+ All Categories
Home > Documents > 04 Access1

04 Access1

Date post: 24-Sep-2015
Category:
Upload: firenze
View: 244 times
Download: 0 times
Share this document with a friend
Description:
04 Access1
6
Niveluri de organizarea a datelor in baze de date Prin baze de date (BD) intelegem o colectie de date structurate independente. Un sistem care permite crearea si manipularea bazelor de date se numeste SGBD ( Sistem de Gestiunea Bazelor de Date). Un SGBD are urmatoarele functii: 1) Descrierea structurii bazelor de date, a fiecarui tabel, a relatiilor dintre tabele, a restructurarilor în reprezentarea informatiilor etc. cu ajutorul unui limbaj de descriere a datelor; 2) Introducerea datelor si adaugarea lor, modificarea celor existente, stergerea unor date; 3) Interogarea bazelor de date extragerea unor informatii stocate, reordonarea si reorganizarea datelor. In demersul realizarii unei baze de date exista 3 nivele de perceptie: a) Nivel extern - corespunzator utilizatorilor finali; b) Nivelul conceptual corespunzator analistilor BD; c) Nivelul intern – corespunzator programatorilor BD. b) Nivelul conceptual este nivelul central care structureaza datele astfel incat acestea sa poata fi prelucrate de catre un SGBD. Nivelul conceptual reprezinta viziunea proiectantilor asupra datelor. Procesul de elaborare a schemei conceptuale începe prin determinarea datelor necesare intregului sistem si o relatie dintre aceste date. Un model frecvent utilizat este modelul entitate asociere, care imparte elementele sistemului real in doua categorii: - entitati; - asocieri intre entitati. Entitatea este un obiect concret sau abstract care apartine problemei de rezolvat, are o existenta de sine statatoare si poate fi identificat cu celelalte obiecte. Exemple: angajat, produs, etc. angajat Angajat_ID CNP Nume Prenume Fiecare entitate este descrisa printr-un ansamblu de atribute (care devin campuri in fisiere sau coloane in tabele). Fiecare entitate trebuie sa contina un atribut sau un grup de atribute care identifica in mod unic realizarile entitatii. Acest atribut sau grup de atribute poarta denumirea de identificatorul (cheia ) entitatii (este reprezentat grafic prin subliniere). Exemplu:. In cadrul entitatii angajat am ales ca identificator: Angajat_ID. Asocierea reprezinta o legatura sau o corespondenta intre doua sau mai multe entitati. O asociere poate avea si propriile atribute. Observatie: Entitatile sunt reprezentate intodeauna prin substantive. Asocierile sunt reprezentate prin verbe. 1
Transcript
  • Niveluri de organizarea a datelor in baze de date

    Prin baze de date (BD) intelegem o colectie de date structurate independente. Un sistem care permite crearea si manipularea bazelor de date se numeste SGBD

    ( Sistem de Gestiunea Bazelor de Date). Un SGBD are urmatoarele functii: 1) Descrierea structurii bazelor de date, a fiecarui tabel, a relatiilor dintre tabele, a

    restructurarilor n reprezentarea informatiilor etc. cu ajutorul unui limbaj de descriere a datelor;

    2) Introducerea datelor si adaugarea lor, modificarea celor existente, stergerea unor date;

    3) Interogarea bazelor de date extragerea unor informatii stocate, reordonarea si reorganizarea datelor.

    In demersul realizarii unei baze de date exista 3 nivele de perceptie: a) Nivel extern - corespunzator utilizatorilor finali; b) Nivelul conceptual corespunzator analistilor BD; c) Nivelul intern corespunzator programatorilor BD. b) Nivelul conceptual este nivelul central care structureaza datele astfel incat acestea

    sa poata fi prelucrate de catre un SGBD. Nivelul conceptual reprezinta viziunea proiectantilor asupra datelor. Procesul de elaborare a schemei conceptuale ncepe prin determinarea datelor necesare intregului sistem si o relatie dintre aceste date.

    Un model frecvent utilizat este modelul entitate asociere, care imparte elementele sistemului real in doua categorii:

    - entitati; - asocieri intre entitati.

    Entitatea este un obiect concret sau abstract care apartine problemei de rezolvat, are o existenta de sine statatoare si poate fi identificat cu celelalte obiecte.

    Exemple: angajat, produs, etc. angajat

    Angajat_ID CNP

    Nume Prenume

    Fiecare entitate este descrisa printr-un ansamblu de atribute (care devin campuri in

    fisiere sau coloane in tabele). Fiecare entitate trebuie sa contina un atribut sau un grup de atribute care identifica in mod unic realizarile entitatii. Acest atribut sau grup de atribute poarta denumirea de identificatorul (cheia ) entitatii (este reprezentat grafic prin subliniere).

