434 Suport Curs Drept Civil[1].Partea Generala.persoanele (ID)2010-2011 1776

8/12/2019 434 Suport Curs Drept Civil[1].Partea Generala.persoanele (ID)2010-2011 1776

http://slidepdf.com/reader/full/434-suport-curs-drept-civil1partea-generalapersoanele-id2010-2011-1776 1/82

Universitatea “Nicolae Titulescu” BucureştiFacultatea de Drept

Prof. univ. dr. Gabriel Boroi

DREPT CIVILPartea generală. Persoanele

- suport de curs pentru înv ! "#ntul la distan! -

$%&%



Obiectivele cursului şi criteriile deevaluare a cunoştinţelor

A. Obiectivele cursului'uportul de curs pre(entat în r#ndurile ce ur"ea( se adresea( studen!ilor din

înv ! "#ntul universitar la distan! ) av#nd ca finalitate e*plicarea principaleinstitu!ii aleDreptului civil – partea generală I şi II.

+ucrarea este conceput pentru a trata aspectele funda"entale ale dreptului civilastfel înc#t studen!ii s -şi însuşeasc no!iunile şi ter"enii de specialitate.

ursul de fa! îşi propune. ' anali(e(e institu!iile funda"entale ale dreptului civil şi cone*iunile e*istent

între ele/!. ' trans"it studen!ilor infor"a!iile necesare pentru interpretarea şi aplicareacorecte a le0ii civile/

". ' trans"it studen!ilor cunoştin!ele de Drept civil ) Partea 0eneral necesare în!ele0erii celorlalte parti ale dreptului civil şi for" rii unor buni specialişti în do"en

#. 1bordarea institu!iilor dreptului civil în str#ns le0 tur cu 2urispruden!a 3uropene a Drepturilor 4"ului, a ur!ii onstitu!ionale, a 5naltei ur!i de asa!ie 6usti!ie, precu" şi a altor or0ane 2udiciare.

onfor" fişei disciplinei, co"peten!ele specifice acesteia sunt• unoaşterea din punct de vedere ştiin!ific a con!inutului nor"elor civil

0enerale, precu" şi a 2urispruden!ei referitoare la aplicarea acestora/• 5n!ele0erea institu!iilor p r!ii 0enerale a dreptului civil/• 5nsuşirea unui "od de 0#ndire lo0ico-2uridic corect/• 5n!ele0erea corela!iilor e*istente între nor"ele diferitelor institutii ale dreptu

civil/• 3*plicarea institu!iilor p r!ii 0enerale a dreptului civil/• 3*plicarea şi interpretarea nor"elor civile/• 3*plicarea corela!iilor între institutiile dreptului civil/• 3*plicarea şi în!ele0erea solu!iilor pentru proble"ele ap rute în practic /• 7nterpretarea corect a nor"elor civile/• For"area unei atitudini po(itive fa! de ştiin!a dreptului civil/• De(voltarea abilit !ilor de 0#ndire 2uridica/• 4bişnuin!a de a interpreta corect nor"ele civile şi aplicarea siste"atic a

acestora.'uportul de curs este structurat în "ai "ulte capitole, corespun(atoare institutiilor

partii 0enerale a dreptului civil. 5nsuşirea te"einic Dreptului civil ) partea 0eneral presupune, pe l#n0

activit !ile didactice pro0ra"ate, un efort consistent din partea studen!ilor în ceea c



priveşte studiul individual pe ba(abibliogra$iei %ini%e obligatorii reco"andate înpre(enta lucrare.

De ase"enea, fiecare student are obli0a!ia întoc"irii, în fiecare se"estru, a unuireferat, care s aib ca obiect tratarea unei institu!ii sau te"e din cadrul discipline

8eferatul nu poate avea "ai pu!in de &% pa0ini şi nici "ai "ult de $9 de pa0ini ştrebuie s aib ele"ente de ori0inalitate. Depunerea referatului se va face cel "ait#r(iu la ulti"ul tutorial. Pentru a nu e*ista înc lc ri ale le0isla!iei drepturilor de austuden!ii vor pre(enta odat cu lucrarea şi o declara!ie pe proprie r spundere c nau adus atin0ere nor"elor 2uridice care prote2ea( dreptul de autor.

'uportul de curs redat în r#ndurile ur" toare trebuie co"pletat prin studiereabiblio0rafiei obli0atorii.

&. Evaluarea 1precierea nivelului de pre0 tire a studen!ilor se reali(ea( astfel

. Evaluarea parţială, prin inter"ediul unei lucr ri de control pro0ra"ate confor"calendarului disciplinei :al doilea tutorial;.

!. Evaluarea finală, prin e*a"en la sf#rşitul fiec rui se"estru. 3*a"enul estescris, iar notarea se face de la & la &%. 'tabilirea notei finale va avea loc în feur" tor

. 8 spunsurile la e*a"en <%=/!. 1ctivit !i în cadrul înt#lnirilor tutoriale:referate, particip ri la de(bateri etc.; $%=/". +ucrare de control $%=/Pro"ovarea e*a"enului presupune ob!inerea unei note "ai "ari sau e0ale cu 9,

în care trebuie s aib o pondere de cel pu!in >%= nota de la e*a"enul propriu-(i'tuden!ii care nu au ob!inut cel pu!in nota > :>%=; la e*a"enul propriu-(is nu popro"ova e*a"enul pe ba(a not rii f cute la evaluarea par!ial .

C. 'rila de EvaluareGrila de evaluare pentru e*a"en cuprinde. Un subiect teoretic, care trebuie tratat analitic/

!. &? teste scurte care pot cuprinde şi aplica!ii practice.



C(PRI)*

(nitatea de +nvăţare nr. CARACTERI,ARE 'E)ERAL- A DREPT(L(I CIVIL

@&. Defini!ia, rolul, principiile şi deli"itarea dreptului civil.@$. Nor"ele de drept civil.@>. Test.@?. Biblio0rafie obli0atorie.

(nitatea de +nvăţare nr. !RAPORT(L (RIDIC CIVIL

@&. aracteri(are 0eneral a raportului 2uridic civil.@$. on!inutul raportului 2uridic civil.@>. 4biectul raportului 2uridic civil. Bunurile.@?. P r!ile raportului 2uridic civil.

@9. Test.@<. Biblio0rafie obli0atorie.

(nitatea de +nvăţare nr. "ACT(L (RIDIC CIVIL

@&. Defini!ia şi clasificarea actelor 2uridice civile.@$. ondi!iile de fond ale actului 2uridic civil.@>. For"a actului 2uridic civil.

@?. Aodalit !ile actului 2uridic civil.@9. 3fectele actului 2uridic civil.@<. Nulitatea actului 2uridic civil.@ . 1lte sanc!iuni sau cau(e de ineficacitate a actului 2uridic civil.@C. Test.@ . Biblio0rafie obli0atorie.



(nitatea de +nvăţare nr. #

PRE*CRIP/IA E0TI)CTIV-@&. onsidera!ii 0enerale privitoare la prescrip!ia e*tinctiv .@$. Do"eniul prescrip!iei e*tinctive.@>. Ter"enele de prescrip!ie e*tinctiv .@?. ursul prescrip!iei e*tinctive.@9. Test.@<. Biblio0rafie obli0atorie.

(nitatea de +nvăţare nr. 1PER*OA)A 2I,IC-

@&. 7dentificarea persoanei fi(ice.@$. apacitatea civil a persoanei fi(ice.@>. 4crotirea persoanei fi(ice prin "i2loace de drept civil.@?. Test.@9. Biblio0rafie obli0atorie.

(nitatea de +nvăţare nr. 3

PER*OA)A (RIDIC-

@&. No!iune. 3le"ente constitutive. 7dentificare.@$. 5nfiin!area persoanelor 2uridice.@>. apacitatea civil a persoanei 2uridice.@?. 8eor0ani(area persoanelor 2uridice.@9. 5ncetarea persoanelor 2uridice.@<. Test.@ . Biblio0rafie obli0atorie.



(nitatea de +nvăţare nr. CARACTERI,ARE 'E)ERAL- A DREPT(L(I CIVIL

Cu4rins5@&. Defini!ia, rolul, principiile şi deli"itarea dreptului civil.@$. Nor"ele de drept civil.@>. Test.@?. Biblio0rafie obli0atorie.

Obiectivele unităţii de +nvăţareDup studiul acestei unit !i de înv !are ve!i reuşi sE

⇒ defini!i dreptul civil, ca ra"ur de drept, şi ştiin!a dreptului civil/⇒ identifica!i rolul dreptului civil în siste"ul de drept ro"#nesc şi deli"itarea lui de alte ra"uri de drept/⇒ enu"era!i i(voarele dreptului civil/⇒ anali(a!i nor"ele de drept civil, clasificarea acestora şi aplicarea le0ii civile :a nor"elor de drept civ

în spa!iu, în ti"p şi asupra persoanelor.

6 . DE2I)I/IA7 ROL(L7 PRI)CIPIILE 8I DELI9ITAREA DREPT(L(I CIVI

. De$iniţia dre4tului civil

Dreptul civil, ca ra"ur de drept, este ansamblul normelor juridice carereglementează raporturile patrimoniale şi nepatrimoniale stabilite între persoanefizice şi persoane juridice aflate pe poziţii de egalitate juridică.

!. Rolul dre4tului civil

5n siste"ul dreptului ro"#nesc, dreptul civil are un rol deosebit de i"portant, întru

c#t, prin nor"ele sale, contribuie la ocrotirea valorilor :drepturilor subiective; patri"niale şi personale nepatri"oniale ale persoanelor fi(ice şi 2uridice. De ase"enea,dreptul civil repre(int o 0aran!ie a for" rii unei conştiin!e 2uridice corecte, precu"a respect rii şi înt ririi "oralei.

Un aspect foarte i"portant al rolului pe care îl ocup dreptul civil în siste"udreptului ro"#nesc const în po(i!ia sau func!ia dreptului civil de a fidrept comunfa! de alte ra"uri de drept. 1ceasta însea"n c , ori de c#te ori o alt ra"ur de



drept învecinat nu con!ine nor"e 2uridice proprii care s re0le"ente(e un anu"itaspect al unui raport 2uridic sau c#nd nor"ele sale ar fi insuficiente, se va recur0e lnor"a corespun( toare din dreptul civil.

". Princi4iile dre4tului civil4rice siste" de drept este 0uvernat de anu"ite principii funda"entale, adic de

idei c l u(itoare :re0uli de ba( ;, co"une tuturor ra"urilor de drept. 5n acelaşi ti"pfiecare ra"ur de drept cuprinde re0uli de ba( pentru întrea0a le0isla!ie din do"e-niul respectiv, precu" şi re0uli de ba( ce se aplic uneia sau "ai "ultor institu!ii alera"urii de drept respective.

i în dreptul civil îşi 0 sesc aplicare trei cate0orii de principii, anu"e principfunda"entale ale dreptului ro"#n/ principiile 0enerale ale dreptului civil ro"#n/ principale uneia sau "ai "ultor institu!ii de drept civil.

Principiile funda"entale ale dreptului ro"#n sunt idei de ba( ce se re0 sesc în

întrea0a le0isla!ie a 8o"#niei, fiind consacrate de le0ea funda"ental , precu" şi dealte le0i "ai i"portante. 3le sunt aplicabile tuturor ra"urilor de drept, deci şidreptului civil.

Principiile 0enerale ale dreptului civil sunt idei c l u(itoare pentru întrea0a le0i!ie civil , vi(#nd deci toate institu!iile dreptului civil, c iar dac nu îşi "anifepre(en!a cu aceeaşi intensitate. 1ceste principii au o voca!ie 0eneral , pentru întrea0a ra"ur de drept civil. Ho" include în aceast cate0orie principiul proprietprincipiul e0alit !ii în fa!a le0ii civile/ principiul î"bin rii intereselor personalinteresele 0enerale/ principiul 0arant rii şi ocrotirii drepturilor subiective civile.

Principiile institu!iilor dreptului civil sunt idei de ba( care se aplic fie nu"ai îninstitu!ie, fie în dou sau "ai "ulte institu!ii ale dreptului civil, av#nd deci o voca

"ai redus dec#t principiile 0enerale ale dreptului civil. 'pre e*e"plu, principiul consensualis"ului priveşte for"a actului 2uridic civil/ principiul c e" rii la "oştenirerudelor în ordinea claselor de "oştenitori le0ali, principiul pro*i"it !ii 0radului rudenie între "oştenitorii din aceeaşi clas şi principiul e0alit !ii între rudele daceeaşi clas şi de acelaşi 0rad c e"ate la "oştenire sunt specifice devolu!iunii suc-cesorale le0ale/ principiul ocrotirii bunei-credin!e este înt#lnit în "ai "ulte "aterii aldreptului civil :drepturile reale, r spunderea civil etc.; etc.

#. Deli%itarea dre4tului civil

5n opera!iunea deli"it rii diferitelor ra"uri de drept :în ce ne priveşte, a dreptul

civil de alte ra"uri de drept; pot fi utili(ate ur" toarele criterii obiectul de re0le"entare/ "etoda de re0le"entare/ calitatea subiectelor/ caracterul nor"elor/ specificulsanc!iunilor/ principiile.

Prinobiect de reglementare se în!ele0e o cate0orie o"o0en de rela!ii sociale cesunt re0le"entate de un ansa"blu de nor"e 2uridice care, la r#ndul lor, sunt unitare.4biectul de re0le"entare este criteriul deter"inant în constituirea şi deli"itarea ra-"urilor de drept. Dup cu" a" v (ut, obiectul dreptului civil este for"at din dou"ari cate0orii de raporturi sociale :patri"oniale şi nepatri"oniale;, îns nu toate ra-



porturile patri"oniale şi nepatri"oniale constituie obiect de re0le"entare pentrudreptul civil.

Metoda de reglementare este criteriul subsecvent de deli"itare şi const în "oda-litatea de influen!are a raporturilor sociale de c tre stat, prin edictarea nor"elor 2u

dice. 'pecific şi 0eneral pentru dreptul civil este "etoda e0alit !ii 2uridice a p r!ispre deosebire de alte ra"uri de drept :de e*e"plu, dreptul ad"inistrativ; în care, înraportul 2uridic, o parte este subordonat celeilalte. 3*ist îns şi alte ra"uri de drecare folosesc "etoda e0alit !ii 2uridice a p r!ilor, iar pentru alte ra"uri de drept utili(ea( at#t "etoda e0alit !ii p r!ilor, c#t şi "etoda subordon rii p r!ilor.

Datorit î"pre2ur rii c nu toate raporturile patri"oniale şi nepatri"oniale sunt r0le"entate de dreptul civil, ci şi alte ra"uri de drept re0le"entea( ase"enea rapor-turi, iar "etoda e0alit !ii 2uridice a p r!ilor nu este aplicat e*clusiv de dreptul ceste necesar s se recur0 la alte criterii de deli"itare.

1stfel, calitatea subiectelor poate repre(enta un criteriu de departa2are a dreptuluicivil de alte ra"uri de drept, în " sura în care acestea ar i"pune subiectelor rapor-

turilor 2uridice o calitate special :de e*e"plu, calitatea de co"erciant;, !in#nd conde faptul c nor"ele dreptului civil nu pretind subiectelor o anu"e calitate, fiind sucient aceea de persoan fi(ic sau persoan 2uridic .

Caracterul normelor juridice constituie un alt criteriu au*iliar, "a2oritare în dreptucivil fiind nor"ele dispo(itive, spre deosebire de alte ra"uri de drept în care prepon-derente sunt nor"ele i"perative.

Un alt criteriu au*iliar estecaracterul sancţiunilor ce intervin în ca( de nerespec-tare a unei nor"e 2uridice, specific dreptului civil fiind restabilirea dreptului subiecivil înc lcat, care const fie în repararea pre2udiciului cau(at, fie în încetarea ac!ide v t "are a dreptului personal nepatri"onial. 1ceast restabilire se ob!ine, decele "ai "ulte ori, prin inter"ediul procesului civil.

