Inclestarea Regilor - Volum 1 - George RR Martin - Cartea a II-A

8/12/2019 Inclestarea Regilor - Volum 1 - George RR Martin - Cartea a II-A

http://slidepdf.com/reader/full/inclestarea-regilor-volum-1-george-rr-martin-cartea-a-ii-a 1/453



Din seria Cântec de gheaţă şi foc au apărut: Urzeala tronurilor (2 vol.) încleştarea regilor (2 vol.)

George R.R. artin s!a născut "n #$%& la 'e erse* şi a a+solvit ,urnalis-ul cu summa cum laude la 'orthestern niversit*/ 0llinois. "n anii 1 a scris o serie de nuvele/ printre care şi Regii nisipurilor (1979), pentru care i!au fost decernate 3re-iile 4ugo şi 'e+ula/ apoi a continuat cu ro-ane 56/ fantas* şi horror. "n anii 7& a fost producător şiscenarist de televi8iune/ editor al seriei Twilight Zone la C95 elevision şi producător alfil-ului eaut! and the east" na dintre nuvelele sale a fost ecrani8ată su+ nu-ele

#ight$l!ers" "n #$$; artin a "nceput să scrie seria fantas* %&ntec de ghea' şi $oc ("n pregătire la <ditura 'e-ira)/ alcătuită din şapte ro-ane/ dintre care patru au şi fost pu+licate( *ame o$ Thrones, #$$; ! Urzeala tronurilor, <ditura 'e-ira/ 21/ %lash o$ +ings,

#$$$ ! încleştarea regilor, <ditura 'e-ira/ 2&/ torm o$ words, 2/ -east $or

%rows, 2=) şi trei se află "ncă "n stadiul de proiect ( .ance with .ragons, The /inds o$

/inter şi .ream o$ pring)0 saga %&ntec de ghea' şi $oc este considerată o capodoperă agenului/ alături de trilogia tp&nul inelelor de .R.R. ol>ien. Drepturile cine-atograficeau fost achi8iţionate de 49?/ care intenţionea8ă reali8area unui serial "n scurt ti-p. 3ri-ulvolu- al seriei/ Urzeala tronurilor, a o+ţinut 3re-iul @ocus "n #$$1/ iar nuvela lood o$ the

.ragon (&ngele dragonului), care face parte din ro-an/ a o+ţinut 3re-iul 4ugo "n #



marTin înc leştarea regi lor

Traducere din limba engleză L AURA BOCANCIO

N!"IRA

Prolog



oară la 3iatra Dragonului/ ar-ata de persona,e fantastice #!a stân,enit/ dar cu trecerea anilor/se o+işnuise cu ele. Acu- erau pentru el ca nişte vechi prieteni. 3riveau toţi trei cerul/ cuse-nul lui prevestitor.

aester nu credea "n se-ne. Bi totuşi... aşa +ătrân cu- era/ Cressen nu -ai vă8useniciodată o co-etă -ăcar pe ,u-ătate atât de strălucitoare/ dară-ite de culoarea aceea/ o

culoare "nspăi-ântătoare/ a sângelui/ a focului şi a asfinţitului. 5e "ntre+a dacă garguiele lui-ai vă8useră ceva ase-ănător. 5e aflau aici dinaintea venirii lui şi vor ră-âne "ncă vre-e"ndelungată/ după ce el nu va -ai fi. De!ar putea vor+i li-+ile din piatră...

Ce ne+unie 5e spri,ini de -etere8e/ cu -area fre!-ătând dedesu+t/ si-ţind su+ degeteaspri-ea pietrei negre. Garguie care să vor+ească şi profeţii pe cer. 5unt un o- +ătrân care adat "n -intea copiilor. ?are "nţelepciunea do+ândită "n decursul unei vieţi "ntregi "l părăsise"-preună cu sănătatea şi puterile <ra un -aester/ care a "nvăţat şi a trudit "n -area Citadelăa Eechiului ?raş. Ce se alesese de el/ dacă -intea "i era plină de superstiţii/ ca aceea a unuirândaş neştiutor

Bi totuşi... şi totuşi... co-eta continua să ardă chiar şi "n lu-ina 8ilei/ "n ti-p ce una+ur palid/ cenuşiu/ se ridica din craterele fier+inţi ale untelui Dragonului/ aflat "n spatelecastelului/ iar cu o di-ineaţă "nainte/ un cor+ al+ adusese vor+ă chiar de la Citadelă/ veşti-ult aşteptate/ dar nu -ai puţin "nfricoşătoare/ veşti despre sfârşitul verii. oate/ se-ne.3rea -ulte/ ca să nu le dea cre8are. Ce "nsea-nă toate acestea "i venea să strige.

! aester Cressen/ ave- oaspeţi. 3*los "i vor+ise cu glas do-ol/ de parcă s!ar fi te-utsă nu tul+ure -editaţiile sole-ne ale lui Cressen. De!ar fi ştiut ce aiureli "i treceau prin cap/ar fi strigat. 3rinţesa vrea să vadă cor+ul al+. ereu cuviincios/ 3*los o nu-ea acu- prinţesa/ "ntrucât no+ilul ei tată era rege. < "-preună cu +ufonul ei.

9ătrânul "ntoarse spatele răsăritului/ spri,inindu!se cu o -ână de şarpele "naripat.

! A,ută!-ă să -ă aşe8 "n scaun şi pofteşte!i "năuntru. @uându!# de +raţ/ 3*los "lconduse "n ca-eră. 0n

tinereţe/ Cressen avusese -ersul sprinten/ dar acu- nu -ai avea -ult până la cea de!aopt8ecea sa aniversare şi picioarele "i erau şu+rede şi nesigure. Cu doi ani "n ur-ă/ că8use şi"şi 8dro+ise şoldul şi nu se -ai vindecase cutre+uie. Anul trecut/ când s!a "-+olnăvit/Citadela #!a tri-is pe 3*los din ?raşul Eechi/ cu doar câteva 8ile "nainte ca @ordul 5tannissă se apropie de insulă.../ ca să!# a,ute la tre+uri/ s!a spus/ dar Cressen ştia adevărul. 3*losvenise să!# "nlocuiască după -oartea sa. 'u "l deran,a. Cineva tre+uia să "i ia locul/ şi asta-ai curând decât şi!ar fi dorit...

00 lăsă pe -ai tânărul +ăr+at să!# aşe8e "n spatele cărţilor şi hârtiilor sale.! Du!te şi chea-!o. 'u e fru-os să laşi o do-nişoară să aştepte. 6ăcu se-n cu -âna/

un gest de gra+ă/ a+ia schiţat/ venit de la un o- care nu -ai era "n stare să se gră+ească.Carnea "i era 8+ârcită şi pătată/ pielea su+ţire ca un perga-ent/ "ncât "şi putea vedea la+i!rintul de vene şi for-a oaselor de dedesu+t. Bi cu- -ai tre-urau aceste -âini care fuseserăodinioară atât de sigure şi "nde-ânatice...

Când 3*los se "ntoarse/ fata "l "nsoţea/ sfioasă ca "ntotdeauna. 0n spatele ei/ săltând şitârşâindu!şi picioarele/ "n acel -ers ciudat al său/ "ntr!o parte/ venea +ufonul ei. 3e cap aveaun coif de ,ucărie/ confecţionat dintr!o veche găleată de tinichea/ pe care era prinsă o pereche de coarne de cer+/ iar de ele erau atârnate tălăngi de vite şi care cu fiece pas clătinat

al +ufonului/ sunau/ fiecare cu un glas diferit/ ding!dong/ ding!dang/ dong/ dong/ dong.! Cine vine să ne vi8ite8e atât de devre-e/ 3*los "ntre+ă Cressen.5unte- Chip 3eticit şi cu -ine aester ?chii al+aştri inocenţi "l priviră clipind



De parcă ar fi refu8at!o vreodată. 6usese prea des refu8ată/ la vre-ea ei. ? che-a5hireen. Avea să "-plinească 8ece ani şi era cel -ai trist copil pe care aester Cressen "lcunoscuse vreodată. risteţea ei este ruşinea -ea/ se gândi +ătrânul/ un alt se-n al eşecului.

! aester 3*los/ fii a-a+il şi co+oară pasărea din stâncărie/ pentru @ad* 5hireen.! 3lăcerea va fi de partea -ea.

3*los era un tânăr politicos care/ deşi nu avea -ai -ult de două8eci şi cinci de ani/ eracere-onios ca un +ăr+at de şai8eci. @ocurile su-+re aveau nevoie de lu-ină/ nu desole-nitate/ iar 3iatra Dragonului era/ fără "ndoială/ un ase-enea loc/ o citadelă singuratică"n pustietatea u-edă "ncon,urată de furtuni şi sare/ cu u-+ra fu-egândă a -untelui "nspatele ei. n aester tre+uia să -eargă acolo unde era tri-is/ astfel că Cressen venise aici"-preună cu stăpânul său/ cu aproFi-ativ doispre8ece ani "n ur-ă. Aici slu,ise/ şi slu,ise +ine. Cu toate acestea/ nu iu+ise niciodată 3iatra Dragonului şi nu se si-ţise aici cu adevăratacasă. 0n ulti-a vre-e/ când se deştepta din visele sale agitate/ "n care i se "nfăţişa/tul+urător/ fe-eia roşie/ i se "ntâ-pla adesea să nu ştie unde se află.

9ufonul "şi "ntoarse capul peticit şi +ălţat pentru a!# privi pe 3*los cu- urcă treptelea+rupte de fier către stâncărie. işcarea făcu talăngile să sune.! 0n -are/ păsările au sol8i "n loc de pene/ spuse cu un clinchet. Btiu/ eu ştiu/ oh/ oh/

oh.Chiar şi pentru un +ufon/ Chip 3eticit era un persona, trist. Cândva/ stârnise pro+a+il

hohote de râs cu o singură glu-ă/ dar -area "i luase puterea/ "-preună cu ,u-ătate din-inte şi toată -e-oria. <ra -oale şi foarte gras/ se s-ucea şi tre-ura "n fiece clipă şi eraadesea incoerent. 6ata era singura care -ai râdea acu- de glu-ele lui/ singura căreia "i păsadacă trăia sau -urea.

? fetiţă urâtă/ un +ufon trist şi cu aester ! trei.../ iată o poveste care poate stoarce

lacri-i.! Aşa8ă!te lângă -ine/ copila -ea. Cressen "i făcu se-n să se apropie. < devre-e

pentru o vi8ită/ a+ia s!a crăpat de 8iuă. Ar tre+ui să fii "n pat la ora asta.! A- visat urât/ "i răspunse 5hireen. 'işte dra!goni. Eeneau să -ă -ănânce.6ata era +ântuită de coş-aruri de când "şi putea a-inti aester Cressen.! A- -ai vor+it despre asta/ spuse el cu +lândeţe. Dragonii nu pot prinde viaţă. 5unt

ciopliţi "n piatră/ copila -ea. 0n vre-urile de de-ult/ insula noastră era avanpostul cel -ai"ndepărtat la apus de -arele inut al Eal*riei. Eal*rienii au fost cei care au ridicat aceastăcitadelă/ iar ei aveau -etode de a ci8ela piatra/ care cu ti-pul s!au pierdut. Eal*rienii dădeauacestor turnuri for-e de dragoni pentru ca fortăreaţa lor să pară -ai "nfricoşătoare/ aşa cu-"şi "-podo+eau 8idurile cu -ii de garguie "n loc de si-ple creneluri. 0i luă -ânuţatrandafirie "n -âna lui firavă şi pătată/ şi i!o strânse uşor. Aşa că/ ve8i/ nu ai de ce te te-e.

5hireen nu era convinsă.! Cu- ră-âne cu se-nul de pe cer Dalia şi atrice vor+eau la fântână/ iar Dalia

8icea că a au8it!o pe fe-eia roşie spunându!i -a-ei că e suflare de dragon. Dacă dragoniirespiră/ asta nu "nsea-nă că prind viaţă

6e-eia roşie/ gândi acru aester Cressen. Rău destul că i!a u-plut -a-ei capul cune+unia ei/ acu- tre+uie să otrăvească şi visele fiicei Ea avea o discuţie aspră cu Dalia/ ova atenţiona să nu -ai răspândească ase-enea poveşti.

! 6apt e că pe cer se află o co-etă/ copila -ea dulce. ? stea cu coadă/ pierdută "nceruri. Ea dispărea atât de curând/ "ncât nu ne vo- -ai a-inti de ea toată viaţa. Aşteaptă săve8i



ter-inată această vară lungă. Hece ani/ două luni şi şaispre8ece 8ile a durat/ cea -ai lungăvară de care s!a au8it vreodată.

! 5e va face frig acu-5hireen era un copil al verii şi nu cunoscuse niciodată adevăratul frig.! Cu ti-pul/ răspunse Cressen. Dacă 8eii sunt +uni/ ne vor oferi o toa-nă caldă şi

recolte +ogate/ ca să ne pute- pregăti pentru iarna ce va veni. ?a-enii din popor spuneau căo vară lungă "nse-na că va ur-a o iarnă şi -ai lungă/ dar aester considera că nu avea niciun sens să sperie copila cu astfel de poveşti.

Chip 3eticit "şi scutură talăngile.! 0n -are este "ntotdeauna vară/ incantă el. 5irenele poartă vol+ură "n păr şi ţes

-ănuşi din alge argintii. Btiu/ eu ştiu/ oh/ oh/ oh.5hireen chicoti.! i!ar plăcea şi -ie o pereche de -ănuşi din alge argintii.! 0n -are ninge de ,os "n sus/ spuse +ufonul/ iar ploaia e uscată ca osul. Btiu/ eu ştiu/

oh/ oh/ oh.! Ea ninge cu adevărat "ntre+ă copila.! Da/ răspunse Cressen. Dar -ă rog sa nu ningă vre-e de câţiva ani/ şi nici atunci

pentru -ult ti-p. A/ iată!# pe 3*los cu pasărea.5hireen scoase un strigăt de "ncântare. 3ână şi Cressen tre+uia să recunoască faptul că

pasărea oferea o i-agine i-presionantă/ al+ă ca neaua şi -ai -are decât orice şoi-/ cu ochiisăi negri/ strălucitori/ se-n că nu era un al+inos oarecare/ ci adevăratul cor+ al+ de rasă dinCitadelă.

! ite/ strigă Cressen.Cor+ul "şi desfăcu aripile/ sări "n aer şi fâlfâi 8go-otos prin "ncăpere/ pentru a ateri8a

pe -asa de lângă el.! ă voi ocupa acu- de -icul de,un/ anunţă 3*los. Cressen "ncuviinţă.! Aceasta este @ad* 5hireen/ "i spuse cor+ului. 3asărea "şi -işcă uşor capul al+ "n

sus şi "n ,os/ "ncli!nându!se parcă "n faţa ei. @ad*/ croncăni el/ @ad*.Copila ră-ase cu gura căscată.! Eor+eşte! Câteva cuvinte. Cu- ţi!a- spus/ sunt deştepte păsările astea.! 3asăre deşteaptă/ o- deştept/ +ufon deştept/ spuse Chip 3eticit/ făcând tără+oi. ?/

+ufon deştept/ deştept. "ncepu să cânte. -+rele "ncep să danse8e/ stăpâne/ să danse8e/stăpâne/ să danse8e.

"şi 8gâlţâia capul cu fiecare cuvânt/ iar talăngile prinse de coarne răsunau. Cor+ul al+ţipă şi "ncepu să se agite/ "ncercând să se caţere pe grila,ul de fier al scării ce ducea sprestâncărie. 5hireen se făcu parcă -ai -ică.

! Cântă asta "ntruna. 0!a- spus să "ncete8e/ dar nu -ă ascultă. ă sperie. 6ă!# să seoprească.

Bi cu- să fac asta se "ntre+ă +ătrânul. 3e vre-uri/ l!aş fi redus la tăcere pe veci/ daracu-...

Chip 3eticit venise la ei de -ic copil. @ord 5tef!fon/ a cărui a-intire o păstra "n suflet/"l găsise la Eolantis/ dincolo de -area "ngustă. Regele ! +ătrânul rege Aer*s 00 argar*en/

care pe vre-ea aceea nu era atât de ne+un ! "l tri-isese să caute -ireasă pentru 3rinţulRhaegar/ care nu avea nici o soră de -ăritat. A- găsit un +ufon -inunat/ "i scrisese luiCressen cu două săptă-âni "nainte de a se "ntoarce din -isiunea lui sterilă < doar un



cei doi fii ai stăpânului au privit cu- a-+arcaţiunea tatălui lor se i8+eşte de stânci şi e"nghiţită de ape. ? sută de vâslaşi şi -ateloţi s!au scufundat "-preună cu @ord 5teffon9aratheon şi soţia sa şi/ 8ile "n şir/ fiecare val a lăsat o nouă recoltă de trupuri "necate pe-alul ce se "ntindea su+ Capătul 6urtunii.

9ăiatul a a,uns la -al "n cea de!a treia 8i. aester Cressen co+orâse/ "-preună cu

ceilalţi/ să a,ute la identificarea -orţilor. Când l!au găsit pe +ufon/ era gol/ cu pielea al+ă/8+ârcită şi presărată cu nisip ud. Cressen #!a luat drept un alt cadavru/ dar când o--* #!aapucat de gle8ne ca să!l târască până la căruţa funerară/ +ăiatul a scuipat apă şi s!a ridicat.3ână "n 8iua -orţii/ o--* a ,urat că Chip 3eticit avusese carnea "nţepenită.

'i-eni nu şi!a putut eFplica vreodată acele două 8ile cât ti-p +ufonul fusese pierdut"n -are. 3escarilor le plăcea să spună că o sirenă #!a "nvăţat să respire su+ apă "n schi-+ulsă-ânţei sale. Chip 3eticit nu a spus ni-ic. 9ăiatul isteţ/ deştept/ despre care scrisese @ordul5teffon/ nu a a,uns niciodată la Capătul 6urtuniiI +ăiatul pe care l!au găsit era altcineva/ uno- cu trupul şi -intea scrântite/ care nu era "n stare nici să vor+ească/ dară-ite să dea

dovadă de isteţi-e. Cu toate acestea/ chipul lui de +ufon nu a lăsat loc de "ndoială "n privinţaidentităţii sale. 0n ?raşul @i+er Eolantis era o+iceiul ca feţele sclavilor şi ale servitorilor săfie tatuate. De la gât şi până la păr/ pielea +ăiatului fusese vopsită "n carouri pestriţe/ roşii şiver8i.

! 'aufragiatul e ne+un şi suferind şi nu e de folos ni-ănui ! lui "nsuşi/ cel -ai puţin/afir-ase +ătrânul 5er 4ar+ert/ castelanul de la Capătul 6urtunii/ din vre-ea aceea. Cel -ai +un lucru pe care l!ai putea face pentru el ar fi să!i u-pli cupa cu laptele -acului. n so-nfără dureri şi cu asta/ gata. i!ar -ulţu-i/ dacă ar avea "nţelepciunea să o facă. Dar Cressena refu8at şi/ "n cele din ur-ă/ a avut câştig de cau8ă. Dacă Chip 3eticit s!a ales cu vreo +ucurie din acea victorie/ nu!şi dădea sea-a nici acu-/ după atâţia ani.

! -+rele "ncep să danse8e/ stăpâne/ să danse8e/ stăpâne/ să danse8e/ cânta +ufonul "ntruna/ legănându!şi capul şi făcând tălăngile să 8ornăie şi să răsune. Ding!dong/ding/ dang/ dong. 5tăpâne/ cor+ul al+ a ţipat 5tăpâne/ stăpâne/ stăpâne.

! n +ufon cântă ce vrea el/ "i spuse aester prinţesei speriate. 'u tre+uie să pui laini-ă cuvintele lui. Ca -âine "şi poate a-inti alt cântec/ iar pe acesta nu "l vo- -ai au8i.3oate cânta fru-uşel "n patru li-+i/ scrisese @ord 5teffon...

3*los năvăli pe uşă.! aester/ să!-i fie cu iertare.! Ai uitat terciul/ spuse Cressen a-u8at. 'u era de aşteptat ca 3*los să facă aşa

ceva.! aester/ 5er Davos s!a "ntors aseară. Eor+eau despre asta la +ucătărie. !a-

gândit că vrei să ştii "ndată.! Davos... Aseară/ 8ici. nde este! Cu regele. Au fost "-preună aproape toată noaptea.6usese o vre-e când @ord 5tannis l!ar fi tre8it la orice oră/ ca să!# ai+ă alături/ să!i dea

sfaturi.! Ar fi tre+uit să -i se spună/ se plânse Cressen. re+uia să fiu tre8it. "şi desfăcu

degetele dintre ale lui 5hireen. "-i cer iertare/ do-nişoară/ dar tre+uie să vor+esc cu no+ilultău tată. 3*los/ dă!-i +raţul. 5unt prea -ulte scări "n castel şi -i se pare că "n fiecare noapte

se -ai adaugă câteva/ doar ca să -ă agase8e pe -ine.5hireen şi Chip 3eticit "i ur-ară afară/ dar curând copila se satură de pasul târşâit al+ătrânului şi ţâşni "nainte iar +ufonul se luă după ea cu -ersu i legănat şi tălăngile 8ornăind



cu oase şu+rede/ fiecare treaptă era un chin. Dar @ordul 5tanis nu avea de gând să vină la el/aşa că aester se supuse la acest supliciu. 0l avea pe 3*los drept a,utor şi "i era recunoscător pentru asta.

ârşâindu!şi picioarele de!a lungul galeriei/ trecură prin faţa unor ferestre "nalte/ +oltite/ care ofereau o privelişte i-punătoare asupra curţii interioare/ a 8idului eFterior şi a

satului de pescari de dincolo. 0n curte/ arcaşii trăgeau la ţintă/ la co-anda JRidică/ "ntinde/dă dru-ulK. 5ăgeţile lor sunau ca un cârd de păsări "n 8+or. 5tră,erii patrulau pe 8iduri/aruncând priviri printre garguie la oştirea care "şi aşe8ase ta+ăra afară. Aerul di-ineţii era"nceţoşat de fu-ul ce se ridica dinspre focurile făcute pentru prepararea hranei/ "n ti-p cetrei -ii de oa-eni erau aşe8aţi pentru a -ânca de di-ineaţă su+ stindardele stăpânilor.Dincolo de locul unde se "ntindea ta+ăra/ de+arcaderul era "nţesat de coră+ii. 'ici o navăcare se apropiase de 3iatra Dragonului "n ulti-a ,u-ătate de an nu fusese lăsată să plece.6uria @ordului 5tannis/ o galeră de ră8+oi cu trei catarge/ cu trei sute de vâslaşi/ părea chiar-ică pe lângă unele dintre galioanele şi luntrile +urduhănoase care o "ncon,urau.

5tră,erii din faţa o+ei 6urtunii "i cunoşteau pe -aesteri după "nfăţişare şi "i lăsară sătreacă.! Aşteaptă aici/ "i spuse Cressen lui 3*los. < -ai +ine să -erg singur la el.! < -ult de urcat/ aester. Cressen 8â-+i.! Cre8i că a- uitat A- urcat atât de des treptele astea/ "ncât le ştiu pe toate pe de

rost.@a ,u-ătatea dru-ului/ regretă deci8ia luată. 5e oprise să!şi tragă sufletul şi să!şi

ostoiască durerea din şold/ când au8i scrâşnetul ci8-elor pe piatră şi se po!-eni faţă "n faţăcu 5er Davos 5eaorth/ care co+ora.

Davos era un o- -ărunt/ cu o+ârşia ,oasă "ntipărită pe chipul grosolan. ? -antie

verde/ roasă/ pătată de sare şi de apă/ decolorată de soare/ "i acoperea u-erii firavi/ peste ,iletcă şi peste pantalonii -aro/ "n ton cu ochii lui căprui şi părul castaniu. @a gât avea/ atâr!nată de o curea/ o pungă de piele u8ată. 9ar+a lui -ică era +ălţată din a+undenţă cu firecărunte/ iar pe ce "i -ai ră-ăsese din -âna stângă avea o -ănuşă de piele.

! 5er Davos/ spuse aester. Când te!ai "ntors! 0n "ntunericul di-ineţii. o-entul -eu preferat. 5e 8icea că ni-eni nu a condus

vreodată o cora+ie pe ti-p de noapte -ăcar pe ,u-ătate la fel de +ine ca Davos ână 5curtă. "nainte ca

@ordul 5tannis să!# ridice la rangul de cavaler/ fusese cel -ai cunoscut şi -ai perfidcontra+andist din toate cele Bapte Regate. !Bi

9ăr+atul clătină din cap.! <ste aşa cu- l!ai prevenit. 'u se vor ridica/ aester. 'u pentru el. 'u!# iu+esc. 'u/ gândi Cressen/ şi nu "l vor iu+i niciodată. <ste puternic/ priceput/ puţin... da/ doar

puţin ţicnit/ şi totuşi/ nu e destul. 'u a fost niciodată destul.! Ai vor+it cu toţi! Cu toţi 'u. Doar cu cei care au vrut să -ă vadă. 'ici pe -ine nu -ă iu+esc aceşti

oa-eni de viţă. 3entru ei/ voi fi -ereu Regele Ceapă. âna stângă i se "nchise/ strângânddegetele +utucănoase "n pu-n. 5tannis "i ciuntise degetele de la ulti-a articulaţie/ toate "nafară de degetul -are. ânea- "-preună cu Gulian 5ann şi cu +ătrânul 3enrose/ iar cei

din clanul arth au că8ut de acord să ne "ntâlni- la -ie8ul nopţii/ "ntr!un crâng. Ceilalţi ! ei +ine/ 9eric Dondarrion e dat dispărut/ unii 8ic că e -ort/ iar @ord Caron este cu Renl* 9r*cecel 3ortocaliu la Garda Curcu+eului



strige "n ti-p ce alerga râ8ând prin "ncăperile de la Capătul 6urtunii. J3riveşte!-ă/ sunt undragonK/ sau Jită!te la -ine/ sunt un vră,itorK/ sau J3riveşte!-ă/ sunt 8eul ploiiK

9ăieţelul "ndră8neţ/ cu părul negru şi ochi surâ8ători/ era acu- +ăr+at/ avea două8eci şiunu de ani şi continua să!şi ,oace ,ocurile. 3riveşte!-a/ sunt un rege/ gândi Cressen cutristeţe. ?h/ Renl*/ Renl*/ dulce copil drag/ ştii oare ce faci Bi daca ai şti/ ţi!ar păsa ai

eFistă cineva care ţine la el/ "n afara de -ine! Bi ce -otiv au invocat lor8ii pentru refu8ul lor "l "ntre+ă pe 5er Davos.! <i +ine/ cât despre asta/ unii -i!au oferit cuvinte dulci/ alţii au vor+it fără

ocolişuri/ unii -i!au adus scu8e/ alţii pro-isiuni/ iar unii doar au -inţit. 5e scutură. 3ână laur-ă/ vor+ele sunt doar vânt.

! 'u i!ai putut aduce nici o speranţă! Doar false speranţe/ iar eu nu fac aşa ceva/ spuse Davos. De la -ine a au8it

adevărul.aester Cressen "şi a-inti 8iua când Davos a fost făcut cavaler/ după asediul de la

Capătul 6urtunii. @ordul 5tannis/ "-preună cu o -ică garni8oană/ ocupase castelul ti-p deaproape un an/ cucerind -area oştire a @or8ilor *rell şi a lui Red*ne. 3ână şi -area seridicase "-potriva lor/ vegheată 8i şi noapte de galerele lui Red*ne/ cu stindardele +urgunde ale Ar+orelui fâlfâind "n vânt. @a Capătul 6urtunii/ caii fuseseră de -ult -âncaţi/câinii şi pisicile dispăruseră/ iar garni8oana a,unsese să -ănânce rădăcini şi şo+olani. Atuncia venit o noapte "n care era lună nouă şi nori negri ascundeau stelele. @a adăpostul "ntune!ricului/ Davos/ contra+andistul/ a forţat +locada lui Red*ne şi stâncile Golfului 'aufragiilor deopotrivă. ica lui cora+ie avea carena neagră/ pân8ele negre/ vâsle negre şi ocală ticsită cu ceapă şi peşte sarat. Destul de puţin/ dar a ţinut "n viaţă garni8oana suficient ca<ddard 5tar> să a,ungă la Capătul 6ur!tunii şi să pună capăt asediului.

@ordul 5tannis #!a răsplătit pe Davos cu pă-ânturi alese la Capul âniei/ cu o -icăfortăreaţă şi cu onorurile de cavaler.../ dar a decretat/ de ase-enea/ ca va pierde câte ofalangă de la fiecare deget al -âinii stângi pentru fiecare an/ ca să plătească pentru toţi aniide tâlhărie. Davos fusese de acord/ cu condiţia ca 5tannis "nsuşi să ţină cuţitul. 'u acceptanici un fel de pedeapsă din -âini -ai puţin no+ile. 5tăpânul a folosit un satâr de -ăcelar/ cel-ai +un/ ca să taie curat şi cu preci8ie. După această "ntâ-plare/ Davos a ales nu-ele de5eaorth/ Co-oara ării/ pentru noua sa reşedinţă/ şi ca +la8on a adoptat o cora+ie neagră pe un fundal gri deschis ! cu o ceapă desenată pe pân8e. 6ostului tâlhar "l plăcea să spună că@ordul 5tannis i!a făcut un hatâr că i!a lăsat de curăţat şi tăiat cu patru unghii -ai puţin.

'u/ gândi Cressen/ un o- ca acela nu ar da false speranţe/ nici nu ar "ndulci adevărul.! 5er Davos/ adevărul poate avea un gust a-ar/ chiar şi pentru un o- puternic ca

@ordul 5tannis. 5e gândea -ereu la "ntoarcerea la De+arcaderul Regelui/ "n deplinătatea puterilor sale/ ca să 8dro+ească duş-anii şi să!şi revendice ceea ce "i aparţinea de drept. 0nsăacu-...

! Dacă "şi duce oastea firavă la De+arcaderul Regelui/ o va conduce la -oarte. 'uare destule oştiri.

Atâta lucru i!a- spus şi eu/ dar ştii cât de -ândru e. Davos "şi ridică -âna "n-ănuşată."-i vor creşte degetele "napoi "nainte ca o-ul acela să se plece "n faţa raţiunii. 9ătrânul oftă.

! Ai făcut tot ce ai putut. Acu- tre+uie să -ă alătur glasului tău.

"ncet/ "şi reluă urcuşul.@ocul de refugiu al @ordului 5tannis era o ca-eră -are/ circulară/ cu pereţi 8idiţi dinpiatră neagră şi patru ferestre "nguste care dădeau către cele patru puncte cardinale 0n



0n ca-eră se afla un singur scaun/ po8iţionat cu gri,ă eFact "n locul pe care 3iatraDragonului "l ocupase pe coasta Lesteros/ şi ridicat astfel "ncât să ofere o i-agine deansa-+lu asupra tă+liei. 0n scaun şedea un +ăr+at "-+răcat cu un surtuc de piele strâns legat pe lângă trup şi pantaloni din lână aspră/ -aro. Când aester Cressen intră/ +ăr+atul "şiridică privirea.

! Btia- că tu vei veni/ +ătrâne/ fie că te che- sau nu. 'u era nici ur-ă de căldură "nglasul luiI arareori era.

5tannis 9aratheon/ @ord al 3ietrei Dragonului şi/ prin graţia 8eilor/ -oştenitor alronului de 6ier al celor Bapte Regate ale Lesterosului/ avea u-erii largi ţi +raţele-usculoase/ o faţă "ntinsă şi un trup "ncordat care a-inteau de pielea de ani-al uscată lasoare/ dură ca oţelul. Aspru era cuvântul pe care "l foloseau oa-enii când vor+eau despre5tannis/ şi aspru era. Deşi nu "-plinise "ncă trei8eci şi cinci de ani/ pe cap "i -ai ră-ăsesedoar o dâră de păr negru/ "n spatele urechilor/ ca u-+ra unei coroane. 6ratele său/ răposatulRege Ro+ert/ "şi lăsase +ar+ă "n ulti-ii ani de viaţă. aester Cressen nu "i vă8use +ar+a

niciodată/ dar se spunea că avea un aspect săl+atic/ era deasă şi fioroasă. 0n replică parcă/5tannis "şi purta +ar+a scurtă şi deasă. 5e "ntindea ca o u-+ră neagră!al+ăs!truie de!a lungul po-eţilor osoşi şi a -aFilarului pătrat. ?chii lui erau ca nişte răni deschise su+ sprâncenelestufoase/ de un al+astru "ntunecat ca -area "n noapte. Gura lui l!ar fi adus la disperare pânăşi pe cel -ai vesel dintre +ufoniI era o gură făcută să se "ncrunte/ să se strâ-+e şi săfor-ule8e co-en8i tăioase/ cu +u8ele su+ţiri şi palide şi -uşchii "ncordaţi/ o gură care uitasesă 8â-+ească şi nu ştiuse niciodată să râdă. neori/ "n noapte/ când lu-ea devenea foartetăcută şi liniştită/ aester Cressen avea i-presia că "l aude pe @ordul 5tannis scrâşnind dindinţi/ "n cealaltă aripă a castelului.

! 3e vre-uri -!ai fi tre8it/ spuse +ătrânul.

! 3e vre-uri erai tânăr. Acu- eşti +ătrân şi +olnav şi ai nevoie de so-n. 5tannis nu"nvăţase să!şi "ndulcească vor+ele/ să disi-ule8e sau să flate8e/ el spunea ceea ce gândea şicei cărora nu le plăcea felul lui de a fi puteau să se ducă nai+ii.

! Btia- că vei afla ce avea de spus Davos/ destul de curând. u afli "ntotdeauna/ nu!iaşa

! '!aş fi de nici un folos dacă nu aş afla/ răspunse Cressen. @!a- "ntâlnit pe Davos pe scări.

! Bi ţi!a spus totul/ presupun. Ar fi tre+uit să!i tai li-+a odată cu degetele.! Atunci ţi!ar fi fost un prost -esager.! i!a fost oricu- un prost -esager. @or8ii 6urtunii nu vor să se ridice alături de

-ine. 5e pare că nu -ă plac/ iar ,usteţea cau8ei -ele nu "nsea-nă ni-ic pentru ei. Cei laşivor sta "n spatele 8idurilor şi vor aştepta să vadă cu- +ate vântul şi cine e pe cale să câştige.Cei cura,oşi s!au declarat de,a de partea lui Renl*. De partea lui Renl*l 5cuipă nu-ele/ de parcă ar fi avut otravă pe li-+ă.

! 6ratele tău a fost @ordul Capătului 6urtunii -ai +ine de treispre8ece ani. Aceştilor8i au ,urat să fie stegarii lui.

! Ai lui/ i8+ucni 5tannis/ când/ de drept/ ar tre+ui să fie stegarii -ei. 'u a- cerutniciodată 3iatra Dragonului. 'u a- vrut!o. A- preluat!o fiindcă duş-anii lui Ro+ert erauaici/ iar el -i!a ordonat să!i scot afară. 0!a- construit flota şi i!a- făcut trea+a/ supus cu-

tre+uie să fie un frate -ai -ic faţă de cel -are/ aşa cu- ar fi tre+uit să fie Renl* faţă de-ine. Bi care au fost -ulţu-irile lui Ro+ert ă nu-eşte @ord al 3ietrei Dragonului şi "i dălui Renl* Capătul 6urtunii şi proprietăţile acestuia Capătul 6urtunii a apar tinut Casei



! Ro+ert ţi!a făcut o nedreptate/ răspunse prudent aester Cressen/ deşi a avut-otive "nte-eiate. 3iatra Dragonului fusese de -ultă vre-e reşedinţa Casei argar*en. Aveanevoie de tăria unui +ăr+at pentru a do-ni acolo/ iar Renl* era doar un copil.

! <l e şi acu- un copil/ afir-ă 5tannis/ iar furia din glasul său răsună "n salagoală/ un copil care se gândeşte să!-i s-ulgă coroana de pe frunte. Ce a făcut Renl*

vreodată ca să câştige un tron 5tă "n consiliu şi face glu-e cu Degeţel/ iar la turniruri "şi pune super+a ar-ură şi se lasă do+orât de pe cal de unul -ai +un ca el. Asta "l caracteri8ea8ă pe fratele -eu Renl*/ care crede că ar tre+ui să fie rege. e "ntre+/ de ce -!au pedepsit 8eiicu fraţi

! 'u pot răspunde "n locul 8eilor.! 6oarte rar dai răspunsuri "n ulti-ul ti-p/ pa!re!-i!se. Cine "i e aester lui Renl*

3oate că ar tre+ui să tri-it după el. 3oate că -i!ar plăcea -ai -ult sfatul lui. Ce cre8i că aspus acest aester când fratele -eu a decis să!-i fure coroana Ce sfaturi i!a oferit colegultău acestui trădător de!un sânge cu -ine

! !aş -ira dacă @ordul Renl* ar cere vreun sfat/ "nălţi-ea a. Cel -ai -ic din ceitrei fii ai @ordului 5teffon devenise un o- cura,os/ dar nechi+8uit/ care acţiona -ai degra+ăsu+ i-puls decât calculat. 3rin asta/ şi prin -ulte altele/ se ase-ăna cu fratele său Ro+ert şiera co-plet diferit de 5tannis.

! "nălţi-ea a/ repetă 5tannis cu a-ărăciune. 0ţi râ8i de -ine cu purtări regeşti/dar al cui rege sunt eu 3iatra Dragonului şi câteva stânci "n -area "ngustă/ iată regatul -eu.Co+or" treptele scaunului pentru a sta "n faţa -esei/ lăsându!şi u-+ra să cadă peste gura08vorului Apei 'egre şi a pădurii pictate/ unde se afla acu- De+arcaderul Regelui. Ră-aseacolo/ cu gândul la tărâ-ul pe care voia să!l revendice/ atât de aproape/ să!l atingi cu -âna/şi totuşi atât de departe. Diseară a- să cine8 cu lor8ii -ei stegari/ atâţia câţi sunt: Celtigar/

Eelar*on/ 9ar <--on/ toată ne"nse-nata lor adunare. 5la+ă recoltă/ dacă e să spune-adevărul/ dar ei sunt ceea ce -i!au lăsat fraţii -ei.

Acel pirat din @*s/ 5alldhor 5aan/ va veni cu ulti-ele socoteli pentru ceea ce!i datore8/iar orosh din *r -i va agasa cu discuţii despre -aree şi vi,elii de toa-nă/ "n ti-p ce@ordul 5unglass va -or-ăi pios despre voinţa celor Bapte. Celtigar va dori să ştie care @or8iai 6urtunii ni se vor alătura. Eelar*on va a-eninţa că!şi duce oştenii acasă dacă nu atacă-"ndată. Ce le pot spune Ce tre+uie să fac acu-

! Adevăraţii tăi duş-ani sunt @annisterii/ stăpâne/ răspunse aester Cressen. Dacătu şi fratele tău aţi face front co-un "-potriva lor...

! 'u voi trata cu Renl*/ spuse 5tannis pe un ton Care nu lăsa loc de discuţii. 'u/atâta ti-p cât "şi spune rege.

! Atunci nu cu Renl*/ cedă aester. 5tăpânul lui era -ândru şi ne"nduplecat cândlua o deci8ie/ ni-ic nu o putea schi-+a. Bi alţii ar putea să servească nevoilor tale. 6iul lui<ddard 5tar> a fost procla-at Rege "n 'ord/ cu toată puterea de la Linterfell şi Riverrun "nspate.

! n +ăiat necopt/ spuse 5tannis/ şi "ncă un fals rege. 0ar eu să accept un regatfărâ-iţat

! Cu siguranţă o ,u-ătate de regat e -ai +ună decât ni-ic/ spuse Cressen/ şi/ dacă "la,uţi pe +ăiat să ră8+une uciderea tatălui său...

! De ce ar tre+ui să!# ră8+un eu pe <ddard 5tar> 'u a "nse-nat ni-ic pentru -ine.?/ Ro+ert #!a iu+it/ poţi fi sigur. @!a iu+it ca pe un frate/ oare cât de des a- au8it asta <uera- fratele lui nu 'ed 5tar> dar nu ţi ai fi dat sea-a niciodată ,udecând după felul "n care



-eu -!a nu-it âna lui 'u/ a alergat la scu-pul lui prieten 'ed 5tar> şi i!a oferit luiaceastă onoare. Bi puţin +ine le!a făcut a-ândurora.

! Ce!a fost/ a fost/ stăpâne/ spuse cu +lândeţe aester Cressen. ulte nedreptăţi ţis!au făcut/ dar trecutul e ţărână. Eiitorul -ai poate fi cucerit/ dacă te uneşti cu cei dinnea-ul 5tar>. ai sunt şi alţii pe care i!ai putea che-a. Ce părere ai despre @ad* Arr*n

Dacă regina i!a ucis soţul/ cu siguranţă va dori să i se facă dreptate. Are un fiu/ -oştenitorullui on Arr*n. Dacă i!ai da!o pe 5hireen "n căsătorie...

! 9ăiatul e sla+ şi +olnăvicios/ o+iectă @ordul 5tannis. 3ână şi tatăl său şi!a datsea-a de asta când -i!a cerut să!# pri-esc la 3iatra Dragonului. 3oate i s!ar fi potrivit oslu,+ă de pa,/ dar acea +leste-ată fe-eie @annister #!a otrăvit pe @ordul Arr*n "nainte

ca acest lucru să se poată reali8a/ iar acu- @*sa "l ascunde "n <*rie. 'u se va despărţi

niciodată de +ăiat/ ţi!o ,ur.! Atunci tre+uie să o tri-iţi pe 5hireen la <*rie/ il i-ploră aester. 3iatra Dragonului

este un că-in -ohorât pentru un copil. @asă!# pe +ufon să -eargă cu ea/ ca să ai+ă "n prea,-ă o figură cunoscută. ! Cunoscută şi hidoasă. 5tannis "ncruntă o sprânceană/ gânditor.otuşi... poate că -erită "ncercat...

! < nevoie ca stăpânul de drept al celor Bapte Regate să cerşească a,utor de la văduveşi u8urpatori "ntre+ă tăios un glas de fe-eie.

aester Cressen se "ntoarse şi "şi plecă creştetul.! Doa-na -ea/ spuse el/ -âhnit că nu a au8it!o intrând.@ordul 5tannis se "ncruntă.! <u nu cerşesc. De la ni-eni. 6ă +ine şi ţine -inte/ fe-eie.! ă +ucur să aud asta/ stăpâne.

@ad* 5el*se era la fel de "naltă ca soţul ei/ cu trupul sla+ şi faţa uscăţivă/ cu urechi proe-inente/ un nas ascuţit şi o uşoară u-+ră de -ustăcioară deasupra +u8ei. Bi!o s-ulgea8ilnic şi o +leste-a cu regularitate/ dar reapărea -ereu/ cu o+stinaţie. Avea ochii spălăciţi/gura uscată şi vocea stridentă. Eor+i acu- cu glasul ei spart:

! @ad* Arr*n "ţi datorea8ă supunere/ la fel şi cei din nea-ul 5tar>/ fratele tău Renl* şitoţi ceilalţi. u eşti adevăratul lor rege. 'u s!ar cuveni să te rogi şi să te târguieşti cu ei pentru ceea ce este al tău de drept/ prin harul Heului.

Heu/ spusese/ nu 8ei. 6e-eia roşie o cucerise/ trup şi suflet/ "ndepărtând!o de la 8eiicelor Bapte Regate/ vechi şi noi/ pentru a!# slăvi pe cel pe care ei "l nu-esc 5tăpânul@u-inii.

! Heul tău poate să!şi păstre8e harul/ spuse @ord 5tannis/ care nu "-părtăşea nouacredinţă "nflăcărată a soţiei sale. De să+ii a- eu nevoie/ nu de +inecuvântări. Ai pe undevaascunsă vreo ar-ată despre care nu -i!ai spus 'u era pic de afecţiune "n tonul lui. 5tannisnu se si-ţise niciodată "n largul lui "n co-pania fe-eilor/ nici chiar a propriei sale soţii.Când fusese plecat la De+arcaderul Regelui/ să ia parte la consiliul lui Ro+ert/ o lăsase pe5el*se la 3iatra Dragonului/ cu fiica lor. 5crisorile lui fuseseră puţine la nu-ăr/ vi8itele şi-ai puţineI "şi făcea datoria "n patul con,ugal o dată sau de două ori pe an/ dar fără plăcere/iar fiii la care sperase cândva nu veniseră niciodată.

! 6raţii/ unchii şi verii -ei au oştiri/ "i spuse 5el*se. Casa 6lorent va veni su+

stindardul tău.! Casa 6lorent poate să scoată la luptă două -ii de să+ii/ "n cel -ai +un ca8. 5espunea că 5tannis cunoştea forţa fiecărei case din cele Bapte Regate 0ar tu ai cu -ult -ai



răsuflarea fier+inte a unui dragon/ iar tu eşti 5tăpânul 3ietrei Dragonului. "nsea-nă că vre!-ea ta a sosit. 'i-ic nu e -ai sigur decât asta. <şti hără8it să pleci de pe această stâncă pustie/ aşa cu-/ cândva/ a plecat pe -are Aegon Cuceritorul/ să -ături totul "n calea ta/ aşacu- a făcut el. re+uie doar să rosteşti un cuvânt şi să "-+răţişe8i puterea 5tăpânului@u-inii.

! Câte să+ii va pune 5tăpânul @u-inii "n -âna -ea "ntre+ă 5tannis din nou.! Câte ai nevoie/ pro-ise soţia lui. 5ă+iile de la Capătul 6urtunii şi de la

4ighgarden/ pentru "nceput/ şi toţi lor8ii lui stegari.! Davos ţi!ar spune altceva/ 8ise 5tannis. Acele să+ii i!au ,urat credinţă lui Renl*. 0l

iu+esc pe fer-ecătorul -eu frăţior/ aşa cu- l!au iu+it cândva pe Ro+ert... şi cu- nu -!auiu+it niciodată pe -ine.

! Da/ răspunse ea/ dar dacă Renl* ar -uri... 5tannis o privi pe doa-na lui printre gene până

ce Cressen nu -ai putu să tacă:

! < de neconceput/ "nălţi-ea a/ oricâte ne+unii a co-is Renl*...! 'e+unii <u le nu-esc acte de trădare. 5tannis "i "ntoarse spatele soţiei sale.6ratele -eu este tânăr şi puternic şi are "n ,urul lui o i-ensă ar-ată şi pe acei cavaleri aicurcu+eului.

! elisandre s!a uitat "n flăcări şi #!a vă8ut -ort.Cressen era oripilat.! 6ratricid... 5tăpâne/ este un lucru rău/ de neconceput... te rog/ ascultă!-ă.@ad* 5el*se "l -ăsură cu privirea.! Bi ce!i vei spune/ aester Cu- poate să câştige ,u-ătate de regat dacă -erge

la cei din nea-ul 5tar> "n genunchi şi i!o vinde pe fiica noastră lui @*sa Arr*n

! i!a- au8it sfatul/ Cressen/ spuse @ordul 5tannis. Acu- vreau să!l aud pe al ei.3oţi pleca.

aester Cressen făcu o plecăciune/ co+orându!şi un genunchi "nţepenit. 5i-ţea "nspate privirea Doa-nei 5el*se/ "n ti-p ce stră+ătea ca-era/ târşâ!indu!şi "ncet picioarele. 0n-o-entul când a,unse "n ,osul scărilor/ tot ce -ai putea face era să se ţină pe picioare.

! A,ută!-ă/ "i ceru lui 3*los.Când a,unse "napoi la loc sigur/ "n ca-era lui/ Cressen "i spuse tânărului că poate să

plece şi ieşi/ şchiopătând/ pe +alcon/ să stea cu garguiele lui şi să privească "ndelung -area.na dintre navele de ră8+oi ale lui 5alladgor 5aan +ră8da -area "n prea,-a castelului/ cucarena "n dungi viu colorate sfârtecând apa verde!cenuşie/ "n ti-p ce vâslele se ridicau şico+orau. ? ur-ări cu privirea până ce dispăru dincolo de pro-ontoriu. De!ar putea sădispară atât de uşor şi te-erile -ele răise atât de -ult doar pentru asta

Când un -aester "şi punea colanul la gât lăsa la o parte speranţa de a avea copii/ darCressen se si-ţise adesea ca un tată. Ro+ert/ 5tannis/ Renl*... trei fii

crescuse după ce -area furioasă "l revendicase pe @ordul 5teffon. 6ăcuse o trea+ă atâtde proastă "ncât tre+uia să!# vadă pe unul ucigându!# pe celălalt 'u putea "ngădui asta/ nuva "ngădui asta.

6e-eia era de vină. 'u @ad* 5el*se/ cealaltă fe-eie. 6e-eia roşie/ cu- o nu-iseslu,itoarea/ de tea-ă să!i rostească nu-ele.

! <u a- să!i rostesc nu-ele/ "i spuse Cressen câinelui negru de piatră. elisandre/ <a.elisandre din Asshai/ vră,itoarea/ stăpâna -agiei şi preoteasă a lui R7hllor/ 5tăpânul@u-inii 0ni-a 6ocului Heul 6orului şi al -+rei elisandre a cărei ne+unie nu trenuia



5trăluceau ca neste-atele la lu-ina lu-ânării/ atât de roşii/ "ncât se po-eni gândindu!se că până atunci nu le vă8use niciodată cu adevărat culoarea.

"şi si-ţea lanţul de la gât atârnând greu. Atinse uşor unul dintre cristale cu vârfuldegetului -ic. n lucru atât de -ic sa deţină puterea vieţii şi a -orţii <ra făcut dintr!oanu-ită plantă care creştea doar pe insulele ării de ad/ peste -ări şi ţări. 6run8ele

tre+uiau uscate şi "n-uiate "ntr!o soluţie de apă cu lă-âie şi 8ahăr şi cu anu-ite -irodeniirare din 0nsulele Eerii. După aceea puteau fi scoase/ dar poţiunea tre+uia "ngroşată cu cenuşăşi lăsată să se cristali8e8e. 3rocesul era lent şi dificil/ ingredientele scu-pe şi greu de procurat. otuşi/ alchi-iştii din @*s cunoşteau -odul de preparare/ iar 9ăr+aţii 6ără Chipdin 9ra!avos şi -aesterii acestui ordin "l cunoşteau şi ei/ deşi despre asta nu se vor+eadincolo de 8idurile Citadelei. oată lu-ea ştia că un -aester "şi făurea colanul de argint când"nvăţa arta tă-ăduirii ! dar lu-ea prefera să uite că +ăr+aţii care ştiau cu- să vindece ştiauşi cu- să ucidă.

Cressen nu "şi -ai a-intea ce nu-e dăduseră Ashaii frun8ei sau otrăvitorii din @*s

cristalului. 0n Citadelă/ se nu-ea pur şi si-plu strangulator. Di8olvat "n vin/ făcea ca-uşchii gâtului să se strângă -ai puternic ca orice pu-n/ "nchi8ând căile respiratorii. 5espunea că faţa victi-ei devenea staco,ie/ ca -ica să-ânţă de cristal care "i provocase-oartea/ dar la fel se "ntâ-pla şi când cineva se "neca cu o +ucăţică de -âncare.

Bi chiar "n noaptea aceasta/ @ordul 5tannis "şi va ospăta lor8ii stegari/ soţia... şi pefe-eia roşie/ eli!sandre din Asshai.

re+uie să -ă odihnesc/ "şi spuse aester Cressen/ tre+uie să fiu "n toată puterea "nseara asta. âinile nu nu tre+uie să!-i tre-ure/ nici cura,ul să -i se -oleşească. <ste unlucru "ngro8itor/ şi totuşi tre+uie făcut. Dacă eFista 8ei/ cu siguranţă -ă vor ierta. Dor-iseatât de prost "n ulti-ul ti-p. n pui de so-n l!ar revigora pentru greaua "ncercare ce va

ur-a. ?stenit/ se "ndrepta clătinându!se către pat. Cu toate acestea/ când "nchise ochii/continuă să vadă lu-ina co-etei/ roşie si "nfricoşătoare şi foarte vie/ "n -i,locul"ntunericului din visele sale. 3oate că este co-eta -ea/ gândi ca prin vis/ chiar "nainte să!#cuprindă so-nul. n se-n al sângelui/ prevestind cri-a... da...

Când se tre8i/ era "ntuneric +e8nă/ dor-itorul lui era negru şi "l dureau toate"ncheieturile. Cressen "şi ridică trupul cu greu/ iar capul "i +u+uia. Apucându!şi +astonul/ seridică/ clătinându!se/ "n picioare. Atât de târ8iu/ se gândi. 'u -!au che-at. <ra "ntotdeaunache-at la ospeţe/ aşe8at la loc de cinste/ lângă @ordul 5tannis. Chipul stăpânului "i ,uca "nfaţa ochilor/ dar nu +ăr+atul de acu-/ ci flăcăul de odinioară/ stând "nfrigurat "n u-+ră/ "nti-p ce fratele lui era scăldat "n ra8ele soarelui. ?rice ar fi făcut/ Ro+ert i!o lua "nainte.9ietul +ăiat... re+uie să se gră+ească/ pentru +inele lui.

aester găsi cristalele acolo unde le lăsase şi le adună de pe perga-ent. Cressen nuavea inele sco+ite/ aşa cuse spunea că preferau otrăvitorii din @*s/ dar "năuntrul -ânecilorlargi ale hainei sale erau cusute o -ulţi-e de +u8unare/ -ari şi -ici. Ascunse se-inţelestrangulatoare "ntr!unui dintre +u8unare/ dădu uşa la o parte şi strigă:

! 3*los nde eşti 'eau8ind nici un răspuns/ strigă din nou/ -ai tare: 3*los A-nevoie de a,utor.

ot ni-ic. <ra ciudat. ânărul -aester avea ca-era i-ediat după colţ/ "n ,osul scării/de unde putea să audă uşor. 0n cele din ur-ă/ Cressen fu nevoit să strige servitorii.

! Gră+iţi!vă/ le spuse. A- dor-it prea -ult. 3ro+a+il că la ora asta petrec/ +eau... ar fitre+uit să -ă tre8ească. Ce s!a "ntâ-plat cu aester 3*losre+ui să traverse8e din nou galeria lungă Eântul nopţii şuiera prin ferestrele -ari



Doi stră,eri deschiseră uşile roşii/ grele/ eli+erând dintr!odată o eFplo8ie de 8go-ot şi lu-i!nă. Cressen co+or" "n pântecele dragonului.

3este 8ornăitul cuţitelor şi al farfuriilor şi peste -ur-urul surd al conversaţiei/ "l au8i pe Chip 3eticit cântând: J...dansea8ă/ stăpâne/ dansea8ă/ stăpâneK/

aco-paniat de tălăngile sunătoare. Acelaşi cântec ingro8itor pe care "l cântase de

di-ineaţă. -+rele in ca sa ra-ana/ stapâne/ sa ra-âna/ sa ra-âna.@a -esele de ,os se "nghesuiau cavaleri/ arcaşi şi capitani de ar-e/ rupând +ucăţi -ari

de pâine neagră pentru a le "n-uia "n tocana de peşte. Aici nu se au8eau râsetele puternicesau strigătele 8go-otoase fire pătau onoarea altor ospeţe. @ordul 5tannis nu "ngăduia aşaceva.

Cressen "şi croi dru- către platfor-a ridicată/ unde lor8ii stăteau "-preună cu regele.6u nevoit să!l ?colească pe Chip 3eticit dansând "n sunetul tălăngilor. 9ufonul nici nu!#au8i şi nici nu!# vă8u apro!piindu!se. 5ărind de pe un picior pe altul/ se prăvăli pesteCressen/ do+orându!i toiagul din -ână. 5e pră+uşiră a-ândoi/ "ntr!o hara+a+ură de -âini şi

de picioare/ "n ti-p ce "n ,urul lor se stârniră hohote de râs. 6ără "ndoială/ era o privelişteco-ică.Chip 3eticit se lă+ărţa pe ,u-ătate deasupra lui/ cu faţa -ică şi pestriţă de +ufon lipită

de faţa lui Cressen. "şi pierduse -icul coif cu coarne şi tălăngi.! 5u+ -are/ ca8i "n sus/ 8ise el. Btiu/ eu ştiu/ oh/ oh/ oh. Chicotind/ +ufonul se

rostogoli/ sări "n picioare şi "ncepu să danse8e."ncercând să salve8e situaţia/ aester schiţă un 8â-+et şi se strădui să se ridice/ dar

şoldul "l durea atât de tare "ncât/ pentru o clipă/ se te-u că şi #!a rupt din nou. 5i-ţi cu--âini puternice "l apucă de su+ +raţe şi "l ridică "n picioare.

! ulţu-esc/ 5er/ -ur-ură el/ "ntorcându!se să vadă cine era cavalerul care "i

venise "n a,utor.! aester/ spuse @ad* elisandre cu glasul ei grav/ cu i8 de -u8ică din area de

ad. Ar tre+ui să fii -ai atent. Ca "ntotdeauna/ era "-+răcată "n roşu din cap până!n picioare:o rochie lungă/ largă/ din -ătase uşoară/ strălucitoare ca focul/ cu -âneci lungi şi tăieturiadânci "n corsa,/ care lăsau să se "ntre8ărească -aterialul de un roşu -ai "nchis/ sângeriu/ dededesu+t. @a gât purta un colier roşu!auriu/ -ai strâns decât al oricărui -aester/ "-podo+itcu un singur ru+in -are.

3ărul ei nu avea nici culoarea portocalei/ nici a 8-eurei/ pe care o avea de o+icei păruloa-enilor roşcaţi/ ci aceea a ara-ei arse strălucind "n lu-ina torţelor. 3ână şi ochii ei erauroşii/ dar avea pielea netedă şi al+ă/ nepătată/ ca spu-a laptelui. <ra suplă/ -lădioasă/ -ai"naltă decât cei -ai -ulţi cavaleri/ cu sâni rotun8i şi talia "ngustă şi cu faţa "n for-ă deini-ă. Când se opreau asupra ei/ ochii +ăr+aţilor nu se "ndepărtau cu uşurinţă. 'ici -ăcarochii unui -aester. ulţi spuneau că e fru-oasă. 'u era fru-oasă. <ra roşie şi năprasnică şiroşie.

! <u... "ţi -ulţu-esc/ doa-na -ea.! n o- de vârsta ta tre+uie să se uite pe unde u-+lă/ spuse elisandre

curtenitoare. 'oaptea e "ntunecată şi plină de spai-e.Cunoştea fra8a/ o rugăciune a religiei ei. 'u contea8ă/ a- o credinţă a -ea.Doar copiii se te- de "ntuneric/ "i răspunse. Chiar "n ti-p ce rostea aceste cuvinte/ "l

au8i pe Chip 3eticit reluându!şi cântecul:-+rele "ncep să danse8e/ stăpâne/ să danse8e/ stapâne/ să danse8e...0ată o şaradă spuse elisandre n ne+un isteţ ţi un "nţelept ne+un Aplecându se



! <Fistă adevăruri "n această lu-e care nu sunt "nvăţate "n ?raşul Eechi. elisandrese răsuci pe călcâie/ "ntr!o vâltoare de -ătase roşie/ şi se "ndreptă către -asa -are/ undestăteau Regele 5tannis şi regina lui. Cressen "i dădu "napoi lui Chip 3eticit -ica găleată detinichea cu coarne/ şi o ur-ă.

aester 3*los şedea la locul lui. 9ătrânul nu putu decât să se oprească şi să se uite

lung la el.! aester 3*los/ 8ise "n cele din ur-ă. u... tu nu -!ai tre8it.! "nălţi-ea 5a -i!a poruncit să te las să te odihneşti. 3*los avu cel puţin decenţa să

roşească. i!a spus că nu e nevoie de tine aici.Cressen privi "n tăcere peste -ulţi-ea de cavaleri/ căpitani şi lor8i. @ordul Celtigar/

+ătrân şi ursu8/ purta o -antie "-podo+ită cu cra+i roşii/ pe un fond de culoarea granitului.6ru-osul @ord Eelar*on alesese o -ătase verde ca -area/ cu calul de -are al+!auriu la gât/"n ton cu pletele sale lungi/ +londe. @ordul 9ar <--on/ acel +ăieţandru +ucălat de pai!spre8ece ani/ era "nveş-ântat "n catifea purpurie/ garnisită cu +lană al+ă de focă. 5er AFell

6lorent avea acelaşi aer lipsit de eleganţă chiar şi "n veş-inte din ţesătură roşcată şi +lană devulpe/ piosul @ord 5un!glass purta pietrele lunii la gât/ la "ncheietura -âinii şi pe deget/ iarcăpitanul din @*s/ 5alladhor 5aan/ era tot nu-ai o strălucire de satin roşu!aprins/ aur şigiuvaiere. 'u-ai 5er Davos/ care era "-+răcat si-plu/ "ntr!o tunică -aro şi o -antie verdede lână/ "i "ntâlni privirea/ cu -ilă "n ochi.

! <şti prea +olnav şi prea năuc ca să!-i fii de folos/ +ătrâne. 5e-ăna cu glasul@ordului 5tannis/ dar nu putea să fie/ nu putea. 3*los -ă va sfătui de!acu- "ncolo. De,alucrea8ă cu cor+ii/ de când nu te -ai poţi urca la stâncărie. 'u a- de gând să te văd -urind"n slu,+a -ea.

aester Cressen clipi. 5tannis/ stăpânul -eu/ +ăiatul -eu trist şi poso-orât/ fiu pe

care nu l!a- avut niciodată/ nu tre+uie să faci asta/ nu ştii cât de -ult a- ţinut la tine/ cu-a- trăit pentru tine/ cute!a- iu+it/ fără să ţin sea-a de ni-ic Da/ te!a- iu+it/ -ai -ultchiar decât pe Ro+ert sau pe Renl*/ căci tu ai fost cel neiu+it/ cel care avea cel -ai -ultnevoie de -ine. Cu toate acestea/ nu spuse decât:

! Cu- porunceşti/ stăpâne/ dar... dar -i!e foa-e. 'u a- şi eu un loc la -asa ta@ângă tine/ locul -eu e lângă tine...

5er Davos se ridică de pe +ancă.! Aş fi onorat dacă aester ar sta aici/ lângă -ine/ "nălţi-ea a.! Cu- doreşti. @ordul 5tannis se "ntoarse/ pentru a!i spune ceva lui elisandre/ care

se aşe8ase "n dreapta lui/ la locul de -are cinste. @ad* 5el*se se afla la stânga sa/ cu un licărde 8â-+et strălucitor şi delicat ca giuvaiere ei.

3rea departe/ gândi Cressen poso-orât/ privind către locul unde era aşe8at 5er Davos.0ntre contra+andist şi -asa de onoare se aflau ,u-ătate dintre lor8ii stegari. re+uie să fiu-ai aproape de ea dacă vreau să!i pun strangulatorul "n cupă/ dar cu-

Chip 3eticit ţopăia prin prea,-ă/ "n ti-p ce aester "şi croi "ncet dru-ul către -asa luiDavos 5eaorth.

! Aici -âncă- peşte/ 8ise voios +ufonul/ fluturând un cod "ntreg/ ca pe un sceptru. 0n-are/ peştii ne -ănâncă pe noi. Btiu/ eu ştiu/ oh/ oh/ oh.

5er Davos se dădu la o parte să!i facă loc pe +ancă.

! Ar tre+ui să fi- cu toţii "-+răcaţi "n haine de +ufon "n seara asta/ spuse el posac/ "nti-p ce Cressen se aşe8ă/ căci ceea ce sunte- pe cale să face- este o ne+unie. 6e-eia roşiea vă8ut victorie "n flăcările ei aşa că 5tannis are de gând să se i-pună cu orice preţ Cât de



! "ntrucât ai de gând să pleci pe -are/ este vital să faci cau8ă co-ună cu @ordul5tar> şi @ordul Arr*a.

! 'u fac cau8ă co-ună cu ni-eni/ 8ise 5tannis 9aratheon.! 'u -ai -ult decât face lu-ina cau8ă co-ună cu "ntunericul. @ad* 5el*se "i luă

-âna.

5tannis clătină din cap.! Cei din clanul 5tar> caută să!-i fure ,u-ătate din regat/ "ntoc-ai cu- cei din clanul

@annister -i!au furat tronul/ iar fratele -eu iu+it/ să+iile/ avutul şi cetăţile care "-i aparţinde drept. 5unt cu toţii nişte u8urpatori şi sunt cu toţii duş-anii -ei.

@!a- pierdut/ gândi Cressen disperat. 'u-ai de s!ar putea apropia cu-va deelisandre fără să fie vă8ut... Avea nevoie să a,ungă doar o clipă la cupa ei.

! <şti -oştenitorul de drept al fratelui tău Ro+ert/ adevăratul 5tăpân al celor BapteRegate şi Rege peste

Andali/ Rho*nar şi peste Cei Dintâi ?a-eni/ spuse el cu disperare/ dar chiar şi aşa/ nu

poţi spera să "nvingi fără aliaţi. ! Are un aliat/ spuse @ad* 5el*se. R7hllor/ 5tăpânul @u-inii/ 0ni-a 6ocului/ Heul6lăcării şi al -+rei.

! Heii sunt aliaţi nesiguri/ "n cel -ai +un ca8/ insistă +ătrânul/ iar acela nu are nici o putere aici.

! Cre8i că nu Când elisandre "şi "ntoarse capul/ ru+inul de la gâtul ei captă lu-inaşi/ pentru o clipă/ străluci parcă la fel de puternic precu- co-eta. Dacă ai de gând săvor+eşti ase-enea prostii/ aester/ ar tre+ui să!ţi porţi din nou coroana.

! Da/ fu de acord @ad* 5el*se. Coiful lui Chip 3eticit. i se potriveşte de -inune/ +ătrâne. 3uneţi!# din nou/ "ţi poruncesc.

! 0n -are/ ni-eni nu poartă pălării/ spuse Chip 3eticit. Btiu/ eu ştiu/ oh/ oh/ oh.?chii @ordului 5tannis erau u-+riţi su+ fruntea grea/ gura "i era "ncleştată/ "n ti-p ce

-aFilarul "i tre-ura "ncet. "ntotdeauna scrâşnea din dinţi când era furios.! 9ufonule/ -ârâi "n cele din ur-ă/ doa-na -ea porunceşte. Dă!i lui Cressen coiful

tău. 'u/ gândi +ătrânul -aester/ acesta nu eşti tu/ nu este felul tău de a fi/ tu ai fost -ereu

drept/ -ereu aspru/ dar niciodată crud/ niciodată nu ai "nţeles +at,ocura/ după cu- nu ai"nţeles râsul

Chip 3eticit se apropie dansând/ cu tălăngile sunând/ ding!dang!dong/ ding!dong/ ding!dang!dong. aester ră-ase tăcut/ "n ti-p ce +ufonul "i aşe8ă coiful cu coarne pe frunte.Cressen "şi plecă creştetul su+ greutatea lui. alăngile sunară.

! 3oate că ar tre+ui să!şi cânte sfaturile de!acu- "ncolo/ spuse @ad* 5el*se.! ergi prea departe/ fe-eie/ 8ise @ordul 5tannis. < un o- +ătrân şi -!a slu,it

+ine. 0Bi te voi slu,i până la sfârşit/ scu-pul -eu stăpân/ +ietul -eu fiu singuratic/ gândi

Cressen/ găsind din!tr!odată calea: Cupa lui 5er Davos se afla "n faţa lui/ "ncă pe ,u-ătate plină cu vin roşu/ sec. Găsi o +ucată de cristal dur "n -âneca sa/ o strânse cu putere "ntredegetul -are şi arătător/ "n ti-p ce se "ntinse după cupă. Cu -işcări line/ agile/ nu a- voiesă +â,+âi acu-/ se rugă/ şi 8eii fură "ndurători. 0ntr!o clipită/ degetele "i erau goale. âinile

nu "i fuseseră atât de sigure de ani de 8ile şi nici pe ,u-ătate atât de agile. Davos a vă8ut/ darni-eni altcineva/ era sigur. Cu cupa "n -ână/ se ridică "n picioare.3oate că a- fost un prost @ad* elisandre vrei să +ei o cupă de vin "-preună cu



stapânului -eu. 5e eli+eră de -âna lui Davos/ vărsand "n gra+ă o picătură de vin. <a "l"ntâ-pină lângă -asa de onoare/ cu toţi ochii aţintiţi asupra lor. Dar Cressen o vedea nu-ai pe ea. ătase roşie/ ochi roşii/ ru+inul roşu de la gât/ +u8e

rosii/ cur+ate "ntr!un 8â-+et vag/ "n ti-p ce!şi aşe8a-ana deasupra -âinii lui/ "n ,urul cupei. 3ielea ei era

fier+inte/ fe+rilă.! 'u e prea târ8iu să verşi vinul/ aester.! 'u/ şopti el cu glas răguşit. 'u.! Cu- doreşti. elisandre din Asshai luă cupa din -âinile lui şi +ău pe "ndelete.

Când "i oferi cupa"napoi/ -ai era doar o ,u-ătate de "nghiţitură de vin.! 0ar acu- tu.âinile lui Cressen tre-urau/ dar se "-+ăr+ăta. n -aester al Citadelei nu tre+uia să

se tea-ă. 5i-ţea acreala vinului pe li-+ă. @ăsă cupa goală să!i cadă din -âini/ spărgându!se

pe podea..! <l are cu adevărat putere aici/ stăpâne. 0ar focul purifică. @a gâtul ei/ ru+inul aruncasclipiri roşietice.

Cressen "ncercă să răspundă/ "nsă cuvintele i se opriră "n gâtle,. uşea lui deveni unşuierat "ngro8itor/ "n ti-p ce se chinuia să respire. Degete de fier i se strânseră "n ,urulgâtului. Când se pră+uşi "n genunchi/ "ncă "şi scutura capul/ negându!i puterea/ negându!ivra,a/ negându!i 8eul. 0ar tălăngile "i că8ură "ntre coarne/ cântând ne+un/ ne+un/ ne+un/ "nti-p ce fe-eia roşie "l privea cu -ilă/ cu flăcările lu-ânării dansând "n ochii ei roşii/ roşii.

ARYA



ai târ8iu i!a spus că/ din acel -o-ent şi până 0a Linterfell/ ea va fi Arr*/ +ăiatulorfan.

! 3oarta n!ar tre+ui să fie o pro+le-ă/ dar dru-ul e altceva. Eei avea de -ers dru-lung "ntr!o co-panie neplăcută. A- luat trei8eci de data asta/ +ăr+aţi şi +ăieţi/ toţi pentruHid/ şi să nu cre8i că sunt ca +astardul ăla de frate!tău. ? scutură. @ord <ddard -i!a dat să

aleg din te-niţă/ şi să nu ai i-presia că a- găsit acolo vreun do-nişor. Nştia/ ,u-ătate dinei/ te!ar da pe -âna reginei cât ai 8ice peşte/ pentru o favoare şi poate câţiva arginţi. Cealaltă ,u-ătate ar face la fel/ nu-ai că te!ar viola -ai "ntâi. Aşa că ţine!ţi gura şi ai gri,ă să te speli"n pădure/ singură. 3artea cea -ai grea va fi urinatul/ aşa că să nu +ei -ai -ult decât ainevoie.

5ă părăsească De+arcaderul Regelui a fost uşor/ "ntoc-ai cu- "i spusese. 5tră,erii@annister de la poartă opreau pe toată lu-ea/ dar Moren #!a strigat pe unul dintre ei pe nu-eşi acesta a făcut se-n căruţelor să treacă. 'i-eni nu i!a aruncat Ar*ei nici o privire. Căutauo fată de nea-/ fiică a âinii Regelui/ nu un +ăiat costeliv/ cu părul ciopârţit. Ar*a nu a

privit nici o clipă "napoi. "şi dorea ca area 'ăvalnică să se ridice şi să "nghită tot oraşul/6undătura 3uricilor şi 6ortăreaţa Roşie şi arele e-plu 5epti- şi tot şi pe toată lu-eadeopotrivă/ -ai ales pe 3rinţul offre*/ "-preună cu -a-a lui. Dar ştia că nu se va "ntâ-plaasta şi/ oricu-/ Bansa se afla "ncă "n oraş şi atunci ar fi şi ea "nghiţită de ape. Când "şi a-intiacest lucru/ Ar*a hotăr" să!şi "ndrepte -ai +ine dorinţa către Linterfell.

otuşi/ Moren se "nşelase "n privinţa urinatului. 'u era deloc partea cea -ai dificilă.@o--* âini Eer8i şi 3lăcintă 6ier+inte erau partea cea -ai dificilă.

Moren "i culesese de pe stră8i cu pro-isiunea de a le pune +urţile la cale şi de a!i"ncălţa. 3e ceilalţi "i găsise "n lanţuri.

! Garda are nevoie de oa-eni de năde,de/ le spusese "ndată ce au pornit la dru-/ dar va

tre+ui să se descurce cu adunături ca voi.Moren luase +ăr+aţi din te-niţe/ hoţi şi +raconieri şi violatori şi alţii ase-enea. Cei -ai

răi erau cei trei pe care "i găsise "n celulele negre/ care tre+uie că!# "nspăi-ântaseră până şi pe el/ căci "i ţinea "n spatele căruţei/ cu -âinile şi cu picioarele "n lanţuri/ şi ,urase că vorră-âne "ncătuşaţi tot dru-ul până la Hid. nul dintre ei nu avea nas/ doar o gaură pe faţă/unde "i fusese tăiat/ iar un altul/ o +rută grasă şi spână/ cu dinţii ascuţiţi şi cu răni purulente pe o+ra,i/ avea ochi neo-eneşti.

Au luat cinci căruţe de la De+arcaderul Regelui/ "ncărcate cu provi8ii pentru Hid: +lănuri şi suluri de stofă/ +ucăţi de fontă/ o colivie cu vulturi/ cărţi/ hârtie şi cerneală/ un +alot de frun8e acrişoare/ vase cu ulei şi cufere cu leacuri şi -irodenii. Grupuri de cai detracţiune trăgeau căruţele/ iar Moren adusese doi cai de curse şi o şase -ăgari pentru +ăieţi.Ar*a ar fi preferat un cal adevărat/ dar era -ai +ine să călărească pe -ăgar decât să -eargă"n căruţă.

9ăr+aţii nu i!au dat nici o atenţie/ dar cu +ăieţii nu a fost la fel de norocoasă. <ra cudoi ani -ai -ică decât cel -ai tânăr dintre orfani/ fără a -ai pune la socoteală că era -aiscundă şi -ai sla+ă/ iar @o--* şi 3lăcintă 6ier+inte "i luară tăcerea drept spai-ă/ prostiesau surditate.

! ită!te la sa+ia aia pe care o are Cap 9u+os/ 8ise @o--* "ntr!o di-ineaţă/ "n ti-pce "naintau greoi prin live8i şi câ-puri de grâne. 6usese/ pro+a+il/ ucenic la vreun vopsitor/

"nainte să!# prindă furând/ şi era -ân,it cu verde pe +raţe/ până la coate. Când râdea/ răgeaca un -ăgar. De unde o fi făcut rost de sa+ie un şo+olan de canal ca ăstaAr*a "şi -uşca +u8ele poso-orâtă Eedea spatele -antiei negre decolorate "n fruntea



! < oţel din fierăria castelului/ nătărăule/ i8+ucni ea/ "ntorcându!se "n şa pentru a learunca o privire -ânioasă/ şi ai face -ai +ine să!ţi ţii gura.

?rfanii "ncepură să strige:! De unde ai o sa+ie ca asta/ Chip 9u+os vru să ştie 3lăcintă 6ier+inte.! Cap 9u+os/ "l corectă @o--*. 3ese-ne că a furat!o.

! 9a nu/ strigă ea. on 5no -i!a dat Acul său. 3oate că "i lăsase să "i spună Cap9u+os/ dar nu avea de gând să!i lase să!# nu-ească pe on hoţ.

! Dacă a furat!o/ a- putea să i!o luă-/ spuse 3lăcintă 6ier+inte. ?ricu-/ nu e a lui.i!ar prinde +ine o sa+ie ca asta.

@o--* "l incită:! 4aide/ ia!i!o/ te provoc.3lăcintă 6ier+inte reacţiona "nde-nându!şi -ăgarul şi apropiindu!se.! 4ei/ Chip 9u+os/ dă!-i sa+ia aia. 3ărul lui avea culoarea fânului/ iar faţa rotofeie "i

era arsă de soare şi se co,ea. 'u ştii s!o foloseşti.

9a da/ ştiu/ ar fi putut spune Ar*a. A- ucis un +ăiat/ un +ăiat gras/ ca tine. @!a-"n,unghiat "n +urtă şi a -urit/ şi te voi ucide şi pe tine dacă nu -ă laşi "n pace. 'u-ai că nu"ndră8nea. Moren nu ştia despre +ăiatul de la gra,duri/ dar ea se te-ea de ceea ce ar puteaface dacă ar afla. Ar*a era foarte sigură că unii dintre +ăr+aţi erau ucigaşi/ cei trei "n lanţuri/cu siguranţă/ dar regina nu pe ei "i căuta/ aşa că nu era acelaşi lucru.

! ită!te la el/ răgi @o--* âini Eer8i. 3un pariu că acu- o să "nceapă să plângă. 0ţivine să plângi/ Cap 9u+os

3lânsese "n so-n "n noaptea precedentă/ visân!du!şi tatăl. 0n di-ineaţa ur-ătoare/ setre8ise cu ochii roşii şi uscaţi şi nu ar -ai fi putut să verse nici o lacri-ă/ nici dacă viaţa ei arfi depins de asta.

! ? să!şi ude pantalonii/ sugeră 3lăcintă 6ier+inte.! @asă!# "n pace/ 8ise +ăiatul cu părul negru/ lăţos/ care trecu pe lângă el. @o--* "i

poreclise aurul/ din cau8a coifului său cu coarne pe care "l lustruia -ereu/ dar pe care nu!# purta niciodată. @o--* nu "ndră8nea să!şi +ată ,oc de aur. 3e lângă că era -ai -are/ era +ine de8voltat pentru vârsta lui/ cu pieptul larg şi -âinile vân,oase.

! Ai face -ai +ine să!i dai sa+ia/ Arr*/ 8ise @o--*. 3lăcintă 6ier+inte o vreaneapărat. A o-orât un +ăiat "n +ătaie. Ea face acelaşi lucru şi cu tine/ sunt sigur.

! @!a- do+orât la pă-ânt şi l!a- lovit la testicule şi a- continuat să!l lovesc pânăce a -urit/ se făli 3lăcintă 6ier+inte. @!a- +ătut -ăr. esticulele "i erau 8dro+ite şi pline desânge şi puţa i s!a "nnegrit. ai +ine -i!ai da sa+ia.

Ar*a "şi scoase sa+ia de la +râu.! 3e asta poţi s!o păstre8i/ "i spuse/ vrând să evite o +ătaie.! Acesta e doar un +ăţ oarecare. 5e apropie şi "ncercă să a,ungă la plăselele sa+iei pe

care Ar*a o nu-ea Ac.Ar*a făcu sa+ia de le-n să şuiere când lovi fundul -ăgarului. Ani-alul se răsuci şi

sări pe picioarele din spate/ a8vârlindu!l pe 3lăcintă 6ier+inte la pă-ânt. Ar*a "şi săltă-ăgarul şi/ când 3lăcintă 6ier+inte "ncercă să se ridice/ "l lovi "n +urtă/ făcându!l să cadă"napoi. Apoi "l pocni peste faţă/ iar nasul lui trosni ca o creangă când se rupe. Din nări "iţâşni sânge. Când 3lăcintă 6ier+inte "ncepu să se văicărească/

Ar*a se răsuci către @o--* âini Eer8i/ care stătea pe -ăgarul său/ cu gura căscată.! Erei şi tu să ai parte de sa+ie strigă ea/ dar el nu voia. "şi ridică "n dreptul feţei-âinile ver8i vopsite şi "i strigă să # lase "n pace



6ier+inte a,unse destul de aproape/ "l lovi chiar "ntre picioare atât de tare "ncât/ dacă sa+ia eide le-n ar fi fost ascuţită/ i!ar fi ieşit printre fese.

Când Moren o trase deoparte/ 3lăcintă 6ier+inte era de,a "ntins la pă-ânt/ cu pantalonii-aro duhnind/ urlând "n ti-p ce Ar*a "l lovea iar şi iar şi iar.

! A,unge răcni Moren/ fratele "n straie negre/ desfăcându!i sa+ia de le-n dintre

degete/ vrei să!# o-ori pe nătărău Când @o--* şi alţi câţiva "ncepură să ţipe/ +ătrânulstrigă şi la ei: ăceţi dacă nu vreţi să vă "nchid eu gura Eă leg pe toţi/ netre+nicilor/ "nspatele căruţelor şi vă târăsc până la Hid.

0ar asta e vala+il şi pentru tine/ Ar**. Eino cu -ine/ +ăiete. Acu-5e uitau cu toţii la ea/ chiar şi cei trei legaţi cu lanţuri şi cătuşe din spatele căruţei.

Grăsanul "şi lovi dinţii ascuţiţi şi şuieră/ dar Ar*a "l ignoră.9ătrânul o târ" departe de dru-/ "ntr!un desiş de copaci/ "n,urând şi -ârâind tot

dru-ul.! Dacă aş fi avut un strop de -inte/ te!aş fi lăsat la De+arcaderul Regelui. ă au8i/

+ăiete "ntotdeauna -ârâia cuvântul acela/ rostindu!# apăsat/ ca să fie sigur că ea "l aude.Desfă!ţi pantalonii şi trageţi!i "n ,os. 4aide/ nu e ni-eni să te vadă. 6ă ce ţi!a- spus.9osu-flată/ Ar*a "i dădu ascultare.! Acolo/ cu faţa la ste,ar. Da/ aşa. "şi "ncolăci +raţele "n ,urul trunchiului şi "şi lipi faţa

de le-nul aspru. Acu- ţipă ipă tare. '!a- să ţip/ gândi Ar*a cu "ncăpăţânare/ dar când Moren "i atinse le-nul de fundul gol/

strigătul "i ţâşni din gâtle,.! Cred că te doare/ spuse el. 0a ve8i acu-. 9ăţul se apropie şuierând/ Ar*a ţipă/

ţinându!se strâns de copac să nu cadă. Bi "ncă una. 5e agăţă cu putere/ -uşcându!şi +u8a/crispându!se/ când au8i că se apropie. @ovitura o făcu să sară şi să urle. '!a- să plâng/ se

gândi. '!a- să fac asta. Aparţin fa-iliei 5tar> din Linterfell/ +la8onul nostru este lupulstrăvechi/ lupii nu plâng. Eedea cuun firicel de sânge i se prelinge pe piciorul stâng.5patele şi fundul o ardeau de durere.

! ?are acu- -ă poţi asculta "ntre+ă Moren. Data viitoare când -ai ridici +ăţul ălala unul dintre fraţii tăi/ vei căpăta de două ori -ai -ult decât loveşti/ -ă au8i Acu-"-+racă!te.

'u sunt fraţii -ei/ gândi Ar*a "n ti-p ce se apleca să!şi tragă pantalonii/ dar ştia că nuera ca8ul să spună asta. "şi "ncheie cureaua şi şireturile cu -âinile tre-urând.

Moren o privea.! e doareCal-ă ca apa liniştită/ "şi spuse/ aşa cu- o "nvăţase 5*rio 6orel.! 3uţin.! 3e +ăiatul acela "l doare -ai tare. 'u el ţi!a ucis tatăl/ fata -ea/ nici hoţo-anul de

@o--*. 'u o să!l aduci "napoi dacă "i loveşti pe ei.! Btiu/ -or-ăi Ar*a ursu8ă.! < ceva ce tu nu ştii. 'u tre+uia să se "ntâ-ple aşa. <ra- pregătit de plecare/ cu

căruţele cu-părate şi "ncărcate/ când un +ăr+at vine la -ine cu un +ăiat/ o pungă de -onedeşi un -esa,/ nu contea8ă de la cine. @ordul <ddard va "-+răca veş-intele negre/ "-i 8ice/aşteaptă/ că -erge cu tine. De ce cre8i că era- acolo 'u-ai că planurile ne!au fost date

peste cap.! offre*/ gâfâi Ar*a. Cineva tre+uie să!l o-oare pe el.Cineva o va face dar nu voi fi eu acela şi nici tu Moren "i a8vârli "napoi sa+ia de



! De fiecare dată când te uiţi la el/ tresare/ "i spuseaurul când Ar*a trecu pe lângă -ăgarul lui. <a nurăspunse. 0 se părea -ai sigur să nu stea de vor+ă cuni-eni.

0n noaptea aceea a 8ăcut pe pătura ei su+ţire/ pe pă-ântul tare/ privind "ndelung

co-eta roşie. <ra splendidă şi "nfricoşătoare "n acelaşi ti-p. J5a+ia RoşieK/ cu- o nu-iseaurul. 5usţinea că sea-ănă cu o sa+ie/ cu la-a "ncă roşie ca para focului/ scoasă din for,ă.Când Ar*a scrută cerul nopţii/ o+servă şi ea sa+ia/ nu-ai că nu era o sa+ie nouă/ era Gheaţă/spada tatălui ei/ toată din oţel Eal*rian/ iar culoarea roşie era sângele @ordului <ddard/ră-as pe sa+ie după ce 5er 0l*n/ Dreptatea Regelui/ "i tăiase capul. Moren nu o lăsase să privească -o-entul/ dar avea i-presia că acea co-etă tre+uia să arate aşa cu- arătaseGheaţă după aceea.

Când/ "n cele din ur-ă/ ador-i/ se visă acasă. Dru-ul regelui şerpuia pe lângăLinterfell/ spre Hid/ iar Moren "i pro-isese că o va lăsa acolo/ fără ca ni-eni să ştie cine e. 0i

era dor să!şi revadă -a-a/ şi pe Ro++/ pe 9ran şi pe Ric>on.../ dar cel -ai -ult se gândea laon 5no. "şi dorea să se "ntâ-ple cu-va ca ei să -eargă la Hid "nainte de a a,unge laLinterfell/ ca on să!i poată ciufuli părul şi să!i 8ică JsurioarăK. 0!ar spune: Ji!a fost dor detineK/ iar el ar spune acelaşi lucru/ "n eFact aceeaşi clipă/ cuse "ntâ-pla "ntotdeauna. 0!ar fi plăcut să fie aşa. 0!ar fi plăcut -ai -ult ca orice.



SANSA

Di-ineaţa 8ilei ono-astice a Regelui offre* se ivi strălucitoare şi vântoasă/ cu lungacoadă a i-ensei co-ete desluşindu!se printre norii care goneau "n "naltul cerului. 5ansa o privea de la fereastra turnului său când 5er Ar*s ?a>heart veni pentru a o "nsoţi la terenurile pentru turniruri.

! Ce cre8i că "nsea-nă "l "ntre+ă.! Glorie pentru logodnicul tău/ "i răspunse 5er Ar*s fără e8itare. Ee8i cu- străluceşte

pe cer astă8i/ de ono-astica "nălţi-ii 5ale/ de parcă 8eii "nşişi au ridicat o fla-ură "nonoarea sa. ?a-enii din popor au nu-it!o Co-eta Regelui offre*.

6ără "ndoială/ asta "i spuseseră lui offre*. 5ansa nu era atât de convinsă.! n servitor a nu-it!o Coada Dragonului.! Regele offre* şade pe locul unde a stat odinioară Aegon Dragonul/ "n castelul

ridicat de fiul său/ eFplică 5er Ar*s. <l e ur-aşul dragonului ! iar roşul aprins este culoareaCasei @annister/ alt se-n. Co-eta este tri-isă pentru a vesti urcarea lui offre* pe tron/ nua- nici o "ndoială. < se-n că va triu-fa asupra duş-anilor săi.

5d fie adevărat se "ntre+ă 5ansa. 3ot fi 8eii atât de cru8i a-a ei era acu- unuldintre duş-anii lui offre*/ iar fratele ei/ Ro++/ un altul. atăl ei -urise la porunca regelui.re+uia oare ca Ro++ şi -a-a să -oară şi ei Co-eta era roşie/ dar offre* era un9aratheon tot atât de -ult cât era un @annister/ iar +la8onul lor era un cer+ negru pe un ca-p

auriu. '!ar fi tre+uit ca 8eii să!i tri-ită lui off o co-etă aurie5ansa "nchise o+loanele şi se "ndepărtă "n gra+ă de fereastră.! <şti foarte "ncântătoare astă8i/ doa-na -ea/ spuse 5er Ar*s.! 0ţi -ulţu-esc/ 5er. Btiind că offre* dorea ca ea să participe la turnirul "n onoarea

lui/ 5ansa acordase o atenţie deose+ită chipului şi veş-intelor ei. 3urta o rochie din -ătasede un purpuriu palid şi o plasă de păr de culoarea a-etistului/ pe care o pri-ise "n dar de laoffre*. Rochia avea -âneci lungi/ ca să!i ascundă vânătăile de pe +raţe. Bi acestea erau totdaruri de la offre*. Când a aflat că Ro++ a fost procla-at Rege "n 'ord/ s!a -âniat teri+il şi#!a tri-is pe 5er 9oros să o +ată.

! erge-

5er Ar*s "i oferi +raţul/ iar ea se lăsă condusă afară din ca-eră. Dacă era nevoie caunul dintre stră,erii regelui să fie -ereu pe ur-ele ei/ prefera ca acesta să fie Ar*s. 5er 9orosera iute la -ânie/ 5er er*n era rece/ iar ochii stranii/ ficşi/ ai lui 5er andon o stân,eneau/"n vre-e ce 5er 3reston o trata ca pe un copil nătâng. Ar*s ?a>heart era curtenitor şi "i vor! +ea cu a-a+ilitate. ? dată/ chiar s!a opus când offre* i!a poruncit să o lovească. 3ână laur-ă a lovit!o/ dar nu tare/ aşa cu- ar fi făcut 5er er*n sau 5er 9oros/ şi/ cel puţin/ el protestase. Ceilalţi se supuneau fără să crâcnească.../ toţi/ cu eFcepţia Câinelui/ dar offre*nu i!a cerut niciodată acestuia să o pedepsească. 0i folosea pe ceilalţi cinci pentru asta.

5er Ar*s avea părul castaniu deschis şi un chip care nu era neplăcut la vedere. Astă8iera de!a dreptul arătos/ cu -antia din -ătase al+ă prinsă pe u-ăr cu o frun8ă aurie.

! Cine cre8i că va câştiga onorurile 8ilei "ntre+ă 5ansa "n ti-p ce co+orau scările/ +raţ la +raţ.



pintenii auriţi. Hilele răsunaseră de sunetele tro-petelor şi de tropotele copitelor/ iar nopţilefuseseră pline de săr+ătoare şi cânt. Acelea fuseseră 8ilele cele -ai fru-oase ale vieţii sale/dar acu- "i păreau o a-intire din alte vre-uri. Ro+ert 9aratheon -urise/ la fel şi tatăl ei/decapitat de un trădător pe scările arelui 5ept al lui 9aelor. 'u era de -irare că eraunevoiţi să ţină turnirul lui off "n spatele 8idurilor groase de piatră ale 6ortăreţei Roşii.

! Cre8i că regina va participa 5ansa se si-ţea "ntotdeauna -ai "n siguranţă cândera de faţă Cersei/ să!şi ţină fiul "n frâu.

! ă te- că nu/ doa-nă. 5e "ntruneşte consiliul/ ave- o pro+le-ă urgentă. 5erAr*s co+or" glasul: @ord *in s!a ascuns la 4arrenhal/ "n loc şă!şi aducă oştirea "n oraş/aşa cu- a poruncit regina. "nălţi-ea 5a e furioasă. ăcu/ "n ti-p ce un şir de stră,eri trecu pelângă ei/ cu -antii roşii şi coifuri cu lei "n vârf. @ui 5er Ar*s "i plăcea să +ârfească/ darnu-ai când era sigur că nu trage ni-eni cu urechea.

â-plarii ridicaseră o galerie şi nişte arene "n curtea castelului. Aspectul era/ "ntr!adevăr/ -odest/ iar puţina lu-e adunată să privească a+ia dacă u-plea ,u-ătate din locuri.

a,oritatea spectatorilor erau stră,eri "n -antiile aurii ale Găr8ii ?raşului sau "n cele roşiiale Casei @annister. Do-ni şi doa-ne erau doar "ntr!un nu-ăr ne"nse-nat/ cei câţiva careră-ăseseră la curte. @ordul G*les/ cu chipul său pă-ântiu/ tuşea "ntr!o +atistă de -ătase ro8.@ad* anda era flancată de fiicele ei/ @lo*ds cea placidă şi poso-orâtă şi 6al*se li-+ă!ascuţită. ala+har Oho/ cu pielea de a+anos/ era un eFilat care nu avea alt refugiu/ @ad*<r-esande/ o fetiţă aşe8ată "n poala +onei sale. -+la vor+a că se va căsători "n curând cuunul dintre verii reginei/ astfel că fa-ilia @annister ar putea revendica pă-ânturile ei.

Regele stătea la u-+ră su+ un +aldachin roşu/ cu un picior aruncat nonşalant peste +raţul de le-n sculptat al scaunului. 3rinţesa *rcella şi 3rinţul o--en stăteau "ndărătullui. 0n spatele lo,ei regale/ 5andor Clegane stătea de pa8ă cu -âinile odih!nindu!i!se pe

centura sa+iei. antia al+ă a Găr8ii Regale ce "i "nveş-ânta u-erii largi era legată cu o +roşa cu neste-ate/ iar haina al+ă ca 8ăpada avea un aspect oarecu- nefiresc lângă tunica saaspră şi vesta de piele cu ţinte.

! @ad* 5ansa/ anunţă scurt Câinele când o vă8u. Avea glasul aspru/ ca la-a unuifierăstrău tăind le-nul. r-ele de arsuri de pe faţă şi gât făceau ca gura să i se strâ-+e "ntr!o parte când vor+ea.

3rinţesa *rcella "şi plecă fruntea "ntr!un salut sfios când au8i nu-ele 5ansei/ dar-icul şi dolofanul 3rinţ o--en sări "n picioare entu8ias-at:

! 5ansa/ ai au8it Eoi participa astă8i la turnir. a-a a spus că a- voie. o--en"-plinise opt ani. 0i a-intea de propriul ei frăţior/ 9ran. <rau de aceeaşi vârstă. 9ran era laLinterfell/ rănit/ dar la adăpost.

5ansa ar fi dat orice să fie cu el.! ă te- pentru viaţa ina-icilor tăi/ "i spuse lui o--en pe un ton grav.! Aceştia vor fi de paie/ 8ise off ridicându!se.Regele era "nveş-ântat "ntr!o ar-ură strălucitoare/ cu un leu răgind gravat pe piept/ ce

aştepta parcă ră8+oiul ca să!i devore8e "ntr!o clipă. Astă8i "-plinea treispre8ece ani şi era"nalt pentru vârsta lui. Avea ochii ver8i şi părul auriu al @annisterilor.

! "nălţi-ea a/ spuse ea/ făcând o adâncă plecăciune. 5er Ar*s se "nclină.! 5ă!-i fie cu iertare/ "nălţi-ea a. re+uie să -ă pregătesc pentru turnir.

offre* "i făcu un se-n scurt cu -âna/ lăsându!# să plece/ "n ti-p ce o studia pe 5ansadin cap până!n picioare.5unt -ulţu-it că porţi pietrele de la -ine Aşadar regele hotărâse să facă astă8i pe



! Eiser*s. lti-ul fiu al Regelui 'e+un Aer*s. -+la prin ?raşele @i+ere dinaintede!a -ă fi născut eu/ spunându!şi rege. i l!au "ncoronat "nsfârşit. Cu aur topit. Râse. < a-u8ant/ nu ţi se pare 9la8onul lor era dragonul.

< aproape la fel de +ine ca şi când fratele tău trădător ar fi fost ucis de un lup. 3oate căa- să!# dau la lupi după ce!# prind. i!a- spus că a- de gând să!# provoc la o luptă corp la

corp! i!ar plăcea să văd asta/ "nălţi-ea a. ai -ult decât "ţi dai sea-a. 5ansa "şi păstră

tonul rece şi politicos/ dar chiar şi aşa/ ochii lui off se "ngustară/ "ncercând să!şi dea sea-adacă "şi +ătea ,oc de el. Eei intra "n arenă astă8i "ntre+ă ea repede.

Regele se "ncruntă.! a-a spune că nu s!ar cuveni/ de vre-e ce turnirul este "n cinstea -ea. Altfel/ aş fi

fost ca-pion. 'u!i aşa/ CâineGura Câinelui se schi-onosi.! "-potriva ăstora De ce nu

<l fusese ca-pionul la turnirul tatălui său/ "şi a-inti 5ansa.! A8i vei lua parte la turnir/ do-nul -eu "l "ntre+ă. Glasul lui Clegane era plin dedispreţ:

! '!ar -erita osteneala să -ă "nar-e8. Acesta este un turnir pentru ţânţari.Regele râse.! Câinele -eu are un lătrat fioros. 3oate că ar tre+ui să!i poruncesc să se lupte cu

ca-pionul 8ilei. 3ână la -oarte. @ui offre* "i plăcea să!i pună pe oa-eni să se lupte până la-oarte.

! Ai fi -ai sărac cu un cavaler. Câinele nu făcuse niciodată ,ură-ântul de cavaler.6ratele lui era cavaler şi "l ura.

5e au8i sunet de tro-pete. Regele se lăsă co-od pe spate şi luă -âna 5ansei. Cândva/gestul i!ar fi făcut ini-a să +ată cu putere/ dar asta se "ntâ-pla "nainte ca el să răspundă larugă-inţile ei de "ndurare prin a!i pre8enta capul tatălui său. Acu- atingerea lui o u-plea descâr+ă/ dar ştia să nu arate asta. 5e strădui să stea ne-işcată.

! 5er er*n rant din Garda Regală/ anunţă un vestitor.5er er*n intră prin partea de vest a terenului/ purtând o platoşă al+ă/ strălucitoare/

placată cu aur şi călărind un ar-ăsar de cavalerie al+ ca spu-a laptelui/ cu o coa-ă lungă/cenuşie. antia "i fâlfâia "n ur-ă ca o "ntindere de 8ăpadă. Ducea o lance de patru -etri.

! 5er 4o++er din Casa Red*ne din Ar+or/ cântă vestitorul.5er 4o++er intră la trap dinspre răsărit/ călărind un ar-ăsar "-podo+it cu purpuriu şi

al+astru. @ancea sa era decorată cu aceleaşi culori/ iar scutul era "-podo+it cu ciorchinele destruguri/ +la8onul Casei. Ge-enii Red*ne erau oaspeţii nedoriţi ai reginei/ "ntoc-ai ca5ansa. 5e "ntre+ă a cui fusese ideea ca ei să participe la turnirul lui offre*. 'u a lor/ +ănuia.

@a un se-n al -aestrului de cere-onii/ concurenţii "şi lăsară "n ,os lăncile şi dădură pinteni cailor. 5tră,erii care priveau/ lor8ii şi doa-nele din galerie "ncepură să strige.Cavalerii se "ntâlniră "n -i,locul arenei/ "ntr!o puternică ciocnire de le-n şi oţel. @anceadungată şi cea al+ă se i8+iră "n aer/ 8dro+indu!se una după alta. "n ciocnire/ 4o++erRed*ne se clătină/ dar reuşi cu-va să se ţină "n şa. Conducându!şi caii la celălalt capăt alarenei/ cavalerii "şi a8vârliră lăncile 8dro+ite şi pri-iră altele "n loc de la scutieri. 5er 4oras

Red*ne/ gea-ănul lui 5er 4o++er/ "şi "ncura,a fratele cu strigăte.Dar la cea de!a doua "ntâlnire/ 5er er*n +alansa vârful lăncii şi "l lovi pe 5er 4o++er"n piept do+o rându # din şa "ntr un răsunător i-pact cu pă-ântul 5er 4oras "n,ură şi



fusese -ai -ult decât co-andantul Găr8ii ?raşului "nainte ca offre* să!l ridice "n rang/aducân!du!# la 4arrenhal şi "n consiliu.

5per să cadă şi sa se facă de râs/ gândi ea cu ostilitate. 5per ca 5er 9alon să!l o-oare.Când offre* vestise -oartea tatălui său/ anos 5l*nt fusese cel care apucase capul rete8at al@ordului <ddard de păr şi "l ridicase/ ca să fie privit de rege şi de -ulţi-e/ "n ti-p ce 5ansa

plângea şi ţipa.orros purta o -antie "n carouri negre şi aurii peste o ar-ură neagră "ncrustată cu

ara+escuri de aur. 3e scutul său se afla suliţa "nsângerată pe care tatăl său o alesese drept +la8on al nou "nfiinţatei lor Case. Dar el nu părea că ştie ce are de făcut cu scutul/ "n ti-pce!şi strunea calul/ iar vârful lăncii lui 5er 9alon i8+i pătratul +la8onului. orros "şi aruncălancea/ se luptă să!şi păstre8e echili+rul şi pierdu. "şi prinse un picior "n scăriţă şi că8u/ iarar-ăsarul scăpat de su+ control "l târ" la -arginea arenei/ cu capul săltân!du!i pe pă-ânt.off urlă cuvinte de ocară. 5ansa era "ngro8ită/ "ntre+ându!se dacă 8eii au8iseră rugăciunea eiră8+unătoare. 0nsă când "l desfăcură pe orros 5l*nt de calul său/ "l găsiră sângerând/ dar "n

viaţă.! o--en/ ţi!a- ales ina-icul nepotrivit/ "i spuse regele fratelui său. Cavalerul de paie luptă -ai +ine decât acela.

Apoi veni rândul lui 5er 4oras Red*ne. 5e descurcă -ai +ine decât fratele săugea-ăn/ "nvingând un cavaler -ai "n vârstă al cărui cal era gătit cu grifoni de argint pe unfundal "n dungi al+astre şi al+e. Aşa super+ cu- arăta/ +ătrânul avu o prestaţie proastă.offre* "şi "ncreţi +u8a:

! < un spectacol sla+.! e!a- prevenit/ spuse Câinele. ânţari. Regele "ncepea să se plictisească. Asta o

neliniştea

pe 5ansa. "şi plecă ochii şi hotăr" să tacă/ orice ar fi. Când starea de spirit a lui offre*9aratheon se "ntuneca/ orice cuvânt spus la ni-ereală putea stârni unul dintre accesele lui defurie.

! @ordul 9rune/ -ercenar "n serviciul @ordului 9aelish/ strigă vestitorul. 5er Dontoscel Roşu/ din Casa 4ollard.

Călăreţul/ un +ăr+at -ic de statură/ cu o platoşă dinţată/ se ivi la -o-entul potrivit lacapătul dinspre vest al terenului/ "nsă concurentul lui nu se 8ărea. 0n cele din ur-ă/ unar-ăsar -urg "şi făcu apariţia la trap "ntr!o vâltoare de -ătase roşie şi al+ă/ dar 5er Dontosnu era pe cal. Cavalerul venio clipă -ai târ8iu/ "n,urând şi clătinându!se pe picioare/"-+răcat cu o platoşă şi având pe cap un coif cu pene/ şi ni-ic altceva. 3icioarele "i erauslă+ănoage şi al+e/ iar +ăr+ăţia "i atârna o+scen "n ti-p ce fugea după cal. 3u+licul se prăpădea de râs şi striga ocări. 3rin8ându!şi calul de căpăstru/ 5er Dontos "ncercă să"ncalece/ dar ani-alul nu stătea locului şi cavalerul era atât de +eat/ "ncât picioarele salegoale nu reuşeau nicicu- să ni-erească scăriţa.

ulţi-ea vuia de,a de hohote... oată lu-ea râdea/ "n afară de rege. offre* avea "nochi o privire pe care 5ansa şi!o a-intea +ine/ aceeaşi privire pe care o avusese la arele5ept al lui 9aelor/ "n 8iua când anunţase -oartea Regelui <ddard 5tar>. 0n cele din ur-ă/ 5erDontos cel Roşu se dădu +ătut/ se aşe8ă "n noroi şi "şi scoase coiful cu pene.

! A- pierdut/ strigă el. Aduceţi!-i nişte vin. Regele se ridică "n picioare:

! n +utoi din pivniţă Ereau să!# văd "necat "n el.5ansa se po-eni suspinând:'u nu poţi face asta offre* "ntoarse capul:



! inţi/ spuse offre*. Ar tre+ui să te "nec "-preună cu el/ dacă "ţi pasă de el atât de-ult.

! 'u!-i pasă de el/ "nălţi-ea a. Cuvintele "i ţâş!e!a val-a/ cu disperare. 0neacă!# sau porunceşte să i se taie capul/ nu-ai... o-oară!#

-âine/ dacă pofteşti/ dar/ te rog... nu astă8i/ nu de 8iua ta. '!aş putea suporta să ai ghinion...

ghinion "ngro8itor/ chiar pentru regi/ toţi cântăreţii spun aşa...offre* o privi a-eninţător. Btia că -inte. 5ansa "şi dădea sea-a. ? va face să sufere

pentru asta.! 6ata grăieşte adevărat/ spuse Câinele. Ce sea-ănă un o- de 8iua lui/ culege de!a

lungul anului. Glasul său era ineFpresiv/ de parcă nu i!ar fi păsat câtuşi de puţin dacă regele"l crede sau nu. 3utea fi adevărat 5ansa nu ştia. <ra doar ceva ce spusese/ disperată să evite pedeapsa.

'e-ulţu-it/ offre* se foi "n scaun şi pocni din degete către 5er Dontos.! @uaţi!#. 0l voi ucide -âine/ prostul.

! Aşa este/ 8ise 5ansa. < un prost. u eşti deştept să!ţi dai sea-a. 0 se potriveşte -ai +ine să fie +ufon decât cavaler/ nu!i aşa Ar tre+ui să!# "-+raci "n haine pestriţe şi să!# faciclovnul tău. 'u -erită să ai+ă parte de o -oarte rapidă.

Regele o privi cu atenţie o clipă.! 3oate că nu eşti aşa de proastă cu- spune -a-a. Ridică glasul. Ai au8it!o pe

doa-na -ea/ Dontos De astă8i "nainte eşti noul -eu +ufon. 3oţi să dor-i cu 9ăiatul @uniişi să te "-+raci cu haine pestriţe.

5er Dontos/ tre8it din +eţie de atingerea -orţii/ se târ" "n genunchi.! 0ţi -ulţu-esc/ "nălţi-ea a. Bi ţie/ doa-na -ea. ulţu-esc.6u luat de doi dintre stră,erii @annister/ iar -aestrul de cere-onii se apropie de lo,ă.

! "nălţi-ea a/ spuse el/ să che- un nou concurent pentru 9rune sau să continui cuur-ătoarea pro+ă

! 'ici una/ nici alta. 5unt ţânţari/ nu cavaleri. Aş porunci să fie cu toţii ucişi dacă n!ar fi 8iua -ea. urnirul s!a "ncheiat. 5ă nu!# -ai văd aici pe nici unul.

aestrul de cere-onii se "nclină/ dar 3rinţul o--en nu era la fel de o+edient.! <u tre+uia să lupt "-potriva o-ului de paie.! 'u astă8i.! Dar vreau să călăresc.! 'u!-i pasă ce vrei.! a-a a spus că pot să călăresc.! Aşa a spus/ "ncuviinţă 3rinţesa *rcella. ! a-a a spus/ "i "ngână regele +at,ocoritor. 'u fiţi copilăroşi.! 5unte- copii/ declară cu trufie *rcella. < nor-al să fi- copilăroşi.Cainele rase:! Aici te!a prins. offre* era "nfrânt.! 3rea +ine. 'ici -ăcar fratele -eu n!ar putea să concure8e -ai prost decât ăştia.

aestre/ adu paiaţa. o--en vrea să fie ţânţar.o--en scoase un ţipăt de +ucurie şi alergă să se pregătească/ -uncindu!şi din greu

picioruşele dolofane.

! 5ucces/ "i strigă 5ansa.Aşe8ară păpuşa de paie la celălalt capăt al arenei/ "n ti-p ce poneiul prinţului era"nşeuat ?ponentul lui o--* era un ră8+oinic din piele de -ări-ea unui copil u-plut cu



Aron 5antagur/ căpitanul 6ortăreţei Roşii/ se apropie şi "i "n-âna o spadă de argint/ cu la-atocită "n for-ă de frun8ă/ făcută pe potriva -âinii unui copil de opt ani.

o--en ridică sa+ia.! Casterl* Roc>/ strigă el cu o voce su+ţire de copil/ "n ti-p ce dădu pinteni poneiului

şi porni către ţinta de paie/ prin noroiul +ătătorit. @ad* anda şi @ordul G*les "ncepură să

strige ovaţii răguşite/ iar 5ansa "şi uni glasul cu al lor. Regele -edita "n tăcere.o--en "şi duse calul "ntr!un trap vioi/ "şi flutură sa+ia cu putere şi lovi platoşa

cavalerului/ o lovitură puternică/ "n ti-p ce trecu pe lângă acesta. 3aiaţa se răsuci/ iar +u8duganul 8+ură/ lovindu!# pe o--en cu putere "n ceafă. o--en se pră+uşi din şa/ iarar-ura sa nouă/ lovind pă-ântul/ răsună ca un sac plin cu oale vechi. 5a+ia "i 8+ură din-ână/ poneiul traversă curtea "n galop şi din -ulţi-e se stârni o furtună de râsete +at,ocoritoare. Regele offre* râse -ai -ult şi -ai tare decât toţi.

! ?/ strigă 3rinţesa *rcella. 5ări din lo,ă şi alergă la frăţiorul ei.5ansa se po-eni apucată de un ciudat cura, +e8-etic:

! Ar tre+ui să te duci cu ea/ "i spuse regelui. 6ratele tău ar putea fi rănit.offre* dădu din u-eri:! Bi ce dacă! Ar tre+ui să!# a,uţi şi să!i spui cât de +ine a călărit. 5ansa parcă nu se putea opri.! A fost do+orât de pe cal şi a că8ut "n noroi/ su+linie regele. Asta nu "nsea-nă să

călăreşti +ine.! 3riviţi/ "i "ntrerupse Câinele. 9ăiatul are cura,. Ea "ncerca din nou.3rinţul o--en era a,utat să "ncalece din nou. De!ar fi fost o--en cel -ai -are/ "n

locul lui offre*/ gândi 5ansa. 'u -!ar deran,a să -ă -ărit cu o--en.5unetul dinspre poartă "i luă prin surprindere. 5e au8ea 8ăngănit de lanţuri "n ti-p ce

+ariera!ghilotină era trasă "n sus şi porţile -ari se deschiseră/ cu +ala-alele de fier scârţâind.! Cine le!a spus să deschidă poarta "ntre+ă off pe un ton poruncitor.Cu pro+le-ele din oraş/ porţile 6ortăreţei Roşii erau "nchise de 8ile "n şir.n rând de călăreţi se ivi pe su+ poartă/ "n clinchet de oţel şi uruit de copite. Clegane

păşi aproape de rege/ cu o -ână pe teaca sa+iei lungi. Ei8itatorii erau istoviţi şi "nsetaţi/ darstindardul pe care "l purtau era leul fa-iliei @annister/ auriu pe un câ-p roşu aprins. Câţiva purtau -antiile şi ar-urile ofiţerilor din clanul @annister/ dar -ai -ulţi erau soldaţi deoca8ie şi -ercenari/ "nveş-ântaţi "n 8drenţe şi "nar-aţi cu să+ii ascuţite... Bi -ai erau şialţii/ săl+atici -onstru!oşi/ descinşi dintr!una dintre poveştile 9ătrânei 'an/ cele"nfricoşătoare care "i plăcuseră lui 9ran. <rau "nveş-ântaţi "n +lănuri ponosite şi haine din piele fiartă/ aveau părul lung şi +ăr+i fioroase. nii dintre ei purtau +anda,e pătate de sânge peste frunte sau "nfăşurate pe +raţe/ iar alţii aveau ochi/ urechi şi degete lipsă.

0n -i,locul lor/ călare pe un cal roşu/ -are/ "ntr!o ciudată şa "naltă care "l legăna "nainteşi "napoi/ se afla fratele pitic al reginei/ *rion @annister/ cel pe care "l nu-eau3e8evenghiul. "şi lăsase +ar+a să crească pentru a!şi acoperi faţa sco+ită/ până ce aceastadevenise o "ncâlceală de păr gal+en şi negru/ aspru ca sâr-a. 3e spate "i flutura o -antie din +lană neagră cu dungi al+e. inea căpăstrul cu -âna stângă/ iar -âna dreaptă "i era"nfăşurată "ntr!o eşarfă de -ătase al+ă/ dar "n rest arăta la fel de grotesc cu- şi!# a-intea5ansa de când vi8itase Linterfell. Cu fruntea!i +o-+ată şi ochii inegali/ era şi acu- cel -ai

urât o- pe care avusese oca8ia să!l privească.Cu toate acestea/ o--en dădu pinteni poneiului şi traversă curtea "ntr!un galopnăvalnic ţipând de +ucurie nul dintre săl+atici un +ăr+at uriaş cu -ersul târşâit atât de



negri/ care se -işca ase-enea unei pisici la pândă/ şi un tânăr prică,it/ cu o or+ită goalăacolo unde ar fi tre+uit să fie un ochi. o--en şi *rcella se ţineau după ei.

3iticul puse un genunchi "n pă-ânt "n faţa regelui:! "nălţi-ea a.! u/ spuse offre*.

! <u/ "l apro+ă 3e8evenghiul/ deşi s!ar cuveni o pri-ire -ai curtenitoare pentru ununchi şi un o-

-ai "n vârstă.! Hiceau că ai -urit/ spuse Câinele. ?-uleţul "i aruncă voinicului o privire. Avea unochi verde şi unul negru şi a-ândoi erau reci. Eor+eacu regele/ nu cu ,igodia asta.! <u -ă +ucur că nu eşti -ort/ spuse 3rinţesa *rcella.! Ave- acelaşi punct de vedere/ dulce copilă. *rion se "ntoarse către 5ansa:

Doa-na -ea/ "-i pare rău pentru pierderile pe care le!ai suferit. "ntr!adevăr/ 8eii sunt cru8i.5ansa nu putea să se gândească la nici un cuvânt pe care să i!# spună. Cu- să!i pară

lui rău pentru pierderile ei "şi +ătea ,oc de ea 'u 8eii fuseseră cru8i/ ci offre*.! "-i pare rău şi pentru pierderea ta/ offre*/ 8ise piticul.! Ce pierdere! 'o+ilul tău tată. n +ăr+at voinic/ fioros/ cu +ar+ă neagră/ ţi!# vei a-inti dacă

"ncerci. A fost rege "naintea ta. ! ?/ el. Da/ a fost foarte trist/ #!a ucis un -istreţ.! Aşa se spune/ "nălţi-ea aoffre* se "ncruntă. 5ansa si-ţea că ar tre+ui să spună ceva. Ce o+işnuia să!i spună

5epta ordane! Regret că -a-a -ea te!a luat pri8onier/ do-nul -eu.

! ? gră-adă de oa-eni regretă asta/ răspunse *rion/ şi "n curând s!ar putea ca uniisă regrete -ult -ai -ult.../ dar "ţi -ulţu-esc pentru senti-ent. offre*/ unde aş putea s!ogăsesc pe -a-a ta

! < cu consiliul -eu/ răspunse regele. 6ratele tău ai-e pierde "ntruna +ătălii. 0iaruncă 5ansei o privire -ânioasă de parcă ar fi fost vina ei. A fost "nvins de clanul 5tar> şia- pierdut Riverrun/ iar acu- prostul de frate!său "şi 8ice rege.

3iticul 8â-+i strâ-+.! ot felul de oa-eni se nu-esc regi "n 8ilele noastre.off nu ştia cu- să interprete8e asta/ deşi avea un aer +ănuitor şi indispus.! Da. / 8ise off arun!cându!i 5ansei o privire vicleană.

o--en/ *rcella/ veniţi.5andor Clegane ră-ase puţin "n ur-ă:! 0n locul tău -i!aş pă8i li-+a aia/ -icuţule/ "l atenţiona/ "nainte de a porni după

stăpânul său.5ansa ră-ase cu piticul şi -onştrii lui. "ncercă să se gândească la ce ar putea să spună.! e!ai rănit la +raţ/ reuşi "n cele din ur-ă să "ngai-e.

! nul dintre oa-enii nordului -!a lovit cu un +u8dugan "n ti-pul unei lupte la6urca Eerde. A- scăpat de el că8ând de pe cal. Rân,etul lui se transfor-ă "n ceva -ai +lândşi *rion studie chipul 5ansei âhnirea pentru -oartea no+ilului tău tată te face atât de



! 5unt doar un leu -ic şi ,ur că nu te voi devora. Cu o plecăciune/ spuse: Dar acu-tre+uie să -ă scu8i. A- tre+uri urgente cu regina şi cu consiliul.

5ansa "l privi cuse "ndepărtea8ă/ cu trupul legă!nându!se dintr!o parte "ntr!alta lafiecare pas/ ca un ani-al grotesc. Eor+eşte -ai +lând decât offre*/ gândi ea/ dar şi regina-i!a vor+it cu +lândeţe. < tot un @annister/ fratele ei şi unchiul lui off/ şi nu "-i e prieten.

Cândva "l iu+ise pe 3rinţul offre* din toată ini-a/ o ad-irase pe regină/ -a-a lui/ şiavusese "ncredere "n ea. Răsplătiseră acea dragoste şi "ncredere cu capul tatălui ei. 5ansa nuva -ai face niciodată aceeaşi greşeală.



TYRION

0n veş-intele al+e/ răcoroase/ ale Găr8ii Regale/ 5er andon oore arăta ca uncadavru "nfăşurat "n giulgiu.

! "nălţi-ea 5a a dat poruncă: pe durata adunării/ consiliul nu poate fi deran,at.! Ea fi doar un deran, -ic/ ser. *rion scoase perga-entul din -ânecă. Aduc o

scrisoare de la tatăl -eu/ @ordul *in @annister/ âna Regelui. 0ată sigiliul.! "nălţi-ea 5a nu vrea să fie deran,ată/ repetă "ncet 5er andon/ ca şi cu- *rion ar

fi fost un neghio+ care nu #!a au8it de pri-a dată.ai-e "i spusese cândva că oore era cel -ai periculos dintre -e-+rii Găr8ii Regale !

cu eFcepţia sa/ +ine"nţeles ! din cau8ă că faţa sa nu oferea nici un indiciu despre ce avea degând să facă "n -o-entul ur-ător. @ui *rion i!ar fi prins +ine un indiciu. 9ro- şi i-ett arfi putut să!l ucidă pe cavaler dacă se a,ungea la să+ii/ dar nu ar fi fost se-n +un dacă el ar fi"nceput prin a!# -ăcelări pe unul dintre protectorii lui offre*. Cu toate acestea/ dacă l!arlăsa pe o-ul acela să!i "ntoarcă spatele/ unde i!ar fi autoritatea 5e strădui să 8â-+ească:

! 5er/ nu -i!ai cunoscut tovarăşii. Acesta este i-ett/ fiul lui i-ett/ o -ânăroşie a ?a-enilor Arşi. 0ar acesta este 9ronn. 3oate "ţi a-inteşti de 5er Eardis <gen/ care afost căpitanul găr8ii casei @ordului Arr*n

! 0l cunosc. ?chii lui 5er andon erau de un cenuşiu deschis/ neo+işnuit de goi şilipsiţi de viaţă.

! 0l cunoşteai/ "l corectă 9ronn/ cu un 8â-+et firav. 5er andon nu catadicsi să dease-ne că a au8itaceastă re-arcă.! 6ie cu- o fi/ spuse *rion pripit. re+uie cu adevărat să!-i văd sora şi să!i pre8int

scrisoarea. Erei să fii a-a+il şi să ne deschi8i uşaCavalerul al+ nu răspunse. *rion se afla pe punctul de a "ncerca să pătrundă cu forţa/

când 5er andon se dădu +rusc la o parte.! u poţi intra. <i nu.? victorie -ica/ gândi el/ dar dulce. recuse pri-ul test. *rion @annister pătrunse pe

uşă/ si-ţin!du!se aproape "nalt. Cinci -e-+ri ai -icului consiliu regal "şi cur-ară +rusc

conversaţia.! u/ spuse Cersei/ sora lui/ pe un ton care eFpri-a "n egală -ăsură stupoarea şi

de8gustul.! Eăd de unde şi!a "nvăţat offre* a-a+ilităţile. *rion se opri pentru a ad-ira

perechea de sfincşi val*rieni care stră,uiau uşa/ ar+orând un aer de nepăsătoare "ndră8neală.Cersei -irosea slă+iciunea aşa cu- -iroase un câine tea-a.

! Ce cauţi aici "ncântătorii ochi ver8i ai surorii sale "l studiară fără nici o ur-ă deafecţiune.

! Aduc o scrisoare de la no+ilul nostru tată. 5e "ndreptă cu nonşalanţă spre -asă şiaşe8ă "ntre ei un sul de perga-ent +ine strâns.

<unucul Ear*s luă perga-entul şi "l răsuci "n delicatele sale -âini pudrate.! Ce a-a+il din partea @ordului *in. Bi ceara lui de sigiliu are o nuanţă aurie atât



! <ste a+surd/ spuse "n cele din ur-ă regina. 'o+ilul -eu tată #!a tri-is pe fratele-eu să stea pe locul lui la consiliu. 'e roagă să!l acceptă- pe *rion ca ână a Regelui/ până ce va veni vre-ea să ni se poată alătura el "n persoană.

arele aester 3*celle "şi scutură +ar+a al+ă/ curgătoare/ şi dădu din cap plictisit.! 5e pare că ur-ea8ă o pri-ire.

! "ntr!adevăr. Guşat/ chel/ anos 5l*nt arăta -ai degra+ă ca un +roscoi/ un +roscoifercheş/ care se u-fla "n pene. Ave- straşnică nevoie de tine/ do-nul -eu. Re+eliune pestetot/ acest se-n -aca+ru pe cer/ ră8-eriţe pe stră8ile oraşului...

! Bi a cui e vina/ @ord anos i8+ucni Cersei. antiile tale aurii sunt "nsărcinate cu păstrarea ordinii. Cât despre tine/ *rion/ ne!ai putea fi -ai de folos pe câ-pul de luptă.

Acesta râse.! 'u/ a- ter-inat cu câ-purile de luptă/ -ulţu-esc. 5tau -ai +ine pe un scaun decât

pe un cal/ şi -ai repede aş ţine "n -ână un pocal de vin decât un topor de luptă. Ce atâta ca8despre tunetul to+elor/ despre soarele sclipind pe ar-uri şi grandioşii cai de ră8+oi fornăind

şi păşind ţanţoş <i +ine/ to+ele "-i dădeau dureri de cap/ soarele sclipind pe ar-ura -ea-ă cocea ca pe o gâscă de 8iua recoltei şi acei cai -agnifici "şi făceau tre+urile peste tot. 'ucă -ă plâng. 0n co-paraţie cu ospitalitatea de care -!a- +ucurat "n Ealea Arr*n/ to+ele/ +ălegarul şi -uşcăturile de insecte sunt lucrurile -ele preferate.

Degeţel râse.! 9ine 8is/ @annister. n o- pe placul -eu.*rion "i 8â-+i/ a-intindu!şi de un anu-it pu-nal cu teaca din os de dragon şi o la-ă

val*riana de oţel. re+uie să ave- o discuţie despre asta/ curând. 5e "ntre+ă dacă @ordul3et*r ar găsi şi acel su+iect la fel de a-u8ant.

! Eă rog/ le spuse/ lăsaţi!-ă să fiu de folos/ cu orice lucru -ărunt pot să fac.

Cersei reciti scrisoarea.! Câţi oa-eni ai adus cu tine! Câteva sute. ?a-enii -ei/ "ndeose+i. ata s!a ferit să ia parte la toate astea. 0n

definitiv/ el duce un ră8+oi.! @a ce vor folosi cele câteva sute de oa-eni ai tăi dacă Renl* invadea8ă oraşul sau

dacă 5tannis vine pe -are de la 3iatra Dragonului <u cer o ar-ată şi tata "-i tri-ite un pitic. Regele nu-eşte âna/ cu acordul consiliului. offre* #!a nu-it pe no+ilul nostru tată.

! Bi no+ilul nostru tată -!a nu-it pe -ine.! 'u poate face asta. 'u fără acordul lui off.! @ordul *in se află la 4arrenhal cu oastea lui/ dacă ai +inevoi să te "-paci cu el/

8ise *rion politicos. Do-nii -ei/ "-i per-iteţi vă rog să schi-+ o vor+ă cu sora -ea/ "ntre patru ochi

Ear*s se ridică "ncet "n picioare/ 8â-+ind "n acel fel -ieros al său.! Cât tre+uie să fi tân,it după sunetul glasului dulce al surorii tale. Do-nii -ei/ vă

rog/ să le dă- câteva -o-ente "-preună. 3ro+le-ele regatului nostru vor -ai aştepta.anos 5l*nt se ridică şovăitor/ iar arele aester 3*celle/ plictisit/ se ridicară şi el.

Degeţel fu ulti-ul.! 5ă!i spun intendentului -eu să pregătească "ncăperile "n Citadela lui aegor! ulţu-irile -ele/ @ord 3et*r/ dar voi sta "n vechea reşedinţă a @ordului 5tar>/ "n

urnul âinii Regelui.Degeţel râse iar.<şti -ai cura,os decât -ine @annister u "ntr adevăr cunoşti soarta ulti-elor



fără ţară şi fără avere "n eFil şi s!au socotit norocoşi. Cred că no+ilul -eu tată a fost ulti-aână care a plecat de la De+arcaderul Regelui cu nu-ele/ averea şi toate -e-+rele intacte.

! 6ascinant/ 8ise Degeţel. Bi cu atât -ai -ulte -otive pentru care aş prefera să dor- ,os/ "n carceră.

3oate că ţi se va "-plini dorinţa/ gândi *rion/ dar spuse:

! Cura,ul şi ne+unia sunt "nrudite/ cel puţin aşa a- au8it. ?rice +leste- ar planaasupra urnului âinii Regelui/ -ă rog să fiu destul de -ic ca să trec neo+servat.

anos 5l*nt râse/ Degeţel 8â-+i şi arele aester 3*celle "i ur-ă pe a-ândoi afară/cu plecăciuni adânci.

! 5per că tata nu te!a tri-is până aici ca să ne chinuieşti cu lecţii de istorie/ spusesora lui când ră-aseră singuri.

! Cât a- -ai tân,it după sunetul glasului tău dulce/ oftă *rion.! Cât a- -ai tân,it după clipa când li-+a acelui eunuc va fi scoasă cu un cleşte

"ncins/ răspunse Cersei. ata şi!a pierdut -inţile 5au ai falsificat tu această scrisoare ?

reciti/ cu plictiseală crescândă. De ce -!ar chinui cu pre8enţa ta Eoia- să vină el. 5triviscrisoarea @ordului *in "ntre degete. 5unt regentul lui offre* şi i!a- tri-is o poruncăregală

! 0ar el te!a ignorat/ su+linie *rion. Are o ar-ată destul de -are/ poate face asta. Binici -ăcar nu e pri-ul/ nu!i aşa

Gura lui Cersei se "ncleşta. *rion vedea cu- culoarea "i năvăleşte "n o+ra,i.! Dacă voi declara această scrisoare un fals şi le voi spune să te a8vârle "n te-niţă/

ni-eni nu va ignora acest lucru/ ţi!o ,ur.*rion u-+la acu- pe o po,ghiţă de gheaţă/ ştia asta. n pas greşit şi va cădea.! 'i-eni/ fu el de acord politicos/ cu atât -ai puţin tatăl nostru. Cel cu ar-ata. Dar

de ce ai vrea să -ă arunci "n te-niţă/ dragă surioară/ când a- venit atâta cale ca să te a,ut! 'u a- cerut a,utorul tău. A- cerut pre8enţa tatălui nostru.! Da/ spuse el cu glas scă8ut/ dar pe ai-e "l vrei tu de fapt.5ora lui "şi i-agina că e su+tilă/ "nsă crescuseră "-preună. *rion "i putea citi chipul ca

pe una dintre cărţile lui preferate/ iar ceea ce citea acu- era -ânie şi tea-ă şi disperare.! ai-e...! ... este fratele -eu/ nu -ai puţin decât este al tău/ o "ntrerupse *rion. ?feră!-i

spri,inul şi "ţi pro-it că ai-e va fi eli+erat şi se va "ntoarce la noi nevătă-at.! Cu- "ntre+ă Cersei. 9ăiatul 5tar> şi -a-a lui nu sunt genul care să uite că l!a-

decapitat pe @ordul <ddard.! Adevărat/ fu de acord *rion/ dar "ncă le ai pe fiicele lui/ nu!i aşa A- vă8ut!o pe

fata cea -are "n grădină/ cu offre*.! 5ansa/ 8ise regina. A- declarat că o a- şi pe puradeaua -ai -ică/ dar e o

-inciună. @!a- tri-is pe er*n rant să pună -âna pe ea când a -urit Ro+ert/ darnesuferitul ei -aestru de dans s!a a-estecat şi fata a fugit. 'i-eni nu a -ai vă8ut!o deatunci. 3ro+a+il a -urit. ? gră-adă de oa-eni au -urit "n 8iua aceea.

*rion sperase la a-+ele fete 5tar>/ dar presupunea că una va fi de a,uns.! 3ovesteşte!-i despre prietenii tăi din consiliu. 5ora lui aruncă o privire către uşă.! Ce anu-e

! 5e pare că tata are o antipatie pentru ei. Când a- plecat/ se "ntre+a cu- ar arătacapetele lor pe perete/ lângă cel al @ordului 5tar>. 5e aplecă peste -asă. <şti sigură deloialitatea lor Ai "ncredere "n ei



! off nu a dus lipsă de sfaturi +une. ereu a fost "ncăpăţânat. Acu-/ că e rege/crede că tre+uie să facă aşa cu- "i place/ nu aşa cu- i se cere.

! Coroanele sucesc -inţile din capetele de su+ ele/ fu de acord *rion. rea+a astacu <ddard 5tar>... e -âna lui offre*

Regina se strâ-+ă.

! A fost sfătuit să!l cruţe pe 5tar>/ să!i "ngăduie să "-+race veş-intele negre. ?-ulnu ne!ar -ai fi stat "n cale niciodată şi poate a- fi făcut pace cu fiul ăla al lui/ dar off şi!aasu-at responsa+ilitatea de a oferi gloatei un spectacol -ai +un. Ce era să fac A cerut capul@ordului <ddard "n faţa a ,u-ătate din oraş. 0ar anos 5l*nt şi 5er 0l*n au luat!o "nainte cuvoioşie şi l!au decapitat/ fără un cuvânt de la -ine "şi "ncleşta -âna/ strângând!o pu-n.arele 5epton pretinde că a- profanat 5eptul lui 9aelor cu sânge/ după ce l!a- -inţit "n privinţa intenţiilor noastre.

! 5!ar părea că are dreptate/ 8ise *rion. Aşadar/ acest @ord 5l*nt a fost şi el părtaş/nu!i aşa 5pune!-i/ a cui a fost strălucita idee să i se "ncredinţe8e 4ar!renhalul şi să fie

nu-it "n consiliu! Degeţel a făcut aran,a-entele. Avea- nevoie de -antiile aurii ale lui 5l*nt.

<ddard 5tar> co-plota cu Renl* şi i!a scris @ordului 5tannis/ oferindu!i tronul. A- fi putut pierde totul. Chiar şi aşa/ a- fost pe!aproape. Dacă 5ansa nu ar fi venit la -ine să!-i spunădespre planurile tatălui ei...

*rion era surprins:! Adevărat 3ropria lui fiică 5ansa păruse "ntotdeauna un copil atât de dulce/

tandru şi prevenitor.! 6ata era "ndrăgostită până peste cap. Ar fi făcut orice pentru offre*/ până când i!a

tăiat capul tatălui său şi a nu-it gestul său "ndurare. Cu asta s!a ter-inat.! "nălţi-ea 5a are un fel unic de a câştiga ini-ile supuşilor săi/ 8ise *rion cu un8â-+et strâ-+. A fost tot dorinţa lui offre* să!# dea afară pe 5er 9ar!ristan 5el-* dinGarda Regală

Cersei oftă.! off voia un ţap ispăşitor pentru -oartea lui Ro+ert. Ear*s i #!a sugerat pe 5er

9arristan. De ce nu 0!a dat lui ai-e co-anda Găr8ii Regale şi un scaun "n -icul consiliu şii!a per-is lui off să arunce un os câinelui său. ine foarte -ult la 5andor Clegane. <ra- pregătiţi să!i oferi- lui 5el-* nişte pă-ânt şi un turn/ -ai -ult decât -erita nepriceputul +ătrân ne+un.

! A- au8it că nepriceputul +ătrân ne+un a ucis două dintre -antiile aurii ale lui 5l*ntcând au "ncercat să!# "nhaţe la 3oarta 'oroiului.

5ora lui părea foarte ne-ulţu-ită.! anos ar fi tre+uit să tri-ită -ai -ulţi oa-eni. 'u e atât de co-petent pe cât ar fi

de dorit.! 5er 9arristan a fost co-andantul Găr8ii Regale a lui Ro+ert 9aratheon/ su+linie

*rion. <l şi ai-e sunt singurii supravieţuitori dintre cei şapte oa-eni ai lui Aer*sargar*en. 3oporul vor+eşte despre el la fel cu- vor+eşte despre 5er*n de la 5cutul ?glin!dă şi despre 3rinţul Ae-on/ Cavalerul Dragon. Ce!ţi "nchipui că ar crede dacă l!ar vedea pe9arristan cel Eitea8 călărind alături de Ro++ 5tar> sau de 5tannis 9aratheon

Cersei privi "ntr!o parte.! 'u -!a- gândit la asta.



! '!a- să!i fac nici un rău/ aşa cu- n!ai să!i faci nici tu/ o asigură el/ dar atâta ti-pcât +ăiatul se si-te a-eninţat/ va fi -ai dispus să asculte. 0i luă -âna. <u sunt fratele tău/ştii doar. Ai nevoie de -ine/ fie că vrei să recunoşti sau nu. 6iul tău are nevoie de -ine/ dacăe să ai+ă vreo speranţă să păstre8e acel scaun urât de fier.

5ora lui păru şocată că o atinge.

! Ai fost -ereu viclean.! 0n felul -eu. Rân,i.! 5!ar putea să -erite "ncercat.../ dar să nu faci vreo greşeală/ *rion. Dacă te accept/

vei fi cu nu-ele âna Regelui/ dar de fapt vei fi âna -ea. "-i vei "-părtăşi toate planurileşi intenţiile tale "nainte de a trece la fapte şi nu vei face ni-ic fără acordul -eu. "nţelegi

!?/ da.! <şti de acord! Desigur/ -inţi el. 5unt al tău/ surioară. Cât ti-p a- nevoie sa fiu. Aşadar/ acu-/ că

sunte- de aceeaşi parte/ n!ar tre+ui să -ai ave- secrete. 5pui că offre* a pus să fie o-orât

@ordul <ddard/ că Ear*s #!a dat afară pe 5er 9arristan şi că Degeţel ne!a pricopsit cu @ordul5l*nt. Cine #!a ucis pe on Arr*nCersei "şi s-ulse -âna.! De unde să ştiu eu! Eăduva "ndurerată de la <*rie pare să ai+ă i-presia că a- fost eu. ă "ntre+ de

unde i!a venit o ase-enea idee.! 5unt sigură că nu ştiu. 'e+unul de <ddard 5tar> -!a acu8at de acelaşi lucru. A

sugerat că @ordul Arr*n +ănuia sau... ei +ine/ credea...! Că te culcai cu dragul nostru ai-e Cersei "i trase o pal-ă.! Credeai că sunt la fel de or+ ca tata *rion "şi frecă o+ra8ul. Cu cine te culci nu e

trea+a -ea/ deşi nu -i se pare chiar corect să!ţi desfaci picioarele pentru un frate şi pentrucelălalt nu.

Cersei "i -ai trase o pal-ă.! Ai -ilă/ Cersei/ doar glu-esc cu tine. Adevărul e că aş prefera o târfă drăguţă. '!

a- "nţeles niciodată ce a vă8ut ai-e la tine/ "n afară de oglindirea propriei sale i-agini.Cersei "i trase "ncă o pal-ă. ?+ra,ii lui *rion erau roşii şi ardeau/ dar el 8â-+ea.! Dacă continui/ s!ar putea să -ă "nfurii. âna lui Cersei se opri.! Bi de ce -i!ar păsa! A- câţiva prieteni noi/ "i -ărturisi *rion. '!o să!ţi placă defel. Cu- l!ai ucis pe

Ro+ert A făcut!o singur. 'oi doar l!a- a,utat. Când @ancel a vă8ut că Ro+ert -erge după

-istreţ/ i!a dat un vin tare. Einul lui preferat/ roşu şi sec/ dar "ntărit/ de trei ori -ai tare decâtera el o+işnuit. 3uturosului i!a plăcut. Ar fi putut să se oprească să!# dea pe gât "n oriceclipă/ dacă ar fi vrut/ dar nu/ a golit o ploscă şi i!a spus lui @ancel să!i aducă "ncă una. Restula făcut -istreţul. Ar fi tre+uit să fii la ospăţ/ *rion. '!a- -ai -âncat niciodată un -istreţ-ai delicios. @!au gătit cu ciuperci şi -ere şi a avut gustul victoriei.

! "ntr!adevăr/ surioară/ ai fost născută să fii văduvă. @ui *rion chiar "i plăcuse deRo+ert 9aratheon/ aşa -are fanfaron prostănac cu- fusese/ fără "ndoială/ "n parte pentru căsora lui era atât de de8gustată de el. Acu-/ dacă ai ter-inat să -ă păl-uieşti/ a- să -ă

retrag. "şi răsuci picioarele şi se dădu ,os de pe scaun cu greu.Cersei se "ncruntă.'u ţi a- dat per-isiunea să pleci Ereau să ştiu cu- ai de gând să # eli+ere8i pe



! nde e âna noastră Roşie "ntre+ă *rion.! A si-ţit un i-puls de a eFplora. 'u era genul care să!şi piardă vre-ea pe culoare.! 5per că nu va ucide nici o persoană i-portantă. ?a-enii clanului aduşi de *rion

din fortăreţelelor din unţii @unii erau loiali "n felul lor săl+atic/ dar erau -ândri şi certăreţi

deopotrivă/ predispuşi să răspundă insultelor/ reale sau i-aginare/ cu sa+ia.! "ncearcă să!l găseşti. Bi cât ti-p te ocupi de asta/ ai gri,ă ca toţi ceilalţi să fie

adăpostiţi şi hrăniţi. 0i vreau "n ca8ar-a din spatele urnului âinii Regelui/ dar nu!# lăsa pe "ngri,itor să pună Ciorile de 3iatră lângă 6raţii @unii şi spune!i că ?a-enii Arşi tre+uie săai+ă o sală nu-ai a lor.

! u unde vei fi! ă "ntorc la 'icovala 5partă. 9ronn 8â-+i cu insolenţă.! Ai nevoie de o escortă 5e spune că dru-urile sunt periculoase.! 0l voi che-a pe căpitanul găr8ii de la Casa surorii -ele şi "i voi a-inti că nu sunt

-ai puţin @annister decât ea. re+uie să!şi rea-intească faptul că ,ură-ântul său este faţă deCasterl* Roc>/ nu faţă de Cersei sau offre*.? oră -ai târ8iu/ *rion plecă de la 6ortăreaţa Roşie/ "nsoţit de o du8ină de stră,eri

@annister "n -antii purpurii şi coifuri cu lei. 0n ti-p ce trecură pe su+ poarta!ghilotină/o+servă capetele ridicate pe 8iduri. 'egre de putre8iciune şi s-oală "nvechită/ deveniseră de-ult de nerecunoscut.

! Căpitane E*larr/ strigă el. Ereau ca astea să fie date ,os -âine. Dă!le surorilor tăcutesă le cureţe.

