E VREMEA COLINDELOR

În ajun de Moș Nicolae, elevii de la

școala din comuna Ostra au susținut un

concert de colinde la care a fost prezentă

întreaga comunitate.

S-au promovat creațiile folclorice

autentice specifice zonei dar și naționale. S-a

pus în valoare autenticitatea și frumusețea

costumelor tradiționale specifice obiceiurilor

populare.

Fiecare copil care a coborât de pe

scenă a primit câte un colăcel.

Colindele copiilor au adus zâmbete,

bucurie, urări de bine și o rază de lumină în

sufletele localnicilor.

ELEVI PREMIAȚI LA CONCURSURI Obiceiuri românești de peste an - Sărbătorile de iarnă (fragment)

Flaișner Mihaela-Gabriela, clasa a VI-a A

Să deschidem ochii și mai ales sufletul când auzim de obiceiuri strămoșești. Pentru

unii poate nu înseamnă prea multe dar pentru noi românii...ce semnifică? Pentru noi este un

copac vechi, dar care mereu se face tot mai splendid pe an ce trece. Un copac care are trei

ramuri cu suflet. Pentru că sunt dintr-o zonă de munte, am ales bradul veșnic verde. Voi

începe prin a prezenta câteva obiceiuri locale de iarnă de care suntem foarte mândri.

Prima ramură a copacului nostru cuprinde colindele și Bisericuța de Crăciun. Prin

acest minunat mod copiii vestesc Nașterea Domnului

nostru Iisus Hristos. Emoționantele colinde

înfățișează un tablou mirific în mintea oamenilor

care reprezintă închinarea păstorilor și a magilor la

Iisus, steaua vestitoare și lucitoare care a călăuzit

magii și, bineînțeles, pruncul în brațele Sfintei

Maria. Bisericuța de Crăciun, la fel ca și colindele,

zugrăvește în mintea și sufletul oamenilor scene din

Nașterea Domnului și sentimente de iubire și

bunătate. Nașterea Mântuitorului este sărbătorită nu

numai prin colinde, ci mai ales prin fapte bune. Să

lăsăm ca bunătatea și iubirea de oameni a lui Hristos să fie înaintemergătoare, așa cum

steaua, odinioară, i-a călăuzit pe magi spre Betleem!

A doua ramură are printre conurile-i mari ale bradului, Jocul caprei și Banda Jienilor.

Pe un fundal muzical reprezentat de un fluieraș și strigăturile pline de haz ale căpitanului

dansează caprele. Banda Jienilor este un spectacol popular cu personaje diverse. Costumele,

foarte frumoase, sunt cele ce țin de portul popular și de uniforme militare.

În coroana verde a copacului

nostru se află și ultima ramură care

cuprinde sfințirea apelor de Bobotează.

Apa este sfințită pentru purificare și

mântuire. Așa cum apa a fost sfințită

demult, la Botezul Domnului Hristos, tot

așa preoții sfințesc azi apa noastră și o

împart enoriașilor care asistă la acest

ritual. La Iordan participă toată

comunitatea, iar tinerii, îmbrăcați în

costume tradiționale și călărind pe cai

împodobiți cu canaci, zurgălăi și batiste

cusute cu pui, însoțesc alaiul.

Costumul tradițional din comuna Ostra, județul Suceava

Nastiuc Maria-Cristina, clasa a VI-a A

Costumul popular de sărbătoare este unul vechi

de sute de ani. La bărbați, piesa cea mai importantă este

cămașa. Este lungă până la genunchi și se poartă peste

ițari. Câmpii sau puii se găsesc în jurul gurii cămășii, pe

guler, pe marginea mânecilor, și a poalelor. Puii sunt

policromi cu motive florale. La gura cămășii, pe capătul

mânecilor și a poalelor este un model croșetat cu una din

culorile folosite pentru coaserea puilor. Cămașa este

prinsă peste mijloc cu chimirul, o curea lată din piele, cu

model imprimat. Cureaua se încheie prin două catarame.

Bondița este din piele de miel. Are pe margine o fâșie de

blăniță neagră de miel, numită prim. Pe burdujăl sunt

cusute modele florale cu fir foarte subțire (strămătură) de

diferite culori. Pe cap are pălărie cu pană de fazan. În

mână are o bâtă ciobănească, iar de-a șoldu, tașca pentru

bani împodobită cu modele imprimate în piele. Este

încălțat cu opinci legate cu curele și colțuni de lână.

