'nl 76 MEANOMENH ap6p1 tilv xqrcnl"oortv yivovtat ro0apai rci ),cpnpci. z6 Eervrxoior6d vopaiotor rai oirot siv6q lpdoOcr rpet1or..,o,, pnr€ r€tov <iLtr"<ov, 'El,l.r1vrxoior 6d xai iinorc, <irg 6r66e(qu 'Avclnpot re roi 6eritspcr o0ng Zrf),n. To0ro pdv 1op'e,,,q_ f,aporq, an€ift yflv rol,l,r1voetopqocg rcri ano8e(dpevog rcr1. s oirtilv oogi.rlv roll,llv dKopi(sro ig ii0ecr tc Exu06tov, nl"6ov 6r' 'El,l,qor6wou tpooiolet ig Kt(rxov. xai.,eirpe lap tfi Mqtpl rdrv 0edrv cvalovrcrg roirq Ku(rx4votrg oprlv rapi,, prydl.orp€n6ro9, €ij(aro rfi Mnrpi 6'Ava2(aporq, ilv o69 rar lrlg arovoorrlon dq 6oDro0, Otoerv te xara tq.r)ra raru ro rilpc toig Ku(r.r4voi.rg nore0vrcq rci navvuli.6c ot4oetv. .eg 6i crrirero 6q rilv !xu0rxr1v, xcru8tg iq tilv ral.eo1.Lfr nv 'Ytrciqv 1q6'Eort pev rrdpd rov'AXrl.l,nrov 6popov. ruylrirrt 6d ndoc doiroc 6ev6p6r,rv ncvroi.r,rv ri,61),69 ro0tqv 6i1 rcru- 0irq6 'Avdlaporg rilv 6prr1v 6net6l,ee ndoav rfr Oedr, r6pncvov rs rc EXov rci ir6rlodpevoq crya),;rarc. Kdi T6v rrg tKuecor\ Kdrclgpcro0si"q ctrdv ra0rc noteOv.rc 6o{p4ve tdr pcor}.6] Ecul,fro 6 6d xci atrdg &ntx6pevog <i4 ei0e tdv ,Avdlcpon noreivrc tcrOrc, toletocrq ailrov cn6rrelve. Ka.i vOv iiv rLg €ipltor n€pi 'Ava26crporoq, oij eaoi prv Extocr yrvrboxerv. zo6tc touro orr r(e6rl[lo6 te dg rlv Ei,].a6c ral (etvrroror 60eor 6re1pr1ccro. 'Og 6' d1<ir iixouod T6pvero tot 'Aprolrei0soq enrp6nou <Tsvop6vol>, eivcr crirov 'I6a!€tpoou ro0 EKUO6o! pcori,6og ncrprrrv. nci6a 6i rivcr Fvoupourou Auxou rur. Errdpyanste€oq. Ei dtv rc6r4g frv tfl6 oirir6 6 'AvdXapotE, zs [ot<rr i.rndtoO c6e]"9eo0 &no0qv6v. 'I6av0Dpooq ycrp frv rcrig I'oDl.iou, !ctl.ro6 6i flv 6 dnorreivcq 'Ava1aporv. 77 Koirot cvcr fl6r1 iirouoc ),61ov <il,].ov lnd llel,orovvno|rrtv l"ey6gevov, rirg rd toO lru0€<ov paor),6oq 'Avclcporq anorepgoeig rng 'Eu,d6oq pcoqrrlq y6votto, dntoo re cnovoorqocs 9cri1 npog rov c.non6prycvta .,El,2,1vcg rcrvroq s colol,ouq €ivd.r dq ndocv oogiqv nl.rlv Aare6crxovitor,. toritotor 6i eivcr potrvoror o<,lgpovcoq 6oirvo.i re rcti 6e(co0Gr ISTORII. CARTEA a IV-a dosp€!ime strelucitoar€. ' Si scifii se feresccumplit de obiceiuristraine30s, si de datinile ?6 db;;AmG;ar mai cu aeania-de-;le elinesti, cum s-a dovedit grotAil cu Anacharsisso6 si a douaoari, cu SIryles. Anachanis, dupe c€,a cutreierat multe firi si a dat nenumarab dovezi de inlelep- ciune, s-a intors pe meleagurilescitice. Cum trecea cu corabias prin Hellespont, s-a oprit la Cyzicos; fiindcd ii gesi pe locuitorii fin Clzicos linAnd cu mare alai o sarbatoare in cinstea Mamei 2silor307, Anacharsisi-a fAcut o fagdduinh sfdntd acesteizeite, anume ca, dace se va intoarceteafer si sinatos acasd la el, ii va aduce qieljerlfe cumvcdca casaversesc clzicieniisiva impaman- r0 tsni qi o noapte depriveghere. Ajuns ctlbine in Scitia, afundandu-se i! aqa-numita Hylaia (un tinut de-alungul ,,Cdii lui Ahile", din in- tfiilplare impadurit in intregime cu copacide toate soiurile30s) - intrAnd deci in inima codrului, Anacharsistinu toata renduiala sfubatoriiin cinstea zeitei, avand cu sine o tobe si niste statui ls mirunte