Principiile proprii unei ramuri de drept constituie, de ase"enea, un criteriu de deli-"itare. Dac într-un anu"it ca( sunt identificate principiile 0enerale ale dreptului civs-ar putea tra0e conclu(ia, p#n la proba contrar , c ne 0 si" în pre(en!a unui raport 2uridic civil.

'ublinie" c în activitatea de deli"itare a dreptului civil de o alt ra"ur de drept,se poate recur0e fie la toate criteriile enun!ate, fie nu"ai la unele din acestea, înfunc!ie de î"pre2ur rile concrete ale ca(ului respectiv.

6!. )OR9ELE DE DREPT CIVIL

. I:voarele ;sursele< dre4tului civilNor"a de drept civil ar putea fi definit ca re0ula 0eneral şi abstract , care re0l

"entea( conduita subiectelor în raporturile 2uridice civile.For"a specific de e*pri"are a nor"elor de drept civil poart denu"irea de i(vor

:surs ; de drept civil. 5n principiu, sin0urele i(voare for"ale ale dreptului civil suntactele normative,

adic actele ce e"an de la or0anele de stat învestite cu prero0ativa le0ifer rii.



5n literatura de specialitate s-a ridicat proble"a de a şti dac , al turi de actelnor"ative, e*ist şi alte i(voare ale dreptului civil. Aai e*act, proble"a care se puneeste aceea dac s-ar putea atribui sau nu obiceiului, "oralei şi 2urispruden!ecalitatea de i(voare distincte ale dreptului civil.

Obiceiul :cutu"a; constituie o practic îndelun0at , înr d cinat şi continu , pcare cei ce o aplic o consider obli0atorie. Prin el însuşi, obiceiul nu constituie i(al dreptului civil, ci nu"ai în " sura în care se inte0rea( în ipote(ele şi dispo(i!iilnor"elor 2uridice civile, prin tri"iterea e*pres f cut în cuprinsul unui act nor"atDe altfel, c iar şi în ca(ul c#nd un te*t de le0e tri"ite e*pres la obicei, acesta dinur" nu poate fi considerat un i(vor distinct :de sine st t tor; al dreptului civil deorece, deşi re0ula de conduit este dat de cutu" , sanc!iunea pentru nerespectareaei intervine în te"eiul dispo(i!iei le0ale/ dac s-ar abro0a te*tul de le0e care tri"ite lobicei, atunci nerespectarea acestuia din ur" nu ar "ai putea s fie sanc!ionat .

'olu!ia oferit în ceea ce priveşte obiceiul ur"ea( a se da şi în le0 tur cumorala :re0ulile de convie!uire social ;. Aorala nu repre(int un i(vor de drept di

tinct, dar, în " sura în care le0ea face tri"itere la ea, atunci este încorporat deactul nor"ativ respectiv.3*ist totuşi o particularitate, în sensul c încorporarea re0ulilor de convie!u

social în anu"ite nor"e 2uridice poate avea loc nu nu"ai atunci c#nd nor"a 2uridictri"ite în "od e*pres la aceste re0uli, ci şi atunci c#nd nu e*ist o tri"itere e*pres ,dar circu"stan!ele spe!ei per"it încorporarea.

5n principiu, nici jurisprudenţa nu constituie i(vor al dreptului civil. 4r0anul de 2udecat are atribu!ia de a solu!iona pricina cu care a fost sesi(at, prin aplicarenor"elor 2uridice la situa!ia de fapt pe care a stabilit-o cu a2utorul probelor ad"intrate, iar nicidecu" atribu!ia de a edicta ase"enea nor"e. Aai "ult, ot r#rea îşiproduce efectele nu"ai fa! de p r!ile din procesul în care a fost pronun!at , dec

neav#nd caracter 0eneral şi i"personal, nu poate 2uca rolul unui i(vor de drept.Totuşi, e*ist unele ca(uri în care s-ar putea recunoaşte 2urispruden!ei, cel pu!in fapt, caracterul de i(vor de drept civil. 1stfel, atunci c#nd urtea onstitu!ionaad"ite e*cep!ia de neconstitu!ionalitate, deci(ia respectiv va 2uca rolul unui i(vor drept, deoarece în solu!ionarea unor liti0ii ulterioare, 2udec torii nu vor "ai puaplica te*tul declarat neconstitu!ional. De ase"enea, în condi!iile prev (ute d+e0ea nr. 99?I$%%? privind contenciosul ad"inistrativ, instan!ele 2udec toreşti anula un act ad"inistrativ cu caracter nor"ativ. '-ar putea sus!ine c instan!a 2udec toreasc , anul#nd actul ad"inistrativ cu caracter nor"ativ ca nefiind conforcu un act nor"ativ de for! 2uridic superioar , nu a f cut altceva dec#t s apldispo(i!iile acestuia din ur" . Totuşi, aprecierea instan!ei poate s fie eronat , dar

într-o ase"enea situa!ie nor"a 2uridic din actul ad"inistrativ anulat nu se va "aiaplica. 5n orice ca(, c iar dac nu i se recunoaşte calitatea de i(vor de drept 2urispruden!a, în special cea a ur!ii onstitu!ionale şi cea a 5naltei ur!i de asaşi 6usti!ie, pre(int o i"portan! deosebit pentru aplicarea unitar a le0ii totodat , constituie un se"nal de aten!ie pentru le0iuitor.



!. Clasi$icarea nor%elor de dre4t civil

a) upă caracterul conduitei prescrise! mai e"act! după cum părţile pot sau nu săderoge de la ele! normele juridice civile se clasifică în norme dispozitive şi norme

imperative#Nor"ele dispo(itive se î"part în nor"e per"isive şi nor"e supletive.Nor"ele i"perative se î"part, la r#ndul lor, în nor"e onerative şi nor"e

pro ibitive.b) $n funcţie de finalitatea te"tului legal! se distinge între normele juridice civile d

ordine publică şi normele juridice civile de ordine privată# c) $n funcţie de întinderea c%mpului de aplicare! normele de drept civil se împart î

norme generale şi norme speciale#alificarea unei nor"e de drept civil ca special sau 0eneral pre(int i"portan!

practic deosebit , deoarece nor"a 0eneral repre(int situa!ia de drept co"un, iarnor"a special constituie e*cep!ia, astfel înc#t trebuie respectate dou re0uli nor"

special dero0 de la nor"a 0eneral )specialia generalibus derogant / nor"a0eneral nu dero0 de la nor"a special )generalia specialibus non derogant .

". A4licarea legii civile ;a4licarea nor%elor de dre4t civil<

+e0ea civil , ca orice le0e de altfel, ac!ionea( conco"itent sub trei aspecte anu"it durat / pe un anu"it teritoriu/ cu privire la anu"ite persoane. 1şadar, le0ilecivile se succed, coe*ist şi au deter"inate cate0oriile de subiecte la care se aplic 5n consecin! , vorbi" despre aplicarea le0ii civile în ti"p, aplicarea le0ii civile spa!iu şi aplicarea le0ii civile asupra persoanelor.

a< A4licarea legii civile +n ti%4. +e0ea civil se aplic în intervalul de ti"p c#teste în vi0oare. 7ntrarea în vi0oare are loc fie la > (ile de la data public rii eiAonitorul 4ficial al 8o"#niei, fie la o dat ulterioar , "en!ionat în cuprinsul le07eşirea din vi0oare a le0ii se produce prin abro0area ei, care poate s fie e*pres:direct sau indirect ; ori i"plicit .

5n ca( de succesiune a le0ilor civile, se pot ivi o serie de proble"e privind aplicarea în ti"p, iar acestea trebuie re(olvate !in#ndu-se cont de dou principii, care sepresupun şi se co"pletea( reciproc, anu"e

- principiul neretroactivit !ii le0ii civile noi/- principiul aplic rii i"ediate a le0ii civile noi.Prin principiul neretroactivit !ii le0ii civile se în!ele0e re0ula 2uridic potrivit c

le0e civil se aplic nu"ai situa!iilor care se ivesc în practic dup intrarea ei vi0oare, iar nu şi situa!iilor anterioare.De re!inut c , atunci c#nd se vorbeşte despre principiul neretroactivit !ii le0ii ci

se are în vedere sensul lar0 al no!iunii de le0e, deci toate cate0oriile de actenor"ative.

+a pri"a vedere, re(olvarea proble"ei le0ii aplicabile unei situa!ii 2uridice concrepare s fie foarte si"pl , în sensul c orice le0e nou re0le"entea( nu"ai situa!iile 2uridice ivite dup intrarea ei în vi0oare, iar le0ea vec e se aplic situa!iilor 2ur



ivite înainte de abro0area ei. 1ceast re0ul este e*pri"at prin ada0iultempus regitactum.

'i"plitatea e*ist nu"ai în ca(ul situa!iilor 2uridice care se constituie, se "odific ,se stin0 şi îşi produc toate efectele sub i"periul aceleiaşi le0i. 5n practic îns

lucrurile sunt "ai co"plicate, deoarece pot e*ista nu"eroase situa!ii 2uridice careproduc efecte succesive şi îndep rtate, fiind deci posibil ca o situa!ie 2uridic s pduc unele efecte ori s se epui(e(e sub i"periul unei noi le0i, care a abro0at le0eace era în vi0oare în "o"entul naşterii acelei situa!ii 2uridice, pun#ndu-se astfel proble"a de a deter"ina care este le0ea ce se va aplica situa!iei 2uridice respective.Toc"ai de aceea, este necesar s se stabileasc un criteriu al :ne;retroactivit !ii.

Dintre diversele teorii sus!inute, o vo" re!ine pe aceea care, în prealabil, deosebeşte, pe de o parte, diferitele perioade în care ti"pul poate fi considerat :trecutulpre(entul şi viitorul;, iar, pe de alt parte, ele"entele prin care o situa!ie 2uridipoate fi le0at de una din aceste perioade :fie constituirea, "odificarea sau stin0ereasitua!iei 2uridice, fie efectele pe care aceasta le produce;. 4 le0e ar fi retroactiv da

ar re0le"enta fie fapte care înainte de intrarea ei în vi0oare au dat naştere, au"odificat ori au stins o situa!ie 2uridic , fie efecte pe care acea situa!ie 2uridic produs înainte de aceeaşi dat .

1par!in deci trecutului faptele constitutive, "odificatoare sau e*tinctive de situa 2uridice, reali(ate în între0i"e înainte de intrarea în vi0oare a le0ii noi, c#t şi efecteproduse înainte de acest "o"ent : facta praeterita;, ceea ce însea"n c le0ea nounu se aplic în privin!a acestora, deoarece, în ca( contrar, ar înse"na s i se atribuieefect retroactiv. 5n sc i"b, le0ea nou se va aplica, de la data intr rii ei în vi0oa:f r a putea fi considerat retroactiv ;, at#t situa!iilor 2uridice care se vor na"odifica sau stin0e dup aceast dat , precu" şi efectelor viitoare ale situa!iilo 2uridice trecute :facta futura;, c#t şi, de re0ul , situa!iilor 2uridice în curs de for"are

"odificare sau stin0ere la data intr rii ei în vi0oare :facta pendentia;.Prin principiul aplic rii i"ediate a le0ii civile noi se în!ele0e re0ula de dreconfor" c reia, de îndat ce a fost adoptat , le0ea civil nou se aplic tutursitua!iilor ivite dup intrarea ei în vi0oare, e*clu(#nd aplicarea le0ii civile vec i.

De la principiul aplic rii i"ediate a le0ii civile noi e*ist îns o e*cep!ie şi anuultraactivitatea :supravie!uirea; le0ii civile vec i, care însea"n aplicarea, la unesitua!ii deter"inate, a le0ii civile vec i, deşi a intrat în vi0oare o nou le0e civiUltraactivitatea le0ii vec i este 2ustificat de necesitatea ca anu"ite situa!ii 2uridpendente s r "#n 0uvernate de le0ea sub i"periul c reia au început s seconstituie, s se "odifice ori s se stin0 .

3*cep!ia ultraactivit !ii le0ii vec i îşi 0 seşte aplicare nu nu"ai în ca(ul în ca

le0ea nou prevede în "od e*pres aceasta, ci şi în ca(ul nor"elor 2uridice supletive.b< A4licarea legii civile +n s4aţiu. 1plicarea le0ii civile în spa!iu pre(int un

aspect intern şi un aspect interna!ional. 1spectul intern vi(ea( situa!ia raporturilor civile stabilite, pe teritoriul 8o"#ni

între subiecte de drept civil de cet !enie sau, dup ca(, de na!ionalitate ro"#n şi sre(olv !in#ndu-se cont de ur" toarea re0ul actele nor"ative civile care e"an dla or0anele centrale de stat se aplic pe între0 teritoriul ! rii :e*ist îns şi unele a



nor"ative care sunt e"ise de or0ane centrale de stat, dar care se aplic doar pe oanu"it parte a teritoriului na!ional, iar re0le"ent rile civile care provin de la uor0an de stat local se aplic doar pe teritoriul respectivei unit !i ad"inistratiteritoriale.

1spectul interna!ional vi(ea( ipote(a raporturilor civile cu ele"ent de e*traneitatşi se re(olv de nor"ele conflictuale ale dreptului interna!ional privat :nor"e înscris în +e0ea nr. &%9I& $ cu privire la re0le"entarea raporturilor de drept interna!iprivat;.

c< A4licarea legii civile asu4ra 4ersoanelor.Destinatarii le0ii civile suntsubiectele de drept civil, deci persoanele fi(ice şi persoanele 2uridice. 1" ar tat cunul dintre principiile funda"entale ale dreptului civil îl repre(int e0alitatea în fle0ii civile, îns , e0alitatea :şi 0eneralitatea; ac!iunii le0ii civile asupra persoanelortrebuie s duc la conclu(ia c toate nor"ele 2uridice civile sunt aplicabile, în acee" sur şi unifor", tuturor subiectelor de drept civil.

Din punctul de vedere al sferei subiectelor la care se aplic , nor"ele con!inute île0ile civile pot fi î"p r!ite în trei cate0orii- nor"e de drept civil cu voca!ie 0eneral de aplicare, deci aplicabile at#t persoa

nelor fi(ice, c#t şi persoanelor 2uridice/- nor"e de drept civil care au voca!ia de a se aplica nu"ai persoanelor fi(ice/- nor"e de drept civil care au voca!ia de a se aplica nu"ai persoanelor 2uridice.

#. Inter4retarea nor%elor de dre4t civil Prin interpretarea nor"elor de drept civil :interpretarea le0ii civile; se întele0

opera!iunea de stabilire a con!inutului şi sensului nor"elor de drept civil.

a) $n funcţie de forţa sa obligatorie sau nu &sau! mai e"act! în funcţie de organul o persoana de la care provine)! se deosebeşte între interpretare oficială şiinterpretarea neoficială#b) $n raport de rezultatul interpretării! se distinge între' interpretarea literală &numişi declarativă)! interpretarea e"tensivă şi interpretarea restrictivă#c) $n funcţie de procedeele cu ajutorul cărora interpretul stabileşte înţelesul normei juridice! deci după metoda de interpretare folosită! se deosebeşte între' interpretareagramaticală! interpretarea sistematică! interpretarea istorico(teleologică! interpretarealogică şi interpretarea prin analogie#

6". Test

E"emple de subiecte de sinteză'&. Defini!i dreptul civil.$. lasificarea nor"elor de drept civil.>. Principiile dreptului civil.

E"emplu test tip grilă' 5n func!ie de finalitatea te*tului le0al, distin0e" între

a; nor"e i"perative şi nor"e dispo(itive/b; nor"e de ordine public şi nor"e de ordine privat /



c; nor"e 0enerale şi nor"e speciale.

