Prolog

Coada cometei brlzda cerul diminelii, o dirl rogie care sAngera

deasupra Pietrei Dragonului, ca o ranl pe cenrl sclldat in nuante de

trandafiriu Ei violet.Maester stttea in bdconul batut de vAnt d apartamentelor sale. Acesta

era locul in care poposiserl corbii, dupl un zbor indelungat. Impes-

trilaserl cu murd&ia 1or garguiele care se ridicau, inahe de patru metri,la stAnga 9i la dreapta sa - un cAine al iadului $ un prpe inaripat, dourdintre miile care se odihneau pe zidurile bdtrinei fonlrege. Cind a venitintAia oarl la Piatra Dragonului, armaa de penonaje fantastice l-a stAn-

jenit, dar cu trecerea anilor, se obi$nuise cu ele. Acum erau pentru el ca

niEte vechi prieteni. Priveau toqi trei cerul, cu semnul lui prwestitor,Maeser nu credea in semne. $i totugi... aga bltr6n cum era, Cressen

nu mai vlzuse niciodatl o. cometl mlcar pe jumltate adt de strlluci.toare, darlmite de culoarea aceea, o culoxp inTrdmAntltoare, a sAngelui,

a focului 9i a asfin$tului. Se intreba dacl garguiele lui mai vdzuserlceva asemitrItor. Se a{Iau aici dinaintea venirii lui gi aveau sl rlmdnlincl vreme indelungatl" dupl ce el nu va mai fi. De-ar putea vorbi lim-bile din piatrr...

Ce nebtnie! Se sprijini de metereze, cu marea fremltind dedesubt,

simlind sub degete asprimea pietrei n egre, Gargaic care sd wrbeasca 9iprofeli.i ?e cer. St4nt an om bdtrin care a dat in mi.ntea copiilor. O$e

l0 g"orn" r.r..ori,ninlelepciunea dobandhr in decursul unei vieli tntregi il p{rlsise impre-une cu slndtatea $i puterile? Era un maester, care a invigat gi a truditin marea Citadeli a Vechiului Orag. Ce se alesese de el, daci mintea iiera plinl de superstilii, ca aceea a unui rAnda; negtiutor?

$i totuqi... 9i totugi... cometa continua sI ardl chiar gi in lumina zilei,in timp ce un abur palid, cenugiu, se ridica din crarerele fierbinji aleMuntelui Dragonului, allat in spatele castelului, iar cu o dimineajl ina-inte, un corb alb adusese vorbl chiar de la Citadeh, vegti mult aqteptate, dar nu mai pugin infricogltoare, vegti despre sfirgitul verii. Toate,semne, Prea multe, ca sI nu le dea c rezare. Ce inseamnd todte dcested?ii venea sl strige.

- Mae$er Cressen, avem oaspeli. Pylos ii vorbise cu glas domol,de parcl s-ar fi temut si nu tulbure meditagiile solemne ale lui Cressen.De-ar fi gtiut ce aiureli ii treceau prin cap, ar fi strigat. pringesa vrea sIvadl corbul alb. Mereu cuviincios, Pylos o numea ar:r)m pinlesd,intrucAt nobilul ei tatl era rege. E impreunl cu bufonul ei.

Btrinul intoarse spatele rfuIritului, sprijinindu-se cu o mini degarpele inaripat.

- Ajutl-rnl st ml agez in scaun gi poftegte-i inluntru.LuinduJ de br4, Pylos il conduse in camerl. in tinerele, Cressen

avusese mersul sprinten, dar acum nu mai avea mult pintr la cea de-aoptzecea sa aniversare qi picioarele ii erau gubrede gi nesigure. Cu doiani in urmI, clzuse 9i i;i zdrobise goldul 9i nu se mai vindecase cum rre.buie. Anul trecut, cind s-a imbolnevit, Citadela l-a trimis pe pylos di,,Oraqul Vechi, cu doar cAteva zile inainte ca Lordul Stannis sI se apropiede insula.., ca sl-l ajute la treburi, s-a spus, dar Cressen gtia adevlrul.Pylos venise s inlocuiascl dupl moartea sa, Nu il deranja. Cinevatrebuia si-i ia locul, pi asta mai curAnd decAt 9i-ar fi dorit...

Il l6se pe mai tinlrul berbat sel ageze in spatele cl4ilor qi hnnii-lor sale.