Ea fi infernal să le potrivească cu trupurile lor/ dar acest lucru tre+uia făcut. Chiar şi "ntoiul ră8+oiului/ tre+uiau respectate anu-ite reguli de +ună!cuviinţă.

E*larr deveni şovăitor.! "nălţi-ea 5a ne!a spus că doreşte să ră-ână pe 8iduri capetele trădătorilor/ până ce

u-ple acele ulti-e trei ţepe de acolo/ de la capăt.! @asă!-ă să ghicesc. na este pentru Ro++ 5tar>/ celelalte pentru @ordul 5tannis şi

@ordul Renl*. Aşa să fie! Da/ stăpâne.! 'epotul -eu "-plineşte astă8i treispre8ece ani/ E*larr. "ncearcă să!ţi a-inteşti asta.

âine vreau să fie date capetele ,os/ altfel una dintre acele ţepe goale ar putea să ai+ă un altchiriaş. 3ricepi ce vreau să spun/ căpitane

! ă voi ocupa personal să fie date ,os/ stăpâne.! 9ine.*rion dădu pinteni calului şi se "ndepărtă/ lăsând -antiile roşii să!# ur-e8e cu-

puteau.0i spusese lui Cersei că avea de gând să ia pulsul oraşului. 'u era "ntru totul o

-inciună. @ui *rion @annister nu!i plăceau prea -ulte dintre cele vă8ute. 5tră8ile de laDe+arcaderul Regelui fuseseră -ereu aglo-erate/ gălăgioase şi 8go-otoase/ dar acu- duh!neau a pericol "ntr!un fel pe care nu şi!l a-intea din ulti-ele vi8ite. n cadavru gol selă+ărţa "n canalul de scurgere de lângă 5trada Ră8+oiaelor de esut/ sfâşiat de o haită decâini săl+ăticiţi/ dar ni-ănui nu părea să!i pese. 3a8nicii erau la tot pasul/ deplasân!du!se

câte doi pe alei/ "n -antiile lor aurii şi că-ăşile din 8ale negre/ cu cio-ege de fier -ereu la"nde-ână. 3ieţele erau pline de oa-eni 8drenţăroşi care!şi vindeau +unurile din casă peni-ic şi frapant de lipsite de gospodari care să vândă -âncare 3uţinele produse pe care le



! Destul de puţină/ recunoscu căpitanul. Cu ră8+oiul din ţările riverane şi cu @ordRenl* care ridică re+eli "n 4ighgarden/ dru-urile sunt "nchise la -ia8ă8i şi la apus.

! Bi ce a făcut +una -ea soră ca să re8olve situaţia! 0a -ăsuri pentru resta+ilirea liniştii "n regat/ "l asigură E*larr. @ordul 5l*nt a triplat

Garda ?raşului şi regina a pus o -ie de -eşteri să lucre8e la structura noastră de apărare.

3ietrarii "ntăresc 8idurile/ tâ-plarii construiesc catapulte cu -iile/ -eşterii fac săgeţi/ fierariisă+ii/ iar 9reasla Alchi-iştilor a pro-is 8ece -ii de ulcele cu foc săl+atic.

*rion se foi stân,enit "n şa. <ra -ulţu-it că Cersei nu stătuse cu -âinile "n sân/ dar pul+erea de foc era un lucru perfid şi 8ece -ii de ulcele erau destule ca să transfor-e totDe+arcaderul Regelui "n cenuşă. 'u era nici un secret că Regele Ro+ert "şi lăsase regatul"-povărat de datorii şi că alchi-iştii erau adesea luaţi drept altruişti.

! @ordul Degeţel găseşte -ereu o soluţie. A i-pus taFă pentru intrarea "n oraş.! Da/ asta ar -erge/ spuse *rion/ gândind: 0steţ. 0steţ şi crud.Heci de -ii fugiseră de luptă pentru presupusa siguranţă de la De+arcaderul Regelui. 0i

vă8use pe dru-ul regelui/ grupuri de -a-e cu copii şi taţi neliniştiţi care se hol+au la caii şicăruţele lui cu ochi laco-i. ?dată a,unşi "n oraş/ fără "ndoială vor fi plătit cu tot ce aveau pentru a aşe8a acele 8iduri "nalte/ liniştitoare/ "ntre ei şi ră8+oi/ deşi/ dacă ar fi ştiut despre pul+erea de foc/ s!ar putea să se fi gândit -ai +ine.

4anul aşe8at su+ se-nul nicovalei sparte se "nălţa "n prea,-a acelor 8iduri/ aproape de3oarta Heilor/ pe unde intraseră di-ineaţă. Când pătrunseră "n curte/ un +ăiat alergă să!#a,ute pe *rion să co+oare de pe cal.

! Du!ţi oa-enii "napoi la castel/ "i spuse lui E*larr. "-i voi petrece noaptea aici.Căpitanul "l privi cu ne"ncredere:! Eei fi "n siguranţă/ stăpâne

! / e prin prea,-ă. *rion porni spre uşă cu pas legănat/ lăsându!# pe E*larr să de8lege "nţelesul vor+elor sale.

? rafală de voioşie "l "ntâ-pină când intră "n sala de -ese a hanului. Recunoscuchicotitul gutural al lui Chelia şi -u8ica -ai do-oală a râsului lui 5hae. 6ata şedea lângăfoc/ sor+ind din vin la o -asă rotundă/ cu trei oa-eni ai rechilor 'egre care fuseseră lăsaţisă o pă8ească şi un +ăr+at rotofei care stătea cu spatele la el. 4angiul/ presupuse/ până ce5hae "l strigă pe *rion şi intrusul se ridică:

! 9unul -eu stăpân/ sunt atât de +ucuros să te văd/ i8+ucni el cu un 8â-+et -oale deeunuc pe faţa pudrată.

*rion se "-pletici.! @ord Ear*s. 'u -ă aştepta- să te văd aici. @ua!l!ar Ceilalţi/ cu- i!o fi găsit atât de

repede! 0artă!-ă dacă deran,e8/ 8ise Ear*s. !a "-pins o pornire spontană de a o "ntâlni pe

tânăra ta doa-nă.! ânăra doa-nă/ repetă 5hae/ savurându!i cuvintele. Ai dreptate pe ,u-ătate/

do-nul -eu. 5unt tanara.?ptspre8ece ani/ gândi *rion. ?ptspre8ece şi e o târfă/ dar iute şi isteaţă/ ageră ca o

pisică "n aşternut/ cu ochi -ari şi negri şi părul negru fru-os şi dulce/ -oale/ cu gura -ică/

"nfo-etată... şi este a -ea 6ii +leste-at/ eunucule.! ă te- că eu sunt intrusul/ @ord Ear*s/ 8ise el cu a-a+ilitate forţată. Când a-intrat eraţi "n toiul distracţiei



5hae scoase un strigăt.! Bi pe ur-ă/ stăpânul 8ice că dacă ar fi o reche 'eagră nu ar -ai putea dor-i/ din

cau8a viselor despre cei cu o singură ureche.! ? pro+le-ă cu care nu voi fi niciodată nevoit să -ă confrunt/ spuse *rion. 5unt

"ngro8it de duş-anii -ei/ aşa că "i ucid.

Ear*s chicoti.! 9ei cu noi nişte vin/ do-nul -eu! Eoi +ea nişte vin.*rion se aşe8ă lângă 5hae. "nţelegea ce se petrecea aici/ chiar dacă Chelia şi fata nu

"nţelegeau. Ear*s "i trans-isese un -esa,. Când a spus !a "-pins o pornire spontană de a o"ntâlni pe tânăra ta doa-nă/ ceea ce a vrut să 8ică era: Ai "ncercat s!o ascun8i/ dar a- ştiutunde se află şi cine e şi iată!-ă. 5e "ntre+a cine!# trădase. 4angiul/ acel +ăiat de la gra,duri/stră,erul de la poartă... sau un o- de!al lui

! "-i place să -ă "ntorc "ntotdeauna "n oraş prin 3oarta Heilor/ "i spuse Ear*s lui

5hae/ "n ti-p ce turna vinul "n cupe. 5culpturile de la Casa 3orţii sunt desăvârşite/ -ă fac sălăcri-e8 de fiecare dată când le văd. ?chii... atât de eFpresivi/ nu cre8i 3arcă te ur-ăresc/"n ti-p ce treci pe su+ poartă.

! '!a- o+servat niciodată/ stăpâne/ răspunse 5hae. ă voi uita din nou -âine/ dacă"ţi face plăcere.

'u te deran,a/ dulceaţă/ gândi *rion/ "nvârtind vinul "n cupă. 'u!i pasă nici un pic desculpturi. ?chii pe care "i laudă sunt ai lui. Erea să spună că ne ur-ărea/ că ştia că sunte-aici din clipa "n care a- trecut de poartă.

! 6ii cu +ăgare de sea-ă/ copilă/ o rugă Ear*s. De+arcaderul Regelui nu e un loc sigur"n 8ilele astea. Cunosc +ine aceste stră8i şi totuşi aproape -!a- te-ut să vin astă8i aici/

singur şi ne"nar-at. 3retutindeni sunt oa-eni nelegiuiţi la aceste ore târ8ii/ o/ da. 9ăr+aţi cusă+ii reci şi ini-i şi -ai reci.

Acolo unde eu pot să vin singur şi ne"nar-at/ alţii pot să vină cu să+iile "n -âini/ voiasă 8ică. 5hae râse.

! Dacă "ncearcă să -ă supere/ vor avea -ai puţin cu o ureche când Chelia "i va pune pe fugă.

Ear*s râse 8go-otos/ de parcă ar fi fost cel -ai a-u8ant lucru pe care "l au8isevreodată/ dar ochii nu "i râdeau când "i "ntoarse către *rion.

! ânăra ta doa-nă e foarte agrea+ilă/ dacă aş fi "n locul tău/ aş avea -are gri,ă de ea.! Asta a- de gând. ?ricine "ncearcă să!i facă vreun rău/ ei +ine/ sunt prea -ic ca să

fiu reche 'eagră şi nu a- nici un fel de pretenţii că sunt cura,os.Ee8i Eor+esc aceeaşi li-+ă cu tine/ eunucule. Atin!ge!te de ea şi "ţi voi lua capul.! <u a- să vă las. Ear*s se ridică. Btiu cât tre+uie să fii de o+osit. A- vrut doar să!ţi

ure8 +un venit/ stăpâne/ şi să!ţi spun cât sunt de "ncântat de sosirea ta. Ave- nevoiestringentă de tine "n consiliu. Ai vă8ut co-eta

! 5unt scund/ nu or+/ răspunse *rion. Afară/ pe Dru-ul Regelui/ părea că acoperă ,u-ătate din cer/ "ntrecând "n strălucire luna nouă.

! 3e stră8i/ oa-enii o nu-esc esagerul Roşu/ spuse Ear*s. 5e 8ice că vine ca unvestitor "naintea unui rege/ pentru a ne preveni că ne aşteaptă foc şi sânge. <unucul "şi frecă

-âinile pudrate. 3ot să te las cu o -ică ghicitoare/ @ord *rion 'u aşteptă răspunsul. 0ntr!oca-eră stăteau trei oa-eni -ari/ un rege/ un preot şi un o- +ogat/ cu aurul lui. "ntre ei seafla un -ercenar un o-uleţ de condiţie o+işnuită şi fără o -inte prea strălucită 6iecare



6u nevoită să!# aştepte "n capul scărilor/ căci picioarele ei erau 8velte şi suple/ "n ti-pce ale lui erau scurte/ pipernicite şi suferinde. Dar ea 8â-+ea când o a,unse din ur-ă.

! i!a fost dor de -ine "l tachina/ luându!# de -ână.! Cu disperare/ recunoscu *rion. 5hae era doar puţin -ai "naltă de un -etru

cinci8eci/ şi cu toate acestea tre+uia să!şi ridice privirea către ea/ dar "n ca8ul ei/ găsea că nu!

# deran,ea8ă. <ra dulce de privit de ,os "n sus.! 0ţi va fi tot ti-pul dor de -ine "n 6ortăreaţa ta Roşie/ spuse 5hae "n ti-p ce!#

conducea "n ca-era ei. 5ingur!singurel/ "n patul tău rece din urnul âinii Regelui.! 3rea adevărat. *rion ar fi ţinut!o +ucuros cu el/ dar tatăl său "i inter8isese. '!o vei

duce pe târfă la curte/ poruncise @ord *in. 5ă o aducă "n oraş era -aFi-a sfidare pe careşi!o per-isese. oată autoritatea lui se trăgea de la tatăl său/ fata tre+uia să "nţeleagă asta. 'uvei fi departe/ "i pro-ise. Eei avea o casă/ cu pa8nici şi servitori/ iar eu te voi vi8ita cât dedes voi putea.

5hae trânti uşa. 3rin ochiurile de gea- "nceţoşate putea distinge arele 5ept al lui

9aelor "nălţându!se deasupra Dealului din Eisen*a/ dar *rion era distras de o altă privelişte.Aplecându!se/ 5hae "şi apucă rochia de tiv/ o trase peste cap şi o a8vârli deoparte. 'u purtaniciodată len,erie de corp.

! 'u vei putea niciodată să te odihneşti/ spuse ea aşe8ându!se "n faţa lui/ trandafirie/goală şi "ncântătoare/ cu o -ână pe şold. e vei gândi la -ine de fiecare dată când vei -ergela culcare. 3e ur-ă te vei "nfier+ânta şi nu vei avea pe ni-eni lângă tine şi nu vei finiciodată "n stare să dor-i până când nu... Hâ-+i/ acel 8â-+et -aliţios care "i plăcea atât de-ult lui *rion. De aceea i se spune urnul âinii/ stăpâne

! aci şi sărută!-ă/ "i porunci.5i-ţea gustul vinului pe +u8ele ei/ sânii -ici şi tari striviţi de trupul său/ "n ti-p ce

degetele ei se pli-+au către cureaua pantalonilor lui.! @eul -eu/ şopti ea când "ntrerupse sărutul pentru a se de8+răca. Dulcele -eu stăpân/

uriaşul -eu din clanul @annister. *rion o "-pinse pe pat. Când o pătrunse/ ea ţipă destul detare ca să!l tre8ească din -or-ânt pe 9aelor cel 9inecuvântat/ iar unghiile ei lăsară ur-eadânci pe spatele lui. 'iciodată nu avusese parte de o durere care să!i placă -ăcar pe ,u!-ătate atât de -ult.

3rostule/ "şi spuse după aceea/ "n ti-p ce 8ăceau "n -i,locul saltelei/ tolăniţi "ntreaşternuturile şifonate. Eei "nvăţa vreodată/ piticule < o târfă/ +leste!-atule/ "ţi iu+eşte +anii/nu +ăr+ăţia. 0ţi aduci a-inte de *sha Dar când degetele lui alunecară uşor peste un sfârc/acesta se "ntări la atingere/ iar el putu o+serva ur-a lăsată pe sâni/ unde o -uşcase cu pasiune.

! Aşadar/ ce ai să faci stăpâne acu-/ că eşti âna Regelui "l "ntre+ă 5hae "n ti-p ceel ţinea "n pal-ă acea carne dulce/ caldă.

! Ceva la care Cersei nu se aşteaptă/ -ur-ură *rion "ncet lângă gâtul ei -lădios.Eoi face... dreptate.



BRAN

9ran prefera piatra dură a +anchetei de lângă fereastră/ nu confortul păturilor şi al patului său de puf. 0n pat/ 8idurile se strângeau "n ,urul lui şi tavanul atârna greu deasupraI "n pat/ ca-era "i era celulă/ iar Linterfell otravă. 0nsă dincolo de fereastră/ lu-ea largăcontinua să "l che-e.

'u putea să u-+le/ nici să se caţere/ nici să vâne8e sau să se lupte cu sa+ia de le-n/ ca pe vre-uri/ dar "ncă putea prii" 0i plăcea să se uite cu- ferestrele "ncepeau să lu-ine8e peste Linterfell/ "n ti-p ce lu-ânările şi focurile din că-ine erau aprinse "n spateleochiurilor de gea- "n for-ă de dia-ant ale turnului şi ale castelului şi "i plăcea să audă cu-lupii străvechi urlă la stele.

0n ulti-ul ti-p/ visa adesea lupii. îmi or2esc mie, $rate ctre $rate, "şi 8ise când lupii"ncepură să urle. Aproape "i putea "nţelege... nu toc-ai/ nu cu adevărat/ dar aproape, de parcă ar fi cântat "ntr!o li-+ă pe care o cunoscuse cândva şi o uitase. Cei din clanul



Lalder s!ar putea speria de ei/ dar cei din clanul 5tar> aveau sânge de lup. Aşa "i spusese9ătrâna 'an. JDeşi e -ai puternic la unii decât la alţiiK/ "l prevenise.

Eara urletele erau prelungi şi triste/ pline de suferinţă şi alean. rletele Câinelui @ăţoserau -ai săl+atice. Glasurile lor se risipeau ca un ecou prin curţi şi "ncăperi până ce castelul"ntreg răsuna/ de parcă o haită -are +ântuia cetatea Linterfell/ şi nu doar doi... Doi/ acolounde cândva fuseseră şase. 3are le e dor şi lor de $ra'i şi surori4 se "ntre+ă 9ran. 3are îl

cheam pe 5&nt %enuşiu şi pe #luca, pe #!meria şi pe Um2ra .oamnei4 5or s in

acas şi s $ie împreun o hait4

P Cine poate cunoaşte -intea unui lup i!a 8is er Rodric> Cassel când 9ran #!a"ntre+at de ce urlau. a-a lui 9ran "l nu-ise castelan la Linterfell "n a+senţa ei şi

"ndatoririle "i lăsau puţin ti-p pentru "ntre+ări inutile.P rlă după li+ertate/ a spus 6arlen/ care era ad-inistratorul adăpostului şi nu iu+ea-ai -ult lupii decât "i iu+eau câinii lui de vânătoare. 'u le place să fie tre8iţi şi cine!i poate"nvinui @ocul săl+ăticiunilor e "n săl+ăticie/ nu "ntr!un castel.P Eor să vâne8e/ a fost de acord Gage/ +ucătarul/ "n ti-p ce a-esteca +ucăţelele de seu"ntr!un ca8an -are cu tocană. @upul/ se ştie/ are un -iros -ai +un decât orice o-. 3asă-iteau si-ţit -irosul pră8ii.

aester @uin nu era de aceeaşi părere.! @upii urlă adesea la lună. Aceştia urlă la co-etă. Ee8i cât e de strălucitoare 3ro+a+il

au i-presia că este luna.Când 9ran i!a repetat asta lui ?sha/ aceasta a râs 8go-otos.! @upii tăi au -ai -ultă -inte decât aester al tău/ a spus "ngri,itoarea. Cunosc

adevăruri pe care +ătrânul le!a uitat. 6elul "n care a rostit asta #!a făcut să se "nfiore8e/ iarcând a "ntre+at ce se-nificaţie avea co-eta/ ea a răspuns: 5ânge şi foc/ +ăiete/ ni-ic plăcut.

9ran #!a "ntre+at pe 5eptonul Cha*le despre co-etă când alegeau nişte suluri salvatedin incendiul de la +i+liotecă.

! <ste sa+ia care ucide anoti-pul/ i!a răspuns el/ şi/ curând după sosirea cor+ului al+din ?raşul Eechi/ vestind toa-na/ se dovedi că avea -are dreptate.

Cu toate acestea/ 9ătrâna 'an era de altă părere/ iar ea trăise -ai -ult decât oricare

dintre ei.! Dragoni/ a spus ea/ ridicând capul şi adul-ecând. <ra pe ,u-ătate oar+ă şi nu putea

vedea co-eta/ dar susţinea că o putea mirosi" 5unt dragoni/ +ăiete/ a insistat ea. 'an nu #!a nu-it prin', nu "l nu-ea aşa niciodată. 4odor a spus doar J4odorK. Asta

era tot ce spunea -ereu.Bi totuşi/ lupii urlau. 5tră,erii de pe 8iduri -ur-urau +leste-e/ câinii de vânătoare din

ţarcuri lătrau furioşi/ caii loveau "n gra,durile lor/ cei din clanul Lalder tre-urau lângă foc şi până şi aester @uin se plângea de nopţile de neso-n. 'u-ai lui 9ran nu "i păsa. er

Rodric> "ngrădise lupii "n pădurea 8eilor după ce Câinele @ăţos #!a -uşcat pe -icul Lalder/dar pietrele de la Linterfell ,ucau feste ciudate cu sunetele şi uneori se au8eau de parcă s!ar

fi aflat "n curte/ chiar su+ fereastra lui 9ran. Alteori ar fi putut ,ura că se aflau sus/ pe8idurile "-pre,-uitoare/ dând târcoale ca nişte santinele. "şi dorea să!i poată vedea.



3ri-ei 6ortăreţe/ acolo unde se "ntâ-plase/ si-ţea cu- i se strânge sto-acul. Bi acu- nu-ai putea să se caţere/ nici să u-+le/ să fugă sau să se lupte cu sa+ia/ iar visul de a devenicavaler "i lăsase un gust a-ar.

0n 8iua când 9ran a că8ut şi -ultă vre-e după aceea/ când a 8ăcut rănit "n pat/ Eara aurlat. Aşa "i spusese Ro++ "nainte de a pleca la ră8+oi. Eara "l ,elise/ iar Câinele @ăţos şiEânt Cenuşiu i se alăturaseră "n suferinţă. 0ar "n noaptea "n care cor+ul +leste-at a adusvor+ă despre -oartea tatălui său/ lupii au ştiut şi asta. 9ran se afla "n -icul turn al luiaester "-preună cu Ric>on/ vor+ind despre copiii din pădure/ când Eara şi Câinele @ăţos l!au asur8it pe @uin cu urletele lor.

cum pe cine elesc4 Ereun vrăş-aş #!a ucis pe Regele 'ordului ! fratele său/ Ro++

Că8use fratele sau +astard/ on 5no/ de pe Hid urise -a-a lui/ sau vreuna dintre surori5au era altceva/ aşa cu- pareau să creadă aester şi 5eptonul şi 9ătrâna 'an

.ac aş $i un lup aderat, aş în'elege c&ntecul, gândi cu părere de rău. 0n visele salecu lupi putea să se caţere pe coa-ele -unţilor/ să taie de!a cur-e8işul -unţi de gheaţă -ai"nalţi decât orice turn şi să stea "n vârf/ su+ luna plină/ cu lu-ea "ntreagă la picioare/ caodinioară.

! ?ooo/ strigă de "ncercare. "şi făcu -âinile pâlnie la gură şi ridică creştetul spreco-etă: 3oooooo8oooooooooooo, ahooooooooooooooo, hăuli 9ran. 5una prostesc/ su+ţire/"nfundat şi tre-urat/ urletul unui +ăieţel/ nu al unui lup. Cu toate acestea/ Eara răspunse/

acoperind cu glasul lui vocea firavă a lui 9ran/ iar Câinele @ăţos "i ţinu isonul. 9ran chiuidin nou. rlară "-preună/ ulti-ii ră-aşi din haita lor.5unetul aduse un stră,er la uşa sa/ pe %ap de 6aie, cu negul lui pe nas. 5e uită

"năuntru/ "l vă8u pe 9ran urlând la fereastră şi spuse:! Ce!i asta/ prinţul -eu9ran se si-ţea ciudat când i se spunea prinţ/ deşi era -oştenitorul lui Ro++/ iar Ro++

era acu- Rege al 'ordului. "ntoarse capul şi urlă către stră,er:8 3ooooooo" 3o8oo8oooooooooooo" Cap de 3aie se strâ-+ă.! ?preşte!te chiar acu-5tră,erul se retrase. Când reveni/ cu el era aes!ter @uin/ "nveş-ântat "n gri/ cu

lanţul strâns "n ,urul gâtului.! 9ran/ fiarele acelea fac destulă gălăgie şi fără a,utorul tău. raversă ca-era şi puse o

-ână pe fruntea +ăiatului. < târ8iu/ ar tre+ui să dor-i +uştean.P Eor+esc cu lupii. 9ran "i dădu -âna la o parte.P 5ă!# pun pe Cap de 3aie să te ducă "n pat

P 3ot să -ă duc singur "n pat. i>>en prinsese un rând de +are de fier "n 8id/ ca 9ransă se poată deplasa singur prin ca-eră/ trăgându!se cu -âinile. ergea "ncet şi greu/ iaru-erii "l dureau/ dar ura să fie dus "n +raţe. ?ricu-/ nu tre+uie să dor- dacă nu vreau.P oţi oa-enii tre+uie să doar-ă/ 9ran. Chiar şi prinţii.

! Când dor-/ -ă transfor- "n lup. 9ran "şi "ntoarse faţa şi privi afară/ "n noapte. @upiivisea8ă



! 9a da/ spuse 9ran cu o neaşteptată siguranţă. Eisea8ă vise de copaci. neori vise8copaci. n copac al ini-ii/ ase-enea celui din pădurea 8eilor. ă chea-ă. 3refer viselelupilor. iros lucrurile şi uneori si-t gust de sânge.

aester @uin trase de lanţul său/ acolo unde i se freca de gât.P Dacă ai petrece -ai -ult ti-p cu ceilalţi copii...P 0i urăsc pe ceilalţi copii/ spuse 9ran/ referindu!se la Lalder. 0ţi poruncesc să!i tri-iţide aici.

@uin deveni sever:P 6re*ii sunt stră,erii -a-ei tale/ tri-işi aici să fie gă8duiţi la porunca ei eFpresă. 'ueşti tu cel care să!i alunge şi nici nu e fru-os. Dacă i!a- da afară/ unde s!ar duce

P Acasă. < vina lor că nu -ă laşi să!# a- pe Eara.P 9ăiatul 6re* nu a cerut el să fie atacat/ spuse aester/ aşa cu- n!a- cerut nici eu.P Dar acela a fost Câinele @ăţos. 0-ensul lup negru al lui Ric>on era atât de săl+atic/"ncât uneori "l speria până şi pe 9ran. Eara nu a -uşcat niciodată pe ni-eni.P Eara i!a s-uls +eregata unui o- chiar "n această ca-eră/ sau ai uitat Adevărul e căacei căţeluşi dulci pe care tu şi fraţii tăi i!aţi găsit "n 8ăpadă au devenit ani-ale fioroase.9ăieţii 6re* sunt "nţelepţi că se ţin departe de ei.P Ar tre+ui să!i pune- pe Lalderi "n pădurea 8eilor. 5!ar putea ,uca de!a stăpânul larăscruce cât ar vrea/ iar Eara ar putea să doar-ă din nou cu -ine. Dacă eu sunt prinţul/ nu

"-i dai ascultare A- vrut să călăresc pe Dansator/ dar 9urtăde+ere nu -!a lăsat dincolo de poartă.P Bi pe +ună dreptate. 3ădurea lupilor e plină de pri-e,dii/ ai fi putut să "nveţi asta dinulti-a ta călătorie. Erei ca vreun proscris să te ia ostatic şi să te vândă fa-iliei @annisterP Eara -!ar salva/ insistă 9ran cu "ncăpăţânare. 3rinţilor ar tre+ui să li se per-ită săcălătorească pe -are şi să vâne8e -istreţi "n pădurea lupilor şi să se lupte cu lăncile laturniruri.P 9ran/ copile/ de ce te chinuieşti aşa 0ntr!o 8i s!ar putea să faci unele dintre lucrurileastea/ dar acu- eşti doar un +ăiat de opt ani.P Aş prefera să fiu un lup. Atunci aş putea să trăiesc "n pădure şi să dor- cât vreau eu/

şi le!aş putea găsi pe Ar*a şi pe 5ansa. Aş mirosi locul unde se află şi -!aş duce să le salve8/iar când Ro++ ar pleca la luptă/ -!aş lupta alături de el ca Eânt Cenuşiu. 0!aş sfârtecagâtle,ul Regicidului cu dinţii/ l!aş sfâşia şi pe ur-ă ră8+oiul s!ar sfârşi şi toată lu-ea s!ar"ntoarce la Linterfell. Dacă aş fi lup.... rlă iar: 3oo8ooo8oooooooooooo"

@uin ridică glasul:P n prinţ adevărat s!ar +ucuraP 3333333, urlă 9ran -ai tare. 3338333333333"

aester cedă.! Cu- vrei/ copile. Cu -âhnire şi de8gust "n privire/ părăsi dor-itorul.rlatul "şi pierdu savoarea când 9ran ră-ase singur. 5e linişti. :u într8ader i8am

primit cu 2ucurie, "şi spuse rese-nat. m $ost stp&nul în /inter$ell, un lord aderat, nu

poate s spun c nu am $ost" Când



ra8na prin pădurea lupilor/ s!au descurcat cu unul dintre heleşteiele tul+uri din pădurea8eilor. Lalder şi Lalder nu -ai vă8useră niciodată apă fier+inte ţâşnind din pă-ânt/ dara-ândoi au presupus că aceasta va face ca ,ocul să fie şi -ai gro8av.

3e a-ândoi "i che-a Lalder 6re*. Lalder cel -are spunea că erau -ulţi Lalderi laGe-eni/ toţi +ote8aţi după +unicul +ăieţilor/ @ord Lalder 6re*.

! @a Linterfell ave- propriile noastre nu-e/ le spusese Ric>on cu trufie când a au8itasta.

ocul se ,uca astfel: "ţi puneai +uşteanul pe apă şi unul dintre ,ucători stătea la -i,loccu un +ăţ. <l era stăpânul răscrucii şi când apărea un alt ,ucător/ tre+uia să spună: :u sunt

stp&nul rscrucii, tu cine eşti4 0ar celălalt ,ucător tre+uia să ţină un discurs despre cine este

şi de ce tre+uia să i se per-ită să treacă.5tăpânul putea să!# pună să rostească ,ură-inte şi să răspundă la "ntre+ări. 'u tre+uia

să spună adevărul/ dar ,ură-intele erau vala+ile/ cu eFcepţia ca8ului "n care spunea J3oateKIaşadar ş-echeria era să spui J3oateK "n aşa fel ca stăpânul răscrucii să nu o+serve. Apoi puteai să "ncerci să!# do+ori "n apă şi să devii tu "nsuţi stăpân/ dar nu-ai dacă spuseseşiJ3oateK. Altfel erai scos din ,oc. 5tăpânul putea să do+oare pe oricine "n apă/ ori de câte orivoia/ şi el era singurul care avea voie să folosească +ăţul.

0n practică/ ,ocul se reducea "n principal la "-pin!sături/ lovituri şi că8ături "n apă/"-preună cu o gră-adă de discuţii 8go-otoase dacă cineva a spus sau nu J3oateK. Lalder

cel ic era stăpân al răscrucii -ai tot ti-pul.0 se 8icea Lalder cel ic/ chiar dacă era "nalt şi ro+ust/ cu faţa roşie şi o +urtă -are şirotundă. Lalder cel are avea trăsăturile ascuţite şi faţa osoasă şi era cu o pal-ă -ai scund.P < cu cinci8eci şi două de 8ile -ai -are ca -ine/ eFplicase Lalder cel ic/ aşa că la"nceput a fost -ai -are/ dar eu a- crescut -ai repede.P 5unte- verişori/ nu fraţi/ a adăugat Lalder cel are -icuţul. ehall. <"naintea -ea "n linia de succesiune/ chiar dacă eu sunt -ai -are.P Doar cu cinci8eci şi două de 8ile/ o+iectă Lalder cel ic. Bi nici unul dinte noi nu va

deţine vreodată Ge-enii/ prostule.P <u da/ declară Lalder cel are. 'ici nu sunte- singurii din fa-ilia Lalder. er

5teron a fost +unicul lui/ Lalder cel 'egru. <l e al patrulea "n linia succesiunii/ şi -ai suntLalder cel Roşu/ fiul lui er <--on/ şi Lalder 9astardul/ care nu e defel pe linia-oştenirii. 0 se spune Lalder Râuri/ nu Lalder 6re*. 0n plus/ eFistă şi fete pe nu-e Lalda.P Bi *r. iţi -ereu de *r.P <l e Lalt*r/ nu Lalder/ spuse dega,at Lalder cel are. Bi e după noi/ aşa că nucontea8ă. ?ricu-/ -ie nu -i!a plăcut niciodată.

er Rodri> decretase că vor "-părţi vechiul dor-itor al lui on 5no/ de vre-e ce onera "n Rondul de 'oapte şi nu se -ai "ntorcea. 9ran ura asta/ "l făcea să se si-tă de parcă

+ăieţii 6re* "ncercau să fure locul lui on.3rivise cu ,ind cu- Lalderii se luptau cu 'apul/ +ăiatul +ucătarului/ şi cu fetele lui/



picioare, i8aş arunca pe to'i în ap, gândise el cu a-ărăciune. #i8meni în a$ar de mine nuar $i stp&n al rscrucii"

0n cele din ur-ă/ Ric>on a venit alergând din pădurea 8eilor/ cu Câinele @ăţos lacălcâie. 0!a privit pe 'ap şi pe Lalder cel ic cuse luptă pentru +ăţ până ce 'ap şi!a pierdut echili+rul şi s!a pră+uşit/ "-proş!când apa/ cu +raţele fluturând. Ric>on a strigat:P <u Acu- eu Ereau să -ă ,oc Lalder cel ic i!a făcut se-n să se apropie/ iarCâinele @ăţos a dat să!# ur-e8e.P 'u/ @ăţosule/ i!a poruncit fratele său. @upii nu se pot ,uca. u ră-âi cu 9ran. Bi aşaa făcut...

... până când Lalder cel ic #!a plesnit pe Ric>on cu +ăţul/ direct peste sto-ac.

"nainte ca 9ran să clipească/ lupul negru a 8+urat peste +uştean/ "n apă s!a vă8ut sânge/ +ăieţii Lalder ţipau de -oarte/ Ric>on stătea "n noroi şi râdea/ iar 4odor s!a apropiat cu pasgreoi/ strigând:

! 4odor 4odor 4odorDupă această "ntâ-plare/ "n -od ciudat/ Ric>on a hotărât că "i plac Lalderii. 'u s!au

-ai ,ucat niciodată de!a stăpânul răscrucii/ dar s!au ,ucat alte ,ocuri ! onştri şi fecioare/Bo+olani şi pisici/ Eino!"n!castelul!-eu/ tot felul de ,ocuri. Cu Ric>on de partea lor/ +ăieţiiLalder dădeau ia-a "n +ucătărie "n căutare de pră,ituri şi faguri de -iere/ alergau "n ,urul8idurilor/ aruncau

oase căţeilor din ţarcuri şi se antrenau cu să+ii de le-n/ su+ privirile vigilente ale luier Rodri>. Ric>on le!a arătat chiar şi cavourile adânci de su+ pă-ânt/ unde pietrarulsculpta -or-ântul tatălui său.

! 'u ai dreptul a ţipat 9ran la fratele său/ când a au8it. Acela era locul nostru/ un local fa-iliei tar;< Dar lui Ric>on nu i!a păsat.

şa de la dor-itorul său se deschise. aester @uin ducea un ulcior verde şi de dataaceasta cu el veniră ?sha şi Cap de 3aie.

! i!a- făcut o licoare de dor-it/ 9ran.?sha "l ridică "n +raţele ei osoase. <ra foarte "naltă pentru o fe-eie/ şi neo+işnuit de

puternică. 0l duse "n pat fără efort.

! Asta o să!ţi asigure un so-n fără vise/ spuse aester @uin "n ti-p ce scoase dopulsticlei. n so-n dulce/ fără vise.P Chiar aşa "ntre+ă 9ran/ dornic să creadă.P Da. 9ea.

9ran +ău. 3oţiunea era groasă şi prăfoasă/ dar "n ea era -iere/ aşa că alunecă uşor.! âine di-ineaţă te vei si-ţi -ai +ine. @uin "i 8â-+i lui 9ran şi "l -ângâie/

luându!şiră-as +un. ?sha ră-ase "n ur-ă:! Din nou visul cu lupi 9ran "ncuviinţă.! '!ar tre+ui să te 8+aţi atâta/ +ăiete. Eăd că vor+eşti cu po-ul ini-ii. 3oate că 8eii

"ncearcă să!ţi răspundă.! Heii -ur-ură el/ de,a so-noros. Chipul lui ?sha se "nceţoşa şi se "ntunecă. omn



irosurile "l "-+ătau/ vii şi a-eţitoare/ -ias-a crudă/ -urdară/ a heleşteielorfier+inţi/ parfu-ul pă-ântului putred/ +ogat/ su+ picior/ veveriţele prin ste,ari. irosul deveveriţă "l făcu să!şi aducă a-inte de gustul sângelui fier+inte şi de felul cu- "i trosneauoasele "ntre dinţi. Gura i se u-plu de salivă. âncase doar cu o ,u-ătate de 8i "n ur-ă/ darnu!i făcea nici o plăcere să -ănânce carne -oartă/ fie şi de căprioară. Au8ea veveriţelechiţăind şi fre-ătând deasupra lui/ adăpostite printre frun8e/ dar ştiau că nu era +ine săco+oare "n locul unde el şi fratele lui stăteau la pândă.

5i-ţea şi -irosul fratelui său/ un -iros cunoscut/ puternic şi lu-esc/ -irosul negru ca +lana sa. 6ratele său sălta "n ,urul 8idurilor/ cuprins de furie. 5e "nvârtea iar şi iar/ 8i dupănoapte/ noapte după 8i/ neo+osit/ căutând... o pradă/ o ieşire/ căutându!şi -a-a/ tovarăşii/

haita/ căutând/ căutând/ fără să găsească vreodată.Dincolo de copaci se ridicau 8idurile/ -or-ane de stânci o-eneşti/ -oarte/ stânci care

se iveau pretutindeni "-pre,urul acestui petic de pădure vie. 5e "nălţau/ gri şi pestriţe/ +ălţatede -uşchi/ dar groase şi puternice şi -ai sus decât ar fi putut să spere orice lup că poate sări.6ierul rece şi le-nul crăpat astupau singurele goluri dintre pietrele stivuite care "i "ncon! ,urau. 6ratele lui se oprea la fiecare deschi8ătură şi "şi de8velea colţii cu furie/ dar căileră-âneau "nchise.

6ăcuse acelaşi lucru "n pri-a noapte şi "nvăţase că nu era +ine. Aici -ârâiturile nufoloseau la ni-ic. Hidurile nu se deschideau dacă le "ncon,ura. ?a-enii nu se "ndepărtau

dacă ridica piciorul şi -arca po-ii. @u-ea se "ngustase "n ,urul lor/ dar dincolo de pădurea"ngrădită ră-âneau cavernele -ari/ cenuşii/ din stâncile oa-enilor. Dincolo de piscurile"nalte până la cer/ ridicate de -âna o-ului/ adevărata lu-e "l che-a şi ştia că tre+uia sărăspundă sau să -oară.



ARYA

Călătoreau din 8ori şi până seara/ stră+ăteau păduri şi live8i şi câ-puri "ngri,ite/sătucuri şi târguri "nţesate de lu-e şi cetăţi -asive. Când se lăsa "ntunericul/ "şi aşe8auta+ăra şi -âncau la lu-ina 5a+iei Roşii. 9ăr+aţii stăteau de pa8ă cu rândul. Ar*a "ntre8ăreaflăcările sclipind printre copaci dinspre ta+erele celorlalţi dru-eţi. <rau parcă tot -ai -ulteta+ere cu fiecare noapte şi tot -ai -ulţi călători cu fiecare 8i.

Eeneau "n 8ori/ "n asfinţit/ pe ti-p de noapte/ +ătrâni şi copii/ oa-eni -ari şi -ici/fete cu picioarele goale şi fe-ei cu copii la sân. nii -ânau căruţe/ alţii se hurducăiau "nspatele carelor cu +oi. Cei -ai -ulţi călăreau cai de povară/ catâri sau -ăgari/ orice -i,loc

de transport care -ergea/ alerga sau se rostogolea. ? fe-eie ducea o vacă de lapte cu ofetiţă "n spate. Ar*a vă8u un fierar "-pingând o tără+oanţă pe roţi care "i ducea uneltele/ciocanele/ cleştii şi chiar şi o nicovală/ iar puţin -ai "n ur-ă/ alt o- cu altă tără+oanţă/ doarcă acesta ducea doi +e+eluşi "ntr!o



pătură. a,oritatea veneau pe ,os/ cu lucrurile pe u-eri/ osteniţi/ cu chipuri "ngri,orate.ergeau spre sud/ către oraş/ către De+arcaderul Regelui/ şi doar unul dintr!o sută seostenea să le arunce o vor+ă lui Moren şi alor lui/ care treceau către nord. 5e "ntre+a de ceni-eni nu -ergea "n aceeaşi direcţie cu ei.

ulţi dintre dru-eţi erau "nar-aţi. Ar*a vă8u pu-nale şi stilete/ seceri şi topoare şi/ici şi colo/ câte o sa+ie. nii "şi făcuseră cio-ege din crengi de copac sau "şi ciopliserătoiege noduroase. "şi -ângâiau ar-ele şi ur-ăreau cu privirea căruţele/ dar/ "n cele dinur-ă/ lăsau coloana să treacă pe lângă ei. rei8eci erau prea -ulţi/ indiferent ce aveau "ncăruţe.

6rieşte cu ochii tai, spunea 5*rio/ asculta cu urechile tale"

0ntr!o 8i/ o ne+un "ncepu să strige la ei de pe -arginea dru-ului.! 3roştilor ? să vă o-oare/ proştilor<ra -ică şi sfri,ită/ cu ochii adânciţi "n or+ite şi picioarele "nsângerate.0n di-ineaţa ur-ătoare/ un târgoveţ dichisit/ călare pe o iapă sură/ se opri lângă Moren

şi "l "-+ie să!i vândă căruţele şi tot ce avea pe nu-ai ,u-ătate din cât valorau.! < ră8+oi/ vor lua ce vor/ ai face -ai +ine să!-i vin8i -ie/ a-ice.Moren se "ntoarse răsucindu!şi u-erii ghe+oşi şi scuipă.Ar*a o+servă "n aceeaşi 8i pri-ul -or-ânt/ o -ovilită lângă dru-/ ca pentru un copil.

3e pă-ântul -oale fusese aşe8at un cristal/ iar @o--* vru să!# ia/ dar aurul i!a spus că arfi -ai +ine să lase -orţii "n pace. Câteva leghe -ai departe/ 3raed le arătă alte -or-inte/-ulte dintre ele proaspăt săpate. 3e ur-ă/ nu trecu nici o 8i fără să "ntâlnească vreunul.

0ntr!o noapte/ Ar*a se tre8i "n "ntuneric/ speriată fără vreun -otiv anu-e. Deasupra/5a+ia Roşie "-părţea cerul cu alte o -ie de stele. 'oaptea i se părea nefiresc de tăcută/ deşiau8ea sforăitul "nfundat al lui Moren/ trosnetul focului/ chiar şi agitaţia -ăgarilor. 0 se păreacă lu-ea "şi ţinea respiraţia/ iar liniştea o făcea să se "nfioare. Ador-i cu -âna strânsă peAc.

0n di-ineaţa ur-ătoare/ când 3raed nu se tre8i/ Ar*a "şi dădu sea-a că tuşea lui fusesecea care lipsise. 5ăpară atunci un -or-ânt al lor/ "ngropându!# pe -ercenar acolo undeador-ise. Moren "l de8+răcă de o+iectele de preţ "nainte de a arunca pă-ântul peste el. nul

dintre +ăr+aţi ceru ci8-ele lui/ altul pu-nalul. Că-aşa de 8ale şi coiful "i fură "-pachetate.Moren "i dădu aurului spada lui 3raed.! ?şteni ca ai tăi ar putea "nvăţa să o -ânuiască/ "i spuse.n +ăiat pe nu-e ar+er "-prăştie o -ână de ghinde peste trupul lui 3raed/ ca pe

locul acela să crească un ste,ar.0n seara aceea se opriră "ntr!un sat/ la un han acoperit cu iederă. Moren şi!a nu-ărat

-onedele din taşcă şi a hotărât că le a,ung pentru o -asă caldă.! Eeţi dor-i afară/ ca "ntotdeauna/ dar au acolo sală de +aie/ dacă vreunul dintre voi

duce dorul unei +ăi fier+inţi şi a unei +ucăţi de săpun.Ar*a nu "ndră8ni/ deşi -irosea de,a la fel de urât ca Moren/ era lipicioasă şi duhnea.

nele dintre creaturile care "şi făceau veacul "n hainele ei veniseră cu ea toc-ai de la6undătura 3uricilor/ i se părea nedrept să le "nece. ar+er/ 3lăcintă 6ier+inte şi aurul se



Ar*a sor+i cu prudenţă din cana ei/ printre "-+ucăturile de plăcintă/ fier+inte "ncă dincuptor. neori tata "i lăsa să +ea o cană de +ere/ "şi a-intea. 5ansa se strâ-+a/ spunând căvinul era -ult -ai +un/ dar ei "i plăcea destul de -ult. Gândul la 5ansa şi la tatăl ei o"ntrista.

4anul era plin de oa-eni care se "ndreptau către sud şi sala -are se u-plu de râsete +at,ocoritoare când Moren spuse că ei se "ndreptau "n direcţia opusă.

! Eă veţi "ntoarce cât de curând/ se ,ură hangiul. 'u e chip să -ergi spre -ia8ănoapte.u-ătate din câ-puri sunt arse şi oa-enii care au -ai ră-as sunt adăpostiţi "n cetăţile lor"ntărite. n grup vine "n 8ori şi altul apare pe "nserat.

! Asta nu "nsea-nă ni-ic pentru noi/ insistă Moren cu "nverşunare. ull* sau

@annister/ nu are nici o i-portanţă. Rondul nu e de partea ni-ănui. >ordul Tull! e 2unicul meu, se gândi Ar*a. 3entru ea conta/ dar "şi -uşcă +u8a şi tăcu/

ascultând.! 'u e vor+a doar despre @annisteri şi ull*/ spuse hangiul. 5unt săl+atici de pe

untele @unii/ "ncearcă să le spui lor că nu sunteţi de partea ni-ănui. Bi -ai sunt şi cei dinclanul 5tar>/ ur-aşii tânărului lord/ fiul defunctei âini a Regelui...

Ar*a se ridică "n picioare/ străduindu!se să audă. 5e referea la Ro224

! A- au8it că +ăiatul a pornit la luptă călare pe un lup/ 8ise un o- cu părul +ălai/ cu ocană "n -ână.

! Cleveteli/ scuipă Moren.P ?-ul de la care a- au8it a vă8ut cu ochii lui. A ,urat că era un lup -are cât un cal.P Asta nu "nsea-nă că e adevărat/ 4od/ 8ise hangiul. u ,uri -ereu că vei plăti ce "-ieşti dator şi "ncă n!a- vă8ut nici un sfanţ. ulţu-ea hohoti/ iar +ăr+atul cu părul gal+enroşi.P A fost un an prost pentru lupi/ se vâr" "n vor+ă un +ăr+at "-+răcat cu o -antie verde/-urdară de pe dru-. @a ?chiul Heilor/ haitele au devenit -ai "ndră8neţe ca oricând. ?i/vaci/ câini/ nu are i-portanţă/ o-oară după +unul plac şi n!au tea-ă de oa-eni. 0ţi riştiviaţa dacă -ergi noaptea prin pădurile alea.P A/ astea sunt poveşti/ la fel de adevărate ca toate celelalte.

P A- au8it acelaşi lucru de la verişoara -ea/ iar ea nu e genul care să spună -inciuni/interveni o +ătrână. Hice că e o haită -are/ de sute de lupi/ care o-oară oa-eni. 5untconduşi de o lupoaică din cel de!al şaptelea iad.

? lupoaic" Ar*a "şi dădu pe gât +erea/ "ntre!+ându!se. ?are ?chiul Heilor era lângărident Bi!ar fi dorit să ai+ă o hartă. ? părăsise pe '*-eria lângă rident. 'u aşa voise/dar or* spusese că nu aveau de ales/ că dacă lupoaica ar fi venit "napoi cu ei/ ar fi fost ucisă pentru că #!a -uşcat pe offre*/ chiar dacă acesta -eritase. 6useseră nevoiţi să strige şi săţipe şi să arunce pietre şi lupoaica nu "ncetase să!i ur-ărească până ce pietrele Ar*ei nu oloviseră. 6ro2a2il c nici mcar nu m8ar recunoaşte, gândi Ar*a. au dac m8ar

recunoaşte, m8ar urî"

9ăr+atul "n -antie verde spuse:! A- au8it cu- această căţea a iadului a intrat "ntr!o 8i "n sat... ? 8i de târg/ cu



P 9ăiatul e a-eţit de +ere/ asta e tot.P 9a nu/ nu sunt. 'u -ănâncă prunci...P Afară/ 2iete, şi ve8i să ră-âi acolo până ce "nveţi să!ţi ţii gura când vor+escoa-enii -ari. ? "-pinse cu putere spre uşa care ducea "n spatele gra,durilor. Du!te acu-.Ee8i dacă gră,darul a adăpat caii.

Ar*a ieşi/ "ncre-enită de furie.P 'u i!a adăpat/ -or-ăi ea/ lovind cu piciorul o piatră "n ti-p ce se "ndepărta/ păşindcu aroganţă. 3iatra se rostogoli şi se opri su+ căruţe.P 9ăiete/ strigă un glas. 5cu-pule

nul dintre +ăr+aţii "n lanţuri i se adresa. Agale/ Ar*a se apropie de căruţă/ cu o -ână

pe -ânerul sa+iei.3ri8onierul ridică o cană goală/ cu lanţurile 8ăngănind.! ?-ul ar -ai +ea o +ere. i!e sete/ cu +răţările astea grele. <ra cel -ai tânăr dintre

cei trei/ suplu/ cu trăsăturile delicate/ -ereu 8â-+itor. Avea părul roşu pe o parte şi al+ pecealaltă/ "-+âcsit tot şi -urdar de pe dru-. ?-ul ar -ai face şi o +aie/ 8ise el/ când vă8ucu- "l priveşte Ar*a. 9ăiatul şi!ar putea face un prieten.P A- prieteni/ spuse Ar*a.P 'u văd nici unul/ 8ise o-ul fără nas. <ra scund şi gras/ cu -âini enor-e. 9raţele/ picioarele şi pieptul "i erau acoperite de păr negru/ până şi spatele. 0i a-intea de un desen pecare #!a vă8ut cândva "ntr!o carte/ cu o -ai-uţă din 0nsulele Eerii. Gaura de pe faţă "l făceagreu de privit -ult ti-p.

Chelul deschise gura şi s&s&i ca o i-ensă şopârlă al+ă. Când Ar*a se crispa şitresări/ +ăr+atul deschise gura şi "şi -işcă li-+a/ nu-ai că era -ai degra+ă un ciot.P "ncetea8ă/ i8+ucni ea.P 'u!ţi poţi alege tovarăşii "n celulele negre/ 8ise +ăr+atul cel chipeş cu părul roşu şial+. Ceva din felul lui de a vor+i "i a-intea de 5*rio/ era la fel/ şi totuşi diferit. Nştia doi n!au pic de -aniere. re+uie să!ţi cer iertare. e nu-eşti Arr*/ nu!i aşaP Cap 9u+os/ 8ise o-ul fără nas. Cap 9u+os/ Cap 9u+os/ 9ăiatul cu 9ăţul. 9agă desea-ă/ @orath/ o să te lovească cu +ăţul.

P ?-ul tre+uie să se ruşine8e de co-pania "n care se află/ Arr*/ 8ise chipeşul. ?-ulacesta are onoarea de a fi aQuen 47ghar/ cândva din ?raşul @i+er/ @orath. ovarăşii prost!crescuţi din captivitate ai acestui o- se nu-esc Rorge ! făcu un se-n cu cana către +ăr+atulfără nas ! şi uşcătorul. uşcătorul şuieră din nou spre ea/ de8golind o gură plină de dinţigal+eni/ nu-ai colţi. ?-ul tre+uie să ai+ă un nu-e/ nu!i aşa uşcătorul nu ştie săvor+ească şi nu ştie să scrie/ dar dinţii lui sunt foarte ascuţiţi/ aşa că o-ul "i spuneuşcătorul şi el 8â-+eşte. <şti fer-ecat

Ar*a se "ndepărtă de căruţă.!'u. #u8mi pot $ace rau, "şi spuse/ sunt lega'i în lan'uri" 9ăr+atul "şi "ntoarse cana cu gura

"n ,os.! ?-ului "i vine să plângă.



stttoare" Cuvintele "i răsunară "n cap. 5*rio nu s!ar fi te-ut. <ra destul de aproape ca să poată atinge roţile/ când uşcătorul sări "n picioare să o "nhaţe/ cu lanţurile 8drăngănind şi8ornăind. Cătuşele "i ţineau -âinile la o ,u-ătate de -etru de faţa ei. 5âsâi.

Ar*a "l lovi cu putere drept "ntre ochii lui -ici. ipând/ uşcătorul se rostogoli pespate şi se propti cu toată greutatea "n lanţuri. Halele alunecară/ se răsuciră şi se strânseră/iar Ar*a au8i trosnetul le-nului +ătrân/ uscat/ "n ti-p ce inelele -ari de fier se lăsară pescândurile căruţei. âini i-ense/ palide/ +â,+âind după ea "n ti-p ce venele se u-flară pe +raţele uşcătorului şi/ "n cele din ur-ă/ o-ul că8u pe spate. Din rănile purulente de peo+ra,ii "ncepu să!i curgă sânge.

! 9ăiatul are -ai -ult cura, decât -inte/ re-arcă +ăr+atul care "şi 8icea aQen 47ghar.

Ar*a se "ndepărtă de căruţă. Când si-ţi -âna pe u-ărul ei/ se răsuci/ scoţând din nousa+ia/ dar era doar aurul.

! Ce faci"şi ridică -âinile/ apărându!se.! Moren a spus că ni-eni nu are voie să se apropie de cei trei.! 'u -ă sperie/ 8ise Ar*a.! Atunci eşti prost. ă sperie pe mine" âna aurului că8u pe -ânerul sa+iei/ iar

Rorge "ncepu să râdă. 4ai să plecă- de aici.Ar*a +ătu din picior/ dar "l lăsă pe aur să o conducă spre intrarea hanului. Râsul lui

Rorge şi sâsâitul lui 9iter "i ur-ări.! Erei să te lupţi "l "ntre+ă pe aur. 5i-ţea nevoia să lovească "n ceva.<l "i aruncă speriat o privire. Buviţe de păr negru/ des/ u-ed "ncă de la +aie/ "i cădeau

peste ochii al+aştri/ adânci.P e!aş răni.P 9a nu.P 'u ştii cât sunt de puternic.P u nu ştii cât sunt de iute.P ? cauţi cu lu-ânarea/ An*. rase din teacă spada fa-iliei 3raed. < oţel ieftin/ dar esa+ie adevărată.

Ar*a scoase din teacă Acul.! Nsta e oţel +un/ aşa că este -ai adevărată decât a ta.aurul clătină din cap.

P 3ro-iţi că n!ai să plângi dacă te taiP 3ro-it dacă pro-iţi şi tu. 5e dădu la o parte/ cu pasul ei de dansator pe apă/ daraurul nu se -işcă. 5e uita la ceva din spatele ei.P Ce esteP antii aurii. 6aţa i se crispa.

#u putea $i aderat, gândi Ar*a/ dar când aruncă o privire "n spate/ "i 8ări venindcălare pe dru-ul regelui/ şase +ăr+aţi "nveş-ântaţi "n -antiile aurii ale Găr8ii ?raşului.

nul dintre ei era ofiţerI purta o platoşă neagră/ "-podo+ită cu cercuri aurii. 5e opriră "nfaţa hanului. 6rieşte cu ochii ti, părea că şopteşte glasul lui 5*rio. ?chii ei vedeau piele



P ai +ine a- veni cu voi/ +ăieţi/ 8ise +ătrânul Re*sen. A- au8it că e frig acolo/ laHid.?fiţerul cu -antia aurie descăleca.! A- un -andat pentru un +ăiat anu-e... Moren ieşi "n faţa hanului/ -ângâindu!şi

+ar+aneagră/ "ncâlcită.! Cine!# vrea pe +ăiatul ăstaCeilalţi +ăr+aţi "n -antii aurii descălecară/ aşe!8ându!se lângă cai.! De ce ne ascunde- şopti aurul.

P 3e -ine -ă vor/ "i răspunse Ar*a şoptit. rechile "i -iroseau a săpun. aci din gură.

P Regina "l vrea/ +ătrâne/ nu că ar fi trea+a ta/ 8ise ofiţerul/ scoţând un sul de la +râu.ite/ sigiliul "nălţi-ii 5ale şi -andatul.

0n spatele gardului viu/ aurul clătină din cap ne"ncre8ător.P De ce te!ar vrea pe tine regina/ Arr* Ar*a "l lovi peste u-ăr.P aci

Moren pipăi panglica -andatului/ cu pata de ceară aurie.! 6ru-os. 5cuipă. 3ro+le-a e că +ăiatul e acu- "n Rondul de 'oapte. Ce a făcut "n

oraş nu are nici o i-portanţă.! 3e regină nu o interesea8ă părerile tale/ +ătrâne/ şi nici pe -ine/ 8ise ofiţerul. 9ăiatul

va fi al -eu.Ar*a se gândi să fugă/ dar ştia că nu ar putea a,unge departe călare pe -ăgarul ei/

când -antiile aurii aveau cai. Bi era atât de sătulă de fugă 6ugise când a venit după ea er

er*n şi iarăşi când i!au ucis tatăl. Dacă ar fi fost un adevărat dansator pe apă/ ar fi ieşit cusa+ia şi i!ar fi ucis pe toţi şi n!ar -ai fugi niciodată de ni-eni.

! '!o să fie ni-eni al tău/ 8ise Moren cu "ndărătnicie. <Fistă legi pentru ase-enealucruri.

9ăr+atul "n -antie aurie trase din teacă o sa+ie scurtă.! ite care e legea ta. Moren privi tăişul sa+iei.! Asta nu e nici o lege/ e doar o sa+ie. 5e face că a- şi eu una.

?fiţerul 8â-+i.P 9ătrân ne+un/ a- cinci oa-eni cu -ine. Moren scuipă.P 0ar eu a- trei8eci.

?-ul "n -antie aurie "ncepu să râdă.! Nia 8ise un ţopârlan vân,os cu nasul spart. Cine!i pri-ular+er s-ulse o furcă dintr!o căpiţă de fân.

P <u.P 9a nu/ eu/ strigă Cut,ac>/ pietrarul dolofan/ sco!ţându!şi ciocanul din şorţul de piele pe care "l purta "ntotdeauna.P <u/ ieşi ca din pă-ânt ur8/ cu cuţitul de ,upuit "n -ână.

P <u şi cu el. oss "şi "ntinse arcul.P oţi/ 8ise Re*sen/ "nhăţând toiagul -are din le-n dur pe care "l purta.



P <u ştiuAr*a nu putea să!i lase să -oară pentru ea/ ca 5*rio. 'u voia. 0eşind prin gardul viu/cu sa+ia "n -ână/ alunecă "n po8iţia unui dansator pe apă. 'as 5part hohoti. ?fiţerul o privide sus până ,os.P @asă sa+ia deoparte/ fetiţo/ ni-eni nu vrea să!ţi facă nici un rău.P #u sunt fetiţă/ strigă ea cu furie. Ce era cu ei Eeniseră atâta dru- după ea şi se afla"n faţa lor/ iar ei doar "i 8â-+eau 5unt cel pe care "l căutaţi.

8 :l este cel pe care "l căută-. ?fiţerul "ntinse sa+ia către aur/ care se apropiase săstea lângă ea/ cu oţelul ieftin al clanului 3raed "n -ână.

Dar fu o greşeală să!şi de8lipească ochii de la Moren/ chiar şi pentru o secundă. 0ntr!o

clipită/ sa+ia fratelui "n negru apăsa pe -ărul din gâtul ofiţerului.! Dar nu e cel pe care o să!# ai/ doar dacă nu vrei să văd dacă ţi s!a copt -ărul. ai

a- "ncă 8ece!cinci!spre8ece fraţi "n hanul de colo/ dacă tot nu te!ai convins. Dacă aş fi "nlocul tău/ aş lăsa sa+ia aia/ -i!aş pune fundul pe calul ăla gras şi -!aş "ntoarce iute "n oraş.5cuipă şi apăsă -ai tare cu vârful sa+iei. Acu-

Degetele ofiţerului se desfăcură. 5a+ia că8u "n praf.P 3e asta o vo- păstra/ 8ise Moren. < nevoie "ntotdeauna de ar-e +une la Hid.P Cu- spui tu. Deoca-dată. 5oldaţi antiile aurii +ăgară să+iile "n teci şi "ncălecară.Ai face -ai +ine să 8+ur8i la Hidul ăla al tău cât -ai repede/ +ătrâne. Data viitoare când a-să te prind/ cred că a- să!ţi iau capul/ "-preună cu al nenorocitului ăluia de +ăiat.P Au "ncercat alţii -ai +uni ca tine. Moren plesni crupa calului pe care "l călăreaofiţerul cu latul sa+iei şi!# tri-ise "n ,osul dru-ului. ?a-enii săi "l ur-ară.

Când se "ndepărtară/ 3lăcintă 6ier+inte "ncepu să strige/ dar Moren arăta -ai furios caoricând.

! 3rostule Cre8i că a ter-inat cu noi Data viitoare nu va -ai veni ţanţoş şi nu!-i va-ai "n-âna nici un -esa, cu sigiliu. 5coate!i pe ceilalţi din +aie/ tre+uie să ne -işcă-.Dacă -erge- toată noaptea/ poate reuşi- să ră-âne- "n faţa lor -ăcar o vre-e. Ridicăsa+ia scurtă pe care ofiţerul o aruncase.P Cine vrea asta

P <u strigă 3lăcintă 6ier+inte.! 5ă n!o foloseşti "-potriva lui Arr*. 0i dădu +ăiatului sa+ia/ "ntin8ându!i -ânerul/ şise apropie de Ar*a/ dar i se adresă aurului. Regina te vrea cu orice preţ/ +ăiete.

Ar*a nu "nţelegea.! De ce l!ar vrea pe el4 aurul se strâ-+ă la ea.

P De ce te!ar vrea pe tine4 'u eşti altceva decât un şo+olan de canalP <i +ine/ şi tu nu eşti altceva decât un +ăiat orfan. 5au poate doar se pre$cea că e un +ăiat orfan. Care e nu-ele tău adevăratP Gendr*/ răspunse el/ de parcă nu ar fi fost sigur.P 'u văd de ce v!ar vrea cineva pe vreunul/ spuse Moren/ dar oricu-/ nu vă poate

avea. @uaţi doi gonaci. @a pri-a -antie aurie pe care o 8ăriţi/ "ndrep!taţi!vă iute spre Hid/ca şi cupe ur-ele voastre ar fi un dragon. 'oi/ ceilalţi/ nu face- pentru ei nici cât un



JON

! 5a- "l strigă on cu glas do-ol.Aerul -irosea a hârtie/ a praf şi a vechi. 0n faţa lui/ rafturi "nalte de le-n se ridicau "n

lu-ina confu8ă/ ticsite de cărţi legate "n piele şi stive de suluri vechi. ? palidă lu-inăgăl+uie se filtra printre -aldăre dinspre vreo la-pă ascunsă. on stinse lu-ânarea pe care oducea "n -ână/ preferând să nu rişte pre8enţa unei flăcări deschise "n -i,locul atâtor hârtiivechi şi uscate. 5e orienta după lu-ină/ pornind pe culoarele "nguste de su+ tavanele +oltitedin le-n. "nveş-ântat "n negru din cap până!n picioare/ era doar o u-+ră printre u-+re/ cu părul negru/ faţa prelungă şi ochii cenuşii. âinile "i erau acoperite de -ănuşi negre din-oleschin/ dreapta fiindcă era rănită/ stânga fiindcă se si-ţea caraghios cu o singură

-ănuşă.5a-ell arl* stătea cocoşat deasupra unei -ese/ "ntr!o nişă săpată "ntr!un perete de

piatră. @u-ina



venea dinspre la-pa atârnată deasupra capului său. @a au8ul paşilor lui on/ ridică

privirea.P Ai stat aici toată noapteaP Chiar 5a- părea ui-it.P '!ai luat -icul de,un cu noi şi patul tău a ră-as neatins. Rast sugerase că poate 5a-de8ertase/ dar on n!a cre8ut nici o clipă. De8ertarea cerea şi ea un anu-it fel de cura,/ iar5a- nu prea avea aşa ceva.P < di-ineaţă Aici n!ai cu- să!ţi dai sea-a.P 5a-/ eşti un ne+un adora+il/ 8ise on. ? să!ţi fie dor de patul acela când vo- dor-i pe pă-ântul rece şi tare/ "ţi garante8.

5a- căscă.

! aester Ae-on -!a tri-is să caut hărţi pentru @ordul Co-andant. 'u -!a- gânditniciodată... on/ cr'ile, ai vă8ut vreodată cu- arată 5unt cu miile<

5e hol+ă la el.P 9i+lioteca din Linterfell are peste o sută. Ai găsit hărţileP ?/ da. âna lui 5a- se roti deasupra -esei/ cu degetele durdulii/ ca nişte cârnăciori/arătând -aldărul de cărţi şi suluri din faţa lui. ? du8ină/ cel puţin. Desfăşură un sul de perga-ent. Eopseaua s!a decolorat/ dar poţi vedea unde cartograful a "nse-nat locurileunde sunt satele săl+aticilor şi -ai e "ncă o carte... nde!o fi acu- oc-ai o citea-. Dădula o parte câteva suluri/ pentru a scoate la iveală un volu- legat "n piele putredă. sta, spuseel cu veneraţie/ este relatarea unei călătorii de la urnul -+rei până/ hăt/ la 3ro-ontoriul3ărăsit/ de pe ăr-ul "ngheţat/ scrisă de un cercetaş pe nu-e Red*n. 'u e datată/ dar facereferire la Dorren 5tar> ca Rege al 'ordului/ aşadar tre+uie să fie dinaintea Cuceririi. on/s!au luptat cu uriaşi< Red*n a făcut negoţ chiar şi cu copiii pădurii/ e scris totul aici. Cugingăşie/ "ntoarse paginile cu un deget. A desenat şi hărţi/ ve8i...

! Ai putea să scrii şi tu o relatare despre -isiunea ta de cercetaş/ 5a-.Avusese intenţia să sune "ncura,ator/ dar spusese ce nu tre+uia. lti-ul lucru de care

avea nevoie 5a- era să i se rea-intească de ceea ce "i aştepta a doua 8i. "ncepu să"nvârtească sulurile fără rost.P ai sunt şi alte hărţi. Dacă aş avea ti-p să caut... otul e o hara+a+ură. Dar aş putea

să pun totul "n ordine/ ştiu că aş putea/ "nsă aş avea nevoie de ti-p.../ ei +ine/ de ani ! ladrept vor+ind.P or-ont voia hărţile alea ceva -ai devre-e. on scoase un sul dintr!o cutie şi suflăstratul gros de praf de pe el. n colţ i se sfar-ă "ntre degete când "l desfăcu. ite/ ăsta sefărâ-iţea8ă/ 8ise el "ncrun!tându!se deasupra -anuscrisului decolorat.P Ai gri,ă cu- "l atingi. 5a- "ncon,ură -asa şi "i luă sulul din -ână/ ţinându!# ca peun ani-al rănit. Cărţile i-portante erau de o+icei copiate când aveau nevoie de ele. neledintre cele -ai vechi fuseseră copiate pro+a+il de vreo cinci sute de ori.P <i/ nu te o+osi să o copie8i pe asta. Două8eci şi trei de +utoaie de cod -arinat/optspre8ece cutii cu ulei de peşte/ un +utoi cu sare...

! n inventar/ 8ise 5a-/ sau poate o listă de vân8ări.P 3e cine interesea8ă cât cod -arinat au -âncat acu- şase sute de ani se "ntre+ă on.



copaci şi o carte despre li-+a copiilor pădurii/ lucrări pe care nici -ăcar Citadela nu le are/

suluri din vechea Eal*ria/ relatări despre vre-uri/ calcule legate de anoti-puri/ scrise de-aesteri -orţi de o -ie de ani...P Cărţile vor fi tot aici când ne vo- "ntoarce.P .ac ne vo- "ntoarce...P 9ătrânul rs aduce două sute de +ăr+aţi eFperi-entaţi/ trei sferturi dintre eicercetaşi. Shorin 4alfhand va -ai aduce "ncă o sută de fraţi din urnul -+rei. Eei fi "nsiguranţă/ la fel ca "n castelul no+ilului tău tată de la 4orn 4ill.

5a-ell arl* schiţă un 8â-+et trist.! '!a- fost niciodată prea "n siguranţă nici "n castelul tatălui -eu. Zeii $ac glume crude, gândi on. 3*p şi oad/ nu-ai potriviţi să facă parte dintr!un

-are grup de cercetaşi/ au ră-as la Castelul 'egru/ iar 5a-ell arl*/ auto!declarat laş/"nfiorător de gras/ ti-id/ descurcându!se la călărit aproape la fel de prost ca şi cu sa+ia/ eranevoit să "nfrunte pădurea +ântuită. 9ătrânul rs ducea două colivii cu cor+i/ ca să poatătri-ite vor+ă acasă de pe dru-. aester Ae-on era or+ şi -ult prea firav ca să călătorească"-preună cu ei/ aşa că intendentul lui fusese nevoit să -eargă "n locul său.

! Ave- nevoie de tine pentru cor+i/ 5a-/ şi cineva tre+uie să -ă a,ute să!# ţin "n frâu pe Grenn.

@ui 5a- "ncepu să!i tre-ure +ăr+ia.P Ai putea avea tu gri,ă de cor+i/ sau Grenn/ sau oricine, 8ise el cu o uşoară ur-ă dedisperare "n glas. i!aş putea arăta. u ştii şi să scrii/ ai putea să!i tri-iţi @ordului or-ont-esa,e la fel de +ine ca -ine.P <u sunt intendentul 9ătrânului rs. Ea tre+ui să!# "nsoţesc pe el/ să a- gri,ă de calullui/ să!i pregătesc cortul. 'u voi avea ti-p să a- gri,ă şi de păsări. 5a-/ ai rostit ,ură-ântul. Acu- eşti un frate al Rondului de 'oapte.P nui frate din Rondul de 'oapte n!ar tre+ui să!i fie atât de tea-ă.P uturor ne este tea-ă. A- fi ne+uni dacă nu ne!ar fi. 3rea -ulţi soldaţi pieriseră "nulti-ii doi ani/ până şi 9en,en 5tar>/ unchiul lui on. Au găsit doi dintre oa-enii unchiuluisău "n pădure/ ucişi/ dar trupurile lor se ridicaseră "n răcoarea nopţii. Degetele arse ale luion se crispară când "şi a-inti. Eedea şi acu- acea creatură "n vis/ ?thor/ -ort/ cu ochii al!

+aştri/ ar8ători/ şi -âinile negre şi reci/ dar acesta era ulti-ul lucru pe care tre+uia să i!#a-intească lui 5a-. 'u e nici o ruşine să si-ţi tea-ă/ -i!a spus tata/ ceea ce contea8ă estecu- reuşi- s!o "nfruntă-. Eino/ o să te a,ut să aduni hărţile.

5a- "ncuviinţă cu un aer nefericit. Rafturile erau atat de apropiate "ncât/ la plecare/fură nevoiţi să -eargă unul "n spatele celuilalt. Galeria se deschidea către unul dintretunelurile pe care fraţii le nu-eau potecile vier-ilor/ culoare su+terane şerpuitoare carelegau pivniţele de turnurile castelului negru pe su+ pă-ânt. Eara/ potecile vier-ilor erauarareori folosite de altcineva "n afară de şo+olani şi alte ani-ale dăunătoare/ dar iarna eraaltceva. Când nă-eţii se ridicau "nalţi şi vânturile "ngheţate veneau vuind dinspre-ia8ănoapte/ tunelurile erau tot ceea ce ţinea Castelul 'egru "n picioare.

%ur&nd, gândi on/ "n ti-p ce urcau. 0l vă8use pe vestitorul care venise la aesterAe-on să aducă vor+ă despre sfârşitul verii/ -arele cor+ al Citadelei/ al+ şi liniştit ca



prin faţa soarelui trecea un nor/ se "ntuneca "n cenuşiul palid al pietrei cavernoase. Hidul se

"ntindea la răsărit şi la apus cât vedeai cu ochii/ atât de -are "ncât eclipsa don,oaneleacoperite cu le-n şi turnurile de piatră ale castelului/ făcându!le să pară -inuscule. <racapătul lu-ii.

?ar noi mergem dincolo de el"

Cerul di-ineţii era +ră8dat de nori gri/ delicaţi/ dar palida linie roşie era acolo/ "nspatele lor. 6raţii "n negru nu-iseră co-eta rătăcitoare orţa lui or!-ont/ spunând (doar pe ,u-ătate "n glu-ă) că 8eii tre+uie că au tri-is!o ca să lu-ine8e calea +ătrânului prin pădurile +ântuite.

! Co-eta este atât de strălucitoare "ncât acu- o poţi vedea şi 8iua/ spuse 5a-/u-+rindu!şi ochii cu o -ână de cărţi.

! @asă co-etele/ 9ătrânul rs vrea hărţile. 'ălucă -ergea la galop "n faţa lor.erenurile

păreau părăsite "n di-ineaţa aceasta/ cu atâţia cercetaşi plecaţi la +ordelul din ?raşulCârtiţei/ săpând după co-ori "ngropate sau "-+ătându!se criţă. *renn plecase cu ei/ 3*p/4alder şi oad se oferiseră să!i cu-pere pri-a sa fe-eie pentru a săr+ători "ntâia lui-isiune de cercetaş. Ar fi vrut să!i "nsoţească şi on şi 5a-/ dar 5a- era aproape la fel desperiat de târfe ca de pădurea +ântuită/ iar on nu dorise să ia parte la aşa ceva.

! 6aceţi ce vreţi/ "i spuse lui oad. <u a- făcut un ,ură-ânt.Când trecură pe lângă te-plul septi-/ au8i glasuri "nălţându!se "ntr!un cântec. Unii

or t&r$e în aunul unei 2tlii, al'ii or zei" on se "ntre+ă cine se si-ţea -ai +ine pe ur-ă.e-plul nu!# tenta -ai -ult decât +ordelul/ 8eii lui "şi aveau te-plele "n locurile săl+aticeunde copacii ini-ii "şi "ntindeau ra-urile al+e ca nişte oase. %ei @apte nu au nici o putere

dincolo de Zid, gândi el/ dar zeii mei or aştepta"

0n faţa depo8itului de ar-e/ er <ndre arth lucra cu câţiva noi recruţi. Eeniserănoaptea trecută cu Con*/ una dintre ciorile călătoare care cutreiera cele Bapte Regate/adunând oa-eni pentru Hid. Această nouă recoltă se co-punea dintr!un +ăr+at cu +ar+aal+ă/ spri,init de un toiag/ doi +ăieţi cu părul +ălai/ care păreau fraţi/ un tânăr fercheş "nsatin soios/ un +ăr+at 8drenţăros cu picioarele strâ-+e şi un ţicnit 8â-+itor care pro+a+il sevisase luptător. er <ndre "i dovedea că se "nşelase. <ra un căpitan de ar-e -ai +lând

decât fusese er Alliser horne/ dar lecţiile lui "ncă făceau vânătăi. 5a- se crispa la fiecarelovitură/ dar on 5no privi cu atenţie ,ocul să+iilor.! Ce părere ai despre ei/ 5noDonai 'o*e stătea "n uşa depo8itului său de ar-e/ cu pieptul gol pe su+ şorţul de

piele/ cu ciotul -âinii stângi descoperit. Cu +urta lui -are şi pieptul +o-+at/ cu nasul turtitşi -aFilarul acoperit de păr negru/ aspru/ 'o*e nu era o apariţie "ncântătoare dar/ oricu-/era o pre8enţă +inevenită. Ar-urierul se dovedise un prieten de năde,de.P iros a vară/ răspunse on/ "n ti-p ce er <ndre se năpusti asupra ina-icului şi "lculcă la pă-ânt. nde i!a găsit Con*P 0n te-niţa unui lord/ lângă Gullton/ răspunse fierarul. n +andit/ un +ăr+ier/ un

cerşetor/ doi orfani şi fiul unei târfe. Cu unii ca ei apără- pă-ânturile oa-enilor.P 5e vor descurca. on "i aruncă lui 5a- un 8â-+et pe furiş. 'oi ne!a- descurcat.



P ?are 6ierarul "l privi direct. 5per că e aşa/ +ăiete/ dar cândva aş fi spus acelaşi

lucru despre Ro+ert.P 5e spune că i!ai făurit ciocanul de ră8+oi/ "şi a-inti on.P Da/ a- fost o-ul lui/ o-ul 9aratheonilor/ fierar şi ar-urier la Capătul 6urtunii pânăce -i!a- pierdut +raţul. 5unt destul de +ătrân ca să!-i aduc a-inte de @ordul 5teffon"nainte să!# "nghită -area şi i!a- cunoscut pe cei trei fii ai săi de când s!au născut. niioa-eni sunt ca să+iile/ făcuţi pentru luptă. 3une!i "n cui şi vor rugini.

! Bi fraţii lui "ntre+ă on. Ar-urierul stătu o clipă pe gânduri.! Ro+ert era din oţel curat/ 5tannis din fier curat/ negru/ dur şi puternic/ dar fragil/ aşa

cu- devine fierul. 5e va frânge "nainte de a apuca să se "ndoaie. 0ar Renl*/ el e din ara-ă/un -etal strălucitor şi sclipitor/ fru-os la "nfăţişare/ dar care până la ur-ă nu valorea8ă prea

-ult.@i din ce metal e Ro224 on nu "ntre+ă. 'o*e era o-ul 9aratheonilor/ pro+a+il că "l

considera pe offre* regele de drept şi pe Ro++ un trădător. 0n frăţia Rondului de 'oapteeFista un pact nerostit să nu te vâri niciodată prea adânc "n ase-enea discuţii. ?a-eniiveneau la Hid de pe tot cuprinsul celor Bapte Regate/ vechile si-patii şi loialităţi nu erauuşor de uitat/ indiferent câte ,ură-inte făcea o-ul/ iar on "nsuşi avea un -otiv "nte-eiat săştie asta. 3ână şi 5a-... Casa tatălui său făcuse ,ură-ânt faţă de 4igh!garden/ al cărui @ord*rell "l spri,inea pe Regele

Renl*. <ra -ai +ine să nu vor+ească despre ase-enea lucruri. Rondul de 'oapte nuera de partea ni-ănui.P @ord or-ont ne aşteaptă/ spuse on.P '!a- să te reţin când te aşteaptă 9ătrânul rs. 'o*e "l +ătu pe u-ăr şi 8â-+i. Heiifie cu tine -âine/ 5no. 5ă!# aduceţi "napoi pe unchiul ăla al tău/ au8i

! ? să!# aduce-/ "i pro-ise on. Co-andantul or-ont se sta+ilise "n urnulRegelui după ce incendiul "l -istuise pe al lui. on "l lăsă pe 'ălucă cu stră,erii/ lângă

uşă.P Alte scări/ 8ise 5a- depri-at când "ncepură să urce. răsc scările.P <i/ iată un lucru cu care nu vo- avea de!a face "n pădure.

Când intrată "n solariu/ cor+ul "i ochi i-ediat. now< strigă pasărea. or-ont "şi

"ntrerupse conversaţia.! i!a luat destul de -ult cu hărţile alea. Dădu la o parte resturile de la -icul de,un casă facă loc pe -asă. 3une!le aici. ? să -ă uit la ele -ai târ8iu.

horen 5-allood/ un cercetaş -usculos cu o +ăr+ie -oale şi o gură şi -ai -oale/ascunsă su+ o +ar+ă firavă/ le aruncă lui on şi lui 5a- câte o privire rece. 6usese unuldintre acoliţii lui Alliser horne şi nu!i iu+ea pe nici unul.

! @ocul @ordului Co-andant este la Castelul 'egru/ să stăpânească şi să co-ande/ "ispuse lui or-ont/ ignorându!i pe noii veniţi. Aşa -i se pare -ie.

Cor+ul fâlfâi din aripile sale -ari/ negre. =ie, mie, mie"

P Dacă vei fi vreodată @ord Co-andant/ poţi să luci cu- pofteşti/ "i răspunse

or-ont/ dar mie -i se pare că nu a- -urit "ncă şi nici că te!au pus fraţii "n locul -eu.P 5unt 3ri- Cercetaş acu-/ că 9en 5tar> s!a pierdut şi er are-* a fost ucis/ 8ise



P Cu- porunceşte stăpânul -eu. 0n dru- spre ieşire/ se "ncruntă la on de parcă ar fi

fost vina lui.P 3ri- Cercetaş ?chii 9ătrânului rs sclipiră privindu!# pe 5a-. ai degra+ă te!aşnu-i pe tine 3ri- Cercetaş. Are insolenţa să!-i spună "n faţă că sunt prea +ătrân să -erg cuel. 0ţi par +ătrân/ +ăiete 3ărul care se retrăsese de pe ţeasta pătată a lui or-ont i seregrupase su+ +ăr+ie/ "ntr!o +ar+ă al+ă/ rară/ care "i acoperea o -are parte din piept. ? lovicu putere. 3ar $ira4

5a- deschise gura şi scoase un -ic chiţăit. 9ătrânul rs "l "nspăi-ânta.P 'u/ stăpâne/ interveni repede on. Arăţi puternic ca o... o...P 'u "ncerca să -ă a-ăgeşti/ 5no/ ştii că nu -erge cu -ine. @asă!-ă să -ă uit lahărţile alea. or!-ont scotoci pripit printre ele/ acordându!i fiecăreia doar câte o privire

scurtă şi un -or-ăit. Asta e tot ce ai putut găsiP <u... s!s!stăpâne/ se +âl+âi 5a-/ erau... erau -ai -ulte/ d!d!dar... de8ordinea...P Astea sunt vechi/ se plânse or-ont/ iar cor+ul său "l i-ită/ strigând ascuţit: 5echi,

echi"

P 5atele pot să apară şi să dispară/ dar dealurile şi râurile vor ră-âne "n acelaşi loc/arătă on.

! Destul de adevărat. i!ai ales cor+ii/ arl*P !!aester Ae-on v!vrea să!i i!ia diseară/ după -!-!-asă.P ? să "i iau pe cei -ai +uni. Deştepte păsări/ şi puternice.

6uternice, 8ise pasărea lui/ u-flându!se "n pene. 6uternice, puternice"

! Dacă se "ntâ-plă cu-va să fi- cu toţii -ăcelăriţi acolo/ vreau ca succesorul -eu săştie unde şi de ce a- -urit.

Discuţia despre -ăcel "l reduse pe 5a-ell arl* la tăcere. or-ont se aplecă"nainte:

! arl*/ când avea- pe ,u-ătate vârsta ta/ -a-a -i!a spus că/ dacă stau cu guracăscată/ s!ar putea ca o nevăstuică să creadă că e vi8uina ei şi să!-i alunece pe gât. Dacă aiceva de spus/ spune. Altfel/ atenţie la nevăstuici. 6ăcu un se-n +rusc cu -âna: 3leacă/ n!a-ti-p de prostii. 6ără "ndoială/ aester are pen!tru tine o trea+ă pe care o poţi face.

5a- "nghiţi "n sec/ se retrase şi o luă la picior atât de repede/ "ncât aproape că se

"-piedică "n goană.P 9ăiatul ăla e atât de prost pe cu- pare "ntre+ă @ordul Co-andant când 5a- ieşi. 6rost, se plânse cor+ul. or-ont nu aşteptă răspunsul lui on. 'o+ilul său tată e +ine vă8ut"n consiliile lui Renl*/ iar -ie -i!a trecut prin cap să!# tri-it pe el... 'u/ -ai +ine nu. Renl*nu e genul care să ia a-inte la un grăsan care tre-ură. ? să!# tri-it pe er Arnell. < -ult-ai serios/ iar -a-a lui a fost una dintre -erele ver8i 6ossoa*.P Dacă "-i per-iţi/ stăpâne/ ce vrei de la Regele Renl*P Acelaşi lucru pe care "l vreau de la toţi/ tinere. ?a-eni/ cai/ să+ii/ ar-uri/ grâne/ +rân8ă/ vin/ lână/ cuie... Rondul de 'oapte nu are orgolii/ pri-i- ceea ce ni se oferă. 9ătucu degetele "n scândurile aspre ale -esei. Dacă vânturile ar fi +lânde/ er Alliser ar tre+ui

să a,ungă la De+arcaderul Regelui când se schi-+ă luna/ dar dacă +ăiatul acesta/ offre*/ "iva acorda vreo atenţie/ asta nu ştiu. Casa @annister n!a fost niciodată prietena Găr8ii.



-orţii u-+lând. '!a- vă8ut nici un urs uriaş. 0i aruncă lui on o privire lungă/ iscoditoare.

Dar vor+ea- de -âini A ta cu- -ai eP ai +ine. on "şi scoase -ănuşa din -oleschin şi i!o arătă. âna "i era acoperită decicatrici până la ,u-ătatea ante+raţului/ iar carnea ro8alie/ pătată/ era "ncă strânsă şi -oalela pipăit/ dar se vindeca. ă doare/ totuşi. aester Ae-on spune că e +ine. i!a dat o alifiesă o iau cu -ine pe dru-.P 3oţi să ţii Ghearalungă/ "n ciuda dureriiP Destul de +ine. on "şi "ndoi degetele/ deschi8ând şi "nchi8ând pu-nul/ aşa cu- "iarătase aester Ae-on. re+uie să fac eFerciţii cu degetele "n fiecare 8i/ ca să le păstre8agere.P ? fi el or+/ dar Ae-on ştie ce spune. ă rog la 8ei să ni!# -ai lase "ncă două8eci de

ani. Btii că ar fi putut fi regeon fu luat prin surprindere.

P i!a spus că tatăl lui a fost rege/ dar nu... A- cre8ut că pro+a+il e un fiu -ai -ic.P Aşa a şi fost. atăl tatălui său a fost Daeron argar*en/ Cel De!al Doilea pe 'u-ele5ău/ care a transfor-at ţinutul Dorne "n regat. ? parte a "nţelegerii a fost să se "nsoare cu o prinţesă din Dorne. 0!a dăruit patru fii. atăl lui Ae-on/ ae>ar/ a fost cel -ai -ic dintreei/ iar Ae-on a fost cel de!al treilea fiu al lui. 0a a-inte/ toate acestea au fost cu -ult "na!inte ca eu să -ă nasc/ aşa +ătrân cu- vrea să -ă facă 5-allood.P aester Ae-on a fost nu-it Cavaler al Dragonului.P Aşa este. nii spun că 3rinţul Ae-on a fost adevăratul tată al Regelui Daeron/ nuAegon cel 'etre+nic. 6ie cu- o fi fost/ lui Ae-on al nostru i!a lipsit talentul de soţ alCavalerului Dragon. 0i plăcea să spună că avea o sa+ie "nceată/ dar -intea iute. 'u e de-irare că +unicul său #!a eFpediat la Citadelă. Avea nouă sau 8ece ani/ cred/ şi era tot alnouălea sau al 8ecelea pe linia succesiunii.

aester Ae-on nu-ăra -ai -ult de o sută de 8ile de naştere/ ştia on. 6irav/ stafidit/ pipernicit şi or+/ era greu să ţi!# i-agine8i pe când era un +ăieţel/ nu -ai -are decât Ar*a.

or-ont continuă:P Ae-on "şi vedea de cărţile lui când cel -ai "n vârstă dintre unchii lui/ ur-ătorul pretins -oştenitor/ a fost ucis "ntr!un accident la un turnir. A lăsat doi fii/ dar ei l!au ur-at

"n -or-ânt la scurt ti-p/ "n ti-pul arii aladii a 3ri-ăverii. Regele Daeron s!a prăpăditşi el/ şi astfel/ coroana a trecut la Aer*s/ cel de!al doilea fiu al lui Daeron.P Regele 'e+un.

on era năucit. Aer*s fusese rege "naintea lui Ro+ert/ deci asta nu se "ntâ-plase cu atâtde -ultă

vre-e "n ur-ă.! 'u/ a fost Aer*s "ntâiul. Cel pe care Ro+ert #!a detronat a fost al doilea pe nu-ele

său.! Cu cât ti-p "n ur-ă a fost asta! Acu- aproFi-ativ opt8eci de ani/ spuse 9ătrânul rs/ şi nu/ înc nu era- născut/

deşi Ae-on făurise de,a o ,u-ătate de du8ină de inele din lanţul său de aester pe atunci.Aer*s s!a căsătorit cu sora sa/ aşa cu- li se cerea argar*enilor/ şi a do-nit 8ece sau



P Aerion cel onstruos on cunoştea acel nu-e. J3rinţul Care 5e Credea DragonK

era una dintre cele -ai "nfiorătoare poveşti ale 9ătrânei 'an. @ui 9ran/ frăţiorul său/ "i plăcea.P oc-ai acela/ deşi el şi!a spus Aerion 6lacără 5trălucitoare. 0ntr!o seară/ a +ăut ocană "ntreagă cu foc săl+atic după ce le!a spus prietenilor că asta "l va transfor-a "n dragon/dar 8eii au fost +lân8i şi l!au transfor-at "ntr!un cadavru. @a nici un an după aceea/ Regeleae>ar a -urit "n luptă "-potriva unui lord ră8vrătit.

on nu era "ntru totul străin de istoria regatului/ -aesterul lui se "ngri,ise de asta.! 5!a "ntâ-plat "n anul arelui Consiliu/ 8ise el. @or8ii au trecut peste +ăiatul -ic al

3rinţului Aerion şi peste fiica 3rinţului Daeron şi i!au dat coroana lui Aegon.! Da şi nu. @a "nceput i!au oferit!o discret lui Aegon şi tot discret el a refu8at. Heii

voiau ca el să slu,ească/ nu să conducă/ le!a spus. 6ăcuse un ,ură-ânt şi nu voia să "l"ncalce/ deşi "nsuşi "naltul 5epton se oferise să!i dea de8legarea. <i +ine/ nici un o- 8dravănla cap nu voia sângele lui Aerion pe tron/ iar fiica lui Daeron/ pe lângă faptul că era fată/ erasla+ă de -inte/ aşa că n!au avut de ales decât să se "ndrepte către fratele -ai -ic al luiAe-on/ Aegon/ Cel de!al Cincilea pe 'u-ele 5ău. 0 s!a spus Aegon cel 'esigur/ născut al patrulea fiu al celui de!al patrulea fiu. Ae-on ştia/ şi pe +ună dreptate/ că dacă ar fi ră-as lacurte/ cei cărora nu le convenea do-nia fratelui său vor căuta să!# folosească/ aşa că a venitla Hid. Bi aici a ră-as/ "n ti-p ce fratele său şi fiul fratelui său şi fiul acestuia au do-nitfiecare şi au -urit la rândul lor/ până ce ai-e @annister a pus capăt liniei Regilor Dragoni.

Rege, croncăni cor+ul. 3asărea fâlfâi "n aerul solariului pentru a poposi pe u-ărul luior-ont. Rege, 8ise din nou/ păşind de colo!colo.P 0i place cuvântul/ 8ise on 8â-+ind.P n cuvânt uşor de rostit. n cuvânt uşor să!ţi placă.

Rege, repetă pasărea.P Cred că vrea să spună că tu ar tre+ui să ai o coroană/ stăpâne.P Regatul are de,a trei regi/ şi sunt prea -ulţi pentru gustul -eu. or-ont -ângâiecor+ul su+ cioc cu degetele/ dar "n tot acest ti-p ochii nu i se de8lipiră de la on 5no.

0l făcea să se si-tă ciudat.P 5tăpâne/ de ce -i!ai spus toate astea despre aester Ae-on

P re+uie să a- un -otiv or-ont se foi "n scaun/ "ncruntându!se. 6ratele tău/Ro++/ a fost "ncoronat Rege al 'ordului. u şi Ae-on aveţi acest lucru "n co-un. n regeca frate.

! Bi "ncă un lucru/ 8ise on. n ,ură-ânt. 9ătrânul rs pufni/ iar cor+ul "şi luă 8+orul/fâl!

fâind "n cerc prin "ncăpere.P Dă!-i un o- pentru fiecare ,ură-ânt pe care l!a- vă8ut "ncălcat şi Hidul nu va duceniciodată lipsă de apărători.P A- ştiut dintotdeauna că Ro++ va fi @ord de Linterfell.

or-ont fluieră şi pasărea veni "napoi la el/ aşe!8ându!i!se pe +raţ.

! n lord e ceva/ un rege altceva. 0i dădu cor+ului o -ână de grâu din +u8unar. 0l vor"nveş-ânta pe fratele tău Ro++ "n -ătăsuri/ satin şi catifea "ntr!o sută de culori felurite/ "n



P ă voi fră-ânta/ răspunse on/ şi "-i voi ţine ,ură-intele.



CATELYN

Coroana fiului său era proaspăt scoasă din for,ă şi lui Catel*n 5tar> i se părea căgreutatea ei apăsa greu pe capul lui Ro++.

Eechea coroană a Regilor 0ernii fusese pierdută cu trei secole "n ur-ă/ după ce "ifusese "n-ânată lui Aegon Cuceritorul/ când orrhen 5tar> a fost "ngenuncheat. Ce a făcutAegon cu ea nu ştia ni-eni. 6ierarul @ordului 4oster "şi făcuse +ine trea+a şi coroana luiRo++ se-ăna foarte -ult cu felul "n care se 8icea că arătase cealaltă/ "n poveştile spusedespre regii 5tar> de odinioară: un cerc deschis din +ron8 +ătut/ "ncrustat cu runele 3ri-ilor?a-eni/ acoperite de nouă spice negre de fier -ontate "n for-ă de spade. Aur/ argint şineste-ate nu avea de nici unele/ +ron8ul şi fierul erau -etalele iernii/ "ntunecate şi

puternice/ "nfruntând frigul.0n ti-p ce aşteptau "n 5ala are de la Riverrun să le fie adus pri8onierul/ "l vă8u pe

Ro++ "-pingând coroana pe spate/ lăsând!o să se odihnească pe s-ocul



lui de păr castaniu. Câteva -o-ente -ai târ8iu o trase "napoi "n faţă/ -ai apoi o răsuci

pe un sfert/ de parcă aşa ar fi putut să "i stea -ai uşor pe frunte. : lucru greu supor'icoroan, gândi Catel*n privindu!#/ mai ales pentru un 2iat de cincisprezece ani"

Când stră,ile aduseră pri8onierul "năuntru/ Ro++ "şi ceru sa+ia. ?l*var 6re* i!o "ntinsecu -ânerul "nainte/ iar fiul ei o trase din teacă şi şi!o puse goală pe genunchi/ o a-eninţaredeschisă/ "n vă8ul tuturor.P "nălţi-ea a/ iată o-ul pe care l!ai cerut/ anunţă er Ro+in R*ger/ căpitan al găr8iiCasei ull*.P "ngenunchea8ă "naintea regelui/ @annister strigă heon Gre*,o*. er Ro+in "l"-pinse pe pri8onier "n genunchi.

'u arată ca un leu/ cugetă Catel*n. Acest er Cleos 6re* era unul dintre fiii Doa-neiGenna/ care era sora @ordului *in @annister/ dar nu avea ni-ic din fru-useţeane-ai"ntâlnită a @annisterilor/ cu părul +lond şi ochii ver8i. 0n schi-+/ -oştenise părulşaten/ sâr-os/ +ăr+ia -oale şi faţa suptă a tatălui său/ er <--on 6re*/ al doilea fiu al +ătrânului @ord Lalder. ?chii săi erau pali8i şi apoşi şi parcă nu se putea opri din clipit/ dar pro+a+il de vină era doar lu-ina. e-niţele de su+ Riverrun erau "ntunecoase şi pline deu-e8eală/ şi "n aceste 8ile erau şi aglo-erate.

! Ridică!te/ er Cleos.Eocea fiului ei nu era la fel de rece cu- ar fi fost cea a tatălui său/ dar nu suna nici ca

aceea a unui +ăiat de cincispre8ece ani. Ră8+oiul "l făcuse +ăr+at "nainte de vre-e. @u-ina

arunca palide sclipiri pe la-a să+iei de pe genunchii săi.otuşi/ nu sa+ia era cea care "l făcu pe er Cleos 6re* să se tea-ă/ ci fiara. Eânt

Cenuşiu "l nu-ise fiul ei. n lup străvechi/ -are ca orice copoi/ uscăţiv/ cu +lana fu-urie şiochii ase-enea aurului topit. Când ani-alul făcu un pas uşor "nainte şi "l adul-ecă pecavalerul pri8onier/ fiecare o- din sală si-ţi -irosul spai-ei. er Cleos fusese prins "nti-pul +ătăliei din 3ădurea Boaptelor/ unde Eânt Cenuşiu sfâşiase +eregata unei ,u-ătăţi dedu8ini de oa-eni.

Cavalerul se ridică şi/ sărind cu atâta vioiciune/ unii dintre privitori "ncepură să râdă8go-otos.

! ulţu-esc/ stăpâne.

P înl'imea Ta, răcni @ordul -+er/ arele,on/ -ereu cel -ai guraliv dintre stegariilui Ro++ şi/ "n acelaşi ti-p/ cel -ai devotat şi -ai feroce/ sau cel puţin aşa susţine el.6usese pri-ul care "l procla-ase pe fiul ei Rege al 'ordului/ şi nu ar fi tolerat nici oi-pietate la adresa onoarei nou!nu-itului suveran.P "nălţi-ea a/ se corectă repede er Cleos. 5cu8ele -ele.

#u e un om îndrzne', gândi Catel*n. De fapt/ e -ai -ult un 6re* decât un @annister.Eărul lui/ Regicidul/ ar fi fost cu totul altceva. 'u ar fi reuşit niciodată să scoată acel titlu printre dinţii perfecţi ai lui ai-e @annister.

! e!a- scos din celulă ca să duci -esa,ul -eu verişoarei tale/ Cersei @annister/ laDe+arcaderul

Regelui. Eei călători su+ un steag de pace/ escortat de trei8eci dintre cei -ai +unioa-eni ai -ei. er Cleos era vi8i+il uşurat.



P oţi oa-enii din această sală te!au au8it/ "l averti8ă fratele lui Catel*n/ er <d-ure

ull*/ care vor+ea/ "n nu-ele Riverrunului şi al lor8ilor ridentului/ "n locul tatălui lor aflat pe -oarte. Dacă nu te "ntorci/ "ntreg regatul va şti că ai ,urat strâ-+.P Eoi face aşa cu- a- ,urat/ răspunse er Cleos "ncordat. Care este acest -esa,P ? ofertă de pace. Ro++ se ridică "n picioare/ cu sa+ia "n -ână. Eânt Cenuşiu treculângă el. 0n sală se făcu linişte. 5pune!i Reginei Regente că dacă "-i "ndeplineşte condiţiile/voi vâr" această sa+ie "n teacă şi voi pune capăt ră8+oiului dintre noi.

0n fundul sălii/ Catel*n privea silueta "naltă şi sfri,ită a @ordului Richard arstar>făcându!şi loc printr!un şir de stră,eri şi ieşind pe uşă. 'i-eni altcineva nu se -işca. Ro++nu acordă nici o atenţie acestei "ntreruperi.

! ?l*var/ hârtia porunci el. Cavalerul "i luă sa+ia şi "i "n-âna un sul de perga-ent.Ro++ "l desfăşură.! 0n pri-ul rând/ Regina tre+uie să!-i eli+ere8e surorile şi să le asigure transportul pe

-are/ de la De+arcaderul Regelui până la 3ortul Al+. re+uie să se "nţeleagă că -aria,ul5ansei cu offre* 9aratheon a luat sfârşit. Când voi pri-i de veste de la castelanul -eu căsurorile -ele s!au "ntors nevătă-ate la Lin!terfell/ "i voi eli+era pe verii reginei/ cavalerulLille- @annister şi fratele tău/ eon 6re*/ şi le voi da o escortă până la Casterl* Roc> sauoriunde doreşte să!i tri-it.

Catel*n 5tar> "şi dorea să poată citi gândurile care se ascundeau "n spatele fiecăruichip/ dincolo de fiecare frunte +ră8dată şi de fiecare pereche de +u8e strânse.

! 0n al doilea rând/ ose-intele no+ilului -eu tată ne vor fi returnate/ ca să se poatăodihni alături de fratele şi sora lui "n criptele de su+ Linterfell/ aşa cu- şi!ar fi dorit.Ră-ăşiţele pă-ânteşti ale oa-enilor din garda casei sale/ care au -urit la datorie laDe+arcaderul Regelui/ tre+uie/ de ase-enea/ returnate.

?a-enii ră-aşi "n viaţă au plecat spre -ia8ă8i/ iar ose-intele reci se vor "ntoarce. #ed aea dreptate, gândi Catel*n. >ocul lui era la /inter$ell, mi8a spus asta, dar am rut

sa8l ascult4 #u" .u8te, i8am spus,

tre2uie s $ii =&na Regelui Ro2ert, pentru 2inele %asei, de dragul copiilor noştri""" al

meu, nu de altcea"""

! 0n al treilea rând/ spada tatălui -eu/ Gheaţă/ "-i va fi tri-isă aici/ la Riverrun.

0l privi pe er <d-ure ull*/ fratele ei/ "n ti-p ce stătea cu degetele -ari agăţate decentura sa+iei/ cu chipul neclintit ca o stâncă.

! 0n al patrulea rând/ regina "i va porunci tatălui ei/ @ordul *in/ să!i eli+ere8e peacei cavaleri şi stegari ai -ei pe care i!a luat pri8onieri "n +ătălia de la 6urca Eerde aridentului. După ce face asta/ voi eli+era propriii -ei pri8onieri luaţi la 3ădurea Boaptelorşi la 9ătălia a+erelor/ cu eFcepţia lui ai-e @annister/ care va ră-âne ostaticul -eu pentru +una purtare a tatălui său.

Catel*n studie 8â-+etul de cunoscător al lui he!on Gre*,o*/ "ntre+ându!se ce"nse-na. ânărul acela are un -od de a privi de parcă ar şti vreo glu-ă secretă la carenu-ai el avea acces. @ui Catel*n nu "i plăcuse asta niciodată.

! 0n sfârşit/ Regele offre* şi Regina Regentă tre+uie să renunţe la toate pretenţiile dedo-inaţie asupra 'ordului. De!acu- "nainte nu -ai face- parte din ţara lor/ ci sunte- un



devastările. Regina Regentă şi fiul ei nu vor cere taFe/ dări şi servicii de la poporul -eu şi

"-i vor de8lega lor8ii şi cavalerii de toate ,ură-intele de credinţă/ legă-intele/ pro-isiunile/ datoriile şi o+ligaţiile faţă de ronul de 6ier şi de Casele 9aratheon şi@annister. 0n plus/ @annisterii vor tri-ite 8ece ostatici de fa-ilie no+ilă/ asupra cărora vo-cădea de co-un acord/ ca garanţie a păcii. Aceştia vor fi trataţi ca oaspeţi de onoare/confor- rangului lor. Atâta ti-p cât ter-enii acestui pact vor fi respectaţi cu +ună!credinţă/voi eli+era câte doi ostatici "n fiecare an şi "i voi reda fa-iliilor lor/ nevătă-aţi. Ro++a8vârli sulul de perga-ent la picioarele cavalerului său. Acestea sunt condiţiile. Dacă le "n!deplineşte/ "i voi oferi pacea. Dacă nu ! fluieră şi Eânt Cenuşiu "nainta/ -ârâind ! va avea parte de "ncă o 3ădure a Boaptelor.

8 tar;< răcni din nou arele,on/ şi acu- i se alăturară şi alte glasuri/ strigând: tar;,

Regele #ordului<

@upul "şi dădu capul pe spate şi "ncepu să urle. Chipul lui er Cleos căpătase culoarealaptelui prins.

! Regina va au8i -esa,ul tău/ @ord... "nălţi-ea a.P 9ine/ 8ise Ro++. er Ro+in/ ve8i să pri-ească o -asă +ună şi haine curate. Ea plecala pri-ele ra8e de lu-ină.P Cu- porunceşti/ "nălţi-ea a/ răspunse er Ro+in R*ger.P Atunci/ a- "ncheiat.

Cavalerii şi lor8ii stegari adunaţi "şi plecară genunchii "n ti-p ce Ro++ se "ntoarse să

plece/ cu Eânt Cenuşiu "n spatele lui. ?l*var 6re* se năpusti "nainte să deschidă uşa.Catel*n "i ur-ă/ cu fratele ei alături.

! e!ai descurcat +ine/ "i spuse fiului său/ "n galeria care ducea "n spatele sălii/ deşitrea+a aceea cu lupul pare o farsă -ai potrivită pentru un +ăieţandru decât pentru un rege.

Ro++ "l scarpină pe Eânt Cenuşiu după ureche.P Ai vă8ut ce faţă a făcut/ -a-ă o "ntre+ă el 8â-+ind.P .P Bi eu la fel. Ro++ "şi scoase coroana cu a-+ele -âini şi i!o dădu lui ?l*var. Du asta"napoi "n dor-itorul -eu.

AA

P "ndată/ "nălţi-ea a. Cavalerul se "ndepărtă gră+it.P 3un ră-ăşag că au -ai fost şi alţii care au si-ţit ca @ordul arstar>/ afir-ă<d-ure/ fratele ei. Cu- pute- vor+i despre pace când @annisterii se "ntind ca o -oli-ă peste do-eniile tatălui -eu/ furându!i recoltele şi -ăcelărindu!i oa-enii <u a- -ai spus/tre+uie să intră- "n 4arrenhal.

! 'u ave- puterea/ 8ise Ro++ fără tragere de ini-ă. <d-ure insistă:P Deveni- -ai puternici dacă stă- aici ?astea noastră se di-inuea8ă pe 8i ce trece.P Bi cine e de vină se repe8i Catel*n la fratele său.

@a insistenţele lui <d-ure/ Ro++ le dăduse lor8ilor riverani per-isiunea să plece/după "ncoronarea sa/ să!şi apere fiecare propriile pă-ânturi. er arQ 3iper şi @ord ar*lEance plecaseră pri-ii. @e ur-ase @ordul onos 9rac>en/ ,urând să!şi redo+ândeascără-ăşiţele castelului său ars şi să!şi "ngroape -orţii/ iar acu- @ordul ason allister "şi



P ai -ultă vărsare de sânge nu!i va aduce "napoi pe tatăl tău sau pe fiii @ordului

Ric>ard/ 8ise Catel*n. re+uia făcută o ofertă/ deşi un o- -ai "nţelept ar fi putut să"ndulcească puţin condiţiile.

! Dacă erau puţin -ai dulci/ aş fi vo-at. 9ar+a "i crescuse -ai roşie decât părul săucas!

taniu!roşcat. Ro++ părea să ai+ă i-presia că "i dădea un aer fioros/ regal/ -ai -atur.Dar/ cu sau fără +ar+ă/ ră-ânea un copil de cincispre8ece ani/ care voia ră8+unare la fel de-ult ca Ric>ard arstar>. 'u se lăsase uşor convins să facă nici -ăcar această ofertă/ aşa proastă cu- era.P Cersei @annister nu va fi niciodat de acord să!ţi dea surorile pentru doi veri. "şi vavrea fratele/ după cu- ştii foarte +ine. 0i -ai spusese asta şi "nainte/ dar Catel*n descoperisecă regii nu ascultă nici pe ,u-ătate la fel de atent ca fiii.P 'u!# pot eli+era pe Regicid/ nici -ăcar dacă aş vrea. @or8ii -ei nu ar accepta astaniciodată.P @or8ii tăi te!au făcut regele lor.P Bi -ă pot schi-+a la fel de uşor.P Dacă preţul pe care tre+uie să!# plăti- pentru a le avea pe Ar*a şi 5ansa tefere"napoi este coroana ta/ ar tre+ui să!# plăti- +ucuroşi. u-ătate dintre lor8ii tăi ar dori să!#ucidă pe @annister "n celulă. Dacă va -uri cât ti-p e pri8onier/ oa-enii vor spune...P ... că a -eritat!o din plin/ co-pletă Ro++.

P Bi surorile tale "ntre+ă tăios Catel*n. "şi vor -erita şi ele -oartea 0ţi ,ur/ dacăfratelui ei i se "ntâ-plă ceva rău/ Cersei ne!o va plăti/ cu sânge pentru sânge...P @annister nu va -uri/ răspunse Ro++. 'i-eni nici -ăcar nu vor+eşte cu el fără per-isiunea -ea. Are -âncare/ apă/ paie curate/ -ai -ult confort decât i se cuvine. Dar nu!# voi eli+era nici -ăcar pentru Ar*a şi 5ansa.

6iul ei o privea de sus în os, "şi dădu sea-a Catel*n. 3are rz2oiul îl $cuse s

creasc at&t de repede, se "ntre+ă ea/ sau coroana pe care i8o aşezaser pe cap4

! e te-i să!# ai din nou pe @annister pe câ-pul de luptă/ ăsta e adevărulEânt Cenuşiu -ârâi/ ca şi cu- ar fi si-ţit pericolul pentru Ro++/ iar <d-ure ull*

aşe8ă o -ână frăţească pe u-ărul lui Catel*n.

! Cat/ nu. 9ăiatul are dreptul să facă asta.P 'u!-i spune 2iat, 8ise Ro++/ "ntorcându!se către unchiul său/ revărsându!şi dintr!odată furia pe +ietul <d-ure/ care nu voise decât să!# susţină. 5unt aproape +ăr+at "n toatăfirea şi sunt rege ! regele tu, er" Bi nu -ă te- de ai-e @annister. @!a- "nvins o dată. 0lvoi "nvinge din nou/ dacă tre+uie/ nu-ai că... "şi dădu la o parte o şuviţă de păr din ochi şi"şi scutură capul. Aş fi putut să!# dau pe Regicid "n schi-+ul tatălui -eu/ dar...P ...dar nu "n schi-+ul fetelor Eocea ei era distantă. 6etele nu sunt destul dei-portante/ nu!i aşa

Ro++ nu răspunse/ dar "n ochii lui se citea durerea. ?chi al+aştri/ ochii fa-iliei ull*/ochii pe care ea i!i dăruise. 0l rănise/ dar se-ăna prea -ult cu tatăl său ca să recunoască.

sta a $ost nedemn de mine, "şi spuse. Zei, ae'i mil, ce se a alege de mine4 :l $ace

tot ce poate, se strduieşte din rsputeri, ştiu asta, d asta, şi totuşi""" >8am pierdut pe #ed



! a-ă/ eşti sigură că nu vei fi de acord să -ergi la Ge-eni Ai putea fi -ai departe

de lupte şi ai putea să le cunoşti pe fiicele @ordului 6re*/ să -ă a,uţi să!-i aleg soţia cândse va sfârşi ră8+oiul.

5rea s plec, gândi Catel*n cu a-ărăciune. Regii nu tre2uie s ai2 mame, se pare,

iar eu îi spun lucruri pe care nu rea s le aud"

P Ro++/ eşti destul de -are să hotărăşti pe care dintre fetele @ordului Lalder o preferi/fără a,utorul -a-ei tale.P Atunci du!te cu heon. <l pleacă -âine. 0i va a,uta pe allisteri să escorte8e grupulde pri8onieri la 5eagard şi pe ur-ă va lua o cora+ie către 0nsulele de 6ier. Ai putea şi tu săgăseşti o cora+ie şi să te "ntorci la Linterfell "ntr!o lună/ dacă vânturile sunt +lânde. 9ran şiRic>on au nevoie de tine.

?ar tu nu ai, asta rei s spui4

! 'o+ilul -eu tată nu -ai are -ulte 8ile. Atâta ti-p cât +unicul tău trăieşte/ locul -eue alături de el.

! Aş putea să!ţi poruncesc să pleci. Ca rege/ aş putea. Catel*n trecu peste asta.P A- să!ţi repet. Aş prefera să tri-iţi pe altcineva la 3*>e şi să!# ţii pe heon lângătine.P Cine e -ai potrivit să trate8e cu 9alon Gre*!,o* decât fiul săuP ason allister/ sugeră Catel*n. *tos 9lac>!ood. 5tevron 6re*. ?ricine.../ dar nuheon.

6iul ei se aşe8ă pe vine lângă Eânt Cenuşiu/ ciufu!lindu!i +lana şi evitându!i privirea/ca din "ntâ-plare.P heon a luptat pentru noi cu -ult cura,. i!a- spus cu- #!a salvat pe 9ran desăl+aticii aceia/ "n pădurea lupilor. Dacă @annisterii nu vor să facă pace/ voi avea nevoie decoră+iile @ordului Gre*,o*.P @e vei avea -ai curând dacă "i ţii fiul ostatic.P A fost ostatic ,u-ătate din viaţă.P Din -otive "nte-eiate/ 8ise Catel*n. Gre*,o* nu e o-ul "n care să te "ncre8i. A purtat şi el o coroană/ adu!ţi a-inte/ chiar dacă pentru un singur anoti-p. 5!ar putea săaspire s!o poarte din nou.

Ro++ se ridică.P 'u!i voi purta pică pentru asta. Dacă eu sunt Regele 'ordului/ lasă!# să fie Regele0nsulelor de 6ier/ dacă asta e dorinţa lui. 0i voi da +ucuros o coroană/ atâta ti-p cât ne a,utăsă!i "nfrânge- pe @annisteri.P Ro++...P 0l tri-it pe heon. ? 8i +ună/ -a-ă. Eânt Cenuşiu/ haide. Ro++ se "ndepărtă iute/cu lupul -ergând "n ur-a lui.

Catel*n nu!# putu privi cu- pleacă. 6iul/ şi acu- regele ei. Cât de ciudat i se părea. 6orunceşte, "i spunea ea la oat Cailin. Bi el aşa făcea.P ă duc să!# vi8ite8 pe tata/ anunţă ea dintr!odată. Eino cu -ine/ <d-ure.P re+uie să schi-+ două vor+e cu arcaşii aceia noi. er Des-ond "i pregăteşte. 0l voivi8ita -ai târ8iu.



"nfricoşător/ cu spectrul iernii "n faţă. 'ici cel -ai "nţelept o- nu ştia dacă ur-ătoarea lui

recoltă nu va fi ulti-a.4oster ull*/ @ord de Riverrun/ 8ăcea "n pat "n solariul lui/ cu privirea către răsărit/

locul unde râurile 3iatră Răsucită şi 6urca Roşie se "ntâlneau/ la poalele castelului.Când Catel*n intră/ dor-ea/ cu părul şi +ar+a al+e ca patul lui de puf/ cu trupul său/

cândva vân,os/ "-puţinat şi şu+re8it de -oartea care creştea "nlăun!trul său.@ângă pat/ "ncă "nveş-ântat "n 8ale şi "n -antia sa -urdărită de dru-/ stătea fratele

tatălui ei/ 3eştele 'egru. Ci8-ele "i erau pline de praf şi pătate cu noroi uscat.! Ro++ ştie că te!ai "ntors/ unchiuleer 9*rnden ull* era ochii şi urechile lui Ro++/ co-andantul cercetaşilor şi al

avangardei sale.P 'u/ a- venit aici direct din gra,duri/ când -i!au spus că regele a adunat curtea."nălţi-ea 5a va dori să!-i audă veştile "n particular pri-a dată/ -ă gândesc. 3eştele 'egruera un +ăr+at "nalt/ sla+/ cărunt/ sigur "n -işcări/ cu faţa proaspăt +ăr+ierită +ră8dată deriduri şi arsă de vânt. Cu- se si-te "ntre+ă el/ iar Catel*n ştiu că nu se referea la Ro++.P Ca- la fel. aester "i dă vinul viselor şi lapte de -ac pentru dureri/ aşa că doar-e"n cea -ai -are parte a ti-pului şi -ănâncă prea puţin. 3are -ai sla+ cu fiecare 8i.

! Eor+eşteP Da... Dar lucrurile pe care le spune sunt tot -ai lipsite de noi-ă. Eor+eşte despreregretele sale/ despre -isiunile neter-inate/ despre oa-eni -orţi de -ult şi vre-uri apuse.

neori nu ştie ce anoti-p este sau cine sunt eu. ?dată -!a strigat pe nu-ele -a-ei.P "ncă "i duce dorul/ răspunse er 9r*nden. Ai chipul ei/ ai aceiaşi o+ra,i/ acelaşi-aFilar...P u "ţi a-inteşti -ai +ine de ea decât -ine. A trecut -ultă vre-e. Catel*n se aşe8ă pe pat şi dădu la o parte un fir de păr al+/ -oale/ care că8use peste faţa tatălui ei.P De fiecare dată când plec/ -ă "ntre+ dacă la "ntoarcere "l voi găsi viu sau -ort. 0nciuda ne"nţelegerilor/ "ntre tatăl ei şi fratele său fusese -ereu o legătură pe care cândvaCatel*n o renegase.

! Cel puţin te!ai "-păcat cu el.Ră-aseră o vre-e "n tăcere/ până Catel*n "şi ridică fruntea.

! Eor+eai de veşti pe care Ro++ tre+uie să le audă @ord 4oster ge-u şi se rostogoli pe o parte/ ca

şi cu- ar fi au8it. 9r*nder se ridică "n picioare.! Eino afară. Ar fi -ai +ine să nu!# tre8i-.<a "l ur-ă pe +alconul de piatră care ieşea cu trei laturi din solariu/ ca prova unei

coră+ii. nchiul ei "şi ridică privirea/ "ncruntându!se.! Acu- se poate vedea şi 8iua. ?a-enii -ei "i spun esagerul Roşu/ dar care este

-esa,ulCatel*n "şi ridică ochii spre locul "n care linia roşie a co-etei lăsa o dâră pe cerul

al+astru/ ca o 8gârietură lungă pe faţa 8eului.P arele,on i!a spus lui Ro++ că vechii 8ei au desfăşurat un steag al ră8+unării pentru'ed. <d-ure crede că acesta e un se-n al victoriei pentru River!run ! el vede un peşte cu



rident/ aproape până la Ge-eni. arQ 3iper şi ar*l Eance au câştigat câteva -ici

victorii/ iar acest lord din sud/ 9eric Dondarrion/ şi ai lui "i ,efuiesc pe ,efuitori/ atacândtrupele devastatoare ale @ordului *in şi făcându!se nevă8uţi "n pădure. 5e 8ice că er

9urton Cra>enhall se lăuda că!# va ucide pe Dondarrion/ până ce şi!a condus oa-enii "ncapcanele @ordului 9eric şi n!a -ai ră-as nici unul "n viaţă.P nii dintre stră,erii de la De+arcaderul Regelui sunt cu acest @ord 9eric/ "şi a-intiCatel*n. 6ie ca 8eii să!i apere...P Dondarrion şi acest preot roşu care călătoreşte cu el sunt destul de deştepţi ca să seapere singuri/ dacă poveştile sunt adevărate/ spuse unchiul ei/ dar lor8ii stegari ai tatăluitău.../ asta e altă poveste/ -ai tristă. Ro++ n!ar fi tre+uit să!i lase să plece. 5!au "-prăştiat canişte potârnichi/ fiecare "ncercând să!şi apere oa-enii lui/ şi asta e o prostie/ Cat/ o prostie.anos 9rac>en a fost rănit luptându!se printre ruinele castelului său/ iar nepotul lui/ 4endr*/a fost ucis. *tos 9lac>ood i!a -ăturat pe @annisteri de pe pă-ânturile lui/ dar i!au luattoate vacile şi porcii şi fiecare +o+ de grâu şi nu i!au lăsat ni-ic de apărat/ "n afară deCastelul Raventree şi un pustiu pâr,olit. ?a-enii lui Darr* au recapturat fortăreaţa lorduluilor/ dar au reuşit s!o păstre8e -ai puţin de două săptă-âni/ "nainte ca Gregor Clegane sădescindă şi să treacă prin sa+ie toată garni8oana/ cu tot cu lordul lor.

Catel*n era oripilată.P Darr* era doar un copil.P Da/ şi ulti-ul din fa-ilia sa. 9ăiatul ar fi adus o răscu-părare fru-oasă/ dar ce

"nsea-nă aurul pentru un câine +ălos ca Gregor Clegane Capul +estiei ăleia ar fi un dar de preţ pentru toţi oa-enii din regat/ "ţi ,ur.

Catel*n cunoştea prea +ine proasta reputaţie a lui er Gregor...P 'u!-i vor+i -ie de capete. nchiul Cersei ridicase capul lui 'ed pe o ţeapădeasupra 8idurilor 6ortăreţei Roşii şi "l lăsase acolo/ pradă cor+ilor şi -uştelor. Chiar şiacu-/ lui Catel*n "i venea greu să creadă că -urise cu adevărat. 0n unele nopţi se tre8ea "n"ntuneric/ pe ,u-ătate ador-ită/ şi/ pentru o clipă/ se aştepta să!# găsească acolo/ lângă ea.Clegane nu valorea8ă -ai -ult decât la+a pisicii @ordului *in. Căci *in @annister !@ord de Casterl* Roc>/ 5tră,er al vestului/ tată al Reginei Cersei/ al lui 5er ai-e/ Regicidulşi al lui *rion 3e8evenghiul/ şi +unic al lui offre* 9aratheon/ proaspăt "ncoronatul +ăiat

rege ! era adevăratul pericol/ credea Catel*n.P Adevărat/ recunoscu er 9r*nden. 0ar *in @annister nu e prostul ni-ănui. <l stăla adăpost "n spatele 8idurilor 4arrenhalului/ hrănindu!şi oastea din recoltele noastre şi pâr,olind ceea ce nu fură. Gregor nu e singurul câine pe care #!a de8legat. er A-ro* @orcheste şi el pe câ-pul de luptă/ la fel şi alţi câţiva -ercenari din Sohor/ care -ai degra+ă arschilodi un o- decât să!# ucidă. A- vă8ut ce lasă "n ur-a lor. 5ate "ntregi pâr,olite/ fe-eisiluite şi -utilate/ copii -ăcelăriţi lăsaţi ne"ngropaţi/ ca să atragă lupii şi câinii săl+atici...3ână şi unui -ort i!ar veni rău.

! Când va au8i asta/ <d-und se va "nfuria.P Bi asta va fi eFact ce doreşte @ordul *in. 3ână şi teroarea are un scop al ei/ Cat.@annister vrea să ne provoace la luptă.P Ro++ ar putea să!i "-plinească dorinţa/ 8ise Catel*n cu nelinişte. < agitat ca un leu



! 5unt nişte proşti. 3ri-a -ea regulă de ră8+oi/ Cat/ e să nu "i "-plineşti niciodată

duş-anului tău dorinţa. @ord *in ar vrea să se lupte pe un câ-p la alegerea sa. Erea săintră- "n 4arrenhal.

4arrenhal. ?rice copil de la rident ştia poveştile despre 4arrenhal/ i-ensa fortăreaţă pe care Regele 4arren cel 'egru o ridicase dincolo de apele ?chiului Heilor/ acu- trei sutede ani/ când Cele Bapte

Regate au fost "ntr!adevăr şapte regate şi ţările riverane au fost conduse de oa-enii defier din insule/ "n -ândria lui/ 4arren dorise să ai+ă cea -ai -are cetate/ cu cele -ai "nalteturnuri din tot ţinutul Les!teros. Durase patru8eci de ani să o ridice/ ca o u-+ră uriaşă pe-alul lacului/ "n ti-p ce oştirile lui "i prădau vecinii pentru piatră/ le-n/ aur şi -ână delucru. ii de pri8onieri au -urit "n carierele sale/ legaţi "n lanţuri de săniile lui sau -uncindla cele cinci turnuri colosale. ?a-enii "ngheţau iarna şi se topeau de cald vara. Copaciiini-ii/ care fuseseră acolo de trei -ii de ani/ au fost tăiaţi pentru +ârne şi plute. 4arren adus la sărăcie ţările riverane şi 0nsulele de 6ier deopotrivă/ pentru a!şi "-plini visul. Bicând/ "n sfârşit/ 4arrenhal a fost gata/ eFact "n 8iua "n care Regele 4arren s!a aşe8at "nreşedinţa lui/ Aegon Cuceritorul a acostat la De+arcaderul Regelui.

Catel*n "şi a-intea că o au8ise pe 9ătrâna 'an spunând această poveste copiilor ei/ laLinterfell. J0ar regele 4arren a "nvăţat că 8idurile groase şi turnurile "nalte nu sunt de prea-are folos "-potriva drago!nilorK/ se "ncheia -ereu povestea/ Jcăci dragonii z2oarA"

4arren şi tot nea-ul său au pierit "n focurile care i!au "nghiţit fortăreaţa -isterioasă şi

fiecare casă care a -ai ră-as de atunci "n 4arrenhal a avut ghinion. 3oate că a fost o cetate puternică/ "nsă a fost un loc "ntunecat şi +leste-at.

! '!aş vrea ca Ro++ să ducă o luptă "n u-+ra acelei fortăreţe/ recunoscu Catel*n.otuşi/ tre+uie să $acem ceva/ unchiule.

! Bi curând/ fu de acord unchiul ei. 'u ţi!a- spus partea cea -ai rea/ copilă. ?a-enii pe care i!a- tri-is la apus au adus "napoi vestea că la Casterl* Roc> se adună o nouă oaste.

? alt oaste a >annisterilor" Gândul o "-+olnăvea. Ro++ tre+uie să afle de "ndată.Cine va prelua co-andaP er 5tafford @annister/ se spune. 5e "ntoarse ca să privească afară/ dincolo de râuri/cu -antia lui roşie cu al+astru fluturând "n +ătaia vântului.

P "ncă un nepot Casa @annisterilor de la Casterl* Roc> era a nai+ii de -are şi defertilă.P Eăr/ o corectă er 9r*nden. 6ratele ulti-ei neveste a @ordului *in/ aşa că sunt dedouă ori "nrudiţi. < +ătrân şi puţin nătâng/ dar are un fiu/ pe er Daven/ care e şi -aicu-plit.P Atunci să speră- că tatăl/ şi nu fiul/ va fi acela care va duce această ar-ată pecâ-pul de +ătălie.P otuşi/ -ai ave- ceva vre-e "nainte de a fi nevoiţi să!i "nfruntă-. Aceştia vor fi-ercenari/ călăreţi li+eri şi agea-ii din +ordelurile din @annisport. er 5tafford tre+uie săse "ngri,ească să fie "nar-aţi şi instruiţi "nainte de a risca să -eargă la luptă. Bi/ fii cu +ăgare de sea-ă/ @ord *in nu e Regicidul. 'u se va a8vârli cu capul "nainte. Ea aşteptară+dător ca er 5tafford să "nainte8e şi a+ia apoi va ataca din spatele 8idurilor cetăţii



P Regele Renl*. Dacă era să ceară a,utorul unui o-/ tre+uia să!i recunoască titlul pe

care el "l pretinsese.P 3oate. 3eştele 'egru 8â-+i/ un 8â-+et periculos. otuşi/ va dori ceva "n schi-+.P Ea dori ceea ce vor -ereu regii/ 8ise ea. ?-agii.



TYRION

anos 5l*nt era fiul unui -ăcelar şi râdea ca unul care tranşa carnea.P ai vrei nişte vin "l "ntre+ă *rion.P '!ar tre+ui să o+iecte8/ spuse @ordul anos/ ridicând cupa. Avea for-a unui +utoiaşşi o capacitate si-ilară. '!ar tre+ui să o+iecte8 deloc. < un vin roşu de calitate. De laAr+orP Dornish. *rion făcu un se-n şi slu,itorul său turnă. Dar/ "n afară de servitori/ el şi@ordul anos erau singuri "n 5ala ică/ la lu-ina plăpândă/ "ncon,urată de "ntuneric/ a

lu-ânării. 'ici cele -ai alese vinuri de la Dornish nu sunt atât de +ogate.P 9ogat/ 8ise o-ul vân,os/ cu chip de +roască/ luând o duşcă 8dravănă. anos 5l*nt nuera o-ul care să +ea +ăutura cu sor+ituri -ici. *rion re-arcă asta "ndată. Da/ +ogat/toc-ai ăsta era cuvântul pe care "l căuta-. Ai darul cuvintelor/ @ord *rion/ dacă pot 8iceaşa. Bi ne!ai spus o poveste ha8lie. 4a8lie/ da.



P ă +ucur că aşa consideri... Dar nu sunt lord/ ca tine. 3oţi să!-i spui si-plu T!rion,

@ord anos.P Cu- doreşti. ai luă o "nghiţitură/ vărsând vin pe pieptul ,iletcii sale de satin. 3urtao capă scurtă din fir de aur/ prinsă cu o suliţă "n -iniatură/ cu vârful vopsit roşu!"nchis. Biera +eat de!a +inelea.

*rion "şi acoperi gura şi râgâi politicos. 5pre deose+ire de @ordul anos/ +ăusecu-pătat/ dar era sătul. 3ri-ul lucru pe care "l făcuse după ce s!a sta+ilit "n urnul âiniiRegelui a fost să se interese8e cine era cea -ai +ună +ucătăreasă din oraş şi să o ia "n slu,+asa. 0n seara aceasta -âncaseră o supă de coadă de viţel/ verdeţuri a-estecate cu nuci/

struguri/ fe!nicul roşu şi +rân8ă sfărâ-ată/ plăcintă fier+inte de cra+/ dovleac condi-entat şi prepeliţe "necate "n unt. 6iecare fel venise cu propriul vin. @ord anos a recunoscut că nu a-âncat niciodată nici -ăcar pe ,u-ătate atât de +ine.P 6ără "ndoială/ asta se va schi-+a când te vei sta+ili la 4arrenhal/ spuse *rion.P Cu siguranţă. 3oate că ar tre+ui să!i cer +ucătăresei tale să intre "n slu,+a -ea/ ce8iciP 5!au dus ră8+oaie pentru -ai puţin/ răspunse *rion/ şi râseră a-ândoi cu poftă. <ştiun o- cura,os că ţi!ai ales ca reşedinţă 4arrenhalul. < un loc atât de -ohorât/ de mare""" şiscu-p de "ntreţinut. 0ar unii spun că e +leste-at.P Ar tre+ui să -ă te- de un -or-an de pietre 3ufni. n o- cura,os/ 8ici. re+uie să

fii cura,os ca să te ridici. Aşa cu- a- făcut eu. @a 4arrenhal/ daBi de ce nu u ştii. <şti şi tu un +ăr+at "ndră8neţ/ a- i-presia. 5cund/ se vede/ dar

îndrzne'"

P <şti prea a-a+il. ai vrei vinP 'u. 'u/ sincer/ eu... ?/ +leste-aţi fie 8eii/ da" De ce nu n +ăr+at "ndră8neţ +ea până când se saturăP "ntr!adevăr. *rion u-plu cupa @ordului 5l*nt până sus. A- aruncat o privire pestenu-ele celor pe care i!ai propus ca să!ţi ia locul de Co-andant al Găr8ii ?raşului.P ?a-eni +uni. ?a-eni -inunaţi. ?ricare dintre cei şase ar fi potrivit/ dar eu l!aşalege pe Allar Dee-. âna -ea dreaptă. 5traşnic +ăr+at. @oial. Alege!# şi n!o să!ţi parărău. Dacă e pe placul regelui.P Cu siguranţă. *rion luă o -ică "nghiţitură din vinul său. ă gândea- la er acel*n9*ater. A fost căpitan la 3oarta 'oroiului ti-p de trei ani şi a slu,it cu +ravură "n ti-pulRe+eliunii lui 9alon Gre*,o*. Regele Ro+ert #!a făcut cavaler la 3*>e. Bi/ totuşi/ nu-ele luinu apare pe lista ta.

@ordul anos 5l*nt +ău cu nesaţ din vin şi "l pli-+ă o clipă prin gură/ "nainte de a!#"nghiţi.

! 9*ater. e/ aşa a

a,uns cavaler. ? afacere proastă/ dacă -ă "ntre+i pe -ine/ o -ână pentru un titlu de ser"Râse. er acel*n se gândeşte prea -ult la el şi la onoarea lui/ şi eu văd asta. Ai face -ai+ine să # laşi acolo unde e @ord *rion Allan Dee- e o-ul potrivit pentru tine



P n co-andant +un "şi cunoaşte oa-enii/ *rion. nii sunt +uni pentru o trea+ă/ alţii pentru alta. 5ă le faci felul unui +e+eluş şi -a-ei sale e o trea+ă pentru un anu-it soi deo-. 'u oricine ar face!o. Chiar dacă era doar o târfă oarecare şi ăla era pruncul pe care #!afătat.P 9ănuiesc că aşa e/ spuse *rion/ au8ind doar cuvintele o t&r$ oarecare şi gândindu!se la 5hae şi la *sha/ de de-ult/ şi la toate celelalte fe-ei care "i luaseră -onedele şisă-ânţa de!a lungul anilor.

5l*nt continuă fără să +age de sea-ă.

! n o- dur pentru o sarcină dură/ aşa e Dee-. 6ace aşa cu- i se spune şi nu suflă ovor+ă pe ur-ă. ăie o +ucată de +rân8ă. Nsta e +un. Ascuţit. Dă!-i un cuţit ascuţit şi o +rân8ă +ună/ "nţepătoare/ şi sunt un o- fericit.

*rion ridică din u-eri.! 9ucură!te de ea cât -ai poţi. Cu pă-ânturile riverane "n flăcări şi Renl* rege la

4ighgarden/ va fi "n curând greu să a,ungi la o +rân8ă +ună. Aşadar/ cine te!a tri-is după +astardul târfei

@ordul anos "l privi pe *rion cu atenţie/ apoi "ncepu să râdă şi "i făcu un se-na-eninţător cu o +ucată de +rân8ă.P <şti şiret/ *rion. Credeai că -ă poţi păcăli/ nu!i aşa 'u a,unge nişte vin şi nişte

+rân8ă ca să!# faci pe anos 5l*nt să spună -ai -ult decât ar tre+ui. 5unt -ândru. 'ici o"ntre+are şi nici o vor+ă după aceea/ nu cu -ine.P Bi nu cu Dee-.P <Fact la fel. 6ă!# Co-andantul tău când voi pleca la 4arrenhal şi nu vei regreta.

*rion rupse o +ucăţică de +rân8ă. <ra "ntr!adevăr iute şi/ "n co-+inaţie cu vinul/foarte fină.

! ?ricine va fi cel nu-it de rege/ nu!i va fi uşor să intre "n ar-ura ta, "-i dau sea-a.@ordul or-ont se confruntă cu aceeaşi pro+le-ă.

@ordul anos părea nedu-erit.P Credea- că este o doa-nă. or-ont. Aceea care se culcă cu urşii/ ea esteP <u vor+ea- de fratele ei/ eor or-ont/ @ordul Co-andant al Rondului de 'oapte.Când l!a- vi8itat la Hid/ a po-enit cât e de preocupat de găsirea unui o- potrivit care să!iia locul. Rondul are puţini oa-eni +uni "n 8iua de a8i. *rion 8â-+i. Ar dor-i -ai +ine dacăar avea un o- ca tine/ "-i "nchipui. 5au ca +ravul Allar Dee-. @ordul anos hohoti.P 5la+e şanse.P Aşa s!ar crede/ 8ise *rion/ dar viaţa ia "ntorsături ciudate. Gândeşte!te la <ddard5tar>/ do-nul -eu. 9ănuiesc că nu şi!a i-aginat vreodată că viaţa lui se va sfârşi petreptele e-plului lui 9aelor.P 3uţini şi!ar fi i-aginat/ fu de acord @ordul anos/ chicotind.

*rion chicoti şi el.! 3ăcat că n!a- fost acolo să văd. 5e spune că până şi Ear*s a fost surprins.@ordul anos râse atât de tare "ncât gâtle,ul i se cutre-ură



P Regele are treispre8ece ani/ "i a-inti *rion.P otuşi/ este regele. 6ălcile lui 5l*nt "ncepură să tre-ure când el se "ncruntă. RegeleCelor Bapte Regate.

! <i/ al unuia sau două/ cel puţin/ spuse *rion cu un 8â-+et a-ar. Aş putea să -ă uitla suliţa taP 5uliţa -ea @ord anos clipi nedu-erit. *rion arătă cu degetul.P 9roşa cu care ţi!e prinsă capa.

Bovăitor/ @ordul anos "şi desfăcu podoa+a şi i!o dădu.P Ave- la @annisport fierari care fac trea+ă -ai +ună. <-ailul roşu sângeriu e o idee

prea -ult/ dacă nu te superi. 5pune!-i/ do-nul -eu/ ai vârât tu "nsuţi suliţa "n spateleo-ului/ sau doar ai dat ordinulP A- dat ordinul şi l!aş -ai da din nou. @ordul 5tar> era un trădător. Chelia de pe-i,locul capului lui 5l*nt era roşie ca sfecla şi capa lui ţesută din fir de aur "i alunecase de pe u-eri/ pe podea. ?-ul a "ncercat să -ă cu-pere.

! 6ără să!i treacă prin cap că erai de,a vândut. 5l*nt trânti cupa cu vin.P <şti +eat Dacă "ţi "nchipui că voi sta aici să -i se pună onoarea la "ndoială...P Despre ce onoare e vor+a Recunosc/ ai făcut un târg -ai +un decât er acel*n. ntitlu de lord şi un castel pentru o suliţă "nfiptă "n spate şi nici -ăcar n!a tre+uit s!o vâri tu. 0iaruncă lui anos 5l*nt podoa+a de aur "napoi. Aceasta "i săltă pe piept şi că8u 8ăngănind pe

podea când o-ul se ridică.P 'u!-i place tonul tău/ do-nul -eu... 3e8evenghi. 5unt @ordul de 4arrenhal şi-e-+ru al consiliului regal/ cine eşti tu să -ă iei aşa la rost

*rion clătină din cap.P Cred că ştii destul de +ine cine sunt. Câţi fii aiP Ce "nsea-nă fiii -ei pentru tine/ piticule4

P 6itic4 5e "nfurie. Ar fi tre+uit să te opreşti la 3e8evenghi. 5unt *rion din Casa@annister şi "ntr!o 8i/ dacă ai atâta -inte cât o -oluscă/ vei cădea "n genunchi şi vei-ulţu-i că a- fost eu cel cu care a tre+uit să ai de!a face şi nu cu no+ilul -eu tată. Acu-:c&'i $ii ai4

*rion vă8u spai-a neaşteptată din ochii lui anos 5l*nt.P ... trei/ stăpâne. Bi o fiică. e rog/ stăpâne...P 'u tre+uie să cerşeşti. 5e ridică de pe scaun. Ai cuvântul -eu/ nu li se va face niciun rău. 9ăieţii -ici vor fi crescuţi ca scutieri. Dacă slu,esc +ine şi cu loialitate/ cu ti-pulvor putea deveni cavaleri. 5ă nu se 8ică niciodată despre casa @annister că nu i!a răsplătit pecei care o slu,esc. 6iul tău cel -are va -oşteni titlul de @ord 5l*nt şi acest +la8on "nfiorătoral tău. @ovi cu piciorul -ica suliţă de aur/ tri-iţând!o cu repe8iciune "n capătul celălalt al"ncăperii. Eo- găsi pentru el nişte pă-ânturi şi va putea să!şi construiască o reşedinţă a lui. 'u va fi 4arrenhal/ dar va fi suficient. <l va hotăr" cu ce fată se va căsători.

6aţa lui anos 5l*nt trecu de la roşu la al+.P C.ce... ce vrei să... 6ălcile "i tre-urau ca nişte gră-e8i de seu.P Ce a- de gând să fac cu tine4 *rion "l lăsă pe prostănac să tre-ure o clipă "nainte



! Asta vo- -ai vedea/ 3e8evenghiule. 6iticule" 3oate că vei fi tu pe cora+ia aceea/ ce părere ai 3oate că vei fi tu pe Hid. 5coase un râs nervos/ ca un lătrat. u şi a-eninţăriletale/ ei +ine/ vo- vedea. 5unt prietenul regelui/ ştii. Eo- vedea ce va avea de spus of!fre*despre asta. Bi Degeţel/ şi regina/ o/ da. anos 5l*nt are o gră-adă de prieteni. Eo- vedeacine pleacă pe -are/ "ţi pro-it. Chiar "ţi pro-it.

