GRIPA

Conf. Dr. Victoria Aramă

Evoluţia în timp a pandemiilor & epidemiilor de gripă

Inci

den

ţă

Niv

el m

ediu

d

e an

tic

orp

i în

po

pu

laţi

e

Pandemie

EpidemieEpidemie

Pandemie

Perioadă interpandemică

Epidemie

Timp în ani11 22 33 44 55 66 77 88 99 1010 1111 1212

Incidenţa gripei (clinic patente)Nivel mediu de anticorpi anti-A HxNx în populaţieNivel mediu de anticorpi anti-A HyNy în populaţie

Populaţie ne-imunizată Pandemie

« Drift antigenic » « Shift antigenic »

Epidemii sezoniere de gripă

• Virusuri gripale A şi B• Cauzate de drift antigenic recunoaştere

deficitară a virusului de către sistemul imun• Populatie parţial imunizată, protecţie încrucişată • Survin la intervale de:

– 2 - 3 ani pt tipul A – 4 - 5 ani pt tipul B

• Localizate la o regiune / continent• Afectează 5-15 % din populaţie• Afectează cu precădere vârstânicii / persoane

tarate • Mortalitate: 0,1 %

Pandemii de gripă

• Virus gripal de tip A cu o nouă configuraţie antigenică

• Cauzate de shift antigenic : recombinare între 2 virusuri transmiterea la om a unui sub-tip animal

• Absenţa anticorpilor protectori în populaţie• 3 - 4 pandemii gripale într-un secol (10-40 ani)• Epidemie la scară mondială• Se extinde rapid pe întreg globul• Afectează 25-50 % din populaţia globului• Afectează adulţii sănătoşi• Letalitate 1/1000 – 1/10.000• H5N1: virus cu potenţial pandemic• H1N1: virus pandemic

A nu se confunda ...

Aşteptată în sezonul rece

Cazuri izolate în Asia

Ar putea apare în orice moment

Gripă sezonieră(Boală umană)

Caz uman de gripă aviară (Zoonoză)

Pandemie de gripă

(Zoonoză care evoluează ca boală umană)

Pandemii de gripă

A (H1N1) – v. aviar mutant

A (H2N2) – v. aviar-uman recombinant

A (H3N2) – v. aviar-uman recombinant

1918: “Spanish Flu” 1957: “Asian Flu” 1968: “Hong Kong Flu”

20-40 milioane decese 1-4 milioane decese 1-4 milioane decese

WHO Report on Global Surveillance of Epidemic-prone Infectious Disease. Influenza. www.who.int/emc-documents/surveil…scsrisr 200. html/Influenza/Influenza.htm.

VIRUSURI GRIPALE AVIARE & UMANE

Clasificare

RNA virus

Tip A Tip B

Influenza virus

Tip C

Influenza C virus

ORTHOMYXOVIRIDAEFamilia:

Genul:

Tip:

Rezervor:Om

Animal Om Om

Kingsbury D. W., Virology, IInd edition, New York, 1990, 1076-87

Antigeneinterne

Kingsbury D. W., Virology, IInd edition, New York, 1990, 1076-87

Structura virală (1)

Nucleocapsidă:Nucleoproteină

Matrix protein (M2)

Haemaglutinin (HA)

Neuraminidase (NA)

80 to 120 nm

Antigene de

suprafaţă

Antigenele de suprafaţă

• Glicoproteine antigenice de suprafaţă = spiculi

• Clasificarea virusului gripal A în sub-tipuri virale

• Genele care codifică HA / NA = mare labilitate genetică: – mutaţii – recombinări – deleţii – inserţii

• Hemaglutinina (HA): 16 HA

• Neuraminidaza (NA): 9 NA

Hemaglutinina (HA)

• Asigură fixarea virusului la nivelul receptorilor celulei gazdă (acid sialic)

• Permite aglutinarea hematiilor unor specii de animale

• 16 HA

• H5, H7, H9 – v. gripale aviare înalt patogene (HPAI)

Neuraminidaza (NA)

• Sialidaza

• Permite eliberarea particulelor virale nou-formate de la suprafaţa celulele epiteliale respiratorii

• Favorizează diseminarea infecţiei în tractul respirator

• 9 NA

Virusul gripal A• Virusul gripal cel mai răspândit la om şi animale

• Mare variabilitate genetică:– Mutaţii minore: gripă sezonieră (vaccin anual)– Mutaţii majore (pandemii)