- Du-te gi cheam-o. Nu e frumos sI lapi o domniqoarl sd agtepte.FIcu semn cu mina, un gesr de grabl, abia schipt, venit de la un omcare nu mai era in stare sI se gribeascl. Carnea ii era zbircitl gi pttatE,pielea sublire ca un pergament, tncAt igi putea vedea labirintul Je vene

lnclattoreo regilor ll

1i ftrrma oaselor de dedesubt. $i cum mai tremurau aceste mAini care

luscserl odinioarl atit de sigure gi indeminatice...Clnd Pylos se ioto"rse,lata il insolea, sfioasl ca intotdeauna. in

rp,rtele ei, sIltAnd qi tArgAindu-qi picioarele, cu acel mers ciudat al slu,irrtr-o pane, venea bufonul ei. Pe cap avea un coif de jucdrie, confec-

lionat dintr-o veche gtleatl de tinichea, pe care era prinsl o pereche de

,,,.rrne de cerb, iar de ele erau atarnarc tilhgi de vite qi care cu fiece

prs chtinat al bufonului, sunau, fiecare cu un glas diferit, ding-dong,

,lingdang, dong, dong, dong.

- Cine vine si ne viziteze atit de devreme, Pylosl intrebi Cressen.

- Suntem Chip Peticit 9i cu mine, Maester. Ochii albattri, inocengi,

il privirl clipind. Din plcate, chipul fetei nu era frumos. Copila avea

nraxilarul proeminent 9i pltrat al nobilului ei tatl qi nefericitele urechirlc mamei, care se abturau unei diformitef proprii, o moqtenire & clndluase vlrsatdevint, o boah care aproape cI o rlpusese in leagln. Peste

unul dintre obraji qi mult in jos, pe git, carnea ii era inlepenitl qi moan{pielea crlpatl qi cojiti" cu pete negre qi cenu.iii, $i tare la adngere. Pylos

mi-a spus ci putem vedea corbul alb.

- Sigur cI putegi, rlspunse Cressen.

De parcr ar fi refuzato vreodatr. Fusese prea des refuzatl,la vre-

mea ei. O chema Shireen. Avea sit implineascl zece ani 9i era cel maitrist copil pe care il cunoscuse Meester Cressen. Trisupa ei este raTinea

ne4 gAndi btrinul, *n ah smm al qeohl- Maester Pylos, fii amabil gi coboarl pasdrea din adtpostul

corbilor, pentru Lady Shireen.

- Phcerea va fi de partea rnee.

Pylos era un tinrr politicos care, deqi nu evea mai mult de douizeci

$ cinci & ani, era ceremooios ca un btbat de pizeci. Locurile sumbre

aveau nevoie de luminl, nu de solemnitate, iar Piatra Dragonului era,

ferE indoial4 utr asemenea loc, o citadeh singuraticr in pustietatea

umedr inconjuratl de fumrni pi sare, cu umbra fumegindt a munteluiin spatele ei. Un maester trebuia sr meargr acolo unde era trimis, astfel

ci Cressen venise aici impreunt cu stlpinul slu, cu aproximativ doi-sprezece ani in urml. Aici slujise, 9i slujise bine. Cu toate acestea, nuiubise niciodate Piatra Dragonului pi nu se simEise aici cu adevirat acasl.

12 g"orn" r.r.,norl,n

t r_olti-" ur"-", "And

se deqtepta din visele-i agitate, in care i se inf4i9a,tulburltor, femeia roqie, i se intimpla adesea sl nu qtie unde se aIlI.

Bufonul iqi intoarse capul peticit pi bilgat pentru a-l privi pe pyloscum urcl treptele abrupte de fier cltre cuibul corbilor. Migcarea facu tl_lirrgilc sd sune.

- In mare, plsl.rile au solzi in loc de pene, spuse cu un clinchet. $tiu,eu gtiu, oh, oh, oh.

Chiar qi penrru un bufon, Chip peticit era un personaj trist.CAndva, stlrnise probabil hohote de rAs cu o singurtr glumtr, darmareaii luase puterea, impreunl cu jumtrtate din minte 9i toatl memoria.Fra moale gi foarte gras, se smucea gi tremura in fiece clip{ 9i era adeseaincoerent. Fata era singura care mai rAdea acum de glumele lui, singuraclreia ii plsa dact triia sau murea,

O fetipa ania, an bufon tist Si cu Mazster - trei..., iatd o poveste carepoate stoarce kc:rimi,

. -Agazi-te lAngi mine, copila mea. Cressen ii flcu semn sI se apro.pie. E devreme pentru o vizitl, abia s-a crlpat de ziut. Ar trebui sI fiiin pat la ora asta,

- Am visat urdt, ii rlspunse Shireen. Nigte dragoni. Veneau sImI mlnince.