5l*nt se "ntoarse pe călcâie ca pe vre-ea când era stră,er şi stră+ătu repede toatălungi-ea 5ălii ici/ cu ci8-ele răsunând pe podeaua de piatră. Hăngăni "n susul scării/dădu uşa la o parte... şi a,unse faţă "n faţă cu un +ăr+at "nalt/ cu o+ra,ii scofâlciţi/ cu platoşăneagră şi -antie aurie. Avea legată de ciotul "ncheieturii de la -âna dreaptă o -ână de fier.

!anos/ 8ise o-ul cu ochii adânciţi "n or+ite scânteind su+ fruntea proe-inentă şi su+s-ocul de păr gri8onat. Base -antii aurii intrară "n linişte "n 5ala ică/ "n spatele lui/ iaranos 5l*nt se dădu la o parte.

! @ord 5l*nt/ strigă *rion. Cred că!# cunoşti pe er acel*n 9*ater/ noulCo-andant al Găr8ii ?raşului.

! i!a- pregătit o lectică/ "i spuse lui 5l*nt er acel*n. Docurile sunt "ntunecate şi"ndepărtate şi dru-urile nu sunt sigure noaptea. 5oldaţi

0n ti-p ce -antiile aurii "l conduceau afară pe fostul lor co-andant/ *rion "l che-ă pe er acel*n la el şi "i "n-âna un sul de perga-ent.

! < o călătorie lungă/ iar @ordul 5l*nt va avea nevoie de co-panie. Ee8i ca aceştia

şase să!# "nsoţească până la 5isul 5erii"9*ater se uită peste lista de nu-e şi 8â-+i.

P Cu- doreşti.P <ste unul/ 8ise *rion cu glas scă8ut/ Dee-. 5pune!i căpitanului că ăluia nu!i vaduce ni-eni dorul dacă se "ntâ-plă să fie aruncat peste +ord "nainte de a a,unge la 3a8aRăsăritului.P A- au8it că acele ape de la -ia8ănoapte sunt furtunoase. er acel*n se "nclină şi plecă/ -antia unduindu!se "n ur-a lui. 0n dru-/ calcă pe capa din fir aurit a lui 5l*nt.

*rion ră-ase singur/ sor+ind ceea ce -ai ră-ăsese din vinul +un/ dulce/ de Dornish.5ervitorii intrau şi ieşeau/ luând farfuriile de pe -asă. @e spuse să lase vinul. Cândisprăviră/ Ear*s intră cu pas uşor "n "ncăpere/ "nveş-ântat cu ro+e curgătoare "n nunaţe delavandă/ care se potriveau cu -irosul lui.P ?/ adora+il/ +unul -eu lord.P Atunci/ de ce a- gustul ăsta a-ar "n gură "şi apăsă degetele pe tâ-ple. 0!a- spussă!# arunce pe Allar Dee- "n -are. 5unt foarte ispitit să fac acelaşi lucru cu tine.

! 5!ar putea să fii de8a-ăgit de re8ultat/ răspunse Ear*s. 6urtunile vin şi pleacă/valurile se sparg deasupra capului/ peştele -are -ănâncă peştele -ic/ iar eu continui săvâslesc. 3ot să te deran,e8 gustând din vinul care "i plăcea atât de -ult @ordului 5l*nt

*rion făcu se-n către carafă/ "ncruntându!se. Ear*s u-plu cupa.

P A/ dulce ca vara. @uă "ncă o "nghiţitură. Aud strugurii cântând pe li-+a -ea.P ă "ntre+a- ce e 8go-otul ăla. 5pune!le strugurilor să tacă/ "-i crapă capul. 5ora-ea a fost Asta a refu8at atât de loialul @ord anos să spună %ersei a tri-is -antiile aurii



Dee-/ "n ti-p ce sora lui "şi continua cursa săl+atică. 3e viitor/ "-i vei spune ce ştii/ @ordEar*s. Tot ce ştii.

<unucul 8â-+i viclean.P Asta s!ar putea să dure8e destul de -ult ti-p/ +unul -eu stăpân. Btiu ca- -ulte.P 'u destul de -ulte ca să salve8i acel copil/ s!ar părea.P Din păcate/ nu. A -ai fost un +astard/ un +ăiat/ -ai -are. A- luat -ăsuri să!# vădferit de pericol... Dar -ărturisesc că nu -i!a- "nchipuit niciodată că +e+eluşul ar fi "n pericol. ? fiică nelegiti-ă/ de nici un an/ cu o târfă drept -a-ă. Ce pericol ar putea sărepre8inte

P <ra a lui Ro+ert/ 8ise *rion cu a-ărăciune. Asta a fost "ndea,uns pentru Cersei/ s!ar părea.P Da/ e nespus de trist. re+uie să -ă "nvinuiesc pentru +iata copilă şi pentru -a-a ei/care era atât de tânără şi "l iu+ea pe rege.P Chiar aşa *rion nu o vă8use niciodată pe fată la faţă/ dar "n -intea lui ea era 5haeşi *sha deopotrivă. ă "ntre+ dacă o târfă poate să iu+ească pe cineva cu adevărat. 'u/ nurăspunde. Aş prefera să nu ştiu anu-ite lucruri.

? aran,ase pe 5hae "ntr!un conac -are/ din piatră şi le-n/ care avea fântână/ gra,d şigrădină. 0i dăduse servitori să ai+ă gri,ă de nevoile ei/ o pasăre al+ă din 0nsulele Eerii să!iţină co-panie/ -ătăsuri/ argint şi pietre preţioase să o "-podo+ească/ stră,eri să o apere. Bi

totuşi părea ne-ulţu-ită. Eoia să fie cu el -ai -ult ti-p/ "i spusese/ voia să!# slu,ească şisă!# a,ute.

! Cel -ai -ult -ă a,uţi aici/ "ntre aşternuturi/ i!a 8is el "ntr!o noapte/ după ce au făcutdragoste şi stătea "ntins lângă ea/ cu capul culcat pe pieptul ei şi cu o dulce durere "n-ădular. <a nu răspunsese decât cu ochii. *rion citise acolo că nu era ceea ce ea ar fi vrutsă audă.

?ftând/ *rion dădu să "ntindă din nou -âna după vin/ pe ur-ă "şi a-inti de @ordulanos şi "-pinse carafa cât colo.P 5e pare că sora -ea chiar a spus adevărul despre -oartea lui 5tar>. re+uie să!i-ulţu-i- nepotului -eu pentru această ne+unie.P Regele offre* a dat porunca/ anos 5l*nt şi er 0l*n 3a*ne au dus!o la "ndeplinireiute/ fără e8itare...P ... aproape ca şi cu- ar fi aşteptat!o. Da/ a- -ai discutat despre asta/ fără nici unrost. ? ne+unie.P Cu Garda ?raşului "n -ână/ stăpâne/ ai posi+ilitatea de a avea gri,ă ca "nălţi-ea 5asă nu -ai facă şi alte... ne+unii Ca să fi- siguri/ -ai tre+uie să luă- "n calcul şi casareginei...P antiile roşii *rion dădu din u-eri. E*larr e loial faţă de Casterl* Roc>. Btie căsunt aici tri-is de tatăl -eu. @ui Cersei "i va fi greu să!şi folosească oa-enii "-potriva

-ea... De altfel/ sunt doar o sută. 0ar eu a- "ncă pe ,u-ătate atâţia oa-eni ai -ei. Bi şase-ii de -antii aurii/ dacă 9*ater este o-ul care pretinde că este.P Eei descoperi că 5er acel*n e cura,os de onoare şi supus Bi cât se poate de



inoi ale +ăr+atului/ chipul lui spân/ pudrat/ şi -icul 8â-+et slugarnic.P <şti âna Regelui. 

P @!a- slu,it pe @ordul Arr*n şi pe @ordul 5tar> cât a- putut -ai +ine. A- fost-âhnit şi "ngro8it de -oartea lor pre-atură.P Gândeşte!te cu- -ă si-t. 5!ar putea ca eu să fiu ur-ătorul.P ?/ cred că nu/ răspunse Ear*s/ "nvârtind vinul "n cupă. 3uterea e un lucru curios/stăpâne. ?are te!ai gândit la ghicitoarea pe care ţi!a- spus!o "n 8iua aceea/ la hanP i!a trecut prin -inte o dată sau de două ori/ recunoscu *rion. Regele/ preotul şi +ogatul ! cine trăieşte şi cine -oare 3e cine va asculta spadasinul < o ghicitoare fărărăspuns sau/ -ai degra+ă/ cu prea -ulte răspunsuri. otul depinde de o-ul cu sa+ia.P Bi totuşi/ el nu e ni-eni/ 8ise Ear*s. 'u are nici coroană/ nici aur şi nu e ocrotit de8ei/ are doar o sa+ie ascuţită.

P 5a+ia repre8intă puterea asupra vieţii şi a -orţii.P Doar că... totuşi/ dacă el e spadasinul care ne conduce cu adevărat/ de ce ne preface- că regele nostru deţine puterea De ce ar tre+ui ca un o- puternic/ cu o sa+ie/ săasculte reodat de un rege copil ca offre* sau de unul "-+i+at de vin/ ca tatăl săuP 3entru că aceşti regi copii şi nero8i +eţivi pot che-a alţi oa-eni puternici cu să+iilelor.P Atunci aceşti alţi spadasini deţin adevărata putere. 5au nu e aşa De unde "şi ausă+iile :i de ce se supun Ear*s 8â-+i. Cunoaşterea "nsea-nă putere/ 8ic unii. nii ne"nvaţă că toată puterea vine de la 8ei. Alţii susţin că provine de la lege. otuşi/ "n 8iua aceea/ pe treptele e-plului 5epti- al lui 9aelor/ cucernicul nostru "nalt 5epton şi legiti-a noastrăRegină Regentă şi slu,itorul tău -ereu atoateştiutor au fost la fel de lipsiţi de putere caci8-arul sau dogarul -eu din gloată. Cine #!a ucis cu adevărat pe <ddard 5tar>/ ce cre8ioffre* care a dat porunca er @>*n 3a*ne care a "nfipt sa+ia 5au... altcineva

*rion clătină din cap.! Erei să răspund la ghicitoarea ta +leste-ată sau doar să -ă faci să -ă doară capul şi

-ai tareEar*s 8â-+i.

P ite/ atunci. 3uterea se află acolo unde oa-enii cred că se află. 'i-ic -ai -ult/ni-ic -ai puţin.

P Aşadar/ puterea e o -ascaradăP ? u-+ră pe perete/ -ur-ură Ear*s. Deşi u-+rele pot ucide. Bi adesea un o- foarte-ic poate să proiecte8e o u-+ră foarte -are.

*rion 8â-+i.! @ord Ear*s/ "ncep să ţin ciudat de -ult la tine. Aş putea să te o-or/ totuşi/ dar cred

că asta -!ar "ntrista.! Eoi lua asta drept un "nalt se-n de apreciere.

P Ce eşti tu/ Ear*s *rion descoperi că voia cu adevărat să ştie. n păian,en/ sespune.P 5pionii şi infor-atorii sunt rareori iu+iţi/ do-nul -eu. 5unt doar un slu,itor devotat

al regatului.P Bi un eunuc. 5ă nu uită- asta.



! <şti a-a+il că "ntre+i/ stăpâne/ dar povestea -ea e lungă şi tristă şi ave- de discutatdespre trădare. 5coase un perga-ent din -âneca ro+ei. Co-andantul Galerei Regelui/%er2ul l2, co-plotea8ă să ridice ancora pe furiş peste trei 8ile/ să!şi pună sa+ia şi cora+ia

la dispo8iţia @ordului 5tannis.*rion oftă.P 3resupun că tre+uie să!i dă- o lecţie sângeroasă.P er acel*n ar putea să aran,e8e să dispară/ dar o ,udecată "n faţa regelui nu ar facedecât să asigure devota-entul celorlalţi căpitani pe -ai departe.

@i s8mi 'in nepotul8rege ocupat"

! Cu- spui tu. Răpune!# cu o do8ă din ,ustiţia lui offre*.Ear*s făcu un se-n pe perga-ent.

P er 4oras şi er 4o++er Red*ne au -ituit pa8nicul să!i lase să iasă pe o poartădosnică/ poi-âine noaptea. 5!au făcut aran,a-ente să plece cu galera 3entoshilor/ %lre'ul

>unii, deghi8aţi "n vâslaşi.P 3ute- să!i ţine- la galerele alea câţiva ani/ să vede- cu- le place Hâ-+i. 'u/sora -ea ar fi "nne+unită de durere să piardă ase-enea oaspeţi de preţ. 0nfor-ea8ă!# pe er

acel*n. 3une -âna pe o-ul pe care l!au -ituit şi eFplică!i ce onoare e să slu,eşti ca frate alRondului de 'oapte. Bi postea8ă oa-eni "n ,urul lergtorului >unii "n ca8 că Red*niigăsesc un al doilea pa8nic care duce lipsă de +arili.P Cu- doreşti. n alt se-n pe perga-ent. ?-ul tău/ i-ett/ #!a ucis pe fiul unuinegustor de vinuri "n seara asta/ la un cui+ de pariuri de pe 5trada Argintului. @!a ucisfiindcă a trişat la pietre.P A fost adevăratP ?/ fără "ndoială.P Atunci oa-enii cinstiţi ai oraşului "i datorea8ă recunoştinţă lui i-ett. Eoi avea gri,ăsă pri-ească -ulţu-irile regelui.

<unucul chicoti nervos şi -ai făcu un se-n.! De ase-enea/ ave- o inva8ie neaşteptată de oa-eni sfinţi. Co-eta a adus aici tot

felul de preoţi ciudaţi şi de profeţi/ s!ar părea. Cerşesc "n cârciu-i şi "n prăvălii şi prevestesc pier8anie şi distrugere oricui se opreşte să!i asculte. *rion dădu din u-eri.

! 5unte- aproape de anul trei sute de la De+arcarea lui Aegon. 3resupun că e deaşteptat. @asă!i să vocifere8e.

! Răspândesc tea-a/ stăpâne.! Credea- că asta e trea+a ta. Ear*s "şi acoperi gura cu -âna.! <şti foarte crud să spui asta. ? ulti-ă pro+le-ă. @ad* anda a dat un -ic dineu

seara trecută. A- -eniul şi lista invitaţilor/ ca să le anali8e8i. Când s!a turnat vinul/ @ordG*les s!a ridicat să "nchine cupa "n cinstea regelui/ iar er 9alon 5ann a fost au8itspunând: 5om aea neoie de trei cupe pentru asta" ulţi au râs....

*rion ridică o -ână.P Destul. er 9alon a făcut o glu-ă. 'u -ă interesea8ă vor+ele de pahar aletrădătorilor/ er Ear*s.P <şti pe atât de "nţelept pe cât eşti de +lând/ stăpâne. 3erga-entul dispăru "n -âneca

eunucului. Ave- a-ândoi -ulte de făcut. e las acu-.Când eunucul plecă/ *rion ră-ase -ultă vre-e privind lu-ânarea şi "ntre+ându!se



! @ordul anos va pleca la Hid cu fluFul de di-ineaţă. Ear*s vrea să -ă facă să credcă l!a- "nlocuit pe unul dintre oa-enii lui offre* cu unul de!al -eu. ai degra+ă l!a-"nlocuit pe o-ul lui Degeţel cu o-ul lui Ear*s/ dar/ fie.

! Ar fi +ine să ştii/ i-ett a ucis un o-...! Ear*s -i!a spus. ercenarul nu părea surprins.P 'e+unul şi!a i-aginat că un chior ar fi -ai uşor de "nşelat. i--er i!a ţintuit"ncheietura de -asă cu un pu-nal şi i!a s-uls +eregata cu -âinile goale/ Btie cu- să!şi"ncleşte8e degetele...P 5cuteşte!-ă de detaliile ori+ile/ -i se "ntoarce sto-acul pe dos/ 8ise *rion. Cu--erge cu recrutarea

P Destul de +ine. rei oa-eni noi "n seara asta.P De unde ştii pe care să!i anga,e8i

! 0i anali8e8. 0i chestione8/ ca să aflu unde au luptat şi cât de +ine -int. 9ronn 8â-+i.Bi pe ur-ă le dau oca8ia să -ă ucidă/ ei fiind "n aceeaşi situaţie.P Ai ucis pe vreunulP 3e nici unul pe care l!a- fi putut folosi.P Bi dacă unul dintre ei te o-oară

! Ea fi unul pe care ai vrea să!# anga,e8i. *rion era puţin +eat şi foarte o+osit.5pune!-i/ 9ronn/ dacă ţi!aş spune să uci8i un +e+eluş.../ o copilă/ "ncă la pieptul

-a-ei/ ai face!o 6ără nici o "ntre+are! 6ără nici o "ntre+are 'u. ercenarul "şi frecă degetul -are de degetul arătător. Aş

"ntre+a cât.@i de ce aş aea reodat neoie de al tu llar .eem, >ord l!nt4 gândi *rion. m

o sut de oameni ai mei" 0i venea să râdă/ "i venea să plângă/ dar -ai presus de orice odorea pe 5hae.



AR YA

Dru-ul nu era ni-ic -ai -ult decât două şanţuri lăsate de roţi printre ier+uri.3artea +ună era că/ circulaţia fiind atât de redusă/ nu va fi ni-eni care să arate cu

degetul "n ce direcţie au apucat!o. 6luviul de oa-eni care inunda dru-ul regelui era acolodoar un firicel.

3artea rea era că dru-ul se unduia "nainte şi "napoi/ ca un şarpe/ "-pletindu!se cu

poteci şi -ai -ici şi părând uneori că dispare cu totul doar ca să reapară la ,u-ătate deleghe -ai departe/ când "şi pierduseră cu totul speranţa. Ar*a ura acest dru-. Relieful eradestul de do-olI dealuri line şi câ-puri terasate alternau cu fâneţe/ păduri şi văi -ici/năpădite de trestii/ care aproape că "ncetineau cursul pâraielor. Chiar şi aşa/ poteca era atâtde "ngustă şi de cotită/ "ncât a,unseseră să se strecoare.

Căruţele erau cele care "i "ncetineau/ cu -ersul lor greoi/ cu osiile trosnind su+ povara"ncărcăturilor. De 8eci de ori pe 8i erau nevoiţi să se oprească pentru



a eli+era o roată prinsă "ntr!un şanţ sau să!şi "ntărească forţele pentru a urca o pantă-ocirloasă. 0ntr!o 8i/ "n -i,locul unui pâlc des de ste,ari/ s!au "ntâlnit faţă "n faţă cu trei

oa-eni care duceau o gră-adă de le-ne de foc "ntr!un car tras de un singur +ou/ fără canici unul dintre ei să poată trece. 'u era altceva de făcut decât să aştepte ca pădurarii să!şide8lege +oul/ să!# ducă printre copaci/ să "ntoarcă invers carul/ să "nha-e +oul din nou şi săo ia "napoi pe unde veniseră. 9oul era -ai "ncet decât căruţele/ aşa că "n 8iua aceea nu aua,uns aproape nicăieri.

Ar*a se uita -ereu peste u-ăr/ "ntre+ându!se când "i vor prinde pelerinele aurii. 'oaptea/ se tre8ea la fiecare 8go-ot şi "nhăţa -ânerul Acului. 'u se opreau niciodată fărăsă pună santinele/ dar Ar*a nu avea "ncredere "n ele. ai ales "n +ăieţii orfani. 3ro+a+il că s!or fi descurcat pe aleile de la De+arcaderul Regelui/ dar aici/ "n pustietate/ erau pierduţi.Când se furişa tăcută ca o u-+ră/ putea trece pe lângă ei ca să se spele la lu-ina stelelor/ "n

apele pădurii/ unde nu o vedea ni-eni. 0n noaptea "n care @o--* âini Eer8i era de pa8ă/s!a căţărat "ntr!un ste,ar şi a -ers din copac "n copac până când a a,uns chiar deasupracapului lui/ iar el nu a vă8ut ni-ic. Ar fi putut să!i sară "n cap/ dar ştia că ar fi ţipat şi ar fitre8it toată ta+ăra/ iar Moren ar fi putut să ridice din nou +ăţul la ea.

@o--* şi ceilalţi orfani "l tratau acu- cu toţii pe aur ca pe o persoană deose+ită/ pentru că regina "i voia capul/ deşi el nu recunoştea ni-ic.

! 'u i!a- făcut niciodată ceva reginei/ spunea el furios. i!a- făcut trea+a/ atâta tot.oata 8iua nu-ai cleşti şi foaieI i!a- făcut toate poftele. re+uia să fiu ar-urier şi/ "ntr!o 8i/aester ott "-i 8ice că tre+uie să -ă "nrole8 "n Rondul de 'oapte/ asta e tot ce ştiu.

Apoi aurul se ducea să!şi lustruiască atent coiful. <ra un coif fru-os/ rotun,it şicur+at/ cu o vi8ieră "ngustă şi două coarne -ari de -etal. Ar*a "l privea cu- lustruieşte-etalul cu pân8ă uleiată/ făcându!# să strălucească atât de tare "ncât "n oţelul lui se oglindeafocul. Cu toate astea/ nu şi!# punea niciodată pe cap.P 3un ră-ăşag că e +astardul acelui trădător/ spuse @o--* "ntr!o seară cu glas scă8ut/ca Gendr* să nu audă. @ordul @up/ cel pe care l!au tăiat pe treptele e-plului lui 9aelor.P 'u este/ afir-ă Ar*a.

Tatăl meu a avut un sigur bastard, şi acela este Jon. 5e "ndepărtă iute "n pădure. 'u!şi dorea ni-ic altceva decât să pună şaua pe cal şi să plece acasă. <ra o iapă +ună/ un calroi+ cu un s-oc al+ pe frunte. 0ar Ar*a fusese -ereu o +ună călăreaţă. Ar fi putut să plece la

galop şi să nu!i -ai vadă niciodată pe nici unul/ dacă ar fi vrut. Doar că atunci n!ar -ai fiavut pe ni-eni care să -eargă "n recunoaştere "n faţa ei/ să veghe8e "n spate/ sau să stea de pa8ă când ar dor-i/ iar când -antiile aurii ar prinde!o/ ar fi singură. <ra -ai "n siguranţădacă ră-ânea cu Moren şi cu ceilalţi.

! 'u sunte- departe de ?chiul Heilor/ spuse fratele "n negru "ntr!o di-ineaţă. Dru-ulRegelui nu e sigur până ce nu trece- de rident. Aşa că vo- ocoli lacul de!a lungulţăr-ului vesticI acolo nu ne vor căuta. 0n ur-ătorul loc unde ur-ele se "ncrucişau/ "ntoarsecăruţele către apus.

Aici/ câ-pul făcea loc pădurii/ satele şi cetăţile erau -ai -ici şi -ai "ndepărtate/dealurile -ai "nalte şi văile -ai adânci. <ra din ce "n ce -ai greu de a,uns la -âncare. 0n

oraş/ Moren "ncărcase căruţele cu peşte sărat/ pos-agi/ untură/ napi/ saci cu fasole şi cu or8şi roţi de +rân8ă gal+enă/ dar -âncaseră totul/ până la ulti-a +ucăţică. ?+ligaţi fiind să



ciuperci şi ceapă săl+atică. Ar*a pri-i un picior "ntreg/ de vre-e ce era iepurele prins de ea.0l "-părţi cu Gendr*.

Ceilalţi pri-iră câte o lingură de tocană/ chiar şi cei "n cătuşe. aQen 47ghar "i -ulţu-i politicos pentru trataţie/ iar uşcătorul "şi linse unsoarea de pe degetele -urdare cu o privire eFtatică/ "nsă Rorge/ cel fără nas/ doar râse şi spuse:

! Ave- acu- un vânător. Cap 9u+os. Cap 9u+os/ cigaşul de 0epuri.0n prea,-a cetăţii nu-ite ărăcinişul Al+/ câţiva lucrători la câ-p "i "ncon,urată

cerându!le +ani "n schi-+ul ştiuleţilor pe care "i luaseră. Moren le privi secerile şi le a8vârlicâteva -onede de ara-ă.P A fost o vre-e când un +ăr+at "n negru era ospătat de la Dorne la Linterfell/ şi pânăşi lor8ii de sea-ă considerau că e o onoare să!# gă8duiască su+ acoperişul lor/ spuse el cua-ărăciune. Acu- nişte laco-i ca voi vor +ani grei pentru o -uşcătură din!tr!un -ăr

vier-ănos. 5cuipă.P < poru-+ dulce/ -ai -ult decât -erită o cioară +ătrână ca tine/ răspunse unul dintreei cu aspri-e. 0eşi chiar acu- de pe câ-pul nostru şi ia!i cu tine şi pe netre+nicii şi cuţitariiăştia/ altfel vă voi trage pe toţi "n ţeapă/ "n lanul de poru-+/ să speriaţi celelalte ciori.

Au fript poru-+ul dulce "n pleavă "n seara aceea/ "ntorcând ştiuleţii cu +eţe lungi/despicate/ şi l!au -âncat fier+inte/ direct de pe cocean. @ui Ar*a i se păru că are un gust-inunat/ dar Moren era prea nervos ca să -ănânce. 3arcă avea un nor deasupra capului/negru şi 8drenţuit/ ca -antia pe care o purta. 5e pli-+a de colo!colo agitat/ +o-+ănind deunul singur.

0n 8iua ur-ătoare/ oss veni "n goană să!# anunţe despre eFistenţa unei ta+ere/ ceva-ai "n faţă.P rei8eci sau patru8eci de oa-eni/ cu 8ale şi coifuri/ spuse el. nii dintre ei sunt gravrăniţi/ iar unul cred că e pe -oarte după cu- ge-e. Cu toată lar-a pe care o făcea/ a-a,uns chiar lângă ei. Au suliţe şi scuturi/ dar un singur cal/ şi ăla şchiop. A- i-presia căsunt acolo de ceva vre-e/ după cu- pute locul.P Ai vă8ut vreo fla-urăP 3isica săl+atică tărcată cu şase picioare/ gal+enă cu negru/ pe un fond de culoareanoroiului.

Moren "-pături o frun8ă acrişoară/ o vâr" "n gură şi o -estecă.

! 'u!-i dau sea-a/ recunoscu el. 3ot fi de o parte/ pot fi de alta. Dacă sunt atât degrav răniţi/ s!ar putea să ne ia caii/ indiferent cine sunt. 5!ar putea să ia -ai -ult de!atât.Cred că o să!i ocoli-.

Au ocolit leghe "n şir şi le!a luat cel puţin două 8ile/ dar +ătrânul 8icea că -erită.! Eeţi sta destul la Hid. ot restul vieţii/ cel -ai pro+a+il. ie -i se pare că nu e nici o

gra+ă să a,unge- acolo.Când se "ndreptară din nou către nord/ Ar*a vă8u din ce "n ce -ai -ulţi oa-eni

pă8indu!şi câ-purile. Adesea stăteau "n linişte la -arginea dru-ului/ aruncând priviri recioricărui trecător. 3rin alte părţi patrulau călare/ trasându!şi liniile gardurilor cu topoareagăţate la şei. 0ntr!un singur loc 8ări un o- cocoţat "ntr!un po- uscat/ cu un arc "n -ână şi o

tol+ă cu săgeţi atârnată de creanga de su+ el. 0n -o-entul "n



care "i o+servă/ puse o săgeată "n arc şi nu "şi de8lipi privirea de la ei până ce nudispăru şi ulti-a căruţă. 0n tot acest ti-p/ Moren #!a ocărat:

! <l şi copacul lui/ să vede- cât o să!i placă acolo când vor veni Ceilalţi să!# ia.Atunci va striga după Rondul de 'oapte/ asta va face.

? 8i -ai târ8iu/ Do++er o+servă o sclipire roşie pe cerul nopţii.! 5au dru-ul acesta a -ers şi apoi s!a "ntors/ sau soarele apune la -ia8ănoapte.Moren se urcă pe o -ovilă să vadă -ai +ine.! 6oc/ anunţă el. "şi linse un deget şi "l ridică "n aer. Eântul ar tre+ui să!# ducă "n

direcţia opusă. otuşi/ tre+uie vegheat.Bi "ntr!adevăr au vegheat. 3e -ăsură ce lu-ea se "ntuneca/ focul părea să devină tot

-ai strălucitor/ până ce arăta de parcă nordul "ntreg era "n flăcări. Din când "n când/ si-ţeau-iros de fu-/ deşi vântul era liniştit şi flăcările nu se apropiau. 0n 8ori/ focul era stins/ darnici unul dintre ei nu dor-ise prea +ine "n noaptea aceea.

<ra a-ia8ă când a,unseră "n locul "n care fusese satul. Câ-purile erau pustiuricar+oni8ate/ leghe "ntregi de ,ur!"-pre,ur/ casele/ co,i "nnegrite. 5cheletele ani-alelor arseşi -ăcelărite "-pân8eau pă-ântul/ su+ păturii vii de ciori care se ridicau/ croncănind cufurie când erau deran,ate. 6u-ul se răspândea "ncă din interiorul cetăţii. De departe/ palisadele sale de le-n păreau solide/ dar nu se dovediseră destul de puternice.



Călare pe iapa sa/ "n faţa căruţelor/ Ar*a vă8u trupuri car+oni8ate "-plântate "n ţăruşiascuţiţi/ pe -etere8e/ cu -âinile trase "n faţa ochilor de parcă ar fi vrut să alunge flăcărilecare "i -istuiseră. Moren anunţă un popas când se aflau "ncă la o oarecare distanţă şi "i spuselui Ar*a şi celorlalţi să ai+ă gri,ă de căruţe cât ti-p el/ urch şi Cut,ac> -ergeau "nainte pe ,os. Când trecură printr!o poartă spartă/ un stol de cor+i se ridică dintre 8iduri/ iar cor+ii"nchişi "n coliviile din căruţele lor "ncepură să!i strige cu croncănituri şi ţipete ascuţite.P Ar tre+ui să intră- după ei "l "ntre+ă Ar*a pe Gendr*/ când Moren şi ceilalţi erau plecaţi de o +ună +ucată de vre-e.P Moren a spus să aşteptă-. Glasul lui Gendr* suna "nfundat. Când Ar*a se "ntoarse să privească/ o+servă că avea coiful pe cap/ strălucind/ cu coarnele cur+ate/ i-ense.

Când/ "n cele din ur-ă/ veniră "napoi/ Moren avea o fetiţă "n +raţe/ iar urch şiCut,ac> duceau o fe-eie pe o targa făcută dintr!o cuvertură veche/ sfâşiată. 6ata nu avea-ai -ult de doi ani şi plângea tot ti-pul/ un sunet scâncit/ ca şi cu- ar fi avut ceva "n gât.6ie că nu ştia "ncă să vor+ească/ fie că uitase. 9raţul drept al fe-eii se ter-ina la cot/ cu unciot plin de sânge/ iar ochii ficşi păreau să nu vadă ni-ic. Eor+ea/ dar spunea un singurlucru. JEă rogK/ striga iar şi iar. JEă rog/ vă rog.K @ui Rorge i se părea a-u8ant. Râdea/ pufnind prin gaura de pe faţă/ acolo unde ar fi tre+uit să fie nasul/ iar uşcătorul "ncepu sărâdă şi el/ până ce urch "i "n,ură şi le spuse să tacă.

Moren "i puse să găsească un loc pentru fe-eie "n spatele căruţei.P Bi -işcaţi!vă repede/ 8ise el. Când vine noaptea/ aici vor fi lupi/ poate şi -ai rău.

P i!e frică/ -ur-ură 3lăcintă 6ier+inte când vă8u fe-eia cu un singur +raţ târâtă "ncăruţă.

! Bi -ie/ -ărturisi Ar*a. ? strânse de u-ăr:! '!a- o-orât niciodată un +ăiat "n +ătaie/ Arr*. Doar a- vândut plăcintele -a-ei/

atâta tot.Ar*a se "ndepărtă de căruţă/ atât cât "ndră8nea/ ca să nu fie nevoită să o audă pe fată

plângând sau să o asculte pe -a-a ei şoptind: JEă rog.K "şi a-inti o poveste spusă cândvade 9ătrâna 'an/ despre un +ăr+at "nchis "ntr!un castel "ntunecat/ de nişte uriaşi răi. <rafoarte cura,os şi deştept şi "i păcălise pe uriaşi/ şi scăpase.../ dar "ndată ce a,unse afară din

castel/ l!au luat Ceilalţi şi i!au +ăut sângele roşu/ fier+inte. Acu- ştia cutre+uie să se fisi-ţit.6e-eia cu un singur +raţ -uri pe "nserat. Gen!dr* şi Cut,ac> "i săpară un -or-ânt pe

coa-a unui deal/ su+ o salcie plângătoare. Când vântul +ătea/ Ar*a avea i-presia că audelungile crengi şoptind: JEă rog. Eă rog. Eă rog.K 0 se ridică părul pe ceafă şi se "ndepărtă/aproape fugind/ de lângă -or-ânt.

! 0n seara asta nu face- nici un foc/ le spuse Moren. Cina consta "ntr!o -ână de ridichigăsite de oss/ o cană de fasole uscată şi apă dintr!un pârâu din apropiere. Apa avea un gustciudat/ iar @o--* le spuse că era gustul cadavrelor "n putrefacţie aflate undeva/ "n susulrâului. 3lăcintă 6ier+inte l!ar fi pocnit dacă nu i!ar fi despărţit Re*sen.

Ar*a +ău prea -ultă apă/ doar ca să!şi u-ple sto-acul cu ceva. 'u şi!ar fi i-aginatcă va putea dor-i/ dar cu-va a reuşit. Când se tre8i/ era "ntuneric +e8nă şi ve8ica "i era pe



P 9a nu te duci/ 8ise 3lăcintă 6ier+inte. Devenise -ai "ndră8neţ acu-/ că avea sa+ia la +râu/ chiar dacă era doar o sa+ie scurtă/ iar el o -ânuia ca pe un topor. 9ătrânul a spus ca "nseara asta toată lu-ea să stea pe!aproape.P re+uie să -ă uşure8/ eFplică Ar*a.P <i +ine/ foloseşte po-ul de colo. Arătă cu degetul. 'u ştii ce e acolo/ Arr*. ai"nainte a- au8it lupi.

@ui Moren nu i!ar plăcea dacă s!ar certa cu el.A

"ncercă să pară speriată.P @upi Eor+eşti serios

P A- au8it/ o asigură el.P 'u cred că tre+uie să -ă duc/ până la ur-ă. 5e "ntoarse la pătura ei şi se prefăcuador-ită până ce au8i paşii lui 3lăcintă 6ier+inte "ndepărtându!se. Apoi se rostogoli pe o parte şi se furişă "n pădure/ prin cealaltă parte a ta+erei/ tăcută ca o u-+ră. <rau şi aicisantinele/ dar Ar*a le ocoli cu uşurinţă. Doar ca să se asigure/ se duse de două ori -aideparte decât de o+icei. Când fu convinsă că nu era ni-eni prin apropiere/ "şi dădu ,os pantalonii şi se lăsă pe vine/ să!şi facă trea+a.

oc-ai urina/ cu hainele "n ,urul gle8nelor/ când au8i foşnete pe su+ copaci. Plăcintă

Fierbinte, gândi "n panică/ m-a urmărit. Apoi vă8u ochii licărind dinspre pădure/ strălucindde oglindirea lunii. 5to-acul i se strânse şi "ntinse -âna după sa+ie/ fără să!i pese dacă se

uda toată/ nu-ărând ochii: doi/ patru/ opt/ doispre8ece/ o haită "ntreagă...nul dintre ei se apropie cu pas uşor dinspre copaci. ? fiFă cu privirea şi "şi de8goli

colţii/ iar Ar*a nu se -ai putu gândi decât la cât de proastă a fost şi cu- va ,u+ila 3lăcintă6ier+inte când "i vor găsi trupul pe ,u-ătate devorat/ "n di-ineaţa ur-ătoare. Dar lupul se"ntoarse şi o luă la goană "napoi "n "ntuneric şi la fel de repede ochii dispărură. re-urând/se şterse/ "şi legă pantalonii şi se "ntoarse la ta+ără şi la Moren/ ur-ărind sunetul hârşâit cevenea din depărtare. Ar*a se caţără "n căruţă/ lângă el/ cutre-urată.P @upi/ şopti ea cu glas răguşit. 0n pădure.P Da. re+uie să fie.

P !au speriat.P Chiar aşa 5cuipă. <u a- i-presia că nea-ul tău ţinea la lupi.P '*-eria era un lup străvechi. Ar*a "şi strânse -âinile la piept. Asta e altceva.?ricu-/ ea s!a dus. or* şi cu -ine a- aruncat cu pietre "n ea până când a fugit/ altfelregina ar fi o-orât!o. ? "ntrista să vor+ească despre asta. 3arie8 că/ dacă ar fi fost "n oraş/nu ar fi per-is să i se taie capul lui tata.P 9ăieţii orfani nu au taţi/ spuse Moren/ sau ai uitat 5aliva "i era roşie de la frun8aacrişoară/ aşa că arăta de parcă gura i!ar fi sângerat. 5ingurii lupi de care tre+uie să nete-e- sunt cei "-+răcaţi "n piele de o-/ precu- cei care au distrus satul ăla.P i!aş dori să fiu acasă/ spuse ea cu tristeţe/ "ncerca din răsputeri să fie cura,oasă/ să

fie fioroasă ca o lupoaică/ dar uneori se si-ţea doar ca o fetiţă.6ratele "n negru desfăcu o frun8ă acrişoară din +alotul aflat "n căruţă şi şi!o "ndesă "n



un lucru -ai "nţelept. 'ici o şansă să -ai găsi- oa-eni pe dru-/ dar... n +ăr+at isteţ s!arfi dus cu cora+ia/ dar eu... rei8eci de ani a- -ers pe acest dru- al regelui. "şi vâr" pu-nalul "n teacă. Du!te la culcare/ +ăiete. ă au8i

<a "ncercase. otuşi/ cu- stătea su+ pătura ei su+ţire/ au8ea lupii urlând... şi un altsunet/ -ai sla+/ doar o şoaptă "n vânt/ care ar fi putut să fie un ţipăt.



DAVOS

Aerul di-ineţii era negru de fu-ul 8eilor ar8ând.

Ardeau cu toţii acu-/ 6ecioară şi a-ă/ Ră8+oinic şi 6ierar/ 9a+orniţa cu ochii eisidefii şi atăl cu +ar+a poleită cu aur/ chiar şi 5trăinul/ cioplit să pară -ai -ult ani-al decâto-. @e-nul vechi/ uscat/ şi nenu-ăratele straturi de vopsea şi de lac ardeau cu o lu-inăsăl+atică/ nesăţioasă. Căldura se ridica sclipind prin aerul rece. 0n spate/ garguiele şi dragoniide piatră de pe 8idurile castelului se vedeau ca prin ceaţă/ de parcă Davos le!ar fi vă8ut printr!un văl de lacri-i. Sau ca şi cum bestiile ar fi tremurat, s-ar fi agitat...

P n lucru rău/ declară Allard/ deşi cel puţin avusese +unul!si-ţ să vor+ească cu glasscă8ut. Dalie -or-ăi apro+ator.P @inişte/ spuse Davos. 'u uitaţi unde vă aflaţi. 6iii lui erau +uni/ dar tineri/ iar Allard/

"n special/ era pripit. Dacă aş fi rămas contrabandist, Allard ar fi sfârşit e !id, Stannis l-acru"at de un asemenea final, #ncă un lucru entru care-i sunt dator...



5ute de oa-eni veniseră la porţile castelului să vadă cu- ardeau Cei Bapte. Aerul-irosea urât. Chiar şi soldaţilor le venea greu să nu se si-tă stân,eniţi "n faţa unui ase-eneaafront adus 8eilor pe care -ulţi dintre ei "i veneraseră toată viaţa.

6e-eia roşie dădu ocol focului de trei ori/ rugân!du!se o dată "n li-+a Asshai/ o dată "nEal*riana cultă şi o dată "n @i-+a Co-ună. Davos o "nţelese doar pe ulti-a.

! R7hllor/ vino "n "ntunericul nostru/ strigă ea. 5tăpân al @u-inii/ "ţi oferi- aceşti 8eifalşi/ aceşti şapte 8ei care sunt unul singur/ duş-anul. 0a!# şi re!varsă!ţi lu-ina asupranoastră/ căci noaptea e "ntunecată şi plină de spai-e.

Regina 5el*se repetă vor+ele. @ângă ea/ 5tannis privea i-pasi+il/ cu -aFilarul tare ca ostâncă su+ u-+ra neagră!al+ăstruie a +ăr+ii sale co-pacte. "şi pusese straie -ai +ogate decât"i era o+iceiul/ ca pentru sept.

5eptul de la 3iatra Dragonului se aflase acolo unde Aegon Cuceritorul "ngenunchease casă se roage "n noaptea dinaintea plecării. Asta nu!# salvase de oa-enii reginei. Răsturnaserăaltarele/ dăduseră ,os statuile şi spărseseră vitraliile cu ciocanele de ră8+oi. 5epto!nul 9arre

nu putuse decât să!i +leste-e/ dar Ser 4u+ard Ra-+ton "şi dusese cei trei fii la sept/ să!şiapere 8eii. Ra-+tonii o-orâseră patru oa-eni ai reginei "nainte ca ceilalţi să!i distrugă. 3eur-ă/ Gun!cer 5unglass/ cel -ai +lând şi -ai pios dintre lor8i/ i!a spus lui 5tannis că nu -ai poate să!i satisfacă



pretenţiile. Acu- "-părţea o celulă sufocantă cu septonul şi cu cei doi fii ai lui Ser

4u+ard care su!pravieţuiseră. Ceilalţi lor8i prinseseră repede lecţia.Heii nu "nse-naseră niciodată prea -ult pentru Davos contra+andistul/ deşi/ ca -ulţi

dintre ceilalţi/ fusese vă8ut aducând ofrande Ră8+oinicului "nainte de luptă/ 6ierarului atuncicând lansa o cora+ie la apă şi a-ei/ ori de câte ori soţia sa ră-ânea "nsărcinată. 0 se făcu rău privindu!i cu- ard/ şi nu doar din cau8a fu-ului.

$aester %ressen ar fi #miedicat asta. 9ătrânul "l provocase pe 5tăpânul @u-inii şifusese do+orât de i-pietatea sa/ sau cel puţin aşa spuneau clevetitorii. Davos ştia adevărul. 0lvă8use pe -aester strecurând ceva "n cupa cu vin. &travă. %e altceva ar fi utut să fie' A

băut o cuă a mor"ii ca să-l elibere(e e Stannis de $elisandre, dar cumva (eul ei a aărat-

o. Ar fi ucis!o +ucuros pe fe-eia roşie pentru asta/ deşi ce şansă ar fi avut el acolo undeaesterul Citadelei dăduse greş <ra doar un contra+andist ridicat "n rang/ Davos de la6undătura 3uricilor/ Regele Ceapă.

Heii ar8ând răspândeau o lu-ină fru-oasă/ "nveş-ântaţi "n straiele lor de flăcări "nnuanţe schi-+ătoare/ roşii/ portocalii şi gal+ene. 5eptonul 9arre "i spusese cândva lui Davoscu- au fost ciopliţi din catargele coră+iilor care i!au adus din Eal*ria pe pri-ii argar*eni.De!a lungul secolelor/ au fost vopsiţi şi revopsiţi/ poleiţi cu aur/ cu argint şi "-podo+iţi cuneste-ate.

! 6ru-useţea lor "i va face să fie şi -ai -ult pe placul lui R7hllor/ spusese elisandrecând i!a cerut lui 5tannis să!i arunce pe ,os şi să!i târască afară/ la porţile castelului.

6ecioara 8ăcea de!a cur-e8işul Ră8+oinicului/ cu +raţele larg deschise/ de parcă ar fivrut să!# "-+răţişe8e. a-a părea aproape prea cutre-urată "n ti-p ce flăcările se apropiau/atingându!i o+ra8ul. 0n ini-ă "i fusese "nfiptă o sa+ie lungă şi -âna!i de piele era cuprinsă deflăcări. atăl era dedesu+t/ pri-ul că8ut. Davos privea -âna 5trăinului 8vârcolindu!se şi "n!colăcindu!se/ "n ti-p ce degetele i se "nnegreau şi cădeau unul câte unul/ -icşorate dedogoarea -angalului. 0n apropiere/ @ordul Celtigar fu cuprins de o tuse re+elă şi "şi acoperifaţa ridată cu o +ucată de pân8ă +rodată cu cra+i roşii. *renii erau puşi pe glu-e/ +ucurându!se de căldura focului/ dar tânărul @ord 9ar <--on se făcuse cenuşiu la faţă/ iar@ord Eelar*on se uita -ai -ult la rege decât la flăcări.

Davos ar fi dat orice să ştie la ce se gândea acesta/ dar un o- ca Eelar*on nu i s!ar fi

confesat niciodată. @ordul areelor era din sângele vechii Eal*rii/ iar Casa lui oferise de treiori soţii pentru prinţii arga!r*eni. Davos 5eaorth duhnea a peşte şi a ceapă. 5e purta la felşi cu ceilalţi lor8i. 'u putea avea "ncredere "n nici unul dintre ei/ şi nici ei nu l!ar include "nvreunul dintre consiliile lor secrete. 0i dispreţuiau şi fiii/ "n egală -ăsură. )eo"ii mei vor lua

arte la tur-niruri alături de ai lor şi, #ntr-o (i, oate că sângele lor se va uni cu al meu. %u

timul, mica mea corabie neagră va (bura la fel de sus recum calul de mare al lui

*elar+on sau ca crabii roşii ai lui %eltigar.

Asta dacă a,ungea 5tannis pe tron. Dar dacă pierdea...Tot ceea ce sunt #i datore( lui. 5tannis "l ridicase la rangul de cavaler. 0i oferise un loc

de cinste la -asa lui şi o galeră de ră8+oi cu care să călătorească pe -are "n locul -icii salecoră+ii de contra+andist. Dale şi Allard erau şi ei căpitani de galere. aric era câr-aci peFuria. atthos slu,ea su+ co-anda tatălui său pe eta )eagră, iar regele "l luase pe Devan



6lăcări palide colorau cerul cenuşiu. n fu- negru se ridica/ răsucindu!se şi unduindu!

se. Când vântul "l "-pinse către ei/ oa-enii "ncepură să clipească/ să lăcri-e8e şi să se frecela ochi. Allard "ntoarse capul/ tuşind şi +leste-ând. & fărâmă din cele ce vor veni, gândiDavos. ulţi şi -ulte vor -ai arde "nainte ca acest ră8+oi să ia sfârşit.

elisandre era "nveş-ântată din cap până!n picioare "n satin roşu şi catifea sângerie/ cuochii roşii ca ru+inul i-ens strălucindu!i la gât/ de parcă ar fi fost şi el "n flăcări.

! 0n cărţile vechi ale Asshailor stă scris că va veni o 8i/ după o vară lungă/ când stelelevor sângera şi răsuflarea rece a "ntunericului va cădea grea asupra lu-ii. 0n acest ceas deteroare/ un ră8+oinic va scoate din foc o sa+ie ar8ând. Acea sa+ie va fi Aducătoarea @u-inii/5a+ia Roşie a <roilor/ iar cel care o va lua va fi A8or Ahai re"ntors şi "ntunericul va pieri dinfaţa lui. Ridică glasul şi vor+ele ei stră+ătură "ntreaga adunare. A(or Aai, iubit de 01llor2

0ă(boinic al /uminii, Fiu al Focului2 Aroie-te, sabia ta te aşteată2Aroie-te şi rinde-

o #n mână2

5tannis 9aratheon "nainta ca un soldat intrând "n luptă. 5cutierii se apropiară pentru a!#"nsoţi. Davos privi cu- fiul său/ Devan/ trage o -ânuşă lungă/ căptuşită/ pe -âna dreaptă aregelui. 9ăiatul purta o ,iletcă de culoarea untului/ cu o ini-ă dogoritoare cusută pe piept.9r*en 6arring era "-+răcat ase-ănător şi toc-ai lega o capă rigidă de piele "n ,urul gâtului"nălţi-ii 5ale. 0n spate/ Davos au8i 8ornăitul uşor al unor clopoţei.

- Sub mare fumul se ridică #n bulbuci, iar flăcările ard ver(i, albastre şi negre, cânta pe undeva Chip 3eticit. Btiu/ eu ştiu/ oh/ oh/ oh.

Regele se năpusti "n foc cu dinţii "ncleştaţi/ ţinând -antia de piele "n faţa lui/ ca să!#apere de flăcări. 5e duse direct la a-ă/ "nhaţă sa+ia cu -âna "n-ănuşată şi o s-ulse/ dintr!osingură 8vâcnire/ din le-nul ar8ând. 3e ur-ă "ncepu să se retragă/ cu sa+ia ridicată/ cu flăcăriver8i/ de ,ad/ răsucindu!se "n ,urul oţelului sângeriu. 5tră,erii alergară să scuture tăciunii careatârnau de veş-intele regelui.

! ? sabie de foc2 strigă Regina 5el*se. Ser AFell 6lorent şi ceilalţi oa-eni ai ei o ur-ară:- & sabie de foc2 Arde2 Arde2 & sabie de foc2 elisandre "şi ridică -âinile deasupra

capului.- Privi"i2 )i s-a romis un semn, iar acum semnul a fost vă(ut2 Privi"i Aducătorul

/uminii2 A(or Aai a venit din nou2 Să-i urăm bun venit 0ă(boinicului /uminii2 Să-i

urăm bun venit Fiului Focului2

n val de strigăte dădu răspunsul chiar când -ănuşa lui 5tannis "ncepu să ardă -ocnit."n,urând/ regele "nfipse vârful sa+iei "n pă-ântul u-ed şi stinse flăcările cu piciorul.P 5tăpâne/ revarsă lu-ina ta asupra noastră strigă elisandre.P Căci noaptea e "ntunecată şi plină de spai-e/ răspunseră 5el*se şi oa-enii reginei.

Ar trebui să rostesc şi eu cuvintele' se "ntre+ă Davos. 3i datore( lui Stannis atât de

mult' Acest (eu fioros este cu adevărat (eul lui'7Degetele sale scurtate se crispară.5tannis "şi scoase -ănuşa şi o lăsă să cadă pe pă-ânt. Heii de pe rug a+ia -ai puteau fi

recunoscuţi. Capul 6ierarului că8u/ stârnind un nor de cenuşă şi tăciuni. elisandre cânta "nli-+a lui Asshai/ cu glasul ridicându!se şi co+orând/ ca fluFul şi refluFul -ării/ "nfiptă "npă-ânt Aducătoarea @u-inii continua să strălucească "-+u,orată dar flăcările care persistau



cliă. 'ici el nu era -ulţu-it de vreunul dintre oa-enii reginei/ acel grup de cavaleri

a-+iţioşi şi lor8i -ărunţi care se "ncredinţaseră acestui 5tăpân al @u-inii/ intrând astfel "ngraţiile şi su+ ocrotirea Doa-nei ! ba nu, ale 0eginei, ai uitat' ! 5el*se.

Când elisandre şi scutierii se depărtară cu preţioasa sa+ie/ focul "ncepuse de,a să se-icşore8e. Davos şi fiii lui se alăturată -ulţi-ii care "şi croia dru- "n ,os/ către ţăr- şi cătrecoră+iile care aşteptau.P Devan s!a descurcat +ine/ spuse Davos pe dru-.P A dus -ănuşa fără s!o scape/ da/ 8ise Dale. Allard "ncuviinţă.

! 5e-nul acela de pe ,iletca lui Devan/ ini-a dogoritoare/ ce era 9la8onul9aratheonilor este cer+ul "ncoronat.

! n lord poate să aleagă -ai -ult de un +la8on/ spuse Davos.Dale 8â-+i.! ? cora+ie neagră şi o ceapă/ tată Allard lovi cu piciorul o piatră.

P Ceilalţi ne iau ceapa... şi acea ini-ă aprinsă. A fost cu totul greşit să!i ardă pe CeiBapte.P De când ai devenit atât de credincios "ntre+ă Davos. Ce ştie fiul unui contra+andistdespre faptele 8eilorP <u sunt fiul unui cavaler/ tată. Dacă tu nu!ţi a-inteşti/ de ce ar face!o eiP 6iul unui cavaler/ dar nu un cavaler/ 8ise Davos. Bi nici nu vei fi vreodată/ dacă tea-esteci "n tre+uri care nu te privesc. 5tannis este regele tău/ nu e trea+a noastră să ne "ndoi-

"n privinţa lui. 'oi naviga- cu aceste coră+ii şi "i "ndeplini- porunca. Asta e tot.P Cât despre asta/ tată/ răspunse Dale/ "-i displac aceste +utoaie pe apă pe care -i le!audat "n schi-+ul $aniei. @e-n de pin verde. Apa "l va strica la pri-ul dru-/ oricât de scurt arfi.P Bi eu a- pri-it una la fel pentru /ad+ $ar+a, 8ise Allard. ?a-enii reginei au pretinstot le-nul uscat.

! Eoi vor+i cu regele despre asta/ pro-ise Davos. <ra -ai +ine să vină de la el decât dela Allard.

6iii lui erau luptători pricepuţi şi navigatori "ncă şi -ai iscusiţi/ dar nu ştiau cu- să levor+ească lor8ilor. S-au născut fără rang, #ntocmai ca mine, dar nu le lace să li se

reamintească asta. %ând se uită la stindardul nostru, nu văd decât o corabie mare, neagra,

(burând #n bătaia vântului. %eaa o trec cu vederea.

3ortul era -ai "nţesat de oa-eni decât "l vă8use vreodată Davos. 6iecare doc era plin de-arinari care "ncărcau provi8ii şi "n fiecare han soldaţii ,ucau 8aruri/ +eau sau căutau târfe...? căutare 8adarnică/ fiindcă 5tannis nu "ngăduia nici una pe această insulă. ăr-ul era-ărginit de coră+ii/ galere de ră8+oi/ vase de pescuit/ galioane ro+uste şi coră+ii de negoţ +urduhănoase. Cele -ai +une locuri de ancorat fuseseră ocupate de vasele cele -ari: vasula-iral al lui 5tannis/ Furia, se "nălţa "ntre /ordul Steffon şi %erbul $ării, vasul cu chilăargintie al @ordului Eelar*ion/ $ândria din Driftmar4, şi cele trei surori ale sale/ apoi

%leştele 0oşu, cora+ia "-podo+ită a @ordului Celtigar/ şi greoaia cora+ie Peştele Sadă, cu prora ei lungă de fier. Ancorată "n larg/ plutea i-ensa cora+ie *al+-riana a lui 5alldhor 5aan/printre chilele dungate ale altor două du8ini de galere @*seniene -ai -ici



0n partea opusă a gălăgioasei săli co-une/ 5allad!hor 5aan -ânca struguri dintr!un +ol

de le-n. Când "l o+servă pe Davos/ "i făcu se-n să se apropie.! Cavalere/ vino şi stai cu -ine la -asă. ănâncă un strugure. ănâncă doi. 5unt

ne-aipo-enit de dulci.@*senianul era un o- lipicios/ 8â-+itor/ a cărui eFtravaganţă era prover+ială pe a-+ele

-aluri ale -ării "nguste. Astă8i purta o sclipitoare haină de argint/ cu -âneci largi atât delungi/ "ncât capetele lor +ălteau pe podea. 'asturii erau -ai-uţe sculptate din ,ad/ iardeasupra +uclelor sale rare/ al+e/ era cocoţată o caschetă colorată "ntr!un verde viu şi "-po!do+ită cu un evantai din pene de cocoş.

Davos "şi croi dru- printre -ese către un scaun/ "nainte de a deveni cavaler/ aduseseadesea -arfă de la 5elladhor 5aan. @*senianul era şi el un contra+andist/ după cu- eranegustor/ +ancher/ pirat notoriu şi pretins 3rinţ al ării "nguste. %ând un irat se

#mbogă"eşte destul, #l fac rin". Davos fusese cel care călătorise la @*s să!# recrute8e pe +ătrânul şnapan pentru cau8a lui 5tannis.P '!ai vă8ut 8eii ar8ând/ do-nul -eu "ntre+ă el.P 3reoţii roşii au un te-plu -are la @*s. Ard -ereu una şi alta/ invocându!şi 8eul/R7hllor. ă plictisesc cu focurile lor. < de sperat că "n curând "l vor plictisi şi pe Regele5tannis. 3ărea total nepreocupat de faptul că l!ar putea au8i cineva/ "şi -ânca strugurii şi lăsasă i se prelingă sâ-+urii pe +u8ă/ dându!le un +o+ârnac cu degetul. Pasărea cu o mie de

culori a venit ieri/ +unule do-n. 'u e un vas de ră8+oi/ nu/ ci un vas de negoţ şi a trecut pe la

De+arcaderul Regelui. <şti sigur că nu vrei un strugure Copiilor li se face foa-e "n oraş/ aşase spune. 9ălăngăni strugurele "n faţa lui Davos şi 8â-+i.

! De o +ere a- nevoie/ şi de veşti.! ?a-enii din Lesteros sunt -ereu gră+iţi/ se plânse 5allador 5aan. @a ce +un/ te

"ntre+ Cel care se gră+eşte "n viaţă se gră+eşte către -or-ânt. Râgâi. @ordul de la Casterl*Roc> a tri-is un pitic să ai+ă gri,ă de De+arcaderul Regelui. 3oate că speră că faţa lui urâtăva speria atacatorii/ ce 8ici 5au că ne vo- prăpădi de râs când 3e8evenghiul se va 8+engui pe creneluri/ cine poate şti 3iticul #!a alungat pe -itocanul care a condus -antiile aurii şi a pus "n locul lui un cavaler cu o -ână de fier. Culese o +oa+ă de strugure şi o stoarse "ntredegetul -are şi arătător până ce pielea se crăpă. 5ucul "i curse printre degete.

5ervitoarea se strecură pe lângă el/ lovind -âinile care o pipăiau "n trecere. Davosco-andă o +ere/ se "ntoarse la 5aan şi "ntre+ă:

! Cât de +ine e apărat oraşul Celălalt dădu din u-eri.! Hidurile sunt "nalte şi puternice/ dar cine să le apere Construiesc catapulte şi

aruncătoare de flăcări/ o/ da/ dar oa-enii "n -antii aurii sunt prea puţini şi prea necopţi/ şialţii nu eFistă. ? lovitură ageră/ ca un şoi- năpustindu!se asupra unui iepure/ şi -arele oraşva fi al nostru. Dă!ne vânt să ne conduce- coră+iile şi regele tău s!ar putea aşe8a pe ronullui de 6ier până -âine!seară. A- putea să!# "-+răcă- pe pitic "n haine pestriţe şi să!i"nţepă- o+ră,orii cu vârfurile să+iilor ca să!# face- să ne danse8e şi poate că renu-itul tău

rege -i!ar da!o "n dar pe fru-oasa Regină Cersei să!-i "ncăl8ească patul pentru o noapte.A- fost prea -ult ti-p departe de soţiile -ele/ şi nu-ai "n slu,+a lui.P 3iratule 8ise Davos 'u ai nici o soţie doar concu+ine şi ai fost +ine plătit pentru



! Aşa a spus şi a tot repetat. Bi aşa spun şi eu/ la!să!ne să face- ceea ce ne!a- propus.

'ici chiar aceşti struguri nu sunt -ai copţi decât e oraşul acela/ +ătrâne prieten.5ervitoarea se "ntoarse cu +erea. Davos "i dădu o -onedă de ara-ă.! A- putea lua De+arcaderul Regelui/ aşa cu- spui/ 8ise el şi ridică hal+a/ dar cât ti-p

l!a- păstra5e ştie că *in @annister este la 4arrenhal cu o oaste -are/ iar @ordul Renl*...! A/ da/ fratele -ai -ic/ 8ise 5alladhor 5aan. 3artea asta nu e atât de +ună/ prietene.

Regele Renl* se agită. 'u/ aici el este /ordul Renl*/ scu8ele -ele. Atâţia regi/ că "-io+oseşte li-+a să spun cuvântul ăsta. 6ratele Renl* a plecat de la 4ighgarden cu fru-oasa şitânăra lui regină/ cu lor8ii săi "nfloritori/ cu cavalerii strălucitori şi cu o oştire -ăreaţă de pedeştri. ărşăluieşte pe dru-ul trandafirilor/ "ndreptându!se către acelaşi -are oraş desprecare vor+ea-.

! "şi duce mireasa' Celălalt ridică din u-eri.! 'u -i!a spus de ce. 3oate că nu e dispus să stea departe de adăpostul cald dintre

coapsele ei nici -ăcar o singură noapte. 5au poate că e atât de sigur de victorie.! Regele tre+uie să afle.! A- "ncercat să!i spun/ +unul -eu do-n/ deşi "nălţi-ea 5a se "ncruntă ori de câte ori

-ă vede/ iar eu tre-ur când tre+uie să -ă duc "n faţa lui. Cre8i că -!ar plăcea -ai -ult dacăaş purta o haină de +lană şi nu aş 8â-+i niciodată <i +ine/ n!a- să fac asta. 5unt un o-cinstit/ tre+uie să -ă suporte "n -ătase şi satin. Altfel/ "-i duc coră+iile unde sunt -ai

"ndrăgit. 5a+ia aceea nu a fost Aducătoarea de @u-ină/ prietene.5chi-+area neaşteptată de su+iect "l puse pe Davos "ntr!o situaţie dificilă.! ? sa+ie s-ulsă din foc/ da. ?a-enii "-i povestesc fel şi fel de lucruri/ datorită

8â-+etului -eu plăcut. Cu- poate să!i slu,ească lui 5tannis o sa+ie arsăP ? sa+ie ar(ătoare, "l corectă Davos.P Arsă/ 8ise 5alladhor 5aan/ şi să te +ucuri de asta/ prietene. Btii povestea fa+ricăriiAducătoarei de @u-ină A- să ţi!o spun. A fost o vre-e când "ntunericul apăsa greu asupralu-ii. Ca să i se opună/ eroul tre+uia să ai+ă o sa+ie de erou/ una cu- nu a -ai eFistatvreodată. Bi astfel/ ti-p de trei8eci de 8ile şi trei8eci de nopţi/ A8or Ahai a lucrat fără odihnă"n te-plu/ făurind o sa+ie "n focurile sacre. Căldură/ ciocan/ "ndoitură/ căldură/ ciocan/

"ndoitură/ o/ da/ până ce sa+ia a fost gata. otuşi/ când a vârât!o "n apă ca să călească oţelul/sa+ia s!a sfărâ-at "n +ucăţi. 6iind erou/ nu era de-n de el să dea din u-eri şi să plece "ncăutarea unor struguri eFcelenţi ca aceştia/ aşa că a luat!o de la capăt. A doua oară i!a luatcinci8eci de 8ile şi cinci8eci de nopţi/ iar sa+ia aceasta părea -ai +ună decât pri-a. A8orAshai a prins un leu/ ca să călească oţelul "-plântând sa+ia "n ini-a roşie a ani-alului/ dardin nou oţelul a crăpat şi s!a rupt "n +ucăţi. are i!a fost neca8ul şi -are i!a fost durereaatunci/ căci ştia ce tre+uia să facă. ? sută de 8ile şi o sută de nopţi a trudit la cea de!a treiasa+ie şi/ când a strălucit incandescentă "n focurile sacre/ şi!a che-at soţia. J'issa 'issaK/ i!aspus/ căci aşa o che-a/ Jde8goleşte!ţi pieptul şi află că te iu+esc -ai -ult decât orice pe

lu-e.K A făcut acest lucru ! de ce/ nu ştiu !/ iar A8or Ashai i!a "nfipt sa+ia fu-egândă "nini-ă. 5e spune că strigătul ei de durere şi eFta8 a lăsat o cicatrice pe faţa lunii/ dar sângele şisufletul ei puterea şi cura,ul toate au pătruns "n oţel Aceasta e povestea făuririi sa+iei



Davos "şi sor+i +erea ca să!şi acorde un răga8. 5anul e lin de oameni, iar tu nu eşti

Sallador Saan, "şi rea-inti. Ai gri6ă cum răsun(i.

P Regele 5tannis este 8eul -eu. <l -!a ridicat şi -!a +inecuvântat cu "ncrederea lui.P ? să!-i a-intesc. 5alladhor 5aan se ridică "n picioare. 5cu8ele -ele. 5trugurii ăştia-i!au făcut foa-e şi -ă aşteaptă cina la *al+rianul -eu. iel tocat cu piper/ friptură de pescăruş u-plut cu ciuperci/ fenicul şi ceapă. 0n curând vo- -ânca "-preună laDe+arcaderul Regelui/ da 'e vo- ospăta "n 6ortăreaţa Roşie/ "n ti-p ce piticul va cânta o-el!die veselă. Când vor+eşti cu Regele 5tannis/ a-in!teşte!i/ dacă vrei/ că "-i va datora "ncătrei8eci de -ii de dragoni la ur-ătoarea lună neagră. Ar fi tre+uit să!-i dea -ie 8eii aceia.<rau prea fru-oşi ca să fie arşi şi ar fi putut aduce un câştig pe cinste la 3entos sau *r. <i +ine/ dacă -i!o pro-ite pe Regina Cersei pentru o noapte/ a- să!# iert.

0l +ătu pe Davos pe spate şi ieşi ţanţoş din han/ de parcă ar fi fost al lui.er Davos 8ă+ovi lângă hal+a lui o +ună +ucată de vre-e/ adâncit "n gânduri. Cu un an

"n ur-ă/ când Regele Ro+ert a organi8at un turnir cu oca8ia ono-asticii 3rinţului offre*/fusese cu Regele 5tannis la De+arcaderul Regelui. "şi a-intea de preotul roşu/ horos din*r/ şi de sa+ia lucitoare pe care o avea "n luptă. ?-ul se pregătise pentru un spectacoldeose+it/ cu veş-intele roşii fluturând "n ti-p ce pe sa+ie "i ,ucau flăcări ver8ui/ dar toatălu-ea ştia că nu era vor+a despre o -agie adevărată/ şi "n cele din ur-ă focul s!a prelins şi9ron8e Mohn Ro*ce #!a lovit "n cap cu o -ăciucă o+işnuită.

? adevărată sabie de foc, asta ar fi o minune de vă(ut Totuşi, cu un asemenea re"...

Când se gândea la 'issa 'issa/ şi!o i-agina pe ar*a a lui/ o fe-eie durdulie/ ,ovială/ cusânii că8uţi şi 8â-+et +lând/ cea -ai +ună fe-eie din lu-e. "ncercă să se i-agine8e trecând osa+ie prin trupul ei şi se cutre-ură. )u sunt făcut din lămada eroilor, hotăr" el. Dacă acestaera preţul unei să+ii vră,ite/ era -ai -ult decât avea de gând să plătească.

Davos "şi ter-ină +erea/ "-pinse la o parte hal+a şi părăsi hanul. 0n dru-/ -ângâiegarguiul pe cap şi -or-ăi:

! 'oroc. Ave- cu toţii nevoie.5e "ntunecase de!a +inelea când Devan co+or" la eta )eagra, ducând de căpăstru un

ar-ăsar.! ată/ anunţă el/ "nălţi-ea 5a "ţi porunceşte să i te "nfăţişe8i "n Ca-era esei 3ictate.

re+uie să iei calul şi să te duci "ndată.<ra plăcut să!# vadă pe Devan arătând atât de fru-os "n veş-intele de scutier/ dar

convocarea "l nelinişti. )e va orunci să lecăm e mare' se "ntre+ă. 5alladhor 5aan nu erasingurul căpitan care era de părere că De+arcaderul Regelui era nu-ai +un de atacat/ dar uncontra+andist tre+uia să "nveţe ce e ră+darea. )u avem nici o seran"ă de victorie. 3-am sus

asta lui $aester %ressen, #n (iua #n care m-am #ntors la Piatra Dragonului, şi nimic nu s-a

scimbat. Suntem rea u"ini, inamicii rea mul"i. Dacă ne vârâm vâslele #n aă, vom

muri. otuşi "ncalecă.Când Davos a,unse la o+a de 3iatră/ doispre8ece cavaleri de soi şi de -ari lor8i stegari

toc-ai plecau. @or8ii Celtigar şi Eelar*on "l salutară printr!o scurtă "nclinare a capului şi se"ndepărtară/ iar ceilalţi "l ignorară total/ dar Ser AFell 6lorent se opri să schi-+e cu el ovor+ă



P e!a- o+servat şi a8i!di-ineaţă. Heii falşi au ars cu o lu-ină veselă/ nu!i aşa

P 6lăcările au fost strălucitoare. Davos nu avea "ncredere "n acest o-/ cu toatăa-a+ilitatea lui. Casa 6lorent se declarase de partea lui Renl*.P @ad* elisandre 8ice că uneori R7hllor le "ngăduie slu,itorilor lui credincioşi să8ărească "n flăcări viitorul. 0n di-ineaţa asta/ "n ti-p ce privea- focul/ -i s!a părut că văddouăspre8ece dansatoare fru-oase/ fecioare "nveş-ântate "n -ătase gal+enă/ "nvârtin!du!se şirăsucindu!se "n faţa -arelui rege. Cred că a fost o vi8iune adevărată. n crâ-pei din gloriacare "l aşteaptă pe 5tannis după ce vo- prelua De+arcaderul Regelui şi tronul care "i aparţinede drept.

/ui Stannis nu #i lac asemenea dansuri, gândi Davos/ dar nu "ndră8ni să!# ,ignească pe unchiul reginei.

! <u a- vă8ut doar focul/ 8ise el/ dar ochii -i!au lăcri-at din cau8a fu-ului. re+uie să-ă scu8i/ ser/ regele -ă aşteaptă.

5e strecură pe lângă el/ "ntre+ându!se de ce se deran,ase Ser AFell. ste omul reginei,

iar eu sunt omul regelui.

5tannis stătea la asa 3ictată/ alături de aester 3*lor/ cu un -aldăr de hârtii "n faţalor.

- Ser, 8ise regele când intră Davos/ vino să te uiţi la scrisoarea asta.5upus/ alese o scrisoare la "ntâ-plare.! 3are destul de fru-oasă/ "nălţi-ea a/ dar -ă te- că nu pot citi cuvintele.

Davos ştia să descifre8e hărţi la fel de +ine ca oricare altul/ dar scrisorile şi celelaltescrieri erau -ai presus de puterile lui. Dar Devan al meu a #nvă"at aceste litere, la fel şi

tânărul Steffon, şi Stannis.

! itase-. ? cută de iritare apăru "ntre sprâncenele regelui. 3*los/ citeşte!i.aester luă unul dintre perga-ente şi "şi drese glasul.! Joţi oa-enii -ă cunosc drept adevăratul fiu al lui 5teffon 9aratheon/ @ordul de la

Capătul 6urtunii după soţia sa/ doa-na Cassana din Casa <ster-ont. Declar/ pe onoareaCasei -ele/ că preaiu+itul -eu frate Ro+ert/ ulti-ul nostru rege/ nu a lăsat nici un ur-aşlegiti-/ fiul său/ offre*/ fiul său o--en şi fiica sa *r!cella fiind -onstruo8ităţi născutedin incestul dintre Cersei @annister şi fratele ei ai-e/ Regicidul. 3rin dreptul conferit de

naştere şi de sânge/ "n această 8i revendic ronul de 6ier al Celor Bapte Regate aleLesterosului. oţi oa-enii cinstiţi să!şi declare loialitatea. 5ăvârşit "n @u-ina Do-nului/ su+se-nul şi pecetea lui 5tannis al Casei 9aratheon/ 3ri-ul 3urtător al 'u-elui 5ău/ Rege alAndalilor/ al Rho*narilor şi al 3ri-ilor ?a-eni/ 5tăpânul Celor Bapte Regate.K

3erga-entul foşni uşor când 3*los "l puse pe -asă.! 5pune!i Ser ai-e Regicidul de!acu- "nainte/ 8ise 5tannis "ncruntându!se. ?rice ar fi/

o-ul acesta ră-âne cavaler. 'u ştiu dacă tre+uie să!# nu-i- pe 0obert reaiubitul -eufrate. 'u -!a iu+it -ai -ult decât a tre+uit/ şi nici eu pe el.

! ? curtoa8ie nevinovată/ 8ise 3*los.

! ? -inciună. 5coate!o afară. 5tannis se "ntoarse către Davos: aester "-i spune căave- o sută şaptespre8ece cor+i la "nde-ână/ a- de gând să!i folosesc pe toţi. ? sutăşaptespre8ece cor+i vor duce o sută şaptespre8ece copii ale scrisorii -ele "n fiecare colţ al



! Ereau să pleci cu eta )eagra la -ia8ănoapte/ la Gullton/ la Degete şi la rei

5urori/ chiar şi la 3ortul Al+. 6iul tău/ Dale/ va pleca la -ia8ă8i cu $ânia, dincolo de Capulâniei şi de 9raţul Rupt/ de!a lungul coastei Dorhe/ până la Ar+or. 6iecare dintre voi va duceun cufăr cu scrisori şi va preda câte una "n fiecare port/ cetate şi sat de pescari. 3rindeţi!le deuşile te-plelor şi ale hanurilor/ ea toţi cei care ştiu să citească să le citească. Davos 8ise:P Eor fi destul de puţini.P Ser Davos spune adevărul/ "nălţi-ea a/ 8ise aester 3*lor. Ar fi -ai +ine să citi-scrisorile cu voce tare.P ai +ine/ dar -ai periculos/ răspunse 5tannis. Aceste cuvinte nu vor fi pri-ite cu"ngăduinţă.P Dă!-i cavaleri să le citească/ spuse Davos. Asta le va da -ai -ultă greutate.

5tannis părea destul de -ulţu-it de această idee.

! 0ţi pot da ase-enea oa-eni/ da/ a- o sută de cavaleri care ar prefera să citească decâtsă se lupte. Arată!te acolo unde poţi şi furişea8ă!te acolo unde tre+uie. 6oloseşte toatetrucurile de tâlhar pe care le ştii/ pân8ele negre/ golfurile ascunse/ orice va fi nevoie. Dacăduci lipsă de scrisori/ capturea8ă câţiva septoni şi pune!i să -ai copie8e. A- de gând să!#folosesc şi pe cel de!al doilea fiu al tău. Ea -erge cu /ad+ $ar+a peste -area "ngustă/ către9ravos şi celelalte ?raşe @i+ere/ să ducă celelalte scrisori celor care do-nesc acolo. @u-eava afla despre spusele -ele şi despre infa-ia lui Cersei.

Tu o"i să le sui, gândi Davos/ dar te vor crede' 0i aruncă o privire circu-spectă luiaester 3*los. Regele "i prinse privirea.

! aester/ poate că ar tre+ui să te "ntorci la scrisul tău. Eo- avea nevoie de -ult -ai-ulte scrisori/ şi asta cât de curând.

! Cu- ţi!e voia. 3*los făcu o plecăciune şi plecă. Regele aşteptă până ce dispăru/ apoispuse:P Ce anu-e n!ai vrut să spui "n faţa aesterului -eu/ DavosP 5tăpânul -eu/ 3*los e destul de agrea+il/ dar nu pot să văd lanţul de la gâtul lui fărăsă plâng după aester Cressen.P < vina lui că +ătrânul a -urit 5tannis aruncă o privire către foc. 'u a- vrut ca

Cressen să vină la acel ospăţ. 3oate că -!a enervat/ poate că -i!a dat sfaturi proaste/ dar nu l!a- vrut -ort. 5perase- că ar putea să ai+ă parte de câţiva ani de linişte şi odihnă. erita-ăcar atât/ dar ! "şi "ncleşta dinţii ! a -urit. 0ar 3*los -ă slu,eşte cu co-petenţă.P 3*los e doar o -ică parte. 5crisoarea... Cu- au privit!o lor8ii tăi/ -ă "ntre+

5tannis pufni.P Celtigar a declarat!o ad-ira+ilă. Dacă i!aş arăta ce e "n privata -ea/ ar declara şi astaad-ira+il. Ceilalţi au dat din cap "n sus şi!n ,os/ ca un cârd de gâşte/ toţi/ cu eFcepţia luiEelar*on/ care a spus că pro+le-a va fi re8olvată prin sa+ie/ nu prin cuvinte sau perga-ente.De parcă eu nu -!aş fi gândit la asta niciodată @ua!i!ar Ceilalţi pe lor8ii -ei/ vreau să aud

părerea ta.P Eor+ele tale au fost directe şi dure.P Bi adevărate



P otuşi/ cu- să!# vadă oa-enii/ dacă este la Capătul 6urtunii

5tannis +ătu dara+ana pe asa 3ictată.! Asta e o pro+le-ă. na dintre -ultele. "şi ridică privirea. ai ai şi altceva de spus

despre scrisoare <i +ine/ dă!i dru-ul. 'u te!a- făcut cavaler ca să "nveţi să rosteşti politeţuri goale. 3entru asta "i a- pe lor8ii -ei. 5pune ce ai de spus/ Davos.

Davos "şi plecă fruntea.P <ra o propo8iţie la sfârşit. Cu- 8icea Săvârşit #n /umina Domnului..

P Da. 6ălcile regelui se "ncleştară.P ?a-enilor tăi nu le vor plăcea acele cuvinte.P Cu- nu ţi!au plăcut nici ţie "ntre+ă tăios 5tannis.P Dacă ar fi să spui "n schi-+ J5ăvârşit "n faţa 8eilor şi a oa-enilorK sau Jprin graţia8eilor vechi şi noi...K.P 6aci pe evlaviosul cu -ine/ contra+andistuleP Asta ur-a să te "ntre+ eu/ stăpâne.P Acu- i se pare că nu!-i iu+eşti noul 8eu -ai -ult decât "-i iu+eşti noul aester.P 'u!# cunosc pe acest 5tăpân al @u-inii/ recunoscu Davos/ dar cunosc 8eii care aufost arşi "n această di-ineaţă. 6ierarul -i!a ocrotit coră+iile/ "n ti-p ce a-a -i!a dat şaptefii puternici.P 5oţia ta ţi!a dat şapte fii puternici. e rogi la ea @e-n a- ars "n di-ineaţa asta.P 3oate că aşa este/ 8ise Davos/ dar când era- flăcău la 6undătura 3uricilor/ cerşind o

-onedă de ara-ă/ uneori septonii -ă hrăneau.P Acu- te hrănesc eu.P i!ai dat un loc de cinste la -asa ta. Bi "n schi-+ eu "ţi dau adevărul. ?a-enii tăi nute vor iu+i dacă le iei 8eii pe care i!au venerat dintotdeauna şi le dai unul al cărui nu-e sunăciudat pe +u8ele lor.

5tannis se ridică dintr!odată.P 01llor. Ce e atât de greu 'u -ă vor iu+i/ spui Dar -!au iu+it vreodată Cu- pot să pierd ceva ce nu a- avut niciodată 5e "ndreptă către fereastra dinspre -ia8ă8i să priveascăafară/ la -area scăldată "n lu-ina lunii. A- "ncetat să cred "n 8ei "n 8iua "n care a- vă8ut cu- $ândria *ânturilor se sfărâ-ă "n golf. 'işte 8ei atât de -onstruoşi "ncât să!-i "nece -a-a

şi tatăl nu vor avea niciodată parte de veneraţia -ea/ a- ,urat. @a De+arcaderul Regelui/"naltul 5epton -i!a "ndrugat vor+e despre toată dreptatea şi toată +unătatea care se revarsă dela Cei Bapte/ dar tot ce a- vă8ut din acestea a fost făcut de oa-eni.P Dacă nu cre8i "n 8ei...P ... de ce să!-i +at capul cu acest 8eu nou i8+ucni 5tannis. !a- "ntre+at şi eu. Btiu puţine despre 8ei şi -ă interesea8ă "ncă şi -ai puţin/ dar preoteasa roşie are putere.

Da, dar ce fel de utere'

P Cressen avea "nţelepciune.P !a- "ncre8ut "n acea "nţelepciune şi "n vicleşugurile tale/ şi ce folos -i!au adus/

tâlharule @or8ii furtunii te!au tri-is la pli-+are. !a- dus la ei ca un cerşetor şi au râs de-ine. <i +ine/ ni-eni n!o să -ai cerşească şi ni-eni n!o să -ai râdă. ronul de 6ier este al-eu de drept dar cu- să!# iau 5unt patru regi "n regat iar trei dintre ei au -ai -ulţi oa-eni





THEON

'u puteau să ancore8e "n siguranţă la 3*>e/ dar heon Gre*,o* dorea să se uite lacastelul tatălui său de pe -are/ să!# vadă aşa cu- "l vă8use ulti-a oară/ cu 8ece ani "n ur-ă/când galerele de ră8+oi ale lui Ro+ert 9aratheon "l duseseră departe/ să devină stră,er al lui<ddard 5tar>. 0n 8iua aceea a stat lângă parapet/ ascultând loviturile vâslelor şi +u+uitulto+ei/ "n ti-p ce privea cu- 3*>e se -icşorea8ă "n 8are. Acu- voia să!# vadă crescând/ridicându!se din -are "n faţa lui.

5upunându!se dorinţelor lui/ cora+ia $+raan "şi ur-ă dru-ul dincolo de pro-ontoriu/ cu pân8ele trosnind şi căpitanul "n,urând vântul/ echipa,ul şi ne+uniile lor8ilorde o+ârşie no+ilă. heon "şi trase gluga -antiei pe cap/ să se ferească de stropii de ploaie/ şi

căută cu privirea locurile de acasă.ăr-ul era nu-ai pietre ascuţite şi stânci fioroase/ iar castelul părea una cu ele/ cu

turnurile/ 8idurile şi podurile cioplite din aceeaşi piatră neagră!cenuşie/ udat



de aceleaşi valuri sărate/ festonat cu aceleaşi petice de licheni ver8i şi "-pestriţat de-urdăria aceloraşi păsări de -are. 3eticul de pă-ânt pe care cei din fa-ilia Gre*,o* "şiridicaseră fortăreaţa fusese cândva "-plântat ca o sa+ie "n -ăruntaiele oceanului/ darvalurile l!au lovit 8i şi noapte până ce pă-ântul s!a sfărâ-at şi s!a spul+erat/ cu -ii de ani"n ur-ă. ot ceea ce ră-ăsese erau trei insule golaşe şi sterpe şi o du8ină de pietre care seridicau din apă/ ase-enea coloanelor unui te-plu "nchinat vreunui 8eu al -ării/ "n ti-p cevalurile furioase se spărgeau/ "nspu-ate/ "n ,urul lor.

ohorât/ "ntunecat şi ostil/ 3*>e se ridica deasupra acestor insule şi coloane/ fiindaproape o parte din ele/ cu 8idurile sale de apărare risipite pe pro-ontoriu/ "n ,urul piciorului unui i-ens pod de piatră care făcea un salt de pe vârful stâncii până la cea -ai

-are insuliţă/ do-inată de trupul -asiv al arii 6ortăreţe. ai departe/ se aflau 6ortăreaţa9ucătăriei şi 6ortăreaţa 5ângeroasă/ aflate fiecare pe propria sa insulă. De -aga8iile"ndepărtate erau lipite turnuri şi acareturi/ unite "ntre ele prin culoare +oltite/ acolo undestâlpii erau apropiaţi/ sau de poduri unduitoare din le-n şi frânghii/ acolo unde erau"ndepărtaţi.

urnul ării se ridica din insula cea -ai "ndepărtată/ "n vârful sa+iei frânte/ cea -aiveche parte a castelului rotund şi "nalt/ cu coloana a+ruptă -âncată pe ,u-ătate denesfârşita +ătaie a valurilor. 9a8a turnului era al+ită de secolele de apă sărată/ nivelurile salesuperioare erau ver8i de lichenii care "l acopereau ca o pătură groasă/ iar coroana 8i-ţată

era neagră de funinginea focului de veghe din fiecare noapte.Deasupra urnului ării fâlfâia fla-ura tatălui său. $+raan era prea departe caheon să poată vedea -ai -ult decât pân8a propriu!8isă/ dar ştia ce +la8on purta: hidraaurie a Casei Gre*,o*/ cu +raţele "ncolăcite şi acaparatoare/ pe fond negru. 6la-ura fâlfâia pe un catarg de fier/ tre-urând şi răsucindu!se "n +ătaia vântului/ ca o pasăre care se chinuiesă!şi ia 8+orul. 0ar aici/ cel puţin/ lupul străvechi al clanului 5tar> nu 8+ura deasupra şi nu!şiarunca u-+ra asupra hidrei fa-iliei Gre*,o*.

heon nu vă8use niciodată o privelişte -ai i-presionantă. 3e cer/ "n spatele castelului/coada su+ţire a co-etei era vi8i+ilă prin stratul su+ţire de nori ră8leţi. ot dru-ul de laRiverrun la 5eagard/ allis!terii se certaseră pe te-a co-etei. ste cometa mea, "şi spuse

heon/ vârând o -ână su+ -antia "-+lănită/ pentru a atinge punga din pân8ă uleiată din +u!8unar/ "năuntru se afla scrisoarea pe care i!o dăduse Ro++ 5tar>/ o hârtie care valora cât ocoroană.P Castelul arată aşa cu- ţi!# a-inteşti/ stăpâne "ntre+ă fata căpitanului/ lipindu!se de +raţul lui.P 3are -ai -ic/ -ărturisi heon/ deşi pro+a+il de vină e doar distanţa.

$+raam era o cora+ie +urduhănoasă de negoţ de la -ia8ă8i/ din ?raşul Eechi/ careducea vin şi pân8ă şi se-inţe pentru a fi schi-+ate pe -inereu de fier. Căpitanul ei era şi elun negustor +urduhănos de la -ia8ă8i/ iar ţăr-ul stâncos de la poalele castelului "i făcea +u8a dolofană să tre-ure/ aşa că se ţinea departe/ -ai departe decât i!ar fi plăcut lui heon.n căpitan hârşit "ntr!ale -ării i!ar fi dus "n apropierea stâncilor şi su+ podul "nalt careacoperea distanţa dintre poartă şi area 6ortăreaţă/ dar acest dolofan din ?raşul Eechi nu



6aţa căpitanului era verde ca -area când se apropie/ făcând o reverenţă şi "ntre+ându!# pe heon:

! Acu- pute- să ne "ndreptă- spre port/ stăpâne! 3uteţi/ răspunse heon/ cu un 8â-+et palid ,u!cându!i pe +u8e. 3ro-isiunea aurului

"l transfor-ase pe căpitan "ntr!un lingău neruşinat. Călătoria ar fi fost cu totul altfel dacă peheon l!ar fi aşteptat o cora+ie lungă la 5eagard/ aşa cu- sperase. Căpitanii născuţi pe0nsulele de 6ier erau -ândri şi "ndărătnici şi nu se lăsau i-presionaţi de sângele unui o-.0nsulele erau prea -ici pentru aşa ceva/ iar o cora+ie era şi -ai -ică. Dacă fiecare căpitanera rege pe vasul lui/ aşa cuse spunea adesea/ nu era de -irare că insulelor li se spuneaJţara celor 8ece -ii de regiK. 0ar când ai vă8ut regi făcându!şi nevoile peste parapet sau

"nver8indu!se la o furtună/ era greu să pleci genunchii şi să te prefaci că.sunt 8ei. JHeul"necat "i face pe oa-eniK/ spusese cândva +ătrânul rege rron Redhand/ cu -ii de ani "nur-ă/ Jdar oa-enii sunt cei care fac coroanele.K

De ase-enea/ o cora+ie lungă ar fi făcut traversarea "n ,u-ătate din ti-p. $+raam

era o covată/ la drept vor+ind/ şi nu i!ar plăcea să fie la +ordul ei pe ti-p de furtună. otuşi/heon nu putea fi prea ne-ulţu-it. <ra aici/ teafăr/ iar călătoria "i oferise şi anu-itedistracţii. "şi trecu un +raţ peste u-erii fetei căpitanului.

! Chea-ă!-ă când a,unge- la @ordsport/ "i spuse tatălui ei. Eo- fi ,os/ "n ca+ina -ea.3lecă de la pupa "-preună cu fata/ "n ti-p ce tatăl ei "i privea "nde!părtându!se/ "ntr!o tăcere

poso-orâtă.Ca+ina era de fapt a căpitanului/ dar "i fusese "ncredinţată lui heon când au plecat dela 5eagard. 6ata căpitanului nu!i fusese "ncredinţată/ dar venise "n patul lui de +unăvoie. ?cupă cu vin/ câteva şoapte şi atât i!a tre+uit. 6ata era puţin ca- durdulie pentru gustul lui/cu pielea pătată ca făina de ovă8/ dar sânii "i u-pleau -âna fru-uşel şi fusese fecioară cânds!a culcat cu ea pri-a oară. <ra surprin8ător la vârsta ei/ dar lui heon i s!a părut distractiv. 'u credea că tatăl fetei era de acord/ şi asta era la fel de a-u8ant să!# privească pe căpitancu- se chinuie să!şi "nghită indignarea/ "n ti-p ce făcea pe curtenitorul "n faţa "naltuluilord/ fără să uite nici o clipă de punga grasă ce!i fusese pro-isă.

0n ti-p ce heon se de8+răca de -antia!i udă/ fata 8ise:

P re+uie să fii atât de fericit să!ţi reve8i locurile natale/ stăpâne. Câţi ani ai fost plecatP Hece/ sau cape acolo/ "i răspunse. Avea- 8ece ani când a- fost dus la Linterfell/ca stră,er al lui <ddard 5tar>. 5tră,er cu nu-ele/ ostatic "n fapt. ? ,u-ătate din viaţă fuseseostatic/ dar gata. 3ropria viaţă "i aparţinea din nou/ şi nu -ai avea de!a face cu nici un 5tar>.? trase aproape şi o sărută pe ureche: 5coate!ţi -antia.

"şi plecă ochii/ dintr!odată sfioasă/ dar făcu aşa cu- i!a cerut. Când haina grea/ plinăde apă/ "i că8u de pe u-eri/ ea se "nclină uşor şi!i 8â-+i cu nelinişte. Arăta chiar prostuţăcând 8â-+ea/ dar heon nu avusese niciodată pretenţia ca o fe-eie să fie deşteaptă.P Eino aici/ "i spuse. <a se apropie.P '!a- vă8ut niciodată 0nsulele de 6ier.

! 3oţi să te socoteşti norocoasă. heon o -ângâie pe păr. <ra -oale şi negru/ deşi





"ntre+ându!se ce părere ar avea tatăl lui dacă i!ar spune că el/ ulti-ul născut/ copil şi ostatic/el reuşise acolo unde @ordul 9aratheon "nsuşi eşuase.

A,unse dintr!odată la apogeu şi u-plu gura fetei cu să-ânţa lui. 5periată/ "ncercă săse dea "napoi/ dar heon o ţinu strâns de păr. 3e ur-ă/ ea se ridică lângă el.

! e!a- -ulţu-it/ stăpâneP 5uficient/ "i răspunse.P A avut gust de sare/ -ur-ură ea.P Ca -area

<a clătină din cap.P i!a plăcut "ntotdeauna -area/ stăpâne.

P Bi -ie/ 8ise el/ răsucindu!i aiurea sfârcul "ntre degete.<ra adevărat. area "nse-na li+ertate pentru +ăr+aţii din 0nsulele de 6ier. itase asta

până ce $+raam a ridicat pân8ele la 5eagard. 5unetele "i stârniră vechi senti-ente/scârţâitul le-nului şi al frânghiei/ ordinele pe care le striga căpitanul/ pocnetul pân8eloru-flate de vânt/ fiecare la fel de cunoscut ca +ătăile propriei ini-i/ şi la fel de liniştitor.Trebuie să-mi aduc aminte de asta, "şi ,ură heon. )u mai trebuie să mă #ndeărte( de

mare niciodată.

! 0a!-ă cu tine/ stăpâne/ "l i-ploră fata. 'u e nevoie să -erg la castelul tău. 3ot sără-ân "ntr!un oraş oarecare şi să fiu nevasta ta de sare. 5e "ntinse să!i -ângâie o+ra8ul.

heon Gre*,o* "i dădu -âna la o parte şi se ridică din pat.! @ocul -eu e 3*>e/ iar al tău e pe această cora+ie.P Acu- nu -ai pot ră-âne aici. heon "şi legă pantalonii.P De ce nu

! ata/ răspunse ea. După ce vei pleca/ -ă va pedepsi/ stăpâne. ă va face "n fel şichip şi -ă va +ate.

heon "şi luă -antia din cui şi şi!o a8vârli pe u-eri.! Aşa sunt taţii/ recunoscu el/ "n ti-p ce "şi prindea faldurile cu o +roşa de argint.

5pune!i că ar tre+ui să fie -ulţu-it. De câte ori -!a- culcat cu tine/ ai fi putut ră-âne"nsărcinată. 'u oricine are onoarea de a creşte +astardul unui rege. <a "l privea prosteşte/

aşa că heon o lăsă acolo. $+raam se "nvârtea "n ,urul unui loc "-pădurit. Dincolo de fale8ele acoperite de

pini/ o du8ină de nave de pescuit "şi aruncau plasele. Cora+ia -are ră-ase la o distanţăconsidera+ilă de ele/ schi-+ând direcţia. heon "nainta spre prora/ ca să vadă -ai +ine.3ri-a dată 8ări castelul/ adăpostul fa-iliei 9otle*. Când era -ic/ fusese doar le-n şi nuiele/dar Ro+ert 9aratheon a ras acea construcţie din te-elii. @ordul 5aane o reconstruise din piatră/ iar acu- o -ică fortăreaţă pătrată "ncununa dealul. 5teaguri ver8i/ decolorate/atârnau din turnurile turtite din colţuri/ fiecare "-podo+it cu un +anc de peşti argintii.

Dincolo de fragilele 8iduri de apărare ale -icului castel do-inat de peşti se "ntindeasatul @ordsport/ cu portul lui "nţesat de coră+ii. Când vă8use ulti-a oară satul/ era doar un pustiu fu-egând/ cu scheletele coră+iilor arse şi ale galerelor sfărâ-ate -urdărind ţăr-ulstâncos ca oasele leviatanilor -orţi/ cu casele doar 8iduri sparte şi cenuşă rece. După 8ece





P 'u va fi nevoie de +ăiatul tău/ anunţă o voce gravă/ şi nici de calul tău. ? să!-iconduc nepotul "napoi la casa tatălui său.

Cel care vor+ise era preotul pe care "l vă8use adineauri ducând caii de!a lungulţăr-ului. 0n ti-p ce +ăr+atul se apropie/ oa-enii de rând "şi plecau genunchii/ iar heon "lau8i pe hangiu şoptind.

! Da-phair."nalt şi sla+/ cu ochi negrii/ săl+atici/ şi un nas ca un cioc/ preotul era "nveş-ântat "n

straie +ălţate "n verde/ gri şi al+astru/ vârte,ul de culori al Heului "necat. 5u+ +raţ/ prins de ocurea de piele/ "i atârna un +urduf de apă/ iar prin părul său negru/ lung până la +râu/ şi prin +ar+a netunsă erau "-pletite sfori din alge uscate.

heon fu străfulgerat de o a-intire. 0ntr!una dintre rarele sale depeşe/ @ordul 9alonscrisese despre fratele lui -ai -ic/ care a fost prins de o furtună şi a devenit evlavios dupăce a fost adus de valuri teafăr la -al.P nchiule Aaeron "ntre+ă el cu "ndoială.P 'epoate heon/ răspunse preotul. 'o+ilul tău tată -!a rugat să te duc acasă. Eino.P 0ntr!o clipă/ unchiule. 5e "ntoarse către $+ra-am. @ucrurile -ele/ "i poruncicăpitanului.

n -arinar "i dădu ,os arcul "nalt din le-n de tisă şi o tol+ă cu săgeţi/ dar fatacăpitanului fu cea care "i aduse pachetul cu hainele lui +une.

! 5tăpâne.Avea ochii roşii. Când heon luă pachetul/ ea dădu parcă să!# "-+răţişe8e acolo/ "nfaţa propriului ei tată/ a cucernicului lui unchi şi!a unei ,u-ătăţi a populaţiei de pe insulă.heon se dădu a+il la o parte.P Ai -ulţu-irile -ele.P e rog/ 8ise ea. <u chiar ţin la tine/ stăpâne.P re+uie să plec. 3orni "n gra+ă după unchiul său/ care era de,a +inişor "n ,osuldigului. După 8ece ani/ credea- că pro+a+il no+ilul -eu tată şi -a-a -ea ar putea să vină personal/ sau să!# tri-ită pe Dag-er cu o gardă de onoare.P 'u e locul tău ca să pui su+ se-nul "ntre+ării poruncile @ordului 5ecerător din

3*>e. 3reotul avea un co-porta-ent rece/ cu totul diferit de cel al o-ului pe care şi!#a-intea heon. Aeron Gre*,o* fusese cel -ai agrea+il dintre unchii lui/ nesă+uit şi vesel/iu+itor de cântece/ +ere şi fe-ei. Cât despre Dag-er/ Falcă Desicată, a plecat la EechiulL*>/ la porunca tatălui tău/ să răscolească o+a şi Casele de 3iatră.P 0n ce scop De ce se adună coră+iile lungiP De ce s!au adunat -ereu coră+iile lungi nchiul său lăsase caii legaţi "n faţahanului de la -alul apei. Când a,unseră lângă ei/ se "ntoarse către heon:P 5pune!-i adevărul/ nepoate. e rogi acu- la 8eii!lupi

heon nu se ruga defel/ dar nu era un lucru pe care să!# -ărturiseşti unui preot/ chiardacă era fratele tatălui tău.

! 'ed 5tar> se ruga la un copac. 'u/ nu -ă interesea8ă deloc 8eii lui 5tar>.! 9ine/ "ngenunchea8ă.



spălau o+ra,ii/ iar un firicel i se furişă su+ -antie şi su+ ,iletcă/ "n ,os pe spate/ un pârâiaşrece de!a lungul şirei spinării. 5i-ţea pe +u8e gustul -ării. 6ie ca heon/ slu,itorul tău/ sărenască din -are/ aşa cute!ai născut tu/ intona Aeron Gre*,o*. 9inecuvântea8ă!# cu sare/ +inecuvân!tea8ă!# cu piatră/ +inecuvântea8ă!# cu oţel. 'epoate/ -ai ştii cuvinteleP Ce e -ort să nu -oară niciodată/ 8ise heon/ a-intindu!şi.P Ce e -ort să nu -oară niciodată/ repetă unchiul său/ ci să se ridice din nou/ -ai tareşi -ai puternic. Ridică!te.

heon se ridică "n picioare/ clipind pentru a!şi alunga picăturile sărate din ochi. 6ărăsă scoată o vor+ă/ unchiul său astupă +urduful/ de8legă calul şi "ncalecă. heon făcu acelaşilucru. 3orniră la dru- "-preună/ lăsând hanul şi portul "n ur-a lor/ sus/ dincolo de castelul

@ordului 9otle*/ pe -unţii stân!coşi. 3reotul nu -ai rosti nici un cuvânt.P A- fost departe de casă ,u-ătate din viaţă/ "ndră8ni heon să spună "n cele dinur-ă. Eoi găsi insulele schi-+ateP ?a-enii pescuiesc "n -are/ sapă "n pă-ânt şi -or. 6e-eile nasc copii cu sânge şi cudurere/ iar noaptea ur-ea8ă după 8i. Eânturile/ fluFul şi refluFul ră-ân. 0nsulele sunt aşacu- le!a făcut 8eul nostru.

?/ !ei, a devenit necru"ător, gândi heon.P @e voi găsi pe sora şi pe -a-a -ea la 3*>eP 'u. a-a ta locuieşte la 4arla/ cu sora ei. Acolo vre-ea nu e atât de aspră/ şi

tuşea o sâcâia. 5ora ta s!a "-+arcat pe *ântul )egru către arele L*>/ cu -esa,e de lano+ilul tău tată. 5e va "ntoarce cât de curând/ poţi fi sigur.@ui heon nu tre+uia să i se spună că *ântul )egru era cora+ia lungă a lui Asha. 'u!

şi vă8use sora de 8ece ani/ dar atâta lucru ştia despre ea. Ciudat că o nu-ise aşa/ când Ro++5tar> avea un lup pe nu-e *ânt %enuşiu.

! 5tar> e cenuşiu şi Gre*,o* e negru/ şopti heon 8â-+ind/ dar se pare că sunte-a-ândoi +ătuţi de vânt.

3reotul nu avea ni-ic de co-entat la asta.P 0ar tu/ unchiule "ntre+ă heon. 'u erai preot pe vre-ea când a- fost dus la 3*>e."-i a-intesc cu- cântai vechile cântece de ră8+oi/ stând "n picioare pe -asă cu un corn de

+ere "n -ână.P ânăr a- fost/ şi "nfu-urat/ 8ise Aeron Gre*,o*/ dar -area -i!a spălat ne+uniile şivanităţile. ?-ul acela s!a "necat/ nepoate. 3lă-ânii i s!au u-plut de apa -ării/ iar peştii i!au ciugulit ochii. Când -i!a- revenit/ a- vă8ut li-pede.

la fel de nebun e cât e de osac. @ui heon "i plăcea -ai -ult ceea ce "şi a-inteadespre Aeron Gre*,o*.P nchiule/ de ce şi!a che-at tata oştenii şi coră+iileP 6ără "ndoială/ "ţi va spune asta la 3*>e.P Aş prefera să!i aflu planurile acu-.P De la -ine nu le vei afla. Ave- poruncă să nu vor+i- despre asta cu ni-eni.P 'ici cu mine' Teon se aprinse de -ânie. Condusese oa-eni "n ră8+oi/ vânasealături de un rege/ câştigase onoare "n turniruri/ călătorise cu 9r*nden/ 3eştele 'egru şi



sha, gândi el stupefiat. <ra cu trei ani -ai -are decât heon/ şi totuşi...! ? fe-eie poate fi -oştenitoare nu-ai dacă nu eFistă nici un ur-aş +ăr+at pe linie

directă/ insistă el 8go-otos. 'u voi accepta să "-i fie furate drepturile/ te averti8e8.nchiul său -ârâi:- Aertizezi un slu,itor al Heului "necat/ +ăiete Ai uitat -ai -ult decât ştii. Bi eşti un

-are nătărău dacă "ţi "nchipui că tatăl tău va da aceste insule sfinte pe -âna unui 5tar>.Acu- taci din gură. Dru-ul e destul de lung şi fără flecărelile tale.

heon nu -ai scoase nici o vor+ă/ deşi se a+ţinu cu greu. Deci aşa stau lucrurile,

gândi el. Ca şi cu- 8ece ani la Linterfell ar putea să te facă un 5tar>. @ordul <ddard "lcrescuse "-preună cu propriii lui copii/ dar heon nu fusese niciodată unul de!al lor. oţi

cei de la castel/ de la @ad* 5tar> până la cel de pe ur-ă +ăiat de la +ucătărie/ ştiau că eraţinut ostatic drept che8ăşie pentru +una purtare a tatălui său şi "l tratau ca atare. Chiar şi +astardul on 5no avusese parte de -ai -ulte onoruri decât el.

@ord <ddard "ncercase să ,oace din când "n când rolul de tată/ dar pentru heonră-ăsese -ereu o-ul care a adus sânge şi pâr,ol la 3*>e şi #!a luat din casa lui. Când eracopil/ trăise cu spai-a chipului aprig al lui 5tar> şi a i-ensei sale să+ii "ntunecate. 5oţia luiera chiar -ai distantă şi -ai +ănuitoare.

Cât despre copiii lor/ cei -ici fuseseră doar nişte ţânci plângăcioşi "n cea -ai -are parte a ti-pului pe care şi!# petrecuse la Linterfell. 'u-ai Ro++ şi fratele său vitreg/ on

5no/ fuseseră destul de -ari ca să fie de-ni de luat "n sea-ă. 5no fusese destul de -areca să -erite atenţia lui. 9astardul era un +ăiat poso-orât/ irita+il şi era gelos pe o+ârşiano+ilă ă lui heon şi pe atenţia pe care i!o acorda Ro++. 3entru Ro++/ heon avea ooarecare afecţiune/ ca pentru un frate -ai -ic.../ dar cel -ai +ine ar fi să nu po!

A

-enească asta. 0n 3*>e/ vechile ră8+oaie se -ai purtau/ pese-ne/ şi acu-. Asta nutre+uia să!# surprindă. 0nsulele de 6ier trăiau "n trecut/ pre8entul era prea a-ar şi prea greude suportat. 0n plus/ tatăl şi unchii lui erau +ătrâni şi aşa erau vechii lor8i/ "şi duceauvra,+ele prăfuite "n -or-ânt/ fără să uite ni-ic şi iertând şi -ai puţin.

6usese la fel cu allisterii/ tovarăşii săi "n dru-ul de la Riverrun la 5eagard. 3atre>

allister nu era un o- prea rău/ "-părtăşeau gustul pentru fetişcane/ vin şi vânat. Dar când +ătrânul @ord ason a vă8ut că -oştenitorului său "i place prea -ult co-pania lui heon/ #!a luat pe 3atre> deoparte ca să!i aducă a-inte că 5eagard a fost construit pentru a apăracoasta "-potriva cor+ilor din 0nsulele de 6ier/ cu Gre*,o* din 3*>e drept căpetenie. urnulEuietului fusese nu-it astfel datorită clopotului său i-ens de +ron8/ care/ "n vechi-e/ eratras pentru a che-a oa-enii din oraş şi din sate la castel/ atunci când la ori8ontul dinspreapus erau 8ărite coră+ii lungi.P 'u contea8ă că acest clopot a sunat doar o dată "n trei sute de ani/ "i spusese 3atre>lui heon "n 8iua ur-ătoare/ "-părtăşindu!i gri,ile tatălui său şi "-părţind cu el o carafă cuvin din -ere ver8i.P Când fratele -eu a luat cu asalt cetatea 5eagard/ 8ise heon/ @ordul ason #!a ucis pe Rodri> Gre*,o* su+ 8idurile castelului şi i!a alungat oa-enii de fier "napoi "n golf. Dacă



o -ină părăsită. Acest nou Aeron Gre*,o*/ evlavios/ nu era prea vor+ăreţ. Călătoriră "ntr!otăcere su-+ră. 0n cele din ur-ă/ heon nu -ai putu suporta:P Ro++ 5tar> este acu- @ord de Linterfell/ 8ise el. Aeron "şi continuă dru-ul.P n lup sea-ănă cu altul.P Ro++ a trădat ronul de 6ier şi s!a "ncoronat Rege "n 'ord. <ste ră8+oi.P Cor+ii aesterului 8+oară peste -are la fel cu- 8+oară peste stânci. Eestea e vecheşi răsuflată.P "nsea-nă un nou "nceput/ unchiule.P 6iecare di-ineaţă e un nou "nceput/ care sea-ănă leit cu cel vechi.P 0n Riverrun ţi s!ar spune altceva. 5e 8ice despre co-eta roşie că este un vestitor al

unei noi ere. n -esager al 8eilor.P n se-n este/ "ntr!adevăr/ fu de acord preotul/ dar de la 8eul nostru/ nu de la al lor.<ste o torţă aprinsă/ cu- duceau cei din vechi-e. <ste flacăra Heului "necat/ adusă din-are/ care anunţă fluFul. <ste ti-pul să ne ridică- pân8ele şi să plecă- "n lu-e/ cu foc şisa+ie/ aşa cu- a făcut el.

heon 8â-+i.P 5unt "ntru totul de acord.P ?-ul e de acord cu 8eul/ aşa cu- picătura aparţine ploii.

Această icătură va fi rege #ntr-o bună (i, bătrâne. heon suportase destul

poso-oreala unchiului său. Dădu pinteni calului şi o luă la trap/ 8â-+ind.5oarele era la asfinţit când a,unseră la 8idurile cetăţii 3*>e ! o se-ilună de pietre"ntunecate care se "nălţa din pisc "n pisc/ cu poarta acoperită la -i,loc şi cu trei turnuridrepte de fiecare parte. heon desluşea "ncă ur-ele lăsate "n piatră de catapultele lui Ro+ert9aratheon. n nou turn sudic fusese ridicat pe ruinele celui vechi/ cu piatra de un cenuşiu-ai palid/ nesluţit "ncă de peticele de licheni. Asta se "ntâ-plase când Ro+ert "ncălcase"nţelegerile/ năvălind peste ruine şi cadavre/ cu ciocanul de ră8+oi "n -ână şi cu 'ed 5tar>alături. heon privise de la adăpostul urnului ării şi uneori/ "n vis/ vedea şi acu- torţeleşi au8ea tunetul surd al pră+uşirii.

3orţile erau deschise/ cu +ariera!ghilotină ruginită ridicată. 5tră,ile de pe vârful

-etere8elor priveau cu ochi străini cu- heon Gre*,o* venea/ "n sfârşit/ acasă.Dincolo se "ntindeau cinci8eci de acri de pro-ontoriu/ "nfruntând cerul şi -area. Aici

se aflau gra,durile/ ţarcurile şi alte câteva acareturi ră8leţe. ?ile şi porcii se "ngră-ădeau "nţarcurile lor/ "n ti-p ce câinii castelului alergau li+eri. Către -ia8ă8i se aflau dealurile şi podul -are de piatră ce ducea la area 6ortăreaţă. 0n ti-p ce co+or" din şa/ heon au8ivalurile i8+indu!se de stânci. n gră,dar veni să!i ia calul. Ereo doi copii prică,iţi şi câţivasclavi se hol+au la el cu ochi trişti/ dar nu era nici ur-ă de tatăl său/ nici de altcineva pecare să şi!# a-intească din copilărie. ? #ntoarcere acasă tristă şi amară, gândi el.

3reotul nu descălecase.P 'u ră-âi peste noapte/ să stai la -asa noastră/ unchiuleP 5ă te aduc/ aşa -i s!a spus. e!a- adus. Acu- -ă "ntorc la tre+urile 8eului nostru.Aeron Gre*,o* "şi "ntoarse calul şi dispăru "ncet dincolo de ţepuşele pline de noroi ale



P Bi cine eşti tuP 4el*a/ cea care are gri,ă de acest castel pentru no+ilul tău tată.P 5*las era "ngri,itor aici. 0 se spunea Gură A-ară. Chiar şi acu-/ heon "şi a-inteaduhoarea de vin din răsuflarea +ătrânului.P A -urit acu- cinci ani/ stăpâne.P 0ar cu aester Sualen ce s!a "ntâ-plat/ unde esteP 5e odihneşte "n -are. Lenda-*r se ocupă acu- de cor+i.

Parcă aş fi străin aici, gândi heon. )imic nu s-a scimbat şi, cu toate acestea, totul

s-a scimbat. 0ncli!nându!se cere-onios/ fe-eia "l conduse de!a lungul pro-ontoriului/către pod. Cel puţin acesta era aşa cu- şi!# a-intea/ cu pietrele +ătrâne nete8ite de apă şi

năpădite de licheni/ cu -area "nspu-ată su+ picioare/ ca un uriaş ani-al săl+atic/ cu vântulsărat apucându!# de haine.

?ri de câte ori "şi i-aginase venirea lui acasă/ se vă8use -ereu "ntorcându!se "ndor-itorul tihnit din

urnul ării/ unde o+işnuia să doar-ă pe când era copil. 0n schi-+/ +ătrâna "lconduse "n 6ortăreaţa "nsângerată. 5ălile de aici erau -ai -ari şi -ai +ine -o+ilate/ chiardacă erau la fel de reci şi de u-ede. heon fu introdus "ntr!un aparta-ent cu ca-ererăcoroase/ cu tavane atât de "nalte "ncât se pierdeau "n "ntuneric. Ar fi fost -ai i-presionatdacă nu ar fi ştiut că acestea erau toc-ai ca-erele care dăduseră nu-ele 6ortăreţei

5ângeroase. Cu o -ie de ani "n ur-ă/ fiii Regelui Râului fuseseră ucişi aici/ ciopârţiţi "n paturi/ ca +ucăţi din trupurile lor să poată fi tri-ise "napoi la tatăl lor/ pe continent.Dar cei din fa-ilia Gre*,o* nu avuseseră parte de -oarte la 3*>e decât o singură dată/

ucişi de fraţii lor. 0ar fraţii lui heon erau -orţi a-ândoi. 'u tea-a de fanto-e "l făcea să privească "n ,ur cu de8gust. Draperiile erau "nver8ite de -ucegai/ saltelele aveau un -iros"nchis şi greu/ rogo,inile erau vechi şi sfărâ-icioase. recuseră ani şi ani de când aceste ca!-ere nu -ai fuseseră deschise. -e8eala "ţi pătrundea până "n oase.

! Ereau un vas cu apă fier+inte şi un foc "n acest că-in/ "i spuse +a+orniţei. Ee8i săaprindă -angalurile şi "n celelalte ca-ere/ ca să -ai alunge frigul. Bi/ pentru nu-ele 8eilor/adu "ndată pe cineva să schi-+e rogo,inile astea.

! Da/ stăpâne. Cu- porunceşti. 6e-eia plecă. După o +ucată de vre-e/ aduseră apafier+inte pe

care o ceruse. <ra doar de8-orţită/ se răci repede şi pe deasupra -ai era şi apă de-are/ dar "i fu de folos să!şi spele praful de pe faţă/ păr şi -âini. 0n ti-p ce doi ro+iaprindeau -angalurile/ heon se de8+răcă de hainele -urdare de dru- şi se "-+răcă pentrua!şi "ntâlni tatăl. Alese ci8-e din piele fină/ neagră/ pantaloni din lână -oale de -iel/ gri!argintie/ o ,iletcă din catifea neagră/ având pe piept +rodat un 4ra4en, -onstrul auriu dinadâncuri al fa-iliei Gre*,o*. 0n ,urul gâtului "şi legă un lanţ su+ţire de aur/ iar la "ncheieturăo curea din piele al+ită. "şi agăţă un pu-nal la un şold şi o sa+ie la celălalt/ vârâte "n teci cudungi negre şi aurii. 5coţând pu-nalul/ "i "ncercă tăişul cu degetul -are/ scoase o +ucată degresie din +u8unarul curelei şi "l şterse de câteva ori. <ra o -ândrie să!şi păstre8e ar-eleascuţite.





atăl său "şi vâr" degetele su+ colan şi "l s-ulse cu atâta putere/ "ncât putea să!i frângălui heon gâtul/ dacă lanţul nu s!ar fi rupt pri-ul.P 6iica -ea are drept iu+it un topor de ră8+oi/ 8ise @ordul 9alon. 'u voi per-ite cafiul -eu să u-+le cu găteli/ ca o târfă. @ordul 9alon aruncă lanţul rupt "n -angal/ undealunecă printre căr+uni. <ste aşa cu- -!a- te-ut. âinile ver8i au făcut din tine un o--oale/ iar cei din fa-ilia 5tar> te!au făcut o-ul lor.P e "nşeli. 'ed 5tar> -i!a fost te-nicer/ dar ini-a -ea e "ncă din sare şi fier.

@ordul 9alon se "ntoarse cu spatele/ să!şi "ncăl8ească -âinile osoase la focul din-angal.P otuşi/ flăcăiaşul 5tar> te tri-ite la -ine ca pe un cor+ +ine dresat care "şi ţine

strâns -icul -esa,.P 5crisoarea pe care o aduc nu e un -esa, -ic/ 8ise heon/ iar oferta pe care ţi!o facee una pe care eu i!a- sugerat!o.P Regele!lup ia sea-a la sfatul tău/ nu!i aşa 0deea părea că!# a-u8ă pe @ordul 9alon.P ă ia "n sea-ă pe -ine/ da/ a- vânat "-preună cu el/ -!a- antrenat cu el/ a-"-părţit carnea şi -iedul/ -!a- luptat alături de el. 0!a- câştigat "ncre!derea. ă priveşteca pe un frate -ai -are/ el...P )u. atăl său "şi "nfipse degetele "n faţa lui. 'u aici/ nu "n 3*>e/ nu la urechile -ele/nu "l vei nu-i frate pe acest fiu al +ăr+atului care i!a trecut prin sa+ie pe adevăraţii tăi fraţi.

5au i!ai uitat pe Rodri> şi a!ron/ care au fost din acelaşi sânge cu tineP nu!i ucisese de fapt pe nici unul dintre fraţii săi. Rodri>fusese ucis de @ordul ason allister la 5eagard/ aron -urise 8dro+it când s!a pră+uşitvechiul turn de la -ia8ă8i/ iar 5tar> le!ar fi venit de hac la fel de repede/ dacă s!ar fi"ntâ-plat ca vâltoarea +ătăliei să!i aducă unul lângă altul. "-i a-intesc foarte +ine de fraţii-ei/ insistă heon. ai cu sea-ă "şi a-intea scatoalcele pe care i le trăgea Rodri> la +eţie/farsele crude şi -inciunile nesfârşite ale lui aron. "-i a-intesc şi de vre-ea când tatăl-eu era rege. 5coase scrisoarea lui Ro++ şi i!o "ntinse. ite. Citeşte... "nălţi-ea a.

@ordul 9alon rupse sigiliul şi desfăcu perga-entul. ?chii negri "i fugeau pesterânduri.

P Aşa deci/ +ăiatul "-i va da din nou coroana/ 8ise el/ iar tot ceea ce tre+uie să fac eueste să!i distrug duş-anii. 9u8ele sale su+ţiri se răsuciră "ntr!un 8â-+et.P Acu- Ro++ tre+uie să fi a,uns la Dintele de Aur/ spuse heon/ ?dată că8ut/ va trece peste dealuri "ntr!o 8i. ?astea @ordului *in este la 4arrenhal/ iar dru-ul "i este tăiatdinspre apus. Regicidul este pri8onier la Riverrun. Doar Ser 5tafford @annister şi recruţiinepricepuţi pe care i!a adunat -ai ră-ân să i se opună lui Ro++ la apus. Ser 5tafford se vaaşe8a "ntre ar-ata lui Ro++ şi @annisport/ ceea ce "nsea-nă că oraşul va fi lipsit de apărarecând vo- descinde noi dinspre -are. Dacă 8eii sunt +uni cu noi/ chiar Casterl* Roc> ar putea cădea "nainte ca @annisterii să!şi dea -ăcar sea-a că a- năvălit asupra lor. @ordul9alon -or-ăi:P Casterl* Roc> nu a că8ut niciodată.P 3ână acu-. heon 8â-+i. 8i cât de dulce va fi acea cădere.



P e răsplăteşti fru-uşel pentru o idee şi câteva rânduri -â8gălite pe hârtie. 6lăcăiaşulnu 8ice ni-ic despre reco-pensă. Doar că tu vor+eşti "n nu-ele lui/ iar eu tre+uie să ascult/să!i dau navele şi oştirile/ iar "n schi-+ el "-i va da coroana. ?chii lui reci se ridicară pentru a "ntâlni ochii fiului său. "-i va da o coroană/ repetă/ cu glasul tot -ai tăios.P ? alegere nepotrivită a cuvintelor/ ceea ce a vrut să spună este...P A vrut să spună ce a spus. 9ăiatul "-i va da -ie o coroană. Bi ce este dat nu poate filuat "napoi. @ordul 9alon aruncă scrisoarea "n -angal/ deasupra colanului. 3erga-entul serăsuci/ se "nnegri şi se aprinse.

heon era "ngro8it.! Ai "nne+unit

atăl său "i "ntoarse un dos de pal-ă peste o+ra8.! Ai gri,ă cu- vor+eşti. Acu- nu eşti "n Lin!terfell/ iar eu nu sunt Ro++ 9ăiatul/ ca

să!-i vor+eşti aşa. e/ Rege al 5ării şi al 6ierului/6iu al Eântului ării/ şi ni-eni nu!-i dă -ie coroana. <u plătesc preţul fierului/ "-i voilua coroana/ aşa cu- a făcut rron ână Roşie acu- cinci -ii de ani.

heon se trase "n spate/ departe de furia neaşteptată din tonul tatălui său.! 0a!o atunci/ scuipă el/ cu o+ra,ii "ncă tre-urând. 'u-eşte!te Rege al 0nsulelor de

6ier/ ni-ănui n!o să!i pese... până când se vor ter-ina ră8+oaiele şi când "nvingătorul "l vacerceta şi!# va iscodi pe +ătrânul ne+un cocoţat pe ţăr-ul său/ cu o coroană de fier pe cap.

@ordul 9alon i8+ucni "n râs.! <i +ine/ cel puţin nu eşti laş. Aşa cu- nici eu nu sunt prost. Credeai că "-i aduncoră+iile ca să le privesc cuse leagănă la -al A- de gând să făuresc un regat prin foc şisa+ie.../ dar nu de la apus şi nu la porunca Regelui Ro++ 9ăiatul. Casterl* Roc> e prea puternic/ iar @ordul *in prea viclean. Da/ s!ar putea să luă- Casterl* Roc>/ dar nu o vo- păstra niciodată. 'u/ eu la alt fruct ,induiesc.../ şi nu unul atât de 8e-os şi dulce/ poţi fisigur/ dar care aşteaptă acolo/ copt şi lipsit de apărare.

9nde' ar fi putut să "ntre+e heon/ dar de,a ştia.





sclavi pe ceilalţi. eleagurile ?a-enilor iei de la sudul râului le erau/ de ase-enea/"nchise. <rau prea puţini ca să se apere chiar şi "-potriva unui popor atât de paşnic/ iar@ha8areenii nu prea aveau -otive să!i iu+ească. Ar fi putut să pornească "n ,osul râului/către porturile de la eerseen/ Mur>ai şi Astapor/ dar Ra>haro o prevenise că "n direcţiaaceea plecase 4a-lasarul lui 3ono/ ducând -ii de pri8onieri ca să!i vândă "n pieţele decarne vie care supurau/ ca nişte răni deschise/ pe ţăr-urile Golfului 5clavilor.P De ce -!aş te-e de 3ono o+iectă Dan*. A fost 4o-ul lui Drogo şi -i!a vor+it"ntotdeauna cu +lândeţe.P 7o 3ono ţi!a vor+it fru-os/ 8ise Ser orah or-ont. 7al 3ono te va ucide. A fost

pri-ul care #!a părăsit pe Drogo. Hece -ii de ră8+oinici au plecat cu el. u ai o sută. )u, gândi Dan*/ am atru. 0estul sunt femei, bătrâni bolnavi şi băie"i care nu şi-au

#mletit #ncă niciodată ărul.

P A- dragonii/ su+linie ea.P 3ră8i uşoare/ 8ise Ser orah. n singur atac al unui ar4 le!ar veni de hac/ deşi 3ono-ai degra+ă i!ar "nhăţa el "nsuşi. ?uăle tale de dragon au fost -ai preţioase decât ru+inele.n dragon viu e nepreţuit. 0n toată lu-ea/ sunt doar trei. ?ricine "i va vedea/ "i va dori/regina -ea.P 5unt ai mei, 8ise ea cu furie. 5e născuseră din credinţa şi nevoia ei/ pri-iseră viaţă prin -oartea soţului şi a fiului ei nenăscut/ şi a lui maegi irri a8 Duur. Dan* a intrat "nflăcări când s!au născut şi au +ăut lapte de la pieptul ei. 'i-eni nu -i!i va lua/ atât cât voitrăi.

! 'u vei trăi -ult dacă te vei "ntâlni cu 7al 3ono. 'ici cu 7al haQo/ nici cu oricarealtul. re+uie să -ergi acolo unde nu sunt ei.

Dan* "l nu-ise pri-ul dintre 5tră,erii Reginei/ iar când sfatul ursu8 al lui or-ont şise-nele se potriveau/ era li-pede ce avea de făcut. "şi adună oa-enii şi urcă pe iapa eiargintie. 3ărul "i arsese pe rugul lui Drogo/ aşa că slu,itoarele o "-+răcaseră "n +lana unuira44ar ucis de Drogo/ leul al+ al clanului Dothra>i. Capul lui "nfricoşător for-a o glugăcare!i acoperea scalpul de8golit/ +lana/ o -antie care "i curgea pe u-eri şi pe spate.

Dragonul de culoarea untului "şi vâr" colţii negri/ ascuţiţi/ "n coa-a leului şi "şi "ncolăcicoada "n ,urul +raţului reginei/ "n ti-p ce Ser orah "şi ocupă locul o+işnuit lângă ea.

! r-ări- co-eta/ "i spuse Dan* 4alasarului ei. ?dată ce acest lucru era spus/ni-eni nu -ai avea

ni-ic de o+iectat. 6useseră oa-enii lui Drogo/ dar acu- erau ai ei. %ea )earsă onu-eau/ $ama Drago-nilor. Cuvântul reginei era lege pentru ei.

Călătoreau noaptea/ iar 8iua se adăposteau de soare "n corturi. Destul de curând/ Dan*află adevărul vor+elor lui Doreah. 'u era o ţară prietenoasă. @ăsară pe dru-/ "n ur-a lor/ unşir de cai -orţi/ căci 3ono/ 0haQo şi ceilalţi luaseră cei -ai +uni cai din hergheliile luiDrogo/ lăsându!i doar pe cei +ătrâni şi sfri,iţi/ +olnavi şi şchiopi/ caii răniţi şi nărăvaşi. @a

fel era şi cu oa-enii. )u sunt uternici, "şi 8ise Dan*/ aşa că trebuie săfiu eu tăria lor. )u

mai trebuie să arăt teamă, slăbiciune, #ndoială. &ricât de #nfricoşată mi-ar fi inima, când



Două nopţi -ai târ8iu/ se stinse o fetiţă. Eaietele chinuite ale -a-ei sale durară toată8iua/ dar nu era ni-ic de făcut. Copila fusese prea -ică pentru a călători/ sărăcuţa. 'u erau pentru ea nesfârşitele ier+uri negre de pe tărâ-urile nopţii/ tre+uia să se nască din nou.

<ra puţină hrană "n pustiul roşu/ şi apă "ncă şi -ai puţină. <ra un ţinut veşted şi părăsit/ cu dealuri ,oase şi câ-pii sterpe spul+erate de vânt. Râurile pe care le traversau erauuscate/ ca oasele -orţilor. 5upravieţuiau -estecând iar+a dracului/ aspră şi -aronie/ carecreştea "n s-ocuri la +a8a pietrelor şi a copacilor uscaţi. Dan* tri-ise cercetaşi "n faţacoloanei/ dar nu găsiseră nici fântâni/ nici i8voare/ doar ia8uri a-are/ cu apă -ică şi stătută/"-puţinându!se su+ soarele fier+inte. Cu cât se adânceau -ai -ult "n pustiu/ cu atât

heleşteiele deveneau -ai -ici/ iar distanţa dintre ele creştea. Dacă eFistau 8ei "n acest pustiufără ur-ă/ nu-ai piatră/ nisip şi lut/ erau 8ei aspri şi sterpi/ sur8i la rugăciunile pentru ploaie.

Einul se ter-ină pri-ul/ şi curând după aceea laptele de iapă care le plăcea lor8ilor-ai -ult decât -iedul. 3e ur-ă provi8iile de lipii şi carne uscată se ter-inară şi ele.Eânătorii nu găsiră nici un vânat şi doar carnea cailor -orţi le u-plea sto-acurile. oarteafu ur-ată de -oarte. Copii firavi şi +ătrâne "ncercănate/ +olnavi/ proşti şi negli,enţi/ pă-ântul crud "i ceru pe toţi. Doreah era tot -ai sfri,ită/ avea ochii adânciţi "n or+ite/ iar părul ei -oale/ auriu/ deveni su+ţire ca paiul.

Dan* suferea de foa-e şi de sete "-preună cu ceilalţi. @aptele din piept "i secă/sfârcurile "i erau crăpate şi sângerau/ iar carnea de pe trup i se "-puţina cu fiecare 8i/ pânăce a,unse sla+ă şi uscată ca un +ăţ/ dar cel -ai -ult se te-ea pentru dragonii ei. atăl eifusese ucis "nainte ca ea să se nască/ la fel şi iu+itul ei frate Rhaegar. a-a "i -uriseaducând!o pe lu-e/ "n ti-p ce afară urla furtuna. 9unul Ser Lille- Darr*/ care tre+uie că aiu+it!o "n felul lui/ fusese do+orât de o +oală necruţătoare când era foarte tânăr. 6ratele eiEiser*s/ 7al Drogo/ care fusese pentru ea soarele şi luna/ chiar şi fiul ei nenăscut/ pe toţi "iceruseră 8eii. )u-mi vor lua dragonii, ,ură Dan*. )u mi-i vor lua.

Dragonii nu erau -ai -ari decât pisicile sfri,ite pe care le vă8use cândva furişându!sede!a lungul 8idurilor de pe -oşia lui agister 0ll*rio din 3entos... până ce!şi desfăcură

aripile. Deschiderea lor era de trei ori -ai -are decât lungi-ea/ fiecare aripă era ca unevantai delicat de piele translucidă/ ad-ira+il colorată/ +ine "ntinsă "ntre oasele lungi şisu+ţiri. Dacă te uitai cu atenţie/ puteai vedea că trupul le era aproape "n "ntregi-e gât/ coadăşi aripi. Fături atât de mici, se gândi ea "n ti-p ce "i hrănea din -ână/ sau -ai degra+ă"ncerca să "i hrănească/ fiindcă dragonii nu voiau să -ănânce. 5âsâiau şi scuipau la fiecare +ucăţică "nsângerată de carne de cal/ scoţând fu- pe nări/ dar fără să accepte -âncarea/ până ce Dan* "şi a-inti ceva ce!i spusese Eiser*s pe când erau copii.

Doar dragonii şi oamenii se rănesc cu came gătită, spusese el.Bi!a pus slu,nicele să ardă carnea până se "nnegreşte. Atunci dragonii o devorară cu

neră+dare/ cu capetele i8+ind ca nişte şerpi. Atâta ti-p cât carnea era uscată/ "nfulecau "n

fiecare 8i o cantitate de câteva ori -ai -are decât propria lor greutate/ iar "n cele din ur-ă"ncepură să devină -ai -ari şi -ai puternici. Dan* se -inuna de nete8i-ea sol8ilor şi de



spune că răsuflarea lui Ehagar era atât de fier+inte "ncât putea să topească ar-ura unuicavaler şi să!# pră,ească pe cel aflat "năuntru/ că eraFes "nghiţea cai "ntregi/ iar 9alerion.../focul lui era negru ca sol8ii pe care "i avea/ aripile atât de largi "ncât oraşe "ntregi erauacoperite de u-+ra lor când trecea pe deasupra.

Dothra>i "i priveau puii cu nelinişte. Cel -ai -are dintre cei trei pe care "i avea era deun negru strălucitor/ cu sol8ii +ră8daţi de fâşii de un roşu aprins/ ase-enea aripilor şicoarnelor.P 7aleesi, -ur-ură Aggo/ acesta e 9alerion renăscut.P 5!ar putea să fie aşa cu- spui/ sânge din sângele -eu/ răspunse Dan* cu gravitate/

dar va avea un nu-e nou "n această nouă viaţă. 0i voi nu-i pe toţi după cei pe care i!au luat8eii. Cel verde va fi Rhaegal/ "n a-intirea +ravului -eu frate care a -urit pe -alurile ver8iale ridentului. 3e cel cre- cu auriu "l nu-esc Eiserion. Eiser*s a fost crud/ sla+ şi speriat.otuşi a fost fratele -eu. Dragonul lui va face ceea ce el nu a putut.P 0ar cel negru "ntre+ă Ser orah or-ont.P Cel negru/ spuse ea/ este Dragon.

Chiar dacă dragonii ei prosperau/ 4alasarul ei se usca şi -urea. 0n ,urul ei/ ţinutuldevenise pustiu. Chiar şi iar+a dracului creştea rar/ caii cădeau pe dru-/ ră-ânând atât de puţini "ncât unii dintre oa-enii ei erau nevoiţi să se târâie pe ,os. Doreah făcu fe+ră şi sesi-ţea tot -ai rău cu fiecare leghe pe care o stră+ăteau. 9u8ele şi -âinile i se u-plură de pustule sângerii/ părul "i cădea "n s-ocuri/ iar "ntr!o seară nu -ai avu putere să se urce pecal. hgo a spus că tre+uia să o părăsească sau să o lege "n şa/ dar Dan* şi!a a-intit de onoapte/ la area Dothra>i/ când o fată din @*s a "nvăţat!o secretele ei/ ca Drogo să o poatăiu+i -ai -ult. 0i dădu lui Doreah apă din plosca ei/ "i răcori fruntea cu o pân8ă u-edă şi oţinu de -ână până ce -uri. Doar atunci "ngădui 4alasarului să!şi continue dru-ul.

'u vă8ură nici o ur-ă a altor călători. Dothra>i "ncepură să -or-ăie "nfricoşaţi căfuseseră conduşi de co-etă "n vreun infern. Dan* se duse la Ser orah "ntr!o di-ineaţă/ pecând "şi aşe8au ta+ăra "n -i,locul unui tal-eş!+al-eş de pietre negre/ roase de vânt.P 'e!a- rătăcit "l "ntre+ă ea. 3ustiul acesta nu are capăt.

P Are un capăt/ "i răspunse el o+osit. A- vă8ut hărţile pe care le!au desenat negustorii/regina -ea. 3uţine caravane vin pe acest dru-/ asta aşa este/ dar către răsărit sunt regate-ari şi oraşe pline de -inunăţii. Mi i/ Sarth/ Asshai de lângă -+ră...P Eo- apuca să le vede-P '!a- să te -int. Dru-ul e -ai greu decât a- "ndră8nit să!-i i-agine8. Chipulcavalerului era cenuşiu şi epui8at. Rana pe care o avea la şold din noaptea "n care se luptasecu ră8+oinicii lui 7al Drogo nu se vindecase de tot. Dan* "l vedea cuse crispea8ă cândurcă pe cal/ iar "n ti-pul -ersului se pră+uşea parcă "n şa. 3oate că sunte- sortiţi pier8anieidacă -ai continuă-/ dar ştiu sigur că sunte- sortiţi pier8aniei dacă ne "ntoarce-.

Dan* "l sărută uşor pe o+ra8. Hâ-+etul lui o "ncura,a. Trebuie să fiu uternică şi

entru el, gândi ea cu tristeţe. Poate că e cavaler, dar eu am sângele dragonului.

r-ătorul heleşteu pe care "l găsiră era fier+inte şi duhnea a sulf/ dar aveau ploştile



! n oraş/ 7aleesi, strigară. n oraş palid ca luna şi fer-ecător ca o fecioară. ? orăde -ers/ nu -ai -ult.

! Arătaţi!-i/ spuse ea.Când oraşul i se "nfăţişă "naintea ochilor/ cu 8idurile şi turnurile strălucind al+e "n

spatele unui văl de căldură/ lui Dan* i se păru atât de fru-os "ncât era sigură că tre+uie săfie un -ira,.

! Btii ce loc ar putea fi acesta/ Ser orah Cavalerul clătină o+osit din cap.! 'u/ regina -ea. '!a- călătorit niciodată atât de departe.Hidurile al+e/ "ndepărtate/ pro-iteau odihnă şi siguranţă/ o şansă să se vindece şi să se

"ntre-e8e/ iar Dan* nu "şi dorea altceva -ai -ult decât să alerge către ele. 0n schi-+/ li seadresă călăreţilor ei de sânge:P 5ânge din sângele -eu/ -ergeţi "naintea noastră/ aflaţi nu-ele acestui oraş şi la cefel de pri-ire ne pute- aştepta.P Da/ 7aleesi, 8ise Aggo.

Călăreţii nu "ntâr8iară -ult. Ra>haro sări ,os din şa. Din centura sa cu catara-ă atârnaun ara4 -are/ cur+at/ pe care Dan* i!# dăruise când #!a nu-it călăreţ de sânge.

! ?raşul acesta e -ort/ 7aleesi. 6ără nu-e şi fără 8ei l!a- găsit/ cu porţile sparte/doar vânt şi -uşte +ântuind stră8ile.

hiQui dădu din u-eri.! Când 8eii nu -ai sunt/ fanto-ele rele petrec noaptea. < -ai +ine să eviţi ase-enea

locuri. < un lucru cunoscut.! < un lucru cunoscut/ fu de acord 0rri.!K'u şi pentru -ine. Dan* dădu pinteni calului şi o luă "nainte/ păşind la trap pe su+

arcul spart al unei porţi vechi şi "n ,osul unei stră8i tăcute. Ser orah şi călăreţii ei de sânge our-ară/ şi pe ur-ă/ -ai "ncet/ porniră şi ceilalţi Dothra>i.

De cât ti-p era părăsit oraşul/ nu avea cu- să ştie/ dar 8idurile al+e/ atât de fru-oaseşi de "ndepărtate/ vă8ute de aproape erau crăpate şi sfărâ-ate. "năuntru era un hăţiş de alei"nguste/ cotite. Clădirile erau aproape/ cu faţadele lor goale/ al+e ca varul/ fără ferestre.

otul era al+/ de parcă oa-enii care locuiseră aici nu cunoşteau nici o altă culoare. recură pe lângă -or-ane de -olo8 arse de soare/ unde casele se pră+uşiseră/ iar altundeva 8ăriur-ele stinse ale focului. 0ntr!un loc unde se "ntâlneau şase alei/ Dan* trecu pe lângă unsoclu gol de -ar-ură. Dothra>i -ai vi8itaseră acest loc/ pese-ne. 3ro+a+il că şi acu-statuia care lipsea se afla printre ceilalţi 8ei furaţi din Eaes Dothra>i. 5!ar putea să fi trecut pe lângă ele de o sută de ori/ fără să ştie. 3e u-ărul ei/ Eiserion sâsâi.

"şi aşe8ară ta+ăra "n faţa ră-ăşiţelor unui palat ,efuit/ "ntr!o piaţă spul+erată de vântunde iar+a dracului creştea printre pietrele de pava,. Dan* tri-ise oa-eni să cercete8eruinele. nii se duseră şovăitor/ dar se duseră/ iar un +ătrân plin de cicatrici se "ntoarse lascurt ti-p după aceea/ ţopăind de +ucurie/ cu -âinile "ncărcate de s-ochine. <rau -ici/

uscate/ dar oa-enii le "nhăţară cu lăco-ie/ "-+râncindu!se/ "-pingându!se/ şi "şi "ndesarăfructele "n gură/ -estecând "n eFta8.



0n cortul ei friguros/ Dan* arse carne de cal deasupra unui -angal şi "şi cântăriopţiunile. Aici era hrană şi apă "ndea,uns/ iar+ă suficientă ca ani-alele să!şi recapete puterile. Cât de plăcut ar fi să se tre8ească "n fiecare 8i "n acelaşi loc/ să 8ă+ovească pringrădinile u-+roase/ să -ănânce s-ochine şi să +ea apă rece după pofta ini-ii.

Când 0rri şi hiQui se "ntoarseră cu oalele pline cu nisip al+/ Dan* se de8+răcă şi le lăsăsă o cureţe.

! 3ărul tău "şi revine/ 7aleesi, spuse hiQui "n ti-p ce "i dădea ,os nisipul de pe spate.Dan* "şi trecu o -ână peste creştet/ si-ţind părul nou care creştea. 9ăr+aţii Dothra>i "şi purtau părul "n "-pletituri lungi/ unse cu ulei/ şi "l tăiau doar când erau "nvinşi. Poate că ar

trebui să fac la fel, se gândi/ să le reamintesc că uterea lui Drogo se află acum #n mine.

7al Drogo -urise cu părul netăiat/ lucru cu care puţini oa-eni se puteau -ândri.@a capătul celălalt al cortului/ Rhaegal "şi desfăcu aripile ver8i/ fâlfâind şi ridicându!se

la o pal-ă de pă-ânt/ "nainte de a se pră+uşi pe covor. Când ateri8a/ dădu din coadă "n susşi!n ,os de furie/ "şi "nălţă capul şi ţipă. Dacă aş avea arii, aş vrea şi eu să (bor, gândiDan*. Când -ergeau la ră8+oi/ targar*enii din vechi-e călătoreau pe spatele dragonilor."ncercă să!şi i-agine8e cu- s!ar si-ţi să stea călare pe gâtul unui dragon şi să pluteascăsus/ "n aer. Ar fi ca şi cum aş sta e vârful unui munte, dar mai frumos. Dedesubt, s-ar

#ntinde lumea #ntreagă. Dacă aş (bura destul de sus, aş utea ciar să văd %ele 8ate

0egate, să #ntind mâna şi să ating cometa.

