ISTORIA_ .._...

PENTRU

SCOLELE PRIMARE DE AMBE-SEXE

DE

Gr. G. TOCILESCUPROFESOR LA UNIVERSITATE, INSPECTOR GENERAL AL SCOLELOR

Carte aprobath de Onor. Minister al Instruc thine Pub lice si Cultelor

C U 2 2 TABELE

--.---4.4-49411(5).-r-4. ..---

BUCURESCI

ImPRIMERIA STATULII1, BULEYARDIIL INDEpENDENTEi

1889

- - --- .

. .s. ..f'

0 M AN A., .

- 4

/ .

..

. '

- ._

. . . .

.,. -

t..,..

-

.. : ...

- -, A. -

. -

ISTORIA

ROMANAPENTRIT

SCOLELE PRIMARE DE AMBE-SEXE

tot

Gr. G. TOCILESCUPROPSSOR LA IINIVERSITATE, INSPECTOR GENERAL AL SCOLELOR

Carte aprobata si in special recomandata de Onor. Ministeral Instruct-hind Pub lice si Cultelor

CU 0 CHARTA §I 26 TABELE

411,-.11110010.111

BUCURESCI

IMPRIMERIA STATULUL BI7LEVARDUL INDEPENDENTEI

1887

Tote drepturile reservate.

cAZI,Cee>

J. POPESCU BAJENARIT

AUTOR.a. .

VOID70.4*4i-4~A4-Atafri..

PREFATA

Progresele, ce sciinta istoric& a'realisat in timpilno§tri, fac ca invetamentul Istoriel s& -ocupe lo-cul de capetenie in educatiunea tinerimel scolare.Obiectul acestui invetament fiind domeniul vietelintregi spirituale, el trebue s& lucreze asupra co-pilului in chip indoit ; pe de o parte sä de§tepteinteensul interesul istoric, ascut& memoriasal hranesc5, judecata cu legatura logic& a faptelor;pe de alta, sal cultive inima, nobileze pasiu-nile, entusiasmandu-1 pentru tot ce este Bine, Fru-mos §i Adever, §i sal formeze caracterul. Dec&pentru primul stop istoria trebue s& se adresezela mintea copilulul, pentru al douilea, ea trebues& scie a vorbi inimei lui ; numai ast-fel se doben-dose acele rode intelectuale §i etice, cart alcatu-esc scopul suprem al on -carui sistem de educa-tiune.

De aceste principii condus, m'am silt s& res-pund invitatiunel. ce d. Dim. Sturdza, ca Ministrual Invetamantului public, mi -au facut, de a scrie unmanual pentru Istoria Romank.

Opera fiind destinata invetamintului primar, ar'Area ca trece peste proportiunile, in care se pre-sent& de ordinar manualele didactice de istorie.Credem ins& c& avem in partea nostra pe totI pro-

p

N N U

sal

71.1%St ,- ...`

.

si

n

esoril cu experienta, Carl sciu cate rele aduc cusine acele compendii prea scurte, cu totul seci,lfaraculOre, earl vorbesc despre tote, aril a vorbi in-treg despre mimic ; Carl fac sa treca pe dinainteascolarilor schelete lac de figurl cu vlata cupersonalitatea for istorica. Cu indicatiunl abia se-mi-stilisate de numl §i de fapte, cartea nu pate fi

§i invelementul istoriel nu'§i pOte ajungescopurile sale ; el devine o tortura pentru minteafrageda a copilulul, ostenind-o in lac de a o astute,a o largi §i hrani.

Scopul special al istoriel roman -fiind de a facepe scolar sa pricepa, intru cat-va, starea de asta-41politica §i cultural& a regatulul Romania, reesede la sine ca, cu cat ne apropiem de epoca mo-derns, cu atat trebue sa staruim mal mult in ex-punere, fiind-ca studiul trecutului inteatat numalfolosesce, cat pOte sa ne lumineze] presentul. Tre-cutul este numal o trepta pentru priceperea staril§i imprejurarilor de asta-4I ; istoria nu e de catapreciarea trecutului prin lumina presentelul.

Mai cu sem& in inprejurari grele!un papor sesimte inclinat a'§i intorce ochil inapol, ca sa va4a,ce au facut generafiunile frecute pentru aperareapatriel, a libertatilor el, ca sa se insufle de amin.-tirile marl ale trecutului, §i sa:se cunOsca indato-rat de a 'Astra cu sfintenie, §i de a face7s6, crescadepositul ce 1-a lasat libertatea, onorealrnationalk,patria §i jertfa pentru mantuirea el !

Autorul.BucurescT, i August 1887.

in si

cal*

:

ISTORIA ROMANA

INTRODUCERE,

Istoria fiind icena vietei omulul, In care se desfa§ora,cugetele, lucrkile §i cuvintele sale, ea nu numal c5, neajut5, a pricepe starea de astii-41. §i ne deschide §i luminez5,viitorul, dar din invetatura el dobandim credinta, ca intots timpil §i in tote locurile omul a nazuit dupe. Bine,Adever §i Frumos, c5, omenirea are o chemare Juana inacesta lume, §i c5, ea merge mereu inainte cala'uzita de omans A-Tot-Puternica, de Dumne4ea.

Dam& ins5, istoria generally', ne face s5, lubim omenirea,istoria, nationall ne aprinde santeia rubirei de patrie, detera uncle ne-am 325,scut, unde odihnesc esele parintilorno§tri, uncle vor triti copiii §i nepotil teraface mandria 'Astra, bucuria nOstra, tot avutul §i sperantanostra. Inzestratn, de tote bunurile p&mentului, schldat5, deun fluviu-rege cu sute de riurl, riulete §i parae, aperata,de ni§te munti mareti, eu ph§uni §i avutii metalice,infrumusetatA cu plaiuri §i viacele mirositore, cu campiiintinse roditore, trebue s'o lubim nu numal pe densa, dar§i pe cel cari de vecuri cu faptul §i cu cugetul au lucratla fericirea §i intregirea el, ail aperat-o cu statornicie, aiiluptat qi murit pentru densa, pentru libertatea §i neatar-narea, el. A. trai cu slave. salt a muri cu cinste este ovorbi din barani. Cel ce pune pret la cinstea parintilorseI, nu va scApeta nici o dat5,." S5, nu dam locul, c5, pa-mentul este framantat cu skigele mo§ilor §i stramo§ilorno§tri mai @cea betranii odinieri. Fie-care rand deemeni st5, pe umeril strabunilor sei, priimesc de is ace§tiaidel, datine §i obiceiuri, o mokitenire, la care mai adaogo,§i ei ceva, pentru ca ast-fel crescut5, sa o lase generatia-nei ce'l urmezfl. Intre noi de astii,-41, parintii no§tri de

no§tri. _A.cesta

,

,

2

erf gi copiif nogtri de maIne, este o leg5,tura ce nimicnu o pete rupe prin strabuni traim nor in trecut, prinurmagf traim no' in viitor.

Sa spicuim dar din istoria trecutuluf nemuluf romantot ce este maxi frumos, mai vrednic a se intipari in min-tea nested,: sa ne insuflam cu. iubirea adeverata gi lumi-nata de patrie; sa ne inbim tera din tote puterile inimel,cad cum dice un poet :

OrT-cuT e drag locul ce Va nascut,EU, fratiT meT, orT unde-oT cants.,It% gasesc ca dulcea Romanie,

eunt roman ¢i-mi place tern mea."

SA ne invforam gi sa ne intarim citind ispravile vitejesciale strabunilor, jertfele for pentru libertate, dreptate gi ne-atarnare; sa culegem indreptari din gregelile gi suferintelekr; far din ispita trecutuluf sa learn aminte ca, precumomenirea are in lume o saacina de implinit, aga gi fie-carenatiune o are pe a sa, ea in implinirea acestel sarcinl nati-unea romans s'a aritat tot-d'a-una vrednica gi barbatesca ;in mijlocul barbarilor de tot solul, cats s'aft scurs prin va-Lea Duniref, ea a representat cultura antic& gi a servit deelement civilisator printre dengif.

Ast-fel insufietitf, BA, punem tete', predinta in Regelenogtru §i dinastia Sa, a carefa devitsk: 2Vintic farce _num-tzeOeti" este invetatura insagf a istoriel poporuluj roman,cad sigur este ca sub regele Carol I, intemefetorul Roma-nia de asta-d1, natiunea roman& va fi condusa cu aripidestinse catre un viitor mare, vrednic de strabunif Lul gide al nogtri

marNel

Istoria romand, se pOte imparti In patru parti :1) Istoria cea mai vechict, de la cele d'antaiii tim-

purl pans la intemeIerea principatelor roman :Tera-Romanesc a, (an. 1 29 0 dup.& nascerea lul I. Cr,),-si Moldova (an. 1349 dup5, nascerea lul I. Cr.),car" compuu rega,tul Romanie" de asta-41.

2) Istoria vechid, de la Intemeierea principatulul7 ere "-Romanesci pan'a la Mihaiii Voda Vitezul (an.1593 d. Cr.), si a principatului Moldovel pan& laAron Voda (an. 1591. d. Cr.)

3) Istoria nowt, de Ia Mihaiii Vitezul si AreaVodii, pana la Grigorie Ghica si Ion Sturdza (an,1593-1822).

4) Iktoria cea mai mud, de la Grigorie Ghica siIon Sturdza pan& In timpul de fa VA (an. 18221887).

PART El I.

ISTORIA CEA MAI VECHIA.De la cele d'Antaitl timpuiri pawl la fntemeierea principatelor ro-

mine : pro-Romanist:a (1290 d. n.lai Is. Chr.) p: Moldova (1349).

1. Getil gi Dacil.(Oam pe la anal 350 inainte de Ie. Ovid)

1. Cam pe la anul 350 inainte de Is. Cristos lo-cuiaii in nordul Dunarei douo popOre : -In Transil-vania, Banatul TemisianeI si o parte a UngarielDacii ; In Romania, de la Portile-de-Fer pan& lariul Dnistru, Gelii.

Getil eraA euragio§1 §i tot-d'a-una gata de morte, des-pretuind viata pamentiisea pentru alta viitdre in laca§ul fe-rieitnor. EraA mandri pen6 Ia nesoeotinta, eileI la fulgerele

A itrir,

4

§i trasnetele cerului el respundeat maniosi cu sageti, Fiindporniti tot-d'a-una spre galceva si venare de sange, isi fa-cet singuri dreptate in certele dintre el, cu sabia sat cuti-tul. El locuiat in sate si orase ; casele for erat facute delemn sat de gard, Iar in giurul for avead o imprejmuirede par' §1 nuele, in care se adapostiat oile si vitele in tim-pul noptii. Sate le eraii risipite prin vai, in campii, pe de-lurl §i mai tot-d'a-una pe langa riuri. Mancarea obicinuitaera : mierea, legume, lapte de hie si de iapa, mamaliga demein §i de ovez ; came Area putina; -heal si vin neameste-cat cu apa din cornuri marl de cerb sat de boa. -Resboiulsi prada emu indeletnicirile for obicinuite §i in acelasiun mijloc de trait. El erat mai tot' arms' calari ; obici-nuiat Ba arunce, din fuga calului, sageti inveninate §i pur-

tot-d'a-una la brit un cutit intors in forma hangiarululalbanes. Din testele inimicilor uci§1 el obicinulat sa facacupe de Mut. Femeile nu star sa tesa, ci Lucian la camp,macinat grat si caiat ape., cu donita pe cap.

Dacii eraal si densii curagiosi fara margin', despretui-tori on -cares primejdii, poftitori de morte, luptitorl cu ho-tarire. Iubind libertatea mai pre sus de or' -ce, Dacul in-vins nu sta. mult la indoiala, intre morte si robia ; sei ucidesingur voios, ucillendu'§i mai intait femeia §i copiii §i ar-4endu'§i casa, spre a nu lasa nimic in mama inamicilor.Chian la femel se vede curagiul neclintit de morte. Ele ar-deau de viui pre vrajmasii prinsi in resboit, cautand in asaprivelisti de greza sa'si potolesca mania for selbatica. Na-ravuiile Dacilor erati mai curate de cat ale Getilor; el nuavet ca densii mai multe femei ; mad temetori de dei, supusiregilor si preotilor, ospitaliari §i cu obiceiuri simple. Femeiledace sunt laudate pentru virtutile for casnice, pentru credintace pastrezta sotilor for §i pentru legaturile strinse ale casato-riel. Dacii locuiat, ca §i Getii, in sate si mar ; pecand ins&acestia eiat mai mult locuitori campeni, aceia erat maimult locuitori de munte. Se cunosc peste 50 orase dace.Casele for erati de lemn, cu coperi§ de sindrila sat de stuf,cu curte imprejur inchisa cu uluci nalte §i ascutite la virf,cum se ved la not pang, in 4iva de asta-4i. In (nap, caselecrau mai frumese, cu mai multe oda', semenand unor pa-late. Hrana poporului de la tera, care ducca mai mult viatade pastori si plugari, e a : lapte, brinza, verdeturi, grinesi came. Dacii purtat, ca si Getii, niste nadragi largi, lungipea la glesne, un brit set cinga,t6re, o haina cu maned;

limp'

tat

5

pe d'asupra Cmanta seU un cojoc si in piciere (Tina. Nu-mai principii, preotii, ofiterii regesci i nobilii avea drep-tul de a purta caclula, din care causa se si numiau pi-lofori sal pe cand omenii din clasa de jos umblaiicu capul gol, §i se numiau comati seh. capillati. Femeiledace purtau o haina cu mane', lung& pana la glesne; ped'asupra, o bucata de materie (in sail canepa) ; ele mai avella gat margele, cumin' de floc' pe cosite, podobe la capi la main', si bratari la umere.Dacii se inchinah lull Zalmolxis, ca 4eului celui mai

puternie al lor, lui Marte §i la alte 4eitati mai mid. Eise inchinau si la ape; de aceia, inainte de a intreprindeun resboib, ei se duceal la rnalurile Dunarei sea ale altorriuri, luau apa din ele, si bend, jurau de a nu se intOreeinapoi in patria lor, de eat dupg ce vor fi ucis pe too'.dusmanii. Armata daca se compunea din pedestrime ca-larime. Armele Ior de atac era-a: sabia incovoiata, candscurta in forma aprepe ca o secere seu ca un cosor,--candlunga intocmai ca un iatagan; pumnal, lancia lunga, su-Eta si arc. Armele de aparare erau: coffuri, zale seu ea-rnest de fer scuturi cu frumese flori pe ele. Ei aveaasteguri ce semenad cu stegurile de asta-4i de bisericide starostii, jar stinda,idul armatei era un balaur mare,avend capul de lup gatlejul cascat, de i se vedea nistecold marl i limba. Capul era de bronz saA de argint ;corpul era de metal mai usor sed de lemn imbracat instofa. FEnd infipt intr'un lemn tocmai sub ghtlej, el dasemnale prin vijaiturile sale ascutite. Dacii avead i ce-

intarite, cunosceaU maestria de tnconjurare de ap5,-rarea cetatilor, se slujiat cu masini i cu berbeci de asalt,sciati sa ridice lagare intarite fortarete dupa sistemaromans, §i eraa inaintati in mestesugul resbolului.

Agricultura i crescerea vitelor emir ocupatiunile de ca-petenia ale Dacilor i Getilor. Se semena: meiul, or4u1,ovezul, fasolea alte legume, diferite soiuri de grail., carese macina eu risnite seu mori de mana. Dacii intrebuin-tad plugul de lemn sail de metal, secere de bronz si case,ce aveau aprope aceiasi forma ca cele de acum. Vita eracultivata in Dacia, ca i canepa i inul. Dacii lucrauminele de aur i de argint din muntii Transilvaniell, sten-gend aur §i din ne,ipul riurilor. Ei schimbad acest aurcu diferite obiecte arme, ce li se aduceau prin corner-u;u din alte teri. EI au batut si moneda propria de argint.

§i

§i§i

§i

tati §i

§i

§i

§i

§i

pile*,

6

2. Burebista §i Decenei.(A. 50 pcind la a. 44 inainte de nascerea la Ls-us Oristos).

1. Dacii, fiind impartiti in multe triburi,traiaii in certuri §i.rabOie nesfirsite intre dencil ciincepuse sa duel o viata molatica ci desfrinata§i sa, se dea mai cu sema la patima b6uturif. A-tunci se ivesc in mijlocul for doui barbati, carti§1 pun in gaud sa mantuiasca, poporul de pei-rea sigura ce'l a§tepta : unul este un rege, Bu-

6°:gr?rebista, cam pe la a. 50-40 inainte de nascerea,lui Is. Cr.; eel -alt este un preot mare, Deemed.Anume despre Deceneu se povestesce ca el se du-sese mai antaiii in teri departate, ca sa afle acolointelepciunea §i invetatura. La intOrcere, el po-runci ca tote viile sa, se stirposca, pentru ca ni-meni sa nu mai bea yin. Dacii se supuse fara cea maimica impotrivire, flind-ca, preotul trecea de Oil pa-mentesc.

2. Burebista isi lua deci pe Ling& sine pe acestom scant §i ast-fel amandoul impreuna isbutira, casa reintineresca ci sa prefaca poporul dac. Bure-bista uni sub stapanirea sa tote triburile geto-dace,le deprinse la arme, batu popOrele de prin prejurci derima ormele grecesci de pe termul Marei-Negre. Incarcat de praqi §i in culmea puterel sale,in fruntea un'el armate de peste 200,000 de Omeni,el se incumeti mum a se mesura cu poporul celmai vita §i mai puternic atunci fn lume, cu

cutreerand Cu foe c sabie terile for de pestsDunare. Ast-fel numal in cati-va ani, regele dac in-temeia un stat mare, ce se intindea pe amendouemalurile Dunarei, §i Inca, c1 mai departs.

3. Acesta era o primejdie, care trebuia sa punape ganduri pe Romani. Cab& Iulim Cesar, un maregeneral al lor, forma planul sa copringa Wile de

mid

Ro-Wand,

7

la Dunare §1 sa fat& din aces£ rill fruntaria statululroman; ins& cand se gala, in anul 44, sa vina contralul Burebista, el more ucis mi§elesce la _Roma, toc-mai in minutul cand la Sarmizegetusa (capitala Da-ciel, ali Gradi§tea in Transilvania), peria §1 Bu-rebista tot de mains uciga§a a cator-va nobill ne-multamiti.

3. Resboiul lul Decebal cu Domitian.(a. t,1-96 dupi nascerea 1t4 Or.)

1. Dupg mOrtea lui Burebista regatul Dacilorse desface in patru, mai tar4iii chiar in cinci prin-cipate. Dacii insa tot nu inceteza pradarile for in t-e-rile romane de pesteDunare. Mai cu semi po tim-pul imperatiei lul Domitian (la 81-96 dupa Cr.),27,7!Dacii devenira mai periculos,i de cat on -cand. Unrege al for Duras, nesimtindu-se destul de tare, seretrase singur de buns -vole de la domnie, pentruca sa faca loc unul barbat vestit prin intelepciunea§i calitatile lui resboinice. Acesta era Decebal. Eli§i propuse sa desaverOsca lucrarea inceputa mainainte de care Burebista, sa faca adica un imperildac mare §i puternic. Ca §i densul, el i§l lua de tova-ra,§ un om sfant, pe preotul Vezinas, §i in scurt timpreu§i sa reuneFra sub mana sa tote triburile dace,ca in timpul lul Burebista ; intocmi armata dupamustra armatei romane §i o deprinse cu disciplina§i armatura romana; ridici lagare §i cetati intariteprin ingineri §i me§teri romans ; §i intra in 'egg-turi secrete cu popOrele du§mane Romanilor, asi-gurandu-se de ajutorul lor. Ast-fel pregatit, infruntea, unel armate tart, trecu Dunarea in anul 82 82

dupa nascerea lul Is. Cristos, §i Ulu infrico§at ar-mata romana._ Domitian atunci trimise asuprape generalul Cornelius Fuscus. Acesta trece Du-narea §1 patru-nde cu curagiii in Dacia. Dacii it lass.

:*.

lid

sa inainteze intfo sera necunoscuta, a§teptand ca.densul intaid lovesca. Fuscus. d.0 batalia. Ar-mata sa frumOsa este facuta bucati el insu§1plgitesce cu capul pasul set. indrasnet.

2. Domitian i§'l incerca a trela Ora norocul, in-sarcinand cu resboiul (a. 88) pe un general renu-mit prin discipline sa, pe Tettius Iulianus. Acestaredete armatei ordinea §i curagiul perdut, intra in.Dacia, §i Jute° batalia gangerOsa la Tape (in va-lea Temi§ului, in Banat) repurta una din victorielecele mal stralucite. Apoi se indrepta 'lute spre Sar-mizegetusa, capitala Daciel, ca s'o coprinla. Atuncise dice ca Decebal ar fi mantuit capitala sa, pu-nend sa tale in jurul ei un mare numer de arborl§i sa infiga arme in trunchil taiati cat statul luau'om, a§a ca Iulianus, creynd ea are inaintea sa oarmata numerOsa cu care sa se bats, nu merse maideparte. Domitian, incurcat in resboill cu alte po-pore, se grabi a inchela cuDecebal o pace ru§inos'a.Pe de o parte, Decebal se prefacuse cg, este umilit§i. batut, §i ruga pe imperatuI sa se milostivescaa -I rasa tronul ca de la un invingetor ; iar pe dealta parte el cerea: sume marl de bani ca despagu-hire de resboiii, un tribut insemnat pe fie-care an,un hum'er de lucratori me§teri pentru lucrarile de-r6sboia §i de pace, §i ma§ine cat de multe. Domi-tian consimti la tote aceste far. greutate. In timpde 12 anl, Roma fu snit& sa indure acesta stareumilit6re fat& cu poporul dac, pans ce, cu venirea latron a lui Traian, rucrurile se schimbara cu totul.

4. Resbedele lul Traian cu Decebal.SupunereaDaciel de Romani.

(De la an. 101-107 dupci Is. Cr).A. Anthill' resnoirt.

1. Marcu Ulpiu Traian se nascu in Italica (ce-s2 tate in Spania) la 18 Septemvrie 52 dupe Is. Chr.,

8

sa-1.

;

9

.dintr'o familie veche. La versta de 16 ani el intro,yin armata §i, militar, indata se facu Iubit tutu-ror prin curagiul s6ti, prin rabdarea cu care suferla.ostenelile §i prin dreptatea ce arata cAtre sotil s61de arme Si atm soldati. Din acesta cans& el fu.adoptat de fill §i aiociat- la imperiu de catre Vatra,-nul imp6rat Nerva, urma§ul lul Domitian. Nervamurind (la 27 Ianuarie an. 98) Traian r6mase im- 98

perat in locul lul.Traian era inalt de stat, Ocheg la fats, cu ()chi' marl,

buzele strinse barba deg gide timpuria caruntita. Pri-virea lul, tot-d'a-una blinds hotarita, impunea respect ori

Dormea putin, manta mal cumpetat de cat bea, um-mult pe jos, iI placea veneterea, dar mal ales resbolul,

care nu '1 obosea nicl -o dat5,.De gi faro, multi invetatura, dar avea minte agera ju-

Alecati siinatosa. Bun, bland, inzestrat cu_ tote virtutile deom gi de imperat, IubIa poporul, facend institute pentrucrescewa copiilor same ; dar i poporul it lubea pe densuldendu-I numele de . cel mal bun Palma bunatata stile aremas vie printre vecuri; in cliva cind pe tron se inalta unnod imperat, i se (Ikea: flu mal fericit de cit August,gi mal bun de eft Traian.' Cind era vorba de un om bun,.se spunea E bun ca imperratul Traian. Se povestesce cafate° Ali imperatul pornind din Roma la resboill in frunteaarmateI see, pe cind trecea pe langi multimea adunata, ofemeia se repe4i. 'naintea et:11111u' sea. Era o nenorocita ye-duva, al carul fia unit fusese omorit, fare ca ucigagiIfi primit Inca pedepsa. Stapane, striga ea, resbuna pe fiulmea. La intOrcere, if zise imperatul, utmandu-§l calea.

i deco, tu morl? Urmagul med 41 va face dreptate.e fobs vei trage tu din virtutea altuia ? ,intreba ye-

duva. Atuncl Traian se opri putin, se gandi la datoria ce are-Ca parinte al poporuluI gi nu parasi Roma, pene ce ucigagiln'aa fost judecati gi pedepsiti dup5, fapta lor. Acesta lubirefaro, margin' a dreptatii, blindetea binefacerile lul, ashotarit pre un papa cregtin de la Roma, ca so, Age pe Dum-ne4ea a scete din Iad sufletul marelul imperat Kug5,-.cfunea lul, aga se crede, a fost ascultata.

El muri gra do-veste la an. 117 in detatea Selinunt inCilicia (Asia) de apoplexie; cenu,ga osemintelor stile fu dusi

117

gigi

gi cui.bla

gi

Sa',

so,

gi

gi

'al

i

10

la Roma intr'un vas de our i a§e4ata sub columns, ce Se-,118 natul §i poporul roman il inaltase la an. 113 in amintirea

victorielor see castigate asupra Dacilor. Acosta columncinumita a ha Traian sta, in fiintit pane asta-cli la Roma.Traian este parintele Romanilor ; el roman nesters in a-mintirea lor; prin el §i in el ef 'wed tot ce-i mare §i tot cee trains, de la muntii de zapada ridicati de Iriforul lernei,troiene, de la valurile de pament §i dimburi, troian, §i pealla briul de stele infipte pe bolts ceresca, calea lui Traian.

2. Era inveclerat, ca legaturile dintre Roma §iDad facute de Domitian nu. puteau sa fie pentrumult timp. Decebal, Ara._ a perde un singer minutpriincios, ajutat de arhitectil §1 inginerii militarl

dobandise de la Romani, intari cetatuiele salevechi, facu altele din nod, aduse marine de resboiii,in scurt puse tots Ora in stare de aparare. Traianla rendul sou, find soldat inainte dertOte, §i tinOndla onOrea militara a natiunei sale, nu, putqa la,sane§tersa o path ma de mare pe numele de roman.El iii puse dar cu hotarire nestranautata in mincesupunerea poporulul dac ; acesta era dorinta lul detote 4ilele, §i on do Gate on facea un jurOmentsfer§ia cu cuvintele : sand ore void reduce DaciaIn provincie roman& 'I

101 3. In prima-vara anului 101, Traian pleca dinRoma, ca sa se puns in fruntea armatei sale de laDuna,ro, care se urca la 40 , 0 0 0 5 0,00 0-- de omen.Apol trecu Dunarea, mai In sus de Or§ova , peun pod de corabii impteuna cu tOt5, armata sa, §ise indrepta, prin Banatul Temi§Orei spre Sarmize-getusa, mergond inset §i cu prevedere. Dacii, §i(10*i priceputi, nu se aretat inaintea tor, a§tep-tand ca Romanii sa inainteze mai mult §i apol lalocal §i timpul priincios atace fax& de veste.Intro acestea, armata roman& -date peste Dad, nudeparte de Bersovia (a4i Jidovin, lAnga riul Ber-zava). Bftalia incepe cu mare furia, din amendou6

.ce

11

partile §1 se sfirsesce cu un macel sangeros. Dacilfug. Romanii coprind lagarul inamic, cel _forte in-tarit Feu ziduri inalte, d'asupra carora se vedeaii-capete de prinsi romani infipte in prajini. Decebalpricepu indata Cu ce protivnic avea a -face §i voisa, intre la inTpaciuiala ; Ins in loc de al -trimetepersOnele cele mai insemnate din natiunea sa, elincredinta solia la Omeni din clasa de jos. Traiannici voi sa-I asculte. Timpul cel refil al iernei it o-pri insa de a merge mai departe.

4. Campania anului urmator 102 se deschide cubatalia sangerOsii, de la Tape, in acela§i loc undecu 13 ani mai inainte Tettius Julianus repur-tase o victoria stralucita asupra Dacilor. §i deasta data Dacii, dupa lunga impotrivire si luptadesperata, furs invin§i, dar §1 Romanii avuraperderi simtitOre. Numerul ranitilor fu a§a demare in cat, nemai ajungend carpe pentru legatu-rile ranilor, Traian dote doctorilor vestmintele solechiar, ca sa be facii scams pentru raniti. De aci ar-mata romana trecu pasul Portilor-de-fer §1 intra invalea Hategului, unde sustinu, mai naulte lupteprin paduri. In fine, coprinderea cetatuiel in carese afia sora regelui dac, cum si luarea cu asalt aunei cetati .intarite, hotaresc campania. Traian estela portile Sarmizegetusei, Decebal, v64endu-si totecetatilp luate, tote mi4lOcele de aparare sleite, nu-Ir6mase de cat sa se supuna. El trimise o deputa-tiune, care incheia pacea cu urmatOrele conditiuniDecebal se lipsesce de -tributul ce se platia de Ro-mani pana, atunci ; nu mai are dreptul de a facepace mai a declara resboin. Fugarii, armele, masi-nele de resboill, inginerji si mesterii cars i se dedesede Romani, fury inapoiati, cetatile furs parte dare-mate, parte predate trupelor romane. In Sarmize-getusa r6mase garnizona romana, ca si in partea

102

:

102

12

Daciei deja cucerita de Traian. Decebal in personatrebuisa, se presinte inaintea im.p6ratului §i sA, facaactul de inchinaciune (anul 102 d. Cr.). Traian seintOrse la Roma §i lug titlu de Dacicul, Iar poporulserbatori invingerea Dacilor prin jocurl i ospete.

5. Partea Dacia cucerita de Tiaian, aaica Banatul Te-mi§Oret §i o parte din Oltenia, trebuia pusg in comunica-tiune neintreruptg cu malul drept al Dungret. Trupele careo ocupaA trebuiaii asigurate, ca la on -ce timp al anulut sapcitg, priimi grabnic ajutore de la legiunile de pe cel-altmal sat s'a aibg ad o retragere sigurg. Cu acest stopTraian, indatg, ce sfir§i antadul resboiA dacic, insircinitpe Ajollodor de la Danzase, cel mat vestit arhitect din aceltimp, sit construiasca un pod de rietrg peste Dunare. Lo-cul se alese intre Fetislan saA Cladova §i Turnu-Severi-maul", in vechime Drubeta, ca cel mat potrivit, pentru cape acolo albia riului este mat ingusti_Minunata cladire fu

104 gata piing in torana anului 104. Podul era a§ternut pe 208010 de piatra', impreunati prin bolte de lemn, tar pe d'a-supia se intindea podela cu amendoue paimaclicurile saleimpodobite in rascruct. Imperatul Adrian, urmitorul luiTraian, de pizmii §i 'Ate §i de temg, ca nu barbarit sit

pe pod o trecetere lesnicies5, in sudul Dungret, puse sgritdice boltile §i podela, lgsand ast-fel numat stalpit de zi-dgrie, cart stall pang asta-41 in fiintg ascumi sub apit. Numaicele doue capethe ruinate ale podu]ui se lied Inca: in pictOrepe amendoue malurile opuse.

106

B. Al dollen resbolii.

6. Dar nu trecu mult dupa, intOrcerea lui Tra-ian la Roma, si Decebal uita de cele fagaduite : Nupredete Romanilor tote armele, nici tote cetatuele;din contra, incepu a face provisiunl de arme, a ri-dica alte intarirI, a primi fugarl romani, ba chiarincepu pe fata 86, atace lagarele romane din Dada.Atuncl Traian, hotarat cum era de a sfarsi cu po-porul dac cu regele lui, fora alte traganiri II de-clara din mu resboitl, trel ant dupa incheiarea pa-eel, in an. 105. Decebal nu se astepta la un pas

ga-dead

§i

13

asa de repede din partea Romani lor. Lupta trebulas6, fie desperate, pe vieta sau pe mOrte. Regele dac,pand a se hotard sd, o incepa, incercd, de asta datacu viclesug si cu omor, ssa, scape de neimpacatulsou dusman, de Traian imparatul. Acesta se aflain ierna anului 104/105 intr'un oras de peste Du-104-105ndre. Decebal trdmise dot fugari roman' ca sda

Planul ins& nu reusi. Tot cu viclesug, Dece-bal chema la sine pe un anaic forte bun al inapera-tului, pe Cassius Longinus. Cuvintul era CI vola s5,trateze cu dinsul despre pace ; if fagAduia prin ju-rament va face nici un reu. Romanul in-creytor se duce ; regele dac insardupa ce a incer-cat in desert intaiu prin darurl, apol prin amenin-tari, sd afle de la densul planurile lul Traian, in-sciinta pe imparat, cd, in Diana lul sta vieta lulCassius ; ca daca nu i se va da despdgubire de res-boiii j daca nu i se va intOrce Ora ce i se luaserand' la Dunare, atunci it va omori. Traian erapus ast-fel in cumpana intro a lasa nepedepsit peun Mimic periculos al patriel sale si intro a scapade o mOrte sigura pe un amic din eel mai bun' ais61. Cassius nu'l las& sa stea mult la indoiala ; cuun curagiii eroic, vrednic de tote lauda, se ucisesingur aorbind veninul.

7. ROsboiul incepu in primavara anului 105. 105Armata roman& intra in Dacia prin trei parti de°data (pe la Portile-de-fer, prin pasul Vulcan si pela Turmil-Rol) dupe mai multe incderdri, dupesiline, cart treceaa peste puterea omenesca, ajunsein valea Hategului. 0 batalie crancena se incinseMaintea unei cetdti dace intarite, dar Traian remaseinvingetor. Acum Romanii se &eat sub zidurileuriase ale Sarmizegetusel. Fiind respinsi la primulatac, 11 incep din noil cu mai mare furie. Decebal,sleind tote mi4lOcele de aperare, trimite un sol la

u-cida.

ca nu'l

§i

14

Traian ca sa cora pace ; imperatuI insa, nu ingkluinimic din cerintele regelul dac. Acesta chiam'a atuncipe preoti §i pe cel mai de c'Apetenie dad, ca sg, sesfatuiasca asupra mesurilor de luat ; cea mai mareparte dinteen§ii socotira, ca or! -ce impotrivire estepeste putinta, Si pentru a nu cadea vii in manileinving6torului, hotarAra i, se ucide singurl. Strin§icu totii la un ospet cel din urma ospet Omen-tesc imprejurul unul mare cazan, in care fer-bea o b6utura otravitOre, sorbira unul dup5, altuldin cupa datatOre de mOrte. Decebal afland ca Tra-ian intr.& inving6tor in cetate, poruncesce ca tot°rap]. 0, fie pus In...flacari §i ssa sune retragerea ;intr'un minut marea cetate infati§a o priveli§te in-fiorsatOre : palatele, castelele, turnurile sale de a-p6rare, totul fu prada foculul. Apo! urmat de 6s-tea WI mai remdsese, se retrace intr'un lager bineintarit, de unde e§ind, fu batut §i de asta-data. A-tunci, pentru a sfir§i cum incepuse, ca un vitezmare vrednic Mimic al Rome!, in minutul candera sa, call . in mans, Romanilor, se ucise singur cusabia saL Capul seu, tadat de un soldat, fu adus la

107 Traian pe o tava, §i apol tramis la Roma (a. 107).Un mare num& de Dad, cu femel, copil, betrani,cu turmele §i cu tot ce avea mai pretios, pAfasiDacia. Resboiul se incheia 3n anul 107 en nimici-rea regatulul §i a poporului dac.

8. Pra4ile eadute In mina Romanilor era4 nenumgrate;faril a socoti armele, sculele vasele de aur §i argint, pe-trels pretiOse §i provisiunile, se vorbesce de 5 miliOne de

de aur, 10 miliOne litri de argint i mat mult500,000 prisonieri. Chiar comorile lul Decebal, pe cartacesta le ascunsese lute° bolt& ficutii sub albia unlit rail,se descoperira §i se luarii de TrAian. Triumful ce se celebkala Roma fu din cele mat stralucite ce se veluse veodati.Din t6te partile lumel venire soli ca sa felicite pe Traian;123 de Mile fara intrerupere tinura jocurile ¢i grbirile;

gi

aili-

tri de

15

10,000 de gladiator) (luptatori de circ) se luptara pe scene,§i 11,000 de animale selbatice §i domestice fure, ucise. Im-peratul batu multi ani d'a rendul bani earl, prin chipurilepe (1641 sapate, amintea1t tuturor din imperiul set, chiarcelor ce nu Kist sa citesca, stralucitele sale espedi-tiunf dace. El funda un ora§ anume Nieopolis (adicg,cetatea Victories lange, BalcanI, ruinele cunoscute sub nu-mele de Stari-Nikfup), in amintirea invingeref Dacilor. Laa. 113 d. Cr. senatul §i poporul roman, ca sa onoreze nu-mele luI Traian §i sa glorifice faptele de arme ale luf §iale vitezei sale armate, inaltara o column& numita Columnslzci Traian, care sta pane', asta-clf in fiinte la Roma §i esteunul din cele mai insemnate monumente ale trecutuluf.Acest monument vrednic de mirare este inalt de 106 pi-cItre §i e compus din 29 bucati marl de marmura alba,a§e4ate stens unele de altele §i scobite pe dinlauntru sprea face loc unel scars spirale cu 185 trepte. Temelia petrataeste acoperita pe Meg patru ale sele fete en sapaturl, cerepresinta grame4I de arme §i vestminte ale poporului co-cerit ; far d'alungul stilpuluf se incolacesee ca o cordea unbrat de sapaturf,ce devine din ce in ce mai lat, en cat maimult se ridica in sus. Pe acest bria se infatifileza le 124 detabeluri taiate in petre, resbefele cu Dacil; pe densele puteminveta mai bine de cat de pe o carte scrisa a Cundsce in-templarile resboiuluI ci pe cele done popere luate is lupta.Acs vedem pe voinicii i virt*I Dad, en tells for de uriag,on chica lunge tot a§a, ca §i barbs §i mustatile, cu ochif viol,infundati, cu privirea mandra §i amenintatore, cu sprincenemarl §i dese, cum 41 apare, in despermea, for eroice, fie-cetirg, fie-ce rie fie-ce colt din patrie, mesurandu-se on oarmata viteza, cuceriterea lumef, maiastra in arts militara

vrednica de capitanul cel mai mare ce a avnt imperatiaromans, de Traian imperatul. Ba Inca, nu vedem pe-Co-lama dealt victoriele Romanilor asupra Dacilor; invinge-rile for Pisa suferite de ,la Dad nu le-a stns, nief le-asapat nimenf. Pete ca atunci figura In! Decebal ni s'arpare ma! mare, geniul set militar maI estraordinar, de§idestul de make este stela, care in timp de 26 de an! aparapatria sa cu un curagit statornic §i nu se lase a muri decat o data on den"

US

gi

16

5. Dacia sub Romani.A. Starea Dae lei.

107-112 1. De- la a. 107-112 d. Cr., tera Dacilor fu pre-facuta in provincie roman& sub numele de Dacia.Ea coprindea tittle locuite pine asta4I de Romani. :Romania, Banatul_ Temi§OreI, o parte a UngarieI,Transilvania §i Bucovina. Pentru a impopora o ter&a§a de intinsa §i frumOsa, Traian aduse locuitori dintote partile imperatieI, a§elandu-I prin ormeletirgurile cele parasite ale Dacilor, precum §i prinlocurile bune de hransa. Populatiunea crescu repede.Mal bine de 70 cetati marl i raid se intemeiazanumal in Transilvania, Temi§Ora §i Oltenia. In Ol-tenia : Drubeta (aqI Turnu-Severin), _Romula (acliRecica, langa Caracal), Amutria (MO, riul Motru);in Transilvania : Apulum (a41. Belgrad), Napoca (41Clu§i) Si Porolissum (a4I_ Moigrad) in Banatul Te-mi§oreI : Tibiscum (41 Caransebe§), Tierna (of Or-§ova) §i Ad Illediam (fang& Mehadia). Capitala Da-ciel era la Sarmizegetusa , wade sta guvernatorulimperatesc §1 preotul eel mare al provincial.Aci se Linea in fie-care an adunarea deputatilor tri-mi§1 de cetati, ca sa puna la cale treble comune.TOte aceste cetatI cu templurile, palatele, bale §iteatrele for impodobeaii Ora, lar prin zidurile forcele tari o aparail. Se &curd,' §i drumurl a§ternute-cu "Ara, din cart unele stair in flint& pane asta-4I,cum sunt : drumul de la Turnu-Severin prin Recicala Celeiti, drumul de la Celeiii la Turnu Ro§ (Ca-lea Troianuluf pe malul Oltulul), cal de la Ptamanda(langa Dunare) la Campu-lung, §i altele. Prin a-ceste drumurl bine impartite, ca §i prin flotila Du-

viata §i bogatia se respindeu in tote partileDaciel, lar productele of roditOre se ducat One inter' departate. 0 armata ca de 25.000 Omen' apara

ci

17

provincia, care, pe tot lungul granitelor, era ace-perita cu un §ir de cetatui intarite §i cu valuri dep amen t.

2. In scurt timp Dacia deveni una din cele maifrumOse §i mai infloritOre provincii dunarene.locuitori cu o rabdare de fer deschid locuri de hrana,curate pamentul de radecini i '1 fac bun pentrucultura §i pentru crescerea vitelor. Se infiintezacoli pentru invetatura artelor §i sciintelor. Comer-

ciul, industria, agriculture §i cultura viei 1§1 iaiisbor. Bunul trait se vede pretutindeni in orate :multe familii sarace, gasind aci un pament roditor,mijlOce de train indestule, aurul din Transilvania,se inavutira in curend. Cetatenii se 'ntrec care maide care sa impodobesca lacuintele for §i s& infra-museteze ormul. Mai cu soma, Romania-mica. sailOltenia s'a impopulat §i a inflorit forte repede, cumult mai bine de cat in partile nordice ale Daciei.Ruinele de la Turnu-Severin, Recica §i Cele' (jud.Romanati), §oselele romane cari stab. in flinta, ceie13 cetati cari se gasiail.numai pe langa drumurilede la Turnu-Severin §i Turnu-Ro§, dovedesc ca ro-manitatea se intemeiase aci puternic §i in timpforte scurt.

B. Istorla Dacia.(a. 107-255 d. Cr.)

1. Dacia romana se gasia, Inca de la inceput, in-conjurata din -trei parti de popOre barbaro, ve-nind numai la sud, prin Dunare, in atingere custapanirea romana. Din acesta cause apararea eicerea multe jertfe din partea Romanilor. Impera-tul Adrian (117-138 d. Cr.), care urma in117-188domnie lui Traian, voi chiar s'o parasesca. §i s'olase in prada barbarilor. Dec& nu puse in lucrareacest plan, causa a fost, nu atat minele de our ale

2

Nona

18

Transilvaniei, nici credinta ca, Dacia era trebuin-ciOsa pentru apararea fruntariei dunarene a impe-riului, ci numerul cel mare de cetatenl, ormelenumerOse car' inflorian §i civilisatiunea ce se in-temeiase in Dacia. El insa strica, podul de 'Ara, dela Severin, do tema ca sa nu treca barbarii insudul Dunarei.

138-161 2 Sub domnia lui Antonin Piul (138-161) Da-cia se bucura de o lung& pace. Acest timp se pOtenumi epoca de our a Daciei. Acura se iuzestra eacu drumuri a§ternute cu petra §i ormele se infru-musetard, cu monumente §i edificie marete. Dar

v11-180sub Marcu Aurelia (161-1S0), Marcomanii im-preuna cu alte popOre, navalesc de o data ca unpotop §i acopera Dacia §i terile de prin prejur. InDacia, locuitorii, coprin§i de grOza, fugira in totepartile, ascunynd ce aveati mai pretios. Cea maimare parte din populatiune a fost dusa in robie,in numer de peste 200.000 omen', cari, dupaincheierea pace', se intOrsera inapoi. Sub Com-

18,0-192mod (180-192), fiul §i urmatorul lui MarcuAureliu, Dacii eel liberi, calcand fruntariile Daciei,guvernatorul ei intreprinse o espeditiune in con-tra for §i colonisa, 12,000 dintein§ii in Dacia, inconditiune de erbi sea cicicag:

192-211 3. Septimiu Sever (192-211 d. Cr.) merita cutot dreptul a fi numit reintemeietorul Daciei, cadel introduse mai multe imbunatatiri in organisa-tiunea ei din launtru ; aduse o noua colonie la, Dru-beta §i zidi acolo un caste' de aparare, ale caruimine se ved pang asta-iii. In timpul lui Cara-

2u-2licalla (211-217 d. Cr.) Dacii cei liberi, incependdin non pradarile for in Dacia, fura pui in respect§i indatorati, in schimbul unui tribut anual, a datrupe Romanilor in cas de resboiii ; drept asigurare§i sub cuvent de alianta li se luara §i °static'. Insa

19

dupa uciderea lui Caracalla (an. 217), ei10 luara Ma- 217poi acei ostatici §i continuara pradarile in Dacia.G-uvernatorul de atunci al acestei tell:, un fost sclav§i friser al unei femei, nu putea fi in stare sa apereprovincia.

4. In timpul acesta la gurele Dunkrei se aretaraCarpet; earl incepura a prada Dacia, luand pe bie-tii locuitori in robie §i facend viata cu totul nesi-gura. Romanii stapaniaii Inca pana atunci parteasudica a Moldovei §i Basarabiei, de la Siret panala Dnistru. Carpii, pe la a. 235 batura pe Romani 286§i coprinsera acea parte de taro, devenind ast-felstapani peste -LOU Moldova §i Basarabia. De altoparte insa, imperatul Maximin in a. 237 puse ca- 237pet ravalirilor, ce Dacii liberi, in frunte cu Costubo-ch ii, facead meren. in Dacia, batendu-I desavenit §ia§e4and oparte dinteen§ii in nord-vestul Dacia

5. In anul 238, Gotii tree pentru antaia Ora, Du- 2Nnarea §i se napustesc asupra cetatilor grecesci depe termul Marei-Negre. Imperatul Gordian (238-288-244244) e silit sa, platesca Gotilor un tribut anual §1sa cumpere ast-fel cu ajutOre banesci navalirilebarbarilor in imperiu. De acela, §i Dacia in timpulimperatiei lui Gordian se bucura de lini§te §i deingrijirea deosebita a imperatului, caruia, spre re-cunoscinta, provincia intrega ii ridica monumente.

6. Esemplul insa, dat cu plata de ajutOre banesciGotilor de§tepta in vecinii for Carpi placerea de acapeta §1 den*ii un ma lucru, ca unii ce sunt maitaxi, 4iceaii ei, de cat Gotil. Cererea insa neacor-dandu-li-se, navalira-in a. 245 peste Dunare. Impera- 246tul Filip (243-249) if respinse cu putere inapoi.2i8-249Dacia §i sub acest imperat este in pace ; ba Inca din-causa, ca legaturile sale comerciale cu popOrele ve-eine emu insemnate, dobandi chlar dreptul de a batebani de aroma cu numele el propriti : PROVINCIA

20

DACIA. Filip intari Roma la cu un zid imprejur..249-261 7. Sub vitezul si energicul Traian Deciu (249-

251), Dacia continua a gusta rOdele bine-facatOre,ale paceI: *oselele se indrepteza §i fruntariele se,

250 reintaresc ; Dacia tote ridica in a. 250 luI TraianDeciu un monument in care '1 numesce reintemeie-torul Dacielor, iar ea singura i§i dice pe monetele

265 sale : Lacia fericitd. Dar nu trecu de cat 5 an' §iea, frumOsa tail, a lui Traian, este ca §i perdutapentru imperilx, fiind cople§ita de Marcomani. In

271 fine, la anul 271, imperatul Aurelian e silit a pa-rasi cele din urma puncte intarite ce Romani' maiavean in Dacia, retragond armata §i las'and ast-felpe locuitorii de acolo in voIa intemplarii.

S. Acesta retragere a armateI nu trebue intelOsaca cum Aurelian ar fi dus peste Dunare tote po-pulatiunea romana din Dacia. El nisi nu puteasmulge pe coloni01 din lacuintele lor. Numal func-tionarii trecura cu ostirea. Partea cea insemnatains& a natiuneI, cetatenil, poporul agricol, statura,pe loc. Ace§tia alcatulail un mIeg puternic al ro-manitatil remas neintrerupt la stanga Dunkrii, inDacia Traiand, §i din acest mIe4 a crescut §iintins nemul Romanilor, cu tote greutatile vremi-lor prin care el a trecut.

6. Nascerea poporului roman.

1. Timpul de 167 ani, cat a stat Dacia sub stapanirearomana, era destul pentru ca sh se nasca o nouii nationali-tate. CA acesta nu putea fi de alts origins de cat romana,vorbesc urreatOrele imprejurari: dupe supunerea Da,ciei deRomani, tara rarnamend aprope de§arta" de locuitori, Tra-ian a adus coloni§ti ca sa impopuleze ora§ele §i carnpiile.Ace§ti coloni§tT, de §i din diferite part' ale imperiului, e-raA insa deja romanisati, vorbiail limba latina, limba ofi-ciala a statului, §i cu timpul se deprinsese in totul cuviata romana. Dacia nu era considerate ca o simpla targ, cu-

ci ca o colonici romana, adica ca o parte din insa§i

s'a.

cerita,

21

fiinta statulul roman, din insasi natiunea domnitere. Vo-ind sa fach din ea un post inaintat al romanitatil in lumeabarbara a Nordului, Traian nici nu putea aye incredere inpopulatiunea dad., ca sa o lase in tera si cu timpul sä seromaniseze, nici sa aduca in local ei omen' streini. Inscurt, prin aducerea de colonist' _cetateni romani-, prina§e4area soldatilor for dupa serviciul armatel in Dacia cudrepturi cetatenesci, prin mesurile luate de a se alunga saunimici poptilatiunea invinsa §i de a se face din intrega pro-vincie o colonid romans, s'a putut nasce, in timpil ce' depace si prosperitate, ce au urmat cu midi intreruperi de laTraian 'Ana la Aurelian, nationalitatea romana.

2. La a. 271 sau §i ceva mai 'note, Romani', car' vor-biaii limba Latina teranesch, una si aceiasi limbs, incep s5, sedesparta. 0 parte trece Dunarea §i se 5,00 in Dacia cea nou5,

luf Aurelian, de unde in cursul vecutilor se respandesc :unit pans in fundul Macedoniel traind in catune cu pasto-ria si agricultura, si sunt cunoscuti pans asta41 cu numelede Tintari, Cuto-Vlachi sec Romdni macedoneni ; altii a-jung pans in Marea-Adriatica, unde'' gasim ali in Istriasi Dalmatia sub numele de Moilaci. Romani', remasi inDacia Traiana, se intind si ei treptat in curs de (jece ye-turi, peste Moldova, Basarabia, Rusia, unde'l gasim pe lafinele secolului al XII §i inceputul secolului al XIII. A-ceste ramure romanesci, respandite la apus si reskit, inmie4a-ncipte §i pureed dintr'un singur trunchill,din Oltenia §i Transilvania, din Dacia lui Traian, unde s'anascut nationalitatea romeind.

7. Dacia in timpul na,valirii barbarilor.(a. 255 1250 d. Cr)

1. In -Limp de 1,000 de ani Dacia fu cutreeratade un cird de nemuri, unele mai selbatece de cat al-tele. Ele umbla,n.d numai dupa pradi, indata ce numai gasea ce sa, is de la locuitori, trecefi peste Du-flare, son se ducen spre Apus in teri mai bogate.Din acesta causa niul unul din acele nemuri nu anintemeiat un stat, care sac dainuiasea, petrecerea interile romane fiindu-le vremelnica.

2. Pe la a. 300 nAvalesce din Asia in Europa unpopor de rasa, mongolicti numit Hunii. EI dab. la

271

800

a

22

Dnistru peste Goti. Ace§tia de spaima fug in nu-mer de aprOpe un milion cu feraei, copii §i robi,peste Dunare. Hunii ajung One in campiile dintre

438 Tissa §i Dunare,§i sub un rege al for Attila (a. 433)intemeiaza acolo un regat puternic. EI supun multepopOre, inca §i pe Romani, earl pentru o dare anualain gran() §i pentru ajutor de oste la Limp de res-boiii, i§i pastrara in Banat, Oltenia §i Transilvania,limba, obiceiurile §i domnii lor. Attila se duce cu700.000 Omeni sa sup una Apusul ; pus tiesce Fran-cia, der intr'o batalie (in campiile Catalaunice), ceamai sangerOsa din cate cunOsce istoria, este cum-plit batut de Romani. Curend dupa acesta el more

453 chiar in nOptea nuntii sale (453). Patru sute anidupa mOrtea sa, trecerea lui grOznica pe pamentInca nu se uitase din mintea Onienilor, car' it nu-miaii cu spaima : bieful lui Dumneclea.

Hunii eran noma4i. Femeile for traian in caravane, Tarbirbatii stair pe cal jiva §i noptea, mancau §i bean, chiardormian §i visat, lungiti pe gatul cailor. Carnea nu o fer-bea la foc, ci o punea sub plile cailor, ca sa se frage4esca.Eran forte crulli §i viteji pea la nesocotinta. In lupti, cusabia inteo mini §i cu un§treng in ca 86 apuce degit pe mimic, pe cal Tuti ca ventul, aci clan him§ in 6steadu§mani, aci se retiag §1 se ascund pentru a nafali dinnon cu mai mare iuteli. Imbricamintea for era : o carna§ade in, pe care n'o lepicla de cit cand s'a Scut sdrente, ohaIna cusuta din pie' de §obolan seas veverite, nhdragi depele de capri, un coif ca un semicerc, §i in picI6re opinci.N'avean nisi o religiune, Tar patima cea mai mare a for eraaurul. ET impodobian piturile cailor cu pelea jupuiti de pecapetele du§manilor uci§i.

3. Murind Attila, regatul Hunilor s'a desfiintat §iin locuintele for de la Tisa §i Dunare, au venit unpopor de vita, germane Gepi4lii, lar pe amendou6cOstele Carpatilor §i in campiile Terii Romanescisemintiile slavone. Slavil tree de mai multe on Du-

cea-Ialtt

23

narea dupe prada, pene ce, pe la anal 600, in nu-mer de peste 100.000 se reverse in peninsula bal-canica, uncle reman pentru tot-d'a-una.Rema§itelefor din stinga Dunarel se perd in mijlocul Roma-nilor, Carl reversandu-se din munti intrara in lega-turi strinse cu acest popor a§e4at §i dat la lucrareapamentului.

Slavii aven locuinte statornice, traiau mai mult in satede cit iu °rap §i se indeletnician cu crescerea vitelor, albi-nelor, cu agricultura §i gradinaria. El se luptan mai maltpe jos de cit c5.15x1, cu arce, topOre, maciucl §1 buzdugane.El vietulail in comunitati familiare (zadruga), adica totimembril unel farnilii, seir §i mai multe familil inrudite,

lucran §i agoniseil impreunn avend in cap pe cel maibetran, tatal set fratele mai mare. Femeia se bucura deun loc onorabil in familie. Mai multe sate reunite formano jupci, care ave de capitals ormul (grad.) El se inchinan lariuri §i la Vine §i creden in Samovili sau Samoclivi, in (lit-hurl' §i vircolaci, despie cars Vicet, ca §i poporul roman, caatunci tend este intunecime de lung sat de sore, apoi vir-colacii an mancat Luna set sOrele.

600

4. In locul Slavilor venira in Dacia Bulgaria:" (a.660), un popor de acela§ nein cu Hunii, sub condu- 860cerea lui Isperuck. Acesta nu sta de cat 15 ani inBugiac (intre Dnistru, Dunare §i Marea-Negra) §1trece cu tot poporul sea peste Dunare, supune petoti Slavii §i intemeiaza un regat, care mai tarqiiidevine puternic pe amendoue malurile Dunarel, §itine pene la a. 1018. 1018

Bulgarii Ewen aprope acele§i obiceiuri ca Hunii. Barbatilpurtan §alvari largi, 1§1 radean capul acoperen cu unturban; femeile ascundeai, fata cu un vel, ca turcOicele.Mortii sen it ardean, set ii ingropan in movili marl. Elnu incep4n vet) biit6lie One ce nu luan sfatul vrajitorilor.Ca steg aveaii o 6(15, de cal (ca tuiul set bunciucul Turci-ion). Juraminte,le la incheierea tiactatelor le Viten pe o sa-bie infipta in pament, cu care taiase in bucati un caine, Vi-cend ca tot a§a sa fie facut buchti cel ce va calm tractatul.

traian,

§i-1i§l

24

Domnul for se numia Chan. Cu timpul Bulgaril ameste-candu-se cu Slavii perdut limba, obiceiurile, viata no-

se( mada, s'aii tre§tinat pe la a. 864, a§a ea, in mai puffin de200 ani el as devenit cu totul alt popor, poporul slavon alBulgarilor de asta-dl.

5. Dupa plecarea Bulgariloz din Bugeac venirain locu-le Ungurit seu lilaghiarii, de vita finico-mon-gola, sub conducerea lui Arpad. El stetera aci nu-mai cati-va ani, fiind-ca un alt nem inrudit cuden§ii, Pecenegii, if bat §i-1 silesc a trece prin pasu-rile Carpatilor §i a se meda la Dunarea de mijlocin Ora numita dupa den§if Ungaria. De aci ei incepsa pradeze sterile de prin prejur i yin in lupta. §i

1080 cu Romanii. Pe la 1050 regele Ladislav cel Sfint su-pune Transilvania §i a§60. spre Imola ei granicerinumiti miguresce Szekeli, adica Secui.

Ungurii la venirea for in terile dunarene ducea o viatanomads, cutrierand cu turmele §i corturile for din loc inloc. Cap ul 11 radea, lasand numai trel §uvite pe spate, peand barbile le purtaa destul de marl. Se 4ice ea era ask decru4i, in cat mancaa inimele numanilor, socotind acesta cao doctorie. Chemarea la arme se facea astfel : un pristav,imbracat intr'o manta, ro§ita de sange, ducea din casa incask o sabia scaldata in sange, la vederea careia toti stri-gaa Haljuk, haljuk! Haljuk vehe! (Au4im, aucjim!).Pristavul be respundea : Glasul Dumne4eului Ungurilor !Fie-care sa, iasa la locul hotarit bine intr'armat, altfel vafi taiat in doue sea va fi dus in robie., El scoteau atunciin tipet ingrozitor §i se gates de lupta. Arma de capetenieera arcul, cu care ei trageaa de pe tail lor, midi der luti,in drepta §i stinga, inainte §i indaret, sageti ascutite, citeo data otravite. De cele-l-alte arme, sabia, lancea, buzdu-ganul, facea mai putina, intrebuintare. Sabia insa trebuias'o aiba fie-care Ungur in casa lui §i sa n'o lase de la brillnici-o data. Pe prin§ii de resboia ii omora pea la unul,cre4end ca ail sit alba de demii trebuinta pe lumea tea-1 -alts. Juramintele le inta'reaa bend sange amestecat. Cutimpul ei lasara aceste obiceiuri selbatice, Eland de la Ro-mani, Slavi §i German naravurl mai blinde §i deprinpn-du-se cu o vista a§e4ata. El se cre§tinara pe la a, 1000.1000

§i-au

:

25

6. Dupa plecarea Ungurilor yin la Dunarea de josPecenegii, cari, pe la jumkatea secolului al XI, treeDunarea in numOr de 800.000 suflete §i se ase4a inBulgaria. Campiile Terii-Romanesci si Moldovel in-cap arum in mainile Guzilor seu Cunianilor. Acestiaajuta pe Rom'anii din imperiul romano-bulgar al luiPetru §i Asan sa bath, pe Bizantini ; der Mongoliflui Gengishan Si al" Depotului s6i1 Batu-han libaga in groza; unii sub craiul Ion gasesc sea-pare peste Dunare ; altil fug in Transilvania curugatiune sa fie primiti, cad vor sa se ere§tinesca;15.000 dinteen§ii chiar se §i boteza, infiintandu-secu acesta ocasiune v episcopatul Cumaniei.. Alai40.000 se due sa se meije in cimpiile Tisei. In finecu retragerea Mongolilor, pe la jumetatea secoluluial XIII se incheia epoca navalirii barbarilor in Dacia.

Pecenegii §i Cumanii Ewa.' aprOpe acele§i obiceiuri caBulgarii §i Ungurii; noma41, selbatici, traiaA In colibe seuin corturi ficute din piei de animale, ca §i hainele de peden§ii; se hraniati cu lapte, came cruda, carne de cal, deoreci §i de pisica, §i cu tot soiul de mort5,ciuni. La cap

se purtan rag' §i coperiti cu turbane; ca arme avead ar-cul §i sulita ; emit mai toti calareti, avend fie-care celputin 4ece pans la doui-spre-4ece cai, pe care ii duceaicu den§ii pretutindeni. Chipul lor de bataia era ca alUngurilor. Riurile le treceau pe pei de cal cusute bine, casa nu petiun4a, apa prin ele; ei legau aceste pei de codeletailor, §i punendu-se cu carele §i cu tot avutul lor, treceaape cel-alt mal. Cumanii traind la un loc cu Romanii,multi din ei se cre§tinara luaranume romanesci ca : Ion,Lazar, Turtul, Omul, Mantul, Gubul, Nestor, Costea etc.Din vieta lor scim numai di se casatoriaii cu sOcrele§i nurorile lor. Juramentul de aliantd se ficea prin tdia-rea unui carne, ier cel de credin4d prin fratia de sangeamestecat, adica §i o parte §i alta care avea si se infra-tesca, I§I luau sange §i'1 amestecau intr'o cupa, §i dupa ce'1 dregeau cu yin §i cu apa, it bea fie-care, 4icend cas'a.6 facut fray de sdnge. Regii sea Chanii cumani, cum

§i

26

§i nobilii erad ingropati sub magure sed movile, d'asupra.carora se jertflad de vii un numer de dmeni §i cal, sed,pentru omenii &Arad, numai cal.

8. Tiata Romani lor in timpul navlYlirli barbarilor.

1. Romanil n'aii incetat vre-o data se, ocupe in intregBed in parti Dacia Traiana, §i ad pastrat in mijloeul sdrun-cinarilor de tot felul, in munti ca §i in campie, limba, da-tinele §i obiceiurile mo§tenile dela Romani.

2. Limba, care este semnul nationalitatii unul popor, aneatinsa in temelia sa, este aceia§1 limba,

cum o graiau in Dacia strabunii no§tripe timpul imperatieiromane. Ca sa intelegem lucrul e destul a spune Ca: inlimba romanesca, de §i a intrat o multime de cuvinte stre-ine, slavone, unguresci, turcesci §i grecesci, de§i numeruifor covir§e§te pe al cuvintelor latine, insa nail de acesteadin urma n'am putea vorbi: flind-ca gramatica, care estesangele §i sufletul limbel, ne este latina, lar nu streina. Ro-manul a pastrat cuvintele strebune pentru tot ce este innauntrul fiinteisele, mai aprope de densul, ca §i pentru totce '1 inconjOra : pentru partile interne si exteine ale cor-pului omenesc, pentru virstele omului, legaturile de fami-lie, elernentele ca §i fenomenele naturei, fenomenele sufle-tescl, pentru pament cu deosebitele lui priviri, pentru cercu diferitele lui corpurl, pentru ano- timpurl §i cite-§i treleregnurile naturei (animal,vegetal, mineral). Cuvintele pentrupistorie, pentru tesut, cele mai multe privitore la culturaviel, multe pentru agricultut a §i pentru resboid, sunt romane.Datine, credinte §i eresuri, obicelurile la nascere, la nun -ta la inmormentare, pene §i lecurile §i descintecele babe-lor dela tell, sunt mc§tenite §i pastrate dela sttebuniiRomani.

3. Dupe, parasirea Daciel de Aurelian locuitorii ota§elorad trebuit sa fuga dinaintea navalitorilor §i sa se adapostescain munti. Aci el i§I schimbara, felul de vista de pene atund;din cetciteni devenira locuitorl de sate; indeletnicitile §i de-prinderile ori,§enesei cu timpul se uitara, ca §i numele ye-chilor ora§e ; trebuintele vietei se imputinara. Multi sefacura. -pastori, der nu parasira cu totul nici luci area pamen-tului. Precum la strebunii for Romani, temelia Statululera plugaria, inima Statulul era teranimea, precum la elpene ce plugul nu tiagea biazda, pe unde ave sa se inalte

§i

remes latind,

27

zidul ormului, nu ncepea zidirea ormului, tot ma Ro-mani' in toil timpii au Lost proprietari de piiment, §i eelmai dintaiA proprietari de pement in terile locuite de eipene aste-4I. Aceemi dragoste ce avea Romanul pentru bu-cata sa de pement, o are §i Romanul, care tine §i vreremand mo§nean in tera mo§ilor §i perintilor sec, §i prinmunca bratelor sale se, se hranesce §i se, traiasca cum secade §i cinstit.

4. Dar Romani" nu uitara nici deprinderile resboinice,nici perdura institutiunile for militeresci. Dacia pentru Ro-mani fusese o provincie military de granite; de aceia totulintr'ensa a fost renduit dupe trebuintele resboiului: cetatiintarite cu zidurf, drumuri intarite cu castele, granite in-tarite cu valuri. Viata intrege se infati§a in haina soldatu-lui, Dacia find locuite mai cu ging de soldati in activitate§i de soldati in retragere; multe din crap ail °rigida mili-taresce. Nu era putinta der, ca Romanic se, uite se, se bate,,precum n'ad uitat nici cuvintele latine: lupta, Wale, Este,army, arc, sageatci, pea, frine, eapcistru. De acela cea maivechie pomenire istorica despre demi' este §i cea mai ye-chia despre ispravile for resboinice,cind pe cal iuii ea yen-tul trag din arcurile for sageti otravite. Sub voevocli sehdud Si organisati militeresce ei se arete in istorie, la stingaca §i la drepta Dunarii, in Carpati ca §i in Balcani.

5.0 schimbare insemnate avea se, educe, in viata Romani-lor Creptinismul. Printre locuitorii Daciei adu§1 de Traian,printre soldati §1 negutetori, eraA multi cars credeti in in-veteturile Mantuitorului§icari primise cre§tinismul chiarde la Sf. Apostol Pavel. Numerul for crescu cu incetul,cu tote ea Romani' pagan' opriau respindirea credinteicre§tine. cre4end ce imperiul roman datoresce me-rirea §i puterea sea 4eilor lor, socotea de du§man al im-periului pe ori-ce cre§tin, care despretuia pe ace' 4e1 §inu voia se, le educe jertfe. De aceia imperatii roman' po-runcira §i guvernatorilor Daciei se,, prigonesce, pe cre§tini;multi barbati §i femei rebdare mune' greznice pentru cre-dinta cea noue, §i avure morte de mucenici. Imperatul Con-stantin eel Mare, cel care a m utat scaunulimperetiei de laRoma la Constantinopole (a. 330) lepede peginismul ca 830religiune de stab, §i primi in kcu-I ore§tinismul, el insu§1botezandu-se putin timp inainte de mOrtea sa. Propove-duirea noUii credinte fecendu-se in limba latina, Romani'pastrara neschimbat fondul primitiv latin al cre§tinismului:

sa

El

28

,cregin i pagein, d,ed gi Dumneded,, slant Santa-Fecidrci,preot, biserica, altar, morment; martur (mucenic), reme4ite(sfinte mote); numirile lunilor Cdrindar, Faurar, Martsad Illdrtipr, Prier, Florar sea lung lui Pratar, Cirepr,Cuptor, Gustar seiz Mdselar, .Rapcfune, Brunzdrel, An-drea set Ningdi ; septenzdna ca gi tote 4ilele sept6manei ;serbetdre, ajunul, Cractunul, Colinda, Rusaliile,Bobote'za, Paresimile set Paresi, Cagegi, lcisatul de came,rugciczune, botezul, cumatru gi fin, cuminecare cuminecd-turd, conundul seii comindare (pomana la morti); bine-cuvc'ntare, cdscitorie, mdritare, cununie, Sfenta Scripture;truce, pecat, finger i drat, bldstamare ; diva judetului,tartar (lad) gilege (religiune). Tote aceste cuvinte sunt lati-nesci §i s'an introdus in limbii treptat i prin legatura Ro-mhniloi din stanga Dullard cu cel din drepta, car' deja insecol. IV-lea aved biserica intocmita, aved episcopi al forca in pe Auxentiti, in A rcer-Palanca pein Belgrad pe Ursacid, caii scriiad §i propoveduiad in lati-nesce. Cdnd mai tar4iii Romiinii, unit! cu Bulgaril, infiin-ara romano-bulgar prin fratii Petra Asan §i

primira in biserica ritul slavon impreuna cu cartile biseri-cesci, scrise in limbs vechia slava, atunci multe cuvinte sla-vone §i grece§ti se introdusera, der ele nu alc5.tuesc fondulcredintel cre§tine, ci mai mult formaei ssi ierarhiabi sericescd.

9. Statele romane inainte de lntemeierea principa-telor Terel-Romanesci §1 Moldovel.

(450-1300)

1. Ronaanii fiind paths* in vola intemplarii cattinu navalirea barbarilor, simtira de timpuriu tre-buinta de a se aduna in midi principate sub domnilfor nationall. Inca, din secolul al V se vorbesce deducele _Roman al Severinului, care vine en 700 ca-lareti la nunta lui Attila. Asemenea, principateexistau de sigur la venirea Bulgarilor §i Ungurilor :unul in partea de apus a Transilvaniel (in valeaMureplui) sub voevodul Gela ; altul in tera Se-verinului sub ducele Glad §i mai tarditi Achtum ;un al treilea in Maramure§ sub ducele Menomorout.

gi

:

Pantile,

¢i

: Palladia,

§i

Silistra

29

2. Pe la inceputul secolului al XII in Moldovade miaqa-4i, intre Prut §i Siret, se afla un principatromanesc al Berladului, cu capitala in ()rap' Ber-lad, avend ca °rap mai insemnate Tecuciul §i

(numit pe atunci Galiciu-mic). In nordul Mol-dovei se intindea alt principat roman pana, la ho-tarele Galiciei §i pana departe in Rusia. In fine pela 1300 vedem al treilea principat, cu capitala Iasii. moo,Numele de Moldova dat Orel (de la riul cu acela§inume) este cunoscut inca din secolul XIII, iar caorate ale see in flint& putem numera : Ifotinul depe Dnistru, Suceva, Cerncluti, Seret, Petra, Bala,Nemt, Cetatea -Albd §i Chilia.

3. /'era sail Banatul Severinului coprindea dis-trictele Mehadia §i Alma§ul din Temi§iana i celecinci judete ale Olteniei Locui-torii, toti Romani, trebuira Inca de timpuriii satins pept vecinilor Unguri, cari cautaa sa punamana pe o Ora a§a de frumOsa. Cate lupte avuracu den§ii, nimeni nu le-a scris. La a. 1240 Mongo- 1240'li I, cari dusese mOrtea §i groza pang, in inimaUngariel, dad pept in Ora Oltului cu un Basarab-ban, adica un ban din familia Basarabilor, domni-tore in Oltenia. Tot pe atunci in Tera-Romanescala resarit de Olt se afla un principat roman cu capi-tala in Tirgovi§te. Preste el domnea voevodul Senes-lail din orate existail : T.-Severin, Craiova,cii, Braila, Giurgiu, Campu-Lung, Arge§, Pite§ti,Slatina, Cetatea de Floci, Buzeii §i Bucuresci lardin manastiri : Govora, Glavacloc §i Snagov. Teraera impartita in judete, avea o administratiune re-gulata, o armata, bine intocmita, in scurt ea inn.-ti§a chipul in mic al statulul, ce vom vedea ca seridica indata sub Badu Negru Vodd.

Ga-lati(

san Romaniei-IVIici.

;

;

PARTE.A. II.

ISTORIA VECHIA.

.De la leatemelerea principatu/ui Terif-Ronuinesei (a. 1290) pdnd laMihaiti Vitezul (a. 1593), gi a principatu/uf Moldova (a. 1349)pad la Aron Yodel (a. 1591).

I.

Istoria Teril-Romemesel de la lntemeierea principa-tului pan& la Mihaid Vitezul.

(1290-1593 d. Or.)

1. Litempirodli.

(1272-1280).

1, Pre la inceputul secolulul al XIII, in Tera-Romanesa se afla, deosebit de banatul Severinului,tree voevodate roman mal insemnate : la stangaOltului voevodatul lui Linioiu §i al Orli Lotrului;la drepta, voevodatul lui Seneslaii. Asupra acestorprincipate popOrele vecine Unguril, Serbii §i Bul-garii incepuse de vre-o cati-va and sa, alba ochir61, §i ca unil ce se simteail mai taxi gindeaii sa, lesupuna. Lucrul acesta se putea u§or intampla, dataRomani' aveau sa, mal stea ma despartiti, sub carpeteniile for tot-d'a-una in certuri. Simtul primej-diel ins& II facura, a se stringe de pe uncle eraii ri-sipiti, §1 and cutropitorii voira, sari inghita, unuldupa, altul, II aflara, pe totl unitI, cu bratele inar-mate §i sub un singur stapanitor.

31

L. Gel d'antaiii care a incercat sa, unesca pe totlRomanil din Tora-Roma,nesca fu Litean Voda. Elveynd (in 1272) pe tronul Ungariei un copil nu-mai de 10 anl, Ladislau IV sail Cumanul, coprinsein unire cu fratii sei banatul Severinului, se de-clara, neatarnat de on -ce legaturi de supunere catreUnguri §i nu man voi sa, le platesca nicl o dare.Rana ce ace§tia s'a vina cu armele asupra-l. se scu-lara Serbia. Litean ii batu in nenumerate renduri,§i ala de tare, in cat pana asta-di el it pomenescin cantecele for ca pe un Voda viteaz §i resboinic.Ilege le maghiar trimite atunci contra lui o armata.Dupa lupte crancene Liteanu cade ca un viteaz pecampul de bataia, frate-sai Bdrbatu, se prinde §ise da, pe mana regelul, ca sail primesca pedepsa.Acesta, dupa ce '1 storse sume marl de barn pen-tru rescumperare, §i '1 primi juramentul de cre-dint& §i supunere, il läsa, liber ssa se duca a domnila Tirgovi§te.

1272

2. Tugomir Basarab numit In domnie Radu NegruVoda.

(1290 13 20)

1. Mai noroco§i de cat Liteanu furs TugomirBasarab (1290 1320) §1 fiul set. Alexandru (1320 12901360). Domniele lungi a amandorura erati tre-buinciose pentru a inchiega un stat pan& atuncitrunchiat, cutropit de nemuri streine,5i rivnit dovecini puternici. Lucrarea in.ceputa de Tugomir sedese'vir§esce de fiul sel . a§a ca amendoul se potnumi intemeietoril principatulul prii-Romanesci.

Traditia, adia cele spuse sed scrise din betrant, a gra,madit asupra unel singure persone tot ce §I-au pututomenif aduce aminte, In 4iva and el as inceput sii, '§i deaseams de unde yin, tine a intemeiat zidirile vechi, biseri-cile, oraple, Ora §i domnia.

1V90

32

Dupa acesta traditiune, care F. e afla pana 01 in gurapoporulul din jud. Mused. §i Arges, a fOst un domn viteazcu numele Negru Voda. El se retrasese peste munci inFagaras de gona Tatarilor, cars coplesise campiile §i pla-iurile Terii-Itomanesci §i chinuiat reu pe bietii crestini,hrapindu-le fetele §i nevestele, si punendu-i la muncigrele. Negru Voda, dupa ce '§i capui bine &tea, se scoboricu tots casa lui si cu multime de norode, Romani, Papi-stasi, Sa§i, pe apa, Dambovitei; §i dupa,' ce inchise tote po-tecele plaiurilor si ale muscelelor, isl imparti dstea in cetesi incepu sa lovesca, pe Tatari din mai multe parti de °data,pana ce a reu§it so:4 scOtii, la camp deschis din satele sicet unde se incuibase. Aci dandu-le baton, virtos, pemulti din ei omorit, putinii cats scapara furs gonitipeste hotare. Apoi Negru Voda s'a pus sa faca tera noug ;intaiil a facut orasul Campulung, unde zidi si o bisericamare §i frumosa si inalta pentru cre§tinii ortodocsi, §i altabiserica pentru Sasii papistafi, earl venise cu densul dinArdeal. Din Campulung ,,au descalecat apol la Arge§, §iiar au facut oral mare §i §i-au pus scaunul de domnie,facend cuiti de piatra §i case domnesci §i hi erica', mare §ifrumosa. Iar norOdele ce pogorise cu densul, unii s'at tinspe sub munci, ajungend pana in apa Siretului, §i pana laBraila; iar altii s'au tins in campii peste tot locul de aufacut orase §i sate pima In marginea Dunaril §i pttnaIn Olt.'

Acest Negru Voda, pe care traditiunea scrisa (cronica)it numesce si _Radu Negru, i -1 pune domnia la a. 1290,trece de intemeietorul mai tutulor oraselor §i cetatilor dintera : Pite§ti, Tirgovi§te, Buzeu, Slatina, Giurgiu, Cetateade Floci, eetatile Negru Vodii, din jud. Mused, Arge§ §iBuzeu, in scurt el infatiseza in inchipuirea poporulul in-ceputurile statului romanesc, tot ce este mai vechit, dinqile betrane nesciute.

2. Istoria lul Tugomir Basarab ne este pre pu-tin cunoscuM. Atat se pOte spune cu siguranta cadensul, dupa ce a isbutit sa curete Ora de rema,-§itele Tatarilor §i Cumanilor , cari se incuibasemai cu sema, prin judetele de munte, a intemeiato noua domnie cu scaunul mai anthill in Campu-Lung §1 apoi in Curtea de Arge§, a supus banatul

f-ati.gile

33

Severinului §i a rupt on -ce legaturi de supunerecu Corona Ungariei. Acosta, fiind pe atunci sfa§iatade turburarile §i resbOiele din launtru, nu era instare sa, faca vre-o impotrivire. Ast-fel Tugomirputu sa unesca pe toti Romanii §i sa '§i statorni-cesca stapanirea asupra intreg Principatului.

Tugomir Basarab, urcandu-se pe tron, lua, titlude ,,Ion .Radu Vodd, cu mila lui Dumneqeii voevod§i domn al Terei-Rona'anesci §i ban al Severinului".El ingriji de intemeierea §i intogmirea Bisericeiortodoxe ; puse scaunul mitropolitan in Curtea deArge§ §i infiinta episcopia Rimnicului (a. 1304) in 1804ora§ul Rimnicul-Talcii, undo mai pe urma se facumitropolie ; zidi biserica din Campu-lung §i o in-zestra cu mo§ii §i venituri. Asemenea mai facu bi-seaica Sf. Nicolae domBese din Curtea de Arge§, caresta in fiinta. Aci, dupa o domnie gloriOsa, Tugo-mir fu inmormentat pe la 1320, lasand tronul fiu--132olui sou Alexandru Basarab.

3. Alexandru Basarab.(1320-1360 d. Cr.)

1. Alexandru Basarab a fost un domn vitez, in-telept §i neobosit pentru binele terei. In timpullungei sale donanii de 40 de ani el a avut sa selupte cu unul dintre cei mai insemnati regi al Un-gariei, cu Carol _Robert.

2. Carol Robert se puse in fruntea uhel armatenumerOse §i fara nici un cuvent intra (in an. 1330) 1330in.Tera-Romanesca pre la Or§ova §i coprinse Turnu-Severinului. Alexandru porunci locuitorilor sa seretraga la munte, lar el cu o§tenii sei a§tepta inmuntii Gorjulul, sa vacua ce vor face Ungurii. A-ce§tia inainteza spre riul Motru, gasind in drumul

3

34

for tote satele pustii. Nu trecu malt si iipsa de alebranei si nutretului incepu sa, se simta ; fiaman-4ira si regele si ostasii si caii. Romanil atunci e-sira din ascunytorile muntilor, si in mici luptedese-ori repetate batura cetele ungare, cari um-blab. imprastiate.

Atunci Carol Robert trimise la Alexandra soli depace. Domnul roman se prefacu ca primesce bucurospacea, trimise cati-va Omeni, ca sa-i arate dru-mul cel mal scurt, pe undo putea esi din tera. Re-gele, multamind lui Dumnecleti, se credea scapatde ori-ce primejdie. Omenii lui Alexandra insa,dap& ordinal acestuia, dusera pe Unguri prin ni-ste ripe si stramtori lungi si inguste, inconjurated'o parte si de alta cu stand' inane si drepte ; pecand- armata se infunda din ce in ce mai in prapa-

1830 stiff, eca ca in dimineta 4ilei de 10 Noemvrie 1330Unguril ved pe verful muntilor pe Romani de a-mandou s partile call. Atunci o plOia de sageti side bolovani incepe sa ca4a asupra-le ; stanci marlpravalite din verful muntilor strivesc de o data

intregi de ostasi. Timp de 4 Mile, cat tinumacelul, Ungurii picara ca niste musce in totepartile. Regele veynd ca este in pericol de mOrte,schimba hainele si armele cu unul din voinicii, can11 acopereaii cu pepturile for : acesta, fiind luatdrept insusi regele, fu omont, der Carol Robertscapa, din macel prin acesta stravestire. Cu putiniice-i mai reniasese, si dupa ce rataci multe Mile prinmunti, de abla ajunse la TemisOra, lasand in vaileCarpatilor atatea miff de lesuri neingropate,arme, scale, vestminte si bani, 'Ana si pecetea re-gatului.

Dupa o perdere asa de mare el nu se mai incu-meta sa ridice armele asupra lui Alexandra, caredomni neturburat despre partea Ungurilor pan

§i'i

§i-runt

print,

35

in 4ileie lui Ludovic I, fiul §i urma§ul la trop allui Carol Robert.

3. Alexandra more la 1360, lasand dupa, el trei 1360Vladislav, Nicolao §i Radu. Vladislav, ca cel

mai mare dintre frail', mo§teni tronul parintesc.

4. Vladislav Basarab.(1360- 1372).

1. Dupes o domnie lunges de 50 ani a lui Ale-xandru Basarab, urma domnia numai de 12 ani(1360-1372) a fiului sea Vladislay. Sub acesta 1 80-8

1872

Tera-Ronaa,nesca i§i intinde granitele la Nord §iMiaqa-chi, pune in respect pe cel mai mare rege alEurope' din acel timp, pe Ludovic I, regele Unga-riei, §i repOrta cea mai d'intaiii victoria stralucitaasupra Turcilor. Tot atunci Biserica romans se in-tenaeia pentru tot-d'auna. Bun o0ean, bun orga-nisator, bun cre§tin, Vladislav Basarab se cuvinea fi pus intre dom.nii cel marl. §i straluciti al. Ro-manilor.

2. In anul 1366 Romani' deters pentru intaia- 1366Ora pept cu Turcii. Acest popor asiatic se mai nu-mesce §i Omani, de la o capetenie Osman, care ainteiaeiat un principat in Asia-mica. Fiul lui. Os-man, Orchan, infiinta o§tirea de Ianiceri sat. pe-destra§1, compusa numai din copii de cre§tini, ra-piti de la parintii for §i crescuti in legea turcesca(mahomedana); din Spahii facu armata de ccildrag,§i lua titlu de Sultan O. Padiph. El fiind chematin ajutor de Ioan Cantacuzen, care voia sa, rapescalui Ion Paleologul tronul din Constantinopole, trecuin a. 1344 cu 40,000 Turci in Europa ; 1S ani dup5, 1344aceia, fiul set. Murat incepu sa faces coprinderi deorate §i teri in imperiul bizantin ; lua Adrianopol,uncle '§i puse capitala sa, §i in scurt timp ajunse

fii :

36

stapan preste intrega tera pan& la Balcani Si pana,is la portile ConstantinopoleI. In a. 1365 el batu pe

§isman, tarul bulgaresc de la Tirnova, if coprinsetera, care se intindea pang la . Dunare ( cu oraseleSofia, Silistra si Nicopoli), Si incepu sa, prade mar-ginile Terii-Romanesci. In a. 1367, in unire cu §i §-man, intl.& in Banatul unguresc de la Vidin si inOltenia.

Vladislav, dupa ce respinse pe Turd §1 pe Bulgaripeste Dunare, trecu pe malul drept, §i ajutat de micaOste unguresca din Vidin, goni pe pagani pOn6 laBalcani. Vidinul insa mil mai lasa Ungurilor, ci '1lua pe soma sa.

3. Din acesta causes Ludovic ridica resboiiiasupra-I si hotari lovesca din doue parti

1369 (1369) de odata. 0 o§tire avea sa, se scobOre dinTransilvania, o alta sa treca Dunarea despre Vi-din, ca amendoue sa, se intalnesca la Targoviste.Vladislav isi imparti si el &tea in doue : un corpit trimise sub comanda parcalabului cetatii Dam-bovita (Bucuresci), vitezul bragomir, ca sä apereintrarea despre munti ; el illS1.1§i cu Ostea de cape-tenie se intari la Calafat. Ungurii trecura Dunareape plute saa pe §eice cu mare greutate, dupa cegonira corabiile romane, ce aperail malul, §ifruntara plOia de sageti, ce curgea, asupra-le. Vla-dislav se retrase in regula, la munti, asteptand mi-nutul priincios ses dea batalia. Intre acestea voevo-dul Transilvaniei Nicolae, scoborind muntii pe laPredeal cu Secuii, ajunse la Ialomita (nu departede Targoviste), unde Rornanii facuse multe ceta-tui §i intarituri ; la inceput el avu cate-va mid is-bancli contra lui Dragomir, dar inaintand fares ba-gare de soma, se inchise in niste locuri strimte,mlastinOse §i neumblate ; aci Romanii it inconju-rara fares de veste, it btitura cumplit i '1 omorira

jn-

37

impreuna cu mai -LOU, Ostea; Cat' scapara cu viata,fury prin§i ; putini numai se intOrsera in patrie,ducend- cu densii §i cadavrul voevodului ucis. Inurma and.' perderi ma, de marl, care amintea pecea suferita de Carol Robert, Ludovic nu mai avucuragiu sa inainteze cu arraata, incheia pace.Vladislav stapani neturburat Amla§ul §i Faga,ra-§ul, pe care '1 impopula cu noui locuitori.

El muri in tOmna anului 1372, urma,nd.u-i la 1872trop frate-sal mai mic Radu.

4. Sub domnia lui Vladislav, Romanii se intariall maimult in credinta bisericei ortodoxe a Resaritului, se intre-ceau in fapte piose, inaltah. biserici §i manastiri, imbuna-tatiud §i administrarea bisericesca. Vladislav infiinta ina,. 1370, a dorm, Mitropolie cu scaunul in Rimnicul-Valcii 1870pentru eparhia Olteniei, remanend Mitropolitul Ungro-Vlachiei pentru partea de dincace de Olt. El inalt6 bise-rica, SArindaru (la 1362) in Bucuresci §i facu §i o mantis- 1362tire la Vodi fa (sail Apele dela Cernetul de laugh,' Severin).

