Răceala şi gripa sunt două dintre cele mai frecvente infecţii ale

sistemului respirator. Cele două afecţiuni sunt frecvent confundate, o

răceală serioasă fiind denumită gripă sau invers. Există câteva

diferenţe esenţiale între aceşti doi “vizitatori nedoriţi”, chiar dacă

ambele afecţiuni sunt cauzate de virusuri şi apar mai ales în perioada

lunilor de iarnă.

RĂCEALA COMUNĂ

Ce este răceala comună?

Răceala comună ( guturaiul ) este o infecţie minoră a nasului şi a

gâtului cauzată de numeroase virusuri. Simptomele unei răceli durează

aproximativ o săptămână, cu menţiunea că în cazul copiilor, vârstnicilor sau a celor cu imunitatea scăzută pot dura mai

mult timp. Adulţii răcesc în medie de două până la patru ori pe an, cel

mai frecvent între lunile septembrie şi mai. Copiii răcesc în

medie de şase până la opt ori pe an.Răceala este o boală extrem de

contagioasă. Ea se transmite prin aer ( inhalarea virusului ) sau prin contact

cu picături de fluide ce conţin virusul.

Cauzele răcelii comune

Există peste două sute de virusuri diferite care pot cauza răceala

comună sau banală. Unii agenţi, precum rinovirusul, cauzează îmbolnăviri serioase. Alţii, precum parainfluentzae sau virusul

sincitial respirator, produc infecţii uşoare la adulţi şi infecţii serioase

ale tractului respirator inferior la copiii mici.Rinovirusul este cauza a

30-35% din totalul răcelilor la adulţi. 10-15% dintre răceli sunt cauzate de: adenovirusuri, virusuri coxsackie, echovirusuri,

ortomixovirusuri ( inclusiv influentzae A şi B ), paramixovirusuri, virusul sincitial respirator şi enterovirusuri. Cauza a 30-50%

dintre răcelile presupuse a fi de origine virală rămâne

neidentificată.Stresul psihologic, alergiile ce afectează cu precădere zona nasului şi a

gâtului sau perioada ciclului menstrual pot influenţa susceptibilitatea

organismului de a contacta o răceală.

Simptomele răcelii comune

După ce virusul pătrunde în organism, în una până la trei zile pot să

apară următoarele simptome:• congestie nazală şi rinoree ( nas care

curge );• tuse;

• strănut;• alterarea gustului şi mirosului;

• dureri în gât.Copiii sunt mai susceptibili decât adulţii sau

adolescenţii să dezvolte febră. Fumătorii prezintă simptome mai severe

decât nefumătorii.

Tratamentul răcelii comuneTratamentul este unul simptomatic. El vizează reducere temporară

a simptomelor şi trebuie administrat imediat ce se anunţă instalarea

răcelii. Congestia nazală şi rinoreea pot fi combătute cu un decongestionant, un antihistaminic sau cu o combinaţie a celor

două.Medicamentele antiinflamatoare vor combate febra, durerea şi inflamaţia.Consumul de lichide ( minimum opt pahare cu apă pe

zi ) şi expectorantele ajută la eliminarea secreţiilor şi diminuarea tusei.

Atenţie: antitusivele nu sunt indicate atunci când tusea este productivă! Nu există o medicaţie antivirală pentru a trata răceala

comună. Antibioticele nu se utilizează având în vedere originea virală

a răcelii, dar sunt utile atunci când apar complicaţii bacteriene, precum

sinuzita sau otita.

Alte remedii precum echinaceea, eucaliptul, usturoiul, mierea, lămâia,

mentolul, zincul şi vitamina C, deşi au fost promovate ca remedii împotriva răcelii, nu au un fundament ştiinţific solid, rezultatele

studiilor care încercă să le dovedească eficacitatea fiind controversate.

Evitaţi cafeaua, ceaiul verde/negru, toate tipurile de cola sau orice

băuturi care conţin cafeină. Cafeină şi alcoolul generează deshidratare,

exact opusul dezideratelor amintite anterior. În cazul fumătorilor, se

recomandă întreruperea fumatului pentru că are efect iritant şi accentuează tusea. Respectarea programului obişnuit de muncă

sau şcoală nu încetineşte vindecarea. Se recomandă însă utilizarea

batistei şi spălarea frecventă a mâinilor pentru a nu transmite celor din

jur răceala.

Complicaţiile răcelii comune

Răceala este o boală autolimitată care se vindecă în aproximativ şapte

zile, indiferent dacă persoana bolnavă urmează sau nu tratament. Virusul poate deschide însă calea pentru infectarea altor zone ale

organismului, precum sinusurile, urechile sau bronhiile. O complicaţie

frecvent întâlnită este sinuzita ( inflamarea mucoasei sinusurilor ).

Tusea, de obicei neproductivă ( fără flegmă ), poate persista de la câteva săptămâni până la câteva luni după ce simptomele răcelii

au dispărut. Acest fenomen se asociază cu simptome asemănătoare

astmului şi impune prezentarea la un medic de specialitate.

