno^ j l vitelor cari umblau prin mirişte, -óv? comun însê pometuri le şi viile se gu noiau regulat.

Udatul se făcea atunci când se s imţea lipsa ploilor, ear ' stropitul să făcea pes te grădini şi legume, în acest scop apa era adusă din isvoare şi văi cu ajutorul canalelor şi câte-odată se

Au eşit la promenadă — ce petrecere gentilă, Ploşniţa ceea-i betrână, cuvios în mers păşeşte, Cela-i cavaler... e iute... oare ştie franţuzeşte ?... Ceea-ce 'ncunjură mulţimea i-o romantică copilă.

Bruh! mi-i frig — Eată pe mână cum codeşte-un negru purec

Să-mi moiu degetul în gură — am să-1 prind — ba las sêracul!

Pripăşit la vr'o femee, ştiu că ar vedea pe dracul, Dară eu — ce-mi pasă mie — bietul „îns !" la ce să-1

purec ?

Si motanul toarce 'n sobă — de blazat ce-i. — Mëi motane

Vină 'n coa să stăm de vorbă unice amic şi ornic. De-ar fi 'n lume-un stat de mâţe, zeu ! că'n el te-aşi

pune vornic Ca să ştii şi tu odată, boeria ce-i sermane!

Oare ce gândeşte hîtrut de stă ghem şi toarce 'ntr'una ? Ce idei se'nşiră dulce în mâţeasca-i fantazie ? Vr'o cocoană cu-albă blană cu amoru-i îl îmbie, Rendez-vous i-a dat în şură, ori în pod în găvăună ?

De-ar fi 'n lume numai mâţe — tot poet aşi fi ? Tot una

Meunând în ode nalte, tragic miorlăind — un Garrick, Ziua tologit în soare pândid cozile de şoarec Noaptea 'n pod, cerdac şi streşini hemizând duios

la lună.

pun reservoare, puternice pentru-că rîu-rile în Palest ina nu se puteau între­buinţa pen t ru udare , d e o a r e c e matca rîurilor e ra mai jos decât suprafaţa pă­mentului.

Hărnicia Israiltenilor se a ra ta şi prin aceea, că colinele, dealurile le în tăreau cu terase pentru-ca în timpul iernei pămentul fructifer să nu fie spă­lat de ape, to t de-odată şi pen t ru în­mulţirea suprafeţei arabile.

Astfel de remăşi ţe de te rase să vëd cu deosebire în Iudeia unde în unele locuri sunt câ te 6 0 — 8 0 aşezate una pes te alta. Suprafeţele acestea mai întâiu erau curăţ i te de petrii şi apoi umplute cu pămen t fructifer, apoi plantate.

Pe lângă astfel de activitate a fost posibil, ca din pămentu l Palestinei să se susţină abundanta , nu numai nurne-rul cel mare al locuitorilor ci chiar să făcea şi expor t mare de cereale, vinuri şi oleiuri, aşa că promisiunea lui D-zeu dată poporului seu, prin profeţi, s'a împlinit.

(Va urma).

„Renniunea română de agricultură" din comita tu l Sibiiului.

Ä1 Xî-lea raport general pentrn anul 1902. (Urmare).

«Cultuiţf poamelor.

Lucrările noas tre în privinţa culturei p o a m e l o r se cupr ind în următoare le : D u ­minecă la 30 Martie n., s'a făcut în c o m u n a M o h u , din apropierea Sibiiului, plantarea altoilor (meri patuli), dăruiţi m e m b i i l o r cu locuinţa a c o l o . L a plantare s'a vorbit despre cultura pomilor, î ncepênd c u alegerea s ë m ê n -

Filosof de-aşi fi — simţirea-mi ar fi vecinie la aman ! In prelegeri populare idealele ie apër Şi junimei generoase, d-şoarelor ce scapăr Le arăt, că lumea vis e — un vis sarbăd — de motan.

Sau ca popă colo'n templul, închinat fiinţei, care După chip şi-asemănare a creat mâţescul neam, Aşi striga: o motănime! motănime! Vai!.. Haram De-al teu suflet motănime, nepostind postul cel mare.

Ah ! Sunt printre voi de-aceia, cari nu cred tabla legei, Firea mai presus de fire, mintea mai presus de minte, Ce destinul motănimei îl desfăşură 'nainte! Ah! atei, nu tem ei iadul şi-a lui Duhuri — liliecii?

Anatema sit ! — Să-1 scuipe ori-care motan de treabă Nu vedeţi ce 'nţelepciune e 'n făptura voastră chiar? O motani fără de suflet. — La zgâriet el va da ghiara Şi la tors v'a dat musteţe — vreţi să-1 pipăiţi cu laba ?

Ii ! că în clondiriu se stinge căpeţelul de lumină ! Moşule, mergi de te culcă, nu vezi că s'a întunecat? Să visăm favori şi aur, tu 'n cotlon şi eu în pat. De-aşi putea să dorm încalea — Somn, a gândului

odină.

O acopere fiinţa-mi cu-a ta mută armonie, Vin'o somn — ori vin'o moarte. Pentru, mine e tot

una. De-oi petrece 'ncă cu mâţe şi cu pureci şi cu luna Ori de nu — cui ce-i aduce ? Poezie — serăcie !

ţelor şi a pădureţi lor, despre altoire, d e s p r e îngrijirea altoilor, d e s p v e culesul şi va lor i sa -rea poamelor , ne în tre lăsându-se nici p o v e ­ţe l e despre m o d u l d e purcedere la insaşi plantarea. Plantarea a c o n d u s - o pres identul Reuniuni i , asistat d e secretar.

D u m i n e c ă la 1 6 Martie n., s'a ţinut în c o m u n a Pianul-de-jos cursul de altoit pomi. La curs au participat presidentul nostru, to todată c o n d u c ë t o r al cursului, socretarul şi membrul d in comitet , dl Ioan Chirca d i n Selişte, apoi c o m u n a întreagă cu copi i d e şcoală cu ţot . S'a ţinut din acest pr i leg iu o pre legere instruct ivă împreunată cu d e m o n s -traţiuni practice din pomări t s'au altoit mai mulţi p o m i şi s'a plantat în regulă mai mulţ i altoi, dăruiţi d e Reuniune . T o t d in a c e s t pri legiu s'au vorbit şi d e s p r e înfiinţarea î n -soţirei d e credit săteşti s i s tem Raif fe isen, proectată cu ani înainte .

In urma cererei , adresate d e noi In . minister d e agricultură de a ne v inde altoi , c u preţ redus , cu s c o p d e a-i pune şi noi în vênzare c u acelaşi preţ, ni-s'au trimis câ te -va su te altoi meri , cari s'au v ê n d u t prin mij lo ­

cirea membr i lor din comi te tu l nostru, c u lo­

cuinţa în Selişte, între e c o n o m i din Selişte şi c o m u n e l e învecinate . Câte-va su te a l to i meri, procuraţi d e noi de là şcoala e c o n o m i c ă a comitatului s'au pus şi ei în vênzare între membri i noştri din diferite localităţi , ear' restul l'a cumpërat şcoala practică e c o n o m i c ă d i n Selişte.

Cele 1 1 . 0 0 0 pădureţ i , meri, peri, gutu i , pruni şi cireşi, dăruiţi la cerere prin In. m i ­nister, s'au împărţit în pârtii d e câte 5 0 — 1 0 0 bucăţi între proprietari şi cu d e o s e b i r e între şcoa le le d e p o m i din A p o l d u l - d e - j o s , R o d , I l imbav, Avrig, C a c o v a , V e ş t e m , S e b e ş u l - s u -perior şi inferior, Orlat, Nocr i ch , R î u s a -dului etc.

(Va urma).

Dar' în astă sară D i o n i s i e era vesel fără să ştie d e ce. L a căpeţe lu l d e luminare c e sta în gâtul garafei cu o c h i u l roş şi bo lnav , el d e s c h i s e o carte v e c h e legată cu pie le ş i roasă d e moli i — un manuscr ipt d e zodi i . El era un ateist superst i ţ ios — şi sunt mulţ i d e aceştia. Iniţ ialele aces te i cărţi c u buchi erau scrise c iudat cu cerneală roşie ca s â n ­gele , caractere s lave de o ev lav ioasă , ghe­boasă , fantastică arëtare. O astrologie m a i mult de origină bizantină basată pe s i s t emul geocentr i s t , s i s t em care a d m i t e p ă m e n t u l de centrnl architecturei lumeşti şi p e o m de creatura, pentru a cărui p lăcere D u m n e z e u ar fi făcut lumea . Tit lul era scris şi la t ineş te : »architecturae cosmicae s ive as tronomia; geo-centriae c o p e d i u m « — învăţătură despre a lume i orenduea lă dumnezeească pupă cum toate pentru păment a fi zidite se arată de cătră induratul D u m n e n e u — de pe grecie pe românie tâlcuită cu adăogire a inrîurinţei zodiilor asupra vieţei omeneşti. Şi cu o de-dicaţiune: » celui intru fiinţa sa nemărginit, Intre făpturile manilor sale minunat Dumezeu

Nr. 6 B U N U L E C O N O M Pag . 3

Producţiunea şi comerciul cu ouă în Danemarca.