0rri "i "ntrerupse reveria spunându!i că Ser orah or-ont era afară/ aşteptând să se pună la dispo8iţia ei.P 5pune!i să intre/ porunci Dan*/ si-ţind furnicături pe pielea frecată cu nisip. 5e"nveli cu o +lană de leu. 5ra44arul fusese -ult -ai -are decât Dan*/ aşa că +lana luiacoperea tot ce era de acoperit.P i!a- adus o piersică/ 8ise Ser orah "ngenunchind. <ra atât de -ică "ncât Dan* o putea ascunde "n pal-ă/ era răscoaptă/ dar când luă pri-a -uşcătură/ fructul era atât dedulce "ncât aproape că "i veni să plângă. Mancă piersica "ncet/ savurând fiecare "nghiţitură/"n ti-p ce Ser orah "i povestea despre po-ul din care fusese culeasă/ dintr!o grădină de

lângă 8idul dinspre apus.P 6ructe/ apă şi u-+ră/ 8ise Dan* cu o+ra,ii lipi!cioşi de la 8ea-a piersicii. Heii au fost +uni să ne aducă "n acest loc.P Ar tre+ui să ne odihni- aici până ce ne -ai "n8drăveni-/ o i-ploră cavalerul.3ă-ânturile roşii nu sunt +lânde cu cei sla+i.P 5lu,itoarele -ele spun că aici sunt fanto-e.P 6anto-e sunt peste tot/ 8ise do-ol Ser orah. @e duce- cu noi oriunde -erge-.

Da, gândi ea. *iser+s, 7al Drogo, fiul meu 0aego, sunt cu mine mereu.

! 5pune!-i nu-ele fanto-ei tale/ orah. u le ştii pe toate ale -ele.6aţa lui ră-ase neclintită.

P ? che-a @*nesse.P 5oţia ta



@e*ton 4ightoer din ?raşul Eechi. aurul Al+ care a co-andat Garda Regală atatălui tău era unchiul ei. 6a-ilia 4ightoer este foarte veche/ foarte +ogată şi foarte-ândră.

! Bi loială/ 8ise Dan*. "-i a-intesc că Eiser*s spunea că -e-+rii fa-iliei 4ightoerau fost cei care au ră-as credincioşi tatălui -eu.P Aşa este/ recunoscu el.P atăl tău a fost cel care a hotărât căsătoria

! 'u/ răspunse el. Căsătoria noastră... Asta e o poveste lungă şi tristă. "nălţi-ea a/ n!aş vrea să te plictisesc cu ea.

! '!a- de -ers nicăieri/ 8ise ea. e rog.! Cu- porunceşte regina -ea. Ser orah se "ncruntă. Casa -ea ! tre+uie să "nţelegi

asta pentru a "nţelege şi ceea ce va ur-a. 0nsula rsului este fru-oasă/ dar "ndepărtată.0-aginea8ă!ţi ste,ari +ătrâni/ noduroşi/ pini "nalţi/ tufe "nflorite/ pietre cenuşii acoperite cu-uşchi şi pâraie reci ca gheaţa curgând "n ,osul dealurilor râpoase. Castelul fa-ilieior-ont este construit pe +uşteni i-enşi şi e "ncon,urat de palisade de pă-ânt. Cu eFcepţiacâtorva -ici -oşieri/ oa-enii -ei locuiesc de!a lungul coastelor şi pescuiesc "n -are.0nsula se află departe/ la -ia8ănoapte/ iar iernile noastre sunt -ai teri+ile decât "ţi poţi i-a!gina/ 7aleesi.

Cu toate acestea/ insula "-i convenea/ nu ducea- niciodată lipsă de fe-ei. A- avut parte destul de soţii de pescari şi fiice de -oşieri/ "nainte şi după ce a- fost căsătorit. !a-"nsurat de tânăr/ cu o soţie aleasă de tatăl -eu/ o fată din fa-ilia Glover de la ovila3ădurii Adânci. Aproape 8ece ani a- fost căsătoriţi. <ra o fe-eie cu o "nfăţişare co-ună/dar nu neplăcută. Cred că a- a,uns s!o iu+esc "ntr!o oarecare -ăsură/ deşi relaţiile noastreerau -ai degra+ă cu-inţi decât pasionate. De trei ori a pierdut sarcina/ "ncercând să!-idăruiască un ur-aş. lti-a oară nu şi!a -ai revenit. A -urit la scurt ti-p după aceea.

Dan* "şi puse -âna peste a lui şi "i strânse uşor degetele.! "-i pare rău pentru tine/ sincer. Ser orah clătină din cap.! atăl -eu -urise de,a/ aşa că era- @ord al 0nsulei rsului/ prin dreptul -eu de

ur-aş. 'u ducea- lipsă de oferte de căsătorie/ dar "nainte de!a putea lua o deci8ie/ @ordul9alon Gre*,o* porni o revoltă "-potriva 8urpatorului/ iar 'ed 5tar> şi!a adunat oa-eniica să vină "n a,utorul prietenului său/ Ro+ert. 9ătălia decisivă s!a dat la 3*>e. Cândaruncătorii de pietre ai lui Ro+ert au făcut o +reşă "n 8idul Regelui 9alon/ un preot din *ra fost cel dintâi care a trecut/ dar nici eu nu a- fost cu -ult "n ur-ă. 3entru asta/ a- câştigatdreptul de a deveni cavaler.

3entru a!şi săr+ători victoria/ Ro+ert a sta+ilit să se ţină un turnir lângă @annisport.Acolo a- vă8ut!o pe @*nesse/ o fecioară care avea pe ,u-ătate vârsta -ea. Eenise din?raşul Eechi cu tatăl ei/ să!şi vadă fraţii cuse luptă "n turnir. 'u!-i putea- de8lipi ochiide la ea. 0ntr!o pornire de ne+unie/ a- rugat!o să -ă lase să!i port panglica "n turnir/ fără să

vise8 nici o clipă că va da curs solicitării -ele/ dar ea a făcut!o. @upt la fel de +ine ca orice +ăr+at/ 7aleesi, dar n!a- fost niciodată cavalerul unui turnir. Cu toate acestea/ cu panglica





7al Drogo fusese lu-ina vieţii ei/ pri-ul ei +ăr+at şi pro+a+il că tre+uia să fie şiulti-ul. $aegi irri a8 Durr "i ,urase că nu va -ai putea avea copii niciodată/ şi ce +ăr+atar dori o soţie stearpă Bi ce +ăr+at ar putea spera să rivali8e8e cu Drogo/ care -urise cu părul netăiat şi acu- călătorea prin tărâ-urile nopţii/ cu stelele drept 4alasar'

5i-ţise dorul din glasul lui orah/ când a vor+it despre 0nsula rsului. Pe mine nu mă

oate avea, dar #ntr-o bună (i am sa-i ot reda casa şi onoarea. Pot face măcar atât

entru el.

'ici o fanto-ă nu!i tul+ură so-nul "n noaptea aceea. 0l visă pe Drogo şi pri-ul dru-călare pe care "l făcuseră "n noaptea când s!au căsătorit. 0n vis/ nu călăreau cai/ ci dragoni.

0n di-ineaţa ur-ătoare/ "şi che-ă călăreţii de sânge.P 5ânge din sângele -eu/ le spuse celor trei. A- nevoie de voi. 6iecare va alege câtetrei cai/ cei -ai puternici şi -ai sănătoşi care ne!au -ai ră-as. "ncărcaţi câtă apă şi hrană pot căra şi plecaţi. Aggo va porni către sud!vest/ Ra>haro către sud/ hogo/ tu vei ur-ări Siera4 :i+a, către sud!est.P Ce vo- căuta/ 7aleesi' "ntre+ă hogo.P ?rice eFistă/ răspunse Dan*. Căutaţi alte oraşe/ vii sau -oarte. Căutaţi caravane şioa-eni. Căutaţi râuri şi lacuri şi -area de sare. Aflaţi cât de departe se "ntinde acest pustiuşi ce se găseşte "n partea cealaltă. Când voi părăsi acest loc/ nu a- de gând să -erg din nou pe +â,+âite. Ereau să ştiu "ncotro -ă "ndrept şi cu- pot a,unge acolo cel -ai +ine.

Bi astfel plecară/ cu clopoţeii din păr sunându!le do-ol/ iar Dan* se sta+ili cu -icul eigrup de supravieţuitori "n locul pe care!# nu-iră *aes Tolorro, oraşul oaselor. recu 8i/după noapte/ după 8i. 6e-eile culegeau fructe din grădinile celor -orţi. 9ăr+aţii "şi"ngri,eau caii şi "şi reparau şeile/ scările de şa şi "ncălţările. Copiii hoinăreau pe aleile"ntortocheate şi găseau -onede vechi de +ron8/ cio+uri de sticlă roşie şi carafe de piatră cu-ânerele sculptate "n for-ă de şerpi. ? fe-eie fu "nţepată de un scorpion roşu/ dar -oarteaei a fost singura. Caii "ncepură să se -ai "ntre-e8e. Dan* o+lo,ea şi ea rana lui Ser orah/care "ncepuse să se vindece.

Ra>ha- se "ntoarse pri-ul. Către sud/ pustiul roşu se "ntindea hăt/ departe/ raportă el/

până ce se sfârşea "ntr!un ţăr- -ohorât de lângă apa otrăvită. Din locul "n care se aflau şi până acolo erau doar nisipul stârnit de vânt/ stânci roase de vre-e şi plante acoperite despini ascuţiţi. "ntâlnise "n dru- oasele unui dragon/ atât de -ari "ncât/ se ,ura el/ trecuse cucalul prin fălcile lui -ari şi negre. 0n afară de asta/ nu vă8use ni-ic.

Dan* "i "ncredinţa o du8ină dintre cei -ai puternici oa-eni ai ei şi "i tri-ise să scoată pava,ul din piaţa oraşului/ pentru a a,unge la pă-ântul de dedesu+t. Dacă iar+a dracului putea creşte printre pietre/ când acestea vor dispărea vor creşte şi alte ier+uri.

Aveau fântâni destule/ nu duceau lipsă de apă/ aşa că puteau să facă piaţa să"nflorească.

r-ătorul care se "ntoarse fu Aggo. inutul dinspre sud!vest era sterp şi pâr,olit/ ,ură

el. Găsise ruinele altor două oraşe/ -ai -ici decât *aes Tolorro, dar "n rest la fel. nuldintre ele era stră,uit de un cerc de cranii ridicate "n ţepe ruginite de fier/ aşa că nu a



hogo lipsi atât de -ult "ncât Dan* se te-u că #!a pierdut/ dar "n cele din ur-ă/ cândrenunţaseră cu toţii să!# -ai aştepte/ veni călare dinspre sud!vest. nul dintre stră,erii puşide Aggo "l vă8u pri-ul şi strigă/ iar Dan* alergă pe -etere8e să vadă cu ochii ei. <raadevărat. hogo venea/ dar nu singur. 0n spatele lui veneau trei străini ciudat "-+răcaţi/călare pe nişte creaturi cocoşate pe lângă care orice cal era pipernicit.

5e opriră "n faţa porţilor oraşului şi "şi ridicară ochii/ s!o privească pe Dan*/ aflată pe8idul de deasupra lor.P 5ânge din sângele -eu/ strigă hogo. A- fost "n -arele oraş Sarth şi -!a- "ntors cutrei oa-eni care vor să te vadă cu ochii lor.

P 0ată!-ă. itaţi!vă la -ine/ dacă asta vă e dorinţa.../ dar -ai "ntâi spuneţi!-i cu- văchea-ă.

?-ul cu chipul palid şi +u8ele al+astre răspunse cu glas gutural/ "n li-+a Dothra>i:! <u sunt 3*at 3ree/ -arele vră,itor.Cel chel/ cu giuvaiere "n nas/ răspunse "n val*riana ?raşelor @i+ere:! 5unt Oaro Ohoan DaFos din Cei reispre8ece/ un prinţ din Sarth.6e-eia cu -asca de le-n lăcuit 8ise/ "n @i-+a Co-ună a Celor Bapte Regate:

P <u sunt Suaithe of the 5hado. A- venit să căută- dragoni.P 'u -ai căutaţi/ le spuse Daener*s argar*en. 0!aţi găsit.



JON

%oacul Alb, aşa era nu-it satul "n vechile hărţi ale lui 5a-. on nu!# prea considera

un sat. 3atru case dărăpănate/ cu câte o singură "ncăpere din piatră ne!tencuită/ "ncon,urauun ţarc de oi gol şi o fântână. Casele aveau acoperişurile de pă-ânt/ ferestrele erau acoperitecu +ucăţi de +lană 8drenţuită. 0ar deasupra lor se iveau a-eninţătoare ra-urile palide şifrun8ele sângerii ale unui copac al ini-ii -onstruos de -are.

<ra cel -ai -are copac pe care "l vă8use vreodată on 5no/ cu trunchiul gros deaproape patru picioare şi ,u-ătate/ cu crengile "ntin8ându!se atât de departe "ncât "ntregsatul se afla "n u-+ra +olţii sale. Di-ensiunea nu "l tul+ura atât de -ult cât chipul/ -ai cusea-ă gura/ nu o si-plă tăietură/ ci o gaură crestată/ suficient de -are ca să poată "nghiţi ooaie.

Totuşi, acelea nu sunt oase de oi. )ici craniul de colo, din cenuşă, nu e al unei oi.

! n copac +ătrân. or-ont "şi priponi calul/ "ncruntându!se. ătrân, "l apro+ă de peu-ăr cor+ul său/ ătrân, bătrân, bătrân.



! Bi puternic. on "i si-ţea puterea.horen 5-allood descăleca lângă trunchiul copacului/ "ntunecat "n platoşa şi că-aşa

lui de 8ale.

! 3riveşte acel chip. 'u e de -irare că oa-enii s!au te-ut de el la "nceput/ când auvenit la Lesteros. i!ar plăcea şi -ie să "nfig un topor "n chestia aia -i8era+ilă.

on spuse:P 'o+ilul -eu tată credea că ni-eni nu poate spune o -inciună "n faţa unui copac alini-ii. Eechii 8ei ştiu când oa-enii -int.P Bi tatăl -eu credea la fel/ 8ise 9ătrânul rs. @asă!-ă să -ă uit puţin la craniu.

on descăleca. 0ntr!o teacă din piele neagră/ "i atârna pe spate Gheară @ungă/ spada pentru două -âini pe care i!o dăduse 9ătrânul rs pentru că!i salvase viaţa. & sadă

entru două mâini entru un fiu fără doi ărin"i, glu-eau oa-enii. ânerul fusese făcutspecial pentru el/ "-podo+it cu un cap de lup din piatră găl+uie/ dar la-a era din oţelEal*rian/ veche/ uşoară şi ucigător de tăioasă.

0ngenunche şi "ntinse o -ână "n-ănuşată. 0nteriorul era roşu de sevă uscată şi "nnegritde foc. Dedesu+tul craniului vă8u un altul/ -ai -ic/ cu -aFilarul rupt. <ra pe ,u-ătate"ngropat "n cenuşă şi "n fărâ-e de oase.

Când "i aduse lui or-ont craniul/ 9ătrânul rs "l ridică cu a-+ele -âini şi se uitălung "n or+itele goale.

! 5ăl+aticii "şi ardeau -orţii. A- ştiut asta "ntotdeauna. Acu- -i!aş dori să!i fi"ntre+at de ce/ atunci când "ncă erau destui prin prea,-ă ca să!i pot "ntre+a.

on 5no "şi a-inti hârca ridicându!se/ cu ochii de un al+astru strălucitor pe chipul

palid/ de -ort. Btia de ce/ era sigur.! Aş vrea ca oasele să poată vor+i/ -or-ăi 9ătrânul rs. Creatura ne!ar putea spune-ăcar atât. Cu- a -urit. Cine #!a ars şi de ce. nde au plecat săl+aticii. ?ftă. Copiii pădurii pot vor+i cu -orţii/ aşa se spune. Dar eu nu pot. A8vârli craniul "napoi "n guracopacului/ unde acesta ateri8a stârnind praful fin de cenuşă. Cercetaţi toate aceste case.riaşule/ urcă!te "n vârful acestui copac/ aruncă o privire. Eoi aduce şi copoii. 3oate că dedata asta ur-ele vor fi -ai proaspete.

udecând după tonul lui/ nu avea prea -ari speranţe să fie aşa.6iecare casă fu cercetată de câte doi oa-eni/ ca să se asigure că nu le scapă ni-ic. on

făcu pereche cu ursu8ul <ddison ollett/ un cavaler cu părul al+ şi suplu ca o ştiucă/ pe care

ceilalţi fraţi "l nu-eau <dd cel rist.! Rău destul când -orţii "ncep să u-+le/ "i spuse lui on "n ti-p ce traversau satul/

acu- 9ătrânul rs -ai vrea şi să vor+ească. 'u se va alege ni-ic +un din asta, garante8. Bicine poate spune că oasele nu -int De ce l!ar face -oartea pe un o- -ai sincer sau chiar-ai deştept orţii sunt -ai degra+ă nişte indivi8i plicticoşi/ care se plâng "ntruna ! pă-ântul e prea rece/ -or-ântul -eu ar tre+ui să fie -ai -are/ de ce el are -ai -ulţivier-i decât -ine...

on fu nevoit să se aplece pentru a trece prin uşa ,oasă. "năuntru găsi o podea de pă-ânt +ătătorit. 'u era nici o -o+ilă/ nici un se-n că aici locuiseră oa-eni/ doar niştecenuşă su+ coşul de fu- din acoperiş.

! Ce loc su-+ru de locuit/ 8ise el.! <u -!a- născut "ntr!o casă ase-ănătoare cu aceasta/ declară <dd cel rist. Aceia au



! 9ălegar vechi/ 8ise on. Casa avea aerul că era goală de o +ună +ucată de vre-e."ngenunchind/ cotro+ăi cu -âinile printre paie/ să vadă dacă dedesu+t se găsea ceva ascuns/ pe ur-ă făcu un ocol al 8idurilor. 'u "i luă prea -ult ti-p.

! 'u e ni-ic aici. 'ici nu se aşteptase la ceva. Copacul Al+ era cel de!al patrulea sat prin care trecuseră

şi la fel fusese "n toate. ?a-enii plecaseră/ dispăruseră cu puţinele lucruri şi ani-alele pecare le!or fi avut. 'ici unul dintre sate nu arăta că ar fi fost atacat. <rau pur şi si-plu...goale.P Ce cre8i că s!a "ntâ-plat cu toate "ntre+ă on.P Ceva -ai rău decât ne pute- i-agina/ sugeră <dd cel rist. <i +ine/ s!ar putea ca eu

să!-i pot i-agina/ dar prefer să nu. < destul de rău să ştii că vei a,unge la un sfârşit"ngro8itor fără să te gândeşti la el dinainte.

Doi dintre copoi adul-ecau "n ,urul uşii/ când "şi făcură din nou apariţia. Alţi câini se"nşirară prin sat. Chett "i "n,ura 8go-otos/ cu glasul "nă+uşit de furia pe care nu părea că o poate lăsa deoparte. @u-ina filtrată printre frun8ele roşii ale copacului ini-ii "i făceaufurunculele de pe faţă să pară şi -ai u-flate decât de o+icei. Când "l vă8u pe on/ ochii i se"ngustarăI nu se "nghiţeau unul pe altul.

Celelalte case nu pre8entară nici un interes. Pleca"i, striga cor+ul lui or-ont/ 8+urând "n copacul ini-ii pentru a se cocoţa

deasupra lor. Pleca"i, leca"i, leca"i.

! @a Copacul Al+ au fost săl+atici doar cu un an "n ur-ă. horen 5-allood arăta alord -ai -ult decât or-ont/ "nveş-ântat "n 8alele negre/ strălucitoare/ şi platoşa cu

reliefuri a lui Ser are-* R*>!>er. antia lui grea era dichisită cu 8i+elină şi prinsă cu o +roşa "n for-a ciocanelor "ncrucişate ale R*>!>erilor/ -ontate "n argint. Cândva fusese-antia lui Ser are-*/ dar hârca "l revendicase pe Ser are-* şi Rondul de 'oapte nu lăsani-ic să se irosească.P Acu- un an/ Ro+ert era rege/ iar regatul era "n pace/ declară ar-an 9uc>ell/ un +ăr+at solid/ cu un aer nepăsător/ care era co-andantul cercetaşilor. ulte se pot schi-+a"ntr!un an.P n singur lucru nu s!a schi-+at/ insistă Ser allador @oc>e. ai puţini săl+atici"nsea-nă -ai puţine gri,i. 'u voi ,eli/ orice s!a ales de ei. âlhari şi cri-inali/ toată şleahta.

on au8i un foşnet dinspre frun8ele roşii de deasupra. Două ra-uri se despărţiră şi 8ări

un o-uleţ sărind din creangă "n creangă/ ca o veveriţă. 9ed*c> nu era -ai "nalt de cinci picioare/ dar şuviţele al+e din părul lui "i arătau vârsta. Ceilalţi cercetaşi "i spuneau riaşul.5e aşe8ă "ntr!o +ifurcaţie a unor ra-uri/ deasupra lor/ şi spuse:P @a nord este apă. n lac/ poate. Câteva dealuri.P 3ute- să ră-âne- aici peste noapte/ sugeră 5-allood.

arele rs "şi ridică privirea/ căutând un crâ-pei de cer printre crengile palide şifrun8ele roşii ale copacului ini-ii.P 'u/ declară el. riaşule/ cât ti-p -ai ave- pe lu-inăP rei ore/ stăpânul -eu.P Eo- continua să "naintă- spre -ia8ănoapte/ hotăr" or-ont. Dacă a,unge- laacest lac/ pute- să poposi- acolo/ pe -al/ poate ave- norocul să prinde- câţiva peşti. on/ pregăteşte!-i hârtie/ e ti-pul să!i scriu lui aester Ae-on.



Când se dădu co-anda/ se -işcară din nou/ conversaţia "ncetă şi se urcară "napoi "n şei.Cercetaşii lui ar-an 9uc>ell porniră pri-ii/ cu avangarda aflată su+ co-anda lui horen5-allood conducând coloana propriu!8isă. 3e ur-ă venea 9ătrânul rs cu plutonul

principal/ Ser allador @oc>e cu convoiul de +aga,e şi caii de povară şi/ "n sfârşit/ Ser?tt*n L*thers şi ariergarda. Două sute de oa-eni "n total/ cu "ncă ,u-ătate pe atâţia cai.

Hiua se conduceau după ur-ele vânatului şi după al+iile râurilor/ Jdru-urilecercetaşilorK/ care "i duceau -ereu -ai adânc "n ţinutul săl+atic de frun8e şi rădăcini. 'oaptea/ poposeau su+ cerul "nstelat şi priveau co-eta. 6raţii "n negru părăsiseră Castelul 'egru cu -oralul ridicat/ glu-ind şi povestind/ dar "n ulti-ul ti-p/ liniştea apăsătoare a pădurii "i a-uţise parcă pe toţi. Glu-ele erau -ai puţine şi perioadele de cal- -ai scurte. 'i-eni nu recunoştea că "i era frică ! erau/ "n definitiv/ oa-eni ai Rondului de 'oapte !/ daron si-ţea starea de nelinişte. 3atru sate goale/ nicăieri nici un săl+atic/ chiar şi vânatul parcă dispăruse. 3ădurea +ântuită nu păruse niciodată -ai +ântuită/ chiar şi veteraniirecunoşteau asta.

0n ti-p ce "naintau/ on "şi scoase -ănuşa ca să!şi aerisească degetele arse. 9râte

lucruri. "şi a-inti din!tr!o dată cu- răvăşea părul Ar*ei/ surioara lui slă+uţă. 5e "ntre+acu- se descurca. Gândul că s!ar putea să nu!i -ai ciufulească niciodată părul "l "ntristaoarecu-/ "ncepu să!şi "ndoaie -âna/ deschi8ându!şi şi "nchi8ându!şi pu-nul. Dacă!şi lăsa-âna dreaptă să se "nţepenească şi devenea ne"nde-ânatic/ s!ar fi putut foarte +ine să seter-ine cu el/ ştia asta. n +ăr+at avea nevoie de sa+ie dincolo de Hid.

on "i găsi pe 5a-ell arl* şi pe ceilalţi slu,itori adăpându!şi caii. 5a-ell avea trei"n "ngri,ire/ al lui şi doi cai de povară/ fiecare ducând câte o colivie -are din sâr-ă şi

nuiele/ cu cor+i. 3ăsările fâlfâiră din aripi când on se apropie/ şi ţipară la el printre gratii.Câteva ţipete aduceau suspect de +ine cu cuvintele.P 0!ai "nvăţat să vor+ească "l "ntre+ă pe 5a-.P Câteva cuvinte. rei dintre ei ştiu să spună Sno<.

! ? pasăre care!-i spune nu-ele "-i a,ungea/ 8ise on/ iar 8ăpada nu e ceva de caresă vrea să audă un frate "n negru. Hăpada "nsea-nă adesea -oarte "n nord.

! Au găsit ceva la Copacul Al+! ?ase/ cenuşă şi case goale. on "i dădu lui 5a- un sul de perga-ent. 9ătrânul rs

vrea să tri-ită veste la Ae-on.5a- luă o pasăre dintr!una dintre colivii/ "i -ângâie aripile/ ataşă -esa,ul şi spuse:

P H+oară acasă acu-/ vitea8ule. Acasă. Cor+ul croncăni ceva neinteligi+il/ iar 5a- "laruncă "n aer. 6âlfâind din aripi/ "şi croi dru- spre cer/ printre copaci. i!aş dori să -ă poată duce cu el.P Bi acu-P 3ăi/ spuse 5a-/ da/ dar... nu -ai sunt atât de speriat cu- a- fost/ adevărat. 0n pri-anoapte/ de fiecare când cineva s!a ridicat să se uşure8e/ a- au8it. Credea- că sunt săl+aticicare se furişea8ă să!-i taie gâtul. ă te-ea- că/ dacă "nchid ochii/ s!ar putea să nu!i -aideschid niciodată/ doar că/ ei +ine/ 8orii au venit. 5chiţă un 8â-+et stins. ?i fi eu laş/ dar nusunt rost 5unt rănit şi -ă doare spatele din cau8a călăritului şi!a dor-itului pe pă-ânt/ darnu sunt speriat deloc. 3riveşte. "ntinse o -ână ca on să vadă cât de neclintită era. @ucre8 lahărţile -ele.

/umea e ciudata, gândi on. Două sute de +ăr+aţi ne"nfricaţi plecaseră de la Hid şi



'ălucă "şi făcu apariţia ca din pă-ânt/ atât de neaşteptat "ncât calul săltă şi se dădu lao parte. @upul cel al+ vâna destul de departe de linia de -arş/ dar nu avea -ai -ult norocdecât hăitaşii tri-işi de 5-all!ood după vânat. 3ădurile erau la fel de goale ca satele/ "i

spusese D*en "ntr!o noapte/ lângă foc.P 5unte- un grup nu-eros/ "i răspunsese on. Eânatul s!a speriat pro+a+il de8go-otul pe care!# face- pe dru-.P 5!au speriat de ceva, fără "ndoială.

După ce caii s!au liniştit/ 'ălucă săltă uşor pe lângă el. on "l a,unse din ur-ă peor-ont/ care se "nvârtea "n ,urul unui desiş de păducel.

! 3asărea a plecat "ntre+ă 9ătrânul rs.! Da/ stăpâne. 5a- "nvaţă cor+ii să vor+ească. 9ătrânul rs pufni.! ? să!i pară rău. 9leste-aţii fac -ult 8go-ot/ dar niciodată nu spun ni-ic de-n de

ascultat.erseră "n linişte/ până ce on spuse:

P Dacă unchiul -eu ar fi găsit toate satele astea goale...P ... şi!ar fi făcut un scop din a afla de ce/ co-pletă @ordul or-ont/ şi s!ar puteafoarte +ine să fie cineva sau ceva care să nu vrea ca aceste lucruri să fie aflate. <i +ine/ vo-fi trei sute când ni se va alătura Shorin. ?rice duş-an ne va pândi aici/ nu vo- fi aşa uşorde "nvins. 0i vo- găsi/ on/ "ţi pro-it. Sau ne vor găsi ei e noi, gândi on.



AR YA

Râul era o panglică al+astră!ver8uie strălucind "n soarele di-ineţii. De!a lungulrâului/ stuful creştea des "n vaduri/ iar Ar*a vă8u un şarpe de apă plutind la suprafaţă/lăsând valuri "nspu-ate "n ur-a lui. Deasupra/ un şoi- 8+ura "n cercuri do-oale.

3ărea un loc liniştit... până ce oss 8ări un o- -ort.! Acolo/ "n stufăriş.6ăcu se-n cu -âna/ iar Ar*a "l vă8u. rupul unui soldat/ difor- şi u-flat. antia lui

verde/ udă leoarcă/ se agăţase "ntr!un +uştean putred/ iar un +anc de peştişori argintii "iciuguleau faţa.

! i!a- spus că sunt cadavre/ anunţă @o--*. @e!a- si-ţit gustul "n apă.Când Moren vă8u cadavrul/ scuipă.! Do++er/ ve8i dacă are ceva care -erită să fie luat. Hale/ cuţit/ vreo -onedă/ ce

găseşti. Dădu pinteni calului şi intră "n apă/ dar ani-alul se "-pot-oli "n nă-olul -oale şi/dincolo de stuf/ apa se adâncea.



Moren se "ntoarse furios/ cu calul acoperit până la genunchi de noroi -aroniu. 'u vo- putea trece pe aici. oss/ vino cu -ine "n susul râului/ să căută- un vad. Loth/ Gerren/ voi-ergeţi "n ,os. Ceilalţi aşteptaţi aici. 3uneţi pe cineva de pa8ă.

Do++er găsi o pungă de piele la cureaua -ortului/ "năuntru erau patru -onede deara-ă şi o şuviţă de păr +lond legată cu panglică roşie. @o--* şi ar+er se de8+răcară pânăla piele şi traversară apa/ iar @o--* "şi u-plu -âinile de noroi lipicios şi "l aruncă "n3lăcintă 6ier+inte/ strigând:

! 3lăcintă de 'oroi 3lăcintă de 'oroi0n spatele căruţei/ Rorge "n,ură/ a-eninţă şi le spuse să!# de8lege cât ti-p era Moren

plecat/ dar ni-eni nu!# +ăgă "n sea-ă. urt prinse un peşte cu -âinile goale. Ar*a vă8ucu- #!a prins/ stând deasupra unei +ălţi cu apă -ică/ liniştită/ năpustindu!se repede cu

-âinile/ ca un şarpe la apropierea peştelui. 3ărea -ai uşor decât să prin8i pisici. 3eştii nuaveau gheare.

<ra a-ia8ă când ceilalţi se "ntoarseră. Loth relată despre eFistenţa unui pod de le-n/la vreo trei leghe "n ,osul râului/ căruia cineva "i dăduse foc Moren luă o frun8ă acrişoară din +alot.

! Cu caii s!ar putea să trece- "not/ sau cu -ăgarii/ dar n!ave- cu- să traversă- cucăruţele. 0ar la nord!vest este fu- ! alte focuri. 3oate că ar fi -ai +ine să ră-âne- pe parteaasta a râului. @uă un +ăţ lung şi desenă un cerc "n noroi/ cu o linie co+orând dinspre el.Acesta este ?chiul Heilor/ cu râul care curge către sud. 'oi sunte- aici. 5co+i cu +ăţul ogaură lângă linia râului/ su+ cerc. 'u pute- să ocoli- lacul pe la vest/ aşa cu- a- cre8ut.

<stul ne duce "napoi la dru-ul regelui. ută +ăţul sus/ unde linia şi cercul se "ntâlneau.Dacă "-i aduc +ine a-inte/ aici este un oraş. Cetatea e de piatră şi acolo şi!a sta+ilitreşedinţa un lord/ e doar un turn/ dar sigur are stră,eri şi poate un cavaler sau doi. Dacăur-ări- râul către nord/ tre+uie să a,unge- acolo "nainte să se "ntunece. 3ro+a+il că aucoră+ii/ aşa că a- de gând să vând tot ce ave- şi să "-pru-ută- una. rase o linie cu +ăţul prin -i,locul cercului care repre8enta lacul/ de ,os până sus. Dacă 8eii sunt +uni/ vo- aveavânt şi vo- traversa ?chiul Heilor/ până la 4arrenton. Eâr" +ăţul "n pă-ânt/ "n partea desus a cercului. Acolo pute- cu-păra cai noi sau pute- să ne adăposti- la 4arrenhal. <stereşedinţa Doa-nei Lhent/ iar ea a fost "ntotdeauna prietena Rondului. 3lăcintă 6ier+inte

făcu ochii -ari.! @a 4arrenhal sunt fanto-e. Moren scuipă:! Asta e pentru fanto-ele tale. A8vârli +ăţul "napoi "n noroi. "ncălecaţi.Ar*a "şi a-intea poveştile pe care i le spunea 9ătrâna 'an despre 4arrenhal. Regele

4arren cel afurisit se +aricadase "năuntru/ astfel că Aegon eli+erase dragonii şi transfor-asecastelul "ntr!un rug. 'an spunea că spirite "nverşunate -ai +ântuiau şi acu- turnurile"nnegrite. neori oa-enii se duceau la culcare "n paturile lor/ nevătă-aţi/ şi di-ineaţa eraugăsiţi -orţi/ arşi de vii. Ar*a nu credea toate asteaI nu fanto-e erau la 4arrenhal/ cicaaleri" 0ar ea ar putea să!i spună Doa-nei Lhent cine e/ iar cavalerii ar putea s!oescorte8e până acasă şi s!o prote,e8e. Asta era trea+a cavalerilor/ prote,au "n special fe-eile.

3oate că @ad* Lhent chiar ar a,uta!o.6ăgaşul râului nu era un dru- al regelui/ dar nu era chiar aşa de rău pentru ceea ce era/

i " fâ i ă l " i d Eă ă i ă d l ă " i d lă ii



Cel puţin casa şi câ-pul nu fuseseră pâr,olite/ şi prin prea,-ă nu erau cadavre. ar+ergăsi o grădină/ undeva "n spate/ scoaseră din pă-ânt nişte ceapă şi nişte ridichi/ şi u-plurăun sac cu var8ă "nainte de a!şi vedea de dru-.

3uţin -ai departe/ 8ăriră ca+ana unui pădurar/ "ncon,urată de copaci +ătrâni şi de +uşteni stivuiţi cu gri,ă/ gata să fie crăpaţi/ iar -ai "ncolo/ o casă părăginită/ spri,initădeasupra râului pe piloni "nalţi de 8ece picioare. A-+ele erau părăsite. recură pe lângă -ai-ulte lanuri de grâu/ poru-+ şi or8 care se coceau la soare/ dar nu se 8ăreau oa-eni "ncopaci/ nici u-+lând printre rânduri cu secerile "n -âini. 0n cele din ur-ă/ oraşul se "nfăţişă privirii/ un grup de case al+e/ "n ,urul 8idurilor unei cetăţi/ un te-plu septi- -are/ cuacoperişul de şindrilă/ turnul lordului aşe8at pe o -ovilă către apus... şi nici ur-ă deoa-eni/ nicăieri.

Moren ră-ase călare/ "ncruntându!se:! 'u!-i place/ 8ise el/ dar e la o aruncătură de +ăţ. erge- să aruncă- o privire. ?

privire prudent" Eedeţi/ poate sunt pe acolo oa-eni care se ascund. 3oate au lăsat vreo +arcă "n ur-ă/ sau ceva ar-e pe care le pute- folosi.

6ratele "n negru lăsă 8ece oa-eni să stea de pa8ă lângă căruţe şi lângă fetiţa plângăcioasă şi "i "-părţi pe ceilalţi "n patru grupe de câte cinci/ să cercete8e oraşul.

! ineţi!vă urechile şi ochii deschişi/ "i preveni/ "nainte de a porni către turn/ să vadădacă lordul sau găr8ile lui erau de găsit.

Ar*a se po-eni cu Gendr*/ 3lăcintă 6ier+inte şi @o--*. Loth cel scund şi +urduhănos trăsese cândva la vâsle pe o galeră/ aşa că era cel -ai +un -arinar pe care "l

aveau la "nde-ână. Moren "i spuse să!i ducă ,os/ pe -alul lacului/ să vadă dacă pot găsi o +arcă. 0n ti-p ce treceau printre casele tăcute şi al+e/ Ar*a si-ţea furnicături pe +raţe. Acestoraş gol o "nspăi-ânta aproape la fel de -ult ca şi cetatea incendiată unde le găsiseră pefetiţa plângăcioasă şi pe fe-eia cu un singur +raţ. De ce au fugit oa-enii/ părăsindu!şicasele şi tot ce aveau Ce i!a putut speria atât de tare

5oarele co+ora spre apus şi caii lăsau u-+re lungi/ "ntunecate. ? +ufnitură neaşteptatăo făcu pe Ar*a să "ntindă -âna după Ac/ dar era doar un o+lon trântit de vânt. După -alullarg al râului/ spaţiul "nchis al oraşului "i dădea o stare de nervo8itate.

Când 8ări lacul "n faţa ei/ "ntre case şi copaci/ dădu pinteni calului/ trecând "n galop pe

lângă Loth şi Gendr*. âşni pe pa,iştea acoperită de iar+ă de lângă -alul pietros. 5uprafaţaliniştită a apei strălucea/ "n lu-ina soarelui la apus/ ca o foiţă de ara-ă. <ra cel -ai -arelac pe care!# vă8use vreodată/ căci părea ne-ărginit. Eă8u la stânga un han construitdeasupra apei/ pe piloni -asivi de le-n. @a dreapta/ un ponton lung pătrundea adânc "n apă/iar -ai departe/ spre răsărit/ se -ai aflau şi alte docuri/ degete de le-n ce se "ntindeaudinspre oraş. Dar singura +arcă pe care o 8ări era una uşoară/ răsturnată cu susul "n ,os/ cufundul putre8it.

! Au plecat/ spuse Ar*a de8a-ăgită. Ce vor face acu-P Acolo e un han/ 8ise @o--*/ când ceilalţi "i a,unseră din ur-ă. Cre8i că au lăsatceva de -âncare 5au +ere

P 4ai să vede-/ sugeră 3lăcintă 6ier+inte.P @asă tu hanul/ se repe8i Loth/ Moren a spus că tre+uie să găsi- o +arcă.P A l +ă il



Loth o che-ă să!i a,ute/ aşa că se confor-ă/ cer!cetând hangare şi -aga8ii/ "n ti-p cecalul ei păştea la -al. Găsiră nişte vâsle/ nişte cuie/ găleţi cu s-oală "ntărită şi o pisică/"-preună cu o droaie de pisoi nou!născuţi. Dar nici o +arcă.

?raşul era "ntunecat ca o pădure/ când Moren şi ceilalţi "şi făcură din nou apariţia.! urnul e gol/ spuse el. @ordul a plecat/ la luptă poate/ sau să!şi ducă oa-enii la

adăpost/ nu se ştie. 'ici un cal şi nici un porc nu au -ai ră-as "n oraş/ dar vo- -ânca. A-vă8ut o gâscă alergând slo+odă şi nişte găini/ iar "n ?chiul Heilor e peşte +un.

! 9ărcile au dispărut/ raportă Ar*a.! A- putea petici fundul acelei +ărci uşoare/ 8ise oss.

P Ar a,unge/ poate/ pentru patru dintre noi/ spuse Moren.P 5unt şi vâsle/ su+linie @o--*. Bi sunt copaci de ,ur!"-pre,ur. A- putea să

construi- +ărci pentru toţi.P Btii tu ceva despre construcţia de +ărci/ fiu de vopsitorP ? plută/ sugeră Gendr*. ?ricine poate construi o plută/ şi pră,ini lungi pentru"-pins.

Moren "l privi gânditor.! @acul e prea adânc ca să poată fi stră+ătut cu pluta/ dar dacă a- sta pe lângă -al/

unde apa e -ică/ ar "nse-na să părăsi- căruţele. 3oate că ar fi -ai +ine. ? să -ă gândesc până -âine.

! 3ute- să stă- la han "ntre+ă @o--*.! Eo- sta "n cetate/ cu porţile 8ăvorâte/ răspunse +ătrânul. "-i place să -ă si-t

"ncon,urat de 8iduri de piatră când dor-.Ar*a nu putu să tacă şi i8+ucni:! '!ar tre+ui să ră-âne- aici. ?a-enii n!au ră-as. Au fugit cu toţii/ chiar şi lordul

lor.P Arr* e speriat/ anunţă @o--* cu un râs neche8at.P <u nu sunt/ i!o trânti ea "napoi/ dar ei au fost.

! 0steţ -ai eşti/ interveni Moren. 3ro+le-a e că oa-enii care au locuit aici au fost "nră8+oi/ fie că ne place sau nu. 'oi nu sunte-. Rondul de 'oapte nu ia partea ni-ănui/ aşacă ni-eni nu ne e duş-an.

@i nimeni nu ne e prieten, gândi ea/ dar de data aceasta tăcu. @o--* şi ceilalţi se uitaula ea şi nu voia să pară laşă "n faţa lor.3orţile cetăţii erau prinse "n cuie de fier. 0n interior/ dădură peste doi drugi de oţel de

di-ensiunea unor copăcei/ "nfipţi adânc "n pă-ânt şi fiFaţi cu scoa+e de -etal de poartă.Când traseră drugii prin scoa+e/ for-ară o "ntăritură i-ensă "n O. 'u era 6ortăreaţa Roşie/anunţă Moren când ter-inară de cercetat cetatea de sus până ,os/ dar era -ai +ună decât-a,oritatea şi ar tre+ui să le fie "ndea,uns pentru o noapte. Hidurile erau din piatră +rută/netencuită/ "nalte de nouă picioare/ cu o pasarelă din le-n "n spatele crenelurilor. 0n parteade nord era o poartă/ iar Garren descoperi su+ paie o trapă "n vechiul ha-+ar de le-n/ careducea la un tunel "ngust/ şerpuitor. erse cale lungă pe su+ pă-ânt şi ieşi lângă lac. Moren "i

puse să rostogolească o căruţă deasupra trapei/ ca să se asigure că ni-eni nu va intra peacolo. 0i "-părţi "n trei schi-+uri şi "i tri-ise pe ar+er/ ur8 şi Cut,ac> la turnul părăsit să

h d l " ăl i d â ă ă " d i l



! De ce nu pot să tai eu le-nele "ntre+ă ea/ dar ni-eni nu "i dădu atenţie. 9osu-flată/se apucă să ,u-ulească o găină/ "n ti-p ce Moren se aşe8ă la un capăt al +ăncii/ ascuţindu!şila-a pu-nalului cu o tocilă.

Când -âncarea fu gata/ Ar*a -ancă un picior de găină şi o +ucată de ceapă. 'i-eninu prea vor+i/ nici -ăcar @o--*. Gendr* se retrase apoi/ lustruin!du!şi coiful cu un aera+sent. 6etiţa plângăreaţă scânci şi plânse/ dar când 3lăcintă 6ier+inte "i oferi o +ucată degâscă/ o "nghiţi şi aşteptă să -ai pri-ească.

Ar*a era de pa8ă "n cea de!a doua tură/ aşa că "şi căută un pat de paie "n refugiu.5o-nul venea greu. "-pru-ută piatra lui Moren şi "ncepu să!şi ascută Acul. 5*rio 6orelspunea că o la-ă tocită era ca un cal şchiop. 3lăcintă 6ier+inte se aşe8ă pe vine pe salteauade lângă ea/ privind!o cu- lucrea8ă.

P De unde ai făcut rost de o sa+ie aşa de +ună "ntre+ă el. Când vă8u privirea pe carei!o aruncă Ar*a/ ridică -âinile/ scu8ându!se: '!a- spus că ai furat!o/ voia- doar să ştiu deunde o ai/ atâta tot.P i!a dat!o fratele -eu/ -or-ăi ea.P '!a- ştiut că ai un frate.

Ar*a se opri ca să se scarpine su+ că-aşă. 0n fân erau purici/ deşi nu!şi dădea sea-ade ce ar deran,a!o câţiva "n plus.

! A- o -ulţi-e de fraţi.! Adevărat 5unt -ai -ari decât tine sau -ai -ici #8ar tre2ui sa or2esc aşa" Boren mi8a spus s8mi 'in gura"

P ai -ari/ -inţi ea. Au şi ei să+ii/ să+ii lungi şi -!au "nvăţat cu- să!i o-or pe ceicare -ă sâcâie.P <u discuta-/ nu te sâcâia-. 3lăcintă 6ier+inte plecă şi o lăsă singură/ iar Ar*a seghe-ui pe salteaua de paie. Au8ea fetiţa plângând din celălalt capăt al refugiului. ş rea

doar s tac" .e ce tre2uie s pl&ng tot timpul4

3ro+a+il ador-ise/ deşi nu!şi a-intea să fi "nchis ochii. Eisa că urla un lup/ iar sunetulera atât de "ngro8itor "ncât o tre8i. Ar*a se ridică "n capul oaselor pe saltea/ cu ini-aspărgându!i pieptul.

! 3lăcintă 6ier+inte/ tre8eşte!te. 5e ridică "n picioare. Loth/ Gendr*/ n!aţi au8it "şi

trase o ci8-ă.3este tot "n ,urul ei/ +ăr+aţi şi +ăieţi se agitau şi se ridicau de pe saltele.P Ce este "ntre+ă 3lăcintă 6ier+inte.P Ce să au8i- vru să ştie Gendr*.P Arr* a visat urât/ 8ise un altul.P 'u/ a- au8it/ insistă ea. n lup.P Arr* are lupi "n cap/ rân,i @o--*.P @asă!i să urle/ 8ise Garren/ sunt afară/ noi sunte- "năuntru.

Loth fu de acord:P '!a- vă8ut niciodată un lup să atace o cetate. 3lăcintă 6ier+inte spuse:

P <u n!a- au8it ni-ic.! A fost un lup, ţipă Ar*a şi "şi trase a doua ci8-ă. Geva e "n neregulă/ vine cineva/

idi i ă



Ar*a "l ignoră şi se avântă -ai departe. Au8ea de,a caii şi strigătele dincolo de 8iduri.5e caţără pe pasarelă. 3arapetele erau puţin prea "nalte iar Ar*a puţin prea scundă. 6unevoită să!şi fiFe8e vârfurile picioarelor "n crăpăturile dintre pietre ca să vadă pe deasupra.3entru o clipă/ avu i-presia că oraşul era plin de licurici. Apoi "şi dădu sea-a că erauoa-eni cu torţe/ gonind călare printre case. Eă8u un acoperiş cuprins de flăcări/ li-+i de foc portocalii +ră8dând "ntunericul de nepătruns când paiele se aprinseră. r-ă un alt foc/ apoiun altul şi/ curând/ totul era in flacari.

Gendr* se urcă lângă ea/ cu coiful pe cap.! Câţi suntAr*a "ncercă să nu-ere/ dar călăreau prea repede/ cu torţele răsucindu!se "n aer când

le aruncau.

P ? sută/ răspunse ea. Două sute/ nu ştiu. 3este vuietul flăcărilor/ au8ea strigăte. Eorveni curând după noi.P ite/ 8ise Gendr* arătând cu degetul.

? coloană de călăreţi "nainta către cetate printre clădirile "n flăcări. Coifurile sclipeau"n lu-ina focurilor/ iar 8alele şi platoşele străluceau cu refleFe portocalii şi gal+ene. nulducea o fla-ură "n vârful unei lănci "nalte. Avu i-presia că era roşie/ dar era greu dedesluşit "n noapte/ cu focurile vâ,âind de ,ur!"-pre,ur. otul părea roşu sau negru sau portocaliu.

6ocul sălta de la un cal la altul. Ar*a vă8u un copac -istuit/ cu flăcările strecurându!se printre ra-uri până când copacul se profila/ pe fundalul "ntunecat al nopţii/ "n veş-inte

portocalii. <rau cu toţii tre,i acu-/ ocupând pasarelele sau "ncercând să struneascăani-alele speriate pe care le călăreau. 00 au8i pe Moren strigând ordine. 5e "-piedică deceva şi privi "n ,os/ descoperind!o pe fetiţa plângăcioasă care o ţinea de picior.

! 3leacă de aici "şi s-ulse piciorul. Ce faci aici sus 6ugi şi ascunde!te undeva/ proasto. ? "-pinse la o parte.

Călăreţii se opriră "n faţa porţilor.P 5oi, din cetate< strigă un cavaler cu un coif "nalt cu creasta ţintată. .eschide'i, în

numele regelui<

P Da/ şi care rege e ăsta "i strigă +ătrânul Re*sen/ "nainte ca Loth să apuce să!#

"nghiontească.Moren se urcă pe parapetul din faţa porţii/ cu -antia sa neagră/ decolorată/ legată de untoiag.P ei, oi, rm&ne'i acolo< strigă el. >ocuitorii oraşului au plecat"

P Bi tu cine eşti/ +ătrâne Ereun laş al @ordului 9eric "ntre+ă cavalerul cu coifulţintat. Dacă nătărăul acela grăsan/ horos/ e "năuntru/ "ntrea+ă!# cu- "i plac focurile astea"

P '!ave- pe ni-eni cu nu-ele ăsta aici/ "i răspunse Moren. Doar nişte flăcăi pentruRond. '!ave- de!a face cu ră8+oiul vostru. Ridică toiagul/ ca să poată vedea cu toţiiculoarea -antiei sale. 3riviţi. <ste neagră/ culoarea Rondului de 'oapte.P 5au culoarea Casei Dondarrion/ strigă o-ul care purta fla-ura ina-icului. Ar*a "i

putea vedea acu- -ai desluşit culoarea/ "n lu-ina oraşului "n flăcări: un leu auriu pe fondroşu. 9la8onul @ordului 9eric este un fulger roşu pe fundal negru/ continuă +ăr+atul.

Di d ă A " i i i di i " "i " f ă 5 i l i



! 'oaptea toate fla-urile par negre/ o+servă cavalerul cu coif ascuţit. Deschideţi sauvă vo- considera proscrişi/ "n cârdăşie cu duş-anii regelui.

Moren scuipă.P Cine e la co-anda voastrăP <u.

RefleFele caselor ar8ând străluceau su-+ru pe ar-ura calului său de ră8+oi/ "n ti-p ceceilalţi se dădeau la o parte pentru a!# lăsa să treacă. <ra un +ăr+at ro+ust. 3e ar-ură aveaun sfinF/ iar platoşa!i de oţel era orna-entată cu ara+escuri. 3rin vi8iera deschisă a coifului/un chip palid şi -urdar privea "n sus.

8 er A-or* @orch/ stegar al @ordului *in @an!nister de Casterl* Roc>/ ânaRegelui. A aderatului rege/ offre*. Avea o voce su+ţire/ piţigăiată. 0n nu-ele lui/ vă

poruncesc să deschideţi aceste porţi.De ,ur!"-pre,ur/ oraşul ardea. Aerul nopţii era plin de fu-/ iar tăciunii roşii/ purtaţi de

vânt/ depăşeau nu-ărul stelelor. Moren se "ncruntă.! 'u văd de ce. 6aceţi ce vreţi cu oraşul/ nu dau doi +ani pe el/ dar lăsaţi!ne "n pace.

'u sunte- duş-anii voştri. 6rieşte cu ochii tai, vru Ar*a să!i strige o-ului de ,os.

P 'u!şi dau sea-a că nu sunte- lor8i sau cavaleri şopti ea.P 'u cred că le pasă/ "i răspunse/ tot "n şoaptă/ Gendr*.

0ar Ar*a privi chipul @ordului A-or* aşa cu- o "nvăţase 5*rio să privească/ şi vă8u căGendr* avea dreptate.

! Dacă nu sunteţi trădători/ deschideţi porţile/ strigă er A-or*. 'e vo- asigura căspuneţi adevărul şi ne vo- vedea de dru-.

Moren -esteca o frun8ă acrişoară.! i!a- spus că nu e ni-eni aici "n afară de noi. Ai cuvântul -eu.Cavalerul cu coiful ascuţit "ncepu să râdă.

P Cioroiul ne dă cu&ntul lui.P Ai pierdut/ +ătrâne/ "l luă "n derâdere unul dintre lăncieri. Hidul e departe de aici/către nord.P 0ţi -ai poruncesc o singură dată/ "n nu-ele Regelui offre*/ dovedeşte!ţi loialitatea

şi deschide porţile/ 8ise er A-or*.Moren chi+8ui pe "ndelete/ -estecând.P 'u cred că le voi deschide.P Aşa să fie. 5fidaţi porunca regelui şi astfel vă procla-aţi re+eli/ cu sau fără -antiinegre.P A- +ăieţi tineri aici/ strigă Moren.P 9ăieţii tineri şi oa-enii +ătrâni -or la fel. er A-or* ridică apatic un pu-n şi osuliţă ţâşni din u-+rele străve8ii din spatele lui. 3ro+a+il că ţinta fusese Moren/ dar cel rănitfu Loth/ aflat "n spatele lui. Eârful "i străpunse gâtul şi "i ieşi prin ceafă/ "ntunecat şi u-ed.Loth apucă suliţa cu -âinile şi se pră+uşi -oale de pe -etere8e.

P Atacaţi -etere8ele şi ucideţi!i pe toţi/ ordonă er A-or* pe un ton plictisit. Altesuliţe 8+urară.

A "l , 3lă i ă 6i +i d l i ii D f ă ă ă i l



! < si-plu/ 8ise Ar*a/ dar -inciuna "i "ngheţă "n gâtle, când o -ână se prinse de-arginea parapetului. ? vă8u la lu-ina oraşului "n flăcări/ atât de li-pede de parcă ti-puls!ar fi oprit "n loc. Degetele erau +oante/ +ătătorite/ acoperite de fire de păr negru/ sâr-osIsu+ unghia degetului -are avea -i8erie. Teama taie mai ad&nc dec&t s2iile, "şi a-intiAr*a "n ti-p ce vârful unui coif se ivea din spatele -âinii.

Ar*a lovi "n ,os cu putere/ iar oţelul Acului/ for,at "n fierăriile cetăţii/ "nţepă degetele"ntre "ncheieturi.

8 /inter$ellC strigă ea. 5ângele ţâşni/ degetele 8+urară/ iar chipul cu coif dispăru la felde +rusc cu- apăruse.

! @a o parte strigă 3lăcintă 6ier+inte.Ar*a se răsuci. Cel de!al doilea +ăr+at era +ăr+os şi nu purta coif. inea pu-nalul

"ntre dinţi/ ca să ai+ă a-+ele -âini li+ere pentru căţărat. Când "şi a8vârli un picior peste parapet/ Ar*a "ntinse vârful sa+iei "n dreptul ochilor lui. Acul nici nu!# atinseI că8u pe spateşi se pră+uşi. per s cada cu $a'a în os şi s&8şi taie lim2a"

! ită!te la ei, nu la -ine/ ţipă Ar*a la 3lăcintă 6ier+inte.Data ur-ătoare când cineva "ncercă să se caţere "n partea lor de 8id/ +ăiatul "i sfârtecă

-âinile cu spada lui până ce o-ul că8u "napoi.er A-or* nu avea scări/ dar 8idurile fortăreţei erau grosolane şi netencuite/ uşor de

urcat/ şi parcă duş-anii nu se -ai sfârşeau. De fiecare dată când Ar*a tăia/ "-pungea sau"-pingea vreunul/ un altul venea peste 8id. Cavalerul cu coiful ascuţit a,unse la -etere8e/dar Moren "nvârti fla-ura neagră "n ,urul ţepuşei şi "i "-plântă vârful pu-nalului prin

ar-ură/ "n ti-p ce +ăr+atul se lupta cu fla-ura. De fiecare dată când Ar*a ridica privirea/8+urau -ai -ulte torţe/ lăsând "n ur-ă li-+i lungi de foc/ care "i 8ă+oveau "n spateleochilor. Eă8u un leu auriu pe un stindard roşu şi se gândi la offre*/ dorindu!şi să fie aici/ casă!şi poată "-plânta Acul "n faţa lui sarcastică. Când patru oa-eni atacară poarta cutopoarele/ oss "i do+or" cu săgeţi/ unul câte unul. Do++er trânti un o- ,os de pe 8id/ iar@o--* "i crăpă capul cu o piatră "nainte ca acesta să se poată ridica şi "ncepu să strige/ pânăce vă8u cuţitul din +urta lui Do++er şi "şi dădu sea-a că nici el nu se va -ai ridica. Ar*asări peste trupul unui +ăiat nu -ai -are decât on/ care 8ăcea cu +raţul tăiat. 'u credea căea "i făcuse asta/ dar nu era sigură. 0l au8i pe S*le cerşind "ndurare "nainte ca un cavaler cu

o viespe pe scut să!i 8dro+ească faţa cu un +u8dugan. otul -irosea a sânge şi a fu-/ a fierşi a urină/ dar după o vre-e era ca şi cutoate acestea ar fi fost un singur -iros. 'u apucăsă vadă cu- +ăr!+atul slă+ănog a trecut peste 8id/ dar când a,unse sus/ se năpusti asupra lui/"-preună cu Gendr* şi 3lăcintă 6ier+inte. 5a+ia lui Gendr* i8+i coiful +ăr+atului/ trăgându!i!# ,os de pe cap. <ra chel/ avea un aer speriat/ era ştir+ şi purta o +ar+ă cenuşie/ pestriţă/dar chiar "n ti-p ce "i era -ilă de el/ Ar*a "l o-ora/ strigând: /inter$ell< /inter$ell<, "nvre-e ce 3lăcintă 6ier+inte striga "n spatele ei: 6lcinta -ier2inte<, tăind gâtul sfri,it alo-ului.

După ce slă+ănogul "şi dădu duhul/ Gendr* "i luă sa+ia şi sări ,os "n curte/ să -ai"nfrunte şi alţii. Ar*a privi "n ur-a lui şi vă8u u-+rele unor să+ii/ oa-eni "nar-aţi alergând

prin cetate/ cu 8alele şi ar-ele strălucind "n lu-ina focului şi "şi dădu sea-a că reuşiseră sătreacă peste 8id sau să spargă poarta din spate. 5ări ,os/ lângă Gendr*/ ateri8ând aşa cu- o" ă 5 i ' ă d ă ă i l ă+iil d l l ă i il i i+ il



Ar*a "l apucă pe Gendr* de +raţ.! A spus să -erge-/ ţipă ea/ ha-+arul/ tunelul. 3rin crăpăturile coifului/ ochii

aurului străluciră/oglindind lu-ina focului. Clătină din cap. 0l che-ă pe 3lăcintă 6ier+inte să co+oare de

pe 8id şi "l găsiră pe @o--* âini Eer8i acolo unde 8ăcea "nsângerat/ cu o suliţă "nfiptă "nga-+ă. 0l găsiră şi pe Garren/ dar el nu era rănit atât de grav "ncât să nu se poată -işca.Alergând către ha-+ar/ Ar*a o 8ări pe fetiţa plângăcioasă "n -i,locul de+andadei/"ncon,urată de fu- şi de -oarte. ? "nhaţă de -ână şi o trase "n picioare/ "n ti-p ce toţiceilalţi goneau "nainte. 6ata nu voia să se clintească nici păl-uită. Ar*a o trase după ea/ cu-âna dreaptă/ "n vre-e ce cu stânga ţinea Acul. 0n faţă/ noaptea era roşie/ un roşu "nchis. am2arul e în $lcri, gândi Ar*a. @i-+i de foc se "nălţau pe 8iduri/ dinspre locul unde/ "n

fân/ că8use o torţă/ şi au8ea ţipetele ani-alelor prinse "năuntru. 3lăcintă 6ier+inte ieşi dinha-+ar.

! Arr*/ vino @o--* a plecat/ las!o dacă nu vrea să vinăAr*a se "ncăpăţâna să ră-ână "n ur-ă/ trăgând!o după ea pe fetiţa plângăcioasă.

3lăcintă 6ire+inte se precipită "năuntru/ a+andonând!o/ dar Gendr* se "ntoarse/ cu foculstrălucind atât de puternic pe coiful său lustruit "ncât coarnele aruncau parcă sclipiri portocalii. Alergă la ele şi o ridică pe fetiţă pe u-eri.

8 -ugi<

5ă năvăleşti pe uşile ha-+arului era ca şi cu- ai intra "ntr!un furnal. Aerul era unvârte, de fu-/ 8idul din spate/ o perdea de flăcări de sus până ,os. Caii şi -ăgarii loveau/ se

opinteau şi ţipau. ietele animale, gândi Ar*a. 3e ur-ă vă8u căruţa şi trei oa-eni legaţi decadrul ei cu cătuşe. uşcătorul se trăgea de lanţuri/ cu sângele şiroindu!i pe +raţe dinlocurile unde fiarele "i strângeau "ncheieturile. Rorge "n,ura cât "l ţinea gura/ lovind le-nulcăruţei.

! 9ăiete/ strigă aQen 47ghar. Dragă +ăiete rapa deschisă se afla la doar câţiva -etri-ai "n

faţă/ dar focul se "ntindea repede/ -istuind le-nul +ătrân şi fânul uscat -ai repededecât ar fi putut crede. Ar*a "şi a-inti faţa arsă/ ori+ilă/ a Câinelui.

! unelul e "ngust/ strigă Gendr*. Cu- trece-

A! rage!o/ 8ise Ar*a. 0-pinge!o.! 9ăieţi +uni/ dragi +ăieţi/ strigă aQen 47ghar/ tuşind.

P coate'i8ne 2lestematele astea de lan'urii< urlă Rorge. Gendr* "i ignoră.P 0ntră tu pri-a/ apoi ea. Gră+eşte!te/ e cale lungă.

P Când ai tăiat le-nele de foc/ "şi a-inti Ar*a/ unde ai lăsat toporulP Afară/ lângă adăpost. Aruncă o privire către o-ul "nlănţuit. Aş salva -ai "ntâi-ăgarii. 'u ave- ti-p.P u ia!o pe ea/ ţipă Ar*a. 3leacă de aici 6ă ce!ţi spun 6ocul o lovea "n spate/ cu

aripi roşii/ fier+inţi/ "n ti-p ce fugea din ha-+arul "n flăcări. <ra o +inecuvântare să se afleafară/ la răcoare/ dar peste tot "n ,urul ei -ureau oa-eni. 0l vă8u pe oss a8vârlindu!şi sa+ia

i l i "l ă i l l 3 i d i f ' ă i i ă d



n -ăgar era prins "ntr!un cerc de foc/ 8+ierând de spai-ă şi durere. 5i-ţea duhoarea +lănii arse. Acoperişul era şi el cuprins de flăcări/ şi pe ,os cădeau o+iecte/ +ucăţi de le-nar8ând/ nuiele şi fân. Ar*a "şi acoperi gura şi nasul cu -âna. 'u putea vedea căruţa dincau8a fu-ului/ dar "l au8ea şi acu- pe uşcător strigând. 5e târ" "n direcţia sunetului.

Bi pe ur-ă o roată se ivi a-eninţătoare deasupra ei. Căruţa sări şi se deplasă cânduşcătorul trase din nou de lanţuri. aQue o vă8u/ dar era prea greu şi să respiri/ dară-ite săvor+eşti. Ar*a a8vârli toporul "n căruţă. Rorge "l ridică deasupra capului/ cu râuri detranspiraţie plină de funingine şiroindu!i pe faţa fără nas. Ar*a fugi/ tuşind. Au8i oţelulcă8ând peste le-nul +ătrân/ iar şi iar. ? clipă -ai târ8iu se au8i un pocnet puternic/ ca untunet şi fundul căruţei se făcu ţăndări/ "ntr!o eFplo8ie de aşchii.

Ar*a se rostogoli cu capul "n ,os "n tunel şi că8u. Avea noroi "n gură/ dar nu!i păsa/

gustul era +un/ gustul de nă-ol şi de apă/ de vier-i şi de viaţă. 5u+ pă-ânt aerul era rece şi"ntunecat. Deasupra nu era ni-ic decât sânge/ roşu clocotitor/ fu- "necăcios şi ţipetelecailor -urind. "şi roti centura/ dându!şi sa+ia la spate/ ca să n!o "ncurce/ şi "ncepu să setârască. @a 8ece picioare "n ,osul tunelului au8i un sunet/ ca răgetul unei +estii -onstruoaseşi un nor de fu- fier+inte şi praf negru se ridică "n spatele ei/ -irosind a iad. Ar*a "şi ţinurespiraţia/ sărută noroiul de pe fundul tunelului şi "ncepu să plângă. 3entru cine/ nu putea săspună.



TYRION

Regina nu era dispusă să stea la dispo8iţia lui Ear*s.! rădarea este destul de -ârşavă/ declară furioasă/ dar aceasta e o -ârşăvie făţişă/

neruşinată/ iar -ie nu tre+uie să!-i spună eunucul acela afectat ce tre+uie făcut cu ticăloşii.*rion luă scrisorile din -âna surorii sale şi le co-pară +ucată cu +ucată. <rau două

copii/ cuvintele erau identice/ deşi fuseseră scrise de -âini diferite.! aester 6ren>en a pri-it pri-a -isivă/ la Castle 5to>eorth/ eFplică arele

aester 3*celle. Cea de!a doua copie a venit prin @ordul G*les.Degeţel "şi -ângâie +ar+a.

P Dacă 5tannis s!a ostenit cu ei, e -ai -ult ca sigur că toţi ceilalţi lor8i din Cele BapteRegate au vă8ut câte o copie.P Ereau ca scrisorile astea să fie arse/ toate/ spuse Cersei. 'ici o vor+ă despre asta nutre+uie să a,ungă la urechile fiului sau ale tatălui -eu.



! "-i "nchipui că tata a au8it de,a -ai -ult decât o vor+ă până acu-/ spuse *rion sec.

6ără "ndoială/ 5tannis a tri-is o pasăre la Casterl* Roc> şi o alta la 4arrenhal. Cât desprearderea scrisorilor/ la ce +un 6aptul e consu-at. Bi/ "n realitate/ nu e atât de groa8nic cu- pare.

Cersei se "ntoarse către el/ clocotind de furie:! i!ai pierdut -inţile cu totul Ai citit ce spune 0l nu-eşte J+ăiatul offre*K. Bi

"ndră8neşte să -ă acu8e pe mine de incest/ adulter/ trădare .oar pentru c eşti inoat" <ra ui-itor să vadă cât se putea "nfuria Cersei pentru

nişte acu8aţii despre care ştia foarte +ine că erau adevărate. .ac pierdem rz2oiul, ar

tre2ui s se apuce de teatru, are talent" *rion aşteptă până când Cersei ter-ină/ apoi spuse:P 5tannis are nevoie de un preteFt ca să!şi ,ustifice revolta. Ce te!ai fi aşteptat săscrie Do$$re! este $iul legitim şi moştenitorul $ratelui meu, dar cu toate astea am de g&nd

s8i iau tronul4

P 'u suport să -i se spună târfă. 6i, surioar, tannis nu sus'ine c Daime te8a pltit" *rion se prefăcu a arunca din

nou o privire asupra scrisorii. <ra acolo o fra8ă sâcâitoare...! J5cris "n @u-ina Do-nuluiK/ citi el. ? eFpri-are ciudată.3*celle "şi drese glasul.! Aceste cuvinte apar adesea "n scrisorile şi docu-entele din ?raşele @i+ere.

"nsea-nă ni-ic -ai -ult decât/ să 8ice-/ scris în $a'a zeului" Heul preoţilor roşii. <ste o

u8anţă a lor/ asta cred eu.! Ear*s ne!a spus acu- câţiva ani că @ad* 5el*se s!a "nsoţit cu un preot roşu/ lerea-inti Degeţel.

*rion +ătu hârtia cu pal-a.P 0ar acu- s!ar părea că no+ilul ei soţ a făcut la fel. 3ute- folosi asta "-potriva lui.3ute- să!# stârni- pe "naltul 5epton să dea "n vileag cu- s!a "ntors 5tannis "-potriva8eilor/ la fel ca "-potriva regelui de drept...P Da/ da/ spuse regina nervoasă/ dar -ai "ntâi tre+uie să opri- -urdăria asta să se -ai"-prăştie. Consiliul tre+uie să e-ită un edict. ?rice o- care va fi au8it vor+ind despreincest sau nu-indu!# pe off +astard "şi va pierde li-+a pentru asta.

P ? -ăsură prudentă/ spuse arele aester 3*!celle/ cu lanţul de la gât/ se-n aldistincţiei sale/ 8ornăind "n ti-p ce clătina din cap apro+ator.P ? ne+unie/ oftă *rion. Dacă tai li-+a unui o-/ nu dovedeşti că e -incinos/ doararăţi lu-ii că te te-i de ceea ce ar putea să spună.

! Atunci/ tu ce!ai vrea să face- "l "ntre+ă sora lui pe un ton poruncitor.P ai ni-ic @asă!i să şuşotească/ se vor plictisi destul de repede. ?rice o- cu ofărâ-ă de -inte va vedea "n asta doar o "ncercare stângace de a ,ustifica u8urpareacoroanei. ?feră 5tannis vreo dovadă Cu- ar putea/ când nu e ni-ic adevărat *rion "iacordă surorii sale un 8â-+et dulce.P Aşa este/ fu ea nevoită să spună. Dar...P "nălţi-ea a/ fratele tău are dreptate aici. 3et*r 9aelish "şi "ntinse degetele. Dacă"ncercă- să potoli- aceste vor+e/ nu face- decât să le credită-. ai +ine să le trată- cu



-ai rele lucruri despre stăpânii lor/ -ai ales despre cei atât de severi/ ursu8i şi arţăgoşi cu-

e 5tannis 9aratheon.P '!a fost niciodată foarte iu+it/ asta e adevărat. Cersei ră-ase pe gânduri o clipă.Aşadar/ "i plăti- cu aceeaşi -onedă. Da/ "-i place ideea. 3e cine pute- să po-eni- dreptiu+it al lui 5el*se Are doi fraţi/ cred. 0ar unul dintre unchii ei a fost cu ea la 3iatraDragonului "n tot acest ti-p...P er AFell 6lorent este castelanul ei. Deşi *rion nu recunoştea cu dragă ini-ă/ planul lui Degeţel avea şanse. 5tannis nu a fost niciodată "na-orat de soţia lui/ dar era ţeposca un arici când venea vor+a de onoarea lui/ şi era suspicios din fire. Dacă puteau se-ănadiscordie "ntre el şi ur-aşii lui/ asta nu putea decât să le slu,ească. Copilul are urechilefa-iliei 6lorent/ după câte a- au8it.

Degeţel făcu un gest apatic.! n negustor din @*s -i!a spus cândva că @ordul 5tannis tre+uie să!şi iu+ească

foarte -ult fiica/ de vre-e ce a ridicat sute de statui repre8entând!o pe ea de!a lungul8idurilor 3ietrei Dragonului. JDo-nul -euK/ a tre+uit să!i spun/ Jacelea sunt garguieK. Chi!coti. er AFell poate servi drept tată al lui 5hireen/ dar după eFperienţa -ea/ cu cât -ai +i8ară şi -ai şocantă este o poveste/ cu atât e -ai aptă de a fi repetată. 5tannis are un +ufondeose+it de grotesc/ un s-intit cu faţa tatuată.

arele aester 3*celle se hol+ă la el "ngro8it:P Doar nu ai de gând să sugere8i că @ad* 5el*se ar lua un ne2un "n patul ei

P re+uie să fii ne+un ca să vrei să te culci cu 5el*se 6lorent/ răspunse Degeţel. 6ără"ndoială/ Chip 3eticit "i a-intea reginei de 5tannis. Bi cele -ai +une -inciuni conţin "n eleun sâ-+ure de adevăr/ destul cât să!i dea de gândit celui care le ascultă. 5e "ntâ-plă căne+unul este total devotat fetei şi o ur-ea8ă peste tot. Chiar sea-ănă "ntr!un fel. 5hireen areşi ea faţa pătată/ pe ,u-ătate a-orţită.

3*celle nu -ai "nţelegea ni-ic.P Dar asta este de la rsatul8de8&nt, care era cât p!aci s!o o-oare când era copil/ +iata fată.P "-i place -ai -ult povestea -ea/ spuse Degeţel/ şi le va plăcea şi oa-enilor.a,oritatea cred că dacă o fe-eie -ănâncă/ "n ti-p ce e "nsărcinată/ carne de iepure/

copilul se va naşte cu urechi lungi şi pleoştite.Cersei 8â-+i ! acel gen de 8â-+et care de o+icei "i era re8ervat lui ai-e.

P @ord 3et*r/ eşti o fiinţă periculoasă.P ulţu-esc/ "nălţi-ea a.

! Bi un -incinos cât se poate de iscusit/ adăugă *rion/ cu -ai puţină căldură. sta e

mai periculos dec&t ştiam, cugetă el.?chii ver8i!cenuşii ai lui Degeţel "ntâlniră/ fără ur-ă de stân,eneală/ ochii strâ-+i ai

piticului.! Ave- fiecare calităţile noastre/ stăpâne. Regina era prea a+sor+ită de ră8+unarea ei

ca săaudă schi-+ul de replici.

P "ncornorat de un +ufon nătâng. 5tannis va fi +at,ocorit la fiecare crâş-ă de partea



! 3ăian,enul "şi ţese plasa secretă 8i şi noapte/ re-arcă a-eninţător arele aester

3*celle. <u nu a- "ncredere "n el/ do-nii -ei.! 0ar el vor+eşte atât de fru-os despre tine. *rion se ridică din scaun. "ntâ-plător/

ştia ce punea la cale eunucul/ dar nu era ni-ic de spus ca să poată fi au8it de ceilalţiconsilieri. Eă rog să -ă scu8aţi/ do-nii -ei. Alte tre+uri -ă chea-ă.

Cersei deveni dintr!odată +ănuitoare:P re+uri de regeP 'i-ic pentru care să!ţi faci gri,i.P Asta o să ,udec eu.P Erei să!-i strici surpri8a răspunse *rion. 3regătesc un dar pentru offre*. n -iclanţ.P Ce nevoie are el de "ncă un lanţ Are lanţuri de aur şi de argint/ -ai -ulte decât poate purta. Dacă cre8i -ăcar o clipă că poţi cu-păra dragostea lui off cu daruri...P 3ăi/ cu siguranţă/ am dragostea regelui/ după cuel o are pe a -ea. Cât despreacest lanţ/ cred că s!ar putea să!# preţuiască "ntr!o +ună 8i -ai presus de toate celelalte.?-uleţul făcu o plecăciune şi păşi legănat spre uşă.

9ronn aştepta "n faţa sălilor de consiliu/ pentru a!# escorta "napoi la urnul âiniiRegelui.P 6ierarii sunt "n sala de audienţe/ la dispo8iţia ta/ spuse el "n ti-p ce traversau"ncăperea.

P @a dispo8iţia -ea. "-i place cu- sună asta/ 9ronn. Eor+eşti aproape ca un adevăratcurte8an/ "ncă puţin şi "ngenunche8i.e aran,e8 eu/ piticule.

P Asta e trea+a lui 5hae. *rion o au8i pe @ad* anda strigându!# veselă din vârfulscărilor şerpuite. 3refăcându!se că n!o o+servă/ păşi puţin -ai repede.P Ee8i să -i se pregătească lectica/ voi pleca de la castel "ndată ce ter-in aici.

Doi dintre 6raţii @unii stră,uiau uşa. *rion "i salută a-a+il şi se strâ-+ă "nainte de a porni pe scări.

Dru-ul până sus/ "n dor-itor/ "i provoca dureri de picioare."năuntru găsi un +ăiat de doispre8ece ani "ntin!8ând hainele pe pat/ valetul lui/ cu- ar

veni. 3odric> 3a*ne era atât de ti-id/ "ncât *rion nu depăşise cu totul +ănuiala că tatăl săui #!a dat pe +ăiat ca să râdă de el.

! Eeş-intele tale/ stăpâne/ +âigui +ăiatul când intră *rion/ privindu!şi/ cu ochii plecaţi/ ci8-ele. Chiar şi când "şi făcea cura, să vor+ească/ 3od nu reuşea să privească o-ul"n ochi. 3entru audienţe. Bi lanţul tău. @anţul âinii Drepte.

! 6oarte +ine. A,ută!-ă să -ă "-+rac.iletca era din catifea neagră/ cu +utoni de aur "n for-ă de cap de leu/ iar lanţul/ un

şirag de -âini din aur -asiv/ ale căror degete apucau/ fiecare/ "ncheietura celeilalte. 3od "iaduse o -antie din -ătase purpurie/ festonată cu aur/ scurtată pe -ăsura lui. 3e un o- destatură o+işnuită n!ar fi fost decât o capă scurtă.

5ala de audienţe a âinii nu era atât de -are ca a regelui/ nici cât un petic pe lângăi-ensitatea sălii tronului/ dar lui *rion "i plăceau carpetele din *r/ draperiile de pe pereţi



"-prăştie pe covor cu un 8go-ot surd de -etal pe le-n. A- pus să se facă astea "n fierăria

castelului. Ereau "ncă o sută eFact la fel.nul dintre fierari "ngenunche să studie8e o+iectul: trei 8ale i-ense de oţel/ "-pletite

una "ntr!alta.! n lanţ puternic.

P 3uternic/ dar scurt/ răspunse piticul. ?arecu- ca -ine. "-i doresc unul -ult -ailung. Ai un nu-eP i se spune 9urtă de 6ier/ stăpâne 6ierarul era scund şi gras/ "-+răcat si-plu/ "nhaine de lână şi piele/ dar +raţele sale erau groase/ ca gru-a8ul unui taur.P Ereau ca toate fierăriile din De+arcaderul Regelui să "nceapă să facă aceste 8ale şi săle unească. oate celelalte lucrări vor fi lăsate deoparte. Ereau ca fiecare +ăr+at carecunoaşte arta prelucrării -etalului să pri-ească această sarcină/ fie el -eşter/ calfă sauucenic. Când voi -erge de!a lungul 5tră8ii ?ţelului/ vreau să aud ciocane răsunând noapteşi 8i. Bi vreau un o-/ un o- puternic/ să ur-ărească reali8area lor. <şti tu acel o-/ 9urtă de6ierP 5e prea poate să fiu/ stăpâne. Dar ce se va "ntâ-pla cu 8alele şi să+iile pe care leaşteaptă regina

n alt fierar interveni:! "nălţi-ea 5a ne!a poruncit să face- că-ăşi de 8ale şi ar-uri/ să+ii/ pu-nale şi

topoare/ toate "n nu-ăr -are. 3entru "nar-area noilor ei oşteni/ stăpâne.

P rea+a asta poate să aştepte/ răspunse *rion. 3ri-a dată lanţul.P 5tăpâne/ să!-i fie cu iertare/ "nălţi-ea 5a a spus că acelora care nu!şi vor facenor-a li se vor strivi -âinile/ insistă neliniştitul fierar. Hdro+ite de propriile lor nicovale/ aspus.

.raga %ersei, mereu str&duindu8se s $ie iu2ita de supuşii ei<

P 'i-eni nu va avea -âinile 8dro+ite. Aveţi cuvântul -eu.P 6ierul a devenit scu-p/ afir-ă 9urtă de 6ier/ iar pentru lanţul ăsta va fi nevoie de-ult fier/ şi pe lângă asta/ de căr+une pentru foc.P @ordul 9aelish se va "ngri,i să aveţi câţi +ani vă sunt de tre+uinţă/ le pro-ise *rion.5pera că se putea +a8a pe Degeţel pentru atâta lucru. Eoi porunci Găr8ii ?raşului să vă a,ute

să găsiţi fier. opiţi toate potcoavele din oraş/ dacă e nevoie.n +ăr+at -ai "n vârstă păşi "nainte/ "-+răcat so-ptuos/ cu o tunică de da-asc cu

catara-e de argint şi o -antie tivită cu +lană de vulpe. 0ngenun!che să eFa-ine8e inelele-ari de oţel pe care *rion le aruncase pe podea.

! 5tăpâne/ anunţă el pe un ton grav/ aceasta este "n cel -ai +un ca8 o lucrare +utucănoasă. < lipsită de rafina-ent. ? trea+ă potrivită pentru fierari de rând/ fără "ndoială/ pentru oa-eni care "ndoaie potcoave şi +at cuie/ dar eu sunt -aestru ar-urier/ dacă nu!ţi ecu supărare. Asta nu e o trea+ă pentru -ine/ nici pentru ceilalţi -aeştri. 'oi face- să+iiascuţite ca un ţipăt/ ar-uri de-ne de un 8eu. 'u aşa cea"

*rion "şi "nclină capul "ntr!o parte şi "l privi cu ochii săi strâ-+i.! Cu- te nu-eşti/ -aestre ar-urier! 5alloreon/ la dispo8iţia ta/ stăpâne. Dacă âna Regelui "-i va "ngădui/ voi fi cât se



! aestre 5alloreon/ a- de gând să port toate celelalte +ătălii pornind de la acest lanţ.

De 8ale a- nevoie/ nu de coarne de de-on. Aşadar/ lasă!-ă să!ţi eFplic altfel: u vei facelanţuri sau te vei te-e de ele. Alegerea "ţi aparţine.

5e ridică şi plecă/ fără să privească "n ur-ă. 9ronn "l aştepta la poartă/ cu lectica şi oescortă de rechi 'egre călare.

! Btii unde -erge- "l "ntre+ă *rion.5e lăsă a,utat să urce "n lectică. 6ăcuse tot ceea ce!i stătea "n putere să hrănească

oraşul "nfo-etat ! tri-isese -ai -ulte sute de tâ-plari să construiască +ărci de pescuit "nlocul praştiilor/ deschisese pădurea regală pentru orice vânător care "ndră8nea să traverse8erâul/ tri-isese chiar -antiile aurii să caute hrană la vest şi la sud ! cu toate acestea/ori"ncotro -ergea/ vedea priviri acu8atoare. 3erdelele lecticii "l apărau de asta şi/ "n plus/ "iofereau răga8ul pentru a gândi.

0n ti-p ce şerpuiau "ncet pe "ntortocheata Alee a -+relor 'egre către poaleleuntelui Aegon/ *rion reflectă asupra eveni-entelor din acea di-ineaţă. ânia suroriisale "l făcuse să piardă din vedere adevărata se-nificaţie a scrisorii lui 5tannis 9ara!theon.6ără dove8i/ acu8aţiile lui nu "nse-nau ni-ic/ ce conta că se autoprocla-ase rege @i cum

a reac'iona Renl!4 #u puteau sta a-ândoi pe ronul de 6ier.3lictisit/ dădu puţin la o parte draperia/ să arunce o privire afară/ la dru-. rechile

'egre veneau călare/ "n stânga şi "n dreapta lecticii/ cu colanele lor "nspăi-ântătoareatârnate la gât/ "n ti-p ce 9ronn -ergea "n faţă/ să eli+ere8e dru-ul. 0i privi pe trecătorii

care se uitau la el" %ei care par cei mai suspec'i sunt pro2a2il cei mai neinoa'i, hotăr" el. .e cei care par neinoa'i tre2uie s ma $eresc"

Destinaţia lui era "n spatele dealului Rhaen*s şi dru-urile erau "nţesate de oa-eni.recu aproape o oră până când lectica "şi opri -ersul legănat. *rion picotea/ dar se tre8i +rusc când -işcarea "ncetă/ se frecă la ochi şi acceptă -âna lui 9ronn pentru a co+or".

Casa avea două eta,e/ piatră ,os şi le-n deasupra. n turnuleţ rotund se ridica dintr!uncolţ al clădirii.

ulte dintre ferestre aveau gea-uri plu-+uite. Deasupra uşii atârna o la-păorna-entată/ un glo+ de -etal aurit şi sticlă staco,ie.P n +ordel/ spuse 9ronn. Ce vrei să faci aici

P Ce se face de o+icei "ntr!un +ordel ercenarul i8+ucni "n râs.P 5hae nu!ţi a,unge

! A fost destul de fru-oasă pentru o floare de câ-p/ dar eu nu -ai sunt "n câ-p.?a-enii -ici au pofte -ari/ şi a- au8it că fetele de!aici sunt şi pe placul regelui..

! 9ăiatul e destul de -are! 'u offre*/ Ro+ert. are i!a plăcut casa asta. .eşi Do$$re! ar putea, într8ader, s

$ie destul de mare" 3 idee interesant" Dacă tu şi rechile 'egre doriţi să vă distraţi/ aveţitoată li+ertatea/ dar fetele Chata*ei sunt scu-pe. Eeţi găsi case -ai ieftine peste tot de!alungul dru-ului. @asă un o- aici/ care să ştie unde să!i găsească pe ceilalţi când voi vrea să-ă "ntorc.

9ronn "ncuviinţă:! Cu- spui tu. rechile 'egre erau nu-ai 8â-+et. Dincolo de uşă/ o fe-eie "naltă/ "n



P itlurile pot fi la fel de periculoase ca şi nu-ele/ o atenţiona *rion. Arată!-i câteva

dintre fetele tale.P Ea fi plăcerea -ea deose+ită. Eei descoperi că sunt toate pe cât de fru-oase/ pe atâtde dulci şi pricepute "n toate tainele dragostei. 5e răsuci cu graţie/ lăsându!# pe *rion să our-e8e cu pas legănat/ "naintând cât putea de repede cu picioarele sale scurte/ pe ,u-ătatecât ale ei.

3rin spatele unui paravan sculptat din *r/ "-podo+it cu flori/ ara+escuri şi fecioarevisătoare/ se furişară neo+servaţi "ntr!o sufragerie unde un +ătrân cânta un cântec vesel dinfluier. 0ntr!un alcov -oale/ un *roshi +eat/ cu o +ar+ă roşie/ legăna pe genunchi o fetişcanădurdulie. 0i desfăcuse corsetul şi "şi "nclina cupa/ turnându!i un firicel de vin peste sâni/ casă!# poată linge. Alte două fete ,ucau cărţi "n faţa unei ferestre cu gea- plu-+uit. Cea pistruiată purta o cunună de flori al+astre "n părul ca -ierea. Cealaltă avea pielea catifelatăşi neagră ca un căr+une lustruit/ ochi -ari/ negri/ sâni -ici şi ascuţiţi. <rau "-+răcate "n-ătase vaporoasă/ "ncinse la +râu cu şiraguri de -ărgele. @u-ina soarelui/ revărsată prinsticla colorată/ le contura trupurile tinere/ dulci/ prin hainele su+ţiri/ iar *rion si-ţi"-punsături "n testicule.

! Aş sugera/ cu respect/ fata cu pielea neagră/ spuse Chata*a.P < tânără.P Are şaispre8ece ani/ stăpâne.

? &rst potriit pentru Do$$re!, gândi el/ a-in!tindu!şi ce spusese 9ronn. 3ri-a lui

fe-eie fusese chiar -ai tânără. *rion "şi a-intea cât de sfioasă păruse când şi!a tras rochia peste cap pentru pri-a oară. Avea păr lung/ negru/ şi ochi al+aştri "n care te puteai "neca ! şiel se "necase. %e 2iet ntru eşti, piticule" Eine din ţinuturile tale natale/ fata asta

! 5ângele ei e sângele verii/ stăpâne/ dar fiica -ea a fost născută aici/ la De+arcaderulRegelui. 5urpri8a i se citi pro+a+il pe chip/ căci Chata*a continuă: 3oporul -eu considerăcă nu e nici o ruşine să te afli "ntr!o casă a plăcerii. 0n 0nsulele Eerii/ cei care se pricep săofere plăcere sunt foarte preţuiţi. ulţi tineri cu o+ârşie no+ilă şi fecioare slu,esc câţiva anidupă ce "-+o+ocesc/ pentru a onora 8eii.

! Ce legătură au 8eii cu astaP Heii ne!au făcut trupurile/ precu- şi sufletele/ nu!i aşa <i ne dau glasul/ ca să!i

pute- slăvi "n cântec. 'e dau -âini/ ca să pute- să le ridică- te-ple. Bi ne dau dorinţa/ casă pute- să ne uni- şi să!i slăvi- "n acest fel.P 5ă!-i a-inteşti să!i spun asta "naltului 5epton/ 8ise *rion. Dacă -!aş putea ruga cu penisul/ aş fi -ult -ai religios. Dădu din -ână. Accept +ucuros propunerea ta.

! "-i voi che-a fiica. Eino.6ata "l "ntâ-pină "n ,osul scărilor. ai "naltă decât 5hae/ deşi nu la fel de "naltă ca

-a-a sa/ fu nevoită să se aşe8e "n genunchi pentru ca *rion s!o poată săruta.! 'u-ele -eu este Ala*a*a/ 8ise ea/ cu o u-+ră palidă a accentului -a-ei sale. Eino/

stăpâne.0l luă de -ână şi "l conduse sus/ urcând două şiruri de trepte/ pe ur-ă co+orând "ntr!un

coridor lung. Din spatele uneia dintre uşile "nchise se au8eau gâfâieli şi ţipete de plăcere/chicoteli şi şoapte din spatele alteia. *rion "şi si-ţi penisul strivit de pantaloni. sta ar



P 5tăpânul -eu va găsi că li-+a -ea este foarte pricepută. Când era- -ică/ a-

"nvăţat când s!o folosesc şi când nu.P Asta "-i place. *rion 8â-+i. Aşadar/ ce face- acu- 3oate ai vreo propunere.P Da/ spuse ea. Dacă stăpânul -eu va deschide dulapul/ va găsi ceea ce caută.

*rion "i sărută -âna şi se cocoţă "n dulapul gol. Ala*a*a "nchise uşa "n ur-a lui. <lcăută pe +â,+âite panoul de le-n din spate/ si-ţi cu- "i alunecă su+ degete şi "l dădu la o parte. 5paţiul gol din spatele 8idurilor era negru ca s-oala/ dar continuă să +â,+âie până cedădu de -etal. âna i se "nchise peste o treaptă de -etal. Descoperi cu piciorul o treaptă-ai ,oasă şi "ncepu să co+oare. ult su+ nivelul dru-ului/ puţul se deschidea către un tunel"nclinat de pă-ânt/ unde "l găsi pe Ear*s aşteptându!# cu lu-ânarea "n -ână.

Ear*s nu se-ăna deloc cu el "nsuşi. ? faţă +ră8dată de cicatrici şi o +ar+ă neagră se8ăreau de su+ cascheta de oţel/ purta 8ale peste hainele de piele fiartă/ pu-nal şi spadă la +râu.P Chata*a a fost pe placul tău/ stăpâneP Aproape prea -ult/ recunoscu *rion. <şti sigur că pute- avea "ncredere "n fe-eiaastaP 'u sunt sigur de ni-ic "n această lu-e nestatornică şi vicleană. otuşi/ Chata*a nuare nici un -otiv s!o iu+ească pe regină şi ştie că ţie tre+uie să!ţi fie recunoscătoare pentrucă ai scăpat!o de Allar Dee-. erge- 3orni "n ,osul tunelului.

6&n şi mersul îi e di$erit, re-arcă *rion. Ear*s răspândea -iros de vin sec şi

usturoi/ "n loc de lavandă.P "-i plac noile tale veş-inte/ "i spuse *rion "n ti-p ce -ergeau.P unca pe care o fac nu "-i per-ite să u-+lu pe stră8i "n -i,locul unei coloane decavaleri. Aşadar/ când părăsesc castelul/ adopt veş-inte -ai potrivite şi astfel ră-ân "nviaţă să te slu,esc -ai -ult.P 0ţi vine +ine "n haine de piele. Ar tre+ui să vii "-+răcat aşa la ur-ătoarea "ntrunire aconsiliului.P 5ora ta n!ar fi de acord/ stăpâne.P 5ora -ea şi!ar -urdări len,eria. Hâ-+i "n "ntuneric. '!a- vă8ut nici ur-ă de vreunspion al ei pe ur-ele -ele.

P ă +ucur să aud asta/ stăpâne. nii dintre slu,+aşii surorii tale sunt "n aceeaşi-ăsură şi ai -ei/ fără ştirea ei. răsc să cred că au devenit atât de negli,enţi "ncât să se lasevă8uţi.P <i +ine/ eu urăsc ideea că -!a- căţărat prin dulapuri şi a- suportat chinurile poftelor 8ădărnicite/ pentru ni-ic.P 'icidecu- pentru ni-ic/ "l asigură Ear*s. <i ştiu că eşti aici. Dacă cineva va fidestul de "ndră8neţ să intre "n casa Chata*ei dându!se drept client/ nu pot să spun/ dar credcă e de preferat să greşi- prin a fi prea prudenţi.P Cu- de un +ordel are o intrare secretăP unelul a fost săpat pentru o altă ână a Regelui/ un o- a cărui onoare nu!i per-itea să fie vă8ut intrând "ntr!o ase-enea casă. Chata*a a pă8it cu străşnicie secretulacestui tunel.



P 'u e un cal care să te poarte "n luptă/ răspunse Ear*s/ dar va fi de folos şi nu va

atrage atenţia. Ca şi ceilalţi. 0ar gră,darii văd şi aud doar ani-alele. <unucul luă o -antiedintr!un cui. <ra din lână aspră/ decolorată de soare şi deşirată/ dar avea o croială a-plă.Dacă!-i per-iţi. Când o "ntinse peste u-erii lui *rion/ "l acoperi din cap până!n picioare/având o glugă care putea fi trasă "n faţă pentru a!i u-+ri chipul. ?a-enii văd ceea ce seaşteaptă să vadă/ spuse Ear*s "n ti-p ce o potrivea. 3iticii nu sunt atât de des "ntâlniţi cu-sunt copiii/ aşa că vor vedea un copil. n +ăiat "ntr!o -antie veche/ pe calul tatălui său/u-+lând după tre+urile acestuia. Deşi cel -ai +ine ar fi să vii -ai ales noaptea.P Aşa intenţione8... după 8iua de a8i. Cel puţin deoca-dată. 5hae -ă aşteaptă. ?instalase "ntr!un conac "ncon,urat de 8iduri/ "n colţul dinspre nord!est al De+arcaderuluiRegelui/ nu departe de -are/ dar nu "ndră8nea să o vi8ite8e de tea-ă să nu fie ur-ărit.

P Ce cal preferi *rion dădu din u-eri.P Acesta e destul de +un.

* A- să!i pun şaua pentru tine. Ear*s luă şaua dintr!un cârlig.

*rion "şi aran,a -antia grea şi "ncepu să -ăsoare gra,dul cu pasul/ neră+dător.P Ai pierdut un consiliu interesant. 5tannis s!a "ncoronat/ se pare.P Btiu.P i!a acu8at fratele şi sora de incest. ă "ntre+ cu- a a,uns la o ase-enea +ănuială.P 3oate că a citit o carte şi s!a uitat la culoarea pe care o are părul +astardului/ aşa cu-au făcut 'ed 5tar> şi on Arr*n "naintea lui. 5au poate cineva i!a şoptit la ureche. Râsuleunucului nu era chicotitul lui o+işnuit/ ci un râs -ai gros şi -ai gutural.P Cineva ca tine/ poate.P 5unt suspectat '!a- fost eu.P Dacă ai fi fost/ ai recunoaşteP 'u. Dar de ce aş trăda un secret pe care l!a- păstrat atâta vre-e na e să "nşeli unrege şi cu totul alta este să te ascun8i după tufiş. 0n plus/ +astar8ii au fost "n vă8ul tuturor.P 9astar8ii lui Ro+ert Ce!i cu eiP Are opt/ din câte ştiu eu/ spuse Ear*s "n ti-p ce se chinuia să potrivească şaua.

a-ele lor au fost ca ara-a şi -ierea/ ca untul şi castanele/ dar copiii lor au fost cu toţiinegri precu- cor+ii... şi/ se pare/ tot de rău augur. Aşa că/ atunci când *rcella şi o-!-enau ieşit dintre coapsele surorii tale/ a-ândoi aurii ca soarele/ adevărul nu a fost greu deghicit.

*rion clătină din cap. .ac ar $i nscut mcar un copil al so'ului ei, ar $i $ost

îndeauns ca s dezarmeze 2nuielile""" .ar atunci %ersei n8ar $i $ost %ersei"

! Dacă n!ai fost tu şoptitorul/ cine a fost! Ereun trădător/ fără "ndoială. Ear*s strânse chinga.

P DegeţelP <u n!a- pronunţat nici un nu-e. *rion "l lăsă pe eunuc să!# a,ute să urce "n şa.

! @ord Ear*s/ spuse el de pe cal/ uneori a- senti-entul că eşti cel -ai +un prieten pecare "l a- la De+arcaderul Regelui/ iar alteori a- senti-entul că "-i eşti cel -ai rău



BRAN

Cu -ult "nainte ca pri-ele degete de lu-ină să dea la o parte o+loanele/ ochii lui 9ran

erau deschişi. Aveau oaspeţi la Linterfell/ vi8itatori veniţi pentru săr+ătoarea recoltei. 0ndi-ineaţa aceasta vor trage la ţintă. Cândva/ această perspectivă l!ar fi u-plut de e-oţie/dar asta se "ntâ-pla înainte"

'u acu-. Lalderii se vor +ate "n să+ii cu cavalerii din escorta @ordului anderl*/ dar9ran nu va avea nici un rol "n această "ntrecere. <l tre+uia s!o facă pe prinţul "n solariultatălui său.

! Ascultă şi s!ar putea să "nveţi ceva despre ce "nsea-nă să fii lord/ "i spusese aester@uin.

9ran nu ceruse să fie prinţ. Cavaler se visase el dintotdeauna/ călare pe un cal deră8+oi/ "n ar-ură strălucitoare/ "ncon,urat de fla-uri fluturând "n vânt/ de lănci şi de să+ii.De ce tre+uia să!şi irosească 8ilele ascultând discuţiile +ătrânilor despre lucruri pe care le"nţelegea doar pe ,u-ătate 6entru c eşti in$irm, "i rea-inti un glas interior. n schilod "nscaunul



său -oale putea să fie lord ! +ăieţii Lalder spuneau că +unicul lor era atât de plăpând

"ncât tre+uia să fie dus peste tot cu lectica ! dar nu un cavaler călare pe ar-ăsarul său. 0n plus/ era datoria lui.

! <şti ur-aşul fratelui tău la Linterfell şi eşti un 5tar>/ i!a spus er Rodri>/ aducându!i a-inte cu- stătea Ro++ lângă tatăl său atunci când veneau să!# vadă lor8ii stegari.

@ordul L*-an anderl* sosise de la 3ortul Al+ cu două 8ile "n ur-ă/ călătorind cu +arca şi cu lectica/ căci era prea gras ca să stea pe cal. 0n ur-a lui venise un lung alai deservitori/ cavaleri/ scutieri/ lor8i -ărunţi şi doa-ne/ vestitori/ -u8icanţi/ chiar şi un ,ongler/cu fla-uri şi tunici sclipitoare/ "n 8eci de culori. 9ran "i "ntâ-pinase la Linterfell din ,ilţulde piatră al tatălui său/ cu lupi străvechi sculptaţi pe +raţe/ iar pe ur-ă er Rodri> i!a spuscă s!a descurcat +ine. Dacă acela ar fi fost sfârşitul/ nu s!ar fi supărat. 0nsă a fost doar"nceputul.

! ?spăţul e un preteFt plăcut/ "i eFplicase er Rodri>/ dar ni-eni nu stră+ate o sută deleghe doar pentru o +ucată de raţă şi o "nghiţitură de vin. Doar cei care au de adus "n faţanoastră pro+le-e i-portante sunt dispuşi să facă acest dru-.

9ran "şi ridică privirea spre tavanul de piatră +rută de deasupra capului. Ro++ i!arspune să nu se co-porte ca un copil. 3arcă "l au8ea/ şi glasul no+ilului lor tată deopotrivă.5ine iarna, iar tu eşti aproape om matur, ran" i o datorie"

Când 4odor năvăli "năuntru/ 8â-+ind şi -or!-ăind fără noi-ă/ "l găsi pe +ăiatrese-nat cu soarta sa. 0l a,ută să se spele şi să se pieptene.

P Astă8i/ ,iletca din lână al+ă/ porunci 9ran. Bi +roşa de argint. er Rodri> vrea să arătca un lord. 3e cât putea/ 9ran prefera să se "-+race singur/ dar erau anu-ite -işcări ! să!şitragă "n sus pantalonii/ să!şi lege ghetele ! care "l chinuiau. ergeau -ai repede cu a,utorullui 4odor. ?dată ce "nvăţa să facă un lucru/ "l făcea cu "nde-ânare. âinile sale erau -ereu +lânde/ cu toate că avea o forţă ui-itoare.P Dacă 8eii nu ţi!ar fi luat puterea/ ai fi fost un -are cavaler.P 4odor 4odor "l privi/ cu ochii căprui/ nevinovaţi/ ochi lipsiţi de "nţelegere.

! Da/ răspunse 9ran/ 4odor. 0i arătă cu degetul. 3e perete/ lângă uşă/ atârna un coşre8istent din

nuiele şi piele/ cu găuri tăiate pentru picioarele lui 9ran. 4odor "şi trecu +raţele prin

curele şi "şi strânse +ine cureaua lată "n ,urul pieptului/ pe ur-ă "nge!nunche lângă pat. 9ranse spri,ini de +arele fiFate "n perete şi se +alansa/ vârându!şi picioarele inerte "n coş şi apoi prin găuri.

! 4odor/ spuse din nou 4odor/ ridicându!se. 9ăiatul de la gra,duri -ăsura aproape doi-etri. rcat "n spatele lui/ 9ran aproape că atingea tavanul cu capul. Când ieşiră pe uşă/ seaplecă. ?dată/ 4odor si-ţise -iros de pâine coaptă şi alergase către +ucătărie/ iar 9ran s!alovit atât de tare/ "ncât aester @uin a tre+uit să!i coasă scalpul. i>>en "i adusese dindepo8itul de ar-e un coif vechi/ ruginit/ fără vi8ieră/ dar rareori 9ran se ostenea să!# poarte. Lalderii râdeau ori de câte ori "l vedeau cu el pe cap.

"şi odihni -âinile pe u-erii lui 4odor/ "n ti-p ce co+orau scara şerpuitoare. Afară/curtea răsuna de,a de sunet de să+ii/ de scuturi şi de cai. <ra o -u8ică dulce. 3 s arunc

doar o priire, gândi 9ran/ o priire $ugar, at&ta tot



Apariţia lui 9ran "n coş stârni priviri ui-ite din partea celor care nu!# -ai vă8useră

până atunci/ dar era o+işnuit să ignore ase-enea priviri. 0i vedea pe Lalderi "ncălecând. "şiaduseseră ar-uri fru-oase toc-ai de la Ge-eni/ platoşe strălucitoare de argint/ cu"ncrustaţii al+astre. Lalder cel are avea un coif cu o creastă "n for-ă de castel/ "n ti-p ceLalder cel ic preferase panglicile de -ătase/ al+astre şi gri. 5cuturile şi tunicile lor erau/de ase-enea/ diferite. Lalder cel ie purta pe +la8onul "-părţit "n patru careuri turnurilege-ene ale fa-iliei 6re*/ alături de -istreţul vărgat al Casei +unicii sale şi plugarul ce orepre8enta pe cea a -a-eiI Cra>ehall şi Darr*. 9la8onul lui Lalder cel are "nfăţişacopacii şi cor+ii Casei 9lac>ood şi şerpii "ncolăciţi ai Casei 3aege. unt, pro2a2il, aizi

de onoruri, gândi 9ran privindu!i "n ti-p ce!şi luau lăncile. Un tar; nu are neoie dec&t

de lupul strechi"

Ar-ăsarii lor +ălţaţi erau iuţi/ puternici şi +ine dresaţi. Aliniaţi unul lângă altul/atacară ţintele de paie. A-ândoi loviră scuturile "n plin şi erau de,a departe când ţintelecăptuşite se răsuciră. Lalder cel ic dădu lovitura cea -ai puternică/ dar 9ran se gândi căLalder cel are se ţinea -ai +ine pe cal. Bi!ar fi dat a-+ele picioare nefolositoare "nschi-+ul şansei de a se lua la "ntrecere cu oricare dintre ei.

Lalder cel ic "şi a8vârli deoparte lancea sfărâ-ată/ "l o+servă pe 9ran şi opri calullângă el:P Ce -ai cal urât/ 8ise/ referindu!se la 4odor.P 4odor nu e cal/ răspunse 9ran.

P 4odor/ spuse 4odor.Lalder cel are se apropie la trap/ alăturându!se vărului său:

P 3ăi nu e la fel de deştept ca un cal/ asta e sigur. Câţiva dintre flăcăii de la 3ortul Al+se "nghiontiră şi "ncepură să râdă.P 4odor. Radiind de voioşie/ 4odor privi de la un 6re* la altul/ fără să!şi dea sea-a căe +at,ocorit. 4odor hodor

Calul lui Lalder cel ic neche8ă.P Ee8i/ discută. 3oate că JhodorK "nsea-nă Jte iu+escK pe li-+a cailor.P acă!ţi gura/ 6re* 9ran si-ţea cu- sângele "i năvăleşte "n o+ra,i.

Lalder cel ic "şi aduse calul -ai aproape/ i8+in!du!# pe 4odor/ cât p!aci să!#

dărâ-e.P Bi ce!o să faci dacă nu -i!o ţinP ? să!şi as-uţă asupra ta lupul/ vere/ "l atenţiona Lalder cel are.P 6oarte +ine. "ntotdeauna -i!a- dorit o +lană de lup.P 5ara ţi!ar s-ulge capul tău -are şi gras/ 8ise 9ran.

Lalder cel ic se +ătu cu pu-nul "n piept/ lovin!du!şi ar-ura.P @upul tău are dinţi de oţel/ să -uşte prin platoşă şi prin 8aleP unge< Glasul lui aester @uin răsună ca un tunet/ acoperind 8go-otul din curte.Cât anu-e au8ise/ 9ran nu!şi dădea sea-a/ dar/ evident/ suficient ca să se "nfurie. 'u se

cuvin ase-enea a-eninţări şi nu vreau să -ai aud aşa ceva. Aşa te porţi tu la Ge-eni/Lalder 6re*P Dacă vreau. De pe cal/ Lalder cel ic "i aruncă lui @uin o privire se-eaţă/ de



! Bi eu la fel/ spuse el. "ncerca- doar să fiu a-u8ant.

9ran o+servă că lui aester i se "nroşise chelia/ dacă nu altceva. @uin era -ai furiosca "nainte.

! n adevărat lord "i alină şi!i prote,ea8ă pe cei sla+i şi nea,utoraţi/ le spuse +ăieţilor6re*. '!a- să vă per-it să faceţi glu-e crude pe sea-a lui 4odor/ -!aţi au8it < un +ăiatini-os/ săritor şi ascultător/ ceea ce e -ai -ult decât pot spune despre voi a-ândoi.aester arătă spre Lalder cel ic: 0ar tu nu te vei -ai apropia de pădurea 8eilor şi de aceilupi/ altfel vei avea de plătit pentru asta. Cu -ânecile fluturând/ se "ntoarse pe călcâie/ făcuvreo doi paşi clătinaţi/ pe ur-ă "ntoarse capul: 9ran/ vino. @ordul L*-an aşteaptă.

! 4odor/ du!te după aester/ porunci 9ran.! 4odor/ 8ise 4odor. Cu pasul lui -are/ "l a,unse din ur-ă pe aester/ care gonea cu

furie. aester @uin ţinu uşa deschisă/ iar 9ran cuprinse cu +raţele gâtul lui 4odor şi seaplecă "n ti-p ce intrară.

! Lalderii/ "ncepu el...! 'u -ai vreau să aud ni-ic despre asta/ gata aester @uin arăta o+osit şi speriat.

Ai avut dreptate să!i iei apărarea lui 4odor/ dar n!ar fi tre+uit să te afli acolo. er Rodri> şi@ordul L*-an au luat de,a -icul de,un aşteptându!te. < nevoie să vin personal să te aduc/ca pe un copil -icP 'u/ răspunse 9ran ruşinat. "-i pare rău/ voia- doar...P Btiu ce voiai/ 8ise aester @uin pe un ton -ai +lând. Aş vrea să se poată adeveri/

9ran. Ai vreo "ntre+are "nainte să "ncepe- această audienţă! Eo- vor+i despre ră8+oi8 Tu nu vei vor+i despre ni-ic. Glasul lui @uin redevenise tăios. <şti "ncă un copil

de opt ani...! Aproape nouă.! ?pt/ repetă aester cu fer-itate. 5ă nu spui ni-ic altceva decât a-a+ilităţi/ doar

dacă er Rodri> sau @ordul L*-an "ţi pun "ntre+ări.9ran clătină din cap:! ? să ţin -inte. '!a- să!i po-enesc ni-ic lui er Rodri> despre ceea ce s!a

"ntâ-plat "ntre tine şi +ăieţii 6re*.

! ulţu-esc.@!au aşe8at pe 9ran "n scaunul de ste,ar al tatălui său/ căptuşit cu perne gri de catifea/

"n spatele unei -ese lungi din scânduri. er Rodri> stătea la dreapta lui/ iar aester @uinla stânga/ "nar-aţi cu pene/ căli-ări cu cerneală şi un teanc de hârtii al+e pe care aveau săscrie tot ceea ce se petrecea. 9ran "şi trecu o -ână peste le-nul aspru al -esei şi "şi ceruscu8e pentru că a "ntâr8iat.P 3ăi prinţii nu "ntâr8ie niciodată/ răspunse a-a+il @ordul 3ortului Al+. Cei care vin"naintea lui sosesc prea devre-e/ atâta tot. L*-an anderl* avea un râs răsunător. 'u erade -irare că nu se putea ţine "n şa/ părea -ai -are decât orice cal. 9un de gură/ pe cât era

de uriaş/ "ncepu prin a cere curţii de la Linterfell să confir-e noii grăniceri pe care "inu-ise la 3ortul Al+. 9ătrânii preferaseră să păstre8e argintul pentru De+arcaderul Regeluidecât să!# tri-ită noului Rege al 'ordului.



! 'u a- -ai avut putere pe -are de sute de ani/ de când 9randon 3âr,olitorul a dat

foc coră+iilor tatălui său. Dă!-i aurul necesar/ şi "ntr!un an "ţi voi aduce suficiente galere casă poţi lua 3iatra Dragonului şi De+arcaderul Regelui laolaltă.

Discuţiile despre coră+iile de ră8+oi "i stârniră lui 9ran interesul. 'i-eni nu!# "ntre+ă pe el/ dar se gândi că ideea @ordului L*-an era eFcepţională. @e şi vedea/ cu ochii -inţii.5e "ntre+ă dacă vreun infir- co-andase vreodată o navă de ră8+oi. Dar er Rodri> pro-isedoar să!i "nainte8e lui Ro++ propunerea/ spre anali8ă/ "n ti-p ce aester @uin scri,elea perga-entul.

ie8ul 8ilei veni şi trecu. aester @uin "l tri-ise pe 3oF* *- ,os/ la +ucătării/ iarei -âncară/ "n solariu/ +rân8ă/ clapon şi pâine de ovă8. 0n ti-p ce rupea carnea cu degetelesale groase/ @ordul L*-an ceru politicos -âna Doa-nei 4ornood/ care "i era verişoară.

! A fost născută anderl*/ ştiţi. 3oate că/ după ce!şi va potoli a-ărăciunea/ i!ar plăceasă fie din nou o anderl*/ ce 8iceţi uşcă din clapon şi 8â-+i larg: 5e face că sunt şi euvăduv de opt ani de 8ile. < vre-ea să!-i iau altă nevastă/ nu sunteţi de acord/ do-nii -ei?-ul "ncepe să se si-tă singur. Aruncând oasele/ "ntinse -âna după un copan. 5au/ dacădoa-na visea8ă un fecior -ai tânăr/ fiul -eu/ Lendel/ şi el e ne"nsurat. < plecat la sud/unde o pă8eşte pe @ad* Catel*n/ dar/ fără "ndoială/ la "ntoarcere va dori să!şi ia o nevastă."şi şterse un strop de grăsi-e de pe +ăr+ie cu -âneca tunicii.

9ran au8ea prin ferestre 8ăngănitul "ndepărtat al ar-elor. 'u "l interesau căsătoriilecâtuşi de puţin. =i8aş dori s $iu os, în curte"

@ordul L*-an aşteptă ca -asa să fie curăţată/ "nainte de a ridica pro+le-a uneiscrisori pe care o pri-ise de la @ordul *in @annister/ care "l ţinea ostatic la 6urca Eerde pe fiul lui -ai -are/ er L*lis. i!# oferă "napoi fără răscu-părare/ cu condiţia să!-iretrag trupele de la "nălţi-ea 5a şi să ,ur că nu voi -ai lupta.P 0l vei refu8a/ desigur/ spuse er Rodri>.P '!aveţi nici o tea-ă "n privinţa asta/ "l asigură lordul. Regele Ro++ nu are slu,itor-ai devotat decât L*-an anderl*. otuşi/ n!aş vrea să!-i văd fiul lânce8ind la 4arrenhal-ai -ult decât tre+uie. < un loc nefast. 9leste-at/ se spune. 'u că aş fi genul care să"nghită ase-enea +aliverne/ dar... itaţi!vă ce a păţit acest anos 5l*nt. Ridicat de regină larangul de @ord de 4arrenhal şi alungat de fratele ei. ri-is la Hid/ după cuse spune. ă

rog să pute- aran,a/ nu peste -ult ti-p/ un schi-+ echita+il de pri8onieri. Btiu că L*lis n!ar vrea să stea deoparte tot restul ră8+oiului. < vitea8 fiul -eu/ şi fioros ca un dulău.

Când audienţa luă sfârşit/ u-erii lui 9ran erau "nţepeniţi de atâta stat "n acelaşi scaun.0ar "n seara aceea/ "n ti-p ce stătea la cină/ un corn sună/ vestind sosirea unui alt oaspete.@ad* Donella 4ornood nu aduse cu sine o suită şi un lung şir de cavaleri/ ci veni doar ea/"nsoţită de şase oşteni o+osiţi/ cu "nse-nul unui cap de elan pe unifor-ele portocalii şi plinede praf.P Regretă- nespus toate suferinţele prin care ai trecut/ doa-na -ea/ 8ise 9ran când ise "nfăţişă pentru a!şi aduce salutul. @ordul 4ornood fusese ucis "n +ătălia de la 6urca

Eerde/ iar singurul lor fiu -urise "n 3ădurea Boaptelor. Linterfell nu va uita.P ă +ucur să aud asta. <ra o fe-eie palidă/ uscăţivă/ cu fiecare cută a feţei -arcatăde suferinţă. 5unt foarte ostenită/ stăpâne. Dacă -i!ai "ngădui să -ă odihnesc/ ţi!aş fi



P 9astardul lui 9olton -asea8ă trupe la 6ortul Groa8ei/ "i preveni ea. 'ădă,duiesc că

are de gând să!i ducă spre sud/ să se alăture tatălui său/ la Ge-eni/ dar când a- tri-is să fie"ntre+at despre intenţiile lui/ -i!a trans-is că nici un 9olton nu va fi vreodată luat la"ntre+ări de o fe-eie. De parcă ar fi fost un fiu legiti- şi ar fi avut dreptul să poarte acelnu-e.P @ordul 9olton nu #!a recunoscut niciodată pe +ăiat/ din câte ştiu/ interveni er

Rodri>. ărturisesc că nu!# cunosc.P 3uţini "l cunosc/ răspunse ea. A locuit cu -a-a sa până acu- doi ani/ când tânărulDo-eric a -urit şi #!a lăsat pe 9olton fără ur-aş. Atunci şi!a adus ea +astardul la 6ortulGroa8ei. 9ăiatul e o creatură perfidă/ "n orice ca8/ şi are un servitor care este aproape la felde crud ca el. 6uturosul i se spune. 5e 8ice că nu face +aie niciodată. erg "-preună lavânătoare/ 9astardul şi acest 3uturos/ şi nu la vânătoare de cer+i. A- au8it poveşti/ lucruricărora nu!-i vine să le dau cre8are/ nici -ăcar când vine vor+a despre un 9olton. 0ar acu-/că no+ilul -eu soţ şi fiul -eu iu+it au plecat la 8ei/ 9astardul priveşte cu ,ind la pă-ânturile-ele.

9ran ar fi vrut să!i dea o sută de oa-eni ca să!şi apere drepturile/ dar er Rodri> spusedoar:P 3oate să se uite/ dar de va face -ai -ult/ "ţi ,ur că va pri-i o pedeapsă cu-plită. Eeifi "n siguranţă/ doa-na -ea/ deşi/ pro+a+il/ cu ti-pul/ când durerea "ţi va trece/ s!ar puteasă găseşti că e prudent să te recăsătoreşti.

P A- trecut de anii când pot naşte copii/ câtă fru-useţe a- avut s!a dus de -ult/răspunse ea schiţând un 8â-+et o+osit/ şi/ cu toate acestea/ +ăr+aţii se ţin după -ine cu- n!au făcut!o niciodată când a- fost fecioară.P 'u!i priveşti cu ochi +uni pe aceşti pretendenţi "ntre+ă @uin.P ă voi recăsători/ dacă "nălţi-ea 5a porunceşte/ răspunse @ad* 4ornood/ darors Crofood e o +rută +eţivă şi e -ai +ătrân decât tatăl -eu. Cât despre no+ilul -eu văr/anderl*/ patul stăpânului -eu nu e destul de -are să!# "ncapă pe unul de di-ensiunea lui/iar eu sunt cu siguranţă prea -ică şi firavă să stau su+ el.

9ran ştia că +ăr+aţii dor-eau deasupra fe-eilor când "-părţeau patul. 5ă dor-i su+@ordul anderl*/ "şi i-agina el/ ar fi ca şi cu- ai dor-i su+ un cal pră+uşit. er Rodri>

clătină din cap cu "nţelegere:! Eei avea alţi peţitori/ doa-na -ea. Eo- "ncerca să!ţi găsi- un pretendent -ai pe

gustul tău.! 3oate că nu e nevoie să cauţi prea departe/ ser. După ce @ad* 4ornood plecă/

aester @uin8â-+i:

P er Rodri>/ cred sincer că doa-na te place. er Rodri> "şi drese glasul/ cu un aerstân,enit.P <ra foarte tristă/ spuse 9ran. er Rodri> "ncuviinţă:

! ristă şi +lândă/ şi deloc neatrăgătoare pentru o fe-eie de vârsta ei/ cu toată-odestia de care dă dovadă. otuşi/ un pericol pentru pacea regatului fratelui tău.! <a "ntre+ă 9ran uluit. aester @uin răspunse:



P De ce nu po'i să te căsătoreşti tu cu ea "ntre+ă 9ran. 5puneai că e atrăgătoare/ iar

9eth ar avea -a-ă.9ătrânul cavaler aşe8ă o -ână pe +raţul lui 9ran:

P <şti a-a+il/ prinţul -eu/ dar sunt doar un cavaler şi/ "n plus/ sunt prea +ătrân. Aş putea să!i fiu alături câţiva ani/ dar "ndată ce aş -uri/ @ad* 4ornood s!ar afla din nou "naceeaşi "ncurcătură/ iar perspectivele lui 9eth ar putea fi pri-e,duite şi ele.P Atunci lasă!# pe +astardul @ordului 4ornood să fie -oştenitor/ 8ise 9ran/gândindu!se la fratele său vitreg/ on.

er Rodri> răspunse:P Asta ar fi pe placul Gloverilor/ poate şi u-+ra @ordului 4ornood ar fi -ulţu-ită/dar nu cred că @ad* 4ornood ne!ar iu+i. 9ăiatul nu este din sângele ei.P otuşi/ interveni aester @uin/ tre+uie să ne gândi- la asta. @ad* Donella nu -aie la vârsta la care să poată avea ur-aşi/ după cu- a -ărturisit ea "nsăşi. Dacă nu +astardul/atunci cineP 3ot să -ă retrag 9ran au8ea "n curte antrena-entul cavalerilor/ sunetul de oţel peoţel.

9ran roşi de plăcere. 'u era atât de plictisitor să fii lord pe cât se te-use şi/ de vre-ece @ad* 4ornood fusese atât de succintă "n co-paraţie cu @ordul anderl*/ "i ră-ăseserăcâteva ore de lu-ină să!# vi8ite8e pe Eara. 0i plăcea să!şi petreacă ti-pul cu lupul său "nfiecare 8i/ atât cât "i "ngăduiau er Rodri> şi aester.

De "ndată ce 4odor intră "n pădurea 8eilor/ Eara se ivi de su+ un ste,ar/ de parcă ar fiştiut că veneau. 9ran -ai 8ări o siluetă 8vealtă/ neagră/ privind din tufişuri.

! @ăţosule 5trigă el. Aici/ @ăţosule. @a -ine. Dar lupul lui Ric>on dispăru la fel derepede precu- se ivise.

4odor cunoştea locul preferat al lui 9ran/ aşa că "l duse la -arginea unui ia8/ su+coroana deasă a copacului ini-ii/ unde @ordul <ddard o+işnuia să "ngenunche8e pentru a seruga. Când a,unse acolo/ valuri -ici unduiau oglinda apei/ făcând ca i-aginea copacului sătre-ure şi să danse8e. otuşi/ nu era nici o suflare. 3entru o clipă/ 9ran fu derutat.

0n clipa ur-ătoare/ ?sha ţâşni din ia8/ "-proş!când apa de ,ur!"-pre,ur/ atât deneaşteptat/ "ncât până şi 4odor sări la o parte/ ,eluindu!se/ "ngro8it/ odor, odor, până ce

9ran "l +ătu pe u-ăr ca să!# liniştească.! Cu- poţi "nota acolo/ o "ntre+ă pe ?sha/ nu e rece?sha "notă până la pietre şi se ridică/ cu apa şiroindu!i pe trup. <ra goală şi i se făcuse

pielea de găină. Eara se apropie şi o adul-ecă.P Eoia- să ating fundul apei.P '!a- ştiut că ia8ul are fund.

P 5!ar putea să nu ai+ă. ?sha 8â-+i. @a ce te hol+e8i/ +ăiete '!ai -ai vă8ut niciodatăo fe-eie

P 9a da. 9ran făcuse +aie cu surorile ei de sute de ori/ şi vă8use şi servitoare "nia8urile fier+inţi. otuşi/ ?sha arăta altfel/ cu trupul ro+ust/ solid şi viguros/ "n loc să fiesuplu şi arcuit. Avea picioarele -usculoase/ sânii plaţi ca două pungi goale. Ai o gră-adă



Linterfell/ trecându!i +inişor peste urechi. Avea o "nfăţişare -ai +lândă decât fe-eia care

"ncercase cândva să!# ucidă "n pădurea lupilor. A- au8it astă8i nişte vor+e la +ucătăriedespre tine şi +ăieţii 6re*.P Ce Ce spuneau

?sha "i 8â-+i cu a-ărăciune.P Că un +ăiat care!şi +ate ,oc de un uriaş e un prost/ iar lu-ea "n care un infir- tre+uiesă!# apere e ne+ună.P 4odor nu şi!a dat sea-a că!şi +at ,oc de el/ 8ise 9ran. ?ricu-/ el nu se +ateniciodată. "şi a-inti că odată/ pe când era -ic/ s!a dus la piaţă cu -a-a şi cu 5eptaordane. @!au luat cu ei pe 4odor/ să le ducă +aga,ele/ dar acesta s!a rătăcit şi/ când l!augăsit/ nişte +ăieţi "l "nghesuiseră "ntr!un gang şi "l loveau cu +eţele. odor<, striga el "ntruna/ plângând şi ferindu!se/ dar n!a ridicat nici o clipă -âna "-potriva lor. 5eptonul Cha*lespune că are un suflet no+il.P Da/ răspunse ?sha/ şi -âini destul de puternice ca să poată suci gâtul unui o-/ dacă!şi pune "n -inte. Dar ar fi -ai +ine să se ferească de +ăieţii Lalder/ şi tu la fel. Cel -are/căruia i se spune icuţul/ a- i-presia că are nu-ele care i se potriveşte. are la trup/ -ic pe dinăuntru/ şi rău până!n -ăduva oaselor.P '!ar "ndră8ni niciodată să!-i facă vreun rău. 5e te-e de Eara/ orice!ar 8ice el.P Atunci poate că nu e atât de prost cu- pare. ?sha era -ereu prudentă "n prea,-alupilor străvechi. 0n 8iua "n care a fost luată/ Eara şi Eânt Cenuşiu sfâşiaseră "n +ucăţi trei

vietăţi săl+atice. 5au poate că este. Bi asta -iroase a neca8uri. "şi legă părul. ai vise8ilupiiP 'u. @ui 9ran nu!i plăcea să vor+ească despre visele sale.P n prinţ ar tre+ui să -intă -ai +ine de atât/ râse ?sha. <i +ine/ visele tale sunttrea+a ta. rea+a -ea e "n +ucătării şi aş face -ai +ine să -ă "ntorc "nainte ca Gage să"nceapă să se pună pe ţipat şi fluturat lingura aia -are de le-n. Cu per-isiunea ta/ prinţul-eu.

:a n8ar $i tre2uit sa pomeneasc despre isele cu lupi, gândi 9ran "n ti-p ce 4odor "lcăra "n sus/ pe scări/ către dor-itorul său. 5e luptă cu so-nul cât putu/ dar "n cele din ur-ăacesta "l "nvinse/ ca de o+icei. 0n noaptea aceasta visă copacul ini-ii. 0l privea/ cu ochii săi

adânci şi roşii/ che-ându!# cu gura!i strâ-+ă de le-n/ iar din crengile sale palide se ivicor+ul cu trei ochi/ fâlfâind/ ciugulindu!i faţa şi strigându!i nu-ele/ cu glasul tăios ca osa+ie.

6u "nsă tre8it de sunetul goarnelor. 9ran se "-pinse pe o parte/ recunoscător că a fosttre8it. Au8i tropot de cai şi strigăte 8go-otoase. u sosit al'i oaspe'i, şi sunt pe umtate

2e'i dup scandalul pe care îl $ac" Apucându!se cu -âinile de +are/ "şi ridică trupul din patşi se duse la scaunul de lângă fereastră. 3e fla-ură aveau un uriaş cu lanţurile sfărâ-ate/se-n că erau din clanul -+er/ de pe tărâ-urile nordului/ de dincolo de lti-ul Râu.

0n 8iua ur-ătoare/ doi dintre ei veniră "-preună la audienţă/ unchii arelui,on/ nişte

fanfaroni "n a-urgul vieţii/ cu +ăr+i al+e ca -antiile din +lană de urs polar pe care le purtau.Cândva/ o cioară "l luase pe ors drept -ort şi "i ciugulise un ochi/ aşa că acesta purta opiatră a dragonului "n loc de ochi. După cu- spusese 9ătrâna 'an povestea/ ors a apucat



P A- su+ veş-inte un leac pentru doliu/ râse ors. er Rodri> "i -ulţu-i politicos şi

"i pro-ise că "i va pre8enta această pro+le-ă doa-nei şi regelui.4other voia coră+ii.! Dinspre nord/ se furişea8ă săl+atici/ -ai -ulţi decât a- vă8ut vreodată. Au traversat

Golful 6ocilor "n +ărci -ici şi acostea8ă pe ţăr-urile noastre. Ciorile din <astic> sunt prea puţine ca să!i oprească/ iar ei se ascund repede ca nişte nevăstuici. Ave- nevoie de coră+iilungi/ da/ şi de oa-eni puternici să le conducă. arele,on a luat prea -ulţi. u-ătate dinrecolta noastră s!a scuturat din lipsă de oa-eni care să dea cu coasa.

er Rodri> se trase de -ustăţi.P Aveţi păduri de pini "nalţi şi ste,ari +ătrâni. @ordul anderl* are constructori decoră+ii şi -arinari cu duiu-ul. "-preună/ ar tre+ui să puteţi ţine pe apă destule coră+ii ca să pă8ească a-+ele coaste ale voastre.P anderl* pufni ors -+er. 5acul acela de seu care se clatină pe picioare < +at,ocorit chiar de oa-enii lui/ care!# nu-esc @ordul reană/ după câte a- au8it. ?-ula+ia poate să u-+le. Dacă i!ai "nfige o sa+ie "n +urtă/ ar ţâşni din ea 8ece -ii de ţipari.P < gras/ recunoscu er Rodri>/ dar nu e prost. Eei cola+ora cu el/ altfel regele va şticare e -otivul. Bi/ spre ui-irea lui 9ran/ +rutalul -+er fu de acord să facă aşa cu- i s!a poruncit/ deşi nu fără să +o-+ăne.

3e durata audienţei/ sosiră Gloverii din Deep!ood otte şi un grup -are de -e-+riai fa-iliei allhart din Cetatea lui orrhen. Galhart şi Ro+ert Glover lăsaseră Deepood

otte pe -âna soţiei lui Ro+ert/ dar cel care veni la Linterfell era ad-inistratorul lor.! Doa-na -ea "ţi cere iertare că nu a putut veni. Copilaşii ei sunt "ncă prea -ici

pentru o ase-enea călătorie şi n!a fost dispusă să!i lase singuri.Curând/ 9ran "şi dădu sea-a că ad-inistratorul/ şi nu @ad* Glover/ era cel care

conducea cu adevărat Deepood otte. ?-ul "i "nştiinţa că deoca-dată punea deopartedoar o 8eci-e din recoltele sale. 5usţinea că un vraci de oca8ie "i spusese că va ur-a o vară"-+elşugată "nainte de!a se aşterne frigul. aester @uin avea nu-ai cuvinte alese desprevracii de oca8ie. er Rodri> le porunci oa-enilor să pună deoparte o cinci-e şi "l chestiona pe ad-inistrator cu de!a-ănuntul despre +astardul @ordului 4ornood/ @arence 5no. 0nnord/ toţi +astar8ii de viţă no+ilă pri-eau nu-ele de 5no. Acest flăcău avea aproape

doispre8ece ani/ iar ad-inistratorul "i slăvea isteţi-ea şi cura,ul.P 3oate că ideea ta cu privire la +ăiat poate fi pusă "n practică/ 9ran/ spuse aester@uin. 0ntr!o +ună 8i/ cred că vei fi un +un lord pentru Linterfell.P 9a nu. 9ran ştia că nu va fi niciodată lord/ nu -ai -ult decât avea să fie vreodatăcavaler. Ro++ se va căsători cu o fată din fa-ilia 6re*/ -i!ai spus!o chiar tu/ iar Lalderiispun şi ei acelaşi lucru. Ea avea fii/ iar aceştia vor fi stăpâni la Linterfell după el/ nu eu.P 5!ar putea să fie aşa/ 8ise er Rodri>/ dar eu a- fost "nsurat de trei ori şi soţiile -i!au dat fiice. Acu- nu!-i -ai ră-âne decât 9eth. 6ratele -eu/ art*n/ a avut parte de patrufii puternici/ dar nu-ai unul a trăit să devină +ăr+at. Când şi acesta a fost ucis/ nea-ul lui

art*n a pierit odată cu el. Când vor+i- re 8iua de -âine/ ni-ic nu e sigur. 0n 8iuaur-ătoare/ i!a venit rândul lui @eo+ald allhart. Eor+i despre prevestirile legate de vre-e şidespre -intea "napoiată a oa-enilor din popor şi povesti cu- nepotul lui ardea de dorul



prietenos cu Ro++ şi cu heon Gre*,o*. Dar er Rodri> era evident neplăcut i-presionat de

ceea ce au8ea.P Dacă regele ar avea nevoie de -ai -ulţi oa-eni/ ar tri-ite după ei/ spuse el.0nfor-ea8ă!# pe nepotul tău că tre+uie să ră-ână "n Cetatea lui orrhen/ aşa cu- a poruncitno+ilul său tată.P Aşa voi face/ ser/ 8ise @eo+ald/ şi a+ia apoi o aduse "n discuţie pe @ad* 4ornood.9iata fiinţă/ fără un soţ care să!i apere pă-ânturile şi fără nici un fiu care s!o -oştenească."şi a-inteau/ fără "ndoială/ că propria lui soţie era o 4ornood/ sora ulti-ului @ord 4al*s.n castel gol e un castel trist/ continuă el. i!a trecut prin -inte să!-i tri-it fiul cel -ai-ic la @ad* Donella/ să ai+ă gri,ă de el ca de propriul ei copil. 9eren are aproape 8ece ani/un flăcău potrivit/ iar ea "i este -ătuşă. Ar "nveseli!o/ sunt sigur/ şi pro+a+il că el chiar arlua nu-ele de 4ornood...P Dacă ar fi nu-it -oştenitor sugeră aester @uin.P ... ca să poată duce -ai departe Casa 4ornood/ "l co-pletă @eo+ald.

9ran ştia ce avea de spus.! ulţu-esc pentru idee/ do-nul -eu/ se repe8i el cu vor+a/ "nainte ca er Rodri> să

apuce să spună ceva. Eo- aduce această pro+le-ă "n faţa fratelui -eu Ro++. ?/ şi aDoa-nei 4ornood.

@eo+ald păru surprins să!# audă pe +ăiat vor+ind.A

! 0ţi sunt recunoscător/ prinţul -eu/ 8ise el. Dar 9ran vă8u -ilă "n ochii săi al+aştri/ pali8i/ a-estecată pro+a+il cu puţină +ucurie că +ăiatul schilod nu era/ "n definitiv/ fiul lui"

3entru o clipă "l ur".otuşi/ aester @uin "l si-pati8a -ult.

P 9eren allhart ar putea foarte +ine să fie cel -ai +un răspuns pentru noi/ le spusedupă ce acesta plecă. După o+ârşie/ este pe ,u-ătate 4ornood. Dacă ia nu-ele unchiuluisău...P ... va fi tot un +ăiat/ interveni er Rodri>/ şi va fi strâns cu uşa să!şi păstre8e pă-ânturile/ "-potriva voinţei lui ors -+er şi a +astardului Roose 9olton. re+uie săchi+8ui- +ine la asta. Ea tre+ui să!# sfătui- cât -ai +ine pe Ro++ "nainte de a lua vreo

deci8ie.P otul se poate reduce la aspectele practice/ spuse aester @uin. Care lord "i este-ai necesar 3ă-ânturile riverane sunt parte a regatului său/ s!ar putea să dorească săci-ente8e alianţa căsătorind!o pe @ad* 4ornood cu unul dintre lor8ii ridentului. n9lac>ood/ poate/ sau un 6re*...P @ad* 4ornood "l poate avea pe unul dintre 6re*ii voştri/ 8ise 9ran. 0i poate avea pea-ândoi/ dacă vrea.P 'u eşti prea a-a+il/ prinţul -eu/ "l do,eni er Rodri>.

#ici /alderii nu sunt" 0ncruntându!se/ 9ran fiFă -asa cu privirea şi nu -ai spuse

ni-ic.0n 8ilele ur-ătoare/ sosiră cor+i de la alte Case no+ile/ aducând refu8uri politicoase.9astardul de la Dreadfort nu putea să li se alăture/ cei din fa-ilia or-ont şi arstar> erau



Cer*n fusese -ereu prietenul lui 9ran şi al fraţilor săi.

! 9ună di-ineaţa/ 9ran/ "i strigă Cle* cu voioşie. 5au tre+uie acu- să!ţi spun 6rin'e

ran4

! 'u-ai dacă vrei. Cle* râse.P De ce nu oţi ceilalţi sunt regi sau prinţi "n ulti-ul ti-p. 5tannis a scris şi laLinterfellP 5tannis 'u ştiu.P < şi el rege acu-/ "i -ărturisi Cle*. 5pune că Regina Cersei s!a culcat cu fratele ei/astfel că offre* este +astard.

!offre* 9astardul/ -ârâi unul dintre cavalerii lui Cer*n. 'u e de -irare că e perfid/dacă tatăl său e Regicidul.

! Aşa e/ spuse un altul/ 8eii urăsc incestul. ita!ţi!vă cu- i!au do+orât pe argar*ieni.3entru o clipă/ 9ran si-ţi că se sufocă. ? -ână uriaşă "l i8+ea "n piept. Avea i-presia

că se pră+uşeşte şi se agăţă cu disperare de frâiele Dansatorului. eroarea i se citise pro+a+il pe faţă.P 9ran 8ise Cle* Cer*n. 'u te si-ţi +ine < doar un alt rege/ ni-ic altceva.P Ro++ "l va "nfrânge şi pe el. "ntoarse capul Dansatorului către gra,duri/ ignorând privirile nedu-erite pe care i le arunca Cer*n. 5ângele "i +u+uia "n urechi/ şi/ dacă nu ar fifost legat "n şa/ pro+a+il că ar fi că8ut.

0n seara aceea/ 9ran se rugă la 8eii tatălui său să!i dea un so-n fără vise. Dacă 8eii

au8iseră/ i!au "nşelat aşteptările/ căci coş-arul pe care i l!au tri-is a fost -ai rău decât oricevis cu lupi.

Z2oar sau mori, striga cor+ul cu trei ochi "n ti-p ce "l ciugulea. <l plângea şi seruga/ dar cor+ul nu avea -ilă. 0!a scos ochiul stâng şi apoi pe dreptul/ iar când a ră-as or+"n "ntuneric/ i!a ciugulit fruntea/ vârându!şi ciocul ascuţit adânc "n craniul lui. A 8+ierat până când a si-ţit că plă-ânii "i vor lua foc. Durerea era ca o secure spintecându!i capul/dar când cor+ul şi!a scos ciocul/ -ân,it de +ucăţi de oase şi păr/ 9ran vedea din nou. Ceeace a vă8ut #!a făcut să gea-ă de spai-ă. <ra agăţat de un turn "nalt/ iar degetele "i alunecau/unghiile 8gâriau piatra/ iar picioarele "l trăgeau "n ,os/ picioare -oarte/ inutile. ut8m<

striga. n o- de aur apăru pe cer/ deasupra lui/ şi "l trase "n sus. >ucrurile pe care le $ac din

dragoste, -ur-ură el "ncet/ "n ti-p ce!# a8vârli "n aer.



TYRION

! 'u -ai dor- cu- dor-ea- când era- tânăr/ "i spuse arele aester 3*celle/ ca să ,ustifice "ntâlnirea -atinală. 3refer să -ă scol/ deşi e "ncă "ntuneric/ decât să 8ac fărăodihnă "n pat/ fră-ântându!-ă cu pro+le-ele nere8olvate/ spuse el ! deşi pleoapele grele "lfăceau să pară pe ,u-ătate ador-it.

0n ca-erele aerisite de su+ stâncărie/ slu,itoarea le servea ouă fierte/ co-pot de pruneşi terci/ "n ti-p ce 3*celle le servea ,udecăţile lui:P 0n aceste vre-uri de restrişte/ când atât de -ulţi oa-eni -or de foa-e/ cred că e potrivit ca -asa -ea să fie frugală.P @ăuda+il/ recunoscu *rion/ spărgând un ou -are/ cu coa,a -aronie/ care "i a-intea

"n -od ne-eritat de capul chel/ pătat/ al arelui aester. <u a- un alt punct de vedere.Dacă este -âncare/ o -ănânc/ "n ca8 că -âine nu -ai e ni-ic. Hâ-+i. 5pune!-i/ şi cor+iităi se tre8esc cu noaptea!n cap



3*celle "şi -ângâie +ar+a al+ă ca 8ăpada care i se revărsa pe piept.P 6ără doar şi poate. 5ă tri-it după pană şi cerneală când ter-ină- de -âncatP 'u!i nevoie. *rion aşe8ă scrisorile pe -asă/ lângă terci/ două perga-ente "-preunate/rulate strâns şi pecetluite cu ceară la a-+ele capete. ri-ite fata de aici/ să pute- discuta.P @asă!ne/ copilă/ porunci 3*celle. 5lu,itoarea se precipită afară din "ncăpere. Acu-/ aceste

scrisori...P 3entru ochii lui Doran artell/ 3rinţ de Dorne. *rion curăţă coa,a spartă de pe ou şi luăo "nghiţitură. <ra nesărat. ? scrisoare/ "n două eFe-plare. ri-ite!ţi cele -ai agere păsări.3ro+le-a e de -aFi-ă i-portanţă.P @e voi tri-ite "ndată ce ter-ină- -icul de,un.P ri-ite!le acu-. Co-potul de prune -ai poate aştepta. Regatul s!ar putea să nu -aiaştepte. @ordul Renl* "şi conduce oastea pe dru-ul ro8elor/ şi ni-eni nu ştie când va pleca@ordul 5tannis de la 3iatra Dragonului.