Consultaţi un medic dacă apar oricare dintre simptomele de mai jos:

• simptome severe de răceală care durează mai mult de zece zile;

• febră mare;• dureri la nivelul urechilor sau a

sinusurilor;• tuse care se înrăutăţeşte în timp ce

simptomele răcelii dispar.

Cum putem preveni răceala?Nu e posibilă prevenirea în totalitate a infecţiei, dar următoarele

sugestii pot fi utile pentru a reduce riscul îmbolnăvirii:• evitaţi contactul cu persoane răcite, în special în primele zile

de boală, când contagiozitatea este mare;

• spalaţi-vă pe mâini după ce aţi atins o persoană sau un obiect

care a venit în contact cu o persoană răcită;• asiguraţi-vă că în baie există un al doilea prosop curat,

pentru a fi utilizat de persoanele sănătoase;

• nu transmiteţi celor din jur răceala; acoperiţi-vă gura şi nasul

când strănutaţi sau tuşiţi, apoi aruncaţi şerveţelul şi spalaţi-vă pe

mâini; de asemenea, evitaţi contactul cu persoanele succeptibile de a

dezvolta infecţia, precum bolnavii cu astm sau alte boli cronice pulmonare.

Dezvoltarea unui vaccin care să prevină răceala comună este dificil de

realizat din cauza numărului mare de virusuri care stau la originea ei.

Fiecare virus are o structură specifică, în funcţie de care iau naştere în

organismul infectat proteine protectoare ( anticorpii ). În plus, apar

modificări de structură în cadrul aceluiaşi virus într-o perioadă

determinată de timp, ceea ce îngreunează şi mai mult realizarea unui

vaccin.

GRIPA

Se cunosc trei tipuri de virus gripal: A,B şi C: • Tipurile A şi B cauzează îmbolnăvirile cele mai

severe. Aceste

virusuri îşi schimbă permanent structura şi în fiecare an circulă tulpini

diferite de virusuri;• Tipul de virus gripal C cauzează o formă uşoară

de boală sau chiar nici un simptom. Nu cauzează epidemii, şi nici

nu are un impact

crescut asupra sănătăţii publice, precum tipurile A şi B.

Simptomele gripei sunt mai severe decât cele ale răcelii comune. Au un

debut brusc şi evoluţie rapidă. Gripa are un impact crescut asupra

vieţii de zi cu zi prin afectarea activităţilor comune, generează

absenteism de la şcoală sau de la locul de muncă, poate dezvolta

complicaţii severe precum pneumonia, care necesită spitalizare.Gripa

poate fi fatală în cazul persoanelor vârstnice, a celor cu boli cronice

sau cu un sistem imunitar slăbit. Scăderea calităţii vieţii, natura

schimbătoare a virusurilor gripale şi pericolul complicaţiilor ameninţătoare de viaţă transformă gripa într-o problemă de

sănătate publică majoră.

Cum se transmite gripa?Particule de salivă încărcate cu virusuri gripale sunt

propulsate în aer atunci când o persoană deja bolnavă tuşeşte,

strănută sau vorbeşte. Unele dintre aceste particule sunt inhalate de

persoane sănătoase, iar virusul se dezvoltă la nivelul tractului lor respirator

superior sau inferior. Virusul gripal se poate transmite şi prin

contact direct cu persoana infectată.

Simptomele gripei:

• Febră peste 39 grade Celsius;• Frisoane;

• Dureri de cap şi gât;• Dureri musculare şi de articulaţii;

• Tuse seacă;• Nas înfundat sau rinoree;

• Senzaţie de oboseală extremă ( astenie );• Stare generală alterată;

• Simptomele digestive precum lipsa apetitului, greaţă, vomă sau

diaree sunt mai frecvent întâlnite în cazul copiilor decât la adulţi.

Majoritatea persoanelor se vindecă de gripă în una, două săptămâni;

senzaţia de astenie poate persista mai mult timp după dispariţia

simptomelor de gripă.

TratamentTratamentul medicamentos , specific gripei, se face la

indicaţia medicului, întrucât pot fi necesare şi antibiotice.Tratamentul

simptomatic este identic cu cel administrat în cazul răcelii comune, cu

menţiunea că nu tratează infecţia virală, ci reduce disconfortul cauzat

de simptomele gripale.Recomandările igienico-dietetice sunt identice

cu cele ale răcelii comune. Diferenţa constă în respectarea repausului la

pat; doar când simptomele dispar se indică reluarea totală a activităţilor obişnuite.

ProfilaxiaCea mai eficientă metodă de profilaxie a gripei o reprezintă vaccinarea

antigripală.Prin administrarea vaccinului antigripal se realizează imunizarea activă. În compoziţia vaccinului gripal trivalent intră

tulpini de virus gripal aparţinând tipului A ( subtipuri H1N1 şi H3N2 ) şi o tulpină tip B cu o structură asemănătoare tulpinilor

ce se apreciază că vor circula în perioada pentru care urmează să se

facă imunizarea. Vaccinul poate conţine germeni vii atenuaţi,

inactivaţi sau doar fragmente de virus. Injectarea se face intramuscular,

locul de elecţie fiind muşchiul deltoid. Pasul următor este sintetizarea anticorpilor, care asigură protecţie împotriva unei infecţii cu

germenul respectiv fără ca organismul să se îmbolnăvească.