(Urmare şi fine).

«Găina cea măi răspândită în D a n e ­marca e s te gă ina italiană c e n u ş i e , o u ă în a b o n d e n ţ ă şi are ouă le sa le mari şi bune .

— »Oare cari agricultori dau cu t o a t e a c e s t e preferinţă rasei as iat ice . Cele dintâiu s e v e n d în D a n e m a r c a c u 2 lei 1 0 bucata şi ce l e d e al doilea cu 5 lei 8 0 . S t a b i l i m e n ­te l e care s e d e d a u la creşterea găini lor n'au d e c â t o s ingură rasă. In fiecare s tabi l iment n u m ă r u l ouă lor o u a t e zi lnic d e fiecare gă ină e s t e c u îngrijire n o t a t ; d e a s e m e n e a s e n o ­tează greutatea fiecărui ou , preţul hranei fie­cărei ouătoare şi preţul cu care ou l es te vêndut . Găini le care altă dată erau hrănite c u păpuşoi , acum se hrănesc cu o v ă s sau c u cartofi ferţi în lapte. S e cons ideră , în adevăr , păpuşoiul ca opritor al ouatului . Câte o d a t ă e le sunt a l i m e n t a t e cu mici bucăţe l e d e s lănină ames teca te , iarna, cu fên tăiat. S e r e c o m a n d ă d e a s e m e n e a a l i m e n t e l e verzi. D iverse l e societăţ i i c o o p e r a t i v e , care s e o c u p ă cu v inderea ouălor sunt creaţiuni r e c e n t e şi c u t o a t e a c e s t e a afaceri le s e ridică la cifre considerabi le . Nic i una însă n'a ajuns să at ingă resultate le obţ inute d e s o c i e t a t e a d a n e s ă infiiuţată în 1895 . Soc i ta tea danesă d e exporta ţ ia ouălor » D a n s k A n d e l e s A e g e x p o r t - F o r e n i n g , e s t e un s tab i l iment central d e ambalaj la C o p e n h a g a c u 7 ma­ga si i repartisate în toa tă ţara. Soc i e ta tea e s t é d iv isată în 4 5 0 d e cercuri. Când un cerc e s te a d m i s el dă societăţ i i adresa şi n u m e l e m e m b r i l o r sei. T o t m e m b r u l e ţ inut d e a da cercului seu t o a t e ouă l e găinilor lui, afară d e c e l e des t inate hranei şi c locitului , în opt zi le de là ouarea lor. O a m e n d ă d e 7 lei e s t e impusă acelui , care ar a d u c e o u ă stricate, care amendă , în recidivă, sporeş t e la 1 0 lei.

Ouă le aceleiaşi găinării t r e b u e s c luate în fie­care zi. A c e l e des t inate clocitului s e separă . F iecare cerc e p u s subt supraveghierea unui co lec tor , care are îndatorirea d e a o b s e r v a dacă s e respec tă regulamentul şt veghiază la e x p e d i ţ i u n e a ouălor d e furnisorri locului u n d e s e face ambalajul . Co lec toru l pr imeşte c â t e o d a t ă 0, lei 2 8 p e livra d e ouă . O u ă l e odată primite sunt cântărite şi p lăt i te ; apoi p u s e în niste cutii lungi d e 0 . 7 5 m. şi largi d e 0 .50 m. a căror fund e acoperit d e un strat d e făină d e l e m n d'asupra cărora e s te pus un carton cu 5 0 găuri în care s e intro­d u c ouăle . D e - a s u p r a ouălor astfel a ş t za te s e pune un al doilea carton găurit mai g r o s ca cel d e desubt , apoi iarăşi făină d e l e m n , un carton găurit în care se pun alte 5 0 ouă şi aşa mai departe până-ce cu 5 rênduri d e ouă se c o m p l e c t e a z ă cutia. Pe ce l d in urmă rend d e o u ă se pune un carton foarte tare acoper i t d e făină d e l e m n . deasupra căruia s e p u n e capacul . Cutiile astfel a şezate sunt e x p e d a t e staţ iunei d e ambalare , u n d e e le sunt cântărite şi c u m greutatea cut ie i e s t e cunoscută se obţ ine cu uşurinţă greutatea ouălor . Operaţ iunea care urmează e s te c lasi -ficaţiunea. E a se face cu ajutor a 5 cadre dreptunghiu lare purtând fiecare o placă d e carton găurit d e 9 6 găuri a căror di­mens iuni variază delà p lacă Ia placă. D u p ă c e s'a terminat clasificaţia s e procedează la e x a m i n a r e a interioară a ouălor şi a n u m e : Cadre le cu ce l e 9 6 ouă sunt a d a u s e la un aparat d e luminaţiune, care consis tă în un privaz nepr imind l u m i n a zilei . Alături d e aparat s u n t nişte reflectori p r o e c t â n d lumina de là 5 lămpi e l ec tr i ce asupra centrulu i aparatului . A c e s t d i spos i t iv permite a c o n ­stata defecte le ouălor. E x a m e n u l terminat , staţiunea d e ambalaj dă cercului un certi­ficat d e operaţ iune. S e p r o c è d e la ambala­rea definitivă în lăzi lungi, d e 2 metr i d e 0 . 5 0 m. d e largi şi de o g r e u t a t e d e 2 0 chi lograme, a căror fund e acoper i t cu făină

d e l emn. U n prim rend d e ouă se pun încet p e aces t fund; apoi un al doi lea rend o c u ­pând goluri le d intre ce le dintâiu. Cel din urmă rend es te acoperi t de un strat g r o s d e făină d e l emn, apoi pae d e secară în toată lung imea . S e închide lada cu stinghii d e lemn depărtate una de alta d e 4 centi­metri. A c e s t e lăzi c â n d sunt e x p e d a t e d in Iut landa în Angl ia , sunt îmbarcate Ia E s b j e r g şi fac drumul delà acest port Ia L o n d r a prin Parkes ton în 4 0 d e ore. A c e l e care sunt e x p e d a t e d in insula Zelanda sunt î m ­barcate la C o p e n h a g a şi fac drumul p â n ă la L o n d r a în 5 0 d e ore. La sos irea lor în Angl ia ouă le proveni te din D a n e m a r c a s u n t deja v ê n d u t e dinainte la m a r e l e societăţ i eng l e se , care au representanţi la Copenhaga. Cea mai importantă din a c e l e societăţ i e s t e : y The. Cooperative Wholes ale Societies*. Pentru a conserva ouăle s e î n m o a e în o s o ­luţie de guta-perca , d e naftă şi benzină sau mai b ine se m o a e în apă făcend să treacă un curent e lectric sau mai obicinuit se î n ­m o a e în apă clocot i tă , u n d e s e ţin o j u m ă ­tate d e minut* . „Câmpul".

SFATURI DE TOT FELUL

Cum cunoaştem etatea unui cal dacă a trecut de p ani... — Calul dacă a trecut de 9 ani se ivesc la partea de sus a coadei în fiecare an câte o sbîrcitură precum şi la ploapele din sus. Când calul are 3 sbîrcituri este de 12 ani.

Dacă calul capătă umflătură cau-sată prin şea, leagăl pe umflătură peste noapte cu baligă ferbinte de cal şi umflătura va dispărea.

fantastică. EI îşi închise ochii ca să v i seze în l ibertate. I -se păru atunci că e într'un pust iu uscat, lung, n is ipos ca s e c e t a , d e a s u ­pra căruia licărea o lună fantastica şi pal idă ca faţa unei virgine murinde. E m e a z ă -noapte . — Pustiul tace , aerul e mort şi n u ­mai suflarea lui e vie, numai ochiul lui e viu, pentru ca să vadă un nor d e argint, în naltul ceriului un înger a lb , îngenunchiat , cu manile unite, care cântă o rugăciune divină, adâncă , tremurătoare: rugăciunea unei ver­gine, în tredesch i se ochii şi văzu prin fereastra arcată şi deschisă , în mijlocul unui s a l o n strălucit o jună fată muiată într'o haină a l b ă , înfiorând c u d e g e t e l e ei subţiri, lungi şi dulc i c lapele unui p i a n o s o n o r şi acompani id s u ­nete l e uşoare a unor n o t e d u m n e z e e ş t i cu g lasu l ei du l ce şi moale . Părea că geniul divinului Birt, Shakspeare , respirase asupra pământulu i u n n o u înger lunatec , o n o u ă Ofel iea.