3*celle clipi.

P Dacă stăpânul -eu doreşte...P Doreşte.P 5unt aici ca să slu,esc. aester se ridică cu greu "n picioare/ cu lanţul rangului său8ornăind "ncet. <ra un o+iect greu/ o du8ină de 8ale de -aester legate laolaltă şi "-podo+ite cu pietre preţioase. 0ar lui *rion i se păru că inelele de aur/ argint şi platină erau cu -ult -ainu-eroase decât cele din -etale -ai puţin no+ile.



3*celle se -işca atât de "ncet/ "ncât *rion avu ti-p să!şi ter-ine oul şi să guste co-potulde prune ! apos şi fiert prea -ult/ după gustul lui ! "nainte ca sunetul aripilor să!# "nde-ne să seridice. ?+servă cor+ul/ negru pe cerul 8orilor/ şi se "ntoarse sprinten către la+irintul de rafturi dela celălalt capăt al "ncăperii.

@eacurile -aesterului erau etalate "ntr!un nu-ăr i-presionant/ 8eci de vase pecetluite cu

ceară/ sute de sticluţe astupate cu dopuri şi -ulte flacoane -ate/ nenu-ărate +orcane cu planteuscate/ fiecare având câte o etichetă scrisă cu gri,ă de -âna lui 3*celle. ? minte ordonat,

reflectă *rion şi/ "ntr!adevăr/ după ce desluşeai aran,a-entul/ era uşor să ve8i că fiecare poţiune"şi avea locul său. @i lucruri at&t de interesante" ?+servă cal-ante şi so-nifere/ laptele -acului/lacri-ile din @*s/ pudră de potir cenuşiu/ otrava lupilor şi dansul de-onilor/ venin de +a8ilisc/ochiul or+/ sângele văduvei...

5tând pe vârfuri şi "ntin8ându!se/ reuşi să tragă o sticluţă plină de praf de pe raftul de sus.Când citi eticheta/ 8â-+i şi şi!o vâr" "n -ânecă.

<ra "napoi la -asă/ deco,ind alt ou/ când arele aester 3*celle co+or" târându!şi

picioarele pe scări.! A- re8olvat/ stăpâne. 9ătrânul se aşe8ă. ? chestiune ca aceasta... e -ai +ine să fiere8olvată cu pro-ptitudine/ "ntr!adevăr/ "ntr!adevăr... De -are i-portanţă/ spuiP ?/ da. erciul era prea gros/ după gustul lui *rion/ şi "i lipseau untul şi -ierea. 6ără doarşi poate/ untul şi -ierea erau rareori "ntâlnite "n ulti-a vre-e la De+arcaderul Regelui/ deşi@ordul G*les avea provi8ii serioase la castel. u-ătate din hrana pe care o -âncau "n această



perioadă venea de pe pă-ânturile lui sau de pe cele ale Doa-nei anda. Ros+* şi 5to>eorth seaflau "n apropierea oraşului/ către nord/ şi erau "ncă neatinse de ră8+oi.P "nsuşi 3rinţul de Dorne/ dacă "-i e "ngăduit să "ntre+...P ai +ine nu.P Cu- spui. Curio8itatea lui 3*celle era atât de -are/ "ncât *rion aproape că "i putea si-ţi

gustul. 3oate că... consiliul regelui...*rion lovi cu lingura de le-n -arginea castronului/ şi 8ise:

P Consiliul eFistă ca să!# s$tuiasc pe rege/ aester.P "ntoc-ai/ răspunse 3*celle/ iar regele...P ... este un +ăiat de treispre8ece ani. <u vor+esc "n nu-ele lui.P Aşa faci/ "ntr!adevăr. <şti âna Regelui. Dar... graţioasa ta soră/ Regina 'oastră Regentă/ea...

... poartă o grea povară pe u-erii ei al+i şi drăgălaşi. 'u doresc să!i sporesc povara. uvrei *rion "şi iţi capul şi "l privi "ntre+ător pe arele aester.

3*celle "şi plecă ochii "napoi la -âncare. Ceva din privirea ochilor desperecheaţi ai lui*rion "i făcea pe oa-eni să se si-tă stân,eniţiI conştient de asta/ se folosea din plin de ei.! Ah/ +ol+orosi +ătrânul privindu!şi prunele. 6ără "ndoială/ ai dreptul/ stăpâne. <şti foarte

atent... s!o scuteşti de această... povară.P "ntoc-ai/ aşa sunt eu. *rion reveni la terciul nesatisfăcător. Atent. 0n definitiv/ Cersei esora -ea dragă.



P Bi fe-eie/ ne"ndoios/ 8ise arele aester 3*celle. ? fe-eie cât se poate de deose+ită/ Bitotuşi... nu e lucru puţin să te ocupi de toate gri,ile regatului/ "n ciuda fragilităţii seFuluife-eiesc...

3, da, e o porum2i' delicat, întrea28l numai pe :ddard tar;"

! ă +ucur că!-i "-părtăşeşti preocuparea. Bi "ţi -ulţu-esc pentru ospitalitate. Dar -ă

aşteaptă o 8i lungă. "şi "ntinse picioarele şi sări de pe scaun. <şti +un să -ă infor-e8i "ndată ce pri-i- un răspuns din DorneP Cu- ţi!e voia/ stăpâne.P Bi numai pe -ineP A... desigur.

3*celle se ţinea de +ar+ă cu -âna!i pătată/ aşa cuun "necat se agăţa de frânghie. 0ni-a lui*rion tresaltă de +ucurie. Unul, gândi el.

0eşi cu -ersu!i legănat "n curtea interioară/ -un!cindu!şi pe scări picioarele scurte. 5oareleera de,a sus/ iar castelul forfotea. 5tră,erii patrulau pe 8iduri/ iar cavalerii şi oştenii se antrenau

cu să+ii +oante. 0n apropiere/ pe -arginea unei fântâni/ şedea 9ronn.Două slu,itoare drăgălaşe trecură alene pe lângă el/ ducând "ntre ele un coş de nuiele/ dar-ercenarul nu le aruncă nici -ăcar o privire.

! 9ronn/ te plâng. *rion făcu se-n către fetişcane. Cu ase-enea i-agini "ncântătoare "n ,urul tău/ tot ceea ce ve8i este o ceată de -ocofani care fac hăr-ălaie. 5e opri/ ră-ânând "n picioare. Cine este +ăiatul cu tunica al+astră "n carouri/ cu cei trei ochi pe scut



! n cavaler rătăcitor/ allad "şi 8ice. De ce 9ronn "şi dădu la o parte o şuviţă de păr dinochi.P < cel -ai +un. Dar uită!te la el/ se -işcă "ntr!un anu-it rit-/ dând aceleaşi lovituri/ "naceeaşi ordine/ de fiecare dată când atacă. Rân,i. Asta "i va aduce -oartea "n 8iua când -ă va"nfrunta.

P 0i e ,urat lui offre*/ nu e ca8ul să te "nfrunte pe tine.5tră+ătură curtea interioară/ 9ronn potrivindu!şi pasul lung după pasul scurt al lui *rion.

ercenarul arăta aproape respecta+il "n aceste 8ile. 3ărul negru "i era spălat şi pieptănat/ era proaspăt +ăr+ierit şi purta platoşa neagră de ofiţer al Rondului de 'oapte. 3e u-eri "i atârna-antia purpurie a @annisterilor/ "-podo+ită cu -âini aurii. *rion i!o dăruise când #!a nu-itcăpitan al găr8ii sale personale.P Câţi petiţionari ave- astă8i se interesă el.P rei8eci şi ceva/ răspunse 9ronn. Cei -ai -ulţi au plângeri sau vor ceva/ ca "ntotdeauna.i s!a "ntors favorita.

Oftă.! @ad* andaP 3a,ul ei. e invită din nou să iei cina cu ea. Eeţi avea pulpă de vânat/ 8ice/ o pereche degâşte u-plute cu sos de dude/ şi...P ... fiica ei/ "l co-pletă *rion posac. Din clipa când sosise la 6ortăreaţa Roşie/ @ad*anda "l vâna/ "nar-ată cu un arsenal nesfârşit de plăcinte cu -rea!nă/ -istreţi şi tocană cuci-+ru şi s-ântână. 0i intrase cu-va "n cap ideea că lordul pitic ar fi consortul ideal pentru fiica





P Alţi ţărani/ răspunse 9ronn. A +ătut tot dru-ul ca să se laude cât de loial este el şi săcerşească o reco-pensă.P "-i voi face ti-p pentru el -âine di-ineaţă. 6ie că era loial cu adevărat/ fie că era doardisperat/ un lord riveran ne-ulţu-it ar putea fi de folos. Ee8i să i se dea o ca-eră conforta+ilă şio -asă caldă. ri!-ite!i şi o pereche nouă de ci8-e/ dintr!acelea +une/ un dar din partea Regelui

offre*. ? dovadă de genero8itate nu strică niciodată.9ronn "ncuviinţă scurt.

P ai e şi un grup -are de +rutari/ -ăcelari şi legu-icultori care cer 8go-otos să fieascultaţi.P @e!a- spus ulti-a oară/ n!a- ni-ic să le dau. @a De+arcaderul Regelui sosea doar ocantitate redusă de -âncare/ destinată "n cea -ai -are parte castelului şi garni8oanei. 3reţurilecrescuseră revoltător de -ult la legu-e/ făină şi fructe/ iar *rion nu voia să se gândească la cefel de carne ar putea să intre "n oalele crâş-elor de la 6undătura 3uricilor. 3eşte/ spera. Aveau"ncă râul şi -area... cel puţin până când venea @ordul 5tannis.

P Eor protecţie. 'oaptea trecută/ un +rutar a fost copt "n propriul său cuptor. Gloata susţineacă cerea prea -ult pe pâine.P Bi e adevăratP 'u are cu- să nege.P 'u l!au -âncat/ nu!i aşaP 'u/ din câte a- au8it.



P Data viitoare o vor face/ 8ise *rion ne"ndurător. @e voi da ce protecţie pot. antiileaurii...P ?a-enii susţin că "n -ulţi-e erau -antii aurii/ răspunse 9ronn. Cer să vor+ească curegele "n persoană.P 'e+uni *rion "i alungase cu vor+e politicoase/ nepotul său i!ar alunga cu +ice şi cu

suliţe. <ra cât p!aci să "ngăduie asta... Dar/ nu/ nu "ndră8nea. ai devre-e sau -ai târ8iu/De+arcaderul Regelui va fi atacat de un duş-an sau altul/ şi ulti-ul lucru pe care "l voia era săai+ă trădători "ntre 8idurile oraşului. 5pune!le că Regele offre* le "-părtăşeşte "ngri,orarea şi vaface tot ce poate pentru ei.P Eor pâine/ nu pro-isiuni.P Dacă le dau astă8i pâine/ -âine voi avea de două ori -ai -ulţi la poartă. AltcinevaP n frate "n negru/ de la Hid. Ad-inistratorul susţine că a adus o -ână putre8ită "ntr!unvas.

*rion schiţă un 8â-+et.

P ă -iră că nu a -âncat!o ni-eni. 3resupun că ar tre+ui să!# pri-esc. 'u cu-va eMorenP 'u. n cavaler/ horne.P er lliser horne Dintre toţi fraţii "n negru pe care "i cunoscuse la Hid/ lui *rion@annister "i plăcuse cel -ai puţin er Alliser horne. n o- aspru/ ursu8/ prea plin de sine. !a- ră8gândit/ nu cred că vreau să!# văd pe er Alliser chiar acu-. Găseşte!i o ca-eră ferită/unde ni-eni nu a schi-+at aşternuturile de un an/ şi -ai lasă!i -âna să putre8ească puţin.



9ronn râse 8go-otos şi plecă să!şi vadă de tre+uri/ "n ti-p ce *rion se că8nea să urcescările şerpuitoare. Când trecu şchiopătând prin curtea eFterioară/ au8i +ariera!ghilotinăridicându!se cu un huruit. 5ora lui/ "nsoţită de o suită nu-eroasă/ aştepta la poarta principală.

Călare pe ar-ăsarul ei al+/ Cersei era cu -ult -ai "naltă decât el/ o 8eiţă "n verde.P 6rate/ strigă ea fără căldură "n glas. Regina nu era -ulţu-ită de felul "n care *rion se

ocupase de anos 5l*nt.P "nălţi-ea a. *rion făcu o reverenţă. <şti "ncântătoare "n di-ineaţa aceasta.

Coroana "i era aurie/ -antia de her-ină. e-+rii suitei stăteau călare "n spatele ei: er

9oros 9lount din Garda Regală/ cu că-aşa al+ă cu sol8i şi o+iş!nuita!i privire "ncruntată/ er

9alon 5ann/ cu arcul atârnat de şaua cu "ncrustaţii de argint/ @ordul G*les Ros+*/ cu tuşea luihârâită/ -ai rea ca oricând/ 4al!l*ne/ 3rofetul 9reslei Alchi-iştilor şi cel -ai nou favorit alreginei/ vărul lor/ er @ance @annister/ scutierul răposatului ei soţ/ ridicat la rang de cavaler lainsistenţele văduvei sale. E*larr şi două8eci de stră,eri "i escortau.P "ncotro te "ndrepţi astă8i/ surioară "ntre+ă *rion.

P 6ac un tur al porţilor/ să cercete8 noile catapulte şi aruncătoarele de flăcări. '!aş vrea săfi- cu toţii la fel de indiferenţi la pro+le-ele apărării oraşului cu- pari a fi tu. Cersei "l fiFă cuochii ei ver8i/ li-pe8i/ fru-oşi chiar şi când priveau cu dispreţ. A- fost infor-ată că Renl*9aratheon a plecat din 4igh!garden. 5e "ndreaptă către dru-ul ro8ei/ cu toată oştirea "n ur-a lui.P Ear*s -i!a spus acelaşi lucru.P Ar putea a,unge aici când va fi lună plină.



P 'u "n rit-ul relaFat "n care "naintea8ă acu-/ o asigură *rion. 5e ospătea8ă "n fiecareseară la alt han şi face câte un popas la fiecare răscruce.P Bi cu fiecare 8i tot -ai -ulţi oa-eni i se alătură. 5e 8ice că oastea lui este acu- de o sutăde -ii de oa-eni.P Asta pare destul de -ult.

P Are "n spatele lui forţa Capătului 6urtunii şi a Casei 4ighgarden/ nătărăule/ i!o trântiCersei. oţi lor8ii stegari ai Casei *rell/ "n afară de fa-ilia Red!*ne/ şi pentru asta tre+uie să!-i -ulţu-eşti -ie. Atâta vre-e cât "i a- pe acei ge-eni +leste-aţi ai săi/ @ordul 3aFter se va pitula la Ar+or şi se va socoti norocos să stea deoparte.P 3ăcat că l!ai lăsat pe Cavalerul 6lorilor să "ţi alunece printre drăgălaşele degete. otuşi/Renl* are şi alte preocupări "n afară de noi. atăl nostru la 4arrenhal/ Ro++ 5tar> la Riverrun...De!aş fi "n locul lui/ aş face aproape la fel. Aş avansa/ aş face paradă de putere/ să vadă regatul/aş ur-ări/ aş aştepta. i!aş lăsa rivalii să se +ată "ntre ei/ "n ti-p ce eu aş aştepta să!-i vinăvre-ea. Dacă 5tar> ne "nfrânge/ sudul va cădea "n -âinile lui Renl* ca o pleaşcă din partea

8eilor/ fără să piardă nici un o-. 0ar dacă -erge pe partea cealaltă/ poate să ne atace când sunte--ai sla+i.Cersei nu era satisfăcută:! Ereau să!# faci pe tata să!şi aducă ar-ata la De+arcaderul Regelui.Unde nu a $i de nici un $olos, dar te a $ace pe tine s te sim'i ocrotit"

! Când a- fost eu "n stare să!# $ac pe tata să -ă asculteCersei ignoră "ntre+area.



! Bi când ai de gând să!# eli+ere8i pe ai-e 6ace cât o sută ca tine.*rion 8â-+i strâ-+:

P 'u!i spune asta Doa-nei 5tar>/ te i-plor. 'u vo- avea o sută ca -ine de dat "n schi-+.P ata tre+uie să fi fost ne+un să te tri-ită pe tine. <şti -ai -ult decât nefolositor. Cerseis-uci hăţurile şi "şi "ntoarse +idiviul. 0eşi pe poartă la trap/ cu -antia de her-ină fluturând "n

ur-a ei. 5uita o ur-ă "n -are gra+ă.De fapt/ Renl* 9aratheon nu!# "nspăi-ânta pe *rion nici pe ,u-ătate cât fratele său/

5tannis. Renl* era iu+it de oa-enii de rând/ dar nu -ai condusese niciodată o oştire la luptă. 3ede altă parte/ 5tannis era dur/ rece/ ne"nduplecat. De!ar avea cu- să afle ce se petrecea la 3iatraDragonului... Dar nici unul dintre pescarii pe care "i plătise să spione8e insula nu se "ntorsese şi până şi infor-atorii pe care eunucul pretindea că i!a plasat "n casa lui 5tannis erau "ngri,orător detăcuţi. otuşi/ carenele dungate ale galerelor din @*s fuseseră vă8ute "n larg/ iar Ear*s aveainfor-aţii din *r despre căpitani ai unor coră+ii de -ercenari care s!au pus "n slu,+a 3ietreiDragonului. .ac tannis atac pe mare, în timp ce $ratele lui, Renl!, ia por'ile cu asalt, cur&nd

or înl'a capul lui Do$$re! într8o 'eap" =ai ru, capul meu a $i l&ng al lui" n gânddepri-ant. Ar tre+ui să facă planuri cu- să o scoată pe 5hae "n siguranţă din oraş/ "n ca8 de pericol.

3odric> 3a*ne stătea "n faţa uşii solariului său/ fiFând podeaua cu privirea.! < "năuntru/ anunţă el cu ochii pe catara-a de la centura lui *rion. 0n solariu. 5tăpâne.

0artă!-ă.*rion oftă:



P Uit8te la -ine/ 3od. ă enervea8ă când vor+eşti cu proha+ul -eu. Cine e "n solariuP @ordul Degeţel. 3odric> reuşi să!# privească repede "n faţă/ apoi "şi plecă ochii "n gra+ă.Eoia- să spun/ @ordul 3et*r/ @ordul 9aelish. aestrul -onedelor.P Eor+eşti despre el de parcă ar fi -ai -ulţi. 9ăiatul se cocoşă/ ca trăsnit/ făcându!# pe*rion să se si-tă a+erant de vinovat.

@ordul 3et*r era aşe8at pe scaunul de la fereastră/ languros şi elegant/ "ntr!o ,iletcăso-ptuoasă de culoarea prunei şi o capă de satin gal+en/ cu o -ână "n-ă!nuşată pe genunchi.

! Regele vânea8ă iepuri cu ar+aleta/ 8ise el. 0epurii câştigă. Eino să ve8i.*rion fu nevoit să se ridice pe vârfuri ca să vadă. os/ un iepure -ort 8ăcea pe pă-ânt/ un

altul/ s-u!cindu!şi urechile lungi/ era pe cale să iasă din +ătaia săgeţii/ lângă el. 5ăgeţi folositestăteau pe pă-ântul "nţesat/ ca nişte paie "-prăştiate de furtună.

! Acu- strigă off. ?rgani8atorul de ,ocuri eli+eră iepurele pe care "l ţinea şi se "ndepărtăţopăind. offre* trase piedica. 5ăgeata rată la ,u-ătate de -etru. 0epurele ră-ase pe picioareledin spate/ cu nările fre-ătând. "n,urând/ off "nvârti roata/ ca să tragă coarda "napoi/ dar ani-alul

plecase "nainte să apuce să "ncarce. Altul ?rgani8atorul "ntinse -âna "n cuşcă. 0epurele lăsă odâră neagră pe pietre/ "n ti-p ce lovitura gră+ită a lui offre* aproape "l plesni pe er 3reston "n +urtă.

Degeţel "ntoarse capul.! 9ăiete/ "ţi place pateul de iepure "l "ntre+ă pe 3odric> 3a*ne.3od "şi "ndreptă privirea către ci8-ele -usafirului/ "ncălţări fru-oase/ din piele roşie/

"-podo+ite cu ara+escuri:



P De -âncat/ stăpâneP 0nvesteşte "n oale/ "l sfătui Degeţel. 0n curând iepurii vor năpădi castelul. ? să -âncă-carne de iepure de trei ori pe 8i.P ai +ine decât carne de şo+olan sau aşchii de le-n/ 8ise *rion. 3od/ lasă!ne singuri.Dacă @ordul 3et*r nu doreşte cu-va o +ăutură răcoritoare.

P 'u/ -ulţu-esc. Degeţel "şi flutură 8â-+etul ironic. 9ea cu piticul/ se spune/ şi te vei tre8iu-+lând pe Hid. 'egrul "-i evidenţia8ă paloarea +olnăvicioasă.

#u te teme, domnul meu, gândi *rion/ nu la Zid m8am g&ndit pentru tine" 5e aşe8ă "ntr!unscaun "nalt/ căptuşit/ şi spuse:P <şti foarte elegant astă8i/ stăpâne.P ă si-t ofensat. ă străduiesc să arăt elegant "n $iecare 8i.P iletca e nouăP Da. Ai un spirit de o+servaţie foarte +un.P ov şi gal+en. 5unt culorile Casei tale

P 'u. Dar o-ul se plictiseşte să poarte aceleaşi culori de di-ineaţa până seara/ sau cel puţin -ie aşa -i se pare.P Ai şi un cuţit fru-os.P Eor+eşti serios Degeţel avea o privire -aliţioasă. 5coase cuţitul şi "l privi nepăsător/ de parcă nu l!ar -ai fi vă8ut niciodată. ?ţel Eal*rian şi o teacă din os de dragon. otuşi/ un fleac.<ste al tău/ dacă "ţi place.



P Al -eu *rion "l privi lung. 'u/ cred că nu. 'iciodată. @tie, nemernicul" @tie, şi ştie c

eu ştiu şi crede c nu8l pot atinge"

Dacă vreodată un o- se "-+răcase "n aur/ acesta era 3et*r 9aelish/ nu ai-e @annister.Cele+ra ar-ură a lui ai-e era doar oţel aurit/ dar Degeţel/ ah...

*rion "nvăţase câteva lucruri despre dragul de 3et*r/ spre "ngri,orarea sa crescândă.

Cu 8ece ani "n ur-ă/ on Arr*n "i dăduse o -ică sinecură la va-ă/ unde @ordul 3et*r sere-arcase curând aducând de 8ece ori -ai -ulte venituri decât oricare alt perceptor al regelui.Regele Ro+ert era un risipitor prodigios. n o- ca 3et*r 9aelish/ care avea darul de a freca doidragoni de aur unul de altul pentru a naşte un al treilea/ era de nepreţuit pentru âna lui.Ascensiunea lui Degeţel a fost iute ca săgeata. 0n trei ani de la venirea lui la curte/ era -aestru al-onedelor şi -e-+ru al consiliului -ic/ iar astă8i veniturile coroanei erau de 8ece ori câtfuseseră su+ predecesorul său/ deşi datoriile coroanei deveniseră şi ele i-ense. 3et*r 9aelish eraun adevărat -aestru sca-ator.

?/ a fost deştept 'u a colectat pur şi si-plu aurul/ ca să!# "ncuie "ntr!o vistierie. A

cu-părat căruţe/ prăvălii/ coră+ii/ case. A cu-părat grâne când erau din +elşug şi a vândut pâinecând era penurie. A cu-părat lână din nord/ pân8ă din sud şi dantelă din @*s/ le!a pus la păstrare/le!a -utat/ le!a vopsit/ le!a vândut. Dragonii de aur se năşteau şi se "n-ulţeau/ iar Degeţel "i"-pru-uta şi "i aducea "napoi acasă cu vârf. Bi "ntre ti-p/ şi!a pus oa-enii lui peste tot. Chelariierau ai lui/ toţi patru. re8orierul Regelui şi 9alanţa Regelui erau oa-eni nu-iţi de el.6uncţionarii care răspundeau de toate cele trei -onetarii. Befii de port/ arendaşii/ co-isariiva-ali/ neguţătorii de lână/ perceptorii/ co-isarii de +ord/ neguţătorii de vin/ nouă din 8ece "i



aparţineau lui Degeţel. 0n general/ erau oa-eni de condiţie -edie/ fii de negustori/ de lor8i-ărunţi/ uneori chiar străini/ dar ,udecând după re8ultatele lor/ erau -ult -ai capa+ili decât pre!decesorii lor de o+ârşie no+ilă.

'i-eni nu s!a gândit vreodată să pună aceste nu-iri su+ se-nul "ntre+ării/ şi de ce ar fifăcut!o Degeţel nu era o a-eninţare pentru ni-eni. n +ăr+at deştept/ 8â-+itor/ a-a+il/ prieten

cu toată lu-ea/ -ereu capa+il să găsească oricât aur cerea regele sau âna lui/ şi totuşi/ deo+ârşie ,oasă/ doar cu un pas -ai sus decât un cavaler rătăcitor/ nu era un o- de te-ut. 'u avealor8i stegari la care să apele8e/ nici o ar-ată de escorte/ vreo cetate -are sau proprietăţi de caresă po-enească şi nici perspective pentru o căsătorie i-portantă.

.ar îndrznesc eu s8l ating4 se "ntre+ă *rion. %hiar dac este un trdtor4 #u era pedeplin convins că putea/ cu atât -ai puţin acu-/ când se de8lănţuia ră8+oiul. Cu ti-pul/ i!ar putea "nlocui pe oa-enii lui Degeţel cu propriii lui oa-eni "n po8iţiile cheie/ dar...

Din curte răsună un strigăt.P Ah/ "nălţi-ea 5a a ucis iepurele/ re-arcă @ordul 9aelish.

P 6ără "ndoială/ un iepure leneş/ 8ise *rion. Do-nul -eu/ ai fost crescut la Riverrun. A-au8it spu!nându!se că ai crescut aproape de fa-ilia ull*.P 5e poate spune aşa. ai ales de fete.P Cât de aproape

! @e!a- luat fecioria. < destul de aproape inciuna ! *rion era destul de sigur că era o-inciună ! i!a fost servită cu un ase-enea aer de nonşalanţă "ncât aproape că puteai s!o

cre8i. 5e poate să fi fost Catel*n 5tar> cea care a -inţit Despre de8virginarea ei şi despre



pu-nal Cu trecerea anilor/ *rion "şi dăduse sea-a că ni-ic din ceea ce era si-plu şine"nse-nat nu era adevărat.P 6iicele @ordului 4oster nu -ă iu+esc/ -ărturisi el. ă "ndoiesc că ar pleca urechea la propunerea pe care le!aş face!o. Dar/ venind de la tine/ aceleaşi cuvinte ar putea să le sune -aidulce "n urechi.

P Asta depinde de cuvinte. Dacă vrei s!o oferi pe 5ansa "n schi-+ul fratelui tău/ n!ai decâtsă!i iroseşti altcuiva ti-pul. offre* nu şi!ar preda niciodată ,ucăria/ iar @ad* Catel*n nu e atât de proastă "ncât să!# dea pe Regicid "n schi-+ul unei copilite.P A- de gând s!o găsesc şi pe Ar*a. A- pus oa-enii -ei să o caute.P A căuta nu "nsea-nă a găsi.P Eoi ţine -inte asta/ do-nul -eu. 0n orice ca8/ a- sperat s!o lă-ureşti pe @ad* @*sa.3entru ea a- o ofertă -ai +ună.P @*sa e -ai -alea+ilă decât Catel*n/ e adevărat.../ dar/ de ase-enea/ şi -ai fricoasă. A-"nţeles că te urăşte.

! Crede că are -otive "nte-eiate. Când a- fost oaspetele ei la <*rie/ a insistat că i!a- ucissoţul şi n!a fost dispusă să asculte de8-inţirile. 5e aplecă "n faţă. Dacă i l!aş da pe adevăratulucigaş al lui on Arr*n/ s!ar putea să fie -ai "ngăduitoare cu -ine. Degeţel sări "n picioare.

! Adevăratul ucigaş ărturisesc că -ă faci curios. @a cine te referi<ra rândul lui *rion să 8â-+ească.

P Darurile le dau prietenilor -ei pe gratis. @*sa Arr*n va tre+ui să priceapă asta.P 0i ceri prietenia sau să+iile



P A-+ele.Degeţel "şi -ângâie +ar+a netedă.

P @*sa are şi ea neca8urile ei. Clanurile atacă din unţii @unii/ cu oştiri -ai nu-eroase caniciodată... şi -ai +ine "nar-ate.P Catastrofal/ spuse *rion/ care "i "nar-ase. Aş putea s!o a,ut. n cuvânt de!al -eu...

P Bi cât ar costa!o acest cuvântP Ereau ca @ad* @*sa şi fiii ei să!# recunoască pe offre* ca rege/ să!i ,ure credinţă şi să...P ... să declare ră8+oi "-potriva clanurilor 5tar> şi ull*. Degeţel clătină din cap. Nsta!ineca8ul tău/ @annister. @*sa nu!şi va tri-ite niciodată cavalerii "-potriva Riverrunului.P 'ici nu i!aş cere asta. 'u duce- lipsă de duş-ani. Aş folosi puterea ei ca să -ă opun@ordului Renl* sau @ordului 5tannis/ dacă s!ar -işca de la 3iatra Dragonului. 0n schi-+/ "i voioferi dreptate pentru on Arr*n şi pace "n Eale. Chiar l!aş nu-i pe acel fiu "ngro8itor al ei 3ă8itoral <stului/ aşa cu- a fost tatăl său. 5reau sa8l d z2ur&nd, "i şopti "n a-intire un glas de +ăiat.Bi/ ca să pecetluiesc "nţelegerea/ i!o voi da pe nepoata -ea.

Avu plăcerea să vadă o eFpresie de ui-ire sinceră "n ochii ver8i!cenuşii ai lui 3et*r 9aelish.P *rcellaP Când va a,unge la vârsta cuvenită/ se poate căsători cu -icul @ord Ro+ert. 3ână atunci/va fi su+ tutela Doa-nei @*sa la <*rie.P Bi ce părere are "nălţi-ea 5a Regina despre această -işcare Când *rion ridică dinu-eri/ Degeţel i8+ucni "n râs. ă gândea- eu. <şti un o-uleţ periculos/ @annister. Da/ aş puteasă!i cânt @*sei acest cântec. Din nou 8â-+etul viclean/ privirea -aliţioasă. Dacă aş vrea.



*rion clătină din cap/ ştiind că Degeţel nu putea suporta o tăcere lungă.P Aşadar/ continuă @ordul 3et*r după o pau8ă/ peste -ăsură de arogant/ -ie ce!-i picăP 4arrenhalul.

<ra interesant să!i priveşti chipul. atăl @ordului 3et*r fusese cel -ai -ărunt dintre lor8ii-ărunţi/ +unicul său/ un cavaler rătăcitor fără patrie/ care nu avea -ai -ult de câţiva acri de

pă-ânt stâncos pe ţăr-ul +ătut de vânturi al Degetelor. 4arrenhal era una dintre poa-ele cele-ai +ogate ale celor Bapte Regate/ cu pă-ânturi "ntinse/ +ogate şi fertile/ cu castelul său i-ens/-ai gro8av ca oricare din regat... şi atât de -are "ncât u-+rea Riverrunul/ locul unde 3et*r9aelish fusese crescut de Casa ull*/ doar ca să fie alungat pe neaşteptate/ când "ndră8nise să!şiridice privirea la fiica @ordului 4oster.

Degeţel "şi luă un scurt răga8/ pentru a!şi aran,a capa/ dar *rion 8ări acel licăr de dorinţă"n ochii lui şireţi de pisică. ?l am la m&n, ştia el.P 4arrenhal e +leste-at/ spuse @ordul 3et*r după o clipă/ străduindu!se să pară plictisit.P Atunci rade!# din te-elii şi construieşte din nou/ după placul tău. 'u vei duce lipsă de

+ani. A- de gând să te fac lord vasal al ridentului. Aceşti lor8i riverani au dovedit că nu pot fide "ncredere. @asă!i să!şi arate loialitatea pentru pă-ânturile lor.P Chiar şi clanul ull*P Dacă va -ai ră-âne vreun ull* când vo- ter-ina.

Degeţel arăta ca un +ăieţel care toc-ai luase pe furiş o -uşcătură dintr!un fagure de -iere.încerca să se ferească de al+ine/ dar -ierea era atât de dulce 4arrenhal şi toate pă-ânturile şiveniturile sale.



P Dintr!o lovitură/ -ă vei face unul dintre cei -ai -ari lor8i ai regatului. 'u că aş finerecunoscător/ do-nul -eu/ dar... de ceP i!ai slu,it sora cu -ultă credinţă "n pro+le-a succesiunii.P @a fel a făcut şi anos 5l*nt/ căruia acelaşi castel de la 4arrenhal i!a fost acordat decurând/ doar ca să!i fie răpit când n!a -ai fost de folos.

*rion "ncepu să râdă.! !ai prins/ do-nul -eu. Ce pot să spun A- nevoie de tine să -i!o dai pe @ad* @*sa/ nu

de anos5l*nt. Dădu din u-eri/ "ncovoiat. e prefer pe tine instalat la 4arrenhal decât pe Renl*

aşe8at pe ronul de 6ier. Ce ar putea fi -ai li-pedeP Ce/ "ntr!adevăr 0ţi dai sea-a că s!ar putea să fiu nevoit să -ă culc din nou cu @*sa Arr*aca să!i o+ţin consi-ţă-ântul la această căsătorieP 5unt sigur că nu vei fi indiferent la această -isiune.P 0!a- spus odată lui 'ed 5tar> că/ atunci când te tre8eşti gol lângă o fe-eie urâtă/ singurul

lucru pe care poţi să!# faci e să "nchi8i ochii şi să duci trea+a până la capăt. Degeţel "şi "ntinsedegetele şi privi "n ochii strâ-+i ai lui *rion. Dă!-i două săptă-âni să!-i "nchei afacerile şi săfac aran,a-entele ca să plec cu o cora+ie către ?raşul 3escăruşilor.

! Ar fi toc-ai +ine. ?aspetele său se ridică.! A fost o di-ineaţă de!a dreptul plăcută/ @an!nister. Bi profita+ilă... pentru a-ândoi/ sper.

6ăcu o plecăciune/ fluturându!şi capa "ntr!un vârte, gal+en şi ieşi pe uşă cu pas gră+it. .oi, gândi *rion.



5e duse sus/ "n dor-itor/ să!# aştepte pe Ear*s/ care ur-a să!şi facă apariţia "n curând. 3e"nserat/ +ănuia. 3ro+a+il la răsăritul lunii/ deşi spera că nu atât de târ8iu. 5pera s!o vi8ite8e pe5hae "n seara aceasta. 6u plăcut surprins când Galt/ de la Ciorile de 3iatră/ "l infor-ă/ după nici ooră/ că +ăr+atul pudrat se afla la uşa lui.

! <şti un o- crud să!# faci pe arele aester să se agite aşa/ "l do,eni eunucul. ?-ul nu

poate ţine un secret.! Ce aud acolo este o cioară care chea-ă cor+ul negru 5au ai prefera să nu au8i ce i!a-

propus lui Doran artellEar*s chicoti.

P 3oate că -i!au şoptit păsărelele -ele.P Chiar aşa Eoia să audă asta. Continuă.P ?a-enii din Dornish s!au ţinut până acu- departe de aceste ră8+oaie. Doran artell şi!aadunat fla-urile/ dar ni-ic -ai -ult. ra sa faţă de Casa @annister este +ine cunoscută şi toatălu-ea crede că i se va alătura @ordului Renl*. u vrei să!# faci să se ră8gândească.

P oate acestea sunt lucruri evidente/ 8ise *rion.P 5ingura enig-ă este ce i!ai putut oferi "n schi-+ul supunerii. 3rinţul e un o- senti-ental/şi "i plânge şi acu- pe sora sa <lia şi pe dulcele ei copil.P ata -i!a spus cândva că un lord nu!şi lasă niciodată senti-entele să stea "n caleaa-+iţiei... şi "ntâ-plător ave- un scaun gol "n consiliul -ic/ acu- că @ordul anos a dispărut.P n loc "n consiliu nu e de dispreţuit/ recunoscu Ear*s/ dar va fi destul ca să facă un o--ândru să uite de uciderea surorii sale



P De ce să uite 8â-+i *rion. 0!a- pro-is că i!i voi preda pe ucigaşii surorii sale/ vii sau-orţi/ cu- preferă. .up ce se va sfârşi ră8+oiul/ +ine"nţeles.

Ear*s "i aruncă o privire vicleană.P icuţele -ele păsări -i!au şoptit că 3rinţesa <lia a strigat... un anu-it nu-e... când auvenit după ea.

P n secret -ai e un secret dacă "l cunoaşte toată lu-ea @a Casterl* Roc> era un lucrucunoscut că

Gregor Clegane "i ucisese pe <lia şi pe cu copilul ei. 5e spune că a violat!o/ având -âinile"ncă pătate de sângele şi de creierii copilului ei.

8cest secret este o-ul credincios al no+ilului tău tată.! atăl -eu ar fi pri-ul care să!ţi spună că cinci8eci de -ii de oa-eni din Dornish

valorea8ă cât un câine tur+at.Ear*s se lovi peste o+ra8ul pudrat.

P Bi dacă 3rinţul Doran cere şi sângele lordului care a dat ordinul/ nu nu-ai al cavalerului

care a săvârşit fapta...P Ro+ert 9aratheon a condus re+eliunea. oate ordinele au venit de la el/ până la ur-ă.P Ro+ert nu a fost la De+arcaderul Regelui.P 'ici Doran artell.P Aşadar/ sânge pentru -ândria lui/ un scaun pentru a-+iţie. Aur şi pă-ânt/ se "nţelege dela sine. ? ofertă dulce.../ dar dulciurile pot fi otrăvite. Dacă aş fi "n locul lui/ aş cere ceva "n plus/"nainte de!a "ntinde -âna după acest fagure de -iere. ? dovadă de +u!nă!credinţă/ o pavă8ă



sigură "-potriva trădării. Ear*s "şi afişă cel -ai de8gustător 8â-+et. 3e care anu-e i!# vei da/-ă "ntre+.

*rion oftă.P Btii/ nu!i aşaP Dacă pui aşa pro+le-a/ da. o--en. '!ai cu- să le!o dai pe *rcella şi lui Doran

artell şi @*sei Arr*n "n acelaşi ti-p.P A-inteşte!-i să nu -ă -ai ,oc niciodată cu tine de!a ghicitul. rişe8i.P 3rinţul o--en e un +ăiat +un.P Dacă!# s-ulg de lângă Cersei şi offre* cât -ai e "ncă tânăr/ s!ar putea chiar să devină un +ăr+at +un.P Bi un rege +unP offre* este rege.P 0ar o--en e -oştenitor/ dacă se "ntâ-plă ceva rău cu "nălţi-ea 5a. o--en/ care are ofire atât de dulce şi -ai cu sea-ă... -alea+ilă.

P Ai o -inte +ănuitoare/ Ear*s.P Eoi lua asta drept co-pli-ent/ do-nul -eu. 0n orice ca8/ 3rinţul Doran nu va fiinsensi+il la -area onoare pe care i!o faci. 6oarte a+il lucrat/ aş spune... cu un singur cusur.

3iticul râse:P 'u-it Cersei.



P Ce valoare are coroana "n co-paraţie cu dragostea unei -a-e pentru rodul dulce al pântecelui ei 3oate că/ pentru gloria Casei sale şi pentru siguranţa regatului/ regina ar putea filă-urită să!i tri-ită fie pe o--en/ fie pe *rcella. Dar a-ândoi Cu siguranţă/ nu.P Ceea ce nu ştie Cersei nu!-i va face rău niciodată.P Bi dacă "nălţi-ea 5a ţi!ar descoperi intenţiile "nainte ca planurile tale să fie puse la punct

P 3ăi/ răspunse el/ atunci aş şti că o-ul care i!a spus "-i e cu siguranţă duş-an. 0ar cândEar*s chicoti/ *rion gândi: Trei"



SANSA

Eino "n pădurea 8eilor diseară/ dacă vrei să -ergi acasă.Cuvintele erau la a suta citire aceleaşi care fuseseră la pri-a/ atunci când 5ansa descoperise

+ucata "-păturită de perga-ent su+ perna ei. 'u ştia cu- a,unsese acolo sau cine o tri-isese.9iletul era nese-nat/ nesigilat/ iar scrisul "i era necunoscut. 5trânse perga-entul la piept şi "şirepetă vor+ele/ cu glas şoptit:

! JEino "n pădurea 8eilor diseară/ dacă vrei să -ergi acasă.KCe putea să "nse-ne asta Ar tre+ui să ducă +iletul la regină/ să dea dovadă că eascultătoare Agitată/ se frecă pe sto-ac. r-a vineţie pe care i!o lăsase 5er er*n pălise/devenind de!un gal+en urât/ şi "ncă o durea. <ra vina ei. re+uia să "nveţe să!şi ascundă -ai +inesenti-entele/ ca să nu!# "nfurie pe offre*. Când a au8it că 3e8evenghiul #!a tri-is pe @ordul5l*nt la Hid/ a uitat de sine şi a spus: J5per să!# prindă Ceilalţi.K Regelui nu i!a plăcut.

Eino "n pădurea 8eilor diseara/ dacă vrei să -ergi acasă.



5ansa se rugase cu atâta ardoare 3utea/ oare/ să fie acesta răspunsul 0n sfârşit/ un cavaleradevărat tri-is s!o salve8e 3oate că era unul dintre ge-enii Red*ne/ sau ne"nfricatul 5er9alon 5ann/ sau chiar 9eric Dondarrion ! tânărul lord de care se "ndrăgostise prietena ei/ e*ne3oole !/ cu părul lui roş!cat!auriu şi o pu8derie de stele pe -antia!i neagră.

Eino "n pădurea 8eilor diseară/ dacă vrei să -ergi acasă.

Dacă era o glu-ă crudă de!a lui offre*/ ca "n 8iua când a dus!o sus/ pe -etere8e/ să!i aratecapul tatălui ei 5au poate era o cursă su+tilă/ ca să arate că nu e loială. Dacă s!ar duce "n pădurea 8eilor/ l!ar găsi oare pe 5er 0l*n 3a*ne/ aşteptând!o "n tăcere su+ un copac al ini-ii/ cuGheaţă "n -ână/ privind cu ochii săi pali8i să vadă dacă vine

Eino "n pădurea 8eilor disearâ/ dacă vrei să -ergi acasă.Când uşa se deschise/ "şi vâr" iute +iletul su+ cearceaf şi se aşe8ă pe el. <ra slu,itoarea ei/

fata sfioasă cu părul -oale/ castaniu.! Ce vrei o "ntre+ă 5ansa.! 5tăpâna vrea o +aie "n seara asta

! n foc/ cred... 5i-t un frison. re-ura/ deşi 8iua fusese fier+inte.! Cu- doreşti.5ansa o ur-ări pe fată cu priviri +ănuitoare. ?are vă8use +iletul ?are ea i!# pusese su+

pernă 'u era ea/ pro+a+il/ părea o fată proastă/ nu una pe care ai pune!o să!ţi trans-ită -esa,elesecrete/ dar 5ansa nu o cunoştea. Regina "i schi-+a servitorii o dată la două săptă-âni/ ca să seasigure că nu se "-prietenea cu niciunul.



Când focul ardea "n că-in/ 5ansa "i -ulţu-i scurt fetei şi "i porunci să iasă. 6ata se supuserepede/ ca de o+icei/ dar 5ansa hotăr" că avea o privire vicleană. 6ără "ndoială/ va alerga s!oinfor-e8e pe regină/ sau poate pe Ear*s. oate slu,nicele o spionau/ era sigură de asta.

Ră-asă singură/ a8vârli +iletul "n foc/ privind cu- perga-entul se răsuceşte şi se"nnegreşte. Eino "n pădurea 8eilor diseară/ dacă vrei să -ergi acasă. 5e duse la fereastră. os/

vedea un cavaler scund/ "nveş-ântat "ntr!o ar-ură găl+uie şi o -antie al+ă/ grea/ pli-!+ându!se pe podul -o+il. udecând după statură/ nu putea fi decât 5er 3reston Greenfield. Regina "idăduse 5ansei li+ertate de -işcare "n castel/ dar şi aşa/ dacă ar fi "ncercat să părăsească Citadelalui aegor la această oră din noapte/ 5er 3reston ar vrea să ştie unde se duce. Ce i!ar puteaspune Dintr!odată/ se +ucură că a ars +iletul.

"şi desfăcu rochia şi se vâr" "n pat/ dar nu ador-i. ?are -ai era acolo se "ntre+ă. Cat ti-pva aştepta <ra un gest atât de crud să!i tri-ită un +ilet şi să nu!i spună ni-ic. Gândurile i se"nvârteau "n cap.

De!ar avea pe cineva care să!i spună ce să facă... 0i lipsea 5epta ordane şi/ "ncă şi -ai

-ult/ e*ne 3oole/ prietena ei cea -ai +ună. 5epta plătise cu capul/ "-preună cu ceilalţi/ pentrucri-a de a slu,i Casa 5tar>. 5ansa nu ştia ce s!a "ntâ-plat cu e*ne/ care dispăruse din ca-ereleei după aceea/ fără să se -ai po-enească ni-ic despre ea. "ncerca să nu se gândească la ele preades/ dar uneori era năpădită de a-intiri/ şi atunci "i era greu să!şi stăpânească lacri-ile. Din când"n când/ 5ansei "i era dor chiar şi de sora ei. Ar*a tre+uia să fi a,uns de,a la Linterfell/ unde pro+a+il dansa/ cosea şi se ,uca cu 9ran şi cu -icul Ric>on sau/ dacă voia/ călărea prin oraşul



iernii. Bi 5ansei "i era "ngăduit să călărească/ dar nu-ai "n curtea interioară a castelului/ şi era plictisitor să te "nvârti toată 8iua "ntr!un cerc.

<ra trea8ă ca lu-ina 8ilei când au8i strigătele. @a "nceput "ndepărtate/ pe ur-ă tot -ai puternice. ulte glasuri ţipând laolaltă. 'u putea distinge cuvintele. 5e au8eau şi cai/ tropot de paşi/ ordine. 5e furişă la fereastră şi vă8u oa-eni alergând pe 8iduri/ cu suliţe şi torţe "n -âini.

reci "napoi "n pat/ "şi spuse 5ansa/ nu e ni-ic care să te privească/ e doar vreo nouă tul+urare "noraş. @a fântână se discuta "n ulti-ul ti-p nu-ai despre tul+urările din oraş. ?a-enii dădeaunăvală/ fugind din calea ră8+oiului/ şi -ulţi nu aveau alt -od de a supravieţui decât să ,efuiascăşi să se ucidă unii pe alţii. Du!te la culcare.

Dar când privi/ cavalerul al+ dispăruse/ podul care traversa şanţul secat era co+orât/ darră-ăsese nepă8it.

5ansa se răsuci pe călcâie fără să stea pe gânduri şi aleargă la şifonier. ?/ ce fac se "ntre+ă/"n ti-p ce se "-+răca. < o ne+unie. Eedea pe 8idurile de apărare lu-inile -ai -ultor torţe. ?areveniseră/ "n sfârşit/ 5tannis şi Renl* să!# o-oare pe offre* şi să revendice tronul fratelui lor

Dacă era aşa/ stră,erii vor ridica podul -o+il despărţind Citadela lui aegor de castelul eFterior.5ansa "şi aruncă pe u-eri o -antie si-plă/ gri/ şi luă cuţitul cu care o+işnuia să taie carnea. Dacăe vreo cursă/ -ai +ine -or decât să!i -ai las să!-i facă rău/ "şi spuse. Ascunse cuţitul su+-antie.

? coloană de spadasini "n -antii roşii trecu/ "n ti-p ce 5ansa se furişă afară "n noapte.Aşteptă până când se "ndepărtară destul de -ult "nainte de a traversa iute ca o săgeată podul-o+il/ nestră,uit. 0n curte/ oa-enii "şi "ncheiau centurile şi "şi potriveau şeile pe cai. 0l 8ări pe 5er



3reston lângă gra,duri/ cu alţi trei +ăr+aţi din garda regală/ cu -antii al+e/ strălucitoare ca luna plină/ a,utându!# pe offre* să!şi pună ar-ura. Când "l 8ări pe rege/ ră-ase cu răsuflarea tăiată.Din fericire/ el nu o o+servă. ipa să i se aducă sa+ia şi ar+aleta.

Hgo-otul se esto-pă/ pe -ăsură ce 5ansa se adânci tot -ai -ult "n castel/ fără să"ndră8nească să privească "napoi/ de tea-ă că offre* s!ar putea să o 8ărească... sau/ -ai rău/ să o

ur-ărească. 5cările şerpuitoare se răsuceau "n faţa ei/ +ră8date de fâşii de lu-ină pâlpâitoaredinspre ferestrele "nguste de deasupra. Când a,unse sus/ răsufla greu. Co+or" "n ,osul uneicolonade "ntunecoase şi se propti de un perete să!şi tragă sufletul. Când ceva i se frecă de picior/sări "nne+unită de spai-ă/ "nsă era doar o pisică/ un

-otan negru/ ,erpelit/ cu o ureche -uşcată. Ani-alul o scuipă şi se "ndepărtă "n salturi.Când a,unse "n pădurea 8eilor/ 8go-otele erau stinse/ doar un răpăit de oţel şi un vuiet

"ndepărtat. 5ansa "şi strânse -antia "n ,urul trupului. Aerul era "nviorat de -irosul de pă-ânt şifrun8e. Doa-nei i!ar fi plăcut locul acesta/ gândi 5ansa. 3ădurea 8eilor avea ceva săl+atic/ chiarşi aici/ "n ini-a castelului din ini-a oraşului/ si-ţeai cu- 8eii te privesc cu o -ie de ochi

nevă8uţi.5ansa se si-ţea -ai apropiată de 8eii -a-ei sale decât de cei ai tatălui. 0u+ea statuile/ picturile pe sticlă plu-+uită/ parfu-ul de tă-âie arsă/ septonii cu ro+ele şi cristalele lor/ ,ocul-agic al curcu+eielor pe deasupra altarelor "ncrustate cu sidef/ oniF şi safir. otuşi/ nu putea negacă pădurea 8eilor avea şi ea o anu-ită putere. ai cu sea-ă noaptea. A,ută!-a/ se rugă ea/tri-ite!-i un prieten/ un adevărat cavaler care să -ă apere...



5e duse de la un copac la altul/ pipăind cu degetele coa,a aspră. 6run8ele "i ştergeau o+ra,ii.Eenise oare prea târ8iu <l n!ar fi plecat atât de repede/ nu!i aşa Dar fusese vreodată aici 5ărişte să strige otul părea atât de tăcut/ atât de liniştit...

! !a- te-ut că nu vei veni/ copilă.5ansa se răsuci. Din u-+ră ieşi un +ăr+at "ndesat/ cu ceafa groasă/ târşâindu!şi picioarele.

3urta o haină cenuşie/ cu gluga trasă pe ochi/ dar când o fâşie "ngustă de lu-ină "i atinse o+ra8ul/"l recunoscu pe dată/ după pielea pătată şi ur8eala de vinişoare sparte de dedesu+t.

! 5er Dontos/ spuse ea/ cu răsuflarea "ntretăiată. u ai fost! Da/ doa-na -ea. Când 5ansa se apropie/ "i si-ţi duhoarea acră de vin "n respiraţie. <u.

"ntinse -âna.5ansa se dădu "napoi.! 'u. "şi vâr" -âna su+ -antie/ către cuţitul ascuns. 5tai... Ce vrei cu -ine! Doar să te a,ut/ 8ise Dontos/ aşa cu- -!ai a,utat tu pe -ine.! <şti +eat/ nu!i aşa

! Doar o cupă de vin/ să!-i fac cura,. Dacă -ă prind acu-/ o să -ă ,upoaie.Bi -ie ce!-i vor face 5ansa se po-eni gândindu!se din nou la Doa-na. <a ar fi putut-irosi -inciuna/ ea ar fi putut/ dar era -oartă. ata o o-orâse/ din pricina Ar*ei. rase cuţitul şi"l ţinu "n faţă cu a-+ele -âini.

! Ai de gând să -ă "n,unghii "ntre+ă Dontos.! Da/ răspunse ea. 5pune!-i cine te!a tri-is.! 'i-eni/ draga -ea. ur pe onoarea -ea de cavaler.



! Cavaler offre* decretase că Dontos nu va -ai fi cavaler/ ci doar un si-plu +ufon/ -aine"nse-nat chiar decât 9ăiatul @unii. De ce -i!ar tri-ite un +ătrân ne+un şi +eţiv

! Asta -erit/ deşi... ştiu că e ciudat/ dar... "n toţi aceşti ani/ cât a- fost cavaler/ a- fost cuadevărat un +ufon/ iar acu-/ că sunt +ufon/ cred... cred că aş putea să găsesc dorinţa de a fi dinnou cavaler/ dulce doa-nă. Bi toate acestea datorită ţie... graţiei şi cura,ului tău. u -!ai salvat/

nu nu-ai de offre*/ dar şi de -ine "nsu-i. Glasul i se pierdu. Cântăreţii spun că a -ai fostcândva un +ufon care a fost cel -ai -are cavaler dintre toţi...

! 6lorian/ şopti 5ansa. ? stră+ătu un fior.! 0u+ită doa-nă/ voi fi 6lorianul tău/ 8ise Dontos cu u-ilinţă/ că8ând "n genunchi "n faţa

ei."ncet/ 5ansa co+or" cuţitul. "şi si-ţea capul neo+işnuit de uşor/ de parcă ar fi plutit. < o

ne+unie să -ă "ncred "n acest +eţivan/ dar dacă "i "ntorc spatele/ voi -ai avea vreodată oase-enea oca8ie

! Cu-... cu- vei face asta Cu- -ă vei duce de aici

5er Dontos "şi ridică faţa/ privind!o.! 5ă te scot din castel va fi partea cea -ai grea. ?dată ce te vei afla afară/ eFistă coră+iicare te vor duce acasă. Ar tre+ui să găsesc +anii şi să fac pregătirile/ asta e tot.

! A- putea pleca acu- "ntre+ă ea/ ne"ndră8nind să spere.! Chiar "n noaptea asta 'u/ doa-na -ea/ -ă te- că nu. ai "ntâi tre+uie să găsesc o cale

sigură să te scot din castel la -o-entul potrivit. 'u va fi nici uşor/ nici repede. 5unt cu ochii şi pe -ine. "şi linse +u8ele cu nervo8itate. Erei să laşi deoparte cuţitul



5ansa "şi vâr" cuţitul su+ -antie.! Ridică!te/ ser.! ulţu-esc/ doa-na -ea. 5er Dontos se ridică "n picioare "-pleticindu!se şi "şi şterse

pă-ântul şi frun8ele de pe genunchi. 'o+ilul tău tată a fost un +ăr+at adevărat/ cu- n!a -aicunoscut regatul/ dar eu a- stat deoparte şi i!a- lăsat să!# ucidă/ a- stat cu +raţele "ncrucişate...

Bi totuşi/ când offre* a avut de gând să -ă o-oare/ tu ai ridicat glasul. Doa-nă/ eu n!a- fostniciodată erou/ aşa cu- n!au fost nici R*a- Red*ne/ nici 9arristan cel Eitea8. '!a- câştigatturniruri/ nici renu-e "n ră8+oi/ dar a- fost cândva cavaler/ iar tu -!ai a,utat să!-i a-intesc ce"nsea-nă asta. Eiaţa -ea este un lucru ne"nse-nat/ dar "ţi aparţine. 5er Dontos aşe8ă o -ână petrunchiul noduros al unui copac al ini-ii. 5ansa "l vedea cutre-ură. ur "n faţa 8eilor tatăluitău că te voi tri-ite acasă.

A ,urat. n ,ură-ânt sole-n/ "n faţa 8eilor.! Atunci... -ă voi lăsa "n -âinile tale. Dar cu- "-i voi da sea-a când e ti-pul să plec

"-i vei tri-ite din nou un +ilet

5er Dontos privi "-pre,ur cu nervo8itate.! Riscul e prea -are. re+uie să vii aici/ "n pădurea 8eilor. Cât de des vei putea. Acesta elocul cel -ai sigur. 5ingurul loc sigur. 'icăieri altundeva. 'u "n ca-erele tale sau ale -ele/ nici pe scări/ nici "n grădină/ nici -ăcar dacă aparent sunte- singuri. 3ietrele au urechi la 6ortăreaţaRoşie şi doar aici pute- vor+i li+er.

! 'u-ai aici/ spuse 5ansa. ? să ţin -inte.



! Bi dacă "ţi voi părea crud/ +at,ocoritor sau indiferent când sunte- priviţi/ iartă!-ă/ copilă.A- un rol de ,ucat/ iar tu tre+uie să faci la fel. n singur pas greşit şi capetele noastre vor"-podo+i 8idurile/ aşa cu- s!a "ntâ-plat cu capul tatălui tău.

5ansa "ncuviinţă: ! "nţeleg.

! Ea tre+ui să fii cura,oasă şi puternică... şi ră+dătoareI -ai presus de toate/ ră+dătoare.! Eoi fi/ pro-ise ea/ dar/ te rog... fă!o cât de repede poţi. ă te-...! Bi eu/ spuse 5er Dontos/ cu un 8â-+et stins. 0ar acu- tre+uie să pleci/ "nainte să ţi se

si-tă lipsa.! 'u vii cu -ine! ai +ine să nu fi- vă8uţi "-preună/ "ncuviinţând/ 5ansa făcu un pas/ apoi se "ntoarseagitată şi aşe8ă cu +lândeţe un sărut pe o+ra8ul lui/ cu ochii "nchişi.! 6lorian al -eu/ şopti ea. Heii -i!au au8it rugă-inţile -ele.Alergă pe -alul râului/ pe lângă -ica +ucătărie şi prin curtea porcilor/ cu paşii gră+iţi

pier8ându!se dincolo de guiţatul porcilor "n ţarcuri. Acasă/ gândi ea/ acasă/ -ă va duce acasă/ vaavea gri,ă de -ine/ 6lorian al -eu. Cântecele despre 6lorian şi onQuil erau preferatele ei.6lorian era şi el urât/ deşi nu era atât de +ătrân.

Alerga năvalnic "n ,osul treptelor unduitoare/ când un +ăr+at se ivi din spatele unei intrăriascunse. 5ansa se ciocni de el şi "şi pierdu echili+rul. Degete de fier o apucară de "ncheietură/"nainte să cadă/ şi o voce gravă "i scrâşni "n urechi:





pentru rege. Câinele o "-pinse/ neaşteptat de +lând/ şi co+or" "n ur-a ei. Când a,unseră ,os/că8use "ntr!o tăcere -editativă/ de parcă ar fi uitat de pre8enţa ei.

Când se apropiară de Citadela lui aegor/ 5ansa intră "n panică o+servând că podul eraacu- ocupat de 5er 9oros 9lount. Coiful său al+/ "nalt/ se "ntoarse anevoie la sunetul paşilor lor.5ansa se dădu "napoi. 5er 9oros era cel -ai aprig dintre stră,erii Găr8ii Regale/ un +ăr+at urât/ cu

o fire de8gustătoare/ nu-ai priviri a-eninţătoare şi fălci "ncleştate.! '!ai de ce să te te-i de el/ fetiţo. Câinele aşe8ă pe u-ărul ei o -ână grea. Chiar dacă

vopseşti "n dungi o +roască râioasă/ tot nu devine tigru.5er 9oros "şi ridică vi8iera.! 5er/ unde...! @ua!te!ar nai+a/ ser 9oros. u eşti cavalerul/ nu eu. <u sunt câinele regelui/ -ai ţii

-inte! Regele şi!a căutat câinele -ai devre-e.! Câinele a +ăut. <ra rândul tău noaptea asta să!# aperi/ ser. Al tău şi al celorlalţi fraţi ai

-ei. 5er 9oros se "ntoarse către 5ansa:! Cu- de nu eşti "n ca-era ta la ora aceasta/ doa-nă! !a- dus "n pădurea 8eilor să -ă rog pentru siguranţa regelui. inciuna sună -ai +ine

de data asta/ aproape verosi-il.! Ai vrea să doar-ă "n gălăgia asta 8ise Clegane. Care a fost neca8ul



! 'e+uni la poartă/ -ărturisi 5er 9oros. 'işte oa-eni slo+o8i la gură au răspândit vestea pregătirilor pentru ospăţul de nuntă al lui *re>/ iar acestor nenorociţi le!a intrat "n cap că artre+ui să petreacă şi ei. "nălţi-ea 5a a dat o raită şi i!a tri-is valvârte,.

! Eitea8 +ăiat/ 8ise Clegane/ cu o -işcare spas-odică a gurii.5ă vede- cât de vitea8 va fi când va avea de!a face cu fratele -eu/ gândi 5ansa. Câinele o

conduse peste podul -o+il. 0n ti-p ce "şi ur-au dru-ul "ntortocheat "n ,osul scărilor/ 5ansa "l"ntre+ă:

! De ce!i laşi să!ţi spună câine 'u vrei să laşi pe ni-eni să!ţi spună cavaler.! "-i plac -ai -ult câinii decât cavalerii. atăl tatălui -eu a fost "ngri,itorul adăpostului de

ani-ale de la Casterl* Roc>. 0ntr!un an de toa-nă/ @ordul *tos s!a vârât "ntre o leoaică şi pradaei. 3e leoaică o durea "n fund de +la8onul Casei @annister. 6e-ela a sfâşiat iapa lordului şi ar fifăcut la fel şi cu el/ dar +unicul a venit cu câinii de vânătoare. rei dintre câini au -urit/ alergândleoaica. 9unicul a pierdut un picior/ aşa că @annister #!a răsplătit pentru asta

cu pă-ânturi şi un turn/ şi i!a luat fiul ca să facă din el un cavaler. Cei trei câini de pe

stindardul nostru sunt cei trei care au -urit "n iar+a "ngăl+enită a toa-nei. n copoi şi!ar da viaţa pentru tine/ dar nu te!ar -inţi niciodată. Bi te va privi drept "n faţă. ? apucă de su+ -aFilar/ridicându!i +ăr+ia/ ciupind!o dureros cu degetele. Bi asta e -ai -ult decât sunt "n stare păsărelele/ nu!i aşa 'u -i!a- căpătat cântecul.

! <u... eu ştiu un cântec despre 6lorian şi onQuil.! 6lorian şi onQuil. n ne+un şi târfa lui. 5cu!teşte!-ă. Dar "ntr!o 8i o să!-i cânţi un

cântec/ fie că vrei sau nu.



! A- să!ţi cânt +ucuroasă. 5andor Clegane pufni.! ? făptură drăgălaşă şi o -incinoasă atât de nepricepută. n câine poate să -iroasă

-inciuna. 3riveşte "n ,urul tău şi adul-ecă +ine. 5unt cu toţii -incinoşi aici/ şi fiecare dintre ei-ai priceput decât tine.



ARYA





! 5au lupii.! Câini/ lupi/ nu are i-portanţă. Aici s!a ter-inat. Dar Ar*a nu a vrut să plece până ce nu l!

au găsit pe Moren. 'u se putea să!# fi o-orât pe el/ "şi spusese/ era prea puternic/ prea aspru şi/ "n

plus/ era frate al Rondului de 'oapte. 0!a spus asta lui Gendr*/ "n ti-p ce au căutat printre

cadavre.@ovitura de topor care #!a o-orât "i despicase craniul/ dar +ar+a lungă/ "ncâlcită/ nu putea

fi a altcuiva/ nici veş-intele peticite/ nespălate şi atât de decolorate "ncât erau -ai -ult gri decâtnegre. 5er A-or* @orch nu s!a gândit -ai -ult să!şi "ngroape propriii -orţi decât se gândise să!i"ngroape pe cei ucişi de el/ iar trupurile a patru ostaşi ai lui @annister se aflau aşe8ate gră-adălângă cel al lui Moren. Ar*a s!a "ntre+at de câţi fusese nevoie ca să!# do+oare.

r-a să -ă ducă acasă/ gândi ea "n ti-p ce "i săpau +ătrânului groapa. <rau prea -ulţi-orţi ca să!i "ngroape pe toţi/ dar cel puţin Moren tre+uia să ai+ă un -or-ânt/ insistase Ar*a.r-a să -ă ducă "n siguranţă la Linterfell/ "-i pro-isese. ? parte din ea si-ţea nevoia să

plângă. Cealaltă parte voia să!# lovească.Gendr* fusese cel care s!a gândit la turnul lordului/ iar cei trei au fost tri-işi de Moren să!#ocupe. Au fost şi ei atacaţi/ dar turnul circular avea o singură intrare/ o uşă aflată la cel de!aldoilea eta,/ la care se a,ungea pe o scară. ?dată scara trasă "năuntru/ oa-enii lui 5er A-or* nu puteau să a,ungă la ei. @annisterii au stivuit le-ne la +a8a turnului/ de ,ur!"-pre,ur/ şi le!au datfoc/ dar piatra nu ardea/ iar @orch nu avusese ră+dare să!i ucidă prin "nfo-etare. Cut,ac> a



deschis uşa la strigătele lui Gendr*/ iar când ur8 a spus că ar fi -ai +ine să forţe8e dru-ul sprenord decât să se "ntoarcă/ Ar*a se agăţase de speranţa că ar -ai putea a,unge la Linterfell.

<i +ine/ acest sat nu era Linterfell/ dar acele acoperişuri de paie pro-iteau căldură şiadăpost/ şi poate şi ceva -âncare/ dacă erau destul de cura,oşi să rişte. Dacă nu cu-va acolo seaflă @orch. Are cai/ pro+a+il că a călătorit -ai repede decât noi.

3rivi din copac vre-e "ndelungată/ sperând să vadă ceva: un o-/ un cal/ o fla-ură/ orice arfi putut!o

a,uta să afle. De câteva ori 8ări -işcare/ dar clădirile erau prea departe şi nu puteai fi sigur.? dată/ foarte li-pede/ au8i neche8atul unui cal.

Eă8duhul era plin de păsări/ "n cea -ai -are parte ciori. De departe/ nu erau -ai -ari decât-uştele/ rotindu!se şi fâlfâind din aripi pe deasupra acoperişurilor de paie. Către est/ ?chiulHeilor era o peliculă de al+astru +ră8dat de lu-ina soarelui/ care acoperea ,u-ătate din lu-e. 0nunele 8ile/ când "şi croiau "ncet dru- pe -alul -lăştinos (Gendr* nu voia să parcurgă nici -ăcaro porţiune de dru-/ iar 3lăcintă 6ier+inte şi @o--* considerau că avea dreptate)/ Ar*a si-ţea

che-area lacului. Eoia să se arunce "n acele ape al+astre/ liniştite/ să se si-tă din nou curată/ să"noate/ să se +ălăcească şi să se tolănească la soare. Dar nu "ndră8nea să se de8+race "n vă8ultuturor/ nici -ăcar ca să!şi spele hainele. @a sfârşitul 8ilei/ stătea adesea pe o piatră şi "şi +ălă+ănea picioarele "n apa rece. 0n sfârşit/ "şi aruncase pantofii crăpaţi şi -ucegăiţi. @a "nceputi!a fost greu să u-+le desculţă/ dar +ăşicile i se spărseseră/ rănile i se vindecaseră şi tălpile "ierau +ătătorite. 'oroiul o gâdila "ntre degete şi "i plăcea să si-tă pă-ântul su+ picioare cându-+la.



De acolo/ de sus/ putea vedea o -ică insulă "-pădurită/ departe/ la nord!est. @a trei8eci de picioare de ţăr-/ trei le+ede negre alunecau pe luciul apei/ atât de liniştite... 'i-eni nu lespusese că a "nceput ră8+oiul/ iar lor nici că le păsa de oraşele incendiate şi de oa-enii-ăcelăriţi. @e privi cu ,ind. ? parte din

ea "şi dorea să fie le+ădă. Cealaltă parte dorea să -ănânce o le+ădă. âncase de di-ineaţă

nişte pastă de ghindă şi o -ână de gândaci. Gândacii nu erau atât de răi după ce te o+işnuiai cuei. Eier-ii erau -ai răi/ dar nu atât de răi ca o durere de sto-ac după 8ile "n şir fără hrană.Gândacii erau uşor de găsit/ nu tre+uia decât să loveşti o piatră cu piciorul. Ar*a -âncase ungândac odată/ când era -ică/ doar ca s!o facă pe 5ansa să ţipe/ aşa că nu se te-use să!# -ănânce pe al doilea. 'ici 'evăstuică nu era sensi+ilă/ dar 3lăcintă 6ier+inte a vo-itat gândăcelul pe carea vrut să!# "nghită/ iar @o--* şi Gendr* nici nu voiau să "ncerce. 0n 8iua precedentă/ Gendr* a prins o +roască şi a "-părţit!o cu @o--*/ iar cu câteva 8ile "nainte/ 3lăcintă 6ier+inte găsise-ure şi golise tot tufişul/ dar "n general se hrăneau cu apă şi ghindă. ur8 "i "nvăţase cu- săfolosească pietrele şi să facă un fel de pastă de ghindă. Avea un gust ori+il.

"şi dorea ca +raconierul să nu fi -urit. <l ar fi ştiut -ai -ulte despre păduri decât toţiceilalţi la un loc/ dar se alesese cu o săgeată "n u-ăr "n ti-p ce trăgea "năuntru scara/ la turn.ar+er "i "nvelise rana cu -uşchi şi nă-ol din lac/ şi o 8i sau două ur8 a ,urat că rana era unfleac/ chiar dacă pe gât carnea i se "nnegrea/ iar -aFilarul şi pieptul "i erau năpădite de u-flăturisângerii. 3e ur-ă/ "ntr!o di-ineaţă/ n!a -ai găsit puterea să se ridice/ iar "n di-ineaţa ur-ătoareera -ort.



@!au "ngropat su+ un -or-an de pietre/ iar Cut!,ac> a avut pretenţia să!i ia sa+ia şi cornul/"n ti-p ce ar+er s!a servit cu arcul/ ci8-ele şi cuţitul lui. Au luat tot când au plecat. @a "nceputau cre8ut că cei doi s!au dus doar să vâne8e/ că se vor "ntoarce curând cu vânatul şi!i vor hrăni petoţi. Dar au aşteptat ce!au aşteptat/ până când/ "n cele din ur-ă/ Gen!dr* i!a convins să -eargă-ai departe. 3oate că ar+er şi Cut,ac> se gândiseră că vor avea -ai -ulte şanse fără un cârd de

orfani de păstorit. 3ro+a+il că aşa şi era/ dar asta n!o "-piedica să!i urască pentru că i!au părăsit.5u+ copac/ 3lăcintă 6ier+inte latră ca un câine. ur8 le spusese să folosească "ntre ei sunete

de ani-ale drept se-nale. n vechi truc de +raconier/ le spusese el/ dar a -urit "nainte de!aapuca să!i "nveţe cu- să scoată +ine sunetele. Ciripiturile lui 3lăcintă 6ier+inte erau "ngro8itoare.@ătratul suna -ai +ine/ dar nu cu -ult.

Ar*a sări de pe creanga "naltă pe una aflată dedesu+t/ cu -âinile depărtate/ ca să!şi ţinăechili+rul. n dansator pe apă nu cade niciodată. şor/ cu degetele de la picioare răsucite strâns"n ,urul crengii/ făcu câţiva paşi/ sări ,os/ pe o ra-ură -ai -are/ pe ur-ă "şi legănă o -ână dupăalta prin desişul de frun8e/ până ce a,unse la trunchi. Coa,a era aspră su+ pal-e şi su+ degetele

picioarelor. Co+or" repede/ sărind şi rostogolindu!se la ateri8are.Gendr* "i "ntinse -âna ca s!o a,ute să se ridice.! Ai stat acolo/ sus/ -ultă vre-e. Ce ai putut vedea! n sat de pescari/ o aşe8are -ică/ la nord/ de!a lungul ţăr-ului. Două8eci şi şase de

acoperişuri de paie şi unul de ţiglă a- nu-ărat. A- vă8ut o parte dintr!o căruţă. < cineva acolo.





3lăcintă 6ier+inte fu de acord.! 0!au spus lui Moren să deschidă porţile/ i!au cerut asta "n nu-ele regelui. re+uie să faci

ceea ce ţi se cere "n nu-ele regelui. A fost vina acelui +ătrân puturos. Dacă s!ar fi predat/ ne!ar filăsat "n pace.

Gendr* se "ncruntă.

! Cavalerii şi lor8ii se iau pri8onieri unii pe alţii şi plătesc răscu-părări/ dar nu le pasădacă unii ca voi se predau sau nu. 5e "ntoarse către Ar*a: Ce altceva ai -ai vă8ut

! Dacă e un sat de pescari/ ne vor vinde peşte/ pun ră-ăşag.@acul era plin de peşti/ dar nu aveau cu ce să!i prindă. Ar*a "ncerca să!şi folosească

-âinile/ aşa cu- "l vă8use făcând pe oss/ dar peştii erau -ai iuţi decât poru-+eii/ iar apa ,ucafeste ochilor ei.

! 'u ştiu dacă sunt peşti. Ar*a o trase de părul "ncâlcit pe 'evăstuică/ gândindu!se că ar fi-ai +ine să!# taie. @ângă apă sunt ciori. < un cadavru pe acolo.

! 3eşti duşi la -al/ spuse 3lăcintă 6ier+inte. Dacă ciorile "i -ănâncă/ sunt sigur că pute- şi

noi. ! Ar tre+ui să prinde- nişte ciori/ a- putea să le -âncă- pe ele. A- putea să face- un focşi să le frige- ca pe nişte pui de găină.

Gendr* avea un aer fioros când se "ncrunta. 9ar+a "i crescuse/ neagră şi ţepoasă.! A- spus fără focuri.! @ui @o--* "i e foa-e/ se văicări 3lăcintă 6ier+inte/ şi -ie la fel.! uturor ne este foa-e/ 8ise Ar*a.



! ie nu "ţi este/ scuipă @o--* de ,os/ de unde se afla. Duhneşti a vier-i.Ar*a ar fi putut să!# lovească "n rană.! i!a- spus că voi scoate vier-i din pă-ânt şi pentru tine/ dacă vrei.@o--* făcu o -utră scâr+ită.! Dacă n!ar fi piciorul/ aş vâna nişte -istreţi pentru noi toţi.

! 'işte -istreţi/ "l +at,ocori ea. Ai nevoie de o ţepuşă/ de cai şi de câini/ de oa-eni care săhăituiască -istreţul din adăpost.

atăl ei o+işnuia să vâne8e -istreţi "n pădurea lupilor/ cu Ro++ şi on. ? singură dată #!aluat şi pe 9ran/ dar niciodată n!a luat!o pe Ar*a/ chiar dacă era -ai -are. 5epta ordane spuneacă vânătoarea de -istreţi nu e pentru fe-ei/ iar -a-a i!a pro-is doar că/ atunci când va fi -ai-are/ s!ar putea să ai+ă propriul ei şoi-. Acu- era -ai -are/ dar dacă ar avea un şoi-/ l!ar-ânca.

! Ce ştii tu despre vânătoarea de -istreţi o "ntre+ă 3lăcintă 6ier+inte.! ai -ulte decât tine.

Gendr* nu avea nici un chef să asculte cioro!văielile lor.! ăceţi/ a-ândoi. re+uie să -ă gândesc ce să fac. "ntotdeauna părea chinuit când "ncercasă gândească/ de parcă l!ar fi durut "ngro8itor.

! 3redă!te/ spuse @o--*.! i!a- spus să ter-ini cu predatul. 'u şti- cine e acolo. 3oate că vo- fura nişte

-âncare.



! @o--* ar fi putut să fure/ dacă nu era piciorul/ spuse 3lăcintă 6ier+inte. 0n oraş a fosthoţ.

! n hoţ nepriceput/ răspunse Ar*a/ altfel nu l!ar fi prins.Gendr* privi soarele/ -i,indu!şi ochii.! 5eara e cel -ai +un -o-ent să ne furişă- "năuntru. Eoi -erge să dau o raită când se

"ntunecă.! 'u/ -ă duc eu/ spuse Ar*a. u faci prea -ultă gălăgie.Gendr* făcu din nou acea -utră chinuită.! Eo- -erge a-ândoi.! Arr* ar tre+ui să -eargă/ interveni @o--*. 5e furişea8ă -ai +ine decât tine.! Eo- -erge a-ândoi/ a- spus.! Bi dacă nu vă "ntoarceţi 3lăcintă 6ier+inte nu -ă poate duce singur/ ştiţi că nu poate...! Bi sunt lupi/ adăugă 3lăcintă 6ier+inte. 0!a- au8it noaptea trecută/ când a- stat de

veghe. 3ăreau aproape.

Ar*a "i au8ise şi ea. Ador-ise "ntre crengile unui ul-/ dar urletul lupilor o tre8ise. A ră-astrea8ă o oră +ună/ ascultându!i/ cu fiori pe şira spinării.! Bi nici -ăcar nu ne laşi să face- foc ca să!i ţine- la distanţă/ se plânse 3lăcintă

6ier+inte. 'u!i corect să ne laşi pradă lupilor.! 'u vă lasă ni-eni/ spuse Gendr* "n silă. @o--* are suliţa/ dacă vin lupii/ iar tu vei fi cu

el. erge- doar să vede-/ atâta tot. 'e "ntoarce-.



! ?ricine ar fi/ ar tre+ui să vă predaţi/ se văicări @o--*. A- nevoie de o poţiune pentru picior/ -ă doare rău.

! Dacă vede- vreo poţiune pentru picior/ o să ţi!o aduce-/ răspunse Gendr*. Arr*/ hai să-erge-. Ereau să a,unge- "n apropiere "nainte să apună soarele. 3lăcintă 6ier+inte/ tu ţine!o pe 'evăstuică aici. 'u vreau să se ia după noi.

! Data trecută -!a lovit.! ? să te lovesc eu dacă n!o ţii aici. 6ără să -ai aştepte un răspuns/ Gendr* "şi puse coiful

de oţel şi se "ndepărtă.Ar*a fu nevoită să alerge ca să ţină pasul. Gendr* era cu cinci ani -ai -are şi cu trei8eci de

centi-etri -ai "nalt decât ea/ şi -ai era şi lung de picioare. ? vre-e/ Gendr* nu spuse ni-ic/doar "şi croia dru- printre copaci/ cu un aer furios/ făcând prea -ultă gălăgie. Dar/ "n cele dinur-ă/ se opri şi spuse:

! Cred că @o--* o să -oară.Ar*a nu fu surprinsă. ur8 -urise şi el din cau8a rănii/ şi fusese -ult -ai re8istent decât

@o--*. ?ri de câte ori era rândul Ar*ei să a,ute la cărat/ si-ţea cât de caldă "i era pielea şi-irosea duhoarea pe care o răspândea piciorul lui.! 3oate că vo- găsi un -aester...! aesteri se găsesc nu-ai "n castele/ şi chiar dacă ai găsi vreunul/ nu şi!ar -urdări

-âinile cu unul ca @o--*. Gendr* "şi feri capul de o ra-ură ,oasă.! 'u!i adevărat.aester @uin ar fi a,utat pe oricine ar fi venit la el/ era sigură.



! ? să -oară/ şi cu cât -oare -ai repede/ cu atât -ai +ine pentru noi ceilalţi. Ar tre+ui să!# a+andonă-/ aşa cu- spune el. Dacă a- fi răniţi tu sau eu/ ştii că ne!ar părăsi. Co+orâră o pantăa+ruptă şi se căţărară pe partea cealaltă/ agăţându!se cu -âinile de rădăcini. !a- săturat să!#car şi -!a- săturat de toată trăncăneala lui despre capitulare. Dacă ar putea sta "n picioare/ i!aşda un pu-n "ntre dinţi. @o--* nu foloseşte ni-ănui. 'ici fata aia plângăcioasă nu e +ună de

ni-ic.! @as!o pe 'evăstuică "n pace/ e doar speriată şi "nfo-etată/ atâta tot. Ar*a aruncă o

privire "napoi/ dar de data aceasta fetiţa nu "i ur-ărea. 3ro+a+il că 3lăcintă 6ier+inte o ţinea +ine/aşa cu- "i spusese Gendr*.

! 'u e +ună de ni-ic/ repetă Gendr*. <a/ 3lăcintă 6ier+inte şi @o--* ne "ncetinesc şi dincau8a lor o să -uri-. u eşti singurul din toată trupa care e +un de ceva. Chiar dacă eşti fată.

Ar*a "ncre-eni.! 'u sunt fată! 9a da/ eşti. Cre8i că sunt la fel de prost ca ei

! 'u/ eşti şi -ai prost. Rondul de 'oapte nu pri-eşte fete/ toată lu-ea ştie asta.! <ste adevărat/ nu ştiu de ce te!a adus Moren/ dar tre+uie să fi avut vreun -otiv. otuşi/

eşti fată. ! 'u sunt! Atunci scoate!ţi puţa şi fă pipi. 4aide.



! 'u si-t nevoia să fac pipi. Dacă aş vrea/ aş putea.! incinoaso. 'u poţi să!ţi scoţi puţa pentru că nu ai aşa ceva. "nainte/ când era- trei8eci/

n!a- o+servat/ dar -ereu -ergi "n pădure să te uşure8i. 'u!# ve8i pe 3lăcintă 6ier+inte să facăasta/ şi nici pe -ine. Dacă nu eşti fată/ poate că eşti vreun eunuc.

! <unuc eşti tu.

! Btii că nu sunt/ 8â-+i Gendr*. Erei să!-i scot puţa şi să!ţi dovedesc '!a- ni-ic deascuns.

! 9a da/ ai/ i8+ucni Ar*a/ "nne+unită să schi-+e su+iectul despre penisul pe care nu!#avea. antiile aurii au fost pe ur-a ta la han/ şi nu vrei să spui de ce.

! Aş vrea să ştiu şi eu/ cred că Moren ştia/ dar nu -i!a spus niciodată. De ce cre8i totuşi că-ă ur-ăreau

Ar*a "şi -uşcă +u8a. "şi a-inti ce spusese Moren "n 8iua "n care i!a tăiat părul. Nştia/ ,u-ătate dintre ei/ te!ar da pe -âna reginei cât ai 8ice peşte/ pentru o favoare şi poate pentrucâţiva arginţi. Cealaltă ,u-ătate ar face la fel/ nu-ai că te!ar viola -ai "ntâi. Dar Gendr* era

altfel/ regina "l voia şi pe el.! 0ţi spun dacă "-i spui şi tu/ 8ise ea o+osită.! Arr*/ ţi!aş spune dacă aş şti... Chiar aşa te chea-ă sau ai nu-e de fatăAr*a fiFă cu privirea rădăcina noduroasă de su+ picioarele ei. "şi dădea sea-a că se sfârşise

cu prefăcătoria. Gendr* ştia/ iar ea nu avea ni-ic "n pantaloni ca să!# convingă de contrariul.3utea să tragă Acul din teacă şi să!# do+oare acolo unde stătea/ sau să se "ncreadă "n el. 'u era



sigură că ar fi "n stare să!# ucidă/ chiar dacă ar "ncercaI avea şi el propria lui sa+ie/ şi era cu -ult-ai puternic. ot ceea ce "i ră-ăsese era adevărul.

! @o--* şi 3lăcintă 6ier+inte nu tre+uie să afle/ 8ise Ar*a.! 'u vor afla/ ,ură Gendr*. 'u de la -ine.! Ar*a. 6ata "şi ridică ochii/ privindu!#. 'u-ele -eu este Ar*a. Din Casa 5tar>.

! Din Casa... 0i luă o clipă până ce reuşi să continue. âna Regelui purta nu-ele de 5tar>.Cel pe care l!au ucis ca fiind trădător.

! '!a fost niciodată trădător. A fost tatăl -eu. Gendr* făcu ochii -ari.! Aşadar/ de aceea ai cre8ut... Ar*a "ncuviinţă.! Moren -ă ducea acasă/ la Linterfell.! <u... 3ăi atunci eşti de viţă no+ilă... eşti o doa-nă...Ar*a "şi opri privirea la hainele ei 8drenţuite şi la picioarele goale/ crăpate şi +ătătorite. "şi

vă8u -i8eria de su+ unghii/ crusta de pe coate şi 8gârieturile de pe -âini. 5epta ordane nici-ăcar nu -!ar recunoaşte/ sunt sigură. 3oate 5ansa/ dar ea s!ar preface că nu -ă recunoaşte.

! a-a -ea este o doa-nă/ la fel şi sora -ea/ dar eu nu a- fost niciodată.! 9a da/ ai fost. <şti fiica unui lord şi ai locuit "ntr!un castel/ nu!i aşa Bi tu... Hei/ aveţi-ilă/ eu niciodată... Dintr!odată/ Gendr* părea şovăitor/ aproape te-ător. oată discuţia aceeadespre penisuri. '!ar fi tre+uit să spun aşa ceva. Bi a- urinat "n faţa ta şi aşa -ai departe. <u... terog să -ă ierţi/ stăpână.

! "ncetea8ă şuieră Ar*a. ?are "şi +ătea ,oc de ea



! Btiu să -ă port/ stăpână/ răspunse Gendr*/ "ncăpăţânat ca "ntotdeauna. ?ri de câte orifetele de nea- intrau "n prăvălie cu taţii lor/ stăpânul -eu "-i spunea că tre+uie să plecgenunchiul şi să vor+esc nu-ai când -i se adresea8ă/ şi să le spun stăpână.

! Dacă "ncepi să!-i spui stăpână/ până şi 3lăcintă 6ier+inte "şi va da sea-a. Bi ar fi -ai +ine şi să continui să faci pipi "n acelaşi fel.

! Cu- porunceşti/ stăpâniAr*a "i lovi pieptul cu a-+ele -âini. Gendr* se "-piedică de o piatră şi că8u cu o

+ufnitură.! Ce fel de fiică de lord -ai eşti "ntre+ă el râ8ând.! Aşa "l lovi "n şold cu piciorul/ dar nu reuşi decât să!# facă să râdă şi -ai tare. Râ8i cât

vrei/ eu -ă duc să văd cine e "n sat. 5oarele co+orâse de,a "n spatele copacilor/ "nserarea se valăsa "ntr!o clipită. De data aceasta/ Gendr* fu cel nevoit să ţină pasul cu ea.

! 5i-ţi -irosul "l "ntre+ă ea. <l adul-ecă.! 3eşte stricat

! Btii că nu.! A- face -ai +ine să ave- gri,ă. <u dau un ocol pe la vest/ să văd dacă e vreun dru-.re+uie să fie/ dacă ai vă8ut o căruţă. u ia!o pe -al. Dacă ai nevoie de a,utor/ latră ca un câine.

! < o prostie. Dacă a- nevoie de a,utor/ o să strig a,utor.Ar*a se "ndepărtă/ călcând iar+a cu picioarele goale/ fără 8go-ot. Când privi "napoi/ peste

u-ăr/ Gendr* o ur-ărea cu acea privire chinuită care "nse-na că gândea. 3ro+a+il se gândeşte cănu ar tre+ui să lase o fată no+ilă să fure -âncare. Ar*a ştia că Gendr* se va purta prosteşte acu-.



irosul devenea tot -ai puternic pe -ăsură ce se apropia de sat. 'u!i -irosea a peştestricat. Duhoarea era -ai puternică/ -ai de8gustătoare. "şi "ncreţi nasul.

Din locul unde copacii "ncepură să se rărească/ se folosi de vegetaţia -ică/ alunecând de lao tufă la alta/ tăcută ca o u-+ră. @a fiecare câţiva paşi se oprea să asculte. A treia oară/ au8i caiişi glasul unui o-. 0ar -irosul era tot -ai puternic. iros de o- -ort/ asta era. ai si-ţise acest

-iros/ cu Moren şi cu ceilalţi.n desiş co-pact de -ur creştea la sud de oraş. Când a,unse lângă el/ u-+rele lungi ale

asfinţitului "ncepuseră să se esto-pe8e şi se 8ăreau felinarele. Eedea acoperişurile de paie chiar"n spatele tufişului. Continuă să se furişe8e până ce descoperi o spărtură şi se strecură "năuntru/ pe +urtă/ ră-ânând +ine ascunsă până când 8ări de unde venea -irosul.

@ângă apele ce clipoceau do-ol ale ?chiului Heilor era ridicată o spân8urătoare din le-nverde/ neprelucrat/ de care atârnau/ legănându!se/ ră-ăşiţe care cândva fuseseră oa-eni/ cu picioarele "n lanţuri. Ciorile le ciuguleau carnea/ 8+urând de la un cadavru la altul. 3entru fiecarecioară erau câte o sută de -uşte. Când vântul suflă dinspre lac/ trupul cel -ai apropiat se răsuci

"n lanţuri/ -işcându!se foarte "ncet. Ciorile "i -âncaseră aproape toată faţa şi -ai fusese şialtceva prin prea,-ă/ ceva -ult -ai -are. Gâtul şi pieptul "i erau sfâşiate/ iar din locul undecândva fusese +urta/ atârnau/ sclipind/ intestine ver8i şi panglici de carne 8drenţuită. n +raţfusese s-uls chiar din u-ăr. Ar*a vă8u oasele la câţiva -etri depărtare/ -âncate şi sfărâ-ate/curăţate de carne.

5e forţă să se uite la o-ul de alături/ la cel de dincolo de el şi la cel de -ai departe/spunându!şi că e tare ca o stâncă. oate cadavrele erau atât de distruse şi de putre8ite/ "ncât la



"nceput nu şi!a dat sea-a că oa-enii fuseseră de8+răcaţi "nainte de a fi spân8uraţi. 'u arătau canişte oa-eni goi/ de fapt nu se-ănau defel cu nişte oa-eni. Ciorile le -âncaseră ochii şi/ "nunele ca8uri/ feţele. Din cel de!al şaselea din lungul şir de cadavre nu -ai ră-ăsese decât unsingur picior/ "ncâlcit "ncă "n lanţuri/ +ălă+ănindu!se la fiecare suflare de vânt.

ea-a taie -ai adânc decât o sa+ie. orţii nu!i puteau face nici un rău/ dar cei care i!au

ucis puteau.ult "n spatele spân8urătorii/ doi +ăr+aţi "n 8ale stăteau spri,iniţi "n suliţe/ "n faţa unei

clădiri lungi/ ,oase/ aflate lângă apă/ cea cu acoperişul de ţiglă. ? pereche de stâlpi "nalţi fuseseră"nfipţi "n pă-ântul -lăştinos din faţa casei/ cu fla-uri atârnând din fiecare catarg. na era roşieşi cealaltă -ai palidă/ gal+enă poate/ dar a-ândouă erau -ototolite şi pline de praf/ astfel căAr*a nu putea fi sigură că fla-ura roşie era a @annisterilor. 'u e nevoie să văd leul/ pot vedeatoţi -orţii/ cine altcineva ar putea fi "n afară de @annisteri

3e ur-ă se au8i un strigăt.Cei doi lăncieri se "ntoarseră la au8ul ţipătului şi un al treilea +ăr+at "şi făcu apariţia/

"-+râncind un pri8onier "n faţa lui. <ra prea "ntuneric ca să distingă chipuri/ dar pri8onierul purtaun coif strălucitor de oţel/ iar când Ar*a vă8u coarnele/ ştiu că era Gendr*. u/ prostule prost/ prost/ 3R?5 gândi ea. Dacă ar fi fost "n faţa ei/ l!ar fi lovit din nou.

5tră,erii vor+eau 8go-otos/ dar Ar*a era prea departe ca să distingă ce spuneau/ -ai cusea-ă cu ciorile flecărind şi fâlfâindu!şi aripile atât de aproape. nul dintre lăncieri s-ulsecoiful de pe capul lui Gendr* şi "i puse o "ntre+are/ dar pro+a+il nu!i plăcu răspunsul/ căci "l lovi peste faţă cu capătul suliţei şi "l do+or" la pă-ânt. Cel care "l capturase "l lovi cu piciorul/ "n ti-p



ce al doilea lăncier pro+a coiful cu coarne. 0n cele din ur-ă/ "l ridicară "n picioare şi "l "-+râncirăcătre ha-+ar. Când deschiseră uşile -asive de le-n/ un +ăieţel ţâşni afară/ dar unul dintrestră,eri "l "nhaţă de +raţ şi "l a8vârli "napoi "năuntru. Ar*a au8i planşete venind din clădire şi peur-ă un ţipăt/ atât de puternic şi plin de suferinţă "ncât "şi -uşcă +u8a.

5tră,erii "l "-pinseră pe Gendr* "năuntru/ "-preună cu +ăiatul/ şi 8ăvorâră uşile "n ur-a lor.

A+ia atunci/ o pală de vânt veni vâ,âind dinspre lac/ iar fla-urile "ncepură să se -işte şi să seridice. Cel de pe catargul "nalt avea/ aşa cuse te-use/ "nse-nul leului auriu. 3e celălalt/ treisiluete negre/ lucioase/ alergau pe un câ-p gal+en ca untul. Câini/ gândi Ar*a. ai vă8use aceicâini/ dar unde

'u avea i-portanţă. 5ingurul lucru care conta era că "l capturaseră pe Gendr*. Chiar dacă +ăiatul era "ncăpăţânat şi prost/ Ar*a tre+uia să!# eli+ere8e. 5e "ntre+a dacă ştiau că era căutat deregină.

nul dintre stră,eri "şi scoase coiful şi "n locul lui şi!# puse pe al lui Gendr*. ? "nfuria să!#vadă pur!tându!#/ dar ştia că nu putea face ni-ic ca să!# "-piedice. 0 se păru că aude din nou

ţipete/ "nă+uşite de 8iduri/ din ha-+arul fără ferestre/ dar nu putea fi sigură.Ră-ase pe loc destul ca să vadă pa8a schi-+ân!du!se şi "ncă -ult -ai -ultă vre-e dupăaceea. ?a-enii veneau şi plecau. "şi duceau caii ,os/ la pârâu/ să!i adape. n grup de vânătoarese "ntoarse din pădure/ ducând un stârv de cer+/ atârnat de un ţăruş. 0i privi cu- "l spală şi!#curăţă de intestine şi cu- fac un foc pe partea cealaltă a pârâului/ iar -irosul de carne friptă sea-esteca ciudat cu duhoarea desco-punerii.





! nde e aurul "ntre+ă @o--*.! @!au prins/ şopti Ar*a. re+uie să!# eli+eră-. 3lăcintă 6ier+inte/ tre+uie să -ă a,uţi. 'e

vo- furişa şi vo- o-or" stră,ile/ apoi eu voi deschide uşa.3lăcintă 6ier+inte şi @o--* schi-+ară o privire.! Câţi sunt

! '!a- putut să nu-ăr/ recunoscu Ar*a. Cel puţin două8eci/ dar nu-ai doi sunt la uşă.3lăcintă 6ier+inte arăta de parcă "i venea să plângă.! 'u ne pute- lupta cu două8eci.! u tre+uie să te lupţi doar cu unul. <u -ă ocup de celălalt/ "l vo- scoate afară pe Gendr*

şi vo- fugi.! Ar tre+ui să ne predă-/ spuse @o--*. ergeţi "năuntru şi predaţi!vă pur şi si-plu.Ar*a clătină din cap cu "ncăpăţânare.! Atunci lasă!# acolo/ Arr*/ se rugă @o--*. 'u ştiu despre noi ceilalţi. Dacă ne ascunde-/

vor pleca/ ştii că vor pleca. 'u e vina noastră că Gendr* a fost capturat.

! <şti prost/ @o--*/ spuse Ar*a cu furie. Eei -uri dacă nu "l eli+eră- pe Gendr*. Cine osă te care! u şi 3lăcintă 6ier+inte.! ot ti-pul/ fără ni-eni care să ne a,ute 'u vo- reuşi niciodată. Gendr* era cel puternic.

?ricu-/ nu!-i pasă ce spui. ă "ntorc după el. 5e uită la 3lăcintă 6ier+inte: Eii3lăcintă 6ier+inte se uită la @o--*/ la Ar*a/ apoi din nou la @o--*.! Ein/ spuse el nehotărât.



! @o--*/ tu ai gri,ă ca 'evăstuică să ră-ână aici. @o--* o "nhaţă pe fetiţă de -ână şi otrase -ai

aproape.! Bi dacă vin lupii! e predai/ sugeră Ar*a.

@i se păru că le!a luat ore să!şi croiască dru- "napoi către sat. 3lăcintă 6ier+inte se tot"-piedica "n "ntuneric şi se rătăcea/ iar Ar*a era nevoită să "l aştepte şi să se "ntoarcă după el. 0ncele din ur-ă/ "l luă de -ână şi "l conduse printre copaci.

! u doar taci şi ur-ea8ă!-ă. Când 8ăriră pe cer pri-ele sclipiri palide ale focurilor dinsat/ Ar*a spuse: De cealaltă parte a tufişurilor atârnă cadavre/ dar n!ai de ce să te sperii/ doar ţine-inte că tea-a taie -ai adânc decât o sa+ie. re+uie să -erge- foarte "ncet şi "n deplină linişte.3lăcintă 6ier+inte dădu apro+ator din cap.

Ar*a se furişă pri-a pe su+ -ărăciniş şi "l aşteptă pe partea cealaltă/ ghe-uită. 3lăcintă6ier+inte se ivi/ palid şi gâfâind/ cu faţa şi +raţele +ră8date de 8gârieturi lungi/ "nsângerate. Dădu

să spună ceva/ dar Ar*a "i duse un deget la +u8e. 3e -âini şi pe genunchi/ se târâră de!a lungulspân8urătorii/ pe su+ cadavrele legănate de vânt. 3lăcintă 6ier+inte nu privi "n sus nici -ăcar odată/ nici nu scoase vreun sunet.

3ână când cioara ateri8a pe spatele lui/ şi atunci scoase un gea-ăt "nfundat.! Cine!i acolo răsună un glas din "ntuneric. 3lăcintă 6ier+inte sări "n picioare.



! ă predau "şi scoase sa+ia/ "n ti-p ce 8eci de ciori se ridicară ţipând şi "ncepând să seagite "n ,urul cadavrelor. Ar*a "l apucă de picior şi "ncercă să!# tragă "n ,os/ dar 3lăcintă 6ier+intese eli+eră şi alergă "nainte/ fluturându!şi +raţele. ă predau/ -ă predau

Ar*a săltă "n sus şi trase Acul din teacă/ dar era de,a "ncon,urată. 0l lovi pe cel -ai apropiat/dar acesta o i-o+ili8a cu +raţul "nveş-ântat "n oţel/ iar un altul se aruncă asupra ei şi o do+or" la

pă-ânt/ "n ti-p ce un al treilea "i luă sa+ia din -ână. Când "ncercă să!# -uşte/ dinţii i se"ncleştară pe 8alele de oţel reci şi -urdare.

! ?ho/ unul săl+atic/ spuse o-ul râ8ând. @ovitura pu-nului său "n-ănuşat "n fier aproapecă "i 8+ură capul.

9ăr+aţii "ncepură să discute/ "n ti-p ce ea 8ăcea/ "n dureri/ dar nu putea "nţelege cuvintele.rechile "i ţiuiau. Când "ncercă să se "ndepărte8e târâş/ pă-ântul se -işcă su+ ea. Au luat Acul.Ruşinea "i provoca -ai -ultă suferinţă decât durerea/ iar durerea o chinuia cu-plit. on "i dădusesa+ia. 5*no o "nvăţase cu- s!o folosească.

0n cele din ur-ă/ cineva o "nşfacă de pieptul vestei şi o ridică "n genunchi. 3lăcintă

6ier+inte era şi el "ngenuncheat "n faţa celui -ai "nalt +ăr+at pe care Ar*a "l vă8use vreodată/ un-onstru din poveştile 9ătrânei 'an. 'u reuşise să vadă de unde apăruse uriaşul. 3e că-aşagal+enă/ decolorată/ se 8ăreau doi

câini alergând/ iar chipul +ăr+atului era parcă cioplit "n piatră. Dintr!odată/ Ar*a "şi a-intiunde -ai vă8use câinii aceia. 0n seara turnirului/ la De+arcaderul Regelui/ toţi cavalerii "şiatârnaseră scuturile "n faţa pavilioanelor. JAcela apaţine fratelui CâineluiK/ i!a destăinuit 5ansa



când au trecut pe lângă câinii negri pe fond gal+en. J< chiar -ai -are decât 4odor/ vei vedea. 0se spune untele care CălăreşteK.

Ar*a "şi lăsă capul să cadă/ doar pe ,u-ătate conştientă de ceea ce se petrecea "n ,urul ei.3lăcintă 6ier+inte se tot preda. untele spuse:

! 'e vei duce la ceilalţi/ şi se "ndepărtă. 0n clipa ur-ătoare/ Ar*a trecea clătinându!se pe

picioare pe lângă oa-enii -orţi "n spân8urătoarea lor/ "n vre-e ce 3lăcintă 6ier+inte le spuneacelor care i!au luat ostatici că le va face plăcinte şi tarte dacă nu!i vor face nici un rău. 3atru +ăr+aţi -ergeau cu ei. nul ducea o torţă/ altul o sa+ie lungă/ doi aveau suliţe.

0l găsiră pe @o--* acolo unde l!au lăsat/ su+ ste,ar.! ă predau strigă el de "ndată ce "i vă8u. "şi a8vârli sa+ia şi ridică -âinile/ pline de pete

ver8i de vopsea veche. ă predau. Eă rog.9ăr+atul cu torţa scotoci pe su+ copaci.! <şti ulti-ul 9ăiatul +rutar 8icea că -ai e o fată.! A fugit când v!a au8it venind/ spuse @o--*. 6aceţi -ult 8go-ot. 0ar Ar*a gândi: 6ugi/

'evăstuică/ fugi cât poţi de departe/ fugi şi ascunde!te şi să nu te "ntorci niciodată.! 5pune!ne unde pute- să!# găsi- pe acel fiu de târfă/ Dondarrion/ şi vei căpăta o -asăfier+inte.

! Cine "ntre+ă @o--* nedu-erit.! i!a- spus/ ăştia nu ştiu -ai -ult decât târfele alea din sat. A- pierdut vre-ea.nul dintre lăncieri se apropie de @o--*.! Ai ceva la picior/ +ăiete





TYRION

"l preveniseră să se "-+race +ine. *rion @annister le ascultase. 3urta pantaloni groşi/căptuşiţi/ pieptar de lână şi/ peste toate acestea/ aruncase o -antie de +lană pe care o do+ândisela unţii @unii. antia era nefiresc de lungă/ croită pentru un o- de două ori -ai "nalt decât el.Când nu era călare/ singura -odalitate de!a o purta era să şi!o "nfăşoare de -ai -ulte ori "n ,urultrupului/ ceea ce "l făcea să se-ene cu o -inge de +lană dungată.

Chiar şi aşa/ se +ucura că le ascultase. 6rigul din +eciul lung şi u-ed "ţi pătrundea până!noase. i-ett alesese să se retragă "napoi "n +eci după ce intraseră "n contact cu frigul de dedesu+t.5e aflau undeva su+ dealul Rhaen*s/ su+ Castelul Alchi-iştilor. Hidurile u-ede de piatră erau"-proşcate cu silitră/ şi singura lu-ină venea de la la-pa de ulei din fier şi sticlă pe care 4all*ne

3iro-antul o ducea cu atâta gri,ă.Cu gri,ă/ "ntr!adevăr/ iar acestea tre+uie să fie vase cu ghi-+ir. *rion ridică unul/ pentru a!# inspecta.

<ra rotund şi ru-en/ un grepfrut dolofan/ de lut/ puţin ca- -are pentru -âna lui/ dar cares!ar potrivi toc-ai +ine "n -âna unui o- o+işnuit/ ştia asta. Easul era su+ţire/ atât de fragil "ncâtchiar şi el fusese averti8at să nu!# strângă prea tare/ ca să nu!# 8dro+ească "n pu-n. @utul eraaspru la pipăit/ grun,os. 4all*ne "i spusese că anu-e era făcut aşa.



! n vas neted alunecă -ai uşor din -âna unui o-.6ocul săl+atic se prelinse "ncet către +u8a vasului când *rion "l "nclină ca să arunce o

privire "năuntru. Culoarea era un fel de verde "ntunecat/ după cu- ştia/ dar lu-ina sla+ă făceaacest lucru i-posi+il de confir-at.

! Gros/ re-arcă el.

! Asta e din cau8a frigului/ stăpâne/ spuse 4all*ne/ un +ăr+at palid/ cu -âini -oi/ u-ede/şi purtări slugarnice. <ra "-+răcat "n haine cu dungi negre şi roşii/ căptuşite cu 8i+elină/ dar +lana arăta peticită şi -âncată de -olii. 3e -ăsură ce se "ncăl8eşte/ su+stanţa curge -ai uşor/ cauleiul de la-pă.

5u+stanţa era ter-enul folosit de alchi-işti pentru focul săl+atic. De ase-enea/ "şi spuneauunii altora "nţelepţi/ ceea ce *rion găsea că e aproape la fel de sâcâitor ca şi o+iceiul lor de aface alu8ie la vastele cunoştinţe pe care voiau să!# facă să creadă că le deţin. Cândva/ fuseseră oghildă puternică/ dar "n secolele din ur-ă/ aesterii Citadelei "i "nlocuiseră pe alchi-işti aproape peste tot. Acu- -ai ră-ăseseră doar câţiva din vechiul ordin/ şi nici -ăcar nu se -ai prefăceau

că transfor-ă -etalele/ dar puteau să facă focul săl+atic.! Apa nu!# poate stinge/ -i s!a spus.! Aşa este. ?dată aprinsă/ su+stanţa va arde năprasnic până ce nu -ai ră-âne ni-ic. ai

-ult/ se infiltrea8ă "n pân8ă/ le-n/ piele/ chiar şi oţel/ astfel că acestea se aprind şi ele.*rion "şi a-inti de preotul roşu/ horos din *r/ şi de sa+ia lui sclipitoare. Chiar şi un

strat su+ţire de foc săl+atic poate arde ti-p de o oră. horos avea nevoie -ereu de o sa+ie nouădupă o "ncăierare/ dar Ro+ert ţinuse la el şi fusese -ereu gata să!i ofere +ucuros una.



! De ce nu se infiltrea8ă şi "n lut! ?/ +a da/ răspunse 4all*ne. <Fistă o pivniţă/ su+ aceasta/ unde depo8ită- vasele -ai

vechi. Cele de pe vre-ea Regelui Aer*s. <ra capriciul lui să ai+ă vase făcute "n for-ă de fructe.6ructe foarte periculoase/ "ntr!adevăr/ stăpâne/ şi/ h--/ -ai coapte acu- ca oricând/ dacă"nţelegi ce vreau să 8ic. @e!a- sigilat cu ceară şi a- u-plut pivniţa de ,os cu apă/ dar chiar şi

aşa... 0n -od nor-al ar fi tre+uit distruse/ dar atât de -ulţi dintre -aesterii noştri au fost ucişi "nti-pul afului de la De+arcaderul Regelui/ "ncât cele câteva a,utoare care au ră-as au fostincapa+ile să "ndeplinească această -isiune. 0ar -ulte dintre provi8iile pe care le!a- făcut pentruAer*s s!au pierdut. 'u-ai anul trecut două sute de vase au fost descoperite "ntr!o -aga8ie de su+arele 5ept al lui 9aelor. 'i-eni nu şi!a putut a-inti cu- au a,uns acolo/ dar sunt sigur că nutre+uie să!ţi spun că "naltul 5epton şi!a ieşit din -inţi de spai-ă. !a- "ngri,it personal să fie-utate cu -are atenţie. A- pus să se u-ple carele cu nisip şi i!a- tri-is cu ele pe cei -ai -ulţidintre slu,itorii noştri capa+ili. A- lucrat nu-ai noaptea/ a-...

! ... aţi făcut o trea+ă ne-aipo-enită/ nu a- nici o "ndoială. *rion puse vasul "napoi

printre celelalte. Acopereau rafturile/ aşe8ate ordonat pe patru rânduri ce se pierdeau "n"ntuneci-ea su+terană. Bi -ai erau şi alte rafturi dincolo de ele/ -ulte alte rafturi. Aceste/ ah/fructe ale răposatului Rege Aer*s/ pot fi folosite

! ?/ da/ cu siguranţă... Dar cu gri,ă/ stăpâne/ cu foarte -are gri,ă. Cu trecerea anilor/su+stanţa devine tot -ai/ h--/ insta+ilă/ să spune-. ? flacără cât de -ică o poate aprinde. ?ricescânteie. 3rea -ultă căldură/ şi vasele se aprind de la sine. 'u e "nţelept să le laşi la soare/ nici-ăcar pentru scurt ti-p. ?dată focul aprins/ căldura face su+stanţa să se eFtindă cu violenţă/ iar



vasele se fac ţăndări cât ai clipi. Dacă se "ntâ-plă ca "n apropiere să se afle alte vase/ se voraprinde şi acelea/ şi astfel...

! Câte vase ave- "n pre8ent! "n di-ineaţa aceasta/ "nţeleptul unciter -i!a spus că ave- şapte -ii opt sute patru8eci.

Această socoteală include/ desigur/ şi cele patru -ii de vase de pe vre-ea Regelui Aer*s.

! 6ructele noastre răscoapte 4all*ne clătină din cap.! "nţeleptul alliard crede că vo- fi capa+ili să livră- 8ece -ii de vase "n cap/ aşa cu- i s!

a pro-is reginei. 5unt de aceeaşi părere.3iro-antul părea neruşinat de -ulţu-it de această perspectivă.Cu condiţia ca duş-anii noştri să ne acorde acest răga8. Alchi-iştii păstrau cu sfinţenie

secretul reţetei pentru focul săl+atic/ dar *rion ştia că era un proces la+orios/ periculos şi"ndelungat. 3resupuse că pro-isiunea celor 8ece -ii de vase era o lăudăroşenie fante8istă/ caaceea a stegarului care ,ură să!i aducă lordului său 8ece -ii de oşteni/ dar "n 8iua +ătăliei aparecu o sută doi. Dacă ne!ar putea da/ "ntr!adevăr/ 8ece -ii...

'u ştia dacă tre+uia să fie "ncântat sau "ngro8it. 3oate câte puţin din a-ândouă.! 5per că fraţii tăi de ghildă nu se avântă "n acţiuni pripite/ 0nţeleptule. 'u vre- 8ece -iide vase de foc săl+atic stricat/ nici -ăcar unul... şi/ cu siguranţă/ nu vre- nici un fel de incidente.

! 'u vor fi nici un fel de incidente/ stăpâne. 5u+stanţa este preparată de cele -ai priceputea,utoare/ "n -ai -ulte celule cu totul din piatră/ iar fiecare vas este luat de un ucenic şi adus aici/ ,os/ "n clipa "n care este gata. Deasupra fiecărei celule de lucru se află o "ncăpere plină cu nisip.



5!a făcut o vra,ă protectoare asupra podelelor/ h--/ foarte puternică. ?rice foc "n celula dededesu+t face podeaua să se pră+uşească/ iar nisipul stinge văpaia pe loc.

! Ca să nu po-eni- de a,utoare negli,ente. 3rin vra,ă/ *rion "şi i-agina că 4all*ne voiasă spună truc inteligent. 5e gândi că i!ar plăcea să vi8ite8e una dintre aceste celule acoperite/ săvadă cu- funcţionea8ă/ dar nu era -o-entul potrivit. 3oate dacă ră8+oiul va fi câştigat.

! Confraţii -ei nu sunt niciodată negli,enţi/ insistă 4all*ne. Dacă aş putea fi/ h--/sincer...

! ?/ te rog.! 5u+stanţa "-i curge prin vene şi trăieşte "n ini-a oricărui alchi-ist. 'oi "i respectă-

puterea. Dar soldatul de rând/ h--/ echipa,ul unuia dintre aruncătoarele de flăcări ale reginei/ să8ice-/ "n entu8ias-ul necugetat al luptei... ?rice -ică greşeală poate provoca o catastrofă. 'u eniciodată prea -ult să repeţi asta. ata i!a spus!o adesea Regelui Aer*s/ iar tatăl lui i!a spus +ătrânului Rege aehaer*s.

! 3ro+a+il că au ascultat/ 8ise *rion. Dacă ar fi dat foc oraşului/ -i!ar fi povestit cineva.

Aşadar/ sfatul tău este să fi- cât se poate de atenţi.! 6oarte atenţi/ răspunse 4all*ne. 6iţi foarte atenţi.! Ease dintr!astea de lut... aveţi o cantitate -are! Ave- stăpâne/ şi -ulţu-esc de "ntre+are.! Atunci nu te deran,ea8ă dacă iau câteva Câteva -ii.! Câteva -ii



! 5au de câte se poate lipsi ghilda ta/ fără să "ncurce producţia. ă refer la vase goale/ se"nţelege. ri-i!te!le căpitanilor de la fiecare poartă a oraşului.

! Aşa voi face/ stăpâne/ dar de ce...*rion "i 8â-+i.! Când "-i spui să -ă "-+rac gros/ -ă "-+rac gros. Când "-i spui să fiu atent/ ei +ine...

Ridică din u-eri. A- vă8ut destul. 3oate că vei fi atât de +un să -ă conduci "napoi la lectica-ea.

! Ea fi -area -ea/ h--/ plăcere/ stăpâne. 4all*ne ridică la-pa şi o luă "nainte pe scări. Afost fru-os din partea ta să ne vi8ite8i. ? -are onoare/ h--. A trecut prea -ult ti-p de cândâna Regelui nu ne!a -ai onorat cu pre8enţa. '!a- -ai pri-it o ase-enea vi8ită de la @ordulRossart/ iar el era o eFcepţie. Asta a fost pe vre-ea Regelui Aer*s. Regele Aer*s era foarteinteresat de -unca noastră.

Regele Aer*s v!a folosit pentru a pră,i carnea duş-anilor săi 6ratele lui/ ai-e/ "i istorisisecâteva poveşti despre Regele 'e+un şi favoriţii săi/ alchi-iştii. offre* va fi şi el interesat/ sunt

convins. otiv pentru care a- să!l ţin departe de voi! area noastră speranţă este să ave- parte de vi8ita regelui "n persoană/ "n CastelulAlchi-iştilor. A- vor+it despre asta cu no+ila ta soră. n -are ospăţ...

5e făcea tot -ai cald/ pe -ăsură ce urcau.! "nălţi-ea 5a a inter8is toate ospeţele până când ră8+oiul va fi câştigat. @a insistenţele

-ele. Regele nu consideră că e potrivit un ospăţ cu +ucate alese când oa-enii lui duc lipsă de pâine.



! n gest/ h--/ cât se poate de drăgăstos/ stăpâne. 3oate că/ "n schi-+/ câţiva dintre noi "ivor face o vi8ită regelui la 6ortăreaţa Roşie. ? -ică de-onstraţie a puterilor noastre/ cu- arveni/ ca să!# a+ate- pe Rege pentru o seară de la -ultele sale gri,i. 6ocul săl+atic e doar unuldintre secretele eFtraordinare ale ordinului nostru străvechi. ulte şi fer-ecătoare sunt lucrurile pe care vi le!a- putea arăta.

! Eoi discuta asta cu sora -ea. *rion nu avea ni-ic "-potriva câtorva trucuri de -agie/ darfaptul că lui off "i plăcea atât de -ult să vadă oa-enii luptându!se până la -oarte era o"ncercare suficientă/ şi nu avea de gând să!i per-ită +ăiatului să pro+e8e posi+ilitatea de a!i ardede vii.

Când/ "n cele din ur-ă/ a,unseră "n capul scărilor/ *rion "şi scutură pelerina de +lană de peu-eri şi şi!o puse peste +raţ. Castelul Ghildei Alchi-iştilor era o clădire i-punătoare/ din piatrăneagră/ dar 4all*ne "l conduse prin tunelurile "ntortocheate până ce a,unseră la Galeria orţelorde 6ier/ o sală lungă/ răsunătoare/ unde coloane de foc verde dansau "n ,urul coloanelor negre de-etal/ "nalte de 8ece picioare. 6lăcări fanto-atice "şi oglindeau sclipirile pe -ar-ura neagră şi

lustruită de pe 8iduri şi podele/ şi inundau "ncăperea "ntr!o strălucire de s-arald. *rion ar fi fost-ai i-presionat dacă n!ar fi ştiut că torţele i-ense de fier au fost aprinse doar "n di-ineaţaaceea/ "n cinstea vi8itei sale/ şi vor fi stinse "n clipa "n care uşile se vor "nchide "n ur-a lui. 6oculsăl+atic era prea scu-p ca să fie risipit.

0eşiră la lu-ină "n capul scărilor largi/ cur+ate/ care dădeau "n centrul 5tră8ii 5urorilor/lângă poalele Dealului Eisen*a. "şi luă ră-as!+un de la 4all*ne şi co+or" "-pleticindu!se cătrelocul unde i-ett/ fiul lui i-ett/ "l aştepta cu escorta sa de ?a-eni Arşi. Având "n vedere



o+iectivul de astă8i/ păruse singura opţiune potrivită pentru a fi pă8it. 0n plus/ cicatricile lorinspirau teroare prosti-ii din oraş. <ra tot ce tre+uia "n 8ilele astea. Doar cu trei 8ile "n ur-ă/ oaltă gloată se adunase la porţile 6ortăreţei Roşii/ scandând după -âncare. off i!a "ntâ-pinat cu ofurtună de săgeţi/ o-orând patru dintre ei/ şi pe ur-ă le!a strigat că aveau per-isiunea să!şi-ănânce -orţii. 6ăcându!ne astfel şi -ai -ulţi prieteni.

*rion fu surprins să!# vadă şi pe 9ronn lângă lectică.! Ce faci aici! 0ţi aduc -esa,ele/ răspunse 9ronn. âna de 6ier te vrea de urgenţă la 3oarta Heilor. 'u

-i!a spus de ce. Bi ai fost che-at şi la aegor.! Che-at *rion cunoştea o singură persoană care ar fi putut folosi acel cuvânt. Bi ce

vrea Cersei de la -ine9ronn ridică din u-eri.! Regina "ţi porunceşte să te "ntorci la castel "ndată şi să i te "nfăţişe8i "n ca-erele ei.

âncul acela de văr al tău a trans-is -esa,ul. Are patru fire de -ustaţă şi se crede +ăr+at.

! 3atru fire şi titlul de cavaler. Acu- e 5er @ancel/ nu uita. *rion ştia că 5er acel*n nu arfi tri-is după el decât dacă pro+le-a era i-portantă. ai +ine -erg să văd ce vrea 9*ater.0nfor-ea8!o pe sora -ea că o voi vi8ita la "ntoarcere.

! 5urorii tale n!o să!i placă asta/ "l preveni 9ronn.! 9ine. Cu cât Cersei aşteaptă -ai -ult/ cu atât va deveni -ai nervoasă/ iar -ânia o face

proastă. ? prefer nervoasă şi proastă decât liniştită şi vicleană. *rion "şi a8vârli pelerina"-păturită "n lectică/ iar i-ett "l a,ută să se urce după ea.



3iaţa din interiorul 3orţii Heilor/ care "n vre-uri o+işnuite ar fi fost "nţesată de ţărani carevindeau legu-e/ era aproape goală când o traversă *rion. 5er acel*n "l "ntâ-pină la poartă/ridicându!şi -âna de fier/ "ntr!un salut scurt.

! 5tăpâne/ vărul tău/ Cleos 6re*/ se află aici/ venit din Riverrun su+ un steag de pace/ cu oscrisoare de la Ro++ 5tar>.

! Condiţii de pace! Aşa spune.! Dragul -eu văr Condu!-ă la el.antiile aurii "l "nchiseseră pe 5er Cleos "ntr!o ca-eră de stra,ă/ fără ferestre/ "n casa porţii.

Când *rion intră/ acesta se ridică.! *rion/ e -inunat să te văd.! Acesta e un lucru pe care nu!# aud prea des/ vere.! Cersei a venit cu tine! 5ora -ea are altceva de făcut. Asta e scrisoarea lui 5tar> ? s-ulse de pe -asă. 5er

acel*n/ poţi să ne laşi singuri.9*ater făcu o plecăciune şi ieşi.! i s!a cerut să duc oferta "n faţa Reginei Regente/ 8ise 5er Cleos "n ti-p ce uşa se

"nchise.! ? vei duce. *rion se uită peste harta tri-isă de Ro++ 5tar> "-preună cu scrisoarea.

oate la ti-pul lor/ vere. 0a loc. ?dihneşte!te. <şti sla+ şi tras la faţă. De fapt/ arăta -ai rău deatât.



! Da. 5er Cleos se făcu -ic pe +ancă. 0n ţările riverane -erge prost/ *rion. 0n ,urul?chiului Heilor şi de!a lungul dru-ului regelui/ "n special. @or8ii riverani incendia8ă recoltele/"ncercând să ne "nfo-ete8e/ iar soldaţii tatălui tău pâr,olesc fiecare sat pe care "l cuceresc şi trecoa-enii prin sa+ie.

Aşa se proceda "n ti-p de ră8+oi. ?a-enii de rând erau -ăcelăriţi/ "n ti-p ce no+ilii erau

ţinuţi pentru răscu-părare. 5ă!-i aduc a-inte să le -ulţu-esc 8eilor pentru că -!a- născut@annister.

5er Cleos "şi trecu o -ână prin părul!i su+ţire/ castaniu.! Chiar şi cu un steag de pace/ a- fost atacaţi de două ori. @upi "n 8ale/ gata să devore8e

pe oricine e -ai sla+ decât ei. Doar 8eii ştiu de ce parte au fost la "nceput/ "nsă acu- sunt doar de partea lor. A- pierdut trei oa-eni şi a- avut de două ori -ai -ulţi răniţi.

! Ce veşti ai despre duş-anii noştri *rion "şi "ndreptă din nou atenţia către condiţiiletrans-ise de 5tar>. 9ăiatul nu vrea prea -ulte. Doar o ,u-ătate din regat/ eli+erarea pri8onierilor/ ostaticilor/ sa+ia tatălui său... ?/ da/ şi pe surorile lui.

! 9ăiatul stă fără să facă ni-ic la Riverrun/ 8ise 5er Cleos. Cred că se te-e să!# "nfrunte pe tatăl tău pe câ-pul de luptă. 3uterea "i slă+eşte cu fiecare 8i. @or8ii riverani au plecat să!şiapere propriile pă-ânturi.

Asta are de gând tata *rion rulă harta lui 5tar>.! Aceste condiţii nu vor fi "ndeplinite niciodată.! Cel puţin consi-ţi să schi-+i fetele 5tar> pentru ion şi Lille- "ntre+ă 5er Cleos

plângător.



ion 6re* era fratele lui -ai -ic/ "şi a-inti *rion.! 'u/ răspunse el cu +lândeţe/ dar vo- propune propriul nostru schi-+ de pri8onieri. @asă!

-ă să -ă consult cu Cersei şi cu consiliul. e vo- tri-ite "napoi la Riverrun cu condiţiilenoastre.

<vident/ perspectiva nu!# "ncânta.

! 5tăpâne/ nu cred că @ordul 5tar> va capitula cu uşurinţă. @ad* Catel*n este cea caredoreşte această pace/ nu +ăiatul.

! @ad* Catel*n "şi vrea fiicele. *rion co+or" de pe +anchetă/ cu scrisoarea şi harta "n-âini. 5er acel*n se va "ngri,i să ai -âncare şi foc. 5e vede că ai neapărat nevoie de so-n/ vere.Eoi tri-ite după tine când vo- şti -ai -ulte.

0l descoperi pe 5er acel*n pe -etere8e/ ur-ărind -ai -ulte sute de noi recruţi antrenându!se pe câ-pul de dedesu+t. Cu atât de -ulţi refugiaţi la De+arcaderul Regelui/ nu duceau lipsă de +ăr+aţi dornici să intre "n Garda ?raşului pentru a avea sto-acul plin şi un pat de paie "n +arăci/dar *rion nu!şi făcea ilu8ii despre -odul cu- aceşti apărători 8drenţuiţi vor lupta dacă se va

a,unge la ră8+oi.! Ai făcut +ine că ai tri-is după -ine/ spuse *rion. ? să!# las pe 5er Cleos "n -âiniletale. Ee8i să ai+ă parte de toată ospitalitatea.

! Bi cei din escorta sa vru să ştie co-andantul.! Dă!le -âncare şi "-+răcă-inte curată şi găseşte un -aester să vadă de rănile lor. 'u vor

pune piciorul "n oraş/ s!a "nţeles '!ar fi +ine ca adevărul despre condiţiile de la De+arcaderulRegelui să a,ungă la Ro++ 5tar>/ la Riverrun.



! 5!a "nţeles foarte +ine/ stăpâne.! ?/ şi "ncă un lucru. Alchi-iştii vor tri-ite o cantitate -are de vase de lut la fiecare poartă

a oraşului. @e vei folosi ca să antrene8i oa-enii care se vor ocupa de aruncătoarele de flăcări.-ple vasele cu Eopsea verde şi antrenea8ă!i la "ncărcat şi la ochit. ?ricine e "-proşcat va fi"nlocuit. Când s!au "nvăţat cu vasele cu vopsea/ "nlocuieşte!le cu ulei de la-pă şi pune!i să "nveţe

să aprindă vasele şi să le arunce cât sunt "ncă "n flăcări. După ce au "nvăţat să facă asta fără să seardă/ s!ar putea să fie gata pentru focul săl+atic.

5er acel*n se scarpină pe o+ra8 cu -âna de fier.! "nţelepte -ăsuri. Deşi nu!-i place acea urină a alchi-iştilor.! 'ici -ie/ dar folosesc ceea ce -i se dă. ?dată revenit "n lectică/ *rion @annister trasedraperiile şi "şi "nghesui o pernă su+ cot. @ui Cersei nu!i va plăcea să afle că a interceptat

scrisoarea lui 5tar>/ dar tatăl lui "l tri-isese aici să conducă/ nu să!i facă lui Cersei pe plac.0 se părea că Ro++ 5tar> le dăduse o şansă de aur. 9ăiatul putea să aştepte la Riverrun/

visând o pace uşoară. *rion le va răspunde cu propriile condiţii/ dându!i Regelui 'ordului

destul din ceea ce voia ca să!i "ntreţină speranţele. 5er Cleos putea să!şi tocească fundul osos de6re* -ergând călare "ncoace şi "ncolo cu oferte şi contraoferte. 0n tot acest ti-p/ vărul lor/ 5er5tafford/ va antrena şi va "nar-a noua oaste pe care o ridicase la Casterl* Roc>. Când va fi gata/el şi @ordul *in puteau să strivească "ntre ei clanurile ull* şi 5tar>.

Acu-/ de!ar fi fraţii lui Ro+ert atât de "ndatoritori Aşa greoi cu- "nainta/ Renl* 9aratheoncontinua să se strecoare spre nord şi spre est/ cu i-ensa lui oaste a sudului şi cu greu trecea o



noapte fără ca *rion să se tea-ă că va fi tre8it de vestea că @ordul 5tannis "şi conducea flota "nsusul Apei 'egre. <i +ine/ s!ar părea că a- provi8ii fru-uşele de foc săl+atic/ şi totuşi...

Gândurile "i fură "ntrerupte de 8arva ce se au8ea de pe stradă. *rion privi afară cu gri,ă/ printre draperii. receau prin 3iaţa Ci8-arilor/ unde o -ulţi-e considera+ilă se adunase "nspatele -archi8elor de le-n să asculte vor+ele sforăitoare ale unui profet. ? ro+ă de lână

nevopsită/ "ncinsă la +râu cu o sfoară de cânepă/ "l dese-nau drept unul dintre fraţii cerşetori.! Depravare striga o-ul cu glas ascuţit. 0ată avertis-entul 6eriţi!vă de pedeapsa atăluiArătă către rana roşie/ tul+ure/ de pe cer. Din această po8iţie/ castelul "ndepărtat de pe

Dealul "nalt al lui Aegon se afla eFact "n spatele lui/ cu co-eta atârnând/ prevestitoare de rele/deasupra turnurilor. ? alegere inteligentă a decorului/ reflectă *rion.

! A- devenit fuduli/ trufaşi/ ticăloşi/ continua profetul. 6raţii se "-perechea8ă cu surorile"n paturile regilor/ iar roadele incestului lor ţopăie prin palat/ "n cântecul de fluier al unui diavol"-pieliţat. 3ână şi "naltul 5epton a uitat de 8ei 5e "-+ăia8ă "n ape "n-ires-ate/ se veseleşte şi se"-+ui+ă cu -rene/ "n ti-p ce poporul lui flă-ân8eşte rufia e pusă "naintea rugăciunii/ vier-ii

do-nesc "n castelele noastre şi aurul e totul... Dar s!a ter-inatEara. 3utredă e pe sfârşite/ iarRegele Desfrânat este adus la ,udecată Când -istreţul #!a sfâşiat/ o duhoare grea s!a ridicatcătre cer/ iar din pântecele lui au ieşit şerpi/ sâsâind şi -uşcând "şi "ntinse din nou degetul osos"n direcţia co-etei şi a castelului: 0ată/ vine vestitorul Cură!ţaţi!vă/ strigă 8eii/ altfel veţi ficurăţaţi 5căldaţi!vă "n vinul dreptăţii/ sau vă voi scălda "n foc 6oc

! 6oc repetară alte glasuri/ dar huiduielile +at,ocoritoare le acoperiră aproape cu totul.



Asta "l consolă pe *rion. Dădu ordin să pornească -ai departe/ iar lectica se legănă ca ocora+ie pe o -are de8lănţuită/ "n ti-p ce ?a-enii Arşi "şi croiau dru- prin -ulţi-e. "ntr!adevăr/diavol "-pe!liţat. 'efericitul avea "ntr!adevăr dreptate "n privinţa septonului/ fără doar şi poate.Ce spusese 9ăiatul @unii despre el -ai deună8i n o- pios/ care "i slăveşte pe Cei Bapte cuatâta ardoare "ncât -ănâncă pentru fiecare dintre ei câte un fel/ ori de câte ori se aşea8ă la -asă.

A-intindu!şi glu-a +ufonului/ *rion 8â-+i.6u +ucuros să a,ungă la 6ortăreaţa Roşie fără alte incidente. "n ti-p ce urca scările către

ca-erele sale/ *rion se si-ţi ceva -ai "ncre8ător decât de di-ineaţă. i-p/ asta e tot ce "-itre+uie cu adevărat/ ti-p săpun toate piesele cap la cap. Când lanţul va fi gata... Deschise uşasolariului.

Cersei se "ntoarse de lângă fereastră/ cu fustele ră!sucindu!se "n ,urul şoldurilor ei "nguste.! Cu- "ndră8neşti să!-i ignori che-area! Cine ţi!a dat voie "n turnul -eu

! urnul tău Acesta este castelul regal al fiului -eu.! Aşa a- au8it. *rion nu era a-u8at. 3e Cran l!ar a-u8a şi -ai puţin. 0nsă astă8i erau destra,ă 6raţii @unii. "ntâ-plător/ era- pe cale să vin la tine.

! Chiar aşarânti uşa "n spatele lui.! "-i pui vor+ele la "ndoială! "ntotdeauna/ şi pe +ună dreptate.



! 5unt ,ignit. *rion se "ndreptă cu pas legănat către +ufet/ să!şi toarne o cupă de vin. 'u

cunoştea o -etodă -ai +ună să i se facă sete decât să stea de vor+ă cu Cersei. Dacă aş fi vrut săte ofense8/ aş fi ştiut cu- s!o fac.

! Ce vier-e de8gustător eşti *rcella este singura -ea fiică. Chiar ţi!ai i-aginat că ţi!aş

"ngădui s!o vin8i ca pe un sac de ovă8*rcella/ gândi el. <i +ine/ oul acela a scos pui. 5ă vede- ce culoare are.! 'icidecu- un sac de ovă8. *rcella e prinţesă. nii ar spune că pentru asta s!a născut.

5au intenţionai s!o -ăriţi cu o--en3al-a lui Cersei lovi cu putere/ do+orând cupa cu vin din -âna lui *rion şi vărsând!o pe

podea.! 6rate sau nu/ a- să pun să!ţi s-ulgă li-+a pentru asta. <u sunt regenta lui offre*/ nu tu/

eu sunt cea care spune că *rcella nu va fi eFpediată la acest +ăr+at din Do-e/ aşa cu- a- fosteu tri-isă la Ro+ert 9aratheon.

*rion "şi scutură picăturile de vin de pe degete şi oftă.! De ce nu Ar fi -ult -ai apărată "n Dorne decât este aici.! <şti co-plet naiv sau pur şi si-plu pervers Btii la fel de +ine ca -ine că fa-ilia artell

nu are nici un -otiv să ne iu+ească.! 6a-ilia artell are toate -otivele să ne urască. Cu toate acestea/ -ă aştept să fie de

acord. 'e-ulţu-irea 3rinţului Doran faţă de Casa @annister -erge doar cu o generaţie "n ur-ă/dar cei din Dorne se ră8+oiesc cu Capătul 6urtunii şi 4ighgarden de o -ie de ani/ iar Renl* a luat



de +ună supunerea celor din Dorne. *rcella are nouă ani. r*stane artell/ unspre8ece. A- propus să se căsătorească atunci când ea "-plineşte paispre8ece ani. 3ână atunci/ *rcella va fioaspete de sea-ă la 5unspear/ su+ protecţia 3rinţului Doran.

! ?statică/ spuse Cersei/ strângând din +u8e.! n oaspete de sea-ă/ insistă *rion/ şi +ănuiesc că artell o va trata pe *rcella cu -ai

-ultă +lândeţe decât a tratat!o offre* pe 5ansa 5tar>. ă gândesc să!# tri-it pe 5er Ar*s?a>heart cu ea. Având ca scut de năde,de un cavaler din Garda Regelui/ ni-eni nu va putea săuite cine sau ce este ea.

! 5la+ a,utor. 5er Ar*s "i va veni de hac dacă Do!ran artell hotărăşte că -oartea fiicei-ele ar spăla -oartea surorii lui.

! artell e prea onora+il ca să ucidă o fetiţă de nouă ani/ -ai cu sea-ă una atât de dulce şide nevinovată ca *rcella. Atâta ti-p cât se află la el/ poate fi sigur că ne vo- ţine de cuvânt/iar condiţiile sunt prea generoase ca să fie refu8ate. *rcella este cea -ai -ică parte. 0!a- oferit/de ase-enea/ un loc "n consiliu/ nişte castele la 4otare/ i!a- pro-is că i!# voi da pe ucigaşul

surorii sale....! 3rea -ult. Cersei se "ndepărtă de el/ agitată ca o leoaică/ cu fustele "nvol+urate.! Eor+i- despre 3rinţul din Dorne. Dacă i!aş oferi -ai puţin/ -!ar scuipa "n faţă.! 3rea -ult insistă Cersei/ "ntorcându!se valvârte,.! u ce i!ai fi oferit/ gaura dintre picioare "ntre+ă *rion scânteind de -ânie.De data aceasta vă8u pal-a apropiindu!se. Capuli se răsuci/ cu un pocnet.



! Dulce/ dulce surioară/ 8ise el. 0ţi ,ur/ asta a fost ulti-a oară când -!ai lovit.5ora lui i8+ucni "n râs.! 'u -ă a-eninţa/ -icuţule. Cre8i că scrisoarea tatei te ţine la adăpost ? +ucată de hârtie.

Bi <ddard 5tar> a avut o +ucată de hârtie/ şi tare i!a -ai fost de folos.<ddard 5tar> n!a avut Garda ?raşului/ gândi *rion/ nici oa-enii clanului -eu/ nici

-ercenarii anga,aţi de 9ronn. avusese pro+a+il şi el

ilu8iile sale. Cu toate acestea/ nu spuse ni-ic. n o- "nţelept nu turna foc săl+atic "ntr!un-angal aprins. 0n schi-+/ "şi puse altă cupă cu vin.

! Cât de prote,ată cre8i că va fi *rcella dacă De+arcaderul Regelui cade Renl* şi5tannis "i vor pune capul pe 8id lângă al tău.

Bi Cersei "ncepu să plângă. *rion @annister n!ar fi putut fi -ai uluit nici dacă AegonCuceritorul "n persoană ar fi năvălit "n ca-eră/ călare pe un dragon şi ,onglând cu tarte culă-âie. 'u!şi -ai vă8use sora plângând de când copilăriseră "-preună la Casterl* Roc>. Cu

stângăcie/ făcu un pas către ea. Când sora ta plânge/ e firesc să o linişteşti/ dar aceasta era Cersei"ntinse o -ână nesigură către u-ărul ei.! 'u -ă atinge strigă ea ferindu!se. '!ar fi tre+uit ca asta să!# rănească. Bi totuşi #!a rănit/

-ai -ult decât orice pal-ă. Roşie la faţă/ la fel de furioasă pe cât era de "ndurerată/ Cerseigâfâia. 'u te uita la -ine... 'u aşa... 'u tu.

3oliticos/ *rion se "ntoarse cu spatele.! '!a- avut de gând să te sperii. 0ţi pro-it/ *rcella nu va păţi ni-ic.



! incinosule/ 8ise ea/ "n spatele lui. 'u sunt copil/ să fiu -ângâiată cu vor+e goale. i!aispus şi că!# vei eli+era pe ai-e. <i +ine/ unde este

! 0n Riverrun/ "-i "nchipui. @a adăpost şi +ine pă8it/ până ce voi găsi o cale să!# eli+ere8.Cersei pufni.! Ar fi tre+uit să -ă nasc +ăr+at. '!aş avea nevoie de nici unul dintre voi. '!aş fi "ngăduit

ca ni-ic din toate acestea să se "ntâ-ple. Cu- a putut ai-e să se lase capturat de acel +ăiat Bitata/ a- avut "ncredere "n el/ proasta de -ine/ dar unde e el acu-/ când e nevoie de el Ce face

! Ră8+oi.! Din spatele 8idurilor de la 4arrenhal/ spuse ea "nciudată. n -od ciudat de a lupta. 3are

-ai degra+ă că se ascunde.! 6ii -ai atentă.! Cu- altfel ai nu-i tu asta ata stă "ntr!un castel/ iar Ro+ert 5tar> "ntr!altul/ şi ni-eni nu

face ni-ic.! <Fistă -oduri şi -oduri de a sta/ sugeră *rion. 6iecare aşteaptă ca celălalt să facă o

-işcare/ dar leul stă liniştit/ stăpân pe sine/ cu coada 8vâcnind/ "n ti-p ce prada/ cu ini-a cât un purice/ "ngheaţă de frică. ?ricu- ar sări/ leul o va prinde/ şi prada ştie asta. ! Bi tu eşti chiar sigur că tata este un leu *rion rân,i.! @eul e pe toate fla-urile noastre. Cersei ignoră glu-a.! Dacă tata ar fi luat ostatic/ ai-e nu ar sta deoparte nepăsător. i!o ,ur.



ai-e şi!ar face oastea ţăndări de 8idurile River!runului* şi n!ar avea nici o şansă. '!a avutniciodată pic de ră+dare/ nu -ai -ultă decât tine/ surioară.

! 'u pute- fi cu toţii atât de vite,i ca ai-e/ dar sunt şi alte căi de a câştiga un ră8+oi.4arrenhalul e puternic şi +ine a-plasat.

! 0ar De+arcaderul Regelui nu este/ după cu- şti- foarte +ine a-ândoi. 0n ti-p ce tata se

,oacă de!a leul şi căprioara cu +ăiatul 5tar>/ Renl* "naintea8ă pe dru-ul regelui. De acu-/ ar putea să a,ungă la porţi "n orice clipă

! ?raşul nu va cădea "ntr!o singură 8i. De la 4ar!renhal/ pe dru-ul regelui/ se a,ungerepede şi direct. Renl* nici nu va apuca să!şi desfăşoare dispo8itivele de asediu/ că tata "l va lovidin spate. ?astea lui va fi ciocanul/ 8idurile oraşului/ nicovala. ? privelişte "ncântătoare.