6#. &ibliogra$ie obligatorie

- Gabriel Boroi, rept civil# Partea generală# Persoanele, edi!ia a 7H-a, revi(uit şi ad u0it dearla 1le*andra 1n0 elescu, 3ditura Ja"an0iu, Bucureşti, $%&%, p. &-?$/- G eor0 e Beleiu, rept civil rom%n# ntroducere în dreptul civil# *ubiectele dreptului civil , edi!ia a

K7-a rev (ut şi ad u0it de Aarian Nicolae şi Petric Truşc , 3ditura Universul 6uridic, Bucu$%% , p. &&-<%.



(nitatea de +nvăţare nr. !

RAPORT(L (RIDIC CIVIL

Cu4rins5@&. aracteri(are 0eneral a raportului 2uridic civil.@$. on!inutul raportului 2uridic civil.@>. 4biectul raportului 2uridic civil. Bunurile.@?. P r!ile raportului 2uridic civil.@9. Test.

@<. Biblio0rafie specific .


⇒ caracteri(a!i raportul 2uridic civil/⇒ identifica!i con!inutul raportului 2uridic civil :drepturile subiective civile şi obli0a!iile civile;/⇒ anali(a!i obiectul raportului 2uridic civil :bunurile, clasificarea acestora, i"portan!a clasific rii lor;/⇒ identifica!i p r!ile raportului 2uridic civil.

6 . CARACTERI,ARE 'E)ERAL- A RAPORT(L(I (RIDIC CIVIL

Prinraport juridic civil se în!ele0erelaţia socială! patrimonială sau nepatrimonială!reglementată de norma de drept civil .

8aportul 2uridic civil pre(int trei caractere este un raport social/ este un rapvoli!ional/ p r!ile au po(i!ia de e0alitate 2uridic .

Prinstructura raportului juridic civil în!ele0e" elementele constitutive ale raportului juridic civil . 1cestea sunt p r!ile, con!inutul şi obiectul. P r!ile sau subiecteraportului 2uridic civil sunt persoanele fi(ice ori 2uridice, în calitate de titulardrepturi subiective civile sau de obli0a!ii civile. on!inutul raportului 2uridic cividat de totalitatea drepturilor subiective civile şi a obli0a!iilor civile pe care le au praportului 2uridic respectiv. 4biectul raportului 2uridic civil const în conduita padic în ac!iunile sau inac!iunile la care sunt îndrituite p r!ile sau de care sunt !ins le respecte.



6!. CO)/I)(T(L RAPORT(L(I (RIDIC CIVIL

Drepturile subiective civile for"ea( latura activ a con!inutului raportului 2urcivil, iar obli0a!iile civile alc tuiesc latura pasiv a acestuia.

. De$iniţia dre4tului subiectiv civil

Prindrept subiectiv civil se dese"nea( posibilitatea subiectului activ! în limitelenormelor juridice civile! de a avea o anumită conduită! de a pretinde subiectului pasivo conduită corespunzătoare! iar! în caz de nevoie! de a solicita concursul forţei coer(citive a statului#

!. Clasi$icarea dre4turilor subiective civile

a) repturile subiective civile se clasifică în absolute şi relative după cum titularudreptului poate să şi(l e"ercite fără sau cu concursul altei persoane#

Dreptul subiectiv civilabsolut este acel drept în te"eiul c ruia titularul s u poateavea o anu"it conduit , f r a avea nevoie de concursul altuia pentru a şie*ercita. 5n cate0oria drepturilor subiective civile absolute sunt incluse at#t dreptunepatri"oniale, c#t şi drepturile reale.

Dreptul subiectiv civilrelativ este acel drept în te"eiul c ruia titularul poate spretind subiectului pasiv o anu"it conduit , f r de care dreptul nu se poate reli(a. ate0oria drepturilor subiective civile relative include toate drepturile de crean

b) upă natura conţinutului drepturilor subiective civile! acestea se împart înnepatrimoniale şi patrimoniale#Dreptul nepatrimonial este acel drept subiectiv al c rui con!inut nu poate f

e*pri"at în bani.Dreptul subiectiv civil patrimonial este acela al c rui con!inut are o valoare

pecuniar . +a r#ndul lor, drepturile subiective civile patri"oniale se î"part în dreptureale şi drepturi de crean! .

c) $n funcţie de corelaţia dintre drepturile subiective civile! deosebim dreptur principale şi drepturi accesorii#

Dreptul subiectiv civil principal este acel drept care are o e*isten! de sine

st t toare, soarta sa nedepin(#nd de vreun alt drept.Dreptul subiectiv civilaccesoriu este acel drept care nu are o e*isten! de sinest t toare, în sensul c el fiin!ea( pe l#n0 un alt drept subiectiv civil, acesta ur" av#nd rolul de drept principal.

lasificarea pre(int i"portan! deoarece soarta 2uridic a dreptului accesoriu dpinde de cea a dreptului principal )accesorium se+uitur principale. 5ntruc#t drepturilenepatri"oniale nu depind de alte drepturi, însea"n c ele sunt drepturi principaleaşa înc#t clasificarea în discu!ie vi(ea( drepturile patri"oniale.



Principala aplica!ie a acestei clasific ri se înt#lneşte totuşi în "ateria drepturiloreale, deosebindu-se drepturile reale principale şi drepturile reale accesorii.

Drepturile reale principale sunt ur" toarele- dreptul de proprietate, în cele dou for"e ale sale, adic dreptul de proprieta

public :titulari ai dreptului de proprietate public sunt nu"ai statul şi unitad"inistrativ-teritoriale; şi dreptul de proprietate privat :pot fi titulari ai dreptuluiproprietate privat at#t persoanele fi(ice, c#t şi persoanele 2uridice, inclusiv statuunit !ile ad"inistrativ-teritoriale;/

- drepturile reale principale corespun( toare dreptului de proprietate privat :de"e"br "intele dreptului de proprietate, nu"ite şi drepturile reale principale asuprabunurilor proprietatea altei persoane;, anu"e dreptul de u(ufruct, dreptul de u(dreptul de abita!ie, dreptul de servitute şi dreptul de superficie/

- dreptul de ad"inistrare :de folosin! ; al re0iilor autono"e şi institu!iilor publicca drept real corespun( tor dreptului de proprietate public /

- dreptul de concesiune, "ai e*act, dreptul de folosin! ce i(vor şte din

concesiune/- dreptul de folosin! a unor bunuri proprietatea public a statului sau a unitad"inistrativ-teritoriale, conferit, în condi!iile le0ii, unor persoane 2uridice sau fi(ice

- dreptul de folosin! a unor bunuri proprietatea privat a statului ori a unitad"inistrativ-teritoriale, conferit, în condi!iile le0ii, unor persoane 2uridice sau fi(ice

- dreptul de folosin! a unor bunuri proprietatea anu"itor persoane 2uridice, coferit de acestea persoanelor 2uridice ane* .

Drepturile reale accesorii sunt ur" toarele- dreptul de ipotec /- dreptul de 0a2 :a"anetul;, re0le"entat de odul civil/- 0aran!ia real "obiliar re0le"entat de Titlul H7 al +e0ii nr. I& /

- privile0iile/- dreptul de reten!ie.'e observ c toate drepturile reale accesorii presupun, ca drept principal, un

drept de crean! .

d) $n raport de gradul de certitudine conferit titularilor! deosebim drepturi pure şsimple şi drepturi afectate de modalităţi#

Dreptul subiectiv civil pur şi simplu este acela care confer "a*i" certitudine ti-tularului s u, deoarece nici e*isten!a şi nici e*ercitarea lui nu depind de vre î"pre2urare viitoare. Un ase"enea drept poate fi e*ercitat de îndat ce s-a n scut,necondi!ionat.

Dreptul subiectiv civilafectat de modalităţi este acela care nu "ai ofer deplinsi0uran! titularului, în sensul c e*isten!a lui sau e*ercitarea lui depinde de o î"pr 2urare viitoare, cert sau incert . Ter"enul, condi!ia şi sarcina sunt "odalit !ile actlui 2uridic, deci este afectat de "odalitate acel drept subiectiv civil care este înso!it un ter"en, o condi!ie sau o sarcin .

". De$iniţia obligaţiei civile



Prinobligaţie civilă în!ele0e" îndatorirea subiectului pasiv al raportului juridic civilde a avea o anumită conduită! corespunzătoare dreptului subiectiv corelativ!carepoate consta în a da, a face sau a nu face ceva şi care! în caz de nevoie! poate fi im( pusă prin forţa coercitivă a statului .

#. Clasi$icarea obligaţiilor civile

a) Obligaţii de a da! obligaţii de a face şi obligaţii de a nu face

5n dreptul civil, prinobligaţia de a da se în!ele0e îndatorirea de a constitui sau de atrans"ite un drept real. 1şadar, La da” nu însea"n La preda”. 'pre e*e"plu, obli0a-!ia v#n( torului de a trans"ite dreptul de proprietate asupra lucrului v#ndut îpatri"oniul cu"p r torului este o obli0a!ie de a da, care nu trebuie confundat cobli0a!ia de a preda în "aterialitatea sa lucrul v#ndut, aceasta din ur" fiind, aşacu" vo" vedea i"ediat, o obli0a!ie de a face. De ase"enea, tot o obli0a!ie de a da

este şi îndatorirea pe care şi-o asu" cel care a î"pru"utat o su" de bani de aconstitui un drept de ipotec în favoarea celui care l-a î"pru"utat, pentru a 0arantadreptul de crean! al acestuia din ur" .

Prinobligaţie de a face se în!ele0e îndatorirea de a e*ecuta o lucrare, de a prestaun serviciu sau de a preda un lucru, deci, în 0eneral, orice presta!ie po(itiv în afarcelor care se încadrea( în no!iunea de La da”. De e*e"plu, obli0a!ia locatorului depune la dispo(i!ia locatarului lucrul înc iriat, obli0a!ia de a preda lucrul donobli0a!ia de a presta între!inerea în te"eiul contractului de între!inere etc. sunobli0a!ii de a face.

Obligaţia de a nu face const în îndatorirea subiectului pasiv de a se ab!ine de la oac!iune sau de la anu"ite ac!iuni. 1ceast obli0a!ie are un con!inut diferit, dup cu

este corelativ unui drept absolut sau unui drept relativ. 4bli0a!ia de a nu faccorelativ unui drept absolut însea"n îndatorirea 0eneral de a nu face ni"ic denatur a aduce atin0ere acestui drept, iar obli0a!ia de a nu face corelativ unui drerelativ este îndatorirea subiectului pasiv de a nu face ceva ce ar fi putut s fac dacnu s-ar fi obli0at la ab!inere.

b) Obligaţii civile pozitive şi obligaţii civile negative

1ceast clasificare repre(int o variant a clasific rii anterioare.Obligaţiile pozitive sunt acelea care i"plic o ac!iune, deci vo" include în aceast

cate0orie obli0a!ia de a da şi obli0a!ia de a face.

Obligaţiile negative sunt acelea care presupun o absten!iune, deci include" înaceast cate0orie obli0a!ia de a nu face.

c) Obligaţii de rezultat şi obligaţii de mijloace

Obligaţiile de rezultat :nu"ite şi obli0a!ii deter"inate; sunt acele obli0a!ii careconstau în îndatorirea debitorului de a ob!ine un re(ultat deter"inat, deci caracteristiacestor obli0a!ii este faptul c obli0a!ia este strict preci(at sub aspectul obiectului



scopului ur" rit, debitorul asu"#ndu-şi îndatorirea ca, desf şur#nd o anu"it activitate, s atin0 un re(ultat bine stabilit.

Obligaţiile de mijloace :nu"ite şi obli0a!ii de dili0en! sau obli0a!ii de pruden! dili0en! ; sunt acele obli0a!ii care constau în îndatorirea debitorului de a depu

toat st ruin!a pentru atin0erea unui anu"it re(ultat, f r a se obli0a la însuşi re(utatul preconi(at.

d) Obligaţii civile obişnuite! obligaţiiscriptae in re" şi obligaţiipropter re"

Obligaţia civilă obişnuită este aceea care incu"b debitorului fa! de care s-an scut, în alte cuvinte, ur"ea( a fi e*ecutat :sau, dup cu" se "ai spune, esteopo(abil ; Lîntre p r!i”, ca şi dreptul de crean! . Aa2oritatea obli0a!iilor civilefor"at din ase"enea obli0a!ii.

Obligaţia scriptae in rem :nu"it şi obli0a!ie opo(abil şi ter!ilor; este aceaobli0a!ie care se naşte în le0 tur cu un lucru şi care îşi produce efectele şi asuprunei ter!e persoane care dob#ndeşte ulterior un drept real asupra lucrului respectic iar dac aceast persoan nu a participat în vreun fel la naşterea raportului 2urice are în con!inut acea obli0a!ie.

Obligaţia propter rem :nu"it şi obli0a!ie real ; este îndatorirea ce incu"b , înte"eiul le0ii sau c iar al conven!iei p r!ilor, de!in torului unui lucru, pentru raprecu" protec!ia unor lucruri de i"portan! na!ional , e*ploatarea 2udicioas conservarea unor calit !i ale unor lucruri i"portante, e*isten!a unor raporturi de bunvecin tate etc.

e) Obligaţii civile perfecte şi obligaţii civile imperfecte

Obligaţia civilă perfectă este acea obli0a!ie care se bucur inte0ral de sanc!iunea

2uridic , în sensul c , în ca( de nevoie, creditorul poate ob!ine concursul for!ei cocitive a statului pentru e*ecutarea ei. ele "ai "ulte obli0a!ii intr în aceastcate0orie.

Obligaţia civilă imperfectă :nu"it şi obli0a!ie natural ; este acea obli0a!ie :tot 2uridic , iar nu "oral ;, a c rei e*ecutare nu se poate ob!ine pe cale silit , dar, î" sura în care ar fi e*ecutat de bun voie de c tre debitor, acesta din ur" nu aredreptul s pretind restituirea presta!iei.

f) ,lte clasificări

Dup i(vorul lor, se deosebesc obli0a!iile civile n scute din acte 2uridice ulaterale, obli0a!iile civile n scute din contracte, obli0a!iile civile n scute din filicite cau(atoare de pre2udicii, obli0a!iile civile i(vor#te din 0estiunea intereselor persoane, obli0a!iile civile n scute din plata nedatorat , obli0a!iile civile n scute î"bo0 !irea f r 2ust cau( .

5ntr-o alt clasificare, "ai pute" deosebi obli0a!iile si"ple şi obli0a!iile co"ple*e 1ceast din ur" cate0orie ar include obli0a!iile afectate de "odalit !i :obli0a!ii afetate de ter"en şi obli0a!ii afectate de condi!ie, acestea din ur" fiind nu"ite şiobli0a!ii condi!ionale;, obli0a!iile cu pluralitate de p r!i :obli0a!ii divi(ibile, obli0a



lidare şi obli0a!ii indivi(ibile; şi obli0a!iile cu pluralitate de obiecte :obli0a!ii alternşi obli0a!ii facultative;.

5n sf#rşit, dup cu" pot fi e*pri"ate sau nu în bani, se "ai distin0e între obli0a!icivile pecuniare şi obli0a!ii civile de alt natur .

6". O&IECT(L RAPORT(L(I (RIDIC CIVIL. &()(RILE

. De$iniţia obiectului ra4ortului =uridic civil

Prinobiect al raportului juridic civil în!ele0e" conduita părţilor! adică acţiunea sauinacţiunea la care este îndrituit subiectul activ şi de care este ţinut subiectul pasiv#

5n raporturile 2uridice patri"oniale, conduita p r!ilor se refer adesea la lucruri,acestea nu pot fi incluse în structura raportului 2uridic civil, !in#nd cont de caractsocial al acestui raport. De re0ul îns , lucrul este luat în considerare ca obiederivat al raportului 2uridic civil.