(Va urma).

spre vec in i că laudă afierosită.» T a b l e l e erau p l i n e d e s c h e m e l e unei s i s t e m e lumeşt i ima­ginare, p e mărgini c u portrete le lui P la ton şi Pitagora şi c u sent in ţe greceşt i . D o u ă triun­ghiuri crucişe incunjurate d e sent in ţa : «Di­rector c œ l i vigi lat n o c t e s q u e d iesque , qui

sistit fixas horas terigenae.« Conste laţ iuni z u ­grăv i te c u roşu, calcule g e o m e t r i c e zidită d u p ă o închipuită şi mis t i că s i s t e m ă — în urmă m u l t e tâlcuiri d e visuri , c o o r o n d a t e a l fabet ic

— o carte care nu lasă uimic d e dorit p e n ­tru a aprinde n i ş te creeri superst i ţ ioşi , d i s ­puş i la o a s e m e n e a hrană. L a sfârşitul cărţii era zugrăvi t Sf. G e o r g e în lupta c u balaurul — dragă d o a m n e s i m b o l , ce înfăţişa a d e v ă ­rul nimicind neşti inţa. Aurul d e p e spata le­gatarei d e piele s e şterse p e a locurea şi li-curea pe la altele ca stropit cu petea lă . Cu coatele aşezate p e m a s ă şi cu capul în mâni, Dionisie desc i tra t e x t u l obscur c'un interes deosebit, până ce capeţe lul de lumină Începu a agonisa fumegênd . S ë stinse. E l Îşi apro­pie scaunul de fereastă, pe care o deschise, şi la lumina cea palidă a lunei, el întorcea

foaie cu foaie u i tându-se Ia cons te la ţ iun i l e c iudate . P e o pagină găs î o m u l ţ i m e d e cer­curi c e să tăiau, atât de mul te , încât părea un g h e m d e fire roşii sau u n paianjeniş zu­grăvit c u sânge . A p o i îşi r idică ochii , şi privi v i sênd în faţa cea blândă a lunei — ea tre­cea frumoasă, clară p e un ceriu l i m p e d e , adânc, transparent, prin nori d e un fluid d e argint, prin s te le le mari d e aur topit . Părea că deasupra mai sunt o m i e d e cerecuri, părea că presupusa lor fiinţă transpare prin

albastra-i a d â n c i m e . Cine ş t ie — g â n d i D ion i s i e — d a c ă în cartea aceas ta nu e s e m n u l ce- i în stare d e a t e t r a n s p u n e în a d â n c i m e l e sufleteşti, în lumi cari s e for­mează a i e v e a aşa c u m doreşt i , în spaţii ilu­minate d e un albastru s p l e n d i d , u m e d şi curgător .

In faţa locuinţe i Iui Dionisie s e ridică o casă albă şi frumoasă. Dintr'o fereastră desch i să din catul de sus , el auzi prin aerul nopţei t remurând notele dulci ale unui clavir şi un tinăr şi tremurător glas de copilă adi­ind o rugăciune uşoară, pare că parfumată,

Pag. 4 . B U N U L E C O N O M Nr. 6

Invitare la abonament B u n u l E c o n o m

R E V I S T Ă PENTRU AGRICULTURĂ INDUSTRIE Şl COMERCIU = ^ = z

apare în fiecare Duminecă

Cea mai eftină şi Modaiă unica foaie

românească în fefuf ei, cu iíusíraíiuni.

Abonamentul costă: pe anul întreg Í coroane, pe jumëtate an 2 „ Pentru România 15 lei pe an,

Abonamentele se plătesc înainte şt se pot face cu prima zi a ori­cărei luni.

ЖВ. Acei abonenţi, cari solvesc abona­mentul pe o jum. de an înainte primesc şi un Calendar gratuit pe anul 1904 ca premiu.

Administraţia „ B U N U L E C O N O M "

DIN LUME Ungaria. De legaţ iunea ungară a luat

în desbatere b u d g e t u l ministerului de rës ­boiu. îndată după închideria de legaţ iuni lor va modifica Tisza ordinea casei , pentru-ca să înfrângă obstrucţia. S e vorbeşte dea l tă parte că oposiţ ia însăşi are intenţia să s i s ­teze obstrucţia.

Austria. Delegaţ iuni le îşi vor termina activitatea în ult imele zile din Faur. Imediat va fi c o n v o c a t apoi parlamentul . S i tuaţ iunea palamentară pare a fi întru cât-va mai lămu­rită. Conferenţa bărbaţilor d e încredere ai Cehilor a dec i s , ca să între din nou în tra­tări cu guvernul, după-ce s'au conv ins , că obstrucţ ia nu p o a t e d u c e la resultatul dorit. Germani i d e asemene doresc un m o d u s vi­vendi între dînşii şi Cehi, cer înss ca p o s t u ­latele Cehilor să nu fie realizate în m o d unilateral, ci numai în c o n ţ e l e g e r e cu dînşii — F o i l e p o l o n e din Galiţia aduc ştirea, că î n ­tre Poloni şi Ruteni se fac încercări d e îm­păcare. Impëcarea eventuală ar avea urmări şi pentru situaţia parlamentară. Cari sunt condiţ i i le împăcării nu se ştie.

Rusia. Situaţia din ostul As ie i s'a lă­murit în fine. Rësboiul între Iaponia şi Rusia, a isbucnit. Iaponia a fost sătulă de-atâtea trăgânări fără s cop şi a întrerupt relaţiunle c u Rusia . Imediat a urmat apoi din a m b e l e părţi declararea rësboiului. Ostil ităţile au început deja. Ruşii au suferit o înfrângere însemnată , n u atât în pivinţa materială, cât mat mult morală. T o a t e puterile au dec la ­rat c e a mai strictă neutralitate. E d e p r e -vëzut însë, că Angl ia şi A m e r i c a nu vor ad­m i t e nici odată înfrângerea totală a Iaponiei .

Germania. Guvernul a luat din nou m ë -suri n o u e spre a înfrânge agitaţ iunea polonă.

Anglia. Opin iunea publică e preocupată cu totul de ceea ce să petrece în ostul Asiei . Contrarii polit icei v a m a l e a lui Chamberla in se întăresc din c e în c e tot mai mult.

Francia. U n deputat naţionalist a voit să interpeleze în parlament , ce at i tudine va observa Francia în rësboiul din ostu l As ie i . D u p ă lămuririle pr imite a retras interpelaţ ia .

Spania. In Madrid şi V a l e n c i a au avut loc mari meet inguri republ icane .

Serbia- Criza ministerială e terminată. Gruici a format nou l minister, cu Passici la externe . — R e g e l e Petru e bo lnav de r e o m ă .

Bulgaria. Guvernul bulgar a declarat că în decursul rësboiului va căuta s ë e v i t e ori-ce c o m p l i c a ţ i u n e în Balcani, pentru-că ches ­tia aceasta să nu fie resolavată fără c o n c u r ­sul Rusie i . »D<.

N0IJIWJ4 Profesor la Seminarul din Arad, în

locul decedatulu i profesor Ioan Petrán, a fost nămit dl S e v e r Secula , referent şcolar profesor de l imba română.

* Meseriaşii selişteni în Budapesta.

Cetim în «Poporul R o m â n * Mercuri seara la 6 ore 4 0 min. au sos i t în Budapes ta la gara centrală 19 membri i ai reuniunei meseriaşi lor români din Se l i ş t e s u b conducerea vice-pre-s identului aceste i reuniuni, dl Ioan Bucşan maestru pielar. Eată n u m e l e meseriaş i lor s o ­siţ i : Ioan Bucşan maes tru pielar, v ice -preşe -dintele reuniunei, Ioan Borcia sen. fierar, Mateiu R ă d u l e s c u pantofar, Const . P. Chipară lăcătuş Ioan Rimner zidar, Ilie T o p â r c e a n pantofar, Ioan D u b e n s c u zidar, Ioan Dădârlat pălărier, G e o r g e Chenie măsar, Torna L u p a ş franselar, Ioan Borcia iun. ferar, Ioan O p r e a n pantofar, D u m . M o g a lăcătuş, Ioan Ţ i n t e a cojocar, D u m . Bârsan fierar, D u m . G. Ghibu comerciant , N ie . Borcia e l e v d e văpsitor , Aurel L u p e a e l ev d e măsar, Ilie Dăbârlat e lev d e pălărier. A u fost întâmpinaţi la gară d e red. nostru dl D . Birăuţiu, dl Ioan L u ­paş stud. în fii. şi mai mulţi s tudenţ i români universitari d e aici. D u p ă - c e d l D . Birăuţiu n cuvinte scurte , dar bine s imţ i te l e zice un >Bine aţi venit», pleacă c u toţi la cuartirul pregătit înainte în hotelul » Gentry* d i n strada U j . L a 8 ore a fost cina c o m u n ă în restaurantul Jajczay d i n strada Aradi , u n d e meseriaşi i veniţ i au fost întâmpinaţi d e stu­denţii români şi meseriaş i i români d in B u ­d a p e s t a . D u p ă obicinuite le forme d e c u n o ş ­tinţă s ë ridică d l Ioan L u p a ş şi în cuv inte alese vorbeş te despre însemnătatea meseri i lor la noi Români i , căci lipsă a v e m d e meseriaş i harnici şi dibaci , pentru-că aceşt ia p o t c o n ­tribui mai uşor la înaintarea noastră. Sa lută apoi p e cei veniţi dorindu-le s ë s e s imtă b ine în Budapes ta şi c u n o ş t i n ţ e l e câş t igate de aci së le pună în folosul munci i lor şi în folosul înaintării neamulu i nostru . P e urmă vorbeşte dl N i c o l a e Turcu, croitor şi v i ce -preş .

reuniunii meseriaş i lor d in Budapesta , şi d â n d espres ie bucuriei , c e o s imte vëzënd p e fraţii noştri d in depărtare sosiţi aici îi salută în n u m e l e reun. meseriaşi lor d in Badapesta . Seara d e cunoşt inţă s'a isprăvit cu senină­tate şi vese l ie generală. C o n d u c e r e a oaspeţ i ­lor prin B îdap^sta p e la diferitele instituţiuni d e m n e d e vëzut a luat-o asupra sa r e d a c t o ­rul nostru dl D. Birăuţiu şi dl Ioan Lupaş , s tud. fii. F r u m o s u l port r o m â n e s c în care au fost îmbrăcaţi cei mai mulţi, atrăgea privirile tuturor trecătorilor. Mulţi s e opriau şi se ui­tau uimiţi după Românaş i i noştri, cari for­mau un şir lung m e r g ê n d doi cu doi , iar ici ( co lea s ë ivea câ te un îndrăsneţ , care prindea vorbă cu ei, cercând s'o rupă p e româneş te .