• Numeroase subtipuri: 16 HA, 9 NA

• Gazdă:– Omul: H1N1, H2N2, H3N2– Păsări: H5N1– Mamifere

• Virulenţă mare

• Responsabile de marile epidemii / pandemii

• Afectează toate grupele de vârstă

H15

H14

H13

H12

H11

H10

H 9

H 8

H 7

H 6

H 5

H 4

H 3

H 2

H 1

N9

N8

N7

N6

N5

N4

N3

N2

N1

Distribuţia

sub-tipurilor de virus

gripal A în natură

Transmitereainter-speciia virusurilor

gripale A

Virusul gripal B• Afectează predominent omul

• Variabilitate genetică redusă

• Nu există subtipuri

• Produce rareori epidemii

• Forme clinice mai puţin severe

• Afectează predominent copiii

• Vaccinul antigripal conţine:– 2 tulpini de virus gripal A– 1 tulpină virus gripal B

Virusul gripal C

• Rezervor:– Om– Porc

• Nu există subtipuri

• Nu produce epidemii

• Forme clinice uşoare / asimptomatice

• După vârsta de 15 ani, majoritatea populaţiei are anticorpi

A = Tipul de virus gripal (A,B,C)New Caledonia = origine geografică20 = numărul tulpinii1999 = anul izolăriiH1N1 = Subtip (HA / NA)

Ex: A / New Caledonia / 20 / 99 [H1N1]

Hay A.J., Belshe B. R., Anderson E.L., Gorse G.J., Ulf Westblom T. Textbook of human virology, IInd ed., 1990:307-41

Nomenclatura OMS a tulpinilor de virus gripal

• Variaţii antigenice minore• Afectează virusurile gripale A şi B • Survin în fiecare an / la câţiva ani• Mutaţiile minore la nivelul genelor care codifică NA / HA• Modificari minore ale structurii NA sau HA (câţiva aa) • NU apare un nou subtip viral• Pot antrena epidemii anuale

A/H3N2 A/H3N2 PPopulaopulaţie viralăţie virală

MMutautaţii punctualeţii punctuale : :

Celule gazdăCelule gazdăinfectateinfectate

RNA segmentRNA segment

Afectează Afectează 1 sau mai mulţi aa1 sau mai mulţi aa

DRIFTDRIFTA/H3N2A/H3N2

Betts FR, Douglas RG, Mandell G.L., Douglas R. G., Bennett J.E., Principles and practice of infectious diseases, 3rd ed., 1990;39:1306-25

Antigenic drift

• Afectează numai virusul gripal A• Variaţii genetice majore / brutale la nivelul genelor NA / HA• La interval de 10-40 ani• Rezultă noi subtipuri virale = pandemii

Recombinare genetică: Celula gazdăCelula gazdă

infectatăinfectată"New" virus"New" virus

Hibrid genetic Hibrid genetic de de RNARNA viral viral

Rezultă un nou subtip viral: “o nouă" HA şi/sau “o nouă" NA

RNARNA de virus de virus gripal umangripal uman

RNARNA de de virus virus gripal gripal aviaraviar

SHIFTSHIFT

Antigenic shift = emergenţa unoi noi subtipuri de virusuri gripale

GRIPA UMANA SEZONIERA

• Boală acută virală foarte contagioasă• Evolutie benignă la tineri şi la persoanele fără

comorbidităţi• Morbiditate şi mortalitate mare la vârstnici şi la

bolnavii cronici• Pandemia – impact socioeconomic important• Prevenţie - vaccinare

TABLOU CLINIC (Forma comună)

• Incubaţie: 24-72 ore• Invazie brutală:

– Stare generală alterată, frisoane, febră înaltă, cefalee, mialgii

• Faza de stare:– Semne generale şi funcţionale:

» Sindrom infecţios: febră 400C, tahicardie, frisoane, astenie, anorexie

» Sindromul respirator: rinoree, durere faringolaringiană cu disfagie şi disfonie, “arsură” retrosternală, tuse seacă, dureroasă

» Sindromul algic: artralgii, mialgii, cefalee intensă frontală şi retroorbitară, fotofobie, lombalgii

– Semne fizice:» “sărace” comparativ cu “bogăţia” semnelor

funcţionale» hiperemie conjunctivală» faringe eritematos difuz» limbă saburală» raluri subcrepitante