!. De$iniţia bunurilor. Corelaţia dintre bunuri şi 4atri%oniu

odul civil întrebuin!ea( ter"enul Lbun” într-un dublu sens. 5n sens lar0, pbunuri se dese"nea( at#t lucrurile, c#t şi drepturile privitoare la acestea. 5n senrestr#ns, prin bunuri se dese"nea( nu"ai lucrurile asupra c rora pot e*ista drepturipatri"oniale.

Pute" defini bunul! în sens restr%ns, ca fiindvaloarea economică ce este utilă pentru satisfacerea nevoilor materiale şi spirituale ale omului şi care este susceptibilăde apropriere &însuşire) sub forma drepturilor patrimoniale.

4 alt no!iune frecvent folosit în dreptul civil, care este în str#ns le0 turaceea de bunuri, este cea de patri"oniu. Prin patrimoniu se în!ele0etotalitatea drep(turilor şi obligaţiilor patrimoniale care aparţin unei persoane fizice sau juridice. Pa-tri"oniul se co"pune din dou laturi, anu"e, latura activ , for"at din drepturilepatri"oniale, precu" şi latura pasiv , alc tuit din obli0a!iile patri"oniale. 1şadar între no!iunile de patri"oniu şi de bun e*ist o rela!ie de tipul între0-parte, cu prci(area c bunurile pot fi privite fie în "od i(olat, unul c#te unul, fie în "od 0lobal, co universalitate 2uridic apar!in#nd unei persoane, în acest din ur" ca( repre(ent#nd îns şi latura activ a patri"oniului acelei persoane.

". Clasi$icarea bunurilor

a) -unuri imobile şi bunuri mobile

1ceast clasificare se face în func!ie de un criteriu "i*t, anu"e natura bunurilor şicalificarea dat de le0e.

5n dreptul nostru civil, bunurileimobile :nu"ite şi bunuri ne"işc toare; sunt de treifeluri i"obile prin natura lor/ i"obile prin destina!ie/ i"obile prin obiectul la careaplic :nu"ite şi i"obile prin deter"inarea le0ii;.



-unurile mobile :nu"ite şi bunuri "işc toare; sunt şi ele de trei feluri "obile prinnatura lor/ "obile prin deter"inarea le0ii, "obile prin anticipa!ie.

b) -unuri aflate în circuitul civil şi bunuri scoase din circuitul civil

1ceast clasificare a bunurilor porneşte de la re0i"ul circula!iei lor 2uridice.-unurile aflate în circuitul civil sunt acelea care pot fi dob#ndite sau înstr inate

prin acte 2uridice. 8e0ula este c bunurile sunt în circuitul civil, afar de e*cepprev (ute e*pres de le0e.

-unurile scoase din circuitul civil sunt acelea care nu pot face obiectul unui act 2uridic civil translativ sau constitutiv de drepturi reale.

5n sensul propriu-(is al cuv#ntului, sunt scoase din circuitul civil nu"ai lucrurile caprin natura lor, nu sunt susceptibile de a for"a obiectul dreptului de proprietate şi, pcale de consecin! , obiect :derivat; al actelor 2uridice, adic aşa-nu"itele lucruco"une : res communis . aerul, ra(ele soarelui, apa " rii etc.;.

.c) -unuri determinate individual şi bunuri determinate generic

Dup "odul în care sunt deter"inate, deosebi" bunurile deter"inate individual:nu"ite şi bunuri certe ) res certa; şi bunurile deter"inate 0eneric :nu"ite şi bunurile0enerice sau de 0en ) res genera;.

Bunurile deter"inate individual sunt acelea care, potrivit naturii lor sau voine*pri"ate de p r!ile actului 2uridic, se individuali(ea( prin însuşiri proprii, specif7nclude" în aceast cate0orie, spre e*e"plu, unicatele, o cas indicat prin locul ede situare :localitate, strad , nu" r;, un autoturis" individuali(at prin seria "otorului

a saşiului, prin nu" rul de în"atriculare etc.Bunurile deter"inate 0eneric sunt acelea care se individuali(ea( prin însuşirilespeciei sau cate0oriei din care fac parte. 1ceste bunuri se indic , spre individuali(are, prin nu" r, 0reutate, " sur etc. 'unt ase"enea bunuri ali"entele, banii etc.

d) -unuri fungibile şi bunuri nefungibile

Dup cu" pot fi înlocuite sau nu, unele cu altele, în e*ecutarea unei obli0a!ii civibunurile sunt fun0ibile şi nefun0ibile.

Bunul fun0ibil este acela care, în e*ecutarea unei obli0a!ii, poate fi înlocuit cu alf r a fi afectat valabilitatea pl !ii.

Bunul nefun0ibil este acela care nu poate fi înlocuit cu altul în e*ecutarea unobli0a!ii, aşa înc#t debitorul nu este liberat dec#t prin predarea bunului datorat.

e) -unuri consumptibile şi bunuri neconsumptibile

1ceast clasificare se face dup cu" folosirea bunurilor i"plic sau nu consu-"area substan!ei ori înstr inarea lor.



Bunul consu"ptibil este acel bun care nu poate fi folosit f r ca pri"a lui întrebuin!are s nu i"plice consu"area substan!ei sau înstr inarea lui. 'pre e*e"plu,banii, ali"entele, co"bustibili etc. sunt bunuri consu"ptibile.

Bunul neconsu"ptibil este acel bun care poate fi folosit în "od repetat, f r s fi

necesar , pentru aceasta, consu"area substan!ei sau înstr inarea lui. a e*e"plede bunuri neconsu"ptibile pot fi "en!ionate cl dirile, terenurile, "aşinile etc.

f) -unuri frugifere şi bunuri nefrugifere

Dup cu" sunt ori nu produc toare de alte bunuri, nu"ite fructe, bunurile se î"-part în fru0ifere şi nefru0ifere.

Bunurile fru0ifere sunt acelea care, în "od periodic şi f r consu"area substan!elor, dau naştere altor bunuri, nu"ite fructe.

Bunurile nefru0ifere sunt acelea care nu au însuşirea de a da naştere altor produse, în "od periodic şi f r consu"area substan!ei lor.

'e distin0 trei cate0orii de fructe fructe naturale, adic acele fructe care se produf r vreo interven!ie a o"ului/ fructe industriale, adic acelea care se produc cur"are a activit !ii o"ului/ fructe civile, prin care dese"n " ec ivalentul în bani sau în alte bunuri al folosirii unui bun :c iriile, dob#n(ile, venitul rentelor/ arendele etc

Fructele nu trebuie confundate cu productele. Productele sunt foloase trase dintr-ubun cu consu"area substan!ei sale.

g) -unuri corporale şi bunuri incorporale

1ceast clasificare are drept criteriu "odul lor de percepere#Bunurile corporale sunt acele bunuri care au o e*isten! "aterial , fiind uşo

perceptibile si"!urilor o"ului. Bunurile incorporale sunt valorile econo"ice care au e*isten! ideal , abstract . 'unt astfel de bunuri drepturile subiective patri"oniale.Ho" distin0e ur" toarele cate0orii de bunuri incorporale- drepturile reale, altele dec#t dreptul de proprietate/- propriet !ile incorporale/- titlurile de valoare/- drepturile de crean! .

/) -unuri divizibile şi bunuri indivizibile

Dup cu" pot fi sau nu î"p r!ite f r s îşi sc i"be destina!ia, bunurile s

clasific în divi(ibile şi indivi(ibile.Bunul divi(ibil este acela care poate fi î"p r!it f r s îşi sc i"be, prin aceastadestina!ia sa econo"ic .

Bunul indivi(ibil este acela care, prin î"p r!ire, îşi sc i"b destina!ia econo"ic .

i) -unuri din domeniul public şi bunuri din domeniul privat



1ceast clasificare priveşte, cu prec dere, bunurile ce apar!in statului şi unit !iad"inistrativ-teritoriale, deoarece, potrivit art. &>9 alin. :>; din onstitu!ie, Lprotatea public apar!ine statului sau unit !ilor ad"inistrativ-teritoriale”, acestea dur" fiind enu"erate de art. > alin. :>; din onstitu!ie :co"unele, oraşele, inclusiv

"unicipiile, precu" şi 2ude!ele;. 1şadar, statul şi unit !ile ad"inistrativ-teritoriale sunt titulari fie ai dreptului de pprietate public , fie ai dreptului de proprietate privat , dup cu" bunurile intr fiLdo"eniul public de interes na!ional” :dreptul de proprietate public apar!ine statusau în Ldo"eniul public de interes local sau 2ude!ean” :dreptul de proprietate publapar!ine co"unelor, oraşelor, "unicipiilor sau 2ude!elor;, fie în Ldo"eniul priva:dreptul de proprietate privat apar!ine statului sau, dup ca(, unit !ilor ad"inistratteritoriale;.

j) -unuri principale şi bunuri accesorii

1ceast clasificare a bunurilor se face în func!ie de corela!ia dintre ele.Bunul principal este acela care poate fi folosit în "od independent, f r s fdestinat a servi la întrebuin!area altui bun.

Bunul accesoriu este acela care este afectat întrebuin! rii altui bun, principal.

0) -unuri sesizabile şi bunuri insesizabile

1tunci c#nd creditorul are î"potriva debitorului o crean! av#nd ca obiect re"itereunei su"e de bani :cert , lic id şi e*i0ibil ;, iar debitorul nu pl teşte de bun voieva putea s treac la e*ecutarea silit a bunurilor debitorului s u, îndestul#nducrean!a din su"ele ob!inute prin valorificarea acestora. Trebuie re!inut îns c n

toate bunurile debitorului pot for"a obiect al e*ecut rii silite. 5n consecin! , vo" deosebi, pe de o parte, bunurile sesi(abile, adic acele bunurcare sunt susceptibile de a for"a obiect al ur" ririi silite, iar, pe de alt parte, bunurile insesi(abile, adic acele bunuri care nu pot fi ur" rite silit pentru reali(areunei crean!e b neşti.

6#. P-R/ILE RAPORT(L(I (RIDIC CIVIL

. Categoriile subiectelor de dre4t civil

3*ist dou cate0orii de subiecte de drept civil persoanele fi(ice/ persoane 2uridice :nu"ite uneori şi persoane "orale;.

Prin persoan fi(ic se dese"nea( o"ul, privit ca titular de drepturi subiectivecivile şi obli0a!ii civile.

Prin persoan 2uridic se dese"nea( entitatea care, îndeplinind condi!iile prv (ute de le0e, este titular de drepturi şi obli0a!ii.



Pentru a avea calitatea de persoan 2uridic , entitatea trebuie s întruneasc u" toarele cerin!e, cu"ulativ

- s aib o or0ani(are proprie/- s aib un patri"oniu distinct/

- s aib un scop deter"inat.!. Pluralitatea subiectelor ra4ortului =uridic civil

5n circuitul civil, cele "ai "ulte situa!ii sunt acelea în care raportul 2uridic civilstabileşte între o persoan , ca subiect activ :persoana care dob#ndeşte sau de!inedreptul subiectiv civil ce intr în con!inutul raportului 2uridic civil;, şi o alt persca subiect pasiv :persoana c reia îi incu"b obli0a!ia civil ce intr în con!inutulportului 2uridic civil;. 'ub aspectul subiectelor sale, se spune c un ase"enea rapor 2uridic civil este si"plu.

3*ist îns şi situa!ii în care raportul 2uridic civil se stabileşte între "ai "ult

persoane, fie ca subiecte active, fie ca subiecte pasive, vorbindu-se astfel despre raporturi 2uridice civile cu pluralitate de subiecte. 5n ca(ul raporturilor 2uridice civile nepatri"oniale, subiectul pasiv, fiind nedeter

nat, este constituit din pluralitatea celorlalte subiecte de drept civil, cu e*cep!ia sbiectului activ. 5n sc i"b, pluralitatea activ este "ai rar , înt#lnindu-se totuşi raporturile nepatri"oniale ce decur0 din crea!ia intelectual şi pre(ent#ndu-se subfor"a coautoratului .

#t priveşte raporturile 2uridice civile patri"oniale, ur"ea( s deosebi" dupcu" acestea au în con!inut un drept real sau un drept de crean! .

a) Pluralitatea subiectelor în cazul raporturilor reale

5n ca(ul raporturilor 2uridice civile reale, av#nd în con!inut dreptul de propriesubiectul pasiv este constituit din pluralitatea celorlalte subiecte de drept civil, "pu!in titularul dreptului de proprietate. 'ubiectul activ poate s fie o persoan :prprietatea e*clusiv ; ori poate s fie alc tuit din "ai "ulte persoane :proprietateaco"un ;. Pluralitatea activ e*ist deci sub for"a "ai "ultor titulari ai dreptului deproprietate asupra unui lucru sau asupra unei "ase de lucruri.

Proprietatea co"un poate s î"brace una din ur" toarele trei for"e copro-prietatea, indivi(iunea şi dev l" şia.

Coproprietatea presupune c "ai "ulte persoane :care poart denu"irea de co-proprietari; de!in în proprietate un lucru sau c#teva lucruri deter"inate, fiecare dint

coproprietari av#nd o cot -parte ideal şi abstract din dreptul de proprietate, dneav#nd o parte deter"inat din lucrul privit în "aterialitatea lui.ndiviziunea presupune c "ai "ulte persoane de!in în proprietate o universalitate

de lucruri, fiecare av#nd o cot -parte ideal şi abstract din dreptul de proprietadar neav#nd un anu"it lucru sau anu"ite lucruri din universalitatea respectiv . 3steca(ul "oştenitorilor unei persoane, p#n în "o"entul reali( rii parta2ului succesoral.

'e observ c principala deosebire dintre coproprietate şi indivi(iune priveştobiectul acestora/ coproprietatea are ca obiect un lucru deter"inat, iar indivi(iune



are ca obiect o universalitate :o "as ; de lucruri. Nee*ist#nd diferen!ieri de ordicalitativ :de re0i" 2uridic; între coproprietate şi indivi(iune, de re0ul , acestea sustudiate î"preun , sub denu"irea de proprietate co"un pe cote-p r!i.

Prindevălmăşie se dese"nea( acea proprietate co"un care se caracteri(ea(

prin faptul c titularii nu au preci(at cota-parte ce ar reveni fiec ruia din dreptacesta este nefrac!ionat, deci dreptul de proprietate nu este divi(at şi, cu at#t "ai"ult, nici lucrul sau lucrurile nu sunt frac!ionate. a e*e"plu de dev l" şie, "en-!ion " proprietatea so!ilor asupra bunurilor co"une dob#ndite în ti"pul c s toriei.

Proprietatea co"un , în oricare din cele trei for"e, încetea( prin parta2 :î"p r-!eal ;, cu e*cep!ia ca(urilor de proprietate co"un pe cote-p r!i for!at şi perpetu

b) Pluralitatea subiectelor în cazul raporturilor de creanţă

5n ca(ul raporturilor 2uridice civile obli0a!ionale :nu"ite şi de crean! ;, pluralitpoate s fie activ :"ai "ul!i creditori;, pasiv :"ai "ul!i debitori; sau "i*t :"ai

"ul!i creditori şi "ai "ul!i debitori;.'ub un alt aspect, pluralitatea de subiecte în ca(ul raporturilor obli0a!ionale poat î"br ca trei for"e obli0a!iile con2uncte, obli0a!iile solidare şi obli0a!iile indivi(ibi

Obligaţia conjunctă :nu"it şi obli0a!ie divi(ibil ; este aceea care lea0 "ai "ul!icreditori sau "ai "ul!i debitori, între care crean!a sau, dup ca(, datoria este divi(ibil .

Obligaţia solidară este aceea în care fiecare creditor poate cere debitorului întrea0a datorie :solidaritate activ ; sau fiecare debitor este !inut şi poate fi obli0atplata între0ii datorii :solidaritate pasiv ;.