?chii ver8i ai lui Cersei "l sfredeliră/ precauţi/ dar dornici de asigurările cu care el o hrănea.! Bi dacă Ro++ 5tar> "naintea8ă! 4arrenhalul e destul de aproape de vadurile ridentului ca Roose 9olton să nu!şi poate

aduce infanteria de la nord pentru a se alătura călăreţilor ânărului @up. 5tar> nu se poate

apropia de De+arcaderul Regelui fără să ai+ă -ai "ntâi 4arrenhalul şi/ chiar "-preună cu 9olton/nu e destul de puternic pentru asta. *rion se strădui să afişe8e cel -ai cuceritor 8â-+et. 0ntreti-p/ tata trăieşte pe spinarea ţărilor riverane/ "n ti-p ce unchiul nostru 5tafford adună noi recruţila Casterl* Roc>.

Cersei "l privi cu suspiciune.! De unde ştii tu toate astea i!a destăinuit tata intenţiile lui "nainte de a te tri-ite aici! 'u. !a- uitat la hartă. 3rivirea ei deveni dispreţuitoare.



! Ai născocit fiecare cuvânt "n capul tău ăla grotesc/ nu!i aşa/ 3e8evenghiule*rion ţâţâi.! Dulce surioară/ te "ntre+ eu/ dacă n!a- fi pe cale să câştigă-/ ar cere clanul 5tar> pacea

5coase scrisoarea adusă de 5er Cleos 6re*. ite/ ânărul @up ne!a trans-is condiţiile lui.Condiţii inaccepta+ile/ desigur/ dar e un "nceput. Erei să le ve8i

! Da. 0ntr!o clipă/ era din nou regină. Cu- ai a,uns "n posesia lor Ar fi tre+uit să a,ungă la-ine.

! 3entru ce altceva eFistă âna/ dacă nu să!ţi "n-âne8e una!alta *rion "i dădu scrisoarea.?+ra8ul "ncă "i pulsa "n locul unde pal-a lui Cersei "şi lăsase a-prenta. 3oate să!-i ,upoaie ,u-ătate din faţă/ va fi un preţ -ic de plătit pentru consi-ţă-ântul ei la căsătoria din Dorne.Acu- ar putea o+ţine asta/ aşa si-ţea.

Bi anu-ite infor-aţii... / "n ti-p ce 9ran purta pantaloni gri şi o ,iletcă al+ă/ cu

-ânecile şi gulerul dichisite cu +lană argintie de veveriţă. 0n dreptul ini-ii avea +roşa lui "nfor-ă de cap de lup/ din argint şi ,asp lustruit. Ar fi preferat să!# ai+ă pe Eara la piept "n loculunui lup de argint/ dar 5er Rodric> fusese de neclintit.

reptele a+rupte de piatră făcură iapa să şovăie doar o clipă. Când 9ran "i dădu pinteni/ leurcă uşor. 0n spatele uşilor largi din ste,ar şi fier/ opt rânduri lungi de -ese aşe8ate pe capre dele-n u-pleau 5ala are a Linterfellului/ patru pe fiecare parte a culoarului central. ?a-enii se"ngră-ădeau pe +ănci/ u-ăr lângă u-ăr.

! 5tar> strigară oa-enii/ când 9ran trecu la trap ridicându!se "n picioare. LinterfellLinterfell

<ra destul de -are ca să ştie că nu pentru el strigau de fapt ! acla-au recolta/ pe Ro++ şivictoriile lui/ pe no+ilul său tată şi pe +unicul său/ şi toată fa-ilia 5tar>/ cu o istorie de opt -ii de ani.

otuşi/ "i creştea ini-a "n piept de -ândrie. Cât ti-p a stră+ătut călare toată lungi-ea acelei săli/a uitat că e infir-. otuşi/ când a a,uns la platfor-ă/ cu toţi ochii aţintiţi asupra lui/ ?sha şi4odor i!au desfăcut catara-ele şi curelele/ l!au ridicat de pe spatele Dansatoarei şi l!au dus pe +raţe până la tronul "naintaşilor săi.



5er Rodri> era aşe8at la stânga lui 9ran/ cu fiica sa/ 9eth/ alături. Ric>on stătea la dreapta/cu chica lui de păr 8+urlit/ castaniu!roşcat/ atât de lung "ncât "i -ătura capa din +lană de her-ină.Refu8ase să se lase tuns de când -a-a lor nu -ai era. lti-a fată care "ncercase fusese răsplătităcu o -uşcătură.

! A- vrut şi eu să călăresc/ 8ise el/ "n ti-p ce 4odor scotea iapa afară. Călăresc -ai +ine

decât tine.! 9a nu/ aşa că tacă!ţi gura/ "i răspunse fratelui său. 5er Rodri> strigă să se facă linişte.

9ran "şi ridică glasul. @e ură +un venit "n nu-ele fratelui său/ Regele 'ordului/ şi "i rugă să-ulţu-ească 8eilor vechi şi noi pentru victoriile lui Ro++ şi pentru darul recoltei. 6ie să -aiave- parte de "ncă o sută/ "şi ter-ină el discursul/ ridicând pocalul de argint al tatălui său.

! "ncă o sutăCăni cositorite/ cupe de lut şi cornuri de +ăut "ntărite cu +en8i de fier se ciocniră. Einul lui

9ran era "ndulcit cu -iere şi aro-at cu scorţişoară şi cui!şoare/ dar era -ai tare decât cel cu careera o+işnuit. 0n ti-p ce!# "nghiţea/ "i si-ţea degetele fier+inţi/ perfide/ şerpuindu!i prin piept.

Când aşe8ă ,os pocalul/ i se "nvârtea capul.! e!ai descurcat +ine/ 9ran/ "i spuse 5er Rodri>. @ordul <ddard ar fi fost cât se poate de-ândru de tine. 0n ,osul -esei/ aester @uin clătină apro+ator din cap/ "n ti-p ce servitorii"ncepeau să aducă -âncarea.

9ran nu -ai vă8use ase-enea -âncăruri/ fel după fel/ atât de -ulte "ncât nu reuşea să ia-ai -ult de o "nghiţitură sau două din fiecare. <rau +ucăţi -ari de carne de 8i-+ru/ fripte cu pra8/ plăcinte de căprioară "-pănate cu -orcovi/ şuncă şi ciuperci/ cotlet de +er+ec cu sos de



-iere şi cuişoare/ raţă cu ci-+ru/ -istreţ cu ardei/ raţă/ frigărui de poru-+el/ clapon/ tocană devită cu or8/ supă rece de fructe. @ordul L*-an adusese două8eci de +utoaie cu peşte de la 3ortulAl+/ conservate cu sare şi alge de -are/ peşti al+i şi -elci/ cra+i şi -idii/ -oluşte/ hering/ cod/so-on/ ho-ar şi -reană. Aveau pâine neagră/ pră,ituri cu -iere şi +iscuiţi de ovă8/ napi/ -a8ăreşi sfeclă/ fasole şi dovleci şi cepe -ari/ uriaşe/ -ere coapte şi tarte cu fructe de pădure şi pere

fierte "n vin tare. 3e fiecare -asă erau aşe8ate roţi de +rân8ă al+ă/ iar sarea/ carafele de vin fiertşi de +ere rece de toa-nă circulau din -ână "n -ână.

u8icanţii @ordului L*-an cântau fru-os/ vite,eşte/ dar harpa/ scripca şi cornul furăcurând "necate de valul de vor+e şi râsete/ de 8ornăitul cupelor şi al farfuriilor şi de câinii devânătoare care -ârâiau/ luptându!se pentru resturile de la -asă.

Cântăreţul dădu glas unor cântece -inunate ! @ăn!cierii de 6ier/ Arderea coră+iilor şi rsulşi Hâna 6ecioară !/ dar nu-ai 4odor părea să!# asculte. 5tătea lângă flautist/ ţopăind de pe un picior pe altul.

Hgo-otul se intensifică/ până ce deveni un vuiet continuu/ o i-ensă/ a-eţitoare +eţie de

sunete. 5er Rodri> vor+ea cu aester @uin peste capul +uclat al lui 9eth/ "n ti-p ce Ric>onstriga voios către Lalderi. 9ran nu "i dorise pe +ăieţii 6re* la -asa de onoare/ dar aester i!aa-intit că "n curând vor fi rude. Ro++ ur-a să se "nsoare cu una dintre -ătuşile lui/ iar Ar*a seva -ărita cu unul dintre unchi.

! 'u va face asta niciodată/ a spus 9ran/ nu Ar*a/ dar aester @uin fusese de neclintit/aşa că acu- Lalderii se aflau la -asă/ lângă Ric>on.



5lu,itorii "i aduceau -ai "ntâi lui 9ran fiecare fel/ ca să poată să!şi ia partea stăpânului/dacă voia. Când a,unseră la raţă/ 9ran nu -ai putea -ânca. După aceea/ clătină doar din cap/apro+ând pe rând fiecare fel şi făcând servitorilor se-n cu -âna să se "ndepărte8e. Dacă felulrespectiv avea un -iros deose+it de rafinat/ "l tri-itea la unul dintre lor8ii de pe platfor-ă/ ungest de prietenie şi +unăvoinţă pe care aester @uin "i spusese că tre+uia să!# facă. ri-ise

nişte so-on săr-anei @ad* 4ornood/ -istreţul gălăgioşilor -+eri/ gâscă "n sos de -ure luiCle* Cer*n şi un ho-ar uriaş lui oseth/ căpitanul cavaleriei/ care nu era nici lord/ nici oaspete/dar se ocupase de dresarea Dansatoarei şi i!a oferit lui 9ran posi+ilitatea să călărească. @e tri-isedulciuri lui

4odor şi 9ătrânei 'an/ fără nici un -otiv/ dar "i iu+ea. 5er Rodri> "i rea-inti să tri-ităceva fraţilor săi vitregi/ astfel că "i tri-ise icului Lalder nişte sfeclă fiartă şi arelui Laldernapi cu unt.

3e +ăncile de ,os/ +ăr+aţii din Linterfell se a-estecau cu oa-enii de rând din oraşul iernii/cu prietenii din fortăreţele apropiate şi escortele oaspeţilor de sea-ă. 9ran nu -ai vă8use unele

feţe/ pe altele le ştia ca pe propriul său chip/ şi totuşi "i păreau cu toţii la fel de străini. 0i privea parcă din depărtare/ ca şi cu- s!ar fi aflat la fereastra ca-erei sale/ uitându!se "n ,os/ la curtea dededesu+t/ vă8ând totul şi "n acelaşi ti-p aproape ni-ic.

?sha "nainta printre -ese/ turnând +ere. nul dintre oa-enii lui @eo+ald allhart "şistrecură o -ână su+ fustele ei/ iar ea sparse carafa "n capul lui/ "n hohotele de râs ale celorlalţi.0nsă i>>en "şi co+or" -âna peste corsetul unei fe-ei/ iar pe ea nu părea că o deran,ea8ă. 9ran "l privi pe 6arlen făcând!o pe căţeaua sa roşcată să cerşească oase şi "i 8â-+i 9ătrânei 'an care



apuca o coa,ă de plăcintă fier+inte cu degetele!i 8+ârcite. 3e platfor-ă/ @ordul L*-an atacă un platou a+urind cu -rene/ de parcă ar fi fost o oaste duş-ană. <ra atât de gras/ "ncât 5er Rodri> poruncise să i se facă un scaun special/ destul de larg pentru el/ "nsă râdea 8go-otos şi foarte des/aşa că 9ran "l si-pati8a. 9iata @ad* 4ornood stătea lângă el/ lividă/ cu faţa ca o -ască de piatră/ ciugulind apatică din -âncare. @a capătul opus al -esei de onoare/ 4other şi ors se

,ucau un ,oc/ ciocnindu!şi cu putere cornurile cu +ăutură/ de parcă ar fi fost nişte cavaleri care se"ntreceau "n turnir.

<prea 8ăpuşeală aici şi prea -ult 8go-ot şi se "-+ată cu toţii 9ran avea -âncări-i su+hainele de lână gri cu al+ şi "şi dori dintr!odată să se afle oriunde altundeva decât aici. 0n pădurea8eilor e răcoare acu-. A+urii se ridică din ia8urile fier+inţi şi frun8ele roşii ale copacilor ini-iifoşnesc. irosurile sunt -ai puternice decât aici şi "n scurt ti-p luna va răsări şi fratele -eu vacânta.

! 9ran "i vor+i 5er Rodri>. Eăd că nu -ănânci. Eisul cu ochii deschişi fusese atât de viu preţ de

o clipă/ "ncât 9ran uitase unde se află.! ? să -ai -ănânc -ai târ8iu/ răspunse el. i!e sto-acul plin până la refu8.ustaţa al+ă a +ătrânului cavaler se "nroşise de la vin.! e!ai descurcat +ine/ 9ran. Bi aici şi la audienţe. Cred că/ "ntr!o +ună 8i/ vei fi un lord

foarte +un.Ereau să fiu cavaler. 9ran luă "ncă o sor+itură din vinul aro-at/ "ndulcit cu -iere/ din

pocalul tatălui său/ recunoscător că se poate agăţa de ceva. 0ntr!o parte a pocalului se "nălţa capul



lipsit de viaţă al unui lup străvechi care!şi arăta colţii. 5i-ţea apăsarea +otului de argint "n pal-ăşi "şi a-inti ulti-ul prile, cu care!şi vă8use tatăl +ând din acel pocal.

6usese "n seara ospăţului dat "n onoarea Regelui Ro+ert/ când acesta şi!a adus curtea regalăla Linterfell. Eara "ncă do-nea acolo. 3ărinţii lui au "-părţit atunci platfor-a cu Ro+ert şiregina lui/ cu fraţii ei alături. nchiul 9en,en a fost şi el acolo/ "-+răcat "n negru din cap până!n

picioare. 9ran/ fraţii şi surorile lui stăteau cu copiii regelui/ offre*/ o--en şi prinţesa*rcella/ care şi!au petrecut tot ti-pul uitându!se la Ro++ cu ochi plini de ad-iraţie. Ar*a sestrâ-+a peste -asă când nu se uita ni-eni/ 5ansa asculta fer-ecată cântecele cu cavaleri ale"naltului harpist/ iar Ric>on "ntre+a "ntruna de ce on nu se afla acolo.

! 6iindcă este +astard/ a fost nevoit să!i şoptească până la ur-ă.0ar acu- nici unul nu -ai este. <ra ca şi cuun 8eu crud "ntinsese o -ână uriaşă şi "i luase

pe toţi/ fetele "n captivitate/ on la Hid/ Ro++ şi -a-a lui la ră8+oi/ Regele Ro+ert şi tatăl său "n-or-ânt/ unde era pro+a+il şi unchiul 9en,en...

3ână şi pe +ăncile de ,os erau oa-eni noi la -ese. or* -urise/ la fel şi o- Grăsanul/

3orther/ Al*n/ Des-ond/ 4ullen/ care fusese -aestru de echitaţie/ 4arin/ fiul lui/ şi toţi cei care plecaseră spre sud/ alături de tatăl său/ până şi 5epta ordane şi Ea*on 3oole. Ceilalţi plecaserăla ră8+oi/ cu Ro++/ şi s!ar putea să -oară şi ei "n curând/ din câte ştia 9ran. 0i si-pati8a destul de-ult pe 3oF* *n/ pe 5>ittric> şi pe ceilalţi nou!veniţi/ "nsă "i era dor de vechii săi prieteni.

"şi pli-+ă privirea pe deasupra +ăncilor/ la toate chipurile/ vesele şi triste/ şi se "ntre+ă cineva lipsi la anul şi "n anul ur-ător. 0i venea să plângă/ dar nu avea voie. <ra un 5tar> deLinterfell/ fiul tatălui şi ur-aşul fratelui său şi/ a8i!-âine/ +ăr+at "n toată firea.



0n ,osul sălii/ uşile se deschiseră şi o pală de aer rece făcu torţele să se aprindă -aistrălucitoare preţ de o clipă. 9urtă de 9ere conduse doi dintre noii -usafiri "n sala de ospeţe.

! @ad* eera din Casa Reed/ 8+ieră stră,erul durduliu peste hăr-ălaie. "-preună cu frateleei/ o,en/ de la Rondul Gre*ater.

?a-enii "şi ridicară privirile de la cupele şi +ucatele lor/ ca să!i privească pe nou!veniţi.

9ran "l au8i pe Lalder cel ic şoptindu!i lui Lalder cel are/ aflat lângă el:! âncători de +roaşte.5er Rodri> se ridică "n picioare.! 6iţi +ineveniţi/ prieteni/ şi poftiţi alături de noi la acest ospăţ. 5ervitorii se gră+iră să

lungească -asa de pe platfor-ă/ aducând noi -ese şi scaune.! Cine sunt ei "ntre+ă Ric>on.! ?a-enii nă-olului/ 8ise icul Lalder cu dispreţ. 5unt tâlhari şi laşi şi au dinţii ver8i

pentru că -ănâncă +roaşte.aester @uin se ghe-ui lângă 9ran/ să!i şoptească un sfat la ureche:

! ?a-eni ai nă-olului. 3e aceştia tre+uie să!i "ntâ-pini cu căldură. 'u -ă aştepta- să!ivăd aici/ dar... ştii cine sunt9ran "ncuviinţă:! ?a-eni ai lacurilor/ de la Gât.! 4oland Reed a fost foarte +un prieten cu tatăl tău/ "i şopti 5er Rodri>. Nştia doi sunt ai

lui/ s!ar părea.



0n ti-p ce nou!veniţii stră+ăteau sala/ 9ran o+servă că printre ei se afla/ "ntr!adevăr/ o fată/deşi după veş-inte nu şi!ar fi putut da sea-a. Avea pantaloni din piele de -iel/ "n-uiată de atâta purtat/ şi o vestă cu sol8i de oţel. Deşi era de!o sea-ă cu Ro++/ era sla+ă ca un +ăiat/ cu părullung/ castaniu/ legat la ceafă şi cu sânii a+ia -i,iţi. n năvod "-pletit "i atârna de unul dintreşoldurile 8velte/ un cuţit lung de +ron8/ de celălalt/ su+ +raţ ducea un vechi coif de fier/ pătat de

rugină/ iar pe spate avea prins un harpon şi un scut de piele.6ratele ei era cu -ulţi ani -ai -ic şi nu purta nici un fel de ar-e. oate veş-intele lui erau

ver8i/ până şi ci8-ele de piele/ şi când acesta se apropie/ 9ran o+servă că avea ochii de culoarea-uşchilor/ deşi dinţii săi erau la fel de al+i ca ai oricui. A-ândoi fraţii Reed erau 8velţi/ supli canişte să+ii şi puţin -ai "nalţi decât 9ran. "şi plecară genunchii "n faţa platfor-ei.

! @or8i ai Casei 5tar>/ spuse fata. Au trecut anii cu sutele şi -iile de când poporul -eu a ,urat pentru pri-a dată loialitate faţă de Regele 'ordului. 'o+ilul -eu tată ne!a tri-is aici să nere"nnoi- ,ură-ântul/ "n nu-ele tuturor supuşilor noştri.

5e uită la -ine/ "şi dădu sea-a 9ran. re+uie să dau un răspuns.

! 6ratele -eu/ Ro++/ luptă la sud/ spuse 9ran/ dar poţi să rosteşti cuvintele "n faţa -ea/dacă doreşti.! ură- credinţă faţă de Linterfell. Credinţa ţinutului Gre*ater. Eatra/ ini-a şi recoltele

ţi le "ncredinţă- ţie/ stăpâne. 5ă+iile/ suliţele şi săgeţile noastre sunt la porunca ta. Ai -ilă de ceisla+i/ a,ută!i pe cei nea,utoraţi/ fă dreptate tuturor şi nu te vo- trăda niciodată.

!ur/ pe pă-ânt şi pe apă/ spuse +ăiatul "n verde.! ur/ pe +ron8 şi pe fier/ spuse sora lui.



! ură- pe gheaţă şi pe foc/ sfârşiră "ntr!un glas. 9ran "şi căuta/ +â,+âind/ cuvintele.re+uia oare

să facă şi el un ,ură-ânt "n faţa lor 'u "l "nvăţase ni-eni ,ură-ântul lor.! 6ie ca iernile voastre să fie scurte şi verile roditoare/ 8ise el. Acesta era un lucru care de

o+icei era +ine să fie spus. Ridicaţi!vă. .

6ata/ eera/ se ridică "n picioare şi "l a,ută şi pe fratele ei să se ridice. 9ăiatul se hol+a"ncontinuu la 9ran.

! 0ţi aduce- daruri/ peşte/ +roaşte şi păsări/ spuseel/! Eă -ulţu-esc. 9ran se "ntre+a dacă va tre+ui să -ănânce din ele ca să fie politicos.! <u vă ofer carnea şi -iedul Linterfellului. "ncercă să!şi a-intească tot ce "nvăţase

despre oa-enii lacurilor care locuiau printre -laştinile de la Gât şi rareori "şi părăseau pă-ânturile lor nă-oloase. n popor sărac de pescari şi vânători de +roaşte care trăiau "n case destuf şi trestii "-pletite/ pe insule plutitoare/ ascunse "n adâncurile s-ârcurilor. 5e spunea că sunt

oa-eni laşi/ care luptă cu ar-e otrăvite şi preferă să se ascundă de ina-ici decât să!i "nfrunte "nluptă deschisă. Bi totuşi/ 4oland Reed fusese unul dintre cei -ai de năde,de ca-ara8i ai tatăluisău "n ti-pul ră8+oiului pentru coroana lui Ro+ert/ "nainte ca 9ran să se fi născut.

9ăiatul/ o,en/ "şi roti ochii prin sală cu curio8itate şi se aşe8ă.! nde sunt lupii străvechi! 0n pădurea 8eilor/ răspunse Ric>on. @ăţosul a fost rău.! 6ratele -eu ar vrea să!i vadă/ 8ise fata. Lalder cel ic glăsui cu voce tare:



! Ar face -ai +ine să nu!i vadă/ altfel "l vor -uşca.! '!o să!# -uşte dacă sunt eu aici. 9ran era "ncântat că voiau să vadă lupii. @upul Eara nu

i!ar -uşca oricu-/ iar pe @ăţos "l va ţine la distanţă. Aceşti oa-eni ai nă-olului "i stârneaucurio8itatea. 'u!şi a-intea să -ai fi vă8ut unul vreodată. De!a lungul anilor/ tatăl lui tri-isesescrisori către @ordul de Gre*ater/ dar nici unul dintre oa-enii lacurilor nu venise vreodată la

Linterfell. 0!ar fi plăcut să stea -ai -ult de vor+ă cu ei/ dar 5ala are era atât de gălăgioasă/"ncât era dificil să au8i pe cineva care nu era chiar lângă tine.

5er Rodri> era lângă 9ran.! Chiar -ănâncă +roaşte "l "ntre+ă pe +ătrânul cavaler.! Da/ răspunse 5er Rodri>. 9roaşte şi peşte/ lei!şo!pârle şi tot felul de păsări.3oate că nu au oi şi vite/ gândi 9ran. @e porunci servitorilor să aducă cotletele de +er+ec şi

o felie de carne de 8i-+ru şi să le u-ple străchinile de le-n cu tocană de vită cu or8. Aveau aerulcă le plăcea foarte -ult. 6ata o+servă că se uita la ea şi 8â-+i. 9ran roşi şi "şi feri privirea.

ult -ai târ8iu/ după ce dulciurile fuseseră servite şi stropite cu galoane de vin de vară/

-âncarea fu luată şi -esele fură din nou aşe8ate la perete/ ca să se facă loc pentru dans. u8icase de8lănţui/ intrară to+ele/ iar 4other -+er aduse un corn i-ens de vânătoare/ cur+at/ +andatcu argint. Când cântăreţul a,unse la partea din 'oaptea ce s!a sfârşit "n care Rondul de 'oapte pleca la dru- să!i "nfrunte pe ceilalţi "n 9ătălia pentru Răsăritul 5oarelui/ scoase un astfel destrigăt/ "ncât toţi câinii se puseră pe lătrat.

Doi +ăr+aţi de la Glover "ncepură să cânte la ci-poi/ un sunet ascuţit/ a-eţitor/ de +uhai şide harpă de le-n. ors -+er sări pri-ul "n picioare/ "nhaţă de +raţ o slu,itoare care trecea pe



acolo/ do!+orându!i carafa cu vin din -ână. Carafa că8u şi se făcu ţăndări de podea. 3rintre paie/oase şi +ucăţi de pâine "-prăştiate pe duşu-ea/ o "nvârti/ o suci şi o aruncă "n aer. 6ata ţipă şihohoti/ roşindu!se când fusta i se răsuci şi i se ridică.

Curând li se alăturară şi alţii. 4odor "ncepu să danse8e de unul singur/ "n ti-p ce @ordulL*-an o invită pe -icuţa 9eth Cassel să!i fie parteneră. 0n ciuda di-ensiunilor sale/ lordul se

-işca graţios. Când o+osi/ Cle* Cer*n "i luă locul şi dansă cu fata.5er Rodri> se apropie de @ad* 4ornood/ dar ea se scu8ă şi ceru per-isiunea să plece.

9ran privi suficient de -ult ca să fie politicos şi pe ur-ă "l che-ă pe 4odor. <ra "nfier+ântat şio+osit/ "-+u,orat de vin şi dansul "l "ntrista. <ra un alt lucru pe care el nu!# va putea faceniciodată.

! Ereau să plec.! 4odor/ "i strigă 4odor/ "ngenunchind. aester @uin şi Cap de 3aie "l ridicară "n coş.?a-enii din Linterfell vă8useră această i-agine de 8eci de ori/ dar/ fără "ndoială/ părea

ceva ciudat pentru oaspeţi/ dintre care unii se dovediră -ai -ult curioşi decât politicoşi. 9ran

si-ţea privirile aţintite asupra lui.3referară să iasă prin spate decât să traverse8e "ntreaga sală/ iar când trecură prin uşalordului/ 9ran "şi feri capul. 0eşiţi din 5ala are "n galeria prost lu-inată/ dădură peste oseth/căpitanul cavaleriei/ ocupat cu un alt fel de călărit. Avea cu el o fe-eie pe care 9ran nu ocunoştea/ lipită de perete/ cu fustele "n ,urul taliei. Chicotea/ până "n clipa când 4odor s!a oprit să privească. Atunci "ncepu să ţipe.

! @asă!i "n pace/ 4odor/ fu nevoit 9ran să!i spună. Du!-ă "n dor-itor.



4odor "l urcă pe treptele "ntortocheate către turnul său şi "ngenunche lângă una dintre +arele de fier pe care i>>en le fiFase "n 8id. 9ran le folosi ca să se deplase8e singur până la pat/iar 4odor "i scoase ci8-ele şi pantalonii.

! Acu- te poţi "ntoarce la ospăţ/ dar nu!i lua insea-ă pe oseth şi pe acea fe-eie/ 8ise 9ran.

! 4odor/ răspunse 4odor/ legănându!şi capul. Când stinse lu-ânarea de lângă pat/"ntunericul

"l acoperi ca o pătură -oale/ "-+ietoare. 5unetul "ndepărtat al -u8icii pătrundea prinferestrele acoperite de o+loane.

3e neaşteptate/ "i reveni "n -inte ceva ce!i spusese tatăl lui odată/ pe când era -ic. 0l"ntre+ase pe @ordul <ddard dacă "n Garda Regelui se aflau "ntr!adevăr cei -ai de soi cavaleri dinCele Bapte Regate.

! 'u -ai este aşa/ i!a răspuns acesta/ dar cândva erau o -inunăţie/ o lecţie strălucitoaredată lu-ii.

! A eFistat vreunul care să fie cel -ai +un dintre toţi! Cel -ai +un cavaler pe care l!a- cunoscut a fost 5er Arthur Da*ne/ cel care a luptat cu osa+ie pe nu-e Răsărit/ făurită din ini-a unei stele că8ătoare. @!au nu-it 5a+ia Di-ineţii şi -!arfi o-orât dacă n!ar fi fost 4elard Reed.

atăl său s!a "ntristat apoi şi nu a -ai vrut să spună ni-ic. 9ran "şi dorea acu- să!# fi"ntre+at ce a vrut să spună.



Ador-i cu -intea plină de cavaleri "n ar-uri strălucitoare/ luptându!se cu să+ii cu sclipiride stele/ dar când "ncepu să vise8e/ se afla din nou "n pădurea 8eilor. irosurile din +ucătărie şidin 5ala are erau atât de puternice "ncât i se părea că se afla şi acu- la ospăţ. Dădu târcoale pesu+ copaci/ ur-at "ndeaproape de fraţii lui. 'oaptea aceasta era săl+atic de vie/ plină de urletelehaitei oa-enilor/ "n ,oaca lor. 5unetele "l agitau. 0i venea să fugă/ să vâne8e/ "i venea să...

n 8ăngănit de fier "l făcu să!şi ciulească urechile. 0l au8iră şi fraţii lui. 3orniră "n goană/ prin tufişuri/ "n direcţia sunetului. 5ăltând peste luciul liniştit al apei/ "n ur-a +ătrânului lup al+/si-ţi -irosul unui străin/ -iros de o-/ a-estecat cu -irosul de piele/ pă-ânt şi fier.

0ntruşii pătrunseseră câţiva -etri "n pădure când dădu peste ei/ o fe-eie cu un +ăr+at tânăr/fără ur-ă de tea-ă/ chiar şi atunci când el le arătă al+ul dinţilor. 6ratele lui -ârâia "nfundat/ şitotuşi cei doi nu fugiră.

! 0ată!i spuse fe-eia. eera/ şoptea o parte a lui/ o fărâ-ă din +ăiatul ador-it pierdut "nvisul de lup. Btiai că sunt atât de -ari

! Eor fi şi -ai -ari când vor creşte/ răspunse tânărul +ăr+at/ privindu!i cu ochi -ari/ ver8i

şi ne"nfricaţi. Cel negru e plin de tea-ă şi furie/ dar cel cenuşiu e puternic/ -ai puternic decât "şidă sea-a... 0l si-ţi/ surioară! 'u/ spuse ea/ "ntin8ând o -ână către plăselele cuţitului -are pe care "l purta. 6ii atent/

o,en.! 'u!-i va face nici un rău. Aceasta nu e 8iua "n care voi -uri. 6lăcăul se apropie de el/

fără tea-ă/ şi "i atinse +otul/ o atingere uşoară ca un vânt de vară. otuşi/ la atingerea acelor



degete/ pădurea se destra-ă şi pă-ântul se transfor-ă "n fu- su+ picioarele lui şi 9ran "ncepu săse "nvârtă/ râ8ând/ şi pe ur-ă se răsucea şi cădea/ cădea/ cădea...

CATELYN

0n ti-p ce dor-ea "n -i,locul stepelor deluroase/ Catel*n visă că 9ran era din nou "ntreg/că Ar*a şi 5ansa se ţineau de -âini/ că Ric>on era "ncă un prunc la sânul -a-ei sale. Ro++/ fărăcoroană/ se ,uca cu o sa+ie de le-n şi când ador-iră cu toţii/ "l găsi pe 'ed "n patul ei/ 8â-+ind.

n vis dulce/ dulce şi "ntrerupt prea curând. Horile se iviră crude/ un pu-nal de lu-ină. 5etre8i +olnavă/ singură şi o+osită/ o+osită de dru-/ o+osită de durere/ o+osită de "ndatoriri. Ereausă plâng/ gândi ea. Ereau să fiu -ângâiată. A- o+osit să fiu puternică/ vreau să fiu -ăcar o datănesă+uită şi speriată. Doar pentru puţin ti-p/ atâta tot... ? 8i/ o oră...

0n prea,-a cortului ei/ oa-enii se agitau. Au8i neche8atul cailor/ "l au8i pe 5hadd plângându!se că!# doare spatele/ pe 5er Lendel "ntre+ând despre arcul lui. Catel*n şi!ar fi dorit



să dispară cu toţii. <rau oa-eni de trea+ă/ credincioşi/ dar se săturase de toţi. ? chinuia dorul decopiii ei. 0ntr!o 8i/ "şi pro-ise

"n ti-p ce 8ăcea "n pat/ "ntr!o 8i "şi va "ngădui să fie -ai puţin puternică.Dar nu astă8i. 'u se putea astă8i.0-+răcându!se pe +â,+âite/ degetele "i erau parcă -ai ne"nde-ânatice decât de o+icei.

9ănuia că ar tre+ui să fie recunoscătoare că "şi putea folosi -âinile. 3u-nalul fusese din oţelEal*rian/ iar oţelul Eal*!rian -uşcă adânc şi puternic. 'u tre+uia decât să se uite la cicatrici casă!şi aducă a-inte.

Afară/ 5hadd a-esteca ovă8 "ntr!un ca8an/ "n ti-p ce 5er Lendel anderl* şedea "ntin8ândcoarda arcului.

! Doa-na -ea/ spuse 5er Lendel când apăru Catel*n. 3rin păşunea asta sunt păsări. i!ar plăcea să frige- o prepeliţă/ să o -ănânci "n di-ineaţa aceasta

! ?vă8ul şi pâinea sunt suficiente... pentru noi toţi/ presupun. ai ave- -ulte leghe de-ers/ 5er Lendel.

! Cu- ţi!e voia/ doa-na -ea. 6aţa u-flată a cavalerului părea -âhnită/ iar vârfurile-ustăţii sale lungi şi pleoştite 8vâcniră de8apro+ator.! ?vă8 şi pâine/ ce ar putea fi -ai +un <ra unul dintre cei -ai graşi oa-eni pe care "i

cunoscuse vreodată Catel*n/ dar oricât de -ult "şi iu+ea -âncarea/ onoarea şi!o iu+ea şi -ai-ult.

! A- găsit nişte ur8ici şi a- făcut un ceai/ anunţă 5hadd. Doa-na -ea doreşte o ceaşcă! Da/ -ulţu-esc.



@egănă ceaiul "n -âinile pline de cicatrici şi suflă ca să!# răcească. 5hadd era unul dintreoa-enii Lin!terfellului. Ro++ tri-isese două8eci dintre cei -ai +uni oa-eni ai săi să o escorte8e până la Renl*. ri-isese şi cinci lor8i/ ale căror nu-e şi rang aveau să dea greutate şi sole-nitate-isiunii ei. 0n ti-p ce "naintau către sud/ ţinându!se departe de cetăţi şi oraşe/ vă8useră de -ai-ulte ori grupuri de oa-eni "n 8ale şi 8ăriseră fu- la ori8ontul dinspre răsărit/ dar ni-eni nu

"ndră8nise să se atingă de ei. <rau prea sla+i ca să repre8inte o a-eninţare/ prea -ulţi ca să fie o pradă uşoară. ?dată trecuţi de Apa 'eagră/ lăsaseră "n ur-ă ce era -ai rău. 0n ulti-ele patru 8ilenu -ai vă8useră se-ne de ră8+oi.

Catel*n nu dorise această -isiune. 0i spusese lui Ro++/ când se afla "ncă la Riverrun:! Când l!a- vă8ut pe Renl* ulti-a oară/ era un +ăiat de vârsta lui 9ran. 'u!# cunosc/

tri-ite pe altcineva. @ocul -eu este aici/ cu tata/ câte 8ile i!au -ai ră-as de trăit.6iul ei o privise ne-ulţu-it.! 'u eFistă altcineva. <u nu -ă pot duce. atăl tău e prea +olnav. 3eştele 'egru

repre8intă ochii şi urechile -ele/ nu!-i per-it să!# pierd. De fratele tău a- nevoie ca să se

ocupe de Riverrun când noi plecă- "n -arş.! 3lecaţi "n -arş 'i-eni nu!i spusese o vor+ă despre aşa ceva.! 'u pot sta la Riverrun aşteptând pacea. Asta dă i-presia că -ă te- să intru din nou pe

câ-pul de luptă. Când nu sunt +ătălii/ oa-enii "ncep să se gândească la casă şi la recoltă. ata-i!a spus asta.

Chiar şi oa-enii -ei din 'ord "ncep să devină neliniştiţi.?a-enii -ei din 'ord/ gândise ea. "ncepe să vor+ească de,a ca un rege.



! 'i-eni n!a -urit până acu- de nelinişte/ dar pripa e altă trea+ă. A- se-ănat se-inţe/lasă!le să crească.

Ro++ şi!a scuturat capul cu "ncăpăţânare.! A- a8vârlit nişte se-inţe "n vânt. Dacă sora ta/ @*sa/ avea de gând să vină să ne a,ute/

a- fi aflat până acu-. Câte păsări a- tri-is la <*re/ patru Bi eu vreau pace/ dar de ce ar tre+ui

să!-i dea @annisterii ceva/ dacă tot ceea ce fac este să stau aici "n ti-p ce ar-ata se topeşte "n ,urul -eu/ la fel de repede ca o ninsoare de vară

! Aşadar/ decât să pari laş/ preferi să danse8i cu- "ţi cântă @ordul *in i!o trântiseCatel*n. Erea ca tu să intri "n 4arrenhal/ "ntrea+ă!# pe unchiul tău 9r*nden dacă...

! '!a- spus ni-ic despre 4arrenhal/ i!a răspuns Ro++. Acu- spune!-i/ te duci la Renl* pentru -ine/ sau tre+uie să!# tri-it pe arele,on

Această a-intire "i aduse un 8â-+et palid pe faţă. n şiretlic atât de evident/ dar a+il pentru un +ăiat de cincispre8ece ani. Ro++ ştia cât de nepotrivit era un o- ca arele,on -+er pentru a trata cu Renl* 9aratheon/ şi era conştient că ştia şi ea. Ce altceva ar fi putut să facă

decât să consi-tă/ rugându!se ca tatăl ei să trăiască până ce se va "ntoarce Dacă @ordul 4osterar fi fost sănătos/ s!ar fi dus el "nsuşi/ Catel*n ştia asta. otuşi/ despărţirea a fost grea/ grea. 'ici-ăcar nu a recunoscut!o când a venit să!şi ia ră-as +un.

! inisa/ i!a spus el/ unde sunt copiii ica -ea Cat/ dulcea -ea @*sa... Catel*n #!asărutat pe frunte şi i!a spus că fetiţele lui sunt +ine.

! 5ă -ă aştepţi/ stăpânul -eu/ i!a spus Catel*n/ când ochii +ătrânului s!au "nchis. e!a-aşteptat/ o/ de atâtea ori. Acu- e rândul tău să -ă aştepţi.



5oarta -ă conduce spre sud şi iarăşi spre sud/ gândi Catel*n sor+indu!şi ceaiul a-ar/ cândcătre nord ar tre+ui să -ă duc/ către nord/ spre casă. @e scrisese lui 9ran şi lui Ric>on "n ulti-aseară de la Riverrun. 'u vă uit/ iu+iţii -ei/ tre+uie să -ă credeţi. 'u-ai că fratele vostru arenevoie de -ine -ai -ult.

! Ar tre+ui să a,unge- -ai sus de râul ander astă8i/ doa-na -ea/ anunţă 5er Lendel "n

ti-p ce 5hadd "nvârtea "n terci. @ordul Renl* nu poate fi departe/ dacă e adevărat ce se 8ice.Bi ce!i voi spune când "l voi găsi Că fiul -eu nu!l consideră un rege adevărat 'u!i

surâdea această "ntâlnire. Aveau nevoie de prieteni/ nu de şi -ai -ulţi duş-ani/ dar Ro++ n!ar pleca niciodată genunchiul "n faţa unui o- despre care considera că nu avea dreptul să fie petron.

Castronul ei era gol/ deşi a+ia dacă!şi a-intea să fi gustat terciul. 0l aşe8ă deoparte.! < ti-pul să plecă-. Cu cât vor+ea -ai repede cu Renl*/ cu atât -ai curând se putea

"ntoarce acasă/ "ncalecă pri-a şi porni "n capul coloanei. 4al ollen -ergea alături de ea/ purtând fla-ura Casei 5tar>/ lupul străvechi/ cenuşiu/ pe un fond al+ ca 8ăpada.

5e aflau "ncă la o ,u-ătate de 8i distanţă de ta+ăra lui Renl* când au fost luaţi "n pri-ire.Ro+ert 6lint plecase "nainte să cercete8e şi se "ntoarse "n goană cu vor+ă despre ochi "ndepărtaţicare!i ur-ăreau de pe acoperişul unei -ori de vânt. Când grupul lui Catel*n a,unse la -oară/o-ul era de -ult plecat. "naintară/ stră+ătând aproape o -ilă/ când călăreţii lui Renl* senăpustiră asupra lor/ două8eci de oa-eni "n 8ale/ conduşi de un cavaler cu +ar+a al+ă/ cu gaiţeal+astre pe că-aşă.

Când "i o+servă fla-urile/ se apropie de ea/ singur.



! Doa-na -ea/ "i spuse. 5unt 5er Colen de Green!pools/ la dispo8iţia ta. inuturile pe carele stră+aţi sunt periculoase.

! re+urile noastre sunt de pri-ă i-portanţă/ "i răspunse Catel*n. Ein ca -esager din partea fiului -eu/ Ro++ 5tar>/ Regele 'ordului/ să trate8 cu Renl* 9aratheon/ Regele 5udului.

! Regele Renl* este stăpânul uns şi "ncoronat al Celor Bapte Regate/ doa-na -ea/ "i

replică 5er Colen suficient de curtenitor. "nălţi-ea 5a şi!a aşe8at ta+ăra/ cu oastea/ lângă 3odulA-ar/ unde dru-ul ro8elor trece prin ander. Eoi fi deose+it de onorat să te conduc la el.Cavalerul ridică o -ână acoperită de 8ale şi oa-enii săi for-ară o coloană du+lă/ flancân!d!o peCatel*n şi suita sa. 5ă -ă conduci sau să -ă capture8i se "ntre+ă ea. 'u avea altceva de făcutdecât să se "ncreadă "n onoarea lui 5er Colen şi a @ordului Renl*.

Eă8ură fu-ul focurilor din ta+ără când se aflau "ncă la o distanţă de o oră de râu. 3e ur-ăsunetul stră+ătu până la ei/ peste fer-ă/ peste câ-p şi peste coline/ vag ca -ur-urul unei -ări"ndepărtate/ dar "nvol+urându!se pe -ăsură ce se apropiau. Când 8ăriră apele tul+uri ale râuluiander sclipind "n soare/ puteau distinge glasurile oa-enilor/ 8ăngănitul oţelului/ neche8atul

cailor. Cu toate acestea/ nici sunetul/ nici fu-ul nu i!au pregătit pentru ceea ce "nse-na oastea propriu!8isă.ii de focuri u-pleau vă8duhul de o negură palidă/ fu-urie. Doar rândurile cavaleriei se

"ntindeau pe -ai -ulte leghe. Cu siguranţă tăiaseră o pădure "ntreagă ca să facă parii "nalţi caresusţineau fla-urile. aşini i-ense de atac erau aliniate pe -arginea ier+oasă a dru-ului ro8ei/catapulte şi tre+uşete şi +er+eci pe roţi/ -ai "nalţi decât un o- călare. Eârfurile de oţel alelăncilor erau "nvăpăiate de lu-ina soarelui/ de parcă sângerau de,a/ "n ti-p ce pavilioanele cava!



lerilor şi lor8ilor de rang "nalt răsăreau din iar+ă ca nişte ciuperci -ătăsoase. Catel*n vă8uoa-eni cu suliţe şi oa-eni cu să+ii/ oa-eni cu coifuri de oţel şi că-ăşi de 8ale/ slugi/ arcaşi"-podo+indu!şi arcurile/ căruţaşi conducând căruţe/ porcari -ânând porci/ pa,i ducând -esa,e/scutieri ascuţind să+ii/ cavaleri călare/ gră,dari ducând de căpăstru cai nărăvaşi de luptă.

! 5unt "nspăi-ântător de -ulţi oa-eni/ re-arcă 5er Lendel anderl* "n ti-p ce traversau

vechiul arc de piatră de la care "şi căpătase nu-ele 3odul A-ar.! Aşa e/ "l apro+ă Catel*n.După toate aparenţele/ aproape toată cavaleria sudului se adunase la che-area lui Renl*.

randafirul auriu al cetăţii 4ighgarden era peste tot/ cusut "n partea dreaptă pe pieptul soldaţilorşi servitorilor/ fluturând şi fâlfâind pe steagurile din -ătase verde care "-podo+eau lăncile şisuliţele/ pictat pe scuturile atârnate "n faţa pavilioanelor ocupate de fiii/ fraţii/ verii şi unchiiCasei *rell. Catel*n o+servă şi vulpea şi florile Casei 6lorent/ -erele ver8i şi roşii ale Casei6ossoa*/ vânătorul călare al @ordului arl*/ frun8ele de ste,ar ale fa-iliei ?a>heart/ cocoriiCasei Crane/ fluturii negri cu portocaliu ai fa-iliei ullendor.

Dincolo de ander/ lor8ii furtunii "şi ridicaseră stindardele ! stegarii lui Renl*/ devotaţicasei 9ara!theon şi Capătului 6urtunii. Catel*n recunoscu privighetorile lui 9r*ce Caron/ penelede gâscă ale lui 3enrose şi ţestoasa de -are a @ordului <ster-ont/ verde pe fond verde. Cu toateacestea/ pe lângă fiecare scut cunoscut -ai erau alte 8ece care!i erau străine/ purtate de lor8i-ărunţi/ ,uraţi stegarilor/ şi de cavaleri rătăcitori şi călăreţi li+eri care se "nghesuiseră să vină să!# facă pe Renl* 9aratheon rege "n fapt/ nu nu-ai cu nu-ele.



5tindardul lui Renl* flutura sus/ deasupra tuturor celorlalte. Din vârful celui -ai "nalt turnde atac/ o construcţie colosală din ste,ar/ pe roţi/ acoperită cu piei netă+ăcite/ flutura cel -ai -aredrapel de luptă pe care Catel*n "l vă8use vreodată ! o pân8ă destul de -are ca să acopere -ai-ulte săli/ cu cer+ul "ncoronat al Casei 9aratheon/ negru pe fundalul de aur strălucitor/ săltând-ândru şi "nalt.

! Doa-na -ea/ au8i 8go-otul o "ntre+ă 4allis ollen apropiindu!se călare.Catel*n ascultă. 5trigăte şi cai neche8ând/ 8ăngănit de ar-e şi...! rale/ spuse ea. "naintau pe o pantă do-oală către un şir de pavilioane viu colorate de pe

colină. recând printre ele/ "-+ul8eala devenea tot -ai -are/ sunetul tot -ai puternic. Bi apoiCatel*n vă8u. ai ,os/ su+ parapetele de piatră şi le-n ale -icului castel/ avea loc o +usculadă.

<ra un teren viran/ "n ,urul căruia fuseseră ridicate garduri/ galerii şi +ariere -o+ile. 5ute deoa-eni se adunaseră să privească/ poate -ii. După aspectul terenului/ distrus/ noroios şi presăratcu +ucăţi de ar-uri 8i-ţate şi suliţe rupte/ se luptau de -ai +ine de o 8i/ dar acu- sfârşitul eraaproape. ai puţin de două8eci de cavaleri ră-ăseseră călare/ atacându!se şi ciopârţindu!se "ntre

ei/ "n ti-p ce privitorii şi luptătorii că8uţi "i acla-au. Eă8u doi cai de luptă cu ar-uri ciocnindu!se "n plin/ pră+uşindu!se "ntr!un a-estec de oţel şi carne.! n turnir/ declară 4al ollen. Avea o predilecţie pentru a anunţa ceea ce se vedea cu

ochiul li+er.! ?/ -inunat/ spuse Lendel anderl* "n ti-p ce un cavaler "ntr!o -antie "n culorile

curcu+eului



se răsuci pentru a i8+i cu dosul pal-ei/ cu o secure cu -ânerul lung/ un +ăr+at care "lur-ărea. 5cutul se făcu fărâ-e/ iar +ăr+atul se clătină "n şa.

"-+ul8eala din faţa lor le făcea "naintarea dificilă.! Doa-nă 5tar>/ 8ise 5er Colen/ dacă oa-enii tăi ar fi atât de +uni să aştepte aici/ te!aş

duce "naintea regelui.

! Cu- spui.Catel*n dădu ordinul/ deşi fu nevoită să ridice glasul ca să fie au8ită peste hăr-ălaia

turnirului. 5er Colen "şi conduse calul "ncet prin -ulţi-e/ cu Catel*n "n ur-a lui. n -ur-ur seridică dinspre gloată când un +ăr+at cu +ar+a roşcată/ fără coif/ cu un grifon pe scut/ că8u la pă-ânt "n faţa unui cavaler voinic/ "n ar-ură al+astră. 5a+ia lui era de culoarea co+altului/ la felşi +u8duganul pe care "l -ânuia cu un efect atât de puternic/ şi calul ce purta pe veş-inte"nse-nele heraldice ale Casei arth/ soarele şi luna.

! Ronnet cel Roşu a că8ut/ +leste-aţi fie 8eii/ "n,ură el.! @oras a,unge pentru acel al+astru.../ răspunse un tovarăş/ "nainte ca vuietul să!i "nece

restul cuvintelor."ncă un o- era că8ut/ prins su+ calul său rănit/ a-+ii urlând de durere. 5cutierii alergară săle vină "n a,utor.

Asta e o ne+unie/ gândi Catel*n. Duş-ani adevăraţi "n toate părţile şi ,u-ătate din regat "nflăcări/ iar Renl* şade aici şi se ,oacă de!a ră8+oiul ca un +âieţandru cu pri-a lui sa+ie de le-n.

Doa-nele din galerie şi lor8ii erau captivaţi de "ncăierare la fel de -ult ca şi oa-enii de peteren. Catel*n "i cercetă cu atenţie. atăl ei tratase adesea cu lor8ii sudului şi nu puţini fuseseră



oaspeţi la Riverrun. 0l recunoştea pe @ordul athis Roan/ -ai voinic şi -ai "nfloritor caoricând/ cu copacul auriu al Casei sale desfăşurat pe ,iletca!i al+ă. Ceva -ai ,os stătea @ad*?a>heart/ firavă şi delicată/ iar la stânga ei era @ordul Rand*ll arl* de 4orn 4ill/ cu sa+ia lui-are cu două tăişuri/ 9leste-ul 0ni-ii/ re8e-ată de spătarul scaunului. 3e alţii "i cunoştea doardupă +la8oane/ iar pe câţiva nu "i ştia deloc.

0n -i,locul lor/ privind şi râ8ând/ cu tânăra sa regină alături/ stătea o fanto-ă cu o coroanăde aur.

'u e de -irare că lor8ii se adună "n ,urul lui cu atâta ardoare/ gândi ea/ e Ro+ert renăscut.Renl* era fru-os/ aşa cu- fru-os fusese Ro+ert/ cu picioare lungi şi u-eri largi/ cu acelaşi părnegru ca tăciunele/ -oale şi drept/ aceiaşi ochi de un al+astru intens/ acelaşi 8â-+et dega,at.Cununa su+ţire care!i "ncon,ura fruntea părea că i se potriveşte de -inune. <ra din aur -oale/ uncerc de trandafiri/ lucraţi cu -ăiestrieI "n faţă se ridica un cap de cer+ din ,ad verde "nchis/ cuochi de aur şi coarne de aur.

Cer+ul "ncoronat "-podo+ea şi tunica verde de catifea a regelui/ cusut cu fir de aur pe

pieptI +la8onul Casei 9aratheon/ "n culorile Cetăţii 4ighgarden. 6ata cu care "-părţea ,ilţul eratot din 4ighgarden: tânăra lui regină/ argaer*/ fiica @ordului ace *rell. Căsătoria lor eraliantul care ţinea -area alianţă a sudului/ şi Catel*n ştia asta. Renl* avea două8eci şi unu de ani/fata nu era -ai -are decât Ro++/ foarte drăguţă/ cu ochi +lân8i de căprioară şi cu o coa-ă de părcastaniu/ ondulat/ care!i cădea pe u-eri "n +ucle do-oale. Avea 8â-+etul sfios şi dulce.

3e câ-pul de luptă/ un alt o- că8u de pe cal "n faţa unui cavaler cu -antia "n culorilecurcu+eului/ iar regele "l acla-ă/ alături de ceilalţi.



! @oras "l au8i Catel*n strigând. @oras 4igh!garden Regina +ătu din pal-e e-oţionată.Catel*n se "ntoarse să vadă sfârşitul scenei. Doar patru +ăr+aţi -ai ră-ăseseră acu- "n

luptă şi nu era greu de ghicit cine era preferatul regelui şi al -ulţi-ii. 'u!# "ntâlnise niciodată pe@oras *rell/ dar chiar şi "n "ndepărtatul nord se au8eau poveşti despre +ăr+ăţia tânărului Cavaleral 6lorilor. 5er @oras călărea un ar-ăsar al+/ "nalt/ "n 8ale argintii şi lupta cu o secure cu -âner

lung. Coiful "i era +ră8dat la -i,loc de o creastă de trandafiri aurii.Doi dintre ceilalţi supravieţuitori făcuseră cau8ă co-ună. 5e năpustiră cu caii spre

cavalerul "n ar-ura de culoarea co+altului. Când se apropiară din a-+ele părţi/ cavalerul al+astru"şi struni calul/ i8+indu!# pe unul dintre +ăr+aţi direct "n faţă cu scutul său despicat/ "n ti-p cecalul negru al acestuia "l pocni pe celălalt cu potcoava de oţel. 0ntr!o clipită/ unul dintre luptătoriera do+orât de pe cal/ iar celălalt se clătina. Cavalerul al+astru "şi lăsă scutul 8dro+it să cadă la pă-ânt/ pentru a!şi eli+era +raţul stâng/ şi pe ur-ă Cavalerul 6lorilor se năpusti asupra lui.3ovara ar-urii nu di-inua defel graţia şi rapiditatea cu care se -işca 5er @oras/ cu -antia"nvol+urată/ "n culorile curcu+eului.

Calul al+ şi calul negru se rotiră ca doi "ndrăgostiţi la dansul recoltei/ călăreţii oferindu!şiar-e "n loc de sărutări. 5ecurea lungă străluci şi +u8duganul se răsuci. A-+ele ar-e erau +oante/dar cu toate acestea 8ăngăneau "ngro8itor. 6ără scut/ cavalerul al+astru lua loviturile "n plin. 5er@oras "şi revărsa loviturile asupra capului şi!a u-erilor săi/ "n ti-p ce -ulţi-ea striga4ighgarden. Celălalt "i răspundea cu +u8duganul/ dar de fiecare dată când -ăciuca se apropia/lovind cu putere/ 5er @oras aşe8a "n faţa ei scutul său verde/ 8dro+it/ cu +la8onul celor trei



trandafiri aurii. Când securea i8+i din spate -âna cavalerului al+astru/ 8+urându!i +u8duganul/-ulţi-ea "ncepu să urle ca un ani-al. Cavalerul 6lorilor ridică securea pentru lovitura finală.

Cavalerul al+astru atacă. Ar-ăsarii se ciocniră/ securea tocită lovi "n platoşa al+astră/8gâriată/ dar/ cu-va/ cavalerul al+astru reuşi să prindă -ânerul "ntre degetele acoperite de-ănuşa de oţel. ? s-ulse din -âna lui 5er @oras şi/ dintr!odată/ cei doi se luptau călare/ corp la

corp/ şi o clipă -ai târ8iu se pră+uşeau. 0n ti-p ce caii se depărtară unul de altul/ cei doi că8urăla pă-ânt/ cu o putere 8dro+itoare. @oras *rell/ dedesu+t/ prelua forţa i-pactului. Cavalerulal+astru scoase un pu-nal şi deschise vi8iera lui *rell. Euietul -ulţi-ii era atât de puternic"ncât Catel*n nu putu să audă ce a spus 5er @oras/ dar vă8u cuvântul conturându!se pe +u8elesale "nsângerate: Capitule8.

Cavalerul al+astru se ridică "n picioare/ clătinân!du!se/ şi "şi ridică pu-nalul "n direcţia luiRenl* 9aratheon/ salutul unui ca-pion către regele său. 5cutierii năvăliră "n arenă pentru a!#a,uta pe cavalerul "nfrânt să se ridice "n picioare. Când "i scoaseră coiful de pe cap/ Catel*n fuuluită să vadă cât de tânăr era. 'u putea fi -ai -are decât Ro++ cu -ai -ult de doi ani. 9ăiatul

ar fi putut fi la fel de drăgălaş ca şi sora lui/ dar +u8a spartă/ ochii chiorâşi şi sângele şiroind prin părul său "ncâlcit făceau "ndoielnică această ase-ănare.! Apropie!te/ "i strigă Regele Renl* ca-pionului. 5e "ndreptă şchiopătând către galerie.

Eă8ută deaproape/ strălucitoarea ar-ură al+astră nu -ai părea -agnificăI avea pretutindeni

8gârieturi/ ur-e de +u8dugane şi de ciocane de ră8+oi/ sco+ituri lăsate de să+ii/ fisuri "n platoşaşi!n coiful e-ailate. antia "i atârna "n 8drenţe. După felul "n care se -işca/ o-ul din spatele



ar-urii nu era -ai puţin dărâ-at. Câteva glasuri "l acla-ară strigând arth şi/ lucru curios/ ?6ru-useţe ? 6ru-useţe/ dar cei -ai -ulţi ră-aseră tăcuţi. Cavalerul al+astru "ngenunche"naintea regelui.

! "nălţi-ea a/ spuse el cu glasul "nă+uşit de coif.! <şti tot ceea ce no+ilul tău tată a spus că eşti/ răsună glasul lui Renl* peste câ-pul de

luptă. @!a- vă8ut pe 5er @oras do+orât de pe cal o dată sau de două ori/ dar niciodată chiar "n-aniera asta.

! Asta n!a fost o do+orâre de pe cal cuse cuvine/ se plânse un arcaş +eat din apropiere/ cutrandafirul Casei *rell cusut pe pieptar. n truc -ârşav/ să!# tragă pe flăcău ,os de pe cal.

Gloata "ncepu să!şi dea dru-ul la gură.! 5er Colen/ "şi "ntre+ă Catel*n escorta/ cine e o-ul şi de ce au atâta aversiune faţă de el5er Colen se "ncruntă.! 3entru că nu e +ăr+at/ doa-na -ea. Aceea este 9rienne din arth/ fiica @ordului 5el*n/

@uceafărul de 5eară.

! 6iica <ra oripilată.! 9rienne cea 6ru-oasă/ "i spun oa-enii/ deşi nu pentru chipul ei/ dacă nu vor să fieche-aţi să apere acele cuvinte cu trupurile lor.

0l au8i pe Regele Renl* declarând!o pe @ad* 9rienne de arth "nvingătoarea -arii +ătăliide la 3odul A-ar/ ulti-a ră-asă pe cal dintr!o sută şaispre8ece cavaleri.

! 0n calitate de ca-pion/ poţi să!-i ceri orice favoare vrei. Dacă stă "n puterile -ele/ "ţiaparţine.



! "nălţi-ea a/ răspunse 9rienne. Cer onoarea de a avea un loc "n rândul Găr8iiCurcu+eului. Aş vrea să fiu unul dintre cei şapte stră,eri ai tăi/ să!ţi "nchin viaţa -ea şi să -ergoriunde -ergi tu/ să călăresc alături de tine şi să te pă8esc de toate relele.

! 9ine/ 8ise el. Ridică!te şi scoate!ţi coiful. 6ata făcu aşa cu- i!a cerut. Bi/ când "şi scoasecoiful/ Catel*n "nţelese vor+ele lui 5er Colen.

6ru-oasa "i spuneau... "n +at,ocură. 3ărul de su+ vi8ieră era un cui+ de veveriţe din paie-urdare/ iar chipul... ?chii erau -ari şi foarte al+aştri/ ochi de fetişcană/ "ncre8ători şinevinovaţi/ dar restul... Avea trăsături largi şi grosolane/ dinţi proe-inenţi şi strâ-+i/ gura prea-are/ +u8ele atât de groase "ncât păreau u-flate. ? -ie de pistrui "i pătau o+ra,ii şi fruntea/ iarnasul "i fusese spart de nenu-ărate ori. 0ni-a lui Catel*n se u-plu de -ilă. <Fistă vreo fiinţă-ai nefericită decât o fe-eie urâtă

Bi totuşi/ când Renl* dădu la o parte -antia sfâşiată şi "i legă "n loc o -antie!curcu+eu/9rienne din arth nu părea nefericită. Hâ-+etul "i lu-ină faţa şi glasul "i răsuna puternic şi-ândru când spuse:

! Eiaţa -ea pentru a ta/ "nălţi-ea a. De a8i "nainte sunt scutul tău/ ,ur pe 8eii vechi şi noi.<ra dureros să ve8i felul "n care se uita la rege ! "l privea de sus "n ,os/ fiind cu -ai -ult de o pal-ă -ai "naltă/ deşi Renl* era aproape al fel de "nalt cu- fusese fratele său.

! "nălţi-ea a 5er Colen de Greenpools co+or" de pe cal/ apropiindu!se de galerie. 0ţi cer per-isiunea. Aşe8ă ,os un genunchi. A- onoarea să ţi!o aduc pe @ad* Catel*n 5tar>/ tri-isă ca-esager al fiului său/ Ro++/ @ord de Linterfell.



! @ord de Linterfell şi Rege al 'ordului/ ser/ "l corectă Catel*n. Descăleca şi "nainta lângă5er Colen.

Regele Renl* părea surprins.! @ad* Catel*n 'e face o deose+ită plăcere. 5e "ntoarse către tânăra sa regină: argaer*/

draga -ea/ aceasta este @ad* Catel*n 5tar> de Linterfell.

! <şti cât se poate de +inevenită aici/ @ad* 5tar>/ 8ise fata/ plină de dulce curtoa8ie. Regret pierderea pe care ai suferit!o.

! <şti a-a+ilă/ răspunse Catel*n.! Doa-na -ea/ "ţi ,ur/ voi avea gri,ă ca @annister să răspundă pentru uciderea soţului tău/

declară regele. Când voi ocupa De+arcaderul Regelui/ "ţi voi tri-ite capul lui Cersei.Bi asta -i!l va aduce pe 'ed "napoi se "ntre+ă ea.! Ea fi "ndea,uns ca să ştiu că s!a făcut dreptate/ stăpâne.! "nălţi-ea a/ o corectă aspru 9rienne cea Al+astră. Bi ar tre+ui să "ngenunche8i când te

"nfăţişe8i "naintea regelui.

! Diferenţa dintre stăpân şi "nălţi-e este -ică/ doa-na -ea/ răspunse Catel*n. @ordulRenl* poartă coroană/ ca şi fiul -eu. Dacă doreşti/ pute- să stă- aici/ "n noroi/ şi să de8+ate-ce onoruri şi ce titluri se cuvin fiecăruia/ dar -i se pare că ave- pro+le-e -ai urgente dediscutat.

Câţiva dintre lor8ii lui Renl* "ncepură să 8+iere la au8ul acestor vor+e/ dar regele râse doar.! 9ine 8is/ doa-na -ea. Ea fi ti-p destul pentru politeţuri când ră8+oiul se va sfârşi.

5pune!-i/ când are de gând fiul tău să se "ndrepte "-potriva 4arren!halului



3ână ce va afla dacă regele "i era prieten sau duş-an/ Catel*n nu voia să!i de8văluie nicicea -ai -ică parte din intenţiile lui Ro++.

! 'u sunt -e-+ră a consiliilor de ră8+oi ale fiului -eu/ stăpâne.! Atâta ti-p cât "-i lasă şi -ie câţiva @annisteri/ n!a- să -ă plâng. Ce!a făcut cu

Regicidul

! ai-e @annister e ţinut ostatic la Riverrun.! < "ncă "n viaţă @ordul athis Roan părea de8a-ăgit. 'ăucit/ Renl* spuse:! 5e pare că lupul străvechi este -ai +lând decât leul.! ai +lând decât @annisterii/ -ur-ură @ad* ?a>heart cu un 8â-+et a-ar/ "nsea-nă -ai

uscat ca -area. ! / dar ar fi fost -ult -ai ni-erit ca

@ordul Ro++ să vină personal să aducă regelui o-agiile sale decât să se ascundă după fustele-a-ei.! Regele Ro++ duce un ră8+oi/ răspunse Catel*n cu glacială politeţe/ nu se ,oacă la

turniruri.Renl* rân,i/! @as!o -ai -oale/ @ord Rand*ll/ -ă te- că eFagere8i. 6ăcu se-n unui slu,itor "-+răcat

"n livreaua Capătului 6urtunii. Găseşte un loc pentru "nsoţitorii doa-nei şi ve8i să ai+ă tot ce le



tre+uie. @ad* Catel*n va sta "n propriul -eu pavilion. De vre-e ce @ordul Casell a fost atât de +un să -ă lase să!i folosesc castelul/ nu a- nevoie de el. Doa-na -ea/ după ce te odihneşti/ voifi onorat să te ave- alături la ospăţul pe care "l dă @ordul Casell "n această seară. n ospăţ deadio. ă te- că do-nia sa e neră+dător să vadă plecată hoarda -ea "nfo-etată.

! 'u!i adevărat/ "nălţi-ea a/ protestă un tânăr su+ţire care tre+uia să fie Casell. Ce este

al -eu "ţi aparţine.! ?ri de câte ori cineva "i spunea asta fratelui -eu Ro+ert/ el o lua de +ună/ răspunse

Renl*. 6iice ai! Da/ "nălţi-ea a/ două.! Atunci -ulţu-eşte 8eilor că nu sunt Ro+ert. Dulcea -ea regină este singura fe-eie pe

care o doresc. Renl* "ntinse -âna să o a,ute pe argaer* să se ridice "n picioare. Eo- -aidiscuta după ce te!ai odihnit/ @ad* Catel*n.

Renl* "şi conduse soţia "napoi către castel/ "n ti-p ce slu,itorul lui o "ndru-ă pe Catel*nspre pavilionul de -ătase al regelui.

! Dacă ai nevoie de ceva/ nu tre+uie decât să ceri/ doa-na -ea.Catel*n nici nu!şi putea i-agina de ce anu-e ar -ai putea avea nevoie "n afară de lucrurilecare!i fuseseră de,a puse la dispo8iţie. 3avilionul era -ai -are decât sălile principale ale -ultorhanuri şi aveau tot confortul: so-iere cu pene şi +lănuri de "nvelit/ o cadă din le-n şi ara-ă/suficient de -are pentru două persoane/ -angaluri ca să "ndepărte8e frigul nopţii/ scaune din piele/ o -asă de scris cu pene de gâscă şi căli-ări/ castroane cu piersici/ prune şi pere/ o carafăcu vin lângă un set de cupe de argint/ cufere de cedru/ "nţesate cu hainele/ cărţile/ hărţile şi



,ocurile lui Renl*/ o harpă "naltă şi o tol+ă cu săgeţi/ o pereche de şoi-i de vânătoare cu co8ileroşii/ un verita+il depo8it de ar-e -ici. 'u se 8gârceşte la ni-ic acest Renl*/ gândi Catel*n/ privind de ,ur!"-pre,ur. 'u e de -irare că oastea lui "naintea8ă atât de "ncet.

Chiar la intrare/ ar-ura lui stătea de stra,ă/ o platoşă verde!pădure/ cu accesoriile gravatecu aur/ cu coiful "ncoronat cu o pereche i-ensă de coarne aurii. ?ţelul era atât de +ine şlefuit

"ncât Catel*n se vedea oglindită pe suprafaţa lucioasă a platoşei/ privindu!se ca din adâncurileunui ia8 verde/ adânc. Chipul unei fe-ei "necate/ gândi Catel*n. e poţi "neca "n durere 5e"ntoarse +rusc/ furioasă pe propria ei slă+iciune. 'u avea ti-p să!şi per-ită luFul de a seautoco-!păti-i. re+uia să!şi spele praful de pe păr şi să se schi-+e "ntr!o rochie potrivită pentru ospăţul unui rege.

5er Lendel anderl*/ @ucas 9lac>ood/ 5er 3er!*n 6re* şi ceilalţi co-panioni deo+ârşie no+ilă o "nsoţiră la castel. 5ala -are a fortăreţei @ordului Casell putea fi nu-ită -arecu indulgenţă/ dar se găsea loc pe +ăncile "nţesate pentru oa-enii lui Catel*n/ printre cavalerii luiRenl*. @ui Catel*n "i fu re8ervat un loc "ntre @ordul athis Roan/ cel cu faţa roşie/ şi ,ovialul

5er on 6ossoa*. 5er on făcea glu-e/ "n ti-p ce @ordul athis se interesă politicos de stareade sănătate a tatălui ei/ a fratelui şi a copiilor.9rienne de arth fusese aşe8ată "n celălalt capăt al -esei de onoare. 'u se "-+răcase ca o

fe-eie/ ci alesese straiele de cavaler: o ,iletcă de catifea/ cu +la8onul "n pătrate trandafirii şia8urii/ pantaloni şi ci8-e şi o centură de sa+ie din piele fină/ iar noua sa -antie!curcu+eu i serevărsa pe spate. otuşi/ nici un fel de veş-inte nu puteau să!i -asche8e urâţenia: -âinilei-ense/ acoperite de pistrui/ faţa -are şi lătăreaţă/ dinţii ieşiţi "n afară. 6ără ar-ură/ trupul ei



părea di8graţios/ cu şolduri largi şi picioare groase/ adus de spate şi cu u-eri -usculoşi/ dar niciur-ă de sân. Bi era li-pede din fiecare -işcare a ei că 9rienne ştia asta şi suferea. Eor+ea nu-aicând era "ntre+ată şi rareori "şi ridica privirea din farfurie.

âncare era din +elşug. Ră8+oiul nu afectase +ogăţia legendară a cetăţii 4ighgarden. 0nti-p ce +ar8ii cântau şi acro+aţii se dădeau de!a dura/ "ncepură să aducă pere "n-uiate "n vin şi

trecură la peşte cu ci-+ru/ rulat prin sare şi pră,it/ şi clapon u-plut cu ceapă şi cu ciuperci. aierau felii -ari de pâine neagră/ -or-ane de napi şi poru-+ dulce şi -a8ăre/ ,a-+oane i-ense şicarne de gâscă friptă şi străchini de le-n pline de tocană de vânat cu +ere şi or8. Ca desert/servitorii @ordului Casell aduseră tăvi cu pateuri din +ucătăriile castelului/ le+ede de frişca şiunicorni din 8ahăr/ pră,ituri cu lă-âie "n for-ă de trandafiri/ +iscuiţi cu -iere şi tarte cu -ure/cro!chete cu -ere şi roţi de +rân8ă untoasă.

âncărurile +ogate "i făcură greaţă lui Catel*n/ dar nu se cuvenea să dea dovadă deslă+iciune când atât de -ulte depindeau de tăria ei. ancă cu-pătat/ uitându!se la +ăr+atulacesta care!şi spunea rege. Renl* şedea la -asă cu tânăra lui soţie şi cu fratele ei "n dreapta. 0n

afară de +anda,ul din pân8ă al+ă pe care "l avea "n ,urul frunţii/ 5er @oras nu părea să fie gravafectat de accidentele 8ilei. <ra/ "ntr!adevăr/ fru-os/ aşa cu- +ănuise Catel*n. Când nu erausticloşi/ ochii săi erau vii şi inteligenţi/ părul "i era o revărsare de +ucle re+ele/ castanii/ pe careorice fecioară le!ar fi invidiat. "şi "nlocuise -antia 8drenţuită de la turnir cu una nouă/ din aceeaşi-ătase strălucitoare ca a Găr8ii Curcu+eului aflate "n slu,+a lui Renl*/ prinsă cu trandafirul auriual casei 4ighgarden.



Din când "n când/ Regele Renl* "i vâra "n gură lui argaer* cu vârful pu-nalului/ +ucăţelede -âncăruri alese/ sau se apleca să!i aşe8e un sărut uşor pe o+ra8/ dar 5er @oras era cel cu care"-părţea cele -ai -ulte glu-e şi confidenţe. Regele -ânca şi +ea cu plăcere/ era evident/ deşinu părea nici gur-and/ nici +eţiv. Râdea des şi cu poftă şi vor+ea cordial cu lor8ii de o+ârşieno+ilă şi cu slu,itorii de rând deopotrivă.

nii dintre oaspeţii săi erau -ai puţin -oderaţi. 9eau prea -ult şi se gro8ăveau prea8go-otos/ după gustul ei. 6iii @ordului Lillu-/ osia şi <l*as/ discutau aprins despre cine vatrece pri-ul de 8idurile de la De+arcaderul Regelui. @ordul Earner legăna "n poală o servitoare/sărutând!o pe gât "n ti-p ce o -ână "i aluneca pe corsetul fetei. Gu*ard cel Eerde/ care se visacântăreţ/ ciupea cor8ile unei harpe/ ofe!rindu!le o strofă despre legatul co8ilor de lei cu

noduri/ din care o parte ri-a. 5er ar> ullendore aduse o -ai-uţă neagră cu al+ şi ohrăni cu +ucăţele de -âncare din propria lui farfurie/ "n ti-p ce 5er anton al ărului Roşu6ossoa* se urcă pe -asă şi ,ură că!# va o-or" pe 5andor Clegane "ntr!o luptă corp la corp.ură-ântul ar fi putut fi privit cu -ai -ultă sole-nitate dacă 5er anton nu ar fi stat cu un picior

"ntr!un castron cu supă pe când "l făcea.Cul-ea ne+uniei fu atinsă când un +ufon dolofan ieşi săltând dintr!o cutie de tinichea/ cuun cap de leu din pân8ă/ şi "l fugări pe pitic "n ,urul -eselor/ co!tonogindu!# peste cap cu o +ăşică. 0n cele din ur-ă/ Regele Renl* ceru să!i spună de ce "l +ătea pe fratele său.

! De ce/ "nălţi-ea a 5unt Regicidul/ răspunse +ufonul.! < Regicidul/ ne+unul ne+unilor/ spuse Renl*/ şi sala răsună de hohote de râs.@ordul Roan/ aşe8at lângă ea/ nu se alătură distracţiei.



! 5unt cu toţii atât de tineri/ spuse el.<ra adevărat. Cavalerul 6lorilor nu a,unsese la cea de!a doua aniversare a sa când Ro+ert #!

a ucis pe 3rinţul Rhaegar/ la rident. Doar puţini dintre ceilalţi fuseseră cu -ult -ai -ari.6useseră prunci pe vre-ea afului de la De+arcaderul Regelui/ şi doar nişte +ăieţandri când9alon Gre*,o* a ridicat 0nsulele de 6ier la ră8-eriţă. 5unt "ncă ne"nsângeraţi/ gândi Catel*n "n

ti-p ce!# privea pe @ordul 9r*ce "nde-nându!# pe 5er Ro+ar să ,ongle8e cu o pereche de pu-nale.

3entru ei totul e "ncă un ,oc/ un turnir/ şi tot ceea ce văd este şansa de a a,unge la glorie/onoare şi trofee. 5unt +aieţandri "-+ătaţi de cântece şi poveşti şi/ ase-enea +ăieţandrilor/ se credne-uritori.

! Ră8+oiul "i va "-+ătrâni/ spuse Catel*n/ aşa cune!a "-+ătrânit pe noi. 6usese doar ofetişcană când Ro+ert/ 'ed şi on Arr*n şi!au ridicat fla-urile "-potriva lui Aer*s argar*en/ iarcând ră8+oiul s!a sfârşit/ era fe-eie. 0i co-păti-esc.

! De ce o "ntre+ă @ordul Roan. ită!te la ei. 5unt tineri/ puternici/ plini de viaţă şi de

voioşie. Bi poftă trupească/ da/ atât de -ultă "ncât nu ştiu cu- s!o folosească. ulţi +astar8i vorfi 8ă-isliţi "n noaptea asta/ ţi!o ,ur. De ce să!i co-păti-eşti! 3entru că nu va dura/ răspunse Catel*n cu tristeţe. 3entru că sunt cavalerii verii şi iarna

se apropie.! @ad* Catel*n/ te "nşeli. 9rienne o privi cu ochii săi la fel de al+aştri ca ar-ura pe care o

purta. 0arna nu va veni niciodată pentru unii ca noi. De vo- -uri "n luptă/ cu siguranţă vor cânta



despre noi/ iar "n cântece este "ntotdeauna vară. 0n cântece/ toţi cavalerii sunt galanţi/ toatefecioarele sunt fru-oase şi soarele străluceşte "ntotdeauna.

0arna vine pentru noi toţi/ gândi Catel*n. 3entru -ine a venit când a -urit 'ed. Ea veni şi pentru tine/ copilă/ şi -ai curând decât ai vrea. 'u avu ini-a să spună asta.

Regele o scoase din "ncurcătură:

! Catel*n/ o strigă Renl*/ si-t nevoia să iau puţin aer. Eii cu -ine la o pli-+areCatel*n se ridică "ndată.! Aş fi onorată.9rienne era şi ea "n picioare.! "nălţi-ea a/ dă!-i doar o clipă să!-i "-+rac 8alele. '!ar tre+ui să ieşi fără protecţie.Regele Renl* 8â-+i.! Dacă nu sunt "n siguranţă "n ini-a castelului @ordului Casell/ "ncon,urat de oastea -ea/

o sa+ie "n plus nu va conta... 'ici -ăcar sa+ia ta/ 9rienne. Aşa8ă!te şi -ănâncă. Dacă voi aveanevoie/ a- să tri-it după tine.

Cuvintele regelui o loviră parcă -ai puternic decât toate loviturile pe care le pri-ise "ndupă!a-ia!8a aceea.! Cu- ţi!e voia/ "nălţi-ea a.9rienne se aşe8ă/ cu ochii plecaţi. Renl* o luă pe Catel*n de +raţ şi o conduse afară din

sală/ trecând pe lângă un stră,er care stătea pleoştit şi care se "ndreptă atât de repede "ncâtaproape că!şi scăpă suliţa. Renl* "l +ătu pe u-ăr şi luă totul "n glu-ă.



! 3e aici/ doa-na -ea. Regele o duse/ printr!o uşă ,oasă/ "ntr!un turn cu scări. 0n ti-p ce"ncepură să urce/ spuse: "ntâ-plător/ 5er 9arristan 5el-* se află la Riverrun/ cu fiul tău

! 'u/ răspunse ea nedu-erită. 'u -ai e cu offre* <ra @ordul Co-andant al Găr8iiRegale.

Renl* clătină din cap.

! @annisterii i!au spus că e prea +ătrân şi i!au dat Câinelui -antia sa. A- au8it că a părăsitDe+arcaderul Regelui ,urând să se pună "n slu,+a adevăratului rege.

antia aceea pe care a cerut!o astă8i 9rienne era cea pe care o păstra- pentru 5el-*/ "nsperanţa că!şi va pune sa+ia "n slu,+a -ea. Când nu a apărut la 4ighgarden/ -!a- gândit că poate a plecat la Riverrun.

! 'oi nu l!a- vă8ut.! <ra +ătrân/ "ntr!adevăr/ dar "ncă de năde,de. 5per că nu i s!a "ntâ-plat ni-ic rău.

@annisterii sunt nişte -ari nătărăi. ai urcară câteva trepte. 0n noaptea -orţii lui Ro+ert/ i!a-oferit soţului tău o sută de oşteni şi l!a- "nde-nat să!# ia pe offre* su+ o+lăduirea lui. De -!ar

fi ascultat/ astă8i ar fi fost regent şi nu -ai era nevoie ca eu să revendic tronul.! 'ed te!a refu8at. Catel*n ştia.! A ,urat să!i apere pe copiii lui Ro+ert/ spuse Renl*. '!a- avut puterea să acţione8 de

unul singurI aşadar/ când @ordul <ddard -!a refu8at/ n!a- avut de ales decât să fug. Dacă aş firă-as/ ştia- că regina ar fi avut gri,ă să nu!i supravieţuiesc prea -ult ti-p fratelui -eu.

Dacă ai fi ră-as şi i!ai fi acordat lui 'ed spri,inul/ poate că ar fi fost "ncă "n viaţă/ gândiCatel*n cu a-ărăciune.



! i!a plăcut destul de -ult soţul tău/ doa-na -ea. 0i era prieten devotat lui Ro+ert/ ştiuasta/ dar nu voia să asculte şi nu voia să se plece. ite/ vreau să!ţi arăt ceva.

A,unseseră "n capul scărilor. Renl* deschise o uşă de le-n şi păşiră afară/ pe acoperiş.6ortăreaţa @ordului Casell nu era nici pe departe destul de "naltă ca să poată fi nu-ită turn/ darţinutul era "ntins şi neted/ iar Catel*n putu vedea la leghe depărtare/ "n toate direcţiile. ?ri"ncotro

privea/ vedea focuri. Acopereau pă-ântul ca nişte stele că8ătoare şi/ ase-enea stelelor/ eraunesfârşite.

! 'u-ără!le/ dacă vrei/ doa-na -ea/ şopti Renl*. Eei nu-ăra până când se lu-inea8ă de8iuă dinspre răsărit. ă "ntre+ câte focuri ard "n prea,-a River!runului "n seara aceasta.

Catel*n au8ea sunetul "ndepărtat al unei -u8ici/ purtat de vânt dinspre 5ala are/furişându!se prin noapte. 'u "ndră8nea să nu-ere stelele.

! A- au8it că fiul tău a traversat Gâtul cu două8eci de -ii de oşteni după el/ continuăRenl*. Acu-/ că lor8ii ridentului sunt cu el/ s!ar putea să conducă patru8eci de -ii.

'u/ gândi ea/ nici pe departe atât de -ulţi/ a- pierdut oa-eni "n lupta/ iar pe alţii la seceriş.

! A- de două ori -ai -ulţi aici/ spuse Renl*/ iar aceasta e doar o parte din puterea -ea.ace *rell a ră-as la 4ighgarden cu alţi 8ece -ii/ a- o garni8oană puternică la Capătul6urtunii şi foarte curând cei din Dorne -i se vor alătura cu toată puterea lor. Bi nu!# uita pefratele -eu 5tannis/ care stăpâneşte 3iatra Dragonului şi "i are su+ co-anda sa pe lor8ii -ării"nguste.

! 5!ar părea că tu eşti cel care #!a uitat pe 5tannis/ spuse Catel*n/ -ai tăios decâtintenţionase.



! 3retenţiile sale/ vrei să spui Renl* "ncepu să râdă. 5ă vor+i- deschis/ doa-na -ea.5tannis ar fi un rege "ngro8itor. Bi nici nu are şanse să devină rege.

?a-enii "l respectă/ chiar se te- de el/ dar foarte puţini l!au iu+it vreodată.! otuşi/ e fratele tău -ai -are. Dacă ar fi ca vreunul dintre voi să ai+ă dreptul să stea pe

ronul de 6ier/ acela tre+uie să fie @ordul 5tannis.

Renl* ridică din u-eri.! 5pune!-i ce drept a avut vreodată fratele -eu Ro+ert asupra ronului de 6ier 'u

aşteptă răspunsul ?/ se vor+ea despre legăturile de sânge dintre 9aratheon şi argar*en/ desprecăsătorii de!acu- o sută de ani/ de fii -e8ini şi fiice -ai -ari. 0n afară de aesteri/ pe ni-eni nuinteresea8ă ni-ic din toate acestea. Ro+ert şi!a câştigat tronul cu ciocanul de ră8+oi. "şi roti +raţul pe deasupra focurilor de ta+ără care ardeau din 8are!n 8are. <i +ine/ iată drepturile -ele/ lafel de "nte-eiate precu- au fost vreodată ale lui Ro+ert. Dacă fiul tău -ă spri,ină/ aşa cu- #!aspri,init pe Ro+ert tatăl său/ nu -ă va găsi lipsit de -ărini-ie. 0i voi confir-a +ucuros toate pă-ânturile/ titlurile şi onorurile. 3oate do-ni la Linter!fell/ dacă vrea. 3oate chiar să continue

să!şi spună Regele 'ordului/ dacă pofteşte/ atâta ti-p cât "şi pleacă genunchiul şi -ă recunoaştedrept suveran. Rege e doar un cuvânt/ dar credinţă/ loialitate/ supunere/ acestea tre+uie să!-irevină -ie.

! Bi dacă nu ţi le va da/ stăpâne! A- de gând să fiu rege/ doa-na -ea/ şi nu al unui regat fărâ-iţat. 'u pot s!o spun -ai

răspicat. Acu- trei sute de ani/ un rege 5tar> a "ngenuncheat "n faţa lui Aegon Dragonul când avă8ut că nu poate



spera să triu-fe. Asta a fost "nţelepciune. Bi fiul tău tre+uie să fie "nţelept. Când -i se vaalătura/ acest ră8+oi va fi ca şi ter-inat. 'oi... Renl* se "ntrerupse dintr!odată. Asta ce -ai e

Hornăitul lanţurilor vesti ridicarea +arierei!ghi!lotină. os/ "n curtea de dedesu+t/ un călăreţcu un coif "naripat "şi 8ori calul "nspu-at pe su+ ţepuşe.

! Che-aţi regele/ strigă el. Renl* sări pe un crenel.

! 5unt aici/ ser. ! "nălţi-ea a. Călăreţul dădu pinteni calului şi se apropie. A- venit cât de iute a- putut.

De la capătul 6urtunii. 5unte- asediaţi/ "nălţi-ea a. 5er Cortna* "i apără/ dar...! Dar... e i-posi+il. Aş fi aflat dacă @ordul *in ar fi plecat de la 4arrenhal.! 'u sunt @annisterii/ stăpânul -eu. @a porţi este @ordul 5tannis. Regele 5tannis "şi 8ice

acu-.





JON

Rafalele de ploaie +iciuiau faţa lui on/ "n ti-p ce traversa/ dând pinteni calului/ pârâulu-flat. Alături de el/ @ordul Co-andant or-ont "şi scutură gluga pelerinei/ -or-ăind"n,urături la adresa vre-ii. Cor+ul "i stătea pe u-ăr/ cu penele 8+urlite/ la fel de ud şi de-orocănos ca şi 9ătrânul rs. ? pală de vânt "-prăştie "n ,urul lor frun8e ude/ legănându!se caun cârd de păsări -oarte. 3ădurea +ântuită/ gândi on cu tristeţe. 3ădurea "necată/ -ai degra+ă.

5pera că 5a- re8ista/ "n spatele coloanei. 'u era un +un călăreţ nici pe vre-e +ună/ iar

după şase 8ile de ploaie pă-ântul era nesigur/ nu-ai noroi -oale şi pietre ascunse. Când vântul +ătea/ le arunca apa drept "n ochi. Hidul se scurgea/ pro+a+il/ către sud/ gheaţa se topea/a-estecându!se cu ploaia caldă/ pentru a se revărsa "n râuri şi perdele de apă. 3ro+a+il că 3*p şioad stăteau la -asă/ lângă foc/ "n sufragerie/ +ând vin fiert cu -irodenii. on "i invidia. 4ainaudă de lână atârna pe el/ "-+i+ată/ provocându!i -âncări-i/

gâtul şi u-erii "l dureau "ngro8itor din cau8a greutăţii 8alelor şi a sa+iei şi se săturase decod "n sara-ură/ vită "n sara-ură şi +rân8ă uscată.



ndeva/ "n faţă/ un corn scoase un sunet tre-urat/ pe ,u-ătate "necat de răpăitul constant al ploii.

! Cornul lui 9uc>ell/ anunţă 9ătrânul rs. Heii sunt +uni/ Craster e "ncă acolo. Cor+ul +ătu o singură dată din aripile!i i-ense/ croncănind: 9o+/ şi "şi 8+urli din nou penele.

on "i au8ise adesea pe fraţii "n negru spunând poveşti despre Craster şi fortăreaţa lui. Acu-

o va vedea cu ochii lui. După şapte sate goale/ se te-useră cu toţii că o vor găsi pustie şi lipsităde viaţă ca şi celelalte/ dar se părea că vor fi scutiţi de asta. 3oate că 9ătrânul rs va pri-i/ "nsfârşit/ unele răspunsuri/ gândi el. ?ricu-/ vo- scăpa de ploaie.

horen 5-allood ,urase că Craster era un prieten al Rondului/ "n ciuda reputaţiei saledu+ioase.

! ?-ul e pe ,u-ătate ne+un/ n!a- să neg asta/ "i spusese 9ătrânului rs/ dar şi tu ai fi lafel dacă ţi!ai petrece toată viaţa "n pădurea asta +leste-ată. Chiar şi aşa/ n!a alungat niciodată undru-eţ de lângă focul lui/ şi nici nu!# iu+eşte pe ance Ra*der. 'e va da un sfat +un.

Atâta ti-p cât ne oferă o -âncare caldă şi şansa de a ne usca hainele/ voi fi -ulţu-it.

D*en spunea că Craster era un ucigaş/ un -incinos/ un violator şi un laş şi +ănuia că făceanegoţ cu sclavi şi de-oni.! Bi -ai rău/ adăugase +ătrânul pădurar scrâşnin!du!şi dinţii. ?-ul ăla are un -iros rece/ e

adevărat.! on/ porunci @ordul or-ont/ du!te "napoi de!a lungul coloanei şi dă de ştire. Bi

rea-inteşte!le ofiţerilor că nu vreau să ave- neca8uri cu nevestele lui Craster. 5ă facă +ine să!şiţină -âinile acasă şi să le vor+ească acestor fe-ei doar atât cât e necesar.



! A- "nţeles/ stăpâne.on "şi "ntoarse calul pe dru-ul pe care veniseră. <ra plăcut să nu!# -ai +ată ploaia "n faţă/

chiar dacă doar pentru scurt ti-p. oţi cei pe lângă care trecea parcă plângeau. Coloana se"ntindea pe o ,u-ătate de -ilă de pădure.

0n -i,locul convoiului de +aga,e on trecu pe lângă 5a-ell arl* pră+uşit "n şa/ su+ o

pălărie largă/ pleoştită. Călărea un cal de tracţiune şi "i conducea pe ceilalţi. Ropotul ploii peacoperitoarele coliviilor făcea cor+ii să cârâie şi să +ată din aripi.

! 3une o vulpe cu ei "năuntru/ strigă on.Apa se scurse de pe +orul pălăriei lui 5a- când "şi "nălţă capul.! ?/ on. 'u/ cor+ii doar urăsc ploaia/ ca şi noi.! Cu- eşti/ 5a-! d. Grăsanul reuşi să schiţe8e un 8â-+et. otuşi/ "ncă n!a- -urit.! 9ine. 6ortăreaţa lui Craster e chiar "n faţa noastră. Dacă 8eii sunt +uni/ ne va lăsa să

"nnoptă- la căldură.

5a- privi ne"ncre8ător.! <dd cel rist spune că Craster e un săl+atic "nspăi-ântător. 5e căsătoreşte cu fiicele saleşi nu respectă nici un fel de legi/ "n afară de cele pe care le

face el. 0ar D*en i!a spus lui Grenn că "n vene "i curge sânge negru. a-a lui/ o săl+atică/s!a culcat cu un cercetaş/ aşa că el e un +as... Dintr!odată/ "şi dădu sea-a ce era să spună.

! n +astard/ 8ise on râ8ând. 3oţi s!o spui/ 5a-. A- -ai au8it cuvântul ăsta. Dădu pintenicăluţului său cu -ersul apăsat. re+uie să!# a,ung pe 5er ?tt*n. Ai gri,ă cu fe-eile lui Craster.



De parcă 5a-ell arl* ar fi avut nevoie de un ase-enea avertis-ent. Eor+i- -ai târ8iu/ dupăce poposi-.

on "i duse vestea lui 5er ?tt*n L*thers/ care -ergea "-preună cu ariergarda. ic/ cu faţastafidită/ de o vârstă cu or-ont/ ser ?tt*n avea -ereu un aer o+osit/ chiar şi la Castelul 'egru/iar ploaia "l +ătuse fără -ilă.

! Eeşti +inevenite/ spuse el. -e8eala asta -i!a pătruns până!n oase şi fiecare rană a -ease plânge de durere.

@a "ntoarcere/ on se "ndepărtă de coloană şi!o luă pe!o scurtătură/ prin desişul pădurii.5unetele făcute de oa-eni şi de cai se di-inuară/ "nghiţite de u-eda săl+ăticie verde/ şi curândnu -ai au8ea decât ropotul liniştit al ploii pe frun8e/ pe copaci şi pe pietre. <ra pe la prân8/ dar pădurea părea "ntunecată/ ca "n a-urg. on "şi croi dru- printre pietre şi +ăltoace/ printre ste,arii-ari/ santinele gri!ver8ui şi copaci de fier cu scoarţa neagră. 3e alocuri/ crengile for-au o +oltăşi on avu parte de un scurt răga8/ ferit de ploaia care răpăia. Când trecu pe lângă un castan lovitde trăsnet/ năpădit de trandafiri al+i/ au8i un foşnet "n tufişuri.

! 'ălucă 5trigă el. 'ălucă/ la -ine.0nsă cel care ieşi din tufişuri fu D*en/ ducând "n 8ig8ag un cal 8+urlit/ gri/ cu Grenncălare lângă el. 9ătrânul rs "şi desfăşurase cercetaşii de o parte şi de alta a coloanei principale/să le prote,e8e -arşul şi să!i averti8e8e dacă se apropia vreun ina-ic/ şi nici -ăcar "n privinţa lornu!şi asu-ase nici un risc/ tri-iţându!i doi câte doi.

! A/ tu erai/ @ord 5no. D*en afişă un 8â-+et de ste,ar/ cu dinţii săi strâ-+i/ ciopliţi dinle-n. Credea- că eu şi +ăiatul a- dat peste vreunul dintre Ceilalţi. i!ai pierdut lupul



! A plecat să vâne8e. 'ălucă nu suporta să -eargă cu coloana/ dar nu putea fi departe. Când poposeau ca să

"nnopte8e/ "şi găsea dru-ul până la cortul @ordului Co-andant.! 5ă pescuiască/ -ai degra+ă/ pe u-e8eala asta/ 8ise D*en.! a-a -ea spunea -ereu că ploaia e +ună pentru recolte/ interveni Grenn/ "ncura,ator.

! Da/ o recoltă +ună de -ucegai/ răspunse D*en. Cel -ai +un lucru legat de ploaie e căscuteşte o-ul să -ai facă +aie. Cloncăni din dinţii săi de le-n.

! 9uc>ell #!a găsit pe Craster/ le spuse on.! 0l pierduse chicoti D*en. Ee8i să nu dai târcoale pe lângă soţiile lui Craster/ -ă au8ion 8â-+i.! @e vrei nu-ai pentru tine/ D*en D*en "şi clănţăni din nou dinţii:! 3oate că da. Craster are 8ece degete şi un singur penis/ aşa că nu nu-ără decât până la

unspre8ece. '!ar rata oca8ia să!şi găsească o pereche.! Câte soţii are/ de fapt "ntre+ă Grenn.

! ai -ulte decât vei avea tu vreodată/ frăţioare. <i/ nu e aşa de greu când ţi le creştisingur. ite!ţi ani-alul/ 5no. 'ălucă tropăia pe lângă calul lui on/ cu coada "n sus/ cu +lana al+ă 8+urlită "n +ătaia ploii.

5e -işca atât de silenţios/ "ncât on n!ar fi putut să spună eFact când a apărut. Calul lui Grenn sesperie când "i si-ţi -irosul. Chiar şi acu-/ după -ai -ult de un an/ caii erau agitaţi "n pre8enţalupului.

! Cu -ine/ 'ălucă on dădu pinteni calului/ spre 6ortăreaţa lui Craster.



'u!şi "nchipuise niciodată că va vedea chiar un castel de piatră "n capătul "ndepărtat alHidului/ dar "şi i-aginase un fel de castel de pă-ânt cu curte interioară/ cu palisadă şi cu don,ondin le-n. 0n schi-+/ găsiră un -or-an de gunoi/ o cocină/ un ţarc de oi gol şi un castel dinchirpici/ fără ferestre/ care nu!şi -erita nici pe departe nu-ele. <ra lung şi scund/ spri,init cu +uşteni şi acoperit cu iar+ă. Construcţia era aşe8ată "n vârful unei ridicaturi prea -ici ca să fie

nu-ită deal/ "ncon,urată de o "ntăritură de pă-ânt. Râuleţe -aronii curgeau "n ,osul pantei !acolo unde ploaia săpase şanţuri "n 8idul de apărare !/ văr!sându!se "n pârâul repede care coteacătre nord/ cu apele sale tul+uri transfor-ate de ploaie "ntr!un şuvoi "ntunecos.

0n partea de sud!vest/ găsi o poartă deschisă/ flancată de două cranii de ani-ale/ ridicate peţăruşi "nalţi/ un urs/ "ntr!o parte/ un +er+ec "n cealaltă. Ală!turându!se coloanei şi trecând poartacălare/ on o+servă că din craniul ursului atârnau "ncă +ucăţi de carne. 0n interior/ cercetaşii luiar-an 9uc>ell şi oa-enii din avangarda lui horen 5-allood priponeau caii şi se chinuiausă ridice corturile. ? ceată de purcei râ-au "n cocină/ "n ,urul unor scroafe i-ense/ trei la nu-ăr.0n apropiere/ o fetiţă scotea -orcovi dintr!o grădină/ goală/ "n ploaie/ "n ti-p ce două fe-ei legau

un porc pentru tăiere. ipetele ani-alului erau ascuţite şi "ngro8itoare/ aproape u-ane "ndisperarea lor. Câinii de vânătoare ai lui Chett lătrară săl+atic/ "n replică/ -ârâind şi arătându!şicolţii/ "n ciuda "n,urăturilor lui/ "n ti-p ce o pereche de câini ai lui Craster lătrau la ei. Când "lvă8ură pe 'ălucă/ unii dintre câini se opriră şi o luară la fugă/ "n ti-p ce alţii "ncepură să -ârâie.@upul străvechi "i ignoră/ la fel şi on.

<i +ine/ trei8eci dintre noi vor sta la căldură şi se vor usca/ gândi on după ce studie cuatenţie castelul. 3oate chiar cinci8eci. @ocul era -ult prea -ic pentru a adăposti două sute de



oa-eni/ aşa că -a,oritatea vor fi nevoiţi să ră-ână afară. Bi unde să!i aşe8e 3loaia transfor-ase ,u-ătate din curtea 8idită "n +ăltoace adânci până la gle8ne/ iar cealaltă ,u-ătate era plină denoroi. Aveau "n faţă "ncă o noapte -ohorâtă.

@ordul Co-andant "i "ncredinţa calul lui <dd cel rist. Când on descăleca/ <dd curăţanoroiul de pe copitele calului său.

! @ordul or-ont e "n castel/ "l anunţă el. A spus să i te alături. ai +ine lasă!# pe lupafară/ pare destul de "nfo-etat ca să!# -ănânce pe unul dintre copiii lui Craster. Adevărul e că şi-ie "-i e destul de foa-e ca să!# -ănânc pe unul dintre copiii lui Craster/ nu-ai să!-i fie servitfier+inte. 4ai/ du!te/ -ă ocup eu de calul tău. Dacă "năuntru e cald şi uscat/ să nu!-i spui. <u n!a- fost invitat. "ndepărtă o plăcintă de noroi ud de pe o potcoavă. 'oroiul ăsta nu ţi se pare căsea-ănă cu rahatul 5!ar putea ca tot dealul să fie făcut din rahatul lui Craster

on 8â-+i.! 3ăi a- au8it că e aici de -ultă vre-e.! 'u -ă "nveseleşti. Du!te să te "ntâlneşti cu 9ătrânul rs.

! 'ălucă/ stai/ ordonă el.şa de la intrarea "n 6ortăreaţa lui Craster era făcută din două clape din +lană de căprioară.on se strecură printre ele/ aplecându!se ca să treacă pe su+ pragul scund de sus. Castelul duhneaa funingine/ a +alegă şi a câine ud. Aerul era greu de fu-/ dar/ cu-va/ tot u-ed. 3loaia se prelingea prin gaura pentru fu- din acoperiş. <ra o singură "ncăpere/ cu un pod de dor-itdeasupra/ la care se a,ungea pe două scări şu+rede.



on "şi a-inti cuse si-ţise "n 8iua când au părăsit Hidul/ e-oţionat ca o fecioară/ darneră+dător să "ntre8ărească -inunile şi -isterele din spatele fiecărui nou ori8ont. <i +ine/ iatăuna dintre -inuni/ "şi spuse/ stând şi privind "ncăperea sordidă/ urât -irositoare. 6u-ul "nţepător"l făcea să lăcri-e8e. 3ăcat că 3*p şi ad nu pot vedea ce pierd.

Craster stătea lângă foc/ singurul o- care se +ucura de propriul scaun. 3ână şi @ordul

Co-andant or-ont fusese nevoit să se aşe8e pe o +anchetă co-ună/ cu cor+ul +odogănind peu-ăr. ar-an 9uc>!ell stătea "n spate/ picurând din 8alele +ălţate şi veş-intele ude din pielelucioasă/ alături de horen 5-allood/ "-+răcat cu platoşa şi pelerina cu 8i+e!lină a răposatului5er are-*.

Eesta din +lană de oaie şi -antia din piei cusute ale lui Craster contrastau prin aspectul lor ponosit/ dar/ "n ,urul "ncheieturii groase/ avea o +răţară ce strălucea ca aurul. 3ărea un o- puternic/ deşi era acu- "n a-urgul vieţii/ cu coa-a de păr cenuşiu "ncărunţind. n nas plat şi ogură că8ută "i confereau o "nfăţişare crudă/ iar una dintre urechi "i lipsea. Aşadar/ este un săl+atic/"şi a-inti on. Ca "n poveştile 9ătrânei 'an despre oa-enii săl+atici care +eau sânge din craniile

oa-enilor. Craster +ea/ se pare/ o +ere găl+uie/ apoasă/ dintr!o cupă cioplită "n piatră. 3oate că elnu au8ise poveştile.! 'u l!a- -ai vă8ut pe 9en,en 5tar> de trei ani/ "i spuse lui or-ont. Bi/ la drept vor+ind/

nu -i!a lipsit defel.? ,u-ătate de du8ină de căţei negri şi vreo doi porci ciudaţi se strecurau printre +ănci/ "n

ti-p ce



câteva fe-ei "nveş-ântate "n piei 8drenţuite de căprioară "-părţeau cornuri de +ăut plinecu +ere/ aţâţau focul şi tăiau -orcovi şi ceapă "ntr!un ceaun.

! Ar fi tre+uit să treacă pe aici anul trecut/ 8ise horen 5-allood. n câine veniadul-ecând "n ,urul său. 0l alungă/ lovindu!# cu piciorul/ iar câinele schelălăi.

@ordul or-ont spuse:

! 9en "l căuta pe 5er La*-ar Ro*ce/ care a dispărut cu Gared şi cu tânărul Lill.! Da/ -i!i a-intesc pe ăia trei. @ordul nu era -ai "n vârstă decât căţeluşii ăştia. 3rea

-ândru ca să doar-ă su+ acoperişul -eu/ cu -antia lui de 8i+elină şi cu ar-ura din oţel negru.5oţiile -ele "l priveau şi ele cu ochi +ovini. 3rivi cu coada ochiului către cea -ai apropiată dintrefe-ei. Gared 8icea că ur-ăreau tâlhari. 0!a- spus că ar fi -ai +ine să nu!i prindă/ cu unco-andant atât de agea-iu. Gared nu era chiar atât de rău pentru o cioară. ?-ul ăla avea -ai puţine urechi decât -ine. 0 le!a luat gerul/ la fel ca pe a -ea. Craster "ncepu să râdă. Acu- audcă nu -ai are nici cap. 0 l!o fi luat gerul şi pe el

on "şi a-inti un şuvoi de sânge roşu pe 8ăpada i-aculată şi felul "n care heon Gre*,o* a

lovit cu piciorul capul o-ului -ort. <ra un de8ertor. 3e dru-ul de "ntoarcere spre Linterfell/ onşi Ro++ s!au luat la "ntrecere şi au găsit şase pui de lupi străvechi "n 8ăpadă. Cu o -ie de ani "nur-ă.

! Când 5er L*-an a plecat de la tine/ "ncotro se "ndreptaCraster dădu din u-eri.! 5e face că a- lucruri -ai +une de făcut decât să le ţin ciorilor socoteala de unde vin şi

unde se duc. 9ău o duşcă de +ere şi puse cupa deoparte. '!a- -ai avut strop de vin +un/ de la



sud/ de un car de vre-e. i!ar prinde +ine nişte vin şi o secure nouă. A -ea nu -ai taie/ nu se poate aşa ceva/ tre+uie să!-i apăr fe-eile. 3rivi de ,ur!"-pre,ur/ la soţiile sale care ro+oteau.

! 5unteţi puţini aici/ şi i8olaţi/ spuse or-ont. Dacă vrei/ "ţi dau nişte oa-eni să teescorte8e către sud/ la Hid.

Cor+ului/ se pare/ "i plăcea cuvântulI Hid/ ţipă el/ desfăcându!şi aripile negre ca un guler

"nalt/ la ceafa lui or-ont.Ga8da 8â-+i -aliţios/ de8velindu!şi gura plină de dinţi stricaţi.! Bi ce!ai vrea să face- acolo/ să te servi- la cină 5unte- oa-eni li+eri. Craster nu

slu,eşte pe ni-eni.! Ere-urile sunt potrivnice/ nu e +ine să locuieşti singur "n săl+ăticie. 5e ridică vânturile

reci.! 3oa7 să se ridice. Rădăcinile -ele sunt "nfipte adânc. Craster apucă de -ână o fe-eie

care trecea pe lângă el. 5pune!i/ nevastă. 5pune!i @ordului Cioară cât de -ulţu-iţi sunte-.6e-eia "şi u-e8i +u8ele su+ţiri.

! Asta e casa noastră. Craster ne apără. ai +ine să -uri- "n li+ertate decât să trăi- "nsclavie.5clavie/ repetă cor+ul. or-ont se aplecă "n faţă.! 6iecare sat prin care a- trecut era părăsit. Eoi sunteţi pri-ele fiinţe vii pe care le!a-

vă8ut de când a- plecat de la Hid. ?a-enii au dispărut... 'u ştiu dacă au -urit/ dacă au plecatsau au fost luaţi ostatici. @a fel şi ani-alele. '!a -ai ră-as ni-ic. Bi/ -ai devre-e/ a- găsittrupurile a doi dintre cercetaşii lui 9en 5tar> la doar câteva leghe de Hid. <rau pali8i şi reci/



aveau -âinile şi picioarele negre şi răni care nu sângerau. otuşi/ când i!a- dus "napoi laCastelul 'egru/ s!au ridicat "ntr!o noapte şi au ucis. nul #!a o-orât pe 5er are-* R*>>er/ iarcelălalt a venit să -ă o-oare pe -ine/ ceea ce!-i arată că şi!au a-intit câte ceva din ceea ceştiau atunci când erau "n viaţă/ dar nu le -ai ră-ăsese pic de "ndurare o-enească.

Gura fe-eii ră-ase deschisă/ o grotă ro8alie/ u-edă/ dar Craster scoase doar un -ârâit:

! Aici nu ave- ase-enea pro+le-e... şi ţi!aş fi recunoscător dacă n!ai spune astfel de poveşti su+ acoperişul -eu. 5unt un o- credincios şi 8eii -ă apără. Dacă acele creaturi ar veni la-ine/ aş şti cu- să le tri-it "napoi "n -or-ânt. Deşi -i!ar fi de folos o secure nouă/ ascuţită. "şitri-ise fe-eia la trea+ă/ cu o pal-ă peste picior/ strigând: ai adu +ere/ şi -işcă!te repede.

! 3oate că n!ai pro+le-e cu -orţii/ spuse ar-an 9uc>ell/ dar ce te faci cu viii/ stăpâneCe te faci cu regele

Rege/ strigă cor+ul lui or-ont/ Rege/ rege/ rege.! Acel ance Ra*der Craster scuipă "n foc. Regele de dincolo de Hid Ce să vrea

oa-enii li+eri cu regii "şi "ndreptă privirea către or-ont. Aş putea să!ţi spun -ulte despre

Ra*der şi faptele sale/ dacă aş vrea. 5atele astea goale sunt toate -âna lui. Ai fi găsit părăsit şiacest castel dacă aş fi fost o-ul să -ă ploconesc la unul ca el. ri-ite un călăreţ/ "-i spune către+uie să!-i părăsesc propria fortăreaţă şi să vin târâş la picioarele sale. 0!a- tri-is o-ul"napoi/ dar i!a- păstrat li-+a. < prinsă de peretele de colo. 6ăcu un se-n cu -âna. 3oate că ţi!aşspune unde să!# cauţi pe ance Ra*der. Dacă aş avea chef. Din nou/ 8â-+etul su-+ru. Dar vo-avea ti-p cu toţii pentru asta. 3ese-ne că vreţi să dor-iţi su+ acoperişul -eu şi să!-i -âncaţitoţi porcii.



! n acoperiş ar fi cât se poate de +inevenit/ stăpâne/ răspunse or-ont. A- avut parte deun dru- greu şi de prea -ultă u-e8eală.

! Atunci veţi poposi aici pentru o noapte. 'u -ai -ult. 'u!-i plac ciorile "ntr!atât. 3odule pentru -ine şi ai -ei/ dar veţi avea tot spaţiul de pe podea pe care!# doriţi. A- carne şi +ere pentru două8eci/ nu -ai -ult. Celelalte ciori negre ale tale să!şi ciugulească grăunţele lor.

! Ave- propriile noastre provi8ii/ do-nul -eu/ răspunse 9ătrânul rs. 'e!ar face plăceresă "-păr!ţi- cu tine -âncarea şi vinul nostru.

Craster "şi şterse gura că8ută cu dosul -âinii sale păroase.! Eoi gusta din vinul tău/ @ordule Cioară/ asta da. Bi "ncă un lucru. Dacă pune cineva -âna

pe soţiile -ele/ şi!o va pierde.! Casa ta/ regulile tale/ 8ise horen 5-allood/ iar @ordul or-ont "ncuviinţă +ăţos/ deşi

nu părea prea "ncântat.! Atunci/ ne!a- "nţeles/ -ârâi Craster. '!aveţi cu-va un o- care ştie să desene8e o hartă! 5a- arl* ştie. on "nainta şi adăugă: 5a- iu+eşte hărţile.

or-ont "i făcu se-n să se apropie.! ri-ite!# aici după ce a -âncat. 5pune!i să!şi aducă o pană şi perga-ent. Bi găseşte!# şi pe ollett. 5pune!i să!-i aducă securea. n dar pentru ga8da noastră.

! Cine -ai e şi ăsta "ntre+ă Craster "nainte ca on să apuce să plece. Arată ca un 5tar>.! < slu,itorul şi scutierul -eu/ on 5no.! 9astard/ nu!i aşa Craster "l privi pe on de sus până ,os. Dacă o-ul vrea să se culce cu o

fe-eie/ -i se pare că ar tre+ui să!şi ia nevastă. Asta fac eu. 0i făcu se-n lui on că e li+er să



plece. <i +ine/ fugi şi fă!ţi trea+a/ +astardule/ şi ve8i/ securea aia să fie nouă şi ascuţită/ n!a-nevoie de oţel tocit.

on 5no făcu o plecăciune cere-onioasă şi se "ndepărtă. 5er ?tt*n L*thers toc-ai intraşi aproape că se ciocniră "n dreptul uşii acoperite cu +lană de căprioară. Afară/ ploaia parcă se-ai do-olise. 3retutindeni "n interiorul cetăţii fuseseră ridicate corturi. 5u+ copaci/ on putea

8ări vârfurile altora.<dd cel trist hrănea caii.! Dă!i săl+aticului o secure/ de ce nu 6ăcu se-n către ar-a lui or-ont/ o secure de

luptă cu coada scurtă/ cu orna-ente "ncrustate pe la-a din oţel negru. i!o va da "napoi/ "ţi ,ur."-plântată "n craniul 9ătrânului rs/ pro+a+il. De ce să nu le dă- toate securile şi toate topoarelenoastre 'u!-i place cu- 8ăngăne şi 8ornăie când -erge-. A- călători -ai repede fără ele/direct prin poarta iadului. ă "ntre+/ oare plouă "n iad 3oate lui Craster i!ar plăcea "n schi-+ o pălărie drăguţă. on 8â-+i.

! Erea o secure. Bi vin.

! Ee8i/ 9ătrânul rs e deştept. Dacă reuşi- să!# "-+ătă- +ine pe ticălos/ poate că ne vatăia doar o ureche când va "ncerca să ne o-oare cu securea aia. A- două urechi/ dar un singurcap.

! 5-allood 8ice că Craster e prietenul Rondului.! Btii care e diferenţa dintre un săl+atic care e prietenul Rondului şi unul care nu este

"ntre+ă scutierul "ncăpăţânat. Duş-anii noştri ne lasă trupurile pradă ciorilor şi lupilor. 3rieteniinoştri ne "ngroapă "n gropi ascunse. ă "ntre+ de cât ti-p e ţintuit ursul acela la poartă şi ce avea



Craster acolo "nainte să veni- noi hăulind. <dd privi securea plin de "ndoieli/ cu ploaia şiroindu!i pe faţa prelungă. < uscat acolo/ "năuntru.

! ai uscat decât aici/ afară.! Dacă -ă pitesc pe ur-ă/ nu prea aproape de foc/ pro+a+il că nu -ă va o+serva până

di-ineaţă. Cei dinăuntru vor fi pri-ii pe care "i va o-or"/ dar cel puţin vo- -uri uscaţi.

on nu!şi putu stăpâni râsul.! Craster e unul singur/ noi sunte- două sute. ă "ndoiesc că va o-or" pe cineva.! ă faci să râd/ 8ise <dd pe un ton -orocănos. Bi/ "n plus/ sunt -ulte de spus despre o

secure +ună/ ascuţită. '!aş suporta să fiu ucis cu o ghioagă/ a- vă8ut odată un o- lovit "n fruntecu ghioaga. 3ielea nici nu i!a crăpat/ dar capul devenise o -asă vâscoasă şi se u-flase cât undovleac/ nu-ai că era roşu aprins. n o- arătos/ dar a -urit urât. < +ine că nu le dă- ghioage.<dd se "ndepărtă/ clătinând din cap/ cu pelerina neagră şi udă şiroind "n ur-a lui.

on ter-ină de hrănit caii fără a "nceta să se gândească la cina proprie. 5e "ntre+a unde "l poate găsi pe 5a-/ când au8i un strigăt "nspăi-ântat:

!@up?coli "n goană castelul/ "n direcţia de unde venea ţipătul/ afundându!şi ci8-ele "n pă-ânt.na dintre fe-eile Craster era lipită cu spatele de 8idul "-proşcat cu noroi al fortăreţei.

! @a o parte "i striga lui 'ălucă. 5tai la o parte 'ălucă avea un iepure "n gură şi un altul/-ort şi plin de sânge/ pe pă-ânt/ "n faţa lui. 0a!# de!aici/ stăpâne/ se rugă ea când "l vă8u pe on.



! '!o să!ţi facă nici un rău. "şi dădu sea-a "ndată ce se "ntâ-plase. ? cuşcă de le-n/ custinghiile sfărâ-ate/ 8ăcea răsturnată "n iar+a udă. 3ro+a+il că i!a fost foa-e. '!a- prea vă8utvânat.

on fluieră. @upul "nhăţase un iepure/ 8dro+indu!i oasele -ici "ntre dinţi/ şi se aşe8ase pesteel. 6e-eia le arunca priviri neliniştite. <ra -ai tânără decât i se păruse la "nceput. ? fată de

cincispre8ece ani/ după părerea lui/ cu părul negru/ pe care ploaia i!# lipise de faţa suptă/ cu picioarele goale/ pline de noroi până la gle8ne. rupul fetei/ ascuns su+ pieile cusute/ dădease-ne că e "n pri-ele luni de sarcină.

! <şti una dintre fiicele lui Craster o "ntre+ă el. "şi aşe8ă o -ană peste pântece.! 'evastă/ acu-. 0ndepărtându!se de lup/ "nge!nunche tristă lângă cuşca sfărâ-ată.! Avea- de gând să!i cresc. 'u -ai ave- nici o oaie.! Rondul te va despăgu+i pentru ei. on nu avea nici un +an al său/ altfel i!ar fi oferit/ deşi

nu era sigur la ce ar folosi câteva -onede de ara-ă sau chiar de argint dincolo de Hid. Eoi vor+icu @ordul or-ont -âine di-ineaţă.6ata "şi şterse -âinile de fustă.! 5tăpâne...! 'u sunt nici un stăpân.Dar alţii "ncepură să -işune prin prea,-ă/ atraşi de ţipătul fe-eii şi de pârâitul cuştii pentru

iepuri.



! 5ă nu!# cre8i/ fetiţo/ strigă @ar> 5ister-an/ e o ,avră de cercetaş. Acela este @ordul 5no"nsuşi.

! 9astard al Linterfellului şi frate al regilor/ glu-i Chett/ care!şi lăsase câinii de vânătoareca să vadă ce era cu 8arva aceea.

! @upul te priveşte "nfo-etat/ fetiţo/ 8ise @ar>. 5!ar putea să poftească la +ucăţica aceea

fragedă din pântecele tău.3e on nu "l a-u8a.! ? sperii.! ai degra+ă o averti8e8. Rân,etul lui Chett era la fel de urât ca şi a+cesul care!i acoperea

toată faţa.! '!ave- voie să vor+i- cu voi/ "şi a-inti fata dintr!odată.! Aşteaptă/ 8ise on/ dar prea târ8iu. 6ata ţâşni/ luând!o la fugă.@ar> "ntinse -âna după cel de!al doilea iepure/ dar 'ălucă fu -ai rapid. Când lupul "şi

de8veli colţii/ 5ister-an alunecă pe noroi şi că8u "n fundul său osos. Ceilalţi i8+ucniră "n râs.

@upul luă "n gură iepurele şi i!# aduse lui on.! 'u era nevoie s!o speriaţi pe fată/ le spuse.! '!o să ne lăsă- certaţi de tine/ +astardule. Chett "l considera vinovat pe on de pierderea

po8iţiei sale co-ode alături de aester Ae-on/ şi pe +ună dreptate. Dacă nu i!ar fi vor+it luiAe-on despre 5a- arl*/ Chett ar "ngri,i şi acu- un +ătrân or+ "n loc de o haită de câini răi devânătoare. ?i fi tu favoritul @ordului Co-andant/ dar nu eşti @ordul Co-andant "n persoană... Bi/dacă nu ţi!ar fi -ereu "n prea,-ă -onstrul ăla al tău/ n!ai vor+i aşa de!al nai+ii de o+ra8nic.



! '!a- să -ă pun cu un frate cât ti-p sunte- dincolo de Hid/ răspunse on/ cu vocea -aical-ă decât se si-ţea.

@ar> plecă un genunchi.! 5e te-e de tine/ Chett. @a 5urori ave- un nu-e pentru cei ca el.! Btiu toate nu-ele. 'u te o+osi. 5e "ndepărtă/ cu 'ălucă alături. 3loaia se do-olise/ iar

când a,unse la poartă/ ploua -ocnit. "n curând asupra lor se va lăsa asfinţitul/ ur-at de "ncă onoapte "ntunecată/ u-edă şi -ohorâtă. 'orii ascundeau luna şi stelele şi orţa lui or-ont/ iar pădurile deveniră negre ca s-oala. 6iecare urinat era o aventură/ chiar dacă nu de felul celei pecare şi!o i-aginase on cândva.

Afară/ su+ copaci/ nişte cercetaşi găsiră destul le-n vechi şi uscat ca să poată face un foc la poalele unui povârniş. Alţii ridicaseră corturi sau "şi "ncropiseră adăposturi "ntin8ându!şi -antiile peste crengile -ai ,oase. riaşul se "nghesuise "n scor+ura unui ste,ar uscat.

! Cu- "ţi place castelul -eu/ @ord 5no! 3are conforta+il. Btii cu-va unde e 5a-

! ine!o "n direcţia "n care -ergeai. Dacă a,ungi la pavilionul lui 5er ?tt*n/ ai -ers preadeparte. riaşul 8â-+i. Dacă nu cu-va 5a- şi!a găsit şi el un copac. Ce -ai copac ar fi acela0n cele din ur-ă/ cel care "l găsi pe 5a- fu 'ălucă. @upul ţâşni "n faţă ca un arc din

ar+aletă. 5u+ o ridi!cătură de pietre care "l adăpostea oarecu- de ploaie/ 5a- hrănea cor+ii. Cândse -işcă/ ci8-ele "i pleoscăiră.

! 3icioarele "-i sunt destul de ude/ recunoscu el nefericit. Când -!a- dat ,os de pe cal/a- călcat "ntr!o groapă şi a- intrat "n ea până la genunchi.



! 5coate!ţi ci8-ele şi usucă!ţi ciorapii. A- să caut nişte le-n uscat. Dacă su+ piatră pă-ântul nu e ud/ s!ar putea să reuşi- să aprinde- un foc. on "i arătă lui 5a- iepurele. Bi nevo- ospăta.

! 'u te duci "n castelul @ordului or-ont! 'u/ dar te vei duce tu. 9ătrânul rs vrea să!i faci o hartă. Craster spune că ni!# va găsi pe

ance Ra*der.! ?h. 5a- nu părea neră+dător să!# "ntâlnească pe Craster/ chiar dacă asta "nse-na un foc

pri-itor.! otuşi/ a spus să -ănânci -ai "ntâi. sucă!ţi picioarele. on se apucă să adune le-ne/

săpând su+ frun8ele -oarte după le-nul -ai uscat de dedesu+t şi dând la o parte straturile decrengi "-+i+ate de apă/ până ce găsi le-ne +une de foc. Chiar şi după aceea/ dură parcă oveşnicie până ce se o scânteie se aprinse/ "şi atârnă coiful pe o piatră/ făcând un -ic alcov ferit/ca să ferească de ploaie foculeţul care fu-ega.

Când se aşe8ă "n genunchi ca să ,upoaie iepurele/ 5a- "şi scoase ci8-ele.

! Cred că!-i cresc -uşchi printre degete/ 8ise el cu tristeţe/ -işcându!şi degetele "n cau8ă.0epurele va fi +un la gust/ nici -ăcar nu -ă deran,ea8ă sângele şi toate celelalte. 3rivi "ntr!o parte. <i +ine/ doar puţin...

on despică iepurele/ "-pre,-ui focul cu câteva pietre şi legănă -âncarea deasupra lor.0epurele fusese un ani-al costeliv/ dar pe -ăsură ce se frigea/ răspândea -irosul unui ospăţregal. Alţi cercetaşi le aruncau priviri invidioase. 3ână şi 'ălucă "şi ridică privirea "nfo-etat/adul-ecând/ cu flăcările licărind "n ochii săi "ntunecaţi.



! u pe al tău l!ai -âncat/ "i a-inti on.! Craster este atât de săl+atic precu- spun cerce!taşii "ntre+ă 5a-. 0epurele era o idee

nefăcut/ dar avea un gust -inunat. Cu- arată castelul lui! n -or-an de gunoi cu acoperiş şi groapa pentru foc. on "i spuse lui 5a- ce vă8use şi

ce au8ise "n 6ortăreaţa lui Craster.

Când ter-ină de povestit/ afară era "ntuneric şi 5a- se lingea pe degete.! A fost +un/ dar acu- aş dori o cio8vârtă de -iel. n picior "ntreg/ doar pentru -ine/ cu

sos de -entă/ -iere şi cuişoare. Ai vă8ut vreun -iel! A- vă8ut un ţarc/ dar nici o oaie.! Cu- "şi hrăneşte toţi oa-enii ! 'u văd nici un o-. < doar Craster cu fe-eile lui/ şi câteva fetiţe. ă -ir că e "n stare să!

şi "ntreţină do-eniul. Apărarea lui nu era ni-ic de-n de po-enit/ doar un şanţ cu noroi. ai +ine te!ai duce sus/ pe deal/ şi i!ai desena harta. Btii pe unde s!o apuci

! Dacă nu cad "n noroi. 5a- se că8ni să!şi vâre din nou picioarele "n ci8-e/ adună pene degâscă şi perga-ent şi porni vite,eşte "n noapte/ cu ploaia ră!păindu!i pe pelerină şi pe pălăria pleoştită.

'ălucă "şi aşe8ă capul pe la+e şi se culcă lângă foc. on se "ntinse lângă el/ recunoscător pentru căldura pe care i!o oferea. <ra rece şi ud/ dar nu atât de rece şi de ud precu- fusese cuscurt ti-p "n ur-ă. 3oate că diseara 9ătrânul rs va afla ceva ce ne va conduce la unchiul9en,en.



5e tre8i cu i-aginea propriei răsuflări răspândind a+uri "n aerul rece al di-ineţii. @a fiecare-işcare/ oasele "l dureau. 'ălucă dispăruse/ focul era stins. on "ntinse -âna să dea ,os pelerina pe care o atârnase peste piatră şi o găsi ţeapănă şi "ngheţată. 5e strecură pe su+ ea şi se ridică "n picioare/ descoperind o pădure transfor-ată "n cristal.

@u-ina palidă şi trandafirie a di-ineţii arunca sclipiri pe frun8e/ pe ra-uri şi pe pietre.

6iecare fir de iar+ă era cioplit din s-arald/ fiecare picătură de apă era preschi-+ată "ntr!undia-ant. 6lori şi ciuperci deopotrivă erau "nveş-ântate "n straie de gheaţă. 3ână şi +ăltoacele denoroi erau acoperite de un luciu -aroniu/ strălucitor. 3rin frun8işul sclipitor/ corturile negre alefraţilor săi aveau un lustru delicat de gheaţă.

Aşadar/ dincolo de Hid eFistă/ până la ur-ă/ -agie. 5e po-eni gândindu!se la surorile sale/ poate fiindcă le visase noaptea trecută. 5ansa ar spune că este o vra,ă şi ochii ei plini de ui-ire s!ar u-ple de lacri-i/ dar Ar*a ar alerga râ8ând şi ţipând/ dornică să atingă totul.

! @ord 5no se au8i strigat. Dulce şi +la,in. 5e "ntoarse.Ghe-uită "n vârful pietrei care!# adăpostise pe el "n ti-pul nopţii era "ngri,itoarea de

iepuri/ "nveş-ântată "ntr!o pelerină neagră/ atât de largă "ncât se pierdea "n ea. 3elerina lui 5a-/"şi dădu sea-a on. De ce poartă pelerina lui 5a-! Grăsanul -i!a spus că te găsesc aici/ stăpâne/ 8iseea.! A- -âncat iepurele/ de asta ai venit Recunoaşterea acestui fapt "l făcu să se si-tă/

prosteşte/ vinovat.



! 9ătrânul @ord Cor+/ el cu pasărea lui vor+itoare/ i!a dat lui Craster o ar+aletă carevalorea8ă cât o sută de iepuri. 9raţele i se "nchiseră peste pântecele u-flat. < adevărat/ stăpâne<şti frate cu regele

! 6rate vitreg/ recunoscu el. 5unt +astardul lui 'ed 5tar>. 6ratele -eu Ro++ este Regele 'ordului. De ce te afli aici

! Grăsanul/ 5a-/ -i!a 8is să vin la tine. i!a dat pelerina sa/ ca ni-eni să nu poată spunecă n!a- ce căuta aici.

! '!o să se supere Craster pe tine! Aseară tata a +ăut foarte -ult din vinul de la @ordul Cioară. Ea dor-i aproape toată

8iua. Răsuflarea fetei "ngheţă aerul "n cristale -ici/ fără astâ-păr. 5e spune că regele facedreptate şi "i apără pe cei sla+i. "ncepu să co+oare/ cu greutate/ de pe +olovan/ dar gheaţa "lfăcuse alunecos su+ piciorul ei. on o prinse "nainte de!a cădea şi o a,ută să co+oare. 6e-eia"ngenunche pe pă-ântul "ngheţat: 5tăpâne/ te rog...

! 'u -ă ruga ni-ic. 0ntoarce!te la castelul tău/ n!ar tre+ui să te afli aici. 'i s!a poruncit

să nu vor+i- cu fe-eile lui Craster.! 'u tre+uie să vor+eşti cu -ine/ stăpâne. 0a!-ă doar cu tine când vei pleca/ e tot ce!ţicer.

ot ce!-i cere/ gândi el. Ca şi cu- ar fi o ni-ica toată.! Eoi... voi fi soţia ta/ dacă vrei. ata are acu- nouăspre8ece/ una -ai puţin n!o să!#

deran,e8e nici un pic.



! 6raţii "n negru au legă-ânt să nu!şi ia niciodată soţii/ nu ştii asta Bi/ "n plus/ sunte-oaspeţi "n casa tatălui tău.

! 'u tu/ răspunse fata. A- fost atentă. u n!ai -âncat la -asa lui/ nici nu ai dor-it lângăfoc. 'u te!a tratat ca pe un oaspete/ aşa că nu ai nici o o+ligaţie faţă de el. 3entru copil tre+uie să plec.

! 'ici -ăcar nu ştiu cute chea-ă.! icsandra/ aşa "-i spune/ de la nu-ele florii.! < fru-os. "şi a-inti cu- 5ansa "i spusese odată că asta ar tre+ui să spună ori de câte ori

o fe-eie "şi rostea nu-ele. '!o putea a,uta/ dar poate că politeţea i!ar face plăcere. Craster tesperie/ icsanda

! 3entru copil/ nu pentru -ine. Dacă e fată/ nu e atât de rău. Ea creşte câţiva ani şi apoi ova lua de nevastă. Dar 'ella 8ice că va fi +ăiat/ iar ea a avut şase copii şi se pricepe. Craster dă +ăieţii 8eilor. Cu- vine gerul al+/ cu- "i dă/ şi "n ulti-ul ti-p vine tot -ai des. De!asta a "nceputsă le dea 8eilor oi/ deşi "i place să -ănânce carne de oaie. 'u-ai că acu- nu -ai ave- nici oi.

Eor ur-a câinii/ până ce... "şi plecă ochii şi "şi -ângâie pântecele.! Care 8ei on "şi a-intea că nu vă8useră nici un +ăiat "n fortăreaţa lui Craster/ şi nici +ăr+aţi/ "n afară de Craster.

! Heii "ngheţaţi/ răspunse ea. Cei din noapte. -+rele al+e.Bi dintr!odată/ on se vă8u din nou "n urnul @ordului Co-andant. ? -ână rete8ată se

căţăra pe ga-+a sa şi/ când a "ndepărtat!o cu vârful sa+iei/ a că8ut/ cu degetele deschi8ându!se şi



"nchi8ându!se. ortul s!a ridicat "n picioare/ cu ochii al+aştri strălucind pe chipul spintecat şiu-flat. 6âşii de carne sfârtecată "i atârnau din i-ensul pântece rănit/ dar nu era strop de sânge.

! Ce culoare au ochii lor o "ntre+ă.! Al+aştri. 5trălucitori ca stelele şi la fel de reci. @a vă8ut/ "şi spuse. Craster a -inţit! ă iei cu tine 'u-ai până la Hid...

! 'oi nu -erge- spre Hid. erge- spre nord/ după ance Ra*der şi după Ceilalţi/ acesteu-+re al+e şi creaturile lor. 0i căută-/ icsandra. Copilul tău nu va fi "n siguranţă cu noi.

ea-a i se citea pe chip.! Dar te vei "ntoarce. Când lupta se va ter-ina/ veţi trece din nou pe aici.! 5!ar putea. Dacă va -ai fi vreunul dintre noi "n viaţă. Asta decide 9ătrânul rs/ cel pe

care "l nu-eşti @ordul Cioară. 'u sunt decât cavalerul lui. <u nu aleg dru-ul/ eu -erg.! 'u. Au8ea "nfrângerea din glasul ei. 0artă!-ă că te!a- deran,at/ stăpâne. <u doar... 5e

spune că regele ocroteşte oa-enii şi a- cre8ut...6ugi/ disperată/ cu pelerina lui 5a- fluturând "n ur-a ei/ ca nişte aripi negre/ uriaşe. on o

privi "nde!părtându!se/ iar +ucuria stârnită de fru-useţea fragilă a di-ineţii dispăruse. @a nai+acu ea/ gândi el "nciudat/ şi la nai+a cu 5a-/ care -i!a tri-is!o. Ce!şi "nchipuia că pot face pentruea 5unte- aici să ne luptă- cu săl+aticii/ nu să!i salvă-.

Alţi oa-eni ieşeau târâş din adăposturile lor/ căs!când şi "ntin8ându!se. Era,a pălise de,a/strălucirea de gheaţă redevenind picături o+işnuite de rouă "n lu-ina soarelui ce răsărea. Cinevaaprinsese un foc. on si-ţea -iros de le-n ars/ purtat de vânt printre copaci/ şi -ireas-ăafu-ată de slănină. "şi scoase pelerina şi o lovi de piatră/ scuturând!o de crusta su+ţire de gheaţă



care se for-ase peste noapte/ pe ur-ă "şi luă Gheara @ungă şi "şi trecu +raţul printr!o curea. @acâţiva -etri -ai departe/ se uşura "ntr!un tufiş "ngheţat. rina făcu a+uri "n aerul rece/ topindgheaţa "n locul unde cădea. 3e ur-ă "şi legă pantalonii negri de lână şi o luă pe ur-a -irosurilor.

Grenn şi D*en erau printre fraţii care se adunaseră "n ,urul focului. 4a>e "i dădu lui on ocoa,ă de pâine u-plută cu slănină pră,ită şi +ucăţi -ari de peşte sărat/ "ncăl8it "n grăsi-e. ?

"nfulecă "n ti-p ce!# asculta pe D*er fălindu!se că "n noaptea aceea a avut trei dintre fe-eilelui Craster.

! 'u!i adevărat/ 8ise Grenn privindu!# "ncruntat. Aş fi vă8ut.D*en "l plesni peste ureche cu dosul pal-ei.! u 5ă ve8i <şti or+ ca aester Ae-on. 'ici -ăcar n!ai vă8ut ursul ăla.! Care urs A fost un urs! "ntotdeauna e un urs/ afir-ă <dd cel rist/ cu tonul său o+işnuit de poso-orâtă

rese-nare. nul -i!a o-orât fratele când era- -ic. După aceea i!a- purtat dinţii "n ,urulgâtului/ "nşiraţi pe o curea de piele. Bi erau dinţi +uni/ -ai +uni ca ai -ei. '!a- avut decât

neca8uri cu dinţii -ei.! 5a- a dor-it "n castel noaptea trecută "l "ntre+ă on.! 'u l!aş nu-i dor-it. 3ă-ântul a fost tare/ paiele urât -irositoare/ iar fraţii -ei sforăie

"ngro8itor.3oţi vor+i de urşi/ dacă vrei/ ni-eni nu -ârâie atât de fioros ca 9ron 9ernarr. otuşi/ -i!a

fost cald. 'işte câini s!au căţărat pe -ine "n ti-pul nopţii. 3elerina "-i era aproape uscată cândunul dintre ei a făcut pe ea. 5au poate că a fost 9ron 9ernarr. Ai o+servat că ploaia s!a oprit "n



clipa când a- avut un acoperiş deasupra capului Acu-/ că sunt iar afară/ va porni din nou.Heilor şi câinilor deopotrivă le face plăcere să -ă ude.

! ai +ine -ă duc să văd de @ordul or-ont/ 8ise on.3oate că ploaia se oprise/ dar "-pre,-uirea era şi acu- o -ocirlă de noroi alunecos. 6raţii

"n negru "şi strângeau corturile/ "şi hrăneau caii şi -estecau felii de carne sărată de vită.

Cercetaşii lui ar-an 9uc>!ell "şi strângeau curelele la şei "nainte de!a porni la dru-.! on/ "l salută 9uc>ell de pe cal. Ascute +ine sa+ia aia a ta. Eo- avea nevoie de ea cât de

curând.Castelul lui Craster era "ntunecos după lu-ina de afară/ torţele nopţii se stinseseră şi era

greu să!ţi dai sea-a că soarele răsărise. Cor+ul @ordului or-ont fu pri-ul care!# ochi cândintră. Dădu de trei ori leneş din i-ensele!i aripi negre şi se cocoţă pe teaca sa+iei Gheară @ungă.Grăunţe "ncepu să ciugulească o şuviţă din părul lui on.

! 0gnoră nenorocita aia de pasăre cerşetoare/ on/ toc-ai a -âncat ,u-ătate din slănina-ea. 9ătrânul rs era aşe8at la -asa lui Craster/ -âncând/ "-preună cu ceilalţi soldaţi/ pâine

pră,ită/ slănină şi cârnaţi din -ăruntaie de oaie. 'oua secure a lui Craster era pe -asă/ cu"ncrustaţiile din aur strălucind palid "n lu-ina torţelor. 5tăpânul ei era tolănit/ fără vlagă/ "n podulde dor-it de deasupra/ dar fe-eile erau toate "n picioare/ u-+lând de colo!colo şi servind. Cu-va fi 8iua de a8i

! Rece/ dar ploaia s!a oprit.! 6oarte +ine. Ee8i să -i se pregătească şi să -i se "nşeue8e caii. A- de gând să plecă-

"ntr!o oră. Ai -âncat Craster serveşte -âncare si-plă/ dar din +elşug.



'u voi -ânca din -âncarea lui Craster/ decise on "ntr!o clipă.! A- luat -icul de,un cu oa-enii -ei/ stăpâne. on alungă cor+ul de pe Gheara @ungă.

3asărea sări "napoi pe u-ărul lui or-ont/ unde se găinată instantaneu.! Ar fi tre+uit să faci asta pe 5no/ "n loc să te păstre8i pentru -ine/ +o-+ăni 9ătrânul

rs. Cor+ul croncăni.

0l găsi pe 5a- "n spatele castelului/ lângă cuşca sfărâ-ată a iepurilor/ cu icsandra. 0l a,utasă!şi "-+race pelerina/ dar când "l vă8u pe on/ se dădu la o parte. 5a- "i aruncă o privire plinăde reproş.

! Credea- că o s!o a,uţi.! Bi cu- era să fac asta "ntre+ă on tăios. 5!o iau cu noi/ "-+răcată "n pelerina ta 'i s!a

poruncit să nu...! Btiu/ răspunse 5a- cu un aer vinovat/ dar fata se te-e. Btiu cu- e să!ţi fie frică. 0!a-

spus... "nghiţi.! Ce Că o s!o luă- cu noi

6aţa dolofană a lui 5a- roşi/ un roşu aprins.! @a "ntoarcere. 'u putea să!# privească pe on "n ochi. Aşteaptă un copil.! 5a-/ ţi!ai pierdut -inţile cu totul 5!ar putea să nu ne "ntoarce- pe dru-ul ăsta. Bi/

dacă o vo- face/ cre8i că 9ătrânul rs o să te lase să iei una dintre soţiile lui Craster! !a- gândit... că poate până atunci aş găsi o soluţie...! '!a- ti-p de aşa ceva. A- de pregătit şi de "nşeuat caii. on se "ndepărtă/ la fel de

tul+urat pe cât era de furios. 0ni-a lui 5a- era -are/ ca şi trupul lui/ dar oricât de citit era/ uneori



era la fel de nătărău ca Grenn. <ra i-posi+il şi/ "n plus/ de8onorant. Atunci/ de ce -ă si-truşinat

on "şi ocupă po8iţia o+işnuită lângă or-ont/ "n ti-p ce Rondul de 'oapte se desfăşură pe lângă craniile de la poarta lui Craster. 3orniră spre nord!vest/ de!a lungul unei cărări"ntortocheate. Gheaţa topită picura "n ,urul lor/ un fel de ploaie -ai do-oală/ cu propria!i -u8ică

dulce. @a nord de castel/ pârâul se revărsase/ acoperit de frun8e şi +ucăţi de le-n/ dar cercetaşiigăsiseră vadul şi coloana putu să!# traverse8e. Apa era adâncă până la +urta calului. 'ălucă trecurâul "not/ oprindu!se pe -al/ cu stropi -aronii picurându!i din +lana al+ă. Când se scutură/"-prăştie noroi şi apă "n toate direcţiile. or-ont nu spuse ni-ic/ dar/ de pe u-ărul său/ cor+ulcârâi.