• Evoluţie:– În forma comună vindecarea apare spontan în 4-7

zile

– Reascensiunea febrilă este rară

– Tusea şi astenia pot persista mai multe săptămâni

ALTE FORME CLINICE

La gravidă:– Vir. gripal traversează bariera placentară

– Pt. mamă: risc mare de deces (complicaţii pulmonare)

– Pt. făt: risc de avort spontan, prematuritate, malformaţii (neurologice) dacă boala survine în primul trimestru

La copil

Sub 1 an: forme asimptomatice, paucisimptomatice (45%) sau severe uneori septică

3-5 ani: simptome minime, nespecifice• Somnolenţă• Semne gastro-intestinale: dureri abdominale,

greaţă, vărsături, diaree• Febră înaltă

Peste 5 ani: apare frecvent forma tipică

La vârstnic

• Morbiditate şi mortalitate crescute

• Simptomatologie similară cu cea de la adult

• Simptomatologie agravată în caz de decompensare cardiacă sau tulburări neurologice

• Suprainfecţii bateriene respiratorii frecvente

COMPLICAŢII

Respiratorii Pneumonia virală primară (Gripa malignă)

• Rară• Frecvent mortală• Apare la câteva zile de la debutul unei gripe aparent

banale• Tabloul este cel al unui edem pulmonar cu

insuficienţă respiratorie acută• La supravieţuitori – sechele frecvent: fibroza

pulmonară• Manifestări extrarespiratorii: miocardită, pericardită,

hepatită, IR, meningoencefalită

Pneumonia bacteriană secundară

• Apare frecvent la vârstnic

• Staphylococcus aureus, Haemophilus influenzae, Sreptococcus pneumoniae, BGN (Klebsiella pneumoniae, Escherichia coli, Pseudomonas aeruginosa), anaerobi

• Debut în ziua 5-7

• Evoluţie bifazică:» Prima fază dominată de simptomele de gripă» A-2-a fază: reascensiune febrilă, tuse

productivă, dispnee

Afectare bronşică

• Bronşita acută este complicaţia respiratorie cea mai frecventă

• Etiologia este în principal virală• Exacerbare BPCO, mucoviscidoză, astm

Otita medie acută

• Apare în 20% din cazurile de gripă A la copii• Etiologie virală sau bacteriană (Strptococcus pneumoniae)

în 1-4% din cazuri

Sinuzita acută– < 8%– Etiologie virală sau bacteriană prin suprainfecţie

Complicaţii extrarespiratorii• Miozita (mai ales la copii)• Cardiace: miocardită, pericardită, • Neurologice: meningită, meningoencefalită,

poliradiculonevrită, sindrom Reye

DIAGNOSTIC

• Contact, incubaţie, date epidemiologice

• Elemente paraclinice:– Hemogramă: N/ leuconeutropenie/ leucocitoză cu

granulocitoză (chiar în absenţa suprainfecţiei)

– Radiografia pulm: N/ pneumonie atipică/ infiltrate limitate sau micronodulare, opacităţi în bandă

- Diagnostic de certitudine:

- Examenul direct din prelevate:

- detectarea antigenelor virale prin ELISA sau IF

- Detectarea fragmentelor de genom prin RT-PCR

- Serologia:

- RFC, Reacţia de inhibare a hemaglutinării (se practică câte 2 determinări la interval de 2 săpt. pentru a verifica creşterea titrului de anticorpi în dinamică: titru x 4)

- Cultura celulară

Diagnostic diferenţial

• Cu alte infecţii virale:– Virusul respirator sinciţial– Adenovirus– Enterovirus– Mycoplasme, Chlamidia, Coxiella– SARS-CoV (sd respirator acut sever)

Virusuri gripale aviare • Virusuri gripale tip A

• Afectează toate speciile de păsări sălbatice / domestice

• Pot afecta mamifere acvatice / terestre / om

• Nivelul de patogenitate este determinat genetic:– Low pathogenic aviar influenza (LPAI): H1 - H16 – Highly pathogenic aviar influenza (HPAI): H5 şi H7

LPAI # HPAI

H5N1 – a depăşit în 2006 ”bariera de specie”

Virusuri gripale aviare - rezervor natural

• Păsări sălbatice acvatice migratoare: raţe, gâşte, pescăruş:– Infecţie asimptomatică

– Sursă de infecţie pt păsările domestice

– 2005: H5N1- infecţie letală la păsările sălbatice din Asia

– Rol esenţial în propagarea H5N1 către Europa, Afria şi OM

Foyers d’épizootiesZones de contamination humaine H5N1Sans transmission interhumaine