    Exemplu:. In cadrul entitatii angajat am ales ca identificator: Angajat_ID. Asocierea reprezinta o legatura sau o corespondenta intre doua sau mai multe entitati.

    O asociere poate avea si propriile atribute. Observatie: Entitatile sunt reprezentate intodeauna prin substantive. Asocierile sunt reprezentate prin verbe.

    1

  • Angajat max (min) max (min) Compartiment Angajat ID Cod compartiment n (0) ncadrat la - asociere 1 (1)

    CNP Den_compartiment Data ncadrarii atribut propriu al asocierii Nume

    Prenume O caracteristica importanta a asocierii este cardinalitatea, care exprima modul de

    participare a instantelor (realizarilor) fiecarei entitati la asociere. O asociere este caracterizata de o cardinalitate minima si una maxima. Exista mai multe tipuri de cardinalitati: - Unu la unu (one to one)

    Angajat max (min) max (min) Compartiment

    Angajat ID Cod compartiment 1 (0) Conduce 1 (0) CNP Den_compartiment Nume

    Prenume

    - Unul la mai multi (one to many)

    Angajat 1 Efectueaza n Comanda Angajat ID Nr.comanda

    CNP Angajat_ID Nume Data_comanda

    Prenume

    - Mai multi la unu (many to one) ( vezi ex. anterior) - Multi la multi (many to many)

    Comanda n Contine n Produs

    Nr.comanda Cod produs Data Denumire

    U.M. Pret

    Modelarea logica a datelor Trecerea de la modelul conceptual al datelor catre o solutie informatica se face gradat,

    lund in considerare un anumit tip de solutie si apoi, in cadrul tipului respectiv, o solutie implementabila.

    Deoarece aplicatiile informatice de gestiune se realizeaza prin stocarea unor cantitati mari de date, se pot lua in considerare urmatoarele tipuri de solutii:

    - organizarea in fisiere independente (putin probabil); - organizarea datelor in baze de date (ex. BD relationale) Modelul relational Elementele componente ale modelului: Domeniul o multime.

    Exemplu: orase (denumirea oraselor)

    2

  • Atribut o submultime a unui domeniu caruia i s-a atribuit un nume. Exemplu: Din domeniul orase putem defini atributele:

    aeroport plecare aeroport sosire aeroport escala Relatie - o multime de atribute careia i s-a atribuit un nume. O relatie se noteaza ( ) A A A R , , i D , 1 , = . 1 , n , 2 A i i , n Exemplu: relatia angajat(Angajat ID, CNP, Nume, Prenume) Gradul relatiei numarul de atribute folosite in descrierea relatiei.

    Exemplu: pt. exemplul anterior gradul = 4. Cardinalitatea relatiei numarul de inregistrari Cheia un atribut (sau grup de atribute) folosit ca identificator pentru relatie. Exista trei tipuri de chei: - cheie primara cel mai mic ansamblu de atribute (un singur atribut) care permite

    identificarea fara echivoc a fiecarei inregistrari a relatiei. Atributele care contin cheie primara nu pot avea valoarea NULL.

    - cheia candidat o alta posibila cheie primara, dar care nu a fost retinuta in acest scop.

    - cheia straina sau externa un ansamblu de atribute (sau unul) care este cheie primara in alta relatie, dar care apare si in relatia curenta.

    Intre cheia primara si cheia externa trebuie sa existe regula de integrare referentiala (adica valorile luate de cheia externa trebuie sa fie neaparat printre valorile luate de cheia primara corespunzatoare).

    Trecerea de la modelul conceptual la modelul relational 1) O entitate devine o relatie (tabel) ; 2) Un atribut al unei entitati devine atribut al relatiei (coloana in tabel) ; 3) O asociere, in functie de tipul sau, va fi reprezentata fie printr-un tabel special numit tabel asociativ, fie printr-o cheie straina intr-unul din cele 2 tabele entitate, cheie care face referire la cheia primara a celuilalt tabel ; 3.1) Asocierile maximale 1:1 devin chei straine plasate in tabelul cu mai putine linii. Pozitia acestei chei straine depinde de cardinalitatea minima a asocierii. Daca este tot 1:1 atunci cheia straina poate fi plasata in unul din cele doua tabele. Daca cardinalitatea minima este 1:0 atunci cheia straina va fi plasata in tabelul cu cardinalitate minima.