5. Radu Vodti, Basarab numit §1 Negru-Voda.Dan Basarab.

(1372-1386)

1. Radu-Voda fiul lui Alexandra Basarab, eraom iubitor de pace_ In tot timpul domniei sale

de clece ani el a ingrijit de lucrurile religiose, deintemeierea lacaurilor calugaresci, cari serviali nunumai de manastiri, dar i de spitale pentru bol-navi, de scoli pentru invetatura clerului §i a po-porului §i de cetati de aparare in tinap de primej-die. La acesta lucrare piosa el a fost indeinnat- §iajutat de sotia sa si de un calugar serb, popa .Ni-codim, care cu ajutorul domnilor romani : Vladislav,Radu §i fiii acestuia, a inceput sa zidesca la bise-

schituri §i manastiri, din cari mai inseinnatesant Prislopul (in muntii TemisOrei), Motru, Vo-dita §i Tismana.

si

un

RS

2. Radu murind, lasa dupa densul doui fii : peDan §i pe Mircea. Cel d'intait, lubitor mai multde pace de cat de resboiii, gasea multumire in in-grijirea lucrurilor religiose ; cel de al douilea, ne-astamparat §i aprins dupa fapte vitejesci, puneamantuirea patriei sale in virtutea bratului son res-boinic §i pe curagiul o§tenilor sei. Din acesta ca-usa tera este impartita in doll-a tabere ; se incingeo lupta crancena intro frati ; Dai cere ajutor dela Turci, fugaresce pe Mircea §i remane stapan pe

1886 domnie (1355). Acosta insa rrumai pentru un an,caci §i§man, tarul bulgaresc, trecu Dunarea §i '1ucise in lupta.

6. Mircea cel Batran.(1386-1418)

1. Mircea, suindu-se pe tronulTerii-Romanesci, laa. 1356, I§i puse in minte doue lucruri de capetenie :

1886 1) a apara Ora de cotropirea Turcilor §i de ingenu-chiarea Ungurilor, §i 2) al da o buna administra-tiune, intocmirl folositOre §1 a face sa infioresca Bi-serica. Pentru apararea teril de Turd el trebuia :1) sa. stapanesca Dobrogea, spre a putea lovi painimic din done parti, 2) sa ajute popOrele cre§tinain luptele for cu paganii, si 3) sa fie in buna in-telegere cu Unguril §i cu Polonii.

A) Mims stApAnitor al Dobrogei. BAtillia din CAmpulMierlei (Cossovo). Coprinderile la Mircea pAnA

la Adrianopol.

2. Coprinderea Bulgariei de Turci nu putea lasain pace pe Mircea. El ve4end primejdia, trece Du-narea, is Vidinul, §i§tovul, Nicopoli, Silistra §itote cetatuile dunarene pana la gura riului, go-nesce pe Turd din Dobrogea §i coprinde Ora-

39

El de acum inainte se intituleza : Domn a totsTera- Romanesca, al partilor de peste Carpati §ial terilor tataresci (Basarabia de jos), ducele Am-la§ului §i Fagara§ului, stapanul banatului de Se-verin §i pe ambele termuri ale Dunarei pretutin-deni pang la Marea cea mare (Marea Negra)".

3. Inca de la aretarea Turcilor in Europa, cre§-tinil ar fi trebuit sa '§I unesca puterile §i sa nulase pe pagan sa se statornicesca acilea. Imperatiibizantini, vedend primejdia, ceruse in desert aju-torul Serbilor §i Bulgarilor, cad in loc de ajutorprimira de la den§ii respuns : aparati-ve cumsciti." Cand trimisera dip non sa le spuna : de nune veti ajuta acum, apoi voi ye veti ei re's-punsera : cand vor sosi Turcii la no', not ne vomapara". Acum Turcii venise ca un potop sa-i in-ghita, §i simtul primejcliei de ob§te a trebuit saunesca pe Cre§tiri.

La 1389 armata cre§tina, compusa din Sarbi, Bos- 1389niaci, Bulgari, Albanesi §1 Romani, ce§ti din urmatrimi§i de Mircea §i de Petru Mu§at, domnul Mol-dove', peste tot 200,000 Omeni, se aduna peesul dela Cossovo (campul Arierlei, in Serbia), sub comandabetranului Lazar, despotul Serbiei. In capul armateLturce§ci se afla Sultanul Murad. In 1orii 4ilei debatalie (15 iunie) serbul Milo§ Obilici ucide pe Sul-tanul in cortu-seti, insu§i el pere de o morte cruda.Fiul lui Murad, Baiezit is comanda. La inceputnorocul parea in partea cre§tinilor ; insa de o datalucrurile se sthimbara. Dupa perderi insemnate inamendoue partile, batalia se sfir§esce cu nimicireaarmatel cre§tine. Lazar cade in robie impreuna cumulti boeri, §i toii sunt decapitati.

Indata dupe batalia, Baiezit trimise o§ti sa co-prinda Tera-Romanesca. Mircea le respinge insavictorios ; trece Dunarea cu o armata mare, su-

cai,"

r",

40

pure -Ora pang la Adrianopol, si apol incarcatde pragi se intOrce inapol. Dar Baiezit, cu o os-tire si mai mare, se is dupa densul, si la, o strim-tore de munte sfarama armata romana. Mirceascapa cu fuga si e silit a da inapoi robil de res-boiii, pracjile ce luase, indatorindu-se ca sa platesca,o suma de bull' ca tribut si sa ajute pe Sultan in

1891 tote resbOiele sale. Cel putin de la 1391 Tera-Ro-manesca, e trecuta la condica Sultanulul ca supusala bir. Din pamentul coprins 113Sa peste Dunare,Mircea nu inapoiaza niraic ; isi sustine stapanirea

1898 asupra cetatilor dunarene, Asa 4n cat la 1393 elpOte sa se mtituleze Stapanitor al ambelor laturiale Dunarif pan& la Marea-Negra, Donau al Dobro-gel si cetatii Silistra si al tutulor terilor arqelorpdnd la hotarele .Adrianopolii."

1894 4. In tomna anulul 1394 grOznicul Baiezit a-fland ca Mircea sta gata ca sa-1 lovesca, navali inOltenia, trecend Dunarea pe la Severing Mircea erasingur. numai cu ostenif lui, cars aveau acum SAalega intre robie si libertate. Dela isbenda luptelavea sjl atarne nu numai sOrta patriei nOstre, dara crestinatatii : zidul vid de popOre dunarene, pestecare paganil trebuiail sa treca pentru a ajunge- salovesca Apusul, fusese cotropit bucata, cu bucata, ;un singur popor mai remasese in picIOre ; asupralul acum ochii tutulor eraii tintiti ; vitejia si pu-terea lul aveai sa hotarasci, decd Resaritul are sa,invinga Apusul, data Semi-luna are sa, umiliascaCrucea, data barbaric asiatica are sa, nimicesca ci-vilisatiunea europena. Mircea se arata atunci vred-nic de sperantele ce Orestinatatea punea in el ; q;

vrednici se aretara si ostenii lul de dinsul. Domnulroman se lovi cu Baiezit langa Craiova, in niste lo-curl baltOse, si de aceea numite Bovine. §i furesboid mare, ne spune un vechiu cronicar, cat se

:

gi

B",

41

intuneca de nu se vedea vazduhul de multimea sa-getelor , §i mai pierdu Baiezit ostea lui cu totul ,

iara pa§ii §i voevoqii perira toti ma de se varsasange mult cat era voile crunte. Deci se sperie Ba-iezit §i fugi de trecu Dunarea."

Baiezit, dupA, o fuga ma de ru§inOsa, trebui saincheie pace §i sa primesca conditiunile puse de in-vinKetor.

B) Traetatul lul Mircea Cu Sigismund.BlitAlia de laMuntule Paserea. (1395).

5. Isbinda stralucita a lui Mircea asupra lui Ba-iezit facu pe Cre§tini sa spere, ca prin puteri uniteTurcii vor fi goniti din Europa.

In primavara anului 1395 Sigismund, regele Un- 1885gariet, se inta,lni la Brasov cu Mircea, §i amendoiincheiara un tractat, prin care Domnul roman seindatora ca on de ate on regele va merge in per-sona contra Turcilor sou a prietenilor acestora, samerga, §i el tot in persona &Ica regele va trimitenumai Ostea sa, atunci §i densul sa, fie dator a tri-mite de asemenea numai Ostea Cu Omenii §iintr'un cas §i intr'altul, o§tile unguresci vor aveatrecere libera, pacinica, sigura §i faro de primejdieprin Ora, la ducere ca §i la intOrcere ; §i li se vorinlesni tote trebuinciOsele de hrana , in -kora ca §ion -undo vor starui cu resboiul, insa numai pe ban!,cu cheltuiala regelui. Dupa aceea, adunandu-§i ar-mata Transilvania, Sigismund intro in tern, pela Bran, se opri la Campulung, §i de aci porni im-preuna cu Mircea sere Dunk.° trecu riul si incon-jura Nicopoli-mic (Nicopoli de la Dunare). Acostacetate , intarita bine cu ziduri , era aparata inlauntru -de o garnizona turcesca. Dupil, multe oste-neli, cetatea fu. luata. Dar sosind o§tirea de cape-

;

;

lui ;

rn

42

tenie a Turcilor, Sigismund de tema, sa grabi a seintorce in Ungaria.

6. Mircea era forte suparat de acesta purtare a.regelui, pentru ca, dupa ce se invoise amendoi aridica sabia asupra Turcilor, Sigismund, cand ve4uceva primejdie, rasa pe Mircea, singur in fats ar-melor lui Bainit. De aceea canal sa'l Ilea cuve-nita pedepsa. Pe cand regele se intorcea grabnic cuo$tirea, prin banatul Craiovei $i se credea in totssiguranta, ajunse prin striintorile muntelui Paserea(judetul Mehedinti) ; aci se vedu de odata, lovit deo plOie de sageti otravite, de bolovani $i de tot fe-lul de lucruri omoritOre, asverlite de o$tenit ro-man', cari impanase trecetorile. Ungurii patira oinfrangere i un macel tot ma de mare, ca in tim-pul lui Carol Robert $i Ludovic. Regele-abia scapacu vials. Incurcaturile, ce '1 mteptail a cask dupamOrtea sotiei lui, it oprira de a incerca macarresbune pe Mircea, cu care trebui sa, se impace, a-vend de densul nevoie.

C) .134thlia de la NiaopolI de lfingd Balcani.

(1396)

1896 7. In tOmna anulul 1396 o armata numerosa,in care se afla eel mai viteji cavaleri ai Francieii ai Germaniei, intre cari §i Friderie de Hohen-

zollern, strebunul Regelui nostru, se strinse subconducerea lui Sigismund, pentru a porni in con-tra Turcilor. Ostea de capetenie unguresca, veni lacetatea Nicopoli-mari, (41 Stari-Nikiup), de langaBalcani, unde se impreuna cu armata roman& $i,moldovona comandata de insu$I Mircea. Peste toterati 130,000 Omen'. Comanda armatei intregi olua Sigismund ; acesta insa era lipsit de vacja $i depriceperea de a conduce o Wire ma, de mare $i aka

43

de amestecata, in care toi voiau sa poruncesca si-nici-unul sa se supuna. Ei inconjurara cetatea,care se apara in timp de 15 Mile, pana ce Baiezitveni cu 200,000 omen!. In cliva de 28 Septemvrie1396 se hotari a se da bataia. Betranul Mircea, 1396care cunoscea mai bine de cat toti chipul de lupta.al Turcilor, propuse sa incepa el atacul, far osti-rile ungare si francese sa lovesca fruntea si centrulputerel inimice. Francesii nu priraira, si cum eraiiincalcliti de vin. se aruncara pe cal si dedera na-vala asupra Turcilor, pe care-1 puse pe gona. Dorain indrasnela for nebunesca ne bagend de soma cas'at departat de restul armatei, de odata se vedinconjurati de 40,000 lane! ; atunci iii perd cum-petul si o tau la fuga; sosind insa noui escadronede cavalerie cresting, se pun larasi in sir ; sar dupacai, si cu sabiile in mains se arunca in naijlocul ar-mate! pagane, sperand ca vor sosi ai for ca sa-1scapa. Dar cand un batalion, trimis de Sigismundin ajutor, velu caii fara cabaret!, se intorse si spuseCa n'a mai remas nici-unul. Acesta veste, respan-dita ca fulgerul, baga grOza in osteni. Aripa dreptasi stinga clan inapoi ; centrul se tine cat-va timp,respinge cbiar -pe ieniceri, insi in minutul hotari-tor, eta ca, sosesce din tabara turca printul SerbieiStefan cu 5000 de Omen' prospeti de lupta. Co-plesiti de numerul cel mare, crestinii ian fuga spreDunare, lasand pe campul de lupta 20,000 de ca-davre. Cavaleria turca pe multi ii prinde ro-besce ; mare parte insa se ineca in valurile Duna -ref. Sigismund, insotit de cati-va credinGiosI as seisi de Frideric de Hohenzollern, apnea spre gurileDunarei, se arunca intr'o corabie, si apol pe marese duse la Constantinopol, far de aci in Dalmatia.A dotta cli de lupta Baiezit puse de taia peste 3000de crestini inaintea ochilor se1. Din armata tur-

si-i

44

testa 6&,000 de morti acoperean campul de lupta.Atat costase pe Baiezit isbanda de la Nicopoli,

dar ea deschidea Turcilor drurnul spre apusulEuropel.

D) Bat ilia de in Ravine pe( 1398)

S. In urma isbandei stralucite de la Nicopolisultanul Baiezit coprinclend §i Vidinul, se facusestapan peste intrega Bulgarie. Tin singur protivnicmai remanea in piciOre acesta era Mircea. De

1898 aceea in a. 1398 in fruntea unei armate, cum numai avusese Inca, trece Dunarea pe la Calara§1 §iincepe a pustii §i robi tera. Mircea duse pe femei,copil §i betrani, cu tote vitele si trebuinciOsele dehrana In muntii Vrancei, punend sa ar4a holdelein urma lor. Apoi cu o Oste destul de numerOsa ellovesce din padurile dese, de langa campiile Bara-gauului, trupele singuratice de Turd, Carl umblaiidupa jafurl. Turcii fiind mere' hartuiti si imputi-nati, §i suferind lipsa de apa si de hrana, Incep a seretrage, apucand in invalma§ala spre Dunare. Mir-cea isi intocmesce atunci bine Ostea, §1 la o campiedeschisa si mla§tinOsa nuinita Bovine pe Ialornita,se arunea, faro de veste cu 30,000 de Romani asu-pr2i-le, 'II Into infricoat pm, e ye gOwl, pesteDunare, luandu-le tote munitiunile de resboin, totevitel-, §i praqile.

Isbanda de la Bovine facu pe Mircea iara§istapanpeste Dobrogea §i cetatile de pe malul drept al Du-narei ; el rupse on -ce legaturi si plata de tributcatre Turd. De acum inainte puterea lul cresce §ipriete§ugul se' e dorit si cautat de toti vecinii.

lalomita.

§i-I

45

E) Ames e( nl lui Mircea In treburile ThreieT.TractatulJul on Tureii.M6rtea sa.

9. Intimplarile din imperiul turcesc daduraprilej lui Mircea sa se amestece in certurile de a-colo pentru tron. El ajuta pe Musa, fiul lui Baiezit,sa se faca Sultan. Musa insa dupa cat-va timp fuinvins §1 omorit de fratele set Mohammed, cu careMircea incheia, in a. 1411, urmatorul tractat : 1411

Tera-Romanesca isi pastreza neatarnarea ei, secarmuiesce dupa legile ei proprif ; domnul are de-plina putere de a face resboiu cu vecinii sei §i dea incheia legaturi de amicitie cu den§ii, on si candva voi ; este stapin preste viata §i mOrtea supu0.-lor sei ; el se alege de catre mitropolit §i de catreboeri. Turcii nu se pot asecla in tera, nici pot facegeamii ; §i in schimb pentru sprijinul, ce Sultanulqe mdatoresce a da terii, Turcia are drept in fie-care an la un pegl e. , adica dar, de 3000 bani

de tera sat 300 lei argint bard' turcesci."Betranul Mircea, incarcat de ani si de multimea .

lucrarilor sale, more in vara anului 1418 §i se in- 1418mormenteza la manastirea Cozia, cea zidita dedensul. Dupa el lasa patru Mihai, Radu§1 Alexandru.

10. In timpul unei domnii atat de lungi Mircea, cu toteiesboiele stile, ingriji si de treburile bisericesci. Ca bun sipios crestin, el inzestr5, mAnastirile Tismana si Vodita cumai multe sate si venituri, facu manastirile Cozia si Cot-meana, incepute inc de tatill seiz Radd, clgruindu-le en multemosii si provis'i de la curtea domnesc5,.

Despre intemeierea m5,nastirel Cozia se povestesce, caMircea, fiind invins de catre Unguri, adormise sub un ar-bore ; atunci Icona Treimi i se arat5, si it poruncesce saincerce a data ora norocul b5,t5liei; el se sc615,, bate pe Un-gurl, si in locul unde vetjuse ic6na inalta altarul

El ingriji si de inflorirea negotului, scutind de vilmi pe

ro-

fii : Vlad,

mend-stirel.

si'

Sf.

48

negutetorii poloni litvani, afara de o singura vamuire ladescardare in Targoviste; le dete voia, se, vinO, §i se, cum-pere tot felul de marfuri intre in tote oraseIe, sche-lele de pe Dunare, incepend de la Portile-de-fer §i chiarpans la Braila, fare', dea vre o vama, fie vamile domnesciarendate. fie nearendate.

Mircea a fost vitez neobosit in lupta, pe atat de cu-minte cat insetat dupe, fapte marl, nascocitor de planuriiscusite si indeplinitor indraznet al lor.

In timp de 32 de anl, cat a stat pe tron, sciu se, se stre-core prin tote greutatile : invinge cu armele pe Turd silinguri, se lege, cu Polonii pentru a bate pe Unguri, cuUngurii pentru a bate pe Turd, cu Turcii contra Turcilorpentru a apera asigura esistenta terif sale, careia 1i lar-gesce hotarele : spre resarit ajun.gend pane, dincolo deorasul Chiba, peste Duna,re avend Dobrogea cu orasul Si-listra, dincolo de Carpati ducatele Fagarasului, Amlasului

Hategul.Dace, silin ele lui izbutit se, lase o tera neaarnata,

asa cum fusese tinta vietef sele, nu este de invinovatit niciel, nici supusil sei, ci puterea nebiruite." a lucrurilor ome-nesci. Si el, si densii, afi aratat ca, scin se, more, pentrumantuirea patriei, inscris in istoria Roman:dor pagi-ule cele mai frumose ale vitejiei gloriei strabune. Ca lu-ceflir al voevoclilor roman!, se cuvine ca istoria dea nu-mele de Mare.

7. Vlad Dracul §i Ianeu Corvin.(1433 1437)

1. De la mortea lui Mircea cel Betran §i pana lasuirea pe tron a nepotului seu de fiu Vlad Tepe§

106 (1455), in timp adica de 37 ani, Tera-Romanescaeste sfisiata, prin certele dintre fist si nepotii luiDan §1 Mircea. Cand unit reu§esc a capaa domniacu ajutorul Turcilor, altil Ain sá '1 restorne cuajutorul Ungurilor, §i Gaud ace§tia apucat incabine se, donmesca, sunt resturnati de cel d'antaiti,sprijiniti iara§i de Turd. Asa se intOmpla ca streinii,din causa pretendentilor la domnie, se amestecaii

si

si sa

sa

si

si

sin'ail

si atsi

sa-I

n'aii

47

in trebile teril §i capetat. inriurire, §i ea in mai pu-tin de 40 alai (1418-1456) se strecOra la tron lfgT§epte domni, din earl eel mai insemnat este Vlad,fiul lui Mircea, poreclit din causa nasdravaniilorJul, Dracul see Draculea.

2. Vlad veni cu Oste din Ungaria respinse pdTurd, cars intrase in Ora ca sa punt pe alt Donna,§i prada de mai multe on Bulgaria. Din causamultelor resbOie insa Tera-Romanesca se imputi-nase de locuitori in ma chip, ca, mai nu remasesetine sa lucreze pamentul.

Tot pe atunci in Ungaria traia un mare gene-ral, Tanen Corvin de Uniad (f 1456). Acesta era 1456roman de nascere (fiul lui Voicu Romanul §i ne-pot lui Sean) din nemul Danescilor, §i serveapentru regele Ungariei. El batu intr'un singur an(1442) trei o§tiri marl turcesti (la Sibiu, la Tal0Inita 1442de sus §i la Portile-de-fer), der perdu batalia de laVarna (1444), uncle insu§i regele unguresc Vladis- 1444lay remase most pe can_ipul de lupta.

In anul urmator (1445) Corvin, vrend sa restOrne 1445pe Vlad §i sa punt in locu-I pe cumnatul sell Dan-ciul, navali in Tera-Romanesca cu mare Oste, ina-inte de ce Vlad sa fi prins de veste. Vlad fugi pesteDunare impreuna cu feciorul sea mai mare, Mircea.Danciul apnea, tronul §i omori tote rudenieleprietenii lui Vlad, cats a putut prinde. Vlad, cuOstea ce-i remase credinciOsa §i cu ajutorul Turcilor,indata ce Corvin se intorse acasa, se arunca asupralui Danciu, it puse pe fug §i i§i relua domnia.Apol prada Transilvania, de unde aduse multi prin§ide resboie. Danciu ceru ajutor de la Stefan, dom-nul Moldovel (1445), precum i de la Corvin. Pre 1445cand Stefan intra dintr'o parte in Tera-Romanesca,Corvin dintealta parte se scobora prin pasul Braninsotit de Danciu, ca sa apuce pe Vlad intre doue

;

si

48

1446 focuri (Julie 1446). Vlad mtepta dumanii la Tir-govi$te ; cand amandoue o$tile se- gasira fat& infata, in minutul de a incepe lupta, Ostea lui Vladit parasesce i trece in partea lui Danciu. Vlad fuge,insa este pries de catre Danciu i trait in piata o-rmului Tirgovi$tei,impreuna cu fiul sai mai mareMircea. El lasa dupa sine dour fii : pe Vlad Tepe*

pe Rada cel Frumos.

8. Vlad Tepes,.

(1455 1462. 1483 1496.)

1. Vlad, fiul lui Vlad Dracul, este omul cel maicrud din cati ail trait in Tera-Romanesca. Chiardaca pe jumatate ar fi sa, credem cele ce se spundespre densul, $i tot ar ramanea sä ne spaimantamde faptele lui neomenesci, de s'angele rece i poftasalbateca cu care omora, tragea in Ord, ardea $1frigea pe omeni.

1455 El indata ce se sui pe tron (1455) i$i alese o cetade Caneni armati cu sulite, care 'I sta pururea depaza,,$i incepu sa faca crthjimile cele mai marl: chemape boerii, ce i se parea ca nu i-ar fi prietini, la oadunare impreuna cu femeile i copiii lor, omoripe toti, chiar i pe robii lor. Cinci sate boeri $i is-pravnici 11 omori numai pentru sciut saspuna num6rul locuitorilor din judetele lor. Satele

boerilor uci$I, el le darui ostailor sei depaza, pe care-i facu boeri. Strinse pe toti cerwto-rii, lene ii $i Omenil far' de capataiii din Ora,dupa ce le dete sa manance i sa bea bine, ii a-runca intr'un foc mare. Pedepsi cu tepa on -ce fur-tipg, $i nu mai putin de 6000 hoti ii prinse incurend omori. In scurt timp facu aka sigu-ranta in tera, in cat negutatorubcel mai bogat pu-

$i

si'i

ca nail

$i mo$iile

$i

$i-I

49

tea caletori fara nici o grija, putea lasa marfape uli a, ca nimenea nu se atingea de densa. Inchipul acesta omori pang la 20,000 barbati, fe-mei §1 prune', tragendu-i pe cel mai multi intops, pentru care lumea 1-a pus numele de Tepq.Unul din boerl anume Albu cel Mare ridicandu-sedomn presto capul lui Vlad, el 1-a e§it cu Oste inpotriva, l'a prins §i l'a taiat impreuna cu tot 'A-mu' inf. Dupa ce §1-a asigurat astfel domnia, a nä-yalit in Ardeal, predand Cara Birsei, Fagarasul siAmlasul, i prefacOnd sate 0 manastiri in cenuse.Arse §i suburbiul Brasovului, trase in tepa Main-tea unei biserici multime de SasI, pe cand densulin liniste isi lua gustarea in naijlocul gemetelorcelor intepati. Apoi a trecut in Bulgaria si a pus sipe Turd in spaima, omorind multime de lume. Inscurt timp s'a dus vestea prin Off departate desprecrqimile acestui om §i s'a tiparit carti, unde suntcu amenuntul povestite faptele sale.

Asa, se dice ca el o data a sti ins intr'o magasie 400 copiiunguri asf, pe earl tot el if adusese de la parinti in tera,ca sa, invete limbs si sa," faca, negot, si le dete foc de totepartile de arsera. Pe alti negustorl Omeni, cari mergedcu marfuri din Ardeal spre Braila, I-a prins i -a intepat,fiind preste 600. Intr'o 4i a pus sa se faca un cazan marede arama, in care a bagat mai multi omen' si f-a fert. A-semenea pe un tigan ce furase, l'a pus intr'un cazan si aturnat pe densul unt fert, dat apoi sa '1 manince cucame si ose tigani, cari venise roge de er-tare. Pe un batren, care-I 4ise : cum de nu'i mirose, standpe timp de caldura in mijlocul trupurilor de dmeni inte-pail, l'a pus Intr'o tepo, mai inalta, ca sa nu'i mai rairosa.0 data un preot, spunend in biserica ea e pacat sa iel ce nue al tea §i sd nu'l mai dtii inapoi, Voda it theme la masa

taia niste bucatele de paine. Dnpa ce preotul inghiti una,Vlad ii Elise : adeverat este ca af spus all, cum ca e pacatsa lel ce nu e al tea §i sa nu'l mai dal inapoi? El Elise cain adever, asa a graft. Atunci : inapoi ce mi -al

§i l'a intepat.Alta data venira la densul doui ca-4

§i

§i§i

§i l'acei-l'alti

§i

luat."

50

lugari streini, dupa milk. El chem5, mai antaiii pe unuldin el §i'l intreba : ce spune lumea despre densul? lu-garul respuuse ca numai lucruri bune, §i ea,' este un om cufrica lui Dumnellen. Apoi chema pe cel-alt qi'i puse aceemiintrebare. Calugilrul1§I qise, ca tot are sa-Lomore; cel putinsL.,'I spunk adeverul, §i 'I respunse : ..Doamne, e§ti omul eelmai cumplit §i indrazit din lume. N'am vOut, nicl n'am au-4it pe cine-va sa vorbesca bine de tine." Atunci Vlad. ii 4ise:

numai to al graft adeverul, iar cel-alt mmciuna,Tad, tie dAruesc vista, iar cel-alt sa fie intepat pentru iu-birea adeverului ascuns §i nemarturisit, de densul". Pe unteran ve4endu'l _cu camasa scurta, I-a ucis femeia, pentru canu-I facuse c5,ma§a lungs, §i l'a insurat indata cu alta, cAreia'I ciise sa faca Carna§g, lungs, c'apol o omOrA §i pe aensa. Altadata intalnesce un calugiir cu piciarele gole calare pe unmagar, §i trage in tepa §i pe unul §i pe altul, fiind-ca nuI-a filticut cinstea cuvenita. La nisce soli turd trimi§i deSultan le-a tintuit cialmalele pe cap cu ate 3 cure de fer,fiind-c5, el nu voise sa le scota inaintea lui, licend ca a§aeste obiceiul la Turd. Turcii ce-I prindea, ii chinula inchipul eel mai groznic; taindu-le piciorele, jupuindu -i §ipresarend sare pe mu§chl, punea caprele altemulte cruq.imi se povestea despre densul, earl nu sunt toteadeverate, ci multe sunt scornituri, ca sa arate lumii pe Vladcu mult mai groznic de at era, ca pe cel mai cumplit

2. Vlad, dupa ce orendui -Ora militaresce, se gatia pune in lucrare planul maret de a scutura jugulturcesc, care in anii din urma incepuse sa apesegreil pe Ora. Turcii nu se mai multumeail acumcu tributul, ce tera se 'nvoise a le da, de pe timpullui Mircea ; ci mai cereafi §i ate 500 de copii pefie-care an, pentru a'i cresce in legea turceasca §ia'i face ianiceri. Sultanul Mohammed II luase Con-

1453 stantinopole (1453), pusese la bir Si pe Moldoveni1456 (1456) *i ameninta sa inghita amendoile terile ro-

mane. Vlad, papa a nu face ruptore pe fats, tri-mite in taina la Matei Corvin , regele Unga-riei (fiul lui Iancu Uniad), pe a carui ruda, deaprope (pote pe soru-sa) el o Linea in casatorie, casa incheie o legatura de aparare contra Turcilor.

'tl,,Fiind-ca

ut -I

oMIt.

61

Dar Inca nu se incheiase in forma acesta legatura,§i Mohammed era insciintat prin Omenil sei, caVlad a hotarit sa ridice armele asupra-I. Maniatforte, voi sa preintempine total, §i inainte de off-ce, sa puna mama pe indraznetul voda. De aceea eltrimise la Vlad pe logofetul seu Catabolinos, ungrec §iret §i prefacut, ca qica, ca Sultanul vo-esce cu ori ce chip sa'l vaqa, avend sa'i spun& otaina mare, ca daca o veni, are sal priimesca cucinste imperatesca, §i cu tote darurile din lumeare sal incarce. Vlad intelese cursa, §i cam undebatea dragostea turcesca ; 4ise ca acum nu pOteparasi Ora, dar mai tarqiii va veni. Grecul maiadaose ca Sultanul cere, ca numai de cat tri-mita 500 copil ale§i, pentru slujba imperatiei, §itributul de 10,000 galbeni pentru acel an. Dom-nul roman, superat, respunse ca banii ii are gata,dar ca sa trimita §i 500 copii, nu o va face °datacu capul. Atunci Catabolinos, voind s& piece, itrug& sa'l insotesca papa la Braila, cad iI e fric& sanu i se intimple ceva pe drum. Vlad merse, insabanuind vre un vicle§ug, lua cu sine Omenii lui depaza credinclo§i §i un numer indestul de Oste. andajunse la locul aratat, eca ca de °data, Domnul sepomenesce lovit de tote partile de o armata tur-cesca. Era Hamza pa§a, cu care grecul vorbise, cala qiva §i locul hotarit, sa vina §i s& prinla peVlad. Se incepu o lupta crancena, in care Vlad cuomenii sei remase invingetori ; putini Turd luarafuga ; restul, impreuna cu Hamza §i Catabolinos,fura prin§i, li se taiara pe loc malnile §i piciOrele,§i apol intr'o padure de tepi fury tra§1 pang launul. In mijlocul tepilor, renduite ca la batalie, seinalta o tepa mai mare: inteensa sta Hamza pa§acu fesul in cap §i cu tuiul alaturea, lar langa den-sul, grecul eel §iret §i pa§ii mai mid.

se. -1

52

A) Espeditinnea lnii Mohammed contra ln! Tied.

3. Cand Sultanul aft, de tole intemplate, atatde malt nu voia sa creda, in cat cu toiagul batusingur pe tatarul, care-i aduse intaia vestea, ne-putend sa'§i inchipuiasca o a§a de mare indraznela.Vlad i§I strinse indata o§tirea tots, trecu Dunareape gbiata, mai jos de Nicopoli, prada cu foc §i cusabia in lung §i in lat Ora turcesca. §i nu se in-torso inapoi de cat dupe ce prefku in cenu§e totesatele §i tergurile ; omori intrega populatiune,pang §i pe femei Si copii, far& ca sa, intimpine vre-oimpotrivire. Armata turcesca, care pazea parteadunarena, fusese nimicita °data, cu Hainzit. Inchr-cat apoi de pralji §i cu 25,000 prin§1, se 'utOrsepeste Dunare ; toti prin§ii fare, tra§1 in tope,. Vladtaia nasurile Turcilor, la vii §i la morti, la bar-bati §i femei, §i le trimese regelui Ungariei, ca sa,se incredinteze de numeral color prin§i §i uci§i.

1462 4. In prima-vara anului 1462 o armata turcescade 250,000 soldati porni in doue parti ; o parte peMarea-Negra cu flota pentru transportul provisiu-nilor de resboia §i de hrana ; ceal'alta §i.-cea maiinsemnata parte , de la Adrianopol se indrepta,spre Dunare. Local de intalnire era la Nicopoli.Armata din corabii intra pe la gurile Dunarii §iarse, intro altele, Braila, ora§ul comercial cel maiinsemnat pe atunci, avend numai case de lemn.Armata nu intimpine inpotrivire, pentru ca Vladporuncise tutulor locuitorilor sa, ar(ra satele §isemenaturile §i sa, se retraga cu femei, copii de la12 ani in jos §1 cu tot ce aveat mai scamp, partein strimtori §i paduri, parte in muntii Prahovei ;un numer insemnat se inchise in cetatea intaritaTirgovi§te. Vitele fur& ascunse prin vaile muntilor.Vlad cu vre-o 22,000 de Omeni, in earl se num&rail §i tinerii de la 12 ani in sus, tabari in dreptul

53

Nicopolei, ca sa apere trecatOrea. Armata turcescade uscat, comandata de insu§i Sultanul Moham-med, ajungand aci, trecu Dunarea cu marl per-deli, din causa plOiei de sageti, ce Romanii arun-caii asupral TePe§ este silit insa a se retrage, nemai putend apara trecatOrea.

5. Atuncl Tepee i§I imparti Ostea in douO, pen-tru ea din doue part' venea primejdia : Stefan celMare, domnul Moldovei, pe care Vlad it ajutasesa capete domnia, gasise tocmai arum minutul pri-incios sa coprinqa cetatea Chilia (la gura Dunarei),care atunci se stapanea de domnul prei-Roma-nesci ; in acest scop el se unise cu Turcii, §i dupace incercase zadarnic sa is cetatea, fiind respins cuperderi, se gatea sa treed. granitele sa, apuce peVlad de la spate. Armata insa trimisa de Vlad italunga §i'l tinu in respect. Asigurat a§a dar despreo parte, Vlad cu 10.000 o§teni lua o positiune sigura§i bine aperata in ni§te paduri mari,trimitendnumaldin cand in cand cete de calareti, ca sa, observe mi§ca-rile Turcilor. Aceste cete se luaii la hart& cu Turcii,ce umblau dupa prada, §i-I macelareaii. Sultanulporunci, ca armata sa umble tot-d'auna la un loc §isa, nu se mai impra§tie pentru jaf. Merse ast-fel calede §epte dile, fara sa afle nici Omeni, nici dobitOce,nici de mancat, nici de bent, indreptandu-se sprecapitala terii, Tirgovi0e, care era bine intarita §iinconjurata de un lac sail balta.

Vlad capita sciinte amanuntita despre stareaarmatel turcesci, ba inca, ca sa se incredintezecum este rinduit lagarul turcesc, se imbraca inhaine de cer§etor §i '1 iscodi forte de aprOpe, ba sedice ca s'a strecurat chiar printre Turd in lagar.In fine, cand socoti el ca este mai bine, intr'onOpte intunecOsa, §i la un loc plin de mla§tine,navali cu 10,000 calareti, cu hotarirea, ca sa pO-

§i

54

trunija pang la cortul Sultanului, sa primp pe Pa-di§ah sau sa'l °more. Nimeni nu se a§tepta la oasemenea navala ; eel mai multi Turd dormeafi du§i§i nu se sculara de cat in tipetele Romani lor vol-nici, cari, la lumina faclelor, ce tineau in mana,resturnaU §i ucideaii tot. Vlad, cu o ceta de cala-reti din cei mai viteji, se arunca spre cortul Sulta-nului ; aci insa gre§esce, nemerind in cortul Marelui-Vizir §i al unui pa§a. Se incepe o lupta desperate,batandu-se cu voinicie din ainindoue partile. Cu re-versatul zorilor Vlad e silit a se retrage, lcisand inmana Turcilor 1000 prin§i, pe earl Sultanul porunciindata sa-1 tale. Paguba Turcilor insa se ridica100,000.

Pe unui din prin§i Sultanul l'a cbemat, ca sa-1 ispi-tesca. As up: a numelui, locul nasceref, verstei sele §i altora deacestea, soldatul roman respunse farii nici-o greutate. Candinsa a fost intrebat despre staiea armatel lui Vlad, desprenumerul o§tenilor, perderile ce au suferit §i allele, nu avoit sa scOta nici un cuvent, cu tote muncile, la care a fostsupus §i cu WO, amenintarea cu mortea. El a 4is numal :.voesc mai bine sa me omori, fiind-ca mai mare frica, amde Vlad de cat de mOrte! Sultanul l'a omorit, insa a stri-gat : ,,Cand un om, ca Vlad, care a sciut s, bage atata grOzaprintre supu§ii sei, ar fi in capul unei aimate marl, ar faceminuni §i ar supune lumea 'ntrega !-

6. De aci nainte Turcii se facura mai prevey-tori ; nu inoptaii fare sa nu se 'ntaresca cu §anturl§i sa indoiasca veghile. Ajunsera in fine la Tergo-vi§te. Aci total era pustiii, portile deschise, zidu-rile cetatii fitra nici un aparator (1) ; tote lumea

Vlad aflase o parte din boeriT Tirgov4ten1 trecuse In partea frateluTsou Radu; ca pedepsescit ce fKcu, cum ne spune o cronicK Candall Post in slioa P4tilor, fiind toff oritganiT la ospete, Tar ceT tineri la hore,age fltrii veste pre toff T-ad cuprins. DecT catT ali fost 6ment mart barAntpre toff 1 -all Intepat, de all ocolit cu et tot tirgul; Tar catT all fost tinert cunevestele for §i cu fete mart, age cum all fost ImpodobitT 4n slioa Pa§tilor,pre toff 1-ad dus la PoenarT, de all tot lucrat In cetate, pg.n/t s'au spart totehaTnele dc. pre et, gi all r6nas toff desv&cutt 4n pTeile Ole".

cii

la

(I)ar-t

55

era la Poenari (cetate pe un pisc Malt DNA apaArgesului). Turcii avura -Loma sa intre in lduntru,banuind vre-o curses ; apucara deci drumul spre

grabind retragerea, de tem& sa nu vinesunits cu Romanii, asuprd-le. In drum sufe-

rird forte must de lipso, hranei si a apei, caii cra-para., de Rime §1 sete. In cele din urma se apropiarade Braila ; cand, la o ores departe de oral, sosira, laun loc cu apa si desfdtat acolo se vedea o paduredesa de pars (peste 20,000) si in fie-care par cateun trup de 0113 ; paserile iii Meuse cuib in cosu-rile mortilor. Erail Turcii lui Hanazd, pe care To-pes ii omorise; Hamzd Inca se mai cunoscea dupestepa mai Malta si dupd haina lui rosie, ce o purtacand cdduse in mana lui Vlad. Cu scirbd si cu maniese depiirta Sultanul de la o priveliste asa de grOz-nicd si disc: ,Cu greti se pOte lua o terd din manaunui 0131 cu intreprinderi asa de marl., §i care sciesa donmesca in asa chip asupra supusilor sei, capOte face asemenea lucruri. Cu tote acestea, pentrucrudimea §i barbaria lui se cuvine a fi despretuit !"Alta data Vlad se lud dupes Ostea turcesca, o hartuiin mai multe rinduri, fares sa dea o lupta, hotari-tore. Silit in cele din urnad a se duce in contra lui§tefan, care's jafula marginile despre Moldova, ldsdun corp de armata de 6.000 osteni sub comandaunui general, cu sarcina numai sa observe umble-tele Turcilor, si sa nu se Ia nici de cum la lupta pecamp deschis.

7. Generalul, aprins spre fapte vitejesci, voindsa arate, ca este vrednic de domnul set, se aruncaintr'o nOpte , putin inainte de reversatul qorilor,,asupra lagdrului turcesc, si aduse aripa dreptd ina§a invalmasela, in cat Turcii se luptara si se o-morird intre dinsii, credend ca se bat cu Romani',cu lumina insa a Miles Romanis, fiind coplesiti de

Un-guril,

56

calarimea turca, lasara 2000 de mortI pe campulde lupta. Mai incercara Inca, o-data norocul, dar inde§ert. Tara-Romanesca, de la un capet pang la al-tul, este scum cutrierata cu foc §i sabia ; tot cemai remasese viu este robit ; peste 200,000 capetede vita, mai cu soma boi, furs gramadite laDunare, ca sa fie duse o-data cu armata, ce se in-torcea pe Marea-Negra. Sultanul lass la Giurgiupe Alibeg cu porunca de a a§eqa in domnie pe Raducel Frumos, fratele lui Tepe§, iar el se intOrse laAdrianopol, nainte de venirea tOmnei. Radu, sus-tinut de Alibeg, merse la Tirgovi§te §i lua domnia.

Intre acestea Vlad, fiind parasit de tots credin-cio§ii sei, nu-i remane de cat sa, se retraga in Transil-vania, §i aci sa, faca cea din urma incercare. El scrisedin Re§inar o scrisOre catre Sultan, prin care seruga de iertare. Acosta scri§Ore impreund, cu altacare Vizirul cel Mare ca,clura insa in mana luiMates Corvin, care sub cuvent de protectiune, itchema la sine §i'l arunca in inchisOre la Buda. Aci

1475 stete vitazul voevod 13 ani, pang in a. 1475, candi§1 recapata libertatea, §i mai tarqiii tronul pentrua doila Ora.

B. A dorm domnie a lui Vlad Tepe§ m6rtea an.(1483-1496.)

8. In a dam sa domnie Tepe§ incepu din nonclu§maniile cu Turcii, trecu Dunarea in mai multerenduri §i preda cumplit Bulgaria. Turcii prega-

1492 tindu-se (pe la sfar§itul anului 1492) sa faca o es-peditiune in Trausilvania, Vlad insciinta in tainape locuitoril din Sibiu sa, fie gata de lupta, cad elII va ajuta. Alibeg in adever intra cu mare Oste inTera- Roinanesca, §i de aci pe la Turnu-Ro§, inAral, uncle cinci Mile pustii Ora Barsei. Tepe§ in-taresce pasul Turnul-Ro§, §i cu o§tenii sei, cu ce-

cal §i

§1

57

tele sasesci, secuesci §i cu un numer insemnat deRomani pastori din Transilvania, se arunca asu-pra Turcilor, cand voiau sa se intOrca incarcati depracli ; II bate infrico§at ; 15000 Turci roman mortipe malul §i in valurile Oltului, tote suntluate.

9. Dec& ins& pentru Turci Vlad era tot acel Tepqingrozitor de alta data, pentru Romani el incetasede a mai fi neimblanqit §i insetat de sange ; el acumdevenise domnul eel mai bun, drept §i iubit. Gaut&sa 'nlature urgia dunineleiasca i sa'§i aline cuge-tul pentru faptele sale de odiniOra, prin danii cu.-viOse facute bisericilor §i man.astirilo;, din tera, ca§i de la Sf. Munte (Turcia) ; el rezidi §i inzestramanastirile Glavaciocu, Govora §i Snagov §i petrecuo viata evlaviOsa, pentru 'care poporul l'a numit ina dam domnie Calugctrul. In adever s'a §i calugeritsub numele de Pakomie, ca §i muma-sa monachiaEupraxia §i sotia-sa monachia Sarnonida.

El a murit la inceputul anului 1496, lasand in 1490urma-1 patru fil Radu, Mircea, Vladlita §i Danciul§i o fat& Caplea.

Asupra Intampl6rii mortii lul Vlad s'a svonit prim vre-mea acela, ca el ar fi fost omorit, pe cand alerga la venat,de o sluga a lul cumperata de Turd., §i ca Turcii, dupa, cea ca,p5,tat capul lul Vlad, it purtara, intr'o tepa, prin maimulte cetati turcecci pentru ca tot! sa vada, ca, nu maitriesce groza Turcilor, vitezul Romanilor,-so, se lini§tesca,tot!, ca a murit Drackl-ogli (fiul Dracului), Kazicli Yodel(vodg Tepees) seb. Kapaluk (cel ce face tepi), cum numfailTurcii cu spaima, pe fiul lul Vlad Dracul. CAA frica bagaseVlad In inima Turcilor se vede §i din faptul, ca pe candel se gasea inchis la regele Mate! Corvin, acesta nici odat'anu primes vre-o solie de pace dela Sultan, pti,n5, ce nu tri-metea mai intaiu pe soli sa dea ochi cu Tepe§ ; !ar soli!,vedend pe omul, de la care Turcii suferise infrangeri asade marl §i multe, se induplecad mai lesne, ca sa fad, pacesal sa intrerup6 fesboiul.

pradile

Vitez in resbOie, crud cu Vlad a hrhnit in sufle-tul seu ideia pentru neatarnarea patriei, a aretat ca §i uupopor mic, chnd este insuflat de iubirea patriei §i are vir-tute reshoinica, p6te cu isbandti, da pept sutelor de mil' dedu§manI, §i pada §i pe un Mohammed, cuceritorul Constan-tinopolei, it pate pune in uimire. Dad, n'a isbutit in pla-nurile sale, pricina a fost, ca in lac de a fi ajutat deStefan al Mo 'dove' §i cu puteri unite s'a se lupte contrapaganilor, din potrivsi fu apucat intre doue focuri, de bo-lerI fu parilsit, de frate-seil fuurgisit§i trildat, Tar de cum-natul sett Matelu Corvin fu inchis §i retinut o bunA partedin vIata sa, fiindu-i mare tema de densul.

9. Radii eel Mare.(1496-1508)

1. Radu, fiul lui Vlad Tepe§, s'a suit pe tron la1496- inceputul anului 1496 §i a domnit pana la a. 1508.1608

El era un om intelept, iubitor pentru lucrarilepacii, cu dragoste §i rivna catre Biserica, §i a sciutsa traiasca in legaturi de prietenie mai cu toti ve-cinii. Pentru tote acestea poporul i-a dat numelede Mare.

Fiind-ca in Biserica intrase multe neorandueli§i obiceiuri rele din pricina invalmkelilor trecute,Radu chema in Ora pe Patriarhul din Constanti-nopole, Nifon, dete tote cele bisericesci pe mama,14icendu-i : domnesc, 'far to sa ne indrepte4i§i sa ne inveti legea lui Dunmedeil, §i sa ne fii tata§i pastor." Nifon aduna pe toti egumenii de la totemanastirile din Ora §i tot clerul bisericesc, §i in-tocmira slujbele dumnedeesci, m-rele §i tote obice-iurile pre pravila §i pre medamintele Sf. Apostoli.Se sfintira inca doul episcopi, din cari unul pentrueparhia Buzeului, se imbunatati sort& preotilor demir §i se infiintara §coli in manastiri i pe la bisericiledin ora§e. Dar Nifon, care venise cu multi calugarlgreci, incepu sa '§i is pre marl' drepturi, nesocotiapqamintele xechi ale Orli §i intra in neintelegere

54

Et sa

59

cu boerii si cu Radu. Acesta chema pe Patriarh §i'1 spuse : Parinte, iarta-me sfintia ta, §i aibi §isfintia ta lertaciune de la nol, §i-'ti dam avutie cat'ti-va trebui, numal plea de la not §i du-te uncle'ti-va placea, cad: aci strici obicelurile nOstre." Pa-triarhul pleca ; esind ins& din Tirgoviste, §1-a scu-turat papucil de praf §i a afurisit pe Domn.

2. In a. 1506 Radu-Voda, indemnat de reii-voi-torii nemului roman, intra fara, nici un cuvent cu-Loth puterea sa in Moldova, preda tinutul Putnel§i se intOrse fara ca sa, intampine vre-o impotri-vire. Atunci Bogdan (in a. 1507), pustiesce §i elmarginile Terii-Romanesci. Pacea se incheia cuconditiune ca Radu sa, intOrca pre4ile luate.

Radu muri (in postul Pastelui 1506), ingropan-du-se in launtru bisericii din manastirea Dealuluide langa Tirgoviste (cea zidita de densul). El lasadotii copii, pe Vlad §i Radu.

10. Negoe Basarab.(1512-1522)

1. Dupa, domniile lui Mihnea cel Rein si Vladuta,care fu taiat in Bucuresci de Mehemet Beg, ur,maNeste Basarab, fiul lui Basarab cel Tiner. Negoe,de si se urea pe un trop stropit de sange §i cu aju-tor turcesc, dar reusi a pune bung orinduiala §iodihna, intre popor Si in biserica, §i a Linea in frillboerimea cea gilcevitOre §i tot-d'auna gata de sange.Prieten cu toii vecinii, el n'a purtat nici un resboIin tot cursul domniel sale de 9 ani §i jumetate.

El fiind forte evlavios, ca flu sufletesc al Patri-arhulul Nifon, a petrecut mai tot timpul vietiisale cu ingrijirea de lucruri sfinte, cu inflorireaBisericei romane ; aduse in tern mOstele numitululPatriarh de la Muntele Atos, facend multe slujbe

1506

1507

1608

60

§i ceremonii religiose, pentru ca sa, imblanysca,mania Cerului asupra -Ora de atatea reutati §1sange vorsat intro frati. El muta scaunul Mitro-poliei de la Curtea de Arge§ la Tirgovi§te, sfer§indMitropolia din acest ora§, care se incepuse de Raducel Mare. Tipari carti bisericesci, intro altele E-vanghelia, care este a§a de frumos tiparita, in catai n'ar putea e§i mai bine din tescurile tipogra-fice. El inalta din temelie biserica mareta de laCurtea de Arge§, care face mindria monumentelorvechi ale Ore' §i ale intregei cre§tinatati de Re-sarit. El cheltui sums marl de bani cu infrumuse-tarea §i inzestrarea sfintelor laca§uri, nu numai dinTera-Romanesca, dar §1 din Moldova §i Transilva-nia, a tutulor manastirilor grecescl din munteleAtos, din Constantinopole, din Sinae, din Ierusa-lim ; in tote laturile de la r6sarit pana la apus, §ide la miada-di pan& la miala-nOpte, sfintele bise-rici le hranea, §i multa mila pretutindene da, §imai virtos pe eel ce se straina prin pustie, §i prinpe§tere, §i prin schituri, fara, de nici o scumpetehrinia ; §i nu numai cre§tinilor fu bun, ci §i paga-

1621 nilor". Negoe muri la a. 1521 (septemvrie 25) Sise InmormOnta inlauntrul bisericei Curtis de Ar-ge§. El las& de urma§ la tron pe fiul sea Teodosie.

Planul bisericel Curtil de Arge§ s'a intocmit de insu§iNegoe, ajutat de ,megerul Acosta biserica estede para. de Campulung eioplita §i siipata cu flori §i feluritepodebe; pe la mijloc este ocolita cu un brit de petra imple-tit in trei vice. Are 4 Lurie, doue mai marl §i doue maimidi, cioplite tot cu flori, §i uncle facute sucit. Cele douemai mid sunt de o parte §i de alta a u§ei, d'asupra tindel,§i cand le privesci, socotesci ca, ail sa cad, cad nu se vedepe uncle sunt sprijinite. Ferestrele sunt iara§i impodobitefrumos, uncle lungi §i inguste, allele rotunde; pe d'asuprafor cunt arcuri midi, la impreunarea carora se yea niOecerculete de petra. D'asupra fie-carui cerculet se afla cate

Mande..

61

o pasere de bronz aurit cu aripile intinse, gi cand sufla ven-tul, aceste paserl ,suers in vent §i cletina clopoteii aternatide ciocurile lor. Acoperi§ul este de plumb cu ornamente lu-crate din ciocan. Crucile de pe tulle §i de pelaturilebisericeIla fie-care unghiil, peste tot 20, sunt poleite cu aur, cu lazuralbastru §i alte culori diferite, ca §i scobiturile pietrelor pedin afara. In launtrul bisericei sunt in tinda 12 stilpi inalti

invertiti forte frumos (in spirals), inchipuind pe eel* 12Apostoli. Peretii, ca §i clinele ferestrelor §i insasi boltile,sunt acoperite cu picturi religiose §i cu portretele ctitori-lor §i a altor domnI al TeleI-Romanescl. In fata bisericeieste un cerdacel pe patru stilpl de maimura, boltit §i zu-gia,vit.

Negoe Voda a cheltuit pentru zidiiea aeestei bisericitote avutiile sale, dand satele, hele§tarele, tiganif, vaselede aur gi de argint, facute de mesteiI vestiti din terI stre-ine. Se dice ca sotia sa, Despina Milita, fiica lui Lazar des-potul Serbiel, §i-a vendut sculele de aur gi pietre scumpe, casa sfir§esca manastirea. Biserica s'a sfintit in a. 1517 cu 1617

teta ceremonia, slujind peste o mile de preuti, patriarhuldin Constautinopol, 4 mitropolitI greci, totI egumenil dela manastirile din Sf. Munte, ca §i mitropolitii §i toti egu-menii din tera. Zugravela din launtrul bisericei s'a sfir§itla 1526 de catre Radu de la Alumati, ginerele lui Negoe; 1628

-zugravul se numia Dobromir.Asta-di acest monument, care ajunsese pustit din causa

foculuI §i cutremurelor, este readus la vechia lui stralucire,prin vointa §i indemnul Regelul nostru Carol, care, insufle-tit de lubire §i rivna dumnedeiasca, a radicat nu numai sta-tul roman, der §i Biserica strabuna, §i i -a dat vada de mal 'na-hate. Recladirea a tinut 10 ani (1875-1885) §i a costat unmillion gi jumetate de lei.

11. Radu de la ArumatI.

(1521 -1529)

1. Negoe, Inca in viata fiind, regulase ca sa'i ur-meze la tron fiul sefi Teodosie. Acesta fiind numaide 7 atl, boerii nu'l primira, ci ridicara alt domn,pe Radu Vodct Ccilugetrul despre partea Buz6ului( numit Si calugArul Dragoniir ). Mehemet-beg , ce

§i

lees

62

venise in ajutorul lui Teodosie, (find din nomulbasarabesc, der se turcise), ucide pe Radu, ins&in loc de a da tronul parintesc lui Teodosie, it o-presce pe sema, iar pe Teodosie it trimite impreunacu mama sa, cu avutiile lui Negoe §1 cu 31 tunuri,la Nicopoli.

2. Tom se gasea atunci sfa§iata in mai multe ta-bere, fie-care hrapea §i prada bunurile altuia ; cetede turd §i romans jafuiaii biserici §i manastiri, nemai respectand nimic. Mehemet se intOrse la Ni-copoli, §i de acs ceru de la Sultan, sa-i dea domniaTerei-Romanesci, qicend poftesce Ora sa fie eldomn. Teodosie tocmai atunci murise la Constan-tinopole. Sultanul se invoi la cererea lui Mehemet;dar boerii, insciintati la vreme, uitara in minutulprimejdiei tote urele dintre ei §i alesera intr'un glasdomn pe Radul Voda din Afumati, nepot lui Radu-Pod& cel mare, ( dupa fiul seu Radu) §1 ginere al

1621 lui Negoe Basarab (1521). El batu in 6 renduri peMehemet, der §1 densul e biruit langa riul Argeyl.Atunci el fuge impreuna cu boerii in Trausilvania.Mehemet se a§646, in scaun, face Ora pa§alic, in-tocmind-o dupa legile turcesci, §i in capul judetelor,oraylor, tirgurilor §i satelor pune dregetori numiti,subasi ca in Ora turcesca. Dupa aceea se duce pesteDunare. Radu nu lasa sa troca multa vreme §i. in-tra Iar in Ora cu Ostea sa §i cu alte cete din Tran-silvania; trimite Omeni ale§1, cars tale capetele tu-tulor §uba§ilor de prin sate §i orate, §1 ocupa iara§iscaunul. Mehemet vine cu puteri §i mai marl, dardupa mai multe infringeri e silit s& is fuga pesteDunare, unde Radu it urmaresce, batandu-1 infrico-§at la Nicopoli §1 la §istov.

3. Dupa aceea boerii se sfatuira ce este de facut,ca sa scow Ora de sub iataganul turcesc ; §i hota-rira, ca insu§i domnul sa, se duca la Sultan, pentru

al

63

a se plinge de faptele lul Mehemet, §i a cere sal re-cunOsca pe el de domn, dupa vechile legaturi cuPorta. Radu se duse la Constantinopole, §i dupa cecapOta recunOscerea, domni neturburat inca patruani. Intre acestea, sultanul Suleiman, intrand in Un-garia, bate i4rozitor pe Unguri la Mohaci (29 au-gust 1526); insu§1 regele more; Turcii and Buda Si 1526Pesta. Din minutul acesta Ungaria devine o Ora tri-butary a Portii; caderea §i slabirea ei trag dupa sineafundarea mai refi a Terel- Romanesci §i a Moldovelsub robia pagana , pentru ca , unde pana atuncldomnii romani statuse cumpana intre Ungaria O.Turcia §i gasise ajutor, dup.& trebuinta, cand la unacontra alteia, cand din potriva, acum trebuiail saasculte de amendou6 de o data; sail' sa fie loviti dinamendoue partile.

Putin thipa, aceia o parte din boerii nemultamitiridicara Oste in ascuns pe capul lui Radu-Voda, §ilgasira nepregatit de resboial. Radu fugi impreunacu fiul seu la Pirvu, banul Craiovei, insa fiind go-nit de pe urma, fu ajuns la Ramnicul-Valcil. ik.i else inchise in Capela Sf. G-rigore de langa ora§, ere-pnd ca, du§manii lui , cre§tini ca §i densul, nu osal ucida chiar in biserica; selbatica for manie pin-gari insa altarul sfint, stropind cu singele domnului§i al copilului soil, sfintul pristol.

4. Radu fu inmormentat in biserica Curtis de Argos, a-laturea cu socrul sell Negoe Basarab (la 4 ianuarie 1529), 1629uncle i se vede mormentul. Pe petra mormentala el este are-tat calare cu buzduganul in mama §i cu mania suflata devint, in minutul cand se lupta in fruntea oOirei sale.

Radu se cuvine a fi pus intre eroii cei mars ai nemuluiroman, pentru ca, a ca§tigat 20 de batalii numai in douiani, a desfa§urat o staruinta vitejesca in aperarea drepturilorOrd, in minutele de cea mai grea primejdie, i a oprit cubratul sell de fer, ca tera sa nu se faca pa alic turcesc.

Barbat intelept pe cit §i viteaz, el a hranit planuri pen-

64

fru neatirnarea 1 atriei, §i n'a ultat, cu tote vremurile tur-burate prin care a treed, sa ingrijasca §i de lacaprile sfinte,zugravind§i savir§ind minunata zidire de la Curtea de Arge§!

Cu el se incheia lunga period5, de vitejie, inceputta cuRadu Negru §i sfir§ita acum, la a done, szjecime a secolululal XVI,pentru a reinvia cu cea din urma 4ecime a ace-luiaq vec, prin sabia lui Mihaiu Voda Vitezul (1593).

12) Istorla TiSrei-RomAnesei de la mortea MI Radu de laAfumati pftnii la Mihail' Vitezul.

(.1529-1693).

1. In curgere de 64 de ant, de la nicirtea luI Radu de laAfumati pane la suirea pe tron a lui Mihaiu Vitezul, Tera-Romanesch i§i schimba de 19 or! domnii. Cei mai multidin ace§tia sunt trimi§i de Porta, nici unul nu e faro, Invoi-rea Portii. 'era, de §i prin legaturile scrise cu Tamil a-rea dreptul sh'§i alega singura doinnii el dintre pamenteni,Insa acest drept devenise o forma gold. Boeril numiaii petine vreafi, it sufereail cat-le placea, §i apol caul li se uracu densol, ridica pe altul. Fiind-ca voiail mai multi o datas5, se faca, domni, Ora era impartita in mai multe tabere;se incingea lupte crincene intre ele, §i tine biruia apucatronul, pentru un an, chiar pentru cate-va luni sau sapta-manIT §i platea ori cu capul, or! cu fuga timpul curt dedomnie. Porta vedea cu multumire cum Romanic se sfi§ieintie den§ii, pentru dedea dreptul so, se amestece catmai mult in administratiunea interna a Orel*, so, pue asu-pre.-I cat mai multe sarcini §i angarale, §i drepturile na-tiunei so, le calce cat mai u§or §i fare

Domuii, venind la ton, nu se ingrijail cum so, domnesca,mai bine, sa, imbunatatesca traiul supu§ilor, so, face ca tot!so, se bucure de siguranta personei §i a proprietaterlor. Dinpotriva, ei n'ail de cat un singur gind, cum &á se in petron, o singura temere : so, nu fie omoriti; de aceia peboerii, cad banuesc ca ar voi restOrne, II ucid; cat!din hoer! scapa, fug in Ardeal sail in Turcia, §i cu ajutorede acolo navalesc asupra domnului uciga§, it omdra §i punpe sprijinitul lor. Acesta la rindul seu, temetor so, nu'§ipia*, viata, °mew& din boeril car! sustinuse pe predeceso-rul lui, §i a§a, temetori unii de altil, se ucid intre den§ii, sevarsa §irOe de singe fratesc; poporul capata deprinderi relede prada §i hotil, boerii se deprind cu viclenia §i silnicia,

grijt.

sin

65

spiritul natiunei intregi se strica; tera intrega e pe dru-mul peiril.

2. Din cei 19 domni, numai doui mor in scaun de mOrtebuni : Mircea-Voda, dupa, ce se schirnbase de 2 ori in dom-nie, §i fiul seA Alexandru. Cel-l'alti ad sfir§ituri rele; MoiseVoda, o taiat de Vlad Voda; Vlad se hied, in Dimbovita;urmatorul seA Vintila este ucis de boeri la vinatore, in ma-lul Jiului ; Radu Calugarul de la Arge§ more in surghiun,fiind gonit de Turd rfiul sed Petta§cu e inveninat de Vor-nicul seA Socol; Petru Schiopul, Petru Ceicel, Mihnea tur-citul, §tefan Surdul, Alexandru Bogdan sunt sco§i de Porta.In 4ece locuri se incrucipaza allude acelata§i fir al patriei,pentru a se alege care dintre cei rei are sa domnesca mai red;la Vii§Ora, Moise Voda se bate cu Vlad Voda; la Fantina Ti-gannlui,Radu Voda Calugarul cu Laiot Basarab ; la Peri§,Romanesci §i §erpatesci, Mircea Voda sad boerii lui cu boeri!piibegi ; la Manesci, Mircea Voda cu Radu Ilia§; la Bolan!,Petru Schiopul cu piibegii ; la Ciaiova, Mihnea cu boeri!Mehedintulul, §i in alte locuri.

3. §irul cum urmeza domni! dela 1529-1593 §i faptelemai insemnate petrecute in timpul lor, sunt urmatorele

1) Moise-Voda, fiul lui Vladislav (1529 1530), incon- 125:0--jora Bra§ovul §i pred&a, locutile din irejur; in tera ucidemai multi hoer! ; cei ce Kap& fug la Constantinopole §i a-due down pe Vlad Voda. Moise trece in Ttansilvania, undefu jefuit de Secuime, dar dupa 2 luni vine pe Olt cu Un-guril, se bate cu Vlad la satul Vii§Ora, este invins §i ucisimpreuni cu Barbu, banul Cralove!.

2) Vlad, fiul but Yladuti (1530-1532), se fad), in Dim.-1136,(3'.7bovita langa Popesci.

3) Vintila de la Slatina (1532-1534) domnesce sub nn. Mr'mele de Vlad, fiul lui Radu. El tale multi hoer!, insa §i eleste ucis de boeri la o vinatOre pe malul Jiulul, tocmalcand planuise cu Ornenii lui de -taina set ucida el pe ace!hoer!. El a zidit infinastirea Omenedic saA(judetul Buzei1).

4) Radu-Voda, Paisie Calugarul (1534-1546), fiul lui 135446Radu cel mare, inainte de a se alege dome era egumen lamanfistirea Arge§ului,§i se numia Paisie. ET domni in douerindurl. In ant'a,ia domnie fu resturnat de Petru de la .A.rge§(1535), asupra caruia Radu veni cu armata; o§tile celor doui 1635domni aflandu-se fata in fatfi, se hotari a nu se mai faceversare de singe, ci sa se bate singur Petru cu Radu, §i tine

5

Vintile-Voda

66

va isbindi, a lui sa fie domnia. Lupta drepta se incepu in fatsparta§ilor amendurora, o luptabarbatesca intre 2 viteji. Cand,dupg, mai multe lovituri, Petru pares ca are sa, dovedesca,pe vrajma§ul seu, boerii ii parasesc §i alerga, sa scape peRadu ;far lui Petru i se taie virful nasului (cu acesta it faceanedestoinic de a domni), §i e gonit din tera. Radu zidesceman.astirea Mislea (jud. Prahova), intaresce agelamintulEpiscopiei Buzen ca sa alba scaun de judecatil pentru tote pri-cinile din cele 4 judete Buzen, R.-Sarat, Braila §i Saacseu Sacuienii (a§a se numia o parte din judetele Prahova §i

1646 Buzeit). In a. 1546 este surghiunit de Turd Ia o manastiredin Palestina, unde a §i murit.

11552548- 5) Mircea Ciobanul, fiul lui Radu cel mare, a fost ciumaboerilor §i biciul poporului (1546-1552). El a domnit indoue rinduri, a ta.iat pe boerii cei mai de frunte,peste 1600,pe alti Boer' i-au pus la munci grele, ca sa le ia avutiile; anascocit feluri de mijloce, ca sa starch', ban', din care pri-cing, un numer mare de boeri §i de locuitori pribegira InArdeal. Aci boerii, adunanduli Este, cate-va de Seoul,

1647 venial (1547) in tera, pe gura Prahovei, insa fug, batutide Mircea la Peri§, in cat mai toff. Secuii §i multi boeri 1§iga,sira, mOrtea pe campul de lupta. RaduVoda. Ilia§ cu boieriipribegi §i cu 12,000 Omen' scoborira muntii spre Tirgovi§te.Aci ii a§tepta Mircea cu 80,000 armati §i 3u tunuri. Radu11 batu infrico§atromorindu-I peste 10,000 soldati §i gonin.-du-1 pane la Giurgin.; apoi se duse la Tirgovi§te sa Ia tronul.

1652 6) Radu -Yodel _Riff (1552) domni numai ca,te-va luni,pentru ca Miscea, ajutat de Turd §i de Tatar', it gonesceIn Transilvania.

1662- 7) Mircea a doua Ord doom (1552-1554), ca sa-§i rez-15F

bune intra in Ardeal, preda Secuimea §i tera Birsei, (iulie1552), Iua cu asalt §i arse Preqmerul §i Hermanul, §i dupaate-va septamani se intOrse 1ncarcat de pra4i. El nu stetsmult in domnie, cad Sultanul, banuindul a fi inteles cuNemtii, 11 chema la Constantinopole §i puse in locul lui pePetra§cu, fiul lui Radu Paisie.

151

:6.7 8) Pet' rcqcu-Vodci (1554-1557) fusese mai inainte a-gent (kapu-kehaia) al te'rei la Porta §i domni in doue ren-duri : ()data in 1553, cand fu scos de POrta, §i trimis sur-ghiun in Persia ; a dona ore, in 1554. El era un om blind,intelept, lubitor de dreptate, §i cu urcarea lui pe tron in-cepura timpuri mai bune pentru snrmanil locuitori. De a-cola poporul I-a dat numele de eel bun. El a fost indatorat

mii

67

de Sultan Se, navalesca in Transilvania §i sa restatorni-cesca in domnia Ungariei pe regina Isabela §i pe fiul ei.In fruntea unei armate de 12,000 soldati el trecu muntil§i inconjura,' cetatea Some§-Uivar, apoi impreuni cu Ale-xandru, domnul Mo 'dove!, coprinse Oradea-Mare. Intorcen-du-se in tern, nu mai domni de cat un an, fiind otravit deVornicul Socol, §i fu inmormintat la manistirea Delului, ceazidita de mo§ul sea Radu cel Mare. Petra§cu Lisa (1110, eltrei fii : pe Petru Cercel, pe Vintila §i pe MihaiA Vitezul.

9) 11fircea, fiul lui Mihnea eel Rea (1557-1560), in- 116680setat dupa singele boerilor pribegi in Ardeal, alerga laviclequg, pentru ca sa puna mama pe ei. Trimise la den§ii§i la regina Isabela soli cu scrisori, prin care se jura peMaica Domnului §i pe toti Sfintii, ca n'are sa le face nimic,numai s5, se intOrca in tera la satele §i bunurile for parin-tesci, ca, el voesce binele tutulor, qi pentru densul se jert-fesce. Cef mai multi hoer' cre4ura in fagaduelde acesteasfinte §i intarite cu jurament strapic, §i venira. Mircealash cat-va timp pans sa se strings toti, §i apoi hotarica s5, se scape de den§ii intr'o singura data. Deci porunci,ca intr'o anumita 4i, la Boboteza (1558), sa se strings cu 1658WO in Bucuresci, dupa obiceit, in adunare ob§tesca a terii.Chema aci §i pe amendoui episcopii §i pe toti egumenii cumultime de calugari. Insa cand s5, incepa vorova in adu-nare, be§liii lui (slujitori turd) §i cu multi Turd se na-pustira in launtru §i-I macelarira pe toti, versandu-se multsinge nevinovat. Putinii cat," scapara, fugira fa*" in Ar-deal. Cand se gatea din not sa pornesca §i asupra acestora,nun pe drum spre Ardeal. El lash' don' fii: pe Petru Schio-pul §i pe Alexandru, cu mama for Klajna, fiica lui PetruRare§, domnul Moldovei.

10) Petru Seltiopul (1560-1568) se sustinu in domnie IM8-numai urcand tributul cake Porta, §i dand sume marl debani pe la Vizirl §i femeile Sultanulul; pentru acesta tre-bui sa puna biruri nout pe popor ridica, haraclul (bindpentru tributul Portil) cu 5 aspri de cap mai mult de catfusese pana la densul. Rechemat la Constantinopoleju in-locuit de fratele sea Alexandru.

11) Alexandru-1odd (1568 1577) se mita tot ap de 113877crud §i de reA, ca §i tatal sea Mircea ; pribegii venire: sa ise inchine, ins5, dup5, done luni fura omoriti la un ospetdomnesc. El introduse o dajdie nou5,, pana atuncl necunos-cuta, oae seed. More la iulie 1577, §i se inmormintezi in

68

manastirea facuta de densul din jos de BucurescI (numita, allBadu-Yodel, dupa nepotul sea Radu Mihnea, tale a reck-dit-o); tronul fa fiul sea nevirsnic Mihnea, care domniin doue rinduri.

1577 12) Mihnea antdia Ord (1577-1583) puse o nou'a, dajdie1688

numita gcileta, apasa norodul in tote chipurile, din carepricing locuitoril de peste Olt, cu boeiir din MehedintI infrunte se ridicara cu armele §i alesera, domn pe un RaduPopa. Insa Mihnea if bate laugh' Cralova, dar §i el e scosdin domnie de Porta, pentru a face be lul Petru Voda Cercel.

1588- 13) Petru Cercel (1583-1585), fiul Int Petra§cu cel Bun,1686capeta domnia prin staruintele lui Henric III, regele Fran -ciel. Cum se sui pe tron, incepu sa fad imbunatatiri inOra; repara manastirile de la Curtea de A rge§ si Mislea,terming Mitropolia din Tirgovi§te,inceputa Inca de NegoeVoda §i remasa in parasire; ajuta. biseiica Sf. Nicolae dinSchlai de lang'a Brasov, zugrosind-o §i inzestrand-o cu ve-niturl. Insa tiibutul eel mare, ce se indatorase a respundePortif, darurile datoiite Pa§ilor, it constrinse a magi im-positele preste cat le ridicase predecesorul eft, ceea-ce ne-multami boeri §i popor. Porta trimise ma! multi dal's' salridice din domnie aduca la Coustantinopole. Cercelfuge in Tiansilvania cu 43 care pline de banI si de obiectepretiOse ; aci e jefuit; sta 2 an! §i jumetate in inchisoie laHust, o cetate in Ungaria, fuge apoi intro nopte si se ducemaI antaiu la impel atul Germaniel, apOI la Papa si in fine laVenetia, gsasind la tot! imbratirre. Pun foul mijlocirl aleregelul Franciel, era aprope sa lecapete domnia, dad, ini-micul sett Mihnea n'ar fi dat 60,000 galbeni Piimului Vi-zir, ca sa '1 arunce 'n mare, ceea-ce s'a §i intemplat (in

1590 martie 1590). Ceicel a fost un om invetat, sciind 12 limb!§i fiind numerat printre poetil italianI din timpul sea. Elrasa', dupa densul un singur copil, pe Marcu, pe care Mi-hain-Vodit cel Vitez it puse domn in Moldova.

1586- 14) Mihnea a &pia Ord (1585-1590), ca sa capete dom-nia trebui sa dea 700,000 lei Sultanului §i Vizirulul. Ace§tibanI neavendu-I la indemana, fu silit sa-1 imprumute cu ca-mete neathlite de pe la grecil, ovieil §i annuli' din Con-stantinopole, §i apol platesca din spinarea sermanilorlocuitorl, precum facuse §i predecesoril BR. Ca sa, acoperedatoriile, el puse mal antaia o dajdie noua ssupra tutulorlocuitorilor, numita forte nemerit nctiaste apol indoi dij-maritul sail dajdia stupilor (uleie) de albine, luand done din

11

§i

§i

se, -I

;

69

ece, in loc de unul; supuse si pe Rosiori (un corp de ar-mata privilegiata) la un bir noil forte mare, si in sfarsitpe tnegiqi (mosneni, proprietaa de pament liberi) Inca laalt bir Oda- (cate o chila de grill de fie-care). Boerii, earlindiaznira sa muimure pentru aceste napasti si greutaAI,fury ornoriti. Dar si sfarsitul domniel lul se apropia, flind-co, Stefan Surdul daduse 225,000 galbeni Su ltariului, ca sa'1 faca domn, indatorindu-se a mai da Inca pe atitea in 6luni. Mihnea in a do-Ua domnie facu Manastirea Tutana(jud. Arges), insarcinand pe banul Mihai (Mihai Voda, Vi-tezul) cu facerea planului si conducerea lucraailor. Ffindscos din domnie si chemat la Constantinopole, Mihnea selepada de legea ciestinesca si se facu turc de yob, lui, subnumele de Mehemet-beg. El remase pawe la sfarsitul vietelvrajrnas nemului roman, si indemna mere" pe Turd 85, facaMoldova, si `.era-Romanesca pasalic turcesc si sa i-ldea lui,casa tuicesca pe toti Romani'. More la Tirgoviste in a. 1595, 1696in expeditiunea Jul Sinan pasa contra lul Vitezul.

15 si l() Urmatoifilul Mihnea: Stefan Surdul (1591_ 1691-698

1592) si4lexandru, rogilan (1592-1593), nufacur5, de catsa ciesca, birurile, sa imultesca suferintele terif sle-iasca, tote mijlOcele de viatil. Locuitoril, ajunsi in saps delemn, apasati de dajdii si angarale, piibegise prin tera tur-cesca si prin Ardel; eel remasi nu puteaa satura lacomiaSultanulul, a vizirilor si a pasilor, a domnului si a credito-rilor lui, car' toti socoteaa 'era-Romanesca de comOra sah.de izvor nescurs de haul. Creditorii mai ales veneati in teraimputerniciti, ca sa scOta nu numal dobenda, dar si capita-lul indoit; ei ajutati in hrapirile lor de ianiceri, aduside &nlit, ca sa le asigure viata si sa inspaimanteze maimolt pe bietir supusi.

In acesta stare ajunse Tera-Romanesca, la sfarsitul vecu-lui al XVI, din causa imparecherilor launtrice casunatepentru domnie. Viteji si credinciosi domnului lor, boeriiluptase in tot vecul al XIV si al XV cu o barbatie rare;alaturea de ostenii lor, impotriva Ungurilor si Turcilor,pentru causa sfanta a neatirnarii. Cand zizaniile intrara ininimile lor, si pofta domniel if imparti in tabeie, atuncibiatele lor, in loc de a se intrarma contra streinilor asupri-tori, se incrucisara intre densele; domnil se fac calaii boe-rilor sl asupritorii norodului; boeril, domnilor, Tar

§i

eras

calaii

t

Mibait

sa-1

70

norodul, unelta unora §i altora ; toti at perdut simtul pri-mejdiel comune, §i numai ursita acestei -ter' a voit, ca inminutele cele mai grele pentru densa, sa se arate §i mantu-itorul ef .Acesta este Mihal Vod5, Vitezul, inindria Romanilori spaima Turcilor.

II.

Istoria Moldovei de la Intemeierea principatululpAnit la Aron Voda.

(1349-1591 d. Or.)

1. Drago§-Voda.(1342)

1. 0 poveste din batrani ne spune ca (pe la an.1842 1342) traia la Romanii din Maramure§ un om in-

telept §i yak, de nom domnesc, anume Drago§.Intr'una din Vile mergend el cu ceta sa de venatoriprin plalurile muntilor dupa fare selbatice, dete`peste urma de zimbru se lua dupa flax& prin desi-§ul codrilor §1 prin pescerile stincilor, §i tot mer-gend pre locuri necunoscute, trecu, faro sa simta,piscurile inalte ale muntelui spre Ora Moldovei.Ad ii veni gaud de la DumneVeii, ca sa'§i alega lo-cul acela de lacuinta §i 86, se a§eVe acolo. El spuseceta§ilor dorinta lui, §i toti fi incuviintara, maiales a scapaii de locurile sterpe de prin giturilemuntilor, §i se duceil la locuri mai u§Ore pentrutrait, la lunci §i campii roditOre, intr'o ter& ceremasese pe alocurea pustie, in urma gone' Tata-rilor prin partile Mare' -Negre de &Are Ludovic,regele Ungariei.

2. Drago§ ceru void, de la acest rege, ca sa sestrarnute din Maramure§ in Moldova. Craiul incu-viinta cererea, §i Drago§ pleca cu tot& curtea sa,cu toti Omenii §i cu femei §i copii, descaleca cel

71

d'antaiu loc la riul Moldova:, apoi la Baia §1 altelocuri, pe riuri §i pe isvore ; §1 de pe capul fiarelnasilnice el i§i facu pecetea Orli care este §i pan&in 4iiia de asta-4i.

3. Ast-fel Drago§ intemeia un mic principat inteoparte din tera de sus a vechel Moldove (in Buco-vina), pastrand aceigi credinta, §i supunere rege-lui Ungariei Ludovic, ca §i mai nainte cand era in,Maramure§. El facu o biserica de lemn la Volovet(langa unde dupa o domnie de doui anifu 'inmormentat, lasand tronul fiulul s6ii. Sas. A-cesta zidi biserica Sf. Troita din tirgul Siret.

2. Bogdan-Vod9, eel d'amtald domn pestetit& Moldova.

(1349-4359).

1. Pe cand Sas domnea in principatul tataluiset, un alt voevod al Romanilor din Maramure§,Bogdan, pe la an. 1349, adunand in taina multime 1349de norod, trecu fara de veste in Moldova cu hota-rirea de a intemeia acolo Ora noua §i neatarnatade stapanirea maghiara. Folosindu-se de timpulcand regele se afla incurcat intr'un lung resboiii, else puse in intelegere cu cei-lalti voevo4i romanidin Maramureq, indemnendu-i sa parasesca Ora §iM-1 ajute in intreprindere.

Apoi trecu muntii §i batu pe Sas, care muri inlupta. Fiul acestuia Bale cere ajutor de la regeleLudovic, care nu putea suferi ca Moldova sa, sestapanesca de un rasvratitor. Regele intreprindemai multe expeditiuni contra lui Bogdan, insa re-mane in tote batut ; fratil lui Bale suet prin§i deBogdan §i uci§i tiranesce ; Balc, dupa ce primescemai multe rani de mOrte, e silit sa parasesca prin-cipatul tatalui seu, lasand in mana lui Bogdan a-verile §i mo§iile sale. Regele, ca despagubesa

.fadctuli),

sal

pentru aceste perderi §i sa-1 resplatesca pentruslujbele, ce i -a facut in Moldova, ii daruesce lul §i.fratilor Bei fosta proprietate a lul Bogdan din Ma-ramure§, Cuhnia, pe care acesta §i copiii lui o per-duse ca ni§te haini §i. vicleni.

2. In Moldova, afar& do principatul lul Drago§,se afla un principal at laplui, care trala in lega-turi de priete§ug §i supunere cu domniimanesci. Ace§tia stapaneti Moldova de jos §i Basa-rabia. Bogdan coprinde Ora lul Dragon, desfiintezaprincipatul Imian §i alunga rama§itele tatarsci§i cumane. Populatiunea cresce pe fie-care Ali cuRomani' pribegiti din Ungaria din pricing prigo-nirilor. Bogdan intemeiaza statul Moldovenesc inintinderea, sa de mai tarqiii ; el este celdomn peste tad Moldova.

1369 El muri la 1359 §1 se inmormenta in bisericadin ora§ul Radautil, unde zidi ceastire a Moldovei. Fiul seu Teodor Latco-Voda, dupa

111- o domnie de S ani (1365-1373) muri, nelasandurma§ de parte barbatesoa, ci numal o fata Ana-stasia, care se casatoresce cu Roman-Voda §i facepe Alexandru cel Bun.

3. Iuga sad Gem-go Koriatovici. MuOtescii.(1374-1375. 1375-1401).

1. Lul Latco V oda nerenianendu-i urma§1, bo-eril adusera la tron rn principe litvan de prin Po-

1874 dolia, lurga sail George Koriatovici (1374), vestitpentru vitejia lul. El se arata, om forte vrednic ; in-fiinta Mitropolia Moldovei de sine statatOre ; des-caleca, ora§e prin -LOU Ora tot la locuri bune, §1mai ales sate, factndu-le ocOle prin prejur ; daruimo§ii de ale Statulul la voinici, ce faceau vitejil lao§ti, batu in mai multe renduri pe 'Mari §i in-tinse hotarul Moldovei pan& la Marea-Negra.

Terii-Ro-

d'antaia

d'antait mana-

7I

2. 0 parte din boeri, nemultumiti de densul, 11gonira (1375) §i adusera, la, tron pe un nem al Mu- 1376

gitesci/or, inrudit cu Basarabii din TeraRomanesca.Cel d'antaiti domn Mu§atesc fu Costea-Vodd, a ca.-rula scurta domnie a facut loc fiului sell Pe-tru-Vodd (1379 - 1389). Acesta ve4end slabiciunea II-Ungariei §i crescerea primejdiei despre Turd, seinching regelul Poloniei (1387), depunend jura- 1381ment de credinta §i supunere impreuna, cu boerilsei eel marl. El se casatoresce cu sora, regelul po-lon Vladislav Iagello, pe care'l imprumuta cu4000 ruble de argint pe termen de 3 ani, §i spreasigurarea, imprumutulul iea in stapanire tinutulHalle' pana, la plata datoriel. Petru izbutesce atrage in partea Poloniei §i pe Mircea-Voda, cel Be-tran, facend cu regele polon o legatura intreita,mai cu soma, contra Ungariei. Murind, urmeza, petron fratele sell Stefan, care domnesce in donerenduri.

3. Stefan in antaia domnie (1390-1392, numit li:2§i Stetcu) avu sa, lupte cu regele Ungariei Sigis-mund. Acesta (la 1390) voind sa, pedepsesca, Mol- I39°dova, pentru ca se inchinase Poloniei, pornesce cuo armata numeresa, in care era §i multi Semi. Ste-fan inchise strimtorile §i drumurile de prin munti,pe unde avea FA treca Ungurii, §i le impana, en ar-ca§i, ce stab. ascun§1 la panda. Cand regele incepesa treca verful CarpaWor, nebanuind vre-o cursa,se pomenesce inconjurat de o data §1 lovit de nu-merosa cots a arca§ilor moldoveni, cari cu pleia desageti silesc pe Unguri a descaleca §i a se apera cusabia. Pupa perderi insemnate, Sigismund ajungela capitala terii Suceva, unde Stefan e silit a seinchina regelul, jurandu-1 credinta, §i supunere. A-cesta supera mult pe Poloni, cari ajutara, pe Roman,fratele mai mic al lui Stefan, sa, iea tronul prin-

74

tr'o rescOla. Stefan e aruncat in temnita, gi maipe urma liberat. Roman domnesce in dou6 rOn-

antaia Ora e r6sturnat de frate-seii Stefan,iar in a doua de Iuga Coriatovici, care apnea, tro-nul pentru a dam, Ora.

Roman intemeiaza oragul Roman la versareaMoldovel in Siret ; Jar Stefan zidesce o biserica de-'Ara in manastirea Newt, care se intemeiase peatunci de trei calugari veniti de peste Dunare.

4. Alexandru-Voda eel Bun §i, Betrftn.(1401 1433).

1. Alexandru-Voda este numit cu drept cuvintcel Bun gi cel Baran (adica intelept), pentruintr'o domnie lunga de 32 de ani a intarit tome-liile Statului, a infrinat poftele de cutropire alePolonilor i Ungurilor, a trait in pace cu vecinii,a inzestrat Moldova cu ageyminte folositore gistatornicit linigtea in Biserica gi in Ora.

1401 2. El se urca, pe tron (la a. 1401) cu ajutorul lulMircea cel Baran, care batu pe Iuga i '1 inchiseintr'o manastire de ling& Berlad, unde gi muri.Alexandru reinoi legaturile incheiate cu Polonia.de mogul seu Petru §i le tinu cu credinta maitot timpul vietei sale ; dar in acelag timp sciu saface pe regele polon Vladislav a nu calca drep-turile Orel. El ajuta pe rege cu Oste in resboiulce avea cu Calarii teutoni ; it imprumuta cu o mieruble de argint, ca sa pOta indestala cheltuielile

drept chezaguire de plata, a sumei im--prumutate, i se dete in stapanire totk'b Pocutia.Alexandru se casatori eu Bingala, sore lui Vladislav,

1421 (in a. 1421), dandu-i pentru intretinerea el ora--gele Siretul §i

1422 3. In a. 1422 avend Polonia resboiu cu

duri

i

xesboiului,

_Rctddula.Calarit

;

a.

75

teutoni la cetatea Marienburg de ling& marea Bal-tica, Alexandru 11 trimise §i el un ajutor de 500calari sub conducerea spatarului Coman. Acesta,mica Oste arata deosebita vitejia, cad pe and eaInconjura cetatea, e§i din launtru un numer insem-nat de teutoni §1 cople§i de tote partite pe Ro-mani. Ace§tia 10' deschisera drum prin multimeainimicilor, §i l'asandu-le in math bagajele, se pre-facura ca, fug. Ei se retrasera intr'o padure dinapropiere, sarird, dupa cal §i se pusera in aparareintre copacii cel de§i. Teutonii credeail ea, ail putinde lucru, §i a nu le mai remane de cat sa lege cufringliiile pe Romani in ascunytorile for ; se ponie-nesd ins& de o data acoperiti de o plOie de sageti,urmata de lovituri cu sulita §i sabia ; ei apuca, fuga.Ceta vitersa a lui Coman incalecand, se is dupaden§ii, pe multi ii ucide §i '1 prinde, apoi s'aruncaasupra corpului celui mare al Calarilor, pe care 'Ibate infrico§at §i '1 silesce sa, se inchida cu ru§inein cetate. Praili Insemnate, un mare numer deprin§i de resboiii, intre cari mai multi generali,picara in manile Romanilor.

4. Pe la sfir§itul domniei, Alexandru-vocla, avusk pOrte done resbOie, unul cu. Dan, doinnul Terel-Romauescl, §i altul cu insu§i Vladislay. In ce pri-vesce pe Dan, pricina de *Va era cetatea Kilia,care fusese apucata de Dan §1 reluata apoi deAlexandru. Dan cu o armata puternica, (in a.1428), in care se gasea §i catl -va Turd, intl.& inMoldova cu foc §i sabie, fara saa intempine vre-ogreutate ; apoi cu puteri §i mai marl navalesce adoila Ora prin patru part' de o data, arynd §ipustiind Ora. Pentru acesta Alexandru insciintezape regele polon, ca sari trimita ajutor (in 1429).Vladislav insa tocmai atunci era Indemnat de re-gele Ungariel, ca sa, scot& pe Alexandru din dom-

1428

1429

78

nie §i se, imparts Moldova intre den ii. Alexaudrusuparat intro cu armele In Polonia, dar fu bsatut

1433 silit a face pace. El muri la 1433,_ §i se inmor-menta la manastirea Bistrita, cea &Guth', de densul.