Virusuri gripale aviare – gazde naturale

• Păsări domestice: – Raţă, pui, curcan, fazan, prepeliţă, bibilică– Contagiozitate mare fecal-orală – Forme simptomatice: benigne / severe

• Mamifere acvatice: foca, morsa• Mamifere terestre: porc, cal, tigru, leopard, pisica• Om

H5N1 - Istoria actuală • Se află în desfăşurare cea mai mare / extinsă epizootie

H5N1

• A început în 1997 – Hong Kong

• 2003: Asia de SE – 9 ţări:– Coreea, Vietnam, Japonia, Thailanda, – Cambodgia, Iao, Indonezia, China, Malaezia

• Decembrie 2005 – extindere în afara Asiei:– Federaţia Rusă, Turcia, România, Ukraina, Croaţia

• Februarie – aprilie 2006 - extindere masivă:– Africa, Europa, Orientul Mijlociu

Extinderea gripei aviare pandemice ?

- Rapid : avion

- Lent : din aproape în aproape

H5N1- Transmitere între păsări

• Păsările excretă virus prin: fecale/secreţii resp

• Cale: fecal - orală / aerosoli

• Contact direct între păsări

• Indirect: ingestia de apă / alimente contaminate

• Poartă de intrare: conjunctiva / mucoasa respiratorie

• Extinderea infecţiei de la o crescătorie la alta:– Deplasarea păsărilor– Personal : haine / încălţăminte contaminate cu dejecte

păsări – Vehicule, echipamente, hrană

H5N1 - Transmitere de la păsări la om

• Omul se infectează accidental: – contact apropiat (< 1m) / prelungit / repetat cu păsări

bolnave/moarte

• Secreţii respiratorii, materii fecale, pene (aerosoli):– contaminare directă = manipularea păsărilor infectate– contaminare indirectă: suprafeţe / mâini contaminate cu

dejecţii de păsări infectate

• Carne / ouă insuficient preparate termic

SĂRĂCIA, PROMISCUITATEA, COABITARE OM-PĂSĂRI

China de Sud: punctul de plecare al tuturor pandemiilor

Grupe populaţionale la risc

• Profesii care presupun contact cu păsări:– Păsări sălbatice: vânători, ornitologi– Păsări de companie: pieţe de păsări– Crescătorii de păsări: personal avicol / veterinari– Abatoare / măcelării / bucătarii

• Contact ne-profesional cu păsări (risc redus)

• Personal medical / laborator

Transmitere interumană

• Posibilă

• Puţin documentată

• Risc minim (deocamdată)

H5N1 - TABLOU CLINIC LA OM

Gripa aviară la om

• Incidenţa reală = necunoscută = subestimată:– Numai cazurile spitalizate / confirmate– Cazuri subclinice / asimptomatice ? – Cazuri atipice: encefalopatie/diaree fără semne respiratorii ?

• Afectează predominent copii/adulţi sănătoşi

• Intervalul mediu între debut - spitalizare = 3 - 8 zile

Incubaţie

– Incubaţie medie: 2- 8 zile (OMS: 7 zile)– Incubaţie maximă: 17 zile– Mai lungă decât în gripa umană sezonieră

Debut brutal

– Febră înaltă > 380C (94–100% cazuri)– Cefalee / mialgii (30–50% cazuri)– Pneumonie: tuse/dispnee/crepitante (67-100%)– Afectare căi aeriene superioare (50-60%)– Diaree apoasă, vărsături, colici abdominale (30-50%)– Epistaxix / gingivoragii– Foarte rar – conjunctivita (# H7)– Excepţii:

• 2 pacienţi Vietnam: encefalită acută - fără semne respiratorii• 1 pacient Thailanda: febră + diaree - fără semne respiratorii

Perioada de stare

• Agravarea pneumoniei virale bilaterale primare:– Sindrom detresă respiratorie acută (ARDS) - 5 zile (1 -

16 zile)– Fără semne de suprainfecţie bacteriană - absenţa

răspunsului la AB

• Insuficienţă multiorganică:– Insuficienţă renală – Citoliză hepatică (> 50% din cazuri)– Dilataţie cardiacă cu tahiaritmii supraventriculare– Leucopenie cu limfopenie (> 50% din cazuri)– Trombocitopenie (> 50% din cazuri)– CIVD

Radiologic• Modificarile Rx apar după 7 zile (3-17 zile)

• Infiltrate alveolare segmentare / lobare cu bronhogramă aerică– Difuze– Multifocale – Bilaterale– Aspect de ”sticlă mată”