atarnate[pe pieptr0s. Un scit, vdzandu-l cefacea, seduse del pari la regeleSaulios; regele, mergandsi el paneacolo, cum vezu pe Anacharsis cu ce se indeletniceste, trase cu arcul si-l ucise. Pana qi astdzi,daci cinevaintreabe de Anacharsis, scitii rdspund cd nuJ cunosc, din pricind ce a calAtorit prin Ellada si a zo deprins obiceiuri straine. Dupe cate am aflat eu de la Tlmnes, epitropul3l0 lui Ariapeithes, Anacharsis ii era unchi dupe tatd lui Idanthyrsos, regele scitilor; totodate,era fiul lui Gnuros al lui Lycos, al lui Spargapeithesslr. Daca, prin urmare, Anacharsis se h[gea din neamul acesta, sa se stie ca a murit de mdna fratelui zs sAu, caci Idanthyrsos era frul lui Saulios - si tocmai acestSaulios este ucigasul lui Anacharsis. Totusi, am auzit si o alte legende, povestitd de peloponesieni, 77 ci Anacharsis,trimis de regele scililor, ar h ajuns sd invete in Ellada; cAnd s-aintors acase, arfi spusin fata celuice-l trimisese el toti elenii nu mai ostenesc insusindu-si tot felul de invAtlturi' ihri de spartani, darceacestiaerau singurii in staresivorbeas- s ei si sd rispundi cu masure.Aceasta poveste este inse curate
s colol,ouq €ivd.r dq ndocv oogiqv nl.rlv Aare6crxovitor,.toritotor 6i eivcr potrvoror o<,lgpovcoq 6oirvo.i re rcti 6e(co0Gr
ISTORII . CARTEA a IV-a
dosp€!ime strelucitoar€.'
Si scifii se feresc cumplit de obiceiuri straine30s, si de datinile ?6
db;;AmG;ar mai cu aeania-de-;le elinesti, cum s-a dovedit
grotAil cu Anacharsisso6 si a doua oari, cu SIryles. Anachanis, dupe
c€,a cutreierat multe firi si a dat nenumarab dovezi de inlelep-
ciune, s-a intors pe meleagurile scitice. Cum trecea cu corabia s
prin Hellespont, s-a oprit la Cyzicos; fiindcd ii gesi pe locuitorii
fin Clzicos linAnd cu mare alai o sarbatoare in cinstea Mamei
2silor307, Anacharsis i-a fAcut o fagdduinh sfdntd acestei zeite,
anume ca, dace se va intoarce teafer si sinatos acasd la el, ii va
aduce qi eljerlfe cum vcdca ca saversesc clzicieniisiva impaman- r0
tsni qi o noapte depriveghere. Ajuns ctlbine in Scitia, afundandu-se
i! aqa-numita Hylaia (un tinut de-a lungul ,,Cdii lui Ahile", din in-
tfiilplare impadurit in intregime cu copaci de toate soiurile30s) -
intrAnd deci in inima codrului, Anacharsis tinu toata renduiala
sfubatorii in cinstea zeitei, avand cu sine o tobe si niste statui ls
mirunte atarnate [pe pieptr0s. Un scit, vdzandu-l ce facea, se duse
del pari la regele Saulios; regele, mergand si el pane acolo, cum
vezu pe Anacharsis cu ce se indeletniceste, trase cu arcul si-l
ucise. Pana qi astdzi, daci cineva intreabe de Anacharsis, scitii
rdspund cd nuJ cunosc, din pricind ce a calAtorit prin Ellada si a zo
deprins obiceiuri straine. Dupe cate am aflat eu de la Tlmnes,
epitropul3l0 lui Ariapeithes, Anacharsis ii era unchi dupe tatd lui
Idanthyrsos, regele scitilor; totodate, era fiul lui Gnuros al lui
Lycos, al lui Spargapeithesslr. Daca, prin urmare, Anacharsis se
h[gea din neamul acesta, sa se stie ca a murit de mdna fratelui zs
sAu, caci Idanthyrsos era frul lui Saulios - si tocmai acest Saulioseste ucigasul lui Anacharsis.