5. Alexandru cel Bun se pote numi parintele Moldova.Grija lui de capetenie a fost de a inbunatati Berta locuito-rilor, a pune renduial& in administratiune, in biseric&, aface aqqaminte religiose §i de invetaturo,', a infiori corner-ciul. Chipul seri bun de guvernare atragea in tera locuitoriin num.& mare de prim terile vecine, din Polbnia, Unga,ria§i `era-Rominesc5,. El a§e45, sate intregi tatiresci, daru-indu -le la manastirl; primi 3000 familii armenesci go-nite din Asia, §i Is dete vole se, se statornicesc& in Suceva,Boto§ani, Dorohoiii, Hotin, Ia§i, Vas lui qi Galati. Ingeui§i Tiganilor a veni in tera, insa cu deosebire el sprijini a-§elarea Sailor qi Secuilor in °rale sate. Sa§ii fur& des-calecati pe langa riul Moldova; Secuil (ciangaii), pe laugh'Trotu§, Siret §i Prut.

6. Alexandru a§00 scaunul Mitropoliel la Suceva, careera §i capitala teril, fatu §i episcopiele Roman §i Radauti;zidi manastirile Moldovita .(Bucovina) §i Bistrita (jud.Nemtu), pe care le inzestra cu sate, robi, veniturl §i odors;aduse la Suceva mo§tele Sf. Ion cel not, earl se pastrezaacolo pane, asta-4 Puse sä se scrie prin manastiri cartiletrebuinciese pentru slujba bisericel, in scurt intemei& Bi-serica Moldovei, care a fost §i este marirea nemului roman.El intocmi §i dregatoriile Statulni, din care nude, de §ifiintau inainte de densul, base, nu era hotarite, trepta fie-careia. Inflinte, §i §coli pentru formarea omenilor carturati,pentru trebuintele Bisericel §i ale Statului. In Suceva inte-meia chiar rola, uncle se tilcuia legile imparate§ti din Bi-zantia §i se inveta §i religiunea In sfer§it el ingriji §i pen-tru inflorirea comerciului, Varna central& era la Suceva, larcele-l'alte vami de granite,: la Tighina ci Cetatea Alba, laBala §i Moldovita, la Baceu §i Tiotu§, la Siret §i Cerne,uti,la Dorohoitt §i Hotin, §i in Barlad. Esportul se compuneadin miere, cera, vin, vite cornute, porci, ol, cal, pei de ani-male, corde de arce §i sail. In ter5, se aduceaa obiecte lu-ci ate, postavarii §i mato,suri, piper §i alte articole de bacanie.El batu monede de argint §i de arame, forte frumOse §i devalor' deosebite.

pe

xi

77

5. Urmagif lei Alexandra eel Ban.(1433 1457)

De la mortea lui Alexandru eel Bun pana, in suireape tron a lui §tcfan eel Mare, in timp de 24 anI, Moldovaeste framintat5, de certuri §i lupte sangerdse intre flit §i ne-potii din diferite casatorit at lul Alexandru, cart alergat,and la Ungur!, cand la Poloni, cand la Munteni, se, le po-tolesco, setea dupa domnie. Numal de la 1433-1447 Ilia IV;§i Stefan (fill Id Alexandiu), domnese in doue rinduri im-preuna; Stefan, de done on singur. De la 1448-1457, in 12--curs ,de 9 ant, urmeza trei-spre-lece schimbari la iron, Pe-tru suind §i scoborind treptele domniel in 5 iinduri, Ale-xandru in 3 rinduri, Roman domnind numal doue Zuni, unvenetic ungur Ciupor (Ciubar), cate-va Mile. Ilia§, ca sa reca-pete tronul parintesc de la frate-set, se bate de 5 ori in cursde 2 ant ; ca sa se scape de Ringala, muma sa vitrega, o ineca;dar §i Jul II scate ()ail frate-sell Stefan, care pentru acestaeste ucis de Roman, fiul lul Ilia§; Roman §i frate-seii Ale-xandru mor otraviti; Bogdan, fiul lul Alexandra, cel Bun peretaiat de frate-sea Petru. ticiga§I pe tron, §i liana', sa", se urcela tron; far& nit! o §imtire pentru primejdia in care impin-geaA t era ; din causa acestor turburart §i nelegluiri Moldovaajunsese la o slabiciune aprope de peire, in cit Petru Vodase ve4use silit sa inchine tera nu numai la Poloni, der §i laTurd, carora sIndatori a plati tribut 2000 de galbeni un-guresci pe an (1456). Ea s'ar fi inghitit de vecinil cotro- 1466pitori, §i mat cu serna de Turd, dad. Provide*, care a avuttot-d'a-una ochil bine- voitori asupra nemulut roman, n'arfi trimis pe omul, care s'o scope de ru§ine qi de peire. Acestaeste Stefan eel Mare, fiul lul Bogdan §i nepot lul Alexandracel Bun.

6. Stefan Veda cel Mare §i .Bun.(1457-1504).

1. Stefan Voda s'a nascvrt pe la a. 1436 in satulBorzescii (jud. Baal) din tatal sell Bogdan, fiul matmic al lui Alexandru eel Bun, §1 din mama sa Ma-ria. Vitez pe Campul de lupta, intreg la mince §iintelept la sfat, bun §i cucernic cre§tin, el In curs

1486

78

de o jumAtate de vec tine in mana, ursitele Mol-dovei, faceiad pe Sultan §1 pe regi sa palesca ina-inte-I, pe Papi §i curdle regesci respect, pepopor iubesca §1 sa i se inchine ca la un sfint.

2. Bogdan fiind omorit tilharesce in satul Rau-§eni (langsa Suceva), la o petrecere de catre frate-seiiPetru, tinerul Stefan, ajutat de Vlad Tepe§, batu pePetru in done renduri (la Jolde§ti in jud. Boto§ani,§i la Orbic in jud. Nemt) §1 ocupa tronul parintesc.El fiind cu sufletul aprins spre fapte vitejesci,nici cerca sy a§ede Ora, ci se gatesce indata de res-Me; randuesce &tea in cete de cate o suta, dandfie -cares cete Cate un steg, intocmesce §i glOtele sariteranimea, impartindu-le sabii §i pusci, pe rang&arcele, ghiogele Si fu§tele ce aveati.. In scurt, punetera intrega pe picior de resboiti.

Dupa ce se asigura de o bun& armata , vreaasigure §i tronul §i lini§tea din launtrul terii.

Acosta era vecinic turburata de doritorii dupa dom-nie I care gaseari sprijin printre boeri , §i mai cusoma la Poloni. La ace§tia fugise Petru §i intre-buinta feluri de mijlOce, ca sa restOrne pe Stefan§1 sal °more, cum facuse §i tatalui sea. Stefancere in mai multe renduri de la regele Casimir pePetru, der regele nu voesce ; atunci domnul ro-man prada cu foc §i sabil Pocutia, dupa, care seincheia pace §i Petru e gonit din Polonia §i silittrece in Transilvania. Stefan, ca sa constringa peVoevodul acestei teri dea in mana, preda OraSecuesca, fara a-i sta cine-va impotriva.. Petru gasiatunci adapost la Vlad Tepe§, din care cams& Ste-fan se supara mult pe densul, §i data sa'§i rezbune.

1462 Ocasiunea i se infati§a indata, pentru ca (in 1462)Sultanul Mohammed, venind cu armata numer6sa inTera-Romanesca asupra lui Vlad, Stefan se uni cuTurcii, §i pe and ace§tia loviati pe apsa cetatea Chi-

alsal

sa'§i

a4

sa i'l

79

lia, care era a Teri'-Romanesci, Stefan o inconjurape uscat. Chilia insa, fiind ajutata la timp de Vlad,nu fu coprinsL Mohammed o las& in stsapanirea luiRadu cel Frumos, urmatorul lui Vlad. Trel ani dup.&acela, domnul Moldovei veni cu tot& puterea sainaintea aeeleia§i cetati, §i o coprinse. El trimitesoli cu daruri la Sultan, ca sa ri spun& s5, fie lini§tit,ca n'a luat cetatea de Cat tot pentru imperatiaotomana, c..,reia nu va intarclia supun-4, chiarMoldova intrega. Sultanul se multami cu aceste fargaduell §i trimite inapoi soli' cu cinste.

A) BAtAlia de la Baia.(1467)

3. Regele Ungariel Mateiu Corvin (fiul luiIancu) hotari rezbune asupra lui Stefan pentrupradarea Scaunelor Secuesci §i pentru intele -gerile lui cu Sa§ii resvratitori din Transilvania.El, de §i era iarna,, trecu muntii in Moldova (no-emvre 1467) prin pasurile Ghimi §1 Oltuz, avendcu sine pe cel mai bun' general' al regatului. Ste-fan inchide trecaorile cu trunchiuri de copaci §1maracini §i he intaresce cu un mic num& de sol-datl; Iar el cu armata de capetenie a§tepta la Su-ceva sA, dea pept cu du§manul. TJngurii ajung, faranici o lupta, la Trotu§, de acolo la Roman, pradand§i jafuind. Stefan, ca sari zabovesca, trimite soli subcuvent de pace. Mateii ii primesce, dar mai pe urmase incredinteza ca," cererea nu e seriOsa ; el arde tir-gul Roman, §i apol apuca, drumul spre Suceva. Atrela 4i se opresce la Baia, §i cum nu se ingrija denici-o parte, las& Ostea fara, nici o paza, s'a, se dea lab6uturi §1 la jafurl.

Stefan, afland despre acesta chiar de la sold cetrimisese acolo cu noul propuneri de supunere, ho-tarasce sa -1 lovasca intr'o nopte. In adever, pe and

14671

sa-i

sa'§i

80

regele voia sa, se punk la mask cu generalii s6i, i seaduce inainte un Secuiii, care's spline Ca : 12,000Romani aii sa, dea naval& asupra-le in acea nOpte.Mateiti a§e4a pedestrimea in piata tOrgului ; cá-larimea o impra§tie pre ulite, avangarda o puneafar& din ora§, intarind §1 strajile, iar el cu 200din cei mai bind soldati §i cu generalul Ni-colae Banfi, remane in a§teptare. Dupa mie4u1noptil Ronianii , venind prin locuri ascunse , larknici un sgomot, §i ajutati de intunerec, se asvirlaasupra avangardei, o taie in bucati, aprind tirguldin trei parti de o data, §i la lumina flacarilor p6-trund Nina in piata tirgului. Aci se incepe o luptadesperatk ; pedestra§ii Unguri, apucati pe nem-teptate, sunt inconjurati de o§tenii lui Stefan ina§a chip, ca nu pot primi nici un ajutor de la ca-larimea de pre ulite, pe care plOia de sageti a Ro-manilor o prapadesce. Nu le remane de cat mOrtea.Insu§1 Mateiil se arum& in mijlocul batkii ; sage-tile omoritOre asvorlite asupra-i se primesc de ge-neralul seil Banfi, dar §i el capata trei rani inspate ; o sagetk i se infige d'acurmezi§ul in §iraspinkrii. Vestea ca regele e ranit baga spaima mor-tei in sinul o§tenilor Unguri ; apnea cu totii fuga,care incotro putea. Ei nesciind drumurile §i fiindInca nOpte, rataceair prin munti §i prin zavOie, peunde-1 vinaii teranii, ma ca peste 12,000 remaserkmorti, multi ranitI, forte multi prin§i, pe ling&prall bogate §i un num& mare de steguri. MateitiCorvin insu§i, dus pe targa, abia putu scapa cu pu-tini osta§i prin poteci in Ardeal (decemvrie 1467).

Asa norocesce Dumneleii, (jibe cronicarul Ure-Ghia, pe cel mindri §i falnici, pentru sa arate lu-crurile ominesci cat sunt de fragide §i neadeverate;ca Dumneileil nu in multi, ce in putini arata pu-terea sa, ca nimeni sa nu se nkdajduiasca, in puterea

81

sa, ce intru Dumne4eil sa-I fie nadejdea, nici far&tale resbOie sa faca, ca Dumne4eil celor mindri sepune inprotiva,".

B) Predarea din nod a Unlade. Invingerea TAtarllor.Lnptele le Stefan In if era-Romaneseg.

( 1469 147 2)

4. Dupa acesta izbinda Stefan a§tepta plecarealui Mateiii in Ungaria, §i numal cu 1800 calariintra, in primavara a. 1469, in Transilvania, §iprada tera Secuiasca. Mateiii, ca sa. '1 impace, ii datesa stapin.esca in Ardeal dou6 cetati : Balta i Gleeful.

Tot in acest an hordele tatare conduse de hanulManiak navalind in Moldova, Stefan le e i inaintela Lipinti (aprOpe de Dnistru), ii batu cumplit §i 'Iimpra§tia., luand §i un mare nunaer do prisonieri §itote prape. Intro ceI prin§Lfu chiar fiul lul Ma-niak. Hanul infuriat, trimise atunci o suta de solila Stefan, sag spuna ca sa, dea drumul fiululdata el nu voesce ca tots Moldova sa fie pirjol §i obalta de range. Domnul roman ii date respunsulce i se cuvenea,mat cu soma in acele timpuri,pentru ca chema indata pe fiul prisonier, §i in fatssolilor it despica in patru bucati ; apoi trase in tepa99 soli, iar celui de al o sutelea 31 taia nasul §iurechile, '1 trimise Inapoi, ca sa, spuna Hanuluicele ce ve4use.

5. Pornit cum era spre resbOie, §i hotarele Mol-dovei parendu-i midi pentru un viteaz ca densul,Stefan tintise ochil asupra Terei-Romanesci. Elvoia s'o coprin4a, ca mai cu izbanda sa, pOtapurta r6sboiul cel mare, ce planuise impotrivaTurcilor. In 1471 el preda, marginea §i arse Braila.Radu cel Frumos, ca sa,V resbune de acesta stram-batate, 31 intampina la Soci, undo se dete o bataliecrancena (7 martie 1471), intro frati de acela§1

6

1489

1471

sell,

§i

82

singe. Radu perdu resboiul cu multi pagubA de alsOl Si se gati din non de lupta ; la Cursul sat Iz-vorul apei, (jud. R.-SArat), se impreuna cu Stefan-Voda (18 noemb. 1471) ; aci se bat vitejesce dinamendoue partile tree Mile intregl, de dimineta pan&sera ; a treia nOpte Radu, scarbit §i in desnadejde,lasa tote in tabAra §i fuge cu ostea la scaunul souin Bucuresci. Stefan, atitat de Laiota Basarab, carevoia sa capete tronul Terei-Romanesci, pornescedupa Radu §1 11 inconjura cetatuia de pe Mufflemaluiui nordic al Dambovitei, care aparra Bu-curescii (cetatea Dimbovitei). Domnul e silit safuga la Turd, iar marele Stefan, dupa o 4i de ba-tere a cetatei, o coprinde. Pupa tree Mile el se in-torce la Suceva, luand cu sine pe DOmna lui Raducu fiica el Maria, §i lasand in Bucuresci dome pe La-iota. Radu, cu o§tile romane §i cu 15,000 de Turd,goni pe Laiota, navali in Moldova §i o preda in lung§i in lat. Stefan cauta in anul urmator cu ajutorulpolon sa", se despagubesca de aceste perderi, luand§i arOnd cetatea Tolejnei (linga Ploesci), §i altestricaciuni fAcend in Tera-Romanesca.

Dar aceste lupte Cara nici un plan_nu avura altresultat de cat sa slabesca puterile Romanilor dincele done principate, §i s& aduca mai curind peTurd in Moldova.

C) Laptele hi Stefan on Turd!.

a) Bcitalia de la Podul Inalt (1475).

6. Intre acestea Sultanul trimise cora luiStefan tributul, ce predecesorul set, Petru-Voda,se 'ndatorase a plAti Portil, poftindu-1 tot-de-odataa se infAti§a in persona inaintea sa, ca un printsupus ce 'I este. Stefan nu indeplini nici una, nicialta din aceste cererl, i§i gati Ostea, intarind'o cu

s&

83

ajutOre polone ci secuesci, §i astepta pe Turc savina cu armele. Mohammed hotari sa pedepsesca peindraznetul dome §i sä supuna tera.

Chiar in tOrana anulul 1474 Soliman -paca in-tl.& in Moldova in fruntea unel Armate de 120,000Turd, avend si un ajutor de Oste tramis de LaiotaBasarab. §tefan nu avea de cat 40,000-50,000omen', calari si pedestri, in cars intrau si gloteleteranesci, precum si 5000 Secul si 2000 Poloni. Cuacest numer de osteni §tefan castiga, cea mai stra-lucita victorie din cele 34 ale sale, ci una din celece fae min dria tutulor Romani lor.

El, in loc de a lovi pe Turd la camp deschis, undeel ar fi putut desfasura tote puterile si mai alescalarimea, ii atrase spre locuri strimte ci mlasti-nose, made calarimea turca, care era toiul armatel,nu putea nimica folosi. Ca sa-i prapadesca inaintechiar de a-i lovi, puse sa se area satele, semanatu-rile si lerburile uscate ale tOmnei de grin tote lo-curile, unde avea el s5, treca, inchise tote intra-rile si iecirile Ore', asa ca in putine Mile flamingirasi omen' si dobitOce. Turcii inaintase pana in drep-tul Vasluiului, cand Stefan gasi minutul si loculpriincios sa, be dea bataia. El isi strinsese octirea pe§esul, unde se intilnesc trel piriuri : Racovetul,Berladul si Vasluetul; strejile puse pe del it ves-tira ca. Turcil se gr6madesc in lunca strimta si hli-sOsa a Berladului, care cu cat el merged mai inaintecu atat se ingusta si devenea mai baltOsa. Stefan isiia positiunea la locul eel mai strimt, linga Podulmalt, care se vede si asta-q' in satul Cantalaresti(jud. Vasluii.1). El era aparat de mlastinile luncei ;in fundul ei se vedea de partea drepta a Berladuluio padurice. Turcii, osteniti de drum, se oprira cevamai departe, ase4end cu malt& greutate cele 100

1474

84

§i mai bine de tunuri grele, earl se infundaa adincin pamentul mocirlos.

1475 Era in dimineta jlilei de marti, 10 ianuarie 1475,o negura mare, de nu se vedea om cu om ; Osteamoldoveana, sta a§a de bine ascunsa, in cat Turciinu sciaii in cotro se gasesce. Stefan medase de cunopte despre lunca Berladului, pe partea, drepta ariului, cati-va Omeni cu buciume, pitulati in cring.La reversatul 4orilor, pe cand o§tirea turcesca Incadormita, se aude de o data despre partea crangu-lui sunete tari de buciume §i trimbite, semnul deresboiii. Turcii cred ca acolo este Stefan cu Moldo-venil ; se reped cu furie, land unit peste altii, ca sa,treed. mai lute apa §i lunca §i s'ajunga la padurice ;calarimea sprintena abia e§ise din mocirla ; tunu-rile namolite , abia se indreptase spre locul deunde venea glasul buciumelor ; pedestra§ii Wailneprasnic copacii, ca sa deschida drumul. Cand ecaca Stefan cu &tea intocmita cade ca un trasnetasupra-le §i-i lovesce de la spate ; tunurile sedatepe deluri versa foe cumplit ; Turcii stall inmarmu-riti ; credend ca sunt de tote partile inconjuratide inimici, nu Kid incotro sa, apuce ; locul fiindstrimt, nu '§i pot nici intocmi Ostea, nisi indreptatunurile. Se incepe un macel ingrozitor ; din cauzanegurei §1 ametelei, Turcii se taia in de-sine; ()me-nil §i call, unii peste altii, reman inomoliti in mla§-tini. Romanii, de §i lupta doue Mile §1 doue nopticu o vitejia rara, nu pot insa mica din loc Wileturce§ti, din causa numerului celul mare. In sfar-§it, in dorii qilei de joui (12 ianuarie), Stefan,aduna,ndu-§I tots o§tirea, hotarasce a da eel dinurma atac ; batalia este din eels mai crancene, §iisbanda remane mult timp indoiOsa. Cel 5000 Se-cul, pu§i in frunte, cad morti pana la unul ; dar §iTurd multime pier de lancile §i sagetile Romanilor.

85

In minutul hotarator, vitezul Stefan, cu sabia inmans, urmat de o ceta alesa, se arunca singur infocul luptei ; o§tenif se insufletesc ; Turcii veclendCa nu mai e chip de impotrivire, apuca fuga ; Ro-manii se fail dupd ei, macelaresc multime §i prind§i un numor insemnat de Turd.. Puinii cati s-para cu fuga, prin paduri, peste rapi prin valeaRacovei, cand credeaii.ca au. scapat, sunt loviti deStefan, care if goni pans ii trecu Siretul la Iona-§e§ti (la Nord-Vest de Tecuciii), pe acolo unde pan&41 se chiama Vadul Turcilor. La Dunare II a§-tepta Vlad Tepee, care fusese liberat de regele Ma-teiu se intarise intr'un lagar, unde era incun-jurat de Turd ; el, auchnd de isbanda lui Stefan, e§idin lagar §i se arunca asupra r6m4itelor Ostel lulSoliman, parte omorandu-le, parte inecandu-levalurile Dunkrii.

Ast-fel aprOpe intrega armaik de 120,000 Turdfu nimicita prin me§te§ugul §i eroismul lul Ste-fan, §i prin vitejia armatel sale.

7. Stefan, farA a se mandri de o victorie a§a de stralu-cit5,, ordona prin mitropolitul Teoctist, ca tdta lumea sapostesd, patru Mile d'a 1111[1111 numar cu paine §i cu apa.Vesti in acela§ timp in t6t5, Ora, ca nimeni sa, nu indfaz-nesc5, a-i atribui lui aces victorie, chef ea a venit numai dela singur Dumne4eit, caruia tots trebue aduc5,ciuni §i inchinaciuni, ca adeveratului isbinditor al paganilor.El resplati vitejia o§tenilor din glete (militien1), d'andu-lepamenturi de bran& §i facendu-i reze§I (mo§neni), Iar dinrezesi, ne aceia cars se deosebise mai mult in lupte, i-a inal-tat la drepta de boerinag (boeri trecendu-I in armatacalarapor nobill. Duph aceia puse de se adun5, trupurilecelor morti in lunca Barladului, §i facendu-le movile ledete foc, cad se temea s5, nu se mai mult ciuma,care se incinsese Inca mai dinainte. Din prin§iI de resboib,o buna parte fu trasa in tepa; patru pa§ale, mai multirobs, 36 steguri (din cele 100 ce luase) §i multe acme, le tri-mise regelui polon; asemenea impartil§i §1 pe regele Unga-

i

li

ruga-

midi),

Intin4a

§i

b6

rief §i pe Papa Sixtu IV din pra4ile §i prin,Si1 luatl. Ba tri-mise chiar qi Sultanului Mohammed printr'un sol al seadaruri preticise,plangendu-i-se, cum ca nisce talhari §i hat-rnanale din Turcia a indraznit sa, navalesca in Moldova, desigur fara scii ea Sultanulul ; ca el, ca un credincios pazitor algladinel Padi§abului, 1-at trimis pe toti pe lumea cea-lalta;§i deca cam-va s'ar fi intamplat sa scape re unul presteDunare, apol el l'ar fi cerut, de la densul chiar, ca sá deaIn mans, pentru a plimi §i acela pedepsa euvenith. Sulta-nul, maniat de atata semetie , use in inchisdre pe solulroman, o bueata de timp.

h) Bdtalia de la Ptriut Alb sea Valea Alba (1476).

S.maltRat

suferita de Soliman-pa§a la Po-dul era cea mai crancena din cite patise pan&atunci Turcii. Mohammed hotari sa vina in per-sona asupra lui Stefan. Acesta, inca din primeleMile, dupa isbinda ca§tigata, trimise scrisori latoti priucipii cre§ti-ni §i la Papa, vestindu-le biru-inta §i rugandu-i trinieta ajutOre in bani §i inoste. Dar nu se alese de cat cu fagadueli §i vorbefrumOse. Ast-fel, furtuna groznica, ce se pregateain Miada-4i, Apus §i Besarit (Turcia, Tera-Roma-nescii i-)11artaria), ca sa se sparga de-odata asupracapului lui, it gasi singur, cu Oste chiar mai pu-tina de cat anul trecut, dar nu cu mai putin cu-ragiii, nu cu mai putina incredere in vitejia Osteisae, nu cu mai putina nadejde in bratul A-Tot-Puternicului.

1476 9. Inca din vara a. 1475 Sultanul inconjuraseCetatea-Alba, fan, de a o putea lua. In luna lui

1476 Maiti, anul urmator, Stefan, afland ca armata tur-cesca in numer de 150.000 de Omeni s'a pornit dinSofia spre Moldova, §i ea, pentru trecerea el s'afiaruncat dud podurl peste Dunare, veni aci ingrab& cu 40,000 calareti, boeri §i terani, ca saopresca pe Turd de a intra in Ora. Abia se inta-

tillend1-]

Infringerea

p1

sa's

87

rise intr'o cetatuie de lemn, nu departe de rill,cand ii vine veste ea La Iota Basarab, domnul Te-riI-Romanesci, dandu'§i cOstele cu Turcii, voescesa nP" valesca cu tote o§tile lul asupra'i ; ca, Tatariide peste Nistru a §i intrat in ter& in numer de30,000, a ars tergul Stef4nescii de langa Suceva,a rapit peste 15,000 rezesi, femei §i copiI, suntgata sa intro in Suceva, pentru care dOmna-sa afost silita s& fuga cu copiii §i cu tot ce avea maistump in cetatea Hotin, ca, in sfir§it Tatarii and§i parjolesc Ora in lung §i in lat. Stefan, fara a'§Iperde cump6tul in fata a treI focuri ce'l luase de totepartile, lasa pe cumnatul sea §endrea cu 1000 ca-laretI sa apere cetatuia de langa Dunare, §i sa tinapiept lul Laiota ; iar el cu o§tirea cea-l'alta, se iain gOna Tatarilor, pe call in time de 2 luni ii vi-neza, le la praqile, ucide un numer insemnat dinel, iar rema§itele le alunga cu isbenda, peste Nistru.

jntristat de jaful §i parjolul, ce Usage Tatariiin Ora, Stefan se intOrse in graba la Dunare, undoTurcii se gateau sa treed. Abia ajuns aci, mili-tienii sei incepura s& murmure, ca de dale luni iftine sub arme, purtandul in tote partile ; ca la cele folosesce for resboiul acesta, cand Tatariihrapit muerile, copiii §i -LOU, agonisela for ! Stefan,intelegOnd ca unii din el ar voi sa fuga, se sfatui,cu boerii sel ca e mai bine sa be dea drumul pentru15 Mile a se duce pe acasa. Teranii plecara, dar cutOta stra§nicia poruncei ce primise, el nu se mai in-torsera la Oste, lashnd pe Stefan numai cu armatapermanents, care nu se urca de cat la10,000 calareti.

10. Litre acestea Sultanul Mohammed II in frun-tea a 150.000 Omen' trecu Dunarea. Stefan, dincausa mice' e§tirl ce avea, hotari sa urmeze acela§plan din anul trecut, care isbutise ma de bine. Eldote foc la tote semenaturile, far& a lasas macar o

le-at

88

urma de grave, de roduri, de ierburi, aprinynd-chiar muntii §i satele; pe locuitori ii retrase lamunti impreuna cu dobitOcele ; iar el cu acei10,000 calareti se duse intr'o padure desa de langsaormul Vasluiu. Turcii incepura a se impra§tia incete dupa prada, ajutati fiind §i de armata lui La-iota, Basarab. Moldovenii, la timpul priincios e§inddin paduri, se aruncait asupra acelor cete, §i pe earldin Turd ii prindead, Ii intepati, saii de vii

Dupa 3 Mile de odihha, o§tile turce§ti Main-tara in intrul Moldovel; Stefan 'Asa padurea, undese ascunsese, arse Vasluiul §i tote ormele, pe undear fi putut veni Turcii, precum Ia§ii, Bacaul, Roma-nul §i Baia. Apoi se retrase in timpul noptii cufiul seti Alexandru §i cu Ostea sa cea mai alesa ,

Intr'un mic codru, departe o jumetate de di de Baia,la locul numit Piriul-Alb sali Valea-Albct ( jud.Nemtu). Aci el se intari ca intr'o, cetate. Alegen-du'§i o poiana in mijlocul cringului, Ae inchise detote partile cu un val sail" §ant adinc, aparat de ungard viii facut din copaci uria§1 talati §1 gramaditiunii peste altii; peste copaci aruncase pament, craci§i maracini, iar tunurile le rinduise pre inaltimi.Sultanul in zadar cerca §i cauta in tote partile pe§tefan. FOmea incepuse sa, cresca din ce in ce maiinult in Ostea sa; multi se bolnavise, la multi li seumflase ochii de praf ; osteneala §i desgustul it co-prinsese Si pe densul. Se intimpla ca intr'o di Ca-lauza, care ducea armata turcesca, gre§ise drumul§i apucase pe altul piezi§. Mohammed, turbat denie, porancesce taie ; cand era sa'§i primescaosinda mortis, iaca ca el aduce Inaintea Sultanuluiun om, care-1 spune unde este ascuns Stefan cu Mol-dovenii. Mohammed trimite un corp de Oste alesa,ca sa reunOsca acel loc, §i apoi merse §i el acolo cutOta o§tirea. A doila cli din OA armata turcesca

fi jupu-

mi-

89

inconjura pOlele codrulul §i incepu cu tunurile §icu sagetile. Romanii, veynd asaltul, detera §1 elfoc tunurilor, facend sa, se cutremure pamentul.Turcii lovlaii insa in de§ert,pentru Ca al no§tri stallpititi dupa §antul §i gardul uria§, §1 d'acolo dedeadin Turd nunaai in came vie. Chiar ienicerii, cariobicinuesc a primi in fata ghiulelele §i glentele, nemai putend sustine fulgerile tunurilor moldovene,caclura, cu fata la pament. Nimeni nu indraznea sainainteze, intrarea codrului fiind inchisa. AtunciSultanul, mustrand pe Aga ienicerilot, lua in minabuzduganul cel cu §ese aripi, §i and pintenl calului,inainta 'Ana sub tabara inimica. Soldatii Turd: seinsufletira, §i dupa perderi insemnate ajunsera, infine pana intre carutele artileriei moldovene. Acilupta fu desperate. Romanii desfa§urara o vitejievrednica de a-i pune in rindul celor mai marl erolal lumei ! Un pumn de Omeni in fata a o suta §i cinci-yci de mii de du§mani, sustinura o lupta incordatade dimineta. Ora sera. El nu se retrasera de cat cucea din urma picaturd, de sange, nefiind invin§i dearme, ci cople§iti de multimea Turcilor. Padureaera o mare adinca de singe, 30,000 Turci periramortl, afara de multimea de raniti. Stefan perdunumai 200 omeni; el, in focul bataliei, ca4u de pecal jos, dar din norocire nu pati nimic. Veynd catotul e perdut, fu silit sa fuga printr'o ascunyturaa padurii, urmat de 15 sad 20 calareti ale§i , §itrecu peste munti in Galitia, apoi in Podolia, la ce-tatea Camenita, aprope de Hotin. Aci incepe a:0stringe este nada.

1. Acum Moldova este lasat5, prada ordiilor mu-sulnaane. Nu remane nepustiit nici un colt de teed.Mohammed pornesce la Suceva cu 200.000 Turcica s'o copriny,, §i inconjora §i Hotinul dar e 81-lit a rasa cu marl perderi amendoud, cetatile §i a

;

90

se retrage cat mai repede peste Dunare, din causaciumei §i fOmetel, earl li seceraii cumplit ostea.

Mare le Stefan, pe care tOta lumea it socotea deperdut, inabarbatat acum de mama sa, §i ca toti vi-tejii, cari tocmai dupa o perdere mare se arata maiindrazneti §i es mai biruitori, i§i aduna sfarama-turile o§tii sale, stringe pastoril de prin munti §iargatii de prin curtile boeresci, §i cu den§ii punein gong cetele du§mane, sfarima intr'o singura bd-taia un corp de 13,000 Turci. Apo', ajutat de Ste-fan Bator! §i de Vlad Tepe§, cari venise din Tran-silvania cu 60,000 Omen', urmaresce cea-l'alta Osteunde era Sultanul ; ajungendu-o in minutul candvoia sa tree& Dunarea, o lovesce fara de veste akade tare §i o pune in grOza, a multi Turd se 'wee&in valurile riulul, toti fug lasand in manile Roma-Jailor nu numai prat ile ce adunase, dar §i tote ca-rele, caii, camilele, rsunitiunile §i ma§inele de res-

Locul unde s'a tinut batalia lui Stefan cu Turcii,Tanga Piriul Alb set Va lea Alba, se numi Besboieni, adica

luptel" (jud. Nemt). Stefan, indata ce a curatit teiade Turd, a pus de a strans trupurile celor morti in aceabatalie, ca era a§a de multi in cat se nalbise poiana de ele,§i le-a ingropat intro mare movila, laugh' care, 19 ani maipe urma, a inaltat in pomenirea acelor suflete o biserica,care se afla 'Ana, astii-op.

Se mai aude din omen! vechi §i betiani, ca. Stefan Voda,dupa batalia de la Piriul Alb, at alergat sa gasesca ada-post in cetatea Hotin (mai sigur de cat cetatea Nemtu).Mums -sa insa nu l'a lasat sa intie §i i-a 41is :deschide porta pand ce nu vci birui pe vreijma§i, pentrucei data nu poll sta impotriva for la camp, putinei, nadejdeeste de la tine fi dupd ziduri. Paserea in cuibul sea piere.Bute de stringe Oste, cei isbanda a to va fi." Dupa acelaStefan merse pe la Voronet (Bucovina), unde traia unparinte sehastru anume Daniil, batend Stefan in upsebastrului descue, at respuns sehastrul : sa a§-tepte Stefan Voda afara, pan& §! -a ispravi ruga, §i dupa

bola.

Nu' i void

sa-I

.locul

-pi

Al

re §1 -au ispravit sehastrul ruga, l'aa chieniat in chilie peStefan Voda, -§i s'au ispoveduit Stefan Voda la densul, §iaii intrebat Stefan Voda pre sehastru : ce va mai face, canu 'ite sa se bats cu Turcii. Inchina-va teta la Turd? auba ? Iar sehastrul au -dis sa, nu o inchine, ca resboiul esteal lul, nun-1M dupa ce va isbandi sa facit o rnanastire acolocu numele Sfintului Gheorghe.` Stefan plecand de la si-hastru, a facut o rugaciune osirdnica la Dumnedea, §i apola atipit; iar in vis a vedut pe marele Martir Gheorghe,care'i 4ise : _Cuteza cu Domnul, Stefane, nu to spaimantade acesta multime de Tura, ci dimineta, intiunind ceteletote, trimite-le asupra viajma§ilor lui CtisWs cu glas detrimbita, §i vel invinge.' Stefan, invio§at prin sfaturilemumei, a sihastrulul §i prin visul acesta, §I-a strins cetelesale si ca un vifor a navalit asupra o§tilor turce§ti §i le-a ni-micit. §i into' cendu-se inapol Stefan Voda de la iesboia s'aapucat de a facat manastirea Voionetul, punendu-I hramulbisel Icel. Sf. Gheorghe; far icOna, ce o avea tot-d'a-una cudensul in batalii, icona Sf. Gheorghe, o trimese la SfintulMunte, in manastirea sa Zograful, pe care o reinoise, Eind-c5,se pustiise de pe vremuri. Acesta icona se pastreza acolopana asta-d1 impreuna en done steguri cu chipul tot al luiS. Gheorghe, d5,ruite de Stefan in 1492. 1492

I)) Bittiilia le Stefan en Polonii In codrul CosminuluI.Stefan coprinde Poentia. MOrtea sa.

12. Dar abia se potolise -Ora de Turd, cari luaraChilia §i Cetatea-Alba, §i alti du§mani se arataramai rei de cat Turcii. Acetia eraii Polonii. RegeleCasimir murind (in 1492), ii urmase Ion Albert. 1492Acesta, in anul 1497, in fruntea unei armate nu- 1497merOse, mai mult de 80,000, intra far& de veste inMoldova sub cuvint de a o apera. contra barbarieiturcesci, §i a libera cetatile Chilia §i Cetatea-Albade jugul Otoman, pe caud scopul adeverat era sacuceresca intrega -Ora pana la Marea-Negra. Eldupa co inconjura cetatea Suceva §i a batu zadar-nic trei septamani , este silit de timpul rece ,

de lips& §i fOmete, de b6la ce-i secera armata,a cere pace. Stefan i-o acorda cu conditiune :

92

a se intOrce tot pe unde venise. Armata po-lona, apucand ins& tales, spre codrul Cosminului,

1497 toi afla aci desever§ita peire (26 octomvre 1497) ;copacii taiati de Moldoveni, de abia tinendu-se laradecina, se naruesc asupra-i §i o strivesc. Stefan-Voda cu ai sei lovesce pe Poloni din tote partile.Putini mai scapara cu viata. De atunci au remasla Poloni pans asta-di trista amintire: In dileleCraiului Albert §lahta (nobilimea) a perit."

Se povestesce in acea bataie s'ar fi prins 10,000 dePoloni, pe cari Moldovenil Injugandu-I la plug, ail arat cudengiI gi a senienat cu ghinda o campia Intinsa, din carecu timpul a crescut o padure numita de pctpor Dumbrava

pentru ca fusese stiopita cu sange polon. agavorbesc omeniI, c5, pe cand fost afand cu cu Legii,i-au fost impungend cu stramarkile ca pre boi sa traga;iar ei se ruga sa nu'l Impunga, ce bath cu biciuscile;iar cand ii batea cu biciuscele, ei se ruga impunga."

Ira 13. In vara a. 1503 Stefan-Voda intra cu Ostein Pocutia, o coprinse §i o alipi la Moldova, de lacare, dicea el, ca, &rd.' tale o smulsese Polonil. Darfu silit in curind s'o parasesca (1504), pentru ca oarmata polona fusese trimisa sa prade Moldova, iarel suferea greil de bola de podagra, care i-a §-i pri-cinuit mOrte.

1504 14. In 2 iulie 1504, intr'o 4i de Marti, in cesulal 4-lea din Ali, Stefan-Voda parasi cu mare jalepriveli§tea lumei ace§tia, surpat prin resbOie, vir-sta §i podagra, dupa o domnie gloriosa de 47 anI§1 3 luni. El fu inmormintat in m-rea Putna, ceazidita de densul. Fiind pe patul in.ortil el chernape fiui sea Bogdan, pe Mitropolit, archierei §1 totiboerii, §i le dete invetatura : sa nu puna reazampe nici uuul din nemurile vecine, pentru ca Ungu-rii §i Tataril sunt aprOpe inghititi de Turd, 'lora-Romanesca e inchinata Sultanulul, Polonia are regi

au

sa-1

61

500011,

93

schimbacio§i §i nesiguri, iar Germania e sfa§iataprin certuri din launtru. Ci este mai bine se, in-chine Ora celui mai puternic §i mai intelept din-tr'en§ii, Turcului; dar prin acesta inchinare Moldovase, nu'§i jertfesca nimic din neatirnarea, drepturile§i libertatile ei, ci in schimbul unui tribut sä §i leasigure pe tote. Baca insa Turcul va cere alte con-ditiuni mai grele, atunci toti se, ridice armele §ise jertfesca, pentru libertatea fii religiunea parinti-lor lor, precum s'a jertfit §1 s'a luptat el 47 de alai.§i cu aceste cuvinte a §i trecut in laca§ul eel vecinic.

In timp de aprOpe o jumetate secol Stefan lupta cu totsoul de du§mani pe regele Matia§ it batu infrico,sat, silin-du-1 se fuga peste multi cu 3 rani in spate pe targa intimp de 'lama ; pe regele Albert asemenea i1 alunge, ; pegroznicul cuceritor Mohammed II it puse in uimire, sfara-mendu-i done o§ti din cele mai puternice, una de 120,000,alta de 200,000 obta§i, pe and el avea numai un pumas deomen'. In Tatar' bagase gr6za, pe Romanii din Tera-Ro-manesce, 11 Meuse se, cumisca in el, pe vrednicul §i vitezu1for domn. Marirea curagiului lui ridicase pe al o§tenilorsei, cad se otelise in lupte, crescuse in isbindi §i prin is-ban&

Viteji multi au avut Romani', dar numai doul au intiu-nit, pe lenge calitati mar' resboinice, agerimea politics §iintelepciunea; numai doul au isbutit se, invinga tote greu-tatile §i se, se sustina timp indelungat, pe un tron tot-d'a-una neardat §i nesigur. Ace§tia sunt Mircea cel Betrin in'.era-Romanesca, §i Stefan cel Mare in Moldova; amendouisunt parghiile, pe car' avea se, se ridice o data o Romanieuna §i nedespartita, sub un Rege intelept §i marinimos ;amendoui omen mar', Inzestrati cu tote insu§irile spiritu-lui §i caracterului, car' fac pe un singur om se, conduce, §istapanesca destinele unui intreg popor, in epocele cele maicritice ale istoriei sale.

Stefan a introdus imbunatatiri in a,rmata, in administra-tiune, in Biserica. A inlesnit §i sprijinit ardarea de satecu populatiune romans, rutene, §i tatark a Infrumuse4atVasluiul, Harlaul §i Hu§ii cu palate §i biserici domnesci. InSuceva, Iasi §i Petra a inaltat biserici ; a zidit din temelie-

sa

sa

;

94

manastirile Putna si Voronet (Bucovina), Capriani (Basa-rabia), Dobrovetul (jud. Vaslul), Resboenii si Tazlitul (jud.Nemtu), inzestrandu-le cu mo§ii si °dere; a facut bisericadin satul Borzescii (jud. Baca), locul nascerei si copilarieilui, pentru sanatatea §i pomenirea stramosilor si parinti-lor lui- ; asemenea, biserica din satul Reuseni (langa Su-ceva), pe locul unde fusese taiat tatal sea de catre Petru-Vocla ; biserica cea mare din manastirea Probota (judetulSuceva), biserica cea mare din manastirea Nemtu, bisericadin satul Badauti (Bucovina), cu hramul Sf. Procopie, in

1481 amintirea isbindei asupra lui Tepelu§ Voda (1481); clopot-nita cu biserica din intrul de la manastirea Bistrita; a re-zidit manastirea Zograf din Sf. Munte, facend acolo si unturn pentru corabii, precum si case, a reinoit petrele mor-mentale ale strebunilor set din manastirile Radauti, Bis-trita si Ne Tutu; preste tot a facut 44 de manastiri si bise-

si n'a lasat manastire sau biserica din tera si din Sfen-tul Munte, sa, nu be fuel darurl in bani sail in mosii, salin °dere. Religiunea find pentru Romani temelia, pe carese rezema existenta nationala, Stefan nu le-a despartit unade alta, ci rezemat pe religiune, pe credinta tare si nestra-mutata in A.-Tot-Puternicul, invingea prin Domnul si totprin El era invins. De aceea tote bisericile si manastirilesale sunt inaltate in urma isben4ilor castigate asupra yr.*.masilor, ca semn de multumire care Dumne4ea.

Vitez far& seman, drept, parinte al poporului, ocrotitoral Bisericel, aparatorul erestinatatei, mOrtea lul a fostplans& de toti locuitoril terii cat plangea toti,tne spuneun cronicar, ca dupa un parinte al lor, ca cunostea toti ca

scipat de mult bine si aperare. Ce duph mOrtea lul, i14icea sfintul Stefan Yodd, pentru lucrurile sale cele vite-jest', carele nimene din domni, nici mat nainte, nici limp&aceia, nu ajuns.

Era acest Stefan Voda om nu mare la stat, manios;intreg la minte, nelenevos, si lucrul sea scia acopere;Si unde nu cugetal, acolo it aflal. La lucruri de resbee me--ter; unde era nevoe insusi se va,rea, ca ve4endu-1 al sei, sanu indarapteze (sä nu dea inapoi). i pentru aceea rar res-boit de nu biruia. Asijderea unde'l biruia altii, nu perdea na-dejdea; ca stiindu-se caclut jos se radica deasuprabiruitorilor."

Amintirea lul Stefan a remas adenc intiparita in inimileRomanilor. Rema§itele lul pamin;,esci odihnesc in launtrulbisericel din manastirea Patna.

rica,

raft

sail

95

7. Bogdan Vodit.(1504 -1517)

1. Bogdan, fiul lui Stefan eel mare §i al Mariei,Mica domnului Terii-Romanesci Radu eel Frumos,s'a nascut la a. 1480, s'a urcat pe tron la 1504, 1480§i a murit in domnie la a. 1517. Semanand la fire 1217cu tatal sell in privinta lucrurilor vitejesci, avuresbOie cu Polonii, pentru ca sora regelui lor, anumeElisafta, nu voia sa se casatoresca cu densul ; iarand veclu ea, nu isbandesce, el i§i intOrse ochii dela Poloni §i facu legaturi de inchinare cu Turcii,dupa sfatul inteleptesc, ce i'l dedese parintele sea.

li) Luptele on Polonii.

(1505 1609)

2. Bogdan indata ce statu down trimise solii s61la Alexandru, regele polon, ca sa faca deplina', pace,intorcendu'l doue tirguri, ce le oprise Stefan de laPoloni, §i cerend in casd,torie pe Elisafta, sora re-gelui. Dar atat muma, cat §i fata, nu voiail pe Bog-dan, find ca era prey grozav la fata (ldie& urit),se uita chiori§, §i auclise de el, ca, ar fi om aspru,crud, §1 cu totul inchinat bisericel ortodoxe.

Rege le, de tem& ca prin acesta imprejurare sanu'§i faca dintr'un amic un du§man, multami soli-lor pentru intOrcerea tirgurilor, iar cat pentru lo-godna o amana pe atta data. Se intam.pla insa camuma fetei muri Dada* §i fiind-ca Bogdan intele-sese ca", densa ii statuse mai mult in potriva la ca-satoria planuita, trimise indata alta solie, carepriori acela§iii respuns. Atunci el. suparat forte,intra in Polonia cu Oste puternica, inconjora, maimulte cetati, pe cari nu le pOte lua, pe altele learde, §1 apoi se intOrce nevatamat la scaunul sell

1509

96

in Suceva, cu multime de pra4i, de terani §i boerirobiti, pe care ii imparte in Ora in conditiune derobi (1509). Din acesta causa o armata de 60.000Poloni pustiesce Ora de sus a Moldovei pana la

§i Cotnari, in timp de 20 Mile, omorand femel,fete, copii, betrani, bolnavi, chiar §i ritele, candnu putea sa le tarasca cu ei ; arse §1 pradd, ora§eleCernauti, §ipinti, Dorohoiu, Boto§ani, §tefanesci,Hotin §i altele, ne avend cine stea in potriva,pentru ca Bogdan i§i desfacuse o§tile pe acasa. Po-lonii inconjurara §i Suceva, dar rieputend-o lua,§i ispravind provisiunile de hrana, fura siliti a seretrage. Bogdan, cu o sema de Oste straits& in gra-ba, se arunca nebunesce asupra-le la trecetoreaNistrului ; §i fiind-ca ace§tia eraii cu mult mai nu-mero§i, romanii fura invin§i ; insu§i Bogdan fugirant. Acest resboiii sangeros lua capat prin inche-ierea unui tractat de pace vecinica, intre Moldova§i Polonia (1509) prin care Bogdan se lega intrealtale a nu mai starui in casatoria cu Elisafta.

B) Luptele on Mug. Tractatnl on Turd Nortea10 Bogdan.

(1510 1517)

3. Dar abia se potolise focul dinspre Polonia, §iun altul mai groznic venea dinspre Nistru asupra

1511 Moldovei. Tatarii Hanului Mengli Gherai (in 1511)in num& de 60,000, predara -Ora de la Orheiiipana, la Dorohoiii §i pe Prut in sus, §1 rapira74.000 suflete. Bogdan ceru grabnic ajutOre de laregele polon §i de la ducele Moscoviei ; acesteapan& sa sosesca, Tataril se retrasera. La trecereaNistrului, un fiii al lul Mengeli, Berki Gherai, seineca in rib. din nebagare de soma impreuna cu4000 de Tatari §i mai multe mii de robi cre§tini.

Hir-laii

sa-i

97

Hatmanul Copaciii, care vedea intamplarea acestadintr'o padure de pe malul Nistrului, cre4u ca arputea on o mie de slujitorl, ce avea cu densul, sabat& pe Tatari §i sa libereze macar robii. Se a-rune& cu vitejie asupra Tatarilor, insa calOnd 'incurs& §i find de tote partile inconjurat, peri im-preuna cu 700 din Omenii se. Bogdan trimise dinnoil soli la Sigismund, aratandu -1 primejdia ce a-meninta Ora, de Ore-ce Mengli-G-herai voia s'a, co-prinda Moldova. Sigismund ii trimise 4000 osta§1ale§i. Cu acesta trupa, cu o§tile sale §i cu 1300 TJn-guri, Bogdan e§i inaintea celor 40,000 de Tataricalari, earl se gateaii a trece Nistrul (in 1511), §i 1511II puce pe fuga, luandu-le multime de robi.

4. Cu acesta isbinda Moldova nu era asiguratade primejdie, nici Tatarii nu erail astimparati.Bogdan fa silit sa faca pace cu den§if ; §i in acela§timp aducanduli aminte de sfatul inteleptului seutata, §i fiind incredintat de nestatornicia Polonielin legaturile sale, inching Ora Moldovei (a. 1511) 1511Sultanului Selim I, aprOpe in acelea§i conditiunica cele din tractatul lui Mircea cel BOtran cuPorta.

Conditiunile tractatula sunt z) P6rta recun6sce Moldova de terit li-berg si nesupusg ; 2) Moldova va fi stgpanitg si clrmuitg dupg legile si a-seclgmintele eT, fgrg nicY un amestec al Portil; 3) DomniT vor fi ales1 de po-por si tntaritY de NAIL, vor fi deplinT stiipanitorT preste supusil lor, si voravea armata lor; 4) In vreme de r6sboiti domnul va ajuta P6rta cu ostilesale; 5) P6rta se obligii a respecta religiunea cresting si a ap6ra Intre-gimea teritoriuluT MoldoveY; 6) TurciT nu vor putea cump&a, nicY stIptnim6nturY1n Moldova, nicY vor putea sg se asecie tnteksa sat( sg ang. geamil;In fine 7) Moldova va da Porta sub nume de perches salt dar pe fie-carean 4000 galbenT turcescI, zo soYmI si 4o epe cu

5. La 1513, tocmai cand Bogdan serbatoreanunta sa cu Roxandra, Tatarii pustiira Iara§I Mol-dova ; in anul urmator el avu sa lupte cu un Tri-fLla,, care se 4icea fecior de domn. §1 care ng,valifara, de veste cu Oste din tera Unguresd in tim-

7

prdsild.

98

pul iernei, cand o§tenii se aflan pe la casele lor.Cu putinii ce se putu aduna in graba, Bogdan batupe Trifaila la pod din jos de Vasluiti, it nimici tot&4tea, 11 prinse chiar pre el viii i-1" tai' capul.

1617 Bogdan muri la, 20 Aprilie 1517, it tirgul Ilu§1,ce §i'l alesese de re§edinta, fiind in virsta, numai de37 ani, §i se inmorminta la m-rea Putna. In tim-pul domniel sale de aprOpe 13 ani se ar6ta viteaz,neobosit ca nu in betii i in ospete petrecea, ci caun strajear in tote partile priveghea, ca sa nu se§tirbesca Ora ce-i remasese de la tats -sell." ElLisa dupa densul doui fiu : pe Stefanita §i pe Petru,gi un copil Petrea, facut cu o Lapu§nenca (Alexan-,1

"dru-Voda Lapu§nenul).

8. Stefan Veda. eel tin ,r.(1517-1527).

1. Dupa mOrtea lul Bogdan se alese domn fiulsoil mai mare Stefan, numit ,tefcinitet sail cel Tindr.Fiind numai de 11 ani la urcarea sa pe tron, grijadomniel o ducea sfatul boerilor celor marl, introcari cel mai cu va4A, §i cu inriurire pe MO, domn,era dascalul acestuia, Luca Arbore. Ajungend lav8rsta de 17 ani, Stefanita lua in mama treburiledomniel. Superat fiind pe Sigismund, pentru ca nuvoise a'i da de sotie pe o fiica a sa, Si pentru caadapostea in Polonia doui boor' pribegi, Incepusea ameninta pe Poloni cu Turcil. In desert batranulbatman Arbore, care ocarmuise Ora pana, atunci,tinu de roil pe tenarul principe pentru nestator-nicia faptelor sale. Stefanita, luandu-se dupa lin-gu§itorii de pe lenga densul, omori pe Arbore, far&macar sal judece sail sal dovedesca, ci numai subcuventul ca, Fa aflat in viclenie. 0 asemenea faptabaga grOza in toti boeril, mai ales ca Stefanita cre-

yy

scuse pe palwele celui omorit. Mania domnului nuse potoli de cat dupa ce omori §i pe cei doui fii alnenorocitului hatman. Atunci boerii se ridicara a-supra-I, ca sa resbune mortea celor nevinovati ;glotele sau militiele terii sprijinesc pe domn ; bo-leril, unii pribegesc,_altii suet prin§I §i taiati.

Stefanita muri in a. 1527 (ianuarie 14) la Ho-tin, otravit, pe cat se banuesce, de sotia sa. Dupadensul urma Petru Rare§, fiui lui Stefan cel Mare.

Despre Stefgnitg cronica scrie cg: intru tot semgna cu fi-res, mo§u-set., lui Stefan -Pod& celui bun, 6', la resbOie II mer-gea cu noroc ca tot isbendia, §i lucrul seri 11 §tia a'l purta,macar ca era toner de 4ile, §i era om manios, §i pre lesneversator de sange."

9. Petru Veda Rare§.(1527-1538, 1541-1546)

1527

1. Pupa mortea lui Stefanita-Voda, boeril pri-begi in intelegere cu cei din Lora furs la un gandsa dea tronul unui copil al lui Stefan cel Mare ,

anume Petru, poreclit Rarer, dupa flume% mamelsale Maria Rarer, din Hirlati. Petru in copilarie fu-sese trimis de tatal seil Stefan la Constantinopol.La mortea acestuia o parte din boerI voise sa-1cheme la tron, dar fiind ales Bogdan, Petru se re-trase in Polonia, pentru a starui pe langa regeajute in potriva fratelui seu. Dupa rugaciunile a-cestuia insa, regele Sigismund goni pe Petru dinPolonia, tinendu-1 sub paza in cetatea Marienburg,.dar nici de aci el nu inceta de a turbura lucrurilein Moldova; cacI (in a. 1514) trimise pe un om al 151

cu oste din Ardel sa bata pe Bogdan-§i sa ocupe tronul pentru densul. Trifaila , dupacum v64uram, fu prins §i ucis. La mOrtealui Bog-dan, Petru se rugs din noil de regele polon, ca sa,-I

sea, Trifaila,

1627

1526

100

dea voe a e§i din Prusia §i a se duce la hotareleMoldovei, unde spera ea u§or va intra in intelegerecu boerii §i cu locuitorii terii, spre a puree mana pedomnie. Regele insa, de tem& ca sa nu supere peUnguri §i pe boerii moldovenI, earl* alesese pe Ste-fanita Voda, inlatura de o cam data rugaciunile lulPetru. CAM insa guvernul cel tiranic al lui Stefa-nita, nemultamise pe boeri i pe Poloni, regele li-bera pe Petru din Marienburg , a§a ca la mOrtealui Stefanita el se gasea la locul nascerei sale, intergul Hirlau, unde fu proclamat domn in 20 la-nuarie 1527.

2. Petra Rare§, indata ce se sui pe tron (1527),reinoi cu Polonia vechile tractate de alianta §1 ami-de, §i pedepsi cu morte pre un boar Gontea, care seresculase cu Oste asupra capuluI sere, ca sa se facadomn. Dupa aceIa intra de 5 on in Transilvania, cugand ca s'o coprinqa ; i§I intorse apoI armele asu-pra PolonieI / din care causa sultanul Soliman venicu Oste numerosa in Modova, ca sa'l alunge. El findparasit.de boeri, se retrage in Transilvania, §i deaci la Constantinopole, unde capata, din non tro-nul Moldovei, domnind in dou6 rindurI 16 ani.

A) li6sb6e1e lul Petri' in Transilvania fit Polonia.(1527-1531)

3. In Ungaria dupa batalia nenorocita de la Mo-had (1526) §i mortea regelui Ludovic II, Turcii pu-sera, rege pe Ion Zapolia, domnul Transilvaniei.Germanii ins& 11 batura §1 '1 alungara in Polonia.Armatele germane intrand in Transilvania, sileatiorgele sa, se inchine imperatului Ferdinand. Petruvoi 85, se folosesca de turburarile din acesta tera, *ifacu planul ca s'o coprinda. Dec1 sub cuvent ca '§1aparsa tale dou6 cetati, ce domnii Moldovei stapa-

101

neaii presto mura 1, Ciceul §i Cetatea de Balta, na-vali (in a. 1528) cu Oste mare in done pilcuri §i 428

pre done potici, prada Sacuimea, arse ormele,dupa ce le supuse sie-si, se intOrse inapoi far& nicio perdere. Dupa, aceea (a. 1529) intrand a doua Ora, 152%in Ardeal, ban cu desaver§ire armata archiduce-lui Austria Ferdinand la FeldiOra (din sus de Bra-§ov, in Ora Barsei), lua lagarul si tote tunurile sicele-alte arme ale inimiculuI. In al treilea rend veniiar a§1. in Ora Birsei (octomvre 1529); inconjursa Bra-sovul in timp de trel s6ptamAni, sili cu foc §i sabieBistrita sa se supuna, si coprinse Rodna cu bo-gatele sole mine de argint. In tole din urma, detem5, sa, nu vina incurcaturi mai marl, el se intOrsein ter& incarcat de pr6,4l si de un mare numerde vite.

B) Luptele lei Petra In Polonia.BIthlia de In Obert In.(1531).

4. Intro Polonia §i Moldova era tot-d'auna certa,pentru pamentul dintre Dnistru si Prut, cunoscutsub numele de Pocutia, pe care domnii roman' oreclamail ca o bucata rapt& din -Ora Moldovei. Pe-tru Vod6 cu stop de a hotari acesta certa cu sabia,preda Pocutia (in a. 1531), arse satele si tirgurile 1681pang la Ha lici, si se intOrse inapoi, far& ca Poloniisa cuteze a-1 face vre-o impotrivire. Regele, au4indde acesta prada, trimise o armata, ca sa gonesca13§tile lui Petru lasate prin ormele din Pocutia pen-tru aparare. In 12 locurl se incaerara Polonii cuMoldovenii, pang ce ace§tia, veyndu-se strimto-ratl, cerura ajutOre. Petru alerga cu 22,000 ostenisi cu artilerie minunath spre castelul Obertin, undotabarise armata polona. El fiind incredintat c'6, Po-lonii au s5, fuga, §1 voind ca s& nu'I scape din man&nici unul, iii imps tie &tea in cete in prejurul

§i

102

taberel, §i porunci sh dea asaltul. Cinci ore d'aren-dul tinu lupta in bubuitul grOznicei artileril mol-dovene ; intaririle inimicilor sunt deja spulberate,insa and isbanda era in mina Moldovenilor, ei auntapucati la mijloc din trei parti §i espu§i la foculartileriel polone. Petru-Voda, care se batuse ca unadeverat erou §i zdrobise aprOpe cu totul cel d'an--WA corp al calarimei polone, fu fault §i scapa cuputini viteji ai sei. 4000 de Molcioveni acopereaii,campul de lupta ; 40 boeri §1 capitani se prinsera§i fura adu§i la regele Sigismund impreuna, cu veco48 tunuri austriace, ce Petru dobindise de la Ger-man' in batalia de la FeldiOra.

5. Pupa aceea Polonil preclara in trei rinduriMoldova, fura insa respin§i cu insemnate perderi.Apoi Moldovenil, potcovinclu'§i mil, cad era iarna.gOla §i ghietOsa, intrara in Podolia dupa prada ; la,apa Siretului deter& preste Polon', pe earl it VA-tura, omorind mai mult de 2000, deosebit de robi,de raniti §i de cei inecati in Siret.

C) Expeditinnea SnitannlnI Soliman In Moldova.(1538).

6. Dar atitea fapte indraznete ale vitezului PetruRare§, plingerile neprecurmate ale regelui poloncontra lul la Porta, trebuiaii sa, pornesca asuprMi o.groznica furtuna. El nu mai voia sa, platesca Turcilorpe§che§ul, qicend ca, §1 -a rescumperat neatirnareaprin arme ; omori pre Ludovic Gritti, ce fusese tri-mis de Sultan sa potolesca, pre Ardelenii resculati,§i in fine facu legaturi tainuite cu imperatul Ger-maniei §i cu ducele Moscoviel in potriva Turcilor.Sultanul Soliman, de care tremura Europa intrega,hotari deci sal pedepsesca, §i in fruntea unei ar-

1588 mate de 150,000 Omen' trecu Dunarea (iulie 1538)pe la Braila, §i se indrepta repede spre Iasi. Aci

103

venira. §i Tatarii ; Muntenii, din porunca Sultanu-lui, intrase dintr'o parte ; Polonii, din cea-alterparte, ir.coujurati Hotinul sari ROA gramaditi lahotare, gata sit navalesca. Petru se gasea in im-prejurari cu mult mai grele de cit tatal s6i1. Ste-fan, cmd venise asupra-i Sultanul Mohammed ;pentru ca Stefan avea sprijinul boerilor, pe andPetru se vedea acum parasit §i de bolerl §i de tè-rani. De acela el fugi in Transilvania, Sultanul co-praise Suceva, iar domnia o dete lul Stefan pore-clit Ldcustd, care copilarise la Curtea Otomana.Stefan se indatora, ca la fie-care doui ani sit aducain persona la Constantinopole haraclul, sit rezi-desca cetatea Chilia, care se darimase, §i sit inta-resca Cetatea-Alba. Duper ce alipi la aceste donecetati intreg pamOntul dintre Nistru, Prut §i Ma-rea-Negra (Basarabia), §i'l facu sangiac turcesc, So-liman se intorse cu inceputul iernel, la Adrianopole.

Asupra Intirnplaiilor lui Petru-Voda in Transilvania, etace ne spune un vechid cronicar (Urechia) :

Ve4end Petru -Pod& ca impresurat vrajmagii de totepartile, :Ili al sei parasit tot!, lasat-au scaunul, §i s'audat spre muntI; unde, cunoscend ca nicI acolo nu se vs, pu-tea mistui, a,A socotit s5, treat in Ardeal. i aga, aflandulfcalea deschisa prin tirg prin Piatra, aA trecut pre MOmonastirea Bistritei; i, lasandu-se ca s5, petit cevagi odihniIn munte, de-asupra manastirei, ve4ut'a1, unde ca undin tote partile, incongiurata monastirea, ca potsprinde. Deci, cunoscend el acestea, a1 incalecat pe cal, gisingur all fugit intrand in munte inteadanc. Fara drum,fare povat5,, all dat la stramtori ca acelea, de nu era nicide cal, nicl die pedestru; ci all cautat a rasa calul. i a§a, ingese. Mile invaluindu-se prin munte, flamand gi trudit, allnemerit la un parit in jos, all dat peste nisce pescarI, cad,data l-all mat sema, cu dragoste '1 as primit. laza PetruVoda, infricog5ndu-se de eI, s'at sp5,Imantat, iar5, ei cu ju-rament s'all jurat inainte-I cum ca 1I vor fi cu dreptate,de nimica sit nu se Mini. Tara el le-au dat for 70 de galbeni,bans de our ; ve4end el galbenii, cu bucurie i -all lust,

ran

rota

§i

§i §i

sal

104

1-an dus la otacul lor, de 1-an ospatat cu pane gi cu pegcefript, ospet pescaresc, de care manta gi ei. §i dad, au inse-rat, '1-an imbracat cu haine proste d'ale lor, gi i-au dat co-manac in cap, gi scos la Ardeal, gi fiind oste Ungurescade streja, la margine, i -au intrebat pe dengif ce omeni aunt ;ei au suntem pascari. i aga au trecut prin streja Un-guresca, gi nimeni 1-an. cunoseut.

-Mergend cu nevointa au sosit la Ciced; gi Sambatii, inresaritul sorelui, septemvrie 28, an intrat Petru Voda Incetatea Ciceulul, gi au inchis portile. Iar cei ce it goniaudin urma, ve4end ca ad haladuit Petru Voda dinaintea lor,s'au tutors inapoi. Acolo plangere gi tanguire era de domnasa Elena, gi de fill sei, de Magi gi §tefanita, gi de fiica-saRucsanda, gi de alti casagi, pentru multa scarba ce be ve-nise asupra-le, sciindu-se din cats marire au ca4ut la atatapedepsa. Deci Petru Voda au intrat in biserica de s'au in-chinat, multamind Jul Dumne4eu Ca 1-au isb5,vit de manelevragmagilor se'. Bine de acegtia nu s'au mantuit, iata soside la Ianog Craiul 6ste Unguresca, earl ad incungiurat ce-tatea de tote partile. Vetrend Petru Voda, viclegugul lor, ginevoia ce 'I venise s'au inchinat lor gi an dat ce-tatea Ungurilor ; cars, data an dobandit-o pe sema lor, multapacoste gi pedepsa, facean lui Petru Voda; ca a lui PetruVoda ce au fost, an luat tot Unguril, gi cu nimica volnicnu era; ales de Mailat, domnul Ardealului, multa nevoi5,au avut de densul.

Petrecend Petru Voda in cetatea Ciceulul, cu multascarba, gi nevoie, intr'un an gi gese luni, nu mai putu suferireutatile gi pedepsa ce 'I facead Ungurit; s'au socotit ca sa,se desbata de subt stapanima lor; gi s'au sfatuit cu 116m-na,-sa Elena sa trimita carte cu mare jalb5, gi plangere laSultan Suleiman, Imparatul Turcesc, ca sa i-se faca milssa-1 ierte, plecanduli capul subt sabia Imperatului, gi satrimita carts la Ianog, Craiul Unguresc, ca slob645, dintara, seti merga la Imperatie, gi sa slujasca Portil Imperatu-lui. §i sciind scrisorea serbesca domna Elena, au scris laImperatul cu mare jalba gi plangere, gi o an pecetluit,an dat la Petru Voda. Iara, Petru Voda, o au sloboilit dincetate pe o ferestra afara, langs. zidul cetatel, gi au dhematpe o sluga a sa credinciosa ce era serb, gi i an aretat car-tea, gi 1-an invetat, in taini, s5, is cartea gi sa o duca lamana imperatului Turcesc. Care au luat invetatura, anmere gi au luat cartea, gi s'au dus la Tarigrad, gi an tins

rat

nu

asupra-T,

sa-1

gi a

tits:

105

cartea la mans Imperatuld. Iara Imperatul, cetind cartea,9i *lend atata jalba 9i plangere a lul PetruVoda, mi-lostivit 9i '1-au Iertat cu bucurie, gi '1-au primit, ve4end cai-se plecii. Ve Tend Petru Voda atata adeverinta de la Im-peratul, bucurat forte, gi inima i s'ati inveselit ; cuno-scend ca cum a, redid, gi se risipesce o negura intunecata,a§a §i el se curatesce de scarba ce-I 46cea la inima. §i ga-tindu-se de tale, au e§it din cetatea Ciceului, 9i mergendla Tarigrad 9I-a6 plecat capul la piciorele Imperatuluf, pecarele cu mare bucurie primit Imperatul.'

Prin darurile scumpe ce facu Sultanului 9i Mini§trilorsef, intre cart daruri erah. 9i done margaritare de marimeaperelor, el fu introdus in divanul imperatesc, unde sciuprin o cuventare maiastra 9i atingatOre se, se apere gi se, ca9-tige inimile tutulor. Mal ales cand el desfa9ura resbeiele cele-a purtat, suferintele ce a Indurat in Transilvania 9i vicle-nia boerilor moldoveni, a facut pe tot' se, Mica, ca pe nedreptsoda persecute, pe un barbat a9a de mare, pe un osta9 a9ade vitez 9i strillucit. Insugl Sultanul fu rapit de infati§areavitejasca, de agerimea mintil 9i de frumusetea vorevei luI,9i-I dete iar69I domnia Moldova.

D) A dona domnie a ha Petra Rareg.(1540-1546)

7. Stefan Voda, poreclit Lcicustd, pentru a subdensul venise lacustele in tera, in timpul scurtelsole domnil de doui an' (1538-1540), puse multei grele dajdii pe locuitorl §i se areta mare versa-

tor de s&nge. Din acesta cans& o soma de boor' s'atinvoit §1 omorit in patul set, intr'un foi§or laSuceva, nOptea pe and dormea.

De ad urmara marl turburari, pentru ca, popo-rul de jos dorea s& le vine, domn Petru_Rare§, carescapase din Cetatea Ciceiul, unde statuse inchis unan §i jumetate, §1 acum se afla in Constantinopole ;Ian pe ori-tine, afar& de Petru, pe care'1 urail cumplit. Ei aleser& pe un tinar de nom dom-nese anume Cornea, §i.'1 a5e4ara in scaun sub nu-mele de Alexandru-Voda. Acesta nu domni ins& de

s'aa

'1 -au

boterit voiau

s'aii

'MT

Fait

106

cat doue luni §1 cate-va Vile, cad Sultanul deterdomnia lui Petru-Voda, indatorindu-1 a plan untribut de 12,000 galbeni pe an, §1 a lasa pe fiu1seu zalog de credinta la Porta. Petru prinse pe A-lexandru §1 'I Vara capul la Galati, iar el se dusela Suceva in bucuria tutulor ; pedepsi cu mOrte peboerii resvratitori, car' omorise pe Lacusta, §i resta-tornici liniscea §i traiul pacinic al bietilor locuitori.

8. Dar nu trecu mult §i turburarile din Ardealit silira sa se apuce iara§i de intreprinderi resboi-nice. In Transilvania Mailat, revoltandu-se asupra.Turcilor, se uni cu Ferdinand imperatul Gerina-nieI, avend speranta de a se face dome. Sultanul,ca sail pedepsesca, insarcina pe Petru-Voda, §i peRadu, domnul Teri'-Romanesci, sa vina cu armeleasupra-i, mai trimitand §i. pe Balibeg, pap Nico-polel, cu Oste turcesca. Domnii roman', dupa cepradara Secuimea §1 Ora Birsel, tabarira la Faga-ra§ pe malul Oltulul, unde veni §i armata turcesca.Mailat fu chemat de Petru la densul ; el nu voi_savina, pang ce nu i se va da ostatici din boerif eelmai insemnati. Petru trimise 4 romani §i 2 turd,tots soldati de rind imbracati in uniform& de ge-neral. Mailat, asigurat in chipul acesta, se dusein lagarul roman. Petru it primi in cortulVise : Caine, acum e§ti robul imporatului" ; dupace'l puse in obeVI, Il dede lui Balibeg, ca sal tri-raita Ia Constantinopole.

Petru ceru apoi de la Ardeleni dea inderetcetatile: Ciceul, Cetatea de Balt& §i cele- l'alte, cei se luase de Zapolia, cad alt-fel va fi silit sa le Iacu armele. Necapetand nici-o Indestulare, intra din

1642 nod In Transilvania (catre finitul anulul 1542). Se-cuil alergara sub stegurile sele §i i se inchinarael prada Ora Birsei, se indrepta pre Bistrita, §inu se intorse inapoi, pank ce nu lu'a cetatile Ci-

sa-I

set

107-

ceul, Bistrita §i Cetatea de Balta. Intro acesteael more bOtran de gire §i de bola grea, la a. 1546 1546(12 septemvre), §i se inmormenteza in manastireaProbota.

El a zidit biserici de petra In Hirlaa gi in Baia, m-reaCetatea Nerntului (1530), m-rea Rigca biserica din m-rea 1630Probota (jud. Suceva 1530); a inceput cladirea bisericelEpiscopitle din Roman (1542), care s'a finit de fiul sea Ilie 1642

(1550), a terminat m-rele Dobrovetul Capriana, incepute lasede tatal sea Stefan, gi alte zidiri a facut la Mitropolia Su-cevei, la Moldovita, Bistrita, inzestrand lacagurile sfinte cuodOre, sate gi venituri.

Petru Rareg este eel mai insemnat domn al Moldoveidin secolul al XVI. Prin intinderea inaltimea planurilorstile, prin curagiul staruinta cu care le indeplinesce, prinrebdarea de fv cu care infrunta loviturile sortei, priniscusinta politicei stile inddose, el ajunge, deca, nu chiarintrece, pe marele Stefan. ,Mare ostag, dice despre densulun istoric al timpulul, der fire resvratitUre, om vestit princrudime ¢i prin viclegug, radicand sabia pe card nici to agtepti si desfatandu-se in amestecaturi' . E1 izbuti prin pute-rea bratulul sea, prin politica sa dibace, sa faca de o datape Turd, pe Poloni, pe Unguri §i pe Germani sa se temade densul ; pe Turd if uimi grin curagiul sea eel mare; pePoloni, Unguri gi German! prin isbindi stralucite cu arnie;pe Unguri II bagase In atata groza,, incat chiar atunci,child el era in mainele tor, gonit din tell, ei nu indrazneaasa se atinga nici cat de un fir de par de densul sea de fa-milia lui. De sjece on intra, cu foc §i sabia in Ardeal, puseSecuimea cu oragele tirgurile ei sub stapanirea sea. Inscurt, In timp de 16 anI putu, nu numai sa apere tera sa inIntregimea drepturilor §i teritoriului el, dar chiar la-tesca hotarele despre Ardeal gi Polonia, inteun timp candgroznicul Soliman ajunsese cu armele-I invingetore nainteaViend, Ungaria o facuse pagalic, Europa tota, o ingrozisecu sabia lui naprasnica.

§i

§i

§i§i

§i

§i

§i§i

s5 -1

108

10. Istoria Moldovel de la mOrtee, 1ul Petru Rare§Wind, la Aron-Vodd,.

(1546-1691)

1. Istoria Moldova de la mertea lul Petru Rare§ papala Aron Voda este plina de sfi§ierf in launtru, de cru4imfale domnilor asupra boerilor, de resturnarf facute de ace§-tia cu ajutOre streine pentru streini. Unspre4ece dolmaImpart restimpul scurt de 40 de anT, din cad unif yin de 2,chiar de 4 orl la tron. Ece §irul domnielor

1) Dupa mortea lul Petru Rare§ boeril ale era domn pe146.-

1661 fiul seb. Ilia3 (1546-1551), caruia placendu-I mai malt sapetreca §i sa ora6re, de cat sa domnesca, las tronul de buna-voe frateluf-sett Stefan §i mama sele, iar densul se dusela Constantinopole, unde se lepada, de Cristos §i imbrati§alegea mahomedocna. Sultanul II puse numele Mehmet §i '1fa,cu pass la Silistra. Nu stete aci mult, cad dupa 2 an'muri in inchisore de inima rea.

1661- 2) Stefan Rang (1551-1552), domnesce §i el in petre-1652cerf §i desfrinarl, ficend marl cruclimi, cad la unif le tail],nasul, urechile, limba, maInile la altif le scotea ochil, altorale turna pe gura plumb topit, ba hotarise sa tomOre chiartot divanul sea; boerif §i tera nu maf putura suferi neome-niile §i reutatile luT ; el se intelesera in taingt cu boerif celpribegiti in Polonia, §i'1 omorira la Prut MIO, podul Tu-tora.Dupi acefa o parte din boerf, in numer de 300, se duse_in Polonia, ca s6, aduca domn pre Petrea Stolnicial Lapu§-nenul; iar alt.& partida, In capul carefa se afla Sturdza, ma-rele procurator al Moldovel, (mar tar4iu parcalab al Hoti-fluid §i portar al Sucevel), §i hatmanul Movila, find amagitfde domna Elena a lul Petru Rare§, alese domn pe comisulJoldea, care se logodise cu Roxandra, fiica lul Petru Ra-re§. Cef-ralti boeri, cu Motoc in frunte, trimisera q semade boeri cu este polona, inconjurara satul ipote, unde seafla Sturdza cu Movila Si Joldea ; ace§tia 80 luptara vite-je§te, insa dandu-se foc satulul, furs prin§f §i predati in mann,lul Petrea, care taia, nasul lul Joldea §i'l trimise la calugarie,Tar pe cel doul boerl marl I-a ertat.

3) Joldea nu domni de cat 3 4ile.4) Petrea Lapuynenul, fiul lul Bogdan eel Orb, urcan-

du-se pe tron, lua numele de Alexandru, domnind in done1688 renduri (1552-1561; 1564-1568) ; intra In Transilvania,

§i

09

ca sa ajute pe Turd a lua ora§ul Temi§Ora, ei a reda reginetIsabela ei fiului set Ion- Sigismund domnia TJngariei. Furesturnat din domnie de un grec anume

5) Jacob Eraclide (1561-1563), vent cu 6ste eizacesca, muAcesta nu domni nici 2 ani §i fu °moral de 1563

6) Stefan Tonva, care e fugarit de Alexandru Lapu§nenuldecapitat la Lemberg din ordinul regelui Poloniei.7) Alexandra, a doua Ord domn (1564-1568) se areta 1564-

mai crud de cat in domnia d'anteit, caci omora, scotea 1668

ochii si ciuntea lumen; numai la un ospet omora 47 de bo-eri. Pentru a face pe placul Turcilor, aretandu-se maiturc de cat din§ii, darima tote cetatile intarite, afar& deHotin, §i mute capitala terii de la Suceva la Iasi. In chi-.pul acesta Porta se asigura mai bine de eredinta domnilor§i ridica terii putinta de a se apera singurti contra navali-rilor streine. Alexandru la sfir§itul vietii sale s'a calugaritin manastirea Slatina, (jud. Suceva), cea Mena, de densul,unde s'a §i inmormentat. El a fundat §i in Lemberg o ma-nastire pentru ritul ortodox, care exists pane asta-di.

8) Fiul set Bogdan (1568-1572) in versa, numai de 1:78215 ani, inconjurandu,se de Polonezi §i tinendu-se de glume

petreceri, nemultumi pe boeri, cari cerura,' de la Portadomn pe Ion Voda, ce-I dicea §i Armenul.

9) Ion- Voci(v(1572-1574), batu pe Bogdan, care se in- 17574chisese la Hotin, apoi, a§edandu-se linietit in scaun, in-cept' sa, se intreca prin crudimi cu Alexandru Lapu§nenu:

ca vrea sa is agonisita tutnror, dice cronicarul, nu cu altine§tqug, ce cu versare de sange. §i din di in di isvodia fe-luri de munci noue;" at bagat in foc de vit un episcop ;un mitropolit abia a scapat en fuga prin munti, temniteleere" pline de calugari; at ingropat de vita pe un boer, unpopii §i un calugar, riaril de pre boierii eel de cinste §i ceamai de jos, sabia lui nu lipsea, §i cu multe feluri de mortiII omora.' In privinta politicei din afaril, el aci cerea Tur-cilor voia, ca sa, coprinda, Polonia cu ajutorul Tatarilor, acivestea pe Polonezi, ca, Turcii avend sa;navalesca asupra-leel e gata sa-I alunge, data in schimb Polonii vor consimtila inapoiarea Pocutiei §i a comorilor luate de la StefanTom§a. In chipui acesta el faces pe Poloni sa se tema deTurd, pe Turd sa, se tema de Poloni, iarii el se, se folo-sesca, Si de unii titi de altii. Porta tug, in urma staruin,telor dOmnei Kiajna (sotia lui Mircea-Voda) pe BATAfemeile Sultanulul, d'ete domnia lui Petru Schiopul.

gi

gi

gi

110

Ion Voda batu pe Petru la satul Jilige (jud. Ramnicu-Sarat), coprinse Bucurescii, uncle puse In scaun peVintila, fiul lui Petrascu cel Bun, apoi arse tergulBraila; and se gatea sa coprin4a si cetatea, ii veni vestec5, Tatarii si Turcil aA intrat in Moldova; alerga asupra-le,ii batu (pe langa Lapusna), arse Tighinea (Bender) si Ce-tatea-Alba ; Cazacif sfarimara Inca un corp de Este turcesca.

1573 In fine o a patra batalie se dete la Cahul (1573), intre130,000 Turd cu 120 tunuri de o parte, si 35,000 de Mol-doveni, 1000 Cazaci si 140 tunuri de cea-ralt5, parte §imulti m6rte s'au facut de imbe p5,rtile, a nu era a alcarepre pamant, ce tot pre trupuri de om; si mai apoi asa a-prOpe se batea, a si manile le obosise, si armele Isi scapa.Deci Ion-Voda a indireptat pre ai sei denapoia pustelor(tunurilor) sa se mai odihnesca putinea; si Turcil agijde-derea. i asa stind si privind unii la altii, a dat o pl6emare, de a muiat praful cel de pusce, de uncle aveaii Mol-dovenii nadejde de ajutor." Acesta ii puse in neputinta dea mai urma lupta cu arma, si se bated cu mange gale saricu ghicigele. Din 1200 Casacl, 900 fur& ucisi; peste 20,000Moldoveni acopereE& ampul de resboii. Sosirea a 100,000--Tatar', tocmai In minutul hotaritor, sili pe Ion-Voda a seretrage cu 7000 Omen', ce-i mai remasese, pe un muntemalt la satul Rogcanii, dupa ce facuse cel din urma, atacinversunat, in care apuca de la Turd Oa artileria. In a-cel atac Ion Voda striga : ,Fratilor! ca45, capul mai unclevor cadea capetele vostre," si singur cu mama sa prop rietrase din mijlocul paganilor un tun din cele marl.

Turcil ocolira muntele si incepura a da cu tunurile faraa folosi ceva, pentru a Moldovenil se santuise bine; ei su-fereaa Ima mult de lipsa de apa, de hrana si de praf depugca. Ca sail potolesca setea, intindeail nOptea bucati depima d'asupra ierburilor, si recoreau ast-fel buzele cu roux.Trel Mile si trel nopti se impotrivira ei vitejesce, pans cein fine Ion-Voda se predete; and veni in cortul pages, unitalian Scipione Cigala if infipse pumnalul in inima; capullui Ion fu inaltat pe o sulita; trunchiul, legat de c6dele a

1674 done camile, fu Scut in bucati (14 Iunie 1574). Ast-felpen Ion-Voda cel Cumplit, despre care cronicarul Irrechia,dice a era la minte ascutit gi la cuvint gata, si se vedeaa hire harnic nu numal de domnia acestel ter', ce si altorten sa hie cap si mai mare."

1674- 10) Petru, poreclit Sehiopul (1574-1591), fiul lui Mir-1591

111

cea-Vocla, urea qi scobori treptele domniei Moldova in pa-tru rinduri, fiind, cand resturnat de Ion Potcdva (1577) candde fratele acestuia Alexandru qerbega (1578), cand de 1678IancuSasic, (1579-1582), cel care a .,..cos un bir ne mai 1679-

1682pomenit vacdritul, §i a qit din tera cu 40 care incarcat& cubani, §1 60 pline cu alte avert. Der §i Petru, trebuind säurce tributul Orli la 100,000 galbeni pe an, se lass de bunsvoia de domnie §i se retrase cu tote averile in Austria, uncle§i muri. El zidi (1578) manastirea Galata din vale, in mar- 1678ginea Ia§ilor despre me4a-4i, dincolo de Bahlui; dupa, cati-va ant insit acea manastire daramandu-se, el inalta altape del (1584), care se vede pans astadi; acoperi biserica 1584mitropoliel Suceva §i facu clopotnita de acolo. La mOrteasa rasa o parte din avere pentru a so zidi manastirea Dra-gomirna (Bucovina). La 1588 Petru incheia cu Elisaveta,regina Angliei, un tractat de comercid, prin care dedea voiatutulor supuilor englezi de a veni in Moldova, de a se a-ce4a §i a face comercia, platind numai vama de 3 la suta.

11) Dupa fuga lui Petru §chiopul, POrta eta in cumpanade a preface sail nu tera in pa§alic. Scaunul Moldover ins&era pre cautat, pentru ca Sultanul sa se lipsesca de ni§tevenituri sigure. Mihnea-Voda oferea 30,000 galbeni, unaltul 500,000 taleri; un evreti Manole 600,000 galbeni; infine Aron, fagaduind mai bine de un milion galbeni, dincare jumatate it ridicase cu imprumut de la turd, ovreigi greet din Constantinopole, izbuti sa capete domnia.

2. Ast-fel, tera lui Stefan cel mare ajunsese acum lamezat ; domnil amanduror principatelor se socoteauimparatuld turcesc." Averile for se mo§teneaA de Sultan,cum in societatile uncle robia era consacrata, stapanul a-vea dreptul asupra intregei agoniseli a robului sa. Nu semai scia ce bir are sa platesca terile, el crescea in fie-care4i; §i mai despuitOre de cat Mimi eraii perhe§urile, con-tributiunile sub diferite numiri qi chipuri, cat, provisiunide hrana, facere de cetati etc. Domnil nu erail at tent, cinisce mercenarl pu§i ca sa strings &Oil; mercenarl, cart serestOrna unit pe altil, pentru a indestula mai bine lacomiade bani a Turcului, care, cere Cate 200,000 galbeni de fie-ce schimbare de scaun.

Datoriile hisate de un domn, sunt luate asuprii.-§i de ur-ma§ul sM.; ale acestuia, de cel care-I urmeza, gramadindu-

1577

robit

112

se ast-fel milione de galbeni, cars se store din spatele bie-tulul popor. Domnii nu se mai slujesc cu este de tell, ci culefegil streini ; turd, albanesi, ungurl, casaci §i poloni;creditorii domnilor vin cu ianiceri, §i ace§tia se fac stran-gktorii birurilor saracului §i vkluvei, el aunt stapani prinora§e §i prin sate. Taranii parasesc principatele, cautandulihrana prin Odle vecine; boerii, unii pribegesc, altil se factovara§i cu hrapitorii bei, §i renduese cete la codru, ca sajefuesca pe negutatorii streini.

Dec& ins5, la Perter se lupta cu bani cel ce vor sa, capetedomnia, in tern se lupta cu armele in mani trupe moldo-vene cu trupe polonesci seti cazacesci, pentru tine sa le fiedown. Sunt domni cart stag numai o lung, o sept5,mana,char trel Mile ; cel resturnati alerga la Turd §i la Tatari ;cel urcatl pe tron cu ajutorul strein platesc cu capetele la-

comia for de stapanire. Din causa stator launtrice,a pradarilor cu foc §i sabie de catre Tatar', Turd, Casaci§i Poloni, a ciumei §i a fametei, Moldova ajunsese aprepe pu-

1576 sti5, ; miseria era in a§a culme, ca in 1576, and regele polonStefan Bator)" calatoresce prin Moldova, Petru Schiopul nu -1'Ate trimite de cat o pane de secara, pe care trebui s'otesca forte stump. Acela§i rege stria Vizirulul, duol ani maiin urma, ca a ajuns ni§te talha,ri s5, alunge §i sa facer domniin Moldova duper plat; c5, mai nainte acesta tera, nu dedoue sute seu patru sute de du§mani navalitori, der nici deresbee marl nu s_e_spaimanta, pe cand acum ea fuge de um-bra el proprie, §i a§tepta de la Poloni ca s'o pizesca, de lacalai sa-1 dea lovitura de gratis.