• Infiltrate interstiţiale

• Rareori: revărsat pleural

Aspecte radiologice

Evoluţie• Mortalitate:

– 50% la pacienţii spitalizaţi / confirmaţi– Mai mare la copii şi adulţi tineri– Thalilanda: mortalitate 90% la subiecţii <

15 ani

• Decesul survine: – Medie: 9 - 10 zile după debut – Limite: 6 - 30 zile

• Cauza de deces: insuficienţă respiratorie acută

Gripa pandemică cu virus AH1N1

• H1N1

• H5N1

GJD Smith et al. Nature 459, 1122-1125 (2009)

Epidemiologia epidemiei de gripă 2009 cu noul virus gripal A (H1N1)

• Rezervorul de virus: omul • « Agentul de transmitere », principalul

vector de răspândire a virusului a fost reprezentat nu de animale sau păsări, ci de avioane (turism)

• Sezonalitate: epidemia de gripă din 2009 s-a declanşat, conform comunicatului mexican la OMS, in martie

• Masa receptivă: populaţia sub 40 de ani

A 2009 H1N1 – istoria pandemiei

26 Aprilie • H1N1/09 primele raportări ale US şi Mexic ale “gripei porcine” originea fiind necunoscută

• Transmitere interumană

27 Aprilie • OMS Faza 4 a alertei pandemice

29 Aprilie • Faza 5 a alertei pandemice

30 Aprilie • 57 cazuri, 8 decese raportate în 8 ţări

29 Mai • 15.510 cazuri, 99 decese în 53 ţări

11 Iunie • OMS declară Faza 6 a alertei pandemice

29 Iunie • 70,983 cazuri, 311 decese în 116 ţări

6 Iulie • 94,512 cazuri, 429 decese în 135 ţări

11 Oct • >399.232 cazuri confirmate şi 4.735 decese

17 No • >414.945 cazuri confirmate şi 7.092 decese

Ţările care au raportat cazuri de infecţie cu noul virus gripal A (H1N1)

A 2009 H1N1 efecte la alte grupuri de risc

Boli cronice respiratorii Boli metabolice1

Adulţi cu comorbidităţi

1. ECDC INTERIM RISK ASSESSMENT. Pandemic H1N1 2009 Update 25 September 2009.

Alte grupuri de risc

Mai probabil să dezvolte boală severă în urma infecţiei cu H1N1

Riscul este de 4 ori mai mare să facă boală severă1

Femei gravide

Gripa pandemică (H1N1) vs gripa sezonieră vs gripa H5N1 la om

Gripa pandemică (H1N1) 2009

Gripa sezonieră Gripa aviară (H5N1)

Tulpina A/California/07/2009 V gripal A (H1N1, H3N2) V gripal B

H5N1

Alerta pandemica

6 NA 3

Grupuri la risc patologie subiacenta,

copii si adolescenti,

gravide,

obezi

Patologie subiacentă, foarte tineri şi foarte vârstnici

Adolescenţi, adulţi tineri

Transmitere Transmitere aeriana interumana

Transmitere aeriană interumană

Contact cu păsări infectate

Semne si simptme

Simptome tipice de gripă, vărsături, greaţă, diaree

Simptome tipice de gripă

Febră înaltă, diaree, vărsături, dureri abdominale, toracice, afectare respiratorie severă, MSOF

Rata de atac (%) 20−30 (EU; Aus; NZ) 5−15 Foarte scazută

Spitalizare (%) 9 1.2 96

Mortalitate (%) 0.1−1.2% 0.1 ~60

Rolul antiviralelor in gripa sezonieră

Rolul antiviralelor in gripa sezonieră

• Terapia antivirala precoce (primele 48 h):– Noua optiune terapeutica in gripa– Scaderea intensitatii / duratei simptomelor– Scaderea incidentei complicatiilor– Scaderea absenteismului profesional / scolar

• Chimioproflaxia gripei:– Vaccinarea antigripala = principala metoda profilactica – Chimioprofilaxia:

• ”Adjuvant” al vaccinarii la grupele la risc pentru forme severe• Pacientii cu contraindicatii pentru vaccinul antigripal

Antivirale active pe virusuri gripale

• Inhibitorii proteinei M2:– Amantadina – Rimantadina

• Inhibitori de neuraminidaza:– Oseltamivir po– Zanamivir inhal, iv– Peramivir iv