Totusi, am auzit si o alte legende, povestitd de peloponesieni, 77ci Anacharsis, trimis de regele scililor, ar h ajuns sd invete in
Ellada; cAnd s-a intors acase, arfi spus in fata celui ce-l trimiseseel toti elenii nu mai ostenesc insusindu-si tot felul de invAtlturi'ihri de spartani, darceacestia erau singurii in stare sivorbeas- sei si sd rispundi cu masure. Aceasta poveste este inse curate
dscocire de-a elenilor insisi; omul nostru a pierit asa cum amdftat mai inainte.
Aqa a p4gtt4leSlersls il!,p494e_o!&gg4lgl{Iern9_$ a 78pgSturilor sale cu elenii; cu foarte mulli ani mai t6rziu, Slryles,trrl lui Ariapeithes, a avut aceeasi soarti.r Ariapeithes, regele scitilor, printre al{i fii, l-a awt Ei pe Slryles.
f€ acesta l-a nescut o femeie din Istriarr2, Ei nu o bestinasa; chiar sOama lui l-a invebt fimbe si carte elineasc53r3. Dupd o bucate detoeme, Ariapeithes se sfarsi, rf,pus de viclesugul lui Spargapei-tbes, regele agatirsilor. SMes mosteni si domnia, si pe sotia ta-6lui seu3r{, al carei nume era Opoia. Opoia era din partea loeuluiti nascuse qi ea lui Ariapeithes un fru, pe Oricos3rs. ro- Micar ci domnea peste sciti, lui Slryles nu-i era pe plac felullor de trai, ci tragea mai mult spre obiceiurile elines,ti, datoritaeducafiei in care fusese crescut. Iati ce obisnuia sd facd. Ori dedte ori ifi mAna oastea de scili spre cetatea borysthenitilor{borysthenitii acestia zic ci sunt milesieni)3!6, cum ajungea la ei, tsSdes iqi lisa grosul ostirii la marginea orasului, iar el, dupd ceinha in cetate si lporuncea] si se inchida portile, lepeda imbricd-mintea sciti si-si lua straie elinesti; imbrecat ca un elen, se plim-br prin piati, neinsotit de striji sau de altcineva Cntre timp porljleetEu bine pezite ca nu cumvavreunuldin sciti se-l vada in aseme- 20nea vesminte); si in alte privinte traia ca un elen si aducea zeilorlertte dupa datinile elene. Cand trecea o lunA, sau mai bine, pleca,hbracAnd iardsi straiele scite. Afa fdcea adesea, ba isi mai sidurase un palat la Borysthenes, unde tinea gi o sotie pe care oluase de pe acolo. 2s
Cum ii era scris se i se intample o nenomcire, ceasul rdu s-a 29Mtin urmetoaree imprejurare3r?. iiincolti dorinh sa fie initiat inclrltul lui Dionysos-Bacchus;tocmai se pregetea se inceapa cere-oonia inifierii, crind ii fu trimis un mare semn prevestitor. in ce-tatea borysthenitilor avea un palat mare qi bogat, despre cane am slomenit si ceva mai inainte, imprejmuitde toate pirlile cu sfincgi$i zgriptori de marmura albe. Pe acest palat Zeus iEi arunce trdz-
MEATIOMENH
l"i0ou o9i11eq te xci 1p0neq 6otcrocv' fg tcirtlv 6 0edgBv6oxlrye p6?'og' xcri I piv xcterdl ndoc, Erflqg Ei oi6ivto'6tou eivero fiooov inetdl.eoe tr\v teX.et{v. tKtocrr 6i toi
ptul, ;i palatul arse pani in temelii, dar, cu toate acestea, Slrylesgu-si intrerupse initierea.<, Scilii ii invinuiesc pe eleni pentru cinstirea lui Bacchus;ei spun r0
e6 este impotriva firii sa-!i inchipui un zeu care sa-i impinga pe
&imeni la nebunie3rs.