Obligaţia indivizibilă este aceea care, datorit naturii obiectului ei sau datoritvoin!ei p r!ilor, nu poate fi î"p r!it între creditori :indivi(ibilitate activ ; ori într

bitori :indivi(ibilitate pasiv ;. 1şadar, dac obli0a!ia este indivi(ibil , indiferennu" rul creditorilor sau al debitorilor, fiecare creditor poate cere întrea0a presta!ie cfor"ea( obiectul obli0a!iei, iar fiecare debitor poate fi constr#ns s e*ecute întrea0presta!ie/ plata f cut de oricare dintre debitorii obli0a!i indivi(ibil stin0e datoriade to!i ceilal!i codebitori.

". *c>i%barea subiectelor ra4ortului =uridic civil

Proble"a sc i"b rii subiectelor raportului 2uridic civil se pune nu"ai în ca(ul raporturilor patri"oniale, deoarece, în ca(ul raporturilor nepatri"oniale, subiectul actieste titularul unui drept intrans"isibil, iar subiectul pasiv este nedeter"inat.

#t priveşte raporturile 2uridice civile patri"oniale, trebuie s distin0e" între rapoturile reale şi raporturile obli0a!ionale. 5n ceea ce priveşte raporturile 2uridice civile patri"oniale care au în con!inut

drept real, se poate pune nu"ai proble"a sc i"b rii subiectului activ, nu îns şi asubiectului pasiv, acesta din ur" fiind nedeter"inat. 'c i"barea subiectului activ înase"enea raporturi se poate face printr-unul din "odurile de trans"itere :dob#ndire;a drepturilor reale :art. <?? şi art. <?9 . civ. enu"er ur" toarele "oduri prin care sedob#ndeşte şi se trans"ite proprietatea :precu" şi celelalte drepturi reale;



succesiunea :le0al ;, le0atul, conven!ia, tradi!iunea, accesiunea, u(ucapiunea, le0eaşi ocupa!iunea. +a acestea, ur"ea( a se "ai ad u0a şi ot r#rea 2udec toreasc:îns nu"ai în " sura în care aceasta ar avea efect constitutiv, iar nu şi efectdeclarativ;.

5n ca(ul raporturilor 2uridice care au în con!inut un drept de crean! , poate intervin o sc i"bare at#t a persoanei subiectului activ :creditorul;, c#t şi o sc i"bare a persoanei subiectului pasiv :debitorul;.

a) *c/imbarea creditorului

3*ist "ai "ulte "i2loace 2uridice care conduc, direct sau indirect, la sc i"bareapersoanei subiectului activ al raportului 2uridic obli0a!ional.

Cesiunea de creanţă este o conven!ie prin care un creditor trans"ite o crean! asa unei alte persoane. reditorul care trans"ite crean!a se nu"eşte cedent, persoa-na c reia i se trans"ite crean!a se nu"eşte cesionar, iar debitorul crean!ei trans"ise

se nu"eşte debitor cedat.Prin efectul cesiunii de crean! , noul creditor al debitorului cedat va fi cesionarean!a care a for"at obiectul cesiunii r "#ne îns nesc i"bat , p str#ndu-se

natura ei, precu" şi eventualele 0aran!ii ce o înso!eau/ cesionarul devine creditor adebitorului cedat pentru valoarea no"inal a crean!ei, indiferent de pre!ul cesiuniic iar şi atunci c#nd cesiunea s-a f cut cu titlu 0ratuit.

*ubrogaţia personală :nu"it şi subro0a!ia în drepturile creditorului prin platacrean!ei; este o "odalitate de trans"itere le0al sau conven!ional a dreptului decrean! c tre un ter! care a pl tit pe creditorul ini!ial, în locul debitorului. Persocare pl teşte datoria debitorului se nu"eştesolvens, iar creditorul care pri"eşteplata se nu"eşte accipiens.

a efect al subro0a!iei personale, solvensul ia locul :se subro0 ; accipiensuludeci subiectul activ ini!ial este înlocuit cu o alt persoan , care devine noul creditoaceluiaşi debitor. 'olvensul :subro0atul; dob#ndeşte toate drepturile accipiensulu:creditorului pl tit;, deci dob#ndeşte crean!a cu toate drepturile şi accesoriile einclusiv cu eventualele 0aran!ii ce o înso!esc.

1ovaţia :acea conven!ie prin care p r!ile stin0 o obli0a!ie e*istent , înlocuind-o o nou obli0a!ie; prin sc/imbare de creditor const în substituirea unui nou creditorcelui vec i, debitorul devenind obli0at fa! de noul creditor şi fiind liberat fa!vec iul creditor.

'ubiectul activ al raportului 2uridic obli0a!ional "ai poate fi sc i"bat prinmoşteni(re :în ca(ul persoanelor fi(ice;, prinreorganizare şi transformare :în ca(ul persoane-

lor 2uridice;, prin poprire :ca efect al popririi, ter!ul poprit trebuie s efectue(e platac tre creditorul popritor, deşi, anterior înfiin! rii popririi, el era obli0at fa! de debpoprit; sau c iar prin inter"ediul stipulaţiei pentru altul:dac este dublat destin0erea unei obli0a!ii anterioare a pro"itentului fa! de stipulant, obli0a!ie av#ndobiect presta!ia pe care pro"itentul ur"ea( s o e*ecute în favoarea ter!uluibeneficiar;.

b) *c/imbarea debitorului



'c i"barea persoanei subiectului pasiv al raportului 2uridic obli0a!ional, în dreptcivil ro"#n, nu se poate reali(a pe calea direct a unei cesiuni de datorie :care arpresupune înstr inarea de c tre debitor a datoriei sale c tre o ter! persoan f r

nevoie de consi"! "#ntul creditorului acelei obli0a!ii;. 1ceast situa!ie a nere0le"ent rii cesiunii de datorie este 2ustificat în doctrin , pe de o parte, pe lipsa interes practic, iar, pe de alt parte, pe ideea potrivit c reia crean!a este un rapopersonal, în care personalitatea debitorului :solvabilitate, cinste etc.; pre(int uinteres pri"ordial, astfel înc#t nu s-ar putea concepe s i se dea creditorului, f rvoia lui, un alt debitor/ de altfel, o eventual cesiune a datoriei ar putea s produefecte ne0ative şi asupra celor care s-au obli0at s 0arante(e acea datorie ori s-auobli0at în solidar cu debitorul înstr in tor.

1r ur"a s ad"ite" c , în " sura în care e*ist consi"! "#ntul creditorului,poate avea loc o preluare de datorie. 1şadar, vo" re!ine un pri" "i2loc 2uridic desc i"bare a debitorului, anu"e preluarea datoriei în măsura în care e"istă consim(

ţăm%ntul creditorului acelei obligaţii .Pentru atin0erea unor efecte ase" n toare celor de la cesiunea de datorie, decipentru sc i"barea indirect a persoanei subiectului pasiv al raportului 2uridic obli!ional, pot fi utili(ate anu"ite "i2loace 2uridice, precu" nova!ia prin sc i"bare ddebitor, dele0a!ia, stipula!ia pentru altul, poprirea etc.

Aen!ion " îns c proble"a sc i"b rii persoanei subiectului pasiv nu se poatepune în acele ca(uri în care obli0a!ia trebuie e*ecutat personal de c tre debito întruc#t a fost stabilit în considerarea persoanei lui :obli0a!ieintuitu personae;.

1ovaţia prin sc/imbare de debitor are loc atunci c#nd o ter! persoan se an-0a2ea( fa! de creditor s pl teasc datoria. 4 ase"enea opera!iune poate avea loccu sau f r consi"! "#ntul debitorului.

5n ca(ul în care ter!ul se an0a2ea( fa! de creditor s pl teasc datoria fconsi"! "#ntul debitorului, se spune c nova!ia se reali(ea( pe cale dee*pro"isiune.

5n ca(ul în care se cere şi consi"! "#ntul debitorului, nova!ia prin sc i"bare dedebitor este o dele0a!ie perfect .

elegaţia este o conven!ie prin care un debitor aduce creditorului s u an0a2a"entul unui al doilea debitor, al turi de el sau în locul lui. Debitorul care face dele0a!ianu"eşte delegant , persoana care se obli0 al turi de el sau în locul lui :deci persoana dele0at ca nou debitor; se nu"eştedelegat , iar creditorul care pri"eşte acestan0a2a"ent se nu"eşte delegatar .

Dup cu" dele0atarul îl liberea( sau nu pe dele0ant, dele0a!ia este perfect sau

i"perfect .Dele0a!ia este perfect atunci c#nd dele0atarul, prin declara!ie e*pres , îl libere( pe dele0ant, "ul!u"indu-se cu noua obli0a!ie a dele0atului. Practic, dele0a!iaperfect se confund cu nova!ia prin sc i"bare de debitor f cut cu consi"! "#ntudebitorului.

Dele0a!ia este i"perfect dac dele0atarul nu consi"te la liberarea dele0antuluiastfel înc#t el va avea, pe l#n0 vec iul debitor :dele0antul;, un nou debitor :dele0tul;.



*tipulaţia pentru altul :care se "ai nu"eşte şi contractul în folosul unei ter!epersoane; este acel contract prin care una din p r!i stipulea( o presta!ie de la cealalt parte în folosul unei ter!e persoane, f r s fie repre(entantul acesteia din ur"şi f r ca ter!ul beneficiar s participe la înc eierea contractului. el care stipule

presta!ia în favoarea ter!ului se nu"eştestipulant , persoana care se obli0 fa! destipulant s e*ecute presta!ia în folosul ter!ului se nu"eşte promitent , iar persoana înfavoarea c reia se face stipula!ia se nu"eşteterţ beneficiar . 1şadar, în ca(ul stipula-!iei pentru altul, pro"itentul se obli0 fa! de stipulant s e*ecute o presta!ie în voarea ter!ului beneficiar, acesta din ur" neparticip#nd la înc eierea conven!irespective nici direct, nici repre(entat de stipulant.

7ndirect, stipula!ia pentru altul poate duce la o sc i"bare de debitor, anu"e atuncc#nd stipula!ia este f cut în scopul ac it rii unei datorii de c tre debitorul ini!ialinter"ediul unei alte persoane, pe care o face debitor al creditorului s u.

Poprirea este o for" de e*ecutare silit indirect prin care creditorul ur" reştesu"ele sau efectele pe care debitorul s u le are de pri"it de la o ter! persoan .

reditorul care ur" reşte su"ele respective se nu"eşte creditor popritor , debitorulacestuia poart denu"irea dedebitor poprit , iar ter!ul, care la r#ndul lui este debitoral debitorului poprit, se nu"eşteterţ poprit .

+a o sc i"bare a subiectului pasiv se poate a2un0e, indirect, c iar şi printr-ocesiu(ne de creanţă. 'pre e*e"plu, s presupune" c Primus este creditor al lui*ecundus,iar, la r#ndul lui,*ecundus este creditor al lui2ertius/ *ecundus cedea( luiPrimuscrean!a sa fa! de2ertius, astfel înc#tPrimus devine creditor al lui2ertius. 5ns ,Primus va avea î"potriva lui2ertius crean!a lui*ecundus , crean! care s-ar putea sfie "ai pu!in avanta2oas dec#t cea pe care o avea fa! de*ecundus :de e*e"plu, nueste înso!it de 0aran!ii;/ în ase"enea ca(uri, este preferabil pentruPrimus s fie deacord cu preluarea datoriei lui*ecundus de c tre2ertius.

De ase"enea, subiectul pasiv al raportului 2uridic obli0a!ional "ai poate fi sc i"bat prin moştenire :în ca(ul persoanelor fi(ice;, respectiv prinreorganizare şitransformare :în ca(ul persoanelor 2uridice;.

61. Test

E"emple de subiecte de sinteză'

&. Defini!i dreptul subiectiv civil.$. lasificarea obli0a!iilor civile.>. lasificarea bunurilor.

E"emple de teste tip grilă'

&. ate0oria drepturilor reale accesorii include, printre altele a; dreptul de servitute/ b; dreptuipotec / c; posesia.

$. Prin obli0a!ie de a da se în!ele0e îndatorirea a; de a preda un lucru/ b; de a trans"ite un drepde crean! / c; de a trans"ite sau de a constitui un drept real.



>. 4bli0a!iile naturale a; nu se bucur de vreo sanc!iune :protec!ie; 2uridic / b; pot fi valorinu"ai pe cale de e*cep!ie :ap rare;/ c; sunt îndatoriri care decur0 din re0ulile de convie!uire social

?. Dup cu" pot fi înlocuite sau nu în e*ecutarea unei obli0a!ii, f r a afecta valabilitatea plbunurile se clasific în a; divi(ibile şi indivi(ibile/ b; fru0ifere şi nefru0ifere/ c; fun0ibile şi nefun0

9. ate0oria bunurilor incorporale include, printre altele a; dreptul de proprietate asupra unui b"obil prin natura lui/ b; titlurile de valoare/ c; toate drepturile subiective.

<. 4bli0a!ia con2unct a; presupune c datoria sau, dup ca(, crean!a este divi(ibil / b; se "nu"eşte şi obli0a!ie solidar / c; e*ist , în ca(ul pluralit !ii active, nu"ai dac a fost prev (ut e*p în actul 2uridic civil.

. 'c i"barea debitorului se poate reali(a prin inter"ediul a; subro0a!iei personale/ b; dele0a!ieperfecte/ c; cesiunii datoriei, indiferent dac e*ist sau nu consi"! "#ntul creditorului.

63. &ibliogra$ie obligatorie

- Gabriel Boroi, rept civil# Partea generală# Persoanele, edi!ia a 7H-a, revi(uit şi ad u0it dearla 1le*andra 1n0 elescu, 3ditura Ja"an0iu, Bucureşti, $%&%, p. ?>- $/

- Gabriel Boroi, +iviu 't nciulescu, 1driana 1l" şan, 7oana P durariu,rept civil# Curs selectiv pentru licenţă# 2este grilă, edi!ia a 7H-a, 3ditura Ja"an0iu, Bucureşti, $%% , p. >-??/

- G eor0 e Beleiu, rept civil rom%n# ntroducere în dreptul civil# *ubiectele dreptului civil , edi!ia aK7-a rev (ut şi ad u0it de Aarian Nicolae şi Petric Truşc , 3ditura Universul 6uridic, Bucu$%% , p. <&-&%C.



(nitatea de +nvăţare nr. "

ACT(L (RIDIC CIVIL

Cu4rins5@&. Defini!ia şi clasificarea actelor 2uridice civile.@$. ondi!iile de fond ale actului 2uridic civil.@>. For"a actului 2uridic civil.@?. Aodalit !ile actului 2uridic civil.@9. 3fectele actului 2uridic civil.@<. Nulitatea actului 2uridic civil.@ . 1lte sanc!iuni sau cau(e de ineficacitate a actului 2uridic civil.@C. Test.@ . Biblio0rafie obli0atorie.


⇒ defini!i şi s clasifica!i actele 2uridice civile/⇒ identifica!i condi!iile de fond ale actului 2uridic civil/⇒ anali(a!i for"a actului 2uridic civil :for"aad validitatem, ad probationem şi for"a cerut pentru

opo(abilitate fa! de ter!i;⇒ anali(a!i "odalit !ile actului 2uridic civil :ter"en, condi!ie şi sarcin ;/⇒ pre(enta!i efectele actului 2uridic civil/⇒ pre(enta!i institu!ia nulit !ii actului 2uridic civil/⇒ identifica!i alte sanc!iuni sau cau(e de ineficacitate a actului 2uridic civil :revocarea, caducita

inopo(abilitatea, reduc!iunea;/⇒ anali(a!i r spunderea civil contractual .

6 . DE2I)I/IA 8I CLA*I2ICAREA ACTELOR (RIDICE CIVILE

. De$iniţia actului =uridic civil

Prin act juridic civil se în!ele0e manifestarea de voinţă făcută cu intenţia de a produce efecte juridice, adic de a naşte, "odifica sau stin0e un raport 2uridic civiconcret.