! 5tăpâne/ "i şopti on/ când pădurea se "nchise din nou "n ,urul lor. Craster nu are oi. 'icifii.

or-ont nu răspunse.! @a Linterfell/ una dintre slu,itoare ne!a spus poveşti/ continuă on. Hicea că eFistă

săl+atici care se culcă cu Ceilalţi/ ca să dea naştere unor copii pe ,u-ătate oa-eni.! 3oveşti de spus "n faţa focului. Craster "ţi pare pe ,u-ătate o-0ntr!o sută de feluri.! 0i dă pădurii pe fiii săi. ? lungă tăcere. 3e ur-ă: !Da.Bi Da "ngână şi cor+ul/ u-flându!se "n pene. Da/ da/ da.! Btiai



! i!a spus 5-allood. Cu -ultă vre-e "n ur-ă. oţi cercetaşii ştiu/ deşi puţini vor+escdespre asta.

! nchiul -eu ştia! oţi cercetaşii/ repetă or-ont. u cre8i c!ar tre+ui să!# opresc. 5ă!# o-or/ dacă e

nevoie. 9ătrânul rs oftă. De!ar vrea nu-ai să se scape de câteva guri de hrănit/ i!aş tri-ite

+ucuros pe Moren şi Con* să!i adune pe +ăieţi. 0!a- creşte ca fraţi "n negru şi Rondul ar fi cuatât -ai puternic. Dar săl+aticii slu,esc 8ei -ai cru8i decât slu,i- tu sau eu. Aceşti +ăieţi suntofrandele lui Craster. Rugăciunile lui/ dacă vrei.

0ar soţiile lui tre+uie să!i ofere altfel de rugăciuni/ gândi on.! Cu- ai a,uns să afli asta "l "ntre+ă 9ătrânul rs. De la una dintre soţiile lui Craster! Da/ stăpâne/ -ărturisi on. Aş prefera să nu!ţi spun care. <ra "nspăi-ântată şi avea

nevoie de a,utor.! @u-ea largă e plină de oa-eni care au nevoie de a,utor/ on. Ar fi +ine ca unii să

găsească cura,ul să se a,ute pe ei "nşişi. Craster 8ace tolănit "n pod chiar şi acu-/ duhnind a vin şi

fără si-ţire. Dedesu+t/ pe -asa lui/ se află o secure nouă/ ascuţită. Dac!aş fi eu acolo/ aş nu-i!oJRăspunsul la RugăciuneK şi i!aş pune capăt.Da. on se gândea la icsandra. @a ea şi la surorile ei. <rau nouăspre8ece la nu-ăr şi

Craster era unul singur/ dar...! Dar ar fi o 8i nefastă pentru noi dacă Craster ar -uri. nchiul tău ţi!ar putea povesti

despre vre-urile când 6ortăreaţa lui Craster făcea diferenţa dintre viaţă şi -oarte pentrucercetaşii noştri.



! ata... Bovăi.! Continuă/ on. 5pune ce ai vrut să spui.! ata -i!a spus odată că unii oa-eni nu -erită să eFiste/ sfârşi on. n stegar care e

+rutal sau nedrept "şi de8onorea8ă lordul la fel cuse de8onorea8ă pe sine.! Craster e propriul său stăpân. 'u ne!a făcut nici un ,ură-ânt. 'ici nu se supune legilor

noastre. Ai ini-a no+ilă/ dar ascultă la -ine. 'u pute- "ndrepta lu-ea. 'u acesta este rolulnostru. Rondul de 'oapte are de purtat alte +ătălii.

Alte +ătălii. Da/ tre+uie să ţin -inte.! ar-an 9uc>ell -i!a spus că s!ar putea să a- nevoie de sa+ia -ea cât de curând.! Chiar aşa or-ont nu părea "ncântat. Craster a spus -ulte şi "ncă altele aseară/ şi -i!a

confir-at destule dintre te-eri/ ca să -ă conda-ne la o noapte fără so-n pe podeaua sa. anceRa*der "şi adună oa-enii la Ghearele "ngheţate. De aceea satele sunt goale. < aceeaşi poveste pecare 5er Den*s allister a au8it!o de la săl+aticii capturaţi la Gorge/ dar Craster a adăugat şiunde/ iar asta are -are "nse-nătate.

! Ridică un oraş sau o ar-ată! oc-ai asta e "ntre+area. Câţi săl+atici sunt Câţi +ăr+aţi apţi de luptă 'i-eni nu ştie cueFactitate. Ghearele "ngheţate/ uite un loc aspru/ nepri-itor/ o săl+ăticie de piatră şi gheaţă. 'uvor -ai susţine -ult ti-p un nu-ăr -are de oa-eni. 'u văd decât un singur scop al acesteiadunări: ance Ra*der are de gând să lovească la sud Cele Bapte Regate.



! 5ăl+aticii au -ai invadat regatul. on au8ise poveştile de la 9ătrâna 'an şi de la aester@uin/ la Linterfell. Ra*-un 9ar+ă!Roşie i!a condus la sud pe vre-ea stră!stră+unicului -euşi/ "nainte de el/ a -ai fost un rege pe nu-e 9ael 9ardul.

! Da/ şi -ult "naintea lor a venit @ordul cu Coarne şi regii fraţi Gendel şi Gorne/ iar "nvre-urile străvechi/ ora-un/ care a suflat "n Cornul 0ernii şi a tre8it uriaşii din pă-ânt. 6iecare

dintre ei şi!a 8dro+it puterea de Hid sau a fost 8dro+it de puterea "ndepărtatului Linterfell. DarRondul de 'oapte este doar o u-+ră a ceea ce a fost/ şi cine ră-âne să "nfrunte săl+aticii "n afarăde noi @ordul de Linterfell a -urit şi -oştenitorul lui şi!a desfăşurat oastea la

sud/ să se lupte cu @annisterii. 5ăl+aticii s!ar putea să nu -ai ai+ă o ase-enea oca8ie. @!a-cunoscut pe ance Ra*der/ on. < un sper,ur/ da/ dar are ochi de vă8ut şi ni-eni n!a "ndră8nitvreodată să!# nu-ească sla+ de "nger.

! Ce vo- face "ntre+ă on.! 0l vo- găsi/ 8ise or-ont. 'e vo- lupta cu el. 0l vo- opri.rei sute/ gândi on/ "-potriva furiei săl+aticilor. Degetele i se "nchiseră şi i se deschiseră.



THEON



<ra/ fără "ndoială/ o fru-useţe. Dar pri-ul născut e "ntotdeauna fru-os/ gândi heon

Gre*,o*.! <i/ iată o fetiţă drăgălaşă/ 8ise un glas de fe-eie "n spatele lui. @ordului "i place să o

privească/ nu!i aşa

heon se "ntoarse pentru a!i arunca fe-eii o privire cercetătoare. 0i plăcea ceea ce vedea. ?fe-eie a 0nsulei de 6ier/ 8veltă/ cu picioare lungi/ cu părul negru tuns scurt şi pielea +ătătorită devânt/ -âini puternice şi sigure şi un pu-nal la cingătoare. Avea nasul prea -are şi prea ascuţit pentru faţa!i su+ţire/ dar 8â-+etul co-pensa acest nea,uns. <ra/ după părerea lui/ cu câţiva ani-ai -are decât el/ dar nu avea -ai -ult de două8eci şi cinci de ani. 5e -işca de parcă ar fi fosto+işnuită să ai+ă o punte su+ picioare.

! Da/ e o i-agine dulce/ "i răspunse/ deşi nici pe ,u-ătate atât de dulce ca tine.! ?ho 6ata 8â-+i larg. Ar tre+ui să a- gri,ă. @ordul acesta are li-+a de -iere.! Gust!o şi ve8i.

! Aşa se face/ aşadar răspunse ea privindu!# cu "ndră8neală. 0n 0nsulele de 6ier eFistaufe-ei ! nu -ulte/ dar erau câteva ! care se "-+arcau pe coră+iile lungi/ cu +ăr+aţii lor/ şi sespunea că sarea şi -area le schi-+a/ le dădea pofte +ăr+ăteşti. Ai fost atât de -ult ti-p plecat pe-are/ do-nul -eu 5au acolo de unde vii nu au fost fe-ei

! Au fost destule/ dar nici una ca tine.! Bi de unde ştii tu cu- sunt eu



! ?chii -ei "ţi pot vedea chipul. rechile -ele "ţi pot au8i râsul/ şi -ădularul -i s!a"ntărit ca un catarg de dragul tău.

6e-eia se apropie şi "şi apăsă o -ână pe pantalonii lui/ "n faţă.! <i +ine/ nu eşti -incinos/ 8ise ea/ strângându!# prin pân8a pantalonilor. Cât de tare te

doare

! Cu-plit.! 9ietul de tine. 0i dădu dru-ul şi făcu un pas "napoi. Din "ntâ-plare/ sunt fe-eie

căsătorită şi sunt "nsărcinată.! Heii sunt +uni. Aşa/ nu e nici o şansă să!ţi fac un +astard.! ?ricu-/ soţul -eu nu ţi!ar -ulţu-i.! 'u/ dar poate -i!ai -ulţu-i tu.! Bi de ce aş face!o A- -ai avut şi alţi lor8i. 5unt la fel ca orice alt +ăr+at.! Ai avut vreodată un prinţ o "ntre+ă el. Când vei fi +ătrână şi căruntă/ şi sânii "ţi vor

atârna -ai ,os de +urtă/ le vei putea spune nepoţilor că ai iu+it/ cândva/ un rege.

! ?/ acu- vor+i- despre dragoste Bi eu care credea- că era vor+a doar de -ădulare.După dragoste tân,eştiDecise că!i place tânăra/ oricine ar fi. 5piritul ei ascuţit era o +inevenită pau8ă de la u-eda

-ohoreală din 3*>e.! 5ă!-i nu-esc cora+ia după tine/ să!ţi cânt din harpă şi să te ţin "n turnul castelului -eu/

acoperită de +i,uterii/ ca o prinţesă dintr!un cântec



! Ar tre+ui să!ţi nu-eşti cora+ia după -ine/ 8ise ea ignorând toate celelalte. <u a-construit!o.

! 5igrin a construit!o/ constructorul de coră+ii al tatălui -eu.! <u sunt <sgred/ fiica lui A-+rode şi soţia lui 5igrin. 'u ştiuse că A-+rode avea o fiică/ sau 5igrin o nevastă/ dar "l "ntâlnise pe -ai tânărul

constructor de coră+ii o singură dată/ iar pe cel +ătrân a+ia dacă şi!# a-intea. e iroseşti pentru5igrin.

! ?ho/ 5igrin -i!a spus că nava lui e irosită pe tine.heon se 8+ârli.! Btii cine sunt eu! 3rinţul heon din Casa Gre*,o*. Cine altul 5pune!-i adevărul/ stăpâne/ cât de -ult "ţi

place noua ta fecioară 5igrin ar vrea să ştie.Cora+ia lungă era atât de nouă "ncât -irosea "ncă a s-oală şi!a răşină. nchiul său/ Aeron/

ur-a să o +inecuvânte8e a doua 8i/ dar heon venise de la 3*>e să arunce o privire "nainte de a fi

lansată la apă. 'u era la fel de -are ca arele ra>en/ cora+ia @ordului 9alon/ sau Eictoria de6ier a unchiului său/ dar părea ageră şi "ncântătoare/ chiar aşa/ stând "n leagănul său de le-n/ pe-alul apei/ lungă de o sută de picioare/ cu un singur catarg "nalt/ cu cinci8eci de vâsle şi punteadestul de -are pentru o sută de oa-eni... şi/ la prora/ +er+ecele -are de fier/ "n for-a unui capde săgeată.

! 5igrin a făcut o trea+ă +ună/ recunoscu el. < atât de rapidă pe cât pare! ai rapidă ! pentru un stăpân care ştie cu- să o -ânuiască.



! Au trecut câţiva ani de când a- navigat pe o cora+ie. Bi/ la drept vor+ind/ n!a- fostniciodată căpitan. otuşi/ sunt un Gre*,o* şi un o- de fier. A- -area "n sânge.

! Bi sângele tău va fi "n -are/ dacă navighe8i la fel cu- vor+eşti/ "i 8ise ea.! 'u -!aş purta niciodată urât cu o fecioară atât de fru-oasă.! 6ecioară fru-oasă. "ncepu să râdă. Asta e o târfă a -ării.

! 0ată/ acu- ai +ote8at!o. ârfa ării.Asta o a-u8a. 0i vedea sclipirea din ochii "ntunecaţi.! Bi 8iceai că!i vei da nu-ele -eu/ 8ise ea pe ton de reproş.! Da. ? apucă de -ână. A,ută!-ă/ doa-na -ea. 0n ţinuturile ver8i eFistă credinţa că o

fe-eie "nsărcinată aduce noroc pentru cel care se culcă cu ea.! Bi ce ştiu ei despre coră+ii/ "n ţinuturile ver8i 5au despre fe-ei/ dacă veni vor+a. 0n

plus/ cred că ai inventat asta.! Dacă -ărturisesc/ o să -ă -ai iu+eşti! 5ă te -ai iu+esc Dar când te!a- iu+it

! 'iciodată/ recunoscu el/ dar "ncerc să repar acest nea,uns/ draga -ea <sgred. Eântulsuflă rece. Eino pe cora+ia -ea şi lasă!-ă să te "ncăl8esc. âine di-ineaţă/ unchiul -eu Aeronva turna apă de -are pe prora coră+iei şi va -ur-ura o rugăciune către Heul "necat/ dar aş prefera s!o +inecuvânte8 cu laptele -eu şi!al tău.

! Heului "necat s!ar putea să nu!i fie pe plac.! @a nai+a cu Heul "necat. Dacă ne deran,ea8ă/ "l voi "neca din nou. 0n două săptă-âni

plecă- la ră8+oi. Erei să -ă tri-iţi la luptă plin de dor şi de neso-n



! 9ucuroasă.! ? fată crudă. Cora+ia -ea are nu-ele potrivit. Dacă o voi conduce către stânci/ "n

neatenţia -ea/ va tre+ui să ai -ustrări de conştiinţă.! Ai de gând să o câr-uieşti cu asta <sgred "i frecă din nou pantalonii şi 8â-+i/ trecându!

şi un deget peste conturul de fier al +ăr+ăţiei sale.

! 0ntoarce!te cu -ine la 3*>e/ 8ise el pe neaşteptate/ gândind: Ce!ar 8ice @ordul 9alon Bide ce i!ar păsa 5unt o- "n toată firea/ dacă vreau să!-i aduc o fătucă să -ă culc cu ea/ e nu-aitrea+a -ea.

! Bi ce aş putea să fac eu la 3*>e âna "i ră-ase acolo unde era.! 0n seara asta/ tata "şi va ospăta căpitanii.0i ospăta "n fiecare seară/ cât ti-p aşteptau să sosească ulti-ii soldaţi rătăciţi/ dar heon

considera necesar să!i spună toate astea.! ă faci căpitanul tău "n noaptea asta/ prinţul -eu Avea 8â-+etul cel -ai păcătos pe

care!# vă8use vreodată la o fe-eie.

! 5!ar putea/ dacă aş şti că -ă aduci "n siguranţă la -al.! <i +ine/ vo- vedea care capăt al vâslei intră "n -are/ şi nu se pricepe ni-eni -ai +ineca -ine la funii şi la noduri. Cu o singură -ână/ "i desfăcu pantalonii/ pe ur-ă 8â-+i şi se"ndepărtă uşor de el. 3ăcat că sunt fe-eie -ăritată şi "nsărcinată.

"-+u,orat/ heon se legă "napoi la pantaloni.! re+uie să -ă "ntorc la castel. Dacă nu vii cu -ine/ s!ar putea să -ă rătăcesc de durere

şi toate insulele vor ră-âne -ai sărace.



! 'u pute- lăsa să se "ntâ-ple aşa ceva/ dar nu a- cal/ stăpâne.! Ai putea lua calul scutierului -eu.! Bi să!# las pe +ietul tău scutier să +ată dru-ul până la 3*>e pe ,os! Atunci urcă şi tu pe calul -eu.! i!ar plăcea ţie asta. Acelaşi 8â-+et. Dar aş sta "n spatele tău sau "n faţă

! nde ţi!ar plăcea ţie.! ie "-i place deasupra. nde a fost fata asta până acu-! Castelul tatălui -eu e "ntunecos şi rece. Are nevoie de <sgred să!i aprindă focurile.! @ordul are li-+a de -iere.! 'u de aici a- "nceput <sgred ridică -âinile. ! Bi acolo unde vo- "ncheia/ <sgred e a ta/ dulce prinţ. Du!-ă la castelul tău. Ereau să

văd turnurile tale se-eţe "nălţându!se din -are.! i!a- lăsat calul la han. Eino.

erseră de!a lungul pla,ei "-preună/ iar când heon o apucă de +raţ/ ea nu se retrase. 0i plăcea -ersul ei/ avea un soi de "ndră8neală/ puţin ştrengăresc/ puţin legănat/ ceea ce sugera căera la fel de "ndră8neaţă şi "n aşternut.

@ordsport era -ai "nţesat ca niciodată de coră+ii lungi care -ărgineau ţăr-ul pietros şi pluteau ancorate departe de dig. ?a-enii de fier nu plecau genunchiul prea des/ nici cu prea-are uşurinţă/ dar heon o+servă că vâslaşii şi orăşenii deopotrivă ră-âneau tăcuţi când treceau



pe lângă ei/ şi "l salutau/ "nclinând capul cu respect. Au "nvăţat "n sfârşit cine sunt/ gândi el. <ra şiti-pul

@ordul Good+rother de la Great L*> sosise cu o seară "nainte/ cu grosul flotei sale/ aproape patru8eci de coră+ii lungi. ?a-enii lui erau peste tot/ fă!cându!se re-arcaţi prin eşarfele lordungate din păr de capră. Când venea vor+a despre han/ se spunea că +ăieţii i-+er+i cu eşarfe se

culcau cu târfele lui ?tter Gi-p>nee7s până când le crăcănau. Din partea lui heon/ n!aveaudecât. 0nsă el spera să nu vadă vreodată un +ârlog de târfe atât de infect. ovarăşa lui de dru- era-ai pe gustul lui. 6aptul că era

căsătorită cu constructorul de coră+ii al tatălui său şi era "nsărcinată o făcea şi -aiinteresantă.

! A "nceput no+ilul -eu prinţ să!şi aleagă echipa,ul "ntre+ă <sgred "n ti-p ce se "ndreptaucătre gra,d. 4o/ Dinte!Al+astru/ "i strigă unui navigator/ un +ăr+at "nalt/ cu un pieptar din +lanăde urs şi coif cu aripi de cor+. Ce!ţi face soaţa

! < cu +urta la gură/ şi cică aşteaptă ge-eni.

! Atât de curând <sgred 8â-+i/ acel 8â-+et neruşinat. i!ai vârât repede vâsla "n apă.! Da/ şi a- vâslit/ a- vâslit şi iar a- vâslit/ hohoti +ăr+atul.! n o- voinic/ re-arcă heon. <ra Dinte!Al+astru/ nu!i aşa Ar tre+ui să!# aleg pentru

ârfa ării! Doar dacă vrei să!# ,igneşti. Dinte!Al+astru are propria lui cora+ie.



! A- fost plecat prea -ult ti-p ca să pot deose+i un o- de altul/ recunoscu heon.Căutase câţiva dintre prietenii cu care se ,ucase "n copilărie/ dar erau cu toţii plecaţi/ -orţi/ sau "ideveniseră străini. nchiul -eu/ Eictarion/ -i!a "-pru-utat câr-aciul lui.

! R*-olf 5tor-drun> n +ăr+at de trea+ă/ când e trea8. Eă8u şi alţi cunoscuţi şi "i strigă"n trecere: ller/ Suarl nde e frate!tău/ 5>*te

! ă te- că Heul "necat a avut nevoie de un vâslaş puternic/ răspunse +ăr+atul "ndesat/ cuşuviţe al+e "n +ar+ă.

! Erea să spună că <ldiss a +ăut prea -ult vin şi i!a plesnit +urtoiul/ 8ise tânărul cu o+ra,iiro8alii de lângă el.

! Ce!i -ort nu va -uri niciodată/ 8ise <sgred.! Ce!i -ort nu va -uri niciodată. heon -ur-ură cuvintele "-preună cu ei. ! 5e pare că te cunoaşte -ultă lu-e/ "i 8ise el/ după ce +ăr+aţii trecură.! ?rice +ăr+at o iu+eşte pe nevasta constructorului de coră+ii. Ar face +ine s!o iu+ească/

dacă nu vrea să i se "nece cora+ia. Dacă ai nevoie de oa-eni să tragă la vâsle/ poţi găsi -ai răidecât ăştia trei.! @ordsport nu duce lipsă de +raţe puternice. heon se gândise destul de -ult la asta.

@uptătorivoia el/ şi oa-eni care să!i fie credincioşi lui şi nu no+ilului său tată sau unchilor săi.

Deoca-dată ,uca rolul unui prinţ ascultător/ aşteptând ca @ordul 9alon să!şi de8văluie planurile



"n "ntregi-e. Dacă se dovedea că nu!i plac acele planuri sau rolul pe care!# avea de ,ucat/ ei +ine/atunci...

! 3uterea nu e totul. Eâslaşii unei coră+ii lungi tre+uie să se -işte ca unul dacă vrei să aicea -ai +ună vite8ă. Dacă eşti chi+8uit/ alege oa-eni care au -ai vâslit "-preună.

! "nţelept sfat. 3oate că -ă a,uţi să!i aleg. 5ă creadă că a- nevoie de "nţelepciunea ei/

fe-eilor le place asta. ! 5!ar putea/ dacă te porţi fru-os.! Cu- altfelheon gră+i pasul când se apropiară de *raha-/ legănându!se/ "naltă şi goală/ lângă chei.

Căpitanul ei "ncercase să plece acu- două săptă-âni/ dar @ordul 9alon nu #!a lăsat. 'ici uneiadintre coră+iile de negoţ care ancoraseră la @ordsport nu "i fusese "ngăduit să -ai pleceI tatăl luivoia să nu a,ungă nici o vor+ă pe continent despre faptul că!şi adună oastea/ până ce nu era gatade atac.

! 5tăpâne strigă un glas tânguitor de pe teuga cora+iei. 6ata căpitanului era aplecată peste parapet/ uitându!se lung după el. atăl ei "i inter8isese să vină pe ţăr-/ dar ori de câte ori heonvenea la @ordsport/ o 8ărea u-+lând pe punte/ de colo!colo. 5tăpâne/ o clipă strigă după el.Dacă eşti +un/ stăpâne...

! A fost "ntre+ă <sgred/ "n ti-p ce heon o 8orea pe lângă cora+ie. A fost +ună/ stăpâne 'u avea nici un rost să facă pe sfiosul.! ? vre-e. Acu- vrea să fie nevasta -ea de sare.



! ?ho 3ăi ar avea parte de ceva sare/ nu "ncape "ndoială. 3rea -oale şi fără ha8 fata asta.5au -ă "nşel

! 'u te "nşeli. oale şi fără ha8. <Fact. Cu- "şi dăduse sea-a0i spusese lui LeF să!# aştepte la han. 5ala de -ese era atât de aglo-erată "ncât heon fu

nevoit să se "nghesuie pe uşă. 'u era chip să găseşti vreun loc la -asă sau pe +ancă. Bi scutierul

nu era de găsit.! LeF/ strigă el peste hăr-ălaie. Dacă e sus cu vreuna dintre târfele alea netre+nice/ "l

,upoi de viu/ gândea heon când/ "n sfârşit/ "l 8ări pe +ăiat ,ucând 8aruri lângă că-in... şicâştigând/ după cu- arăta gră-ada de -onede din faţa lui.

! < ti-pul de plecare/ anunţă heon.Când vă8u că +ăiatul nu!i acordă nici o atenţie/ "l apucă de ureche şi "l trase de la ,oc. LeF

"nşfacă un pu-n de -onede şi "l ur-ă fără să scoată o vor+ă.Acesta era unul dintre lucrurile care "i plăceau cel -ai -ult la el. a,oritatea scutierilor

aveau gura -are/ dar LeF se născuse -ut/ ceea ce nu!# "-piedica să fie isteţ/ ca orice +ăiat de

doispre8ece ani. <ra fiul unui o- de rând/ unul dintre fraţii vitregi ai lui 9otle*. heon plătise o parte din preţul calului său luându!# ca scutier.Când LeF o vă8u pe <sgred/ făcu ochii -ari. Ai 8ice că n!a -ai vă8ut niciodată o fe-eie/

gândi heon.! <sgred vine cu -ine la 3*>e. 3une şaua pe cai/ şi -işcă!te repede.9ăiatul venise pe un căluţ costeliv din gra,dul @ordului 9alon/ dar calul lui heon era cu

totul altfel.



! De unde ai găsit ar-ăsarul ăsta "ntre+ă <sgred când "l vă8u/ dar după râsul ei/ heon "şidădea sea-a că era i-presionată.

! @!a adus @ordul 9otle* la @annisport/ anul trecut/ dar s!a dovedit a fi un cal prea +un pentru el/ aşa că s!a hotărât să!# vândă.

0nsulele de 6ier erau prea ră8leţe şi prea stâncoase ca să poţi creşte acolo cai +uni.

a,oritatea insularilor erau "n cel -ai +un ca8 călăreţi -ediocri/ care se si-ţeau -ai "n largul lor pe puntea unei coră+ii decât "n şa. 3ână şi lor8ii călăreau cai -ici sau ponei lăţoşi din 4arla/ iarcarele cu +oi erau -ai frecvente decât căruţele. ?a-enii de rând/ prea săraci ca să ai+ă fie una/fie alta/ "şi trăgeau singuri plugurile peste pă-ântul pietros/ neroditor.

Dar heon petrecuse 8ece ani la Linterfell şi nu avea de gând să plece la ră8+oi fără un cal +un.

udecata greşită a @ordului 9otle* fusese norocul lui: un ar-ăsar la fel de ager pe cât era denegru/ -ai -are decât un cal de povară/ chiar dacă nu la fel de -are ca -a,oritatea cailor deluptă/ "ntrucât heon nu era nici el la fel de voinic ca -area parte a cavalerilor/ calul i se potrivea

de -inune. ?chii ani-alului aruncau văpăi. Când şi!a "ntâlnit noul stăpân/ şi!a strâns +u8ele şi a"ncercat să!# -uşte de faţă.! Are un nu-e "l "ntre+ă <sgred/ "n ti-p ce heon "ncăleca.! Hâ-+itorul. 0i "ntinse o -ână şi o ridică "n faţa lui/ unde putea s!o cuprindă "n +raţe/ "n

ti-p ce călăreau. A- cunoscut cândva un o- care -i!a spus că 8â-+esc când nu tre+uie.! < adevărat



! Doar din perspectiva celor care nu 8â-+esc deloc. 5e gândea la tatăl său şi la unchiulAeron.

! Acu- 8â-+eşti/ no+ilul -eu prinţ! ?/ da. heon "ntinse +raţele "n ,urul ei/ pentru a apuca hăţurile. <ra aproape de "nălţi-ea

lui. Ar fi putut să!şi spele părul/ iar pe fru-osu!i gât avea o cicatrice palidă/ ro8/ dar "i plăcea

-irosul ei: era sărată/ dulce şi fe-eie. Dru-ul de "ntoarcere către 3*>e pro-itea să fie cu -ult-ai interesant decât dru-ul până aici.

Când se "ndepărtară +ine de @ordsport/ heon "i puse o -ână pe sân. <sgred i!o "ndepărtă.! 0n locul tău aş ţine a-+ele -âini pe ha-uri/ altfel +estia asta neagră a ta ne va a8vârli pe

a-ândoi şi ne va o-or" cu o lovitură de picior.! @!a- de8văţat de asta. A-u8at/ heon stătu cu-inte o vre-e/ trăncănind afa+il despre

vre-e (cenuşie şi -ohorâtă/ cu- era de când sosise/ cu ploi frecvente) şi povestindu!i despreoa-enii pe care i!a o-orât "n 3ădurea Boaptelor. Când a,unse la cât de aproape se aflase deRegicidul "nsuşi/ "şi furişă din nou o -ână acolo unde fusese -ai "nainte. 5ânii ei erau -ici/ dar

"i plăcea cât erau de tari.! 'u vrei să faci asta/ no+ilul -eu prinţ.! ?/ +a da. heon o strânse.! 5cutierul tău te priveşte.! 5ă -ă privească. 'u va vor+i niciodată despre asta/ ţi!o ,ur.<sgred "i desfăcu degetele de pe sânul ei. De data aceasta "l i-o+ili8a cu fer-itate. Avea

-âini puternice.



! "-i plac fe-eile care strâng tare. <sgred pufni.! 'u -i!aş fi "nchipuit/ ,udecând după fătuca aia din port.! 'u tre+uie să -ă ,udeci după ea. <ra singura fe-eie de pe vas.! 3ovesteşte!-i despre tatăl tău. ă va pri-i +ine "n castelul lui! De ce ar face!o 'u -!a pri-it +ine nici pe -ine/ sânge din sângele lui/ -oştenitorul

cetăţii 3*>e şi al 0nsulelor de 6ier.! <şti/ "ntr!adevăr "ntre+ă ea cu +lândeţe. 5e spune că ai unchi/ fraţi/ o soră.! 6raţii -ei au -urit de -ult/ iar sora -ea... <i +ine/ se spune că rochia preferată a lui

Asha este ohaină de 8ale care "i atârnă peste genunchi/ cu len,erie din piele fiartă pe dedesu+t. Cu toate

acestea/ straiele de +ăr+at n!o vor face +ăr+at. Eoi face cu ea o alianţă +ună prin căsătorie/ dupăce câştigă- ră8+oiul/ dacă voi putea găsi un +ăr+at care s!o ia. După câte "-i a-intesc/ are unnas ca un cioc de vultur/ o recoltă +ogată de pistrui şi nu are pieptul -ai de8voltat decât un +ăiat.

! 3oţi să!ţi căsătoreşti sora/ dar unchii nu/ re-arcă <sgred.

! nchii... Drepturile lui heon aveau "ntâietate faţă de ale celor trei fraţi ai tatălui său/ darfe-eia atinsese un punct sensi+il. 0n 0nsulele de 6ier era un lucru o+işnuit ca un unchi puternic şia-+iţios să!şi deposede8e de drepturi nepotul sla+ şi/ de o+icei/ să!# ucidă cu oca8ia asta. Dar eunu sunt sla+/ "şi 8ise heon/ şi a- de gând să fiu şi -ai puternic când tatăl -eu va -uri. nchiinu repre8intă nici un pericol pentru -ine/ afir-ă el. Aeron e "-+ătat de apă de -are şi desanctuarul lui. răieşte doar pentru 8eul lui...

! Heul lui Al tău nu



! Bi al -eu. Ce e -ort nu poate -uri. Hâ-+i su+ţire. Dacă fac paradă de evlavie/ aşa cu--i se cere/ Da-phair nu!-i va da +ătăi de cap. 0ar unchiul -eu Eictarion...

! @ordul Căpitan al 6lotei de 6ier şi un luptător feroce. A- au8it cântece despre el princârciu-i.

! 0n ti-pul re+eliunii no+ilului -eu tată/ a plecat la @annisport "-preună cu unchiul -eu

<uron şi a incendiat flota @annisterilor/ acolo unde era ancorată/ "şi a-inti heon. otuşi/ planula fost al lui <uron. Eictarion e ca un taur ,ugănit/ puternic/ neo+osit şi ascultător/ dar fără şansede a câştiga vreo co-petiţie. 6ără "ndoială/ -ă va slu,i cu acelaşi devota-ent ca şi pe tatăl -eu. 'u are nici inteligenţa/ nici a-+iţia să pună la cale vreo trădare.

! Dar <uron Croe*e nu duce lipsă de viclenie. A- au8it oa-enii povestind lucruri"nfricoşătoare despre asta.

heon se foi "n şa.! nchiul -eu <uron n!a fost vă8ut "n insule de aproape doi ani. 3oate că a -urit. Dacă e

aşa/ s!ar putea să fie -ai +ine. 6ratele cel -are al @ordului 9alon nu a renunţat niciodată la

Rânduiala Eeche/ nici -ăcar o 8i. ăcerea lui/ cu pân8ele sale negre şi carena sângerie/ era răufa-ată "n toate porturile/ de la 0++en la Asshai/ aşa se spunea.! 5!ar putea să fie -ort/ fu de acord <sgred/ iar dacă trăieşte/ ei +ine/ a petrecut atât de

-ult ti-p pe -are "ncât aici e aproape un străin. ?a-enii de fier nu vor aşe8a niciodată un străin pe 5caunul de 5tâncă.



! 3resupun că nu/ răspunse heon/ "nainte de a!şi da sea-a că pentru unii şi el e un străin.Gândul acesta "l făcu să se "ncrunte. Hece ani sunt vre-e lungă/ dar acu- -!a- "ntors/ iar tatăl-eu e departe de a fi pe -oarte. A- destul ti-p să arăt cine sunt.

5e gândi din nou la sânii ispititori ai lui <sgred/ dar pro+a+il că ea nu ar face decât să!i"ndepărte8e -âna din nou/ iar toată discuţia asta despre unchii lui "i stinseseră oarecu- pasiunea.

<ra ti-p destul pentru astfel de ,ocuri la castel/ "n inti-itatea ca-erelor sale.! Eoi vor+i cu 4el*a când a,unge- la 3*>e şi voi avea gri,ă să ai un loc de cinste la ospăţ/

8ise el. <u tre+uie să stau pe platfor-ă/ "n dreapta tatălui -eu/ dar voi co+or" să stau cu tine cândel va pleca din sală. Arareori 8ă+oveşte -ult. 'u -ai are sto-ac pentru +ăutură "n ulti-ul ti-p.

! @ucru trist când un o- -are "-+ătrâneşte.! @ordul 9alon este doar tatăl unui o- -are.! n lord -odest.! 'u-ai prostul se "n,oseşte/ când lu-ea e plină de oa-eni gata să facă asta pentru el. ?

sărută uşor pe ceafă.

! Ce voi purta la acest -are ospăţ "ntinse -âna şi "i "-pinse faţa.! 0i voi cere 4el*ei să te "-+race. ? rochie de!a -a-ei va fi nu-ai +ună. < plecată la4arla şi nu e aşteptată să se "ntoarcă.

! A- au8it că vânturile reci au distrus!o. Eei -erge s!o ve8i 4arla e doar la o 8idepărtare şi cu siguranţă @ad* Gre*,o* "ţi duce dorul.

! Aş vrea să pot. 5unt prea ocupat aici. atăl -eu se +a8ea8ă pe -ine/ acu-/ că -!a-"ntors. Dacă va fi pace/ poate...



! Eenirea ta ar putea să fie pacea ei.! Acu- vor+eşti ca o fe-eie/ se plânse heon.! ărturisesc/ sunt fe-eie... Bi "nsărcinată. Cu-va/ gândul acesta "l eFcită.! Aşa spui tu/ dar trupul tău nu arată nici un se-n. Cu- poţi dovedi "nainte să te cred/ va

tre+ui să!ţi văd sânii crescând şi să!ţi gust laptele de -a-ă.

! Bi ce va spune soţul -eu despre asta ?-ul devotat şi slu,itorul tatălui tău! 0i vo- da atât de -ulte coră+ii de construit/ "ncât nici nu va o+serva că l!ai părăsit.<sgred "ncepu să râdă.! @ordul care a pus -âna pe -ine e crud. Dacă "ţi pro-it că "ntr!o 8i o să poţi să priveşti

cu- "-i alăpte8 copilul/ "-i spui -ai -ulte despre ră8+oiul tău/ heon din Casa Gre*,o* aiave- -ulte leghe şi -ulţi -unţi de stră+ătut/ şi aş vrea să aud despre acest rege lup pe care l!aislu,it/ şi despre leii de aur cu care se luptă.

ereu neră+dător să!i facă pe plac/ heon se supuse. Restul lungului dru- trecu iute/ "nti-p ce el "i u-plea drăgălaşul cap cu poveşti despre Linter!fell şi despre ră8+oi. nele lucruri

pe care le spunea "l ui-eau. < plăcut să!i vor+eşti/ fie lăudată/ reflectă el. A- i-presia că ocunosc de ani de 8ile. Dacă se pricepe la ,ocurile de aşternut pe ,u-ătate cât e de ageră la -inte/va tre+ui s!o păstre8... 5e gândi la 5igrin Constructorul de Coră+ii/ un o- cu trupul greoi/ cu-intea greoaie/ cu părul ca de in retrăgându!se de,a de pe fruntea plină de coşuri/ şi clătină dincap. ? pierdere. ? pierdere cât se poate de tragică.

i-pul trecu parcă "n 8+or şi -arele 8id de apărare al cetăţii 3*>e li se "nălţa "n faţa ochilor.3orţile erau deschise. heon dădu pinteni calului şi trecu



poarta "ntr!un trap sprinten. Câinii de vânătoare lătrau săl+atic "n ti-p ce o a,uta pe <sgredsă desca!lece. ai -ulţi veniră săltând/ dând din coadă. âşniră drept pe lângă heon şi odo+orâră pe fe-eie/ sărind "n ,urul ei/ lătrând şi lingând!o.

! os/ strigă heon/ lovind 8adarnic cu piciorul căţeaua -are şi -aro/ dar <sgred râdea şise lupta cu ei.

n gră,dar veni gonind "n ur-a câinilor.! 0a calul "i porunci heon/ şi ia de aici +leste-aţii ăştia de câini...ocofanul nu!i acordă nici o atenţie. 6aţa i se deschise/ 8â-+ind larg cu toţi dinţii săi rari

şi spuse:! @ad* Asha. e!ai "ntors.! Aseară/ răspunse ea. A- venit cu cora+ia de la Great L*>/ cu @ordul Good+rother/ şi a-

"nnoptat la han. 6răţiorul -eu a fost atât de +un să -ă lase să vin cu el de la @ordsport. 5ărută penas unul dintre câini şi "i 8â-+i lui heon.

'u putea decât să stea şi să se uite la ea cu gura căscată. Asha... 'u. 'u putea fi Asha. "şi

dădu sea-a dintr!odată că "n -intea lui erau două Asha. na era fetiţa pe care o cunoscuse.Cealaltă/ -ai vag i-aginată/ aducea oarecu- cu -a-a lui. 'ici una nu se-ăna nici un pic cuaceastă... această... această...

! Coşurile -i!au trecut când -i!au crescut sânii/ "i eFplică "n ti-p ce se hâr,onea cucâinele/ dar ciocul de vultur l!a- păstrat.

heon "şi regăsi glasul:! De ce nu -i!ai spus



Asha dădu dru-ul câinelui şi se "ndreptă.! ai "ntâi a- vrut să văd cine eşti. Bi a- vă8ut. 5e -ai-uţări/ făcând o ,u-ătate de

plecăciune. 0ar acu-/ frăţioare/ te rog să -ă scu8i/ dar tre+uie să -ă spăl şi să -ă "-+rac pentruospăţ. ă "ntre+ dacă -ai a- rochia aceea de 8ale pe care "-i place s!o port peste len,eria din piele fiartă. 0i aruncă acel 8â-+et -aliţios şi traversă podul cu -ersul care!i plăcuse lui heon

atât de -ult/ puţin ştrengăresc/ puţin legănat.Când heon "ntoarse capul/ LeF "i 8â-+ea. 0l trase +ăiatului o pal-ă peste ureche.! Asta e pentru că ţi!a plăcut atât de -ult. 0l -ai trase "ncă o pal-ă/ -ai tare: Bi asta pentru

că nu -!ai prevenit. Data viitoare/ să!ţi crească li-+a.Ca-erele sale din 6ortăreaţa ?aspeţilor nu i se păruseră niciodată atât de reci/ deşi sclavii

lăsaseră un -angal ar8ând. heon "şi a8vârli ci8-ele din picioare/ "şi lăsă -antia să cadă pe podea şi!şi turnă o cupă de vin/ a-intindu!şi de fata +leaga/ cu genunchi noduroşi şi coşuri pefaţă. i!a desfăcut pantalonii/ gândi el contrariat/ şi a spus... ?/ 8ei/ şi eu a- spus... ?ftă. '!ar fi putut să se facă de râs -ai "ngro8itor.

'u/ gândi el apoi. <a a fost cea care -!a făcut de râs. Căţeaua afurisită a savurat pro+a+ilfiecare -o-ent. Bi felul cu- -ă tot atingea pe..."şi luă cupa şi se duse lângă fereastră/ unde se aşe8ă şi +ău/ privind -area/ "n ti-p ce

soarele se "ntuneca deasupra cetăţii. '!a- loc aici/ gândi el/ şi -otivul e Asha/ lua!o!ar CeilalţiApa de dedesu+t "şi preschi-+ă culoarea din verde "n gri şi apoi "n negru. Au8i o -u8ică"ndepărtată şi ştiu că era ti-pul să se schi-+e pentru ospăţ.



heon alese o pereche de ci8-e si-ple şi haine şi -ai si-ple/ "n nuanţe -ohorâte de negruşi gri/ potrivite cu starea lui de spirit. 6ără podoa+eI nu avea ni-ic cu-părat cu fier. Aş fi pututsă iau ceva de la săl+aticul acela pe care l!a- ucis ca să!l salve8 pe 9ran 5tar>/ dar nu avea niciun lucru de valoare. Asta -i!e soarta +leste-ată/ să!i ucid pe cei săraci.

Când heon intră/ sala lungă/ plină de fu-/ era "nţesată de lor8ii şi căpitanii tatălui său/

aproape patru sute la nu-ăr. Dag-er Cleft,a nu se "ntorsese "ncă de la Eechiul L*> cu cei dincasele 5tonehouse şi Dru--s/ dar toţi ceilalţi erau de faţă ! clanul 4arla din 4arla/ 9lac>t*dedin 9lac>t*de/ clanul 5parr/ erl*n şi Good+rother din arele L*>/ clanul 5altcliffe şi 5underl*din 5altcliffe/ casele 9otle* şi L*nch din cealaltă parte a Cetăţii 3*>e. 5clavii turnau +ere/-u8ica răsuna/ scripci şi to+e. Eoinicii dansau dansul degetelor/ "nvârtind securi cu co8ile scurteunul "n faţa celuilalt. B-echeria era să prin8i securea sau să sari peste ea/ fără să greşeşti pasul.<ra nu-it dansul degetelor pentru că de o+icei se sfârşea prin aceea că unul dintre dansatori "şi pierdea un deget... sau două/ sau cinci.

'ici dansatorii/ nici +ăutorii nu!i acordară prea -ultă atenţie lui heon Gre*,o* când

"nainta cu paşi -ari către platfor-ă. @ordul 9alon ocupa ilţul de 3iatră/ sculptat "n for-a unui>ra>en dintr!un i-ens +loc de piatră neagră/ lucioasă. @egenda spunea că pri-ii oa-eni l!augăsit pe ţăr-ul Eechiului L*>/ când au venit pe 0nsulele de 6ier. @a stânga ,ilţului se aflau unchiilui heon. Asha era instalată la dreapta/ pe locul de onoare.

! Ai "ntâr8iat/ heon/ re-arcă @ordul 9alon.! 0ţi cer iertare. heon se aşe8ă pe scaunul gol de lângă Asha. 0nclinându!se/ "i şuieră la

ureche:



! 5tai pe locul -eu.Asha se "ntoarse spre el cu o privire nevinovată:! 6răţioare/ cu siguranţă te "nşeli. @ocul tău este la Linterfell. Hâ-+etul ei "l răni. Bi unde

sunt toate hainele tale fru-oase A- au8it că!ţi place să si-ţi pe piele -ătăsurile şi catifeaua.<ra "-+răcată "ntr!o rochie de lână -oale/ verde/ croită si-plu/ ce atârna "n linii suple/ pe lângă

trup.! Că-aşa ta de 8ale tre+uie că a ruginit/ surioară/ i!o "ntoarse heon. are păcat/ -i!ar

plăcea să te văd "-+răcată cu totul "n fier.Asha se -ulţu-i să râdă.! 3oate că ţi!ar plăcea/ frăţioare/ dacă cre8i că ârfa ărilor poate să ţină pasul cu Eântul

'egru. nul dintre sclavii tatălui său se apropie/ aducând o carafă cu vin.! 9ei +ere sau vin "n seara asta/ heon Asha se apropie de el. 5au "ncă eşti "nsetat după

laptele -eu de -a-ăheon roşi.

! Ein/ "i spuse sclavului. Asha se "ntoarse şi +ătu "n -asă/ cerând +ere.heon rupse o +ucată de pâine "n două/ goli o strachină de le-n şi che-ă un +ucătar să ou-ple cu tocană de peşte. irosul de s-ântână grasă "i provoca o uşoară greaţă/ dar se forţă să-ănânce. 9ăuse destul vin ca să!# ţină pe linia de plutire preţ de două feluri de -âncare. Dacavo-e8/ o sa vo-e8 pe ea.

! ata ştie că te!ai căsătorit cu constructorul lui de coră+ii o "ntre+ă pe sora lui.



! 'u -ai -ult decât ştie 5igrin. Ridică din u-eri. <sgred a fost pri-a cora+ie pe care aconstruit!o. 0!a dat nu-ele după -a-a sa. i!ar fi greu să spun pe cine iu+eşte -ai -ult.

! 6iecare cuvânt pe care -i l!ai spus a fost o -inciună.! 'u fiecare. ii -inte când ţi!a- spus că!-i place să fiu deasupra rân,i Asha.Asta nu făcu decât să!# "nfurie.

! oată povestea că eşti căsătorită şi "nsărcinată...! ?/ partea asta a fost adevărată. Asha sări "n picioare. Rolfe/ aici/ "i strigă unuia dintre

dansatorii degetelor/ ridicând o -ână. 9ăr+atul o vă8u/ se răsuci şi/ dintr!odată/ o secure porni "n8+or din -âna lui/ cu la-a strălucind când trecu/ "nvârtindu!se a-eţitor/ prin lu-ina torţelor.heon -ai apucă să scoată un oftat "nă+uşit "nainte ca Asha să prindă securea din aer şi s!o"-plânte "n -asă/ despicându!i planşeta de le-n "n două şi "-proşcându!i -antia cu stropi degrăsi-e. 0ată!# pe no+ilul -eu soţ. Asha "şi vâr" -âna su+ rochie şi scoase un pu-nal dintre sâni.0ar aici e copilaşul -eu dulce/ care suge.

'u!şi putea i-agina cu- arăta "n acel -o-ent/ dar +rusc heon Gre*,o* "şi dădu sea-a că

5ala are răsuna de râsete/ toate pe sea-a lui. 3ână şi tatăl său 8â-+ea/ pe toţi 8eii/ iar unchiulsău/ Eictarion/ chicotea 8go-otos. 5ingura replică pe care i8+uti "n stare să o dea fu un 8â-+et"ngreţoşat. Eo- vedea cine râde la ur-a/ târfă

Asha s-ulse securea din -asă şi le!o a8vârli "napoi dansatorilor/ "n fluierături şi ovaţii puternice.

! Ai face +ine să iei a-inte la ce ţi!a- spus despre alegerea echipa,ului. n sclav le oferiun platou/ iar ea străpunse un peşte sărat şi "l -ancă direct din vârful pu-nalului. Dacă te!ai fi



ostenit să afli pri-ul lucru despre 5igrin/ nu te!aş fi putut păcăli. Ai fost lup 8ece ani/ ai venit aicişi te şi ve8i stăpân peste insule/ dar nu ştii ni-ic şi nu cunoşti pe ni-eni. De ce!ar lupta şi ar-uri oa-enii pentru tine

! 5unt prinţul lor de drept/ spuse heon "nţepat.! După legile ţărilor ver8i/ poate că eşti. Dar aici ne face- propriile legi/ sau ai uitat

0ncruntându!se/ heon se "ntoarse să se uite la strachina spartă din faţa lui. ai era puţin şiva avea tocană "n poală. Che-ă un sclav să cureţe. u-ătate din viaţă a- aşteptat să -ă "ntorcacasă/ şi pentru ce 9at,ocură şi lipsă de consideraţie Acesta nu era acel 3*>e pe care şi!#a-intea. 5au şi!# a-intea oare 6usese atât de tânăr când l!au luat ca să!# ţină ostatic

?spăţul era destul de sărăcăcios/ o succesiune de -âncăruri de peşte/ pâine neagră şi carnede capră fără gust. @ucrul cel -ai gustos pe care heon "l găsi de -âncat fu o plăcintă cu ceapă.9erea şi vinul continuară să curgă -ult ti-p după ce resturile ulti-ului fel de -âncare fuseserăluate de pe -asă.

@ordul 9alon Gre*,o* se ridică din ilţul de 3iatră.

! er-inaţi!vă +ăutura şi veniţi "n solariul -eu/ le porunci tovarăşilor săi de pe platfor-ă.Ave- planuri de pus la punct.0i părăsi/ fără alte cuvinte/ flancat de doi dintre stră,erii lui. 6raţii săi "l ur-ară la scurt ti-p/

unul câte unul. heon se ridică pentru a -erge după ei.! 6răţiorul -eu se gră+eşte să plece. Asha ridică cornul de +ăut şi -ai ceru +ere.! 'o+ilul nostru tată ne aşteaptă.



! Bi ne!a aşteptat/ ti-p de -ai -ulţi ani. 'u!i va face nici un rău să ne -ai aştepte puţin...Dar dacă te te-i de -ânia lui/ fugi după el/ nu sta pe gânduri. '!ar tre+ui să!ţi fie greu să!ia,ungi din ur-ă pe unchii noştri. Hâ-+i. nul s!a "-+ătat cu apă de -are/ iar celălalt este un +ou ,ugănit/ -are şi cenuşiu/ atât de sla+ la -inte "ncât pro+a+il se va rătăci.

heon se lăsă pe spătarul scaunului/ plictisit.

! 'u fug după nici un +ăr+at.! După nici un +ăr+at/ dar după fiece fe-eie.! 'u eu a- fost cel care ţi!a pus -âna pe +ăr+ăţie.! <u nu a- aşa ceva/ ştii u ai pus -âna pe toate celelalte părţi ale trupului -eu destul de

repede.3utea si-ţi cu- sângele "i năvăleşte "n o+ra,i.! 5unt +ăr+at/ cu pofte de +ăr+at. Ce fel de fiinţă neo-enească eşti tu! Doar o fecioară sfioasă. âna Ashei ţâşni su+ -asă pentru a!# strânge de pantaloni.

heon aproape sări din scaun.

! Ce/ nu vrei să te duc de câr-ă "n port/ frăţioare! Căsătoria nu e pentru tine/ hotăr" heon. Când voi do-ni eu/ te voi eFpedia la suroriletăcute. 5e ridică "n picioare/ clătinându!se/ şi se "ndepărtă.

3loaia cădea când a,unse la podul -işcător care ducea către urnul ării. 5to-acul i se8vârcolea şi i se agita/ ca -area de dedesu+t/ iar vinul "l făcuse nesigur pe picioare. heonscrâşni din dinţi şi/ croin!du!şi dru- peste pod/ strânse frânghia cu putere/ i-a!ginându!şi căstrângea gâtul Ashei.



5olariul era la fel de u-ed şi plin de praf ca "ntotdeauna/ "ngropat su+ +lănurile de focă/tatăl său stătea lângă -angal/ cu fraţii săi de o parte şi de alta. Când intră heon/ Eictarionvor+ea despre -aree şi despre vânturi/ dar @ordul 9alon "i făcu se-n să tacă.

! i!a- făcut planurile. < ti-pul să le au8i.! A- unele sugestii...

! Când voi avea nevoie de sfatul tău/ a- să ţi!# cer/ "i spuse tatăl său. A- pri-it un -esa,de la Eechiul L*>. Dag-er aduce casele Dru-- şi 5tonehouse. Dacă 8eii ne a,ută să ave- vânt prielnic/ vo- fi pe -are când sosesc ei/ sau tu vei fi. Ereau ca tu să dai pri-a lovitură/ heon.Eei duce opt coră+ii lungi la nord...

! ?pt. 6aţa i se "nroşi. Ce pot spera să reali8e8 doar cu opt coră+ii! Eei distruge ăr-ul 5tâncos/ ,efuind satele de pescari şi scufundând orice coră+ii pe care

ai oca8ia să le "ntâlneşti. 5!ar putea să!i scoţi pe unii dintre lor8ii de la nord din spatele 8idurilorlor de piatră. Aeron te va "nsoţi. @a fel şi Dag-er Cleft,a.

! 6ie ca Heul "necat să vă +inecuvânte8e să+iile/ 8ise preotul.

heon se si-ţea de parcă ar fi pri-it o pal-ă. <ra tri-is să facă o trea+ă de tâlhar/ să deafoc coli+elor de pescari şi să le siluiască fiicele urâte. Bi totuşi/ după toate aparenţele/ @ordul9alon nu avea suficientă "ncredere "n el nici -ăcar să facă atâta lucru. <ra suficient de rău către+uia să suporte privirile "ncruntate şi -uştruluielile lui Da-phair. Cu Dag-er Cleft,a lângăel/ co-anda lui va fi pur for-ală.

! Asha/ fiica -ea/ continuă @ordul 9alon ! iar heon se "ntoarse şi vă8u că sora lui sefurişase "năuntru "n tăcere !/ tu vei duce trei8eci de coră+ii lungi cu oa-eni pe alese "n prea,-a



Dragonului ării. Eei acosta la nord de Deepood otte. "naintea8ă repede şi castelul s!ar puteasă cadă "nainte ca ei să!şi dea -ăcar sea-a că i!ai atacat.

Asha 8â-+i ca o pisică "n faţa oalei cu s-ântână.! "ntotdeauna -i!a- dorit un castel/ spuse ea dulce.! Atunci ia!ţi unul.

heon fu nevoit să!şi -uşte li-+a. Deepood otte era fortăreaţa Gloverilor. Cu Ro+ert şiGal+art aflaţi a-ândoi "n ră8+oi la sud/ era lipsită de apărare şi/ după ce castelul va cădea/oa-enii de fier vor avea un punct de spri,in "n ini-a norodului. .

! Eictarion/ i se adresă @ordul 9alon fratelui său/ principalul atac "ţi revine ţie. După ce fiii-ei "şi vor fi dat loviturile/ Linterfell va tre+ui să răspundă. Eei "ntâ-pina puţină re8istenţă cândvei naviga către 5altspear şi către 6ever River. @a i8voare/ vă veţi afla la -ai puţin de două8ecide -ile de oat Cailin. Gâtul este cheia către regat. 5tăpâni- de,a -ările vestului. Cândva a-fost stăpâni peste oat Cailin/ puştiul nu va fi "n stare să recâştige nordul/ şi dacă e destul de

nătărău să "ncerce/ duş-anii lui vor "nchide capătul dinspre sud al digului "n spatele lui/ iarRo++/ +ăieţandrul/ se va po-eni prins ca un şo+olan "n capcană.heon nu -ai putu să tacă.! n plan "ndră8neţ/ tată/ dar lor8ii din castelele lor...@ordul 9alon "l "ntrerupse:! @or8ii au plecat la sud cu flăcăiaşul. Cei care au ră-as "n ur-ă sunt laşi/ +ătrâni sau

+ăieţandri nepricepuţi. 5e vor preda sau vor cădea/ unul câte unul. Linterfell ne poate "nfrunta



ti-p de un an/ dar la ce +un Restul va fi al nostru/ pădurea şi câ-pul şi castelul/ iar pe oa-eniidin popor "i vo- transfor-a "n sclavii noştri şi "n fe-eile noastre de sare.

Aeron Da-phair ridică +raţele.! 0ar apele -âniei se vor ridica şi Heul "necat "şi va "ntinde stăpânirea peste ţinuturile ver8i! Ceea ce e -ort nu poate "nvia/ intona Eictarion. @ordul 9alon şi Asha "l "ngânară/ iar

heon nu avu de ales decât să -ur-ure alături de ei. Bi pe ur-ă se sfârşi.Afară/ ploaia cădea -ai puternic ca niciodată. 3odul de frânghii se legăna şi se răsucea su+

picioarele sale. heon Gre*,o* se opri la -i,locul distanţei şi conte-plă stâncile de dedesu+t.5unetul valurilor era un vuiet copleşitor/ iar pe +u8e si-ţea stropi de sare. ? pală neaşteptată devânt "l făcu să!şi piardă echili+rul şi că8u/ clătinându!se/ "n genunchi.

Asha "l a,ută să se ridice.! 'u re8işti nici la vin/ frăţioare.heon se spri,ini de u-ărul ei şi o lăsă să!# conducă peste scândurile alunecoase.! "-i plăceai -ai -ult când erai <sgred/ "i spuse el/ pe un ton de reproş.

<a râse.! i se pare corect. Bi tu "-i plăceai -ai -ult când aveai nouă ani.





TYRION

3rin uşă ră8+ătea sunetul dulce al harpei/ "nge-ănat cu trilurile fluierelor. Glasul

cântăreţului era "nă+uşit de pereţii groşi/ dar *rion ştia versurile. A- iu+it o fecioară/ fru-oasăca o vară/ "şi a-inti el/ cu soare "n păr...

5er er*n rant pă8ea uşa reginei "n noaptea aceasta. 6elul "n care -or-ăi J5tăpâneK "isună lui *rion a reproş/ dar +ăr+atul "i deschise uşa. Cântecul se "ntrerupse +rusc când *rionnăvăli "n dor-itorul surorii sale.

Cersei se odihnea spri,inită de un -or-an de perne. Avea picioarele goale/ părul auriurăvăşit cu di+ăcie/ iar rochia/ o -ătase grea/ verde cu auriu/ reflecta lu-ina lu-ânărilor şi sclipicând fe-eia "şi ridică privirea.

! Dulce surioară/ spuse *rion/ ce fru-oasă eşti "n seara asta. 5e "ntoarse către cântăreţ. Bi

tu la fel/ vere. '!a- avut ha+ar că ai o voce atât de "ncântătoare.@a au8ul co-pli-entului/ 5er @ancel deveni ursu8/ pro+a+il avea i-presia că e luat peste picior. @ui *rion i se părea că flăcăul crescuse 8ece centi-etri de când fusese făcut cavaler.@ancel avea părul des/ de culoarea nisipului/ ochii ver8i ai @annisterilor şi o dâră de puf -oale/ +lond/ deasupra +u8ei superioare. @a cei şaispre8ece ani ai săi/ avea ghinionul să ai+ă toată"ncrederea nestră-utată a tinereţii/ era lipsit de orice ur-ă de u-or sau -odestie şi era frate cu



aroganţa care le venea atât de firesc celor născuţi +lon8i/ puternici şi chipeşi. Recenta lui ridicare"n rang "l făcuse şi -ai nesuferit.

! "nălţi-ea 5a a tri-is după tine ceru eFplicaţii +ăiatul.! 'u/ după câte!-i a-intesc/ recunoscu *rion. Regret să!ţi "ntrerup spectacolul/ @ancel/

dar se "ntâ-plă că a- de discutat pro+le-e i-portante cu sora -ea.

Cersei "l privi cu suspiciune.! Dacă eşti aici "n legătură cu fraţii aceia cerşetori/ *rion/ scuteşte!-ă de reproşuri. 'u

accept să u-ple stră8ile cu vor+ele lor -urdare de trădători. "şi pot predica unul altuia "n te-niţă.! Bi se pot socoti norocoşi că au o regină atât de -ilostivă/ adăugă @ancel. <u le!aş fi

s-uls li-+ile.! nul a "ndră8nit chiar să spună că 8eii ne pedepsesc pentru că ai-e #!a ucis pe

adevăratul rege/ afir-ă Cersei. 'u -ă -ai sâcâi/ *rion. i!a- dat oca8ia să te ocupi de păduchii ăia/ dar tu şi 5er acel*n al tău n!aţi făcut ni-ic/ aşa că i!a- poruncit lui E*larr să seocupe de pro+le-ă.

! Bi aşa a şi făcut. *rion fusese deran,at când -antiile roşii au târât o ,u-ătate de du8inăde profeţi neruşinaţi ,os/ "n te-niţe/ fără să!# consulte/ dar nu erau destul de i-portanţi ca să seră8+oiască pentru ei. 'u "ncape "ndoială că ne va prinde +ine tuturor puţină linişte pe stră8i. 'ude asta a- venit. A- noutăţi pe care sunt sigur că eşti curioasă să le au8i/ dragă surioară/ dar ar fi-ai +ine să ţi le spun "ntre patru ochi.



! 3rea +ine. 4arpistul şi flautistul se "nclinară şi se precipitară afară din "ncăpere/ "n ti-pce Cersei "i dădu vărului său un sărut cast pe o+ra8. @asă!ne singuri/ @ancel. 6ratele -eu esteinofensiv când e singur. Dacă şi!ar fi adus cu el favoriţii/ le!a- fi si-ţit -irosul.

ânărul cavaler "i aruncă verişoarei sale o privire -âhnită şi trânti uşa cu putere "n ur-alui.

! e infor-e8 că "l pun pe 5hagga să facă +aie o dată la două săptă-âni/ 8ise *rion dupăce @ancel plecă.

! <şti foarte -ulţu-it de tine/ nu!i aşa De ce! De ce nu răspunse *rion. Hi şi noapte ciocanele răsună de!a lungul 5tră8ii ?ţelului/ iar

-arele lanţ e tot -ai lung. 5e trânti pe patul -are/ cu +aldachin. Acesta e patul "n care a -uritRo+ert ă -iră că!# păstre8i.

! ă face să vise8 fru-os/ 8ise ea. Acu- scuipă ce ai de spus şi pleacă/ 3e8evenghiule.*rion 8â-+i.! @ordul 5tannis a plecat de la 3iatra Dragonului. Cersei sări "n picioare.

! Bi tu -ai stai aici/ rân,ind ca un dovleac de Hiua Recoltei 9*ater a che-at Garda?raşului re+uie să tri-ite- o pasăre la 4arrenhal "ndată. *rion râdea. Cersei "l "nhaţă deu-eri şi "l scutură. "ncetea8ă <şti ne+un sau +eat "ncetea8ă

*rion a+ia reuşi să scoată câteva vor+e:! 'u pot/ gâfâi el. < prea... ?/ 8ei/ prea a-u8ant... 5tannis...! Ce



! 'u vine "-potriva noastră/ reuşi să articule8e *rion. A atacat Capătul 6urtunii. Renl* a pornit spre el.

nghiile surorii sale "i săpară dureros "n carne. 3reţ de o clipă/ ea "l privi ne"ncre8ătoare/ de parcă *rion ar fi "nceput să +ol+orosească "ntr!o li-+ă necunoscută.

! 5tannis şi Renl* se luptă "ntre ei Când el clătină din cap/ Cersei "ncepu să chicotească. ?/

8ei/ aveţi -ilă/ 8ise ea cu răsuflarea tăiată. "ncep să cred că Ro+ert a fost cel deştept.*rion "şi lăsă capul pe spate şi hohoti. Râseră a-ândoi. Cersei "l "-pinse ,os din pat şi "l

"nvârti/ "l "-+răţişa chiar/ +ucuroasă/ preţ de o clipă/ ca o fetiţă. Când "l lăsă ,os/ *rion eraa-eţit şi fără suflare. 5e "-pletici până la servantă şi "ntinse o -ână/ ca să se spri,ine.

! Cre8i că se va a,unge "ntr!adevăr la luptă "ntre cei doi Dacă ar putea a,unge la o anu-ită"nţelegere...

! 'u vor a,unge/ 8ise *rion. 5unt prea diferiţi şi totuşi/ prea ase-ănători/ şi nu s!au"nghiţit niciodată.

! 0ar 5tannis a avut "ntotdeauna i-presia că a fost văduvit de Capătul 6urtunii/ răspunse

Cersei gânditoare. 5trăvechiul scaun al Casei 9aratheon/ al lui/ de drept... Dacă ai şti de câte oria venit la Ro+ert cântând acelaşi cântec -onoton/ pe tonul acela poso-orât şi "ndurerat al său.Când Ro+ert i!a dat lui Renl* Capătul 6urtunii/ 5tannis a strâns din dinţi atât de tare "ncât a-cre8ut că o să i se sfărâ-e.

! A luat gestul ca pe un se-n de dispreţ.! A fost făcut "n se-n de dispreţ/ 8ise Cersei.



! Da/ răspunse el/ cu respiraţia "ntretăiată. ?/ 8ei/da.5tătea cu spatele la ea când u-plu două cupe cu vin roşu/ dulce/ de Ar+or. <ra cel -ai

si-plu lucru din lu-e să presare un pic de praf fin "n cupa ei.! 3entru 5tannis/ 8ise el/ dându!i vinul. 0nofensiv când sunt singur/ da

! 3entru Renl*/ răspunse ea râ8ând. 6ie să se lupte -ult şi +ine/ şi Ceilalţi să!i ia pea-ândoi.

Aceasta e Cersei/ cea pe care o vede ai-e Când 8â-+ea/ puteai vedea cât e de fru-oasă/cu adevărat. A- iu+it o fecioară/ dulce ca o vară/ cu soare "n pâr. Aproape că regreta că ootrăvea.

esagerul ei sosi "n di-ineaţa ur-ătoare/ pe când *rion "şi lua -icul de,un. Regina aveao indispo8iţie şi nu putea să iasă din ca-erele ei. 'u poate să iasă din privată/ -ai degra+ă.*rion scoase cuvenitele sunete de co-pasiune şi "i tri-ise vor+ă lui Cersei să se odihneascăliniştită/ el va trata cu 5er Cleos aşa cu- s!au "nţeles.

ronul de 6ier al lui Aegon Cuceritorul era o "ncâlceală de ţepi periculoşi şi de dinţi ascuţiţide -etal/ "n aşteptarea oricărui nătărău care ar "ncerca să stea prea co-od/ iar când se caţără petrepte/ picioarele sfri,ite i se "ncordară/ prea conştient de spectacolul a+surd pe care "l oferea.otuşi/ un singur lucru era de spus despre acel scaun: era prea "nalt.

5tră,erii @annister stăteau tăcuţi "n -antiile lor purpurii şi purtând coifurile cu creste "nfor-ă de lei. antiile aurii ale lui 5er acel*n "i priveau din partea opusă a sălii. reptele careduceau la tron erau flancate de 9ronn şi 5er 3reston/ din Garda Regală. Curtenii u-pleau galeria/



"n ti-p ce petiţionarii se "ngră-ădeau lângă uşile "nalte de ste,ar şi +ron8. 5ansa 5tar> arătadeose+it de fru-oasă "n di-ineaţa aceasta/ deşi avea faţa al+ă ca laptele. @ordul G*les tuşea/ iar +ietul văr *re> "şi purta -antia de -ire din +lană al+ă de her-ină şi catifea. De la căsătoria sacu -icuţa @ad* <r-esande/ cu trei 8ile "n ur-ă/ ceilalţi cavaleri "ncepuseră să!i spună JDoicaK şi"l "ntre+au ce fel de scutece a purtat -ireasa lui "n noaptea nunţii.

*rion "i privi pe toţi/ de sus/ şi descoperi că "i plăcea.! 5ă se apropie 5er Cleos 6re*. Glasul său se lovi de pereţii de piatră şi răsună "n "ntreaga

"ncăpere. Bi asta "i plăcea. 3ăcat că 5hae nu poate fi aici să vadă toate acestea/ cugetă el. <aceruse să vină/ dar era i-posi+il.

5er Cleos stră+ătu tot dru-ul printre -antiile aurii şi cele purpurii/ fără să se uite nici "nstânga/ nici "n dreapta. Când "ngenunche/ *rion o+servă că vărul său "ncepea să chelească.

! 5er Cleos/ 8ise Degeţel de la -asa de consiliu/ ai -ulţu-irile noastre pentru că ne!ai adusaceastă ofertă de pace de la @ordul 5tar>.

arele aester 3*celle "şi drese glasul.

! Regina Regentă/ âna Regelui şi -icul consiliu au anali8at condiţiile oferite deautoprocla-atul Rege al 'ordului. 3ăcat/ dar nu pot fi acceptate/ iar tu/ ser/ tre+uie să le spui astaacestor nordici.

! 0ată condiţiile noastre/ 8ise *rion: Ro++ 5tar> tre+uie să lase sa+ia deoparte/ să ,ureloialitate şi să se "ntoarcă la Linterfell. re+uie să!-i eli+ere8e fratele/ nevătă-at/ şi să!şi aşe8eoastea su+ co-anda lui ai-e/ să pornească "-potriva re+elilor Renl* şi 5tannis 9aratheon.6iecare dintre stegarii lui 5tar> tre+uie să ne tri-ită un fiu drept ostatic. ? fată va fi "ndea,uns/



dacă nu eFistă nici un fiu. Eor fi trataţi cu +lândeţe şi li se va acorda un loc de cinste aici/ lacurte/ atâta ti-p cât taţii lor nu "nfăptuiesc nici o nouă trădare.

Cleos 6re* avea un aer nefericit.! 'o+ilă ână a Regelui/ @ordul 5tar> nu va accepta niciodată aceste condiţii. 'u ne!a- aşteptat nici o clipă să le accepte/ Cleos.

! 5pune!i că a- ridicat "ncă o oaste nu-eroasă la Casterl* Roc>/ că "n curând aceasta va"nainta către el dinspre vest/ "n ti-p ce no+ilul -eu tată avansea8ă dinspre est. 5pune!i că esingur/ fără nici o şansă să!şi facă aliaţi. 5tannis şi Renl* 9aratheon se luptă "ntre ei/ iar 3rinţuldin Dorne a consi-ţit la căsătoria fiului său r*stane cu 3rinţesa *rcella.

n -ur-ur de "ncântare şi consternare deopotrivă se ridică dinspre galerie şi din fundulsălii.

! Cât despre verii -ei/ continuă *rion/ "i oferi- pe 4arrion arstar> şi 5er L*lisanderl* "n schi-+ul lui Lille- @annister/ iar pe @ordul Cer*n şi pe 5er Donnel @oc>e pentrufratele tău/ ion. 5pune!i lui 5tar> că doi @annisteri fac cât patru oa-eni ai nordului la orice oră.

Aşteptă ca râsetele să se potolească. ?asele tatălui său le va avea/ ca o dovadă de +ună!credinţădin partea lui offre*.! @ordul 5tar> a -ai cerut să!i fie "napoiate surorile şi sa+ia tatălui său/ "i rea-inti 5er

Cleos.5er 0l*n 3a*ne a-uţi/ cu teaca spadei lui <ddard 5tar> ridicată deasupra unui u-ăr.! Gheaţă/ 8ise *rion. ? va pri-i când va face pace cu noi/ nu -ai devre-e.! Cu- spui. Bi surorile sale



*rion aruncă o privire către 5ansa şi se si-ţi săgetat de -ilă când spuse:! 3ână când fratele -eu/ ai-e/ va fi eli+erat nevătă-at/ vor ră-âne aici/ ca ostatice. De el

depinde cât de +ine sunt tratate. Bi/ dacă 8eii sunt +uni/ 9*ater o va găsi pe Ar*a "n viaţă/"nainte ca Ro++ să afle că ea lipseşte.

! 0i voi duce -esa,ul tău/ stăpâne.

*rion trase de una dintre să+iile răsucite care atârnau de +raţul tronului. 0ar acu-/ lovitura.! E*larr/ strigă el.! 5tăpâne.! ?a-enii pe care i!a tri-is 5tar> sunt destui pentru a apăra oasele @ordului <ddard/ dar

un @an!nister tre+uie să ai+ă o escortă @annister/ afir-ă *rion. 5er Cleos e vărul reginei şi al-eu. Eo- dor-i -ai liniştiţi dacă ai gri,ă să fie adus teafăr "napoi la Riverrun.

! Cu- porunceşti. Câţi oa-eni ar tre+ui să iau! 3ăi pe toţi.E*larr ră-ase "ncre-enit ca o statuie. arele aester 3*celle se ridică/ oftând:

! ână no+ilă a Regelui/ nu se poate... atăl tău/ @ordul *in "nsuşi a tri-is aceştioa-eni de năde,de "n oraş/ ca s!o apere pe Regina Cersei şi pe copiii ei...! Garda Regală şi Garda ?raşului "i apără destul. Heii să!ţi călău8ească paşii pe dru-/

E*larr.@a -asa de consiliu/ Ear*s 8â-+i/ Degeţel se prefăcu plictisit/ iar 3*celle ră-ase cu gura

căscată ca un peşte spălăcit/ perpleF. n vestitor făcu un pas "nainte.



! Dacă cineva -ai are alte pro+le-e de adus "n faţa âinii Regelui/ să vor+ească acu- sausă plece şi să păstre8e tăcerea.

! <u cer să fiu ascultat. n +ăr+at su+ţire/ "-+răcat "n negru/ "şi croi dru- printre ge-eniiRed*ne.

! 5er Alliser eFcla-ă *rion. <i +ine/ n!a- avut nici cea -ai vagă idee că ai venit la

curte. Ar fi tre+uit să!-i tri-iţi vor+ă! i!a- tri-is/ după cu- +ine ştii. horne era "nţepător/ ca nu-ele de ghi-pe pe care "l

purta/ un +ăr+at uscăţiv/ cu trăsături ascuţite/ de cinci8eci de ani/ cu privirea aspră/ cu -âinile-ari şi cu părul negru +ră8dat de şuviţe cărunte. A- fost uitat/ ignorat şi lăsat să aştept ca unslu,itor de rând.

! Adevărat 9ronn/ nu e +ine ce s!a "ntâ-plat. 5er Alliser şi cu -ine sunte- prietenivechi. A- stră+ătut Hidul "-preună.

! Dragă 5er Alliser/ -ur-ură Ear*s/ nu tre+uie să ne ,udeci prea aspru. Atât de -ulţi caută +unăvoinţa lui offre* "n aceste vre-uri tul+uri şi tu-ultuoase.

! ai tul+uri decât "ţi dai sea-a/ eunucule.! Când ne adresă- lui/ "i spune- @ord <unuc/ "l 8efle-isi Degeţel.! Cu- pute- să te a,ută-/ +unule frate "l "ntre+ă arele aester 3*celle cu glas

-ângâietor.! @ordul Co-andant -!a tri-is la "nălţi-ea 5a Regele/ răspunse horne. 3ro+le-a e prea

gravă ca să fie lăsată pe sea-a slu,itorilor.



! Regele se ,oacă cu noua sa ar+aletă/ 8ise *rion. Ca să scape de offre* nu a fost nevoiedecât să!i aducă o ar+aletă greoaie din *r/ care trăgea trei săgeţi deodată/ iar regele nu s!a lăsat până când nu a "ncercat!o "ndată. 3oţi să vor+eşti cu slu,itorii sau să păstre8i tăcerea.

! Cu- doreşti/ 8ise Alliser/ rostind fiecare cuvânt pe un ton ofensat. A- fost tri-is să!ţispun că a- găsit doi cercetaşi/ de -ult dispăruţi. <rau -orţi/ dar când le!a- adus trupurile "napoi

la Hid/ s!au ridicat "n noapte. nul #!a ucis pe 5er are-* R*>>er/ iar celălalt a "ncercat să!#o-oare pe @ordul Co-andant.

0n depărtare/ *rion au8i pe cineva râ8ând pe "nfundate. Erea sa!şi +ata ,oc de -ine cuaiureala asta 5e foi stân,enit şi privi "n ,os/ către Ear*s/ Degeţel şi 3*celle/ "ntre+ându!se dacăvreunul dintre ei avea vreo contri+uţie. nui pitic "i plăcea cel -ai -ult să!şi păstre8ede-nitatea. ?dată ce curtea şi regatul "ncepeau să râdă de el/ era pierdut. Bi totuşi... totuşi...

*rion "şi a-inti o noapte rece/ su+ stele/ când a stat lângă on 5no/ +ăiat pe atunci/ şivă8useră un lup -are/ al+/ "n vârful Hidului/ la capătul lu-ii/ privind la "ntunericul ne-ărginit dededesu+t. 5i-ţise ! ce ! cu siguranţă ceva/ o spai-ă tăioasă ca vântul "ngheţat al nordului. n

lup urlase "n noapte şi sunetul "i stră+ătuse trupul ca un fior. 'u fi prost/ "şi spuse. @upul/ vântul/ pădurea "ntu!necatânu "nse-nau ni-ic. Bi totuşi..."ncepuse să ai+ă o si-patie pentru +ătrânul eor or-ont "n perioada petrecută la Castelul 'egru.

! 5per că 9ătrânul rs a supravieţuit acestui atac.! A supravieţuit.! Bi că fraţii tăi i!au ucis pe acei/ ăăă/ -orţi



! 0!au ucis.! <şti sigur că de data asta sunt -orţi "ntre+ă +la,in *rion. Când 9ronn "şi "nă+uşi un

hohot de râs/ ştiu cutre+uia să continue. orţi de!a +inelea! Au fost -orţi de pri-a dată/ se repe8i 5er Alli!ser. 3ali8i şi reci/ cu -âinile şi cu

picioarele negre. A- adus -âna lui ared/ s-ulsă din trupul său de lupul +astardului.

Degeţel se aprinse:! Bi unde este această dovadă fer-ecătoare 5er Alliser se "ncruntă stân,enit.! A... a putre8it cât ti-p a- aşteptat fără să fiu ascultat. 'u a -ai ră-as ni-ic de vă8ut "n

afară de oase.5ala răsună de râsete "nfundate.! @ord 9aelish/ "i strigă *rion lui Degeţel/ fă!i rost +ravului nostru 5er Alliser de o sută de

lopeţi să le ia cu el când se "ntoarce la Hid.! @opeţi 5er Alliser -i,i ochii/ +ănuitor.! Dacă vă veţi "ngropa -orţii/ nu se vor -ai ridica/ "i spuse *rion/ şi "ntreaga adunare râse

cu gura până la urechi. @opeţile vor pune capăt neca8urilor voastre/ cu câteva spinări puternicecare să le -ânuiască. 5er acel*n/ ve8i ca +unul nostru frate să!şi aleagă oa-eni din te-niţeleoraşului.

5er acel*n 9*ater spuse:! Cu- ţi!e voia/ stăpâne/ dar celulele sunt aproape goale. Moren a luat toţi oa-enii potriviţi

pentru aşa ceva.



! Atunci -ai arestea8ă câţiva/ "i spuse *rion. 5au "-prăştie vor+a că pe Hid se află pâineşi napi/ şi se vor duce de +ună voie. ?raşul are prea -ulte guri de hrănit/ iar Rondul de 'oapteduce -ereu lipsă de oa-eni. @a se-nalul lui *rion/ vestitorul strigă sfârşitul şi sala "ncepu să segolească.

5er Alliser horne nu se lăsă atât de uşor eFpediat. Aştepta la piciorul ronului de 6ier când

co+or" *rion.! Cre8i că a- +ătut tot dru-ul de la <ast!atch!+*!de!5ea ca să fiu +at,ocorit de unul ca

tine i8+ucni/ aţinându!i calea. 'u e nici o glu-ă. A- vă8ut cu ochii -ei. 0ţi spun că -orţiiu-+lă.

! Ar tre+ui să "ncercaţi să!i o-orâţi până la capăt. *rion "l dădu la o parte şi trecu.5er Alliser "l "nhaţă de -ânecă/ dar 3reston Green!field "l "-pinse.! 'u te apropia/ ser.horne ştia că nu era ca8ul să se pună cu un cavaler al Găr8ii Regale.! <şti un nătărău/ 3e8evenghiule/ strigă 5er Alliser "n spatele lui *rion.

3iticul se "ntoarse pentru a!# privi "n faţă.! <u 5erios Atunci -ă "ntre+ de ce râdeau de tine 5chiţă un 8â-+et. Ai venit dupăoa-eni/ nu!i aşa

! Eânturile reci se ridică. Hidul tre+uie apărat.! Bi ca să!# aperi ai nevoie de oa-eni/ ceea ce ţi!aş fi dat... după cu- ai fi putut o+serva/

dacă urechile tale ar fi au8it şi altceva "n afară de insulte. 0a!i/ -ulţu-eşte!-i şi dispari "nainte să



fiu nevoit să agit iarăşi furca la tine. rans-ite!i salutările -ele prieteneşti @ordului or-ont...Bi lui on 5no/ de ase-enea.

9ronn "l apucă pe 5er Alliser de cot şi "l târ" cu forţa afară din "ncăpere. arele aester3*celle ple case de,a/ dar Ear*s şi Degeţel fuseseră -artorii "ntregii scene/ de la "nceput până lasfârşit.

! e ad-ir tot -ai -ult/ stăpâne/ -ărturisi eunucul. 0l potoleşti pe +ăiatul 5tar> cu oaseletatălui său/ "ţi laşi sora fără protectorii ei dintr!o singură -işcare ageră. 0i dai acelui frate "n negruoa-enii pe care "i caută/ scapi oraşul de câteva guri "nfo-etate şi faci/ totuşi/ ca toate acestea să pară o glu-ă/ ca ni-eni să nu poată spune că piticul se te-e de lighioane. ?/ +ine lucrat.

Degeţel "şi -ângâie +ar+a.! Chiar ai de gând să!ţi tri-iţi departe toate găr8ile/ @annister! 'u/ a- de gând să tri-it departe toate găr8ile surorii -ele.! Regina nu va "ngădui asta niciodată.! ?/ eu cred că da. <u sunt fratele ei şi când -ă vei cunoaşte -ai +ine/ vei afla că vor+esc

cât se poate de serios.! Bi atunci când -inţi! ai ales când -int. @ord 3et*r/ a- i-presia că eşti ne-ulţu-it de -ine.! e iu+esc la fel de -ult ca "ntotdeauna/ stăpâne. Cu toate astea/ nu!-i surâde să fiu luat

de prost. Dacă *rcella se căsătoreşte cu r*stane artell/ n!are cu- să se -ărite cu Ro+ertArr*n/ nu!i aşa



! 'u fără să provoace un -are scandal/ recunoscu *rion. Regret -icul -eu şiretlic/ @ord3et*r/ dar când a- vor+it noi/ n!avea- de unde să ştiu că oferta -ea va fi acceptată de cei dinDorne.

Degeţel nu era "-păcat.! 'u!-i place să fiu -inţit/ stăpâne. @a ur-ătoarea "nşelătorie/ lasă!-ă deoparte.

'u-ai dacă vei face şi tu acelaşi lucru pentru -ine/ gândi *rion/ aruncând o privire spre pu-nalul de la şoldul lui Degeţel.

! Dacă te!a- ,ignit/ "-i pare nespus de rău. oată lu-ea ştie cât de -ult te iu+i-. Bi câtănevoie ave- de tine.

! "ncearcă să nu uiţi asta. Cu aceasta/ Degeţel plecă.! 6ă cu -ine câţiva paşi/ Ear*s/ 8ise *rion. 0eşiră "-preună pe uşa regelui/ cea din spatele

tronului/ iar papucii eunucului alergau uşor pe pietre.! @ordul 9aelish are dreptate/ ştii. Regina nu!ţi va "ngădui niciodată să!i alungi pa8a.! Ea "ngădui. e vei ocupa tu de asta.

3e +u8ele cărnoase ale lui Ear*s sclipi un 8â-+et.! 5erios! ?/ cu siguranţă. 0i vei spune că face parte din strategia -ea pentru eli+erarea lui ai-e.Ear*s "şi -ângâie o+ra8ul pudrat.! Asta va presupune/ fără "ndoială/ i-plicarea celor patru oa-eni pe care 9ronn al tău i!a

căutat cu atâta sârguinţă "n toate locurile rău fa-ate de la De+arcaderulRegelui: un hoţ/ un otrăvitor/ un co-ediant şi un ucigaş.



! 0-+racă!i cu -antii purpurii şi coifuri cu lei şi nu se vor deose+i nicidecu- de orice alţistră,eri. A- căutat o vre-e un tertip prin care să!i aduc la River!run/ până când -!a- gândit să!iascund la lu-ina 8ilei. Eor pătrunde pe poarta principală ar+orând fla-urile Casei @annister şiescortând oasele @ordului <ddard. Hâ-+i cu viclenie. 3atru oa-eni singuri vor fi priviţi cucircu-specţie. 3atru printre o sută se pot pierde. Aşa că tre+uie să!i tri-it pe adevăraţii stră,eri/

ca şi pe cei falşi/ după cu- "i vei spune surorii -ele.! Bi/ de dragul iu+itului ei frate/ va consi-ţi/ "n ciuda "ndoielilor sale. "naintară printr!o

colonadă pustie. otuşi/ pierderea -antiilor sale roşii o va face să se si-tă neliniştită.! "-i place când e neliniştită/ 8ise *rion.5er Cleos 6re* plecă chiar "n după!a-ia8a aceea/ escortat de E*larr şi de o sută de stră,eri

@annister/ "nveş-ântaţi "n -antii roşii. ?a-enii tri-işi de Ro++ 5tar> li se alăturară la 3oartaRegelui/ pentru dru-ul lung către vest.

*rion "l găsi pe i-ett "n ca8ar-ă/ ,ucând 8aruri cu ?a-enii Arşi.! Eino la solariul -eu la -ie8ul nopţii. i-ett "i aruncă o privire şi dădu scurt din cap.

'u era o-ul care să vor+ească -ult.0n seara aceea/ chefui cu Ciorile de 3iatră şi cu 6raţii @unii/ "n 5ala ică/ deşi de dataaceasta se feri să +ea vin. Eoia să fie cât se poate de lucid.

! 5hagga/ ce lună este asta 0ncruntătura lui 5hagga era feroce.! 'eagră/ cred.



! 0n vest/ o nu-esc luna trădătorului. "ncearcă să nu te "-+eţi prea tare "n seara asta şi ve8isă ai securea ascuţită.

! 5ecurea unei Ciori de 3iatră e -ereu ascuţită/ iar securile lui 5hagga sunt -ereu cele -aiascuţite. ?dată a- tăiat +ar+a unui o-/ dar el nu şi!a dat sea-a până când nu a vrut să şi!o pieptene. Atunci i!a că8ut.

! De asta nu te piepteni tu niciodatăCiorile de 3iatră "ncepură să râdă "n hohote şi să +ată din picioare. 5hagga hohotea cel -ai

tare dintre toţi.@a -ie8ul nopţii/ castelul era "ntunecat şi tăcut. Cu siguranţă/ câteva -antii aurii de pe

8iduri i!au o+servat când au părăsit urnul âinii/ dar ni-eni nu ridică glasul. <ra âna Regeluişi era trea+a lui unde se afla.

şa su+ţire din le-n crăpă cu un pârâit 8go-otos su+ călcâiul ci8-ei lui 5hagga. 9ucăţi dele-n se "-prăştiară/ iar *rion au8i gâfâitul de spai-ă al unei fe-ei. 5hagga spintecă uşa cu treilovituri puternice de topor şi "şi croi dru- printre dărâ-ături. i-ett "l ur-ă/ apoi *rion/ păşind

cu +ăgare de sea-ă peste aşchii. Din foc -ai ră-ăseseră doar câţiva tăciuni strălucitori/ iaru-+rele se "ntindeau groase deasupra dor-itorului. Când i-ett sfâşie draperiile grele ceacopereau patul/ slu,itoarea goală "l privi cu ochi -ari/ nevinovaţi.

! e rog/ stăpâne/ nu -ă lovi. 5e dădu "napoi/ speriată şi "-+u,orată/ "ncercând să!şiacopere far-ecele fără a reuşi prea -ult.

! 3leacă/ "i spuse *rion. 'u pe tine te vre-.! 5hagga o vrea pe această fe-eie.



! 5hagga vrea toate târfele din acest oraş de târfe/ se plânse i-ett/ fiul lui i-ett.! Da/ 8ise 5hagga cu trufie. 5hagga i!ar da un copil voinic.! Dacă vrea un copil voinic/ va şti pe cine să caute/ 8ise *rion. i-ett/ condu!o afară... cu

+lândeţe/ te rog.?-ul Ars o trase pe fată de pe pat şi traversă cu ea ca-era/ +a "-+râncind!o/ +a târând!o.

6ata se "-pletici "n dreptul uşii sfărâ-ate şi a,unse afară/ pe culoar/ a,utată de o lovitură fer-ădin partea lui i-ett. Deasupra capetelor lor/ cor+ii ţipau.

*rion trase de pe pat pătura -oale/ descoperin!du!# pe arele aester 3*celle/ aflatdedesu+t.

! 5pune!-i/ Citadela e de acord să te culci cu slu,nicele depravate/ aester9ătrânul era la fel de gol ca şi fata/ deşi priveliştea era -ult -ai puţin atrăgătoare. De data

aceasta/ ochii săi acoperiţi de pleoape grele erau larg deschişi.! Ce... ce "nsea-nă asta 5unt o- +ătrân/ slu,itorul tău devotat...*rion se aşe8ă pe pat.

! Atât de devotat "ncât i!ai tri-is lui Doran ar!tell doar una dintre scrisorile -ele. 3ecealaltă i!ai dat!o surorii -ele.! '... nu/ scânci 3*celle. 'u/ e un neadevăr/ "ţi ,ur/ n!a- fost eu acela. Ear*s/ a fost Ear*s/

3ăian,enul/ te!a- prevenit...! oţi aesterii -int atât de prost 0!a- spus lui Ear*s că i!# dau 3rinţului Doran/ spre

creştere/ pe nepotul -eu/ o--en. 0!a- spus lui Degeţel că intenţione8 s!o căsătoresc pe



*rcella cu @ordul Ro+ert de <*rie. '!a- spus ni-ănui că o ofer celor din Dorne... Acel adevărse afla doar "n scrisoarea pe care ţi!a- "ncredinţat!o ţie.

3*celle apucă de un colţ al păturii.! 3ăsările s!au pierdut/ -esa,ele au fost furate sau vândute... Ear*s a fost/ sunt lucruri

despre acel eunuc pe care dacă ţi le!aş spune ţi!ar "ngheţa sângele "n vene...

! Doa-na -ea preferă să a- sângele fier+inte.! 5ă nu ai nici o "ndoială/ pentru fiecare secret pe care eunucul ţi!# şopteşte la ureche/ -ai

păstrea8ă "ncă şapte. 0ar Degeţel/ acela...! Btiu totul despre @ordul 3et*r. < aproape la fel de nede-n de "ncredere ca şi tine. 5hagga/

taie!i +ăr+ăţia şi dă!o la capre.5hagga ridică securea i-ensă/ cu două tăişuri.! 'u e nici o capră/ u-ătate!de!?-! Dă!i dru-ul.Răcnind/ 5hagga făcu un salt "nainte. 3*celle ţipă şi udă patul. rina ţâşni "n toate

direcţiile/ "n ti-p ce "ncerca să se ferească de lovitură. 5ăl+aticul "l prinse de capătul +ăr+ii al+e/tre-urătoare/ şi "i tăie trei sferturi din ea cu o singură lovitură de secure.! i-ett/ cre8i că prietenul nostru ar fi -ai săritor fără +ar+a aia după care să se ascundă

*rion "şi şterse urina de pe ci8-e cu o +ucată de pân8ă.! 0n curând va spune adevărul. 3răpastia goală a ochilor aprinşi ai lui i-ett fu inundată de

"ntuneric.! 5i-t -irosul fricii.



5hagga a8vârli o -ână de păr pe salteaua de paie şi "nhaţă ceea ce -ai ră-ăsese din +ar+ă. 'u te -işca/ aester/ porunci *rion. Când 5hagga se enervea8ă/ "i tre-ură -âinile.

! âinile lui 5hagga nu tre-ură niciodată/ 8ise uriaşul indignat/ apăsând la-a i-ensă/ "nfor-ă de se-ilună/ su+ +ăr+ia tre-urătoare a lui 3*celle şi ră8ând un alt s-oc de +ar+ă.

! De când spione8i pentru sora -ea "ntre+ă *rion. Respiraţia lui 3*celle era precipitată şi

"ntretăiată.! ot ce a- făcut a- făcut pentru Casa @annister. 9olta largă a frunţii +ătrânului strălucea

de sudoare/ iar pe pielea lui ridată atârnau s-ocuri de păr al+. ereu.../ ti-p de ani de 8ile.../no+ilul tău tată/ "n!trea+ă!# nu-ai.../ a- fost slu,itorul său devotat... cândoraşul că8use.

! Aşadar/ aful de la De+arcaderul Regelui a fost tot lucrătura ta! 3entru regat După ce Rhaegar a -urit/ ră8+oiul s!a sfârşit. Aer*s era ne+un/ Eiser*s prea

tânăr/ 3rinţul Aegon/ un copil de ţâţă/ dar regatul avea nevoie de un rege... !a- rugat să fieno+ilul tău tată/ dar Ro+ert era prea puternic şi @ordul 5tar> s!a -işcat prea iute...! 3e câţi i!ai trădat/ -ă "ntre+. Aer*s/ <ddard 5tar>/ eu... şi Regele Ro+ert/ de ase-enea

@ordul Arr*n/ 3rinţul Rhaegar nde "ncepe/ 3*celle nde se ter-ina/ ştia.5ecurea 8gârie -ărul din gâtul lui 3*celle şi atinse pielea -oale/ flască de su+ -aFilar/

+ăr+ierind ulti-ele fire de păr.



! u... nu ai fost aici/ gâfâi 3*celle când la-a "i urcă spre o+ra,i. Ro+ert... rănile lui... dacăle!ai fi vă8ut/ le!ai fi -irosit/ n!ai fi avut nici o "ndoială...

! ?/ ştiu că -istreţul a făcut trea+a "n locul tău.../ dar/ dacă ar fi lăsat trea+a pe ,u-ătateneter-inată/ cu siguranţă că ai fi isprăvit!o.

! <ra un rege destră+ălat/ "nfu-urat/ +eţiv/ afe-eiat.../ ţi!ar fi dat sora la o parte/ propria lui

regină... e rog... Renl* punea la cale să o aducă la curte pe fecioara de la 4ighgarden/ pentru a!#ispiti pe fratele său... artori stau 8eii...

! Bi ce punea la cale @ordul Arr*n! <l ştia/ 8ise 3*celle. Despre... despre...! Btiu despre ce ştia/ i!o rete8ă *rion/ care nu era dornic să afle şi 5hagga şi i-ett.! Avea de gând să!şi tri-ită soţia "napoi la <*rie/ şi fiul să fie crescut la 3iatra

Dragonului... Eoia să acţione8e...! Aşa că tu l!ai otrăvit -ai repede.! 'u/ se "-potrivi fără vlagă 3*celle. 5hagga -ârâi şi "l apucă de +ar+ă. âna +ăr+atului

era atât de vân,oasă "ncât ar fi putut să 8dro+ească craniul aes terului ca pe o coa,ă de ou dacăl!ar fi strâns.*rion ţâţâi.! A- vă8ut lacri-ile din @*s printre poţiunile tale. @!ai tri-is pe propriul aester al

@ordului Arr*n şi ai făcut singur preparatul ca să poţi fi sigur că va -uri.! ? -inciună! 9ăr+iereşte!# -ai apăsat/ sugeră *rion. 3e gât/ din nou.



5ecurea 8+ură "napoi "n ,os/ 8gâriind pielea. ? peliculă su+ţire de salivă se agită pe +u8elelui 3*celle/ "n ti-p ce gura "i tre-ura.

! A- "ncercat să!# salve8 pe @ordul Arr*n/ "ţi ,ur...! Ai gri,ă/ 5hagga/ l!ai tăiat. 5hagga -ârâi:! Dolf a adus pe lu-e luptători/ nu +ăr+ieri. Când si-ţi sângele prelingându!i!se pe gât şi

pe piept/ +ătrânul "ncepu să tre-ure/ "n ti-p ce ulti-ele puteri "l părăseau. 5e "-puţinase

parcă/ era -ai -ic şi -ai firav decât fusese când dăduseră +u8na peste el.! Da/ scânci el/ da/ Cole-on "ncepea să se de8vinovăţească/ aşa că l!a- alungat. Regina

avea nevoie ca @ordul Arr*n să fie -ort/ nu a spus ea asta/ n!ar fi putut/ Ear*s asculta/ asculta-ereu/ dar când o privea-/ ştia-. otuşi/ nu eu a- fost cel care i!a dat otrava/ ,ur. 9ătrânul"ncepu să plângă. Ear*s "ţi va

spune/ a fost servitorul lui. 4ugh "l che-a/ cu siguranţă el a făcut!o/ "ntrea+!o pe sora ta/"ntrea+!o. *rion era de8gustat.

! @egaţi!# şi luaţi!# de aici/ porunci. A8vârliţi!# "ntr!una dintre celulele negre.0l "-pinseră afară/ pe uşa sfărâ-ată.! @annister/ suspină el/ tot ce a- făcut a fost pentru @annister...Când dispăru/ *rion cercetă locuinţa pe "ndelete şi -ai adună câteva vase -ici de pe

rafturi. Cor+ii +ol+oroseau deasupra capului său "n ti-p ce lucra/ un sunet ciudat de liniştit. Eatre+ui să găsească pe cineva să se ocupe de păsări până ce de la Citadelă avea să fie tri-is un o-care să!# "nlocuiască pe 3*celle.



<l a fost cel "n care a- sperat să -ă "ncred. Ear*s şi Degeţel nu erau nici ei -ai loiali/ +ănuia *rion/ doar -ai su+tili şi/ de aceea/ -ai periculoşi. 3oate că -odul de a acţiona al tatăluisău ar fi fost -ai +un: l!ar fi che-at pe 0l*n 3a*ne/ ar fi "nălţat trei capete deasupra porţilor. Bi ce-ai privelişte "ncântătoare ar fi/ gândi el.

ARMA

ea-a taie -ai adânc decât o sa+ie/ o+işnuia să!şi spună Ar*a/ dar tea-a nu dispărea.6ăcea parte din viaţa ei de 8i cu 8i/ ca pâinea uscată şi ca +ăşicile de pe degete/ după o 8i lungăde -ers pe dru-ul aspru/ croit de ur-ele roţilor de căruţă.

Cre8use că ştia ce "nsea-nă tea-a/ dar "n acel ha-+ar de lângă ?chiul Heilor/ "nvăţase cuadevărat. ?pt 8ile a 8ăcut acolo până ce untele i!a poruncit să pornească şi până când/ "nfiecare 8i/ a vă8ut pe cineva -urind.

untele venea "n ha-+ar di-ineaţa/ după ce -ânca/ şi "l lua pe unul dintre pri8onieri la

interogatoriu. 5ătenii nu se uitau niciodată la el. 3oate aveau i-presia că dacă nu!# luau "nsea-ă/ nu!i va o+serva nici el.../ dar el "i vedea şi alegea pe cine dorea. 'u aveau unde să seascundă/ ce şiretlicuri să facă şi cu- să se ferească.

? fată "-părţi patul cu un soldat trei nopţi la rândI untele a luat!o "n cea de!a patra 8i şisoldatul

nu a spus ni-ic. n +ătrân 8â-+ăreţ le cârpea hainele şi trăncănea despre fiul său/ "nrolat"n slu,+a -antiilor aurii/ la De+arcaderul Regelui.



! < o-ul regelui/ 8icea/ un +ăr+at de năde,de/ ca şi -ine/ trup şi suflet alături de offre*.Hicea asta atât de des "ncât "ncepură să!i spună Jrup şi 5uflet pentru offre*K ori de câte ori pa8nicii nu au8eau. Jrup şi 5ufletK a fost luat "n cea de!a cincea 8i.

? tânără -a-ă/ cu faţa -âncată de vărsat!de!vânt/ se oferi să le spună de +unăvoie tot ceştia/ dacă "i pro-iteau să nu se atingă de fata ei. untele o ascultă până la capăt/ iar "n di-ineaţa

ur-ătoare o luă pe fată/ ca să fie sigur că nu!i va ascunde ni-ic.Cei aleşi erau interogaţi "n faţa tuturor celorlalţi pri8onieri/ ca să vadă cu toţii ce soartă "i

aşteaptă pe re+eli şi pe trădători. n +ăr+at pe care ceilalţi "l nu-eau Gâdilătorul punea"ntre+ările. Avea o faţă atât de o+işnuită şi straie atât de si-ple/ "ncât Arr*a l!ar fi putut lua dreptsătean "nainte de a!# vedea la trea+ă.

! Gâdilătorul "i face să urle atât de tare "ncât fac pe ei/ le spuse gâr+ovul +ătrân Chis*c>.<ra +ăr+atul pe care "ncercase să!# -uşte/ cel care o nu-ise -ică săl+ăticiune şi "i lovise capulcu pu-nul "n-ă!nuşat "n 8ale. neori "l a,uta pe Gâdilător. Alteori "l a,utau ceilalţi. 5er GregorClegane "nsuşi stătea ne-işcat/ privind şi ascultând/ până ce victi-a -urea.

"ntre+ările erau -ereu aceleaşi: <Fista aur ascuns "n sat Argint/ pietre preţioase ai era-âncare nde era @ordul 9eric Dondarrion Care dintre săteni l!au a,utat Când a plecat/"ncotro s!a "ndreptat Câţi oa-eni erau cu el Câţi cavaleri/ câţi arcaşi/ câţi soldaţi Ce ar-eaveau Câţi erau călare Câţi erau răniţi Ce alt duş-an -ai vă8useră Cât de nu-eroşi CândCe fla-uri ar+orau nde se duceau <Fista aur ascuns "n sat Argint/ pietre preţioase nde era@ordul 9eric Dondarion Câţi oa-eni erau cu el 0n cea de!a treia 8i/ Arr*a ar fi putut pune ea"nsăşi "ntre+ările.



Găsiră puţin aur/ puţin argint/ un sac -are cu -onede de ara-ă/ un pocal "ncrustat cugranat pentru care doi soldaţi aproape că a,unseră să se +ată. Aflară că @ordul 9eric avea cu el8ece -uritori de foa-e/ sau o sută de cavaleri călări/ că plecaseră spre vest/ spre nord sau spresud/ că trecuse lacul cu +arca şi că era puternic ca un 8i-+ru sau slă+it de he-oragie. 'i-eni nusupravieţuise interogatoriului/ nici +ăr+at/ nici fe-eie/ nici copil. Cel -ai puternic a ră-as "n

viaţă până la lăsarea serii. rupurile le erau atârnate dincolo de focuri/ pentru lupi.3ână când a,unseră să plece/ Arr*a ştia că nu era dansatoare pe apă. 5*rio 6orel nu i!ar fi

lăsat niciodată să!# do+oare şi să!i ia sa+ia/ nici nu ar fi stat deoparte când l!au ucis pe @o--*âini Eer8i. 5*rio nu ar fi ră-as tăcut "n acea casă de piatră/ nici nu s!ar fi a-estecat supus printre ceilalţi pri8onieri. @upul străvechi era +la8onul Casei 5tar>/ dar Ar*a se si-ţea -aidegra+ă ca un -iel "ncon,urat de o tur-ă de oi. 0i ura pe săteni pentru lipsa lor de voinţă/ aproapela fel de -ult cuse ura pe ea "nsăşi.

@annisterii "i luaseră totul: tată/ prieteni/ casă/ speranţă/ cura,. nul "i luase Acul/ "n ti-p cealtul "i rupsese sa+ia de le-n pe genunchi. 0i luaseră până şi secretul stupid. 4a-+arul era destul

de -are ca să se poată furişa "ntr!un colţ să se uşure8e când nu se uita ni-eni/ dar pe dru- eraaltfel. 5e a+ţinu cât putu -ai -ult/ dar "n cele din ur-ă se aşe8ă pe vine lângă un tufiş şi "şi dădu ,os pantalonii "n faţa tuturor. Avea de ales: asta sau făcea pe ea. 3lăcintă 6ier+inte se uită la ea cuochi -ari/ rotun8i/ dar ni-eni altcineva nu se sinchisi să privească. 6ete!oi sau +ăieţi!oi. @ui 5erGregor şi oa-enilor lui nu părea să le pese.

Cei care "i ţineau ostatici nu le per-iteau să flecărească. ? +u8ă spartă o "nvăţă pe Ar*a să!şi ţină gura. Alţii nu "nvăţară deloc. n +ăiat de trei ani nu -ai "nceta să!şi strige tatăl/ aşa că i!au



8dro+it faţa cu un +u8dugan. 3e ur-ă -a-a +ăiatului "ncepu să plângă/ aşa "ncât Raff cel Dulcea ucis!o şi pe ea.

Ar*a "i privea -urind şi nu făcea ni-ic. @a ce +un să fii cura,os na dintre fe-eile alese pentru interogatoriu "ncercase să fie cura,oasă/ dar -urise ţipând/ ca toţi ceilalţi. 'u erau oa-enicura,oşi "n acel grup/ doar oa-eni speriaţi şi "nfo-etaţi. a,oritatea erau fe-ei şi copii. Cei

câţiva +ăr+aţi erau foarte +ătrâni sau foarte tineri/ ceilalţi fuseseră legaţi "n lanţuri despân8urătoarea aceea şi lăsaţi pradă lupilor şi ciorilor. Gendr* fusese cruţat doar pentru cărecunoscuse că şi!a făcut singur coiful cu coarneI fierarii sau ucenicii de fierari erau prea valoroşica să fie o-orâţi.

<rau duşi să!# slu,ească pe @ordul *in @annister la 4arrenhal/ le!a spus untele.! 5unteţi trădători şi re+eli/ aşa că -ulţu-iţi!le 8eilor voştri că @ordul *in vă dă această

şansă. < -ai -ult decât aţi pri-i de la tâlhari. 5upuneţi!vă/ slu,iţi şi trăiţi.! 'u e corect/ nu/ o au8i pe!o +ătrână uscăţivă plângându!i!se alteia/ la culcare. '!a-

trădat ni-ic/ ceilalţi au năvălit şi au luat ce au vrut/ la fel ca şi ăştia.

! Dar @ordul 9eric nu ne!a făcut nici un rău/ şopti prietena sa. Bi preotul acela roşu care "l"nsoţea a plătit pentru tot ce au luat.! A plătit i!a luat două găini şi -i!a dat o +ucată de hârtie cu un se-n pe ea. 3ot să

-ănânc o +ucăţică de hârtie veche şi 8drenţuită/ te "ntre+ eu "-i poate da ouă 3rivi "-pre,ur săvadă dacă era prin prea,-ă vreun stră,er şi scuipă de trei ori. Asta e pentru clanul ull*/ asta pentru @annisteri şi asta pentru clanul 5tar>.



! < păcat şi e ruşine/ şuieră un +ătrân. Când +ătrânul rege era "ncă "n viaţă/ n!ar fi "ngăduitaşa ceva.

! Regele Ro+ert "ntre+ă Ar*a/ uitând de sine.! Regele Aer*s/ fie +inecuvântat de 8ei/ răspunse cu voce tare +ătrânul. n stră,er se

apropie/ ca să!i reducă la tăcere. 9ătrânul "şi pierdu a-+ii dinţi/ iar "n noaptea aceea nu -ai vor+i

ni-eni.0n afară de pri8onieri/ 5er Gregor -ai ducea cu el o du8ină de porci/ o cuşcă cu găini/ o

vacă sfri,ită cu lapte şi nouă căruţe de peşte sărat. untele şi oa-enii lui aveau cai/ dar pri8onierii -ergeau cu toţii pe ,os/ iar cei prea sla+i ca să ţină pasul erau o-orâţi pe loc/ la fel catoţi cei destul de nechi+8uiţi care "ncercau să fugă. 'oaptea/ stră,erii duceau fe-ei "n tufişuri şi-a,oritatea parcă aşteptau asta şi se supuneau destul de uşor. ? fată/ -ai drăguţă decât celelalte/era o+ligată să -eargă cu patru sau cinci +ăr+aţi "n fiecare noapte/ până ce!# lovi pe unul cu o piatră. 5er Gregor "i puse pe toţi să se uite cu- "i taie capul cu o singură lovitură a sa+iei sale-ari/ pentru două -âini.

! @ăsaţi trupul fetei la lupi/ porunci el când ter-ină trea+a/ dându!i sa+ia scutierului său pentru a o curăţa.Ar*a se uita pie8iş la Ac/ atârnat la şoldul unui soldat chel/ cu +ar+a neagră/ pe nu-e

3olliver. < +ine că -i!au luat!o/ gândi ea. Altfel ar fi "ncercat să!# ucidă pe 5er Gregor/ iar el arfi tăiat!o "n două şi ar fi lăsat!o şi pe ea pradă lupilor.

3olliver nu era atât de rău ca unii dintre ceilalţi/ deşi "i furase Acul. 0n noaptea când a fost prinsă/ oa-enii lui @annister fuseseră pentru ea străini fără nu-e/ cu chipuri ase-ănătoare/ cu-



le erau şi coifurile/ dar a,unsese să!i cunoască pe toţi. re+uia să ştii cine era leneş/ cine crud/cine era deştept şi cine prost. re+uia să afli că/ deşi cel căruia "i spuneau Gură de Rahat avea cea-ai spurcată li-+ă pe care o au8ise vreodată/ +ăr+atul "ţi dădea o +ucată de pâine "n plus dacăcereai/ "n ti-p ce veselul +ătrân Chis!*c> şi Raff cel cu vor+a dulce ţi!ar da doar un dos de pal-ă.

Ar*a privea/ asculta şi "şi şlefuia ura/ aşa cu- Gendr* "şi şlefuise cândva coiful cu coarne.Dunsen purta acu- acele coarne de taur/ iar ea "l ura pentru asta. 0l ura pe 3olliver pentru Ac şi "lura pe +ătrânul Chis*c> care credea că e a-u8ant. 0ar pe Raff cel Dulce/ care!şi trecuse suliţa prin gâtul lui @o--*/ "l ura şi -ai -ult. 0l ura pe 5er A-or* @orch pent ru Moren şi "l ura pe 5erer*n rant pentru 5*rio/ "l ura pe Câine pentru că #!a ucis pe *cah/ fiul -ăcelarului/ "i ura pe5er 0l*n şi pe 3rinţul offre* şi pe regină de dragul tatălui ei/ al lui o- Grăsanul/ al lui Des-ondşi al celorlalţi/ chiar şi pentru @ad*/ lupoaica 5ansei. Gâdilătorul era aproape prea "nfricoşător casă!# urăşti. neori/ putea aproape să uite că era cu ei. Când nu punea "ntre+ări/ era doar un soldat printre ceilalţi/ -ai tăcut decât -a,oritatea/ cu un chip ca al altor o -ie de +ăr+aţi.

0n fiecare seară/ Ar*a le rostea nu-ele: 5er Gre!gor/ "i şoptea ea pernei de piatră/ Dunsen/3olliver/ Chis*c>/ Raff cel Dulce/ Gâdilătorul şi Câinele/ 5er A-or*/ 5er 0l*n/ 5er er*n/Regele offre*/ Regina Cersei. @a Linterfell/ Ar*a se ruga cu -a-a sa "n te-plul septi- şi cutatăl său "n pădurea 8eilor/ dar nu erau 8ei aici/ pe dru-ul către 4arrenhal/ iar "nşiruirea ei denu-e era singura rugăciune pe care se sinchisea s!o ţină -inte.

0n fiecare 8i -ărşăluiau şi "n fiecare seară Ar*a rostea şirul ei de nu-e/ până ce/ "n sfârşit/copacii "ncepură să se rărească/ cedând locul unui peisa, pestriţ de coline do-oale/ râuri şerpuite



şi câ-puri scăldate "n soare/ unde ruinele oraşelor arse se "nălţau negre/ ca nişte dinţi stricaţi.ai trecu o 8i lungă de -arş până ce 8ăriră "n depărtare turnurile 4arren!halului/ profilându!sedincolo de apele al+astre ale lacului.

Ea fi -ai +ine după ce vor a,unge la 4arrenhal/ se "-+ăr+ătau "ntre ei pri8onierii/ dar Ar*anu era atât de sigură. "şi a-inti poveştile 9ătrânei 'an despre castelul construit pe frică. 4arren

cel 'egru a-estecase sânge de o- "n -ortar/ o+işnuia să spună 'an/ co+orând glasul/ astfel "ncâtcopiii erau nevoiţi să se aplece -ai aproape ca să audă/ dar dragonii lui Aegon i!au pâr,olit pe4arren şi pe toţi fiii săi "ntre 8idurile -ari de piatră. Ar*a "şi -uşcă +u8a/ "n ti-p ce "naintacălcând cu picioarele +ătătorite. 'u va -ai dura -ult/ "şi spuse/ acele turnuri nu pot fi la -ai-ult de câteva -ile depărtare.

otuşi/ -erseră 8iua "ntreagă şi aproape toată 8iua ur-ătoare "nainte de a a,unge/ "n sfârşit/la -arginea oştirii @ordului *in/ care!şi aşe8ase ta+ăra la vest de castel/ "n -i,locul ruinelorarse ale oraşului. Din depărtare/ 4arrenhal era a-ăgitor/ pentru că era atât de i-ens. Hidurile salecolosale de apărare se ridicau "n spatele lacului/ a+rupte şi neaşteptate ca piscurile unor -unţi/ "n

ti-p ce/ deasupra parapetelor/ şirurile de catapulte din le-n şi fier păreau -ici ca nişte gândaci.Duhoarea răspândită de oastea @annisterilor a,unse la Ar*a cu -ult "nainte de a putea sădesluşească "nse-nele de pe fla-urile care răsăreau de!a lungul ţăr-ului/ "n vârful pavilioaneloroa-enilor vestului. După -iros/ Ar*a "şi dădea sea-a că @ordul *rion era aici de ceva vre-e.@atrinele care "ncon,urau ta+ăra erau arhipline şi colcăiau de -uşte/ iar pe ţăruşii ascuţiţi care prote,au peri-etrul vă8u un puf palid/ ver8ui.



Casa porţii de la 4arrenhal/ "n sine la fel de i-punătoare ca area 6ortăreaţă de laLinterfell/ era pe cât de -asivă/ pe atât de distrusă/ cu pietrele fisurate şi decolorate. De afară/doar vârfurile a cinci turnuri i-ense puteau fi 8ărite "n spatele 8idurilor. Cel -ai scund dintre eleera de două ori -ai "nalt decât cel -ai -are turn din Linterfell/ dar nu se avânta "n vă8duh ca unturn adevărat. Ar*a se gândi că arătau ca degetele chircite/ noduroase/ ale unui +ătrân/ or+ecăind

după un nor trecător. "şi a-inti că 'an "i spusese cuse topise piatra şi cuse scursese/ precu-ceara de lu-ânări/ "n ,os/ pe trepte şi pe ferestre/ răspândind o strălucire sângerie/ dogoritoare/căutându!# pe 4arren "n ascun8ătoare. 0 se părea verosi-ilI fiecare turn era -ai grotesc şi -aidifor- decât celălalt/ 8grunţuros/ crăpat şi distrus.

! 'u vreau să -erg acolo/ protestă 3lăcintă 6ier+inte "n ti-p ce 4arrenhalul "şi deschidea porţile "n faţa lor. Acolo sunt fanto-e.

Chis*c> "l au8i/ dar de data aceasta/ se -ulţu-i să 8â-+ească.! 9rutarule/ ai de ales. Eino să te alături fanto-elor/ sau ră-âi de unul singur.3lăcintă 6ier+inte intră/ alături de ceilalţi. 0n răsunătoarea sală de +aie din piatră şi le-n/

ostaticii fură de8+răcaţi şi puşi să se spele şi să se frece +ine "n că8i pline cu apă fier+inte. Două +ătrâne fioroase supravegheau procesul/ discutând despre ei fără -ena,a-ente/ de parcă ar fi fostnişte -ăgari proaspăt achi8iţionaţi. Când veni rândul Ar*ei/ upâneasa A-a+el cloncănide8apro+ator la vederea picioarelor sale/ "n ti-p ce upâneasa 4arra "i pipăi +ătăturile de pedegete/ do+ândite "n lungile ore de eFerciţii cu Acul.



! @e!a făcut frecând untul/ pun pariu/ 8ise ea. <şti vreo progenitură de fer-ier/ nu!i aşa <i/nu contea8ă/ fata -ea/ ai şansa să a,ungi -ai sus "n lu-ea aceasta dacă -unceşti din greu. Dacănu!ţi vei da silinţa/ vei fi +ătută. Bi cu- "ţi 8ice

Ar*a nu "ndră8nea să!şi spună adevăratul nu-e/ dar nici Arr* nu era +un/ căci era un nu-ede +ăiat şi puteau vedea că nu era +ăiat.

! 'evăstuică/ 8ise ea/ rostind pri-ul nu-e de fată care "i veni "n -inte. @o--* "-i 8icea 'evăstuică.

! "-i dau sea-a de ce/ pufni upâneasa A-a+el. 3ărul ăla ca de sperietoare/ care -ai e şicui+ pentru păduchi/ pe deasupra. 0l vo- tăia şi pe ur-ă treci la +ucătărie.

! Aş prefera să "ngri,esc caii. Ar*ei "i plăceau caii şi poate/ fiind "n gra,duri/ ar fi putut săfure unul şi să evade8e.

5tăpâna 4arra o pocni atât de tare "ncât +u8a u-flată i se sparse din nou.! Bi ţine!ţi gura/ altfel o s!o capeţi şi -ai rău. 'u ţi!a cerut ni-eni părerea.5ângele din gură avea un gust sărat/ de -etal. Ar*a plecă privirea fără să spună ni-ic. Dacă

aş avea "ncă Acul/ n!ar "ndră8ni să -ă lovească/ gândi ea poso-orâtă.! @ordul *in şi cavalerii lui au gră,dari şi slu,itori care să se "ngri,ească de caii lor/ n!aunevoie de una ca tine/ 8ise upâneasa A-a+el. 9ucătăriile sunt curate şi "ngri,ite/ iar acolo e-ereu un foc cald/ lângă care poţi dor-i/ şi -âncare din +elşug. 3oate te!ai fi descurcat acolo/dar văd că nu eşti fată isteaţă. 4arra/ cred că tre+uie să i!o dă- lui Leese.

! Dacă cre8i tu/ A-a+el.



0i dădură o haină de lână aspră/ cenuşie/ şi o pereche de pantofi care nu!i erau +uni şi otri-iseră de acolo.

Leese era un slu,+aş de rând al urnului 3lângător/ un o- "ndesat/ cu un +u+oi de nascărnos şi un cui+ de furuncule roşii/ infla-ate/ "ntr!un colţ al +u8elor sale cărnoase. Ar*a era printre cei şase pri8onieri tri-işi la el. 0i privi de sus până ,os cu ochi sfredelitori.

! @annisterii sunt generoşi cu cei care "i slu,esc +ine/ o onoare pe care ni-eni de teapavoastră nu o -erită/ dar "n vre-e de ră8+oi o-ul se descurcă doar cu ce are la "nde-ână. unciţicu râvnă şi vedeţi!vă de trea+ă/ şi s!ar putea ca "ntr!o 8i să vă ridicaţi la fel de sus ca -ine. Dar/dacă vă gândiţi să vă +a8aţi pe +unătatea stăpânului/ la -ine veţi a,unge după ce pleacă el. 3ăşeaţanţoş dintr!o parte "n alta/ "n faţa lor/ spunându!le cu- nu tre+uie să se uite niciodată "n ochiicelor de o+ârşie no+ilă/ să nu vor+ească

ne"ntre+aţi/ nici să nu stea "n calea stăpânului. 'asul -eu nu -ă "nşală niciodată/ se făli el.5i-t -irosul sfidării/ si-t -irosul -ândriei/ si-t -irosul nesupunerii. Dacă si-t i8ul uneiase-enea duhori/ veţi da socoteală. Când vă adul-ec/ nu vreau să si-t altceva decât -irosul

fricii.



DAENERYS

3e 8idurile Sarthului/ oa-enii +ăteau gongul vestind sosirea ei/ "n ti-p ce alţii suflau "n

cornuri ciudate/ care le "ncon,urau trupurile ca nişte şerpi -ari de +ron8. ? coloană de oa-enicălare pe că-ile ieşi din oraş pentru a!i fi gardă de onoare. Călăreţii purtau ar-uri cu sol8i deara-ă/ coifuri cu cioc "-podo+ite cu colţi de ara-ă şi cu pene lungi/ negre/ -ătăsoase/ stând"nălţaţi "n şeile "ncrustate cu granate şi ru+ine. Că-ilele erau acoperite cu pături/ "n sute de culoridiferite.

! Sarth e cel -ai -are oraş care a eFistat sau va eFista vreodată/ "i spusese 3*at 3ree -aide-ult/ pe când se aflau printre oasele din Eaes olorro. <ste centrul lu-ii/ poarta dintre nord şisud/ puntea dintre est şi vest/ vechi de când lu-ea şi atât de -ăreţ/ "ncât 5aathos cel "nţelept şi!ascos ochii după ce #!a privit pentru pri-a oară/ ştiind că tot ceea ce ur-a să vadă de atunci

"nainte i se va părea/ prin co-paraţie/ sordid.Dan* considera cuvintele vră,itorului ca- eFagerate/ dar splendoarea -arelui oraş era denetăgăduit. rei 8iduri groase/ sculptate cu -ăiestrie/ "ncon,urau Sarthul. Hidul eFterior era dingresie roşie/ "nalt de trei8eci de picioare şi decorat cu ani-ale: şerpi târându!se/ ulii 8+urând/ peşti "notând/ intercalaţi cu lupi din pustiul roşu/ cu cai suri şi elefanţi -on!struoşi. 3eretele din-i,loc/ "nalt de două8eci de picioare/ era din granit gri/ acoperit de scene de ră8+oi: să+ii"ncăierate/ scuturi şi suliţe/ săgeţi "n 8+or/ eroi "n luptă/ copii -ăcelăriţi şi ruguri aprinse. Hidul



interior era de cincispre8ece picioare "nălţi-e/ din -ar-ură neagră/ cu sculpturi care o făcură peDan* să roşească până ce şi!a spus că e o proastă. 'u era fecioarăI dacă se putea uita la scenelede -ăcel de pe 8idul cenuşiu/ de ce ar tre+ui să!şi "ndepărte8e privirile de la i-aginile unor +ăr+aţi şi fe-ei care!şi ofereau unul altuia plăcere

3orţile eFterioare erau +andate cu ara-ă/ cele din -i,loc cu fier/ iar cele din interior erau

ţintuite cu ochi de aur. oate se deschiseră la apropierea lui Dan*. 0n vre-e ce intra călare "noraş/ pe calul ei argintiu/ copii -ici se repe8iră să presare flori "n calea ei. 3urtau sandale aurii şierau pictaţi "n culori vii/ fără ni-ic altceva pe ei.

oate culorile care lipseau de la Eaes olorro "şi găsiseră dru-ul către SarthI clădirile se"ngră-ădeau "n ,urul ei/ fantastice ca un vis fe+ril/ "n nuanţe de trandafiriu/ violet şi ocru. recu pe su+ un arc de +ron8/ construit "n for-a unor şerpi care se "-perecheau/ cu sol8i/ fulgi delicaţide ,ad/ o+sidian şi lapis la8uli. urnuri "nguste se ridicau -ai "nalte decât vă8use Dan* vreodată/iar fântâni "ngri,ite construite "n for!-e de grifoni/ de dragoni şi de -anticore u-pleau fiecare piaţă.

Sartheenii stăteau pe -arginea stră8ilor şi priveau din +alcoanele lor delicate care păreau prea fragile ca să le suporte greutatea. <rau oa-eni "nalţi/ pali8i/ "-+răcaţi "n pân8ă/ satin şi +lănuri de tigru/ fiecare fiind un lord sau o doa-nă "n ochii lui Dan*. 6e-eile purtau rochii carelăsau un sân de8golit/ "n ti-p ce +ăr+aţii preferau că-ăşi de -ătase cu şiraguri de -ărgăritare.recând pe lângă ei/ cu haina!i din piele de leu şi cu Dragonul negru pe un u-ăr/ Dan* se si-ţea ,erpelită şi +ar+ară. ?a-enii ei "i nu-eau pe Sartheeni J?a-eni de @apteK/ pentru că erau pali8i/iar hal Drogo visase la 8iua când va putea pustii -arile oraşe din est. 3rivi la călăreţii ei de



sânge/ cu ochii negri/ -igdalaţi/ care nu lăsau să li se ghicească gândurile. ?are ei nu văd altcevadecât prada se "ntre+ă ea. Cât de săl+atici tre+uie să le păre- acestor Sartheeni

3*at 3ree conducea -icul ei >halasar spre centrul unei arcade i-ense/ unde se "nălţau/ pecoloane de -ar-ură verde şi al+ă/ eroii străvechi ai oraşului/ de trei ori -ai "nalţi decât staturaunui o-. recură printr!un +a8ar aflat "ntr!o clădire cavernoasă/ al cărei tavan din şipci gă8duia o

-ie de păsări viu colorate. 3e 8idurile terasate/ deasupra prăvăliilor/ "nfloreau ar+ori şi flori/ "nti-p ce dedesu+t/ parcă tot ceea ce 8eii aşe8aseră "n această lu-e era de vân8are.

Ar-ăsarul ei se retrase sperios când prinţul negustor Oaro Ohoan DaFos se "ndreptă cătreeaI caii nu suportau apropierea că-ilelor/ descoperise Dan*.

! Dacă ve8i aici ceva ce ţi!ai dori/ o/ prea fru-oasă fe-eie "ntre fe-ei/ tre+uie doar să spuişi va fi al tău/ "i strigă Oaro de pe şaua sa "-podo+ită cu coarne.

! Sarth "nsuşi este al ei/ nu are nevoie de fleacuri/ vor+i cu glas cântat 3*at 3ree/ o-ul cu +u8e al+astre/ din cealaltă parte. Ea fi aşa cu- a- pro-is/ halessi. Eino cu -ine la Casa Celor 'e-uritori şi vei +ea din adevăr şi din "nţelepciune.

! De ce ar avea nevoie de 3alatul tău de 3raf/ când eu "i pot da lu-ina soarelui/ apă dulce şi-ătăsuri "n care să doar-ă "i 8ise Oaro vră,itorului. Cei reispre8ece vor aşe8a o coroană de ,adnegru şi opale de foc pe fru-osul ei cap.

! 5ingurul palat pe care "l doresc este castelul roşu de la De+arcaderul Regelui/ no+ile3*at. Dan* era circu-spectă "n privinţa vră,itorului/ -aegi irri a8 Duur o prevenise asupracelor care se ,ucau de!a vră,itoria. Bi dacă -ai -arele Sarthului vrea să!-i facă daruri/ să!-i deacoră+ii şi să+ii/ ca să!-i redo+ândesc ceea ce!-i aparţine de drept.



Colţurile +u8elor al+astre ale lui 3*at se ridicară/ "ntr!un 8â-+et graţios.! Ea fi aşa cu- porunceşti/ haleesi. 5e "ndepărtă/ legănându!se odată cu -işcarea că-ilei/

cu veş-intele lungi/ "-podo+ite cu -ărgăritare/ fluturând "n ur-a lui.! ânăra regină e "nţeleaptă/ "n ciuda anilor săi/ "i şopti Oaro Ohoan DaFos de pe şaua

"naltă. 0n Sarth eFistă o 8icală: Casa unui vră,itor e construită pe oase şi pe -inciuni.

! Atunci de ce co+oară oa-enii glasul când vor+esc despre vră,itorii din Sarth 3uterea şi"nţelepciunea lor e venerată "n tot estul.

! Cândva au fost puternici/ fu de acord Oaro/ dar acu- sunt ridicoli/ ca acei +ătrâni soldaţilipsiţi de vlagă/ care se fălesc cu vite,ia lor -ultă vre-e după ce puterea şi priceperea i!au părăsit. "şi citesc sulurile sfărâ-ate/ +eau u-+ra!"nserârii până ce li se al!+ăstresc +u8ele şi facalu8ii la puteri de te-ut/ dar/ "n co-paraţie cu cei de dinaintea lor/ sunt nişte păstăi goale.Darurile lui 3*at 3ree se vor transfor-a "n praf "n -âinile tale/ te previn.

Dădu +ice că-ilei şi se "ndepărtă.! Cioara chea-ă cor+ul "napoi/ -ur-ură 5er orah "n @i-+a Co-ună din Lesteros.

Cavalerul eFilului -ergea călare "n dreapta ei/ ca "ntotdeauna. 3entru intrarea lor "n Sarth/ lăsasedeoparte veş-intele Dothra>i şi "şi puse din nou platoşa/ 8alele şi straiele de lână ale Celor BapteRegate "ndepărtate. Ai face +ine să!i eviţi pe a-ândoi/ "nălţi-ea a.

! Acei +ăr+aţi -ă vor a,uta să!-i capăt coroana/ răspunse ea. Oaro are o avere uriaşă/ iar3*at 3ree...

! ... se preface că are putere/ o co-pletă fulgerător cavalerul. 3e tunica sa verde!"nchis/ursul Casei



or-ont stătea pe la+ele din spate/ negru şi fioros. orah nu arăta -ai puţin feroce "n ti-pce scruta "ncruntat -ulţi-ea care u-plea +a8arul. '!aş 8ă+ovi -ult aici/ regina -ea. "-idisplace chiar şi -irosul acestui loc. Dan* 8â-+i.

! 3oate că si-ţi -iros de că-ile. Sartheeni au un -iros destul de dulce pentru nasul -eu.! irosurile dulci sunt uneori folosite pentru a le acoperi pe cele infecte.

arele -eu urs/ gândi Dan*. 5unt regina lui/ dar voi fi -ereu şi puiul lui/ şi -ă va pă8i"ntotdeauna. ? făcea să se si-tă "n siguranţă/ dar "n acelaşi ti-p o "ntrista. Bi!ar fi dorit să!#iu+ească -ai -ult decât "l iu+ea.

Oaro Ohoan DaFos "i oferise lui Dan* ospitalitatea casei sale pe ti-pul cât se va afla "noraş. 5e aşteptase la ceva -ăreţ/ dar nu se aşteptase la un palat -ai -are decât -ulte târguri la unloc. 3alatul lui agister 0ll*rio pare ca+ana unui porcar pe lângă acesta/ gândi ea. Oaro ,urase călocuinţa lui "i putea gă8dui conforta+il pe toţi oa-enii ei/ cu tot cu caiI "ntr!adevăr/ "i "nghiţea. 0ifusese reparti8ată o aripă "ntreagă. r-a să ai+ă propriile grădini/ un +a8in din -ar-ură/ un turnde o+servaţie şi la+irintul vră,itorului. 5clavii se vor ocupa de toate nevoile ei. 0n ca-erele ei/

podelele erau din -ar-ură verde/ pereţii erau acoperiţi cu draperii colorate din -ătase caresclipeau la fiecare pală de vânt.! <şti prea generos/ "i spuse lui Oaro Ohoan DaFos.! 3entru a-a Dragonilor nici un dar nu este prea -are. Oaro era un o- elegant/ cu capul

pleşuv şi un nas -are ca un cioc/ acoperit cu opal/ ru+ine şi cu sol8i de ,ad. âine/ te vei ospătacu păun şi li-+ă de ciocârlie şi vei asculta o -u8ică de-nă de cea -ai fru-oasă dintre fe-ei.Cei reispre8ece vor veni să!ţi aducă o-agii/ şi toţi -ai -arii Sarthului.



oţi -ai -arii Sarthului vor veni sa!-i vadă dragonii/ gândi Dan*/ dar "i -ulţu-i lui Oaro pentru a-a+ilitate "nainte de a se despărţi de el. 3*at 3ree plecă şi el/ pro-iţând să le ceară Celor 'e-uritori o audienţă.

! ? onoare rară/ ca ninsorile de vară."nainte de pleca/ "i sărută picioarele goale cu +u8ele sale al+ăstrii şi o o+ligă să accepte un

dar/ un vas cu o po-adă care/ ,ura el/ "i va per-ite să vadă spiritele aerului. lti-ul dintrevi8itatori care plecă fu Suaithe/ pre8icătoarea. De la ea/ Dan* pri-i doar un avertis-ent:

! 3ă8eşte!te/ spuse fe-eia cu -asca roşie/ lăcuită.! De cine! De toţi. Eor veni 8i şi noapte să vadă -inunea care s!a născut din nou "n lu-e/ şi când

vor vedea/ vor râvni. Căci dragonii sunt foc "ntrupat/ iar focul este putere.Când plecă şi Suaithe/ 5er orah 8ise:! Adevăr grăieşte/ regina -ea.../ deşi nici ea nu!-i place -ai -ult decât ceilalţi.! 'u o "nţeleg.

3*at şi Oaro o copleşiseră cu pro-isiuni din clipa "n care i!au 8ărit dragonii/ declarându!seslu,itorii ei devotaţi "n toate/ dar de la Suaithe se alesese doar cu un cuvânt criptic. Bi o tul+urafaptul că nu vă8use niciodată chipul fe-eii. A-inteşte!ţi de irri a8 Duur/ "şi spuse.A-inteşte!ţi trădarea. Apoi se adresă călăreţilor ei de sânge:

! Eo- continua să ave- propria noastră pa8ă cât ti-p vo- sta aici. Eedeţi ca ni-eni să nuintre "n aripa aceasta a castelului fără per-isiunea -ea şi aveţi gri,ă ca dragonii să fie +ine pă8iţi.

! Aşa vo- face/ haleesi/ răspunse Aggo.



! A- vă8ut doar acele părţi ale Sarthului pe care 3*at 3ree a vrut să le vede-/ continuăea. Ra>haro/ du!te şi ve8i restul şi spune!-i ce ai descoperit. 0a cu tine +ăr+aţi de năde,de ! şife-ei/ ca să -eargă "n locurile unde +ăr+aţii nu au acces.

! Cu- spui/ aşa voi face/ sânge din sângele -eu/ 8ise Ra>haro.! 5er orah/ caută docurile şi ve8i ce fel de coră+ii sunt ancorate. A trecut o ,u-ătate de an

de când a- au8it ulti-a dată veşti de la Cele Bapte Regate. 3oate că 8eii au tri-is aici vreuncăpitan vrednic din Les!teros/ cu o cora+ie care să ne ducă acasă.

Cavalerul se "ncruntă.! Asta nu ar fi politicos. 8urpatorul te!ar ucide/ e li-pede ca lu-ina 8ilei. or-ont "şi

agăţă degetele de cingătoare. @ocul -eu e aici/ lângă tine.! ă poate pă8i şi hogo. u cunoşti -ai -ulte li-+i decât oricare dintre călăreţii de

sânge/ iar clanulDothra>i nu are "ncredere "n -are şi "n cei care navighea8ă. Doar tu poţi să "ndeplineşti

această -isiune. Du!te printre coră+ii şi vor+eşte cu echipa,ele/ află de unde sunt şi "ncotro se

"ndreaptă/ şi ce fel de oa-eni le conduc.6ără tragere de ini-ă/ eFilatul "ncuviinţă.! Cu- spui/ regina -ea.După ce plecară toţi/ slu,itoarele o de8+răcară de veş-intele -urdare pe care le purta/ iar

Dan* -erse "n vârful degetelor spre locul unde se afla +a8inul de -ar-ură/ plin cu peşti auriicare "ncepură/ curioşi/ să!i ciugulească pielea/ gâdilând!o. 0i făcea +ine să "nchidă ochii şi să plutească/ ştiind că putea să se odihnească după pofta ini-ii. 5e "ntre+a dacă 6ortăreaţa lui



Aegon avea un ase-enea +a8in şi grădini "n-ires-ate/ pline de lavandă şi de -entă. re+uie săai+ă/ cu siguranţă. Eiser*s a spus "ntotdeauna că Cele Bapte Regate sunt -ai fru-oase decâtorice alt loc de pe pă-ânt.

Gândul la casa ei o nelinişti. Dacă iu+itul ei soţ ar fi fost "n viaţă/ şi!ar fi condus >halassarul peste apele otrăvite şi ar fi -ăturat din cale duş-anii/ dar puterea lui părăsise această lu-e.

Călăreţii ei de sânge ră-ăseseră devotaţi pe viaţă şi pricepuţi "n luptă/ dar "n felul lor. Dothra>ii ,efuiau oraşe şi prădau regate/ nu le conduceau. Dan* nu dorea să transfor-e De+arcaderulRegelui "n ruine "nnegrite/ +ântuite de fanto-e. 5e scăldase destul "n lacri-i. Ereau să a- unregat fru-os/ sâ!l u-plu de +ăr+aţi voinici/ fecioare drăgălaşe şi copii veseli. Ereau ca oa-enii-ei să 8â-+ească atunci când -ă văd trecând/ aşa cu- spunea Eiser*s că 8â-+eau când "lvedeau pe tatăl -eu.

Dar "nainte de a putea face asta/ tre+uia să cucerească.8urpatorul te va ucide/ e li-pede ca lu-ina 8ilei/ spusese or-ont. Ro+ert "l o-orâse pe

+ravul ei frate Rhaegar/ şi unul dintre sclavii săi trecuse -area Dothra>i să o otrăvească pe ea şi

pe fiul ei nenăscut. 5e spunea că Ro+ert 9aratheon era puternic ca un taur şi ne"nfricat "n luptă/un o- care nu iu+ea ni-ic -ai presus decât ră8+oiul. Bi alături de el erau -arii lor8i pe carefratele ei "i nu-ise câinii 8urpatorului: <ddard 5tar>/ cu ochii săi reci şi cu ini-a "ngheţată/ şi@annisterii aurii/ tată şi fiu/ atât de +ogaţi/ de puternici şi de perfi8i.

Cu- putea spera să răstoarne ase-enea oa-eni Când hal Drogo era "n viaţă/ oa-eniitre-urau şi "i făceau daruri ca să!i potolească -ânia. Dacă nu/ le lua oraşele/ +ogăţiile/ nevesteleşi tot. Dar >halassarul lui fusese i-ens/ "n ti-p ce al ei era sla+. ?a-enii ei o ur-aseră peste



deşertul roşu/ când "şi ur-ărise co-eta/ şi o vor ur-a şi peste apa otrăvită/ dar nu era "ndea,uns.5!ar putea ca nici dragonii să nu fie suficienţi. Eiser*s cre8use că regatul se va ridica pentruregele său de drept.../ dar Eiser*s fusese un ne+un/ iar ne+unii cred "n lucruri ne+uneşti.

"ndoielile o făceau să tre-ure. Dintr!odată/ apa i se păru rece/ iar -icii peşti care "iciuguleau pielea deveniseră sâcâitori. Dan* se ridică şi ieşi din +a8in.

! 0rri/ strigă ea. hiQui"n ti-p ce slu,nicele o ştergeau şi o "nveş-ântau "ntr!o rochie de -ătase nisipie/ gândurile

ei se "ndreptară către cei trei care o căutaseră "n ?raşul ?aselor. 5teaua "nsângerată -!a condusla Sarth cu un scop. Aici voi găsi ceea ce "-i tre+uie/ dacă a- puterea să iau ceea ce -i se oferăşi "nţelepciunea să -ă feresc de curse şi capcane. Dacă 8eii doresc ca eu să "nving/ se vor "ngri,ide7asta/ "-i vor tri-ite un se-n/ iar dacă nu... dacănu...

<ra aproape seară şi Dan* "şi hrănea dragonii când 0rri păşi "năuntru/ printre draperiile de-ătase/ ca să!i spună că 5er orah s!a "ntors de la docuri... şi nu era singur.

! ri-ite!# "năuntru cu cine o fi cel pe care #!a adus/ 8ise ea curioasă.

Când intrară/ Dan* era aşe8ată pe un -aldăr de perne/ cu dragonii de ,ur!"-pre,ur. ?-ul pecare!# adusese purta o -antie din pene ver8i şi gal+ene şi avea pielea neagră ca antracitullustruit.

! "nălţi-ea a/ spuse cavalerul/ ţi!# aduc pe Su!huru o/ căpitan al Eântului Cafeniu/ din?raşul Copacilor "nalţi.

'egrul "ngenunche.



! 5unt profund onorat/ regina -ea/ 8ise el/ dar nu "n li-+a 0nsulelor Eerii/ pe care Dan* nuo cunoştea/ ci "n Eal*riana dulce a Celor 'ouă ?raşe @i+ere.