Costumul femeiesc este format din cămașă,

catrință, poale, bârneț, ciorapi de lână, opinci. Cămașa,

din pânză albă, are mânecă aplicată. Ornamentația este

bogată. Puii, cu motiv geometric, se realizează cu fir de

mătase, aici de culoare neagră. La gât este o danteluță de

1-2 cm, împletită cu croșetul, numită brizărău, prin care

se trece un șnuruleț cu cănăcei la capete, cu care se

strânge gura cămășii. Poalele se poartă pe sub catrință. Dacă au pui pe marginea de jos se numesc polar.

Catrința este din lână. Ca model are dungi verticale, numite vârste, de diferite culori pe fond negru. Pe

orizontală, pe ambele margini are câte o dungă lată de 15 cm numită bată. Dunga albă mai subțire, de circa 1

cm, se numește toiag. Pe marginea de jos este un model croșetat numit sarad. Un model croșetat se găsește și

pe marginea mânecii cămășii și a poalelor. Catrința se prinde de mijloc cu bârnețul, o cingătoare lungă de 2

metri și lată de 2-4 cm, foarte frumos

ornamentată. Bundița este asemănătoare cu cea

a băiatului, doar că are ca ornamentație model

geometric, de culoare neagră, pentru a fi în ton

cu modelul cămășii și a poalelor. Pe cap are

batic, iar pe umăr traista. Încălțămintea

tradițională este opinca cu gurgui, legată cu

nojițe. În opinci este încalțată cu colțuni

(ciorapi) din lână, mai scurți vara și până la

genunchi iarna.

Premiul III la concursul "Tradițiile – dimensiune a

identității românești în context european", Iași, 2015

Locuri prin care am fost - Sarmizegetusa

Robaniuc Aurelian-Dumitru, clasa a VIII-a B

Premiul al III-lea la concursul "Să cinstim istoria patriei!", 2015

EROI AU FOST, EROI SUNT ÎNCĂ!

Socoliuc Mădălina, clasa a VIII-a A

Românii au fost curajoși

Pentru țară s-au luptat

Domnitorii cei viteji

Lupte grele-au câștigat.

Strămoșii, pentru noi românii

Eroi au fost și sunt

Ei au înfruntat dușmanii

Să fim liberi pe pământ.

Ștefan cel Mare și Sfânt

Mănăstiri a ctitorit

A fost mândru și puternic

Pentru noi el s-a jertfit.

Mihai Viteazul a unit

Toate Țările Române,

Ideal a devenit

Lupta lui pentru unire.

Le aducem laude

Domnitorilor români,

Le-nchinăm frumoase ode

Copii, tineri și bătrâni.

COLȚUL MUZEISTIC AL ȘCOLII OSTRA

Adunarea obiectelor a început cu trei ani în urmă, iar acum se apropie de 100 exponate. Copiii au fost

bucuroși să aducă la școală diverse lucruri de prin casele bunicilor. Astfel a ieșit o expoziție foarte frumoasă

și apreciată de toți cei care vizitează școala noastră.

Vitrina conține obiecte din lemn și ceramică, costume populare și măști, ștergare și ouă încondeiate,

țesături și împletituri din lână, batiste cusute cu pui în cruciuliță. Dintre obiecte din lemn: linguri simple sau

pictate, cu coada sculptată, linguroaie care se folosesc la stână, cofe și budăci de diferite mărimi, covată etc.

Cele mai prețioase piese sunt o farfurie și o lingură foarte frumos ornamentate, cu motive florale și

geometrice, care au peste 100 de ani. Au fost aduse de elevul Paraschivescu Radu, da la străbunica lui.

FILE DIN ISTORIA COMUNEI OSTRA

♦ Acest colţ de ţară românească poartă urme ale prezenţei omului din cele mai vechi

timpuri. Ostra este amintită încă din 1475 într-un act de danie pe care Ştefan cel Mare îl face

Mănăstirii Humor... "un munte, anume Ostra, și slatina din Ostra...".

♦ Prin actul din 17 august 1488, Ostra, cu poienile și fânețele au fost dăruite de Ștefan

mănăstirii Voroneț. Acest statut s-a păstrat până în aprilie 1785, când habsburgii au desființat

averea mănăstirii, aceasta intrând în posesia Fondului Bisericesc.