Trebuie subliniat c ter"enul Lact” poate avea dou în!elesuri. Pri"ul sens estacela care se desprinde din defini!ia de "ai sus, deci de opera!iune 2uridic . Pentracest sens, se utili(ea( şi for"ula negotium iuris sau, "ai si"plu, cuv#ntulnegotium. 5ns , at#t în le0isla!ie, c#t şi în doctrin sau în 2urispruden! , prin L

:uneori c iar prin sinta0"a Lact 2uridic”; se dese"nea( şi înscrisul constatator a"anifest rii de voin! , adic suportul "aterial care conse"nea( sau red opera-!iunea 2uridic . Pentru acest al doilea sens, se foloseşte şi e*presiainstrumentum probationis sau, "ai si"plu, cuv#ntul instrumentum. 5ntr-o e*pri"are ri0uros e*act ,pentru cel de al doilea sens ar trebui s se foloseasc ter"enul de înscris.

!. Clasi$icarea actelor =uridice civile

a) ,cte juridice unilaterale! bilaterale şi multilaterale

5n func!ie de nu" rul p r!ilor, actele 2uridice civile se clasific în unilate

bilaterale şi "ultilaterale. ,ctul juridic unilateral este re(ultatul voin!ei unei sin0ure p r!i. ,ctul juridic bilateral repre(int voin!a concordant :acordul de voin! ; a dou

p r!i. ,ctul juridic multilateral este re(ultatul acordului de voin! a trei sau "ai "ulte

p r!i. 1tra0e" aten!ia c nu trebuie confundat clasificarea actelor 2uridice civile

unilaterale şi bilaterale cu clasificarea contractelor civile în contracte unilateralecontracte bilaterale. lasificarea actelor 2uridice în unilaterale şi bilaterale se fadup criteriul nu" rului p r!ilor, pe c#nd clasificarea contractelor în unilateralebilaterale se face dup criteriul con!inutului lor. Toate contractele, deci şi contract

unilaterale, fac parte din cate0oria actelor 2uridice bilaterale sau "ultilaterale, sc i"b, actele 2uridice unilaterale nu sunt contracte, deoarece nu sunt consecin!aunui acord de voin! , ci sunt re(ultatul "anifest rii unilaterale de voin! .

b) ,cte juridice cu titlu oneros şi acte juridice cu titlu gratuit

Dup scopul ur" rit la înc eierea lor, deosebi" actele 2uridice civile cu titoneros şi actele 2uridice civile cu titlu 0ratuit.

,ctul juridic cu titlu oneros este acela în care, în sc i"bul folosului patri"onial pro-curat de o parte celeilalte p r!i, se ur" reşte ob!inerea altui folos patri"onial.

,ctul juridic cu titlu gratuit este acela în care se procur un folos patri"onial f r a

se ur" ri ob!inerea altui folos patri"onial în sc i"b.+a r#ndul lor, actele 2uridice cu titlu oneros se subclasific în acte co"utative acte aleatorii.

1ctele comutative sunt acele acte 2uridice cu titlu oneros în care p r!ile cunosc sapot s cunoasc , din c iar "o"entul înc eierii lor, e*isten!a şi întinderea obli0a!iilce le revin.

1ctele aleatorii sunt acele acte 2uridice cu titlu oneros în care p r!ile au în vederposibilitatea unui c#şti0 şi riscul unei pierderi, datorit unei î"pre2ur ri viitoarincerte, de care depinde întinderea sau c iar e*isten!a obli0a!iilor lor.



1ctele 2uridice cu titlu 0ratuit se subdivid, la r#ndul lor, în acte de(interesate liberalit !i.

1ctele dezinteresate sunt acele acte 2uridice cu titlu 0ratuit prin care dispun torprocur un avanta2 patri"onial cuiva f r s îşi "icşore(e patri"oniul.

3iberalităţile sunt acele acte 2uridice cu titlu 0ratuit prin care dispun torul î"icşorea( patri"oniul cu folosul patri"onial procurat 0ratificatului.

c) ,cte juridice constitutive! acte juridice translative şi acte juridice declarative

lasificarea actelor 2uridice civile în constitutive, translative şi declarative se fadup criteriul efectului lor.

,ctul juridic constitutiv este acela care d naştere unui drept subiectiv civil ce nu ae*istat anterior.

,ctul juridic translativ este acela care are ca efect str "utarea unui drept subiectivdin patri"oniul unei persoane în patri"oniul altei persoane.

,ctul juridic declarativ este acela care are ca efect consolidarea sau definitivareaunui drept subiectiv civil pree*istent.

d) ,cte juridice de conservare! acte juridice de administrare şi acte juridice dedispoziţie

5n raport de i"portan!a lor, actele 2uridice civile pot fi de conservare, de ad"intrare şi de dispo(i!ie.

,ctul juridic de conservare este acela prin care se ur" reşte preînt#"pinareapierderii unui drept subiectiv civil.

,ctul juridic de administrare este acel act 2uridic civil prin care se ur" reşte s sereali(e(e o nor"al punere în valoare a unui bun sau patri"oniu.

,ctul juridic de dispoziţie este acela care are ca re(ultat ieşirea din patri"oniu aunui drept sau 0revarea cu sarcini reale a unui bun.

e) ,cte juridice consensuale! acte juridice solemne &formale) şi acte juridice reale

5n func!ie de "odul de for"are, acte 2uridice civile se î"part în consensuale,sole"ne :for"ale; şi reale.

,ctul juridic consensual este acel act 2uridic care ia naştere în "od valabil prinsi"pla "anifestare de voin! a p r!ii sau a p r!ilor, neînso!it de nici un fel de for"Trebuie subliniat c , din punctul de vedere al for"ei în care se înc eie actele 2uridicactul 2uridic consensual repre(int re0ula, vorbindu-se astfel despre principconsensualis"ului.

,ctul juridic solemn :denu"it şi for"al; este acel act 2uridic pentru for"area c ruiasi"pla "anifestare de voin! nu este suficient , ci aceasta trebuie s î"brace oanu"it for" prescris de le0e. 1ceast for" :de re0ul , for"a autentic ; repre-(int o condi!ie pentru îns şi valabilitatea actului 2uridic respectiv. 'e obişnuieşte se spun c for"a este cerut ad validitatem sau ad solemnitatem.

,ctul juridic real este acela care nu se poate for"a valabil dec#t dac "anifes-tarea de voin! este înso!it de re"iterea :predarea; bunului. Deci, actele 2uridic



reale nu iau naştere în "od valabil dec#t din "o"entul pred rii :re"iterii "ateriale; abunului.

f) ,cte juridice pure şi simple şi acte juridice afectate de modalităţi

Dup le0 tura lor cu "odalit !ile :ter"en, condi!ie, sarcin ;, deosebi" acte 2uridice civile pure şi si"ple şi acte 2uridice civile afectate de "odalit !i.

,ctul juridic pur şi simplu este acela care nu cuprinde o "odalitate. ,ctul juridic afectat de modalităţi este acela care cuprinde o "odalitate, adic un

ter"en, o condi!ie sau o sarcin .Min#nd cont de cele "en!ionate "ai sus, poate re(ulta şi o alt clasificare a actelor

2uridice în func!ie de criteriul le0 turii lor cu "odalit !ile şi anu"e- acte 2uridice inco"patibile cu "odalit !ile/- acte 2uridice care pot fi sau nu afectate de "odalit !i/- acte 2uridice inseparabile de "odalit !i.

g) ,cte juridice principale şi acte juridice accesorii

Dup raportul dintre ele, actele 2uridice civile pot fi principale sau accesorii. ,ctul juridic principal este acel act care are o e*isten! de sine st t toare, re0i"ul

s u 2uridic nedepin(#nd de cel al altui act 2uridic. 5n circuitul civil, cele "ai "ulte a 2uridice sunt acte principale.

,ctul juridic accesoriu nu are o e*isten! de sine st t toare, soarta sa 2uridicdepin(#nd de soarta altui act 2uridic, principal.

/) ,cte juridice numite şi acte juridice nenumiteDup re0le"entarea şi denu"irea lor le0al , actele 2uridice civile se clasific î

acte 2uridice nu"ite :tipice; şi acte 2uridice nenu"ite :atipice;.Prinact juridic civil numit :tipic; se în!ele0e acel act care are o denu"ire stabilit

de le0ea civil , precu" şi o re0le"entare proprie.Prinact juridic civil nenumit :atipic; se în!ele0e acel act care nu se bucur de o

denu"ire le0al şi de o re0le"entare proprie.

i) ,cte juridice cu e"ecutare dintr(o dată şi acte juridice cu e"ecutare succesivă

1ceast clasificare are drept criteriu "odul de e*ecutare a actelor 2uridice civile. ,ctul juridic civil cu e"ecutare dintr(o dată :uno ictu; este acel act a c rui

e*ecutare presupune o sin0ur presta!ie din partea debitorului. 3l se "ai nu"eşte şiact cu e*ecutare instantanee.

,ctul juridic civil cu e"ecutare succesivă este acel act a c rui e*ecutare presupune"ai "ulte presta!ii eşalonate în ti"p. Pot fi incluse în aceast cate0orie contractul



de loca!iune, contractul de arendare, contractul de înc iriere a suprafe!elor locativcontractul de societate civil etc.

6!. CO)DI/IILE DE 2O)D ALE ACT(L(I (RIDIC CIVIL

. Ca4acitatea de a +nc>eia actul =uridic civil

Princapacitatea de a înc/eia actul juridic civil se în!ele0eaptitudinea subiectuluide drept civil de a deveni titular de drepturi şi obligaţii civile prin înc/eierea actelo juridice civile#

apacitatea de a înc eia acte 2uridice civile este o condi!ie de fond, esen!ial , validitate şi 0eneral a actului 2uridic civil.

apacitatea de a înc eia actul 2uridic civil este nu"ai o parte a capacit !ii civi

reunind, în structura sa, o parte din capacitatea de folosin! a persoanei fi(ice sau 2uridice, precu" şi capacitatea de e*erci!iu a acesteia. 5n aceast "aterie, re0ula sau principiul este capacitatea de a înc eia acte 2uridic

civile, incapacitatea constituind e*cep!ia. 5n le0 tur cu re0ula capacit !ii de a înc eia acte 2uridice civile, se i"pun d

preci( ri. 5n pri"ul r#nd, sub aspectul corela!iei dintre capacitate şi discern "#nt, este de

re!inut c , în ti"p ce capacitatea constituie o stare de drept :de iure;, discern "#ntuleste o stare de fapt :de facto;, care se aprecia( de la persoan la persoan , înraport de aptitudinea şi puterea psi o-intelectiv ale acesteia/ capacitatea i(vor şnu"ai din le0e, pe c#nd discern "#ntul este de natur psi olo0ic . 5n consecin!

discern "#ntul poate e*ista, i(olat, c iar la o persoan incapabil , dup cu" opersoan capabil se poate 0 si într-o situa!ie în care, vre"elnic, s nu aibdiscern "#nt.

5n al doilea r#nd, pentru persoanele 2uridice, re0ula capacit !ii de a înc eia a 2uridice civile este subordonat principiului specialit !ii capacit !ii de folosin!

Nerespectarea incapacit !ii de a înc eia actul 2uridic civil atra0e sanc!iunnulit !ii actului 2uridic respectiv.

!. Consi%ţă%?ntul

a) Precizări introductive

Princonsimţăm%nt se în!ele0ee"teriorizarea /otăr%rii de a înc/eia un act juridiccivil#

onsi"! "#ntul este o condi!ie de fond, esen!ial , de validitate şi 0eneral aactului 2uridic civil.

onsi"! "#ntul şi cau(a :scopul; alc tuiesc voin!a 2uridic . 1ceasta este0uvernat de dou principii principiul libert !ii actelor 2uridice civile :nuprincipiul autono"iei de voin! ;/ principiul priorit !ii voin!ei reale :nu"it şi princvoin!ei interne;.



Pentru a fi valabil, consi"! "#ntul trebuie s îndeplineasc ur" toarele cerin!ecu"ulativ

- s provin de la o persoan cu discern "#nt/- s fie e*pri"at cu inten!ia de a produce efecte 2uridice/

- s fie e*teriori(at/- s nu fie alterat de vreun viciu de consi"! "#nt.Hiciile de consi"! "#nt sunt eroarea/ dolul :viclenia;/ violen!a/ le(iunea.

b) Eroarea

Prineroare se în!ele0efalsa reprezentare a unor împrejurări la înc/eierea unui act juridic .

5n func!ie de consecin!ele care intervin :sau dup 0ravitatea ei;, eroarea este dtrei feluri eroare obstacol/ eroare 0rav / eroare indiferent .

5n ca(ulerorii obstacol , falsa repre(entare cade fie asupra naturii actului 2uridic ce

se înc eie :error in negotium;, în sensul c o parte crede c înc eie un anu"it act 2uridic, iar cealalt parte crede c înc eie un alt act 2uridic :de e*e"plu, o parte crec înc eie un contract de loca!iune, iar cealalt parte crede c înc eie un contract v#n(are-cu"p rare;, fie asupra identit !ii fi(ice a obiectului :error in corpore;, însensul c una dintre p r!i crede c tratea( cu privire la un anu"it bun, iar cealalparte are în vedere un alt bun :de e*e"plu, o parte vrea s v#nd un i"obil dinprovincie, iar cealalt parte accept cre(#nd c este vorba de un i"obil situat îBucureşti;.

'e observ c eroarea obstacol este "ai "ult dec#t un viciu de consi"! "#nt,deoarece, practic, partea nu şi-a dat consi"! "#ntul pentru înc eierea actului 2uridi în cau( , or, viciul de consi"! "#nt presupune totuşi un consi"! "#nt e*pri"at.

Toc"ai datorit faptului c eroarea obstacol ec ivalea( cu lipsa consi"! "#ntuluisanc!iunea care intervine în ca(ul erorii obstacol, în a"bele sale for"e, este nulitateaabsolut a actului 2uridic, deoarece aceasta este sanc!iunea lipsei totale consi"! "#ntului.

Eroarea gravă, nu"it şi eroare(viciu de consimţăm%nt , presupune c falsarepre(entare cade fie asupra calit !ilor substan!iale ale obiectului actului 2uridic :errorin substantiam;, fie asupra persoanei cocontractante sau beneficiare a actului 2uridic îns nu"ai dac actul 2uridic s-a înc eiat în considerarea unei anu"ite persoane:error in personam;.

3roarea 0rav :eroarea)viciu de consi"! "#nt; atra0e nulitatea relativ a actului 2uridic respectiv. Trebuie re!inut c atunci c#nd falsa repre(entare cade asupra valo

econo"ice a contrapresta!iei, este vorba de oeroare lezionară, care îns nu este su-pus re0ulilor de la eroarea 0rav :error in substantiam;, ci re0ulilor de la le(iune caviciu de consi"! "#nt, ceea ce însea"n c "a2orul nu va putea ob!ine anulareaactului 2uridic astfel înc eiat.

Eroarea indiferentă este falsa repre(entare a unor î"pre2ur ri "ai pu!in i"portantela înc eierea actului 2uridic, neafect#nd îns şi valabilitatea acestuia :de e*e"pleroarea asupra st rii civile a cu"p r torului, eroarea asupra solvabilitcocontractantului, eroarea asupra calit !ilor nesubstan!iale ale obiectului actu



2uridic etc.;. Toc"ai de aceea, uneori, o ase"enea eroare este denu"it eroare f refecte asupra validit !ii actului 2uridic sau c iar eroare uşoar .

3roarea indiferent poate atra0e cel "ult o di"inuare valoric a presta!iei, înspoate s r "#n c iar şi f r vreo consecin! 2uridic .

5n func!ie de natura realit !ii fals repre(entat , eroarea este de dou feluri erode fapt/ eroare de drept.Eroarea de fapt const în falsa repre(entare a unei st ri sausitua!ii faptice la înc eierea actului 2uridic civil.Eroarea de drept este falsarepre(entare la înc eierea actului 2uridic a e*isten!ei sau con!inutului unei nor 2uridice.