theniti se apucd sa cleveteasca in fata scililor zicand: ,,Voi, scitilox,gil luafi in rAs ci n6 hsam scoEi din minli la praznicul lui Dionysos rs
fi ci zeul pune stdpAmire pe noi; dar iati ca acum zeul l-a prins in
nr€aje qi pe regele vostru; qi el s-a hsat cuprins de waja lui
Bacchus si si-a pierdut minlile din pricina zeului. Dace nu-mi dali
ctrezare, urmati-me, si am sa vi-l aret". Fruntasii sci{ilor se luard
fupi el si borysthenitul, suindu-i pe turb pe un foisor, ii Esa acolo. 20Oeva mai tarziu, cand SMes trecu cu ceata lui Dionysos si scilii ilvlzurd cuprins de nebunia sfAnti g li se stranse inima de mahni-rc. Plecand din oras, spusere inhegii ostiri cele ce vazuserd.i Cand, dupe cele int6mplate, Slryles s-a intors la viata sa 80obisnuite, scitii, in frunte cu fratele s5u Octamasades, niscut dinfica I
' 1bres320, s-au rdsculat impotriv6-i. Regele, dtutdu-siseamade ce i se pregdteste si din ce pricini se feceau toate acestea, fugetl Tt'acia3zr. Octamasades, prinzand de veste, porni cu oastea im- spobiva Tlaciei. Dupa ce ajunse pe malul Istrului3zz, a fost intAmpi-nat de traci qi, cAnd era sa se incinge o inceierare, Sitalkes trimiseI solie la Octamasades si-i spuse asa: ,,La c€ bun se ne mesuremputerile? Ti,t es,ti frul sulorii mele Ei lii in puterea ta pe fratelemeu3$. De-mi-l inapoi pe fratele meu, iar eu !i-l dau pe Skyles. toNici eu, nici tu sd nu ne mai primejduim viata incercAnd noroculermelor". Aceste vorbe i le trimise Sitalkes prin crainic. Intr-ade-vir, un frate de-al lui Sitalkes pribegise la Octamasades. Octama-sades se invoi, il didu pe mana lui Sitalkes pe unchiul seu dinpartea mamei si-l dobandi in schimb pe fratele seu Skyles. Luan- rsdu-qi fratele cu sine, Sitalkes se indepdrE, iar Octamasades ii teiePe loc capul lui Slry!es324. Cu atata derzenie tin scitii la datinile lor
gi atAt de aspru ii pedepsesc pe cei care deprind obiceiuri strainej'
Cat se fie la numir neamul scitilor - mi-a fost cu neputinta se 81
allu intocmai; am auzit felurite vorbe despre numdrul lor. Ca sd
fie numai sciti, ori ieEeau prea multi la socoteah, ori prea putini3zs.rlbtusi, un lucru mi-au aritat qi mie sd-l vAd. intre fluviul Borys-
6enes qi Hypanis se intinde un petic de pimdnt, al cArui nume s
es0e Exampaios, despre care am pomenit pufin mai inainte326,
cind am spus ci aici se afli un izvor cu ape amara care, versan-
du-se in Hypanis, ii face apa rea de beut. in acest tinut este asezat
un vas de bronz3z? de sase ori mai mare decat craterul de la gura
Fontului, pe care l-a inchinat Pausanias, fiul lui Cleombrotos328. 10
Fentru cine ince n-a vezut craterul din-Pont, dau urmatoarele le-
muriri: invasul de bronz de la scili incap lesne sase sute de amfo-
tesze, iar bronzul este gros de sase degete. Vasul, dupe catepovestesc beqfinasii, a fost feurit din vArfuri de segeF. VrAnd regelelor, pe nume Ariantas, sa cunoasce numerul scitilor, a poruncit ca rsfiecare scit se aduce cate un varf de sageatd3so cel care nu vaaduce, va fr pedepsit cu moartea. S-a adus atunci o mare multimede vArfuri si regele a hoErat se facd un lucru wednic de lisaturmasilor spr€ amintirea lui: din vArfuri a turnat acest vas de bmnzqi l-a inchinat [zeilor] in acest linut, in Exampaios. Atata doar am zoallat despre numdrul scitilor.
Tara scitilor minunitii nu are, afari de faptul ce fluviile ei sunt 82cu mult cele mai mari si cele mai numemase ldin lume]. Voi maiadeuga ce este incA wednic de mirare, pe langa fluvii, si nesfarsitaintindere a stepei: ldngi fluviul Q'ras, oamenii arata, intiperite peo stanca, urmapiciorului lui Heracles33r, care seamene cu o urma sde picior omenesc. dar e lunga de doi coti.
Asa se infetifeaze aceaste urme. Se me intorc acum la firul
t,ovestirii pe care md pregeteam de la inceput sel depen$2.in timp ce Darius se pregatea impotriva scitilor Ei trimitea in 83
toate paftile soli cu porunce - pentru unii se-i adune pedestrime,pentru al{ii, se-i pregateascd corebii, iar pentru altii, se lege
Printr-un pod Bosforul tracic - Artabanos, fiul lui Hystaspes qi