♦ Se presupune că zona noastră era stăbătută de drumul tătărăsc, fapt dovedit de

materialul arheologic descoperit: două capete de buzdugan, vârfuri de lance, un coif care se

presupune că ar fi aparţinut unei căpetenii ce a fost înmormântată aici. Coiful are partea

exterioară a calotei acoperită cu desene aurite, provenite din foițe de aur aplicate.

♦ La Ostra s-au găsit și obiecte aparținând perioadei întemeierii statelor feudale:

câteva lănci de fier, ciofuri metalice, cap de buzdugan (sec XIII-XIV).

ISTORIE SUCEVEANĂ - TEZAURUL DE LA CACICA

Cel mai mare tezaur monetar geto-

dacic din România a fost descoperit în

comuna suceveană Cacica. Este vorba

despre 309 de monede vechi din argint brut,

întregi, și alte 40 de fragmente dintre care

șase pot fi reconstituite. Tezaurul a fost

găsit la marginea unei păduri din zonă, în

perioada 2-3 august 2014, cu ajutorul unui

detector de metale.

La prima estimare, monedele ar avea

o vechime de peste 2.400 de ani.

Descoperirea a fost făcută de Paul Croitoriu,

în vârstă de 37 de ani, funcționar al

Primăriei Cacica, pasionat de istorie.

Specialiștii Direcției Județene de Cultură au

stabilit că este vorba despre imitații dacice

ale unor monede grecești din secolul al III-

lea î.e.n. Mai exact, cele mai multe piese ar

fi imitații ale unor drahme bătute de regele

Filip al II-lea al Macedoniei (tatăl lui Alexandru cel Mare).

Unele dintre monede au pe o parte

chipurile unor personalități și pe cealaltă parte

un cavaler călare pe un cal sau diverse alte

însemne. Monedele sunt indicii clare că geto-

dacii au trăit și pe aceste teritorii sau au făcut

comerț în zonă.

În total, cele 309 monede, cu

dimensiuni cuprinse între 15-22 mm,

cântăresc 1,5 kilograme de argint. (Sursa – Obiectiv de Suceava)

Paul Croitoriu premiat de primul ministru Victor Ponta

CURIOZITĂȚI ISTORICE

Hanul Domnesc – cea mai veche

construcție din orașul Suceava

Această clădire a fost ridicată la

mijlocul sec al XVII-lea și a supraviețuit

mai multor regimuri, printre care cel

habsburgic și cel comunist. Construit în

zona centrală a orașului, avea rolul de a

adăposti negustori și călători veniți din

străinătate.

În timpul dominației habsburgice a

fost transformat în conac fiind folosit de

vânătorii din familia imperială. Aici erau

cazați nobili și demnitari austrieci care

participau la partidele de vânătoare

organizate în pădurile Sucevei.

Din 1968, în Hanul Domnesc s-a

deschis Secția de Etnografie și Artă

Populară a Muzeului Județean Suceava,

apoi a devenit sediul Muzeului Etnografic

al Bucovinei. La parter este o expoziție

permanentă care reconstituie atmosfera de

epocă a unui han din sec al XVIII-lea. La

etaj sunt expuse toate genurile de artă

populară din principalele zone etnografice

ale județului: Câmpulung Moldovenesc,

Rădăuți, Dorna, Humor.

Din istoria muzicii

Dimitrie Cantemir (1673-1723) a

inventat un sistem de notaţie muzicală

original. Acesta a făcut obiectul

manualului – devenit clasic în practica

muzicii turceşti – intitulat "Tarifu ihni

musiki ala regni mak̓sus " ("Explicaţia

ştiinţei muzicale într-un chip mai

amănunţit"). Cantemir a folosit pentru

scrierea cântecelor literele alfabetului

turcesc.

Tot lui Cantemir muzicologia

românească îi datorează preţioase

informaţii despre folclorul românesc,

muzica de ceremonial şi vechile

instrumente muzicale (în lucrarea

"Descriptio Moldavie").

http://cantemir.asm.md/dimitrie/muzica

Elevi colaboratori:

Curcă Viviana, Flaișner Mihaela-

Gabriela, Iacoban Darius-Dumitru,

Nastiuc Maria-Cristina, Șinai David,

Vrabie Andrei (clasa a VII-a A)