* Jude regesc osândit. Tr ibunalul din

Budapesta , presidiat de R ó n a y Kamii , a dat verdictul în causa procesului c e i-s'a intentat judelui d e tribunal S o ó s K á l m á n , acuzat că a cerut şi primit mită, şi lui Schvartz Ábra­hám, acuzat că a mijlocit aces t e mituiri. Tr i ­bunalul a aflat vinovat p e ambii şi în c o n -s e q u e n ţ ă a dat următoarea osândă : S o ó s K á l m á n , d o v e d i t vinovat în 5 caşuri d e mi­tuire, 3 ani temniţă grea şi 5 ani lipsire d e oficiu, precum şi suspendarea p e 5 ani a drepturilor sale pol it ice. Schvartz Á b r a h á m a fost osândit la 2 ani şi 6 luni temniţă grea. Ambi i osândiţi au rëmas consternaţi şi au apelat. In cercurile juridice verdictul a p r o ­d u s mare sensaţ ie .

Inundări. D in Brad se scrie, că Crişul în urma ploi lor mari, a eşit din albie şi revăr-sându-se a causâ t stricăciuni multor c a s e .

*

Condamnaţi pentru sărutări în public. Ziarele americane anunţă că compania căi lor ferate d in Pensylvania a o r d o n a t fucţionarilor ei s ë nu to lereze sărutări d e ad io în gări, d e oare-ce prin aceasta s e împedică circulaţia. In A u g s b u r g (Germania) s'a făcut un p a s şi mai departe . U n actor şi-a sărutat amanta după pofta inimei într'o sală d e aşteptare cl. III. adecă în faţa publicului . Pasagerii precum şi poliţia au ţinut aceasta d e un atentat la bune le moravuri şi îndrăgostitul actor a fost c o n d a m n a t la cinci zile închisoare. Aceas tă sent inţă a şi întrat în v igoare , deşi c o n d a m ­natul a făcut recurs, dar a neglijat s ë s e înfăţişeze la termen.

* Cine îsi iubeşte grădina şi c i n e

v o e ş t e să s e b u c u r e d e flori f r u m o a s e ş i d e l e g u m e l e c e l e mai b u n e , a c e l a c u m p e r e s e m i n ţ e delà Mauthner Ödön, furniso-rul surţii cesare şi regale din Buda­pesta, strada Rottenbiller Nr. 33, c a r e firmă tr imite or i -ş i -cui gratuit, l ista p r e ţ u ­rilor, care c o n ţ i n e 2 2 6 pag in i , b o g a t i lustrat. A c e a s t ă carte c o n ţ i n e afară d e e x c e l e n t e l e s e m i n ţ e c u n o s c u t e în e x t e n s i u n e a sa şi o m u l ţ i m e d e novi tăţ i i n t e r e s a n t e şi surprin­zătoare în flori ş i l e g u m i .

* Atentat contra Ţarului. S'a răspândi t

ştirea că la Petersburg s'a făcut un atentat la vieaţa împăratului N i c o l a e .

Cine ne trimite 2 coroane abonament pe anul

N r . 6

Disolvarea dietei ungare. S e s v o n e ş t e , c ă d i e t a u n g a r ă va fi d i s o l v a t ă în Maiu sau I u n i e .

* Rapoartele oficiale despre starea

Sămănăturilor. T a l i á n Béla, nou l m i n i s t r u d e ag r i cu l t u r ă , a d i s p u s , ca r a p o r t o r i i t c o -fiomici ai min i s t ru lu i în vi i tor iu së r a p o r t e z e d e s p r e s t a r e a s ă m ă n ă t u r i l o r n u m a i în i n t e r ­va l e c o r ë s p u n z ë t o a r e epoce lo r d e d e s v o l t a r e a vege ta ţ iun i i , e a r ' nu în fie-care l u n ă d e c â t e d o u e şi t r e i -o r i , cum se r a p o r t a p â n ă a c u m . Astfel d e ac i ' n a i n t e m i n i s t e r i u l va p u b l i c a d e s p r e s t a r e a s ă m ă n ă t u r i l o r , p e b a s a r a p o a r t e l o r i n t r a t e de là r a p o r t o r i i sei , c â t e u n b u l e t i n p e l ună în. lun i le Mar t i e , Apr i l , M a i u (la j u m ë t a t e a lnni i ) , S e p t e m v r i e , O c -t o m v r i e şi N o e m v r i e (la finea lunii) , e a r ' în lun i l e I u n i e , Iulie şi A u g u s t c â t e d o u é b u l e ­t i n e [la î n c e p u t u l şi sfîrşitul luni i] . In luni le d e e a r n ă : D e c e m v r i e , I a n u a r i e şi F e b r u a r i e , în car i d i n s t a r ea s ă m ă n ă t u r i l o r ab i a s e p o a t e f a c e v r e - o d e d u c ţ i u n e la c u m va fi r eco l t a , n u va pub l i ca nici u n b u l e t i n .

* S'a scumpit grâul. In u r m a r ë sbo iu lu i

d i n As ia şi M a c e d o n i a p r e c u m să a n u n ţ ă d in B u d a p e s t a , aco lo p r e ţ u l g r âu lu i s'a r i d i u a t la 9 floreni.

* Dramă din causa dragostei. O ştire

t r i s t à s 'a r ë s p â n d i t d e c â t e - v a z l e p r i n t r a locu i to r i i c o m i t a t u l u i C a r a ş - S e v e r i n . V ë d u v a şi ce le d o u e fete a le p r e o t u l u i g r . -o r . r o m â n Olteanu au fost g ă s i t e Vine r i d i m i n e a ţ a m o a r t e . S u n t s e m n e cari a r a t ă , că a u c ă z u t v i c t imă o t r ăv i r e i . N u d e m u l t — scr iu zia­r e l e —• fetele p o p i i a u făcut c u n o ş t i n ţ e cu d o i fii ai î n v e ţ ă t o r u l u i Cimra, car i au c e r u t n u m u l t d u p ă a c e e a m â n a fe te lor . C i m r a e ra o m v ë d u v şi a p u s ochii p e f r u m o a s a şi b o g a t a v ë d u v ë , apo i a ho tă r î t , c ă o ia d e n e v a s t ă . E a î n s ë a refuzat . L a a c e a s t a fiii î n v e ţ ă t o r u l u i a u părAsit d e - o d a t ă p e fe te f ă r ă să-ş i ia m ă c a r r ë m a s b u n . F e t e l e î n şe l a t e s ' au o t r ă v i t î m p r e u n ă c u m a m a lor cu a r z e -ri ie şi a u m u r i t î n t r e ch inur i g r o z a v e în c â t e - v a m i n u t e .

* Revoltă militară H u s a r i i d in r e g . 12 ,

c a r i la p r i m ă v a r ă e v o r b a s ă fie m u t a ţ i la A r a d , în u r m a ins t iga ţ i i lor c e l o r - c e a u s e r v i t 3 ani , s 'au r evo l t a t . C o m ă n d u i r e a a a r e s t a t 4 subof icer i şi 16 so lda ţ i d e r e n d .

* Nenorocire în familia Ţarului

A r c h i d u c e s a O l g a , fata cea m a i m a r e a Ţ a ­r u l u i , a suferi t u n t r i s t a c c i d e n t . C â n d s'a s u i t în t r ă s u r ă , ca să m e a r g ă la p r e u m b l a r e , s e r v i t o r u l d e c u r t e , c a r e o înso ţea , a t r â n t i t

•cu a ş a p u t e r e u ş a t răsure i , c ă a str ivi t d o u e d e g e t e a le a r c h i d u c e s e i . A r c h i d u c e s a a ţ i p a t t a r e , apo i a l e ş ina t . D u p ă p ă r e r e a m e d i c i l o r , c e l e 2 d e g e t e s t r iv i te t r e b u e s c t ă i a t e .

* Cununie. D-şoara Maria Radu d i n

D r a o s şi Dl Dumitru Sica d i n P a l o ş a l e s d e p r e o t în p a r o c h i a R o t b a v ş i-a ţ i n u t c u -•nun ia în 14 F e b r . st . n. î n b i se r i ca gr . -or . d i n D r a o s .