! ?noarea e de partea -ea/ Suhuru o/ răspunse Dan* "n aceeaşi li-+ă. Ai venit din0nsulele Eerii

! Aşa este/ "nălţi-ea a/ dar/ cu -ai puţin de ,u-ătate de an "n ur-ă/ a- poposit "n ?raşul

Eechi. De acolo "ţi aduc un dar -inunat.! n dar! ? veste/ a-ă ne"nfricată a Dragonilor. 0ţi spun că Ro+ert 9aratheon e -ort.Dincolo de 8iduri/ peste Sarth/ se lăsa "nserarea/ dar "n ini-a lui Dan* răsărise un soare.! ort repetă ea. 0n poala lui Dan*/ Dragonul negru sâsâi şi "n faţa ei se ridică un fu-

palid/ ca un văl. <şti sigur 8urpatorul e -ort! Aşa se spune "n ?raşul Eechi/ "n Dorne şi "n @*s şi "n toate celelalte porturi prin care a-

trecut.i!a tri-is vin otrăvit/ dar eu sunt "n viaţă/ iar el este -ort.

! Cu- a -urit 3e u-ăr/ palidul Eiserion "şi fâlfâi aripile de culoarea untului/ agitândaerul.! 5fâşiat de un -istreţ fioros/ "n ti-p ce vâna "n pădurea sa regală/ sau cel puţin aşa a-

au8it "n ?raşul Eechi. Alţii spun că regina lui #!a trădat/ sau fratele său/ sau @ordul 5tar>/ careera âna Regelui. otuşi/ poveştile se potrivesc "ntr!o privinţă: Regele Ro+ert e -ort şi "ngropat.

Dan* nu vă8use niciodată chipul 8urpatorului/ dar rareori trecea o 8i fără să se gândeascăla el. -+ra lui uriaşă se aşe8ase asupra ei din ceasul "n care s!a născut/ de când a ieşit la lu-ină/



"n -i,locul sângelui şi al furtunii/ "ntr!o lu-e "n care nu -ai avea loc. 0ar acu- acest străin dea+anos alungase u-+ra aceea.

! 9ăiatul stă acu- pe ronul de 6ier/ spuse 5er orah.! Regele offre* do-neşte/ "l apro+ă Suhuru o/ dar @annisterii conduc. 6raţii lui Ro+ert

au părăsit

De+arcaderul Regelui. -+lă vor+a că au de gând să revendice coroana. 0ar âna Regeluia că8ut/ @ordul 5tar>/ care a fost prietenul Regelui Ro+ert. A fost arestat pentru trădare.

! 'ed 5tar> trădător -ârâi 5er orah. 'u prea se ni-ereşte. Eară @ungă va reveni "nainteca cineva să!i -ân,ească preţioasa onoare.

! Ce onoare putea să ai+ă 8ise Dan*. Bi!a trădat adevăratul rege/ la fel ca şi aceşti@annisteri. 0i făcea plăcere să audă cu- câinii 8urpatorului se luptau "ntre ei/ deşi nu erasurprinsă. 5e "ntâ-plase acelaşi lucru când a -urit Drogo al ei şi -arele său >halasar s!a sfâşiat"n +ucăţi. < -ort şi fratele -eu/ Eiser*s/ care a fost adevăratul rege/ "i spuse celui venit din0nsula Eerii. hal Drogo/ no+ilul -eu soţ/ #!a ucis cu o coroană de aur topit.

6ratele ei ar fi fost oare -ai "nţelept dacă ar fi ştiut că ră8+unarea pentru care se rugase "iera atât de la!nde-ână! Atunci "ţi "-părtăşesc durerea/ a-ă a Dra!gonilor/ şi plâng pentru "nsângeratul

Lesteros/ văduvit de regele său de drept.5u+ degetele +lânde ale lui Dan*/ Rhaegal cel verde "l privi pe străin cu ochi de aur topit.

Când deschise gura/ dinţii "i străluciră ca nişte ace negre.! Când se "ntoarce cora+ia ta la Lesteros/ căpitane



! ă te- că nu -ai devre-e de un an sau chiar -ai -ult. De aici/ Eântul Cafeniu se"ndreptă către est/ să facă negoţ "n ,urul ării de ad.

! "nţeleg/ 8ise Dan* de8a-ăgită. Atunci "ţi doresc vânt +un şi +un negoţ. i!ai adus un darde preţ.

! A- fost răsplătit din +elşug/ -are regină. <a ră-ase nedu-erită:

! Cu- aşa?chii o-ului străluciră.! A- vă8ut dragonii. Dan* râse.! Bi "i vei vedea şi -ai -ult "ntr!o +ună 8i/ sper. Eino la -ine/ la De+arcaderul Regelui/

când voi fi pe tronul tatălui -eu/ şi vei pri-i o -are răsplată.9ăr+atul pro-ise că aşa va face şi "i sărută uşor degetele/ luându!şi ră-as!+un. hiQui "l

conduse afară/ "n ti-p ce 5er orah or-ont ră-ase pe loc.! haleesi/ 8ise cavalerul când ră-aseră singuri. <u nu aş vor+i atât de deschis despre

planurile -ele dacă aş fi "n locul tău. Acu- o-ul ăsta va răspândi povestea peste tot unde se va

duce.! 6oarte +ine/ răspunse ea. @asă să ştie "ntreaga lu-e care "-i e scopul. 8urpatorul e-ort/ ce contea8ă

! 'u toate poveştile -arinarilor sunt adevărate/ o averti8ă 5er orah şi/ chiar dacă Ro+ertar fi "ntr!adevăr -ort/ "n locul lui do-neşte fiul său. Asta nu schi-+ă ni-ic/ sincer.

! Asta schi-+ă totul. Dan* se ridică +rusc. ipând/ dragonii se descolăciră şi "şi "ntinserăaripile. Drogon fâlfâi şi se agăţă cu ghearele de arcadă. Ceilalţi traversară cu repe8iciune



podeaua/ cu vârfurile aripilor frecându!se de -ar-ură. ai de-ult/ Cele Bapte Regate erauase-enea >halasarului pe care #!a avut

Drogo al -eu/ o sută de -ii erau ca unul su+ co-anda lui. Acu- 8+oară "n +ucăţi/ la felcu- s!a "ntâ-plat cu >halasarul -eu după ce >hal al -eu a -urit.

! "nalţii lor8i s!au luptat dintotdeauna. 5pune!-i cine a câştigat şi a- să!ţi spun ce

"nsea-nă. haleesi/ Cele Bapte Regate nu vor cădea "n -âinile tale ca tot atâtea piersici coapte.Eei avea nevoie de o flotă/ de aur/ de ar-ate/ de alianţe...

! Btiu toate astea. 0i luă -âna "ntr!a ei şi "l privi "n ochii negri/ +ănuitori. neori -ă priveşte ca pe un copil pe care tre+uie să!l apere/ iar uneori cape o fe-eie cu care ar vrea să seculce/ dar oare -ă vede vreodată cu adevărat ca pe regina lui 'u -ai sunt fetiţa speriată pe careai "ntâlnit!o "n 3entos. 'u-ăr doar cincispre8ece 8ile aniversare/ e adevărat/ dar sunt la fel de +ătrână ca +a+ele din dosh >haleen şi la fel de tânără ca dragonii -ei. orah/ a- născut un copil/a- ars un >hal şi a- traversat pustiul roşu şi area Dothra>i. 5ângele -eu este sângeledragonilor.

! @a fel a fost şi sângele fratelui tău/ răspunse el cu "ncăpăţânare.! <u nu sunt Eiser*s.! 'u/ recunoscu el. Ai -ai -ult din Rhaegar/ cred/ dar chiar şi Rhaegar a fost ucis. Ro+ert

a dovedit asta la rident/ cu un si-plu ciocan de ră8+oi. Chiar şi dragonii pot -uri.! Dragonii -or. 5e ridică pe vârfuri pentru a!# săruta uşor pe o+ra8ul ne+ăr+ierit. Dar -or

şi ucigaşii dragonilor.



BRAN

eera se -işca prudentă "n cerc/ cu năvodul +ălă!+ănindu!i!se "n -âna stângă şi cutridentul "n dreapta. Eara o ur-ărea cu ochii ei aurii/ răsucindu!se/ cu coada "ncordată şi ridicată.3ândind/ pândind...

! 3ă8ea strigă fata/ iar tridentul ţâşni.@upul trecu pe nesi-ţite "n stânga şi sări/ "nainte ca ea să apuce să scoată tridentul. eera

aruncă năvodul/ iar ochiurile lui "ncâlcite se desfăcură "n faţa ei. 5ăritura lupului "l aruncă pe

9ran "n plasă. ? trase după el/ "n ti-p ce o lovea pe eera "n piept şi o i8+ea peste spate. 5uliţafetei 8+ură/ răsucindu!se. 0ar+a u-edă "i a-orti8a căderea/ dar se pră+uşi cu un oftat. @upul seghe-ui deasupra ei.

9ran strigă:! Ai pierdut.! A câştigat/ spuse fratele ei/ o,en. Eara e prins "n capcană.



Avea dreptate/ vedea şi 9ran. ârâind şi trăgând de năvod/ "ncercând să se eli+ere8e/ Earanu făcea

decât să se "ncâlcească -ai tare. 'ici nu putea să treacă prin năvod/ -uşcându!#.! @asă!# să iasă.Râ8ând/ fata Reed cuprinse lupul "n +raţe şi se rostogoli cu el. Eara scoase un scâncet

,alnic/ lovind cu picioarele cor8ile care i le ţineau legate. eera "n!genunche/ desfăcu o legătură/trase de un colţ/ s-uci cu "nde-ânare ici şi colo/ şi dintr!odată lupul fu li+er.

! Eara/ la -ine 9ran "şi desfăcu +raţele. 3a8ă spuse el/ cu o clipă "nainte ca lupul să searunce asupra lui. 5e agăţă cu toată puterea/ "n ti-p ce lupul "l târa prin iar+ă. 5e luptară/ serostogoliră şi se agăţară unul de altul/ unul -ârâind şi chelălăind/ celălalt râ8ând. 0n cele dinur-ă/ 9ran se tolăni deasupra lupului plin de noroi.

! @up cu-inte/ gâfâi el. Eara "l linse pe ureche. eera clătină din cap.! 'u se "nfurie niciodată

! Cu -ine/ nu. 9ran "l "nhaţă de urechi şi Eara "l apucă fioros cu dinţii/ dar totul era doar o ,oacă. neori -ă trage de haine/ dar nu a a,uns niciodată până la sânge.! 5ângele tău/ vrei să spui. Dacă ar fi trecut prin năvodul -eu...! 'u ţi!ar fi făcut nici un rău. Btie că "-i placi. oţi ceilalţi lor8i şi cavaleri plecaseră cu o 8i

saudouă "n ur-ă la săr+ătoarea recoltei/ dar fraţii Reed ră-ăseseră/ devenind tovarăşii

constanţi ai lui 9ran. o,en era atât de grav/ "ncât 9ătrâna 'an "l nu-ea J9unicuţulK/ dar eera "i



a-intea lui 9ran de sora lui/ Ar*a. 'u se ferea să se -urdărească/ alerga/ se lupta şi trăgea cusuliţa ca un +ăiat. otuşi/ era -ai -are decât Ar*a. Avea aproape şaispre8ece ani/ era fe-eie "ntoată puterea. A-ândoi fraţii Reed erau -ai -ari decât 9ran/ şi chiar dacă cea de!a noua 8i denaştere a lui venise şi trecuse "n sfârşit/ nu!# tratau niciodată ca pe un copil.

! i!aş dori să fiţi voi stră,erii noştri/ "n locul Lalderilor. "ncepu să se târască spre cel -ai

apropiat copac. ersul lui târâş/ 8vârcolit/ era o privelişte di8graţioasă/ dar când eera seapropie să!# ridice/ 9ran spuse: 'u/ nu -ă a,uta. 5e rostogoli greoi/ se "-pinse şi se răsuci"napoi/ folosindu!şi forţa +raţelor/ până ce a,unse să stea spri,init de trunchiul unui frasin uriaş.Ee8i/ ţi!a- spus eu. Eara se "ntinse/ cu capul "n poala lui 9ran. '!a- -ai cunoscut până acu- peni-eni care să se lupte cu năvodul/ "i spuse eerei/ scărpinând lupul după urechi. aestrul tăude ar-e te!a "nvăţat să lupţi cu năvodul

! ata -!a "nvăţat. @a Gre*ater nu ave- cavaleri. 'ici -aeştri de ar-e şi nici un-aester.

! Cine se ocupă de cor+i 6ata 8â-+i.

! Cor+ii nu pot găsi Rondul Gre*ater/ după cu- nici duş-anii noştri nu pot.! De ce nu! 3entru că se -işcă/ "i răspunse.9ran nu -ai au8ise niciodată despre un castel -işcător. ? privi cu "ndoială/ dar nu!şi putea

da sea-a dacă "l tachina sau nu.! Aş vrea să "l pot vedea. Cre8i că no+ilul tău tată -!ar lăsa să vin "n vi8ită când ră8+oiul se

va sfârşi



! Eei fi pri-it cu -are +ucurie/ prinţul -eu. Atunci sau acu-.!Acu- 9ran "şi petrecuse toată viaţa la Linterfell. Ardea de dorinţa de a vedea locuri

"ndepărtate. Aş putea să!# "ntre+ pe 5er Rodri> când se "ntoarce.9ătrânul cavaler era plecat la est/ "ncercând să facă ordine acolo. 9astardul lui Roose

9olton provocase toate neca8urile/ punând -âna pe @ad* 4ornood la "ntoarcerea ei de la

săr+ătoarea recoltei/ căsăto!rindu!se cu ea chiar "n noaptea aceea/ deşi era destul de tânăr ca să!ifie fiu. 3e ur-ă/ @ordul anderl* i!a luat castelul. Ca să apere proprietăţile fa-iliei 4ornoodde clanul 9olton/ scrisese el/ dar 5er Rodri> se "nfuriase pe el aproape la fel de tare ca şi pe +astardul lui.

! 5er Rodri> s!ar putea să -ă lase să -ă duc. aester @uin nu -!ar lăsa niciodată.Aşe8at cu picioarele "ncrucişate su+ copacul ini-ii/ o,en Reed "l privi grav:! Ar fi +ine dacă ai pleca de la Linterfell/ 9ran.! 5erios! Da. Bi cu cât -ai repede/ cu atât -ai +ine.

! 6ratele -eu are vi8iunea verde/ 8ise eera. Eisea8ă lucruri care nu s!au "ntâ-plat/ daruneori se adeveresc.

! 'u eFistă uneori/ eera. 3rivirile li se "ntâlniră/ el trist/ ea sfidătoare.! 5pune!-i ce se va "ntâ-pla/ 8ise 9ran.! ? să!ţi spun/ răspunse o,en/ dacă!-i spui şi tu despre visele tale.



3ădurea 8eilor se cufundă "n tăcere. 9ran au8ea frun8ele foşnind şi/ de departe/ +ălăcealalui 4odor "n ia8urile fier+inţi. 5e gândi la o-ul de aur şi la cioara cu trei ochi/ "şi a-inti oaseletrosnindu!i "ntre fălci şi gustul de ara-ă al sângelui.

! <u nu vise8. aester @uin "-i dă prafuri de dor-it.! 0ţi sunt de folos

! neori. eera spuse:! "ntreg Linterfellul ştie că te tre8eşti noaptea urlând şi năduşind/ 9ran. Bi fe-eile vor+esc

despre asta. Bi pa8nicii/ "n ca-era lor.! 5pune!ne ce te sperie atât de tare/ 8ise o,en.! 'u vreau. ?ricu-/ sunt doar vise. aester @uin spune că visele pot să "nse-ne ceva

sau ni-ic.! 6ratele -eu visea8ă ca toţi +ăieţii/ şi visele acelea pot să nu "nse-ne ni-ic/ 8ise eera/

dar visele ver8i sunt altfel.?chii lui o,en aveau culoarea ier+ii şi uneori/ când se uita la tine/ vedea parcă altceva. Ca

acu-.! A- visat un lup "naripat/ legat de pă-ânt cu lanţuri gri de piatră/ 8ise el. A fost un visverde/ aşa că a- ştiut că e adevărat. ? cioară "ncerca să ciugulească lanţurile/ dar piatra era preadură pentru ciocul ei şi nu putea decât să le cio+ească.

! Cioara avea trei ochi o,en "ncuviinţă.@upul "nălţă capul din poala lui 9ran şi privi cu ochii săi aurii la +ăiatul -laştinilor.! Când a- fost -ic/ era să -or de fe+ra apei cenuşii. Atunci a venit cioara la -ine.



! @a -ine a venit după ce a- că8ut/ i8+ucni 9ran. Dor-ea- de -ult ti-p. i!a spus către+uie să 8+or sau să -or/ iar eu -!a- tre8it/ nu-ai că era- rănit şi nu putea- să 8+or.

! Dacă vrei/ poţi. Ridicându!şi năvodul/ eera scutură ulti-ele ochiuri "ncâlcite şi "ncepusă "l aran,e8e.

! u eşti lupul "naripat/ 9ran/ 8ise o,en. @a "nceput n!a- fost sigur/ dar acu- sunt. Cioara

ne!a tri-is aici ca să!ţi sfărâ-ă- lanţurile.! Cioara e la Gre*ater! 'u/ cioara este la nord.! @a Hid 9ran "şi dorise dintotdeauna să vadă Hidul. on/ fratele lui +astard/ era acu-

acolo/ o-ul Rondului de 'oapte.! Dincolo de Hid. eera Reed "şi atârnă năvodul la centură. Când o,en i!a spus no+ilului

nostru tată ce a visat/ ne!a tri-is la Linterfell.! Cu- pot sfărâ-a lanţurile/ o,en "ntre+ă 9ran.! Deschide ochii.

! 5unt deschişi. 'u ve8i! Doi sunt deschişi. o,en arătă cu degetul: nul/ doi.! Dar a- nu-ai doi.! Ai trei. Cioara ne!a dat al treilea ochi/ dar tu nu vrei să!# deschi8i. Avea un fel de a vor+i

"ncet/ do-ol. Cu doi ochi "-i ve8i chipul. Cu trei/ "-i poţi vedea ini-a. Cu doi/ poţi vedeaste,arul de colo. Cu trei/ ai putea vedea ghinda din care a crescut ste,arul şi +uturuga care va



deveni "ntr!o 8i. Cu doi ochi/ nu ve8i -ai departe de 8idurile tale. Cu trei/ ai putea privi la sud/ până la area Eerii/ şi la nord/ dincolo de Hid.

@upul se ridică "n picioare.! 'u a- nevoie să văd atât de departe. 9ran 8â-+i nervos. !a- săturat să vor+esc despre

ciori. 4aide să vor+i- despre lupi. 5au despre leii!şopârle. Ai vânat vreodată unul/ eera Aici

nu ave-.eera "şi scoase tridentul din tufişuri.! răiesc "n apă. 0n râuri do-oale şi!n -laştini adânci...6ratele ei o "ntrerupse:! Ai visat un leu!şopârlă! 'u/ răspunse 9ran. i!a- spus că nu vreau...! Ai visat un lup 0l "nfuria.! 'u sunt o+ligat să!ţi spun despre visele -ele. 5unt prinţul şi sunt un 5tar> de Linterfell.! <ra Eara

! acă!ţi gura! 0n noaptea săr+ătorii recoltei ai visat că erai Eara/ "n pădurea 8eilor nu!i aşa! "ncetea8ă ţipă 9ran. Eara alunecă lângă copacul ini-ii/ de8velindu!şi dinţii al+i.o,en Reed nu se sinchisi.! Când a- atins lupul/ te!a- si-ţit pe tine "n el. Aşa cu- tu eşti "n el acu-.! 'u se poate. <ra- "n pat. Dor-ea-.! <rai "n pădurea 8eilor/ acoperit de +lană cenuşie.



! A fost doar un vis urât... o,en se ridică "n picioare.! e!a- si-ţit. e!a- si-ţit că8ând. Asta te sperie/ pră+uşirea3ră+uşirea/ gândi 9ran/ şi o-ul de aur/ fratele reginei/ -ă sperie şi el/ dar -ai cu sea-ă

pră+uşirea. otuşi/ nu spuse asta. Cu- ar fi putut 'u fusese "n stare să!i spună lui 5er Rodri>sau lui aester @uin/ şi nu le putea spune nici fraţilor Reed. Dacă nu va vor+i despre asta/

poate că va uita. 'u voia să!şi a-intească. 5!ar putea să nici nu fie o a-intire adevărată.! e pră+uşeşti "n fiecare noapte/ 9ran "l "ntre+ă o,en cu glas scă8ut.Din gâtle,ul lupului se ridică un -ârâit hodorogit/ şi nu era "n ,oacă. 5e apropie tiptil/

nu-ai colţi şi ochi dogoritori. eera păşi "ntre lup şi fratele ei/ cu tridentul "n -ână.! ine!# pe loc/ 9ran.! o,en "l "nfurie. eera scutură năvodul.! < furia ta/ 9ran/ 8ise fratele ei. ea-a ta. ! 'u!i adevărat. <u nu sunt lup. Cu toate acestea/ noaptea urlase "-preună cu lupii şi

gustase sânge/ "n visele sale cu lupi.! ? parte din tine e Eara/ şi o parte din Eara eşti tu. Btii asta/ 9ran.Eara se năpusti "nainte/ dar eera "l +loca/ "-pun!gându!# cu tridentul. @upul se răsuci

"ntr!o parte/ u-+lând "n cercuri/ pândind. eera se "ntoarse cu faţa spre el.! Chea-ă!# la tine/ 9ran.! Eara strigă 9ran. @a -ine/ Eara 5e lovi cu pal-a deschisă peste şold. 5i-ţi furnicături

"n -ână/ dar piciorul său -ort nu si-ţi ni-ic.



@upul făcu din nou un salt "nainte/ şi din nou tridentul eerei ţâşni. @upul se feri/ se răsuci.ufele foşniră şi o făptură sfri,ită/ neagră/ ieşi pe furiş din spatele copacului ini-ii/ arătându!şicolţii. irosul era puternic/ fratele lui "i si-ţise furia. 9ran si-ţi cu- i se ridică părul pe ceafă.eera se aşe8ă "n spatele fratelui său/ cu lupii de o parte şi de alta.

! 9ran/ potoleşte!i.

! 'u pot.! o,en/ "n copac.! 'u e nevoie. A8i nu e 8iua "n care voi -uri.! 6ă cu- ţi!a- spus/ ţipă ea/ iar fratele ei escaladă trunchiul/ spri,inindu!se de chipul din

copacul ini-ii. @upii se apropiară. eera "şi a+andonă tridentul şi năvodul/ sări "n sus şi se agăţăde creanga pe care o avea deasupra capului. 6ălcile @ăţosului se "nchiseră trosnind su+ călcâiulei/ "n ti-p ce ea săltă pe creangă. Eara se aşe8ă pe la+ele din spate şi urlă/ "n vre-e ce @ăţosulsfâşia năvodul/ trăgând de el cu dinţii.

Doar atunci "şi a-inti 9ran că nu erau singuri/ "şi duse -âinile pâlnie la gură:

! 4odor strigă el. 4odor 4odor <ra. "ngro8itor de speriat şi cu-va ruşinat. @ui 4odor nu!i vor face ni-ic/ "şi asigură prietenii cocoţaţi "n copac.recură doar câteva -o-ente până ce au8iră un -ur-ur strident. 4odor sosi/ "-+răcat pe

,u-ătate şi plin de noroi de pe ur-a vi8itei sale la ia8urile fier+inţi/ dar 9ran nu fusese niciodatăatât de fericit că!# vede.

! 4odor/ a,ută!-ă. Alungă lupii. Alungă!i. 4odor se puse pe trea+ă +ucuros/ fluturându!şi



-âinile/ strivind pă-ântul cu picioarele!i i-ense şi strigând J4odor 4odorK/ alergând-ai "ntâi la un lup/ pe ur-ă la celălalt. Câinele @ăţos fugi pri-ul/ strecurându!se "napoi "nfrun8iş cu un ulti- -ârâit. Când Eara se satură/ se "ntoarse la 9ran şi se aşe8ă lângă el.

eera nici nu atinse +ine pă-ântul că "şi şi "nşfacă tridentul şi năvodul. o,en nu!şi luaochii de la Eara.

! Eo- -ai discuta/ "i pro-ise lui 9ran.Au fost lupii/ n!a- fost eu. 'u "nţelegea de ce deveniseră atât de săl+atici. 3oate că

aester @uin avea dreptate să!i "nchidă "n pădurea 8eilor.! 4odor/ 8ise el/ du!-ă la aester @uin. urnul de su+ stâncărie era unul dintre locurile preferate ale lui 9ran. @uin era un de8ordonat incura+il/ dar cărţile/ sulurile şi sticlele lui

aruncate "n neorânduială "i erau lui 9ran atât de fa-iliare şi de liniştitoare/ ca şi chelia-aesterului şi -ânecile largi ale veş-intelor sale largi/ cenuşii. Bi cor+ii "i plăceau.

0l găsi pe @uin cocoţat pe ta+uretul lui "nalt/ scriind. Cu 5er Rodri> plecat/ toatăad-inistrarea castelului că8use pe u-erii lui.

! 3rinţul -eu/ spuse el când intră 4odor/ ai venit -ai repede la lecţii astă8i. aester petrecea "n fiecare după!a-ia8ă -ai -ulte ore dându!le lecţii lui 9ran/ Ric>on şi +ăieţilor Lalder6re*.

! 4odor/ stai locului. 9ran se apucă de un felinar de perete cu a-+ele -âini şi se folosi deel pentru a se ridica şi a ieşi din coş. Ră-ase o clipă agăţat "n -âini/ până ce 4odor "l duse la unscaun.



! eera spune că fratele ei are vi8iunea verde. aester @uin se scarpină lângă nas cu pana de

scris.! Btie9ran clătină din cap.

! i!ai spus despre copiii pădurii că au vi8iunea/ "-i a-intesc.! nii susţineau că au această putere. "nţelepţii lor erau nu-iţi clarvă8ători ver8i.! <ra o -agie! 3oţi să!i spui şi aşa/ "n lipsa unui cuvânt -ai potrivit/ dacă vrei. 0n esenţă/ era doar un alt

fel de cunoaştere.! Ce era@uin puse ,os pana.! 'i-eni nu ştie cu adevărat/ 9ran. Copiii sunt plecaţi din această lu-e/ şi cu ei/

"nţelepciunea lor. <ra ceva legat de chipurile din copaci/ aşa crede-. 3ri-ii ?a-eni credeau că

aceşti clarvă8ători ver8i pot vedea prin ochii copacilor ini-ii. De aceea tăiau copacii ori de câteori se luptau cu copiii pădurii. 5e presupune despre clarvă8ătorii ver8i că aveau putere şi asuprafiarelor pădurii şi a păsărilor din copaci. Chiar şi asupra peştilor. 9ăiatul Reed pretinde că arease-enea puteri

! 'u/ nu cred. Dar are vise care uneori se adeveresc/ aşa 8ice eera.! Cu toţii ave- uneori vise care se adeveresc. u te!ai visat cu no+ilul tău tată "n cripte

"nainte de a şti că a -urit/ "ţi a-inteşti



! Bi Ric>on la fel. A- avut acelaşi vis.! 3oţi s!o nu-eşti vi8iune verde/ dacă doreşti... Dar nu uita nici de toate acele 8eci de -ii

de vise pe care le!aţi visat tu şi Ric>on şi care nu s!au adeverit. 0ţi a-inteşti cu-va ce te!a-"nvăţat despre lanţul pe care "l poartă fiecare -aester

9ran ră-ase un -o-ent pe gânduri/ "ncercând să!şi aducă a-inte.

! n -aester "şi făureşte lanţul "n Citadela ?raşului Eechi. <ste un lanţ fiindcă te legi săslu,eşti şi e făcut din -etale diferite pentru că slu,eşti regatul/ iar regatul are tot felul de oa-eni.De fiecare dată când "nveţi ceva/ pri-eşti "ncă o 8a. 6ierul negru este pentru cunoaşterea cor+ilor/argintul pentru arta vindecării/ aurul pentru nu-ere şi socoteli. 'u -i le a-intesc pe toate.

@uin vâr" un deget su+ lanţ şi "ncepu să!# răsucească/ centi-etru cu centi-etru. Avea ungât gros pentru un o- -ărunt/ iar lanţul "i era strâ-t/ dar "l răsuci doar din câteva -işcări.

! < oţel Eal*rian/ spuse el când 8aua din -etal cenuşiu "nchis "i a,unse "n faţă. Doar un-aester dintr!o -ie poartă o ase-enea 8a. Asta "nsea-nă că a- studiat ceea ce Citadela nu-eştecele -ai "nalte -istere ! -agia/ "n lipsa unui cuvânt -ai +un. n de-ers fascinant/ dar fără prea

-are folos/ fapt pentru care atât de puţini -aesteri se ostenesc cu el. oţi cei care studia8ă-isterele "nalte "şi "ncearcă puterile/ -ai devre-e sau -ai târ8iu/ cu vră,i. A- cedat şi eutentaţiei/ tre+uie să -ărturisesc. <i +ine/ era- doar un +ăieţandru/ iar ce +ăieţandru nu!şi doreşteoare "n secret să găsească "n sine puteri ascunse <fortul -eu nu -i!a adus -ai -ult decât le!aadus altor o -ie de +ăieţi "naintea -ea şi altor o -ie de atunci "ncoace. < trist/ dar -agia nufuncţionea8ă.



! neori funcţionea8ă/ protestă 9ran. A- avut acel vis. Bi Ric>on la fel. 0ar la răsăriteFistă -agi şi vră,itori...

! <Fistă oa-eni care "şi 8ic -agi şi vră,itori/ preci8a aester @uin. A- avut un prietenla Citadelă care putea să scoată un trandafir din ureche/ dar nu era -ai vră,itor decât -ine. ?/fără doar şi poate/ sunt -ulte lucruri pe care nu le "nţelege-. Anii trec cu sutele şi cu -iile/ şi ce

vede o-ul din viaţă "n afară de câteva veri şi câteva ierni 3rivi- -unţii şi spune- că sunteterni/ şi aşa par.../ dar "n curgerea ti-pului/ -unţii se ridică şi se pră+uşesc/ râurile "şi schi-+ăcursul/ stelele cad din cer şi -arile oraşe se scufundă "n -are. 3ână şi 8eii -or/ aşa crede-. otulse schi-+ă.

! 3oate că -agia a fost cândva o -are forţă "n lu-e/ dar nu -ai este. 3uţinul care a -airă-as nu e altceva decât un fu- care 8ă+oveşte "n aer după ce focul i-ens s!a stins/ şi până şiacesta piere. Eal*ria a fost ulti-ul tăciune aprins/ şi Eal*ria nu -ai este. Dragonii nu -ai eFistă/uriaşii au -urit/ copiii pădurii sunt uitaţi/ cu toată ştiinţa lor.

! 'u/ prinţul -eu. 3oate că o,en Reed a avut un vis sau două/ despre care crede că s!au

adeverit/ dar nu are vi8iunea verde. 'ici un o- de pe pă-ânt nu are acea putere.Aşa i!a spus şi 9ran eerei Reed când a venit la el pe "nserate şi s!a aşe8at lângă fereastră/ privind cu- lu-inile prind viaţă.

! "-i pare rău de cele "ntâ-plate cu lupii. Eara n!ar fi tre+uit să "ncerce să!i facă rău luio,en/ dar nici o,en n!ar fi tre+uit să spună toate lucrurile acelea despre visele -ele. Cioara a-inţit când a spus că pot 8+ura/ iar fratele tău a -inţit şi el.

! 5au poate că -aester al tău se "nşală.



! 'u se "nşală. 3ână şi tata s!a +i8uit pe sfatul lui.! atăl tău #!a ascultat/ nu -ă "ndoiesc. Dar "n final a decis de unul singur. 9ran/ -ă laşi

să!ţi povestesc despre visul pe care #!a avut o,en cu tine şi cu fraţii tăi vitregi! Lalderii nu sunt fraţii -ei. eera nu!# luă "n sea-ă.! 5tăteai la -asă/ -âncarea ţi!a fost adusă de aester @uin "n loc de slu,itor. i!a servit

+ucata de friptură a regelui/ carne crudă/ "n sânge/ dar cu o aro-ă de tuturor le lăsa gura apă.Carnea pe care le!a servit!o +ăieţilor 6re* era veche şi cenuşie/ -oartă. otuşi/ lor le!a plăcut-âncarea -ai -ult decât ţie.

! 'u "nţeleg.! 6ratele -eu 8ice că vei "nţelege. Când va fi aşa/ -ai discută-.9ran aproape că se te-u să se aşe8e la cină "n seara aceea/ dar când o făcu/ "n faţa lui era

plăcintă de poru-+el. oţi ceilalţi fură serviţi cu acelaşi fel de -âncare şi nu vă8u ni-ic "nneregulă cu -âncarea servită Lalderilor. aester @uin ştia ce spune/ "şi 8ise. 'i-ic rău nuavea să se "ntâ-ple la Linterfell/ indiferent ce spunea o,en. 9ran se si-ţea uşurat/ dar şi

de8a-ăgit. Atâta ti-p cât eFista -agie/ se putea "ntâ-pla orice: fanto-ele puteau să u-+le/copacii să vor+ească şi +ăieţii infir-i puteau să devină cavaleri.! Dar nu eFistă/ spuse cu voce tare "n "ntunericul patului său. 'u eFistă -agie şi poveştile

sunt si-ple poveşti.Bi nu va u-+la niciodată/ nici nu va 8+ura şi nici nu va fi cavaler.





TYRION

3aiele erau aspre su+ tălpile sale goale.! Eărul -eu a ales o oră ciudată pentru vi8ite/ "i spuse *rion lui 3odric> 3a*ne/ care era

a-eţit de so-n/ şi se aşteptase/ fără "ndoială/ să fie +ine săpunit fiindcă #!a tre8it. Condu!# "nsolariul -eu/ şi spune!i că voi co+or" "ntr!o clipă.



<ra +ine trecut de -ie8ul nopţii/ ,udecă *rion după priveliştea neagră de dincolo defereastră. ?are @ancel se gândeşte că -ă va găsi so-noros şi cu -intea "nceată la ora aceasta se"ntre+ă el. 'u/ @ancel nici -ăcar nu gândeşte/ asta e -âna lui Cersei. 5ora lui va fi de8a-ăgită.Chiar şi "n pat/ lucra +ine di-ineaţa !citea la lu-ina pâlpâitoare a lu-ânării/ cercetând rapoarteleşoptitorilor lui Ear*s şi cufundându!se "n registrele conta+ile ale lui Degeţel/ până ce coloanele se

esto-pau şi ochii "l dureau."şi stropi faţa cu nişte apă călduţă din ligheanul de lângă pat şi se aşe8ă pe vine/ fără gra+ă/

la closet/ cu vântul rece al nopţii pe pielea goală. 5er @ancelavea şaispre8ece ani şi nu era cunoscut pentru ră+darea sa. '!avea decât să aştepte şi să

devină tot -ai neră+dător pe -ăsură ce aşteaptă. După ce "şi goli -aţele/ *rion se vâr" "ntr!ocă-aşă de noapte şi "şi ciufuli cu degetele părul su+ţire/ +lond deschis/ ca să arate ca şi cu- ar fifost tre8it din so-n.

@ancel se pli-+a prin faţa şe-ineului plin de cenuşă/ "nveş-ântat "n catifea roşie/ cu-âneci din -ătase neagră/ iar la centură "i atârnau un pu-nal "-podo+it şi o teacă aurită.

! Eere/ "l salută *rion. Ei8itele tale sunt prea rare. Cărui fapt "i datore8 această onoarene-eritată! "nălţi-ea 5a/ Regina Regentă/ -!a tri-is să!ţi poruncesc să!# eli+ere8i pe arele

aester 3*celle. 5er @ancel "i arătă lui *rion o panglică purpurie/ purtând sigiliul "n for-ă deleu al lui Cersei i-pri-at "n ceară aurie. 0ată -andatul.

! Deci aşa. *rion "l "ndepărtă. 5per că sora -ea nu!şi suprasolicită puterile atât de curânddupă +oală. Ar fi -are păcat să sufere o recădere.



! "nălţi-ea 5a şi!a revenit co-plet/ spuse scurt 5er @ancel.! 5unt "ncântat să aud asta. Deşi nu "ntr!un -o-ent care "-i convine. Ar fi tre+uit să!i dau

o do8ă -ai -are. *rion sperase la câteva 8ile "n plus fără a-estecul lui Cersei/ dar nu era preasurprins de refacerea ei. <ra gea-ăna lui ai-e/ "n definitiv. 5e strădui să afişe8e un 8â-+et plăcut. 3od/ fă focul/ aerul e prea rece pentru gustul -eu. 9ei cu -ine o cupă/ @ancel

A- descoperit că vinul acela cald/ cu -irodenii/ -a a,ută să dor-.! <u n!a- nevoie de a,utor ca să dor-/ răspunse 5er @ancel. A- venit la porunca "nălţi-ii

5ale/ nu ca să +eau cu tine/ 3e8evenghiule.6aptul că devenise cavaler "l făcuse pe +ăiat sa devină -ai "ndră8neţ/ reflectă *rion ! şi

asta/ şi rolul ,alnic pe care!# ,ucase "n uciderea Regelui Ro+ert.! Einul are "ntr!adevăr pericolele sale. Hâ-+i şi turnă. Cât despre arele aester

3*celle.../ daca scu-pa -ea surioară "şi face gri,i pentru el/ aş crede că ar fi tre+uit să vinăsingură. 0n schi-+/ te tri-ite pe tine. Ce să "nţeleg din asta

! "nţelege ce vrei/ atâta ti-p cât "ţi eli+ere8i pri8onierul. arele aester e un prieten de

năde,de al Reginei Regente şi se află su+ protecţia ei personală. -+ra unui surâs sarcastic ,ucă pe +u8ele flăcăuluiI "i plăcea asta. "nvaţă de la Cersei. "nălţi-ea 5a nu ar fi niciodată de acord cuaceastă ofensă. 0ţi rea-inteşte că e regenta lui offre*.

! După cu- eu sunt -âna lui offre*.! âna slu,eşte/ "l infor-ă graţios tânărul cavaler. Regina do-neşte până ce regele a,unge

la vârsta -aturităţii.



! 3oate că ar tre+ui să scrii asta/ ca să ţin -inte -ai +ine. 6ocul trosnea vesel. 3oţi să nelaşi/ 3od/ "i spuse *rion slu,itorului său. Doar când +iatul plecă se "ntoarse spre @ancel: ai e şialtceva

! Da. "nălţi-ea 5a -ă roagă să te infor-e8 că 5er acel*n 9*ater a sfidat o poruncătrans-isă "n nu-ele regelui.

Ceea ce "nsea-nă că Cersei i!a poruncit de,a lui 9*ater să!l eli+ere8e pe 3*celle şi a fostrefu8ată.

! "nţeleg.! Cersei insistă să fie scos din "ncăperile lui şi plasat su+ arest pentru trădare. e averti8e8

că..."şi lăsă deoparte cupa cu vin.! '!a- să ascult nici un fel de avertis-ent de la tine/ +ăiete.! 5er/ 8ise @ancel +ăţos. "şi -ângâie sa+ia/ pro+a+il ca să!i rea-intească lui *rion că o

avea. Ai gri,ă cu- vor+eşti cu -ine/ 3e8evenghiule.

6ără "ndoială/ intenţia lui fusese să sune a a-eninţare/ dar acel tre-ur ridicol al -ustăţiistrică efectul.! ?/ lasă sa+ia. ? singură che-are şi 5hagga va năvăli şi te va ucide. Cu securea/ nu cu

plosca de vin.@ancel roşiI era oare atât de prost "ncât să creadă că rolul pe care #!a ,ucat "n -oartea lui

Ro+ert a trecut neo+servat5unt cavaler...



! A- +ăgat de sea-ă. 5pune!-i/ Cersei te!a făcut cavaler "nainte sau după ce te!a luat "n patul ei

5clipirea din ochii ver8i ai lui @ancel era toată -ărturisirea de care *rion avea nevoie.Aşadar/ Ear*s spusese adevărul. <i +ine/ ni-eni nu va putea să susţină vreodată că sora -ea nu!şi iu+eşte fa-ilia.

! Ce!i 'u -ai ai ni-ic de 8is 'ici o a-eninţare/ ser! 0ţi vei retrage aceste acu8aţii -urdare/ de nu...! e rog. e!ai gândit vreodată ce va face offrc* când "i voi spune că i!ai ucis tatăl ca să te

culci cu -a-a lui! '!a fost aşa/ protestă @ancel oripilat.! 'u Dar cu- a fost/ rogu!te! Regina -i!a dat vin tare. 3ropriul tău tată/ @ordul *in/ când a- fost nu-it cavaler/

-i!a spus să o ascult "n toate.! i!a spus şi să te culci cu ea itâ!te la el 'u e chiar atât de "nalt/ cu trăsăturile nu atât

de fine/ iar pârul lui e nisipos "n loc să fie din fir de aur/ şi totuşi.../ chiar şi o +iată copie a luiai-e e -ai dulce decât un pat gol/ +ănuiesc. 'u/ aşa -ă gândea- şi eu.! '!a- avut de gând... A- făcut doar ce -i!a poruncitI eu...! ... tu ai urât fiecare clipă/ asta vrei să -ă faci să cred n loc de sea-ă la curte/ rangul

de cavaler/ picioarele surorii -ele deschise noaptea "n faţa ta/ o/ da/ tre+uie că ţi!a fost "ngro8itorde greu. *rion se ridică "n picioare. Aşteaptă aici. "nălţi-ea 5a va dori să audă asta.



Atitudinea sfidătoare "l părăsi pe @ancel dintr!o!dată. ânărul cavaler că8u "n genunchi caun +ăie!ţandru speriat.

! 0ndurare/ stăpâne/ te i-plor! 3ăstrea8ă!ţi rugă-inţile pentru offre*. 0i place să fie i-plorat.

! 5tăpâne/ a fost porunca surorii tale/ regina/ aşa cu- ai spus/ dar "nălţi-ea 5a... <l n!ar"nţelege niciodată...

! Erei să -ă faci să!i ascund regelui adevărul! De dragul tatălui -eu. Eoi părăsi oraşul/ va fi ca şi cu- nu s!a "ntâ-plat niciodată 0ţi

,ur/ voi pune capăt acestei...<ra greu să nu te pufnească râsul.! Cred că nu.Acu- flăcăul avea un aer pierdut.! 5tăpâne

! !ai au8it. ata ţi!a spus să fii supus surorii -ele 6oarte +ine/ fii supus. ine!teaproape de ea/ păstrea8ă!i "ncrederea/ dăruieşte!i plăcere cât de des "ţi cere. 'u e nevoie să afleni-eni/ niciodată.../ atâta ti-p cât "-i eşti credincios. Ereau să ştiu ce face Cersei. nde -erge/cu cine se "ntâlneşte/ despre ce vor+eşte/ ce planuri pune la cale. otul. 0ar tu vei fi cel care!-i vaspune/ nu!i aşa

! Da/ stăpâne. @ancel răspunse fără nici o clipă de e8itare. @ui *rion "i plăcu asta. Aşavoi face/ ,ur. După cu- "-i porunceşti.



! Ridică!te. *rion u-plu a doua cupă cu vin şi "l forţă s!o ia. 9ea pentru "nţelegereanoastră. 0n castel nu este nici un -istreţ/ după ştiinţa -ea. @ancel ridică cupa şi +ău/ chiar dacă"nghiţi greu. Hâ-+eşte/ vere. 5ora -ea e o fe-eie fru-oasă şi totul e spre +inele regatului. 3oţi profita de situaţie. 5ă fii cavaler nu "nsea-nă ni-ic. Dacă eşti isteţ/ te voi face lord "n scurt ti-p.*rion răsuci vinul "n cupă. Cersei tre+uie să ai+ă toată "ncrederea "n tine. Du!te "napoi şi spune!i

că o rog să -ă ierte. 5pune!i că -!ai speriat/ că nu vreau să ave- nici un conflict/ că de acu-"nainte nu voi face ni-ic fără consi-ţă-ântul ei.

! Dar... solicitările ei...! ?/ a- să i!# dau pe 3*celle.! ? să i!# dai @ancel părea uluit. *rion 8â-+i. ! 0l voi eli+era -âine. Aş putea să ,ur că nu i!a- atins nici un fir de păr din cap/ dar n!ar fi

strict adevărat. 0n orice ca8/ se si-te destul de +ine/ deşi pentru vigoarea lui n!aş +ăga -âna!nfoc. Celulele negre nu sunt locuri sănătoase pentru un o- de vârsta lui. Cersei "l poate ţine ca pe

favoritul ei sau "l poate tri-ite la Hid/ -ie -i!e totuna/ dar nu vreau să!# văd "n consiliu.! Bi 5er acel*n! 5pune!i surorii -ele că cre8i că poţi să!# "ndepărte8i de -ine/ cu ti-pul. Asta ar tre+ui s!

o -ulţu-ească o vre-e.! Cu- spui tu. @ancel "şi ter-ină vinul.! n ulti- lucru. Cu Regele Ro+ert -ort/ ar fi cât se poate de ,enant dacă văduva lui

"ndurerată ar ră-âne dintr!odată "nsărcinată.



! 5tăpâne/ eu.../ noi.../ regina -i!a poruncit să nu... rechile i se "nroşiră/ roşul aprins alCasei @annister. "-i revărs să-ânţa pe +urta ei/ stăpâne.

! ? +urtă "ncântătoare/ n!a- nici o "ndoială. 0n!-oaie!o cât de repede poţi/ dar ve8i să nu!ţi cadă picăturile de rouă "n altă parte. 'u -ai vreau nepoţi/ e li-pede

5er @ancel făcu o reverenţă "ncordată şi plecă.

*rion "şi acordă un -o-ent de -ilă pentru +ăiat. Alt prost şi/ "n aceeaşi -ăsură/ un o-sla+/ dar nu -erită ceea ce!i face- Cersei şi cu -ine. <ra o +inecuvântare faptul că unchiul său/evan/ -ai avea doi fii: acesta nu va supravieţui/ pro+a+il/ până la sfârşitul anului. Cersei l!arucide pe loc dacă ar afla că o trădea8ă şi/ dacă prin aceeaşi graţie a 8eilor/ ea nu va afla/ @ancelnu va supravieţui 8ilei "n care ai-e @annister se va "ntoarce la De+arcaderul Regelui. 5ingura pro+le-ă va fi dacă ai-e "l va spinteca "ntr!un acces de gelo8ie/ sau dacă Cersei "l va o-or" "nso-n/ ca ai-e să nu afle. *rion paria pe Cersei.

<ra cuprins de nelinişte şi ştia prea +ine că nu se -ai putea duce la culcare "n noapteaaceasta. 'u aici/ "n orice ca8. 0l găsi pe 3odric> 3a*ne dor-ind "ntr!un scaun/ "n faţa uşii

solariului său/ şi "l scutură de u-ăr.! Chea-ă!# pe 9ronn şi pe ur-ă fugi ,os la gra,duri şi pune şaua pe doi cai.?chii scutierului erau "nceţoşaţi de so-n.! Cai.! Ani-alele acelea -ari/ cărora le plac -erele. 5unt sigur că ai -ai vă8ut. 3atru picioare şi

o coadă. Dar -ai "ntâi 9ronn. 'u trecu -ult şi -ercenarul apăru.



! Cine te!a călcat pe +ătătură "l "ntre+ă.! Cersei/ ca "ntotdeauna. Cre8i că ar fi tre+uit să -ă o+işnuiesc cu sen8aţia până acu-/ dar

nu contea8ă.9lânda -ea surioară -!a confundat/ se pare/ cu 'ed 5tar>.! A- au8it că era -ai "nalt.

! 'u după ce #!a decapitat off. Ar fi tre+uit sa te "-+raci -ai gros/ e o noapte friguroasă.! erge- undeva! oţi -ercenarii sunt la fel de isteţi ca tine 5tră8ile oraşului erau periculoase/ dar cu

9ronnalături/ *rion se si-ţea prote,at. 5tră,erul "l lăsa sa iasă pe o poartă dosnică din 8idul

dinspre nord/ si co+orâră pe Aleea -+relor 'egre/ până la poalele untelui lui Aegon/ şi deacolo pe Aleea 3elerinilor/ pe lângă şirurile de ferestre cu o+loane şi clădirile "nalte/ din le-n şi piatră/ ale căror eta,e superioare ieşeau atât de -ult deasupra stră8ii "ncât aproape ca se atingeau.@una parcă "i ur-ărea/ ,ucându!se de!a v!aţi ascunselea printre coşurile de fu-. 'u "ntâlnira pe

ni-eni/ "n afară de o +a+orniţă singură/ care ducea de coadă o pisică -oartă. @e aruncă o priviresperiată/ de parcă s!ar fi te-ut că i!ar putea fura -âncarea/ şi se furişă "n u-+ră fără nici uncuvânt.

*rion -edita la cei care fuseseră âini ale Regelui "naintea lui/ care se dovediserănepotriviţi pentru şiretlicurile surorii sale. ?a-eni de felul acesta.../ prea cinstiţi ca să trăiască/ prea no+ili să arunce cu noroi. Cersei "i devorea8ă la -icul de,un "n fiecare di-ineaţă. 5ingurul-od de a!-i "nfrânge sora este să ,oc după regulile ei/ iar asta e ceva ce @ordul 5tar> şi Arr*n nu



ar fi făcut niciodată. 'u era de -irare că a-ândoi erau -orţi/ "n ti-p ce *rion @annister nu sesi-ţise niciodată -ai viu. 3oate că picioarele lui pipernicite "l făceau să se-ene cu un +ufon la +alul recoltei/ dar dansul acesta "l cunoştea.

0n ciuda orei "naintate/ +ordelul era "nţesat de lu-e. Chata*a "i "ntâ-pină cu a-a+ilitate şi"i conduse "n sala -are. 9ronn se duse sus/ cu o fată din Dorne cu ochii negri/ dar Ala*a*a era

ocupată.! Ea fi foarte "ncântată să ştie că ai venit/ 8ise Chata*a. ? să -ă "ngri,esc să ţi se

pregătească "ncăperea din turn. Erea stăpânul -eu să +ea o cupă de vin cât aşteaptă! Da/ răspunse el.Einul era de proastă calitate "n co-paraţie cu vinurile vechi din Ar+or pe care casa le

servea de o+icei.! re+uie să -ă ierţi/ stăpâne/ 8ise Chata*a. 'u e chip să găsesc vin de calitate "n ulti-a

vre-e.! ă te- că nu eşti singura.

Chata*a "l -ai căina puţin/ apoi se scu8ă şi plecă pe nesi-ţite. ? fe-eie fru-oasă/ reflectă*rion "n ti-p ce o privea "ndepărtându!se. Rareori vă8use eleganţă şi de-nitate la o târfă. Dar/cu siguranţă/ ea se vedea -ai degra+ă ca un fel de preoteasă decât ca o prostituată. 3ro+a+il căacesta e secretul. 'u contea8ă atât de -ult ceea ce face-/ ci cu- face-. Cu-va/ gândul acesta "llinişti.



Câţiva dintre clienţi "i aruncau priviri pie8işe. lti-a oară când "ndră8nise să iasă/ un +ăr+at "l scuipase... <i +ine/ "ncercase să!# scuipe. 0n schi-+/ "l ni-erise pe 9ronn şi pe viitor vascuipa fără dinţi.

! 5tăpânul se si-te neiu+it Danc* se furişă "n poala lui şi "l -uşcă de ureche. A- un leac pentru asta.

Hâ-+ind/ *rion scutură din cap:! Dulceaţă/ eşti prea fru-oasă ca să poţi fi descrisa "n cuvinte/ dar -!a- ataşat de

leacurile Ala*a*ei.! 'u le!ai "ncercat niciodată pe ale -ele. 5tăpânul nu alege niciodată pe altcineva/ doar pe

7Ma*a. < +ună. dar eu sunt şi -ai +ună/ nu vrei să ve8i! 3oate data viitoare. *rion nu se "ndoia de faptul că Danc* ar fi o +ucăţică +ună. Cu

nasul cârn/ "l avea pe vino!ncoa/ era pistruiată şi avea o coa-ă de păr roşu care "i cădea până -ai ,os de talie. Dar la conac "l aştepta 5hae.

Chicotind/ fata "şi vâr" -âna "ntre coapsele lui *rion şi "l strânse prin pantaloni.

! Cred că el nu vrea să aştepte până data viitoare/ anunţă ea. Cred că vrea să iasă şi să!-inu-ere toţi pistruii.! Danc* Ala*a*a se ivi "n pragul uşii/ "ntunecată şi rece/ "n -ătase transparentă. "nălţi-ea

5a a venit să -ă vi8ite8e pe -ine.*rion se eli+eră cu +lândeţe şi se ridică "n picioare. Danc* nu părea deran,ată.! Data viitoare/ "i rea-inti. "şi vâr" un deget "n gură şi "ncepu să!# sugă.0n ti-p ce "l conducea "n sus pe scări/ Ala*a*a spuse:



! 9iata Danc* Are două săptă-âni ca să!# facă pe stăpânul -eu să o aleagă pe ea. Altfel"şi pierde perlele negre "n favoarea lui arei.

arei era o fată rece/ palidă şi delicată/ pe care *rion o o+servase o dată sau de două ori.?chi ver8i şi piele de porţelan/ păr lung/ drept/ argintiu/ foarte fru-os/ dar -ult prea serioasă.

! răsc ideea de!a o face pe +iata fată să!şi piardă perlele din cau8a -ea.

! Atunci/ data viitoare du!o sus. ! 3oate că aşa voi face. Ala*a*a 8â-+i.! 'u prea cred/ stăpâne.Are dreptate/ gândi *rion/ nu o voi face. 3oate că 5hae e doar o prostituată/ dar "i sunt

credincios "n felul -eu.0n "ncăperea din turn/ pe când deschidea uşa dulapului/ o privi pe Ala*a*a curios.! Ce faci cât ti-p sunt plecatRidică +raţele şi le "ntinse/ ca o pisică neagră/ -ieroasă.

! Dor-. 5unt -ult -ai odihnită de când ai "nceput să ne vi8ite8i/ stăpâne. 0ar arei ne"nvaţă să citi-/ pro+a+il că "n curând voi fi "n stare să!-i petrec ti-pul cu o carte.! 5o-nul e +un/ spuse el. 0ar cărţile sunt şi -ai +une. ? sărută "n fugă pe o+ra8. 3e ur-ă

"şi vă8u de dru- prin gang şi prin tunel.0n ti-p ce părăsi gra,dul călare pe un ar-ăsar +ălţat/ *rion au8i sunetul -u8icii rătăcind

pe deasupra acoperişurilor. <ra plăcut să te gândeşti că oa-enii -ai cântau/ "n -i,locul -ăceluluişi al foa-etei. elodii păstrate "n a-intire "i răsunau "n -inte şi/



pentru o clipă/ aproape că o au8i pe *sha cântan!du!i/ acu- o veşnicie. Hori calul/ ca săasculte. ona!litatea era greşită/ cuvintele prea sla+e ca să poata fi au8ite. De fapt/ era un altcântec/ şi de ce nu 0no!centa/ dulcea lui *sha fusese o -inciună de la "nceput până la sfârşit/doar o târfă pe care fratele lui. ai-e/ o anga,ase ca să!# facă +ăr+at.

Acu- -!a- eli+erat de *sha/ gândi el. !a +ântuit ,u-ătate din viaţă/ dar nu -ai a-

nevoie de ea/ nu -ai -ult decât a- nevoie de Ala*a*a/ de Danc* sau de arei/ sau de sutele caele cu care -!a- culcat dea lungul anilor. ? a- pe 5hae acu-. 5hae.

3orţile conacului erau "nchise şi 8ăvorâte. *rion +ătu până ce ochiul de +ron8 cuorna-ente se deschise cu o pocnitură.

! 5unt eu.?-ul care "l pri-i "năuntru era una dintre cele -ai straşnice descoperiri ale lui Ear*s/ un

cuţitar din clanul 9raavos/ cu o +u8ă de iepure şi un ochi inert. *rion dorise ca nici un fel detineri stră,eri să nu tândălească 8i de 8i "n prea,-a lui 5hae. JGăseşte!-i +ăr+aţi +ătrâni/ urâţi/ plini de cicatrici/ de preferinţă i-potenţiK/ "i spusese eunucului. J9ăr+aţi care preferă +ăieţi. 5au

+ăr+aţi care preferă oi/ dacă e vor+a pe!aşa.K Ear*s nu reuşise să vină cu vreun iu+itor de oi/ dargăsise un strangulator eunuc şi doi inşi din 0++en/ urât -irositori/ care ţineau la securile lor la felde -ult cât ţineau unul la altul. Ceilalţi erau pe cât de rafinaţi puteau fi nişte -ercenari care auonorat o te-niţă cu pre8enţa lor/ unul -ai urât ca altul.

Când Ear*s i!a trecut "n revistă "n faţa lui/ *rion s!a te-ut că a -ers prea departe/ dar 5haenu s!a plâns niciodată/ nici -ăcar cu o vor+ă. Bi de ce sa se plângă 'u s!a plâns niciodată de-ine/ iar eu sunt -ai hidos decât toţi stră,erii ei la un loc. 3oate că nici -ăcar nu vede urâţenia.



Chiar şi aşa/ *rion ar fi preferat să!i folosească pe câţiva dintre -untenii clanului său casă!i stea de pa8ă la conac. rechile 'egre ale lui Chelia/ poate/ sau 6raţii @unii. Avea -ai -ultă"ncredere "n si-ţul onoarei şi "n devota-entul lor de fier decât "n lăco-ia unor -ercenari. otuşi/riscul era prea -are. "ntreg De+arcaderul Regelui ştia că săl+aticii erau ai lui. Dacă ar tri-ite aicirechile 'egre/ ar fi doar o chestiune de ti-p până ce "ntreg oraşul ar afla unde "şi ţinea âna

Regelui concu+ina.nul dintre oa-enii din 0++en "i luă calul.! Ai tre8it!o "l "ntre+ă *rion.! 'u/ stăpâne.! 9ine.Din focul din dor-itor -ai ră-ăseseră doar tăciuni/ dar ca-era era caldă "ncă. 5hae "şi

aruncase păturile şi cearceafurile de pe ea/ "n so-n. Hăcea goală "n patul de puf/ iar palidastrălucire a că-inului "i contura cur+ele do-oale ale trupului fraged. *rion ră-ase "n praguluşii/ sor+ind priveliştea. ai tânără decât arei* -ai dulce decât Danc*/ -ai fru-oasă decât

Ala*a*a/ e tot ce "-i tre+uie şi -ai -ult de atât Cu- putea o târfă să arate atât de pură/ de suavăşi de inocentă 'u avusese de gând s!o deran,e8e/ dar şi nu-ai s!o privească era de a,uns ca să se eFcite.

"şi lasa veş-intele să cadă pe podea/ pe ur-ă se urcă "n pat şi "i desfăcu picioarele/ sărutând!o"ntre coapse. 5he -or-ăi "n so-n. ? sărută din nou şi "i linse dulceaţa secretă/ până ce +ar+a luişi pu+isul ei erau la fel de u-ede. Când 5hae scoase un gea-ăt dulce şi se cutre-ură/ se urcădeasupra ei/ o pătrunse şi eFplodă aproape instantaneu.



?chii ei erau deschişi. Hâ-+i şi "l -ângâie pe cap/ şoptind:! oc-ai a- avut cel -ai dulce vis/ stăpâne. *rion o ciupi de sfârcul -icuţ şi tare şi "şi

cui+ăricapul pe u-ărul ei. 'u ieşi din ea/ şi!ar fi dorit să nu iasă niciodată din ea.! 'u e un vis/ "i pro-ise. < real totul... <u/ piticul/ -onstrul/ cel pe care l!au dispreţuit şi l!

au +at,ocorit/ dar acu- a- totul/ puterea/ oraşul/ fata. 3entru asta a- fost făcut şi/ 8eii să -ăierte/ "-i place la ne+unie...

Bi ea. Bi ea.





AR MA

?ricare ar fi fost nu-ele pe care 4arren cel 'egru dorise să le dea turnurilor sale "nalte/acestea erau de -ult uitate. <rau nu-ite acu- urnul Groa8ei/ urnul Eăduvei/ urnul 3lângerii/

urnul 6anto-elor şi urnul Rugului Regilor. Ar*a dor-ea "ntr!o nişă "ngustă din pivniţelecavernoase de su+ urnul 3lângerii/ pe un pat de paie. Avea apă cu care să se spele ori de câte orivoia şi o +ucată de săpun. unca era grea/ dar nu -ai grea decât -ersul pe ,os/ >ilo-etri "n şir/"n fiecare 8i. 'evăstuica nu era nevoită să găsească vier-i şi gândaci ca să!i -ănânce/ aşa cu-fusese nevoit Arr* să facă. 0n fiecare 8i avea pâine/ fiertură de or8 cu +ucăţele de -orcovi şi napi/şi/ o dată la două săptă-âni/ chiar şi o +ucăţică de carne.

3lăcintă 6ier+inte -ânca şi -ai +ineI era acolo unde!i era locul/ la +ucătării/ o clădirecirculară/ de piatră/ cu acoperişul +oltit/ care era o lu-e "n sine. Ar*a -ânca la o -asă descânduri/ "n +eci/ "-preună cu Leese şi cu ceilalţi slu,itori ai lui/ dar uneori "i

venea rândul să a,ute la servirea -esei/ iar ea şi 3la cintă 6ier+inte puteau să profite decâteva -o-ente "n care să stea de vor+ă. <l nu!şi putea a-inti niciodată că ea era acu- 'evăstuica şi "i spunea "ntruna Arr*/ deşi ştia că era fată. ?dată a "ncercat să!i strecoare o tartăfier+inte cu -ere/ dar a fost atât de stângaci/ "ncât doi dintre +ucătari l!au vă8ut. 0!au luai tarta şil!au +ătut cu o lingură -are de le-n.



Gendr* fusese tri-is la fierărie. Ar*a "l vedea rareori. Cât despre cei cu care lucra/ nici-ăcar nu voia să le ştie nu-ele. Asta nu ar fi făcut decât să "i aducă -ai -ultă suferinţă când-ureau. a,oritatea erau -ai "n vârstă decât ea şi se -ulţu-eau să o lase "n pace.

4arrenhalul era i-ens/ o -are parte din el fiind distrus. @ad* Lhent fusese proprietaracastelului/ "n calitate de stegar al Casei ull*/ dar folosise doar o trei-e ! partea de ,os ! şi lăsase

restul "n paragină. Acu- fugise/ şi puţinii slu,itori pe care "i lăsase "n ur-ă nu puteau să se ocupenici pe departe de nevoile tuturor cavalerilor/ lor8ilor şi pri8onierilor de rang "nalt pe care "iadusese @ordul *in/ aşa că @an!nisterii erau nevoiţi să caute servitori/ aşa cu- căutau de!alegurii. -+la vor+a că @ordul *in plănuia să readucă 4arrenhalului gloria şi să!# facă noul săuscaun/ după ce ră8+oiul se va sfârşi.

Leese o folosea pe Ar*a pentru trans-iterea -esa,elor/ la scosul apei şi la adusul -âncăriişi/ uneori/ la servitul -esei din 5ala Ca8ăr-ii/ de deasupra depo8itului de ar-a-ent/ unde-âncau soldaţii. Dar cea -ai -are parte a -uncii ei o repre8enta curăţenia. 3ri-ul nivel alurnului 3lângerii fusese transfor-at "n ca-ere de depo8itare şi grânare/ şi două eta,e de

deasupra gă8duiau o parte a garni8oanei/ dar eta,ele superioare nu fuseseră ocupate de opt8eci deani. @ordul *in poruncise acu- să fie pregătite din nou pentru locuit. <rau de frecat podele/ despălat negreala de pe ferestre/ de scos scaune rupte şi paturi putre8ite. lti-ul eta, era năpădit deliliecii -ari/ negri/ pe care Casa Lhent "i pusese pe +la8on/ şi "n pivniţă erau şo+olani... şifanto-e/ 8iceau unii/ spiritele lui 4arren cel 'egru şi ale fiilor lui.

Ar*ei i se părea o prostie. 4arren şi fiii lui -uriseră "n urnul Rugului Regelui/ de acolo ise trăgea nu-ele/ aşa că de ce ar traversa ei curtea ca s!o +ântuie pe ea urnul 3lângerii se



tânguia nu-ai când vântul +ătea dinspre nord şi acesta era eFact sunetul pe care "l făcea aerulcare sufla prin crăpăturile pietrelor/ acolo unde se fisuraseră din cau8a căldurii. Dacă eFistaufanto-e la 4arrenhal/ pe ea nu o deran,aseră niciodată. De oa-enii aflaţi "n viaţă se te-ea/Leese şi 5er Gregor Clegane şi @ordul *in @annister "nsuşi/ care avea aparta-entele "nurnul Rugului Regelui/ cel -ai "nalt şi -ai -are dintre toate/ deşi se turtise "ntr!o parte su+

greutatea pietrei acoperite de 8gură/ ceea ce "l făcea să arate ca o lu-ânare neagră/ uriaşă/ pe ,u-ătate topită.

5e "ntre+a ce ar fi făcut @ordul *in dacă ea ar fi urcat la el şi i!ar fi -ărturisit că esteAr*a 5tar>/ dar ştia că nu va a,unge niciodată destul de aproape ca să!i vor+ească şi/ oricu-/dacă ar face!o/ el nu i!ar da cre8are şi pe ur-ă Leese ar +ate!o până la sange/

5cund/ cu u-+letul ţanţoş/ Leese era aproape la fel de "nfricoşător ca şi 5er Gregor.untele plesnea oa-enii ca pe nişte -uşte/ dar "n cea -ai -are parte a ti-pului nici -ăcar nu părea să o+serve că -usca era acolo. Leese ştia "ntotdeauna că erai de faţa/ ce făceai şi/ uneori/ce gândeai. @ovea la cea -ai -ica provocare şi avea un ani-al care. era aproape la fel de rău ca

şi el/ o căţea pătată/ urâtă/ care -irosea -ai urât decât oricare câine pe care "l "ntâlnise eavreodată. ?dată #!a vă8ut as-uţind căţeaua asupra unui +ăiat de la latrine care "l deran,ase.5fâşiase o +ucată -are din pulpa +ăiatului/ "n ti-p ce Leese râdea.

0!au tre+uit doar trei 8ile ca să câştige un loc de onoare "n rugăciunile ei din fiecare seară.Leese/ şoptea Ar*a/ Dunsen/ Chis*c>/ 3olliver/ Raff cel Dulce/ Gâdilătorul şi Câinele/ 5erGregor/ 5er A-o!r*/ 5er 0l*n/ 5er er*n/ Regele offre*/ Regina Cersei. Dacă "şi "ngăduia săuite fie şi pe unul dintre ei/ cu- să!# găsească vreodată şi să!# ucidă



3e dru-/ Ar*a se si-ţise ca o oaie/ dar 4arren!halul o transfor-ase "n şoarece. <ra cenuşieca un şoarece "n că-aşa ei din lână aspră şi ca un şoarece u-+la prin crăpăturile/ spărturile şigăurile "ntunecate ale castelului/ alergând din calea celor puternici.

neori se gândea că sunt cu toţii şoareci/ "ntre 8idurile acelea groase/ chiar şi cavalerii şi"nalţii lor8i. Di-ensiunea castelului "l făcea până şi pe Gregor Clegane să pară -ic. 4arrenhal

acoperea de trei ori -ai -ult teren decât Linterfellul/ iar construcţiile sale erau atât de -ari "ncâtnici nu puteau fi co-parate. Gra,durile adăposteau o -ie de cai/ pădurea 8eilor acopereadouă8eci de acri/ +ucătăriile erau cât 5ala are din Linterfell/ iar sala -are de aici/ grandiosnu-ită 5ala Celor o ie de 0ni-i/ deşi avea doar trei8eci şi ceva (Ar*a "ncercase să le nu-ere dedouă ori/ dar o dată a,unsese la trei8eci şi trei/ iar altă dată la trei8eci şi cinci)/ era atât decavernoasă "ncât @ordul *in ar fi putut să adăpostească acolo "ntreaga sa oştire/ deşi nu a făcutasta niciodată. Hidurile/ uşile/ sălile/ treptele/ totul era construit la o scară neo-enească/a-intindu!i Ar*ei de poveştile spuse de 9ătrâna 'an despre uriaşii care trăiau dincolo de Hid.

0ar lor8ii şi doa-nele nu o+servau niciodată -icii şoareci gri de su+ picioarele lor. Ar*a

au8ea tot felul de secrete doar ţinând urechile deschise/ "n ti-p ce!şi vedea de tre+uri. 6ru-uşica3ia de la că-ară era o otreapă care căuta să se apropie de fiecare cavaler din castel. 5oţiate-nicerului era "nsărcinată/ dar adevăratul tată era fie 5er Al*n 5tac>spear/ fie un cântăreţ penu-e Lhites-ile Lat. @ordul @efford făcea la -asă glu-e pe sea-a fanto-elor/ dar ţinea-ereu aprinsă o lu-ânare lângă pat. odge/ scutierul lui 5er Dunaver/ făcea pe el "n so-n.9ucătarii "l dispreţuiau pe 5er 4ar*s 5*ft şi scuipau "n toată -âncarea lui. ?dată/ chiar a au8it!



o pe servitoarea lui aester oth-ure -ărturisindu!i fratelui ei despre un -esa, care spunea căoffre* era +astard şi că nu era

nicidecu- regele de drept. J@ordul *in i!a cerut să ardă scrisoarea şi să nu -ai spunăase-enea ticăloşiiK/ şoptise fata.

6raţii Regelui Ro+ert/ 5tannis şi Renl*/ se alatu!raseră luptei/ au8ise Ar*a. JBi a-ândoi

sunt regi acu-K/ spusese Leese. JRegatul are -ai -ulţi regi decât are castelul şo+olani.K 3ână şioa-enii @an!nisterilor se "ntre+au cât ti-p va ră-âne offre* pe ronul de 6ier. J6lăcăul nu arear-ată/ are doar -an!tiile aurii/ şi e condus de un eunuc/ de un pitic şi de o fe-eieK/ "l au8ise peun lord -ărunt -ur-urând printre cupe. J@a ce sunt +uni unii ca ei/ dacă se a,unge la luptăK.ereu se vor+ea despre 9eric Don darrion. n arcaş gras a spus odată că ăştile 5ân!geroase l!au ucis/ dar ceilalţi doar au râs. J@orch #!a ucis/ la Cascadele Repe8i/ iar untele #!a ucis a douaoară. 5ă fiu al nai+ii dacă nu ră-âne -ort nici de data asta.K

Ar*a nu a aflat cine erau ăştile 5ângeroase până "n noaptea ur-ătoare/ când la 4arrenhalsosi cea -ai ciudată adunare de +ăr+aţi pe care o vă8use vreodată. 5u+ stindardul unei capre

negre cu coarne "nsângerate/ călăreau oa-eni de ara-ă cu clopoţei "n plete/ lăncieri pe caivărgaţi/ "n al+ şi negru/ arcaşi cu o+ra,ii pudraţi/ +ăr+aţi "ndesaţi/ păroşi/ cu scuturi grosolane/oa-eni cu pielea -aronie "n -antii cu pene/ un +ufon -ărunţel "n haine pestriţe/ ver8i şi ro8/să+ieri cu +ăr+i eFtravagante/ +ifurcate/ vopsite "n verde/ violet şi argintiu/ suliţaşi cu cicatricicolorate care le acopereau o+ra,ii/ un +ăr+at uscăţiv "n straie de septon/ unul -ai dolofan "nhainele cenuşii de -ae!ster şi unul +olnăvicios/ a cărui -antie de piele era -ărginită de păr lung/ +lond.



0n fruntea lor se afla un o- sla+ ca un +ăţ şi foarte "nalt/ cu o faţă trasă/ vlăguită/ alungită şi-ai -ult de +ar+a neagră şi sâr-oasă care "i creştea din +ăr+ie aproape până la +râu. Coiful careatârna de cornul de şa era din oţel negru/ "n for-a unui cap de capră. @a gât/ purta un lanţ făcutdin -onede de diferite di-ensiuni/ for-e şi -etale/ iar calul său era unul dintre aceia ciudaţi/negru cu al+.

! '!ai vrea să!i cunoşti pe indivi8ii ăştia/ 'evăs!tuică/ "i spuse Leese când a vă8ut!o privindu!# +ăr+atul cu coiful "n for-ă de cap de capră. Cu Leese erau doi dintre tovarăşii săi de +ăutură/ oşteni "n slu,+a @ordului @efford.

! Cine sunt "ntre+ă ea.nul dintre soldaţi i8+ucni "n râs.! @acheii/ fetiţo. Degetele Caprei/ ăştile "nsângerate ale @ordului *in.! 6ă nu-ai pe deşteptul @asă!i s!o ,upoaie şi poţi să freci tu nenorocitele de scări/ 8ise

Leese. 5unt -ercenari/ dragă 'evăstuică. "şi 8ic 9ravi Ca-ara8i. 'u le spune altfel când te potau8i/ altfel o să!ţi facă rău de tot. Cel cu coiful cu cap de capră e căpitanul lor/ @ordul Eargo

4oat.! 'u e nici un nenorocit de lord/ 8ise cel de!al doilea soldat. @!a- au8it pe 5er A-or*spunând asta. < doar un -ercenar +ălos/ plin de sine.

! Aşa e/ răspunse Leese/ dar fata ar face -ai +ine să!i spună lord/ dacă vrea să ră-ână"ntreagă.

Ar*a se uită din nou la Eargo 4oat. ?are câţi -onştri are @ordul *in



9ravii Ca-ara8i fură ca8aţi "n urnul Eăduvei/ aşa că Ar*a nu tre+uia să le fie slu,itoare.5e +ucura de astaI "ncă din pri-a seară i8+ucni o +ătaie "ntre -ercenari şi câţiva dintre oa-eniilui @annister/ 5cutierul lui 5er 4ar*s 5*ft fusese "n,unghiat si -urise/ iar doi dintre oa-eniiăştilor "nsângerate fuseseră răniţi. 0n di-ineaţa ur-ătoare/ @ordul *in "i spân8ură pea-ândoi de casa porţii/ "-preună cu unul dintre arcaşii @ordului @*dden. Leese 8icea ca arcaşul

stârnise toată "ncăierarea luându!i "n +at,ocura pe -ercenari pe sea-a @ordului 9ericDondarrion. După ce spân8uraţii "ncetară să -ai dea din picioare/ Eargo 4oat şi 5er 4ar*s se"-+răţişară şi se sărutată/ ,urând să se iu+ească de!a pururi/ "n ti-p ce @ordul *in "i privea dela fereastră. Ar*ei i se păru a-u8ant felul "n care Eargo 4oat se +âl+âia şi se s-iorcăia/ dar ştiacă nu era ca8ul să râdă.

ăştile "nsângerate nu 8ă+oviră -ult la 4arren!hal/ dar "nainte de a porni din nou la dru-/Ar*a "l au8i pe unul dintre ei povestind cu- o ar-ată a nordului/ su+ co-anda lui Roose 9olton/ocupase vadul ru+iniu al ridentului.

! Dacă trece apa/ @ordul *in "l va 8dro+i din nou/ aşa cu- a făcut la 6urca Eerde/ 8ise

un arcaş al lui @annister/ dar tovarăşii lui "l luară "n derâdere.! 9olton nu va trece niciodată/ atâta ti-p cât ânărul @up -ărşăluieşte dinspre Riverrun/ cusăl+aticii nordici şi cu toţi lupii lui.

Ar*a nu ştiuse că fratele ei era atât de aproape. Riverrun era -ult -ai aproape decâtLinterfell/ deşi nu era sigură unde se afla faţă de 4arrenhal. Aş putea să aflu cu-va/ ştiu că aş putea/ dac!aş reuşi să scap de aici. Când se gândi că!# va revedea pe Ro++/ Ar*a fu nevoită să!şi



-uşte +u8a. Bi vreau sâ!i văd şi pe on/ pe 9ran şi pe Ric>on şi pe -a-a. Chiar şi pe 5ansa...A- =! sărut şi a- s!o rog să -ă ierte/ ca o adevărată doa-năI asta "i va plăcea.

Din discuţiile din curte află că "n ca-erele superioare ale urnului Groa8ei locuiau pestetrei8eci de pri8onieri/ luaţi ostatici "n ti-pul +ătăliei de la 6urca Eerde a ridentului. a,oritateaaveau parte de li+ertate de -işcare "n castel/ cu condiţia să ,ure că nu vor "ncerca să fugă. Au

,urat să nu evade8e/ "şi 8ise Ar*a/ dar n!au ,urat că nu -ă vor a,uta pe -ine să evade8.?staticii -âncau la propria lor -asă "n 5ala Celor o 5ută de 0ni-i şi puteau fi adesea vă8uţi

prin "-pre,uri-i. 3atru fraţi "şi făceau "-preună antrena-entul "n fiecare 8i/ luptându!se custinghii şi cu scuturi din le-n/ "n Curtea 6lostone. rei dintre ei erau din fa-ilia 6re* de laCrossing/ cel de!al patrulea era fratele lor +astard. otuşi/ erau acolo de puţină vre-eI "ntr!odi-ineaţă/ alţi doi fraţi sosiră su+ un stindard de pace/ cu un cufăr cu aur/ şi "i răscu-părară de lacavalerii care "i capturaseră. Cei şase 6re* plecara "-preună.

Dar pe nordici nu!i răscu-pără ni-eni. n lord gras +ântuia prin +ucătării/ "i spusese3lăcinta 6ier+inte/ căutând -ereu o "-+ucătură. ustaţa "i era atât de stufoasă "ncât "i acoperea

gura/ iar agrafa cu care era prinsă -antia lui era un trident din argint şi safir. Aparţinea @ordului*in/ dar tânărul feroce/ +ăr+os/ căruia "i plăcea să se pli-+e pe crestele 8idurilor singur/ "ntr!o-antie neagră/ orna-entata cu sori al+i/ fusese luat ostatic de către un cavaler rătăcitor careavusese intenţia să se "-+ogăţească de pe ur-a lui. 5ansa ar fi ştiut cine este/ atât el cât şigrăsanul/ dar Ar*a nu fusese niciodată prea preocupată de titluri şi +la8oane. ?ri de câte ori 5eptaordane "i vor+ea despre istoria unei Case sau alta/ "i venea să hoinărească/ să vise8e şi să se"ntre+e când se va ter-ina lecţia.



otuşi/ pe @ordul Cer*n şi!# a-intea. 3ă-ânturile sale fuseseră aproape de Linterfell/aşa că el şi fiul lui/ Cle*/ veneau adesea "n vi8ită. Cu toate acestea/ după voia soartei/ era singurulostatic care nu fusese vă8ut niciodată/ dor-ea "ntr!o celulă din turn/ revenindu!şi de pe ur-a uneirăni. Hile "n şir/ Ar*a "ncercă să!şi i-agine8e cu- ar putea să se furişe8e pe lângă pa8nicii uşii/ca să!# vadă. Dacă ar recunoaşte!o/ onoarea l!ar o+liga să o a,ute. Cu siguranţă/ un lord voia să

pri-ească aur/ toţi voiau asta/ poate că va plăti câţiva -ercenari de!ai lui *in ca să o ducă laRiverrun. atăl ei spunea -ereu că -a,oritatea -ercenarilor ar trăda pe oricine pentru aur.

3e ur-ă/ "ntr!o di-ineaţă/ 8ări trei fe-ei "-+răcate cu ro+ele cu glugă ale surorilor tăcute"ncărcând un cadavru "n căruţa lor. Cadavrul era "-pachetat "ntr!o -antie din cea -ai fină-ătase/ "-podo+ită cu +la8onul hale+ardei. Când Ar*a "ntre+ă cine e/ unul dintre stră,eri "i spusecă a -urit @ordul Cer!*n. 3ri-i aceste cuvinte ca pe o lovitură "n sto-ac. ?ricu-/ nu te!ar fia,utat niciodată/ gândi ea/ "n ti-p ce surorile ieşeau pe poartă cu căruţa. 'u se putea a,uta nici-ăcar pe sine/ şoarece prost ce eşti.

După aceasta/ se "ntoarse la frecat şi alergătură şi la trasul cu urechea pe la uşi. @ordul

*in ur-a să plece "n curând spre Riverrun/ au8ise Ar*a/ sau va -erge către sud/ la4ighgarden. 'i-eni nu s!ar fi aşteptat la asta. 'u/ tre+uia să apere De+arcaderul Regelui.5tannis era cea -ai -are a-eninţare. 0i tri-isese pe Gregar Clegane şi pe Eargo 4oat să!#distrugă pe Roose 9olton şi să!i scoată pu-nalul din spate. ri-isese cor+i la <*rie/ avea degând să se "nsoare cu @ad* @*sa Arr*n şi să cucerească Ealea. Cu-părase o gră-adă de argint casă făurească să+ii -agice care "i vor ucide pe lupii 5tar>. 0i scrisese Doa-nei 5tar> să facă pace/Regicidul va fi "n curând eli+erat.



Deşi "n fiecare 8i soseau şi plecau cor+i/ @ordul *in "nsuşi "şi petrecea -a,oritatea 8ilelor"n spatele uşilor "nchise/ cu consiliul său de ră8+oi. Ar*a "l 8ărise de câteva ori/ dar -ereu dindepărtare ! o dată pli-+ându!se pe 8iduri/ "nsoţit de trei -aesteri şi de pri8onierul grăsan cu-ustaţa stufoasă/ o dată plini +ându!se călare cu lor8ii lui stegari/ să vi8ite8e ta+e!rele/ dar cel-ai des stând "ntr!o galerie +oltita/ privind oa-enii care se antrenau ,os/ "n curte. 5tătea cu

-âinile "ncleştate pe -ânerul de aur al sa+iei sale. 5e spunea că @ordul *in iu+ea aurul -ai-ult decât orice/ chiar se caca aur/ "l au8ise glu-ind pe un slu,itor. @ordul @annister avea o"nfăţişare puternica pentru un +ăr+at vârstnic/ cu -ustăţi aspre/ aurii/ şi chelie. Ceva din chipullui "i a-intea Ar*ei de tatal său/ chiar dacă nu se-ănau defel. Are chipul unui lord/ atâta tot/ "şispuse. "şi a-inti că odată a au8it!o pe no+ila sa -a-ă spunându!i tatălui ei să!şi afişe8e chipul delord şi să -eargă să se ocupe de cutare trea+ă. ata a râs. 'u şi!# putea i-agina pe @ordul *inrâ8ând de ceva.

0ntr!o după!a-ia8ă/ "n ti-p ce "şi aştepta rândul să scoată o găleată de apă de la fântână/au8i +ala-alele de la poarta de est ge-ând. n grup de oa-eni intră la pas pe su+ +ariera!

ghilotină. Când o+servă -anticora care se târa pe scutul căpeteniei lor/ fu străfulgerată de unsenti-ent de ură.0n lu-ina 8ilei/ 5er A-or* @orch părea -ai puţin "nfricoşător decât la lu-ina torţelor/ dar

avea şi acu- ochii aceia de porc pe care şi!i a-intea Ar*a. na dintre fe-ei spuse că oa-enii săi"ncon,uraseră lacul ur-ărindu!# pe 9eric Dondarrion şi o-orând re+eli. 'u era- re+eli/ gândiAr*a. <ra- Rondul de 'oapteI Rondul de 'oapte nu ţine partea ni-ănui. otuşi/ 5er



A-or* avea -ai puţini oa-eni decât "şi a-intea Ar*a/ şi -ulţi dintre ei erau răniţi. 5per cărănile lor vor putre8i/ sper sa -oară cu toţii.

Apoi "i vă8u pe cei trei de la capătul coloanei. Rorge "şi pusese coiful negru/ cu na8alul largde fier/ care făcea greu de o+servat faptul că nu avea nas. uşcătorul călărea greoi lângă el/ peun cal de luptă care părea gata să se pră+uşească su+ greutatea lui. Arsuri pe ,u-ătate vindecate "i

acopereau trupul/ făcându!# şi -ai hidos decât "nainte.Dar aQuen 47ghar continua să 8â-+ească. 4ainele "i erau tot soioase şi 8drenţuite/ dar "şi

găsise ti-p să!şi spele şi să!şi pieptene părul. 0 se revărsa pe u-eri/ roşu şi al+ şi strălucitor/ iarAr*a le au8i pe fete chicotind de ad-iraţie.

Ar fi tre+uit să!i las pradă focului. Aşa a spus Gen!dr*/ ar fi tre+uit să!l ascult Dacă nu le!arfi aruncat acel topor/ acu- ar fi fost cu toţii -orţi. 3entru o clipă/ se sperie/ dar trecură pe lângăea fără vreo sclipire de interes. 'u-ai aQuen 47ghar aruncă o privire "n direcţia ei/ dar ochii săitrecură direct prin ea. 'u -ă recunoaşte/ gândi Ar*a. Arr* era un +ăieţel aprig cu o sa+ie/ iar eusunt doar un şoarece gri cu o găleată.

"şi petrecu tot restul 8ilei frecând treptele din urnul 3lângerii. 5eara/ -âinile "i erau aspreşi sângerau/ iar +raţele o dureau atât de tare "ncât/ când a8vârli găleata "napoi "n +eci/ "i tre-urau.3rea o+osită ca să -ănânce/ "şi ceru scu8e de la Leese şi se vâr" "n patul său de paie ca sădoar-ă.

! Leese/ căscă ea/ Dunsen/ Chis*c>/ 3olliver/ Raff cel Dulce/ Gâdilătorul şi Câinele. 5erGregor/ 5er A-or*/ 5er 0l*n/ 5er er*n/ Regele offre*/ Regina Cersei. 5e gândi că ar putea să-ai adauge trei nu-e/ dar era prea o+osită ca să hotărască "n seara asta.



Ar*a visa lupi care alergau săl+atic prin pădure/ când o -ână puternică "i acoperi gura/ ca o piatra caldă/ netedă şi fer-ă. 5e tre8i +rusc/ agitându!se şi luptându!se.

! 6ata nu spune ni-ic/ "i şopti un glas aproape/ "n spatele urechii. 6ata "şi ţine +u8ele"nchise/ ni-eni nu aude/ iar prietenii pot vor+i pe ascuns. Da

Cu ini-a i8+indu!i pieptul/ Ar*a reuşi să dea apro+ator din cap.

aQen 47ghar "şi retrase -âna. 9eciul era negru ca s-oala şi nu!i putea vedea chipul nici-ăcar de la câteva degete depărtare. Dar "l putea -irosi. 3ielea lui avea un -iros proaspăt/ desăpun/ şi "şi parfu-ase părul.

! 9ăiatul a devenit fată/ şopti el.! A- fost "ntotdeauna fată. Credea- că nu -!ai vă8ut.! ?-ul vede. ?-ul ştie. "şi a-inti că!# ura.! !ai speriat. Acu- eşti unul de!al lor. Ar fi tre+uit să te las să ar8i. Ce faci aici 3leacă

sau strig după Leese.! n +ăr+at "şi plăteşte datoria. 9ăr+atul "ţi e dator cu trei.

! rei! Heul Roşu "şi ia cele cuvenite/ dulce copilă/ şi nu-ai -oartea poate plăti pentru viaţă.6ata a luat trei care au fost ai lui. 6ata tre+uie să dea trei "n locul lor. Rosteşte nu-ele şi o-ul vaface restul.

Erea sa -a a,ute/ "şi dădu sea-a Ar*a/ cu un licăr de speranţă care "i dădu a-eţeli.! Du!-ă la Riverrun/ nu e departe. Dacă fură- nişte cai/ a- putea...9ăr+atul "i duse degetul la +u8e.



! rei vieţi vei avea de la -ine. 'u -ai -ult/ nu -ai puţin. rei şi a- ter-inat. Aşa că fatatre+uie să chi+8uiască. 0i sărută uşor părul. Dar nu prea -ult.

3ână când Ar*a apucă să aprindă un ciot de lu-ânare/ "n ur-a lui nu -ai ră-ăsese decâtun -iros vag/ o adiere de ghi-+ir şi de cuişoare care stăruia "n aer. 6e-eia din nişa alăturată se"ntoarse pe partea cealaltă/ pe paie/ şi se plânse de lu-ină/ aşa că Ar*a stinse lu-ânarea. Când

"nchise ochii/ vă8u chipuri plutind "n faţa ei. offre* şi -a-a sa/ 0l*n 3a*ne şi er*n rant şi5andor Clegane.../ dar ei se aflau la De+arcaderul Regelui/ la sute de leghe depărtare/ iar 5erGregor poposise doar câteva nopţi "nainte de a pleca din nou să continue ,afurile/ luându!i peRaff/ pe Chis*c> şi pe Gâdilător cu el. Dar 5er A-or* @orch era aici/ iar ea "l ura aproape la felde -ult. ?are 'u era sigură. Bi -ai ră-ânea "ntotdeauna Leese.

5e gândi la el din nou "n di-ineaţa ur-ătoare când/ din cau8a so-nului puţin/ "ncepu săcaşte.

! 'evăstuică/ +u+ui Leese/ data viitoare când -ai văd gura aia deschisă/ a- să!ţi s-ulgli-+a şi a- sa i!o dau de -âncare căţelei. 0i răsuci urechea "ntre degete/ ca să se asigure că a

au8it/ şi "i spuse să se "ntoarcă la scările acelea ! până seara să fie curate pana la al treilea palier.0n ti-p ce -uncea/ Ar*a se gândea la oa-enii pe care "i voia -orţi. "şi i-agina că le vedechipurile pe trepte şi freca -ai tare/ ca să le "ndepărte8e. 6a-ilia 5tar> era "n ră8+oi cu@annisterii/ iar ea era o 5tar>/ astfel că ar o-or" cât de -ulţi @annisteri ar putea/ aşa se făcea "nvre-e de ră8+oi. Dar nu credea că putea să ai+ă "ncredere "n aQen. Ar tre+ui sâ!i o-or cu -âna-ea. ?ri de câte ori tatăl ei conda-nase un o- la -oarte/ "nfăptuise asta de unul singur/ cuGheaţă/ spada lui.



! Dacă vrei să iei viaţa unui o-/ "i eşti dator să!# priveşti "n faţă şi să!i asculţi ulti-elecuvinte/ "l au8ise spunându!le cândva lui Ro++ şi lui on.

A doua 8i "l evită pe aQen 47ghar/ la fel şi "n 8iua ur-ătoare. 'u era greu. <a era foarte-ică/ iar 4arrenhalul foarte -are şi plin de locuri "n care se putea ascunde un şoarece.

Bi pe ur-ă 5er Gregor se "ntoarse/ -ai devre-e decât se aşteptau/ conducând de data

aceasta o tur-ă de capre "n locul unei tur-e de pri8onieri. Ar*a au8i că 5er Gregor a pierdut treioa-eni "ntr!unui dintre atacurile de noapte ale @ordului 9eric/ dar cei pe care ea "i ura se"ntorseseră nevătă-aţi şi se ca8aseră la al doilea eta, al urnului 3lângerii. Leese o+servă că erau +ine aprovi8ionaţi cu +ăutură.

! Nştia sunt -ereu "nsetaţi/ -or-ăi el. 'evăs!tuică/ ridică!te şi "ntrea+ă!i dacă au hainecare tre+uie peticite. Eoi pune fe-eile să se ocupe de asta.

Ar*a alergă sus pe scările +ine frecate. 'i-eni nu "i acordă nici o atenţie când intră.Chis*c> stătea lângă foc/ cu un corn de +ere "n -ână/ spunând una dintre poveştile salea-u8ante. 'u "ndră8ni să!# "ntrerupă/ nefiind dornică să se aleagă cu o +u8ă spartă.

! După turnirul âinii Regelui s!a "ntâ-plat/ "nainte de!a veni ră8+oiul/ spunea el. 'e"ndrepta- către vest/ şapte era-/ "-preună cu 5er Gregor. Raff era cu -ine/ şi tânărul oss5tilood/ care fusese scutierul lui la turnir. <i +ine/ a,unge- noi la acest râu nenorocit care seu-flase de la atâtea ploi. 'u era chip să treci apa/ dar "n apropiere era o cârciu-ă/ aşa că neduce- acolo. 5er "l "nhaţă pe +erar şi!i 8ice să ne ţină cornurile pline cu +ere până când scadapele. 5ă fi vă8ut ochii de porc ai o-ului strălucind la vederea arginţilor. Aşa că ne aduce +ere/ elcu fiică!sa/ şi +erea e proastă şi sla+ă/ o scursoare -aronie care nu -ă face -ai fericit/ şi nici pe



5er. Bi "n tot acest ti-p cârciu-arul ne spune ce +ucuros e el că i!a- călcat pragul/ fiindcă nu prea avea -uşterii din cau8a ploilor. 'ătărăului nu!i -ai tace -eliţa/ deşi 5er nu!i spune nici uncuvânt/ ci doar cugetă la Cavalerul @aşilor şi la festa ne-ernică pe care o ,uca. 5e vedea cât "i eragura de "ncleştată/ aşa că eu şi ceilalţi flăcăi ştia- că nu era ca8ul să!i spune- nici o vor+ă/ darcârciu-arul tre+uia să vor+ească. "ntrea+ă până şi cu- s!a descurcat stăpânul la turnir. 5er doar

se uita la el. 0ntre ti-p/ fiica lui aducea şi servea +ere/ o fetişcană grasă/ de vreo optspre8eceani...

! ai degra+ă treispre8ece/ rosti tărăgănat Raff cel Dulce.! <i/ fie cu- o fi/ nu prea aveai ce vedea de ea. Dar <ggon/ +eat/ "ncepe s!o atingă şi

poate că a- atins!o şi eu niţel/ iar Raff "i spune tânărului 5tilood că tre+uie s!o târască pe fatăsus/ să se facă +ăr+at/ dându!i +ăiatului cura,/ cu- ar veni. 0n cele din ur-ă/ oss "şi vâră -ânasu+ fusta ei iar ea ţipă şi scapă carafa şi fuge la +ucătărie. <i/ s!ar fi ter-inat acolo/ dar ce face +ătrânul ne+un 5e duce la 5er şi "l roagă să ne facă pe noi să!i lăsă- fata "n pace/ el fiind uncavaler adevărat şi chestii dintr!astea.

5er Gregor nu acorda nici o atenţie distracţiei noastre/ dar acu- se uită/ ştiţi cu-/ şi porunceşte ca fata să fie adusă "naintea lui. Acu- +ătrânul tre+uie s!o târască din +ucătărie/ doardin vina lui. 5er se uită la ea de sus până ,os şi "ntrea+ă:

! Aşadar/ aceasta este târfa pentru care eşti atât de "ngri,orat 0ar ne+unul de +ătrân tâ-pit"i spune lui Gregor direct "n faţă:

! @a*na -ea nu e târfă/ ser. 5er nu clipeşte/ ci 8ice doar:! Acu- este.



0i a8vârle +ătrânului "ncă o -onedă de argint/ sfâşie rochia de pe fată şi o ia chiar acolo/ pe-asă/ "n faţa tatălui ei/ "n ti-p ce ea se 8+ate şi se 8vârcoleşte ca un iepure şi scoate sunetelealea. Eă8ând eFpresia de pe chipul +ătrânului/ a- râs atât de tare "ncât "-i ieşea +erea pe nas.Apoi +ăiatul ăsta aude 8go-otul/ fiul lui "-i "nchipui/ şi vine alergând din pivniţă/ aşa că Raff enevoit să!i "nfigă un pu-nal "n +urtă. 5er ter-ină până atunci şi se "ntoarce la +ăutură şi ne vine

tuturor rândul. o++ot/ ştiţi cu- e el/ o "ntoarce pe partea cealaltă şi o ia pe la spate. 6ata "ncetasesă se -ai opună până când -i!a venit -ie rândul/ poate că hotărâse că/ până la ur-ă/ "i plăcea/deşi/ la drept vor+ind/ nu -i!ar fi displăcut puţină -işcare. 0ar acu- vine cireaşă de pe tort...Când totul se ter-ină/ 5er "i spune +ătrânului că vrea rest. 6ata nu -erita un argint/ 8ice el/ şi alnai+ii să fiu dacă +ătrânul nu!i aduce un pu-n de -onede de ara-ă/ "şi cere scu8e de la stăpân şi"i -ulţu-eşte pentru plată

Râdeau cu toţii "n hohote/ nici unul -ai tare decât Chis*c> "nsuşi/ care râdea atât de8go-otos de propria povestire "ncât "i săreau -ucii din nas "n +ar+a căruntă/ nepieptănată. Ar*astătea "n u-+ră/ pe casa scărilor/ şi "l privea. 5e furişă "napoi "n pivniţă/ fără să scoată o vor+ă.

Când Leese află că nu #!a "ntre+at despre haine/ "i trase ,os pantalonii şi o +ătu cu nuiaua pânăce din coapse "ncepu să!i curgă sânge/ dar Ar*a "nchise ochii şi se gândi la toate "nvăţăturile pecare i le dăduse 5*rio şi nu si-ţi aproape ni-ic.

Două nopţi -ai târ8iu/ o tri-ise "n 5ala Ca8ăr-ii/ să servească la -asă. Ducea o carafă cuvin şi turna "n cupe când "l 8ări pe aQen 47ghar la -asa lui/ "n partea cealaltă a culoarului..uşcându!şi +u8a/ privi



cu gri,ă de ,ur!"-pre,ur/ ca să se asigure că Leese nu o vedea. ea-a taie -ai adânc decâto sa+ie/ "şi spuse.

6ăcu un pas/ şi "ncă unul/ şi cu fiecare se si-ţi -ai puţin şoarece. "nainta de!a lungul +ăncii/ u-plând cupele cu vin. Rorge stătea "n dreapta lui aQen/ +eat turtă/ dar nu o o+servă.Ar*a se aplecă şi şopti direct "n urechea lui aQen.

! Chis*c>.@orath nu dădu se-ne că ar fi au8it.Când carafa se goli/ Ar*a alergă "n pivniţă să o u-ple din nou din +utoi şi se "ntoarse

repede la servit. 'i-eni nu -urise de sete cât ti-p fusese ea plecată şi scurta ei a+senţă trecuneo+servată.

'u se "ntâ-plă ni-ic a doua 8i/ nici "n 8iua ur-ătoare/ dar "n cea de!a treia/ Ar*a se duse la +ucătărie cu Leese să le aducă cina.

! nul dintre oa-enii untelui a că8ut de pe -etere8e a8i!noapte şi şi!a rupt gâtul lui de prost/ "l au8i pe Leese spunându!i unei +ucătărese.

! 9eat! 'u -ai -ult decât "n -od o+işnuit. nii spun că #!a "-pins fanto-a lui 4arren. 3ufni/ca să arate ce părere avea despre ase-enea idei.

'!a fost 4arren/ "i veni Ar*ei să spună/ a- fost eu. 0l ucisese pe Chis*c> cu o şoaptă şi va-ai ucide "ncă doi până la sfârşit. 5unt fanto-a 4arrenhalului/ gândi ea. Bi "n noaptea aceea avude urât cu un nu-e -ai puţin.

CA<@M'



@ocul de "ntâlnire era o pa,işte plină de verdeaţă/ presărată cu ciuperci gri/ palide/ şi cu +uştenii aspri ai copacilor do+orâţi la pă-ânt.

! 5unte- pri-ii/ doa-na -ea/ 8ise 4allis ol!len "n ti-p ce se opriră printre +uşteni/

singuri "ntre ar-ate. 6la-ura Casei 5tar>/ cu "nse-nul lupului străvechi/ flutura "n vârful lăncii pe care o purta. Catel*n nu putea vedea -area de aici/ dar si-ţea cât era de aproape. Eântul ce +ătea dinspre vest era "ncărcat de -irosul de sare.

Cercetaşii lui 5tannis 9aratheon tăiaseră copacii pentru catapulte şi pentru turnurile sale deatac. Catel*n se "ntre+a cât ti-p re8istase crângul şi dacă 'ed poposise aici când şi!a condusoastea către sud/ ca să ridice ulti-ul asediu asupra Capătului 6urtunii. A câştigat atunci o -arevictorie/ cu atât -ai -are cu cât a avut loc fără vărsare de sânge.

6ie ca Heii să -ă a,ute să fac şi eu la fel/ se rugă Catel*n. 3ropriii ei supuşi consideraserăcă era ne+ună să vină până aici.

! 'u e lupta ta/ doa-na -ea/ spuse 5er Lendel anderl*. Btiu că regele nu ar vrea ca-a-a lui sa se eFpună la un ase-enea pericol.! 5unte- cu toţii "n pericol/ "i răspunse/ poate prea tăios. Cre8i că eu vreau să fiu aici/ ser

@ocul -eu e la Riverrun/ lângă patul de -oarte al tatălui -eu/ la Linterfell/ cu fiii -ei. Ro++ -!a tri-is la sud să vor+esc "n nu-ele lui/ şi asta voi face.

'u era lucru uşor să aduci pacea "ntre aceşti fraţi/ Catel*n era conştientă/ dar pentru +ineleregatului/ tre+uia să "ncerce.



3este câ-piile "-+i+ate de ploaie şi peste cul-ile stâncoase putea vedea -arele castel alCapătului 6urtunii/ "nălţându!se spre cer/ cu spatele către -area nevă8ută. @a poalele -untelui destâncă cenuşie/ ar-ata @ordului 5tannis 9aratheon părea -ică şi ne"nse-nată/ ca o adunătură deşoareci cu fla-uri.

0n cântece se spunea că/ "n vre-uri străvechi/ Capătul 6urtunii fusese ridicat de Durran/

pri-ul Rege al 6urtunii/ cel care a câştigat dragostea fru-oasei <lenei/ fiică a 8eului -ării şi a8eiţei vântului. 0n noaptea nunţii lor/ <lenei şi!a dăruit virginitatea unui -uritor/ osândindu!seastfel la -oartea de care aveau parte oa-enii/ iar părinţii ei "ndureraţi şi!au revărsat -ânia şi autri-is vânturi şi ape pentru a do+or" fortăreaţa lui Durran. 3rietenii săi/ fraţii şi nuntaşii au fost8dro+iţi su+ 8idurile pră+uşite sau duşi de vânt pe -are/ dar <lenei #!a adăpostit pe Durran "n +raţele sale/ astfel că iu+itul ei nu a păţit ni-ic/ iar când/ "n cele din ur-ă/ 8orile s!au ivit/ el adeclarat ră8+oi "-potriva 8eilor şi a ,urat să reconstruiască fortăreaţa.

Cinci castele a -ai construit/ fiecare -ai -are şi -ai puternic decât celălalt/ doar pentru ale vedea făcute ţăndări când vi,eliile s!a a+ătut/ urlând/ asupra Golfului Coră+iilor 5fărâ-ate/

aducând cu ele 8iduri i-ense de apă. @or8ii săi l!au i-plorat să construiască -ai spre interior/ preoţii i!au spus că tre+uie să "nduplece 8eii redând!o -ării pe <lenei/ până şi oa-enii de rând l!au rugat să se potolească. Durran nu voia să asculte. n al şaptelea castel a ridicat/ cel -ai -aredinte toate. nii spuneau că l!au a,utat copiii pădurii/ fasonând piatra cu puterea -agieiI alţiisusţineau că un +ăieţel i!a spus ce tre+uia să facă/ un +ăiat care -ai târ8iu avea să fie 9ranConstructorul. 0ndiferent cu- era spusă povestea/ sfârşitul era acelaşi. Deşi 8eii -ânioşi au



stârnit furtună după furtună "-potriva sa/ cel de!al şaptelea castel a ră-as "n picioare/ sfidător/ iarDurran/ âhnirea Heilor/ şi fru-oasa <lenei au locuit acolo "-preună până la sfârşitul vieţii.

Heii nu uită/ şi furtunile -ai vin şi acu-/ de8lăn!ţuindu!se asupra -ării "nguste. Cu toateacestea/ la Capătul 6urtunii a re8istat de!a lungul secolelor un castel cu- altul nu -ai era.0-ensul său 8id de apărare era "nalt de trei sute de picioare/ fără a-+ra8uri sau intrări secrete/

rotun,it peste tot/ cur+ându!se lin/ cu pietrele atât de di+aci "-+inate "ncât nicăieri nu vedeai ocrăpătură/ un unghi sau o gaură prin care vântul să poată intra. 5e spunea că 8idul acela era grosde două8eci de picioare "n locul său cel -ai "ngust/ şi de aproape două8eci şi şase "n parteadinspre -are/ două rânduri de pietre/ "ntre ele cu nisip şi pietriş. 0n interiorul puternicului +astion/ +ucătăriile/ gra,durile şi curţile erau ferite de vânturi şi de valuri. Cât despre turnuri/ eranu-ai unul/ un turn!celulă/ fără ferestre "n partea ce dădea spre -are/ atât de -arc "ncât eragrânar/ ca8ar-ă/ sală de ospeţe şi locuinţa lordului "n acelaşi ti-p/ "ncununat de parapete -asivecare "l făceau să pară/ vă8ut de departe/ un pu-n cu ţinte deasupra unui +raţ ridicat.

! Doa-na -ea/ o strigă 4al ollen. Doi călăreţi ieşiră din -ica ta+ără de la poalele

castelului şi se "ndreptarea către ei la pas. Acela tre+uie să fie Regele 5tannis.! 6ără "ndoială.Catel*n "i privi apropiindu!se. 5tannis tre+uie să fie/ dar acela nu e steagul 9aratheonilor.

<ra gal+en strălucitor/ nu gal+enul intens al steagurilor lui Renl*/ iar e-+le-a pe care o purta eraroşie/ deşi Catel*n nu!i putea distinge for-a. Renl* tre+uia să sosească ulti-ul. 0i spusese asta la plecare. 'u tre+uia să urce pe cal până ce nu!# vedea pe fratele său plecat de -ult. 3ri-ul sosittre+uia să!# aştepte pe celălalt/ iar Renl* nu avea să aştepte. < un fel de ,oc pe care!l ,oacă regii/



"şi spuse. <i +ine/ ea nu era rege/ aşa că nu era nevoie să!# ,oace. Catel*n era o+işnuită săaştepte.

Când se apropie/ vă8u că 5tannis purta o coroană din aur roşu/ cu vârfurile "n for-ă deflăcări. Centura "i era +ătută cu granate şi cu topa8e/ iar pe teaca sa+iei pe care o purta era aşe8atun ru+in -are/ pătrat. 0n rest/ veş-intele sale erau si-ple: vestă de piele cu ţinte peste ,iletca

-atlasată/ ci8-e u8ate/ pantaloni din pân8ă aspră/ -aro. 5te-a de pe steagul lui gal!+en!auriu"nfăţişa o ini-ă roşie/ "ncon,urată de o vâlvătaie de foc portocaliu. Cer+ul "ncoronat era acolo/da... -ic şi "nchis "n interiorul ini-ii. Bi -ai ciudat era purtătorul lui de fla-ură ! o fe-eie"-+răcată "n roşu din cap până!n picioare/ cu faţa u-+rită de gluga adâncă a -antiei sale staco,ii.? preoteasă roşie/ gândi Catel*n nedu-erită. 5ecta era puternică şi avea nu-eroşi adepţi "n?raşele @i+ere şi "n "ndepărtatul est/ dar "n Cele Bapte regate erau doar câteva.

! @ad* 5tar>/ 8ise 5tannis 9aratheon cu o politeţe rece când se opri "n faţa ei. "nclinăcapul/ -ai pleşuv decât şi!# a-intea Catel*n.

! @ord 5tannis/ "i răspunse ea. 5u+ +ar+a tunsă scurt/ -aFilarul său puternic se "ncleşta/

dar nu se apucă s!o terori8e8e cu titlurile de no+leţe. 3entru asta/ Catel*n "i era deplinrecunoscătoare. 'u -ă gândea- că te voi găsi la Capătul 6urtunii.?chii lui adânciţi "n or+ite o priviră stân,enitor. 'u era o-ul a-a+ilităţilor gratuite.! "-i pare rău pentru -oartea lordului tău/ 8ise el/ deşi <ddard 5tar> nu -i!a fost prieten.! 'u ţi!a fost niciodată duş-an/ do-nul -eu. Când @ordul *rell şi @ordul Red*ne v!au

ţinut ostatici "n castelul acela/ -urind de foa-e/ <ddard 5tar> a fost cel care a "nfrânt asediul.



! @a porunca fratelui -eu/ nu de dragul -eu/ răspunse 5tannis. @ordul <ddard şi!a făcutdatoria/ n!a- să neg asta. A- făcut eu vreodată -ai puţin <u ar fi tre+uit să fiu âna luiRo+ert.

! Aceea a fost voinţa fratelui tău. 'ed nu a vrut niciodată.! Dar a acceptat/ ceea ce tre+uia să fie al -eu. Cu toate acestea/ "ţi dau cuvântul -eu/ ţi se

va face dreptate pentru -oartea lui.Cu- le -ai plăcea să pro-ită capete acestor oa-eni care voiau să devină regi.! 6ratele tău -i!a pro-is acelaşi lucru. Dar/ sincer vor+ind/ aş prefera să!-i recapăt fiicele

şi să las dreptatea pe sea-a 8eilor. Cersei o are şi acu- pe 5ansa -ea/ iar despre Ar*a n!a- -aiau8it ni-ic din 8iua -orţii lui Ro+ert.

! Dacă "ţi vo- găsi copiii când vo- ocupa oraşul/ vor fi tri-işi la tine. Eii sau -orţi/sugera tonul său.

! Bi când va fi asta/ @ord 5tannis De+arcaderul Regelui e aproape de 3iatra Dragonuluişi/ "n schi-+/ te găsesc aici.

! <şti directă/ @ad* 5tar>. 3rea +ine. 0ţi voi răspunde direct. Ca să ocup oraşul/ a- nevoiede puterea acestor lor8i ai sudului pe care "i văd dincolo de câ-p. 5unt de partea fratelui -eu.re+uie cu orice preţ să!i atrag de partea -ea.

! ?a-enii se supun cui vor/ do-nul -eu. Aceşti lor8i i!au ,urat credinţă lui Ro+ert şiCasei 9aratheon. Dacă tu şi fratele tău aţi lăsa vra,+a deoparte...

! 'u a- ni-ic cu Renl*/ dacă "-i arată respectul cuvenit/ ca frate şi ca rege al său. 'uvreau decât ceea ce -i se cuvine de drept. Renl* "-i datorea8ă supunere şi loialitate. A- de gând



să le o+ţin. De la el şi de la aceşti lor8i. 5tannis "i cercetă chipul. Bi ce vânt te aduce pe acestcâ-p/ doa-na -ea Casa 5tar> s!a alăturat fratelui -eu/ aşa stau lucrurile

Acesta nu se va pleca niciodată/ gândi ea/ dar tre+uia oricu- să "ncerce. i8a era prea-are.

! 6iul -eu do-neşte ca Rege al 'ordului/ prin voinţa lor8ilor noştri şi a poporului. 'u

pleacă genunchiul "n faţa ni-ănui/ dar "ntinde o -ână prietenească tuturor.! Regii nu au prieteni/ 8ise 5tannis fără ocolişuri/ doar supuşi şi duş-ani.! Bi fraţi/ strigă o voce veselă din spatele ei. Cate!l*n se uită peste u-ăr/ "n ti-p ce iapa

@ordului Renl* "şi croia dru- printre +uşteni. ai tânărul 9aratheon era strălucitor "n ,iletca luidin catifea verde şi cu -antia de satin tivită cu +lană. Coroana de trandafiri gal+eni "i "-presuratâ-plele/ iar capul de cer+ din ,ad se ridica deasupra frunţii/ cu părul lung şi negru ţâşnind dededesu+t. eaca sa+iei "i era presărată cu +ucăţi -ari de dia-ante negre/ 8i-ţate/ iar "n ,urulgâtului avea legat un lanţ de aur şi s-aralde.

Renl* alesese şi el o fe-eie să!i poarte stindardul/ deşi 9rienne "şi ascundea chipul şi trupul

"n spatele ar-urii plate care nu oferea nici un indiciu asupra seFului ei. 0n vârful lăncii sale de8ece picioare/ cer+ul "ncoronat se ridica pe picioarele din spate/ negru pe fond auriu/ "n ti-p ce +ri8a -ării unduia pân8a.

5alutul fratelui său fu scurt.! @ord Renl*.! Rege Renl*. <şti tu cu adevărat/ 5tannis 5tannis se "ncruntă.! Cine ar tre+ui să fie



Renl* dădu nepăsător din u-eri.! @a vederea acestui stindard/ nu putea- fi sigur. 5teagul cui "l porţi! Al -eu.3reoteasa "nveş-ântată "n roşu grăi:! Drept +la8on/ regele a ales ini-a dogoritoare a @ordului @u-inii.

Renl* păru a-u8at.! Cu atât -ai +ine. Dacă folosi- a-ândoi acelaşi steag/ lupta va fi "ngro8itor de confu8ă.Catel*n spuse:! 5ă speră- că nu va fi nici o luptă. 'oi trei ave- un duş-an co-un care vrea să ne

distrugă pe toţi.5tannis o cercetă cu un aer sever.! ronul de 6ier este al -eu de drept. oţi cei care neagă acest lucru sunt duş-anii -ei.! "ntreg regatul neagă asta/ frăţioare/ 8ise Renl*. 9ătrânii o neagă cu ulti-a suflare/ iar

copiii nenăscuţi o neagă "n pântecele -a-elor lor. ? neagă cei din Dorne şi o neagă cei de la

Hid. 'i-eni nu te vrea rege. "-i pare rău.5tannis "şi "ncleşta fălcile/ cu chipul "ncordat.! ur că nu voi trata niciodată cu tine atâta ti-p cât vei purta coroana ta de trădător. Aş

vrea să -ă fi ţinut de acel legă-ânt.! < o ne+unie/ 8ise Catel*n tăios. @ordul *in şade la 4arrenhal cu două8eci de -ii de

să+ii. Ce a -ai ră-as din oastea Regicidului s!a regrupat la Dintele de Aur/ o altă oştire@annister se adună su+ u-+ra cetăţii de la Casterl* Roc>/ iar Cersei şi fiul ei stăpânesc



De+arcaderul Regelui şi preţiosul vostru ron de 6ier. Eă nu-iţi/ fiecare dintre voi/ rege/ deşiregatul sângerea8ă şi ni-eni nu ridică sa+ia să!# apere/ "n afară de fiul -eu.

Renl* ridică din u-eri.! 6iul tău a câştigat câteva +ătălii. <u voi câştiga ră8+oiul. @annisterii pot să stea la

picioarele -ele.

! Dacă ai propuneri de făcut/ fă!le/ 8ise 5tannis răstit/ sau eu a- plecat.! 6oarte +ine/ răspunse Renl*. 3ropun să descaleci/ să pleci genunchiul şi să!-i ,uri

credinţă.5tannis "şi "nghiţi furia.! De asta nu vei avea parte niciodată.! @!ai slu,it pe Ro+ert/ pe -ine de ce nu! Ro+ert a fost fratele -eu -ai -are. u eşti cel -ic.! ai -ic/ -ai vitea8 şi de departe -ai atrăgător...! ... şi/ pe deasupra/ un hoţ şi un u8urpator. Renl* ridică din u-eri.

! argar*enii l!au nu-it pe Ro+ert u8urpator. 5e pare că a reuşit să suporte ruşinea. Aşa voiface şi eu.Aşa nu se poate.! itaţi!vă la voi Dacă aţi fi fiii -ei/ v!aş +ate cap "n cap şi v!aş "ncuia "ntr!o ca-eră până

ce v!aţi aduce a-inte că sunteţi fraţi.5tannis "i aruncă o privire "ncruntată.



! ergi prea departe/ @ad* 5tar>. 5unt regele de drept/ iar fiul tău nu e -ai puţin trădătordecât fratele -eu aici de faţă. Ea veni şi rândul lui.

A-eninţarea directă "i stârni furia.! 6oarte uşor "i nu-eşti pe alţii trădători şi u8urpatori/ do-nul -eu/ dar cu ce eşti tu -ai

+un 5pui că eşti regele de drept/ dar -i se pare că Ro+ert are doi fii. După toate legile Celor

Bapte Regate/ 3rinţul offre* este -oştenitorul lui de drept şi/ după el/ o--en... iar noi sunte-cu toţii trădători/ oricâtă dreptate a- avea.

Renl* i8+ucni "n râs.! 5tannis/ tre+uie s!o ierţi pe @ad* Catel*n. A +ătut tot dru-ul de la Riverrun/ un dru-

lung călare. ă te- că n!a apucat să vadă -ica ta scrisoare.! offre* nu e să-ânţa fratelui -eu/ 8ise 5tannis fără -ena,a-ente. 'ici o--en. 5unt

+astar8i. Bi fata la fel. oţi trei/ -onstruo8ităţi născute din incest.Cersei ar putea fi atât de ne+ună Catel*n ră-ase fără grai.! 'u e o poveste drăgălaşă/ doa-na -ea "ntre+ă Renl*. <ra- cu ta+ăra la 4orn 4ill când

@ordul arl* a pri-it această scrisoare şi/ tre+uie să spun/ -!a lăsat cu gura căscată. 0i 8â-+ifratelui său. '!a- +ănuit niciodată că eşti atât de isteţ/ 5tannis. Dacă ar fi adevărat/ tu chiar ai fi-oştenitorul lui Ro+ert.

! Dacă ar fi adevărat ă faci -incinos! 3oţi dovedi vreo vor+ă din această născocire 5tannis scrâşni din dinţi.Ro+ert n!ar fi avut cu- să ştie/ gândi Catel*n/ altfel Cersei şi!ar fi pierdut capul "ntr!o

clipă.



! @ord 5tannis/ "ntre+ă ea/ dacă ştiai că regina e vinovată de ase-enea delicte-onstruoase/ de ce ai păstrat tăcerea

! '!a- păstrat tăcerea/ declară 5tannis. 0!a- vor+it despre +ănuielile -ele lui on Arr*n.! 0n loc să!i fi vor+it fratelui tău! 6ratele -eu nu -i!a dat niciodată prea -ultă ascultare. De la -ine/ ase-enea acu8aţii ar

fi părut arţăgoase şi interesate/ un -i,loc de a -ă plasa pri-ul pe linia succesiunii. A- cre8ut căRo+ert va fi -ai dispus să asculte dacă acu8aţiile veneau din partea @ordului Arr*n/ pe care "liu+ea.

! Aha/ 8ise Renl*/ deci ave- cuvântul unui o- -ort.! Cre8i că a -urit din pură "ntâ-plare/ or+ ne+un Cersei #!a otrăvit/ de tea-ă că o va da

"n vileag. @ordul on aduna anu-ite dove8i...! ... care/ fără "ndoială/ au -urit odată cu el. Ce neplăcutCatel*n "şi a-intea/ punea lucrurile cap la cap.! 0ntr!o scrisoare pe care -i!a tn-is!o la Linter!fell/ sora -ea/ @*sa/ a acu8at!o pe regină

că i!a ucis soţul/ recunoscu ea. ai târ8iu/ la <*rie/ a pus cri-a pe sea-a fratelui reginei/ *rion.5tannis pufni.! Dacă intri "ntr!un cui+ de şerpi/ contea8ă care şarpe te -uşcă pri-ul! oată discuţia asta despre şerpi şi incest este a-u8antă/ dar nu schi-+ă ni-ic. 5!ar putea

prea +ine să ai pretenţii -ai ,ustificate/ 5tannis/ dar tot eu a- oastea cea -ai -are. âna luiRenl* se strecură su+ -antie. 5tannis o+servă şi "nhaţă "ndată -ânerul sa+iei sale/ dar "nainte de!a apuca s!o scoată din teacă/ fratele său scoase... o piersică.



! Erei/ frăţioare "l "ntre+ă Renl* 8â-+ind. < de la 4ighgarden. '!ai gustat "n viaţa ta cevaatât de dulce/ "ţi ,ur. @uă o -uşcătură. 5ucul i se prelinse din colţurile gurii.

! '!a- venit aici să -ănânc fructe. 5tannis spu-ega de furie.! @or8ii -ei interveni Catel*n. Ar tre+ui să for-ulă- ter-enii unei alianţe/ nu să ne luă-

unul pe altul "n derâdere.

! 'i-eni nu ar tre+ui să refu8e să guste o piersică/ replică Renl*/ a8vârlind sâ-+urele. 5!ar putea să nu -ai ai+ă niciodată oca8ia. Eiaţa e scurtă/ 5tannis. Adu!ţi a-inte ce spun cei dinclanul 5tar>. Eine iarna. 5e şterse la gură cu dosul pal-ei.

! '!a- venit aici nici ca să fiu a-eninţat.! Bi nici nu ai fost/ i!o trânti Renl*. Când voi a-eninţa/ "ţi vei da sea-a. 5incer/ nu -i!ai

plăcut niciodată/ 5tannis/ dar eşti de acelaşi sânge cu -ine şi nu a- de gând să te ucid. Aşa că/dacă vrei capătul 6urtunii/ ia!#... ca pe un dar din partea unui frate. Aşa cu- -i #!a dat Ro+ertcândva/ ţi!# dăruiesc ţie.

! 'u e ca8ul să -i!# dăruieşti. "-i aparţine de drept. ?ftând/ Renl* se "ntoarse "n şa.

! Ce trea+ă a- eu cu acest frate al -eu/ 9rienne "-i refu8ă piersica/ "-i refu8ă castelul/-i!a ocolit până şi nunta...! Bti- a-ândoi că nunta ta a fost o -ascaradă. Cu un an "n ur-ă unelteai să o faci pe fată

una dintre târfele lui Ro+ert.! Cu un an "n ur-ă plănuia- să o fac regina lui Ro+ert/ răspunse Renl*/ dar ce contea8ă

3e Ro+ert #!a luat un -istreţ/ iar eu a- luat!o pe argaer*. Ai fi "ncântat să afli că a venit la-ine ca fecioară.



! 0n patul tău/ are şanse să şi -oară aşa.! ?/ -ă aştept să a- un fiu de la ea "n cel -ult un an. 5cu8ă!-ă/ câţi fii ai tu/ 5tannis ?/

da.../ nici unul. Renl* afişă un 8â-+et nevinovat. Cât despre fiica ta/ "nţeleg. Dacă nevasta -eaar arăta ca a ta/ -i!aş tri-ite şi eu +ufonul să se pună la dispo8iţia ei.

! A,unge răcni 5tannis. '!a- să accept să fiu +at,ocorit "n faţă/ -ă au8i '!a- sa

accept"şi scoase sa+ia din teacă. ?ţelul sclipi ciudat de puternic "n lu-ina palidă a soarelui/ când

roşu/ când gal+en/ când al+!strălucitor. Aerul tre-ura parcă "n ,urul ei/ ca de la căldură. Calul luiCatel*n neche8ă şi se dădu un pas "napoi/ dar 9rienne se aşe8ă "ntre cei doi fraţi/ cu sa+ia "n-ână.

! Eâră sa+ia "n teacă strigă la 5tannis.Cersei @annister se sufocă de râs/ gândi Catel*n o+osită.5tannis "ndreptă vârful sa+iei către fratele său.! 'u sunt ne-ilos/ tună cel care era un ne-ilos notoriu. 'ici nu doresc să păte8

Aducătoarea de@u-ină cu sângele fratelui -eu. De dragul -a-ei care ne!a născut pe a-ândoi/ "ţi acordaceastă noapte să "ţi reconsideri atitudinea prostească/ Renl*. Co!+oară!ţi fla-urile şi vino la-ine "nainte de răsăritul soarelui/ şi "ţi voi oferi Capătul 6urtunii şi vechiul tău scaun "n consiliuşi chiar te voi nu-i -oştenitorul -eu până ce se va naşte fiul -eu. Altfel/ a- să te distrug. Renl*râse.



! 5tannis/ e o sa+ie foarte fru-oasă/ "ţi ,ur/ dar cred că strălucirea ei ţi!a stricat vederea.3riveşte peste câ-puri/ frăţioare. Ee8i toate acele fla-uri

! Cre8i că te vor face rege câteva +ucăţi de pân8ă! 5ă+iile clanului *rell -ă vor face rege. Roan/ arl* şi Caron -ă vor face rege/ cu

securea şi cu ciocanul de ră8+oi. 5ăgeţile clanului arth şi lăncile clanurilor 3enrose 6ossoa*/

Cu*/ ullendore/ <s!ter-ont/ 5el-*/ 4ightoer/ ?a>heart/ Crane/ Cas!ell/ 9lac>+ar/orrigen/ 9ees+ur*/ 5her-er/ Dunn/ 6ootl*... 3ână şi Casa 6lorent/ fraţii şi unchii propriei talesoţii/ ei -ă vor face rege. oată cavaleria sudului este cu -ine/ şi asta este cea -ai -ică parte a puterii -ele. 3edestraşii -ei vin din ur-ă/ o sută de -ii de să+ii/ de lănci şi suliţe. Bi tu -ă veidistruge pe -ine Cu ce/ -ă rog Cu şleahta aia ne"nse-nată pe care o văd "ngră-ădită su+8idurile castelului Dacă aş 8ice că sunt cinci -ii aş fi generos/ lor8i ai peştilor/ cavaleri ai cepeişi -ercenari. u-ătate dintre ei ar veni la -ine "nainte de!a "ncepe +ătălia. Ai -ai puţin de patrusute de cai/ aşa "-i spun iscoadele ! călăreţi li+eri "n haine de piele fiartă/ care nu ar re8ista nici oclipă "n faţa lăncierilor cu ar-uri. 'u!-i pasă ce fel de luptător priceput te cre8i/ 5tannis/ oastea

aia a ta nu va supravieţui pri-ului atac al avangardei -ele.! Eo- vedea/ frate. ? parte din lu-ina lu-ii parcă se stinse când 5tannis "şi strecură sa+ia"napoi "n teacă. 0n 8ori/ vo- vedea.

! 5per că noul tău 8eu e -ilostiv/ frăţioare. 5tannis râse 8go-otos şi se "ndepărtădispreţuitor.

3reoteasa roşie -ai 8ă+ovi un -o-ent.! Ee8i de păcatele tale/ Renl*/ 8ise ea "ntorcându!şi calul.



Catel*n şi @ordul Renl* se "ntoarseră "-preună la ta+ăra unde cei peste o -ie de oşteni "iaşteptau.

! A fost distractiv/ chiar dacă nu foarte eficient/ co-entă el. ă "ntre+ de unde pot facerost de o sa+ie ca aceea. <i +ine/ fără "ndoială că @oras -i!o va dărui după +ătălie. 5unt -âhnitcă a tre+uit să se a,ungă la asta.

! Ai un -od vesel de a fi -âhnit/ 8ise Catel*n/ a cărei suferinţă nu era prefăcută.! Chiar aşa Renl* ridică din u-eri. Aşa să fie. ărturisesc/ 5tannis nu a fost niciodată

fratele -eu preferat. Cre8i că povestea aceea a lui e adevărată Dacă offre* este fiulRegicidului...

! ... atunci fratele tău este -oştenitorul de drept. . ! Cât ti-p este "n viaţă/ recunoscuRenl*. Deşi

e o lege prostească/ nu eşti de acord De ce fiul cel -are şi nu fiul cel -ai potrivitCoroana -i s!ar potrivi -ie/ aşa cu- nu i s!a potrivit niciodată lui

Ro+ert şi cu- nu i se va potrivi lui 5tannis. A- "n sânge -enirea de a fi un rege -are/

puternic şi generos/ inteligent/ drept/ "nţelegător/ credincios prietenilor şi necruţător cu duş-anii/dar "n acelaşi ti-p/ capa+il de iertare/ ră+dător...! ... -odest/ adăugă Catel*n. Renl* râse.! re+uie să!i "ngădui unui rege să ai+ă unele defecte/ doa-na -ea.Catel*n se si-ţea foarte o+osită. ot efortul fusese "n 8adar. 6raţii 9aratheon se vor "neca

unul pe altul "n sânge/ "n ti-p ce fiul său "i va "nfrunta singur pe @annisteri şi ni-ic din ceea cear putea spune sau face ea nu va "-piedica asta. < ti-pul să -ă "ntorc la Riverrun/ să "nchid



ochii tatălui -eu/ gândi ea. Cel puţin atâta pot să fac. 3oate că sunt un -esager nepriceput/ darştiu să ,elesc cuse cuvine/ 8eii să -ă apere.

a+ăra lor era +ine a-plasată pe o creastă stâncoasă care se "ntindea de la nord la sud. <ra-ult -ai ordonată decât ta+ăra răsfirată de la ander/ deşi doar pe ,u-ătate atât de -are. Când aaflat despre asediul fratelui său asupra Capătului 6urtunii/ Renl* şi!a "-părţit forţele/ aşa cu-

făcuse Ro++ la Ge-eni. area -asă de pedestraşi o lăsase "n ur-ă/ la 3odul A-ar/ cu tânăra luiregină/ cu căruţele şi carele/ cu ani-alele de povară şi cu toate -aşinile de atac care!# "ncurcau/"n ti-p ce Renl* "nsuşi conducea cavalerii şi -ercenarii "ntr!o năvală către sud.

Cât de -ult se-ăna cu fratele său Ro+ert/ chiar şi la asta... 'u-ai că Ro+ert "l avea -ereualături pe <ddard 5tar>/ să!i te-pere8e "ndră8neala cu prudenţa sa. Cu siguranţă/ 'ed l!ar ficonvins pe Ro+ert să!şi aducă toate forţele/ să!# "ncon,oare pe 5tannis şi să!şi asedie8easediatorii. Renl* a refu8at această opţiune/ "n pripa sa năvalnică de a a,unge la o confruntare cufratele său. "şi "ndepărtase liniile de aprovi8ionare/ lăsase -âncarea şi nutreţurile "n ur-ă/ cutoate căruţele/ catârii şi +oii. re+uia să a,ungă la luptă curând sau vor -uri de foa-e.

Catel*n "l tri-ise pe 4al olen să ai+ă gri,ă de cai/ "n ti-p ce ea "l "nsoţi pe Renl* "napoila pavilionul regal din ini-a ta+erei. 0n spatele pereţilor de -ătase verde/ căpitanii şi stegarii săiaşteptau să audă veşti despre tratative.

! 6ratele -eu nu s!a schi-+at/ le spuse tânărul lor rege/ "n ti-p ce 9rienne "i desfăcu-antia şi "i ridică de pe frunte coroana de aur şi ,ad. Castelele şi a-a+ilităţile nu sunt pe placullui/ el vrea sânge. <i +ine/ -!a- hotărât să!i satisfac dorinţa.



! "nălţi-ea a/ nu văd să fie nevoie de nici o +ătălie/ interveni @ordul athis Roan.Castelul e +ine pă8it şi +ine aprovi8ionat. 5er Cortna* 3enrose este un co-andant iscusit/ iar până acu- nu s!a construit o -aşină de ră8+oi care să poată sparge 8idurile de la Capătul6urtunii. @asă!# pe @ordul 5tannis să atace. 'u va avea nici o satisfacţie şi/ "n ti-p ce va sta8adarnic "n frig şi va -uri de foa-e/ noi vo- ocupa De+arcaderul Regelui.

! 0ar oa-enii vor spune că -!a- te-ut de 5tannis! Doar ne+unii vor spune asta/ "l contra8ise @ordul athis.Renl* se uită la ceilalţi.! Eoi ce 8iceţi! <u spun că 5tannis e un pericol pentru tine/ afir-ă @ordul Rand*ll arl*. @asă!#

ne"nsângerat şi nu va face decât să devină -ai puternic/ "n ti-p ce luptele "ţi vor slă+i puterile.@annisterii nu vor fi "nfrânţi "ntr!o singură 8i. Când vei ter-ina cu ei/ @ordul 5tannis ar putea săfie la fel de puternic ca tine... sau -ai puternic.

Alţii i se alăturară "n cor. Regele părea -ulţu-it.

! 0i vo- "nfrunta.A- dat greş cu Ro++/ după cu- a- dat greş cu 'ed/ gândi Catel*n.! 5tăpâne/ anunţă ea. Dacă eşti hotărât să lupţi/ -isiunea -ea "n acest loc s!a sfârşit. 0ţi cer

per-isiunea să -ă "ntorc la Riverrun.! 'u o ai. Renl* se aşe8ă pe un scaun. Catel*n deveni +ăţoasă.! A- sperat să te a,ut să faci pace/ stăpâne. 'u te voi a,uta să faci ră8+oi.Renl* ridică din u-eri.



! "ndră8nesc să spun că vo- "nvinge şi fără cei două8eci şi cinci ai tăi/ doa-na -ea. 'ua- de gând să te pun să iei parte la +ătălie/ ci doar s!o priveşti

! A- fost la 3ădurea Boaptelor/ stăpâne. A- vă8ut destul -ăcel. A- venit aici ca-esager...

! Bi ca -esager vei pleca/ 8ise Renl*/ dar -ai "nţeleaptă decât ai venit. Eei vedea cu ochii

tăi ce păţesc ră8vrătiţii/ pentru ca fiul tău să poată au8i din gura ta. 'u te te-e/ te vo- prote,a. 5e"ntoarse pentru a da ordine. @ord athis/ tu vei conduce centrul dispo8itivului principal de luptă.9r*ce/ tu vei avea flancul stâng. 6lancul drept e al -eu. @ord <ster!-ont/ tu vei conduce re8erva.

! 'u te voi de8a-ăgi/ "nălţi-ea a/ răspunse @ordul <ster-ont.@ordul athis Roan luă cuvântul:! Cine va avea avangarda! "nălţi-ea a/ 8ise on 6ossoa*/ "ţi cer această onoare.! Cere tot ce vrei/ 8ise 5er Gu*ard cel verde/ de drept tre+uie să fie unul dintre cei şapte

cel care dă pri-a lovitură.

! < nevoie de -ai -ult decât de o -antie fru-oasă ca să ataci un 8id de apărare/ "i anunţăRand*ll arl*. Conducea- avangarda lui ace *rell pe vre-ea când tu/ Gu*ard/ erai "ncă laţâţa -a-ei.

n strigăt de protest u-plu pavilionul/ "n ti-p ce alţi +ăr+aţi "şi pre8entau 8go-otos pretenţiile. Cavalerii verii/ gândi Catel*n. Renl* ridică o -ână.



! Destul/ lor8ii -ei. Dacă aş avea o du8ină de avangarde ar avea fiecare dintre voi câteuna/ dar cea -ai -are glorie aparţine de drept celui -ai -are cavaler. Aşa că 5er @oras va da pri-a lovitură.

! 9ucuros/ "nălţi-ea a. Cavalerul 6lorilor "nge!nunche "naintea regelui. Dă!-i +inecuvântarea ta şi un cavaler să -eargă alături de -ine/ cu stindardul tău. @asă cer+ul şi

trandafirul să -eargă la luptă u-ăr lângă u-ăr.Renl* privi "-pre,ur.! 9rienne.! "nălţi-ea a <ra "-+răcată "ncă "n ar-ura ei de oţel al+astru/ dar "şi scosese coiful. <ra

foarte cald "n cortul aglo-erat şi părul ei -oale/ gal+en/ "i era lipit de transpiraţie de faţalătăreaţă. @ocul -eu e alături de tine/ a- ,urat să fiu scutul tău...

! na din şapte/ "i rea-inti regele. 'u te te-e/ patru dintre ca-ara8ii noştri vor fi cu -ine"n luptă.

9rienne că8u "n genunchi.

! Dacă tre+uie să -ă despart de "nălţi-ea a/ fă!-i onoarea să te pregătesc pentru +ătălie.Catel*n au8i pe cineva râ8ând pe "nfundate "n spatele ei. 0l iu+eşte/ +iata de ea/ se gândi eacu tristeţe. 5!ar ,uca de!a scutierul nu-ai ca sâ!l atingă şi nu!i pasă ce părere vor avea despre ea.

! 5e acceptă/ 8ise Renl*. Acu- lăsaţi!-ă/ toţi. Chiar şi regii tre+uie să se odihnească"nainte de luptă.

! 5tăpâne/ 8ise Catel*n/ "n ulti-ul sat prin care a- trecut era un -ic sept. Dacă nu!-i per-iţi să plec de la Riverrun/ dă!-i voie să -erg acolo şi să -ă rog.



! Cu- doreşti. 5er Ro+ar/ dă!i Doa-nei 5tar> o escortă de năde,de până la acest sept... darve8i să se "ntoarcă la noi până "n 8ori.

! Ai face +ine să te rogi şi tu/ 8ise Catel*n.! 3entru victorie! 3entru "nţelepciune. Renl* râse.

! @oras/ stai şi a,ută!-ă să -ă rog. A trecut atâta ti-p/ "ncât aproape a- uitat cu- s!o fac.Cât despre ceilalţi/ vreau ca fiecare o- să fie la locul lui la pri-ii 8ori/ călare/ cu ar-uri şi"nar-aţi. 0i vo- oferi lui 5tannis o di-ineaţă pe care n!o va uita prea curând.

5e lăsa asfinţitul când Catel*n părăsi pavilionul. 5er Ro+ar Ro*ce o ur-ă. 0l cunoştea vag !unul dintre fiii lui 9ron8e Mohn/ un +ăr+at atrăgător/ "ntr!un fel neci8elat/ un luptător de turnir cuun anu-it renu-e. Renl* "i dăruise o nouă -antie!curcu+eu şi o ar-ură de un roşu sângeriu şi "l pri-ise "n rândul celor şapte.

! <şti departe de Eale/ ser "l "ntre+ă.! u eşti departe de Linterfell/ doa-na -ea

! 3e -ine ştiu ce -!a adus aici/ dar tu de ce ai venit Aceasta nu este lupta ta/ nu -ai -ultdecât este a -ea.! i!a- "nsuşit!o atunci când l!a- făcut pe Renl* regele -eu.! Cei din clanul Ro*ce sunt stegari ai Casei Arr*n.! 'o+ilul -eu tată "i datorea8ă supunere Doa-nei @*sa/ la fel şi ur-aşului ei. n al doilea

fiu tre+uie să găsească glorie acolo unde poate. 5er Ro+ar ridică din u-eri. ?-ul se satură deturniruri.



'u putea să ai+ă -ai -ult de două8eci şi unu de ani/ gândi Catel*n/ era de!o sea-ă curegele lui... Dar regele ei/ Ro++ al ei/ avea -ai -ultă "nţelepciune la cincispre8ece ani decâtdo+ândise vreodată acest tânăr. 5au cel puţin aşa spera.

"n colţişorul de ta+ără al lui Catel*n/ 5hadd tăia -orcovi "ntr!un ceaun/ 4al ollen ,uca8aruri cu trei dintre oa-enii lui de la Linterfell/ iar @ucas 9lac>!ood "şi ascuţea pu-nalul.

! @ad* 5tar>/ 8ise @ucas când o vă8u. ollen spune că di-ineaţă va fi +ătălie.! 4al are dreptate/ răspunse ea. Bi o gură slo+odă/ se pare.! @uptă- sau fugi-! 'e rugă-/ @ucas/ "i răspunse ea. 'e rugă-.

George R.R. artin

R!EALA TRONRILOR Pr"#$%l Loc%s &''(

tra)%c"r" )$n l$#*a "ngl"+ă )" S$l,$% -"n"sc%



JRo-anul care -archea8ă fără doar şi poate "nceputul detronării lui ol>ien: r8ealatronurilor.K

'esee>

J"n -od categoric/ Cântec de gheaţă şi foc va a,unge cea -ai +ună saga fantas* scrisăvreodată. 5u+iectul nu e dificil de "nţeles/ dar "ncercarea de a!l re8u-a ar fi real-entene+unească: o co-pleFă intrigă politică şi dinastii rivale/ iu+iri/ trădări/ sfetnici răuvoitori/ regi



incapa+ili/ cavaleri/ castele/ codri de nepătruns/ un gigantic 8id de apărare "-potriva unor forţeneştiute/ +astar8i şi dragoni de-ult dispăruţi. 0ar stilul nu are ni-ic din +ucolicul lui ol>ien.K

'e Mor> i-es 9oo> Revie 5<R0A CT'<C D< G4<AA Bl 6?C

Date post:	03-Jun-2018
Category:	Documents
Upload:	gabriel-ionescu
View:	282 times
Download:	8 times

Inclestarea Regilor - Volum 1 - George RR Martin - Cartea a II-A

Documents