Ed, unde ajunsese Moldova la incheierea vecului al XVI,duper 250 ani de lupta. Bea in ce stare ticaita furs adu§iRomani)" din causa neintelegerilor dintre den§ii, a unel am-bitiuni nesocotite §i &be a cator-va, a nepasarii tutulorpentru primejdia, in care se afla ingenuchiata tera!

Dar, in, sufletul nemului roman era destula putere Inca,destula virtute §i voinicie, pentru ca sä strabata cu isbando,§i prin acestil, vreme cumplitit §i amara, ba Inca prin altele§i mai rele, patimile trecutulul avend sa-1 servesca, delectiune §i de inteleptie, pentru ca in 4iva, and se va ridicao Romanie libera §i neatarnata, sa scie bine densul cu atejertfe se pastre45, o nationalitate, cu cats privighere de a-prepe, mesura §i intelepciune trebue conduca pailBei, §i cu ce mare sfintenie, iubire §i entusiasm cat5, s5, tinsmortis la Religiunea la Patria §i la Regale !

sfi ie>

an.

plk-

t

sill

PART EA III

ISTORIA. NOVADe la Mihatit Vodd Vitezul gi Aron Vodd. OW 7a Grigorie Ghica

gi Ion Sturdza.

I.

Istoria Teril-Romanesci de la Mihaid Vodit Vitezulpang, la Grigorie Ghica.

(1593-1822)

I. Mihaid Voda Vitezul.

A) Mihaift inainte de a se face domn.(1557-1593)

1. Mihaiii, fiul lui Petra§cu Voda cel Bun §i aldOmnel Tudora, s'a nascut in Tirgovi§te la anul1557. Remanend far6 de tata Inca, din pruncie, 1667el avu sa lupte cu multe greutati in copilaria *itineretea lui. Suferintele Insa mai mult raii intariti rail pregatit pentru faptele marl, ce avea sã sa-

vir§esca. La 1553, Liner nunaai de 25 ani, el se in- rosssura cu Stanza, nepOta banului Craiovei DobromirCretulescu. Acesta casatorie it ajuta mult, pentruca un unchiii de pe muma al Stanchii, lane Cantaco-zino, fiul lui Mihail §eitanoglu, grec de nevi, era bo-gat §i cu mare trecere in Ora §i la Constantinopole.Iane ajungend ban al Craiovel, dupa mOrtea luiDobromir, incredinta bania judetului MehedintI no-potului sea Mihaiii, care sciu in scurt timp sa atraga

8

1620

1502

114

asupra-sI iubirea locuitorilor §i chiar pre a dom-nului sea. Mihnea Voda it numi printre sfetnicilsel de frunte, mare aga §i stolnic, cap adica prestetote trupele osta§escI din tera ; lar la 1590, chiarban al Craiovei, in local lui lane, care fu tramiscapuchehala al teril la Porta Otomank. Acum Mi-hail) se gasea inaltat la trepta cea mat inalta drega-toresca, nu atat prin nascerea sea stralucita, catprin destoinicia §i harnicia lui, prin darurile cu care'1 inzestrase natura : cu dot drept si priceput, cuimbel§ugat §i drept cuvent, cu nepilduita dragostecatre supu§1, §i catre toti cu de o potriva dreptate.

2. Curend insa renumele mare, ce Mihaia ca§tigaseprin faptele sale cunoscute §i trambitate in totepartile teril, verba latita, ca el era fiul lui Petra§cuVeda, desteptara negre banueli in sufletul lui Ale-xandra Bogdan, domnul de atunci (1592), careleinspairnintat trimise arma§ei de la puscarie, sa '1prin4a si aduca in Bucuresci, ski sal uciga printaina. Mihaia, descoperind cursa §i nesimtindu-sesigur in Cra1ova, pleca in taina spre Constantino-pole la unchiul seta Jane. Prins in cale §i adus laBucuresci de Omenil but Alexandra, fu aruncat inpu§carie, chinuit §i osandit la mOrte. Infatisarealui cea mareta, cautatura-I selbatica §i ingroelitOrein minutul cand era sa fie omorit, bagara in fiorlde mOrte pe calaii, care, trintind satirul la pament,fuge prin multime §i se face nevelut. Poporul §iboeril veljend in acesta un semn duranecleesc, cer§i ca§tiga iertarea pentru osindit. Mihail). se In-tOrce peste Olt, i§1. Ia sotia §i copiii, §i trece inArdel la curtea principelul Sigismund Batori, undeafla o primire caldurOsa. Dup.a dig:0 septamanide zabe,va aci, imputernicit cu scrisorl de la Si-gismund care vizirul Sinan pap §i catre solul re-ginei Engliterel pe Mug& Turd, el porni la Con-

115

stantinopole, spre a cere tronul parintesc. Odata,cu densul sosira la Porta §i Natranii §i eel mai defrunte boerl ai terii, cu Mihalcea §i fratil Buzesclin cap, ca sa se plinga Imparatului pentru tica-lo§ia, slabiciunea §i multul pas al tail, §i sa coraa le da domn pe

In fine acesta, cu ajutorul unchiului seu, care-iinlesni sume marl. de ban', impartite in daruri pe laSultan, pe la mini§trii turd §i pe la ieniceri, capetachiar din mana Sultanului Amurat Ill stegul §isabia, semnele domniei ; lam catre sfir§itul anului1593 intra in Tera-Romanesca, in bucuria mare a 1593tuturor locuitorilor, earl it a§teptan ca pe mantui-torul §i resbunatorul lor.

Se povestesce din betrani, ca eta cliva lui Sf. Nicolae, §itocmai pe vremea liturgiei, child duceaa pe

la locul osandel; §i ca el trecend pe Biserica-Alba din Postovari, s'a rugat de arm4ei dea volea se inchina putin, find 4iva hramuluf la acea biserica;ace§tia induioVtniu-se l'a lasat, iar densul a intrat inbiseric.a, §i cu inima infrint5, §i cu ochii plini de lacrhmi afacut o rugs ferbinte la icons Sf. Nicolae, §i s'a filgaduitsfantului, ca de '1 va sciipa cu vietii, din acea &Taste, II varidica o manastire, ceea-ce a §i indeplinit, zidind la 1598 1698ma.ngsti rea cu hramul Sf. Nicolae, in Bucuresci.

B) Mihaiu seapa tent de ju;u1 tureen.(1594).

3. Mihaiti Voda, urcandu-se pe tron, gasi teraintr'o stare vrednica de plias : lipsita de locuitori,sleita §i impovarata de datorii, tractata de Turdmai reil de cat un pa§alik. Ora ele de pe Dunareeraii tote in stapinirea turcesca, §i din ele cete ar-mate navaleati mereii jafuind si omorind fara te-ma.. De §1 legaturile cu Porta opreau petrecereaTurcilor in Ora, el incepuse acum a se statorniciinteensa, a'§i face chiar §1 meceturi ; unii tineau

armapiilanga

sa-1

Mi-hail

116

in arena, dajdiile judetelor, altii tinen druinurile,ca tilharii de codru, altil pingaren pene §i sfintelelacapri. Nimic nu mai remasese sfint in tern pen-tru ace0I pagini, nimic nu mai era sigur in casaRomanului. Ba Sultanal incepuse acum, ca pevremea lui Vlad Tepe§, sa, la §i dijnaa din omen',tot al qecelea fecior din fie-care sat, tirg §i ora§, §isa-I duca la Constantinopole, spre a-1 turci §i a-Ipregati de ianiceri.

4. Mihaiu nu era omul care sä despere de sortanatiei sale, §i sciind ce 'Dote ea cand apara, o cans&sfinta, hotari sa ridice sabia asupra Turcilor §i san'o bage in teca, pene ce nu va goni pe Turd. dinEuropa. Pentru aceea el facu legaturi cu Rudolf II,imperatul Germaniei, cu Papa de la Roma, capulcre§tinatatii din Apus, cu Sigismund Bator', princi-pele Transilvaniel §1 cu Aron, domnul Moldova, §i

1594 in diva de 13 Noemvrie 1594 ridica stegul indepen-dentiI. Toti Turcii din Bucuresci sunt uci§I in acea4i, lar intr'o septemana nu mai remane picior depagin in tera. Apo' in fruntea o§tilor sale (la 15Noenivrie)arde Giurgiu §i Ormul-de-Floc' (la guraIalomitei) , care fu derimat la pament ; §i la

1695 Ianuarie 1595 pornesce pe Dunarea inghetataspre Har§ova, oral pe atunci bogat §i bine intaritcu ziduri ; 7000 Turci e§indu-1 inainte, se incinsepe ghiata o batalie singerosa, care se sfir§i cu ni-micirea Turcilor. Romani' invingetori arsera ora-§ul, §i incarcati de prod' se intorsera inapoi. AceimisOrta, avu §i Silistra, pe care Mihain, dupa o incon-jurare de mai multe dile, o pradile gasite deo§tenii romani inteensa fury a§a de multe, in cat,dice un scriitor de pe atunci, ca ei i§I dobendirave§tminte pentru tota vieta".

5. Sultanul A_murat, inmarmurit de aceste is-bend' repedi ale Rom'anilor, porunci lui Ahmet

1-ia

lua ;

117

pasa sa trod, cu 16.000 turci Dunarea pe la Rus-clue si sa puny in domnie pe Bogdan, fiul lui IancuSasul. In acelas Limp 30.000 tatari cu hanul forGherei aveaii sa intre in tern pe la Vidin si saapuce pe Mihain pe la spate. Vitezul domn afianddespre ce i se pregatesce, trimite pre fratii Buzescicu o soma de osti, ca sa observe miscarile Tatarilor ;iar el astepta in tabara sa la sat la Hulubesci (jud.Vlasca), sa veda ce fac Turcii. Buzescii dau prestostrajile tataresci la satul Putineiu, §1 dupii, 4 ore delupta le infrange cu totul. Alti 12.000 Tatarisunt batutI tot de Buzesci la satul Stanesci, undoinsusi nepotul Hanului piere in lupta. Mal mult de7.000 crestini scapa cu acesta ocasie din robie.Intre acestea Mihaiu luand scire, ca ostile luiAhmet Pasa si Gherei s'afi impreunat la S'erpct-tesci, pornesce asupra-le ; avangarda romana co-mandata de Banul Manta, dA,nd peste a vrasmasu-MI, care se compunea din 6.000 Tura si multaTatarinae, o isbesce cu semetie si o is in gong panala §erpatesci. Aci grOza mortis apuca pe tots Tur-cii si Tatarii : in intunerecul noptii ei cred, ca ghla-urul Mihaiu insusi este printre densii cu sabia -Inaprasnica; Tatarii fug intr'o parte, apucand caleapustiilor lor de la Marea-Negra; Turcii, in alta par-te, fiind goniti si taiati de Manta, pana ce'i treceDunarea la Rusciuc. Dar Mihaiu nici aci nu le dapace, cad a treia Ali, 25 Ianuarie, cu 10.000 ostasivine pe ghiata, si pana sa n'apuce Turcii sä iasadin cetate, se si arunca mai repede ca gandul, cufrunte si inima de let, asupra-le, si'i bate infricosat;8.000 cad morti, restul pana la 25.000 sunt in fu-ga ucisi sat prinsi. Insusi Ahmet e omorit de olancie. Numai domnisorul Bogdan rOmane cu 4Tura, ca sa duca Sultanului stirea despre ispravilesole §i ale pasii.

118

6. Putin dupa aceea Mihaiu, ca sa se folosesca deisbanqile castigate, §i pene ce Dunarea Inca era in-ghetata, imparte o§tile stile in mai multe corpuri,coprinde, pustiesce §i Urania ormele §i tirgurilede pe amendoue malurile Dunkrei IAA la MareaNegra : Nicopoli, Silistra, Braila, Macinul. Ismai-lul, Chilia, Benderul, Cetatea-Alba, §i apoi cu iu-time neauqita cutriera mai tOta Bulgaria, d.ucOndfoe §i sable grin §istov, Cernavoda,Rasgrad (Raso-va), Babadag §i Oblucita, pene la gurile Dunarei, §ipe termul Mani Negre IAA la Varna ba °stileromane trecura chiar §i peste muntil Balcani, penedincolo de Adrianopole.

Ast-fel Mihaiu cu o§tile sole, ajutat inca de trupetransilvane §i moldovene, se Gupta patru luni d'a-randul in asprimea iernei, repurta 10 victoril in-semnate, coprinde 25 °rale marl §i puternice, pre-da mil de sate §i ajunse victorios pOna la portileCon stantinopolelui, facend o intrega imparatie satremure la numele unui singur om !

C) Expeditiunea Milan pap contra lui(August peni la Decemvrie 1595)

a) Eciteilla de la Vadul Calugarenilor.

1595 7. Intro acestea Sultanul Murat III muri (1595)§i-i urma fiul sen Mohammet III, un om crud §i ne-legiuit. El indata i§i arunca ochii spre Mihaiii §itrimise asupra lui pe cel mai vestit din generaliiturd., pe marele vizir Sinan pa§a. Acesta in frunteaunei armate, cum nu se mai veguse de pe vremilelul Mohammet II §i Soliman, porni din Constanti-nopole spre Rusciuc, luand cu sine pa§ii §i beii eelmai me§teri in resbOe, cum §i stegul eel verde al laMohammet,cu care steg Turcii se cred nebiruiti,cand11 au in tabera.lor. La 180.000 se urea armata lul

lei

;

119

Sinan. Fat& de acestk putere neau4ita, Mihail' segasea singur, pentru ca nestatornicul §i zkdarniculSigismund Batori is' petrecea tocmai nunta, iardomnul Moldovel Aron, amicul cel bun al lul Mi-

fusese, din indemnul lul Sigismund, resturnatde pe tron §i omorit prin venire. Vitezul domn,credincios statornic in steaua lul norocita §i in vi-tejia o§tenilor se', hotari sa in frun te §i de asta datape vrajma§. El WI porni familia cu tot avutul laSibiu. in Ardel, stranse in graba 8.000 de osta§i §ise duce la Giurgiu, ca sa impedice cladirea podului,ce Turcii incepuse de mai multe luni de tile. Derdupa o septaman a de impotrivire eroica, el fu si-lit a se_retrage, cad o ceta de Turd trecuse Dunk-rea mai sus de Giurgiu §i voia apuce pe laspate. El tabari cu Wile sale intr'o strimtOre nu-mita Vadul Calugarenilor (la jumetate drumul din-tre Bucuresci si Giurgiu), iar Sinan pa§a sfir§indpodul, se reversa ca un potop pe termul romanecc.

8. Positiunea alesk de Mihaiu, ca sa dea lupta cuTurcii, era dintre cele mai potrivite pentru casul,cand o armata mica are a se impotrivi alteia cu multmai numerosk. Este o vale ingustk avend o largimenumai cat o jumetate de ces, acoperitk de padure §icring, §i strabatuta de riuletul Nej lov §i de alte pirae,earl adesea-ori o meta §i o prefac in mocirla. In acestastrimtOre suet locuri, unde abia deck se pote a§eq a infront 12 Omen'. Sinan avend pe aci sk treck, nu erachip sa'§i desfa§Ore tota puterea o§tirei sale, ast-felca Romani', car' mai crescuse cu 8000 osta§i, se pu-teati cat-va lupta cu brate de o potriva. Intr'o Ali deMerolla 13 August 1595 amendoue armatele protiv- 1596nice se gaga fata in fata. Sinan se minuna de indraz-nela Romani lor §i era sigur mai din-ainte de victorie.,Romanii, argend de dorinta de a incepe cat mai lutelupta, chemara de trei off sfint numele lul Isus §i se

hain,

1 20

aruncara cu furie asupra paganilor; lupta, tine maimultc cesuri, far& a se cunosce unde e izbanda ; Ro-mani' perd la inceput 12 tunuri si sunt siliti a dainderat; retragerea o fac insa in deplind regula.Intreacestea voinicul Kiraly, generalul lui Mihaiu, isinapoi doue tunuri si le aseza la o bung positiune.

veciend ca Sinan se gatesce a trece podulspre a lovi pe al nostri in frunte, se pune cu o cotade 300 pedestrasi Ardeleni la capul podului ; pe Ca-pitanul Cocea cu 200 Ungurl si tot atatea Casaciit trimite ca sa lovesca pe Turci pe la spate, pe candKiraly cu cele doue tunuri avea sa apere podul.

9. Acum, ne spune un scriitor din acel Limp, eraminutul cand se cerea neaphrat o miscare eroica,o fapta mareta, care sa cutremure inimile paganilorsi sa inalte pe ale crestinilor. Atunci marinimosuldome, chemand. ajutorul Mantuitorului, apuca inmama o secure °stases* se arunca singur in siruldusman, lovesce in pept pe unul din capitaniiTurd, taia, in bucati pe altul, si dupa o lupta deera" se intorce la al sei neatins". Romanii, la ace-ste minuni de vitejie ale domnului lor, se insufle-tesc si reincep lupta cu mai mare tarie si indraz-pea.. Der Sinan a ajuns deja si a trecut podul ; deo data insa Mihaiu it opresce in fata ; Cocea it is-13esce in spate, Kiraly cu tunurile it fulgera, in co-sta raresce rendurile infricosat. Incerca betri-nul vizir s&'si puny din non (Mile in renduiala,der in desert ; isbanda de acum inainte este aRomanilor. Eroul Mihaiu facend o nom, isbire,cetele turcescl incep sa fug& catre balta, prava-lindu-se unil preste altil: artilerie, cavalerie, pe-destrime, ca sa treca mai cute podul ; trei pasi,un vizir, un bei, 20 sangiaci cu turd multiple, senomolesc in mocirla si sunt ucisi pene la unul.Sinan chiar, in ametiala fugei tirit de al sel, e

§i-i

121

calcat in piciorele cailor ; se ridica, dar ajungendpe pod e lovit in frunte de o sulita si cade cu calcu tot in balta, perclendu-si chiulaful si feregeaua,cum si singuril doui dinti, ce mai avea in gura.;calul se ucide sub densul ; el insusi ar fi perit d'omorte sigura, pe cand inota in noroiii, deed, cresti-nii l'ar fi cunoscut, deca un spahiA turc nu rar fipus pe alt cal, soil (dupa cum spun al-VI) nu l'ar fi duspe umeri in tabard. Der vestea mortii stile se res-pindesce de la un capet la altul. Acuma sa fi veljutinvalmasela ordiilor turcesci, ianiceri pedestril si

spahii, tota eavaleria, fault' in bucati sifugariti, arum pe Romani inflacarati de isbinda,cum, recastigancl cele 11 tunuri, varsa foc nimicni-tor si mana cetele vrajmase, ca pe niste turme devite pene in tabara for ! Acum pe Mihaiu, ca unArhanghel, cum alerga intr'o parte si alta prin ta-bara turcesca, cautand cand pe Sinan, cand pepass si agale, cand zarind de departe pe Hasan-Pa§a ca fuge, vrea ajunga cu palosul si-i striga:sa stea pe loc deca e vitez, si sa poftesca sa se me-sore cu dinsul! Hasan insa so ascuude de rusineinteun crang de maracini, si de abia a doua 4i setirasce la ai sei. Batalia tinuse do diminota si penemiptea ; trupela lui Mihaiii se luptase tOta, 4ivamai fara minut de odihna ; ele se retrag cu stralu-cita isbanda si cu praqi bogate : tunuri, cal, camile,steguri multime ; pena chiar si stegul cel verde allui Mohammet, despre care Turcii cred ea nimeninu'l pi:Ste atinge, caguse in manile Romanilor. Treimii 'Zuni zacead mortl pe campul do lupta ; dincrestini abia picara cate-va sute, der apele Nejlo-vului se rosise de sange.

§1

sd'l

122

b) Mihaiii Veda, yonesce pe Sinan Pala peste Dunare.

10. NOptea Mihail" tinu sfat cu capitanii se', decklupta trebuie urmata pe a doua di, §i se hotari, cae mai bine a se trage la munti §i a a§tepta acolopent sa yin& Sigismund Batori cu o§tile in ajutor.Deci Mihaiii porni la Tirgovi§te, de aci la Cetatea luiNegru-Voda in munti pe malul Dimbovitei, §i in finese duse la un loc bun de retragere mai in adinculmuntilor, la Stolenegi, pe apa Dimbovitei. Mai totilocuitoril terii fugira in munti seu prin paduridinaintea sabiei pagane. Sinan intra in Bucu-resci, pe care '1 gasi desert ; puse sa se sfaramecrucile §1 icOnele sfintelor biserici, §i pe turnu-rile for sa se inalte semi-luna ; prefacu bisericaSf. Gheorghe, ce servea de Mitropolie, in geamie,inconjura ora§ul cu o intaritura de remn, iar Ma-nastirea Radu-Voda, cu bastion° §i fortificatii. Apo"!de la Bucuresci merse la Tirgovi§te pe care deasemenea o intari cu un zid de petre §i doll.°§anturi forte adanei ; dar el nu indrazni sä Main-teze mai departe, nici macar sa a§tepte acolo peMihail" ; ci lasand in cetate o garnizona de 4000 sol-dati, o 'ntinse repede spre Bucure§ci (16 Octom-vrie). Insa tocmai in aceia§i di Mihail." impreuna cuSigismund Batori §i cu Stefan kezvan, DomnulMoldovei , earl venise in Ora pe la Rucar, segateau 'sa, lovesca, cu 60,000 soldati §i 75 tunuri,tabara turcesca. Mare be fu deci mirarea, cand aflaraca Marele Vizir a rupt-o d'a fuga ; dupa trei filede bombardare ei luara cetatuia Tirgovi§te ;apoi Mihail" cu o Oste alesa apuca drumul celmai drept spre Giurgiii, ca sa taie Turcilor trece-rea Dunarei. Sinan intelegend -de acesta, se umplude grOza §i parasi indata Bucuresci', dupa ce-I dedefob de arse cu tote -cele 22 biserici ale sae. Re-

123

tragerea armiei musulmane semena insa mai multfuga prapastiOsa : in Limp de 14 cesuri Sinan

nu se opri macar o singura data, §1 nu resufla decat dupa ce se vequ scapat de Vadul Cedugct-renilor ; pene la Giurgiu drumul era presarat dearme, camile, bagage §i rani i ; der cel putin Vi-zirul cu o parte din o§tile sole putuse scapa neve-tamat preste Dunare, inainte de ce Mihaiii fiajuns de pe urma. Cand romanii sosira la Giurgiii,era o invalma§ela grozava ; pe mal deci de mii devite, robi, Turci, care §i tunuri a§teptaii sa trecapodul, uncle multime nespusa de Omen'', candle §ica '', se impingeil §i se striveil intro care §i tunuri.

Mihaiu se arunca in spatele Turcilor de pe mal ;unit' sunt taiati sou prin§1, altii cautand scaparepe pod se lovesc §i se ucid intre sine. In timpul acestatunurile nestre, megate pe un delu§ort §1 puscilede pe mal, versa plOie de foe asupra-le ; pene ce insfir§it podul rupandu-se in done, toti Turcii sunt in-ghititi in undele riului. Duntirea este ro§ie de sangeturcesc §i acoperita de le§uri du§mane. Cel putin18000 Turd perira, §i 5000 robi cre§tini fur&mantuiti, pe langa 6000 care incarcate de pra4I,mii de vite, bagage §i munitiune, ce remasera inmana Romanilor. Trel gile dupa aceea era luat §i de-rimat pene in temelie §i castelul Sin-Giorgiu dinfata ora§ului.

Ast-fel fu sfir§itul expeditiund Intreprinse de cel matvestit general al imperatiei Osmane, de .cuceritorul Asiei,Africel §i Europa-, de Sinan cel nebiruit, citruia Mihaiuputea cu mandrie acum se'l strige _Ce to -ai facut, marevizir : Undeli Bunt voinicii, pa§o cu -bra tuiuri ? Ventulfmpotiiviret sfarama &Malik aimasarilor ; navala setrase inapoi spaimintata de pepturile gale ale vitejilor !

Spaima ce Romani' bagase in Tura era ape de mare, In catse dice cg, pe tend ace§tia la intorcere treceai prin VadulCalugarenilor, li ae pa,rea ca in ori-ce copac ved cate un ostaq

sa'l

124

de al lul Mihaiu, sea aud. tunul .afurisitului Si tilharulurde cum numiat el pe vite4u1 domn roman.Acesta traesce inca pene adi In amintirea lor, cad. intrealte traditiuni ce au despre densul, se afla, §i urmatOrea:

,Spun urma lupteY, In Asia bogatlt,Deco. MusulmaniY vedea4 cite-o data,Un armhaar ce'n prejnia'T call sforKind,Copring d'adinch. spaimil, dicead cu 'nfiorareCd el a v6dut umbra cea IngrozitoreA luY asupa-le viind."

D) Urmarile expeditianeI lni Sinan In Tera-Romilnoscd.Luptelo din nod cn =aril §1 Turd!.

11. pupa retragerea ordiilor turoesti ale lui Si-nan, cari inecase ca un potop campiile si deluriledela Dunare pea la munte, tera se afla intr'o starevrednica de plMs : orase, sate si manastiri mistuitede flacari, campii nelucrate, locuitorii parte omoriti,parte robiti, (mai mult de 50.000 se facuse robi)sod ascunsi in vizuniile muntilor, parte fugiti prestehotare. Cei remasi locului emu fara nici -de unele,neavend nici vite ( 60.000 capete se luase de Turdpeste Dunare ), nici seminte, nici unelte de lucru,cad totul li se hrapise de paganiinavalitori. FOmeteabatea la usa. Mihail, care nu scia numai sa se res-bolas* der se pricepea si cum sa vindece ranile res-boiului, se apuca de descalecat Ora noua, rezidi orasesi sate, facu orase noui ca Ploescii, chema pe locui-toril ascunsi seu pribegiti, ca sa se aseqe la sesuri,aduse altii noui de prin Bulgaria si Serbia, si impartitutulor cu imbilsugata sa mana mijIOce de train :grane, faina, yin, seminta, vite, tote cumperate cumare cheltuiala, din Trausilvania. Acura harniciiplugari se apucark iarasi de lucru, si holdele bine-cuventate de Dumneljed dedera rod mult si bogat.

12. Der pentru a statornici satele, a asigura pro-prietarilor de mosii, boerilor si manastirilor, bra-tele de mune& trebuinciose, iar statului plata regu-

Mikal-Ogli",

ca'n

Mihain-Vitesul,

125

lata abirurilor, Mihaiu facu un aseyment (in 1596)ca, on pe ce mosie donmesca, boeresca seu nianas-tiresca, s'ar fi afland in timpul acela omeni inconditiune de runtanie seu vechdtate (1), sd, remand,acolo clacasi de basting ai proprietarilor, ard, a semai tine grad, de stapanii for de mai nainte, si fard,a mai putea in viitor sa se mute in alte locuri.Acest asedement, cunosGut sub numele de legdturalui a fost impus de imprejurari, cad dom-nul avend sa, porte intr'una resbOie si sd, tind, osticu plata, rumanii, can se imprastiase atunci dincausa pustiirilor tataresti si turcesti, nu mai lucraiicimpurile, nu mai plateil dajdiile, nici implineu cele-alte angarale, ci umblan rasleti spargend satele si-Ora.

13. Pe cand Mihait i i dedea tote silintele ca sapuny -Ora la bund, orinduiala, o soma de boeri ur-zira o intinsa conspiratiune asupra vietei domnului,ei intrase in intelegere si cu 6000 Tatari din Do-brogea si 3000 Turd', spre a nd,vali in minutul datsi a le fi in ajutor pentru nelegiuitele for planuri.Din fericire conspiratiunea se descopera, ca prinminune, patru Mile (nainte de a isbucni citi-vadin acei boeri platesc cu capetele cutezarea lor, iarTatarii si Turcii ce trecuse Dunarea sunt biruiti sipu51 pe gong. Potolit acest foc se ridica un altulmai infricosat ! Amagit de Ieremia Movila, si deHanul G-herei, cd, vor mijloci impaciuirea lui cu

(I) Inch dela intenneTerea principatuluT Tdril-Rona dnescT se afla pemosiile donmesa, boerescT si mdndstiresci o clasd de omeni jumdtate-liberT sell serbT, carT eraii datorT lucreze pdmentul, and dijind pro-prietarilor din tete productele. Acestd clasd a devenit din ce in ce maTnumeresd, cu at birurile si cele-alte sarcinT, carT cdded asupra mosne-nilor sell micilor proprietarT liberT, crescend mereil, all silk pre acestiadin urind a se vinde impreund cu mosiele for la domn, la miingstirTsell la boeri. Prin acestd venclare mosneniT se fdcead runteinf sell §erlyl,din omeni liberT gi proprietarT ce fusese pdne aci. MaT cu semd. de pela jumdtatea sutel a XVI se' obicbnuesce acestd venclare a mosnenilor,care la silt-situ' aceluias vec devine aprope generalli.

1596

Mihaizi,

,

sh

12R

Turcii, Mihaiu date drumul o§tilor transilvane, ceaye langa sine. Atit a§tepta §i Hanul. El navalescede o data in Ora cu omenii s61, al-46nd, pustiind §irobind totul dela Buzeil pea la Bucuresci, §i can-tand in tote unghiurile a pune mana pe amn.Acesta cu nadejdea in Dumne4en. §i cu 8.000 deomens adunati in pripa, tale cetele tataresci r6s-latite dupa preda, §i se arunca asupra ordiel celeimarl, care se afla la_ ora§ul G-herghita (jud. Pra-hova). Tatarii apuca fuga, fara de a mai da lupta,de§i erail de 6 on mai numero§1 de cit o§tirealui Mihaiu. Acesta se sa in gOna dupa den§ii §i()mord. pease 8.000. Dup.& aceia, ca sa'§i res-bune, aduna o nou'a armata de 12.000 ost4i, treceDunarea pre la Turnu-Magurele, dupa ce taiase la apaTeleorman vre-o 500 in§i, coprinde §i. derima Nico-poli, pe cind alte cete de ale sole sau Vidinul, Cla-dova, Plevna §i Baba in Bulgaria. Apol se intOrceincarcat de prell la Tirgovi§te.

14. Sultanul suparat pentru acesta, poruncicelor doui pa§i de la Vidin §i Silistra, ca prinputeri unite sa navalesca in Vera-Romanescaspre a scOte pe Mihaiii §i a pune in locul set'.pe Radul, fiul lui Mihnea Turcitul. Mihaiu, voindsa intimpine pe vrajma§1 pen6 a nu trece Dung-rea, trimise nainte pe vornicul sell Dimu seuDumitru cu o mica Oste. Cand pa§a de la Vidinajunse la satul Chiselegi, langa Nicopoli, ii e§iinainte vornicul Dimu cu rugaciune sa'l asculte,cad vine din partea lus Mihaiu sa faca pace §iaduca §i carele cu tributul ; pa§a vede in adeverapropiandu-se de tabara sea ni§te cart* coperitecu postav ro§u ; acestea insa eraii tunuri, cart fiindslobozite asupra-le de o§tenii romans, ce stall as-cun§i in ni§te paduri, Turcil fury parte omoriti,

sa-i

parte pusi pe gena, lasand intre altele §i 2 tuiuri,pe earl Mihaiu le primi in Caracal.

Pala cu 13,000 soldati vrea sa '§i r6sbune in-vingerea, der Mihaiii, trecend Dun Area mai sus deNicopole cu. 10,000 ciblareti §i 15,000 pSde§tri, 11bate, ii is tote tunurile (2S tunuri marl §i 130midi) §i -beta tablra cu munitiile. Pa§a abia sca-p& cu fuga perden.duli hasnaua Ostei, chiar §i hai-nele si turbanul seu, cu care se dice ca Mihaiu im-brad, pe o baba betrana, §i aretand'o armatei sale4ise : Iata serdarul, l'am prins ; eel putin nu edeosebire de la unul pone la altul." Apol incon-jurl cetatuia Nicopole, §i neputend-o lua, li dedefoc ; in fine se duse la Vidin, undo avu sa sustinl olupta sangerosa, din care a e§it iara",§I in.vingetor.El se intorse la Tirgovi§te, aducind 16.000 cre§tinidin Bulgaria, pe earl ii a§eda in diferite locuri dehrana, mai cu soma in noul seu ora§ Ploescii.

In haalia de la Vidin Mihaiii-Voda, era percla, viata,dupa cum ne spune cronica roman& : ,.O cet'a de Turd

decil veclura peirea, ei se intOrserii:cu mare liarborie (vitejie)asupra lui §1 atunci se alese unul din Turdcusulita, §i o inponciO, asupra pintecelui lui

o infipse in pintece, er dem veclu ca pere,el apud, sulita cu amendoue manele de fer, data in totepartile, ca cine-va din boiari ajutor isba'vesca din.peire ; altil mai aprope nu se allara, ra,' doui boiari, anumePreda Buzescu §i cu frate-sea Stroia, Stolnicul ; el gritbira, §itaiara capul Turcului, §i pre cele-lalte sotif (tovara§i) alelul §i isbgvirsa, pre Mihaid-Voda din minele Turcilor."

UrmAtorea intimplare ne mai areta, cit de curagios eraMihaitt, §i cu ce semetie nesocotitii i§i punea adesea viata inprimejdie. Pe cind se 'ntorcea dela, Nicopoli mergea fa,ragrip, inaintea (SAO, insotit numai de 6 in§I din ciipetenii,intilnesce pe drum 2 turd, II opresce in be §i'i intreba cuce rost umbra, -ei prin tera,. A.ce§tia de frica mkturisesc, canu departe de acolo se afla, vre-o 500 tovara,§i de ai lor, evepredi §i and satele. Domnul, cum aude de acesta, nu mai Eq-tept.6 vin o§tirea, ci numal cu eel 6 tovar6,0 d5, pin-

sa'gfcad,

Mihaitt-Voda,

gi Mihaiii-Vo lagi

sa-I vin& sa'lgi

gi

It?

filihaie-Voda,

sa'l

1598

1598

128

teni calului, ajunge pe Turd §i se arunca asupri-le furios,taind cu propria sea mina 14; sosind o§tirea, cei-lalti turdsunt uci§i sea pu§i pe fuga.

E) Tractatn1 lui Mihail-it-Veda en impEratul Germania(1598)

15. 'litre acestea, se ivesc in Transilvania schim-bar' nea§teptate, cari aveti sa vateme causa cre§ti-natatii §i sa silesca pe Mihaiil a coprinde acea Ora.Lui Sigismund intrandu-1 in cap ideia nenorocita dea '§i napusti tera O. domnia, se invoi (in a. 1598) cuimperatul Rudolf a-1 da principatul sell in schimbula dou6 mici principate germane (Oppeln §i Ratiborin Silesia) §1 a unei pensiuni anuale. El pleca, re-manend ca Ardelul sa fie guvernat de o cam dataprin Comisari imperate§ti. Acosta retragere a luiSigismund punea pe Mihai la grea cumpana,/ caciin qiva cand densul cu sfatul boerilor sei ridicasearma, ca sa mintue Ora de jugul Turcilor, pusesetemeiii statornic pe legaturile incheiate cu Ardelul§i Moldova. Moldova insa se desfacuse de aliantacre§tina o data cu urcarea pe tron a lui leremiaMovila ; mai remanea Ardelul, de sprijinul caruiaTera-Romanesca nu putea fi lipsita in lupta inceputacu Turcii. De aceia Mihaiii, indat.6, ce afla despre pur-tarea lui Sigismund, trimise soli la Comisarii im-peratesci sa le spuna Ca acea plecare nu putin itpone pe ganduri, nesciind ce sa, faca ; armata n'o'Dote tine fara lea, gandurile imperatului §i aleComisarilor nu le cunosce. Comisarii, potrivit in-structiunilor ce aveadi de la imperat, se grabira aveni la Tirgovi§te, §i a incheia (la 9 Iuni& 1598) ur-matorul tractat, in biserica Manastirei Delului :

1° Imperatul se indatoreza a da lefa la 5,000soldati d'ai lui Mihaiii ; i cand acesta va avea tre-buinta de un ajutor mai mare, i se va trimise o§-tile Arclelului §i din alto parti, precum §i tot ma-

129

terialul de resboiii : tunurI, munitiuni §i altele.Mibait insa sa fie dator a respinge meren pe Turddin partea locului §i de a merge in ajutorul imp&ratului, cand ne-voia.va cere;

2° Mihaiii §i fiul set Petra§cu §i top urma§il forin linie drepta barbatesca, sa alba a stapani Tera-Romanesca cu tote veniturile, drepturile §i hota-Tele el, fara a plati vre un tribut imperatului ; iarinteinplandu-se ca den§il sa mOra fara mo§tenitori,Imperatul sa alba a intari pe domnul, ce se va alegeprin invoirea ob§tesca a boerilor §i a ten' ;

3° Religia §i Biserica romans sa, fie libere, ocro-tite §i neatinse de nimenI, §1

4° Comerciul cu Transilvania remane liber, ca §iin trecut. .

Abia se incheiase acest tractat, §i in Transilvanialucrurile din not se schimbarLSigismund, u§urel §inestatornic cum era din fire, se cid in curend defapta ce f'acuse, intro fara de veste in tera, arestape comisarii imperatescI §i incepu din not sa dom-nesca, contra vointeI imperatului german ; der nuse a§eqase Inca bine pe tron, §i-I venira gandurilecele vechi ca omul intelept afla calea §i pre unde

umblat, iar deco '§I perde mintea ratacesce§i pre unde ail umblat". El pkrasi lara§i tro-nul, insa de asta-data nu pentru a '1 da impera-tului Gernaaniei, ci unuI ver al set din Polonia,Cardinalului Andrei& Batori (29 martie 1599).Acest caluger era cu trupul §i cu sufletul inchinatTurcilor, Polonilor §i lul Ierenna Movila, cu carIse intelese ca sa dobOre pe Mibait. Atunci eroulde la Calugareni, cu scirea imperatului Rudolf,hothri sa treca Carpatii, ca norocul armelor sa a-lega, decd el, vitezul vitejilor §i luptatorul cre§ti-natatii, set un pop& nevoia§ §i turcit, avea sa, dom-nesca preste frumosa teed a Ardelului.

9

1699

136

F) liihalfi-VorlA copriude Transit vaula.(1599)

16. Deci Mihail'," aduna armata la Ploesci, o pusesa-I jure credinta §i supunpre, §i porni cu atitarepegiciune, in cit intr'o 4i §i o nOpte, biruind vir-furile muntilor, trecu cu cea mai mare parte a q-

1599 tilor (7 Octomvrie 1599), prin pasul Buzeii, inTransilvania. 0§tile judetelor de presto Olt, innumer de 6000, cu Radu Buzescu §1 banul Udreaaveil sa vina pe la Turnul-Ro5u §i sä se intilnescacu Mihaiii in luncile Sibiu lui. La Alba Julia, uncletocmal se deschisese adunarea soil dicta, nu se scianimic despre primejdia acesta. Cardinalul la ince-put nisi voia sa crodar socotind ca, este gluma ;dupa ce insa se asigura de a lever, tikaise soli intote pIrtile, ca sa pOrte, dupa obiceiii, o sabia in-cruntatA in sange chemand tot poporul la arme,scrise lui Ieremia Movila, sa pornesca grabnic inajutor, cliva §i noptea farA, intir4iere, cci,c1 alt-feltotul e perdut; Ian el cu tOta armata, ce putuse saaadune, veni la Sibit'b Trei Mile dupa aceia (la 17 Oc-tomvrie) se apropia de acesta cetate §i Mihaiii-Vitezul, cu 30,000 pedestri §i cAlari. Oastea Carcli-nalului, de§i mai mica (intro 18-20 mii), insa aveaartilerie mai buna §i mai numerosa : 48 tunuri, pecand Romani' aveab. numa,i 18 tunuri. Locul, ce sealesese de lupta, era campia dintre ormul Sibiii §itirgul elleizberg: Mihaiu ocupa inaltimile despre§ellenberg ;Andreiii, §esul dintre Sibiu §i Gu§terita,(Hammersdorf), pe malul drept al riului Sibiu.

17. A doua cli Joui, 18 Octomvrie, se dede b5,-talia, care incepu la ora 9 dimineta §i tinu penesera. Primul atac facut de aripa stanga, a nOstrAcomandata de Baba Novae, este respins de aripadrepta a vrajmmului, comandata de Stefan Lazar ;der Mihaiii trinaite o trupa de viteji lancer', car',

131

unindu-se cu Novae, macelaresc aripa drepta, insusiLazar cade mort ; apoi dupa o lupta crincena eiresping sl pe calaretii din centru de sub comandalui Moise Secheli. V64end acestea aripa stingy dus-mana, se repede asupra aripei nOstre stangi, care,find ostenita de lupta, dede putin inapoi. Atunci,

cu o trupa, alesa, se arunca ca un leu, facendminuni de vitejie, si imbarbata cu fapta si cu cuven-tul pe ostenii sof ; dupa multa versare de sange,vrjinasii fury pus' pe gOna. Acum biruinta parea afi in partea Romanilor. IIngurii insa se pun din nonin orinduiala i reincep lupta cu mai mare furie ;ostile lui Mihaiu, dupa o impotrivire eroica, sunt si-lite a da dosul. Mihaiu, cu un curagiu si o semetienepomenita, isbutesce a le opri pe loc a le intocmisi intOrce asupra, dusmanului, pe care '1 ataca dintote partile. Douo cete de Poloni, Inca prOspetede lupta, trimise de Mihail' mai '_nainte, isbesc tru-pele lui Moise si Barceai si le risipesc ; Polonii luiAndroid Batori tree la fratii lor, ce slujia in ar-mada nostra ; Gaspar Corms, generalullef peste°stile ardelene, este prins impreuna, cu tote stegu-rile ; Cardinalul ingrozit, creynd ca totul e perdut,is fuga pin& sa nu apuie sOrele, fiind urmat numalde 100 calareti ; rOmasitele Ostei sole mai tin slablupta pina", nOptea, card fug in tote partile. Roma-ni} coprind tabara dusmana, unde dau peste pra4ibogate, provisiuni de resboiti si 45 tunuri ; Arde-lenil num6ra 2927 de morti flOrea nobilim.el1000 prinsi si raniti ; pe cand din ai nostri periravre-o cite -va sute de soldatl si nici un boer. Sibienilingrijira sa ingrOpe mortii din campie, gramadindtrupurile unul peste altul inaltand d'asupra-leo movila mare, ce se vede pang asta-qi.

18. Dupa acela Mihain-Vodd, intra ca un generaltriumftor in Alba Iulia si trase d'a dreptul la pa-

si,

132

latul domnesc. Cea grip*, a lui fu de a da,un decret, prin care fagaduia ertare tutulor, earl vorlasa jos armele §i se vor supune. Ora§ele nu intar-4iara sa i se inchine. El puse in ele garnizOne cucapitani roman , pentru ca in o§tile unguresci nuavea incredere. Intre acestea Andreiii Batori, pecind voia sa, fuga in Moldova, fu omorit de un Se-cuin, care aduse lui Mihain intr'o traista capul ne-norocitului Principe, cu speranta de o bun& plata.Domnul, parendu-i forte reil de acesta, pemesa, capul lui Andreiii si se uita, mult timp la,densul, cufundat in ginduri. DOmna Stanca, ce erade fata: la asta jalnica, priveli§te, se umplu de la-cram'. Intrebata de Mihain de ce plinge, ea res-punse cu adinci suspine, §1 ca o profetie : Ceea-ces'a intimplat lui, se pOte §i tie §i acestula (aratandpe fiul for Nicolae-Petra§cu) tot ast-fel set se intimple."

mi§cat de aceste cuvinte §i gindind la ne-statornicia sOrtei omenesci, i§i intOrse fata, ca sa'§iascumla lacrimile, strigand : 0 sciracul popd !racul pold Dupa acela de grab trimise sa, se caute§i sa, se aduca §i trupul, §i punend capul la truptntr'un coscaug de argint, Cardinalul fu ingropat cumare pompa, regesca, iar uciga§ul se omori, luandu-§Iresplata dupe fapta, precum spune Sf. Scripture :ca, cu ce mesura vei mesura, ti se va mesura. "

Puffin dupe acesta veni veste lui Mihs,iu, ca, maimulte cete de Turci an navalit in Tera-Romanesca,dupe -preda, §i ca un pa§a cu al1i 10,000 Turd stailla Dunare gata ca s& treca. El trimise indata con-tra for pe fiul seii Nicolae-Petra§cu cu o semi deo§ti ardelenesci, la apropierea carora Turcii setrasera cu ru§ine si pagubh. Petra§cu remase sacarmuiasca tera in locul tatalui sell, sub numele deNicolae-Voda. Spre paza terii I se dete o§ti ardele-nesci, cea-ce era pre cu minte din partea ltli Mihal,

a§eqa

d'antein

se"-

133

Ardelul pazindu-1 cu Romani, iar Tora-Romanescacu Unguri.

Ast-fel se a§edara domn. fiul §i tatal in doue Lori,crescend. in marire §i. putere.

Isbancla de la §ellenberg fu salutat5, de tail crestinkatea,ca intemplarea cea mai noiocita din acel limp. In tote bi-sericile din Viena se cants pentru densa un Te-Deum; Ru-dolf o vesti intregei stile la toi' principii si ameniiinsemnaii din Europa, precum si Pape', aduc6nd luiMihaiu cele mai marl laude. Numele Voevodului, sliceun scriitor de atunci, castigh printeacebta o marimesi faima neinchipuita, case '1 respandi preste tots fats,pamentului, in cat tOta lumea era plina de acest nume,ne mai indoindu-se de mArimea lui nici Turcii, nici Tatarii,carii toil tremurail de puterea a .melor lui. _Romdnulprin numele sea, descepta in inimile muritorilor numele slmemoria Archangelitliti 111ihail, voevodul ostilor ceresti,care trintise si alungase cand-va din Ceruri, pre Beilaurul,Lucefarul Diavolilor, impreuna cu toil. demonii, sotil res-miriiii lui. Pentru aceea, in mintea poperelor crestine, seforma cu incetul p5,rerea ca, cu pre puiina schimbare de cu-vinte, putea intrebuinia forte bine la Mihaiti-Vodavechia cantare de biruinia a bisericei, si mai ales acea partein care preoiii si sacrul con cants: Lauday pre mciritipre toy osta2ii in de oVe, era mai Pre sus de toti, pre

voevodul estei invingetere, care sfarmci Constantino-()lea prin puterea virtictileNemurile crestine, ca' gemeail sub jugul pagan, ince-

puse acum sa se mire la numele eroului : Bulgaril, Serbii,Bosniacii, Albanesit vedea inteensul pe angerul for man-tuitor, pre Grand §i Steaua for de la Resdrit, pe Macedonialor, si asteptau sa '1 veda trecend Dunarea, pentru ca ei sa seridice din tote pariile cu armele si.salajute a infrunta Con-stantinopolea.

G) coprinde Moldova.(1600)

19. Pe cand Mihaiii se silea sa 'Si statornicescastapanirea asupra Ardelului, Sigismund. Batori §iIeremia Alovila, din inclemnul §i cu ajutorul Tur-

imperatii,

(Mihaia),

s'ar

sae.'

0Mi-

hail,si

liltairWrodi

134

cilor §i Polonilor, voiaii sa '1 scOta nu numai dinArdel, der §i din Tera-Romanesca. Ei facuse lega-turf §i cu Zamoisky, generalul polon, §i adunaii me-red o§ti, ca sa pupa in lucrare planul acesta.

Mihaiii, gata cum era tot-d'a-una de resbeie, nule dete Limp, ci lasand in Ardel cu conducerea tre-burilor pe Mihalcea banul, densul in fruntea unelarmii pe preste 60,000 osta§i, pogora din Ardel inMoldova pe la Trotu§, prin stinci §i strimtori, prinprepastii §i locuri selbatice, in cat soldatii lul fur&siliti trei Mile sä se branesca numai cu fol de co-pad. Repejunea mersului sell fu a§a de mare, ca elsosi la Tirgul Trotu§ inainte chiar de a veni vesteapornirel sole din Ardel. Sigismund Batori §i Iere-mia-Voda, Carl tocnaai atunci petreceii la ID nuntain acel targ, find loviti ca de trasnet, se impra§-tiara, care ila cotro putea ; Sigismund abia scapape o ferestra. Ieremia cu tote o§tile sele Polone §iMoldovene apnea fuga spre cetatea Suceva, undeMihaiii I'ajunse §1 '1 sili sä dea lupta. In minutulde a incepe focurile, armia Moldovena in numer de15,000 o§teni, puindu-§1 cu§mele in verful sulitelor,trecura in strighte de bucurie, in tabkra MI Mibaiii.Ieremia cu Polonil sel este cumplit batut, §i abiascapa spre Hotin, urmat de cats -va credincio§i alsei §1 de 200 poloni. Miliaiii se Ia in pripa dupe den-sul, it bate inca o data la apa Jijia, §i Inca §i maicumplit langa Hotin, (18 Maiii), unde batalia tinude la 10 cesuri dimineta pene sera ; pe campul delupta remase 10,000 morti, din cari numai 2000din armata lul Mibaiii. Multi vrajma§i se 'necarain riul Nistru ; Hotinul fu dat flacarilor, lar caste-lul, unde se 'nchisese Ieremia, fu inconjurat §i trelchile batut cu ghiulele, fara de a putea fi luat. Iere-mia fugi intr'o nopte pe ascuns cu boierii lul inPolonia. De la Hotin Mihaiii se intorse la Suceva,

135

care i se inchina de bung -voia, de acolo la Iasi,unde infra cu ponapa stralucita §i se unse de domnal Moldovei, in bucuria tutulor locuitorilor. Ca sacapete dragostea poporului, el ierta birurile, cars seurcase de catre Ierenaia la one un galben pe lunade fie-care cap, opri §i pedepsi cu mare asprime ja-furile o§tenilor, §i dupa ce statornici in Iasi unguvern militaresc, alcatuit din patru generali ai sei,se intOrse prin pasul Oituzului in Transilvania.La 1 Julie 1600 el intra in Alba-Iulia, cu opomp& craiasca ne mai pomenita.

Acura Mihait se gasea in culmea gloriei §i marireisele. Un vitez ca densul inch nu aratase vecul acela in Eu-ropa, cad numal in 11 Bile el coprinsese Aidelul, numal in8 Bile supusese Moldova, Tar la numele set cetatile cele maitail se supnneat, popthe 'ntiegi se simteatt abase spredensul, ca prin minune, a§teptiindu-1 cu bucuiie sa villa', laele, ca sa i se inchine, sat sa le chenie la libertate.

Der steata sea, ajunsa la punctul cel mai malt dupa co-prinderea Moldova, in mend incepu sa apuie, §i ech §i /westeiot ca incepe sa cerce nestatoinicia luciuiilor omene§t1;cu cit mai repede it fu inhltalea, cu atit §i cadelea ii va fimai adinch. Cad, cum dice cronicaaul moldovenesc: Nes-cinitthe fiiea omenesch de lucruri ce vor sa fie pe mrna, chpintiu un lucru sea done ce i se prilejesc pre vole, bietulom puicede desfiinat, §i incepe lucruri peste puterea sa, (§iapol acolo gasesce peire."

H) Resedla ArdnulutI3iitAlia de la KirislAd.(8 Sept. 1600)

20. Coprinderea Moldovel, nefiind facutar la untimp potrivit, sdruncina forte mult positiunea lul

§i dede prilej du§manilor sei din afar& §idin intru sa se arunce asupra-i din tote partile deo data : Polonii la nord, Tatarii la resarit, armiileturcescl la sud §i vest, nobilimea ungara §i sasescadin Ardel cu fostul for principe Sigismund Batori,

136

chiar generalul inaper&tesc George Basta, toti cu ,

totur se jurara asupra unul singer ona, pantru casa-1 zdrobesca.)Semnalul it dederd, Ardelenii. El nemai voind sa recut:Lose& pa Mihaid de dome al lor,se stransera in numer de 20-25.000 Omani armaiiin lagerul de la Turcla. George Basta, cu ostile im-phatesci, nu intaqid, a se impreuna -cu densil ; pacind ast-fel ostirea vrajmasd, crescea 4ilnic, a nostrase imputina mared: parte din trupe nefiind plata°trecura la dusman, unde axed* o solda mai band, sinadejde de preda mai mare ; tote, cavaleria ungaraa lul Mihaiu, o parte din infanterie, din secuime,cazacime, One chiar si 2.000 osteni Romani para-sira pa vitezul dome, ca sa maresca puterile vraj-masului. In acelasi timp Ardelenii inchisese pasu-rile, ce duc in Moldova si Tera-Romanesca, ca ast-felMihaiu nici sd, pota primi ajutore din aceste doneteri, nici la cas de infringere s pot& gasi in ele re-tragere. Turcil pa de alto parte adunas3 puterilefor la Dunare; tree pasi cu osti nenumorate statedla Rusciuc si la Giurgiu Bata sa navalesca ; altpasa din Belgrad voia sa intro prin Temisana ;Polonii cu generalul Ion Zamoisky si cu SigismundBatori aflandu-se deja la Nistru, planuiad impreunacu Ieremia Movila, cum sa petrunqa prin Moldovain Ardel si Tera-Romanesca. Mihaid fu silit sd, tri-mita la marginile Moldovei §i Teril-Romanesci ceamai mare parte din &tea sea in contra Turcilor §i.Polonilor, nesciind ca Basta are de gind a se im-preuna cu Ardelenii. Ast-fel nu mai remasese pelanga densul de cit 10,000 pene la 12,000 Omani;bani pentru plata ostilor nu avea; gen.eralii selcel mai buni it tradase; p6ne chiar si vestitulAga Leka it venduse, dand IM Basta in schimbul atrei sate ce i se fagaduise, orasul Kowar, una dincheile Ardelului.

137

21. In astdfel de imprejurari sosi sliva de f's Sep-temvrie 1600, care afia la satul Mirislad pe Mu- 1600re5, nu departe de Alba-Julia, (1°116 osti cre5tinetabarite fata in fata si gata a se incaera de lupta,in bucuria vrajma5ilor crestinatatii. Mihaid 15i a5e-4ase tabara intr'o positie forte tare, intro Mures,un pied al Muresului si 111U110, de uncle cu gredar fi putut fi isbit sed constrins sa dea bA,taia. Bastave4end acesta, alerga la viclesug, ridica far& devests tabara sea, 5i apnea, inapoi pe uncle venise.Mihaid inchipuinclu-5i ca Basta fuge, 4ise : Unclefuge canele de Radian ? Ad nu scie el, ca in tot lo-cul it void gasi ?" §i pe data porni in gong -1 oparte din calarimea sea ; iar el insusi cu artileriasi cele-alte osti venia mai in urma, zorind a ajungemai jute' pe Basta. Acesta, cind ve4u a Romaniiau parAsit tabara for sj ca stint 500 pa5i dincolo deMirislad, se opri de °data in Joe sj isi intOrse tOtaarmia spre dOnsii. Mihaid abia atunci incepuse sabanuiascri, viclesugul ; el se urea pe un del din apro-piere, ca sä vela mai bine miscarile protivnicului,Elise care generalul sea Barceai : Ce ganclesci cavor du5manii ?" Vor sa dea batalia", respunse ge-neralul. Mihaid, care nu pre avea tragere de inimaa se bate cu armata cresting, ii Elise : Sa, facempace cu dOnsii, domnule Barceai." E cam tax4iuacum, stralucite demme, puneti plato5a, rinduestesoldatil de b'atalia ne pregatim de lupta."

22. Batalia incepu pe la amiali in focul grOznical artileriel nOstre, care, meclata, pe drumul eelmare ce duce la Alba-Julia, dinaintea liniei de ba-taia, furtuna cumplit its Ostea du5mana. Rana pela 2 ore sorta zimbea armelor romane, cand Basta,dupa indemnul unui general al sell, trimise o cot&de 300 pu.5ca5i, cari apucara pe la spate pe

nostri, ii omorara pang la unul, luandu-le

§i

§i s6,

artile-ri§tii §i

13g

tunurile le 'ndreptara in potrNa, nOstra. Acum sOrtabAtaliei este hotarata ; aripa stingy a o§tilor luiMihaiii, dupa o impotrivire eroica, incepe sa sereschire, find izbita chiar de tunurile nOstre ; aripadrepta, nu intarcjia, sa, faca, acela§i lucru, cu toteispravile vitejesci ale lui Baba Novae, in fine in-su§i centrul undo se afla Mihaiu, veynd amendouearipile reschirate, dede dosul. Numai Mihaiii nuvoia sa parasesca campul de lupta, nesciind ce estefuga, pentru un -yak ca densul ; ci el sta, in plOia deglOnte §i de puciOsa, nemi§cat pe calul sell, in m'anadrepta stegul cel mare al ariniei, in stanga sabiasa plina, de sange, iar in juru-i cati-va capitani ru-gandu-1 cu lacrimile in ochi a lua fuga, caci du§-manul s'apropia §i viaia -i e in primejdie. In finetrebuind a fugi, el scOse stegul de pe lancea de careera atirnat §i '1 baga in sin ; tot ap, facura §i of-cerii sei cu cele-l-alte steguri; apoi eroul trecu innot Mure§ul cel lat §i phn de sange §i trupuri, peagerul sal armasar ; calul fiind sleit de puteri,Mihain descaleca dupa. el, §i , recunoscetor pentruslujba ce'i facuse, 11 mangaia, it trase de coma frun-tii, 11 saruta §i apoi ii dete drumul sa inerga slobodpe campie".

23. De la Mirislat, unde 10,000 cadavre acope-reii campul de lupta, din amendoue partile ca4endcate jumetate, Mihaiii se duse cu graba la Alba-Julia, apoi la Fagara§ ; de aci luandull familia §ice avea mai stump, se indrepta cu o§tenii, ce-1 mairemasese, spre Tera-Romanesca printre munti. Candse apropia de hotare, afla Ca nu departe Moise Sekelicu Polonii 11 a§tepta sal lovesca. Pus intro donefocuri, Mihaiii se decise a se impaca cu Basta, §itrimise la densul patru soli, cari incheiara pacea cuconditiune ca : dOmna Stanca, flica-sea Florica §iful set Nicolae-Voda sa remana ostatici in Ardel,

139

iar Basta sá-lajute cu trupe impotriva Turcilor §iPolonilor, earl navAlise in Tera-Romanesca,.

,Ast-fel fu batalia de la Milisleu, dice istoricul Balcescu,acesta anteia nenoiocire, incepetura si pricing a tutulor ce-lor-ralte. Ast-fel nestatornicul noroc, in cite -va cesuri, nerapi aceia ce ne dedese intr'atatea ani si dupa atatea marlstradanii. Vai ! cite sperari frumOse insela el! ale planurimarl nimicnici!. Mihaiu, in scristhea ce dede impelatuluiRudolf, dice despre acesta batalie : . Di crestin fiind si neinve-tat a me bate in contra ciestinilor, de si eram impins denevoid, nu me luptai, dupe, cum eram dedat, ca in contradusmanului firesc, aprindend pe ai mei cu cuventul si cuesemplul mell si sustinend insu-mi prima lovire a inimicu-lui, ci vetlend inainte-mi 6ste cresting si duiendu-me deversarea sangelui nevinovat pentru nestatoinicia unor ne-credinciosi, mi se muia, inima, si nu sustinui dupa datingmea primul atac, ci me trasei inapoi, nu pentru ca avem6ste mult mai mica, nici pentru ca as fi perdut curajul, cipentru cii me ingroziam a udb, in singe crestin o sabia, cebeuse pene acum atat singe pagan ! §i asa soldatil mei, de-prinsi a me vedea in lupta tot-d'a-una in fruntea lor, asta-data neve4endu-me de fata, se impluia de neincredere si de-dere. spatele, nu de frica, ci temendu-se nu cum-va se, se fiImtemplat mie vre-o nenorocire."

I) Infringerile hi liihaiii in Tdra-RomAn6seli. Kihaid. laPraga. Intoreerea lui in Ardel §i isbinda de in Goroslfiii.

(1600-1601)

24. Mibaiii-Voda luand veste, a pe de o parteZamoisky cu Polonii ail ajuns pen6 la, Buzett, lar pede alta, ca Turcii sunt deja in Bucuresci, scobori mun-tii prin pasul Buzeului, §i puse tabAra lang6, riulTelejenului. Oastea ce avea fiind numai de 7-8000,el trimise grabnic dupa, ajut6re la Basta, rugandu-1a-1 da cel putin 2.000 pede§tri §i 500 carareti,precum §i munitiuni de resboit. Tote cererile 1111remasera, insa, zadarnice, alegendu-se numai cu f6,-gadueli, facute tocmai ca sal amagesca mai bine §isa,'1 perTa. Intre acestea Zamoisky cu 30,000 Po-

140

lonl si Ieremia cu 10,000 Mo 'doyen' tabarise pemalul cel-alt al TelejenuluI, Mihaiti sustinu cudensiI vitejesce si cu isbinda lupta done Mile(6 si 7 Octomvrie) der la 10 Octomvrie Polonii,apucand vadul riului, baturii, pe Romani in padureaBucovuluI, si 1 silira a parasi total tabara cu bagage,artilerie si 95 steguri. Peste 1,000 de emeni ca-dura din amendoue partile.

Romani): insa se retrasera nu de tot in risipa, ciin bung rinduiala, tot aparandu-se pea la orasulTirsor (adi sat pe langa Ploesci). De aci Mihaiu seduse la Tirgoviste, unde lasa pre ceI trei frati Buzescicu &tea ce se afla in loc, far densul se retrase d'a-lungul muntilor spre Craiova, ca sal adune o ,nouaeste si sal iasa iarasi la lupta.

25. Starea de acum a Terii-Romanesci ne o de-scrie insusi dicend : Dupa ce, nerecule-gendu-mi inca bine puterile, intrai in Tera-Roma-nesca, me simtii impresurat de tote partile deinimici : icl Polonii, colea Turcii, pustiind cimpiile,satele si orasele, rapind turmele si ciredile, predindpretutindenea si ducend pe bietul popor ca pe vitein prinsore, in cat, considerand pustiirile cele multe,si multimea celor dusi in robie, fata Terii-Roma-nescI era cu mult mal de plMs, de cit in dilele luiSinan, cind &tea turcesca cotropise totul." Deaceste rele o parte din boeri sciura sal se folosescapentru a deslipi poporul de Mihaiu, asupra capuluicaruia el aruncaa viva tutulor reutatilor. InCraiova isbucni chiar o revolta, pe care domnultrebui sal o nabusesca cu sabia. Intro acestea Za-moisky, dupa ce asedase dome in scaun la Bu-curesci pe Simeon Movila fratele lui Ieremia, seretry,se in Polonia din ordinul regelui sea, lasand4000 Poloni ca sä sprijine pe Simeon ; la Sucevael aseda dome pe Ieremia Movila. Dar Mihail:1, deli

Mihaiu,

141

parasit §i amarit de toti, isbutise a stringe o nouao§tire, cu care, ajutat §i de banul Craiovei, batu pepa§ii Vidinului §i Nicopolei, cari intrase in Ora ;amendoi pa§ii furs uci§i, pre4I §i multe steguri ca-4lura in mana min Mihaiu. Dupa aceia el porniasupra lui Simeon-Veda,trimitend inainte pe banulUdrea cu 4000 de Oste sa fie de straja la Curtea cieArge§ ; insa, aci Udrea fu lovit pe nea§teptate deOstea polona a lui Simeon, ce venise prin locuri as-cunse ; de §i o respinse pane in trei ori, insa a patraOra el perdu resboiul cu resipa. Cei-lalti o§teni ailui Mihaifi, afland acesta, se impra§tiara, Udrea seinching lui Simeon.

26. Eroul acum singur, parasit de toti, pus in-tre focurile Turculul, Polonului §i Ungurilor, strein§i vendut chiar in tera lui, pentru care luptase cuprimejdie de viata 7 ani intregi, despartit de fa-milia, lui draga, care sta in robie neavend nici paneade tote 4ilele, retacea cu putinii credincio§i, ce-imai remasese, prin scorborele muntilor, ca cel dinurnia fugar ; el, care cite -va Mile mai 'nainte tinusein mana sceptrul a trei teri, §i comandase cleci demii de voinici, acum n'avea nici nude sa, '§i piececapul, pe care neimblanzitii sei du§mani pusese pret,ca pentru un uciga§! Nu-i remase alt, de cat säalerge la mila imperatului Rudolf, §i la 25 De-cemvrie 1600 cu 70 in§i calari ajunse impreunacu Mihalcea Banul la Viena, dupa ce in tot drumulpene aci avu sa sufere multime de nenorociri §i ne-dreptati din partea Ardelenilor. Dupa trei luni dea§teptare la Viena el capata void, de la imperatulsa vina la curtea din Praga, unde fu primit cu celemai marl onoruri (23 Martiii. 1601). Mihain sciucu maiestrie §i caldura sa se apere de invinovati-rile, ce i se adusese, §i sa robesca inima imperatului ;acesta it numi guvernator al Transilvaniei §i-I dede

1600

1601

142

100,000 galbeni, ca in unire cu Basta, sa porteresboid, pentru a goni pe Sigismund Baton din Ar-

1601 del, §1 a aduce Ora Iara§i la ascultare. In 24$August 1601

Mihaiii. Vitezul §i George Basta, cars se impriete-nise ca Irod. cu Pilat, in fruntea a 10,000 pedestri§i 8000 cabai deter& stralucita batalie de la Go-roslcia; armata lui Baton, ce se ridica la 35,000omen, fu desavir§it sfaramata ; tota tabara co-prinsa, impreuna cu 54 tunuri §i 130 steguri. Mi-haiii fu bratul §i inima acestei victorii. El desfa§uraaci minunatele-I talente militaresci §i o barbatievrednica de falma numelui seu. Soria cea nesta-tornica incepuse acum iara§1 sag surila §i deasperantele cele mai bune : in Tera-Romanesca, fratiiBuzesci, ne mai putend rabda pe Simeon Movilala tron, it gonise in doue renduri, iar pentru atreia Ora chiar in diva, cand Mihaiu isbandea laGoroslaii. Moldova gemea de crugimele §i nelegiui-rile o§tilor polone, §i de tirania lui Ieremia, a§tep-tand pe vitezul domn sa vina, ca s'o mantuiasca.Ardelul, saturat de atatea amestecaturi, se vedeasilit a primi din noii domnia lui Mihaiu. Remaneanumai zavistiosul Basta, care vina de mult peireadomnului roman ; el nu putea sa uite, ca in donerenduri pone acum imperatul Rudolf numise pe Mi-

iar nu pe densul, guvernator al Ardelului. Elvedea bine, ca, de asta-data Mihaiu, inteleptit princele patite, n'are sa, mai lase din mama acesta tera ;ea", el strange mereu la o§ti §i se gatesce de resboiti,Si ca trimisese porunca la Alba-Julia sa,-I gatesca, pa-latul craiesc, uncle avea in curend sa vie §i sa, sea§eze lara§i in scaun.

sa-i

bait,

143

J) Omorirea lni MlLaiu Vodg.(8 August 1601)

27. Ast-fel vrajba cea vechie clintre Basta §i Mi-haiii se reaprinse: Basta ceru de la Mihaiii sa-i pre-dea tote tunurile §i stegurile luate in batalie acestarespunse ca tunurile if suet de lipsa, iar stegurilevoesce singur sa., le trimita lui Rudolf, ceea-ce a §ifacut. Basta pretindea ea el are comanda supremil ao§tilor ; Mihaiti sustinea din contra ca, find el guvernatorul Ardeldlui, este Si capetenia tutulor tru-pelor ; mai adause ca : inteia data a coprins singurArdelul, §i acum tot el a ajutat sa se coprinqa adoua Ora ; Ca, versand.u-§I de trel on pone acumsangele pentru asta ter* el are mai mult cireptasupra-I de cat Basta §i de cat chiar Imperatul.Acestea §i altele de acest fel, der mai ales speranta,ca dupa peirea lui Mihaiu, Ardelul i se va da lui, iifacura sä, grabesca perderea acestui mn. Remaneanumai de gasit chipul, timpul §i locul, undo sj, se-ver§esca crima. Amendoue otilo fiind tabarate incampia Turdei, cortul hal Basta era departe de allui Mihaiii cat o aruncatura de sageta. Mihaiii sepregatea tocmai, ca sa pornesca asupra cetatii Fa-garasului, undo Ungurii tined Inca in robiesea; pentru acesta el trinaisese pre cApitanii sei GeorgeRat §i 1Vlarzea cu o parte din ()Of inainte, iar elavea de gaud sa-'1 urmeze a doua cli (S August) onalto trupe, ce -I fagaduise Basta. Cu o sera, mainainte generalul imperatesc pofti pro Mihaiu laconsiliul de resboiii, care dupe obiceiti se Linea incortul lui Basta. El presimtind vre-o cursa nu seduse, der a doua-4i dis-de-dimineta trimise pe secre-tarul sou la Basta, sa-1 cer5, iertaciune de nevenire §i

vestesca to de o data plecarea. Pe cand secre-tarul vorbea in tort, Basta chema la o parte pre

familia

;

Si,-)

144

Jacob de Beauri, §1 pe alti capitani ai pedestrinaeivalone, §i le porunci, ca pe data cu 200 pu§ca§i alfor §i cati-va cu alebarde sä merga la cortul lui

sa '1 prinqa i sa i-1 aduca ; iar deca, nu seva supune, oniOre. Capitanii indeplinira ordi-nul intocmal ; §i cat mai in ascuns §i fara sgomotajunsera la cortul lui Mihain, facura cu cutitele maimulte gauri si intrara in cort prin mai multe partlde o data. Mihain sta in piciOre vorbind cu genera-lul cal arimei ronaane, Ungurul Racotzi, cand se vedeinconjurat de ceta uciga§ilor. Cel d'anteiii, ce s'a-propia de persona sa, fu un locotenent, care ii qise:Esti prins !" Prins eu ? !.` racni 112ihaiu, scotandsabia si dandu-i o lovitura, grOznica; cand insa, voisa ridice a doua Ora bratul stang. caci era stan-gad, unul din valoni i-apuca manerul sabiei, iismulse cu dintii arma din 'Dana, §i intr'o clip& ittaia cu densa capul, pe cand altii cu sulitatrunse drept in ininaa. Ast-fel frumosul sett trupcaqu ca un copaciii rostogolindu-se la pament

1601($ August 1601). Tradatorul Racotzi, care asistacu sange rece la acesta priveli§te, fu din nebagarede soma ranit la obraz.

28. Cand in lagar se respindi vestea omorului luisoldatil sei luara armele ca resbune.

Der George Basta cu amerintarile sole sciu sa-i po-tolesca. Banul Mihalcea, betran de peste 80 anifuprins, casnit i strins de gat in inchisOre ; alti 300boeri perira o data cu densul ; scdpara cufuga, iar reina§itele o§tilor romane se intOrsera intern. Corpul trunchiat al eroului stete trei qilearuncat in terina, despuiat §i tavalit in sange ; ba,spre mai mare °card, fu pus pe un bolt de cal, ponece se facu mild unui cretin §i'l ingropa intfun locin cimpie. Caput, dupa ce fu plimbat pe un magarprin sate §i tirguri, se inbalsama §i se trimise in

it pa-

cei-lalt1

MEM%

145

tera, ca sã, se incredinteze toti ca Mihaiii nu maitraesce. Radul Buzescu §i sotia sa Preda (fiicalui Mihalcea Banul) it inmormentara in launtrulbisericei din M-rea Delului, la piciOrele Petra§cului-Voda, unde se pastreza §i se pOte vedea pen6 asta-4i.

Ast-fel peri de mans uciga§a, in versta numai de 43 ani,voevodul cel mai vestit, cel mai minunat §i cel mai vitezal Romanilor ; in timp de opt anl, cit a fost pe tron, el n'aavut un minut de odibna, stand pururea in resboe pentruo singura mare idee : liberarea patriel de jugul pagan §imarirea el. Acestei idei el a jeitfit totul: viata sea, familiasea, insa§i tera sea, despre care stria lul Rudolf, cu putineVile nainte de a muri, ca n'a mai remas in ea de citmuntil §i apele. Din 4iva §i caul, in care de buns voialul a intrat in confederatiunea cre§tina, §i a jurat morteTurculul, §i pene in clipa, tend a inchis ochil, el aremas statornic §i credincios causel cre§tine §i impera-tului Rudolf. Resplata acestel credinte nestramutatepentru causa cre§tina §i pentru slujba imperatului o gasiMihaiu pe campia Turdel; ea era barda mercenary aunui capitan valon, care-I reteza capul. Este de tot ciudatapurtarea indoiesa a Curtis de la Praga fata cu Eroul nostru :cu doe Vile numai inainte de batalia de la Mirislat Rudolfrecunoscea prin diploma formals pe Mihaiu de guvernatorpe viata, al Ardelului, de domn al Terei-Romanesci, atat pedensul, cit §i pe toti u/ma§ii lui in lithe barbatesed, §iin lipsa chiar §i femeiasca. r cu tote acestea generalulBasta, tot in numele imperatului, §i in acela§i moment, itsilea cu armele sa rasa din Transilvania. Coprinderea Moldo-vel Mihaiu o facuse cu scirea Archiducelul Mateit (fra-tele lul Rudolf), care dupe isbinda fi scrise §i it indatora sase intaresca in Moldova §i sa prinVa radecina, ca sa pea,mai u§Qr lovi pe Turd pe ape §i pe uscat §i sa-1 abate dela navalirile for in Ungaria. Mad basil se ridica viforul tur-bat asupra lul Polonil cu Zamoisky, SigismundBatori §i Ieremia cu Turcil §i Tatarii, lar Mihaiu ceru aju-tare de la Rudolf, acesta se spade', pe maul, ca Pilat pentruCristos, clicend ca fdrei scirea lut s'a luat Moldova; §i ast-fel fu lasat, bletul domn, ca sa perVa nu numai Transil-vania §i Moldova, der §i propria-I teri§ora. and in sfarcitRudolf it numi-pentru a doua ors guvernator al Ardelului,

10

illihaii

146

§i el invinse pe Batori §i Ardeleni la Goroslefi, Basta,tot in numele imperatului, if ta,ia, capul talharesce feriitema de respundere, cum se vede din chipul scurt §i u§orcu care raporteze crima la Curtea din Viena :vrend se, se apere, a fost omorit dupe porunca ce ea de-desem celul ce a executat-o." Atata tot! §i tecerea recefu singurul respuns al imperatului, dqi era vorba de ocrima §i de mortea unul om, care opt ani resboise pentrucrqtinatate, prin bratul sod nebiruit abatuse vitejesce po-topul puterel Turcesci de asupra terilor imperatief germane,de doue orl coprinsese Ardelul pentru densa qi if inchinaseMoldova §i 'era-Romanesce. Dupe, aprope 300 anT, aste4flumina s'a fecut asupra mortif lui Mihaid, §i istoria,care este judecatOrea drepte, si severe, a Omenilor §i a na-tielor, trebue se, infiereze pe aceia, cad fecut vinovatfde sangele lul Mihaift Vitezul; pe simple banuelf, pe ni§tescrisorl plasmuite, scrisori in copie numai, de existenta ce-rora insu§i Basta se indoia, capul lul Mihaid sbfira sub se-cura Nici macar atata merit n'a avut generalulBasta, ca sa dobore protivnicul sea voinicesce, pept la pept,in lupte', deschisa, cad Mihaid nu era omul care se, fuga delupta ; pe sub ascum in a, prin surprindere, hotesce, a omoripe un vitez al vitejilor, remane o pate', pururea neqteroa penumele lul Basta! Dar chipul cum it tracteza §i dupemorte, batjocura la care osindesce chiar trupul lul fare,vista, aunt nevrednice de natura omenesca, necum de unom civilisat!? Mihaia please la vederea capului lul AndreieLBatori, trimise caute §i trupul, §i impreunand tristeleremasite le investi cu haine marete, le acoperi cu mantie depurpura, le depuse pe table, de marmura, le inchise in

de argint, §i apol cu o pompa craiasca le inmormentain biserica cea mare din Alba-Iulia; §i uciga§ul lul Andrethn'a remas nepedepsit ; el a plait cu capul crima sa! Mi-haid aretase mile, indurare, generositate catre toil nobililArdelenl, chiar catre du§manif set, cad vinad peirea capu-lui sea; ef se purtara in chipul eel mat crud §i barbar endensul, cu familia sa; omorira chiar in casne solif sel, frip-sera de viu in frigare in timp de o ore: si jumetate pe celmat vitez general al sea, pe Baba-Novac ; qi nu afla indu-rare la den§if nici macar un betran de peste 80 ani, Mihal-cea Banul, pe care '1 strangulara, negasindu -1 alts vine, decat ca slujise cu credinta pe domnul seu! Cate, marine desuflet, iubire de dreptate, tarie de caracter, adever pe buze

ant

calailor.

si-cria

sa -i

147

si in inima, desinteresare dragoste pentru jertfa, la Mihaiti,ri ce micsorime, amageli, nestatornicie la un SigismundAndreiA Batori, la un Ieremia Movila, la un Basta si Za-moisky, la un Sigismund polonul, chiar la Matia si Rudolf!Niste pitici fat& de un urias !

Arare-ors s'a vedut un om, cu asa putine mijloce gi inniste imprejurari asa de grele, sa faca cele ce densul a is-butit inteun timp forte scurt. Nascut aci in niste vreminefericite, dice un istoric, norocirea terif sale l'a adus casa sea pe scaunul mosilor i stramosilor sei. Dar duhullui cel mare nu se putea multumi ca sa ocupe un scaunocarit si sa carmuiasca o natie robs. El se sili cadesrobesca Ora, sa fad., respectat statul romanescdea in mina Romanilor putere de all Linea demnitatealor. El facu inimele Romanilor primitOre de sentimenteinalte, si duhul lor intreprinTetor de lucruri marl. Ono-rea, demnitatea, mandria, patriotismul, slobozenia, aces-tea eraii ideile, de care era. absorbiti Romanii din Tera-Romanesca in vremea carmuiril lui eel viteze. Din Ro-mani apasafi sub un jug grey, amortiti printr'un despo-tism nesuferit, degradati printr'o tiranie selbatica, facuOmen' slobozi, facu atatia eroi, cars (Maur& lumei proba deceea-ce pOte o natie sloboda carmuitil, de un Print mare.El era eroul, era idolul lor, era viata si fericirea lor, eraRomanul care facea cat toti Romanii". Dar Mihaia nu eranumai eroul Romanilor, ci era al tutulor crestinilor de subjugul turcesc, bratul intregei crestinetati, careia fage,'duisecg, are sa fad), liturgic in Biserica Sf. Sofie din Constanti-nopole. ,Scrie cronicarul lesesc ca asa era de vestit Mihaid-Voda si la Les', cat '1 asteptad cu bucurie &á vie, sciindu-sede o lege cu densul, sa i se inchine toti Podolenii.bii si Bulgaril doriaa cu nerabdare sa vada pe eroul ro-man trecend la densii, ca sa i se inchine cu totii' dice unalt scriitor de atunci, iar un al treilea adaoga: Mihaiti segandia la cucerirea Macedoniei, Serbiel, Bosnia, Albanieisi a celor-l'alte teri grecesci, unde avea o multime de par-tisani, cad '1 numiad Steaua Resaritului, dup5, cum se con-stata acesta din scrisorile ce s'au gasit mai in urm5, subperina dupa mortea acestui domn.6 El voia sa smulga in-trega peninsula balcanica de sub ghiarele Orientului pagan

s'o alipesca la Apusul crestin sl civilisat, precum isbutisea rupe legaturile de vecuri ale patriei sale cu Porta, si atrage in hora natiilor civilisate ale Occidentului.

gigi

gi sa

gi

gi

,Ser-

gi

148

De aceea mortea lul a Post plans& de toti, §i cu gret levenea sa credit' ce, el e wort, ce, un vitez ca densul pate sitmara. Ce s'o fi fi cut are Mihait-Voila? se intrebat intre den-§ii. Nimic nu s'aude despre densul de la un Limp incace. Uncles'o fi dus §i unde s'o fi afland, de nu se mai vede? Nu cum-va in Tataria s'a dus, pe Han-Tatar se, bate? Nu cum-vae In Moldova singur fare de o§tire? On ca. in Turcia a tre-cut §i calca acolo tera? Sat cu 6ste va se, vie, Turcii sti.°more §i pe cre§tini se, mantuiasca P Nu, nici la Han-Tatars'a dus; nici in Moldova este ; nici dincolo in Turcia; niciaicea In tare.. Ci cu balaurul se lupta la Turda in campie,care '1 apnea §i va sill duce, in iad. NOptea tote, viteje§te s'aluptat, qi Dumineca dimineta remase invins. Un tipetnumai el scase cu inima strapunsa : Uncle sunteti voivitejil mei? Luati-ve sabiarele §i veniti inaamati, de mescapati d'aci, iubiti prieteni; cad inima mi s'a strapuns,puterea mi s'a taiat, trupul mi s'a slabit §i sufletul mi s'aIngrozit. Vol bine §titi cat eram de vitez, §1 acum fare delupta me ved aci junghiat. De mine o data tremura Resa-ritul §i Apusul, iara acum nimeni nu se gad se, -mi ajute."

Un istoric vestit german dice despre Mihaiu -Voda: Se,aruncam mai bine ion pe mormentul unui down rcmam,care are un interes istoiic universal. i el ajuta, §i ajutaputernic, se, abate barbaria turcescil de la cele-l'alte part'ale Europe'. Dace acest barbat ar fi avut o crescere maiIngrijita, dace. nu s'ar fi nascut in ni§te imprejurari a§a degrele, dace, n'ar fi avut aface cu Basta, cu Sigismund Ba-tori, cu Ieremia Movili, el ar fi intreprins ispravi minu-nate. Un roman de na§tere, este o dovada Inca mai mult,ce, Providenta i§1 alege uneltele sale dintre tote natiunile §ilimbele. Domnirea sa, dace ar fi tinut mai Indelungat, ar fiLost hotaritare pentru sorta mai buns a terilor de la Duna-rea-de-Jos. Inse, in al 43-lea an al verstei sale, el fu smutsen silnicie din cariera sa; urmarile intreprinderilor sale sezadarnicira, §i in acela§i Limp periril in spatiul gol al tim-pilor.Dar este datoria istoriel de a-I 'Astra memoria §i dea-I vesti lauda, fare. fuse, de a-I ascunde cum-va gre§elile.A ei d.atorie este de a desfa§ura inaintea ochilor ispravile,de a de§tepta prevederea, ca In aceste OH frum6se va veniun Limp mai bun pentru omenire."

In adever, mortea lul nimicnicesce planuri marl §1 In-draznete, sguduind rea trebile Romaniei; cartea vitejielstrebune parea chiar ca s'a inchis pentru tot-d'a-una,

149

pans in 4iva &and, dupit trecere de 270 ant, vitezul RegeCarol I, punendu-se in fruntea o§tenilor Set, trece Dunarea,resbesce o§tile musulmane, to Nicopoli, Magura §i Ghighen,Rahova, Plevna, Smardan §i Vidin, qi biruitor da RomanietIndependenta §i Regatul, indeplinind aievea visul de Ma-rire _Romeineseci al celui mat mare §i mat vestit donor ro-man : al mut Mihaiu-Voda Vitezul !

Radu §erban Basarab.(1601-1611)

A) Radu erban se face down. Millie de llingit Bra§oT.

1. Dupa mortea lui Mihaid Vitezul se nascuracerturi mart pentru domnia Terii-Romanesci. Bo-erii ciiit fusese cu Mihaiu in Athol, impreuna cufratil Buzesci, cart alungase pe Simeon Movila, a-lesera dome pe Radu §erban Basarab ; acesta ins&este batut de Simeon §i alungat in Transilvaniaasupra lin Simeon se ridica Radu Mihnea cu Osteturcesca, der In curend este silit Si el s'e, se retraga,ne mat fiind sprijinit de Turci ; acela§ lucru face§i Simeon, cand afla ca, Radu §erban, ajutat de im-peratul Rudolf, vine asupra-I cu 20.000 omen. Elfuge in Moldova, de uncle, impreuna cu 160.000Tatari, afar& de Poloni §i de Moldoveni, n&valesceasupra lui Radu §erban. Batalia se dede in guraTelejinului la satul Teiwani (14 Septemvrie 1602)§i tinu trot Mile. Ea fu hotarita prin lupta de fataa lui Stroie Buzescu cu un ta.tar vestit prin vite-jia lui, §1 care era nepot al Hanului tataresc. Stroie,bdgandu-se Intro ambele WI, se lovi cu Tatarub pecare '1 tai' in bucati ; der §i densul fu fault lacap, din care taus' peste 3 septemani i s'a §iintimplat mOrte. Hanul impreuna, cu Simeonluara fuga, tar Radu §erban remase singur dom-nitor. Atunci, spune cronica, s'aii potolit toteresbOiele §i o§tile cele multe, §i pogorit

16O

,2.

s'afi

;

150

de la Dunaneljen mare bucurie §i veselie in Tera-Romanesca, §i se strinsera toti Omenil cei resipiti,cine§i la locul lui, multamind lui Dumne4eu pen-tru pacea ce dat."

2. Pacea §i lini§tea nu tinura insa mult, dincausa amestecaturilor din Transilvania. GeorgeBasta, lasat guvernator al acestei teri dupa naOrtealui Mihaiu, se purta cu cruqime, in cat toti lo-cuitorii luara armele. In capul for se puse fostulgeneral al lui Mihaiu, Moise Secheli, care cu iutelafulgerului, find ajutat de Turd, supuse tot Arde-lul. Basta alerga dupe ajutor la Radu §erban. A-cesta II trimise in mai multe renduri diferite cetearmate , cari furs respinse de Secheli ; der 3000Ardeleni, pe cand se pregateau sa navalesca in Ora,fura loviti pe nemteptate do Romani §i macelaritipene la unul. In acela§ Limp Radu §erban, in frun-tea o§tilor sale, coprinse Braila, trecu Dunarea cufoc §i sabia, batu pe pa§a Silistrei §i prefacu acestora§ in cenu§a. Apoi se intOrse la Tirgovi§te, deunde, cu 4000 calaretl, 6000 pede§trii §i cu 4 tu-nun', intra fara, de veste in Ardel pe la Rucar, in-dreptandu-se dire Bra§ov. Aci it mtepta Secheli,bine infant intr'un lager, ce avea de jur inprejurcare legate unul de altul. Romanii, cu tOta plOiade glOnte §i de sageti ce cadea asupra-le, isbutiraa sparge intariturile §i a '§i face drum in launtrullagarului vrajmMesc. Ungurii sunt acum de totepartite inconjurati §i nu au vre un mijloc de sca-pare, fiind-ca tote intrarile sunt astupate, iar TA-tarii, cari erau afar& din lager, apucase fuga.celul fu ingrozitor ; Romanii cu mare furie asternla pament grame4i de du§mani, peste corpurilecarora tree, ca sa faca alte gramesji Si mai marl.Insu§i Moise Secheli e ucis ; din 6000 Ardeleni,

1608 abia deca citi-va scapa, cu viata (17 Iulie 1603).

le-ati

ma

Ma-

151

Pe langa pragi bogate se luara §1 multe steguri,din cari Radu trimise 32 la imperatul Rudolf. A-cesta in schimb ii trimise daruri pretiose, o sumsinsemnata de bani, un steg, pe care Radu cu boeriisei jurara creclinta easel Austriace ; asemenea it re-cunoscea prin diploma formal& de domn al Terei-Romanesci, pe densul ca §i pe toti urma§ii sei in lithedrepta, barbatesca, fagaduindu-i in acela§ timp unajutor banesc regulat pe fie-care an, munitiani §io§ti la vreme de trebuinta (10 Decemvrie 1603).