*

B U N U L E C O N O M

N u vë jucaţ i cu puşca. In 15 1. c. n. a î m p u ş c a t ţ e r a n u l P e t r u I o a n O p i n c a r d in S e b e ş u l să sesc d i n n e b ă g a r e d e s e a m ă p e b ă i a t u l d e 10 ani I. P e t r u M o g a . In u r m a ară tă r i i f ă c u t e d e j u d e c ă t o r i a ce rcua l ă , s 'a po rn i t c e r c e t a r e c o n t r a a u t o r u l u i .

* Vite CU ochelari. I n n o r d u l R u s i e i

în e a r n a a c e a s t a fiind m a r i n i n s o r i , v i t e l e a u c ă p e t a t d u r e r e d e o c h i , d i n c a u s a a l b e ţ e i o r b i t o a r e a c â m p u r i l o r a c o p e r i t e c u o m e t . D i r e g ë t o r u l u n u i d o m i n i u , v ë z ê n d c ă n i c i v e t e r i n a r u l n u p o a t e ferî v i t e l e d e b o a l a o c h i l o r , a f ă c u t î n c e r c a r e c u o c h e l a r i n e g r i , l ega ţ i p e b o t u l v i t e l o r . î n c e r c a r e a a d a t r é ­s u l t a t b u n şi l ' au i m i t a t şi ce i l a l ţ i p r o p r i e ­tar i , a ş a c ă a c u m în î n t r e g i ţ i n u t u r i l e a c e l e a v i t e l e u m b l ă c u o c h e l a r i p e b o t .

* Economii, cari voesc a avea o

recoltă bogată s ă - ş i a c o p e r e l i p s e l e d e s e m i n ţ e d e l à Mauthner Ödön, furniso-rul curţii cesaro-vegeşti din Budapesta, strada Rottenbiller Nr. 33. A c e a s t ă firmă t r i m i t e la c e r e r e o r i - ş i -cu î b o g a t i l u s t r a t u l s e u p r e ţ - c u r e n t , c a r e c o n ţ i n e 2 2 6 d e p a g i n i , gratuit. — P r e ţ u r i l e , s e m i n ţ e l o r e x c e l e n t c u r ă ţ i t e , c u o p u t e r e b o g a t ă d e î n c o l ţ i r e şi d e s o r t e v e r i t a b i l e , s u n t f oa r t e j o a s e . C u d e o s e b i r e s u n t d e a m i n t i t s e m i n ţ e l e d e n a p i i m p r e g n a t e şi s o r t e l e ce.le m u l t e d e c e r e a l e n o b i l e . —

Rësboiul r u s o-j ap o n ѳ z.

Generalul rus F lug raportează din Por t -Artur , că după ştirile part iculare ce are, în urma victoriei lor delà C e ­rn u 1 p o, Japonezii au debarca t pe us­cat 19.000 soldaţi.

Din T i e n e i n a sosit ştirea, că în golfui L i ao tung a fost luptă navală. Japonezii au vrut să debarcheze acolo t rupe, ear ' în lupta ce s'a întins au avut perderi considerabile ambele părţi.

Ştiri mai exac te au sosit delà T a -1 i c u V a n, unde Japonezii au vrut să debarcheze 6 0 0 soldaţi, dar ' Ruşii i-au respins causându-le o perdere de 400 oameni.

Ştiri sosite delà Petersburg ves­tesc, că ministrul rusesc de rësboiu şi-a dat demista. De asemenea se vesteşte, că în locul oficerilor despre cari s'au constatat că's puţin îndemnatici, Ţarul a numit pe alţii. Peste Cazacii din Asia a fost numit şef generalul Ren-nekampf.

Dintre cele 4 vapoare de rësboiu plecate din YLadwostoc, când au vrut să treacă prin strâmtoarea delà Gingaro, trei au fost distruse.

In 14 Februarie a fost luptă mare în faţa Portului Arthur. Ruşii ear

P a g . 5

au suferit înfrângere. Vapoarele lor eşite din port se respingă flota japo­neză, au fost silite, după mari perderi, së fugă îndărăt ear' după aceea Japo­nezii au bombardat Port-Arthurul. ШаІ multe corăbii ruseşti au fost distruse.

50,000 soldaţi Ruşi au t recu t rîul Y a 1 u şi înaintează spre interiorul Co­reei. Japonesii sunt deja în Seul, capi-pitala Coreei, de unde au publicat un manifest, în care somează populaţia së se poa r t e liniştit.

Mai mulţi spioni japonezi au arun­cat în aer un pod al liniei ferate Mand-şuriane. Au fost omorîţi jo Ruşi. In multe locuri Japonezi au tăiat firul t e ­legrafic.

Generalul A l e x e i raportează, că în 11 1. c. vaporul de t ranspor t ,,Ieniss" a sburat în aer. Căpitanul S tepanov, mechanicul vaporului, 2 fochişti şi 9 4 soldaţi au fost omorîţi.

Flota rusească a plecat din Por t -Ar thur spre Corea, sau Japonia de Sud , ca së bomuardeze vr'un por t din aces te teri. Apëra rea oraşului Por t -Ar thur a a fost încredinţată forturilor.

Subscripţiile pen t ru rësboiu au d a t mai mul te milioane în Rusia.

Legătura telegrafică cu Port-Ar­thurul este întreruptă. Marele duce Alexe stă isolât acolo şi n'are nici un contact cu Vladivostocul. Calea ferată şi telegraful în apropiere d e Por t -Ar­thur sunt str icate. Trupe japoneze au reuşit sê debarce aproape de oraş, pus-tiind tot.

Anglia s e pregăteşte de résboiu.

Anglia se pregăteşte pentru ori­ce eventualităţi. Toti oficerii de marină

y t în concediu au fost rechemaţi, ear' cei din réserva au primit ordin delà mi­nistrul de de rësboiu sê fie gata de plecare.

Tulburări în Balcani.

Cu data d e 15 Februar i e s e scrie că la Giacova , în Macedonia , lupta se urmează cu cea mai mare v e h e m e n ţ ă . A l b a n e z i înar­maţi au năvălit asupra primăriei şi i-au dat foc. D in U e s c u e b a şi plecat o trupă mare c o n d u s ă d e Sukri paşa, pentru a p u n e capăt tulburărilor cari d o m i n ă p'acolo . Albanezi i sunt adică c o m p l e c t organisaţ i şi d i s p u n d e mij loace suficiente pentru a urma lupta .

Comite tu l central revo luţ ionar a şi adresat un apel , î n d e m n â n d populaţ ia s ê n u s e m e n e la primăvară şi p e s t e tot , s ë nu cu l ­t ive pământul , pentru-că sânge mult va a c o ­peri acel păment şi pretut indeni focul v a mistui tot .

1904 primeşte gratuit un Călindar, ca premiu!

P a g , б . B U N U L E C O N O M Nr. 6

Dare de samă şi mulţumită publică.

La petrecerea cu dans împreunată cu tombolă arangeată d e D - n e l e Maria Gligor si Aurelia Dr. Robu la 14 Ianuarie st. n. în Baia-de-Criş în favorul reuniunii femei lor r o m â n e din comitatul Hunedoare i , a incurs ca venit curat suma d e 3 3 2 c o r o a n e 4 0 fileri.

Pe ca lea aceasta a d u c e m mulţumită D o a m n e l o r din B r a d şi B a i a - d e - C r i ş care fără deoseb ire d e naţionalitate prin dă ­ruirea obiecte lor d e t o m b o l ă au contribuit la reuşita petrecerei . A s e m e n e a mulţumim ur­mători lor D-ni şi D - n e cari au binevoi t a supraso lv i : şi a n u m e ; V u e s Gyula din Ribiţa 4 cor. Eper jesy din Baia-de-Criş 4 c. Csutak din T o m e ş t i 4 c. Hoffman din Lunca 4 c. Dumitr ie Datca din Cărăstău 6 c. Vetur ia Dr. P a p p din Brad 5 c. Const . Ş e r b a n din Baia-de-Criş 10 c. N i c o l a e F lorea din Rişca 5 c. Papp K á r o l y din Cebea 4 c. Cs iky M. din V a t a 5 c. K e p e s din H ă l m a g i u 4 c. Leont in Balaş din Băiţa 4 c. A . Fromirr din Băiţa 3 c. G e o r g e Moldovan din Băiţa 2 c. Lucreţ ia R a d u din Băiţa 3 c. R o m u l P o p p din Băiţa