Fata era bAntuitl de cogmaruri de cAnd igi putea aminti MaesterCressen.

. - Am mai vorbit despre asta, spuse el cu blAnd4e. Dragonii nu pot

prinde via1I. Sunt cioplili in piarE, copila -ea. L .,remuae a. aern-"tt,insula noastrl era avanpostul cel mai indepmat la apus de marele f,inutal Valyriei. Valyrienii au fost cei care au ridicat aceastit citadele, iar eiaveau metode & a cizelapial:ry carecu timpul s-au pierdut. Valyrieniiau &t acestor turnuri forme de dragoni pentru ca fonlreala lor sI parlmai infricogttoare, apa cum au impodobit zidurile cu mii de garguie inloc de simple creneluri. ii lul mAnuqa trandafirie in mAna [i fi?avl 9;pltatd, gi i-o strAnse ugor. Aga cl,.vezi, nu ai de ce te teme.

Shireen nu era convinsil.- Cum rlmAne cu semnul de pe cer? Dalla 9i Matrice vorbeau la fin_

tlnl, iar Dalla zicea cL e auzit-o pe femeia rogie spunAndu-i mamei cte nrflare de dragon. DacI dragonii respir:, asta nu insearnnl cl prind viag?

lllr] lrflor€o rggllor l3

l'lrnei.a roSie, gindi acru Maester Cressen. Rda dcsrul cd i-a amplatn,t nn:i capul cu neb*nia. ei, aotm tebuic sd otd,ueascd gi ztisele fiicei?Y a

,rvc.r o discugie asprl cu Dalla, o va atentiona sI nu mai rlspindeascl

'lrcnlenea Pove$ti.- Fapt e cl pe cer se afld o cometl, copila mea dulce. O stea cu coadi,

picrtlutl in ceruri. Va displrea atit de curind, incAt nu ne vom mairrrrinti de e toa'tLviala. Agteaptl sl vezi.

Shireen dldu curajoasl din cap.

- Corbul alb, spune mama, e semn cd nu mai e varl.- A$a este, domnigoarl Corbii albi vin doar de la Citadelt. Dege-

tcle lui Cressen se indreptard cltre lanpl pe care il avea la gAt, cu fie-r';rre zah forjatl din alt metd, simbolizAnd fiecare mi.iestria sa tntr-orlt I ramurd de invlldturd, colanul de maester, insemn al ordinului stru.

lrr floarea tineregii, il punase cu u;urin1I, dar acum i se pdrea greu, cu

nrctalul rece pe piele. Sunt mai mari decAt alli corbi, 9i mai deqtepli,

crcscugi pentru a duce doar cele mai importante mesaje. Acesta a venitslt ne spunl cl s-a intrunit Conclavul 9i a declarat in sflrgit terminati.rccasti varl lungl . Zece ani, dout luni gi gaisprezece zile t d'urtt, cea

rnai lungl varl de care s-a auzit vreodatl.

- Se va face frig acum?

Shireen era un copil al verii gi nu cunoscuse nicio&ti adevirarul frig.

- Cu timpul, rispunse Cressen. Daci zeii sunt buni, ne vor oferi otoamni caldl gi recolte bogate, ca si ne putem preglti pentru iarna ce

va veni. Oamenii din popor spuneau cl o varl lungt insemna cI va urmao iarnl gi mai lung[ dar Maester considera ci. nu avea niciu.n sens se sperie copila cu astfel de povegti,

Chip Peticit i9i scutur, tIll'.ngile.

- in mare e*e tntotdcaunz varl, lncanti el. Sirenele poanl volburlin pir 9i ges m{nu;i din alge argintii. gtiu, eu 9tiu, oh, oh, oh!

Shireen chicoti.

- Mi-ar pltcea 9i mie o pereche de mtru;i din alge argintii.

- in mare ninge de jos in sus, spuse bufonul, iar ploaia e uscatl ca

osul. gtiu, zu qtiu, oh, oh, oh!

