Din tradiiile noastre bucovinene
Portul romnesc are ca trstur esenial unitatea n varietate.
Fondul etnografic i folcloric din Bucovina pune n eviden talentul i
sensibilitatea pentru frumos a locuitorilor acestei zone. Bogia
elementelor etnografice este evident, se pstreaz i astzi vechile
ocupaii i obiceiuri, precum i un port popular autentic, lucrat cu o
nentrecut miestrie artistic, exprimat n alctuirea modelelor i
mbinarea culorilor. n comuna Mnstirea Humorului, ct i n satele din
apropiere, portul popular s-s pstrat foarte bine. n zilele de
srbtoare, la bisric sau cu alte ocazii, stenii se mbrac cu haine
specifice portului popular.
Izvorul neamului meu e ranul romn
Pliant realizat de prof.nv. Rotundu Otilia i colectivul clasei
pregtitoare i I de la coala Gimnazial Mnstirea Humorului,Structura
Krystyna Bochenek Poiana Micului,Jud. Suceava Mnstirea
Humorului
PORTUL POPULAR BUCOVINEAN
Portul popular brbtesc Costumul gospodarului este format din
pantaloni albi (iari) lungi, pentru a fi mpturii de mai multe ori,
fiind o bun protecie mpotriva umiditii, o cma alb care prezint n
general o broderie geometric n negru sau maro i o vest (bundi) cu
pielea alb n afar i cu blana spre interior. Acest din urm obiect de
vestimentaie este decorat cu motive florale sau geometrice i
adaosuri din blan de jder. De asemenea, brbaii poart curele,
mpletite sau confecionate din piele. Uneori, centura din piele este
purtat deasupra celei mpletite. Limea curelei depinde de nlimea la
care se afl satul cu ct e mai nalt satul, cu ct centura e mai lat.
Viitoarea nevast tia, cosea i broda costumul celui care urma s i
fie so, n timpul logodnei de un an. Portul popular
femeiescGospodinele poart o vest asemntoare, dar decoraia este mai
colorat. Cmaa femeii este bogat mpodobit cu motive florale i
geometrice. n legtur cu acest fapt, s-a spus c mpodobirea n
ntregime a cmilor bucovinene evoc decoraia bisericilor
descrise.Femeile se mai mbrac i cu o fust dintr-o singur croial
(catrine), care se leag de jur mprejur, deasupra cmii lungi pn la
genunchi, legat cu o lat centur mpletit. Exist anumite haine pentru
anotimpurile reci, pentru toamn i iarn. Sumanul, folosit toamna,
este confecionat dintr-o hain din ln deas. Cojocul este o hain lung
pn la genunchi, cu blana ntoars n interior i pielea n afar, decorat
cu flori brodate.