1 c. V i c t o r Mussal d in Băiţa 1 c. Eruma Irhas d in Băiţa 2 c. Ella Dr. M o l d o v a n din Băiţa 4 c. D - n a L i c k e r din Băiţa 1 c. D-na Olariu din Băiţa 2 c. D-na Isz lay din Băiţa 2 c. D l Per ianu din Băiţa 3 c M i h o k din Băiţa 2 c. N . P o p p din Ormindea 2 c. E u ­gen ia Drăgan, Băiţa 3 c. Iuliu C o s m a , Crăciu-neşt i 1 c. C o s m a Mihály, Baia-de-Criş 4 c. Ion R o m a n , L u n k o j 1 c. Petru P o p p , Bucu­reşti 1 c. Stanc iu Petru, Blăjeni 1 c. Ion F u ­gară, L u n k o j 1 c. Ion Felea , Va lea -Brad 1 c. Iosif Costea , Vaca 1 c. Ion Câmpean, R o ­vina 1 c. Th iu Ion, Şesuri 1 c. B o g d a n Ion, Brad 1 c. Ion Bârna, V a c a 1 c. Fridrich M e n k i n y , Brad 2 c. Mirus F., Brad 2 c. Iu­lius Papp, Brad 2 c. Mihalus, Brad 2 c. P. Plastea , Mihăleni 4 c. Fraţii Kugel , Brad 4 c. V . Fe ig l e , Brad 4 c. Ion Groza, Hălmagiu 2 c. Sirca I., Hă lmag iu 1 c. Cos tea I., H ă l ­m a g i u 1 c. Szász G., H ă l m a g i u 1 c. G. R o b u , Hă lmag iu 2 c. E n e a G o t d e a , Hăl­m a g i u 2 c. K e s z t e m b a u m , H ă l m a g i u 1 c. T o d a A., H ă l m a g i u 1 c. Grozescu , Băneş t i 2 c. Szántó I., Hă lmag iu 4 c. K o v á c s Emil , Hă lmag iu 2 c. Fr i edman , Hă lmagiu 1 c. Ried l M., Hă lmag iu 1 c. Aure l Leuca , Hăl­m a g i u 2 c. Popov ic iu L. , Hălmagiu 1 c . S . Moldovan , Hă lmag iu 1 c. R o s e n z v e i g A. , Hă lmag iu 1 c. Dr. W e i s z Armin , H ă l m a g i u 1 c. W i t d a n e r F., H ă l m a g i u 1 c. Ion Damian , Brad 1 c. Ion Cuteanu , Brad 1 c. Ion D o r -dea , Brad 1 c. A d a m Damian, Brad 1 c. Dr. Ion Papp, Brad 6 c. Valer iu Candrea, 1 c. Ion M o l d o v a n , Hă lmag iu 1 c. R o m u l C o -ţo iu , Baia-de-Criş 1 c. N i c o l a e Dr. R o b u , Baia-de-Criş 1 c. Dr. V e r e s Jenő , B a i a - d e -Cris 1 c. Rotmeier L. , Baia-de-Criş 1 c . Ş t e f a n Man, Baia-de-Crişi 1 c. Petru Gligor, Baia-de-Criş 6 c. Aure l Comşa , B a i a - d e -Criş 1 c. V a s i l e Florea, Rişca 1 c. N a -b r a c z k y Gyula , Baia-de-Criş 1 c. Marczel M o l d o v a n , Băiţa 1 c. N o g á l Káro ly , Baia-de Cr i ş б с. Dr. Szusicz I., Baia-de-Criş б

c. Balaş Gus tav , Baia-de-Criş 1 c. Cons tan­tin Popp , Baia-de-Criş 1 c. Victor Auceanu , Baia-de-Criş 1 c. Balaş Artur, Băiţa 1 c. N. N., Băiţa 3 c.

Mulţumită publică. Cu ocas iunea concertului împreunat cu

producţ iune teatrală şi d a n s predat d e corul bis. gr.-or. d in T ê m p a , în „Garda delà p o d u l Simeriei", au binevoi t a suprasolvi u imători i d-ni şi d - n e : P. St. D . Dionis ie Popovic iu , notar cercual în Băcia: 2 cor. O. D . Andreiu Truca , preot în S i m e r i a : 1 8 0 fii. O. D. Manas ie Iar, preot în To l t ia : 1 cor. 2 0 fil. On . D. N. Şinca, preot în Biscaria: 1 cor. 8 0 fii. D l I. C." Schiller, înv. în S â n t - A n -d r e ş : 1 cor. D l N. Rusal im: 1 cor. N . N. 6 0 fil. D-na Denge l F r i g y e s n é : 4 0 fil. D-na Ecater ina Marina: 4 0 fii. D-na Maria Vi tan: 4 0 fii. Dl Petru Mircea: 1 cor. Dl Vi tán Is tván: 4 0 fil. Dl Berecz Káro ly : 4 0 fil. D-na R á k o s i N . 4 0 fil. Dl A u g u s t Rákos i 8 0 fil. Dl Bvram Budoiu, înv. ín Petreni: 8 0 fii. Dl Iosif R u s : 6 0 fil. D-şoara N. S z u s z k a : 1 cor. 6 0 fil. Dl Alex . Bar tós : 2 0 fil. Dl Barziczky Jenő 2 0 fil. şi Dl Octavian M u n t e a n : 6 0 fil.

Primească susnumiţ i i d-ni şi d-ne şi p e această cale s i n c e n l e noastre mulţumite .

T ê m p a , la 16 Febr . n. 1904. In numele corului din T ê m p a Ioan

Sântîmbrean, jun. înv. gr.-or.

Japonia economică şi finan­ciară- — Evenimentele al căror tea t ru este acum Ex t remul Orient, au atras a tenţ iunea asupra acestei teri.

Istoria financiară a Japoniei mo­derne începe la 6 Decemvrie 1868, când Mikado luând pu te rea efectivă pe care strămoşii sei o abandonaseră în t imp de secole Şogonilor (un fel de administratori ai palatului) proclamau desfiinţarea vechiului regim feudal japo­nez, dând audienţa solemnă, cu faţa des­coperită, representanţi lor puterilor strei­ne întruniţi la Tokio, şi declarând că Japonia este deschisă comerciului strein.

înainte de revoluţiune, bugetul lui Mikado dispunea de resurse foarte re­strânse ; exerciţiul 1 8 6 7 — 1 8 6 8 nu rea-lisese d e cât 3,664.780 yenşi ca ve­nituri ordinare, 2,009 9 1 4 yenşi imposit fonciar în na tu ră ; 720.867 yenşi t axe vamale ; 535 .602 yenşi alte t axe şi 399 .297 yenşi exploatarea bunurilor Sultanului şi diferite venituri. Es te ade­vărat, că cheltuelile ordinare nu erau decât de 5,506 2 5 3 yenşi, din care rës-boiul şi marina absorbeau numai 1,059.798 yenşi. Dar ' evenimentele cari p recedară revoluţiunea din 6 Decem­vrie 1868 au necesitat 24 ,998.833 yenşi cheltueli ext raordinare acoperi te prin o emisiune d e hâr t ie-monedă şi prin împrumutur i temporale .

Budgetul pe 1 8 6 9 — 1 8 7 0 poate fi considerat ca cel din u rmă budge t al vechiului regim; perioada 1 8 7 0 — 1 8 7 4 a fost o per ioadă de organisare fiscală şi administrativă şi numai cu exerciţiul 1 8 7 5 — 1 8 7 6 au început bugete le regu­late ale Restauraţ iei japoneze.

Zahărul românesc în Tur­cia. — Consulul României la Smirna o trimis un raport dlui ministru al d o ­meniilor, în care vorbeşte despre con-sumaţiunea zahărului în imperiul o toman.

Prin acest raport , consulul consta tă că consumaţiunea zahărului românesc în Turcia e aproape nulă, cu toa te că rafineriile româneşti ar pu tea găsi aci un debuşeu important şi cu toa te că au mijloace de t ransport foarte lesni­cioase.

Causa acestui fapt este preţul d e fabricare, care e cu mult mai s c u m p decât al zahărului din Austria şi Rusia. Aces te teri găsesc mijlocul de a p r o ­duce, deşi zahărul lor e inferior celui fabricat în România.

In Smirna s'a impor ta t în anul 1898, 11 .737 kgr. zahăr, în 1 8 9 9 ; 12 .956 kgr., în 1 9 0 0 : 10 .753 kgr. , în 1 9 0 1 : 13 .779 kgr. şi în 1902 : 1 7 . 1 1 0 kgr. In acest ultim an valoarea zahăru­lui importat în Smirna a fost d e 4 ,500.000 lei. Progresia este deci sensabilă.

Consulul român crede, că e s t e toar te important a se trimite în impe­riul o toman zahăr, care să egaleze p r e ­ţurile zahărului din Austr ia şi Rusia.

„Biblioteca „Bunul Econom". Au eşit de sub t ipar până acum

broşurele :

1. Nutreţurile ierboase, cositurile ( fêna-

ţele) , prepararea fênului şi păşunile. 2. Economia porcilor, oilor şi caprelor, 3 . Semenţă plantelor agricole şi semă­

natul lor. 4. Îngrijirea plantelor agricole în cur­

sul vegetaţiunii şi recolta cerealelor. 5. Creşterea, nutrirea şi îngrijirea ani­

malelor domestice (Zootechnia generală) . 6. Cunoaşterea pămenturilor agricole-

(Agrolog ia) .

7. Agricultura generală ţ'Lucrareapămen-tului. Plugul, grapa, tăvălugul şi alte instru­mente de mărunţii pămentul).

8. Ingrăşămintele (gunoirea pămenturi­lor) şi lrigaţiunile (udarea pămenturilor).

9 — 1 0 . Prăsirea paserilor de casă (ga­liţe, hoare). Găinile, curcile, găinuşele (bibi-licele), gâştele, raţele, porumbii (porumbeii).