Momentul cel mai potrivit pentru vaccinare este în lunile septembrie şi

octombrie, deoarece epidemiile se dezvoltă frecvent între lunile

noiembrie şi martie. În cazul vaccinului cu virus inactivat, imunizarea

se poate realiză chiar şi după începerea epidemiei de gripă. Imunitatea

se dezvoltă într-un interval de două săptămâni din momentul

vaccinării. Campaniile de vaccinarea se realizează anual pentru că

virusul se modifică permanent şi apar noi vaccinuri pentru a asigura

protecţie împotriva tulpinilor circulante la momentul respectiv.

Cine trebuie să se vaccineze: • Toate persoanele cu vârsta de peste 6 luni care vor

să diminueze riscul îmbolnăvirii de gripă şi nu sunt alergice la ouă;

• Adulţii cu vârsta de 50 de ani sau peste;• Copiii cu vârsta cuprinsă în intervalul 6 luni – 18

ani;• Adulţii şi copiii cu boli cronice, în special astm, alte

boli pulmonare, diabet sau boli cardio-vasculare;• Adulţii şi copiii cu un sistem imunitar slăbit;• Femeile care vor fi însărcinate pe perioada

epidemiei de gripă;• Personalul medical;

• Persoanele care vin în contact cu copii mai mici de 6 luni.

Cine nu trebuie să se vaccineze • Persoanele alergice la ouă sau la

oricare alt component al vaccinului;• Copiii cu vârsta sub 6 luni;

• Persoanele care au avut în antecedente sindrom Guillain-Barre;

• Persoanele care au o boală acută şi febră nu trebuie să se vaccineze decât

după însănătoşirea completă.

Complicaţiile gripei

Virusul gripal poate cauza pneumonie sau poate facilita pătrunderea

bacteriilor în plămâni în timp ce sistemul de apărare al organismului

este slăbit de gripă. Alte infecţii care se pot asocia cu gripa sunt

sinuzita, otita sau bronşita.Apelaţi la serviciile unui medic atunci când:• Respiraţi cu dificultate;• Apare durere în piept în urma efortului de tuse;• Eliminaţi flegmă de culoare verde deschis sau cu sânge.

Diferenţele dintre răceala comună şi gripă:-Debutul simptomelor gradual / Debut brusc ( 3-6 ore )-Nas înfundat frecvent / Uneori-Dureri în gat frecvent / Uneori-Strănut frecvent / Rar-Tusea uşoară spre moderată, productivă / Frecvent,

neproductivă-Febră rar / Frecvent, durează 3 – 4 zile-Frisoane rar / Frecvent-Dureri de cap rar / Frecvent, deseori sunt severe-Dureri articulare şi musculare uşoare / Frecvent,

deseori sunt severe-Oboseală, fatigabilitate uşoare / Frecvent, pot fi

severe şi durează 2-3 săptămâni.

Medicina naturistăPe lângă medicamente, puteţi apela şi la metode naturiste,

care vă vor ajuta să vă întăriţi sistemul imunitar şi să scurtaţi

perioada de convalescenţă:

-Infuzie fierbinte de maghiran: se pune într-o cană de apă clocotită

o lingură cu maghiran tăiat mărunt, se lasă la infuzat timp de 10 minute, după care se filtrează. Se bea de două ori pe zi din

acest lichid; -Se prepară un terci care se omogenizează cu untură de

gâscă. Când temperatura este suportabilă, se ia o parte şi se pune

într-un săculeţ de pânză groasă care se aşază pe zona sternului. Se

menţine acolo până se răceşte;

-Beţi cât mai multe ceaiuri cu lămâie; -Gargară cu apă călduţă, sărată;

-Faceţi cât mai multe duşuri fierbinţi; -Frecaţi un căţel de usturoi pisat cu trei linguri de

miere şi luaţi câte o linguriţă din acest amestec în fiecare seară,

înainte de culcare; -Infuzie din frunze de pătlagină: puneţi două

linguriţe de frunze de pătlagină la o cană de apă fiartă;

-Faceţi frecţii cu ulei de ricin în zona pieptului, apoi acoperiţi-vă cu o plapumă;

-Inhalaţii cu muşeţel, lavandă, cimbru sau rozmarin; -Consumaţi cât mai multe citrice;

- Băi la picioare cu apă sărată şi foarte fierbinte; - Dacă tusea nu vă dă pace, luaţi câte o linguriţă de

sirop de rădăcini de ciuboţica cucului.

Bibliografie:1.www.dralinpopescu.ro/.../raceala-si-

gripa-asemanari-si-deosebiri2.www.farmaciata.ro/raceala-si-gripa?...

3.www.info-sanatate.ro › Home › Raceala si gripa

4.www.parinti.com/RacealasiGripa5.www.sfatulmedicului.ro/alimentatia-

si-tratamentul-adjuvant-in-caz-de-raceala-si-gripa

6.www.terapii-naturiste.com/.../gripa-guturai-raceala-viroza