    Angajat max (min) max (min) Compartiment Angajat ID Cod compartiment 1 (0) Conduce 1 (0)

    CNP Den_compartiment Nume Angajat_ID

    Prenume

    3.2) Asocierile maximale 1:n devin chei straine plasate in tabelul care se afla de partea n a asocierii.

    Angajat max max Compartiment Angajat ID Cod compartiment n ncadrat la 1

    CNP Den_compartiment Nume

    Prenume Cod_compartiment

    3

  • 3.3) Asocierile maximale n:n se transforma intr-un tabel asociativ care are 2 chei straine corespunzatoare celor 2 entitati asociate. Cheia primara a noului tabel este compusa din cele doua chei straine plus eventual alte coloane.

    Comanda 1 n Detalii n 1 Produs Nr.comanda Nr.comanda Cod produs

    Data Denumire Cod produs U.M. Pret

    Cantitate

    Microsoft Access este aplicatia de management a bazelor de date pusa la dispozitie de

    Microsoft Office. Spre deosebire de Excel, Access permite stocarea si administrarea unor volume mari de

    date, organizate in unitati numite inregistrari. O baza de date Access contine urmatoarele obiecte:

    Tabele contin toate inregistrarile. Seamana cu o foaie electronica de calcul (spreadsheet);

    Formulare permit introducerea si editarea datelor intr-un tabel intr-o modalitate convenabila;

    Interogari (cereri) localizeaza inregistrari specifice; Rapoarte prezinta datele dintr-o baza de date intr-un format potrivit pentru tiparire,

    folosind ca sursa o interogare sau un tabel. Observatie: Chiar daca tabelele, formularele, interogarile si rapoartele sunt create in pasi separati, toate sunt legate intre ele, elementul central al tuturor activitatilor fiind tabelul.

    4

  • Pornirea aplicatiei Access: StartAll Programs Microsoft OfficeMicrosoft Office Access 2003

    Crearea unei B.D. noi Se poate realiza: 1. Pornind de la zero si alcatuind apoi tabelele, rapoartele si formularele 2. Folosind Database Wizard

    1.Crearea unei B.D. goale: FileNewBlank database SAU FileNewOn my computerBlank database Cand creati o B.D. noua, Access va recomanda s-o salvati, ca prim pas. v Salvarea unei B.D: In caseta de dialog File New Database, alegeti locatia pt. B.D., introduceti un nume pt.

    B.D. si apoi OK(Create). 2.Crearea unei B.D. folosind Database Wizard File New On my computer Databases Selectati un Wizard (ex. Contact

    Management) OK Salvati B.D. Next Apar tabelele ce vor fi create si campurile corespunzatoare lor (doar campurile scrise italic sunt optionale) NextAlegeti un stil de afisare pe ecran NextAlegeti un stil pentru rapoartele tiparite Next Alegeti un titlu pentru B.D. (titlul va aparea pe rapoarte) Alegeti daca deschideti B.D. dupa ce e creata Finish Apare fereastra Switchboard (tablou de comanda) care permite efectuarea unor actiuni obisnuite asupra B.D. Close Apare fereastra B.D.

    Pentru a vedea in fereastra Database o lista de obiecte de alt tip (tables, queries, etc.) dati clic pe obiectul dorit.

    Pentru a vizualiza relatiile dintre tabele, clic Tools Relationships. Pentru a crea o copie de siguranta a B.D. : File Back Up DatabaseSelectati o locatieSave Fiecare copie este datata, pentru a fi regasita mai usor. Pentru a deschide o B.D.: File Open Problema: O unitate de productie doreste sa informatizeze

    activitatea de desfacere a produselor catre beneficiar. Se considera urmatorul dictionar al datelor: nr. factura, data factura, cod beneficiar, denumire beneficiar, adresa beneficiar, cod produs, denumire produs, unitate de masura, pret livrare. O factura se emite pentru un singur beneficiar. Unui beneficiar ii pot fi emise mai multe facturi. O factura face referire la mai multe produse. Un produs poate fi obiectul mai multor facturi. Sa se elaboreze modelul conceptual (modelul Entitate Asociere).

    5

  • Beneficiar 1(1) emisa pt. n(0) Factura 1 n Detalii n 1 Produs Cod beneficiar Denumire Adresa

    Nr.factura Nr.factura Cod produs Data factura Denumire Cod produs Cod beneficiar U.M.

    Pret livrare Cantitate

    n(0) livrare n(1)

    6


Recommended