Pentru ca falsa repre(entare a realit !ii la înc eierea unui act 2uridic s fie viciuconsi"! "#nt, trebuie întrunite cu"ulativ dou cerin!e :condi!ii; ele"entul asuprc ruia cade falsa repre(entare s fi fost ot r#tor :deter"inant; pentru înc eiereactului 2uridic, în sensul c , dac ar fi fost cunoscut realitatea, actul 2uridic respnu s-ar fi înc eiat/ în ca(ul actelor 2uridice bilaterale sau "ultilaterale, cu titlu onereste necesar ca partea cocontractant s fi ştiut ori s fi trebuit s ştie c ele"entu

asupra c ruia cade falsa repre(entare este ot r#tor pentru înc eierea actului 2uridcivil în cau( .

c) olul

olul este acel viciu de consi"! "#nt care const îninducerea în eroare a unei persoane! prin mijloace viclene! pentru a o determina să înc/eie un anumit act juridic# 5n alte cuvinte, dolul este o eroare provocat :iar nu spontan , precueroarea propriu-(is ;.

Dup consecin!ele pe care le are sau nu asupra valabilit !ii actului 2uridic,deosebeşte între dolul principal şi dolul incident.

Dolul principal este acela care priveşte î"pre2ur ri i"portante :deter"inante; la înc eierea actului 2uridic, atr 0#nd nulitatea relativ a acestuia.Dolul incident, nu"it şi incidental sau secundar, este acela care vi(ea(

î"pre2ur ri nedeter"inante pentru înc eierea actului 2uridic, neatr 0#nnevalabilitatea acestuia, put#ndu-se cere, cel "ult, o reducere a contravaloriipresta!iei, dac este ca(ul.

a viciu de consi"! "#nt, dolul este alc tuit din dou ele"ente un ele"entobiectiv :"aterial;, ce const în utili(area de "i2loace viclene :"aşina!iuni, "anoperefrauduloase, şiretenii etc.; pentru a induce în eroare/ un ele"ent subiectiv:inten!ional;, ce const în inten!ia de a induce în eroare o persoan , pentru a deter"ina s înc eie un anu"it act 2uridic.

Pentru a fi viciu de consi"! "#nt, dolul trebuie s îndeplineasc dou cerin!ecu"ulativ s fie deter"inant pentru înc eierea actului 2uridic/ s provin decealalt parte.

'anc!iunea care intervine în ca(ul dolului :principal; este nulitatea relativ a actulu 2uridic. 3*isten!a ele"entului "aterial în structura dolului 2ustific şi e*ercitarea uac!iuni în te"eiul art. C . civ., utili(area de "i2loace viclene constituind o fapilicit .

1şadar, victi"a dolului are la înde"#n dou ac!iuni, anu"e, pe de o parte, oac!iune în declararea nulit !ii relative a actului 2uridic, iar, pe de alt parte, o ac!



în repararea pre2udiciului ce i-a fost cau(at prin întrebuin!area de "i2loace viclenescopul inducerii sale în eroare. 1ceste dou ac!iuni pot fi cu"ulate.

5ntruc#t dolul nu se pre(u" , persoana care solicit anularea actului 2uridic p"otiv c a avut consi"! "#ntul viciat prin dol trebuie s fac dovada dolului.

d) 4iolenţa

4iolenţa este acel viciu de consi"! "#nt care const înameninţarea unei persoane cu un rău de natură să îi producă o temere ce o determină să înc/eie unact juridic! pe care altfel nu l(ar fi înc/eiat#

Dup natura r ului cu care se a"enin! , violen!a poate s fie fi(ic sau "oralHiolen!a fi(ic :vis; e*ist atunci c#nd a"enin!area cu un r u priveşte inte0ritateafi(ic a persoanei ori bunurile sale. Hiolen!a "oral :metus; e*ist atunci c#nda"enin!area cu un r u se refer la onoarea, cinstea ori senti"entele unei persoane.

5n raport de caracterul a"enin! rii, se deosebeşte între a"enin!area le0iti" şi

a"enin!area nele0iti" . 1"enin!area le0iti" :2ust ; cu un r u nu constituie viciu deconsi"! "#nt. a e*e"plu, se citea( ca(ul în care creditorul îl a"enin! pedebitorul s u cu darea în 2udecat dac nu îşi e*ecut de bun voie obli0a!ia.

Nu"ai a"enin!area nele0iti" :in2ust ; cu un r u constituie viciu deconsi"! "#nt, atr 0#nd nulitatea relativ a actului 2uridic înc eiat sub i"periul ei.

a structur , violen!a ) viciu de consi"! "#nt este alc tuit din dou ele"enteun ele"ent obiectiv :e*terior;, care const în a"enin!area cu un r u/ un ele"entsubiectiv :intern;, ce const în insuflarea unei te"eri persoanei a"enin!ate.

Dou cerin!e trebuie întrunite cu"ulativ pentru ca violen!a s constituie viciu consi"! "#nt, anu"e te"erea insuflat s fie deter"inant pentru înc eiereaactului 2uridic civil/ a"enin!area s fie in2ust :nele0iti" ;.

'anc!iunea care intervine în ca(ul violen!ei - viciu de consi"! "#nt const înnulitatea relativ a actului 2uridic. a şi în ca(ul dolului, e*isten!a unui ele"eobiectiv în structura violen!ei 2ustific şi e*ercitarea unei ac!iuni în r spundere cdelictual , pe te"eiul art. C . civ., a"enin!area :nele0iti" ; cu un r u constituindelict civil.

e) 3eziunea

Prin leziune se în!ele0e prejudiciul material suferit de una din părţi din cauzadisproporţiei vădite de valoare între contraprestaţii! ce e"istă în c/iar momentulînc/eierii convenţiei# 1şadar, ca viciu de consi"! "#nt, le(iunea const în dispropor-!ia v dit de valoare între contrapresta!ii.

Pentru anularea actului 2uridic civil pe "otiv de le(iune, trebuie s fie întruncu"ulativ ur" toarele cerin!e pre2udiciul "aterial s fie o consecin! direct înc eierii actului 2uridic respectiv/ pre2udiciul "aterial s e*iste în raport cu "o"en înc eierii actului 2uridic/ dispropor!ia de valoare între contrapresta!ii s fie v dit

+e(iunea are un do"eniu de aplicare restr#ns, at#t sub aspectul persoanelor ce opot invoca drept cau( de anulare, c#t şi sub aspectul actelor 2uridice susceptibile danulare pentru le(iune. 'ub pri"ul aspect, le(iunea priveşte, în principiu, nu"ai pe"inorii între &? şi &C ani, deci pe cei cu capacitate de e*erci!iu restr#ns . 1cte



2uridice care pot fi anulate pentru le(iune trebuie s întruneasc ur" toarele cerin!s fie acte 2uridice civile de ad"inistrare/ s fie acte 2uridice bilaterale, cu titlu onşi co"utative/ s fie înc eiate de "inorul între &? şi &C ani sin0ur, f r încuviin!aocrotitorului le0al/ s fie p 0ubitoare pentru "inor.

+e(iunea poate conduce la dou sanc!iuni alternative nulitatea relativ :ac!iun în 2usti!ie prin care se solicit anularea actului 2uridic pentru le(iune poart denu"de ac!iune în resci(iune;/ reducerea sau, dup ca(, " rirea uneia dintre presta!ii.

". Obiectul actului =uridic civil

Prinobiect al actului juridic civil se în!ele0econduita părţilor stabilită prin acel act juridic! adică acţiunile sau inacţiunile la care sunt îndreptăţite ori de care sunt ţinute părţile.

4biectul constituie o condi!ie de fond, esen!ial , de validitate şi 0eneral a actu 2uridic civil.

Pentru a fi valabil, obiectul oric rui act 2uridic civil trebuie s îndeplineur" toarele cerin!e s e*iste/ s fie în circuitul civil/ s fie deter"inat sdeter"inabil/ s fie posibil/ s fie licit şi "oral. 1cestea sunt deci cerin!ele 0eneralpentru valabilitatea obiectului actului 2uridic civil.

Pentru valabilitatea obiectului anu"itor acte 2uridice civile, e*ist îns şi cerispeciale obiectul s fie un fapt personal al celui ce se obli0 / cel care se obli0fie titularul dreptului subiectiv civil/ s e*iste autori(a!ia ad"inistrativ sau 2udicprev (ut de le0e. De ase"enea, natura unor acte 2uridice i"pune ca obiectul lor spriveasc nu"ai anu"ite bunuri, de e*e"plu, î"pru"utul de folosin! priveşte nu"aibunuri neconsu"ptibile, î"pru"utul de consu"a!ie nu poate privi dec#t bunurifun0ibile şi consu"ptibile potrivit naturii lor, 0a2ul se refer la un bun "obil, ipotnu se poate constitui dec#t cu privire la un bun i"obil etc.

#. Cau:a ;sco4ul< actului =uridic civil

Princauza &scopul) actului juridic civilse în!ele0e obiectivul urmărit la înc/eiereaacestuia.

au(a este o condi!ie de fond, esen!ial , de validitate şi 0eneral a actului 2uridcivil.

5n structura cau(ei actului 2uridic civil intr dou ele"ente, anu"e scopul i"ediat scopul "ediat.

'copul i"ediat, nu"it şi scopul obli0a!iei, este stabilit pe principalele cate0orii deacte 2uridice civile, dup cu" ur"ea( în contractele sinala0"atice ) repre(entareasau prefi0urarea "ental , de c tre fiecare parte, a contrapresta!iei :o parte se obli0ştiind c şi cealalt parte, la r#ndul ei, se obli0 ;/ în actele 2uridice cu titlu 0ratuit sunt liberalit !i ) inten!ia de a 0ratifica :animus donandi ;/ în actele 2uridice reale )prefi0urarea re"iterii bunului/ în contractele aleatorii ) prefi0urarea unei î"pre2urviitoare şi incerte de care depinde şansa c#şti0ului sau riscul pierderii.

De re!inut c , în ca(ul actelor 2uridice unilaterale, în principiu, scopul i"ediat estabilit pentru fiecare tip de ase"enea act. 1stfel în ca(ul pro"isiunii publice dereco"pens , scopul obli0a!iei pro"itentului const în prefi0urarea "ental a



e*ecut rii presta!iei pentru care ur"ea( a pl ti reco"pensa/ pentru pur0 , scopuli"ediat îl repre(int inten!ia de a cur !i i"obilul de sarcinile reale care îl 0revea( / îca(ul accept rii unei "oşteniri, scopul i"ediat îl constituie consolidarea calit !ii d"oştenitor/ în ca(ul ofertei de a contracta, scopul i"ediat const în prefi0urarea

accept rii acesteia, deci în prefi0urarea înc eierii unui contract/ în ca(ul recunoaştede "aternitate sau de paternitate, scopul i"ediat const în stabilirea le0 turii defilia!ie între cel ce face recunoaşterea şi cel recunoscut etc.

De ase"enea, "ai preci( " c , pentru unele acte 2uridice, scopul i"ediat trebuieapreciat !in#ndu-se cont nu nu"ai de un anu"it caracter 2uridic al actului respectivspre e*e"plu, în ca(ul contractului de co"odat :act 2uridic real şi cu titlu 0ratuitscopul i"ediat const at#t în prefi0urarea re"iterii lucrului, c#t şi în inten!ico"odantului de a procura, 0ratuit, un folos co"odatarului.

'copul "ediat, nu"it şi scopul actului 2uridic civil, const în "otivul deter"inant al înc eierii actului 2uridic şi se refer fie la însuşirile unei presta!ii, fie la calit !ilepersoane.

'copul "ediat se caracteri(ea( prin aceea c este concret şi variabil de la ocate0orie la alta de acte 2uridice civile şi c iar în cadrul aceleiaşi cate0orii de a 2uridice civile. 'pre e*e"plu, în ca(ul contractului de v#n(are-cu"p rare, scopul"ediat const în destina!ia concret ce ur"ea( a se da lucrului cu"p rat, respectivsu"ei ce repre(int pre!ul, astfel înc#t difer de la cu"p r tor la cu"p r tor :opersoan cu"p r o locuin! pentru a o dona cuiva, alt persoan cu"p r o caspentru a locui în ea, iar o alt persoan cu"p r o cas pentru a face o investi!ietc.;, respectiv de la v#n( tor la v#n( tor :o persoan vinde un lucru pentru ca dsu"a ob!inut ca pre! s îşi cu"pere un alt lucru, o alt persoan vinde un lucrpentru ca din su"a ob!inut s îşi pl teasc o datorie etc.;.

Pentru a fi valabil , cau(a actului 2uridic civil trebuie s îndeplineasc ur" toar

cerin!e, cu"ulativ s e*iste/ s fie real :s nu fie fals ;/ s fie licit şi "oral .+e0ea instituie dou pre(u"!ii pre(u"!ia de valabilitate a cau(ei, indiferent dfaptul red rii ei în înscrisul constatator al actului 2uridic/ pre(u"!ia de e*isten!cau(ei, ceea ce însea"n c ea nu trebuie dovedit . 1"bele pre(u"!ii le0ale suntrelative. Prin ur"are, cel care invoc lipsa ori nevalabilitatea cau(ei are sarcinaprobei, fiind ad"isibil orice "i2loc de prob .

6". 2OR9A ACT(L(I (RIDIC CIVIL

. Consideraţii introductivePrin forma actului juridic civil se în!ele0e modalitatea de e"teriorizare a

manifestării de voinţă făcută cu intenţia de a crea! modifica sau stinge un raport juridic civil concret#

Pe l#n0 aceast accep!iune restr#ns , e*presia for"a actului 2uridic civil poavea şi un sens lar0, dese"n#nd trei cerin!e de for" for"a cerut pentru îns şivaliditatea actului 2uridic :for"aad validitatem sau ad solemnitatem;/ for"a cerut



pentru probarea actului 2uridic :for"aad probationem;/ for"a cerut pentruopo(abilitatea actului 2uridic fa! de ter!i.

Privit în în!elesul ei restr#ns, for"a actului 2uridic civil este 0uvernat de princiconsensualis"ului, care, la r#ndul lui, repre(int o aplicare în aceast "aterie a

principiului libert !ii actelor 2uridice civile :principiul autono"iei de voin! ;.Prin principiul consensualismului se în!ele0e acea re0ul de drept potrivit c reiasimpla manifestare de voinţă este nu numai necesară! ci şi suficientă pentru ca actul juridic civil să ia naştere în mod valabil sub aspectul for"ei care î"brac"anifestarea de voin! f cut în scopul de a produce efecte 2uridice. 5n alte cuvinpentru a produce efecte 2uridice civile, "anifestarea de voin! nu trebuie s î"braco for" special .

!. 2or%a ad validitatem

Prinforma cerută pentru valabilitatea actului juridic civil se în!ele0eacea condiţie

de validitate! esenţială şi specială! care constă în necesitatea îndeplinirii formalităţilo prestabilite de lege! în lipsa cărora actul juridic civil nu s(ar putea naşte în modvalabil#

For"a cerut ad validitatem pre(int ur" toarele caractere repre(int un ele"entconstitutiv :esen!ial; al actului 2uridic civil, în lipsa c ruia actul 2uridic va fi lonulitate absolut / este inco"patibil cu "anifestarea tacit de voin! , deci presupun"anifestarea e*pres de voin! / este e*clusiv , în sensul c , pentru un anu"it act 2uridic civil sole"n, trebuie îndeplinit o anu"it for" , de re0ul , for"a autentic:de la acest caracter e*ist îns şi o e*cep!ie, prev (ut de art. C9 . civ., anu"testa"entul;.

erin!ele care trebuie respectate pentru asi0urarea for"eiad validitatem sunt

ur" toarele toate clau(ele actului 2uridic civil trebuie s î"brace for"a cerut pentvalabilitatea sa, ceea ce însea"n c , în principiu, nu este ad"isibil aşa-nu"itul act per relationem, adic actul în care, pentru deter"inarea con!inutului s u, se facetri"itere la o surs e*tern / actul 2uridic aflat în interdependen! cu un act 2ursole"n trebuie s î"brace şi el for"a sole"n :de e*e"plu, "andatul dat pentru înc eierea unui act 2uridic sole"n trebuie constatat printr-o procur autentic ;/ ac 2uridic care deter"in ineficien!a unui act 2uridic sole"n trebuie s î"brace şi for"a sole"n :e*ist îns o e*cep!ie în ca(ul le0atului, acesta put#nd fi revocat ş în "od tacit;.