B) Radii §erban face pace en tot! vecinif. NYaia III!Gabriel Batorl.

3. Radu erban intorcendu-se din Transilvania,Inca nu apuca bine sa, a§ege tera cu bung pace,caci Tatarii, indemn ay de Ieremia 14lovila, navaleaiiintr'un a, in cete de cite 2000, 3000, 6000 §i 7000de ()meth, arqend §i pustiind satele §i ormele. 0noua cot& de 10.000 petrunse pene la Streje§ti(jud. Romanati) §i Tirgu-Jill ; der la intorcerepitanul Mirzea o batu cumplit la Giurgiu, omorindtatarime multa, de§i picara §i din ai no§tri numalboeri o suta (Octomv. 1603). Tot atunci Radu, cu4000 o§teni ale§i, infrinse o armie turcesca §i ofugari preste Dunare. Din causa insa a acestor

dese, Tera-Romanesca ajunsese mai reil decit on -cand. Domnul roman nu scia incotro saapuce ; ajutOrele fagaduite de Rudolf soseaii cuanevointa., §i nu la timpul potrivit. Cand el seduse la Brasov (Febr. 1604) sa se intelega des-pre aceste greutati en Basta, o parte din boericu Mitropolitul Eftimie in frunte, urzira un com-plot la Tirgovi§te, ca sä '1 restOrne §i sa dea dom-nia lui §tefan Prodicul, un fiIi firesc al fostululdomn Petru Cercel. Radu se 'ntOrse in graba, pusemaim pre Mitropolit, §i dupa ce-i taia nasul, it tri-

1603

1603

1604,

00-

na-valiri

152

mise legat la Basta ; acesta, spre a face pe voia lulIeremia Movila, 11 trimise gi el nevetemat la Suceva.Aci fugise §i cei-lalti boerl resvratitori, vechii par-tag' al lui Simeon Movila, care nu incetase sa ambledupa tronul Terii-Romanesci. Simeon, impreuna cuboerii fugiti, fagaduia Imperatului Rudolf, c5, deca,'1 va sprijini s6, recapete domnia, nu numai ca nuva ave lips& de vre-un ajutor banesc de la densul, ciInca se indatorez5, el a plati tribut 100.000 talerepe an. Rudolf nu indeplini cererea lui Simeon, ci

1804 stErui din nal pe lenga Radu (Noemvrie 1604) sároman& in vechia- credinta. Radu, velend impre-jurkile grele care amerinta Ora, cad pe d'oparte IlIntetea ratariI, pre de alta Turcii, far de peste munteArdelenil, facu pace cu imperatul turcesc, indatorin-du-se a-1 da haradul obicinuit dede i Hanulultataresc 5000 galbenl gi 500 cal, numai sa incetezecu predarile in principat, incheia cu §tefan Bo-

1606 deal*, domnul Ardelulul (la 5 Aug. 1605) un trac-tat de alianta, de bun& vecinetate i prietegug, ginu rupse legaturile nici cu Imperatul G-ermatief.Se intimpla ca gi in Moldova, murind Ieremia Mo-

1607 vila (1607) gi dupa un an fratele acestuia Simeon,urma la tron fiul lul Ieremia, Constantin Movila,care era bun prieten cu Radu §erban.

4. Ast-fel avend pace de tote pArtile, tora ince-puse a se mal age4a ; locuitorii fugiti de multelenevol peste Dunare In Ardel se 'ntOrsera, pe lacasele i satele lor. Domnul putu sa ingrijesca deImbunatatirea sorteI sermanilor locuitori ; zidimanastirile Comana Cobia, puse regula in strin-gerea birurilor, infiinOnd catastihe ale visteriel,In care fie-care sat birnic era trecut cu dajdia sea,gi pentru ca n'avea temere de nicairi, desfacu oparte din ogti, iar color -alto le dede drumul pela casele lor. Intro acestea facendu-se down al

;

gi

gi

gi

153

Ardelului Gabriel Batori §1 hranind cugete vraj-ma,§esci asupra lul Radu §erban, navali fara deveste in Ora (25 Decemvrie 1610). Radu nefiind 1810gata de resboiii, fu silit sa fuga la Ora Mol-dovel cu toti boeril lul ; Bator coprinse Tirgo-vi§tea ; goni pe Radu Ono la satul Pelin, §i de §inu '1 ajunse, der prinse pa muma lul cu tote co-morile sale ; apol pustii in timp de 3 luni ora§e,tirguri §i sate, macelari vita §i Omeni, darima,curb, biserici §i manastirT, pa unele stricandu-ledin temelie, pe altele desvelindu-le de plumbul depe acoperi§, pe altele jefuindu-le de vasele sfinte ;§i umplu Ardelul de argintul, aurul, panea §i vinulTorii-Romanesci, cit n'au remas nimic in ter6nici alts data n'ail mai fost aicea in tera reutate§i jaf ca atuncea ". El puss biruri grebe asupra, lo-cuitorilor, pe earl ii opri sa fug& din Ora, §i tri-mise la Porta sa spun& ca, : de Ore-cea omorit pe Andreiii Batori, Radu §erban pe MoiseSecheli, el a voit sa resbune mortea acestora, acoprins Ora §1 core sa fie recunoscut de dome alel. Sultanul, drept respuns, it pofti sa ajute preRadu Mihnea a se a§e4a, in domnie, bar el sa se'nterca inapoi la Ora lul, cea-ce §i facu, neavendalt incatro (11 Martie 1611).

C) Bdtilia de la PetrIsdort, langa Bravos. Rada erbanporde domnia

5. Der Radu §erban nu perdu timpul in zadar.Stind la ormul Roman, el incepu sa string& o§ti, se unicu Constantin Movila, §i amendoul incheiara un trac-tat de alianta cu Mateiil, fratele imperatului Rudolf,contra lul Gabriel Batori (Febr. 1611); in acela§ timp 1811dede veste boerilor din Tora-Romanesca, Ro§iorilor §iDorobantilor, sa stea gata, caci el va veni resbunede tale patite de la,Ardelen.in fine, cand fu bine pre-

sa-i

Mihain-Voda

164

1611 gatit, pe la jumetatea lul Maiii 1611, cu 8000 o§teniale§i : Romani, Poloni §i Cazaci, merge drept la Tir-govi§te ; o§tile romane11 primesc ca pe resbunatorulfor ; Radu Mihnea, parasit de boeri §i de popor, fugepeste Dunare la Turd ; erban, fares minut de za-bava, trece cu o§tile stile munti' pe la Rucar.Batori, care nu scia nimic despre acesta, veneaspre Bra§ov cu 32.000 Omeni fares nici-o grija,toti fiind veseli, ca §i cand ar merge la nunta ;ei tabarira la Petregi (Petrisdorf), nu departe deBra§ov.

6. Cand Radu erban prinse veste despre acesta,e§i inceti§or din munti, §i in nOptea de 2S spre 2 Hu-

1161 nie 1611,I' 1 rendui armata in linie de bataia, im-partind-o in 33 companii ; 2000 omen' ii a§eza indosul unor mori de hartie. Batori, veynd in rever-satul zorilor pe Radu Ca inainteza asupra-I, trimisesa-1 intrebe : deck vine sa, petreca cu el, soil sa sebates. Radu, drept respuns, incepu atacul pe la co-surile 11 qiva (29 Iunie) ; la inceput isbinda fu inpartea Romanilor, der sosind Ardelenilor nouitrupe, pedestrimea romana din centru, putin nu-merOsa, fu silica a da dosul ; Batori incepu atuncisa strige : a nOstrci este biruinta, §1 osta§ii lul sededera in invalma§ela la predarea mortilor. Acumins& cel 2000 Romani, ascun§i dupes morile dehartie, navalesc asupra Ungurilor ; Radu §erbanpe de alta parte cu calarimea sfarama centrul lulBatori. Acum Ungurii in loc de victorie strigaa :fugd, tine pOte fugi! Insu§i Batori, ne spun unscriitor din timpul acela, se puss pe fuga, §i pen6sa, tree& o apes, mai era sa se inece ; fugea ca canelecu coda intro piciOre ; ii ca(juse cu§ma din cap, ifca4use aripele ; pentru ca, purta multime de aripepe corpul set, aripe la cap, aripe la spinare, aripela brate, aripe la piciOre, aripe la cal, aripe pre-

155

tutindenea, falindu-se cu neru§inare ca era anger, §ica totl inimicil cauta sa pera de frica inaintea lui".El abia scapa inchidendu-se in cetatea Sibiului.

Bata lia tinend pene tardiu nOptea Romaniifind ostenitl, nu mai urmarira pe vrajma§i. Radu§erban descaleca de pe cal, ridica manele salecare cer si dede mare multamita lui Dumnedekpentru ca, 'I-a daruit o isbinda a§a de stralucita.A doua di el puse sa se adune trupurile celor morti;la 7785 se ridica numerul vrajma§ilor periti, intrecari era multime de nobili. Radu facu o movila mare,d'asupra carela Malta o cruce, pe care scrise culitere romanesci aurite : ea nu densul, ci Batorieste vinovat de atata sange omenesc, ce s'a ver-sat acolo..

6. Dupa o expeditiune a§a de norocita, Radu-§erban, in loc de a se intorce repede in Ora, ca sa'0 apere scaunul, perdu timpul urmarind pe Ba-tori, in mica lupte far& insemnatate. In vremeaacesta Radu Mihnea cu multime de Turd §i Tataricoprinsese Tergovi§tea §i a§tepta pe Radu la guraTelejenului, sa, '1 lovesca. Radu §erban, vedendu-se parasit de o§tenii §i o parte din boerii sea,se intorse in tera pe la Rucar, §i de aci prin muntiapuca drumul spre Moldova. Der in lunca mare delanga Bacail, Tatarii, trimii gonaci dupa densul, itajunse §i '1 lovi fara de veste (Sep . 1611). Atun- 'encea §erban Voda, dice cronica, de abia at scapatcu o sema de Omeni pane la Suceva, ca acolo erai dOmna-sa. §i de acolo s'au redicat cu totul de

au trecut in tera le§esca, §1 de acolo s'ati dus inOra Nemtesca la Viena (la 1612), primindu-1 Im- 1612peratul cu mare cinste, dandu-i bani de cheltuiala,ca sa se pota odihni el §i Omenii lui cu marecinste §i pace, 0 acolo au lacuit pane la mOrteahi (in a. 1620). Domnit-aii. §erban Voda aril 9."

§i

156

Ast -fel Radu erban Basarab avu o domnie forte turbu-rata, der plina de fapte viteje§ti, cad fac dinteensul unvrednic urma§ al lui Mihaid Vitezul. Mai putin ambitiosde at acesta, nu se rasa inse, mai pe jos in istetimea pia -nurilor §i in indrasnela, cu care le indeplinea. In tot timpulpribegiei sele de 9 ani, el nu inceta a cere 6ste §i bani de laImperatul german, ca se, supuna Ardelul §i Tera-Romanesca.Ca §i Mihain, el s'a aretat pururea credincios ImperatilorRudolf §i Mateid, cars voiad cu pret se, fad, dinVera -Romanesca un zid de aperare in potriva Turcilor; ela supus in done remind Ardelul, pentru care, ca gi Mihaid,a perdut scaunul seu stramo§esc,fiind parasit de protectoril§i aliatif sel, tocmai and avea de den§ii mai multe, tre-buinta. Tote silintile ce ad pus pe range, Rudolf, Matias§i Sultan, ca se, '§f recapete tronul, au limas zadarnice, pene

1620 ce in 1620 muri la Viena §i se 'mormenta in frumOsa bise-rica Sf. Stefan din acel ora§. El lase, dupe, sine 2 fete: An-cuta, maritata cu Nicolaaetra§cu Voda, §i Elena, casatoritacu postelnicul Constantin Cantacozino, un copil firesc :pe Voevodul de mai tar4id Constandin Basarab (Cirnu).

3. Istoria Teril-Romamesci de la Radu Mihnea:pitna.la Mateid Voda Basarab.

(1611-1633)

1611-1616 1. Cu urcarea pe tron a lui Radu Mihnea (1611-1616)se intOrsera iara§i vremurile nenorocite de dinaintea luiMihaid Vode, asupra Terii-Romanesci. POrta Otomane. in-cepu se, socotesca §i se, tracteze tera iara§i ca o provincieturcesca, numind §i schimband domnii dupe, plat §i dupe,tine da sume mai mad; haraciul, daj liile §i alte angaralecrescura §i mai mult, §i nu mai aved sfir§it. Ori-ce plin-gere a sermanilor locuitori, acum nu mai era ascultata laPorte,: domnul, sed se,-1 ilicem mai bine, beiul, care domneamai tiranesce, care despuia mai bine poporul §i faceasb6re sub secure, mai multe capete de boeri pamenteni,acela era mai placut Sultanului §i Vizirilor, mai sigur cava tine in arenda timp indelungat gradina Pad4ahu-lui; cad a§a se numia acum 'era-Romanesca a lui MihaidVoda Vitezul! Cand boerii alegead un domn, dupe, drep-turile vechi ale terii, §i din tote. inima ii 4icead. : Noi pretine te vrem, pre tine te iubim; to se, ne fii Domn, tie do-

or! -ce

sit

gi

157

rim sa ne inchinam; lang6, tine vrem sa remanem ca fiiiin jurul tatalui; pentrU tine dam capul nostru, dam aye-rile, dam tot ", domnul le respundea 4icend: Boer' marl gimid, eu fara voia, Sultanulul turcesc nu me pot face dom-nul vostru, pentru ca, tele, e a lul, e gradina lul insugi, gitine intra in ea fara voia lul, more de fOme; in case streina,nu pot lacui fara, sa intreb pe cel a cu' este. Acum ins&iertati-me gi dati-ml voio, sa va las sanetate gi sa me ducla Constantinopoli, la Inalta Porta'. Ast-fel duhul acela delibertate gi neatirnare, cu care Mihaia Vitezul redegteptaseun nem intreg, peri ca fumul suflat de vent; jugul robielapasand cu greutate, nabugi pene ce stinse de tot simtimen-tul vitejesc al natiei, prega,tind-o tocmai bine pentru robiadesevirgita, ce avea in curend s'o agtepte.

2. Der pentru a isbuti sa, ingenuche 'era-Romanescagi sa -o tina sub ascultare, Porta Otomana trebula &á

trimita, ca s'o guverneze, Omen' streini de tern, far& nici-oIubire pentru densa; Ian acegtia la rendul for trebuiasa alegaruneltele trebuinciOse tot printre streini, ca streiniprin streini sa vineze ca lupul in turma oilor, gi s'o risi-'Asa:. Cel d'anteiu dorm de acest soill fu Radu Mihnea,care Inca din 4iva cind tatal sell Mihnea se turcise, a fostdestinat ca sa donmesca in terile romane, nu ca down ro-man, ci ca un belu turcesc, nu prin ajutorul boerilor ro-man', ci prin al Grecilor din Constantinopole, sa. al Fana-riofilor (dupe numele Fanarul al unel mahalale din capitalaTurciel), ce avea el 86, aduca in tera, pe langa cel ce se age-4ase aci mai dinainte. In scopul acesta densul fusese crescut,gi cind in cele din urma isbuti sa, remand neturburat inscaun (1612), cea d'anteit grip,' a lul fu de a ridica ha-raciul seta tributul catre Porta cu 10,000 galbenl mai mult pean, de a inapoia Turcilor pre Romani', cart fusese robiti deSinan Paga in timpul lul Mihaiu gi carl mai thr4it se res-cumperase, in fine de a pune in dregetoril grecl multime,gi a indeparta de la ele pe boerii pamenteni; asupra cape-telor acestora el fa cu sa spinlure cutitul calaului ; la cea maimica banuiala, la cel mai mic semnIde nesupunere, boerulpamenten era ucis farii, judecata, averea i se lua pe semadomniel, nevasta §i copilagii ii remaneal saraci pe drumuri.Numal in 10 lunl de la suirea sea pe tron, Radu MihneaWe. 14 boerl de frunte, pe langa multi capitanl gi sutagi,sub cuvent ci el ar fi facut sfat in taina sal omOre gi saridice down pre Mihaill Ca,maragul; adeverata mush insa

1612

158

era ca densif indrasnise sa murmure contra nedreptatilorsi asuprelilor, ce suferea tera de la Greci, pe cad ins* unmitropolit grec de atunci if mustra, clicendule: boerf greci,citi ye aflati la carte, si citi- ye negutetoriti, luati amintesi ye feriti de nedreptate; nu suparati pe Romani prin ne-s5,turata Yostra lacornie; nu sugetf pe saracul, nu ye bucu-rati la strinsurica Romanului. Creel ca tiraniti pe bietifRomani, si nesaturata yostra lacomie if face de as ur5, ne-impacata, pe Greci, si nu pot sa-f vela nici zugraviti ; voltractati pe Roman ca pe un

3. Radu Mihnea, dupa o expeditiune in Ardel facuta dinporunca Sultanuluf impreuna ca §tefan Tomsa, domnulMoldoyei, ca sa puna in domnia. Transilvaniel pre Gabriel

1818 Beclian (1613), si dupa alts expeditiune in Moldova contraluf Alexandru MoYila si a Polonilor, fu mutat in Moldova

1616- (1616) , far in locul sea se trimise Alexandra Ilia1618 (1616-1618). Acesta era fiul iarasi al until roman turcit,

(al lui Ilie Rares), si tot asainstreinat de tera, ca si pre-decesorul sea. Traind in casa Primuluf-Vizir, el capatasetronul danl 35,000 galbeni numai sociei acelul Vizir, pelanga alt' haul impartitf, ce imprumutase cu camete ne-au4ite de pe la greci si ovrei...Acesti ban' trebuiau platiti dinspinarea Orel, prin mijlocirea boerilor greci, implinitorifbirurilor: _striga poporul de multele nedreptati, ce i sefacea, si blestema pe Doran, care nu le oprie. Boerilostenii, car' jurase credinta lui Radu §erban la pleca-rea sea din tera, si '1 a§teptad din 41 in 41 85, vin a sepune in capul lor, crelura ca e minutul priincios a se scapade domnul grecit si de toil grecii lui. Dec' pe child Alexan-dru se gatea a esi cu 6stea la tabard, ca sa ajute pe Turdin resboiul contra Polonilor, ei ur4ira planul s5, omore ba-te° singura 41 pe toti greci'. Dar conspiratiunea se desco-pera. Din capii ei, paharnicul Lupul Mehedintenul, fugein .A.rdel; Vornicul Cristea este prins si omorit , faraverea i se is pe sema domniel. Acum Lupul si boerifpribegf incep cu inyoirea luf Betlen Gabor, printul Arde-lului, sa strings ostf si navalesc in tera. Alexandru, careabia se 'ntorsese din resboitl, luaml scire despre acesta,chfama pre calarasi si pedestri, si le dice sa piece la ba-tai5,, ca sa intimpine pe yrajmas pens este timp. Ostenifinsa respunsera: Toti suntem la poruncile tale; der to atcalcat singur juramentul tn.; plata ne-a' oprit-o, pre notne-af despretuit, ne-af socotit ca un nimic, si ne-af adus de

cane'.

gi

159

n'avem cu ce sa, ne hranim familiile. De skacie lipsane_-am vendut toti armele in tirg, ca sa dam de mincarecopiilor nogtri; acum nu ne-a remas sabia, nu ne-a limassulita, nu ne-a limas cal de bataia, nu ne-a remas scut. Cuce sit ne luptam, Maria Ta, in contra inimicilor ? Demult se cadea sa prevecli lucrurile, i sa ne dal de scire, casa ne economisim, cum vom putea ; acum ins5, nu mergemsa ne omore ca pre mid, gi rip. de no' Lupul altii,ca ne punem capetele ca nigte nebuni. Adeverat ca ne-amlegat catra tine cu jurament infricogat, der singur rai cal -cat, gonind pe fie-care din no', lipsindu-ne de arme gi des-poindu-ne de agonisela nOstra. Cautati derh, acum singurscaparea ; pled, cu sanetate,si fugi mai curend, ca almintre-lea nu 'ti poti mintui viata de inimicil ce s'a4 unit gi ridicatasupra ta". Voda trimise atunci un corp de 400 Bulgarl, casa ispitesca migcarile lui Lupu ; Bulgaril, in loc de impo-trivire se unesc cu ostagif lui Lupu Si yin cu toil la Tir-govi§te, s5, prinP, pe domn cu tail familia gi curtenil lui.Domnul incalecit lute pe cal gi fa fuga; dup5, el pleca cam-tele cu dOmna i jupanesele ce o insotea. Ce ametela, Dam-nepule ! ne spune un cronicar. Da om preste om, ca sa fuga§i sa scape de Lupul gi de ar lui, care pre citi pun mana, itgi ucid pe loc ; la citi boiari, la citi negutetori le remaseramuierile veduve copiii orfani, cit singe se versa, in acea4i! de almintrelea frumOsa seninct, o Mercuri spre sera.Domnul in ametiala sea apuca un drum diferit de eel pecare mergea Domna, fugind mai gol, fara dulama (manta),de to coprindea mila-. El nemeri tocmai la Braila, TardOmna lui la Rusciuc, One ce se intilnira amendouiplecara la Constantinopole, cad Porta it mazilise.

4. RescOla, 1111 Lupu Mehedintenul puse in migcare tera'ntreg5,; Grecii de prin sate gi ()rage fora ucisr. Boeril gipoporul veclend in Lupu pe isb5,vitorul lor, alergara la eldin tote unghfurile gi Vicuna jurament infricogat, legandu-se sa fie toti intr'un cuget, pun5, capul unul pentrualtul, sa fie gata a sta cu totii in contra ver-caruT domn arveni de In Constantinopoli". Din nefericire, imp rejurarile im-pedicara pe Radu §erban sa vina cu armele in tera, dupe cumse planuise. Porta trimise domn pe Gavrila, fiul lui SimeonMovi15, (1618-1620) impreuna cu multime de ienicerl;unit din boeri fugira in pribegie; altii se inchinara de bunsvoe noului domn, care, pentru a perde pe Lupu, it numimare spatar (general) porunci sa merga cu Ostea in

1619-

1620

gi

gi

gi

gigi

gi

sail

sa-gi

gi-i

160

ajutorul lui Schender pa§a. Lupu nu voi sa asculte sfatulprietenilor seI, care-I : ,Sa nu alerge singur la morterea §i sigura, ca Turcul vrajma§ e blestemat, gonesce §iprinde lepurile cu carul, ci se duse la Silistra, uncle Pa§afl trase 'n tepa, impreuna cu capitanul Buzdugan §i cu unal treilea tovara§ al lor. Ast-fel platira §i den§ii cu capeteleincercarea Indrazneta de a scapa patria de robia §1 ru§inea

1618 streina (1618). Gavrila§ Movila luand asupra-§I plata da-toriilor predecesorelui set, maxi birurile, der nu apuca saimplinesca doui ani de donmie, fiind mazilit, fugi In Un-garia. In locul set Porta muta din Moldova pe B adu Mihnea,care se Indatorase a plati 40,000 galbeni tribut pe an. Acesta,dupE ce slei §i de asta, data tem cu tot felul de angarale,

1628 se intOrse iara§1 la Moldova (1623), isbutind, pentru 35,000galbeni daruiti vizirilor, ca domnia Terii-Romanesci s'o is

1 23-1827 fill set Alexandru Coconul (1623 1627). Acesta fiindpre tiner, numai de 13 ani, dregetorii se', mai tot' Greci,facura multe reutatl §i napastuiri; mai ales ciocoii, adicaslujitorii insarcinati cu strangerea darilor, despuiat sara-cin-lea ca Ianiceril, din care causa bietii locuitori I§I lasara,caminele §1 fugira prin terile vecine. Preste aceste neva

1624 mai venire (in 1624) §i Tataiii de at robit tera One inOlt §i at piedat-o, fara ca intimpine vre-o impotrivire,cad domnul fugise in Ardel. Calara§ii de la Manesci,Gheighita, Ploesci §i Ru§ii-de-Vede se ridicara ca sa go-nesca pe nedestoinicul damn; der la sat la Manesci ei suntbatuti. Preste Olt alti boeii, cu un domn ce-I 4icea Paisie,se scola cu aimele, hist), sunt prin§i §1 omoriti cu dorm cutot. In fine Betlen Gabor pieda cu fcc §1 sabia Intregatera, silind pe domn sa fuga. Din causa acestor invalma§eliAlexandru e mazilit de POrta, prin staruintele chiar alesocrulul set, Scarlat Saegiul, un negutetor grec din Con-§tantinopole, care voia sa puna, la adepost de on -ce pri-nejdie pe tinerul §i nepriceputul sell ginere, ca §1 pe sineinsu§i. Scarlat imprumuta cu bani pe Alexandru Ilia§, casa capete domnia pentru a doua 6ra; der acesta nu o tinu

1627-1829§i scum de cit doui ani (1627-1629), cad Porta numi1629-1632 pe Leon Stridie, flul lui Stefan Vodd (1629-1632), sub

care boerii pamenteni se resculara pentru a pune capet dom-niei streine a reilor vrajma§i Greci, §i a da tronul unuIroman de vita, din stralucita familie a Basarabilor, unuibarbat intelept, vitez §i cu adeverata iubire pentru panien-tul set strerno§esc, lui 1llateiu Voda Basarab.

dices

pi

to

161

4. Mateid-Vocbli, Basarab(163 2 1654)

A) Hateid se face domn.

1. Mateiii Voda, nascut pe la 1580, era fiul Vor-nicului Danciu din satul Brancoveni (jud. Roma-nati) §i al jupanesei Stanca. Dupa tata el se trageadin nomul donanesc al Basarabilor. Inca de tinerse arOta istet la fire, vitez la o§ti, cu minte §i ju-decata, int** cu rivna ferbinte catra Dumnecleil§i lacaprile sfinte, iar pentru tern cu dor §1 grijastatornica. Tote aceste insu§ifi ale unui mare dom-nitor, Mateiti le dovedise in diferitele dregetorli ceocupase, de la paharnic One la aga, §i pentru carese bucura de un mare renume printre locuitori, devaza §i trecere pe tang& boeri §i o§teni. Toti graiaucu cinste §i iubire numele lui Aga Mateiii, §1 vedeiiinteensul pe izba"vitorul for de domnia streina abeilor, trimi§i de la Constantinopole.

Cel din urma din ace§tia, Leon Voda, ca sa, sedespagubesca de eel 150.000 galbeni ce dedese Sul-tanului, §i de alti 150.000 impartiti Vizirilor §ipa§ilor, gramadise asupra locuitorilor dajdil §i na-pa§ti neathlite. Din acesta causa judetele de presteOlt se sparsera, fugind care incotro ail putut ; oparte din boerii pamenteni, cu Aga Mateial in cap,pribegira in Ardel la principele George Racoti. Indesert Leon Voda trimise la den§ii in patru ren-duff carti cu mare jurament, chiaaz §i pe episcopulTeofil §i pe Chrizea Vornicul in solie, ca sa-I facaa se intOrce pe la casele lor.

Mateiii adunanduli Oste unguresca §i cu multiRo§ii de preste Olt, scobori, ca un al douilea RaduNegru, muntii pre plaiul Vulcanului, ca sa istOra §i sa, scot& dinteensa pe Grecii §1 du§maniicutropitori aI scaunului stremo§esc. Strejile sole

11

1680

162

intilnira la Tirgu-Jiii §i la Ungurei o§tile luI Leon,§i le batura, infrico§at ; dupa aceia Mateitl seindrepta spre BucurescIL Leon it intimpina la

1681 Prisiceni (Aug. 1631), der nedandu-I indemana sase bats acolo, se 'ntOrse la Bucuresci, §i '§I renduio§tile din jos de manastirea lui Pan& Vistierul(asta4I Biserica Sf. Ecaterina). Sosira §i pribegiicu Aga Mateiil. Batalia se dede de asupra viilor,din jos de manastirea luI Mihaiii Voda, §i fu isbindalui Leon, perind multime de omens de tot felul ; in-tre ace§tia fu si ginerile lui Mihaiu Vitezul, PredaFloricoiul din Greci, pe care Leon l'a taiat in ta-bara. Peste trupurile celor mortI s'a facut o movila§i o cruce cu inscriptiune in limba romans, ce serote vedea pone asta-4I, fiind cunoscuta sub numelede Crucea luz Leon Vocici. Mateiii se retrase cu re-ma§itele armatei stile la manastirea Tismana, undese apara trei qile §i trei nopti inpotriva o§tilor luiLeon; aceste o§t1, neputendu-I nimica strica, se retra-sera, jaluind §1 predand forte rea Oltenia. Mateiiitrecu iara§i in Transilvania la prietenul sou Racoti,ca din noa sa se gatesca de lupta.

Inscriptiunea de pe crucea din curtea bisericei Slobozia(Bucuresci) suns ast-fel:

± Ion Leon Voevod, in numele Tatalui §i al Fiului §isfintului duhu, mild, eu robul lui Dumne4eu Ion LeonVoevod, feciorul lui Stefan Voevod, ridicat-am acestacinstitA cruce in numele lui Sveti Gheorghe pentru si sepomenesca de riizboiu ce am avut intr'acest loc cu pribegii,cand au vent de peste munte asupra Domnii mele in anul7139 in luna lui avgust 23 Marti. milostivul Dumne4eu

rughiciunea lui Sfintu Gheorghe supusu-ia supt sabiaDomnii mole §i i-am biruit, §i citi au caclut in rezboiu, lacsupt acesta moghila. Iara crucea s'au ridicat in luna lu Fe-vruarie in 20 leat 7140, iar de la Hristos 1632."

2. Intro acestea plingerile boerilor la Porta inpotriva luI Leon fiticura pe Sultan sa '1 mazilesca

i

163

(Julie 1632), insa domnia o dede lul Radu, fiul lul 1632Alexandra Ilias. Atunci boerii, rosii i tot& Oraciti eraii peste Olt, se intelesera cu Abaza pasa Ni-copolei i alesera pe Mateid Aga, care in 20 Sep-temvrie 1632 intl.& in Bucuresci la scaunul dom- 1632nest. Radu cu Oste numerosa, compusa din Moldo-veil, Tatar' i Turci, veni asupra-1. Bata lia sedede in marginea orasului, intro Dudesti i intromanastirea Plumbuita (26 Octomvrie). Fost-auresboiti mare de climineta pOn6 sera, ne spunecronica facut-au Tatarii mare navala in multerenduri, cit se amesteca unii cu aliii batandu-setot cu sabiile gole, i nimica nu putura folosi, ciand fu in de sera, au dat Dumne4eU de ail fostisbinda lul Mateid Voda ; lar Radul Voda au datdosul, fugind cu mare spaima cu capul gol, simulte trupuri au cut jos de sabie. Facutu-s'atidin trupurile acelora o movila mare, in margineaorasului despre Dudesci, ca sa se pomenesca".

Dupa aceia Mateiii, liisand in scaun pe socia sea,(Minna Elena, se duse insocit de boerii cel ma' in-semnati la Constantinopole (Decemvrio 1632), ca sase piing& de jafurile i reutatile G-recilor, Carl. aupustiit i mincat Ora, i sa cora, a fi densul recunos-cut de domn. El stete de fat& in divanul turcesc cupmtivnicii sei Greci §i cu boerii pribegl vent' de laMoldova, din partea lul Alexandra Iliad; der el sciuasa de bine sa intocmesca lucrurile, in cit cas-tiga cu ban' in partea sea pe pasi i pe viziri. Boeriisel la rendul for spusera, ca doca Porta va urmasa trimita si de aci inainte ca domn al -Orli pevre un grec din imperatia turcesca,, nu numai bo-erii, der tot' locuitorii vor parasi Ora §i se vorduce on -undo aiurea, numai sa scape de robia gre-cesca. Sultanul le implini voia, d'ancl steg de dom-nie noue lul Mateiii, care nu se sfii a se infatisa la

si

si

;

'11

164

Padi§ah, cu ale caruia o§ti, cate-va luni mal nainte,el se luptase in resboiul avut cu Radu. In fine, in

1683 qiva de 10 Martie 1633, Mateiii intra in scaunin Bucuresci, in strigatele poporulul, care de bu-curie i§I desbraca hainele §i le a§ternea la paniOnt,ca sa, treca Domnul peste ele. §i an fost marebucurie §i veselie la tots tera de la mare pone laraic, §i mult'amIa lui Dumne4en de domn bun §imilostiv §i cre§tin, §i21-ail isbavit de reii vra§ma§igreci".

B) Mateifi Veda WO §1 intocmesce tors

3. Matein Voda,, indata ce se sui pe tron, seapuca sa indrepteze -Ora in intr a §i s'o asigure dinafarA. Chema pre pribegii earl' sprijinise pe RaduIlia§1, dandu-le jurament cá nu le va face nici unr6i1. §i ail venit pribegii, cu dOnsul, Romanic,Grecii, caril au fost boiari marl, §i tuturor binele-an fiicut, iar nu reii, §i 'Inca au §i boerit pe unil.Deci s'afi nevoit Mateiii Voda, spune cronica, deail dres Ora forte bine care'§i dupa orindulala tor,boiarii, slujitorii, teranii, cit tuturor le era binein 4ilele lui, c5, Ora iubia pre Domn, Si Domnulpre terk, pentru ca, era lini§te in domnia lui, nusa vedea, nici sa aufjea molt' sail pra41, precum sefacea la alti, ci gindul Domnului acesta era, s'a,

platesca" tOra de datorie §i sa se odihnesca toil prela mo§iile lor." El mic§ora birurile, §i de §i pentruca sa capete domnia fusese silt a cheltui peste100.000 galbeni, §i a lua asupra-§i §i o datorie de62.000 galbeni a lui Radu Iliad, totu§i isbuti incei d'antein §ese ani ai domniel lui sa, scape Orade datoril. Puse o mai buns rinduiala in strange-rea dajdielor, pedepsind cu mare asprime pre bi-rarii §i eiocoii de judet, cari asuprian pe sateni.

165

Fiind-ca satele se sparsese de multele nevoi, el tri-mise cart' prin tote terile vecine, ca tots Romani'fugiti sa. se 'nterca, pe la casele lor, iertandu-i deon -ce dari. Multi venira la chemarea domnulul, §ise aMara prin satele ce remasese pustii, apucan-du-se iara§i de munca campulul, ca mai 'nainte.

4. Manastirile de asemenea ajunsese la marestricaciune §i derapanare ; ele cacluse in mana ca-lugarilor greci, car' incapend prin mita §i fatariela egumenil, le vinded §i carciumareil, calcail inpiciore daniile cuviese §1 legamintele ctitorilor,stringed veniturile §i apol fugeti, lasand lacaprilesfinte in saracie §i desevir§ita mina. In zadarMihaiu Vitezul hotarise, ca nici un calugar streinsa nu se mai faca egumen, ci fie-care mana-stire sa '§i alega egumenul seu dintre calugerii a-flatori intr'Onsa. Cu suirea pe tron a lul RaduMihnea, Grecil luara nu numai dregetoriile Orel,der §i egumeniile manastirilor, §1 prin staruintelelor mai tote lacaprile pamentene fura inchinateca metece dajnice manastirilor -din Muntele Atos§1 din alte part' ale Turciel. Mateiii Voda, ca sapuna sfir§it acestel urgil, care instreinase mai multde jumetate Ora, aduna in Bucuresci soborul du-hovnicesc §1 mirenesc, compus din Mitropolit, Epis-copi, archierei, boeri marl §1 mici, §i ascultand la-cramosa lor strigare §i jeluire de strimbatatea ceau rabdat de la streini, intocmi chrisovul de des-robire a manastirilor din anul 1639.

Prin acest chrisov 22 manastiri marl' ale terii, §i anume:Tismana, Cozia, Arge§ul, Bistrita, Govora, Delul, Glava-ciogul, Cotmena, Valea, Rancaciovul, Mislea,Bolintinul, Cimpu-lung, Caldaro§ani, Brincoveni, Sadova,Arnota, Gura-Motrului, Potocul, Nucetul, Tinganul, cutote schiturile §i metecele lor, se desrobir6, din manile ca-lugarilor stfeinf, cad prim mita §i silnicii, far de stireasvatului, fara de yob, Soborului §i a nimului din lacuitorii

1689

Snagovul,

166

terii, le inchinase manastirilor din imperhtia turcesca, go-nind pre chlughrii pamenteni facendu-se dengii sthpanipe ele. Domnul hothri ca ,,aceste tote sh fie in pace de ca-lugarii streini, ¢i sh alba a trai manhstirile inteacea slobo-zie ce at avut mai de'nainte, aibh a fi pe sama teriicum at fost de irk'. §i pentru ca nimeni sh nu mai in-drasnesch a chlca acest chrisov, inchinand supunend vreuna din manhstirile terii, domnul pune blestem infricogatsi groznie, theft inaintea Adunarei a Vita tera de chtre totiArchiereii, Egumenii §i preotif in sfintele odajdii imbra-cati, ¢i cu thelii aprinse in mans, blestemind stinsul'atfacliile, cum este legea blestemului.'

5. In acela§ timp Mateiii ridica d'asupra mana-stirilor dajdiile §i sarcinele, cum Meuse §i MihaiuVitezul ; numi, dupa alegerea soborului, egumenidestoinici pe viata, pe care ii ingadui sa infiintezepe langa vatra manastirilor, a§a numitele slobozii,sell sate alcatuite din omens streini adu§i din altepart' §i scutiti de on -ce bir, ca saa le fie de sprijin.§i aparare; inapoia manastirilor satele, ce in vremeaegumeniilor streine fusese cutropite de boerii eelputernici ; §i le preinoi §i intari daniile de maInainte, facendu-le §i altele noui. Bisericile §i mana-stirile stricate de cutremure, de foc §i de navalirilepagane, el le rezidi, pe unele chiar din temelie, §ile inzestra, cu sate §i odOre, lenituri de tot felul,facendu-se ctitor a 40 de laca§uri sfinte.

Aga, manastirea Curtea de Argey o inveli din not, zidindclopotnita chiliile; manastirea Sdrindaru din Bucuresci,ca manastirea de la Cdmpu-lung cea surpath a NegrulurVoda le-at refAcut din temeit, Tai o biserich in Pitesci, §io manastire la Slobozia lui Ienache, §i o biserica la pod laCalugareni, manastirea de la Calddroyani, qi o biserich inGherghifa, §i preste Olt la Sadova o manastire, gi in Gura-111otrului o manastire, gi la Biserica de un lemn o mhna-stire, i manastirea de la Arnota, la Craiova biserica ceadomnesch, (Sf. Dumitru), o biserich gi cash la Caracal,la Brincoveni o manastire, §i o manastire la Negoiesci preapa Argegului, gi la Pldtdresci o mhnhstire, gi la Brebi o

gi

gi

§i

¢i

¢i sa

§i

¢i

§i

¢i

167

mandstire, la Timor o bisericit, la Ploescialta, la McixineniTanga Siret o manastire qi Episcopia de la Buzeii, qi altemulte milostenii §i bunetati ail fdcut aicea in tern §i laSfintul Ierusalim, §i la Sfintul Munte, §i intr'alte pdrti, §iad ddruit multe mAnastiri §i le ad inoit. §i tera lui cumare cu mic se bucura §i da laudd lui Dumneded, pentrudomn bun, ca avea pace §i odihnd despre tote pi:utile,fiesce care avea brand den destul ".

6. Dar Mateiii Voda facend aceste intocmiri nuscapa din vedere ca : Ora trebuesce asigurata §idin afara, §1 ca o natie, fie cit de mica, cand estebine armata §i se rezania pe un vecin puternic,are insemnatatea el, §i la imprejurari insufia res-pect chiar §i imparatiilor marl. Politica lui MihaidVitezul dovedise acesta, §i Mateiu Basarab se sim-tea chemat, ca sa urmeze drumul croit de acelmare voevod. De acela el maxi cetele dorobantilor,ro§iorilor §i vercji§orilor, intocmi corpul seimenilor,care era compus din streini : Serbi, Bulgari, Arba-na§i, scutindu-i pe toil -de bir Si dandu-le left bune;aduse arme cu foc, tunuri §i sacalu§e (tunuri§i tot materialul trebuincios de resboiti, cu careumplu cite-va manastiri, ca pe ni§te cetatui, §i facudin nod cetatea din Tirgovi§te, care fusese stricatain timpul lui Mihaiii Voda. Punend ast-fel Orape picior de aparare, Matein incheia (in a. 1635)cu George Racoti, principele Ardelului, un tractatde prietenie §i credinta, intarit de tot clerul §1 deeel 40 apitani al armiei stile; facu legaturi secretecu Ferdinand II, imperatul Germaniei, Si cu Vla-dislav IV, regele Poloniei, ca la timpul priinclossa '1 ajute a ridica armele asupra Turcilor. Din ne-norocire insa pentru causa cre§tinetatil, Mateiu fuimpedicat in indeplinirea acestui plan, tocmai deacela, care ar fi trebuit mai mult ajute, deVasilie Lupu, domnul Moldovel. Acesta fu pentruMateiii, cea-ce Ieremia Movila fusese pentru Mi-

1836

§i

sa-I

168

haiii. Vitezul, du§man de mOrte §i poftitor a-1 luatera §i domnia ; numai a Mateill fuse mai norocitin lupta cu Lupu, §i remase pene la sfir§it biruitor,de §i isbinda adeverata nu este, in lupta dintrefrati, de cat pentrn du§manii acestora.

C) Luptele lui Mateifi-Todg on Tasilie Lupul domnulMoldovei.

7. Vasilie Lupul, chiar inainte de a se face domnal Moldovei, avea mare netocniela §i neprieteniecu Mateid-Voda, Inca, de pe timpul cand amendoise gaga boeri slujitori la curtea domnesca dinTirgovi§te ; cad. Vasilie Lupul, arnaut de nein, ye-nise de peste Dunkre cu tatal sell Nicolae Aga,mai anteit. in Tera-Romanesca ; servise aci cit-vatimp, §i apoi trecuse la Moldova. Isbutind a lua

163( tronul acestei tali (in a. 1634), el incepu indatasa starue la Porta, ca sa scOta pe Mateiii §i sa -i dealui domnia Terii-Romanesci, iar fiului seil mai mareIon-Voda, sa -i dea Moldova. Pentru acesta el co-prinsese cu daruri §i cu bani pe Vizirul §i. pe Kiz-lar-Aga (adica vataful easel Sultanului), §i in a.

1687 1637 capata steg de domnie pentru amendoue te-rile. Un domn ca Mateiii insa, vitez, intelept §iprevoljetor, nu se putea scOte a§a u§or, §i precumcu sabia dansul luase tronul, tot prin sabia trebuiasa fie silit al parasi.

8. In acela§ an (1637), tOmna tar4iii, VasilieLupu, in £runtea unei armate de mai bine de30.000 osta§i, intra in Tera-Romanesca §i Main-teza cu foc §i sabie pene la Buzeil. In acela§ timpMehmet pap sta la malul Dunarei, gata ca satree& in contra lui Mateiii. Acesta, pregatit §i ne-adormit cum era, incaleca cu tote o§tile, 28.000la num& §i 20 de tunuri, imprenna §i cu 8000

169

este ardelena, comandata de Kemeni Iano§, §i go-nesce pe Lupu pene dincolo de Foc§ani. Mehmet,din ordinul Sultanulul, care era incurcat intr'unresboin in Asia, se retrage §i trimite ingraba solila domnul munten, ca sa '1 roge a nu mai pustiiMoldova, nici a urmari pe Lupul spre ru§inea im-peratului turcesc ; el se jura prin scrisori pre Dum-nedeil §i pre Suflet, ca. deca, Mateia se va interceinapol, nu numal ca nu i se va intimpla nici unreii, nici va perde domnia, der inch', se fagaduia cava starui pentru mazilirea lul Lupul. Racoti, prin-cipele Transilvaniel, de asemenea poruncise luiKemeni Iano§ sa, impace pe domnii roman'. Mateiala inceput nu primi acesta, dicend : De vom in-cepe nol a umbla dupe Lupul-Voda, el canele fugede frica nestra,, §i nol sa-1 imbiem cu pace ! N'amrupt nos pacea, ci el ; el nu o va tine nici de acsinainte ; drept aceea sa facem ce este de facut."Dar mai pe urma, sfatuindu-se cu boerii §i vedendgreutatile mars ale iernei, se invoi la pace (Noem-vrie 1637).

Tot in acest an Mateiii-Voda,' isbuti prin agentii sei laPOrti, ca Sultanul sa taI5, nasul §i mechile fostului domnLeon Stridie, care cumperase cu bans pe unii din mini§trilPortii, spre a'l pune din noil in scaun. Leon fu plimbat prinulitele Constantinopolei calare pe un magar, avend pe capo burta in loc de turban, far un pristav striga merea ina-intea luf : Cine vaface ca Leon, ca Leon sii, po.tti.." Nasullul Leon fu trimis lul Mateiu spre incredintare.

9. Dar pacea midlocita de Turd fusese mai multo amagela, pentru ca indata ce lucrurile se lini§tirain Asia, incepura iara§1 sa se turbure cele de laDunare. Lupu nu inceta sa umble dupd domniaTerii-Romanesci, §i cumperase cu bani pe Mehmetpap. Acesta piri Sultanulul pe Matein, ca, nu estecredincios Portil, Ca are legeturi strinse cu Racoti,

1637

170

cu_imp6ratul Germaniei, cu regele PolonieI, chiar§i cu republica Venetiei, di este writ de supu§ils61 §i ca trebue numai de cit scos din domnie, §inumit Lupul in locu-i. Acesta oferea Sultanului500.000 galbeni., §i un tribut anual de 3 00.00 0galbeni, pentru casul cind Moldova s'ar da fiuluisell Ion, iar Tera-Romanesca Sultanul primipropunerea, §1 in cea mai mare tain6, trimise laMateiu pe Schimni aga cu 60 alareti, ca sa '1poftescA a se rasa de bung -voie de domnie, caddupa obiceiu domnii romani se schimbaii la citetrei ani, pe and densul domnesce de 7 ani. Agaavea sa, se 'nteleg& pe sub ascuns cu boeriica sa prin4a. pe donna §i trimita la Constanti-nopole. Mateiii, care scia de cele planuite, indata, ceafla de venirea in tort a agei. ii trimise inainte citi-va capitani cu cetele for. Gaud Schimni aga sosi laCopdceni, capitanii it oprira de a purcede mai de-parte, §i luandu-1 cartile de mazilie le dusera, ladomn ; Mateiu, deck citi cartile, porunci Turculuica in timpul cel mai scurt sa iasa din tern, deo&voesce sat mai fie cu viata. Ii Elise sá spuie celui cel'a trimis, ca un 11/ateiii-Vodd nu-§i lasd lera cuvorbe numai, §i data Sultanul vrea sabid, cu sabidsd poftescd.

Atunci Sultanul, miniat de atita curagiii al dom-nului munten, it declara, mazil, trimise stegul §ibuzduganul de domnie a Terii-Romanesci lui Lupu,iar pentru a Moldovel, fiuluI soil Ion; porunci pa§eide Silistra §i Hanului Tataresc, ca sa stea gata cuo§tile §i sa intre o data cu Lupul in tort, ca sapuns pe Mateiti intro dou6 focuri ; §i in fine scriseregelui Poloniei §i principelui Ardelului, ca nucumva sa ajute pe mazilitul Mateiu sou sat '1 ada-postesca in terile lor. Lupul incepu acum sa, se in-tituleze : domn al Moldovei §i al Terii-.Roma'nesci,

lui-§I.

Orel,

171

lasa pe fiul seil in Moldova, lar densul cu Oste nu-merOsa, intre care §i 15.000 Tatari §i un corp deIanicerl, veni asupra lul Matein. AjungOnd la riulPrahova, el I§1 a§e4a tabara la sat la Ojogeni. Dupacinci Zile de hartuiala Matein trece in timpul

Prahova in vad, tot calaretul luand cu sine pecal cite un pedestra§, §i cu tOta, Ostea stolita searunca asupra taberei moldovene. Bata' lia se dedela Nctn4ori pe Ialomita, nu departe de Ojogeni.Vasile-Voda, avend o§tile reschirate dup6, preli intote partile, apuca, fuga cu calarimea §ilasand pe mana lul Matein corturile, carele cumunitiuni §i bagage, §i tunurile cu tots pedestri-mea. Preste 8000 numai din Tatari remaseramorti pe campul de lupta. Lupul abia scapa cuputinei Omeni la Braila, §i de aci fugi nOptea ca-lare spre Galati, fiind-ca era sa caqa in mana Tur-cilor (Decemvrie 1639). Cind Sultanul afia din seri-sOrea Pa§ii Silistriei despre cele intimplate, caMftteill se rezama pe o Oste tare, numerOsa §i bineinarmata, care cu greii ar putea fi batuta, mai alesarum in timpul iernei, §1 Ca este lubit de toti su-pu§ii s61, varsa tOta mania asupra lul Mehmetpa§a, iscoditorul intreg turburarii ace§tia ; puses5,-1 stringy de gat §1 trimise grabnic non firmande domnie lul Matein, precum §i daruri, lar lulLupu porunca stranica, a se lasa de amestecaturi§i a trai in pace cu vecinul

In amintirea isbin4e1 ch§tigate la Nani§orl,Mateiii-VodAzidi in a. 1641 o biserica in ora§ul Gherghita (jud. Prahova)cu numele mucenicului Procopie, pe care '1 luase inteajutorde biruinta in acea lupta, precum citim in inscriptiunea dela up bisericei : Acestit sfantii, §i dunme4efasca% biserictIdin temelia ef zidituo-am eu robul lul Durnne4eii Ion Ma-te-iu Basarab Voevod intru numele mareluf al lul ChristosMucenic Procopie, de care lucru ta'mplAnda-se domnieimele a ave resboiu la Nanigor pre IalomitA cu vfajmagul

1689

1641

nop-tii

ianicerii,

sea.

172

domnii mele §i al terii cu Vasile Vod, luat-am domnia meainteajutor de biruinta pe marele Mucenic Procopie §i cuvrerea milostivuluf Dumne4ea §i cu ajutorul SfamtuluiMucenic, supus-am vrajma§ii supt piciarele domniei mele §i1-am ru§inat §i i-am gonit din pilmentul terii, §i am radicatacestii, sfint5, biseric5, pentru st5,ruinta cea de vitejie a pa-terniculuT marelnI Dumnojeu §i 'ntr'ajutorul SfintuluiMucenic Procopie, ca sri fie domnii-mele pomenii nesAvir§itIn vecie, luna Maid 26 din anul

10. Der Mateiii era pre incercat §i ager, ca sanu pricepa ca Turcul numai binele nu-i-1 vrea, §ica la timpul priincios vrajma§ul seu Lupu va veniiara§i asupra-i. Intimplari1e nu-1 desmintira, cacila inceputul anului 1640 murind Sultanul Mu-rat IV if urma fratele sea Ibrahim I. Acesta, dupesfatul prietenilor lui Lupu, porunci lui Sinan pa§a,care se afla la Isaccea, sa piece cu multime de Turdin chip ca sa se impreune cu Mateiu Voda prie-tenesce, §i de-i va da indemana, sa '1 primp §i sa '1duca la Porta. Turcii viind la Bucuresci, au conacitunii despre Vaca,re§ci, altil despre CotraceniMateiii-Voda inca mai nainte intelegend §'ati strinstote o§tile terii, §i sta toti inarmati Iiva §i n.OpteaTanga domnul Tor. Acesta velend pa§a cutezatsa,-I Lea vre-un reu, ci purtat prietene§te cu

§i daruit, §i dus la locul luicu toti Turcii." A treia incercare nu fu mai cuizbinda, cad Mateiu primind porunca de a mergecu o§tirea la Cetatea-Alba, veni pone la Braila,insa, indata ce se incredinta de sfatul ce fac Turciicu Vasile-Voda asupra lui, ca sa '1 prin4a, nu voisa se duca mai departe, pricinuind ca este bolnav,§1 sa tome ca va muri in Ora streina, deci s'ai1 in-vertejit iar inapol la Tirgovi§te.

11. Scapat §i din acesta cursa, Mateiti cre4u ca a ve-nit timpul priincios, ca ajutat de principii cre§tini saridice armele asupra Turcilor. Ace§tia, loviti fara de

M."

Mateiii-Voda,

fIr

n'ausale

eat

173

veste, abia ar fi putut scOte 20.000 o§teni asupra luiMateiii, care Linea pe picior de resboin o sum deosta§i indoita. De aceia el trimise solie la FerdinandIII, imperatul Germaniel, ca sA-I cera : 1) bani pen-tru intretinerea o§tilor §i ajutore pentru aperareacausei cre§tinetatii intregi ; 2) pe nepotul lui Mi-haiii Vitezul, anume Mihaiii Petra§cu, carele cres-cuse la curtea imperatesca, spre a-1 adopta de flu§i mo§tenitor la tron, fiind-ca densul nu avea copii;3) a scrie regelui polon ca -sa indemne pe VasileLupu a lasa in pace pe Mateiii, §i a nu mai fi du-manul cre§tini1or §i prietenul Turcilor, cari I-aufagaduit, drept resplata, a credintei, sk-i dea pelaug6 domnia 1VIoldovei, inca §i a Teril-Romanesci§i a Transilvathei. Imperatul respunse la primulpunct al soliei, ca fiind acum incurcat cu resboieledin la-untru nu Ste sa.-1 ajute, Mateiii insa s5,caute de o cam data a tine pace cu Turcul ; peMihaiii -11 trimite bucuros §i. '1 va ajuta in on -ceocasiune ; iar regelui polon Ii scrise, ca s5, faca. peLupu a 'ntelege, ca este spre slAbirea §i chiar pei-rea color- duoe teri vrajba dintre densul §i domnulMunten, §i ca in loc de a mai atita pe Turd §iT Atari contra acestuia, mai bine sa, se unesca a-menduoi inpotriva du§manului for comun §i alcre§tinetatii. Lupu in loc de pace cauta purureacerta, cand predand far& nici-un cuvent marginileprii-Romanesci (1642), cand indemnand 4ilnicprin scrisori pe Pa§i §i pe Chanul tdtaresc sá ridicearmele asupra lui Matein. In cele din urma sim-tind ca, la Porta se vorbesce de scOterea lui dindomnie, urma sfaturile regelui polon §i se impaca,cu domnul Munteniei. Spre semn de prietenie Siintarire a pacii Vasile rezidi cu cheltuiala sea bi-serica Stelea in °rap' Tirgovi§te (a. 1644), in loculcelei vechi, unde fusese ingropat parintele sell Aga

1842

1844

17

Nicolae, iar Mateiti la rendul seu facu Manastirea1645 Soveja in Moldova( judetul Putna) (a. 1645).

Reil destul, dice un cronicar, cä Moldovenil §i Muntenii,fiind ei tot de un sange, a§a se manta pe sine §i alerga lanemuri streine ki-I impace.'

1860 12. Acosta pace nu tinu mult. In a. 1650 Mateiii-Voda fu chemat la Porta' , ca s5, se inchine in personanoului Sultan, sea, precum ii scria Marele Vizir,ca sd-i setrute tcapilevicidrelor. 0 asemenea poftire,facuta §i lul Lupu, nu era seriOsa, ci avea maimult de stop sa, despOie pe principii romani devre-o 400.000 lei ; acest miqloc de stOrcere fusesenascocit de un grec Pavelaki, care indemnase peVizir sa '1 puny in lucrare. Mateiti ins& nu eraomul, cu care tine -va se putea ma u§or sa se jOce.Cati-va ani mai nainte un alt grec Curt Celebi, fusesespinclurat prin inijlocirea amendorora domiii ro-man', pentru ca grecul prin intrigile sole voisesa-1 restOrne. De asta data Mateiii respunse Pri-mului-Vizir, ca virsta inaintata la care el a ajuns,§i slabiciunea unor adinci betranete it pun in ne-putinta de a face un drum ma de lung pone laConstantinopole ; eh densul s'a aretat Portii puru-rea credincios §i supus, i ca a platit haraciul re-gulat. Deca insa Sultanul voesce sa-i is domnia, elbucuros priimesce a se duce lute() manastire ca sase calugaresca ; ins& cu o conditiune: Porta pOtenumi dupe densul dome al Terii-Romanesci preon -tine, fie chiar §i un hamal ; numal pe VasileLupu, du§manul sell cel de mOrte, nu ; cad atunciel nu numai a nu respunde de urmarile role aleunei asemeni mesurl, der inca cu armele se va'npotrivi i va lupta pone la cea din urma resuflare" .

Un respuns tot ala de barbatese Mateia dede Cha-nului Tatarilor, cand acesta 11 ceru 80.000 talere,

175

ca sa nu intro in Ora cu foc §i sabie. Mo§negulVoevod tinu la sine pe solii tataresci, scrise Sul-tanului ca : Ora nu pOte plati doue tributuri de odata ; a data trebue acum sa platesca Tatarilortributul cerut, nu va mai da altul Porta Otomane.Sultanul drept respuns, it opri de a face resboiiicu Tatarii. Atunci Mateiii porni cu tote o§tile soleOne la granita Moldovei, gata fiind toti de lupta;plimba pe solil tataresci prin intrega tabard., §iapoi, poruncindu-le sa piece, le clise : Decd. Chanulrataresc, care v'a trimis aci, ar fi stapan al acesteiten cum e Sultanul, bucuros v'a§ fi plait tributulobicInuit ; alt-fel insa nu ye dail nici macar o las-cae frinta. Dec& cu tote astea, Chanul are cum-vade gind sa. Irina a implini birul cu sila, n'are de citsa poftesca : 50.000 de calara§I voinici, sub comandadomnului lor, it a§tepta." §i Tatarii n'ad indraznitsa intro in Ora.

13. Intro acestea Vasile Lupul se gatea cu gine-rile seii Timu§ Hmelnitki §i cu Cazacii acestuia,sa gonesca pe Mateid §i sa imparta intro den§iidomniile amendoue. Mateiii, care scia despre ce ise pregatesce, incheia (la 1651) cu Gheorghe Ra- 16"coti II, urmatorul luI Racoti I, un tractat secretde alianta ofensiva, §i defensiva contra domnuluIMoldovei, §i amendoui ajutara cu o§ti pre logofetulacestuia, pre Gheorghild ,s5tefan, ca sa gonesca dinscaun pe domnul sell §i sa se puna in locu-i (Apri-lie 1653). Lupul abia scapa cu fuga la cetatea 1668Hotin, §i de ad_ peste Nistru la Camenita, de uncleceru ajutor de la Timu§. Acesta cu invoirea regeluiPoloniei tiece Nistru pe la Soroca cu 8000 de Ca-zacl ale§1 §1 bine inarmatl, §i pornesce spre Tali.§tefan cu 12.000 de Oste de Ora., cad trupeleTransilvane §1 muntenesci se retrasese, II ese ina-inte d'asupra satului Popricanilor, nu departe de

176

Ia§1; der este batut §i silit a scapa in Tera-Roma-nesca. Vasile-Voda, in be sa stea ca sk a§eleOra §i domnia, aduna o§ti din tote partile dandscire sa incalece tot omul, iertand pre toti de totegre§elile, mhcar §i impotriva Domniei de ar fi gre-§it tine -va, §i plea, ca resbune pe Matein.Acesta Incunosciintase deja pe Porta, despre celeIntimplate, 4icend ca este pentru binele tutulor §iin folosul Sultanului, ca in Moldova sa se punk altDomn. Sultanul trimise pe Ibrahim-Aga la Mateiii,ca sk se intelega. Aga gasi pe Voda in mijlocul ce-lor 40.000 o§teni al sei, gata de lupta. Respandin-du-se vestea despre nea§teptata pornire a lul Va-sile §i Timu§ cu Casacii, Mateiu retinu la sine peAga, ca s6, vecja cu ochil sei chiar, cum Lupul arde§i pustiesce Tera-Romanesca Si sa OVA raportaSultanului cele ve4ute. In acela§ timp trimise peDiicul Spatar cu o semi de o§ti cklari sa stea lahotar, de streja, impreuna cu Gheorghita §tefan.0§tile lub Lupu silesc la Foc§ani pre Diicu a seretrage, neavend o§tenif acestuia arme de foc. Lavi'oplea, in Telejen, se face o noua incaerare intre

Cazacii lul Timu§ §i Seimenii lul Mateiu, batandu-sevitejesce din amendoue partile pene in nopte, farade a le strica nimica Cazacii. Mateiu luand mareinima §i nadejde dintfacesta intimpinare, ese §i eldin Tirgovi§te cu Ro§ii §i alta Oste de Ora §i '§imop, tabara la o poenk, intre Ialomita §i piriulFinta, nu departe de satul cu acela§ nume. Un§ant tras din apa Ialomitel din sus de o parte Onedin jos, incongiura tabera.

1668 14. In Iiva de 17 Maiii (1653) se da, aci o bataliecrincena. Armata lul Mateiu, compusa numai din7000 o§teni romani, 500 ardeleni, caci ajutorele lulRacoti nu sosise Dick si 32 tunuri, avu sa tina olupta de 7 cesuri cu o armata de 4 orb mai mare,

'§1

sa '§I

177

numai Casaci fiind 20.000. Aripa drepta a luio forma ro§ii Si o semi de Seln3.eni, comandati

de Diicu Spatar; cea stinga lefegiii, Ungurii §i Polonii sub comanda lui Gheorghe tefaii ; in mijloc Gala-rimea, apoi tunurile, §i dupa ele Mateiti cu doroban-til, o parte din Seimeni §i restul trupelor sole. Ar-mata navalitOre era ast-fel intocmita : In stinga Lu-pul cu Ostea moldovenesca, in fata aripei dreptelui Mateiu; in mijloc si la drepta Timu§ cu Cazacii.in potriva mijlocului §i aripei celei din stinga.Batalia o incepu calarimea Moldovena, care se as-virli cu atita furie in cit JOU curtea ce se chiamaRosh' au dat dos, §i unii si peste Ialomi a dedese,nesocotind vadul ; pene in corturile Muntenilor aumers Moldovenii cu acea navala ; si rime nu pu-tea dice ca nu era acea navala a marl. viteji." DerMatein, folosindu-se de imprejurarea, ca Timu§nu-si apropiase ind tabera ca sa incepa, focul, a-lerga in aripa din drepta, Bede inderat calarimeaMoldovei, introrcend asupra-I tote tunurile i pe-destrimea, si puse ast-fel resboiul la loc. Acum seincaera la lupta si Cazacii. Artileria muntena iifulgera asa de curnplit, pune in mare neorin-duiala ; isbinda ins& nu e hotarita, de si qiva e a-prOpe pe sfirsit. Mateiii face minuni de vitejie, lup-tandu-se ca un leti. El, unchia§ trecut de 70 de an'.este pretutindeni nelipsit, inbarbatand cu fapta, cucuventul, cu gestul o§tirea sea nespaimintata. Dejatrel cal suet uci§I sub densul ; la al treilea primescesi el un glont in piciorul sting, aprOpe de 'nchee-tura genuchiului ; cind un slujitor, pricepand pri-mejdia, alerga la scara §elei, ca nu cum-va vitezulsa, cada, el it gonesce de linga sine cu vorbe aspre;trage din picior cisma, incalta alta, si nedand semi,

incaleca pe data ca un deplin Wen pe unal patrulea cal, §i se arunca din noir in lupta, ur-

12

Ma-

ca-i

rani,

teid

a

178

mat de cetele sale viteze. Era aprOpe de sera, rindde ct data ,se scornesce din sus un vifor cu plOieclrept in fata o§til lui Vasile-Voda , §i cu aceafurtuna, cu sunetul copacilor §i cu plOie repede,eit se parea ca, este anume urgia lui Dunmeqedsosita asupra acei o§ti cata era despre Vasile-Voda ; §i Mateit-Vada cu tunuri adaogea groat

§i simeti o§tenii lui." Mai anteiu is fuga a-ripa moldovena, apoi Timu§ cu Vasilie-Voda, pecare se dice ca Mateiu l'ar fi ajuns de pe urma,der in loc de a '1 tab, cu sabia, l'ar fi batut nu-

cu mina pe spate. Dintre Cazaci, cati au pututa se incalara, au scapat, ne mai find urmariti, cactinoptase. WU, tabara insa, tote tunurile §i bietiipedestra§1, numai Cazaci preste 5000, cAclura inmanele invingetorilor. Mai mult de 10.000 mortiacoperea catnpul de lupt:i, dintre cari :3000 Ro-mani de amendouO partile. Cazacii prin§i in res-boiii fura intrebumtati la ocne §i la alte slugariiale Statului ; Tataril §i car! se ascunseseintr'o padure, alesera intro mOrte §i intrare inslujba lui Mateitl, pe cea din urma ; tote praqileluate se impartira soldatilor ; intre acestea fuga sidouO care pline cu bani §i alti 1000 galbeni gasitiin trasura lui Timu§, pe cari Voda ii schimba intalere, ca sa, se imparta mai u§or o§tenilor.

Lupu abia scapa din resboid numai cu trupul,§i ar fi fost de sigur pries de gonacii lui Mateititrimi§i dupa densul, deca nu s'ar fi travestit ponela camme chiar ; §i a§a putu ajunge la scaunul settdin Iasi, cu mare amaraciune a tuturor lucrurilorstile. Iar Mateitl-Voda, invertejit la Tirgovi§tea doua-4i, Mercuri, Mani 18 cu tOta tabara lui eumare isbinda, §i voinicii lui cu multa dobinda,dand toti laud& lui Dumneclefi pentru mila §i bi-

mai

Nemtif,

,s'ad

179

nele ce &cut, de I au isbavit din mainilevrajmailor."

Aice mita acesta isbinda, dice cronicarul moldoveuesc,din ce si cum s'aia prilejit lul Matein-Voda, si ca acea is-binda, care nu se va fi prilejit alta ca aceea in tag, viatalui, cite re.,boie va fi avut in dilele stile; ca tine ar puteasa eredil in socotela, sa se lamp oste cadacesca cu tabera,de dste cum este &tea Muntenesea. Nu sit defaim; ce oilpedestrasul, on calaretul vel socoti, si nu vel afla sa fie depotriva puscasului cSzacesc. Ea, tota isbinda acesta, a luiMateiti-Voda de la Hinta, este de nebunia Tul Timm, knteitt,si din bilrbatia lul Mateiti-Voda,, a doua. Insa, de nebunialul Timus anteiti, ea cit-va mai malt; ca socotind vitejialul Mateia-Voda de atunci, cum umbla pre deuaintea ostiistile imbarbatand in frunte, sa se hie apropiat &tea caza-cesca cu tabera legata, nu rupta cum o aft iupt'o Timm intrei pal i, sa se hie lipit a dare la tintS, nice are hi scapatMateia-Voda fara primejdie, sea moitii sea 1 anii, mai greade cum i s'att prilejit tot atunci, nici Seimenii are hi tinutmult improtiva foculul Ecce cum si cronica Terii-Ro-manesci povestesce acesta sangeiosa batalie, de fratitore: ..Ear Matein-Voda deco intelese ma (de infringereade la Foesani si Soplea), forte se ingrija tare, si iuga preDumnedeil, si incaleca cu tota curtea lui din Tirgoviste,Duminech, Main 15 dile, an. X.,!,. Ear cind au fost Marti,Main 17 Mile, tabaritu-s'ad la sat la Pinta, pre apa

tocinindull tabara, facend si santuri, asedendu-sicinesi in rendul see, invetand pre toti : Fetii mei, voinicivitejl,ruyafi pre Dumneycei Ssi ye imbdrbdtafi ca sci shifttoy gala de resboirt, ed eatd vrdimapa nostru Fasile-rodci,sosdsee acum, sa nza care-cum-va sa fie vre unul en gindulindoit, ci eu credinfd en bdrbd(ie, cu arme y6le stabingotrivd, prawn afi fost ci mai inainte, sa nu race -cum-va nunzele rostra eel bun sei Se sari e jos, ed nu ne va fi drnici un folos." Deci asa invetindu-i sosi si Vasile-Voda invremea prindului cu ginere-sea Timm, cu multime de Ca-zaci si de Moldoveni, ca la 20.000; iar Mateiti-Voda eianumal cu curtea lul, ca la 7000. §i ma se lovira, lute uniien altii, cit se speria Mateia-Voda, ca '1 va birui, si inchfugira o sema. din °stile lui, trecend Ialomita, vad :iar Mateia-Voda tot alerga in tote partile, indemnand p.bolaril lul i pre voinici, cati remasese ea sci stew de res-

1653

uciga-

Ialo-mitii,

sa_le

Hide

le-an

pi

180

boa 1, sa nu-'0 dea mijlocul, cd Inca Dumncycii tot este ra110i aj2doriii, cad eli, C21120SC pre ei slabi, impafinendu-seputerca lor, neidesduescu-me lui .Duntne00, cd vombiruim acum curend, si sd se intdrcci ruFinart din teran6,4rd." Deci asa pentru cuvintele lui cele dulci si bune,forte se imbarbatarn, si da resboih tare, batendu-se tots(liva in pusci si in tunuri, in sageti, in sail, fata enfata, mai virtos boiarii eel marl si al doilea, en coconii lor,cu slugile lor; tot cu sabiile gale antra inteensii de -1 goniasi-i respandea in tote partile. Atuncea si Mateiii-Voda cutots iinpreuna, navali asupra vrajmasilor forte tare, catu'lsi ranira en un grout la piciorul stang din josul genuchitt-lui, far cand fu in deseia, facu Durrinecieu o minune mare.ca triniise lui Mateiti-Voda ajutoriu un nor ploios care seivi despre austru fiind cerul pre-seninat, si venia asupra,taberilor pre-inte, cu un vent forte viforos, si asa trecupreste tabara lui Mateiu-Voda, far cand sosi la tabara 1 ifVasile-Voditi. acolo isi napusti toti apa ca cum ar cura unrift pre-lute, si picaturile eia grdse si virtOse ca o pietra,uncle -1 lovia ticalosii, indatiti cadea de pre cal jos. §i sefilen in tabara lor apa multi ca o balta tindsa, si asa findtudata se napusti bait tabara lui Vasile-Voda, si intraraprin mijlocul lor file de nice o frieiti, taindu-I forte reit,prinseriti si vii fOrte multi. Ear Vasile-Vod4 cu Teniu§ cuputini calari de abia aft scapat numai cu trupul, trecendla Moldova pe la Galati, insa noroc au avut cad au inop-tat. (Mateiiti) strins'ad trupuri etti4ute in resboiti 3000, dean fiieut o movila mare la Finta, acolo si o trucemare de pietra, facut-aft si alto movila din jos de Tirgo-viste lingo drumul cel

D) nese Ola Simenilor Mortea, Ini Mitten1'mM

15. Luptele neprecurmate intre cei doui prin-cipi romani avurA urmari triste si pagubitore pen-tru tern nostrA : cetele simbriate ale lui Lupucalcara si pustiira in mai multe renduri Tera-Ro-ramose:a ; °stile unguresci si muntenesci ale luiRacoti si Mateiii nu facura putine rele Moldovel.Turcia vedea cu bucurie cum Romania, in be de a'si uni armele si a lupta impreuna ca sa scuture

§iat

fnfipt-aft

male..

181

jugul robiei, se sfa§iail cu nesocotinta intre den§ii.Ea ati1a pe sub ascuns cind pe Lupu contra luiMateiti, cind pe acesta contra lui Lupu, pentru easa nu fie intre ei nici-o data pace, §i pentru caamendoue terile slabind din ce in ce, cu atit maiu§or sa le vie Turcilor a le ingenuchia §i apasamai grafi. De aceea Sultanul se grabi, curend duphbatalia de la Fiuta, sä trimita Matein (14Aug. 1653) diploma de nou'a intarire in domnie,precum Si sabia §i buzduganul, lar pe Lupu itlasa in voia sOrtei §i a lui Gheorghita Stefan, careleCu ajutorul lui Mateiu, ii goni desevir§it din scaun.Domnul munten, la rendul sou, trimise la Con-stantinopole 70 Casaci in fere, din ce' care fusesefacuti prisonieri, spunend ell, are la densul Incamulta cazacime, ce o tine 'n lanturl prin ocnele desere §i prin temnite, Si ca venindu-i din partea ta-rulul Moscoviei un sol cu marl daruri, el le-a res-pins, cad urasce forte mult pre Muscali §i totnemul Cazacesc.

16. Der Mathias -Voda, sciindu-se mereii dupla-nit de Lupu §i tinth a loviturilor Portii, fusesenevoit a tine sub arme un numer mare de o§ti, nunuma,i de tera, der §i lefegii streini : unguri, poloni,cazaci, sorb' §i arnauti. El intocmise §i un corp dopedestrime numit Seiment; coinpus la inceput din2000 Serb', (mai tar4iii numerul for s'a indoit).Cum se fini resboiul cu Vasile-Voda, mai multeneintelegeri se iscara intro Seimeni §i Ro§ii.ea domnul sa pOth a-i impaca. 0 parte din boerlnu erati streini de aceste neintelegeri, §ipescuiasca in apa turbure. Ei incercase mai anteiusa porqa pe Mateiu cumperand pe hirurgul sea, uupolones, care -' otravi rasa ; din fericire domnulscapa, i 11 boeri fura, pedepsiti, unii cu mOrtea,

cu ocna. parta§i ai for invinuirii, pre

1663

lui

fare

voiati sa

altii Cei-l'alti

182

doui clregetori credinciosi domnului : pre Vistierul(hinea si pre Armasul Radu, ca an dat planul forpe fata, si de aceea atitara pe Seimeni si Doro-ba-nti asupra-le. Seimeuif cerura sa be Ilea lefa petrel luni si sä le-o si maresca, cad (Mush au invinspe Cazaci la Finta ; ei trimisera 50 din sinul lor,ca sa silesca pe Arnim a le 'ndeplini cererea. Radunu numai ca,-1 ocari, der puse sa-i tale in bucati,ca pe niste tradatori. Acosta fapta fu semnaluLrescularii ; cu Seimenii se unesc Dorobantii. Ar-inasul voesce a pedepsi cu ajutorul calarimei, pe-destrimea revoltata, der calaximea, in loc de a sesupune, face causa comuna cu fratii for de arme,si atunci nimic nu mai pOte infrena selbatica por-nire soldatesca. Ei dal navala in palatul domnescdin Tirgoviste, unde Mateiu qacea bolnav, fac bu-cati pe cei doui hoeri si pe un al treilea SocolCornatenu ; un al patrulea abia scapa cu fuga (Iunie

1463 1653). Dupa acesta, neomenOsa fapta ei jura dinnoiz credinta, lui Mateiu.

17. Der pretendentii la tron se inmultesc cu cit4ilele domnului se scurteza: el voise sa adopteze,cum veduram mai sus, pe Mihaiil, nepotul

temerea insa ca, acela, fiind sprijinitde imperatul Germaniel, nu va fi ingaduit dePorta, zadarnici dorinta sea. Puse apoi ochii penepotul s ri de -sora Diicul Spatar, der vedend canici boerii, nici poporul nu -1 voesc, din pricina usu-rintii mintii lui si a Area marel inginfari de sine, itlasa si pe densul; in sfirsit se opri asupra VistieruluiIstrate, pe care '1 insurase cu o nepOta, a lui

(fiica lui Nicolae Petrascu-Vocla). Boeriimsa nici cu acesta nefiind multamiti, cad densiivolati pre Constandin, fiiul lui Radu §erban Basa-rab, atitau mereii ost4imea in potriva lui Ma-teili. Ast -fel cind betrinul domn, dupa ce se vinde-

lui Mi-hain-Vitezul

Mihaiii-Vitezul

483

case putin la picior, wise la premnblare care Arges.(tomna a. 1653), la intorcere armata ii inchise por- 1658tile cetatil, it tinu trel dile nemincat cu tog boeriilui din josul orasului, si nu '1 primira in launtru,pene ce nu le fagadui sa le dea lefi intreite. 0 cityobida era lui Mateiii-Voda, dice cronicarul, undescia cit bine le-ail facut, §i acum iii bat joc de el ;si chema pre toti credinciosii sei boeri i slugi si ledicea 0 drayit met! sciti cit muncit de tinui tera.si me; nevoie de o string la Inqiile tor, sy o pdclii denu o cd-lcd via` o limber, si in clilele mete crescurd §ise insurard, si fdcurd copit, si se imboyatird tot, maivirtos clic de acest nem dorobdntesc, fiind et tot din-tr'acest _pdment al terii Bonzetnesct",i neavend et nicio nevoie de la mine, sari de la al ii ; iar diavolul celnepohtitoriei de binele omenesc, eatd cum -bard in elde i au nebunit, si nu sciei ce f izc, cd insotit cuSerbit Sekment, de mdritat fetele suroriledupd et, si nu pote nimene sd-f contendscd. De acuminainte, dragii mei! sd scitt cu adeverat cd pentrufaptele for vor sd viie marl reutdti asupra acestiiserace de terd, si va sd cacld ld mare nevoie, vorsd patimescd si cet bunt pentru cei rdi; cd dnteiei eunu pociu rebda turburarea for care fac asupra measi asupra crii, ci gindesc de void aye clue sd aducin primdvard 30.000 de Tatari, si pre Craiu cuUngurit, sd -i lovescd ford veste de tote partile, si sdse puie supt sabie toti at mat mart sd pierd ca pistetilhart, sd-mi isbindesc spre derasii, pentru molt binece le-am fdcut."

4 asa cu necaz mare ail petrecut Mateiti-Vodadin Ali in di. Dec' find slab, si ajungendu-1 adincilebetranete, putine Mile s'ail resbolit, i cmd aufost la Aprilie 9 anu11654, Dumineca dimineta, ail 1654reposat Mateiii-Voda, in xasele domnesci, in Tir-goviste. §i au domnit ani 21, fara

s'adsi-ati si

si

Mateiii-Vo la,

184

luni 5, §i qile 11." El fu inmormentat mai anteiiiin biserica domnescA din Tirgoviite. alaturea demorinentul sociei sole (Minna Elena; iar mai tar-

1568 dill (in 1568) Ose le II fury duse la manastirea Ar-nota (jud. Valcea), uncle se ingropara in launtrulbisericei sub o frumosa lespede de marmura, carese vede acolo pOne in qiva de asta-ql.

Basarab este eel mai insemnat domn alRomani lor din vecul al XVII. . Om fericit peste tote

aces Teri, 4ice cronicarul moldovinesc, ne-mdndru,blind, dirept om de yrd, harnir la resboie, asa neinfrintnespdimat ett _pop' sa, '1 asemeni en mart oteni ailttmei. Cu sabia in mina deschi4endu-si drumul la troncu sabia aparat teia si domnia in timp de aprepe 21an!, sciind sa se strecere prin tote greutittile timpulul, cuo dibacie si itgerime de minunat. In nimeni increPtor, el

punea nadejdea numai in puterea sea proprie si a natieisele; om cumpilnit, nici un pas nu facea cu pripiala sisciut, ca si Mihal-Vitezul, sa bage groza, in Turd f ul sa 1iridicat insit o data macar sabia asupra-le. El s'a, ndseut inteun(imp cind imperdtia Tuicesed putea mai usor sa fie lovitu

resboitd, de crestini; ciestinil. insa nu 1 ajutard; ajutereleasteptate de la Racoti or! nu sosead de loc, oil sosead mai

cind nu mai era de eie tiebuintd; imperdtia Ger-'nand, fiind ineurcath cu resboiele sele interne, se mdrgininumai la Eighdueli, de si ministrul Germania la Porta

1E43 scria, imperatulni Ferdinand III (la 1643), cd, Mateid dom-nul de acum al Teri!-Roindnesci, este un betran vitez ostas.de vita, veche domnescd, a luat principatul mai mult primsabie si virtutea sea, de cat prin alte mijloce, si a capetat,la Turd un ast-fel de name, in cit acestora le e fried de el,tot asa ca o dini6rd de Mihal-Vitezul.... In sfarsit till pcMateid crept un priut asa de vitez, in cit deed o marePut re rar ajuta cum se cade, s'ar pute faceforte mult, in contra Turcilor. Ceia ce insd a nimicit matcu semi planurile patriotice ale acestul domn vrednic, funecurmatele lesbdie cu dusmanul sett Vasile Lupul.

Unde duse acestd vrajbh se feclula urma: Vasile Lupu eh-(lut in robia tdtdrescd, capul sett este pus la licitatie de tra-datorul Chan, care e gata a'l vinde acelula diutre aprigii dus-manI al nefericitulni principe: lul Mate!, Racoti sat Gheor-

Mateitt-Voda,

yiyi vestiti

is!

si

taupe,

printl'en-ul

don-

pl-a

a

185

ghita Stefan, carele va da bani mai multi; §i la fine Lupule trimis in lantmi la Constantinopole, pentru a fi aruncat iuinchisOre. Der §i Mateift, ec,ce-1 dacend de rea lank pe careboeril sei o otravesc, pe cand o§tenii sei nu respects nici du-rerea unui om pe patul de morte, necum betranetile stile,veza unui domn vitez, care muncise 21 de ani, pentru ca incele din mina Mile ale vietei sole, sa-si veda luciarea sea sur-pata, Tar patria, prada a anarchiei celei mai ingrozitore.Der sa, fin drepti: resbdiele dintre Rats nu daft de cit rodeotravitOre; §i a fost o mare nefericire pentru Mateift §ipentru Romania, ca o data cu densul se nascuse in lume §iVasile Lupu, om .cu hirea inalta §i impLatesca mai multde cit domnesca', ,ca pohtele domnilor §i imperatilorhotar; avend malt, cum n'ar avea ninnic le pale; pre citle de. Dumnedett nu se saturii; Ewen," tera §i tera altuiao coprincle casco,.

Mateia Basaiab insa nu e numai un vitez de frunte, unaperator cu sabia al drepturilor §i al vredniciei terii, der§i un bun organisator in intru, un domn care 'ntelege §ipretuesce bine-facerile pad'. El guverneza cu mina tare,der in acela§ timp cu dreptate, §i guvernul sett e mai piesus de patimile de partid, e strein de urile trecutului, epururea ingrijitor de intel eseIe §i de malitea nationals.Bisei ica romans, care devenise dajnica streinetatif, el oclesrobesce; limba roma)* care pens aci eta despretuita, elo introduce in biserica §i la curte, in locul limber slavone,in care se facea serviciul divin, in code eraft scrise actele §iporuncile domnesci. Mai multe cacti bisericesci se traducin limba terii §i es la lumina din tescurile tipografice a-duse §i a§edate de densul la Govora, la Tirgovi§te, la Mama-stirea-Delului §i la Snagov. La acesta contiibue mult §isotia sea, donna Elena, fratele ace§tia, slovesnicul (literat)qi iubitorul de invetatura Udri§te Nasturel, precum §i Mi-tropolitul Stefan. Acesta mi§care literara are o insemnetatepolitics §i : Cele d'anteift carts bisericesci in limbo.,omana se tiparise in Ardel, in a doua jumetate a veculuial XVI, din indemnul §i cu ajutorul Ungurilor calvini, custop de a intarce pe Romani de la drepta credinta, spreeresie sea biserica reformats. Biblie, Evangelic, Psaltirie,Catchism se tipatesc romanesce in mai multe o..a..§e dinTransilvania, resp'amlindu-se printre Romani din amencloueprincipatele. Sub George Racoti I, principele Transilva-niei, aceste traduceri se -imultesc chiar prin unii episcopi

n au

a

186

romhni de acolo, cart daa la lumina Evangel ia ea hie (1641),eatehismul ertinese (1642), Noul Testament (1648), Pbal-tirie (1651) etc. Mateih-Mods, ca sa, feresca pe Romani deminciunile §i amagiturile acelor calif ereticesci, ce ,til-cuiesc feu §i strimbezh, Scriptuia santa-, publich mai multecart' ca: Pravila cea mica, (1640), Cazaniile (1642), Evan-gelia inveytdre (1642), Inveytura 1 reste tote chicle (1642),raducend §i alte scrieri, cad reman numai in manuscripts.

Mateiii publich §i cea d'finteih adunare de leg' bisericesci§i civile, Indreptarea legit' (1652), atit de trebuinciOsa, cadpens aci se judeca numai duph legea cea nescrisa,numitul Obiceiu al pdm dntului; intemeiaza Ercoli pentru in-vetetura limbel romanescI§i a celor streine, scoll pentru vii-toiii chntareti §i preoti; spitale (bolnite) pre la uncle ma-nastiri, mod (fabtice) de haitie §i de postav, lar comerciii-lui 11 deschide chi noul en stieinetatea.

Filra multa invetetura, cad nu scia de cit limba romans,el pretuesce pe omenif de sciinta, pe care-I delta la curteasea, ca §i pe architectiI, zugkavii psi me§te§ugarii, pain ca.iel ridich din temelie seu rezidesce 40 manastirl §i biserici,palatul domnesc din Bucuresci (Curtea-Veche) §i din Tir-govi§te, palatul episcopal din Buzeh, poduri, fontani etc.cind ne gindim ca el n'a lasat manastire in tern §i la SfantulMunte, ca sa n'o inzestreze cu odore §i venituri, ca a marithaiaciul Portil, a intretinut o o§tire numeAsa §i bine in-t mimata, §i totu§I la mil-tea sea se gasi in vistieria terii maibine de un milion lei, deosebit de 80.000 galbeni ce impru-mutase lui Racoti, trebue fóite sa ne miram de rindu-iala, ce adusesa el in financiele terii, de inmultirea venitu-'dor ei, de hadestularea §i bil§ugul ce era inteensa.

Fars 'ndolala, 117ateiii Basasab se cuvine a fi pus prinvitejia lul aliturea de 1 lad ''epees §i de Miliaiii-Voda, priuintelepclunea Si priu faptele sole de pace, cu Mircea celBetran ci Stefan cel Mare. Politica lul este aceimi ca a lui

§i Radu §erban: spiijinit de imperatulGeimaniei, in legaturi de alianth, cu Transilvania §i Mol-dova, speia so, lase urma§ilor sei o tera, fiber& §i push Inadapost de inchlcarile vecinilor puteinicl. Vestind impha-tului Ferdinand III (1643), ca Racoti are intelegeri secretecu Porta §i cu Vasile Lupu, Mateirt 4icea, ca el e hothritmai bine sa mO.A de cit sh, intreprinia ceva impieuna cnTurcii spre paguba cre§tinetatii, §i ca intimplandu-se samora, el nu voesce, ca Teia-Romansch sa rupa, legeturileei cu impeiatul §i sa cap in sttiptinirea unui om duFnan

dupa, a,a

Si

Mihaid-Vitezul

1B7

crestinetatii. Cit despre MoscovitI, el credea ca binele, cetera pOte astepta de la densii, va, ti plata cu amarackne,cu lacrami de sange cu jOsnice umilire; de aceia, cind inseptemina din urme a mortif sele 1-a venit veste ca ,,TarulMoscoviel ii trimisese un sol en marl daturi, Mateia 11goni indati Cicend: Se nu-1 ve4 fata', cad ura, ne spuneun calitor de atunci, tot nemul Casacilor si pe Moscovitipeste mesura. Supusil moscovitf, complotara atunci cutrupele lul Mateia si cu totI boeiil, sa-1 °more; der A TotPuternicul mijloci cu providenta sa, Ina pe domn ladensul, cad acesta septemaua patimi rein de bola de matte,slabind forte, si se duse.6 El este cel din uima din domnilvechi, care sciu se, puma fria.boelilor celor inrautatiti, careapara -tete, -cu vrednicie de incalcarile streine, care facitstralucesce, pentru cea din uirna ora slava militate, a nemu-lui romanesc.