11 . Cultura cerealelor. (Grâul, secara, or­zul, ovêsul, meiul, hrişcă, cucuruzul (porumbul).

12. Cartoful, napul (sfecla), inul, cânepa, rapiţa, fasolea, lintea mazirea, şi cultura lor.

13. Economia cailor, vitelor mari cor­nute şi bivolilor.

Preţul unei broşuri este 3 0 fileri ( p e n ­tru România 5 0 bani) .

S e po t c o m a n d a la administraţia » Bunul Econom*, la librăria W. Krafft în Sibiiu, la librăria Petru Simtion în Arad şi la lib­răria Archidiecesană în Sibiiu.

| ф * Revênzëtori lor s e dă rabat potrivit . * P I

Nr. 6 B U N U L E C O N O M P a g . 7

Cursul pieţii din Budapesta — în 19 Februarie n. 1904 —

Per 50 klgr. Grâu . . . 8 -85 - 915 'Secară . . 6 -85-- 6-90 Orz . . . . 5 -80-- 5 95 Mei . . . . 5 4 5 -- 6-50 Ovës . . . 6 0 0 - 615 Cucuruz. . 5 6 0 -- 5'65 Rapiţă. . 10 -35- 10-80 Trifoi . . . 5 2 - 0 0 - 60 — Lucerna. . 55-00-- 6 0 -Mohor . . 9 5 0 - 10-50 Măzeriche . 7 -00-- 7-50 1 Fasole . . 8 - 5 0 - 9 25 Mazăre . . 6 -00 - 7 - - i Mazăr. coj 1 5 - 0 0 - 2 1 - -Linte . . 13 — 22"— Păsat . . 5 7 5 - 6 — Mac . . . 2 6 - 0 0 - 28 — Sêm. de in OO'OO- 0 0 -S.decânep. 850— 9 — Prune . . 16-25— — • — Lictar . . 15 -25- 15 50 untură . 67-00— 70-00 Slănină . 62-00— 68-00 • -har brut 19-45— 20 30

ea lava 70-00— 1 1 5 -Santos 43 00— 45-—

Caf. Portor. 8000— 125 —

Per 100 klgr. Miere . . îoo-oo- 1 2 0 -Ceară . . 130-00— 140 — Nici . . . 3 0 - 0 0 - 60 — O-rtofi roza 5-40— 6 — Cart. galb. 5 - 0 0 - 5-75 Ceapă roşie 300— 6-80 Usturoi . 1 2 - 0 0 - 16 — Piper n. . 150 00— 1 5 2 -

Piment . . Cassia . . Cuişoare . Ghimber . Paprică . Ulei de in

„ de rap. ,, de lem.

In brut. . Cânep. br. Lână nsp.

105-00—107-. 90-00— 98-• 96-00-100

113 00 •-70-00—180--63-00— 64--63-00— 65"-

11600-119- -00-00 •-6 4 0 0 - 70--

120-00—124- •

Migdale . 186-00 •— Smochine 25'00— 25"50 Alune . . 111-00—112 — Stafide V. 85-00—100 —

Per. 1 klgr. Unt proasp.- 1-50— 2-16 Cas Emental 2"10— 2'20

„ Groer . 1 - 2 0 - 140 „ Trapist. 1-20— 1-50 „ Liptau . 0-88— 1-30

Brânz. deoae 110— 1'40

Bumbac bal. 0000—0000 Portoc. iada 6-50— 8 5 0 Lămâi „ 4-50— 5 — Ouë (,440)lada 46-00-66- —

Per 100 Litr. Spirt raft". 14900—149-25 Spirt brut 147-00-147-25

„ denat. 4200— 4250 Trevere . 80"00— 85 — Slig.vit . 90 0 0 - 95-— Ţuică . . 1700— 1750

Preţul fainei din 19 Februarie n. 1904. Per 50 klgr.-

0 1 2 3 4 5 13-20

6 12-80 12-40 12 —

71/s 11-60 11-20 8 Tărftte

10-70 9-80 9-20 5-80 3-60

C U R S U L M O N E T E L O R Galbinul 1143 Napoleon d'or (20 franci) aur . 19'09 20 Maree germane aur . . . . 2352 Bilete germ. 100 Mărci . . . . 117'42

„ francese 100 franci . . 95'52 române 100 lei 94'95

„ ruseşti 100 ruble . . . . 25375 „ italieneşti 100 lire . . . . 95'50

Têrgurile din Ungaria, Transilvania şi Banat. Delà 25 Febr. până la 2 Martie n. 1904.

Joi

Vineri Sâmbătă Duminecă Luni Marţi

Mercuri

25 Sitaş-Cristur. Crişpătac. răş-Oşorheiu. Mediaş.

26 Simleul-Silvaniei.

Bontida. Mu-

29 Cincul-mare. 1 Abrud. Lechinţa.

Martin. Brutui. Răşinari. Dicio-Sân-

Călindarul vechiu şi nou al sèptëmânei. Dum. lăsatului de brânză gl. 4, sft. 7.

Dum. Luni Marţi Mere. Joi Vin. Sâmb.

8 M. M. Teod. Strat. 9 Muc. Nichifor

10 M. M. Haralamp 11 M. M. Vlasiu 12 Păr. Meietie Epe. 13 Păr. Martinian 14 Cuv. Păr. Axente

21 22

Eleonóra Petru C.

23 Eberhard 24 Mat. Ap. 25 Quatemb. 26 Gothard 27 Leander

R e d a c t o r - r e s p o n s a b i l : Aurel P. Barcianu.

CÜ M P E N E pentru comerciu, industrie şi economie s o l i d şi e x a c t

lucrate, ofere spre cumpăra re

I-ma Fabrică de Cumpene Transilvană

YICT0R H E S S Sibiiu(N.-Szeben) La cerere se trimite catalog (228j

4—52 ilustrat gratuit s i francat.

IDEAL" t institut tipografic şi librărie j ,A XJ ХЛ XX JJ ;

In Hunedoara (Vajda-Hunyad).

Serviciu prompţi — Preţuri ieftine! 88Й8Й888Й88888888Й88888888888888

"TS ^ Cel mai mare deposit de ciasornice, S giuvaeruri şi obiecte de aur şi argint în

Transilvania (i44) la 6 - 2 6

Iulius Erős $ î n Sibiiu, S t r a d a C i s n ă d i e i N r . 3 <*

(Palatul Transilvania). >f

T o t felul d e cia­sornice , g i u v a e ­ruri d e aur si ar-gint , p o d o a b e bi ­ser iceş t i e t c

T o a t e o b i e c t e l e *&• bine şi frumos l u - 5 erate, ieftine, c u S* preţuri fixe. £

Serviciu prompt şi conştienţios. % •t< La cerere se trimite preţ curent bogat ilustrat. ^

Să caută şi se primeşte îndată U l i învăţăcel din o familie b u n ă c a r e p o s e d e 2 — 4 c U s e c iv i l e , r e a l e s a u g i m n a s i a l e , p e l â n g ă întreaga

întreţinere, în prăvălia cu mărfuri de modă fi manufactură.

a să a d r e s a la s u b s c r i s u l Іоап Lazaroîu, (231) 1 - c o m e r c i a n t

Orăş t i e (Szászváros).

Cuţite de bucătărie

Maşini de Alexanderwerk pentru tocat carne.

Preţul in coroane.

Forma: R RR S UU Mărimea si numirea formei:

R RR

Forma: SS U

SS U UU

taie într'o minuta chl . 1 1

T cu roată de învîrtit

IV. IV« i 3 / .

Cuţite cu garanţie pentru toată bucata.

17 19 21 cm.

1 buc. Cuţitul siiigur Discul gaurei singur

Cor. 5-30 7-60 8-80 8 50 13-30 15 80 29'50 » —.70 —-80 1-10 110 1-30 1-30 1-60

Cor. 1-30 1-80 1-50 1-50 2'80 2 80 4'20

Fig. 1 Cor. Vi%. 2 » Fig. 3 » Fig. 4 >

_ • _ _ - 7 2 - - 8 6 —•56 — 6 8 —-80 —'56 — 6 8 —-80 _ - 6 4 - - 7 6 —-90

Carol F. Jickeli, Sibiiu. (14 6 - 5 2

N u e x i s t ă

Seminţe agricole şi de grădină mai bune şi mai recomandabile c a a c e l e a , care l e e x p e d i a z ă d e 2 8 ani

MAUTHNER ÖDÖN Fumisorul Curţii Regale în BUDA-PESTA. Cancelaria fi depositele: Str. Kottenbiller 33. Localul de vênzare: Str. Andràssy 23.

(139) Catalogul ilustrat, de 226 pagini, se trimite la cerere gratuit şi franco. 6—52

P a g . 8 B U N U L E C O N O M N r . 6

. A G R I C O L A " însoţire e c o n o m i c ă de m a g a z i n şi anticipaţii

(i43) şi-a început activitatea în 6—52

HUNEDOARA (Vajdahunyad). Cancelaria şi Magazinul î n so ţ i r i i s e află în c a s e l e p r o p r i i ,

însoţirea „Agricola" c u m p ă r ă şi v i n d e p r o d u c t e

a g r i c o l e , c u d e o s e b i r e : grâu, cucuruz, oves, tărîţe, etc.