- Va ninge cu adeverat? intreba copila,

ll grorn. ,.,. tort,n- I h, rtrsprrnsc Crcsscn. Dar md rogd na ningd tsreme dc c,fihn ani,

tt t,ilt iturrci pentru mah timp. A, iatlJ pe Pylos cu paserea!Shirccn scoase un striglt de incAntare. PAnI 9i Cressen trebuia sl

rccunoasctr faptul cI paslrea oferea o imagine impresionantl, albl caneaua gi mai mare decit orice goim, cu ochii sli negri, strilucitori, semncl nu era un albinos oarecare, ci adevlranrl corb alb de rasi din Citadeh

- Uite! strigi Cressen.

Corbul i9i desfacu aripile, stri in aer Ei fAlfAi zgomotos prin incl-pere, pentnr a ateriza pe masa de lAngi el.

- Md voi ocupa acum & micul dejun, anungt pylos. Cressen in-cuviinjl.

- Aceasa este Lady Shireen, ii spuse corbului. pas{rea ipi miqci ugorcapul alb in sus gi in jos, inclinAndu-se parcl in fala ei. Z ady, cronctniel, Lady.

Copila rtrmase cu gura ciscatl.- Vorbegte?

- CAteva cuvinte. Cu'" ti-am spus, sunt de*epte plslrile astea.

- Paslre &gteaptl, om degtept, bufot degtept, spuse Chip peticit,fncAnd trgboi. O, bufon degtept, degept. incepu sI cint e. Umbretc inrepsd dansae, stdpine, sd danseze, stdpine, sd danseze.

i;i zgAllAia capul cu fiecare cuvAnt, iar ralnngile prinse de coarnerlsunau. Corbul alb fpl qi incepu sil se agite, incercind sI se calerepe grilajul de fier al sctrii ce ducea spre cuiburi. Shireen se ficu parclmai micl.

- ClntI asta intruaa. I-am spus sI inceteze, dar nu ml ascultl. Mtsperie. Fil-l sl se opreascil.

$i um sd fac asui se intrebd blffanul. pe rnemai, t-as fi re&s ktdcere pe veci, dar acum...

Chip Peticit venise la ei de mic copil. Lord Steffon, a clrui amin-tire o plstra in suflet, il gbise la Volantis, rlincolo de marea ingustl.Regele - bftrinul rege Aerys tr Targaryen, care pe vremea aceea nu eraatit de nebun - il trimisese sI caute mireasl pentru prinpl Rhaegar,care nu avea nicio sorl de mlritat. I m gdsit tn bufon minunat, ii scri-sese lui Cressen cu doul stptlmAai inainte de a se intoarce din misiu-nealut xerrll.. E doar tn bdieyzndra, dar e ager ca o maimasd Si isup c,it

lrolrtlqreo reg llor t5

o hzind de ct,rteni, Fdce jonglerii, Saralz Si scarnatoii, Si Stie sd cinteI runusel tn patra limh. I-am cutnpdrat liberakd ti Eerdm sdJ a&tcem,tutsd cu noi.. Robm va fi incinat de el Si probabil, ca timptal, oa re ;ir hur sdJ invepe pe Sunnis sd rddd.

Amintirea acelei scrisori il intristi pe Cressen. Nimeni nu il invl-1 ,urc vreodatl pe Stannis sl rAdi, cu atit mai pulin bliatul pe nume Chip

lleticit. Fununa se ivise pe neaqteptate, guierind, iar Golful Naufragiilor dovedise cl igi meritl numele. Galera cu doutr catarge a stlpandui,Mindrk V,intarilor, s-a sfarimat in fala castelului slu. De pe parapete,t ei doi fii ai stlpinului au privit cum ambarcajiunea tat ui lor se iz-hegte de stAnci qi e inghilita de ape. O sutl de vAslagi gi mateloli s-au

rcufun&t impreunl cu Lordul Steffon Baratheon 9i solia sa 9i, zile inilir, fiecare val a llsat o noul recolti de trupuri inecate pe malul ce se

intindea sub Capltul Fununii.Bdarul a ajuns la mal in cea dea treia zi. Maester Cressen coborAse,

inrpreunl cu ceilalli, si ajute la identificarea mo4ilor. CAnd l-au gtsitpc bufon, era gol, cu pielea alba, zbircia 9i presdratt cu nisip ud Cressen

l-a luat drept un alt cadavru, dar cind Jommy l-a apucat de glezne ca siJtlrasct pAnt la ctruqa funerarl, bliatul a scuipat ap{ gi.s-a ridicat. PAnlin ziua mo4ii, Jommy a jurat cd Chip Peticit avusese carnea inlepenitE.