De aceia pe lespedea de mai mute, care acopere laL A.ruotaosemintele acestui niaret falnic domn, s'a putut sapaurmatOrele cuvinte, cars au ajuns One la not ca un resunetdin vechi betrine timpuii :

dace Mateia Basaraba, pun haul lul Dunmeqeilodinior'e stapin voevod al Terii-Romanesci, baubat pieintelept, pre vitez milostiv; al multor biserici si mana-stiri intemektor innoitor; nici o data biruit in biruinte,al multor incalcari purtator pie vestit de biruinta; vraj-masilor infricosator ; piietenilor ocrotitor ; al teril see ilia-vutitor, carele cu mare avutie si cu tote, inbelsugarea inpace si liniste a domnit done- 4eci si tie anl ; a adormitintru Domnul in adancimea anilor, in anul Domnulul 1654,in ciustite betranete.'

5. Istoria Terif-Roma,nesel de la mOrtea lul 31Iateid-Voda Basarab

pa,na la Nieolae Mavrocordat(1654 1716).

1. Cuvintele rostite de betranul Mateia-Voda pre patulsea de mOrte ,,ca ail se, vie marl reutati asupra acestel sa-race de tern, va sa ca45, la mare nevole, si vor se, patimesca

cei bunt pentru eel ref- se inplinira din nefericire ca otrista prevestire. Streinii ref voitorl al nemului, si boeriieel instreinati de binele patriei, ill dedera 131 Ana, ca sa aducapeirea terii, In kc de a cauta se, traiasca in dragoste

pentru ca primejdia se.-1 gasesca pe totl la o lalta

si

si

sa

si

si

sisi

si

sisi

sitracie,

.Aie

:

188

intr'un cuget §i o simtire: domn, boer, o§ten §i poporl el sedespartira in tabere du§mane, se certara §i chiar se omoriraintre den§ii ; uitand c5, aunt o natie §i aii o patrie, el ajun-sera o jucarie in mane vecinilor cutropitori, ni§te salahoi Isiliti cu iataganul sea cu cnuta se, lucreze pentru stepaniilor, se, face podvedi §i angarale pentru armiile turce§ti sicele de invasie, ba so, fie chiar pu§i la jug §i se, traga caboil la rota. Cad, cum dice betranul cronicar al terii, siacest nem romanesc pone at fost diagostea in mijlocul lor,Dumnedeu at fost cu densii, ca nu 1-at calcat alte limbistreine, §i at fecut multe vitejii, §i art bait in pace bunk ;jar acum el singuri cu mintea lor 1§I surpara viatapusere casele." Ace3to, stare de ticalo§ie i umilinta Romaniio datorati in buns parte lor in§i-§I, gre§elilor §i nepriceperiIcapetenielor lor, cari lasara pe streini se, se amestece in car-muirea treburilor terii, §i nu sciura se, gasesca in puterilepropril ale natiei mijlOcele de impotrivire contra incalcari-lor din afar5,, mijlecele de indreptare contra relelor §i pe-riciunii din la-untru.

2. Din 4ece domni, cari suira §i scobolira treptele tro-ts 4-1716nultil in timp de 70 de au (1654-1716), numal don!

art o domnie mai lunge : erban Cantacuzino dece an!1679-1688 ( 1 ( 79-1688) §i Constandin Brincovenu 25 (1689-1714);I o89 1714,pe dud restul de 35 anl este impartit intre cei-lalti opt,

din car' unii domnesc uumai cite un an. Aceste domnil autote un sfir§it ref" : Constandin §erban, Mihnea-Radu §iGrigore -4,hica, fug in terile cre§tine, ca sa scape de urgiapagans; Grigore Ghica, in a doua domnie, este surghiunitde Turd ; George Ghica §i Antonie Vode sunt maziliti,

erban Cantacuzino more otravit de boeri, Constandin Brin-covenu e taiat cu tota familia sea la Constantinopole, unde2 ani dupe, aceia cade capul du§manului set §tefan VodaCantacuzino. Tera este in mai multe reuduri predate, §irobita de Turd §i Tatari, cutriera,t5, de o§tirile nemtesci qiunguresci ; populatiunea pare.seoce sate §i °rap, ne mai pu-tend suferi reutetile unui guvern despuitor §i tiranic, §i seduce pene chiar qi in tera turcesca, nude Oa mai rrulta,sigurante a traiului §i a proprietatii, de cit in a el' patrie.Locuitorii ce mai roman suet secerati de cluma, fomete Simiserie; boerii roman!. cu iubire de ter& platesc cn capetele,cu pribegia or cu surghiunul indrilznela impotriviril lor ;eel ce (MA mama cu streini] sunt singurii bine-veduti lacurtea dorm: el; Tar domnii nu mai stint aparatorii drep-

gi

gi-gl

pa

189

turilor terii, ci ni§te slujba§i turcesci, pu§i ca sa implinescasa string& cele trebuinciOse de hrana pentru cur-

tea Sultanului §i pentru intretinerea o§tilor, sa lupte substegurile turcesci contra creOinilor.

irul domnielor §i intamplarile mai insernnate sunt:

A) Constandin Serban Balsam!).

(1654-1656).

3. Constandin Sierban Basarab, poreclit Cirnu,pentru ca in tinerete, umbland dupa domnie, fuseseprins §i thiat la nas din porunca lui Mateiti-Vocla,era fiul natural al lui Radu-Voda erban. El eracunoscut sub numele de Serdarul Constandin dinDobreni (jud. Ilfov) ; slujise mai anteiti in Transil-vania la curtea lui Racoti II, apoi la Mateiii-Voda,dup5,_ mOrtea caruia boerh §i o§tile it alesera de

iar Porta it recunoscu in schimbul a 500.000lei; din acesta suma 450.000 lei era averea remasade la predecesorul sei1. Constandin incept sä dorn-nesca bine ; ierta Ora de bir trei luni, scapand-ode tote napa§tile ; plati pe slujitori de birul tiara-ciului pe un an ; scuti pre dorobanti si calara§i dedijma §i oerit, imbracandu-i pre toti cu postavbun §i dandu-le left indestul; .,judecati dreptefacea, pre nimenea nu obidea, ci cu blindete §i cucuvinte dulci pre toti mingiia." Dar cea-cel grabicaderea §i aduse rele marl asupra terii, fu chipulnepriceput, cu care el voi sa se scape de Seimenici uprinta cu care se lasa a fi amagit de Racoti

1/4

cad in loc de a desface de Seimeni pe tale pacinica,voi sa atite o§tirea nationals asupra-le ; acesta seuni insa cu den§ii, §1 cii totii omorira presto 36boeri, pr6dara manastiri §i biserici, rjahuind, spunecronica, tOta Ora din cap pene in cap, §i cruci§ §icurme4i§." Racoti, oferindu-se de bung -voie ca sapedepsesca militia resculata, veni cu 30.000 omeni

lajdiile,

dothu,

:

190

§i o macelari la S'oplea in Telejen, luand §i 40 tu-nuri, ce le Buse in Ardel. Constandin se facu acumtributar domnului ardelen, care-le intrand n res-boiA cu Polonii, amesteca §i pe voevodul roman.Din acesta causa Sultanul it mazili §i numi in lo-cu-' pe IiIihnea. Acesta intro in tera (febr. 1658)cu 10.000 Turd §i 20.000 Tatar'. Constandin itintimpina cu 32.000 o§tenI, der intr'o batalie san-ger6sa, care '1 costa, viata a S,000 Omen', fu invins

§i silit a fugi in Ardel.

Constandin §erban domni 4 ani farii, 3 luni, in care timezidi in Bucuresci in verful unel movile manastirea on hra-mul Sf. Constandin i Elena, pe care Radu Leon o zugravi,far Constandin Brincovenul o filen Mitropolie, cum e penein cliva de aster -41; asemenea zidi o biserica la Pite§ti,manastirea Jitianul, din sus de Craiova, lingo Jia; Len unsicrin mare §i fr mos de argint, in care se piistrezil trupulSf. Grigorie Decn,politul la manastirea Bistrita, ,§i altemulte bunatati §i odor° scumpe as faeut, §i le an impaititpre la Sfantul munte §i printr'alte parti.' El iubia fOrtemult tecanimea, Si nu numai ca s'a silit a o u§ura de biruii,(-16r a inlesnit un mare numer de sate, ce se venduse maiinainte in serbie, -sa se rescumpere de rumdnie, si sa devinaiara§i mo§nene. Deco n'a putut tine domnia terif mai multtimp, causa a fost uprinta cu care primea sfaturile altora,aflesea on rele §i nechibzuite, legaturile stile cu Racoti §icu Moscovitii, cart nu dorian mantuirea eiii Romanescide jugul turcesc, ci prin slabirea §i robirea acestei ter'voiaa ciescerea puterei for proprie.

Acest lucru it pricepuse destul de bine agerul MateiaBasarab, §i de aceia el a §i sciut sa apere tera ca un strajarbetran 21 de ani, §i sa se feresca de intrepcinderile indras-nete §i fora vre un stop practic pentru tera, intreprinderice i le insufla §ilui atit Racoti, cit §i Mamie Duce al Moscoviei.Acest din urma -visa Inca de pe atunei scaunul Constanti-nopolei, sub pretextul a§a numitei desrobiri a Cre§tinilofpravoslavnici de jugul pagan.' Insug Racoti despre

1655 Constandin eiban la 1658: .el a mo§tenit numai scaunullui Mateia Voda, nu insa vitejia §i talentele lui militaresei,nici priceperea §i intelepciunea

Isr,s

(Ikea

191

Tote incercarile lui Constandin Serban de a'§i rectipatatronul perdut, sea macar domain Moldova, nu isbutira; elmuri, ca §i tatal sea, in ted streine, in Polonia. Cu el se stinseramura danesca a familia Basarabe, dupa ce citi -va ani maiinainte (in 1655) ramura basarabesca a Draculescilor per- u55:dose eel din uimii al ei vlastar, pe Mihaiiz, nepotul lui Mi-haia Voda, in tera Casacesca, unde el avusese o misiunepolitica din partea impel atului german, de a ridica pe Cazacisi a coprinde Ardelul, pentru imperat, ca §i mopl sea,eroul de la Calugareni.

Cu stingerea dina,tiei basarabe, care delese in curs de400 de ani atatea dornni straluciti : de in Litean §i Tugo-mir pene la Mateia §i Constandin Serban, se ingropa §idomnia pamentena; de acum inainte vor veni in tron streinifaltoiti pe trunchiul basarabesc, sea furi§ati intr'ensul; dupaden§if, ni§le veneticf de sange strein, Greci tarigradem, stre-ini de tera §i de ale erif, slugi a unor slugf de in Stambul,cad. se vor face stapeni preste avutul §i munca Romanuluf ;acesta va ajunge pribeg in coliba parintesca, strein in pa-mentul sea de nascere; deca ail I/Out paganii una caacesta, cum este pisma §i imparechiare intru Romani, dicecrunica, socotira ca este vremea sa intre intru ei ca ni§telupi intr'o turma, de oi, s5,-I resipesca §i sh-i slabesca dinadacina. -In timp de 200 de anf, de in stingerea dinastief basa-

rabe, pene la 'ntemeierea stralucitei dinastif Hohenzollern(1658-1866) Romania, fu preda a luptelor pentru tron,a inriuririlor pi imejdiese din afara, a framentarilor de par-tide dinlauntru; §i numai in 1:Pua cind, in 14 Marte 1866,cele done ter' surori, unite pentru tot-d'auna, puserii, peffuntea lui Carol I indouita corona a lui Mircea-cel-Betran

Stefan-cel-Mare, Romanic as rupt cu pecatele trecntu-lui, au gasit baza temeinica, a existent ei for nationale, carenu va pute fi slruncinata fara, primejduirea existentei in-se§i a nationalitatii mistre.

13) 111111nea-ltadu §i domuii urmAtori pang la SerbanCantacuzino.(1658 1689).

4. Dupa fuga lui Constandin §erban in Ardel,tronul fu ocupat de Mihnea. Acesta in loc de apurta grija terii §i d'a o a§e4a, dupa atatea ame-

_Ca

si

192

steckturi, trkind in bunk intelegere cu Turcii §icu vecinii, se unesce cu G. Racoti §i Constandin

erban, ca sk ridice armele asupra Turcilor ; omorkmultime de boeri, care indraznise a se impotriviplanurilor lui nebunesci ; §i dupa o domnie de unan §i trei luni e silit a fugi §i el in Ardel, laskndOra in preda Turcilor §i Tatarilor, care o pustiirain chipul cel mai grozay. Numai Tatarii duserapeste 50.000 locuitori in robie, pe langa, un marenum& de ciredi §i turme de vite. Tem remaseaprope pustie. In locul lui, Porta muta pe GeorgeGhica din Moldova.

inainte de a se face donin, se numia Ioan-bei, §iei a fiul unul laciltuq grec Jane Surdul; &incluse de fitial lui Radu Mihnea, adopth numele de 111ihai Radu.El petrecuse mare parte din viata sea in Turd, de in canluase deprinderile, legea §i portul; cunoscea trel limbr:araba, persana si turca, §i se fagaduise Sultanului, ca numaiin trei anf el va face Teia-Romanesca pa§alic §i o va sili salepede religiunea cresting §i sa 'nbniti§eze mahornedanismul.Venind insa in tern §i fiind cu capul plin de fumuri, seincorona §i se unse in Mitropolia -Orel cu titlul de Archi-duce, ceru de in Porta, sa-1 recnnescii, de stapenitor nu nu-mai al Terif-Romunesd, dar §i al Ardelului, al Moldovelai al Silistrel; lug bani impruinut de la bancherif turd dinConstantinopole §i de pre marginea Dunarii, §i-I chemain tera, tinendu -I cu mertice, cis lefi, §i la ma de mare

chiarcinste ,cat credeati intrrensul ca in Mahomet' ; posesi se zidesca pentru den§iI doue moschee in teat, §i cedesfoia ca, are sa se turcesca. Pe de alts parte ink"), facea,piegatiii sit ridice armele asupra Turcilor, stringand me-reit o§tire §i stand in legaturi cu Racoti, cu Constandineiban §i cu George Stefan. Un lucru it mai iemanea

acum sa faca: sti se scape de boeril, ce-I banuia, a fl protiv-nici planului rescularei; cu un an mai inainte el omorise 6din cel mai cu veza, intro cars fusese §i banul Ciaiovel PredaBrincovenul ; acum chema alti .40 in casele dotnnesci dinTirgovi§te. Uciga0I, ni§te be§lil tprci, stet gata: §i ,,citepre unul, ii lua de-1 sugruma, §i-I arunca din casa jos preferestre, cu laturile in giumacji; musica clicea (canta), Ear

§

Mihnea,

193

dorobantil juca, se_ bums, §i-I calca cu picforele, §i - §fbatea joc de trupurile lor, §i nici la biserich nu-I Lisa sh-Iingrope, ci afara prin gunoie; iar pre jupinesele (neves-tele) lor le muncla §i be lua tot& agonisela. Printre boeriluci§i emu trel fratf Cindescf, Udri§te Spitar, Vasile Cim-pinenul, Radu Farca§anul, §i altif. Apol this pre tot' Turciidin_ Tirgovi§te §i Bucuresci, arse Braila §i Glurgiul, batupe pap Silistrel, pe cind acesta trecea prin tors., §i in fine,aflhnd ea o Qrroata, turcesca, a sosit deja la Giurgiu, porniasupra-L La Fratoti, in lunch Giulgiulut, it intimpina, osemi de Turd, pe cad if facu bucati, fuse primind. vesfeca Racoti a fost invins de Turd, far Constandin ,,erban deTatari, perdu oif ce nadejde §i se retrace in Ardel, uncle'§f-a sfir§it viata cum a fost mal rel. El domni nurnal unan §i trel

5. George Ghica (1659-1660) nu apucase inch 1669-60bine sa domnesca, §i prinqend veste ca Constandin§erban a intrat cu Ungurii in Ora, fugi numaide cat cu toti boeril §i cu familiile lor, la Giurgiu.Constandin merse d'a dreptul la Bucuresci (1 Maid1660)z de aci lovi pe nea§teptate pe Ghica is Giur- 1660giu §i alunga peste Dunare. Der nu stete pe tronnici o lung de chile, §i fu silit a se intOrce in Tran-silvania, pentru ca o armata numerosa de Turci §iTatari intrase in tors §i o pustia far& mild. NiciGhica nu domni mult, cad fu ridicat far' de vestedin scaun de un pa§a §i dus in lanturl la Constan-tinopole, din causa ca nu platibe la Limp haraciul.Jn locul lui se trimise fiul sou Grigora§cu (Sept.1660), care domni in done renduri inteia domnie(1660 1664) o perdu, pentru ca avend Turcii res- 16 10-64bOjfl cu Germanii, §i el find silit a merge cu &teain ajutorul Turcilor, fu acusat, ca la batalia de la Leva(1664) ar fi rupt-o d'a fuga, ca ssa flea pe Turd sa. 1664

perqa resboiul. Porta numi atunci down pre BaduLeon (1664-1669), care fu resturnat printr'o res- 1664-69

cola a boerilor, §1 inlocuit cu Antonie I/6dd dinPope§ti. (1669-1672). Acesta cade prin intrigile 1669-72

13

Lunt.

;

194

grecilor, §i acum Grigormcu Ghica is pentru a doua1672-74 Ora, scaunul (1672-1674), pe care '1 perde lark'

din causa purtaril stile indoiose in resboiul turco-polon, (expeditiunea de la Hotin). Prin staruinteleCantacuzinescilor, in locul lui se numi grecul Duca

1674-78 TrOdd, stramutat din Moldova. Duca (1 6 7 4 1 6 78)facu doue expeditiunI cu T arch', una contra Poloni-lor, si cea-lalta contra Ru§ilor, §i apoI fu rechematin Moldova ; iar domnia Teri!-Romanesci o capeta

erban Cantacuzin.Aceste schimbarf dose (noue schimbdri in timp de

20 an!) aretad ca Tem-Romanesca este maT putin de citun vilaiet turcesc, §i ca eel d'anteid barcagid turc, ajunsvizir,, 'Ate numi §i schimba domnif intr'ensa, dupa plat,alegendu-i printre lepadaturile Fanarului , print' e

§i negustorii de stridil din Constantinopole. Darceea ce ca§una aceste schimbari, nu era atit vizirif, citambitiunea nesocotita §i nevrednica a boerilor, car! se restur-nad unii pe altil, servindu-se de mijlecele cele ma! ru§inese;fiul ponegrea §i vindea pie tata, ruda pe ruda sea de aprope;the! legaturile de familie, de recunoscinta Bed de prietenie,nici temerea de minciuna §i de nelegiuire,-nimica sfint nuoprea pe ace§ti omen! impartiti in tabere pururea du§mane§i de manic nesaturate. Chiar §i Sultanul ajunsese sa Mica :co, el biruesce de la resdrit pone la apus, der nu este all&tera ma! tea, de cit Tera-Romanesca, cm nu apuea o nebu-nie sa se potolesc5,, alta se ridica. §i aceste nebunii leplatead cu sange, cu schingiuirf §i cu robie, saraca de tera,poporul, care de la mei-tea lui Mateid-Vodd nu-§I mai ga-sea odihna, de multele nevof, de resipiri, de >abia §i avaniileUngurilor, Tatarilor §i Turcilor. Dup.& robie, veni cruma,timp de 3 an!, apof femete mare 2 ani, in cit omenif se hranedcu radecinf de copaci, apoi mate bole §i nevoi grele, §i totchipul de bube- mai ales in Tirgovi§te §i Bucuresclfa-cendu-se morte nespusa.'

Tot atuncl marele Vizir Kinprili, singurul a tot puternicla Porta, hotarise sa prefaci cele tree principate : Ardelul,Moldova §i `era-Romalesca in curate pa§alicurf. Inceputulvoind a '1 face cu Tera-Romanesca, el porunci lul GeorgeGhica, ca sa derimeIa pdment zidurile Tirgovi§tef §i manh,s-tirile de prin prejur, §i sä mute pentru tot-d'auna capitala

laca-tqif

195

terif la Bucurescf ; caci din Giurgiu Turcii puteti mai usorpriveghia pasurile domnilor, si '1 aveau mai sigur in mans.Ghica indeplini porunca fara impotrivire.

Tot scum incepe o lupta plin5, de omoruil, trA,d5,rl si cru-4imf intie Ghiculesci si Cantactvzeni, care se termini cuisbinda acestor din u tm5,, der nu pentru ca sfisierile dintrepartide sh inceteze : boerii se pie instteinase de tera, pentruca di, mai pastrezesimtul primej lief la care o impingeau pa-tiinile egoism ul, ambitiunea mirsava si lasitatealor; pre se dedase cu v.ajba, amestecaturile si tote vitiele des-.potismului, pentru ca sa path' tra,i in dragoste si unire, saasculte de lege si d. eptate, s 4 se annuiasch de cuviinta sicumintie; crut 1. si apasatorf cu eel midi, robi ttritori eu eelmarl, pun maim, pe putere, nu ca sa Imbunattitescii,tristasort5, a terei, ci ca sa gonescii, cu o turta,re fanatica pre pro-tivnicif lor, cart, la iendu-le, cand vor deveni puternici, aucu mai multi ur5, si inversunare si loveseA pre peisecutorifior. i asa trecend iepede din prigouitori In prigoniti, §idin prigoniti in prigonitorfboerif, cu pofte vecinic inse-tate, sleesc fortele, munca si viata intregil a unul nem; efnu ved ticaiii, c5, d'asupra capetelorlor tuttu or sta spanzu-rat iataganul celui venit de presteDuntIre, care cindif lovesce, le sterge pea si pomenhea din cartea vietei. Pe§erban Cantacuzin it va surpa, bea otrav5nepotul sea Brancovenu ; acesta la reudul sea va fi surpat§i nimicit de nepotul sea tefan Cantacuzin, far geozilviamortii amendorora tlin iuma, tAiati unul dup5, altul laConstantinopole, va servi de aspni, lectiune tutulor ace-bora, cad prin mincIun5 si amestecatura, prin tradare ttinesocotint5,, vor sa traiasch. §i di, se Waite!

C) ,,erban-Yoda Cantacazin

(1679- 1688).

6. erban-Vothi, Cantacuzin era fiul Postelnicu-lui Constandin §i nepot de flick al lul Radu §erbanBasarab. Ca s'a capete tronul trebui sa pl'atescaSultanulul §i Vizirilor presto o jumAate milion dolei. In timpii de pace ai domniel lui, so apuca saindrepteze tera, care era spartii §i resipith, de gre-lele nevoi ce-o impresurase ; puse rinduiala in strin-

deshintuite,

d'auteia

danlu-I se,

196

gerea birurilor, aduse porumbul (papu§oiul), carepene atunci nu fusese cunoscut in Ora, Omeniimincand mamaliga, de meld sell pane do secara;incheia cu Apafi, principele Transilvaniei, un trac-tat de comercid §i altul pentru palunatul vitelor ;introduse un sistem regulat de mesuri §i greutati(stinjenul lui §erban-Vocla) ; rechema la scaunulmitropoliei pe Vladica Teodosie, pe care soborularhieresc it gasise pe nedrept departat de Voda,Ghica, facu cea d'antein sada romanesca in Bucu-resci, indemnand pe boerl sa '§i dea copiii la inve-teturi mai inalte ; puse sa s? tiparesca carti bise-ricesci, §i sa, se traduca Bibaa in romanesce ; zidimanastirea Cotrocenii de langa Bucuresci, hanulnumit &rban-Vodd din capitala, o fabric& de postavla satul Afumati, o tipografie la episcopia Buzeil,alta la mitropolia din Bucuresci, etc. ; in scurt§erban se sili din rCsputeri sa imbunatatesca sta-res materials §i moral& a poporulul, sa, ridice bi-serica, sa, asigure clarea justitiei, §i domni in timpde aprepe 10 ani cu intelepciune §i tarie, lubit desupu§ii sei, temut de vrajingii din lfiuntru §i dinafara.

El voi inca sa scape tera de robia Turcilor ; inscopul acesta i§i forma o armata frumosa de preste40.000 o§teni, puse sa se tOrne 38 tunuri, §i seasigura de ajutorul Germaniel §i Rusiel. Cind insa.era aprOpe sit ridice stegul independentii, §i ca unal doilea Mihaill sa cbeme pe romani la libertate§i la marire,peri LTA de veste, in neptea de 19

16E18 Oct6m-vrie 1688, in al 55-lea an al virstei sele, deotrava, ce l-o dede, grin mana chiar a fratelui sell,Stolnicul Constandin, §i a nepotului sell de sofaConstandin Brincovenu, acea partida de boor', caridoriail pacea cu on -ce pret, fie chiar cu robia ci

197

ru§inea terii. Brincovenu culese indata roclui Critneisale : domnia Terii-Romanesci.

erban-Voda indata ce se urea pe tron, sub cuvent case gatesce de resboid pentru a ajuta, pe Turd, incepu sastringa o§ti §i sa le ai ateze bine, desflintand cetele doro-bantesci. §i pe Seicenl, cad fa'cuse atatea rele in timpullui Constandin §erban. La 1,683, cand. marele Vizir Kara-Mustafa cu 200.009 Turd inconjura Viena, §erban con-tribui forte mult la scaparea acestei cetati; cad, de §i pri -Tighiat de aprepe de catre un pa0, turc, ca sa nu alba in-telegerI cu armata inimica, el gasi insa mijlocul de ainsciinta in fie-care nopte pe capeteniile germane desprecele mai mid mipari ale Turcilor; cand Germanii atacarapoduite de pe Dunare, date in apararea Rontnilor, ace§tiafacarii, nutria o inchipuiala de impotrivire, incarcand tu-nurile cn paie §i &Ind focurile 'n aer, far pentru ca sa am5.-gesca §i mai bine pe Turd, erban cumpera pre4I de pela Tatari §i le trimitea Vizirulul, ca din cele dobenJite de-o§tenii romanI. In find, cand afla ca Germanii se gateausa inehine Turcilor cetatea, trimise la den§il in taina peun calm& sa 1e spunk ca sa se apere barbatesce Incapatru cesuri, cad Turdl vor sfer§i ia,rba-de pupa §i vor fisilitI sa inceteze baterea ormului. Ast-fel prin sfaturile luiasediul tinu pane in (line, de 1 Septemvrie, cand regelel'oloniel Ioan Sobieski batu cumplit pe Turd, §i mantuinu numaI capitala Austriei, dar existenta chiar a S.atuluI-austriac.

Acestit victorie, urmata de alte piece (1684-1683), derecuceritea tot-atitor cetatf, ca Granul, Buda, Belgraduletc. §i de copiinderea Trausilvaniel, incurajara pe §erbanVoda, ca sa, intre in quadrupla alianta facuta, de Austria,Polonia, Venetia §i Rusia, in contra Turcilor. In acest stopel incepu tractarile in curtea din, Viena cu imperatul Leo-pold I, la Cracovia cu legele Sobieski, §i in curtea din Mos-cva cu Joan §i Petra. In schimbul ajutOrelor de oste,provisiuni §i transporturl, domnul roman cerea: ca trupeleimperiale sa gonesca pe Turci din cetatile dunarene de pemalul sting, Dunarea sa devina liinita intre Romania §iTurcia, §i independenta terei sa fie recunoscuta. Leopold,-ca sa arete deplina sea incredere in erban-Voda, it im-puternici prin diploma fotmala de a inchela in numele sett

Tail

198

-tractate cu tog crescinif vecini lul, §i cu toil citi va gasiel de cuviinta.

Pease ce tractarile acestea sa Ta o form& definitive, gene-ralul austriac Yeterani, dupe coprinderea Belgraclului(1688), intia cu un corp de dste in taia pe la Ru§iava.§erbau, considerand acesta ca o calcaie de teritoria, 11 poftisa, iasa numal de cit; Veterani apuch pe sub munti, pe laCam pu-Lung, §-i de aci se retrase ca sa ierneze in Transil-vania. §erba,n, pe de o parte porne ce la Viena o solie de 4boeri, spre a incheia tiactatul de legatur& cu Leopold, Tarpe de alta, vestesce Sultanulul e§irea luI Veterani die-tera. Der pe child solia se afla indrumatit spre Viena, TarPOrta, lama conduita cea intelepta, a lui §elban, neferici-tul principe perea otravit. Boeiii, mid la suflet, aver temaca sa nu se intord, timpurile lul Mihaifi Vitezul; nedestoi-nid de a lupta cu armele pentru neatirnare, el socote& ca§i tem este ca densiT mole§ita §i voids& sub iobia pagana,

Niel o data o causa mai sfinta, n'a fost tra,data plinteocrime mai negra §i mai ru§ind a. In minutul chid alludecrescine, intr'un virtej de vitejie, smulgeatt din mina tur-cesca Ungada, Tiansilvania, iesculail Bosnia, Hertegovina,Dalmatia, Bulgaria §i Macedonia, §i prin invingeri strhlu-cite ca cea de langh Mohaci (1C87), Salaketnen (1691)§i Zentha (1697), faced pe Turd sa veda cu gioza sfir§ituifor apro,,iat, Tar pe trufa§ul Padi§ah sa stea gata a '§I mutescaunul imperatiei sele in Asia, Romanii tocmal atunciparasell causa cre§tina §1 causa nationals, pentru carestrabunil for luptase atitea vecuri ; urma§ii vitejilor de laNicopoli, Varna, ResboenI §i Cillugareni, in be de a face-minuni de bhrbatie, luptand alaturea de fiatii for cre§tini,II vedem du§i cu sila, ca sa'§i verse sangele pentru inthrireadu§manilor for secular' §i crud' apasatoi I, pentru slabirea §inimicirea, aparA,tor.dor for firesci. Chiar §i Vo la §erban Can-tacuzin, pone a se hotari s5, iidice armelq asupi a Turculta,trebui siz insotesca pe pagint la asediul Vienel; dovada ceamai invederata de slabiciunea In care cacluse deja natiunearomans, de ultarea misiunel sele istorice, hist& prevestirea unor timpurl ru§inose ce o a§t4th.

199

D) Constandin-Troda Brincovouul(1688 1714)

7. Dupa mOrtea cea nea§teptata a lui erbanCantacuzin, boerii alesera domn pre logofetul Con-standin Brincovenul, fiiul Postelnicului Papa §i alStancal, fiica betranului Constandin Cantacuzin, §ide grab trimisera carti la POrta, ca sa,-1 intaresca,luandu-1 pe soma lor, ca, va fi cu dreptate imp&ratiei §i poruncile imperatesci tote le va implini."Patru sute pungi (a 500 lei una) date numai vizi-ru]ui §i slujitorilor sei, alto trel sute Sultanului,Costara pe Ora caftanul §i stegul de domnie pentrunoul ales. Pre timpul acela Turcia se afla incurcataintfun resboin crincen cu Austria. Brincovenusocoti ca este ma' bine a pastra legaturile vechicu Porta, de cit a incerca cu ajutorul german sascuture jugul pagin. In tOnma a. 16S9 o§tile ger-mane, dupa ce coprinsera Vidinul, intrara in Tern,intinclendu-se din munte pene in Arge§. Generalulfor Haisler, indemnat de aga Constandin Balacenu,ginerile lui erban-Voda. Cantacuzin, veni fara deveste la Bucuresci, ca sa pun& mina pre domn.Constandin-Voda, insciintat la timp, se ridica cutOta casa sa, cu boerimea, clerul §i slujitori, cu fe-mei §i copii, §1 se retrase la Ru§ii-de-Vede, cerendajutor de la Tura. 50.000 'Mari, din ordinul Sul-tanului, navalira in Ora. Germanil trecura in Ar-del, pene a nu da fata cu `Mari' ; ace§tia, dupa cejefuira cumplit pene la Buzeii, se 'n.tOrsera inapoi,ma' priimind inca de la domn §i daruri sad plocOne.

Der nu apucase inca bine locuitorii sa iasa deprin muntl §i de prin palingi, undo se ascunsesede grOza, §1 Ora fu din non turburata de o§ti tur-cesci, tataresci §i unguresci, car' impreuna cu Con-standin-Voda intrara in Transilvania. La Zernesci,nu departe de pasul Bran, se dede o batalie crin-

1689

200

cena, in care Germanic Tura infrinti, generalul forIlaisler fu facut prisonier, Constandin Balacenuperi in lupta. Armata invingetOre incorona peUngurul Tukeli de print al Ardelului; la apropiereainsa a unui corp de Germani, ea apnea fuga. Turcii§i Tatarit. se dusera pe la locurile Ion, Tukeli voisa erneze in Tera-Romanesca ; der o§tile lui talenedisciplinate purtandu-se reu cu locuitorii, fura,in mare parte macelarite. Tukeli abia scalp& cu

1690 putinel din al sec preste Dunare (1690).1690-93 8. Depa, ani de lini§te (16 9 0 1 6 9 3), ne-

voile incepura iara§1 sa, curga pe capul bietel teri:Tatarii o cutrieran dintr'o parte, Turcii dintr'altaparte, mai in fie-care an, facendull drum prin-tr'ensa la resboiul din Serbia, la ducere ca §i laintorcere. El nu se multumeti numai cu plocOnele§i conacele renduite de domnie, ci jefuiaii pre totepartite, ca ni§te lupi rapitori; stricaii semanaturile,ardeii satele, ucideii locuitoril, fara ca tine -va sa,pas a le sta in potriva. Plingerile donmului nuemu ascultate la Porta ; poruncile Turcului nu maicontenefi, cit §i domnul §i boerii, spune cronica,i§i perdea mintea §i sfatul, care porunca mai nainte

faca, tote grele fiind §i grabnice, in cit nu putedice nimenea ca va mai sta tine -va§i pre pamentulacesta, incepend §i satele a se rasipi de pasulera pe Ora." Ciredl intregi de vite, herghelii decal, turme de ol, mil de care cu zaherele, lemne,salahori, zidari etc., se trimited intr'una la Bel-grad, Timi§ora, Cladova, pale chiar l i Camenita,lama ca §i vera, de unde avea, de uncle nu aveasaraca de -Ora; asupra, el ca4use acum tot greul, fiind-ctL se gasea in mina Germanilor, Tar Mol-dova, in urma pustiirei Polonilor; saracise cu de-sevir§ire, ne mai putend da Turciei yre-o ajutorinta.Ca culme a nenorocirei, ciuma bantuia de ani in-

ce

sa

Ardelul

201

tregi populatiunea, lacustele de 7 an! stricail se-ranaturile, aducand mare fOmete §i lipsa.

La inceputul a. 1699 se facu pace intre German!§i Turd, grin tractatul de la Carlovichi: Austriascripata tOta Ungaria, Banatul §1 Transilvania ;Polonia, cetatea Camenita ; prmcipatele romanesciremasera, ca §i in trecut, sub protectiunea Turciei..Sultanul, in semn de resplata pentru multa slujbace -I slujise cu credinta Brincovenul in timpul res-boiului, dede domnia pe viata, ertand §i terade haraciil pentru 2 ani, de ore -ce s'a dovedit cain trecutil ani ea dedese doue haraciuri mai multla hasnatia imperatesca. Se spera ca acum eel putinlocuitorii au sa fie lasati in tihna ; sarcinele ins&nu incetara, cad. chiar in acel an se tramise laCameuita 700 care cu boi §i 500 salahori, in Tur-cia 600 boi si 300 vaci ; la Bender (in 1707), 100.zidari, 200 lemnari, 2000 salahori §i 350 care detransport. Cat pentru haraciu, se urca mereu, §inici mai avea rend §i sema ; in 1701 Ora plati 4miliOne lei ; in anul urnaator, tributul pe intregulan viitor ; in 1707 de doue ori tributul dintr'un 1707

an. In 1703 domnul e chemat la Adrianopole §iamerintat sa perqa nu numai trollul, der §i viata ; ca,sa scape, se duce, daruesce Sultanului 200 pungi, alteatitea, marelui Vizir §i urea haraciul la 510 pungipe an, in loc de 270, cum fusese One atunci. Derel nu apuca; bine sa se 'ntorca la scaun, si Sultanule rCsturnat, marele Vizir omorit; acum ii trebue altepungi Si alte daruri, ca sa capete sprijinul nouilorputernici ; cind ace§tia sunt ca§tigati, yin altiilocul lor, §i ma, mai departe, in Qit fie-ce schimbarede vizir la Constantinopolei acestea sunt fortedese, costa sate de mil de lei pe Ora ; caci dom-nul nu platea napastele din vistieria sea particu-lars, ci din a terii, din birurile strips° de pe la

1699

1707

1701

1703

ii

202

sermaniI locuitori, din imprumuturile facute cud'asila pe la boerl §i manastiri.

1714 Ece ce dice tefan VodA, Cantacuzin In actul din 1714,prin care desfiintez6 dajdia Yacciritu/ui (cite 33 banLpe ande fie-care cal, fapa, bou, vac5, §i bivol) :

Ace. 4it dare nesuferitii, poruncind fir& do mild sit se string-1 pevreme de iarnil, ticilloiT de s6racl ea silea de multa s6,recie sit fug itdin loeatmrile tor, qi unit se a=ctin lea in muntI, altil in pescerl,altil in-pedurY, altil prin stufurl Fi altiI prin gaurile OrrifintuluIimpreuna cu muerile §i cu copiii lot, in care locurl unit murex defome, altil degera de frig, pre altil it manes, fiarale, Fi altil en altemulte felurt de patimi, 1sT sevfirqa viata for cea pedep,ita."

i pe cind pop_orul se chinufa in carne §i in vaete, sLi pei eaastfel, domnul terii, poreclit de Turcl Alti7& bel (print deaur), griimedea avutil, ,care alt dome strine, nisi s'auimbog'atit ca el de cind este inceputul teril', punendu -le.spre past, are la bancile din Viena, Venetia, Holanda §iAnglia; inalta palate la mo§iile stile, .se bucuia in ospete§i in eselii, in nunte §i ale boiarilor de pament §i ale lulnunte, ca atita eta fericit, dice un cronicar, c t mi se pare.ca tote darurile norocului era asupra

9. Un alt domn §i in alte timpuri n'ar fi suferito stare ap, de umilita in afaxa, §i a§a de nenoro-cita in launtru ; ci cu armele in mans, pe viata saupe mOrte, ar fi incercat mintuinta. BrincovenulBtatuse un minut la cump6na, ca sa inchine Oraimp6ratului Austriei Leopold ; imprejurarile insanu i se parura destul de priinciOse, primejdia in-treprinderei socotind-o mai mare de cit folosele.-Dupd, cit-va timp se indrepta la imperatul RusieI,Petru eel Mare ; .acesta toc-mai atunci se pregateasa ridice resboiii asupra Turciei, cu acea nadejdeca sa lea §1 Tarigradul (Constantinopole) de la Turd'',intreband departe este Tarigradul." Un tractat se-cret se incheda intre tarul Rusiei §i domnul roman,prin care acest din arms se indatora, in cas cindRu§ii ii vor veni in ajntor, sa inlesnesca trebuin-ciosele de hrana pentru tots armata, §i sa rescole

n'ail

203

in acela§ Limp pe Bulgari §i pe Serb' El primi chiar-300 pungi, ca sz stringa o§ti §i provisiuni ; der cMdPetru intr.& in Moldova, unde §i domnul acesteiOA, Dim. Canteniir, se resculase contra Turcilor,Brincovenu perdu curagiul §i increderea in isbindaarmelor cre§tine, cede inapol banii primiti, §i nuvoi s& mergii,nici spre o parte, nici spre alta, canu i se intimple vre o gre§elti; macar ca multi it in-demna, spune cronica, sa merga la Muscali, iar elnici cum nu vrea, numai ce §edea la Urlap', ling&Cricov, privind ce vor face (*lie. Rusesci §i cu. aleTurcului". Per verul sea premare, Sptitarul Toma.Cantacuzino, fugi nOptea cu ctiltirimea la Ru§1, fartivoia §i scirea domnului, §i ajutat de un general rus,arse Brtiila. Petru se scobori cu Ostea lui pe Prut injos la Stanilesti, langa Hu§i, in nite locuri rele,uncle fu iuconjurat de Turci si Tatar', cumplit btitut§i silit de sabiti si fOme sti incheiti o pace ru§inOsti cumarl' perderi. i asa cu acesta ru§ine intorsTarul cu al lui la, tern -'§i."

Sultanul miniat pe Brincovenu pentru intelege-rile stile cu Germanii §i cu Ra*:, §i in acela4 Limp do-rind sa punti mtina pe avutiile lui cele multe, botari

mazilescti aducti la Constantinopole. Pen-tru acesta se intelese cu Cantacuznaii, ftigaduindunaia din ei, lui Stefan, domnia Terii-Romtinesci.Inteuna din Bile (23 Martie 1714) un capigiiicu 12 slugl sea ciohodari, vine in Bucuresci, ultrain palatal clomnesc, scOte din sin un petec uegru,§i aruncandu4 pe um' Tii domnului, II strigaadicti e.ti scos. Vodti se spainitinta §i cads jo3;turcul citesce boerilor firmanul de scOtere, pece-tluesce vistieria statului §i camara donmesca ; facepe boeri Aspundetori de persona donmului, pa ne-gutetori, de credinta boerilor. Peste n4tetot ora§uleste in ferbere ; groza a coprins pe toti, vestea.

1714

sa

si al

Mazil,

la

204

a, o armata de 12.000 Turd se apropia de Bucuresci ; Turd nu, erail ins5, de cit 300, dirora boerille c§ir2i, iriainte §i -1 condusera cu ciaste, ca pe ni§temintuitori al for ! Imbrohorul sea capetenia carevenise cu den§ii, dupe ce aduna pe Mitropolit, ep-scopi §i pe boeril cel marl, le spuse ca Porta a nu-mit domn pe Stefan Cantacuzin, §i pe dat5, it §iimbraca cu caftanul domnesc.

Locuitoril din Bucuresci inspilimintati, dice un scriitor,remaserit privitori lini§titi la tote aceste acte de silnicie,nu '§i puser5, nici o silintii ca sa libereze pre voevodul lor.Cu o natiune, care ar fi uitat mai putin demnitatea sa pro-prie §i pretul independentil, o a§a intimplare n'ar fi pututde sigur aye loc firs ajutorul unei armate, §i fare versarede singe.`` Iar altul adaoge: O asemenea lovitura destat se filgea, intr'un mare principat, in mijlocul unei ca-pitale, care numera atunci 60.000 suflete, numai cu ajuto-rul a 12 slugi armate, cu frica ca se apropie 400 Turd, §icu amerintarea ca vor intra in tern 12.000 Tatars. Undeeiaii der Romanis caii sub Vlad V nu se temurii, sa loves*In numer de 7000 calareti, o armatil de 250.000 vrOjma§1!-

Nenolocitul Brincovenu, cu domna, Cu. 4 feciorl,cu o norsa, nn nepotel §i 4 ginerl, e ridicat, chjar iuvinerea Pa§telor, pornit spre Coistantinopole.Aci, dupA, ce fu tinut in inchisOrea ,§1epte Turnurr,§isupus la casnele cele mai marl. ca sa nArturisescatote avutiile sae , scos in qiva de 15 August

11714 (1714) la un foi§or anga mare, §i Vaiat impreuna-cu 4 feciori al Constandin, Stefan, Radul §i

§i ea un boer al ski credincios, Vacarescu.Sultanul tinuse so, fie fatit la omorirea lul Brincovenu,

§i pofti =e pre tots solii puterilor europene,aflati la Coustan-tinopole. Imbrochorul cel mare, din porunca stilpenuluiseA, dise mai 6,nteiii osinditilor, ca decil ei voesc a se facemusulmani, Pie-puternicul Irn oerat le dii.,uesce viata. Totititcura. Atunci se dede sen gidelui face datoria. Canddomnul vedu pe gelat ca vine cu iataganul scos Ininalta ochii ciitre cer §i griii feciorilor sei, cu un glas indu-

gi

un

!u

Mateiti,

mana,

0i

Joel:

sa-ti

205

io§at, der tare, precum urmezg, Feta mei ! Tata tote avu-Mile on -ce am avut, am perdut, sa nu perdem Inca! sufle-tele ! Staff! tare §i barbatesce dragi! me! ! §i nu bagati samsade m6rte, priyiti la Hristos mintuitorul nostru, cite atrabdat pentru noi, §i cu ce morte de ocara murit. Credetftare Intru acesta, §i nu ye mi§cati, nici ye clatiti din credintacea pravoglavnica, pentru viata §i lumea acesta. Fetii mei !Inca o data ye clic, stati cu cm Am perdut tot ceavem in acesta lume ; cel putin sa ne mintuim sufletul, §isa ne spalam pecatele en sangele nostru

Sbura m-i a,nteiit capul Vacarescului, veni apoi rendulfiulul celui ma! mic, Matiaq, tines numal de 16 an!; acestarin grozavia spaimei, se rugs de ertare, jai end ca se ya turd.In acele minute de suprerna desnadejde tatal it infruntacu cuvintul, qicendu-I : Matiaq, Matia§ ! Mai bine de ornie de orl mori in legea to crqtina, de cat sa to fad paganTurc." copilul striga vreii, sei, mor cretin ;love§te ;" §i capul sell se rostogoli la pament. Dup5, densulfu taiat al treilea nascut Raducanu, apoi eel d'al doilea,Stefanita ; apoi fiul eel mai mare Constandin. Cand calaulse apropia de nenorocitul tata, acesta 1§1 intorse call, §i46rind socia sea, fetele sele, §i pe nepotul sea, pe care'l cre-dea osindit la morte, incepu s5.'§i smulg5, peril se! alb! §i 85.stiige: ,,Acesta e sarta tutulor acelora, car' au nenoroc:read'a se nasce ca sa, slujesc5, unul tiran !4 Apoi inalta °ail larer, pleca capul pe trunchiii; calaul puse sfir§,it sufeiintelorunul betran ivitor §i priveli §tea unel cru4imi a§a demarl, §i a unel ap de grOznice barbarii'. Brincovena aretaseacum la merte, ca em §i ca parinte, mai mult curagiii, maimulta tarie §i nobleta, de cat aretase ca domn in timp de unpatrar de secol.

Ast-fel se desradecina, Constancliu Voda §i casa sadin fats pamentului, diva 25 ani §i mai bine deslujbA, credinciOssa imper'atiei Turcului.

Brincovenu a facut mai mqlte imbunatatiri in timpuldornniei sae. El a zidit din temelie manastirile Hurezi §iMamul din judetul Vilcea, o manastire cu chilli de petra §icetate imprejur in tirgul .Rimnicu-Scirat, o biserica laFcigarq in Transilvania, alta la Constantinoi,ole, o a treatla Ismqit; a rezidit biserica din manastirea Brincovenic.biserica Sf. Dumitru din Tergovi§te, §i a inzestrat cu veni-

§i

a6

agitt:

!'

..A.tunct gidelu!:

.p:

206

turf §i odore mat multe rnanastirI din tern §i de la Sf.Munte. Ora§ul Bucuresci, care numera deja 50.000 locui-tort, l'a infrumusetat cu zidiri inseninate, ca : palatur dom-nesc din polele Mitropolid, clopotnita domnesca cucesoinie §i bora inprejur, biserica despre Domna, hanul dela manastirea Sf. George §i altele. Ti, govistea, care de laGhica-Voda incetase de a mat fi Icann aI teril, el o relm-popora, rezidind casele dotunesci, bisericile si manastirile, §iTetrecend acolo o bunii parte a anului. El a indestulat §itirgul Foc§ani cu apa de beat, alucend-o tale de duce cesuride tirg.

Brincovenu intro luse §i ore-cart rinduell in admini-stratia public& §i in finance ; regula plata birurilor de 4 onpe au, adica pe sfertarl; descaleca mat multe sate de roman!,bulgari, se,rbi, venitI din Turcia, in- num& pone la 15.000suflete;_der desflinta mare parte din armata, pentru ca saimpopuleze satele §i ino§iile stile prop di cu o§teni, ticendu-Irioncini at set, din aparatori at terii, cum fusese pene atunci.

In 4ilele lui se traduce §i un mare n.uner de carti biseri--cesci, tiparindu-se in tipografiele: MitropolieI din Bucuresci,Episcopielor de Buzea §i Rimnic, a manastirei Snagov, etc.,prin ingrijirea Mitropolitilor Teodosie §i Antim, a Episco-pulu! Mitrofan §i a fratilor Greceni, Radu §i §erban. Ace§tiduol invetatI traduc §i tiparesc : Biblia (1689), Evangeline(1699) , 111argaritare (1691) §i 3ICirturia p ravoslavnicci(1691). Tot atunci se daft la lumina : Fidrea darurilpr(1699) , lnvq(;turi enytineset (1700) , Alineele pe 12 luni(1698), Triod (1697-1700), MO/a/c/We (1698) , Apostol,Alexandria sail istoria lui Alexandru Macedon, NavimeleOrientalilor (1713), Fancy iriei, etc. Radu Greceuu scrie §i

-o istorie a lui Constandin Brincovenu, rernasa, neterminata,precum §Sin chronologie a domnilor ; iar la Padua (Italia)Brincovenul public& o harts mare a tea' RomanescI, facutade Constandiu Cantacuzin §i iudreptata de densul. Pe acestaharta, se areal: tote oraple, tirgurile §i satele; manastirile

schiturile, cetatile intarite, minele de arama §i de fer, oc-nele, baffle, podurile de pe riuri §i locality ile uncle se pro-duc vinurI mai bune. Tot atunci se intregi seaa de la St.Sava din Bucuresci, numita §i Colegiul domnesc, infiintata,de erban Cantacuzin, avend ca dascall, intre altii, pe gre-cii cel mat invetati de pe acel timp.

In scurt, Brincovenu a lucrat pentru sadirea culture!europene in !era, pentru ridicarea bisericei §i

deluluf

-§i

a clerulul,

207

Inavutirea literature' bi,ericesci §i istorice, pentru desvol-tarea §i infrumusetarea oraplor, atit pe cit l'a ingaduitimprejurkile nenorocite. cu cart pururea a avut s& lupte,

tot ennui domniel sae.Politica lul este politica timpulul §i omenilor in mijlocul

ckora traia: a fz bine ca eel care este mai puternic, cadcapul plecat de sabid nu se taid, mina ce nu o p,oi momtrebue sd o linyi ! §i el, §i boeril seel volati s5, veg. tera,mintuitit de Turd, der volail ded, se 'Ate mintuinta-gra primej lie." Ast-felf cind irnpeiatul germai 4iceaBrincovenului a, se unescL cu densul contra Turcilor, elrespundea prin sold s66 : Noi pentru aceea leg5,m, ca sadam bani §i hrani o§tilor imperetesci, ca sa ne mintuim Cumijlocul acela, sa nn viie prirnejlie loculul; lar cand va ficu primej lie, mai bine sA, lipsesc5, tote acestea, sa nu axona face unit cu No' n'avem arme a sta impotriva Tur-cilor." Mantuinta Wei primejdie fu devisa Brincovenului,din cursul unul Patrar de secol, cit stittu pe tron, §i fugindmere de pri i ejdie, el nu bilgti, de semi ca mai ref' se a-propia de densa, §i pregatea natiei sere o primejdie cu multmai grozavill cad lupta otelesce un nern §i '1 invicuezi,pacea,ru§inds5, it &Terme, 11 umilesce §i '1 ingenuche; viatade rob pote fi dulce §i der este de rob §i nevrednicade firea omenesca; cad adeverata viata st5, in libertate.Mintuinta fdrd primejdie este adesea-ori o none robie,

aci ce se captt5, ugor, user se perde, §i cel ce mintuesceast5,-4I un poper, mane pote sa -'J vie poftg ca supuesie§i. In fine, mintuin(a fdrci-primejdie, nu numal ca n'ascutit tera sub domnia Brincovenului de tote relele resbo-iulukde ordiile turcesci §i tiltkesci earl o calcara in sus §iin jos,der n'a aperat nici macar capul voevodulul el, nicipe nemul acestuia, de iataganul de la Constantinopoll !

Biincovenul vrend s5, slujesc5, mai multi stapeui, i§itea mai multi vfajmag, §i un vrtijma§ mai mare de cittot", cad acesta ,.prinde iepurile cu carul.r, pe Turcul hain.Tinta a vriijmil§iel tuturor, pe care ii amagise, Brincovenultrelmia sa pera, §i sO, per& Ca un rob, pentru ca. rob voise435, traiasca, qi cel ce umbra, pururea dup5, stapen, moreslug5.. In roc de a cauta sprijinul de capetenie in natiunea,sea proprie, §i de a o pune in stare apere singuradrepturile ei, el o umilesce §i o nesocotesce; opirea natio-nala,mindria §i t5,ria de o dinieui a terii,in mare parteo desfiintezi, Jar pe o§teni ii imparte prin satele sole §i ale

1n

altil.

blajiva,

sa-1

fa-

sail

0

208

Cantacuzinilor, in conditiune de gerbi, scutindu-I de bir.Birurile §i angaralele nu ma! contenesc; sarAcia e la culme;der dornnul §I-a strins rnilione, ban! albi pentru Mile negre.Din-aintea cell! d'anteid ciohodar sera slujitor al Sultanulul,el tremura, der pe boeril, ce nu i se area slug! umilite, iispincjura,, self if trimite la ocna pe viata, iar pe domnifMoldovei ii suite or! de cite-or! voesce. ,Bogat, frumos lachip, la stat, vorba lul frumesa, cu minte mare, rudemulte, fii, fete din destul, ginerl, nurori a§i§dere, cinstemare §i in boiaria lui §i in domnia ce ad domnit" ; der

va folosi averea in 4itia, urgielj, §i is ce folos domnbogat §i fara de dal', domn cu rude, cand tocmai acestea11 surpa, domn preste un popor, cind acesta it blestema cape un ,vrajma§ al saracilor §i al patriel," down in fineatatia marl de an!, pentru a umili tera ci a o pregati tocmaibine pentru cel mai ru§inos §i maI degrachitor guvernstrein, ce a apasat vre-o data o natie, guvernul fanariot, ca-rele la rendul sea va pregati timpuri §i mai de ticalo§iesub a§a numitul Protectorat rusesc, cu care se 'ncheia, abiape la jumaatea secolulul nostru, lungul §ir de suferinte cide umilire a natiei romanescI ? !

E) Stefan -Yodil Cautacuzinu

(1714 1716)

10. Stefan Cantacuzin, fiul Stolnicului Constan-din, indata ce se sui pe tron, cauta sa ca§tige, iubi-rea poporului §i a clerului , desfiintand vcicdritul,§i scutind po toti preotil de bir; Insa nu isbuti saLea terii vre-o uprare ca, despre o parte facea

1715 un bine §i despre alte facea ciece rele". In 1715Porta , avOnd sa incepa rtsboiii cu Venetienii, po-runci lui Stefan, ca in timpul cel mai scurt sa-1 tri-mita 2000 care cu cite 4-bol §i cite 4 Omeni; mai multemii de cal §i de berbeci, §i zaherele din destul. Dom-nul arunca napastea pe manastiri , pe boerl i peOra, car' trebuira sa o iraplinesca pe timp de Tar-

Preste aceste tote, vizirul cerea §1 o.suma ne-spusa de bani, mai mult de cit haraciul dintr'unan. Cantacuzin inchide pe toti fo§tii ingrijitorl ai

..nu

na.

209

mosielor Bri-ncovenului, §i cu bAtaia §i alte muncile smulge ban' pane it saracesce ; apoi face impru-muturi silite de pe la negutetori §i boeri, cit n'atiremas Episcop, egumen, caluger, dice cronica, ne-gutetor, boeri marl §i mid, care sa nu fie de den-sul jafuiti §i predati" .

Neluand exemplu de cumintie din tale patite deBrincovenu, Stefan-Voda umbla sa amestece lucru-rile cu Germanii §i. cu Ru§ii in potriva Turciei, dereste descoperit, ridicat impreuna cu tatal sell, (Ia-nuarie 1716) §i amendoul du§i §i omori1i la Con-stantinopole acela§ an). Porta numesce domnd'a dreptul, fara de a mai intreba tera, pe un grecdin Fanar, Nicolae Mavrocordat. Cu densul se in-cepe jugul strein. al Fanariotitor , sugrumarea pa-triel nostre in timp de un secul.

Ast-fel se terming crincena luptr dintre Brincovent §iCantacuzeni, cu nimicirea amendorora case, cu stingereacelei din urma sctntei a neatirnarit §i libertatit patrief.

Cinci-4ect de ant numat trecuse, de cind Mateia-Voda Ba-sarab, parasind priveli§tea lumei ace§tia, lasase o t era destulde tare in launtru, destul de respectata in afaral. Acum eln'ar mat fi recunoscut-o: s'ar fi gesit in mijlocul unor omens,cart nits nazuintele inalte i le-ar fi inteles, nisi barbatietBele ar fi uimat. Acela care, in mijlocid Adunarit ol*e§ttfulgerand pe grecit, precupett at tronulut §i manastiiilorterii, it gonise preste hotare, acum s'ar fi infiorat ve4end, catocmat for patria romans le e data de rno§tenire §i de preda.Acela care I§I batea joc de agalele turcesci, cind se 'nfati§acu porunct de mazilire, §i in mijlocul a 40.000 °Oent pofteape Mart sa vina a'§I primi plocOnele §i haraciul, §'ar fiacoperit acum fata de ru§ine, vedend 12 slugs cu un capigiA,ca ridica domnit din mijlocul capitalet poporulut lor, §i-Iduc in lanturt la Stambul, ca sa fie macelaritt. Cinci-lectde ant prefacuse un popor liber in rob, pe puit leilor in

tocmat bunt ca junghie §i sa-I jupoe arendmitrobt din Fanar. Vera-Romanesca devenise acum de fapt oprovincie turcesca. Past turcesci, cu nume de cre§tint,all de aci inainte sa o guverneze in folosul propriii al for §i

14

1718

(Maid

i

mtet, sa -1

210

al for sei. Cind dupa un Tee de sufeiinte poporul se va de-§tepta la glasul lul Tudor Vladimirescu, bratul acestuia,pre Greci, iar nu pre Turd, va voi sa lovesca, caci atuncinu va mai fi vorba de independenta terii, ci de rechemareala viata §i con§tiinta nationals a unui intreg popor desmo-§tenit §i impilat, omorit sufletesce §i adus la ticalo§ia cea maidin iirma.

6. Istoria Teril-Romanesel de la Nicola° Mavrocor-dat pa,nd, la Grigorie-Voda Ghica

(1716-1822)

Nici-odata `.era-Romanesca n'aA avut mai mult sa su-fere ca In epoca acesta de 100 §i mai bine de ani numita aTanariotilw; (1716-1822), §i nici o intimplare mai neno-rocit5, n'a sdruncinat atat de puternic temeliile statululnobtru, ra venirea la tron a acestor domni-arenla§i, sclavlapasatori §i unelte jaf ale Portil Otomane. De aceea estede trebuinta ca sa-1 cunOscem mai de aprope, sa le scim ori-ginea, mijlOcele cu ca'ri ajungeil §i se sustinea la domnie, §isistemul cu care administrara in timp de un secol princi-patele.

Originea Fanariotilor. La Constantinopole este omahala grecesch numita inc din vechime Fanar seiz Fanal.Aci se afla biseiica, palatul §i scOla Patriarchiei, Sf. Sinod,aci locuesce Patriarchul cel mare, eel de Alexandria, clerulortodox, precum §i un num& de Greci negutetori §i me-seria§i. Pe la jumetatea secolulul al XVII vre-o cate-vafamilii stabilite in acest suburbiii, se deosibeti de cei-l-altiGreci din Constantinopole prin o crescere mai ingrijitit,prin indemenare §i iscusinta in afaceri, §i prin avere. Elefoimaa un fel de aristocratic de nascere, unele pretin4endco, s'ar trage din familiile vechi ale Byzantiului ; din sinulfor se alegea clerul inalt §i membrii Sinodulul. 0 impre-jurare deosebita contribui ca aceste familii sa capete inimperial turcesc o insemnetate politics. Coranul sea legealui Mohammed oprind pe un Turc ca sa invete alit"), limbsde cit cea turcesca, se intelege ca. Porta a trebuit, tot-d'a-una in legaturile sole cu popOrele cre§tine, sa intrebuintezeca tilnzaci sou tradueelori omeni streini: Ovrei sou rene-gati Italieni, Polonezi etc.; mai pe urm5, gasi ca este maibine a se servi de propriii ei supu§i, de acei Greci isteti §i

do

211

cu ins etetura din Fanar. La inceput acesti grcimatici nu sebucuraii de vre-o consideiatiune, stand la un loc cu slugiledinaintea u§ei divanului §i asteptand poruncile vizirilor.Dar in a. 1666 se infiinta functiunea de dragoman al di-vanului, incredintandu-se unui fanariot, lui Panaiotache Ni-cassis ; dupe mortea acestula, fu numit Alexandru Mavro-cordat, iarasl grec, si de atunci pene la revolutiunea gre-cesca din 1821 atit dragomanatul divanului, cit §i al Ma-rines, infiintat mai in urma, furs ocupate mai to'-d'a-unade greci, socotindu-se ca un privilegiti esclusiv al cator-va&milli. De la dragomanat ins& pone la voevodatul celordoue principate romane, nu era de cit un pas, si de ce nul'ar fi facut ni§te Omani asa de intriganti si de iscusiti, cartinvirteu la Porta tote treburile imperatiei, eraa a tot-puternici ? Mai ales cum n'ar fi isbutit un Alexandru Ma-vrocordat, care adusese servicii insemnate Turciei, atit caministru plenipotentiat la Viena, cit si ca mijlocitor alpacii de la Carlo vicia din a. 1689? si care acum nu cerea,drept resplata a atitor slujbe ale sele, de cit cite un tronpentru fiii sal Nicolae si Ion? De aceea el intiebuinta totadibacia, intriga §i calomnia, ca sa inegiesca §i sa surge pedornnii Cantemir din Moldova si pe Brincovenu din Tera-Romanesca, invinovatindu-1 de necredincio§1 Sultanului, devenduti Rusiel, de Omani primejdio§1 forte, Ast-fel NicolaeMavrocordat ajunse in 1709 domn al Moldovei, lar in 1716domn al Tarii-Romanesci, si de la acesta data pane la re-volutiunea din 1821 cele done ter' surori filth administratenumal de Greci, luati mai tot-d'a-una dintre dragomanilPo' ti'.

Cu timpul se forma in Constantinopole o clasti, de Omen!,compusa din greci veniti din tote partile ca sa, se inavu-tesca de pe urma puternicilor for connationali : dragoman'Si principi; §i membril acestel clase se numira Fanarioti,de pe numele suburbiului locuit de den§ii. Din acest cuibaft sa se pornesca scum in stolurl lacustele flamande asuprafrumoselot §i bogatelor tad romane, §i numal in citi -vaan! vor face pe locuitorii acestora sa tremure si so, se in-grozesca la singurul nume de Fanar §i de Fanariot!

Guvernul fanariotic. Nu exist& pe pament, 4icea ungeneral frances pe la 1812, o rasa de Wharf mai murdarade cit Fanariotii: el sunt mi4locitorii, sprijinitori, instiga-torii, §1 adesea executoril tutulor crimelor, ce se fac 4iluic laConstantinopole de care un guvern sangeros. Posturile de

1686

1821

1889

17091716

1821

1812

§i

212

domni af Moldoveili Terii-Romanesci sunt scopul unit aldorintelor tutulor Fanariotilor din cea mai frageta a lorvirsta. Ca sa ajunga aci, nu este crima care sa-1 coste, niciinjosiri la care so, nu se supuna. Deck un frate, un unchiu,un ver, un tats chiar, pun piedici ambitiunel lor, otravasea ferul calailor if scapa de el; cad, cand tine -va nu polesingur sa perch pe individul, care-1 face umbra, nu arede cit sa-1 denunte, §i la Constantinopole de la o denuntare,-on -care ar fi ea, pea la morte, nu e de cit un pas.'

()data, apclat in scaunul dupe care umblase o viata in-trega, fanariotul nu se gandesce de cat la un singur lucru:cum ar putea strange ban! mai multi §i mad repede, caplatesca datoriile de ate 2 §i 3 miliOne, §i sa aiba ce chel-tui la Constantinopole dupa ce se va mazili, cad, precumne spune un cronicar: _fanariotif cand sunt mazili grijescpentru domnie, iar cand sunt domni, grijesc pentru mazi-lie'. Pentru a'qf ajunge scopul, el gasesce u§or unelteletr-ebuinciose: De ace!a imparte dregkoriile 061 printregrecii, veniti cu densul dupa, capatuiala, §i printre ace! in-streinati boeri pamentenf, fratelnici la jafuri §i nelegiuirfcu grecii. Boerii pamentenf ma! ales indemna pe domn skirnultesca birurile, dicendu-I: _ca, tera este bogatii §i are deunde plati; teranif roman! duc o viata a§a de cumpetata,in cit nici-odata nu mtninca pane; el se hranesc cu mama-

§i drept imbracam me au tale o cama§a de in, lucrata§i aceea de nevestele lor. Cu cat if vef pune la, birurf ma!grele, cu alit a! sa incurajezi agricultura, facendu-f maimuncitori, cad teranul e lene§ din fire, §i numal imbolditit poti face sa, lucreze.' §i fanariotul, care atit numala§tepta sa aucla din gura ...bunilor patriot' hoer! , n scocecestele mijloce subtiri §i viclene, cu cad numal in doui anf i§1aduna avere de 5 pens la 10 milione. Mai ant'elii el indoesce,intreesce, ba chiar impatresce birurile vechi; cand unele asdevenit pre nesuferite, be desfiinteza, der pune allele inloc tot a§a de grele. Deca nici acestea nu ajung a-i saturalacomia, alerga la mijlace neoneste : de es. P6rta porun-cesce sa 'I trimita uu flume'. ore -care de of, sea o catatimeore -care de grill, de unt, etc. Domnul face repartitiuneapre judete, fuse', nu pe cifra aretata de Porta, ci pe o cifrade tint' orf mai mare; buni-ors in loc de 100.000 chile degrid el aduna de pe la locuitori 500.000, §i in loc de 40.000of, cere 200.000. Cu chipul acesta remane pe sema sa- unca§tig de 300.000 chile grin §i 120.000 of, ce be vinde §i le

lig5,

se'si

213

preface indaa in capital sun5,tor. Ace la§ lucru se 'ntimple.en untul, cera, mierea, brit*, lemnele de constructiune,chiar qi cu chiria carelor de transport, §i cu simbria sluji-torilor ksi salahorilor, intrebuintand un numer mai mic decare, slujitori qi salahori, tar in socotela Ord punendun nuttier mai mare. In fine, dace, nici acestea nu '1 indes-tuleze, g5,sesce alte sute qi mit de feluri pentru a'§I creavenituri, scade valOrea banilor in momentul cand stringe

§i o restabilesce cinfl face pletile; d5, tote slujbele ci-vile ,Si bisericesci pe bani, mo§tenesce pe tott mitiopolitil,episcopii §i archimandritil, confisca averile boerilor, omo-rindu-I sau surghiuniudu-I sub pretext de vre-o tradare, qicind e vorba ca se, Le§tige ban!, se face chiar contrabandist,venclendu-§1 marfa introdusa, ilicit, prin in§i§1 agentii va-malt.

Boerii fanarioti, ca §i unit din eel pamenteni, calt nu sunto p6m5, mat bunk urmezit exemplul dat de sttipinul lor, 4i-cencluli e timpul se, ne 'nbogatim. E adeverat vatrebui sit tundem pre aprope de pele lama oilor nostre; darcu acesta la ce pr;mejdie ne expunem not? Nu ne acoperimOle ru mantata lui Volt ? Nu deal singur capul set res-punde de administratiunea sea? §i, in adica, banii nu toscape, din tote nevoile ? E mat bine se, punem mane, peban! de cit pe consciinttl.` In acest chip, intreg guvet nul fa-nariot nu e de cit un principin de brapire; diferitii setmembril sunt atitea lipitori adepate cu ultima picatura desinge a poporului sleit. La fie-care duo! ant, la cite trel anteel mult, un not principe vine in tera, nu numai ca sh'§Istabilesce aci averea, se:0 pletesc5. datoriile §i face,, onone. comdra, dar inc5, §i ca se, imbogatescii aci pe rudelesale, pe amicii set §i pe tote creaturile stile. La fie-care trelant decl o noue, legiune de ace§tt strigol vine in tern, tot!calla, tot! miserabilt, qi la fie-care trel ant se intorc de aciincOicatt de our §i de bunuri, nelesand dupe, den§ii de catamintitea jafurilor for , §i spiritul unel 1acomil fail

ce trece §i la demnii for succesori.'Teranul nu traesce de cit pentru lacomia ace for strigol;

nesigur de munca lui, el nit scie de va minca panea ce asemenat de e stapin pe vita, carul §i plugul lui, fiind-cit elcu tote ale stile este o proprietate a fisculul; el nu aredreptul se, se pling5, in potriva asupi itorilor, §i dece, in-dritsnesce se, o face, e aruncat in temnith, ba chiar in °elle,ca resvratitor in potriva stapinirei, a mat marilor set, a bo-

cis

sa-

dtrile,

tin,

214

erilor; §i intre boer §i Oran, dreptatea e tot-d'a-una cu bo-erul, tovara§ul de jaf al fanariotului. Acesta tracteza teraca o mo0e a lul, se imbogatesce §i despdie, fare, sa gan-desca la bietil locuitori §i la diepturile cele mai sfinte aleomenirel.

Nenorociti Moldoveni §i Romani! esclania, la 1824, unscriitor grec, care cunoscea forte bine pe Fanarioti, ece dersistemul de guvernare care ye conduce! In zadar ye plan-getl lui Voda; el e surd la glasul vostru ; el asculta numaTde interesul sea : el donmesce pentru densul §i pentru ru-dele ce le tirasce dupe el, iar nu pentru fericirea vostra.Boeril vo0ri pamenteni, ce au dregatori!, sunt loviti deuimire-saa dorm intro langezie suparaciesii; inteleptil vo-§trii, pe cari domnul if departeza din sfaturile stile, stayretra0 lira sa,' face', nimic, §i chiar deca, condu0 de o mi--care generosa, ar voi se, ridice glasul, mina for 0 a fami-lielor for ar fi resplata devotamentului lor. Romani ! atiajuns robil fanariotilor, §i robil cei mai nenorociti din catiistoria pote sal cundsca.'

A) Nicolae 0 Ion illavrocordat(1716 1730)

1. Nicolae Mavrocordat era fiul unul grec puter-nic din Constantinopole, Alexandru Exaporitul sailsfetnicul de taina al Sultanului ; iar despre mumspretindea Ca se trage din Alexandru cel Bun, dom-nul Moldovei. El domnise in done renduri in acesta

1709 tera. (1709 si 1712), si acum Sultanul it milui cu1712

domnia Terii-Romanesci pe timp de trei ani, cumera obiceiul. La inceput se areta bland, bun si cudragoste care toti, der dupe ce se asega bine inscaun incepu sail dea pe fate, gindurile sole viclene;se inconjura de o multime de Greci, rude si prie-teni al sei adusi din Constantinopole, carora le in-credinta dregetoriile cele mai insemnate, be daruimosiile boerilor ucisi sea fugiti in pribegie si IIlass sa jefuiasca far& nici o tema ; scese birurlgrele, intre earl si vacaritul, §i porni urgie grozava.

k5

asupra Cantacuzenilor §i a boerilor din partidulnational, silind patru-4eci dinteen§ii a fugi inTransilvania.

In primavera anului 1716 isbucni din noti res-boiul intre Austria §i Turcia. ate-va o§ti ger-mane ocupara Cernetul, manastfrea Tismana §ipasul de preste Olt cu Serdarilfor Barbu Obedenul §i Bengescul, se de-,clarara pe fat& in contra domnului §i batura inma' multe renduri cetele de slujitorI streini aleacestuia trimise asupra-le (la TirguJiti §i. la Ben-ge§t1). RescOla se intinse cu incetul §i dincoce deOlt. La vestea ca G-ermanil ar fi pornit spre Bucu-resci, ceea-ce nu era adeverat, domnul de spaImafugi la Rusciuc ; de aci se 'ntorse cu vre-o 300Turd §i. 600 Tatar', i incepu iara§i tiraniile stilecumplite : pe Mitropolitul Anthim, dupa ce '1 bat-jocori, it puse 'ntr'o caruta §i-1 omori peste Dunareprin Omenii earl it conduceaii ; pe boerii Brezoianu§i Balaceanu II taia in bucati, lara nici-o vina ; sesmulg copiii de la sinul mamelor, §1 find pus' subIatagan, sbirii cer sume marl. de bani de is nenoro-citele.mame, car' trebuesc s6, dea totul. numai sa '§Imantue copila§ii. Temnitele gem de boeri, negute-

temei, pe car' 11 bat regulat in fie-care 4i laspete, One implinesc bani', ce nu pot s'a saturelacomia unel cete de venetici, cadute ca lipitorileasupra natiunel.

Aceste cru4imi §i jafurl nemultumira tots Ora.Boerii lotarira, in fine s'a se scape de Mavrocordat.EI scrisera la Barbu Brailoiul ca este vremea savie s'a la pre Domn" §i sa '1 duc'a in Ardel. Brad-loiul cu o§tirea sea §i cu 1.200 SOrbi din armatagerman& trecu in taina Oltul, lovind prin padurici pustietati, §i i1i 4iva de 14 Noemvrie des de di-mineta intra in Bucuresci, prinse pe domn §i. '1

17111

tori,

Cainenil. MilitfileBrailoiul,

216

duse la Sibiu, unde stete in inchisOre 2 ani de Vile.Grecii parte fura omoriti, parte fugira. Boeril ale-sera, domn pe George Cantacuzin, fiul lui §erban-Voda, §i trimisera la Imperatul Anstriel ca sa '1intaresca. Pens sa vina vre-un respuns, Porta numiin locul lul Nieolae, pe fratele sou mai mic IonMavrocordat, care, intrand in tera. cu o armatamare de Turci §i Tatar', apnea tronul (1717).

1717-19 2. Ion Mavrocordat (1717-1719) gasi Ora a-prope pustie pentru ca, de spaima Turcilor §i TA-tarilor locuitorii unit se ascunsese prin munti, al-tit fugise pests flaunt' in Ardel. El scrise cart' latoil cu pace sa se 'ntOrca la caminurile lor, cadSultanul a ertat Ora pe timp de un an de biruri§i de tote sarcinele. Lumea incepu a se stringe §i aveni, numai dupe plecarea o§tirilor turc-3sci §i ta-taresci, cari facusera jaf §i robie cumplita, aryndintro altele §i manastirea Tismana. Domnul, ca sa'nlature mai dinainte on -ce primejdie din parteaAustriei, incheia cu Stainville, generalul o§tilorimperatesci din Transilvania, un tractat secret

1717 (8 Febr. 1717), prin care recunOsce Germanilorstapanirea presto banatul Craiovel §i se indato-reza, a le plati un tribut anual de 100 pungi.Cu acest me§te§ug iscusitul grec instreina pe fu-rl§ a treia parte din Tera-Romanesca, ca sa pOtastapani lini§tit cele-l'alte done parti. De altmin-trelea, §i pe acestea el ho farise sa, le strice, arVa §ipustiesca, sa nu lase nici macar pomit roditori inpament, deca cum-va va vedea ca Germanii sentpe drumul de a le coprinde. De aceia el scOse birurinoui asupra locuitorilor, trei vacarituri in treiierni, oerit §i alts d'ajdil grele, pe care ciocoit", soustringetorii de bir, le implinea fara mila, cu batal,inchisori §i tot chipul de cazne ; mai mult de 400pungi aduna nesatiosul domn, nu pentru a plat'

217

haraciul, caci de acesta Ora fusese scutita §i in aldonilea an, ci pentru a avea densul bani la timpde nevoid, cind nu va mai fi in scaun. Tot atuncigramadi la Dunare tote grinele din Ora, sub cu-vent ca, sunt trebuinciOse Turcilor la resboiul dinUngaria ; der scopul era, ca indata ce vor treceGermanii preste Olt, sa treed §i el acele zaharelepe malul drept al Dunarii §i sa le vinda in folosul

pe cind lucra ast-fel,era in tern mare se-ceta, ne spune cronica, §i nu se facuse pains mainimica §i era mare fOmete cit multi Omeni mureade fOme, nu numai la Ora, ci i in Bucuresci intote ditninetile se gasea Omeni morti pe ulite deMine, ci cu tote acestea iara§1 salahori §i care s'atitrimis la Adrianopol, §i s'aii scos §i vacaritul §ialte

In fine la 21 Iulie 1718 se incheia tractatul de 1718la Pojarovild: Temi§ana cu Banatul Craiovei. pre-cum §1 o parte din Serbia cu Singidunul §i ate-va cetati de langa Dunare §i Sava, remaseraAustriei, pribegii romani fura amnestiatl §i pu§1in stapenirea bunurilor for ; far prinii de resboilifura schimbati. Intre ace§tia fu §i Nicolae Ma-vrocorclat, care indata ce se libera din inchisOreincepu sa umble la Coustantinopole, ca sa restOrnepe frate-sed §i sa-i is locul. Ion trimise in grab& osolie de boeri cu plingeri §i protestari la Porta,isbuti nu numai sa derame pe rivalul seu, dar Incasa u§ureze §i Ora. scadendu-i-se din suma haraciu-lui cite 170 pungi pe fie-care an. Atuncl NicolaeVoda alerga la fratrucid: trimise un credincios alWI la Bucuresci, Si dupa cite-va Mile Ion Mavro-cordat murea fara de veste, otravit de unelta fra-telui seu. (Febr. 1719). Inainte de a 'Si da sfir§itul 1119el cheme, pe mitropolit §i pe boeri. le ceru erta-ciune de nedreptatile ce le facuse, §i sfatui pre toti

sou. i

§i

da§dif."

218

cat! sciaii ca. Nicolae Vodii, le e vrAjma§, sa fugin Ardel, cad acesta va veni down in locu-I. Pre-vestirea se implini. Nicolae Mavrocordat fu numitdown pentru a doua Ora, in Tera-Romanesca.

Ast-fel prin tractatul de la Pojarovith, partea cea maIfrum6sa, cea mar avuth §i plinh de amintiri istolice, Olte-nia, se smulgea din corpul Terii-Romanesci §i se alit eala monarhia austriach. Acesth instreinare se faces, pe simplucuvent, ch, vre-o cite-va, sute de catane ocupase trei localitatipreste Olt, (ChTnenii, Rimnic §i Cozia), fara nici o lupta, Sise sustinuse in ele cu ajutorul tot al Romanilor. Porta nuavea nici un drept ca sh, cedeze in intreg set in parte Tera-Romanesca, care fi platea, de 300 anI tribut, tocmai ca s'oapere de incalchrile vecinilor ; dar imprejurhrile, create deun guvern vitreg §i anti-national, eras a§a, de nenorocite,§i Romani' atit se mole§ise, in cit ei nu protestarh pentruo asernenea cluntire a Vera lor. Cand se afli &O. imperatulGerman nu tine a avea sub sceptrul set Tera-Romhneschintregh, boerii pribegl, cop) in§I de desperare, se rugat dedensul cu lacrimi ferbint!, ca macar banatul Craiova s6, '1alipesch la monarchie; iar child Turcia la Pojarovith, ofereaAustriei o sumo: de ban!, in schimbul Oltenia, boerifca vor ace! ban! Turcilor, numal ca cel putinpartea acesta de ter& sh, remhua sub staphnirea austriaca.A.tata orbire '1 coprinsese, ca sii nu veclh. ca : o -data uuStat slab nu se sta§ie in folosul set proprit, ci pururea nu-ma! intr'al until vecin mai tare §i ma! iscu-it" §i ca neno-rocith, e natiunea aceea, care a§epta mantuinta dela streinl.

Austria I§I aretase de ma! multe orI pofta de a stilphnifrum6sele ter' romane, atat de insemnate pentru densa dinpunctul de vedere militar §i economic, dar fiind-ca in inde-plinirea acestel pofte s'a intalnit §i cu alte puteri, car! do-real acela§ lucru, ea a trebuit pentru moment sa renunte.

1699 Ast-fel in tractarile de pace dela Carlovici (1699) Poloniacerea maI anteit de tote : Tera - Romanesca §i Moldova cuBugiacul: apoi, dach acesta nu se pOte, Moldova intregh cuBugiacul; in fine, in casul cel ma1 ret.: judetele Cernauti,Suceva, Chotin §i Soroca, cu 11111 Nistru ca hotar intre Po-lonia §i Turcia. In acela§ Limp Austria voia §i densa amen-duoe principatele ; apoj lhso. Polonia Moldova, pentru ca §iPolonia sa 'I lase Tera-Romanesch; cand ve4u ins ch, Turcia

'Ikeaplati densir

.niel

219

Aid vrea sa auda de asemeni propuneri, ea -mi sa impart&cu Sultanul suzeranitatea asupra acelor principate; derrespingeudu-i-se §i acesta propunere,amana lucru pentruun timp mai priincios. La Pojarovita, Austria face noi in-cercarl, car! pe jumetate isbutesc. Sub cuvent ca Belgradul§i Tinii§Oia sunt in stepanirea el, §i Porta prin acesteaobicinuia sa tine, in fray principatele romane, apol trebuesc§i prineipatele sa se dea Austriel. Cererea nefiindu-1 pri-mita, ea capeta numai Oltenia, care '1 este de mare viitorpentru planurile sale de cucerire, Oltul ii inlesnesce comu-ticatiunea la Dunare ; vechea tale a Ini Traian, de pe ma-lul 011ului, se drege §i se continua pene in Transilvania; laRamnic, Cozia §i Caineni se zidese intariturI, §i se a§e4a-garnisone. Administratiunea se incredinteza banulul GeorgeCantacuzin gi unui divan compus din 4 boeii consiliari,car! Aveil so, judece dupa, legile Ord. Oltenia insa, prinpacea de la Belgrad, se restitue Teril- Romanesci (9 Sep-tembre 1739).

La Pojaiovita Austria incheia cu Turcia §i un tractatde comercit forte favorabil, prin care se invoi corabieloraustriace navigatiunea pe Dunare pea la gurile fluviului,nu insa. §i pe Marea-Negra, vama numal 3(10, exportul li-ber al vinulul, §i juri,dictiunea asupra supu§ilor austriacidin Turcia (27 Iulie 1718). Acesta era o isbanda economics§i comerciala cel putin tot atat de insemnata, cat §i celecastigate pene aci cu armele asupra Turcilor, o isbinda, dincare terile romane nu puted de cat folOse se, traga, cad lemares exportul qi le punea in legaturi mai strinse eu Oc-cidentul civilisat.

3. Nicolae Voda in a doua domnie, de §i se purtamai cu blindete de cit anteiu, §i de §i isbuti caPorta sa scaqa cite 240 pungi pe an la haraciu,insa urea birurile intr'un chip nesuferit, numai casä se inavutesca, el §i ai sei. Vacaritul, din 33 banicit se platea de vita pe fie-care an in timpul JulBrincovenu, ajunse acum la 152 bani, caci locuito-rii, \Trend sa scape de o dajdie ma de blestemata,vendura vitele ; vitele imputinandu-se, dajdia tre-buia sa cresca, iar satele, ne mai avend cu ce facearaturile, cu ce cara zaharelele §1 cu ce se hrani,

1879

1718

220

furs nevoite a se risipi prin toff streine. Mic§ora-rea insa, a numerului contribuabililor facea trebu-inciosa nascocirea de noui imposite: pe Tanga dou6vdcarituri se scOse pogondritul (pentru vii); manas-tirile §i preotii fura pu§i din not la bir ; in fine,pentru ca sa nu remana suflare omenesca nedajnicala vistierie, Mavrocordat trimise boeri prin totejudetele sa cerceteze Omenii de prin sate citi sunt§i ce avere au ; §i inscrise pre toti, fara deosebirede sunt rumdni or scutelnici, sa platesca ruptOreset capitatie de 4 on intr'un an. &I-ten% de greulbirurilor, umblat stramutandu-se dintr'un sat in-tr'altul. Nemilostivul domn, ca sari male pe loc,hatari §i pecetluiascd cu a§a numitele pecetlui-turi, ni§te rava§e tiparite cu suma ce aye sa deafie-care saten, on -unde ar fi fost apucat. Saraciicre§tini se silia, §i din cit putea, §i din cit nu pu-tea; vindea bon, vaca set alt ce avea dupa sufletulTar, set doe& nu avea ce sa mai vinqa, se impru-muta, set mai bine sa, qic in§ela pe unii, pe altil,§i platia birurile cu destul foe si amar".

Un lucru mai remanea sa faca domnul fanariot,pentru ca opera de desnationalisare si de ingenu-chiare a teril sa fie dusa la capet : desfiintarea §i apatina armate ce sapase neciuntita de Brincovenul.El o facu §i pe acesta cu cuvent ca pace- fiind, deprisos sint atitia osta§i, §i aduc t6rii greutate cutrebuinciOsele for "; adev6rul insa era ea Mavrocor-dat, vrind sa domnesea ca un tiran fart nici-o te-mere, desarma poporul, cheltuelile o§tirei le bagain punga, iar Ora lipsita de puterea osta§esca, olasa in jacmanul Grecilor si al tutulor tilbarilor,Ca o gradina far& imprejmuire, ca o casa cu u§anezavorita, unde pOte intra ori-cine. Din parteaunui fanariot mesura se intelege de sine; din partea

sd -i

221

insa, care se lasa a§a de uor a fi desarmata,era o sinucidere.

Ast-fel domni Nicolae Mavrocordat timp de 12ani, gramadind pungi peste pungi, §i de si dedela fie-care 3 ani, ba in urma chiar la cite un an§1 jumetate, cite 300-400 pungi Sultanului, camukarer (taxi pentru reinoirea domnipi), totu§1la mOrte a putut lasa fiului Constandin maimulte milione.

El muri la a. 1730 §i se inmormenta in manas-tirea Vacaresci (de langa Bucuresci), cea zidita dedensul.

Nicolae Vodit, avelid de gind sä prefaca Tera-Romanescaintro colonie grecesca, infiinta scoli grecesci prin mafmulte ora§e, alunga limba romans de la carte §i din bise-rick §i puse indatorire la toti boerii, ca sa invete pe co-piii for limba greca. Boeril pamentenf amestecati cu ceifanarioti despretuira din ce in ce tot ce era al terii, lasandteranului, numit acum in dispret ,Rotndre, sa graiascalimbs, cantecelor, povestelor qi cronicelor betranesci, pe cindden§ii se simtiaA mindri altand limba nationals §i impelti-cind jargonul self gisaindria limongiilor din Fanar.

B) Constandin llfavrocordat, Racovitescil §i Ghionlescil(1730 1769)

Const. Mavrocordat P drg, 1730Sept. pang la 1730 Octom.

Mih Racovitii P (Sea', 1730 Octpang la 1731 Noemvrie.

Const. Mavrocordat a IP drii,1731 IN oemvrie pang Ia 1733.

Grigore Ghica P drg, 1733 pangla 1735.