Vinde bucate p e c r e d i t ( p e a ş t e p t a r e ) . A c o a r d ă a v a n ­

s u r i p e b u c a t e , e f e c t e şi p r e ţ i o a s e (g iu -

v a e r i c a l e ) . = — — = =

Primeşte a u r ă r i i şi a r g i n t ă r i i în a face r i d e l o m ­

b a r d şi la a c o p e r i r e d e c o n t u r i - c o u r e n t e . =

Primeşte d e p u n e r i s p r e f ruc t i f icare c u 6°,•'„. = = = = =

Mijloceşte împrumuturi de bani pe amortisaţie.

Mijloceşte asigurări pe vieată şi contra focului. =====

Vinde u n e l t e şi m a ş i n i a g r i c o l e c h i a r şi p e p l ă -

t i r i î n r a t e . = = =

In sfîrşit îngrijeşte ori-ce afaceri comeriale de intermediare.

Ш-

ш B a n i ! B a n i ! B a n i ! S u b s e m n a t a î n t r e p r i n d e r e d e c r e d i t s t ă î n l e g ă t u r ă c u c e l e m a i m a r i b ă n c i d i n t e a r ă s i e x o p e r e a z ă

л " 1 l i: І ш щ т і ш г і w pănEitri şi cu c e l e m a i favorab i le cond i ţ i i şi cu ce l e m a i ief t ine i n t e r e s e ,

şi a n u m e p e t e r m i n d e 10—70 ani cu 2° 0— 53/4° o-C r e d i t p e r s o n a l e u g i r a n ţ i ş i o b l i g a ţ i e p e 5 — 1 0 a n i . L a f u n c ţ i o n a r i d e s t a t , c o m i t a t ş i o r a ş , p r e c u m şi l a o f i ce r i , c r e d i t s i m p l u ş i f ă r ă g i r a n ţ i , p e s a l a r e d e l à K. 1 8 0 0 m a i s u s . La dorinţă servim cu informaţiuni, rugând marcă pOStălâ-

(230) пШШ^ШМЖй?' întreprindere de credit, 6 - 5 2 • I Síbiiu (Nagyszeben) Strada Poplăcii nr. 27. щ

N o u !

cu m e c h a n i s m amer ican indispensabilă pentru ori-ce economie casnică.

S ä p o a t e p u r t a ş i î n b u s u n a r , e d u r a b i l ă , c o m o d ă ş i c o r ë s p u n z ë t o a r e .

La fiecare e de lipsă pentru luminarea chiliilor, treptelor, ambitelor

şi localităţilor laterale.

P e n t r u oficeri la exe rc i ţ i i , pădurarilor şi vânătorilor pentru serviciu de noapte e t a r e a c o m o d a t ă ; p e n t r u turişti s u n t in­d i s p e n s a b i l e , p e n t r u medici şi moaşe c u o c a s i u n e a v i s i t e l o r d e n o a p t e . In fabrice,

mori, pivniţe şi deposite u n d e s e p ă s t r e a z ă m a t e r i i e x p l o s i v e , s u n t d e m a r e î n s e m n ă t a t e , p e n t r u càlëtori c e s o s e s c n o a p t e a s u n t n e p r e ţ u i t e . P e n t r u econoame e s t e o b u c u r i e . N u s u n t în u r m a ei p i c ă t u r i d e l u m i n ă p e p a d i m e n t şi c o v o a r e . P e pro-

^ prietari şi economi îi păzeşte de atacuri şi foc; cu aceasta te poţi sui şi noaptea în pod unde se păstrează nutreţul. — E s i g u r ă c o n t r a focu lu i . S e p o a t e folosî d e m a i m u l t e mi i d e o r i şi d a c ă c u t i m p u l a r d e s t r a t u l , p e n t r u 1 c o r o a n ă 2 0 fileri

s u b m i n i s t r ă m a l tu l n o u . Preţul 4 coroane. Cu reflector şi linte măritoare executată foarte fin 5 cor.

—= Strat de réserva 1 cor. 20 fii. =— (227) S e t r i m i t c u r a m b u r s a d e 6—52

Stabilimentul Central aiui IOSIF AUFFENBERG B U D A P E S T , S t r a d a P r ó f é t a 5.

Cumpërare ocasională!

In u r m a p r e a m a r e l u i d e p o s i t al u n e i fabr ic i d e o b i e c t e d e m e t a l , s u n t î n c r e ­d i n ţ a t s ă v î n d m a r f a a c e s t e i a în p r e ţ u l c u c a r e s e face . S p e d e z d a r ă , p â n ă c â n d d e -p o s i t u l s u s t ă , c o n t r a r a m b u r s :

6 b u c ă ţ i linguri de supă d i n c e l m a i fin argint de gloria, 6 furcuţe ( f u r c u ţ a î n t r ' o b u c a t ă ) d i n ce l m a i fin a r g i n t d e g lo r i a , 6 cuţite d i n c e l m a i fin a r g i n t d e g lo r i a , 12 linguriţe de cafea d i n ce l m a i fin a r g i n t d e g l o r i a ; 1 sitiţă de străcurat

laptele şi 1 sitiţă de străcurat supa. — 3 2 bucăţi cari costă numai 6 fl., t o a t e n o u e şi b u n e şi f r u m o s p o l e i t e . A c e s t e a m a i d e m u l t a u c o s t a t 2 5 fl.

A r g i n t u l d e g l o r i a e s t e u n m e t a l c u t o t u l a l b , c a r e s e î n l o c u e ş t e c u ce l m a i s c u m p a rg in t , şi c a u n u l fiecare să fie c o n v i n s d e s p r e a d e v ë r , m e o b l i g a r e m i t e ban i i n u m a i d e c â t d a c ă m a r f a n u a r c o n v e n i . — G a r n i t u r a e c e l m a i p o t r i ­vi t d a r d e c u n u n i e , şi n u t r e b u e s ă l i p s e a s c ă d i n n ic i o c a s ă .

S i n g u r e x p e d i t o r e s t e : lOSÍf Auffeuberg'S ШПІЪ

(226) 6—52 B u d a p e s t a V I . , S t r a d a P r ó f é t a n r . 5. Comandele se trimit spedând banii înainte sau contra ramburs. ^

Casse de fer şi oţel sigure contra focului şi spargerii pentru păstrat bani,

registre şi documente în t o a t e ! mărimile şi formele.

Soliditate garantată. « X X » Preturi eftine. 0 0 0 0 0 ;

A se adresa la : P r i m a fabrică ; t rans i lvană privi legiată ces . şi \ reg. de c a s s e de f e r şi o ţ e l

- alui =

R . Ö S Z Y Sibiiu — Nagyszeben

Strada Dumbrăvii Nr. 3. Strada Bruckenthal Nr. 5. P r e ţ c u r e n t i l u s t r a t s e t r i m i t e la c e r e r e g r a t i s şi f r a n c o .

8 P a t e n t N r . 8 6 9 6 7 .

Nu e crucea lui Volta. Nu e mijloc secret.

ynidecă si înviorează Deosebită a tenţ iune rării, că acest apara t

de 20

pe lângă g a r a n ţ i e . e a se da împreju-vindecă boa le vechi de ani. «_ (190)

Aparatul acesta vindecă şi foloseşte contra durerilor de cap ţi dinţi, migrene neuralgie, împedecarea сігшІаНипіі sângelui, anemie, ameţeli, ţiuituri de ureche, bă­taie de inimă, sgârciuri de inimă, asma, auzul greu, sgârciuri de stomac, lipsa poftei de mâncare, receală la mâni şi la picioare, reuma, podagră, ischias, udul în pat, in­fluenţa, insomnie, epilepsia, circulaţia neregulată a sângelui şi multor altor boale cari la tractare normală a medicului se vindecă prin electricitate. In cancelaria mea se află atestate incurse din ţoale părţile lumii, cari preţuesc cu multămire inven-ţiunea mea şi ori-cine poate examina aceste atestate. Acel pacient, care în decurs de 45 zile nu se va vindeca i-se retrimite banii. Unde ori-ce încercare s'a constatat zadarnică, rog a proba aparatul meu. Atrag atenţiunea P. T. public asupra faptului, că aparatul meu nu e permis së se confunde cu aparatul > Volta* deoare-ce „Ciasul-Volta" atât în Germania cât şi în Austro-Ungaria a fost oficios oprit fiind nefolositor, pe când aparatul meu e în genere cunoscut, apreţiat şi cercetat. Deja eftinătatea crucei mele electromagnetice o recomandă îndeosebi. Preţul, aparatului mare e 6 cor.

folosibil la morburi cari nu sunt mai vechi de 15 ani.

Preţul aparatului mic e é cor. folosibil la copii şi femei de

constituţie foarte slabă. Expediţie din centru şi locul de vênzare pentru ţeară şi streinătate e-

MÜLLER ALBERT, Budapesta, F " * a t £ *

Editor-proprietar Aurel P, Barcianu. T i p . Ins t i tu tu lu i t ipogra f ic „Minerva" în O r â ş t i e .