Nimeni nu gi-a putut explica vreodatl acele doul zile cAt timp bu-lbnul fusese pierdut in mare, Pescarilor le pldcea sl spunl cI o sirenll-a inviqat si respire sub apl in schimbul semingei sale. Chip Peticit nurr spus nimic. Bi.iatul iste1, degtept, despre care scrisese Lordul Steffon,uu a ajuns niciodate la Capltul Fumrnii; btiatul pe care l-au glsit eraaltcineva, un om cu trupul gi mintea scrintite, care nu era in stare nicisl vorbeascl, dartmite sl dea dovadl de istegime. Cu toate acestea,

chipul lui de bufon nu a hsat loc de indoiah in privinla identitllii sale.

in Ora;ul Liber Volantis era obiceiul ca felele sclavilor gi ale servitori-lor sl fie tatuate. De la gAt 9i pina la par, pielea bliatului fusese vopsittin carouri pestrige, rogii 9i verzi.

- Naufragiatul e nebun 9i suferind 9i nu e de folos nimarrui - luiinsu;i, cel mai pu1in, afirmase batrinul Ser Flarben, castelanul de ta CapI-tul Fununii din vremea aceea. Cel mai bun lucru pe care l-ai puteaface pentru el ar fi sl-i umpli cupa cu laptele macului. Un somn flrt

16 g"orn",.r.,norf,n

dureri gi cu asta, gata. ti-ar mulgumi, dacl ar avea inlelepciunea si ofacl. Dar Cressen a refuzat 9i, in cele din urmi, a avut cAgtig de cauzi,Dact Chip Peticit s-a ales cu vreo bucurie din acea victorie, nu-qi dtdeaseama nici acum, dupl atilia ani.

- Umbrele tncep sa danseze, stdpirn, sd danseze, stdpine, sd danseze,cAnta bufonul intruna, legtnindu-gi capul 9i frcind tihngile si zorntriepi sl risune. Ding-dong ding dang dong. Stdpine, corbal alb a pipat.SUpAne, sdpAne, sdpAne.

- Un bufon cAnte ce vrea el, ii spuse Maester prinlesei speriate. Nutrebuie st pui la iniml cuvintele lui. Ca mAine igi poate aminti alt cAn-tec, iar pe acesra nul vom mai auzi. Poate ainaframusel in patra limbi,scrisese Lord Steffon...

Pylos ndvili pe ugi.

- Maester, sl-mi fie cu ienare.

- Ai uitat terciul, spuse Cressen amuzat. Nu era de agteptat ca pylossl. facl aga ceva.

- Maester, Ser Davos s-a intors aseard. Vorbeau despre asta la bucl-tirie. M-am gindit ct vrei si Etii indatl

- Davos... Aseart, zici. Unde este?

- Cu regele. Au fost i-freuni aproape toatl noaptea.Fusese o vreme cAnd Lordul Stannis 1- ar fi treit la orice orl, ca sl-l

aibr alituri gi se-i asculte sfaturile.- Ar fi trebuit si mi se spunl, se plAnse Cressen. Trebuia sI fiu

trezit. Igi desfacu degetele dintre ale lui Shireen. imi cer ienare, domni-poartr, dar trebuie sd vorbesc cu nobilul tdu rarl. pylos, dn-mi braEul.Sunt prea multe scfi in castel gi mi se pare cl in fiecare noapte se maiadaugd cAteva, doar ca si ml agaseze pe mine.

Shireen gi Chip Peticit ii urm ar6 aft6, dar curAnd copila se struride pasul tirgAit al bitrAnului 9i $;ni inainte, iar bufonul se lut dupl ea,cu mersu-i leginat 9i t {trgile zornlind nebunegte.