Const. Mavrocordat a III' drg,1735 pang la 1741.

Mih. Racovitg. a IP drg, 1741pang la 1744.

Cont. Mavrocordat a IV° drg,1744 pang la 1748.

Grigore Ghica a IP &A, 1748pang la 1752.

Mateirl Ghica P &A, 1752 pangla 1753.

Const. Racovitti P &A, 1753 ptingla 1756.

Const. Mavrocordat a V' drg,1756 pang la 1758.

Scarlat Ghica P drg, 1758 pangla 1761.

Const. Mavrocordat a VP &X,1761 pang la 1763.

Const. Raeovit.g. a IP drg,, 1763pang la 1764.

Stefan Raeoviti, 1764 pang Ia1765

Scarlat Ghica a IP drg, 1765.Alex. Ghica 1766.Grigore Ghica 1768 pang la

1769.

1780

aril

sea

222

'era Romanesca in cursul acestor 39 ani (1730-1769)este o jurarie, ce Porta o anima §i o la dupil plat qi dupaiuteres, cind lul Constandin Mavrocordat, cind unufa senaltuia din mambril celor 2 familir Racovifei Ghica. Tref-oleci §i trel de an! Mavrocordat lupth prin ban! §i intrigide tot felul, cu 3 Racovitesci §i 5 Ghiculesci, ca sa apucetronul; in 6 rinduri el isbutesce sa '1 dobendegca, der tot in6 rendurI e pilit sa '1 parasesca. 18 schimbari de domnilintre 9 persone §i in maI putin de 40 ani, abia deca vinecite 2 an! de domnie, dec5, domnie se maf pot numi acesteochimbarI §i preschimbarl, goniri qi rechemari, din noUgoniri Si din not Iertarf, a unora §i acelora§I persone, tri-mise numal spre peirea desevir§ita a terel. Porta din toteaceste schimbari ti age numal folose: clad tera se raga sa-oseep* de vie un domn hrapitor, ea nu o asculta, demi, rugh-ciunea nu a fost insotita de sume marl de banl; domnuj, escos, der se 'ntimpla ea e 'nlocuit cu altul §i mai red; a-tune! alte darurl trebuesc din partea terii, ca sa fie inlatu-rat acesta §i reehemat cel d'anteiA, care pare acum maibun; cind nu sent plinged in potriva domnului sunt sta..ruintele celor poftitori dupa domnie ; unul din el ofera osums ore -case; deca eel ce ocupa tronul nu da maI mult,se 1:1 umesce oferentul; se 'Ate intimpla Disk ca indata dupaaceea mazilitul sa gasesca banil ceruti seu ceva mai mult,atunci pentru acela cuvent acesta ca§tiga cea-ce perduse,acela perde cea-ce able. dobendise. 0 asemenea specula oface Porta §i cu mutarea domnilor din Moldova in Tern-Romanesca §i vice-versa. Tronul acestei din urma era malcautat, find mai productiv; cind bell ambelor deveneaulocuitorilor nesuferiti priu jafurile §i thaniile lor, Sultanulde o cam data nu il mazilea, cad ar fi incurajat pe RomaniBA se pliuga merea de apasatorif lor ; ci muta pe unul inlocul altula, luand ban! de la amendoul; de la eel mutatin 'era-Romanesca, fiind ca '1 f;lcuse o inaintare, de la celtrecut in Moldova, fiind-ca II aretase o favore.

Domnil fanarioti avend mal totI aceia§I sisterna de ad-ministrare, e destul a cunosce numele lor, pentru a sci cuma domnit fie-care.

4. Dupa mortea lul Nicola° Mavrocordat, boerilSi clerul alesera in locu-i pe fiul sen Constandin,

numai de 19 ani, gindind ca fiind-ca are averedestula mo§tenita de la tata-sel, va jefui mai putin

tea

gi

to-ner

223

tera. Porta intari alegerea boerilor ; Constandininsa, dupg, 15 Mile de domnie, in care time cheltuidin punga Orel 20.000 lei, fu scos §i inlocuit cufostul domn al Moldovei, Mihail Bacocitei, (Octom-vrie 1730). Dar nici Racovita nu tinu domnia maimult de cit 9 luni, caci du§manul sea ConstandinMavrocordat, versa la POrta comorile parintescimo§tenite, §i capata, tronul pentru a doua ord. Ye-nind in Bucuresci, el nu gasi in vistieria terei decat 130 lei: toti banii adunati fusese trinii0 dellacovita, spre pastrare in Polonia, Ora era datOrePortii 300 pungi, alte 200 pungi ea cheltuise nu-mai in timp de 2 luni cu dregetorii turd, cari ovisitat meret. Noul domn, Ca sa pota sa'§i umplevistieria cea sleita, fara de a supara cum-va pe boeri§1 calugeri, gasi mijloc ca, acela : dede in arena,birurile judetelor §i supuse pre toti locuitorii, fitra,deosebire de clasa, la o contributiune pre cap(capitatie), a carei plata, deca, nu veuea cu greiicelor bogati, teranimei insa ii era peste putere ;de aceia locuitorii incepura sa napustosca satele§i sa, umple terile vecine. LTnii din boeri se plinserala Porta. Din acesta causa Havrocordat, dupao domnie numai de un an §i jumetate, e mutatla Moldova, in locul verului seii Grigore Ghica,care trece in Tera-Romanesca (Aprilie 1733), pre-cum singur o dorise. Acesta schimbare tine insanumai 2 ani, fiind-ca, CQustandin, prin introducerea§i in irfoldova a sistemului sell financiar, se im-bogatise a§a de repede, in cat fu in stare sa cum-pere cu un milion de lei permutarea lui in Tera-Romanesca. Aa Ghica nemultamise pe preoii, su-punendu-i la bir, §i pe negutetorii roinani *i turd,urcand tariful vamilor. Cu atit mai mult trebuiadeci Si densul sa, se intorca inapoi la Moldova (16Noemvrie- 1735).

1780

1788

1735

224

5. Inca la inceputul domniel a trek a lui Constan-din Mavrocordat, isbucni re-sboiul dintre Ru§i §i

1788-89Turci (1736-1739), la care luara parte §i Austri-acii, ca aliati al Ru§ilor. Trupele germane coman-date de generalii Wallis §i Ghillany ocupara Cur-tea-de-Arge§, Cimpulung, Tirgovi§tea §i Bucuresci;Constandin Voda fugi la Giurgiu, pOne sa-I vina inajutor Turcii. Ace§tia dat foc Tirgovi§tei §1 Campu-lungulul, robesc multime de lume, bat in micilupte pe Germani la Pitesci, Craiova, Cozia Tirgu-Jili, der sunt infrinti la satul Periqani (plaiulLovi§tea), cu tota vitejia ce aretara aci o§tenii ro-

1739 mans (Iu lie 1739). Anume Turd' luasera o redutade langa fortul Peri§ani ; dar vedend c& nu le maivin ajut6re, se intOrsera in lagar i lasara redutas'o pazesca soldatii romans. Ace§tia, cu un singurtun ce aveil la indemana, batura o Ali intrega altsreduta austriaca din apropiere. A treia 4i insa, eisunt atacati de catre Germani cu puteri unite,siliti sa se apere singuri, cad. Turcil, in loc sa-I a-jute, apucara cu totii fuga Romanii n'ail lasat sale is reduta §i tunul, de cat atunci cand nisi unuldin el n'a mal reruas cu viata.

In fine Austriacil, in urma infringerilor din Ser-bia §i din Temi§Ora facura pace cu Turcii la Bel-

1739 grad, in 18 Sept. 1739: Banatul Craiovei se dedeinapol Terei-Romanesci; acesta fu singura es mingi-iere, dupa atitea aspre incercari §i suferinte :ciuma, cutremure, focuri, robiri §i pustieri, ce avusa indure in ace§ti ani din urma.

6. Facendu-se pace, Constandin Mavrocordatgasi timp al priincios a publica falmOsa sa reformd,prin care se aduse ore -cars imbwa6tatiri in admi-nistratie §i justitie, se desfiinta unele biruri, cavacaritul, pogonaritul, se scuti ma,nastirile, preotii§i boeril de dajdii §i se fixa contributia personal&

§i

$i

;

225

la 10 lei pe an de fie-care cap de familie, plAbilein 4 sferturi. Buna sell rea acesta reforma, Mavro-cordat nu avu nici timpul cind sa-o pupa in lu-crare, pentru cA, in 1741 (Septemvrie) el fu din noilmutat la Iasi si inlocuit cu Mihail Racovitd pentrua doua ord. Acesta, sere a'si plati datoriile vechi sicele ce facuso acum cumperand domnia-cu o juin&tate milion, reintroduse birurile desfiintate depredecesorul WI, si adaose la cele 4 sferturi Incalin al iincilea sfert (2 1/2 lei mai mult pe an). Ase-meni greutati de d ari silira pe terani sa fuga presteDunare si in Transilvania4 numai din Oltenia ple-cara dintr'o singui a data. 15.000 , asa in cit din147.000 familii teranesci contribuabile, ate se con-statase in 1740, remasera 6 am mai tardifi numai70.000, iar 10 ani dupe aceia, 35.000. Cu scadereainsa a populatiunei, birurile trebuiaii sa cresc6: AsaMavrocordat (in a patra doinnic , care '1 costase600.000 lei) , pe langa ca, supuse pe preoti la bir,adaose un al seselea sfert (15 lei pe an) ; urmatorulsell Gr. Ghica (1748), mentinu cele 6 sferturi, darurea oeritul si introduse alte done biruri noui : bai-rant-pqkq (pentru jiva nascerei Sultanulul) si lipsasfertului, (implinirea sumei ce nu o pute da sfertu-rile). Sub urmatorii sei, Mateili Ghica §i ConstandinRacovitct, numerul sferturilor se imultesce intr'atita,cit pe fie-care hula se lua cate unul (30 lei pe an), baune-ori chiar si done (60 lei pe an), deosebit decele-alte dajdii indirecte. Boerii cart indrasnesc sa,reclame, unii sunt inchisi, altii, ca fratii Vacaresci,sunt surghiuniti de Racovitil la insula Cipru. Ma-vrocordat, (in a cincea domnie), nascocesce pe MnO,haraclu asa numitele zaherele sell provisiunf de pri-mdverd i tomnd, §i pe Mpg& 12 sferturi, Inca onoun dajdie ajutorinta, de cate 5 lei, in cat capita-tia terannlui era mum de 65slei pe an. Poporul inse

15

1741

1740

1748

226

nu voesce a o plati §i ameninta ca va parasi Ora.Fanariotul scacle birurile, der Sultanul Il chema laConstantinopole, 11 arunca in temnita §opte-Tur-nuri §i ordona sa fie omorit cu §trengul. El 1§irescumpera viata cu trei sute pungi Si este exilatla Mitilene.

7. Scarlat Ghica, puma pentru a doua Ora in1758 Tera-Romanesca (175S), cumperand domnia cu un

milion de lei, restabili cele 12 sferturi, indoui aju-torinta, pogo2uirital,tutuudritul, innariciul §i oeritul,§i lua numai intr'un an mai mult venit de cat luasepredecesorii set in 3 ani (de la S00.000 lei ridicavenitul la 2.546.828 lei). Preste 2.000 familii treeDunarea in sangiacatul Vidinului, numai ca -sa

ipe de asu.pririle lui Ghica. Mavrocordat isbu-tesce acum pentru a 6-a §i din fericire ultinta Ora,ca sa despOie Ora ; el da Sultanului o miP de pungi,marelui vizir 250, la pa§ale §i alai dregetori turdinca pe atita; §i de §i are d Ltorii de preste 4 milionelei, se fagacluesce ca numai in 40 Tile va plati pretoti creditorii sei. Deci vine cu el in Ora, le da ceted'anteid dregetorii, §i fiind-ca acestea nu ajung,mai infiinteza Inca doua vornieia de tent de sus 0de tdra de jos, §i apoi cu harnicie se pun toti pe ojacmanela a§a de nepomenita, in cat in 18 luni re-formatorul fanariot aduna mai bine de 5 milione lei !Boerii romani se due la Constantinopole ca s6, se-planga ; domnul II acusa la Porta, ea an fi fugit cubanii vacaritului §i cere sa fie in lanturi inapoiati.Sultanul insa se incredinteza de adever §i trimitein taina un capigiii, ca sa prin4a. pa domn §i sa-1aduca cu cele 5 nailiOne jefuite. Capigiul sosescefara de. veste In Bucuresci, inchide pe Constandin,cauta in tot palatul, dar nu afia nici macar ocae frinta. Se spune chiar ca boeril dedera fanario-tului cati-va bani, ca sa aiba de cheltuela pe drum

s"

las-

227

(1763) ; aruncat in c'epte-turnuri" el scapa si deasta-data ; in 1769 e numit domn al Moldovei pen-tru a patra si ultima 'Ora, cad in acest an more.

Acum un grec Iordade Stavracogiu , capikehaiateriI, pune'si scOte domnii TeriI-RomanescI , earlajung uneltele de jaf ale lul. In puterea firmanelormijlocite de densul, Constandin Racovitet,urmatorullul Mavrocordat, inchide multime de boeri prinpuscaril despOe de avers. Murind el de betie,frate-sea Stefan Racovifd isl face iutrarea in Bucu-resci (1764) spiqurand doui boeri, scOte dan grelepe terA , intre earl si funtaritul (de fie-care cos) ,

birul circiumilor si morilor boeresci si manasti-rescI, supune la vinarit si dijmarit pe boerinastiri (lucru nepomenit pene atunci). Boeril eelmart incep sa murmure, der 18 dinteensii suet a-runcati in temnita. Atunci poporul din capitala serevolt& ; sparge cu petre si cu topOre puscariile,libereza pe boeri, si apol in sunetul clopotelor seduce la palat si cere imputinarea darilor. Domnul,pus la cale de Omenii lul Stavracoglu , ordona slu-jitorilor sel de raza : Albanezi si Tura, sa impuscelumea ; poporul , neavend arme, se imprastie. Persuferintele terii ajunsera One in sfirsit la aquiSultanului , care pe data porunci ca Stavracoglusa, fie spiqurat, Itacovita mazilit (1765), si inlo-cuit cu Scarlat Ghica. Sub domnia acestuia si afiulul sea Alexandra parte din teranil earl pri-begise se intOrsera pe la casele for , cad li se usu-rara birurile si claca. Alexandra Ghica domnescenumal 2 anT, si este scos, fiind banuit ca ar tine cuRasa (1768). Acestia tocmai atunci se gated a in-cepe resboiul contra Turcilor; de acela Porta dorindEra alba, in asemenea inprejurari, un om al sell cre-dincios, numi in local lul Alexandra Ghica, pe

acestuia Grigore Ghica cel tiar, pe omul adica

1768

1769

1764

1766

1768

si

ye-rul

si-i

ma-

228

cel mai devotat Risie1. Ghica se lass de bunk -voi&1769 a fi dus la Petersburg in chip de prisonier (1769),

iar Tera-Romailesck, ca §1 Moldova, fur& cutropitede Ru§I §i administrate In timp de cinci ani ca

1769-74ni§te provincii r usesci (1769-1774).

Partai ingrijita de risipa locuitorilor, dede un hatierif la1746 1746, pun care 4icea ea 'I este voia, pohta §i porunca sa,

se adune cel instreinati in pamentul lor.. Pe temeiiil aces-tuf ordin, Const. Mavrocordat cu sfatul adundrei terii ho-tara§te Ala 1 Martie 1746) : 1) pentru teranil instreinaticars se vor intorce in t6ro, sa fie 6 luni fara de dajde, iardupit aceia sa nu dea pe an de cit lei 5 la patrol sferturl,iar mai mult nu, §i or pe ce mo§ie se vor a§eda sa fie neo-priti; numai stapenului celui cu mo§ia lucreze pe ancite 6 Mile §i sa dea §i dijrna din tote semenaturile lor".2) Veri-case din rumani (vecini) or manastiresci, or boe-resci vor fi fost instreinati de pamentul acesta, aceia vrendsa se intorca la pamentul patriei lor, sa, se a§ede unde beva fi vola, §i de -rumanie sa, fie slobodi §i ertati, ne maiavend nici-o suparare de catre stapenil lor. Dupa, aceea,la 5 August acela§ an, Adunarea, recunoscend ca : ,.vechIulobiceit al rumaniel nu numai 61 nu a fost de nici-un foks,ci i de mare pa guba sufletului cre§tinesc,6 hotarasce ca :1) ori la tine din nemul boeresc sat is manastiri vor firumani cu mo§iile lor, mo§iile sa remae la stapanirea boe-rilor on manastirilor, sa le stapanesca ca §i One scum, barrumanii sa, se lihereze numai cu capefele fara de mo§ie,dand fie-care roman stapenului cite 4ece 10, Ai cu voe deva fi stapenului set, §i taxa de voe." 2) Spre despagubireaboerilor §i manastiiilor pentru perderea runuinilor lorse acorda, dreptul sa alba trebuincio§ii dmeni pe la mo§iiscutiti de bir §i §tiuti vistieriei, dupa care scutela s'at §inumit seutelnieP .

Acest act al desrobirii teranilor nu era dictat de senti-mentul de umanitate, de Iuhilea adeveratit a claselor des-mo§tenite, ci numai de interesele propril ale donmului, aleboerilor §i calugarilor. De aceia toti profitara de acestamesura, afar& de teranul insu§i : domnul fanariot, surpandputerea boerimel pamentene, remanea stapin desk-611dtpe Ora, ne mai find de aimeni controlat ; cad libertatea,up, cum fuse acute data teranilor, fara de a-1 face pro-

sa-I

li

229

prietari de pament, nu era. o cetatenime libera, cu drep-turi politice, a class de midloc, care se, tine in frit des-potismul, sea pe care sa se pots intemeia domnul in luptasa cu boeril. Din contra, rumdnul deveni clam, gi cu acestaproletar ; cel legat pene eri de pament deveni pecelluituldoranulul §i elciectul boerului; din o turma de erl)t seforme, o turrna de contribuabili, pe care avea dreptul -s'otuncla pene la pele, ba chiar s'o jupoe, birarii dornnesci,unde pea aci rumanul pute gesi mile, §i indu.re la patronul-set'', la boerul pamenten. In scurt, desfiintarea gerbiei, pentrudown fu o simply mesure fiscalti, care ridica cifra veniturilorBele, der in acelag timp §i pretul cu care se cumpera laConstantinopole caftanul de domnie.

Proprietarif hoed §i calugarl la rendul lor profitara,capatand pentru munca mo§iilor lor remase pustii: pelang), nutner de scutelnici, brute in de ajuns §i ef-tine, cum §i .inlesnirea de a le gasi on -unde, cea-ce nupute mai 'nainte, cind vecinii era(' datorl a lucra numaistapinilor lor. Dar proprietarii ca§tigau ceva gi mai mult :i§1 intregeu dreptul lor de proprietate asupra mo§ielor cefusese o data ale teranilor mopenI; pentru ca ace§ti mo§-neni, instreinend parnenturile lor in schimbul uner sume1e bans, §i ven4endu-se el rumdni, i§I reservase doue drep-turf sacre §i imprescriptibile : a) dreptul de a locui a sekrdnz pe acele mosii, Wei ca vre-o data proprietarul sa-ipdlci Boni; deci aceia§I lege care-'I lega de pament, forma§i ga,rantia lor ; ei nu putea parasi pamentul de care era

der nici pate(' se, fie sco§i dintr'ensul; era oprit dea vinde fare. paMent sea de a vinde pamentul &rade den§ii;1)) dreptul de a se rescumpera cle runtanie, adice. de a resti-tui proprietaruIui suma ce el primise cind se veuduse inrumanie, plus dobenda cuvenita, §i de a re leveni Iarii§imo§neni proptietarI pe mo§ia lor, cum fusese mai nainte.Deci pfectun rumanul nu se pute vinde Mai panthit, nupute nisi se, se rescumpere fare, pament, gi acesta lege se ob-serve, in tot cursul vecului al XVII qi jumetatea celui deal XVIII, fare esceptiune. Ce fac insa acum boerii 12i ca-lugarii prin actul lor din 1746? El sterg amendoue acestedrepturi prin. desfiintarea rumdniei, vechii rumdni, re's-cumperati numal cu capul, devenind nisce locuitori vremel-nici, tolerati pe mo§iile lor de o diniOra, el pot fi gonitl4)11 cind din salarle lor, §i sunt siliti, sea a primi tote con-ditiunile dictate de interesul proprietarilor, sea de a se

1746

sell

nn

0;

alipi 1,'i

230

smincina din loc in loc, umblend drip& o sorts mai bunkdupa niste stapini mai milostivi. El perd pene si ilusiuneadreptului asupra pamentului, care o data fusese proprietatea parintilor sea a stremosilor lor ; ideea puternica, care i-arfi imboldit la munca, si la economie, ca sa iescumpere id-ncentul instreinat de parintii lor si sa, redevina iara§1_ sta-pini pe casa si mosia, parintesca, mosneni proprietari ca o-diniora, si apara'tori viteji ai patriel.

1746 Ast-fel in a. 1746 domnul, boerii si calugaril, in loc de aasigura_ staiea materiala si viitorul teranilor, facendu-Iproprietari pe partile de pament trebuinclose hianii lor,pastier& robin sub forma ckicii ; ascultara interesul lorproplia, de cit glasul dreptatii si al umanitatil ; der nicichiar interesul lor propria nu §i-1 cunoscura, cad rema-sera stapini peste o tern aprope pustie, peste niste goletatide romani, mancati de biruri, inecati de amaraciuni §ifripti de greutatile ce purta. Atit de adeverat este, ca des-potismul ale o mandrie care imbata, §i care .adese-ori in-tuneca ochil asupra intereselor celor mai invederate, ca siasupra drepturilor celor mai sfinte! Nu e der de mirare,deca sorts teranilor clams' merse din lea in mai feu, decael, stiiviti de un imposit cumplit, arbitiar si nepropoitionatcu puterile lor, fug departe in laturile TuLciei, Aidelului,Ungaliei si Rusiei; deca, putinii ce mai roman apnea pote-cile codrilor §i ale padurilor, si in numerdse cete de haiducijacmanesc si tilharesc la drumuri si in tirguri, si ca sa, nufie piriti stapinirii, ajuta cu banii furati satele invecinatela plata dajdiilor. Pretutindeni miserie, jale si saracie, iardomnii-arendasi si boerii, lacomi la panea saracului, traescinlux i in petreceri, si ribipesc banii terii pentru intere-sele lor personale.

Tocmai in asemenea imprejurari nenorocite, Rusia, cucrucea pe pept §i cu sabia in mama, cu mlerea pe buze §icu viclesugul in inima, se apropia de ticaitul popor roman,care, in culmea desnadajduirei suferintelor stile, cre4endca acum ail gasit inteensa pe liberatorul sea, era inclinatsa -T asculte sfaturile, sa-1 hranesca armiile si sa-1' raTxletote, in numele piavoslaviel §i cu speranta mintuirii.

§i

§i

23t

C) Resboinl Rug' lor en Tnrcii

(1769-1774)

La suferintele §i i eutatile de tot felul , aduse terii dedomnia streina, a FanaruluT, venira acum sa se adaoge su-ferinte §i mal cumplite, pe Tanga batjocura §i umilire, dinpartea domniel streine a Ruqilor. Ace§tia, orl -de cats onavura resboe cu Turcii , (1736 1739; 1769 1774;1787 1792; 1806-1812; 1828-1829) intrarit In patrianOstr5., ca intro provincie a imperatiei turcesci, o ocuparacu silnicie §i o tractarA ca pe o ter& cucerit5,, administrand-omilitaresce. La fie-care incheiere a pAciI el incercari, castiiptnirea silnica qi viemelnick asupra principatelor s'oprefacti, in o stapinire legale §i ermanenta, ca Dunarea sadevina fruntaria imperatiei rusesci, pentru ca de aci maisigur §i mai cu putere el sa lovesca imperiul putred dinConstantinopole §i sa ajung5. stapinl §i pe Mediterana.Acesta le a fost tints statornica, careIa el au sacrificat mi-lione de bans §i miliOne de ameni, in timp de duos secule,inaintanct incet, der sigur, de ori-ce impiejuraie folosin-du-se, de orl-ce mijloce servindu-se, din url-ce infringeretragend inveteminte §i din orl-ce isbindii, luand indraznel&sä merga tot mai depaffe. Dem isbinda nu le-a fost de-plinii, §i Elea ast5."-4l mar avem o patria , -o nationalitatP,.se datoresce positiunef geografice a Romania, imprejurEt-reI, ca incorporatiunea acestel teri la imperiul Rusiel a fosttot d'auna socotitit de Austria ca o pi imejdie pentru sine,.de cele-alte Puterl europene, ca o primejdie pentru paceagenerals, §i In fine, pentru ca parintil no§tri, ne mai cre-4end uneltirilor viclene ale celor interesati, s'at de§teptat,au protestat _contra prolectoratului sugrumator, §i glasul,pea In cele din urma le-au fost ascultat.

Avem interes, ba chiar detoria, sa ne incredintam despreacest adever, despre intentiunile adeverate ale acelor ce seInfati§au ca binefacetorI liberatori ai noOrii , precumori-ce om cu minte §i cu prevedei e trebue s5.-§1 cunOsc5, ye-ciniI, ca sa §tie mai dinainte ce pOte a§tepta de la fie-caredinteen§ii.

S. aretam in scurt inceputurile puterel rusesci In prin-cipate.

Unul din principiele politicel Orientale a Statelor dinOccident era protectiunea coreligionarilor for catolicl saa

§i

232

protestant!. Numai cregtinif ortodocgr de biserica Asa-ritena nu aveat cul sa se plinga de persecutiunile

ce sufereati de la paginii Turd. Patriarchatuldin Constantinopole perduse err incetul tote drepturile giprivilegiile stile; patriarchii era numiti gi scogi dupa, bunulplat al vizirilor, cars le radeaa Barba, le Wan nasul, ii a-runcaa in temnite, ba chiar II spinduraa. Numai de la

1628-1700 1623-1700, se schimbara 50 de patriarchi. Era deci na-tur al, ca Biserica greco-orientala caute un protectorintr'unul din Statele ortodoxe, gi in acel timp, pe la jume-tatea secolulu! al XVII , Rusia se presenta _de- la sine Inacesta calitate. Anume, Marele Knez al Moscve!, ih urmacktor-va midi succese castigate asupra Polonilor (1656),trimise popi gi calugari rugi prin terile romane gi in Tur-cia, sa, spuna populatiunilor cregtine, co, el are de gind sa,vina cu armele la Dunare, sa 'I scape de jugul turd gi sainfiinteze din nob imperatia byzantina, la Constantinopole.El intra it intelegere secrets cu domnil roman! Gheor-ghita Stefan gi Constandin §erban Basarab, precum gi cucei 4 pat -iambi greci, der plan&fu descopei it inainte dea se ti pus in luciare; patriarchul constantinopolitau, Par-tbenios III, este spiqurat Tn mijlocul °rapid (1657) gicadavrul sea aruncat in mare , domnil romani suet lovitide urgia Sultanului, sperantele cregtinilor reman de astadata ingelate. Acestg sperante insa renasc cu urcarea petron a Jul Petru cel Mare. Politica acestul monarch fiindaceea: de a face ale stile interesele altora, in stop toc-mai de a servi interesele lui proprii gi a indestula poftelestile de cucerire,Petru nu pute parasi o tale aga de siguragi de lesniciosa, ca aceea a protectoratului, care II dedea drep-tul de a se amesteca tot d'auna in afacerile interne ale Tur-ciel, gi mai ales ale Principatelor. De aceia el stringeturile cu Patriarchia din Constantinopole; acesta, cu Mi-tropolitii gi clerul inalt din Moldova gi 'era-Romilnescii,

prin qutorul acFstui der, in mare parte strein, se incepein principate o propaganda statornica gi sisternatica in fa-vorea Russief, propaganda cu atit mai puternica, cu cit sefacea in numele ortodoxiei gi era sustinuta, prin daruri decart! gi ()dere trimise din cind in cind de la Moscva pe labisericile gi manastirile din tera.

Vrimele resultate ale unel asemenea propagande fur&inchinarea Moldovel de catre Cantemir la piciorele Tarn-lui Petru, gi aplecarea indoiesa a Brincovenului catre ace-

gi

se,

1667

1I

§1

ern-dimile,

'11

1866

lege-

233

la§ monarch. P Brincovenu §i pe boerii se' ii ca§tigase inpartea Rusiei propagandistul eel mai infocat de atunci:calugerul Antim Ivirenul, care, de §1 strein de nascere, derpentru zelul sea cel mare &are biserica ajunge chiar Mi-tropolit al terii (1709).

Aceste succee pe calea trebuia sa, fie insotite §iasigurate priu altele pe calea ieshoinica; Petru cel Maredeclara resboia Turciel la 1695 §i copriude Azoful (1696),In scopul tocmai de a se apropia de MareaLNegra §i a pu-tea avea acolo o Don' ani clup5, aceea , cu ocasiuneatractilrilor de pace de la Carlovicitt (1kX,8) it cere a se trecein conditiunile tiactatului urmatorul articol: Bisericele §i-manastirile greco-orientale din terile supuse Sultanului,precum §i popor le de diverse nationalitati: Greci, Serb',Bulgai, Slav' §i calif, toti professand acela§i credinta, saalba libertate intrega §i scutire de or' -ce sarcina §i de im-posite peste tiebuinta, birurile din no puse sd li se mic--§oreze , qi in victor sa nu se mai naaresca. Cre§tinil sa numai fie opriti a restaura §i zidi bisericela lor- Acestaera Fimul pas facut de Rusia ca capete protectoratulIn Orient ; incercarea nu isbuti , der pea, a trece mai de-parte, mail, sd observarn, chipul cum in articolul de mai sus-se vorbesce despre Romani §i despre Romania. Pentru Ta-rul nationalitatea roman& , Vera-Romanesca §iMoldova, nu exists, principatele sunt cuprinse in Odle su-puse Sultanului% car poporal roman este arnestecat printrenoroclele slovenesci de lege pravoslavnica Acesta ten-dinta de a 5e tagadui existents unui popor de vita latindla Dunare §i in peninsula balcanica, §i de a num6ra pe no-maul Rintre poporele de rasa slavona, se accentueza dince in ce inai mult in diplomatia rusa. Dar ceea-ce Petrunu putuse dobendi la Carlovicifi, i se dete la 1720 printractatul din Constantinopole (5 Noemvrie), in care ar-ticolul 11 swan', ast-fel: -Vali permis Ru§iIor de a facepelerinage la Ierusalem §i in alte locui sfinte, fara dea fi supu§T, nici la Ierusalem, nici aiurea , la *re untribut , nici la dad bfinesci pentru pas-porturile for .Eclesiasticil ru§i earl se vor opri pe teritoriul Portii nu*or fi supttrati . In acest articol en totul inofensiv, cat'recunoscea un drept, de care tot' cre§tinil se bucurase inOrient , trebue cantata originea protectoratulut rusesc ,,,punctul de plecare, ce puse in rnanele Rusiei pirghia cu

1709

16951696

1698

1720

pacinica

13a

Seta.

'31

moscovit

234

care ea s'a seivit de atunci incece cu atita me§te§ug in con-tra

Murind Petru eel Mare Lisa succesorilor sei sarcina dP a'§'intinde prin on §i ce mijlOce stapinirea d'a lungul Mara-Negre §i de a reuni in jurul Rusiei tote poperele ortodoxedin Ungaria, Ardel, Romania §i Turcia , de a se face cen-trul §i sprijinitorea lor, spre a 'I intrebuinta apol ca unelteIn urmarirea scopului ei de cucerire. Acestea era cheile, cese Vice ca Dumnelet le deduse tizului lui Sf. Petra, ca sadeschida portile Stambulului.

Credinciesa unei asemenea politic' orientale, Rusia in-1726 cheia alianta cu Austria (1726), §i spre a urmari mai u§or

scopurile -Bele particulare in Moldova §i 'era-Romane ca,a§tepta minutul priincios, tonna' cind Austria ins' ave ostile

1735 ocupate la Rhin §i in Italia (1735) , ca sa declare resboiaTurciei, fare vre un motiv serios. Austria, de tema ca nucumva aliata sa sa puna mina pe principate, primi mai an-teia iolul ce ea i-1 oferise; acela de mijlocitere a pacii, larapol, cind tiactarile de la Niemirow (in Podolia) nu ishu-

1787 tira (August 1737) , §i iesboiul trebui sa urmeze , intiil §idinsa cu armata in Tea-Romanesca, suferi mai multe in-fringed din partea Turcilor , fu in cele din urma silita

1739 sa fats pacea de la Belgrad (1739), prin care pace ea perdutot ce ca§tigase la Pojarovitd.

Pentru anteiaAira acum, la conferentele de la Niemirow,se veVu Impede deosebirea de interese ale celoi doue ali-ate, cad, pe cind Austria cerea sa i se dea Tera-Romanescapene la riul Arge§, deca nu mai departe One la riul Dim-bovita , Rusia voia recunOscerea Moldovel i Terii-Roma-nese' de principate independente sub protecliunea rusescd.Turcia respinse cu atit mai u§or aceste pretentiuni, cuinse§i aliatele nu eraa Invoite intre ele. In acela§i timpPlanta atrase Porta bagarea de sema asupra primejdielcerintelcu rusescl, car' nu tinteaa la alt-ceva de cit cum so,deschida Rusiei drumul spre Constantinopole. In adever,ce insemna independents §i integritatea principatelor ro-mane sub protectiunea Rusiei, de cat dreptul esclusiv al aces -tel puteri, de a dispune de ele dupe plat, de a le guvernain vederea intereselor ei proprii, i de a-§I pregati calearca la pul priincios sa be incorporeze Aceita a §i fostIntrebuintarea, ce puternica nestra vecina a facut de pro-tectoratul sett in terile romane eind Pa, dobendit §i dee&

Portit',

cit.

-

gi

do

,

235

luerul nu Ye, das One la capet, este, c'a oprit-o State lecele marl ale Europe' apusene.

Atunci cind aceste State n'at avut interes sit se impotrives-Rusia a isbatit pe deplin tot prin acelesi recundseeri de in-

dependenta fi de integritate teritoriala, Ecute §i juratesolemnel prin tractate. Exemplul cel ma' invederat este cusOrta Tatarilor din Crimea, Eugiac si Kuban, tiibutariiPortif. Rusia, facendu-se de la sine aparatOrea acestora,cere §i dobindesce prin tractatul de in Kuciuk-Kainardgi(1774) ca tote popOrele tataresci sit tie recunoscute fare,esceptie de care amandoue imperiile (Rusia §i Tuieia) eanatiuni libere §i pe deplin independente de or' -ce puterestreina, guvernate de propriul for suveian din rasa lulChingis-Khan, ales si inaltat pe iron de tote popOrele tar-tare, fare ca Rusia self POrta Otomana sa, se amestece, subor' -ce pretext ar fi, la alegetea 4isului Chan sea in aface-rile for domestice, politice, civile §i interiere. 0 data inde-pendenta Tatarilor recunoscuta, partidul ruso-fil din Crimeaincepe se, loci eze, bag& certui intre diferitii pretendentila tron, §i aduce en atita intelepciune lucrul, cum ne spuneVacarescu pe la finele secolului trecut, ..ca hanul tatarescprostindu-se de hanie, ail inchin at Cimul §i tote, stapinirea laimperktia Rosiel cu zapis §i cu tractat, si el s'a tras interile rosesci oianduindu-i imperatesa Ecaterina loc de a se-des si facendu-ilefa pe an cite 120.000 de ruble." ca', cumrecunOscerea de independent& a Tatarilor, ceruta §i doben-dita de Rusia la 1774, se preface in ineorporatrune a Cri-nieii prin tiactatul din 1783, eonfirmat §i prin eel de laIasi din 1792. 0 asemenea sorta astepta §i pe principateleromane, made, din nenorocire tot-d'a-una s'a aflat Omenicart sa jertfesca patimilor for interesele cele mai scumpeale patiiei, §i c i void veghiatit set cu bunk credinta sa slu-jesca drept unelte poftelor de cucerire ale vecinilor puter-

Acesta a fost adeveratul stop al Rusiel, cerend in donerenduii (1772) independenta principatelor romane, pene cein fine, ve4end ca nu o pate capeta, ea s'a multumit numaicu protectoratul, cane ave s'o aduca la acelasi resultat, dealnu venea lesboiul Crimeil, urmat de tractatul din Paris(1856), and Europa, ne ma' putend au asiste la curiosulspectacol a doul mid dati In paza lupulul lacom, a trebuitpe lup s& '1 stavilesca.

Cu venirea la tiouul Rusi-ii a ambitiesei Ecaterina II,

1774

1788

1792

1772

1858;

I

abet.

ea,

236

agitatiunile incepura lara§I in principate. Acesta impera-tesa, inainte de a incepe resboiul cu Turcil, voia sit '§i for-meze aci o partida, care s'o ajute in planurile sele. In scopulacesta ea trimise mai multi ofiteri ru§i, spioni §i agent' depropaganda, cu bani §i proclamatiuni. Unul din el fu prinsin Moldova §i spiqurat din ordiniil Sultanului, un altulfu arestat la Ia0, asupra-I scrisorl de ale boe-rilor ru§I catre boeril moldoveul, prin care ace§tia erailindemnati sa '§i parasesca patria §i sa se duce a locui inRusia. Cu asemenl amagell peste 12.000 de Romani fugisedin principate Si se itprinse peste Nistru in provincia ru-sesca infiintata de curend sub numele de Serbia-Nona. Unal treilea spion, maiorul Karazin, primi sarcina de a pre-gati spiritele in 'era-Romanesca_ Ca simplu trecetor el-meise la manastirea de Arge§, unde facendu-se ca s'a bol-navit, remase acolo city -va vreme ; dupa ce se imprietenicu egumenul manastirei, Damaschin archimandritul, des-coperi acestula in taIna cu jurament, cum ca Rusia va sadeschicla resboia cu Turcil, §i di el a venit ina Tins sit seajunga cu cati-va din boeril mai de capetenie, Archiman-dritul ii trimise la banul Pirvu Cantacuzin, cu care spionulse intelese pentru stringere de volintirl §i de zaherele, §idupa ce -i lasa ni§te manifesturi tiparite ca sa le impartsIn teat §i peste Dunare, pleat' inapol in Rusia. Dupe cite-va luni el se interse inderat imbracat caluOresce sub nu-mele de popa Nazarie, aducanl banulul Pirvu scrisere dela imperAesa §i portretul el, lar archimandritilor Damas-chin §i Sofronie Viero§enu, cite o truce de aur. PrinMee de acestea §i prin bani multi resipiti In drepta §i instings, Rusia isbutesce a '§I forma in Iasi §i Bucurasci opartida putin numerosa, der deitul de indritsnetl, pentruca atunci cind o§tile rusesci vor infra in principate, ea salucreze in numele natiunel intregi, sitipand legaturile cuPerta §i ingenachind patria nostra sub jugul moscovit.

8. Resboiul ruso -ture isbucni la inceputul anu-t769 lui 1769. Generalul rus Galitzin, dupa ce lua ce-

tatea Hotinul, trimise un corp de 10.000 soldatica sa ocupe Moldova §i sa gonesca trupele turcescide acolo, cea-ce se facu fare nici-o greutate. Ru§ilintrara triumfatorI in Boto§ani §i Iasi. Aci mitro-politul Jacob, cu crucea §i evangelia in mans, puse

ga,,indu-se

mid-

237

pe toti boerii i poporul sa jure credinta, i supu-nere imperatesei Ecaterina urmmilor ei. Gene--ralul E/mpt administra Moldova ca pe o provincierusesca ; garnizone ruse fura a§e4ate prin ora8e §1pe la, granite; Galati" fu luat dupe o lupta crin-cella, in care Const. Mavrocordat fu ranit i facutprisonier El muri la Ia8i de rang ce prirnise (De-cemvrie 1769). Dupa coprinderea Moldovei urma 1769

indata, §i cu aceia8i inlesnire, coprinderea Te61-Romanesci, unde Grigore Ghica vrea sa se tina cumina de amendoue funiile §i sa slujesca la douistapini de o data. Pe Turd el ii insciinta de mi8-carile numerul o8tilor rusesci, iar pe generaliiru§3, despre planurile Portii, rugandu-i sa vinamai iute la Bucuresci. Acesta se 8i intimpla inNoemvrie 1769, cind domnul se prefacu ca fugeinaintea a cator-va sute de volintiri romant §i soLisa a fi luat prisonier §i dus la Petersburg, ca saprimesca acolo pretzel tradarii stile : o tabachere cudiamantQ, i n3ai tarijiti (1774) domnia Moldovei. 1774

In locul lul, remase Pirvu Cantacuzin a ingriji detrebuintele armielor rusesci.

In n6ptea de 17 Noemvrie (1769), vre-o 700 volintiri ro- 1769

mans §i ainauti sub comanda unni Hie Lapu§nenu, ce-i4icea §i Moldovenu, §i a Archimandritului Damaschin,

pe nea§teptate Biicurescii; 41' lua e, ne spune unmartur ocular, doue tiimbitl romAnescI de la IspravniculFoc§amlor §i done Lobe; in loc de steguri legase in ni§teprnjini vr'o patru cinci mese sets cearceafurl, §i a§a nOpteape la meolul-noptii, aiz n'apadit in BucurescI, unde pentrusemn an aprins a coliba. Acest semn ve4endu-1 Pirvu Can-tacuzin, a aleigat inteajutorul for cu 200 de Arnaud, §iporuncind au inceput a trage clopotele la tote bisericele.Volintirii au strigat: stupai, stupai (adicg inainte). Noro-dul Bucurescilor s'ati redicat mic cu mare, pene §i femeilecu prajini §i cu carami4I, strigand : Muscalii, Muscalii aftvenit, §i napadind asupra Turcilor, earl era ca la 5000, derresipitl pe la ci nace dupe obiceiul lor, dormind farit

§i

§i

lo-vira

grij5,,

238

se pot-hawse din somn inteacestA strigare, Fed 4icemInteun grOznic urlet de clopote, de sloboziri de pist6le, destrigarea norodului: Muscalii! gi de stupai ! Atat s'ati spe-riat Turcil, in cit care incotro a apucat a fugi, care pe jos,care calare fare. gea ¢i fara frit, care imbrAcat, care des-pulat. Numal verl -o 300 ce erati langi a for capetenie,s'aa impotrivit cu arme inaintea por it domnesci, der des-pre ve4end ca din tote ferestrile caselor celor de laulita, se slobod puscT, pistole gi asvirliturl de petre inteen-

s'aa speriat au fugit mergind in Giurgiu.- Se spuneca Archimandritul insugI, cu medalia imperatesel la gat, cupistolele in bri6 cu sabia in mina, comanda macelul T ur-cilor. ,Grigore Voda Ghica a fugit de la carte s'a ascunsla hanul lui §erban-Voda lute() pravalie lipscanesca; iarvolintiiii calcand castle domnesci, n'aA gasit nici pe el,nici d'ale lui mai nimic; Tar pe 6menil lut desbracatlasAndu-I numal in carnegi. Grigore Voda de unde era as-cuns, a chemat la sine pe frate-sou Dumitrache Ghicape Mihaiu Cantacozino; intrebAndu-i de sfatul ce p6teface., I-a 4is ,,ai voia ce veT vrea ; de ire' vreamergi is Turd, eu te voiA duce pone ce te voia sc6te dinvolentiri ; de vel vrea, in Rugl, te voiti duce la frate-meuPirvu, gi el cu cinste i ciii orneni dintr'ai seT veT vrea, teva trimite in Feldmaregalul Graf Romantov." I-a respunsca se teme a merge la Turd, ca p6te it va omori; la Rugia merge de fat5, Tar se teme se. nu '1 afle Turcil, ci s'a rugatsA se face, fratele lul Mihaia cum ca '1 a gAsit, prin4en-du-1, la trimis. Pirvu I-a implinit tots voia-, caci-il pornila Iasi impreuna cu familia in doue ewe mocanesci, names-tecandu-1 in calabalicuri6. In chipul acesta mestegugitGhica amagi pe Turd, facendu-i sa cre4a ca este -victimacredintel stile care Nag, pe cind densul fusese un tr5,datoral el.; cad cu slujitorimea cu eel 5000 Turd el ar fi pututugor ocroti Bucurescii impotriva a cAtor-va Bute de volin-tirrnigte gainari cu arme chilOme, lane!, clumege cucite o pupil ruginit5, sea fare, de °tele'. Ba Inca POrta, inamagela el, mijlocea mered in Petersburg se', tracteze cu ome-nie pe domnescul prisoniers_pe Ghica, pe cind acesta eratinut ca 6spe la curtea imperatesca gi era incarcat de favorurl.

9. Porta auqind de cele intimplate, §i ve4Ond caRomanii aruncat in bratele Ru§ilor, hotari sIsting& de pe fata pamOntului tot ce este picior de

dials

T-at

so.

Mihait s5,

s'au

sal-i

gil, gi

gigt

ci

t

gi

gi

gi

239

crestin in Moldova si Tera-Romanesca. Trei ar-.mate nunaerose primira, ordin sa treed Dunarea,sa gonesca pe Rusi, sa macelaresca populatiunea:barbati, femei, copil, fara deosebire, si sa nu crutede cat pe aceia earl se vor face mahometani. Pri-mejdia era la culine : boerii cei marl si cea malmutt& parte din locuitori se ascunsera prin muntl,sea fugira in Trausilvania. Singur Pirvu remasesein Bucuresci cu vre-o citi-va credinciosi al sOl, cu1000 de Casaci adusi de majorul Carazin si cu vre-o5000 de- volintiri. si Arnaud red inarmati. 16.000Turd inaintand spre capitala, inconjurara pe Ca-razin in manastirea Comana; Pirvu veni ca sa'1 scape , der fu coprins noptea de Turci intr'opadure si omorit cu toti OmeniI soi (1770). Dinnorocire tot in acea Ali sosise la Bucuresci un ge-neral rus , Zametin. Turcil parasira Comana sise retrasera la Giurgiu. de unde se gated, cu pu-teri in4ecite, sa Nina din noti asupra Capitalei. Dersi de asta data Bucnrescii scapa, pentru ca gene-ralul Stoffeln, lasancl asediul Brailei (14 Ianuarie1770), alerga la Giurgiu §i batu cumplit pe Turd,avoi invingetor in Bucuresci in 1iva de n Fe-bruarie 1770, in strigatele de bucurie ale locuitori-lor, car' incepuse sa se adune pe la casele lor. Mitro-politul Grigorie, archiereil si bnerii depusera Main-tea generalulul rus insemniele domnesci, jurand ore-dint& si supunere catre imperatesa tutor Rusielor.Cele-alte orase, tirgurile si satele jurara de aseme-nea. Numai Oltenia, afara de Slatina , remase cubanul el Manolache Ruset, credinciOsa Portii. 0 de-putatiune alesa, in frunte cu Mitropolitul , plecala Petersburg impreuna cu deputatiunea din Mol-dova, ca sa reinoiasca actul de supunere si sa in-chine amendoue terile la piciorele Ecaterinel. A-costa fagadui, ca va 'Astra si apara drepturile Ro-

1770

intra

240

manilor, cit timp §i prin jertfa, zel §i cre-dint& vor dovedi ca merit& un asemenea sprijin

1770 (Aprilie 1770).

1718 Ast-fel acelegi imprejurarf nenorocite , car' la 1718 fa-cuse pe beer' sa inchine tera monarchief Austriace, it sileaacum sa se arunce cu mai mare nesocotinta in bratele Ru-siel. Fugind de barbalismul turcesc , el nu vedea cum cadsub absolutismul rusesc, care nu voesce sa tin semi, ca laDunarea de jos este un popor da vita latina , far nu sla-vona , ca dorintele acestui popor nu sunt de a schimba unjug pentru altul , ci de a i se da mi4locele ca sa se pota,desvolta de sine pe calea politica gi nationala. Boerii, ultandca au o patrie de aparat, cera cu staruinta ca t5ra sa devina o eparhie a imperatief ru-esci , in cap en un generalrus , cu legf gi orindueli rusesci. Clerul roman de aseme-nea, in lac de a ke mindri cu biserica nationala , cu multmai vechia gi mai stialucita de cit cea rusescil, o incbinaacestela; in scurt, o rusofilie nemesurata facuse pe tots sacre4a, cit numai in gitleglul de fer al Nordulni vita roma-nesca mai' pate sa vieze.

1770 10. Campania anului 1770 incepu cu de§ertareaTeril-Romanesci de Ru§i §i ocuparea ei treptata deGlare Turd, cars pusera domn pre Manole , banulCraiovei. Acesta intrand in Bucuresci gasi ormulmai de tot fara omeni; boeril §i o parte din pop6rplecase dupa o§tirea rusesca, altii se ascunsese inmunti. Manole Voda nu stete pe troll de cit patruluni, fiind-ca, generalul Bumeinzoff, dupa ce infrin-se pe T-urci in mai multe lupte (langa Larga, unafluent al Prutului, 18 Tillie 1770 §1 la Cahul, 1August) §i Iua Ismailul, Kilia-Nou'a, Bender , Ak-kerman §1 Braila, trimise o§ti earl batura pe Turd.la Colintina (langa Bucuresci) , ii gonira din Olte-nia §i luara. Giurgiul , singura cetate de pe malulsting al Dunarei ce romasese Inca sub stapinirea tur-cesca. La Iasi , Bucuresci §i Craiova se instituiracite un divan pus la ordinile Jul Rumanzoff , care

den§ii,

241

guverna principatele pens la incheierea pacii de 1774

la Cuciuk-Kainardgi (1774) , and se numira la-raf domni de cdtre Porta.

D) IIcsboinl ruso.tnro do la 1787 -1792 0 eel din 1803-1812

11. Sub Alexandru-Vodd. Ypsilante (1774 - 1782) '7177:-,--

-Ora putu putin sa resufle de multele reutati cesuferise ; ea capeta intocmirl buns Si folositOre;scoli, spitale case pentru straci, tribunale §i uncodice de legi. Din nefericire resboiul isbucni dinnoii intre Ru§i §i Turd (a. 17S7) din causa ames- 1787teculul Rusiel in afacerile din lanntru ale princi-patelor romane. Austria, find legata prin tractatde alianta cu Rusia, trebui sa is parte ]a resboiil.Nicolae voila Mavrogbeui, (17S6- 1789), Cu Oste 1786-89din tera ca la 10,000 §i cu ajutorul o§tilor tur-cesci, putu sa apere cat-va timp trecetorile de,spreBanat §i Transilvania §i sa respinga de mai multeon trupele austriace. Insa nu corp mai mare de Aus-

comandat de Priutul Coburg, intra prin nor-dul Moldovel, batu pe Turd §i ocupa Ia§ii (1788); 1788alts doue victorii castigate de armatele austro-r use(la Foc§ani §i Martineel pe Rimnic, 17b9) fac pe 1789Ru§i stapani asupra Moldovel si pe Austriaci, asu-pra Terii-Romdnesci. Printul Coburg intra trium-fator in Bucuresci ; Mavrogheni fuge peste Du-nare, de unde se 'ntOrce cu puteri turcesci, der laCalafat el este cumplit batut (1790), §i cate-va 1790septemani in urma i se tale capul din ordinul Ma-relul Vizir, care nu putea suferi, ca un gliaur saserve cu statornicie causa Turciei §i pe Sultan.

Intre acestea Iosif, imperatul Austriei, more(1790), iar fratele §i succesorul sea Leopold If,de tem& pentru alts incurcaturi mai marl dinApus, se grabesce a incheia cu Turcii pacea de la

16

si

triad,

242

1791 ,sS'igov (4 Aug. 1791), cu conditiune, ca tote lu-crurile sa remand ast-fel cum ad fost inainte de

Rusia urma resboiul mai departe cu is-bin Ii stralucite , pene ce consimti §i densa, inurma, stiruintelor Prusiei, Angliei Holandei, sa,

1792 incheia pacea de la 141 ; prin acesta paceea dobendi Oczakovul §i tera dintre Bug §i Dni-stru. Biul Dnistru deveni acum marginea intre Ru-sia si imperiul otoman.

12. Rusia cauta intr'una sä atite turburari inimperiul turcesc, pentru ca slabindul mereii, maiu§or al dobOre. Ea ridica pe Muntenegreni §ipe Serbi, ajutandu-i prin mijlocirea lui Ypsilantecu bani, bucate §i munitiuni de resboiii. Pe dealta parte Napoleon I, imperatul Franciei, avendsa incepa, resboiu cu Prusia, voia sag incurce peRu§1 intr'un nou resboifi cu Turcii ; de aceia elstarui la Porta, ca atat Ypsilante, cat Moruzi,domnul Moldovei, sa fie scoi din smun. Sulta-nul nepricepend gindul Francesului, ii indeplini

1806 voia (30 Aug. 1806). Atita ins& a§tepta §i Rusia,pentru ca sa gasesca pricing de certa, §i fara nicio declaratiune de rosboil intra §i ocupa amen-doua, principatele. Resboiul ruso-turc se tragana

18062 6 ani (1806-1812), purtandu-se la inceput slab181

1809 din amendoua partile. Pena in a. 1809 Ru§ii nuputuse lua din many Turcilor nici unul din o-ra§ele asediate: Giurgiu, Braila §i Silistra, ba fu-sese chiar respin§i cu perderi dinaintea Silistrel.Numai dupa ce Rusia se asigura prin pacea de laViena de priete§ugul Austriei, putu dispune detrupe mai numerOse, contra Turcilor, §i ca§tigaprin generalii sei Kamenski §i Kutusoff, mai multevictorii peste Dunare. Ru§ii credeil ca cel putinde asta-data, principatele romane nu an sa, le scapedin miini, §i Dunare,I, are sa, devina hotarul

resboid.

i7:'

si

243

despartitor intre den§ii §i I urci. Napoleon I chiardeclarase Portii (in 1810) a el consinate la a- 1810costa; §i de sigur Porta ar fi fost silita saprimesca pacea cu asemenea conditiune ; din fe-ricire ins& pentru Romani, isbucni resboiul intreFrancesi §i RU I (1812). Napoleon intrand inRusia cu 500,000 soldati, Imperatul Alexandru Itrebui sa, retraga o§tile din principate §i sa incheiapace, multamindu-se numai cu Basarabia.

Ast-fel prin tractatul de pace de la Bucuregi(28 Maid 1812), Rusia lua in stapinire jumetate 1812Moldova, cu cetatile ei cele mai tari: Hotin, Ben-der, Cetatea Alba, Kilia §i Ismail. Prin acesta eacapata un loc insemnat la Dunarea-de-jos, §i mer-gea drept la tinta ce'§i alesese domnia in Orient§i mai ales in Balcani.

E) eel din urmil, domni Fanarioti(1612-1821)

13. 0 data cu retragerea o§tilor rusesci din Ora,Porta orindui domn pe termen de 7 ani pe dra-gomanul Ion Caragea (1812-1818). Ca toti pre- in-decesorii sei. §i acesta hrapi Si jefui Ora in felu-rimi de chipuri vendu functiile statului la me-zat ; facu peste 4000 de boeri nol pe bani, §i ureabirurile in ala chip, ca din 12 lei pe an, cat seplatea mai 'nainte, bietul Oran trebuia sa deaacum de 15 on mai mult, adicl 180 lei. Numaiast-fel Caragea strinse in timp de 6 ani o averede 93 miliOne lei. El publics in limba grecescd, olegluire, ce porta numele sat (Condica lui Cara-yea), §i cand simti ca Porta voiesce sal mazilesca,fugi in Austria cu tote comorile sale, lasand Orala voia intemplArii (1818).

In locul lui Porta trimiso pe Alexandru(in a treia domnie, 1818-1821); el urma acela* lisai

:

ca §i

&till

244

fel de jafuri, stringand in 2 ani peste 15 million@lei; ba, voi chiar sa hrapesca §i mo§ia orasuluiTirgovi§te, dicend e domnesca, ca s'o dea fliceisale zestre. Ora§enii in /mina'. de 400, barbati cufemei, venira cu rogojini aprinse in cap la Bucu-resci sa se plauga lui Voda. Acesta, ii inblandi cufagadueli, der in acelas timp trimise Omenii sei case impietresca mo§ia. Tirgovistenii, vedendu-se in-§elati, trag clopotele diva §i neptea §1 blestema cufoc §i para in biserici pe Voda, papa cand, intern-plandu-se ca §utu s& cada bolnav, muri grabnic,

1821 (19 Ian. 1821), ca isbit de urgia durnnedeiasca.Cu §utu se ilicheia domnia cea streina a Fa-

nariotilor, care tinuse mai bine de 100 de aniI at- (1716-1521), pentru ca, a doua chiar dup.&

mortea lui, isbucni mi§carea nationala a lui TudorVladimirescu.

F) Milearea natiouals a lui Tudor Tladimirescu(1821)

14. Tudor Vladimirescu s'a nascut pe la a. 17701770 in satul Vladimir [jud. Gorjl.

El Bede semne inca din tinerete de un barbatcuragios, cu iubire pentru Ora §i cu vrednicie in tre-bile osta§esci El aduna de mai multi ani arme detot felul in casa sa de la Cerneti, §i a§teptanumaltimpul priincios, ca sa, dea semnalul. revoltei.Acest moment sosise, o data cu mortea lui Alecuyoda §utul. Tudor, care se afla atunci in Bucu-resci, pleca indata peste Olt, unde scese afar& o pro-clamatiune, chemand pre toti sa vina cu arme, cufurci de fer §i cu land, deca arme, ca sascapeOra de balaurii, adica de capeteniele biserice§ti §ipolitice§ti de pene atunci, §i s5, alega alte capeteniimai bune.

Mai anteiii rescOla se respandi in Gorj §i in Me-

Ca

qi

n'ait

245

apol in tote judetele de peste Olt, mal la-lima iu tOta Ora. Cetele arnaute§ti, trimise de di-van in contra lui, se unesc cu densul, a§a ca InLimp numai de o laud. Tudor se gasea in capul unelarmate de 16,000 Omeni. Cu acesta putere domnulTudor, caci ast-fel it numia acum poporul, veni laBucuresci (16 martie) si trase d'a dreptul lama-nastirea Cotrocenii. Mitropolitul §i boierii grabirasa i se inclaine; lar el, sub numele de Comandirgeneral al Adundrii, noro-lulqi guverna tera ca undome stapanitor in timp de doue luni.

15. Intre acestea print ul Alexandru Ypsilante,fiul fostulul down Constaudin, e0se din Rusia inpa,mentul Moldovei §i faced, 001, cu gird ca sa batape Turd' §i sa mantuesca nemul grecesc de robie.Cetele sale, compuse din tot felul de Omeni faracapataill: Greci, Bulgarl, Serb!, Arnauti, se rever-sara in amendoue principatele dupil jafuri

fara ca tine -va sa", le stea in potriva. Ypsi-lante cu vre-o 3,000 de adunaturi veni la Colin-tina in marginea Bueure0ilor §i voi a trage peTudor in partea sa. Romanul it intreba scurt, Cadvorba ii era putina: Oste regulata de RIV so-sesce ?", §i cand Grecul it spuse: ,de o cam datanu", el ii dise cu desnaclOjduire: Te-al prapadit§i Maria Ta, bagat si tera, in foc. Rowaniinu s'at sculat asupra imperatiel barcesci, ci asu-pra -doraniel. grecesci. Uncle s'a mai pomenit, cacarbunarul sa se unesca cu nalbitorul, sod lupulcu oia ?" Atunci Y1 silante, find ca simtise caTurcii au sa intre in tera, pleca la Tergovi0e,unde incepu poruncesca ca un down al tOrii,crenduind ispravniol grin judetele despremuntearuncand peste bietil tdrani tot- fall de d6jdil. Tu-dor, cum intelese despre acesta, ii trimise o scrisorecu urmatorea_ cup rindere : Ta, ai dat seiri

hedinti,

§i

§i ne-ai

s i

uci-deri,

246

prin manifesturi, cd te chiamd patria si cum cd tre-cetorea 111 iaste la Elada ca sot o isbdvesci de sub,jugul Otomanicesc. Apo/ acumU, cum te-ai inscdunatin Tergovi§te, cu ce cuvent te anies'eci in stdpini-rea terii, scoff biruri preste biruri asupra

Si le iai vitele Si bucatele?16. Ypsilante inca de mai nainte pusese in gand

per4area lui Tudor, banuindu'l ca este inteles cuTurcii. Cand acectia, se apropiara de Bucuresci,Tudor cu Oltenii lui se trase la Golesci, (aprope dePitesci), acteptand ce vor face Turcii. Ypsilante in-datora pe Bim:.qa Sava, ca sa raznesca pe Tudorde omenii lui, prinTa ci aduca la densul.Sava plea, cu 300 arnauti, si cand apropiatde Argec, au lasat pre cei mai multi in padure,iar el cu putintei au mers la Tudor, ci facen-du-se ca aiz venit s5, se impreune amendoui, sisa se apere de Turd, amagit de scos afaradin tabara lui, ca s5, privesca, starea locului,gasesca metereze (intarituri) de gatirea r6sboiului..§i aca cu am'agire apropiat de omenii sei, siaceia nayalind ail pus mainele pre Tudor ciadus la Ypsilante. Acesta dupe ce l'ail judecat de-stul au poruncit rle purtat cMare legat prinulitile Tergovictii, cu strigare de pristav ma: A-cesta este domni§orul Tudor!q Apoi '1 pusera la in-chisOre in Mitropolie, si dupa duoe scotendu'lafar& din Tergovicte in Ompul '1 taiard.

1821 bucati cu iataganele (26 spre 27 Maiu 1S21), si1 asvarlira pe 005, sau intr'o fantana.

Pandurii, parte se impractiara pe la casele lor,parte nectiind nimic de sOrta capitanului lor, seunira cu eterictii, ci la Cdmpii Dreigdqenilor lup-tara romanesce sub comanda lui Oarca contra Tur-cilor, papa ce cfarcira praful si glontele. Armatalui Ypsilante fu pusa pe gona ci macelarita. Yp-

ldcui-torilor,

sa'l

Mile,noptii,,

,Si

gi

sad

Taftgi se,

Taftran

lad

247

silante scapa cu fuga in Transilvania §i '§i sfir§iviata in inehisOre, Bimba§a Sava peri taiat deTurd in Bucuresci.

Dar mOrtea lui Tudor a fost semnalul de de§-teptare al consciintei nationale, care adormise incurs do un secol sub jugul streinilor din Fanar.Mortea lui a fost dovada cea mai temeinica pentruTurci, ca Romanii nu se unise cu Grecii lui Yp-silante asupra-le, §i ea din contra, suferintele in-durate atata timp de la domnii fan anoti au silitpe locuitori sä se ridice la glasul lui Vladimirescu.De aceia Porta inapoid grilor romdne domniile pd-mentene, si nu mai trimise domni de la Constantino-pole, ca s'o jeluiascd.

Ast-f-el, dupe un veac de suferinte §i de ingenuchiare,Tudor fu anteiul bilrbat, care'§i puse increderea in ins4inatiune, §i cu puterile ef proprif incerca ca s'o mantue deumilirea §i ticalo§ia in care *use. M4carea nationalii, din1821 mai are Inca o insemnatate : ea a aratat clue' stapi-nitOre, ca poporul roman nu mai voesce a fi condus de biciu§i despotism, §i ca in sinul lui resar la nevoe omen! ca Tu-dor Vladimirescu, car' scriu cu sabia drepturile omenireicalcate in piciore §i sciu sa mara voio§i pentru ele !

II

Istoria MoldoveI de la Aron Voda pAnd. la Ion Sturdza(1591-1822).

I. Arontroda(1591-1595)

Moldova la suirea pe tron a lui Aron Vodase gasea inteo stare tot asa de rea, ca §i Tera Ro-manesca la venirea lui Mihain Vitezul. Porta, nema! tinend soma de vechile tractate incheiate cuRomanii, oranduia d'a dreptul domni de la Constantitiopole.

1594

1595

1597

248

Intro acestea Austria, avend resboin cu Turcii,simtea trebuinta de ajutorul Ardelu lui, Terii-B,o-ma,nesci §i Moldovei. Papa Clemente trirnise seri-sori la cite §i trei principii acestor teri,

sa se unesca cu Cre§tinil impotriva, Turcilor.Aron-Voda, amarit de care Turci, caci nu puteasa-i mai sature de ban', intra in alianta cu MihaidVitezul §i cu Sigismund Batori, priucipele Tran-silvaniei. Tractatul se incheia, in Bucuresci la 5noemvrie 1594, Si in noptea de 12 sere 13 nuem-vre (acela§ an) toti Turcii din Bucuresci §i Ia§i suntmacelariti. Dup9, aceia Aron, ajutat b trupe tran-silvane §i muntene, curata Ora de Turd §1 de Ta-tari, arde §i pustiesce cetatileturcesci de la Dunare§i Marea-Negra §i coprinde tota Dobrogea (1595).Der in mijlocul acelor isbancIi, atit de folosifOrecausei cre§tine, el este Prins fara de veste de tru-pele transilvane ale lui Sigismund Batori, §i dusin lanturi cu tail familia sa in Trausilvania, lacastelul din.Vint (A.lvincio) pe Mure§ (19 maid 1595)Urzitorul acestel urite fa,pte era insu5i hatmanulsen ,sStefun, Rezvan, de nem tigan, carele, pentrupofta de a domni, pirise pe stapinul sea la, Sigis-mund, ca ar cerca, sa faca pace cu Turcul. Aronmuri in inchisore, pu1in dupa aceia (1597), lar tro-nul it capata Stefan Resvan.

2. Movilesen(1595 16 34)

Polonia nu pute sa yoga cu ochi bunt pe Mi-haiu §i pe Rezvan, luptand vitejesce pentru inde-pendenta; ea credea ca, acum e timpul priincios saprefaca terile romane in palatinate polone, §i 1sigasise ca unelte pentru indeplinirea acestui plandoui Movilesci: pe Irimia §i pe frate-sed Simion ;unuia vrea sa-i. dea Moldova, iar Tera-celul -lalt

invitdn-du-i

2k9

Romanesca. De acela, pe cand Rezvan era dus eao§tile in ajutorul lui Mihaid (espeditiunea lai Si-nan-ra§a), Zamoisky intra fara de veste in Moldo-va .§i puse in scaun pe Irimia (august 1595). LaintOrcere Resvan incerca cu armele sa '§i recapctetronul; dar langd, Suceva fu batut de o§tile polone,Prins, slutit la buze §i la nag, §1 apoi tras in tepa.

In acest chip Moldova deveni mai mult o pro-vincie polona. Remanea acum Tera-Romanesca. I-rimia, du§man de mOrte al lui Mihaia, ii jurase per-derea, ca sa, p6ta, pune in locu-i pe frate-sed Si-meon. Pentru acesta el se interege cu Andreid Ba-tori, principele Transilvaniei, ca amendoui sa lo-vesca pe Mihaiu fara de veste §i sa '1 dea via inmanila Turcilor. Mihaid prinde scrisorile lui Iri-mia, §i no mai simtindu-se sigur in Tera-Munte-nes* merge sa'§iincerce norocul armelur in Tran-silvania ; ca§tiga acesta Ora intr'o singuratot ala de u'or §i Moldova, din care alunga pe Iri-mia,. Acesta isbutesce eu banii ce-i trimite Porta§i cu tot felul de intrigi sa riclice de o data pe Ar-delenl, pe Polon' Si pe Tura asupra protivniculuise'd. Mihaid e infrint de Basta la 11lirisld i, de Za-moisky la Telejel; Simeon Movila is tronul Terii-Romdmesci, iar frate-s6d Irimia, pe al Moldova(1600). Simeon insa este in curend gonit din scaun,§i tote silintele lui Irimia, de a-i reda domnia, r6manfara nici un resultat. Intro acestea Irimia more deapoplexie (aug. 1606), §i se inmorminteza la in-yeaSucevita (Bucovina). El las& dupe sine pe domnasa Elisaveta cu trei feciori nevirstnici §i trei fetemaritate dupe nobili polonesi, earl tots incurcaraforte trebile Moldovei.

Dupe mortea luI Irimia §i domnia de cite -va lunI a fra-telul seu,Simeou, care peri otravit (1007), se iscar& certurImarl pentru iron; o partida voia pe- Mihciilas, fiul lul Si-

1595

1600

1606

batalie,

250

meon; alts, pe Constandin, fiul In! Irimia. Constandin, cuajutorul Polonilor adu§1 de cumnatii set, bate pe§i ocupa scaunul.; dar dupa cati-va an! este §i el invins de'Stefan Tamp i inecat in Nistru. Asupra lui Tonna, caremacelarea boerii ca pe berbecii eel gia§f, se ridica cu o§tipolone Elisaveta, veduva lui Irimia, impreuna cu fiul seaAlexandrit, §i-1 alunga, din tera. Poarta numesce domn pe_Rada Jliihnea, care vine cu Schindir pap, prinde pe Ale-xandru, pe fratele acestuia Bogdan §i pe muma for §i'i ex-pedia45, la Constantinopole, unde, ca srI scape cu vista, furssiliti sa se turcesca.

La acesta ocara §i stingere ajunse casa lui Irimia Voda,pentru priete§ugul §i incuscrirea ei cu Polonil, ca §i pentrupofta de domnie nesaturata. Moldova, din causa atator luptesangerose remasese aprdpe postie ; ora§e, augur! §i sate e-raA prefacute in cenu§e, locuitoril umpleaA muntii §i po,-durile; domnii urcair §i scoboraii treptele tronului cu a§arepeziciune, in cat numal in curs de 15 ail! (1619-1634)furs 4ece inoituri de domnie, care de 'care mai rele §i maiincome. Cea din urma fu a lui Moise Movila, dupe careveni la tron Vasile Lupu; sub acesta tern incepu sa se wile§i sa mai scape de grentati.

3. Vasile Lupu(1634 1653).

Vasile Voda, indatL, ce se urea pe tron, se pusesa indrepteze Ora, erta birurile pe timp de 3 ani,opri pe Turd de a mal face stransOre §i sila ()me-nilor pentru datorii, starpi cetele de -LaMar", car"predau i jefuiail la drumuri; in scurt asigura

traiul locuitorilor, in cat numal in cat"-va ani tera se umplu de Omen" si de haul.

Vasile Voda, in lunga sa domnie de 19 ani, facumulte asegeminte folositore Midi in orasulfrumesa manastire Trei-Ierarelti, in care asela oscela public& romanesca pentru viitorii preoti, ungimnasiu pentru invetaturi mal inalte, predate inlimbile slavona, greca o tipografie si obibliotheca. El introduse limba romans in serviciul

li-ni§tea §i

§i latina,

Iagilor

251

bisericesc, ca §i in scolile de puin m'anastiri, epis-copii ci biserici, uncle pans aci se intrebuintasemai mult limba slavona. Tot acum incepu sa, setraduce ci sa se tiparesca calif romanes?,i prin in-grijirea Mitropolitului Varlaam. Vasile Lupu puseInca sa se culogil sä se dea sub tipar legile saupravilele impJratesez; care erail o adunare de legiscrise ci de obiceiuri ale pamentulul. El ajuta bise-ricile m-rile din tera strain'etate, platind inmai multe renduri datoriele Patriarchielor din Con-stantinopole §i Jerusalem. In fine el infrumusetaIaii cu curd domnesci, cu grading ci bai, cu m-rea,Golia, facend Si alte imbunatatiri in Ora.

Lul Lupu pladandu-i amestecaturile, el n'a a-vut priete§ug statornic cu nici-unul din vecini, 81mai ales a prigonit de mOrte in tots viata lug peMateiii-Voda Basarab. Luptele cu acesta eraii dedoue feluri: pe eamp deschis cu armele,8i in ascunscu pungile. Cele d'anteil, ve4uram (pag. 168 180)ca, s'a, sfer8it tot-d'a-una in paguba lug Lupu, cidin causa for in cele din urma el a perdut ci tro-nul, luandu-ise de logofetul seii Gheorghita Stefan(1653). _Gupta cu pungile saracea pe Romani §iinbogatea tote pacalele vizirii Si pe tot! Grecildin Fanar, carora le a§ternea ast-fel drunaul lascaunele terilor romane.

Lupu muri la Constantinopole (a. 1661 Martie)§i se inmormenta in Tad' la m-rea Trei-Ierarchi.

Moldova de la a doua jumetate a secolulul al XVII pur-cede grabnic din sea:dere in scadere. In curs numal de 32an! (1653-1685) se intemplara 12 inoiturl de domnie,costand pe tera fie -care inoitara cate 2-300.000 lei pla-titi la Porta., deosebit de haracia §i de cele -alte sarcini. Un-gur-il, Polonil, Cazacif, Turcii §i Tatarif eutreierara tera inmai multe renduri, anjend, robind §i pustiind; ciuma §ifometea 1§I dedera mans cu nenorocirile omenesci, a§a Incat pe la finele secolulul, duce treiml din populatiune pe-

1653

1661

§i §i

§i

ei

252

rise, find risipity prin terire vecine, sau find secerata demode Domnii, cart umplu acest r6stimp de 32 ant, auntmai top' nedestoinici de a aptira, tera, el ii nuiresc nenoro-cirile, cad is a luc §i for ciidere.

4. Constandin §1 DimItrie Vodi, Cantemyr(1685-1603; 1710-1714)

4612-93 1. Constandin Cantemyr (nciscut 1612, mort1693), fiul lui Teodor Cantemyr din tinutul Fal-ciului, Inca One a nu se face donin, era cunoscutde om vitez cu gat bun, band la fire §i itibitor

1685-93 de dreptate. Ca clomn (1663 1693) el s'a araatintelept, nelacom la avero §i priceput in trebilestapinirei. El I§I puce tote stlintele ca sa a§e4etern, s'o u§ureze de greutati, s'o apere de robie,§ido preda §i s'o scape do tilhari, cari se inmultiseforte; avu mai multe lupte cu Polonii, intre earlcea mai inseinnata a fost cea de la Bolan pe Prut;el a itnbunatatit §i sOrta preotilor de mir, mic§o-randu-le darile §i scutindu-1 de dijme.

El muri in virsta de 79 ant (a. 1693), dupa odomnie de 8 ani fara 3 bunt, *i se 'nmorminta, inbiserica domnesca, Sf._ Nicolae din Iasi.

2. D'mitrie Cantemyr, fiul mai mic al lul Con-1710 standin Voda, sosind la, scaun in Iasi (1710), se

apuca mai antaiti de intocmit Ora ; sca4u birurilecu mai malt de jumOtate, §i fara sa mai to sfatulcuI-va, se Lotari sa rupa cu Turcil on -ce legaturlde supunere §i sa inchine Rqilor Moldova. In sco-pul acesta el incheia cu Petru cel mare un tractat

1711 secret (13 Aprilie 1711).Intro acestea Petru cel Mare declara resboid

Turciel, pentru ca Sultanul arestas3 solul rusescla Porta, Iar ordele tataresci pustiiss Rusia 0116la Kiev. Petru inainta cu o o§tire putin numerOsapana la Prut, trecu mast rid §i veni la Ia§I, ca sa

9f

253

prinnesca in persona juramintul de credinta, al dom-nulai Moldovel §i al boerilor ; el trimise pe un ge-neral rus cu Torna Cant acuzen §i cu 12.000, flOreacalarimei rusesci, ca sa coprinqa Braila. Ast-fel iiirisipea timpul §i ostile, pe cand Turcii, in fluffierde peste 200,000 Omen'. afara de Tatarime, si 350tuuuri, trecuse deja Dunarea pe la, Isakcea §i ina-inta in Moldova.

La satul Stanilescil, din jos de Husi, armia ru-sesca, §i cu c a moldovena, peste tot 50,000 o§teni,avura sa tina pept cu o armata de cincl on maimare. In anteia qi Moldovenii incepura focal, §igrade voiniciei for Si artileriei rusesci, Turcii furabatuti ; peste 7,000 de cadavre Turcesci acopereacimpul de lupta (11 iulie 1711). Der acesta vic-torie pretuia cit o invingere, caci armata ruso-ro-manesca, lihnita, de fOme §i obosita de truda, segasea inconjurata de tote partile de un vra§ma§,ale caruia puteri crescea merefi §i nu ducea lipsade nimic. De aceia, a doua-cli de batalie, desnadej-dea coprinse intrega tabara rusesca. §i mai cu somape Petru, care se socotea cagut in robie. Numaisotia 1»d null perdu cumpetul ; Ecaterina hotaripe impCrat sa cera, pace. Acesta, pace, prin careRusia perdu multe teritorii ca§tigate, precum §idreptal de a avea soli la, Constantinopol, fu cum-perata cu o suma insemnata de band, giuvaieruri§i blanuri scumpe. Pacea, se semna la, Prut in 13Iulie 1711.

Dimitrie Voda, pe care Vizirul iI cerea de la Pe-tru, sa-il Ilea in maul, fu tinut ascuns in trasuraimparatesca, pina ce trecu primejdia ; el se duseapoi la, Iasi, §i de aci cu tota casa §i cu vre-o 1000credincio§i al sod, I§I parasi patria §i se retrase iuRusia. Moldova remase jafuita de Tatari §i de Turd,data de Poarta, in mana domnilor greci, numitl Fa-

1711

254

narioti. ,Acest bine au agonisit teril Dumitra§cuVoda cu socotela lui cea grabnica" in cursul uneidomnii numai de o jumetate de an.

Dimitrie Cantemyr a fost un tarbat prea invetat: afarti,de limba turas* persanA §i arabk el scia bine limbilevechi: elena, latina §i slavona, limbile moderne : fran-cesa, italiana, greca qi rusesca. Mental seu cel mare Buntlucrarile .ale sciintifice. El a scris multe §i renumite card,mai ales asupra istoriei romMie §i turce; el s'a bucurat demarl onorurf la Curtea lui Petra cel Mare, §i a murit inanul 1723, inrnormentandu-se in biserica grecesc5, Nicolskidin Moscova.

5. CAV-va domnI fanarioti(1711-1822)

Dupo. ce Dim. Cantemyr parisisi domnia §i tera pentrua trece in Rusia, Porta orindui domn in locul seu pre Nico-lae Mavrocordat (1711-1711i). Acest grec, care nici nucunoscea limba terif, desfiintit armata nationalk chem.&Greci multime la sine §i ingriji pentru respkndirea limbei§i culturef grecesci in terk .E1 app. in m-rea Sf. Sava dinIa§i o tipografie cu litere grecesci §i slavonescf, §i Intocmiscolf faro platk in care se inveta, pe !Aug& grecesce vechiu§i non, limba slavona §i ceva pe inteles romanesce. Porta,multamita de purtarea sa, it stremutk in chip de inaintare,la Bucuresci, in locul tefan Cantacuzin (1716), iarscaunul Moldova it Clete lui Bacovita (pentru atreia bra, 1116-1727).

Racovitk find ptimenten, putu cu greutate sa V' pas-treze domnia in curs de apr6pe 11 an!. Pe timpvl acelapurtandu-se resboia intfre Turd §i Austriaci, Moldova se-feri mult din cause o§tilor streine; se incepu o fomete mareurmata de ciuma ; domnul, cu sfatul Grecilor ce '1 incon-juraii, nose nenumerate pe popor. In fine el fu ma-zilit de Porta prin staruintele Austrief si ale in! Mavro-cordat. Nepotul acestuia, dragomanul Gr. Ghica, if MAlocul (1727).

Sub Grigore-Voda Ghica (de 3 orf domn, de la 1727-48), sub verul sell Constantin Ilfavrocordat (de 4 orf domn,de la 1733-1769), ca titi sub ce! 6 domnf cad aft tot suit

lui

dart

255

§i tot scoborit In restimpul acesta tronul Moldovef, Grecifajung din ce in ce maf puternicf, incapend in functiunilecele ma! insemnate, chiar §i la scaunul Mitropolief. Fiind-catraiul in Moldova li se socotea vremelnic, el desbracan terafare, cea mai mica mustrare de cuget, lun,nd hrana din gurapamentenilor; vacariturile njunsese cite done Intr'un an,hartiile §i sferturile nu maf aveau sepia; tera se pustia delocuitorif, cars fugen prin terile apropiate. Constantin Ma-vrocordat incerca prin faImOsa sa reforms (1748) se, u§u -reze Intru cit-va traiul teranilor, desfiintand rumania sehvecinelatea, fixand 4ilele de lucru pe mo§if la 24 inteun an,instituind judecatori-ispravnicf prin judete §i iertand ma-nastirile §i preotif de bir. Aceste mesurl ca.clura, insa totspre greul teranilor, cad scutelile de bir §i scutelnicif boe-rilor §i m-rilor scadean. veniturile Statuluf, far Inmultireaslujbelor urea cheltuelile carmuitef, care cerea darf nonedela Oran!. Afars de acesta vrajbile nesfir§ite intre Mavro-cordafi,Ghiculesci, Bacoviiesci§i Calimachi,Moruzi §i ,5'utupentru domnie, stramutarile cele dese de la un tron la altul§i reinoirile firmanelor in fie-care an, ocasionan cheltuieli,earl tot din spinarea terif trebuian platite. Ma! venire. Incatrel resbOie ruso-turce (1736-1769-1806) al carora teatruse facu tot Moldova; aceste resboie, on -cum se ispravian, erasinsotite de nenorociri, ce land urme ne§terse in tera :fometea, epizootil, ciuma §i tifos; stricaciunile resboiulufpricinuian impoverari noui pe capul principatelor, cad eletrebuiaa nu numal in timpul resboiuluf se, pOrte de grip,o§tilor rusescf §i o§tilor turcesci, der §i dupe. resboin tot eleerail suite sa drega cetatile turcesci darimate, se', le indes-tuleze cu zaherele ci cu tot materialul de construction! §isa umple din non visteria cea golita a Portil. Luptandast-fel cu nenorocirile, In timp de un secol, Moldova e§i dinele sfi§iata. Turcia If cotropise cu incetul parte din teri-torin (numit rata) imprejurul cetatilor Akermanului (Ceta-tea-Alba) Benderului §i Hotinului ; iar statele -cre§tine,Austria §i Rusia II luara,, una Bucovina, cea 1-alta Basa-rabia, lasand ast-fel patria luf tefan cel Mare maf micade cat pe jumetate de ceea ce era, and Fanariotif i§f ince-pura domnia.

6. Perderea Bucovinel. Grigore Vodil. Ghica(1775-1777).

Tractatul dela Kucizo-Kainardgi (1774) era o 1774

256

dovada, limpede despre slabiciunea Portii si despreintinderea planurilor urmarite de Rusi in Orient.Independenta Crimeii (prefacuta curend dupaaceia,in provincie rusesca), ceclarea fortaretelor- dela, Ma-rea de Asov si dreptul de protectorat asupra terilcrromftne, erati distiguri destul de insenmate pentruRusi. Austria pusese si ea ochii, de mai mult timp,pe trei districte din Nord-estul Moldovei (distric-tele Cerrautilor, Sucevei si Campulungului), pe Elsanumita Bucovina. Acest teritoriu cu o intindere de181 mile iiatrate aye pentru Austria mare insem-natate politica si militara. Ca s'o capete ea se 'nte-lese cu Rusia in chipul urmator: pe de o parte ()s-tile rusesci sa deserteze (dupa 'ncheierea Oa) ti-nuturile mentionate, iar pe de alta sa intre indatain locul for ostirile austriace ; asa s'a si intimplat.Generalul rus Rumantzof, pentru o tabachere deour si pentru 5000 galbeni, a renduit lucrurile deminune. Odata faptul implinit, nu mai remaneaAustriei lde cat sa, '1 is de baza si sa, cera, de laTurcia recunOscerea lui ; ea incepn tractarile, sus-tinend ea, e vorba, numai de o ingustd de pd-ment, de un singur drum de comunicatiune introArdel si Pocutia. Care din ministrii otomani n'auvoit s'o crew, au fost cumperati cu bani si daruri,pena ce in cele din -urrna, Austria a isbutit (prin

17/5-77 tractatele din a 1775, 1776 si 1777) sail asigurestapinirea definitiva asupra, Bucovinei. In zadar bo-ierii di vanului Moldovei protestara la Porta contraacestei incalcari, aretand ca, nu e vorba de un sin-gur drum, ci de 800 °rase si sate, de o parte deteritorio, care intrece in inbelsugare si valore tOta,cea-l-alta rarte a terii. Grigore-Voda Ghica se unicu protestarea boierilor, dar pe sub many trata cuAustria si Cu Rusia prin socrul sou Rizu.

Porta, fiind in ajunul unui resboill cu Rusia si

fisis

257

sciind legaturile stranse ale lui Ghica cu Curteadin Petersburg, hotari sa-1 ridice nu numai tronul,der §i viata. In scopul acesta un capigibma veni laIasi §i se preface ca e bolnav pe morte ; domnul seduse sa '1 velja, der cand ii presinta tabacherea casa is tabac, turcul ii qise : bun tabac ai prietene,al meii insa este §i mai bun"; §i indata, batand dinpalme, striga Tabac !" La acest semnal opt turdbine inarmati se repe4ira asupra lui Ghica, care de§i se apara voinicesce cu hangerul, omorand- treiturd, der in sfir§it este §i el ucis ; capul i se tri-raise la Constantinopole (12 Oct. 1777).

7. P erderea Basarabiel. Moruzi(1612)

Prin tractatul dela Iasi (1791) Rusia i§1 inaintafruntaria apusana pea la llnistru ; prin cel de laBucuresci (1812) o duse One 1a Prut, luand maiapoi §i gurile Dunarei., Imprejurarile in care se in-cheia tractatul din urma sunt din cele mai ciudate.In adever, Rusia fiind amerintata de Napoleon celMare cu un r6sboiii grOznic, nu mai putea tineo§tiri la Dunare ; §i prin urmare ea s'ar fi multa-mit sa incheia pace cu Turcii in on §i ce conditiuni.Napoleon chiar in§tiinta pe Sultan sa primescapacea ceruta de Rqi, mai putin Inca sa le incuvi-inteze vre o pretentiune a ion, cad el a declaratresboid Rusiei. Din nenorocire, trebile din afar&ale Portii se aflail atunci in manile fratilor Moruzi,cari, ca toti Grecii fanarioti, erau venduti Ru§ilor.Dragomanul Dimitrie Moruzi fuses° insarcinat cutractarile de pace la Bucuresci, §i lasase tinylocul fratele see Panaiot. Acesta, cum primi §ta-feta lui Napoleon, in loc de a o traduce si a o daSultanului, o trimise grabnic lui Dimitrie, carele

17

1777

1701

1812

hu

sal

258

numai de cat o areta solilor rusesci, in loc de a oda lui Galip-Effendi, imputernicitul Portii. Galip-Effendi, in necunoscinta de imprejurari, v6dend c6,solii ru§1 nu mai cer amendoue principatele, i case multamesc cu Basarabia, iscali pacea (12 Maiii

t812 1812). Putin dupa aceea tradarea Moruzilor se des-copera, §i de §i eli§i primesc resplata meri-tata : Dimitrie este decapitat (8 noembre); frate-souPanaiot asemenea (20 noembre), iar pe hirca acestuidin urnia, pusI in vileg in timp de trel Mile, stascris : Cunoscend tote treburile politice ale guvernu-lui sou §i unindu-se cu frate-sou ca sct le descoperevrdpnaqilor Statulul, trciddtorul a plcttit acestd crinut

capul .