• Ribavirina aerosoli, iv

Inhibitori ai proteinei M2

• Amine triciclice / Anti-parkinsoniene– Amantadina (Mantadix, Viregyt, Simmetrel)– Rimantadina (Roflual, Flumadine)

• Spectru: virusurile gripale de tip A

• Mecanism: – Impiedica decapsidarea / eliberarea ARN viral

in celula infectata

Amantadina / Rimantadina

• Curativ:– In primele 24 - 48 h de boala– Posologie: 200 mg/zi x 5 zile– Indicatii: pacienti la risc pentru forme severe:

• Vaccinati• Nevaccinati

• Profilactic:– Posologie:

• < 65 ani: 100 mg x 2 / zi• > 65 ani: 100 mg x 1 /zi

– Durata:• 8-10 zile - contact infectant intrafamilial• 4 - 6 sapt (toata durata epidemiei) – contact in colectivitati batrani

Amantadina / Rimantadina

• Selectare rapida de tulpini virale rezistente

• Reactii adverse importante la varstnici:– Neurologice– Gastrointestinale

• Interactiuni medicamentoase frecvente

Inhibitori de neuraminidaza (INA)

• Neuraminidaza (NA):– Glicoproteina virala de suprafata– Favorizeaza eliberarea virionilor nou formati si diseminarea lor in

arborele respirator

• Inhibitorii de neuraminidaza (INA):– Impiedica elibirarea virionilor nou formati din celulele infectate

• Spectru: virusurile gripale A si B

• Nu influenteaza raspunsul imun al gazdei

Patrunderea virusului In celula

INA impiedica eliberarea virionilor din celula infectata

Neuraminidaza favorizeaza

eliberarea virionilor

Replicarea ARN viral in nucleu

INA – mecanism de actiune

Oseltamivir (Tamiflu)• Prezentare:

– 1 cp = 75 mg– Suspensie orala pediatrica (12 mg / ml)

• Curativ (in primele 36 h de la debut):– Beneficii:

• Reduce durata bolii• Scade severitatea / mortalitatea / rata de spitalizare• Reduce cu 50% incidenta complicatiilor secundare• Scade consumul de antibiotice• Reduce absenteismul profesional

• Profilactic (in primele 48 h de la contactul infectant):– Previne gripa la 70% din indivizii expusi– Vaccin + oseltamivir = protectie 92%

• Reactii adverse minore (greata si varsaturi)

Zanamivir (Relenza)

• Prezentare: pulbere pentru inhalatii (5 mg / doza)

• Curativ:– in primele 48 h de la debut– dupa varsta de 7 ani– Indicatii: grupe la risc pt forme severe– Posologie: 2 inhalatii a 5 mg x 2 /zi x 5 zile

• NU profilactic

• Reactii adverse:– Bronhospasm (1 / 1000 – 1/ 10.000 cazuri)– Greata, varsaturi

• Contraindicatii:– Astm bronsic– BPOC

Vaccin antigripal sezonier (1)

– Virus inactivat– Preparat pe ouă de găină embrionate– Compoziţia este stabilită anual de OMS în funcţie de

datele epidemiologice şi virusologice mondiale– Rata de prevenţie a bolii – 70-90%– Mai puţin eficient la vârstnici (totuşi scade rata

complicaţiilor)

Vaccin antigripal sezonier (2)

– Posologie: » 0,5 ml la adulţi » 0,25 ml la copiii < 10 ani

– s.c. profund sau i.m. la copil– De administrat toamna, cu un eventual rapel în cursul iernii– Ac apar în 10-15 zile şi persistă 9 - 12 luni– Toleranţă bună– Reacţii adverse:

» Reacţii locale» Curbatură febrilă (5 zile)» Alergii (în caz de hipersensibilizare la proteinele

din ou)

Vaccin împotriva gripei sezoniere (3)

• Efecte adverse ale vaccinului:– Frecvente (1-10%)

• Locale : durere. edem., eritem• Generale : stare de rău, cefalee, febră, mialgii

– Rare• Sindromul Guillain-Barré

• Contra-indicaţii :– Alergie la ou– Reacţie alergică severă la o vaccinare anterioară

• Sindromul Guillain - Barré = complicaţie excepţională a gripei sezoniere : Incidenţă obişnuită : 2,8 cazuri la 100.000 locuitori După gripa sezonieră : 4 - 7 cazuri la 100.000 de persoane cu gripă Excesul de risc atribuit vaccinării împotriva gripei sezoniere : 1 caz la un

milion de persoane vaccinate76