Castelele nu erau locuri prielnice pentru cei fuavi, ipi aminti Cressenin timp ce cobora scara din Turnul Dragonului Marii. Lordul Stannisera de glsit in Sala Mesei Pictate, deasupra Tobei Fumrnii, panea cen-trall a Pietrei Dragonului, numitl astfel datoritl felului in care strt-vechile ziduri bubuiau gi huruiau pe timp de fuffunt. Ca sI ajungt la

loclrltqrgq tggllor 17

cl, ,rveau de strlbltut galeria, de trecut dincolo de zidurile inrermediare

;i interioare, cu strljerii, garguiele qi cu po4ile lor negre de fier, 9i der oborAt atAt de multe trepte, incit lui Cressen nu ii phcea nici st se

g,Srrdeasci. Tinerii coborau treptele din doul in dout, Pentru bltraniir rr oase gubrede, fiec:re treaptl era un chin. Dar Lordul Stanis nu avea

tlc gAnd sd vint la el, aga cI Maester se supuse la acest supliciu. il avea

lre Pylos drept ajutor gi ii era recunoscltor pentru asta.'l'irqAindu-qi picioarele de-a lungul galeriei, trecurl prin fala unor

lcrestre inalte, boltite, care ofereau o priveligte impunltoare asuprat u4ii interioare, a zidului exterior gi a satului de pescari de dincolo. int une, arca.gii trlgeau la gint{ la coman&

"Ridicl, intinde, da drumul".

Stgelile lor sunau ca un cArd de pesdri in zbor. Strtjerii patrulau peziduri, aruncAnd priviri printre garguie la ogtirea care igi aqezase tabtua.rfarl. Aerul diminedi era inceto$at de fumul ce se ridica dinspre focu-rile fdcute pentru prepararea hranei, in timp ce trei mii de oameni erau,rpzaji pentnr a mAnca de dimineall sub stindardele stipinilor, Dincolodc locul unde se intindea tabera, debarcaderul era tnqesar de corlbii,Nicio navl care se apropiase de Piatra Dragonului in ultima jumltatedc an nu fusese hs ai| sd plece. F.lriz Lordului Stannis, o galerl de riz-boi cu trei caurge, cu trei sute de vAslagi, pirea chiar micl pe lAngt uneledintre galioanele 9i luntrile burduhdnoase care o inconjurau.

Strd.jerii din fala Tobei Fumrnii ii cuno eau pe maesreri dupa infE-

lipare pi ii ldsarl sl treaci.

- Agteaptt aici, ii spuse Cressen lui Pylos. E mai bine sI merg sin-gur la el.

- E mult de urcat, Maester.Cressen zAmbi-

- Crezi ci am uitat? Am urcat atAt de des treptele astea, incAt le gtiu

Pe toate Pe de rost.La jumltatea drumului, regretd decizira luatl. Se oprise si-qi tragt

sufletul gi se-qi ostoiascl durerea din qold, cAnd auzi scrA5netul cizmelorpe piatrl gi se pomeni falI in falt cu Ser Davos Seawonh, care cobora.

Davos era un om mirunt, cu obArgiajoast intiplritl pe chipul gro-solan. O mantie verde, roasi, pltatl de sare gi de apl" decoloratl de soare,ii acoperea umerii firavi, peste jiletci gi peste pantalonii maro, in ton

In g"orn" r.,. ,norj,n

ur rxhii lui etrprui 9i p{ru1 castaniu. La git avea, atirnatl de o curea, opunglt de piclc uz.rrttt. Barba lui micl era blllatl din abundengt cu fireclrunte, iar pe ce ii mai rlmlsese din mAna stingl avea o mdnuqi de piele.

- Ser Davos, spuse Maesrer. CAnd te-ai intors?- In intunericul diminegii. Momentul meu preferat.Se zicea ci nimeni nu a condus vreodatl o corabie pe timp de noapre

mlcar pe jumltate la fel de bine ca Davos Minl Scun}. inainte ca Lor-dul Stannis s ridice la rangul de cavaler, fusese cel mai cunoscut $imai perfid contrabandist din toate cele $apte Regate.

- $i?Btrbatul clitinl din cap.

- Este a5a cum l-ai prevenit. Nu se vor ridica, Maester. Nu pentruel. Nu-l iubesc.

Na gAndi Cressen, Si nu il aor iubi niciodatd, Bte putemic, priceput,pupin.., da, doar pupin pi.cttit, p totasi, nu e dcstuL Nu afost niciodaV dcstul.