Ast-fel Moldova perdu din teritoriul sea Inca 656 milepatrate, partea cea mai roditOre in grine, cu un litoralforte frumos §i cu ma! mult de un milion locuitori. Turcianu ave drept sa 'nstreineze nici macar un petec de pamontdin -Wile romane, ci din contra, ea era legate prin tractate,ca sa apere integritatea teritoriului romanesc. Puterile cre§-tine inca mat putin drept aveA sa s§ie in folosul for o terncrescink care in trecut luptase vitejesce pentru causa cre§-tinatatii §i a civilisativaii, in present fusese pustiita, ca sadeschic15, drum o§tirilor Mivalitore austro-rusesci ; in finein viitor, units cu Tera-Romanesca, puts forma an stat deordine §i de progres, cum este Romania asta-4I.

8. Cei din uring, Fanarloy. Eteria(1800-1821)

1. Domnia streina a Fanarului, on cat de rea §iasupritOre a fost pentru Romani, nu a putut insaomori in el' simtul de nationalitate §i dorul dupao sorts mal bung. Ma! ales cu inceputul secoluluispiritul timpului impinge pe Romani inainte, §i seincep ore-carl imbunatatiri; limba §i cultura greca,respandite ma! ales in clasa boeresca, fac loc Umbel§i culture! romanesci, lasate pone aci cu totul in pa-

Unlit'',

ea

259

Domnul Scarlat Calimah (1812 1819) incu- 1812-19crageza invetamentul public, industria, comerciul §iagricultura; in timpul lui se aduc din Transilvaniacartofii in Ora ; el compune §i tipare§te un codicede legi scris in grecesce §i numit Pravda lui Ca-limah. Dup& mazilirea lui Calimah, Porta orinduidolma pe 11lileaiai ,s9utu (1819-1821) sub care is- 1819 -21

bucni revolutia greased sau eteria, care avea de scopliberarea Greciei de jugul Otoman.

2. Alex. Ypsilante trecu Prutul cu cetele solestrinse in Rusia, am'agind lumea, ca dupe densul yino ti rusesci regulate, ca sprijine in intreprindere.Imperatul rusesc Alexandru I ins& nu incuviin-lezaa nai§carea lui Ypsilante ; §utu fuge in Rusia ;boierii cei amagiti de sperante rusesci, fac ca §idensul ; cei cart reman destul curagia Ca sast&vilescA scurgerea vagabun4ilor din Rusia, §i saalunge peste Dunare pe cei veniti cu Ypsilante.Ast-fel acesta renaane acum mare §i tare, stapinpeste vista, familia §i averile locuitorilor. Tin chipde general, Pendedeca, o caiafa de calugar grec, §iun dasal tot grec, administreza Moldova prin Ar-nauti §i Eteri§ti greci, serbi, bulgarl §i tigani, alecarora jafuri, omoruri §i nelegiuiri nu se pot inchi-

nisi descrie. Ypsilante trece in Tera Romanesca,uncle areta vitejia, omorind cu vicle§ug pe Tu-dor Vladirnirescu ; Turcii sfaximA pe Eteri§ti lain -rile Secu (jud. Mint) §i Slatina (jud. S.uceva), ciin fine la Sculeni (pe Prut).

Moldova, ca Tera-Romanescsa, sunt ocarmuitede cite un Caimacam §i ocupate de o§ti turcesci,earl fac multe cru4imi i reutati, mal ales asupraG-recilor. In fine Porta, incredintandu-se de drep-tatea Romanilor §i voind sa puns capet suferinte-lor for indelungate, hotaxi s& intOrca domnia teriloriara§1 la pamOnteni ; de aceia ea ceru ca fie-care

n'ail

pui,'§i

§i

rasire.

'1822

260

principat sa trimita la Constantinopole cite 7 de-putati, dintre cars (la 20 Julie 1822) Sultanul numipe Ion Sturdza domn in. Moldova, iar pe GrigoreGhica, in Tera-Romanesca,, amendoui pe termen (la7 ani.

Ast-fel vecul de fer si de tine al Fanariotilor trecu eaun vifor pustietor peste terile romane, tntelenind ogorul na-tional, sguduind pane, in temelie rinduelile vechi, tntreru-pond firul vietel nostre de Stat, apiOpe stergend din cartea,omenirel existenta si chiar numele poporului roman. Der-cum dupe, nopte vine lumina, dupe, fuituna stralucesce so-rele, tot ast-fel natiunea romanesca, redate, macar in partesie-si si tre4ite, din somnul seb, se destepta mai sprintena si:mai vieie; Moldova 'si regasesce pe sera -sa si pe tovaresa.sa de nenorociri, si de si Milcovul inca desparte politicesce.done tern surorl, dar bataile inimelor for sunt acelesi, ca sisuferintele si sperantele lor. Ideia Unirii prinde din ce ince radecina; o generatiune viguresii, spondee. in idei si fapte,se pune la lucru, asternand temeliele Romanies viitore.

De aci inainte istoria celor done principate vom inveta-ola o lane, fare a fi trebuin-ta de a o mai desparti.

PARTEA IY.

ISTORIA CEA MAT NOUADe la Grigore Vail Ghica §-i Ion Sturdza pond in tinzpul de fata,

(1622-1889).

1. Grigorie Ghica §i. Ion Sturdza.(1822-1828).

1. Cu suirea pe tron a lui Grigore Ghica in TeraRomknescA, §i a lui Ion Sturdza in Moldova, ince-pura timpuri mai bune pentru amendoue t6rilerindulala, lini§tea §i siguranta se introdusera Cuincetul ; Grecil §i tots strainil far& de cap5,taiii, ca.§i cei amestecati cu Ypsilante, se alungara, pests

261

granite ; functiunile statului se deter& numai lapamernteni, find oprit Grecilor de a mai incapeain slujbe seu boerii ; scolile grecesci se desfiintara,deschidendu-se iara§I scolile romanesc1, ca g se in-vete mai anteiii limbs patriei. Tot acum se orga-uisa nationala ; se a§ternma ulitele cu pla-ta §i se reparara spitalele. 0- comisiune fu insar-einata sa cornpuna un proect de reforme basate pevechile legI §i obiceiuri.

2. Din nenorocire aceste bune inceputuri fur&intrerupte. Rusia, declarand din nal resboiil Portil,(al V" reSb011:1, 1828 29) intra in principate cu1828 -29150.000 omeni. -Poch, Sturdza, fu arestat §i trimisin Basarabia ; Grigore Ghica scapa in Transilvania;se institui iara i ocirmuire rusesca, §i tote greuta-ile cadura asupra Romanilor, pe langa

sciuma, seceta, bola de vite §i. altele. Ru§i1, dupe cecoprinsera cetatile de pe amendoue malurile Du-narei, inaintara victorio§i pan& la Adrianopole, undese facu pace. Prin tractatul incheiat aci (2 Sept.1829) principatele romane furl aprOpe scOse de 1829-sub suzeranitatea mai mult noininala a Turciei,dar in acelai timp ele caljura sub dependenta fortestring, a Busiei, care le administra in timp de 6ani (1828 34) ca pe nisce provincii rusesci, le dete 1828-31legi intarite la Petersburg, §i nu '§i retrase o§tile-din ele pea la, numirea noilor domni: MamaSturdza in Moldova §i Alexandru Ghica in Tera-Romanesca (1834).

2. Ocuparea Rusesca. Regulamentele Organice.(1823-1834).

1. La intrarea o§tilor rusesci in principate, un corp de40.000 Omen' era special insArcinat ca sA, le ocupe, Tar ungeneral cu titlul de Prefedinte deplin-imputernicit al diva-nurilor Moldovei Terii-Bornanesci, trebula sal le guver-Lueze. Diva incheierea pad' de la Adrianopole ocupatiunea

o§tirea

resboiulut

pi

.262

-rusesca continua, ca §i guvernul provisorit rusesc, care fu,incredintat generalulul Kisselef. Ocarmuirea acestufa avuneaparat de stop, cum insu§I ne spune de a supune pe-Moldoveni pe Munteni obiceiurilor gi regulelor rusesci gide a statornici hotarul Rusici la Duncire.' In sensul rusi-ficArif el intreprinse o prefacere radicala in tote ramurile.administratiunel publice. Starea de repede prope§ire a civili-satiund romane la inceputul secolulul nostru cerea o grab-nica schimbare; trebuinta de o reforms generals era de tot!simtita. AtA,t Grigore Ghica eat §i Ion Sturdza luase me-surf pentru intocmirea unel noul constitutiunI, ale dada,base fusese deja pure, eand isbucni resboiul ruso-turc.Lucrarile continuara in timpul ocupatiunel rusesci, §i inmai putin de §ese luni, sub influenta lul Kisselef, re alca-tuira faImosele Beguiamente organice, unul pentru TeraRom anesca, pus in lucrare la 1 Iunie 1831, cel-alt pentru,Moldova, la 1 Ianuarie 1832.

2. Aceste regulamente erat departe de a impaca intere-sele adeverate ale Orli. Chipul cum ele fusese votate, sub-t endinta manifests a generaluluI Kisselef de a apropia administratiunea nostra de cea rusesca, le faceat a nu mai fio legislatiune independent4; ele calcat autonomia princi-patelor, lasand sa se amestice o noud Cleric ocrotitdre, Ru-sia, in tote actele guvernului §i ob§te§tilor adunari; aceste-adunari, dupe chipul compuneril lor, nu represintai nicitera, nici pe contribuabilI, ci numai clasele privilegiate a,clerului §i boerilor, scutite de or! -ce sareine §i de orl-ce-imposite, carI apasat numai §i numai claFa teianesea, peproletarul cultivator. Acesta devenise un capital al bog'rului i al fiscului; fa'ra nicI un drept in Stat, cu tete gre-utatile Statului asupra capului

3. Alexandru Ghica §i George Bibescu In Tera-Ro-manesca, Mihail). Sturdza In Moldova

(1834 1848).

1. La anul 1834 Porta, in intelegere cu Rusiarnumi domn in 'era-Romanesca pe Alexandru Ghica

1V,,r (1834 42), lar in Moldova pe Mihaiei Sturdza.(1834-1848). Curend dup.& aceea, o§tile rusesciparasira principatele. Alexandru Ghica, fratele fos-tulul domn Grigore Ghica, era un om bland, gene-

luf.

pi

-

263

ros §i doritor de binele patriei, der ii lipsea curajul§i o vointa statornica. El taint& scoli prin orate§i sate, spitale §i alte institutiuni de bine-facere,ierta de robie pe tiganii domnesci, a§egOndu-I camuncitori plugari pe mo§iiie boerilor, §i irgrijipen tru imbunatatirea armatei. Sub el literatura ro-man& lila ore -care sbor, §i se intemeia teatru na-tional.

Dar Ghica avea in curend sa cete armate deBulgari §i Serb', sprijinite pe sub man& de consu-lul rusesc din Galati, trecea prin tern la fratii forde peste Dunare. Domnul trimise o§ti in contra-lela Braila avu loc o ciocnire, in earl multi Bulgari seinecara in Dunare. Cu acesta Ghica i§i atrase fa-vorul Portel; in acela§ timp insA, §i urgia Cartelrusesci, care in cele din urma isbuti sa-1 scota dinscaun §i sa se alega in locu-i George Bibescu, uupartizan infocat al Ru§ilor kdecembre 1842). 1842

2. In Moldova Mihail' Sturdza, (1834-1848-49)1834-oindata ce se sui pe tron se ()cup& impreuna cuvrednicul Mitropolit Veniamin, ca sa intaresca in-vetamintul national ; infiinta in Iasi Academia Mi-hailena (numita ast-fel dupa numele fondatorului

o scOla politehnica §i un institut pentru cres--cerea fetelor sermane ; reorganisa Seminarul dinSocola, facu scoli in diferite orate ale terii. El ajutape fill do boeri la invetaturi in strainetate, contri-buind la sporirea literaturei romane §1 la formareade buni profesori. Mihaiii Sturdza facu §1 o bun&administratiune ; reduse numerul tinuturilor la 13(din 16 ale construi §osele §i poduri de pe-tra, inzestra Ia§ii cu cismele, cu un palat adminis-trativ, cu grcidina publicci de la Copoii §i cu cazarme.Cele-lalte ora§e, mai cu soma, Berladul, Boto§ani §iGalati, luara o prefacere simtitOre ; corpul slujitorilor §i al pojarnicilor (pompieri) furs din nou or-

cada:

;

sal),

erad),

1844

1846

1848

264

ganisate, magaziile de rezerva tot-deuna pline, ye-niturile imultite, comerciul §i agricultura pecale de propa§ire.

Sturdza decreta Oa a. 1844) desrobirea tiganilordomnesci §i manastiresci. Acosta mesura, fu salu-tata ca un bun inceput pentru libertatile viitOre,ce tinkra generatiune de atunci a Moldovei a§teptacu nerabdare sa, le vep, implinite.

3. In Tera-Romanesca -Pod& Bibescu continua anenaultumi pe boeri §i pe popor, pain risipa bam-lor publici §i prin abuzuri nepomenite ale admi-nistratiunii sole. Din ordinul consulului rusesc,Voda concedase unui supus rus Trandafiloff exploa-tarea tuturor minelor erii, Para macar sa consultsOWesca Adunare. Un tines cleputat, ConstandinFilipescu, vorbind de afacere striga in plina §e-dinta: Vor ne dea Rtqilor !" iar Ion Ileliad Rci-dulescu, prin fabula sa: .24/cieeu/ Si Grad tnarul, de*-tepta opinia lublica, aSupra amagelilor rusesci. A-dunarea anula concesiunea §i respinse alto doueproiecte de legi presentate de guvern. Bibescu, re-zemat pe sprijinul Rusiei, suspenda, Aduuarea petimp nebotarit, pentru role aplicari §i ganduri".Tin firman al Portei intari acesta suspendare. In a.1846 Bibescu forma o Aduuare dupa plat, careii vota tote mesurile administrative §i financiare,spre ruina desover§ita a tariff.

Dar o suflare liberals, care incepuse pe atunciin apusul Europei, cerea stabilirea unor guvernemai drepte §i mai priinciOse pentru clasele de jos.Ea trebui sa gasesca un puternic resunet §i in vitalatink de la Dunare. Anul 1848 puse capet domniellui Voda Bibescu, iar in Moldova facu imposibiladomnia lui Mihaid Sturdza.

t6rii

sd

's1

265

4. Revolutiunea din 1848.

(9 iunie-13 septemvrie)

1. In februarie 1848 revolutiunea isbucnesce laParis, si de aci alorga din capital& in capitala, dinOra in -Ora: in Austria, Prusia, Italia, Polonia,Ungaria i Transilvania. In Iasi partida progre-

sati nationala atita spiritele prin inteunirisgomotose Si semneza o petitiune catre domn, ce-rend mai multe retorme. WA Sturdza fagaduescepentru unele indestulare ; pentru altele mijlocirela Petersburg §i Constantinopole. Atunci boerii sedespart in done tabere cei betrdni se roult.-imesccu respunsul lui Voila; cei tineri vor sa silesca aprimi Constitutia, si la din contra, sal resterne.In scopul acesta el se adun& in 4iva de 30 Martie(184b) in casa lui Alecu Mavrocordat (Ursu) de laCopoii, baricadeza ulita §i vor sa proclame uouaConstitutie. Mibaiu Voila Sturdza, afland de acesta,inconjura casa cu armata, si in mai putin de donecesuri capeteniile cunt prinse, legate si surghiunite,iar miscarea nabusita chiar in inceputurile sole.

2. In Tera.Romanesca ins& miscarea lua formaunel adeverate revolutiuni. Tinerii cart. se aflati lastudil in Franta, indata dupa isbucnirea revolteldin Paris, alergara s& organiseze ei in patrie o-miscare nationala, In Bucuresci se formase, cu citi-va ani mai inainte (1843) Societatea Frcitia, de ck-tre Ion G-hica, N. Balcescu si Christian Tell, cu stopde a lupta pentru desfiintarea clacii, a robiel si aprivilegiului, i pentru incetarea ProtectoratuluiRusiel. Multi civili militari faceil parte din a-esta asociatiune, al careia initiator, Niculae-Bal-oescu, fu insarcinat cu redactarea proclamatiunii,:evolutionare, sell a nouii Constitutii.

In 4iva de 9 iunie, acesta Constitulie fu proclar

1848

sista

§i

§i

1853

:

iad

math la Izlaz (jud. Romanatl) de care Ion Eliad,Stefan Golescu si Chr. Tell, cari dedera semnalulmiscaiii. Voda Bibescu, silit de popor, semna nouq,Constitutiune si numi un minister compus din ca-pii revolutiunei (11 iunie) ; der infricosat de ame-nintaxile cons ulului rusesc, el abdica indata, si trecuin Transilvania (12 iunie). Un guvern provisoriii,alcatuit din 5 membri, 4 secretari si 7 ministri,lila conducerea treburilor ; el cauta sá, intre in le-gaturi oficiale si directe cu Turcia §i cu aputerileeuropene, trimitend pe Ion Ghica la Constantino-pole, pe Dimitrie Bratiair la Pesta, pe A. G. Go-lescu la Paris si pe Ion Maiorescu la Francfort.0 comisiune de 18 boeri si 18 terani fu insarcinatacu regularea cestiunei pentru improprietarirea te-ranilor, iar un decret fu dat afara (19 iunie) pen-tru incetarea dijmelor si a podvedilor.

3. Dar Rusia nu se putea invoi cu noua starede lucruri creata in principate. Ea pretindea ca,e o cestiune de drepturi, de onore si de interesepolitice pentru densa, de a nu Lisa sa se intarescala Dunare un stat noii moltlo-roman, in locul celordoue principate si de catre o inchipuita nationali-tate, a duel origina, cjicea ea, se perde in intune-ricul timpurilor." De acela mai anteiii insista dePorta ca sa intre cu osti in Ora. Turcil venira laBucuresci, uncle, de si fura primitf de popor instrigate de bucurie, se incaerara insa la lupta cuun vitez corp de pompieri la Cazarma din MalSpirei (Bucuresci, 13 Septembre). Atunci Rusiaad& cuvent in acesta de a 'si trimite stile ca sa res-tabilesca asa 1isa ordine legal a. Deci o noua ocupa1ierusesca de 60.000 soldati incepu cu cirdul de no-voi cunoscute : schingiuiri, arestari, surgliiuniri,beilicuri, zaherele si podvedi ; revolutiunea fu ina-busita cu verful baionetelor ; Caimacamul Constan-

267

din Cantacuzin, pus la ordinele comisarulul rusescDuhamel, conduse afacerile pana la incheiarea Con -ventiunel de la Balta-Liman (19 Aprilie 1849),dupe care Rusia impreuna cu Porta numira, domnIpe §epte ani : in 'era-Romanesca pe Barbu

iar in Moldova pe Grigorie Ghica.

1849*

5. Domnil de Balta-Liman : Barbu §tirbein §i Gri-gore Ghica.Adunitrile ad-hoc

(1849-1856)

1. Domnil Barbu §tirbeiti §i Grigorie Ghica(1849-1856), impu§i terilor prin conventiunea1849-56de la Balta-Liman, avura, o domnie destul de tur-burata. Ei guvernara cea mai mare parte de timpsub ocupatiunea streina: turca, rusa §i austriaca.Trupele rusesci abia e§ite din principate in prima-vera anulul 1850, se intOrsera iarasi in vera anu-lul 1853 spre a le define ca zalog, pana ce se vadescurca cearta iscata, atunci intre Rusia §i Turcia,in cestiunea Sfintului Morment. Domnil fura silitisa fuga la Viena. Luptele singerOse incepura- dinnoii la Dunare, pana cand, in tOmna anulul urma-tor (1854), Rusia veqendu-se atacata in Crimeiade puterile aliate : Anglia, Francia, Turcia §i Sardi-nia, parasi terile romane. Acestea incapura acuinin manele trupelor austriace ; domnil se intOrserala scaunele for §i ocarmuira sub ocupatiunea au-striaca, pan& dupe incheerea tractatului de la Pa-ris (18 Martie 1856), and fura inlocuiti cu Cate 1856

un caimacam numit de Porta : in Moldova, cuVogoride, iar in Tara-Romanesca cu fostul domn

Alexandru Ghica.2. La 22 Septembre 1857 se deschisera la Bu- 1889

curesci §i Masi divanurile ad-hoc, compuse din toteclasele poporulul roman ; de la o margine 1a alta aRomanies nu era de cat un strigat : trdiasca Uni-

,tir-beiti,

Necu-laii

268

rea; in tote pepturile far deosebire clasa, deversta, sail de sex, era un simtiment generos §i Maltde a nu mai trai Romani' despartiti §i sfa§iati. Sclfint un singur trup, precum suntem un singur su-flet, qicea Mitropolitul Sofronie in cuventul de des-chidete al Adunarel din Ia§1, cdci- suntem tog tot un a,avend o_origind, un singe, o patrie, o istorief o cre-dintd, un Dumneclet '41 La 7 9 Octombre adund,-rile ad-hoc din Iasi §i Bucuresci votary in unani-mitate urmatOrele cinci puncte, ca cele a nteiu, celemai marl, mai generale §i mai nationale dorinti aleteret:

1. Bespectarea drepturilor Principatelor. §i inleosebi a autonomist lor, in coprinderea vechilor forCapitulatiunf incheiate cu Inalfa POrtd.

2. Unirea Principatelor intr'un singur Stat submoue de _Romania.

Print strdin cu inogenirea tronului, ales din-tr'o dinastie domnitore de ale Eurt)pet, §i ai cetruimoVenitori sd fie crescuti in religiea

4. Neutralitatea pa»zentulut Principatelor.5. Puterea legiuitOre incredintata unel obgegi

Adunari, in care sd tie reprezentate tote intereselenatiet.

nice acestea sub yarantia colectiva a puterilor cartsubscris tractatul de Paris.

Aceste sjile de 7 §i 9 Octombre eraii cele mai frumese dincite avusese pang atunci nemul romanesc : arhierea, boer,negutator §i solen '§I dada mina cu totif, ca sa Intemeiezenoul stat al Romania. Mitropolitul Moldova semnibad actulUnirei Elise : Unde-i turma, acolo'i fi pdstorul h ; iar un de-putat sAten rosti ca lacramile in ochi urufatOrele cuvinte :Not nu gtim, a ura, dar Dumnedeit gtie a se indura !-

Niel o-data o natiune nu se aratase mai plini de viata,,mai conscientil, mai hotarita §i mai Intel4ptil, In dorintelesale, mai increPtere in sine §i in viitorul seA: atat de ade-verat este, CA pentru popcire, ca §i pentru individe, suferin-

§i

3

tarei.

do'

aft

269

-tole nu stint tot-d'a-una perdute; ele as menirea de a leintari vointa, de a le spori energia, de a le forma caracterul,,de a le intelepti mintea, ca la un moment dat sa scie cetrebue sa, voiasca §i ea pot& indeplini ce voiesce.

6. Couventiunea de Paris pentru reorganisareaPrincipatelor-Unite

(1858)

Comisaril puterilor streine, dupe ce luara voturile diva-nurilor ad- hoc, se dusera la Paris, nude se strinse din nailcongresul pentru intocmirea conventiunei privitdre la reor-ganisarea terilor romane. Acesta conventiune se subscrisela 7/0 August 1858. Printeensa se tinu semi, de cele maimulte dorinte ale Romanilor, privilegiele de class fur& des-fiintate; egalitatea inaintea legel §i a imposituluI, egali-tatea drepturilor politice, admisibilitatea in functiunile pu-blice cu aplicarea treptata, a principiulul de inamovibilitate;libertatea individuals, responsabilitatea ministerial& etc.furs consfintite; se prevelu §i revisuirea legel care regn-leza raporturile proprietarilor de parne'nt cu cultivatoril, instop de a inbunatati starea teranilor.

Unirea Principatelor lush' fu numal pe jurn6tate admiakNapoleon III cedand staruintelor Austriel §i Turcie!, cucare se intelese §i Anglia, renunta la unirea politick mul-tumindu-se numai cu cea administrative. Ast-fel fie -care-era avea domnul sea propriA pe viata, un minister §i o a-dunare elective pe 7 ani, tributul era fixat in parte pentrufie-care principat, ca §i lista civil a domnilor. Numal oinalta Curte de Justitie §i Casatiune §i o Comisiune cen-trals pentru pregatirea legilor de interes comun, a§eclate §iuna §i alta la Foc§anf, aveaa sa serve ca institutiunl co-mune ambelor tent, §1 sa prepare unifica,rea legilor §i regu-larnentelor, a sistemulul monetar, do mesuri §i greuati, u-niunea vamala, a po§telor §i telegrafulul, §i organisareaidentica a militiilor din arnendoue principatele. Tera-Ro-manesca §i Moldova ian de acum numele de Principatele-Unite, remanend puse sub suzeranitatea Porte! §i garantiacolectiva a puterilor europene. Un articol final prevedea intine, ca indata dupa, promulgarea Conventinnei in princi-pate, Caimacamil actual! vor inceta, §i se va institui in lo-cul for cate o comisiune de trei, care va forma listele elec-torale pentru adunarea deputatilor. Aceste adunari aveailsa pureed& indata la alegerea domnilor.

270

7. Alexandru Ion I, domn al Prineipatelor-Unite

(5 24 Ian. 1859 11 Fein.. 1866).

1. Una din dorintele cele mai vii ale Romani lorera unirea celor duoe ter' sub un principe dintr'odinastie europena. Conventzunea de la Paris preve-4end numai unirea administrative a principatelor,adunarile elective fura convocate ca sa alega cate undomn pamenten in fie-care principat. La 5 Ianua-

1859 rie 1859 Adunarea generala a Moldovei alese cuunanimitatea voturilor pe colonelul Alexandru loanCuza, care fa ales 0 de Adunarea generala dinTera Romanesca in 24 Ianuarie acelmi an.

Faptul indoitel alegeri a colonelului Cuza fuprimit cu mare entusiasm de Ora, cad de un secol§i jumetate pentru anteimi data acum vointa na-tiunel lua un corp, iar faptuirea unirei devenea,cu un singur domn in capul amanduror terilor, onecesitate mai u§or de realisat. Indoita alegere afost considerate de tare 0 de strainetate ca unpas inainte in indeplinirea dorintelor divanurilorad-hoc. Turcia, dupe ore -care impotrivire, recu-noscu (la 16 August 1859) alegerea pentru asta-data numai" §i Cuza se duse in persona la Constan-

'1861 tinopole spre a'§i lua investitura (1861) ; aci el fuprimit de Sultan cu multa, distinctiune, faeu a-supra tutulor o impresiune buna.

4862 La 24 Ianuarie 1862 adunarile generale din am-bale principate se intrunira la Bucuresci ; iu loc deduoe ministere, cars functionase pans aci, se numiunul singur, §i ast-fel, dupe trei an' de la alegerealui Cuza, Moldova §i Tera Romanesca, se contopirao-data pentru tot-d'a-una in principatul Romaniacu capitala Bucuresci.

*1864 2. Rana la 2 Main 1864 tera fu guvernata subregimul Conventiunel de Paris. In cliva de 2 Maio.

In

si

271

ins& Cuza disolva Camera §i proclama de la sine'§io noun lege fundamentals a -Orel Statutul. Acestafu confirmat de tara, printeunp/ebiscit sau sufragitiuniversal, iar puterile garante '1 recunoscura inurma ducerei Domnului la Constantinopole. Prinacest statut se largea autoritatea domnului §i semarginea puterea corpului legislativ, care se com-pane acum din Camera Senat. Noua lege electo-rala intinse dreptul de alegere la top. cetatenii inproportie cu averea. Dimpreuna cu Statutul seproclamara mai multe legi organice: legea rural&desfiinta claca §i improprietari pe t6rani in schim-bul unel rescumparari in bani; legea instruct iuneipublice proclama principiul obligativitatei inveta-mantului primar Si gratuitatea lui; legile civile §ipenale se unificara intr'un singur codice, lucrat inmare parte dupe Codul Napoleon din Francia, §ipromulgat in anul 1865; legea judetiana §i cea co-munala, legea Camerilor de comerciil §i de agri-culture, legea de m6suri §i greutati, legea pentruarmarea generals venire sa dessavir§esca sistemulde reforme inceput sub statutul lui 2 Maio. Ave-rile monastiresci fury secularisate definitiv; se des -chlse facultate de litere la Bucuresci, scoli pri-mare prin orme §i sate, casarmi, §1 in fine se insti-tuira concursuri §i espositiuni de agriculture §i in-dustrie nationala.

La 11 Februarie 1866 Alexandra Ion I din ca-usa multor nemultamiri din ultimul an al gayer-narei sale fa silit s& abdice §i sa incredintezeputerile domniei in manile unei locotenente dom-nesci, compusa din generalul N. Golescu, L. Catar-giu §i colonel N. Haralambie.

1865

1866

o

gi

TABELA GENEALOGICA A FAMILIEI REGALEHohenzollern :

Carol, principe de Hohenzollern-Sigmaringen,raise. 19 Febr. 1785, t 11 martie 1853

Cils. cu Antonia Maria, primed, de Murat, raise. 5 Ian.1793, t 19. ian, 1847.

Baden :

Carol, mare duce de Baden, wise. 8 Iunie 1786,t 8 Dee. 1818.

Crts5.torit ea Stefania, fiica adoptivIL a lul Napoleon I.nase. 28 Aug. 1789, t 29 Ian. 1860.

Carol Anton, rise. 7 septembre 1811, t 2 Iunie 1885. CrisKtorit eu Tose/thin ewe. 21 Octombre. 1813.

Leopold Stefan Carol,nose. 22 Sept. 1835.us. (12 Sept. 1861.)cu Antonia MariaFerdinand& Infan-

ta Portugaliel siducessa de Sacsa,

nase. 17 Febr. 1845.

Wilhelm,nase. 7 Mar-tie 1864

Ferdinand. ram 24Aug. 1865, mosteni-

tor presumtiv alT ronulul Romania.Card, masc. Sept.,_,

1868

Stefania, nase. 15lulie 1837, t 17iulie 1859 ca sotiea regelul Porta-galie1 Don Pedrot 11 Noembre

1861

Carol Eitel FriderichRegele Romania,

nrtse.8/20 Aprilie 1839Clis. (15 Nov. 1869)out Ellsaveta Pau-lina, Principessa deWied, atm 29 Dee.

1843.

,----.....------,Maria, lase. 8 Sept.1870, t 9 April. 1874

Anton Egon,nase.7 Oct. 1841, t Innrma ranilor pri-mite in blItillia deLa Koniggratz 5

Aug. 1866.

Fri !erich Eugen,nano. 25 Iunie

1843.(-Ns. (21. Itinie

18791 ea LuisaMathilda, Prin-meal do Thorn

Ili Taxis

Maria Luisa, nase.17 Noem. 1845

Ctts.(25 .Aprilie 1867)on Philip prineipe do

Belgia, Comite deFlandrargi duce de

'Sacs%

,.----......--.,Baldwin rase. 3 In-nie 1869, mostenitorprcsumtiv al Tronu-

ltd Belgia.Henrietta, as°. 30

Iunie 1870.Iosefina raise. 18

Oct. 1872.Albert, raise. 8 Apri4

he 1875.

,

273

8. Carol I, Domn §i mai apoi Rege al Romg.niel(8 Aprilie 1b66- 1889).

La 11 Februarie 1866 Senatul §i Adunarea de- 1866

putatilor proclamara in unanimitate domn al Ro-maniei pe Conte le Filip de Flandra, fratele maiflak al regelui Belgiei. Locotenenta Domnesca eacabinetul Ion Ghika conduse afacerile in numeleprincipelui, care refusa tronul (30 Martie). Atuncipoporul alese prin plebiscit (cu 685.969 voturi) peM. S. principele Carol de Hohenzollern din stralu-cita familie dumnitOre in Prusia (8 Aprilie).

Alegerea fu intarita de prima adunare constitu-tionala, care (in 4iva de 1 Main) vota mentinereaunirei §i proclania, domn hereditar pe Principe lede Hohenzollern sub numele de Carol I. Porta pro-testa pe temeiul tractatului de Paris contra celorin-template la Bucuresci §i ceru de la puterile celemarl sa se adune in conferinta, ca sa alega domniprovisori pentru fie-care principat Main 1866).Trei ijile dupe aceea principele Carol, inEiotit de I.Bratianu, punea piciorul pe pamentul Romaniei(la Severin), iar la 10 llIaia 1866 facea intrarea, sa 1866solemna in Capita la Romaniei.

Carol de Hohenzollern s'a nascut la 8/20 Aprilie 1839in Sigmaringen (principatul Hohenzollern, Germania) dinilu§trii set parinti: Carol Anton, fiul lui Carol, principede Hohenzollern-Sigmaringen, §1 din Iosefina, fiica luiCarol, marele duce de Baden, §i a Stefanid, fiica adoptivea luI Napoleon 11).

In Sigmaringen se Malta majestos un vechiu castel cuturnurile sale puse pe zidarie romana, d'asupra unui pi-cior de deal stancos §i ocolit din tree parti de Dunare. Acis'a nascut §i a crescut Suveranul, pe care Providenta '1pastra, pentru ca sa intemeieze Statul roman modern, re-

1) Iraqi tabla genealogicit.18

(°

274

gatul Romania. Papa la versta de 11 an! principele Ca-rol a primit educatiunea in casa parintesca sub ingrijirilemamel sale. De la 1850-1856 a urmat studiile umani-tare in Dresda, a trecut examenele in Munster, §i apoiprin dese calatorii intreprinse mai prin tote statele mar!ale Europe!, §i in Africa, ca §i prin studil militare in-tinse facute la Dusseldorf §i Berlin, se pregati pentru adeveni un barbat politic insemnat §i un militar distins. Nu-mit de regele Prusiel locotenent in regimental de arti-lerie al garde!, principele Carol avu ocasiune in resboiulal duoilea din Schleswig- Holstein (1864) sa, dovedesca pecampul de batae teoriile militare ce dobandise §i excelen-tele sale calitati resboinice. El luit o parte active la ma!multe batalii, la intrarea trupelor in Jutland, la as diulFredericel §i la asaltul celebru de la Duppel. Pentru inal-tele sale merite regele Prusiel '1 decor §i '1 iaainta lagradul de capitan in regimental II al dragonilor guardel,iar imperatul Austriel, aliatul de atunci al Prusiel, '1 deteCrucea de merit militar. Ast-fel, nu atat prin stralucitafamilie la care apartine, ci ma! malt prin ealitatile spiri-tului se6, printr'o viata plina de activitate §i prin stu-dii sericise, prin soliditatea ce se vede in tote lucrarile sale,cantarind singur total ci cercetand,tinerul nostru principe'§i trase singur calea sa, find recunoscut de toti ca un braysoldat, barbat de scat eminent, amic al artel i al sciintei,autor al Frumosulul §i al Binelui. Consciinta ,clatoriei fiindo lege in familia sa, trecuta din generatie in generatie,iubirea de patrie §i devotamentul pentru densa, avendu-lede via exempla in vista proprie a parintilor sef, prin-cipele Carol dedea tote garantiile unul bun, drept §imare Suveran, destoinic ca sa fad, fericirea unu! poporSi sa 'I asigure existenta sa politica.

De aceia §i rornanii, in minutele cele mai critice aleistoriel lor, '§i atintira ochil, ca prin instinct providen-tial, asupra tenerului oficer, care la 1866 se afla in con-gedia la Dusseldorf, in sanul familia. Aci veni loanBratianu, (0/31 Martie) sa 'I ofere in numele poporuluiroman induoita corona a Romania. Tractarile fura, con-duse cu malt tact de catre insu§t principele Antoniel, ta-tal principelui Carol; poporul roman, prin glasul a 685.969de votanti, confirms alegerea la domnie a la! Carol (18Aprilie), care, dupe multe greutiiti §i pericule ce avu saintampine prin Statele Austriel, in minutul cand resboiul

275

pruso-austriac era gata sa isbucnesca, sosi la Severin,in 4iva de 8/20 Maia. Firul telegrafic vesti tereI cele d'art-teia cuvinte, ce Suveranul '1 adresi de pe termul, unde im-peratul Traian implantase acum 17 vecurf cele d'anteia.,colonif ale sale gi stalpit podulul, ce staa marina nepe-ritorl al glories sale eterne:

Puneial piciorul pe pcimentul _Romdniet, noua mea pa-trie, me grdbesc a exprima Locotenencet Domnesci simfi-mentele cele mai sincere. Fericit cd me aflu in micllocul na-fiunei, care m'a onorat cu increderea sa, adresez inainte.de tote rugciciunile mele Cerului, pentru ca sd ajute atndeplini cu demnitate marea gi frumosa misiune ce pro-videnta impus".

Ast-fel alesul natiunel din 4iva de 8 Aprilie 1866, vor-bea inimel terei, gi din ora aceia gi pans astqf o clip. nus'a clintit de la postul sea; o clips n'a uitat datoria sa ;muncind faro intrerupere jliva gi noptea pentru fericirea gitaria RomanieT, despre deuSul se pate spune ceea ce s'a4is despre marele sea strebun Frideric: cei este c"l d'cin-teilt din servitorii Statului; salt ceea ce s'a sapat in 1866pe monumentul ilustrului sea bunt Carol: Cinstit fi ere--dincios m'am purtat tot-d'a-una, akit cu fie-care cdt gi cuJdra".

A. Carol asignra trona' si poitiunoa politici a Romanlei.

1. Domnitorul Carol I, suindu-se pe tron, aveaea lupte cu multe §i marl' greutati; in afar& tre-buia sa asigure §i sa intaresca tronul §i positiu-nea politica a Romaniei, in launtra trebuia sci, in-tocmesc& tera, sa dea o constitutiune Meat& de.ea insa§i §i s'o punk printr'o administratiune in-teleapta §i prin institutiuni potrivite, pe calea a-deveratulni progres.

Evenimentele de la 11 Februarie 1866 dedera.ocasiane Rusiei sa cera, ca Romania s& se intOrcala starea de lucruri anterior& lul Voda Cuza : laduoe" iseri cleosebite, la duoi domni, la duoe mini-stere i la duoe camera. Napoleon III iusa spri-jini pe fata unirea, §i pe principele Carol, a ca-

1866

'ml

'mi-a

'1

276

ruia alegere, 1icea el, are tote simpatiele mele".Turcia doria forte mult s& intre cu putere ar-mat& in principate , dar nu indrasni , pe de oparte primind declaratiunea puterilor garante cas5, nu intervina fara invoirea lor, pe de alta ye-(lend atitudinea energica a domnitorului Carol,care puse o§tirea pe picior de resboid §i o concentrain tabara de la Giurgiu. Domnitorul, pentru a do-vedi in acela§i timp intentiunile sale drepte fat&de Sultan, §i ca tine a respecta tractatelecheiate de care tera cu Porta, insciinta telegrafic,chiar in 4i.ua sosirei sale in Bucuresci, pe AlareleVizir, ca el s'a suit pe tronul Romaniei cu hota-rirea de a respecta drepturile Portii. Acesta mi4-locire intelepta precum §i ircurcaturile dir im-periul turcesc cu revolta Candiotilor, facura peSultan sa reduca -LOU, impotrivirea la o simply for-malitate visita domnitorului la Constantinopolespre a'§i cere investitura. Carol fu primit in Ca-pitals cu onoruri cu totul neobicinuite ;Sultanul '1 recunoscu de principe hereditar al Ro-

184,6 maniei (in 12/24 Octombre 1866), Si '1 araa in modvedit stima §i priete§ugul ce simtia pentru per-sona lui.

2. Cele-l'alte state europene se grabira a re-cunOsce §i ele noua stare de lucruri in Romania,care aducea in fine acestei teri , mult bantuitade sort& , stabilitatea atat de necesara pentrudesvoltarea §i intarirea unui popor. RecunOscerelnouel positiunl a Statului roman. urma incheiereade tratate comerciale, mai anteid cu Austro-Un-garia (1876), in urma cu Rusia (1876), Germa-nia (1877), Italia (1878), Elvetia (1878), Belgia(1880) , Anglia (1880) §i Olanda (1881). Dim-preuna cu tractatele comerciale, se incheiara con-ventiuni pentru regularea conditiunii supu§ilor

Turciei

im-

277

streini in Romania, mai anteiii cu Italia (1878).In scurt positiunea politica a Romaniei devenidin ce in ce mai sigura; legaturile sale cu POrta,din ce in ce mai slabite, pang in qiva cand, la10 Maiii 1877, ea se proclama independents , de-venind singura stapana pe destinele el. La tintaacesta Romania nu putea ajunge far& Carol I,caruia nu 'I mai remanea acum de cat s6, scOtasabia vitejesce, sa deschiqd, o§tenilor sel drumulla Plevna, §i sa intemeieze regatul Romaniei li-bere §i neatarnate.

Ast-fel anii d'anteid al domniei lui Carol Ifurs pregatirea pacienta §i preveytore pentruevenimentelu ce schimbara fa4a Europe' orientale.Ace§ti an' furl plinl de greutati, dar inteen§ii sepregatira ace' barbati, earl trebuiati sa dea Prin-tului Roman sfatul for bine chibzuit, ajutorul forluminat, pentru a ajunge cu siguranta la telul defipt.

11. Carol I organiseza tarn Si asigura 1ini0ea in Mantra(1866-1876)

3. Domnitorul Carol avu sa lupte nu cu maiputine greutati in launtru, pentru a scOte teradin vaga§ele ratacite in care apucase, §i sa, ga-sesca rostul ei in viitor. Numai caracterul sofi tare,numai cumpanirea sa intelepta, statornicia d'ina-intea or' -carer piedici, §i credinta nestramatat5,pentru datorie, puteaii dea isbanda in nobilaopera de regenerare ce incepuse. Tot ce a stat inputinta unui om, el a facut pentru a feri tera deagitatiunile sterpe ale unel politic' ambitiese, pen-tru a o inzestra cu institutiunile cele mai liberei mai propril unel desvoltari nationals, pentru a

intari ordinea monarchica, ce pans aci sta claditape nisip, in fine pentru a face din Romania statulcel mai insemnat §1 mai cu greutate din stateleOrientului european.

1877

'i

sa '1

'5

278

Carol I avusese ocasiune sa, vaqa in principatulpropriii al augustulul sCU tata, ca nu in marimeateritoriulul sta fericirea §i taria unel ter', oCara cat de mica, pOte, gratie suveranului el, saaiba un guvern de model chiar pentru statele celemarl: finance, justitie, invetement, moralitate,igiena, biserica, armata. Cu asemenea convingereel s'a pus la lucru i nu s'a dat inlaturi de la niciun sacrificin, de la nici o incercare.

Principe eminamente liberal, el a staruit ca A-dunarea Constituanta sa dea teril cat mai nein-targiat o Constitutiune din cele mai liberale, ga-rantand interesele tutulor claselor, §i tote dreptu-rile ce on -ce cetaten trebue sa gasesca intr'o so-cietate civilisata. Depunend juramentul solemn pedensa, Principe le a clis in miqlocul adunarei (29

1866 Iunie 1866); Acest act pentru mine in parte esteeel mai solemn al vietel mele, cad el este pactuldefinitiv care me lega pentru tot-d'a-una cu desti-narile nouel mele patril, cu Romania. Tinta preo-cupatiunilor §i a lucrarilor natiunel trebue sa fiedesvoltarea puterilor el morale §i materiale. Ilidi-carea bisericei rorndne, restabilind'o pe basele ca-nOnelor, §i intarirea simtimentului religios in ini-mile nOstre, resrandirea invetementului in tote cla-sele, o justitie administratiune bund, care sa star-'Asca prin urmarirea §i pedepsirea culpabililortote abusurile, o ordine §i o economie in financepentru a face sa inceteze stramtorarea de care su-fera asta l societatea, §i pentru a da un sbor ina-vutirei rationale, imbunetatirea agriculturei, isvo-rul cel mai mare al bogatiei nOstre, inmultirea cdi-lor de comunicatiune qi infiintarea institutelor decredit, ca singurele miqlOce pentru a da o impul-siune comerciulul, iata probleme ce trebue sa re-solvam !"

§i

si ca

279

§i domnitorul Carol a deslegat aceste problemecu destoinicia §i vederea departe a unui barbat deStat, cu patriotismul unui adeverat fin al terei,cu rabdarea neobosita a acelul zidar, care cerce-teza 'Ara cu petra , caramicla cu caramida Ma-inte d'a se apuca sa puns temelia. Principe con-stitutional, s'a tinut tot-d'a-una mai presus deinteresele de particle, remanend pururea cap alunei ter', iar nu al unei part' dinteensa; el alasat ca tera sa se guverne de sine prin institu-tiunile libere ce singura §i-a dat, aretandu-se fermin hotarirea de a nu permite o umbra macar deinfluents administrative in alegerl, §i de a aperaconsciinta cetatenilor, (land natiunei midloeele sa,'§i rostesca liber dorintele si trebuintele sale. Toteopiniunile, slice domnitorul (Oct. 1566). trebue sa is 1,se manifesteze cu francheta §i realitate , cum secuvine unor omen' liberi, pentru ca actele guver-nulul met sa fie judecate de catre Adunari prin a-deveratii represintanti al terei. Natiunea sa fie in-credintata ca ascult, ea privesc §i priveghez. Progre-sul libertatei §1 al inoralitatel publice este o condi-tiune indispensabila a desvoltarei natiunilor" . Silitde impregiurari Si de cerintele regimulul parlamen-tar de a schimba dese-ori ministerele, (de 12 onin primil 10 ani, 1 b 66 1876), domnitorul nu a186+;--(iperdut din vedere tinta unica a silintelor sale :interesele permanente ale Vrii Si cu tactul unui car-

experimentat a cumpanit lucrurile, a poto-lit agitatiunile momentane Si part iclele invrajbite,Si a lucrat nestramutat printr'un Sir intins de re-forme la inaltarea Romaniel in concertul stateloreuropene, ca scat modern in adeveratul inteles alcuventului Si ca un element necesar al culturel, alordinel Si al Oa generale.

mac;f1

280

C. Carol I luptA pentru Independenta Romduiei si intemeiaziregatul de astadi.

a) Apcirarea Duncirei qi Independent a Ronadnieb

1877 4. Isbucnind resboiul intre Ru§i §i Turci (12Aprilie 1877), Domnitorul Carol convoca CamerilelegiuitOre (14 Aprilie) ca sa voteze conventiuneadin 4 Aprilie incheiata cu Rusia. In Mesagiul dedeschidere Suveranul roman areta ca : armateleimperials ruse ail intrat pe teritoriul nostru faraca puterile garante sa fi protestat", ca va fi pitonevoe de bratele fiilor terii, pentru aperarea drep-turilor el, §i ca in implinirea acestei sfinte da-torii, densul va sui, in capul junei §i bravei salearmate, sa platesca cu persona sa". Aceste cu-vinte rostite in midlocul parlamentului resunaraca un fremet adinc de la un unghiu pone la altulal tail', de§teptand in peptul tutulor un inimosavent de resboire din vremile betrane. Turciagasise tocmai acum timpul sa dea o constitu-tiune, inscriind intr'insa Romania ca provincieprivilegiata" a imperiului , iar domnul romanera numit cap de provincie" ; ba inca marelevizir facu necuviinta de a se adresa d'a drep-tul domnului Carol cu invitatiune, sa se puns subordinile unui pa§a pentru aperarea teritoriuluiPrincipatelcr. Ministrul de externe Cogalniceanudede insa vizirului respunsul ce i se cuvenea; iartunurile de la Calafat aveall de§tepte din visulce visa, 0 al spuna , ca, nu se poruncesce unuiHohenzollern.

5. Intre acestea Turcia incepu sa bombardezeormele Braila, Galati, Reni, Oltenita, Calara0Giurgiu; bande de Cerkezi §i de ba§ibuzuci turdtree Dunarea, prada §i macelaresc satele de prinprejur. Carol ordona, mobilisarea completa a o§-tirei (6 Aprilie), daruesce 100.000 lei noui din ca-

'§i

si

281

seta sa privata, pentru echiparea oficerilor, si candmobilisarea e terminate, is insusi comanda su-preme. Armata sa de peste 50.000 osteni si 180tunuri o impartesce ast-fel, ca sa pOta respingeun atac din partea trupelor turcesci din Vidin ,

sa le opresca, de a trece pe malul stang. Inadever (la 26 Aprilie) Turcii din acesta cetatedeschid cu tunurile focul asupra orasului Calafat,1a care Romanii rOspund victorios ardend vapO-rele turcesci aflate in port si mai multe case inVidin. La Giurgiu, Islaz Oltenita aceleasi pro-vocari gdsesc respunsuri din ce in ce mai ener-gise; Turtucaia este pus& in flacari ; primul sol-dat roman ucis in lupta este un sergent, pe mor-mentul caruia /Manna Elisaveta depune cununa delauri si stejar lucrata in bronz cu urmatorea in-scriptiune: Elisaveta DOnina , sergentului-majorFlorea Blejan, Inert pentru patrie".

Turcia provocase singura resboiul contra Roma-nilor, si prin urmare ea singura rupse legaturilevechi dintre aniOnduce statele. Atacurile neintre-rupte si nedrepte ale armatel sale pe intregul ho-tar dunarean, erail acte de ostilitate vedita. Re-sultatul acestei purtari fu, ca Adunarile legislativeproclamara in 4ilele de 9 si 10 Maiii 1877 inde- "77pendenta completa, a Romaniel si incetarea veche-lor relatiuni cu Porta otomana. Doran si poporluara cu tarie hotarirea de a apera, cu armele inmama, integritatea teritoriului si de a jertfivieta pentru independenta patriei.

6. Trupele rusesci dupa scurgere de 6 sapte"-mani de la intrarea for in Ora, ocupa in fine laDunare portiunea de la gurile riului pins ]a Olt, sise gatesc a trece in Bulgaria. Romanii, dupa ce de-der& Rusilor in primire positiunile ce aperd,se pane'.acum (fortificatiurale podul de la Barbosi, posi-

§i

ei

'al

§i

282

tiunile de la Giurgiu, Oltenita etc.) i§1 indesirafortele in zona din drepta Oltu lui, care tocmai eramai mult expusa la atacul inimicului.Osman-pasa,singurul comandant turc care s'a distins in tot cur-sul acestui resboiu, voia sa treca de la Vidin cuvre-o 60 000 o§teni pe teritoriul roman, intre Ce-tate §i Calafat, §1 sa mute ast-fel teatrul luptelorin Ora nOstra.

Carol I, intelegend gindul Turcului, lua totemesurile de aparare, veni singur sa inspectezetrupele (14-17 Maiu) §i lucrarile defensive, §i casa arate vra§ma§ului cat de bine este fortificatCalafatul, se mega cu statul sell major in bateriaCarol §i ordona bombarclarea Vidinului ; cel d'an-tein obuz asverlit de Turd nemeri tocmai in ba-teria Carol §i era cat pe aci sa lovesea pe domni-tor ; acesta, in loc de a se ingriji, scOse chipiul §isaluta bomba strigand ; Ha! asta-i musica ce 'mlplace." Alte cinci obuze marl venira sa 21marescaheroica placere, caci trei din ele se sparser& chiarin launtrul bateriei. Dupa o or& de canonada foculinceta din amendoue partile. Cateva septamanidupa aceia (la, 9 Iunie) Vidinul era de 4 parti inflacari intetite de artileria nOstra.

Asealenea fapte de arme §i ciocniri cu bastimen-tele de resboin turcesci fur& aprOpe 4ilnice (la Is-laz, Corabia, Bechet, Bistret, Ciuperceni etc.) pan&la 10 Iunie, cand armata rusa, in urma sosirei im-peratului Alexandru II la Ploesci (25 Maiii), trecuDunarea intro Galati §i Braila ; 15 Mile dupa aceea(15 Iunie) se opera a doua trecere pe la Zimnicea ;atit una cat §i cea alta fur& sprijinite puternic deo bombardare general& a o§tilor romane pe tot&linia dunarena, ocupata de den§ii ; ast-fel ca, Tur-cii, fiind tinuti a respunde acestor atacuri,sard pe Ru§i sa trees& lard nici-o greutate pe ma-lul opus.

la-

283

b) Carol I inaintea Plevnel. IAtarea Grivifei,.(21-30 aug. 1877)

7. Carol I fiind chemat iu ajutor de ImperatulRusiei Alexandru II, la Plevna, trecu Dunarea peun pod de vase, pe la Corabia-Sili§tiOra (20 aug.1877), in fruutea armatel sale, dupa ce trimisese 1877inainte cavaleria §i antegarda, ca sa-1 asigure §isa -'1 inlesnesca trecerea. La 21 August el sosi laPlevna §i lua comanda superiors peste intrega ar-mata ruso-romans, compusa din 35.000 Romanicu 108 tunuri §i din 30.000 Ru§i cu 282 tunuri.Un numer tot a§a de mare de Turd, cu artilerieinsa mai puVna, se intarise intfun chip minunatin Plevna. Acesta cetate inconjurata jur imprejurcu deluri, cu muchi §i creste numerose, ave treiHui' de tdbii son redute. Intre aceste redute, maibine de 20 la puma., cea mai insemnata in direc-tia N. Est, era reduta d'asupra satuluinumita de Turd. Abdul-Kerim-tabia, iar de Ro-mani: reduta cea mare de la Griv4a. In fata a-cesteia lua positiune divisiunea IV-a de infanterieromans, restul trupelor nostre fiind a§eqat in fatafrontulul nord al intaririlor Plevnei. Se 1inu unconsiliu de resboiii pentru inceperea operatiunilor:statul-major rusesc propunea un asalt imediat altutulor intaririlor ; domnitorul Carol, dupa o cer-cetare amenuntita a teatrulul de lupta, §i cu es-perienla unui adeverat tactician, era de parerecontraria ; el sustinea ca nu se pOte lua Plevna decit printr'un asalt regulat §i progresiv al redute-lor, inaintandu-se Meet i asigurandu-se prin posi-tiuni solide retragerea la spate. lirma a dovedit,ca acesta era singurul plan bun care pute duce laisbinda, der starea de descuragiare in care se ga,-sea imp6ratul cu intrega sa arma reclama o faptade arme grabnica i stralucita, care sa, ridice mo-

Grivi a,

284

ralul o§tenilor dupa ni§te infringeri asa de simti-tore. Se hotari in fine un atac general preces de obombardare, care tinu patru Mile : in 4iva a doua(27 aug.) Romanil avura cea d'anteifi luptk des-chisk cu Turcii, ea fu §i cel d'antein atac isbutitdinaintea Plevnei, pentru ca regimentul al XIIIde dorobanti, in cap cu locotenent-colonel Voines-cu Serghie, coprinse un redan turcesc, ce era indreptul redutei Grivita ; a treia-cli (28 aug.) cava-leria rosiorilor, sub comancla colonelului Cretenu,respinse un corp d'al lui Osman, care incercase owire din Pievua. Tarul felicita pre domn pentruvitejia Ostei sole si ben in sanetatea armatei ro-mane, viteza aliata a armatei rusesci." piva de 30August insa, destinata pentru atacul general, pas-tra tinerii nostre ostiri pe langa, perderi durerose,o isbinda stralucita : luarea redutei Grivita, a cincitunuri si a mini steg de catre divisiunea IV de ve-netori, dupa patru atacuri -acute consecutiv.

c) Luarea Bahorea. Ciderea Tiernan.(9 fb 28 Noembre 1877.)

S. Atacul general al Romanilor §i al Ru§ilor a-supra Plevnei, din (Pim de 30 August (1877) avude resultat cucerirea redutei Grivia Nr. I de catraRomani. Ru§iicoprinsese in acea 4i done redute, darTurcii, luand ofensiva chiar a doua 4i, ii gonira dinele. Pe ostenii Romani insa nu '1 putura muta dinloc. Romanil respinsera si al douilea atac (2 sep-tembre) si facura lucrari de intariri spre a se a-propia de reduta Grivita Nr. 2, pe care o §i ata-cara in trei rinduri : in prima data (6 septembre)el ajung pane la parapet ; in a doua. (7 octombre)merg pane la santul redutei, in a treia in fine (se-ra de 7 Octombre) gonesc pe Turd din §ant, ajungpe parapet si pogera, in reduta ; aci se incinge o

283

lupta uria§a, in timpul noptii ; vra§ma§ii se adund,din tote partile §i cople§esc cu numerul pe indras-netii navalitori, Carl dupe minuni de vitejie, suntsiliti a se retrage cu simtitOre perderi.

Dar aceste eroice asalturi de redute, intreprinsede catre armatele aliate, fury fare resultate prac-tice pentru luarea Plevnei destul de pagubitOre.mai ales pentru Ru§i, cari perduse papa, aci preste25.000 Omeni. De aceia imperatul reveni in celedin urma la planul dat inca de la inceput de dom-nitorul Carol : de a inconjura pe inimic in& un cercde armate §i de a-1 taia on -ce comunicatiune, si-lindu-1 ast-fel prin fOmete si lips& de munitilse predea. Partea de sarcina, ce reveni Romani-lor, fu pe de o parte de a se intari prin Emil de a-parare (contra-intariri, §an1uri, paralele, galeri1de mina, redute) inaintea Plevnei, pe de alta de acoprinde oraul _Rahova. Arnendoe sarcinele ei beindeplinira cu o indemenare ce au mi-nunat -LOU lumea. In diva de 7 noembre, pe and fib-tila si artileria nOstra, scufunda in Dunare un mo-nitor (bastiment de resboiii) turcesc , colonelulSlanicemi cu deta§amentul seu ataca .Rahova §i Ia,o reduta ; Turcii parasesc in timpul nopiii (S spre9 noembre) ore ul indreptandu-se spre riul Schit.Un batalion de dorobanti ii a§tepta la capul podu-lui de la Ilirlek pe Schit ; aci 600 dorotanti Mehe-dinteni, comandati de Capitanul Meri§escu, susti-nura o lupta crincena timp de patru ore contra unuivrajma§ intreit la numer, silindu-1 sä se retragil,cu marl perderi, §i caute trecetOrea pe aiu-rea. Romanii intrara in Rahova in strigatele debucurie ale populatiunei bulgare §i romane, undeaflara muniiiuni §i aprovisionari bogate. Artile-ria, ro§ioril §i mai ales dorobantii desfa§urara §icu acesta ocasiune un nespus eroism.

si curagiu,

sa-§i

si

286

Mamie duce Nicolae, scrise domnitorulmAm fost tot-d'a-una fericit a recunOsce vitejia §isolidele calitati militare ale o§tireI romanesci. Is-tinda dela Rahova apartine intrega armelor ro-mane." Imperatul Alexandru dede ordin ca sa seserbeze pe altar acesta isbinda, lar Comandantulsuprem al o§tilor romanesci §i rusesci, domnitorulCarol adresandu-se osta§ilor sei le spuse: LuareaRahovel va fi scrisa cu litere ne§terse in analelenOstre, alaturea cu luarea redutei Grivita."

9. Caderea Rahovel trebula s'aduca in curend §ipe acea a Plevnei. Osman-pap, sfir§ise provisiunilede hrana i munitiunile de resboiii, §i fiind dintote partile impresurat, se hotari a face o supre-

877 ma incercare. In qiva, de 2$ noembre (187 7) el i§Iimparti armata in done ; 20.000 luptatorI ii luacu sine, ca sa-§I deschida drum prin linia de im-presurare din spre malul stang al riului Vid ; alti20,000 ii lasa sa apere spatele §i laturile armatei,cit timp acesta va face e§irea, avend indata s'o ur-meze i den§ii. Osman se arunca cu furie asupragardei imperiale ruse §i dupa trei ore de lupta, iisfarama doue linii de aparare, luandu-I 10 tunuri.Acum isbinda Turcilor atirna dela sosirea celor20,000 luptatori lasati in urma ace§tia insa numai veniail, cad ei fusese sdrobiti pe malul dreptal Vidului. Sub directiunea Domnitorulul Caroldivisia romana a generalulul Cerchez ocupase re-duta Grivita No. 2 si alte intarirl parasite deTurcl, §i intra,iid in Plevna apucase pe la spate sr-mia lul Osman; brigadeie romane Sachelarie §i Bo-ranescu, luand cu asalt positiunea dela Opanez, pu-sese mina pe un papa, 2,000 prin§i, 3 tunuri §imulta munitie; alti 3,800 Turci ca4usera in minaRu§ilor; lar restul pea la 20,000 find inghesuitin valea dintre oras §i malul drept al Vidului, se

Carol:

287

predede Romani lor de bung -voe. Osinan-pa,§a aflandde acesta vede ca e§irea nu mai este cu putinta §iincepe a se retrage sub focul vid al artileriei ru-sesci §i al bateriilor roman.e de pe muchia Opane-zului. Lovit de un glonI la picior, armata ronianapune mana pe el. Ne mai putend lupta, el capitu-leza impreuna cu o§tenii sal. Domnul Romani lorasista la defileul a 7,000 prisonieri Turd, §1 apoiimpreuna cu irnperatul Rusiei §i marele duce Nico-lae intra (29 noembre 1577) in triumf in Plevna.

Astfel, dupa cinci luni de impotrivire, orapil Plevna ca4uin mana invingatorilor. OnOrea 4ilei de 28 noembre se cu-venea in mare sparte o0enilor romani, §i mai ales vitezuluilor Comandant, domnitorului Carol, care conduse atacula§a de minima, §i impedica, reunirea celor cloud armii tur-cesci in moentul hutaritor. In tot timpul cit a tinut im-presurarea §i pens la reintOrcerea sa in - era,(15 decembre)domnitorul a fost neobosit, din reversatul zorilor §i pan&tarclid naptearcalare pe cal, inspectand positiunile, facend.recunosceri, urmand din diferite baterii actiunea luptei §idand ordinile mivenite ; visitand pe raniti la ambulante ;petrecend miptea pe camp in rindurile armatei stile, impar-ta§ind cu densa tote greutatile, tote trudele §i pericolele.In acela§ timp in Bucuresci domna Elisaveta cu inima-idui6sa ingrijia de o§tenii suferin4i, ca adeverata mama arcinifilor. Dar §i o§tenii no§tri s'ad aratat vrednici de Capi-taunt lor prin virtutea bratului lor, prin marimea cura--giului lor, prin rabdarea cu care a indurat traiul gred alresboiului in tgra straina §i prin hotarirea cu care §i-adfacut datoria lor de o§teni.

d). Smirdan. Viclin(12 fi 15 ian 1878)

10. Caderea Plevnei, datorita in mare partevitejiel§i artei militare a Romanilor, deschise Ru-§ilor drumul la Constantiuopole §i departa de Ro-mania un resboiii ofensiv din partea, Turcilor.Domnitorul Carol voi scum sa, se faca stapin pe

2b8

termul dunaren de la Rahova in sus pans la V i-din, §i sa coprinda acesta cetate vestita, prin in-tariturile sale. De§i lama era forte aspra §i Ina-intata, trupele romane, sub comanda generaluluiHaralambie, se adunara sub zidurile Vidinului,dupe ce coprinsera Cibru-Lom §i Arcer-Palanca(10 dec.) §i in 29 Dec., sub conducerea coloneluluiD. Leca, Nazir- mahala. Comamlantul VidinuluiIzzet-pasa, avend o garnisona de 12,000 Omeni, casa face mai grea impresurarea, ridicase mai multeintarituri in afara de linia forturilor cetatei ; intreaceste intarituri, cele mai important° erad Snub--clan i Inova, pe care Romanii trebuiat sa le co-prinp, inainte de a incepe atarul Vidinului.

1878 In diva de 12 ianuarie 1-878 o§tenii roman',18,000 la numer, cu b4 tunuri, osebit de artile-ria dela Calafat §i Ciuperceni, incepura atacul petots linia. Trei intariri furs luate fora mare greu-tate ; Smardan §i Inova avend trei redute dederainse mai mult de lucru trupelor de sub comandageneralului Cerchez. La semnul atacului trupelecomandate de loc.-colonel Cotrut ataca de frontuna din redute. Major Stoilov, cu §ese companii,profits, de ceta desa, ce era in acea 4i, se strecurarepede printr'un an vechiai, §i se arunca ca untrasnet peste parapetul redutei. Turcii surprin§isunt luati la baioneta, §i loviti cu patul puscel ; intimpul incaierarii sosesce maiorul Telenian cu nottrupe §i in strigate de ura; ambit maiorl coprindreduta, petrund in satul Smcirdan, unde se incepeo lupta desperate, pe ulite, prin curti, prin case,pans ce Turcii swat siliti a se retrage spre Inova.

A. doua reduta, se is de maiorul Ulescu; andTurcii ved pe Romani ca tree prin ape pane la brillca s'ajunga la a treia reduta, fug spre Vidin. In-cercarea ion de a doua qi de a recuceri positiunile

289

perdute nu isbutesce. Romanii lupta cu barbatie,ofiterii, In rend cu soldatii ; peste 400 Tura suntuci§i, 300 sunt facuti prisonieri ; 4 tunuri, uneleInca, incarcate, §i multe munitiuni cad in manaarmatel nOstre ; der §i densa are 120 morti, dincare 4 oficeri.

A treia, 4i dup',I victoria de la Smirdan (15 ian.)incepe bombarclarea, Vidinului de pe amendoue ma-lurile Dunaril, §i tine 9 Mile; cetatea arde in flacari;locuitorii adu§i la desnadajduire silesc pe Coman-dantul militar sa% capituleze ; in momentul acestacritic sosesce inca scirea ca Ru§ii au inchelat cuTurcii armistitiul de la Adrianopole (19 ian.) prinurmare ostilitatile trebuira sa inceteze. Trupeleturcesci predara armatei romanesci Vidinul si Bel-gradjicul (14 februarie).

Cu acesta rosboiul turco-ruso-roman se incheia.Rusia, uitand pe aliatul ski de la Plevna, inlatu-rand Romania, impune Portii tractatul de la San-Stefano (19 febr. 1878) prin care Turcia de faptera desfiintata. Europa insa intervine regulezaalt-fel lucrurile prin tractatul de la Berlin (1 iulie1878). Acest tractat recunOsce independentamaniei, der ingadue pe Ru§i de a lua partea Basa-rabiei, ce fusese restituita Molclovei la 1856 printractatul de Paris. In schimbul Basarabiel dedeRomaniei Dobrogea cu delta Dunarii §i insula §er-pilor.

9. Roma,nia Regat(14 Martie 1881-1889)

1. Independenta Romaniei, datorita barbatiel.esta§ilor el §i intolepciunei domnitorului, Carol,fiind recunoscuta, de tote puterile europene, inurma tractatulul de la Berlin, nu mal remanea,pentru ca ea sa, devina certa §i hotarita, de cat

19

1878

§i

Ro-

5i

290

inaltarea _Romania' la rangul de Begat. In diva1881 de 14 Martie 1881 Adunarile legiuitore votary

in unanimitate proiectul de lege, prin care Ro-mania is rangul de regat §i domnitorul el pe a-cela de rege. Proclamarea regatului fu primita §iserbatorita de intrega ter& in timp de 8 qile : totestatele suverane se grabira a o recunOsce §i a sa-luta pe primul rege al Romanies.

ROdele stralucite ale unei munci fara pregetpentru marirea §i taria Romaniel, independenta§i regatul fur& pentru regele Carol tot atatea im-boldiri spornice pentru a desever§i opera la carede 15 ani se devotase cu inima i trupul.

Noua positiune a Statului roman impunea re-gelui griji §i mai marl, pe langa mesura §i energie,petrundere §i hotarire, noblete de caracter §i jert-fire, ce nici o-data nu '1-a lipsit. A afirma tariaStatului in afara, aparendul vrednicia intere-sole naiionale, politice §i economice, a intemeia §idesvolta Statul inlauntru, prin institutiuni, legi§i buna administratiune, au fost §i este ideea decapetenie, misiunea inalta la care a cugetat §i cu-geta Suveranul nostru, qiva §i nOptea.

1866 2. Ast-fel in anul 1866, Carol I de Hohenzollern,chemat de poporul roman, a venit in mijlocul luicu hotarire nestramutata de a lucra, a lupta, asuferi chiar pentru densul, pentru fericirea §i ma-rirea lui. Se implinesce aprOpe un patrar de secol,§i carmaciul sta neclintit la locul sea de onOre, in-fruntand cu barbatie §i cu linisce senina, tote pri-mejdiele, tote greutatile, mergend pururea inainteatre un tel mare Si glorios. Tin& numai de 27 deani, and s'a suit pe tronul Romanies, el s'a otelitin luptele de tote Allele, §i cu densul s'a intarit §ipoporul roman. Cand tunul a inceput sa bubuepeste Dunare, el a tras stramo§esca spada §i a re-

i

291

inviat 4ilele de glorie si de vitejie ale romanilor ;in fruntea unei armate ereata §i insufletita de den-sul, el a dobendit neatirnarea terei §i corona de regepe campul de lupte; §i ce a ca§tigat prin bratulvitez al o§tirei, a consolidat apoi prin munca, ab-negatiune §i minte cumpanita.

Astaqi Romania este o ter& libera §i suverana,cu o politica bine lamurita, en o positiune tare §1respectata, stapana pe destinele el §i trebuinciOsapacei europene, civilisatiunei omenesci. Frunta§ul'el este in acelasi timp mandria el, siguranta ei,paveqa ei ocrotitore. Intre densa §i regele el incurs de 23 de ani a domnit pururea cea mai deg-ver§ita dragoste, cea mai neturburatii, intelegere.De aceea regele Carol pOte dice : Privim viitorulcu incredere, fiind-cd Statul nostru e stabilit pe o te-melie solidd fi tdria Inea este rezemahr pe dragosteap oporulul fi vitejia armateL"

In implinirea grelel §i inaltei sale misiuni, Re-gele a luat sfatul unor barbati eminenti, con-vin§i de puterea natiunei §i de viitorul romanesc.Un sfetnic intelept, sprijinitor puternic §i caldu-ros 'i-a fost iusu§i augustul soil tata, cetatenulroman Carol Anton de Hohenzollern, care pangla mOrtea sa (1885) a lucrat cu tarie pentru con-solidarea statului roman. Inboldiri generOse a pri-mit el de la augusta sa muma,principessa Iosefina,care stria Adunarei Nationale in Bucuresci pentruSuveranul nostru : Cu cat '1 vets iubi mai mult §icu cat voill fi mai fericita §i mandra ca vi '1-amdat, cu atat mai mult me voiii ruga cu caldura,pentru fericirea Romaniei." Tovara§e nedespartitala Mile bune §i role, la sperante netermurite ca §iIa deceptiuni, la sfaturi drepte §i acte generOse, afost §i este Majestatea Sa Regina Elisaveta, fe-mee geniala, intreita regina a poesiel, a artelor §i

292

a marireI roman°, cu inima deschisa la tot ce emare, nobil, bun §1 frumos, §i inzestrata cu totevirtutile casnice. In timpul resboiului, pe cand re-gele Carol lupta barbatesce in fruntea vitejilor sella Plevna, femeea regina intocmea spitalul sellparticular in Bucuresci, ingrijind singura pe ra-niti, in inijlocul sotielor, a mamelor, a suroriloro§tenilor, facea scam& pentru ambulanta, impleteacunune vitejilor morti pentru patrie, induio§a Ce-rul cu rugi ferbinti pentru ocrotirea Romanies,pentru isbenda armelor romane. Cand, dupe intor-cerea pacei, femeile ofera augustei for suveranechipul el sapat in marmura legend ranele o§teni-lor, Elisaveta regina, in modestia ce 'i §ade a§a debine, vede in acel chip uu numai pe sine, ci petote cate au adus acelea§i sacrificii, pe tote cate auadus aceimi iubire", jar monumentul nu '1 socote-sce a fi al sell, ci monumentul tutulor femeilor ro-mane, cars, ca §i eroii no§tri, '§i-ail facut datoriafor catre tern." Se inalta, din ruing biserica Cur-tei-de-Arge§; se inzestreza cu odOre de aur, argint§i petre scumpe, dar nu este odor mai pretios, maicu pietate harazit §i mai cu maestri° lucrat de catSfanta Evanghelie scrisa §i impodobita frumos cuo rebdare ingeresca de insa§i mana Reginei nOstre,intru amintirea prea iubitel §i singurei sale co-pile Maria." Iubind tot ce are mai scamp poporulroman: limba, literatura poporana, datinele §i por-tul national, Regina a cantat in maestrite versurifrumusetile Romanies, legendele Carpatilor, poves-tele Pelefului, §i a legat de numele sell literarCarmen Silva, gloria §i renumele insu§1 al patrieinOstre. Gratie exemplului dat de densa, iia, fota §imarama teranesca au ajuns vestmintul de onOrenu numai in Palatal regal, dar cu el se ma,ndresechiar suveranele Europel; tot prin sprijinul el in-

:

293

dustria casnica se.mai pAstreza Inca. Munca, res-pectul datoriei, pietatea si moralitatea, virtuti in-floritOre in casa regesca, exercita cea mai fericitainraurire asupra poporului si asupra terel. In fineRegele Carol -a gasit un ajutor statornic in inte-lepciunea, energia si priceperea barbatilor de scatal Romaniei, la cart a facut apel in diferite impre-jui ari. Intre acestia, eel care a avut conducerea a-facErilor publice in cel din urma 12 ani, este d. I. C.Bratianu, al caruia devotament pentru Rege siTa-trie fu in tot timpul la inaltimea greutatilor, cetrebuiail invinse. D. I. Bratianu face parte din a-cea fericita generatiune, care numai in curs de 30 ania putut sä realiseze unirea, dinastia, constitutiunea,independenta §i regatul, intr'un cuvent natiunea, inputerile si viitorul careia ea tot-d'auna a creIut,tot-d'auna a sperat, reconstituind, reorganisand siintarind statul roman, sub directiunea luminataa unui rege intelept si marinimos.

In a. 1869 Carol I, punend temelia Castelului sellPeles din Sinaia, a 1is: SA, se ridice acest castel sisaa fie intr'o qi leganul dinastiei nOstre si a Orel'!"Dupe 14 ani, cand mareta cladire s'a sfersit si inau-gural, (25 Sep. 1883), acelasi suveran rostesce, caprimul rege al Romaniei : Am cladit acest castelca un semn trainic ca dinastia, alesa liber de na-tiune, este adenc inradocinata in acesta, frumOsaTera si ca resplatim dragost.ea poporului nostru cuincrederea nemarginita care avem in viitorul scum-pei nOstre patril."

Fie ca acesta incredere sa nu o desminta gene-ratiunile presente si viitOre; ci p6trunse de senti-mentul datoriei, inflacarate de un amor luminatde patrie, ele sa tina sus si neatins drapelul, pecare sta scris : Carol §i _Romania, dinastia Hohen-zollern §i Constitutiunea. Ele sa nu uite ea, rolul na-

294

tiunel romane in cestiunea Orientului Inc& nu esfir§it, ca misiuuea el istoric& in noua cale, ce i s'adeschis, este abia la inceput, c& Mile de incercari §imai marl o a0epta, §i atirn& numal de la munca,intelepciunea §1 energia lor, de la chipul cum vorsci reculega §1 conduca puterile morale§i mat6riale, ca regatul Romaniel s& fie purureastavilarul tare ii civilisatiunei europene la Duna-re. In fine ele nu numai sa pastreze mo§tenireapretiOsa a parintilor, dar s& o transmit& intarita§i imbogatita urma§ilor, §i on cat de puternic arfi virtejul patimilor §i luptelor clilnice, on cat deinfricopta primejdia, ele sa privesca cu Increderela regele Carol §1 sa-i Mica, impreuna cu marele ce-tat4n C. A. Rosetti : Ccipitane si domn constitu-ional, din vitejia to ai fcicut scut hotarelor

iar din virtutile tale, temelia neclin-titd a legilor

FINE

sa - §i s&-§I

Si nea-tirndrii ferii,

TABLA MATERIILOR

Pagi na

IntroduoereImpartirea

1istorier 3

PARTEA IIstoria cea, ma vechie

1. Getii si. Daeil 32. Burebista si Deceenil .. 63. Beaboiul lul Decebal on Doxnitian . . . . 74. Rilsbdiele lul Traian on Deeebal. Supunerea Dacia de

Romani 85. Dacia sub Romani 166. Nasoerea poporulul roman - 207. Dacia in timpul navalirel barbarilor ..... . . 218. Viata Rominilor In timpul navaliret barbarilor .. . 269. Statele roman° Inainto de lntemeierea Tgrel-romanesci si

Moldovel . . . . 4 . 28

PARTEA II.Istoria

I. Istoria T era ronaineset de in intemeiarea pH/1140'00 pansin 31iltaki-vitaul

1. Litqan-Vodli 302. Tugomir Basarab (Rada Negru) . . 313. Alexandra Basarab . 334. Vladislav Basarab 355. Radu si Dan Basarab 378. Mircea eel Wein, 387 Vlad Dracul §i Ion Corvin 468. Vlad Tapes . . . 489. Radu eel Mare 58

10. Neagoe Basarab 5911. Radu de 1a, Afurnap , . . . . 6112. Istoria de la mortal'. luT Radu de Ia. Afumatl pans la

Mihaiii-Vitezal . 64

vechitt......

. .

. . . ,

. . . . . . .

296

Istoria Moldova, de la intemeiarea prineip3tuluipicnic- la Aron-Voda.

Pagina

1. Dragon -Voda 702. Bogdan-VodA, 713. Imm KoriatovicI. MusittesciT 724. Alexandra eel Bun . . . . ....... . . 745. Urmasil lul Alexandra col Bun 776. Stefan eel mare . ...... . 777. Bogdan-Vol:la . . ....... 958. Stefan eel tIna . 989. Petra Rares 99

10. Istoria de 1a m61 tea luf Petra Rare? 'Ana la Aron-Vodg, 108

PARTEA IIIIstoria Noud,

I. Istoria Tere$ .Roninesei de la Mihatu Vittzulpond la G-rigorie Ghica.

1. Mihain Vitezul 1132. Rader-Serban Basarab 1493. De la Radu-Mihnea pima Ia Mateiii Basarab 1564. .Mateiii Basarab . 1615. De la mortea lul Mateiti Vod5, Omit Ia Nic. Mavrocordat. 1876. De la Vic. Mavrocordat palm la Grigore Ghica . . 210

II. Istoria Moldova de la Aron-Vuda pcina l g, Ion Sturdza.

1. Aron -Voch 2472. Movilescil 2483. Vasile Lupu . . . . . . . .... 2504. Constantin si Dumitru Cantemir 2525. Catt-va domnI fanariotl ....... 2546. Perderea BucovineI, Grigore Ghica 2557. Perderea Basarabiel. Dlornzi 2578. Cel din urma Fanarioti. Eteria 258

PARTEA IVIstoria cea mai noun,

1. Grigore Ghica si Ion Sturdza. 2602. Oeupatiunea rusesa. - Regulamentele organice . 2613. Alexandra Ghica si G. Bib escu, Mih. Sturdza. 2624. Revolutiunea din 1848 2655. Barba Stirbel si Gr. Ghiea. Aclunarile ad -hog . . . . 2676. Conventiunea de Paris 2697. Alexandra 16/1 Cuza 2708. Carol I domn si mal apol rege al Romilniei . 2739. Romiinia Regat . . . . a 289

..

.,

.. . .. . . ..... . .

,.... .. . .

. . . . . . . . .

.

. . . ...........

..

. . .

Luptatorul Dac

Casa dac5.

71)!,[1111111FriII I.

Stegui §i armele dace.

111.1,P

1.111' I I I

111

IlII!rI

iot'''' ,V.1St*-----::

,/

1%; III11 .....'-$;;?-14:7:::l,1.11 ili

m

I

:1)111 ;111 11111111i1111:1111111ed!,1!:11)111:11111;liilhil li I11 j, . II !;....11,11,11 :......ill 1 i 1

ill, 1111

r; :11

I

I !

I

I

!Ill! .11

1111 1

',I

111111,i:1.,

I!. 111111

I 1,11

111

ih

Dacil atad, cu berbecele tab4i a Romani lor.

Turn de cetutue da,d. _ -Femelle dace and de viul pe co-

manii rob'.

?;__-- --cii4u4l

TO III.

Bent dad de argint.

Vas dac gIsit la Zimnicea.

BanI dad de argint.

Tab. IV.

ril* i

inadilI100011111illu;iim

DECEBALRegele D\acilor

Tab. V.

TRAIANImperatul Romani lor

Traian d'inaintea unel tabere dace. Romani]: and un sat dac.(pag. U).

ab

Lupta intre Romani §i Dad aprope de Tape.(rag. 11).

7

0 batiqie intre Romani §i Dad.

a

.,....t

-.; :

Dacii dab. foe Sarmizegetusel(pag. 14.)

-3cr

L r \,

.

,--,-,.,.....:..L.0-i

ta.---..,...'

. , a C.,....." c,..C.-,.. ..,:...(( 7. - ,--- -- .

G', .."'"--fe.......-................

.ia..cc.,,',...,:...,LAFo-- .

.="41

Tab. X.

Columna lur Traian la Roma.cp, g. 15J.

4 144"-"Rm am2-lulu4Waal"

am, -%.1 111-

....-w-

-1-"

.110111111151.4pr

--cro

"ekg'

It

--f f...

Cum era in flint& poclul lul Tfaian de la Turnu-Severin.

II

MEM

111.1111111.111111gni

IR It

iil 11 I 1100 ..---. ---___

,i it 1 ill 1I 1,10 ;Ilk._ ,;----77-.=_ 4Stalpil podulul lui Traian de la Turnul-Severin,

Ip4g. 12)cum se. ved ast5,0 in ap5,.

,

I'vt.40areiMIMI=

Tab. XII.

Alireea eel Milt §i fiul seh. Mihail, tiuend biselicamonastirel Cozia.

. ^ .

V

-,F 6.6=

4! r

- 1 3;. -7; '

1:19

1.

.4

,,

,k\'NA "Bo.c:)

Tab, XIII

\III 111 II I II 111 111111111111111111111111111111 II

Ne-goe Basarab, Despina Milita §i copiii lor, tinend biserica Cui i1

1,35,".1.1r1-,,,......

ION NEAGOE VOEVOIY.

40,t-.--- --',f,

N?2,5,60(.4'4)4 -1."1.*,Q......

0 . *0

4t;

4111111111

AtA tcv

\it;\.

DOMNA DESPINA

Af"Mix",pvana

AmiuM7/Amor ;1\ MIN

4,07)ripx900/1

iail

Tab. XIV.lllllllllllllll llllllll 1.11114.1.

tiltlllllll

Infringerea luT Carol Robert, in Manta Gojului.

B.adu de la Afumat §i domnita Roxandra

:.:X.6cdE

.

DJ.

a,1=4

a)

r--,C3

1%"

.IAX

.ciri,

ILLUSTRISSIMUS AT9SELSISSIMUS PRINCEPSAC DOMINUS, DOMINUS BASILIUS D G

TERRA RUM MOLDAVLE PRINCEPS ETC

an\VIfiiirceicil priva14 ..... 514111 swat. Ten,. 64nerepal

75707

Welhoi+ Honda, Curniii"NqiigiO" S R Carla no S7 DI IA

VASILE VODA LUPUL.

A177.16en

----I

257o7 Atacul Opanesulul 28 Noemvrie 1877.

Trecerea pe dinaintea M. S. Regelui Carol a celor d'antOiti Turd prinV in resboiul de la Plevna.Antotipie Stabil. Soma a Tee In. 26707. 28 Noemvrie 1877.

.P ',-' .db) )I, p : - ` 'r).

'Leo' Alp qb° . ,, ..q 1' 'rr toIt If,' 'Pit .''.49R141-, 7 .-L ..,_ .,..."...

.i 4:''',.;t4/ (,.-.:q4, :,1?,:f....,1, .". .....c,:4. `.: : '..r, 2Nsf-,S,-'s 0.':,...'....ii. t

;,-'41104 4,

!PI:AupreAtliAl?"7,

. vi4 ;, L.- , .

.

-"

,,. Pv

Antotipia Stabil. Soma & Tech,. 95707. °rigorism pinxIt.

M. S. REGELE CAROL IPE CAMPUL DE LUPTA.

Ac.-:.

,,

" ..".. 1 ' ,J -4:-°b,. ..i.,.:,s-- t..

'41 .1' ..,:, , ' ...., ,,

. .L.. s. - 04.-. 1, c.. Se' :11' e . I

r - "..7. '

4 ,

tr:t5...T...:-.,4..."...,.;1 1 ...4; "? ..1V--'1: i) "" '...". 4,' 11;,:- 4,Atir: .9...4 x \ .

LI-I. .*I,: 1 A, dd WA, 7,5,7:. ' L.9 -. '`'.'!Y!.:: V"'-'.° ;: r' t...-5 -"' '- 0, .41, '' . 4- ; ''''.., ..,;.: . 2. ° -. I e ..y, ;

t ' i.P.

2:.,4-' '.''. ,v

t

M S. REGINA ELISAVETA.

5707

v

. ,

SE

eavaExplicatia Semnelor:

Cdi romane cereelnleC HART A

POF.OL I S S(Mo.) gr

Jasi25 Capitalei

DACIEI ROMANE(Cl ^iu

urd aOTAI

(Rosia)

ark isPELA

mail fir

AD AQUASKiskrd.n,

Cur eaC

af,

Brasov

\ntd. ag

at Tr

ctblsO

Braila

uzeuPetrosa

KOMIDAVA.

1Polcu PONSALU

ederata

banubjusTr ne.ti rna

ov RCS AVA.

c'9;

CIDAVA

1STRBahartruuz)

ucu e.aCraio a

B a na 1 S veritea,

ede(soaltiN0

Giurgia

CaracarBONONIA

LT

nitaitoma, ffiust a

usaiakPRI S TA

RATIARIA

RPlevna

22

ISTORIA ROMANA DE GR. G.TOCILESCU. lith.G.Vonebert,Bucureaci.

4

4

4

4

22 23 24 25 26 27 28 29

I"z

. M)

\Vilall

Su.7

.

.

itati:

.i

O.

wo,

X BiiIiilii,I

i t l L I IJ a JO 66

44

tS*

Ss

1

1

l'

..,..,14AP C

.

.../or

1

A

.\)(.\

,

iii,1111-.

.;'.Wod,

ess.

4#11

\

°man

.*.

so00,,,A

INN,' 0

0

o drif sd.tye,

ilk

r

.

rs

...

. I)/ ;isara. ,A...NisrA's

lames))5 0

qAzixis

(-' -distea / . 1IZEGETIT.

x ,c -"'''.. <ss

aueat

LTRALLNA

./rtirA

X ;

---s:,':' .....

Jaal

e*

'l)

TiglOrDiraye

DAVA ...),

RI's'''.tt-- e

.0

.%

Rrunsigds '

K.

l l __-

_- _ -_., -- - -,--.

4°

il

___...-"'

00

TIBIS

r

.

<:.

Pr:medial"

....

6"

.$'''

%

cus

iiie

,

\

II'

--,

y AilcusTgoy 4,4 -1)

0

AK...

PrR

Pki: ,

wV

$

Tirgovis

esci! olei

M.%,-ra.A't.4,4, .

ucr.BO d

bilk 4c!,a,-;-

fi

c AMI-1.0.10

0.,

tem.a

A-

...%.,

t,

1i a 4

us

e -- ONTUS

1 i;'Lro

14--- ..,....4...._,. .,..

o', UeE

11116

Vow

RI

w

- Pine& 4,---

v

L 1 ATt

artTAAN 3 A C A

_

U S

(31,freetNegra)

?.

N

.

-423 24 25 26 27 28 20

47

46

,

)

c' B..,--- -----

,,

ItI.U

Ai

-4.

,,- !

1,

'-----

,;

L-7

.

--,,

,,,

.

Pretul until exemplar 1 lea

4