- Ai vorbit cu toli?- Cu toli? Nu. Doar cu cei care au vrut s{ mt vadl. Nici pe mine nu

mt iubesc aceqti oameni de vi1i, Pentru ei, voi fi mereu Cavalerul Ceapt.MAna stAnge i se inchise, stringAnd degetele butuclnoase in pumn.Stannis ii ciuntise degetele, de la ultima articulalie, toate in afard de dege-tul mare. Mincam impreuni cu Guliaa Swann gi cu bltrAnul penrose,

iar cei din Casa Tanh au clzut de acord sd ne intAlnim la miezul nop1ii, intr-un crAng. Ceilalf... ei bine, Beric Dondarrion e dat dispirut,unii zic cl e mort, iar Lord Caron este cu Renly. Bryce cel porrocaliu,din Garda Curcubeului.

- Garda Curcubeului?

- Renly qi-a ftcut propria gardl regah, explicl fostul contrabandist,dar cei gapte membri ai ei nu sunt imbrlcali in alb. Fiecare are vegmin-tele de alti culoare. Loras Tyrell e comandantul lor.

Era exact genul de idee pe placul lui Renly Baratheon, un minunatnou ordin de cavaleri, care sn se distingd prin zuperbe vegminte noi. Chiarqi pe cind era copil, Renly iubise culorile vii pi materia.lele bogate, 9i maiiubise qi jocurile. .Privegte-ml!', obignuia sl strige in timp ce alergarAzlnd prin incdperile de la Capntul Fununii. .privegte-ml, sunt un

lncletlorEo r€9llor 19

rlr.rgon", sau .IJitl-te la mine, sunt un vrijitor", sau .Prive$te-ml, suntzcul ploii!"

BIielelul indrtznel, cu plrul negru 9i ochi surizitori, era acum blr-lr.rt, avea doulzeci qi unu de ani 9i continua sn-gi joace jocurile. Pri.,u'ite-md, saflt t4n rege, gindi Cressen cu t istele. Oh, Rmly, Renly, dulceLopil drag Stii oare ce fad? $i dzcd ai Sti, pi.ar pdsa? Mai existd cineoa care

Irne la el, in afard de mine?

- $i ce motiv au invocat lorzii pentru refuzul 1or? il intrebt peScr Davos.

- Ei bine, cAt despre asta, unii mi-au oferit cuvinte dulci, allii au vor-bit flrt ocoliguri, unii mi-au adus scuze, allii promisiuni, iar unii doar.rtr minlit. Se scuturl PAnI la urml, vorbele sunt doar vant.

- Nu i-ai putut aduce nicio speranll?

- Doar false sperante, iar eu nu fac aga ceva, spuse Davos. De lartrine a auzit adevlrul.

Maester Cressen igi aminti ziua cind Davos a fost flcut cavaler,tlupl asediul de la Captnrl Furmnii. Lordul Stannis, impreund cu o miclgrrnizoarrl, ocupase castelul timp de aproape un an, cucerind mareao$tire a Lorzilor Tyrell 9i a lui Redwyne. PAnd 9i marea se ridicase im-potriva lor, vegheat, zi $i noapte de galerele lui Redwyne, cu stindar-tlele purpurii ale Arborului filfijnd in vAnt. La Capltul Fununii, caiifuseserl de mult mlncali, cAinii 9i pisicile displruserl, iar garnizoanarjunsese sl-gi potoleascl {oamea cu r{dlcini qi qobolani. Atunci a venito noapte cu lunl noul qi nori negri ce ascundeau stelele. La adlpostulintunericului, Davos, contrabandistul, a fo4at blocada lui Redwyne pi

*Ancile Golfului Naufragiilor deopotrivl. Mica lui corabie avea carenaneagrl, pAnzele negre, visle negre gi o cdl ticsite cu ceapd gi pegte slrat.Destul de pudn, dar a tinut in vial| gaLrnizoalaa suficient ca EddardStark sI ajungt la Capntul Fumrnii gi sI punl capit asediului.

Lordul Stannis l.a rtsplntit pe Davos cu plmAnturi alese la CapulMlniei, cu o micl fontueall gi cu onorurile de cavaler. . . , dar a decretat,de asemenea, ci acesta va phti fiecare an de tAlhfie cu cite o falangi dela fiecare &get al miinii stingi. Davos se invoise, cu condilia ca Stannisinsugi sl fini cu1itul. Nu accepta niciun fel de pedeapsl din mAini maipufin nobile. StepAnul a folosit un satar de mlcelar, cel mai bun, ca si