". 2or%a ad probationem

Prin forma cerută pentru probarea actului juridic civil se în!ele0e acea cerinţă!impusă de lege sau de părţi! care constă în întocmirea unui înscris cu scopul de adovedi actul juridic civil#

For"a ad probationem este obli0atorie, iar nu facultativ , în sensul c nerespec-tarea ei atra0e, în principiu, inad"isibilitatea dovedirii actului 2uridic civil cu un"i2loc de prob . 1şadar, nerespectarea for"eiad probationem nu atra0e nevalabi-litatea actului 2uridic civil, ci, în principiu, sanc!iunea care intervine const



i"posibilitatea dovedirii actului 2uridic civil cu un alt "i2loc de prob . 5ns , doactului 2uridic civil şi e*isten!a acestuia sunt dou c estiuni distincte, pri"a nefinecesar dec#t în ca( de liti0iu.

#. 2or%a cerută 4entru o4o:abilitate $aţă de terţiPrinforma cerută pentru opozabilitatea faţă de terţi a actului 2uridic civil dese"n "

acele formalităţi care sunt necesare! potrivit legii! pentru a face actul juridic opozabişi persoanelor care nu au participat la înc/eierea lui , în scopul ocrotirii drepturilor sauintereselor acestora.

1ceast cerin! de for" a actului 2uridic civil se 2ustific prin ideea de protecter!ilor fa! de eventualele efecte pre2udiciabile ale unor acte 2uridice civile, e*prev (ute de le0e.

For"a cerut pentru opo(abilitate fa! de ter!i este obli0atorie, iar nu facultativ .ca(ul nerespect rii acestei cerin!e de for" , sanc!iunea const în inopo(abilitate

actului 2uridic, adic în posibilitatea ter!ului interesat de a i0nora actul 2uridic inde p r!ile acestuia sau de una dintre ele î"potriva sa. 5n consecin! , actul 2uridic cproduce efecte între p r!i, dar este ineficace fa! de ter!i, deci p r!ile nu au pobilitatea s se prevale(e de drepturile i(vor#te din acel act 2uridic fa! de ter!i.

6#. 9ODALIT-/ILE ACT(L(I (RIDIC CIVIL

. Ter%enul

2ermenul :dies;, ca "odalitate a actului 2uridic civil, este aceleveniment viitor şisigur ca realizare! p%nă la care este am%nată începerea sau! după caz! stingereae"erciţiului drepturilor subiective civile şi a e"ecutării obligaţiilor civile corelative#

a; Dup efectul s u, ter"enul este de dou feluri ter"en suspensiv, adic aceter"en care a"#n , p#n la î"plinirea lui, începutul e*erci!iului dreptului subiecticivil şi al e*ecut rii obli0a!iei civile corelative :de e*e"plu, ter"enul la care treburestituit su"a de bani î"pru"utat ;/ ter"en e*tinctiv, adic acel ter"en carea"#n , p#n la î"plinirea lui, stin0erea e*erci!iului dreptului subiectiv civil şie*ecut rii obli0a!iei corelative :de e*e"plu, data "or!ii credirentierului în ca(ucontractului de între!inere;.

b; 5n raport de persoana care beneficia( de ter"en :în func!ie de titularul benefciului ter"enului;, se deosebesc trei feluri de ter"ene ter"en stabilit în favoareadebitorului :care repre(int re0ula;/ ter"en stabilit în favoarea creditorului :cu" esteca(ul depo(itului, în care, de re0ul , ter"enul este stipulat în favoarea deponentului;ter"en stabilit at#t în favoarea debitorului, c#t şi a creditorului :de e*e"plu, ter"enulstipulat într-un contract de asi0urare;. 1ceast clasificare pre(int interes deoarecnu"ai cel în folosul c ruia este stabilit ter"enul poate s renun!e la beneficiuter"enului, iar, în ca(ul în care ter"enul a fost fi*at în favoarea at#t a creditorului,c#t şi a debitorului, nu se poate renun!a la beneficiul ter"enului respectiv dec#t priacordul a"belor p r!i.



c; 5n func!ie de i(vorul s u, ter"enul poate s fie ter"en voluntar, nu"it şi ter"enconven!ional, care este acel ter"en ce s-a stabilit prin act 2uridic unilateral, bilatersau "ultilateral/ ter"en le0al, adic acel ter"en stabilit printr-un act nor"ativ şi careface parte de drept din actul 2uridic/ ter"en 2urisdic!ional, prin care se în!ele0e ac

ter"en acordat debitorului, în ca(urile prev (ute de le0e, de c tre or0anul de 2urisdic!ie :de e*e"plu, ter"enul de 0ra!ie;.d; Dup criteriul cunoaşterii sau nu a datei î"plinirii sale, deosebi" ter"enul cu

scaden! cert , adic acel ter"en a c rui dat :calendaristic ; de î"plinire secunoaşte din c iar "o"entul înc eierii actului 2uridic/ ter"enul cu scaden! incertprin care se dese"nea( acel ter"en :deci tot un eveni"ent viitor şi si0ur careali(are; a c rui dat de î"plinire nu este cunoscut în "o"entul înc eierii actului 2uridic, deşi î"plinirea lui este si0ur :de e*e"plu, data "or!ii credirentierului într-ucontract de rent via0er ;.

Trebuie re!inut c ter"enul, ca "odalitate a actului 2uridic, afectea( nu"aie*ecutarea actului 2uridic, iar nu şi e*isten!a acestuia.2ermenul suspensiv are ca

efect înt#r(ierea începutului e*ercit rii dreptului subiectiv civil şi a îndepliobli0a!iei civile corelative. Dreptul subiectiv civil şi obli0a!ia civil corelativ auo e*isten! cert .2ermenul e"tinctiv are ca efect stin0erea dreptului subiectiv civil şia obli0a!iei corelative. P#n la î"plinirea ter"enului e*tinctiv, raportul 2uridic cconcret îşi produce efectele sale, îns , dup î"plinirea ter"enului, acestea încetea( .

!. Condiţia

Condiţia, ca "odalitate a actului 2uridic, este uneveniment viitor şi nesigur carealizare! de care depinde e"istenţa:naşterea sau desfiin!area; dreptului subiectiv

civil şi a obligaţiei civile corelative.a; Dup efectele pe care le produce, condi!ia poate fi suspensiv sau re(olutorieondi!ia suspensiv este aceea de a c rei îndeplinire depinde naşterea drepturilo

subiective civile şi a obli0a!iilor corelative. ondi!ia re(olutorie este aceea de a c îndeplinire depinde desfiin!area drepturilor subiective civile şi a obli0a!iilor corelat

b; 5n raport de le0 tura cu voin!a p r!ilor a reali( rii sau nereali( rii eveni"entu:dup cau(a de care depinde reali(area sau nereali(area eveni"entului;, condi!iaeste de trei feluri ca(ual , "i*t şi potestativ . ondi!ia este ca(ual atunci c#nreali(area eveni"entului depinde de a(ard, de înt#"plare, fiind deci independentde voin!a p r!ilor. ondi!ia este "i*t atunci c#nd reali(area eveni"entului depindat#t de voin!a uneia din p r!i, c#t şi de voin!a unei persoane deter"inate. ondi!

potestativ poate fi pur sau si"pl . ondi!ia potestativ si"pl este acea condi!ie c rei reali(are depinde at#t de voin!a uneia din p r!i, c#t şi de un ele"ent e*terioacesteia :fapt e*terior sau voin!a unei persoane nedeter"inate;. ondi!ia purpotestativ este acea condi!ie a c rei reali(are depinde e*clusiv de voin!a uneidintre p r!i. 4bli0a!ia asu"at sub condi!ie suspensiv pur potestativ din partecelui care se obli0 este nul .

c; Dup cu" const în reali(area sau nereali(area eveni"entului, condi!ia poates fie po(itiv sau ne0ativ .



3fectele condi!iei, ca "odalitate a actului 2uridic, sunt 0uvernate de dou re0uli.pri"ul r#nd, condi!ia afectea( îns şi e*isten!a drepturilor subiective civile şiobli0a!iilor civile corelative. 5n al doilea r#nd, efectele condi!iei se producprincipiu, retroactiv, în sensul c "o"entul de la care sau p#n la care se produc

nu este acela al îndeplinirii sau neîndeplinirii condi!iei, ci "o"entul înc eieractului 2uridic civil sub condi!ie. 8e0ula retroactivit !ii efectelor condi!iei nucaracter i"perativ, aşa înc#t p r!ile ar putea dero0a, prin voin!a lor, de la aceastre0ul , prev (#nd în "od e*pres c efectele condi!iei se vor produce din"o"entul îndeplinirii sau al neîndeplinirii eveni"entului.

1nali(area efectelor condi!iei presupune o dubl distinc!ie pe de o parte, întcondi!ia suspensiv şi condi!ia re(olutorie, iar, pe de alt parte, între intervalul ti"p cuprins între "o"entul înc eierii actului 2uridic şi "o"entul în care îndeplinireasau neîndeplinirea condi!iei devine si0ur : pendente conditione; şi perioadaulterioar acestui "o"ent :eveniente conditione;.

". *arcina'arcina este o obli0a!ie de a da, a face sau a nu face, i"pus 0ratificatului de

c tre dispun tor, în actele 2uridice cu titlu 0ratuit :"ai e*act, liberalit !i;.

61. E2ECTELE ACT(L(I (RIDIC CIVIL

. )oţiune. Enu%erarea 4rinci4iilor

Prinefectele actului juridic civil în!ele0e" drepturile subiective civile şi obligaţiilecivile cărora actul juridic le dă naştere! le modifică sau le stinge, deci ceea ce pentruraportul 2uridic civil repre(int con!inutul acestuia.

Prin principiile efectelor actului juridic civil în!ele0e" acele reguli de drept civilcare arată modul în care se produc aceste efecte! respectiv cum! în ce condiţii şi faţăde cine se produc aceste efecte#

De re0ul , sunt re!inute trei principii ale efectelor actului 2uridic civil principiuobli0atorii, irevocabilitatea şi principiul relativit !ii. Uneori, se aprecia( irevocabilitatea nu repre(int un principiu distinct, ci doar un aspect al principiufor!ei obli0atorii.

!. Princi4iul $orţei obligatorii

Principiul forţei obligatorii , e*pri"at şi prin ada0iul pacta sunt servanda, este acearegulă de drept potrivit căreia actul juridic civil legal înc/eiat se impune părţilor :înca(ul conven!iilor;sau părţii :în ca(ul actelor 2uridice unilaterale;întocmai ca legea. 5n alte cuvinte, actul 2uridic civil este obli0atoriu pentru p r!i, iar nu facultativ.

1ctul 2uridic civil le0al înc eiat are for! obli0atorie şi pentru or0anul de 2uris învestit cu solu!ionarea unui liti0iu decur0#nd dintr-un astfel de act, deci instan!a eobli0at s asi0ure e*ecutarea actului 2uridic le0al înc eiat.



De la acest principiu, e*ist anu"ite e*cep!ii, adic situa!ii în care efectele actul 2uridic civil nu se "ai produc aşa cu" au prev (ut p r!ile, la înc eierea lui, cindependent de voin!a p r!ilor sau, dup ca(, a p r!ii, aceste efecte sunt fie "arestr#nse, fie "ai întinse dec#t cele stabilite ini!ial.

a; a(urile de restr%ngere a forţei obligatorii sunt acele situa!ii, prev (ute în "ode*pres de le0e, în care actul 2uridic îşi încetea( efectele înainte de ter"en, datoritdispari!iei unui ele"ent al s u. Dintre e*cep!iile ce pot fi incluse în aceast cate0or"en!ion " încetarea contractului de loca!iune din cau(a pieirii totale sauconsiderabile a lucrului/ încetarea contractului de societate civil datorit anu"itcau(e prev (ute de le0e :pierderea obiectului societ !ii/ "oartea, punerea subinterdic!ie sau insolvabilitatea unuia dintre asocia!i, afar de ca(ul c#nd s-a stipuc societatea poate continua cu "oştenitorii asociatului decedat sau cu asocia!iir "aşi în via! ori cu asocia!ii capabili sau solvabili/ pieirea lucrului;/ încetarcontractului de "andat din cau(a "or!ii, interdic!iei, insolvabilit !ii sau fali"entul"andantului ori "andatarului/ stabilirea, prin le0e, fie a duratei contractului, inferioa

celei prev (ute de p r!i în contractul aflat în curs de e*ecutare, fie a altor efecte, "arestr#nse dec#t cele prev (ute de p r!i , etc.b; 5n cate0oria ca(urilor dee"tindere a forţei obligatorii se includ proro0area

:prelun0irea; efectelor anu"itor acte 2uridice, prin efectul le0ii, peste ter"enuconvenit de p r!i/ prelun0irea efectelor actului 2uridic cu e*ecutare succesiv datosuspend rii te"porare a e*ecut rii acestuia pe tot ti"pul c#t durea( cau(a de sus-pendare/ "oratoriul le0al, adic acordarea, prin le0e, a unui ter"en care are ca efecta"#narea 0eneral a e*ecut rii unor obli0a!ii contractuale de c tre o anu"itcate0orie de debitori, în considerarea unor î"pre2ur ri e*cep!ionale precu" cri(eecono"ice, conflicte "ilitare etc.

". Irevocabilitatea actului =uridic civilPrin irevocabilitatea actului juridic , indiferent c ar fi privit ca un principiu a

efectelor actului 2uridic sau doar ca o consecin! a principiului for!ei obli0at în!ele0e" faptul că actului juridic bilateral sau multilateral nu i se poate pune capăt prin voinţa numai a uneia din părţi! iar actului juridic unilateral nu i se poate punecapăt prin manifestarea de voinţă! în sens contrar! din partea autorului acestuia.

onstituie e*cep!ii de la irevocabilitatea actului 2uridic acele ca(uri în care actu 2uridic bilateral i se poate pune cap t prin voin!a uneia din p r!i, actului 2u"ultilateral i se poate pune cap t prin voin!a uneia sau "ai "ultor p r!i, dar nu toate,iar actului 2uridic unilateral i se poate pune cap t prin voin!a autorului lui.

a; Principalele e*cep!ii de la irevocabilitatea actelor 2uridice civile bilaterale "ultilaterale sunt ur" toarele revocarea dona!iei între so!i/ denun!area contractulde loca!iune înc eiat pe durat nedeter"inat / revocarea contractului de "andat dec tre "andant şi renun!area "andatarului la "andat/ încetarea contractului dedepo(it la cererea deponentului/ denun!area contractului de asi0urare etc.

b; 3*cep!iile de la irevocabilitatea actelor 2uridice civile unilaterale sunt ur" toarele0atul/ retractarea renun! rii la "oştenire/ revenirea asupra accept rii e*prese sautacite a "oştenirii, în ca(ul în care succesiunea ar fi absorbit sau "icşorat cu "ai"ult de 2u" tate, prin descoperirea unui testa"ent necunoscut în "o"entul



accept rii/ revocarea " rturisirii pentru eroare de fapt/ revocarea ofertei înainte defi acceptat de c tre destinatar etc.

#. Princi4iul relativităţii e$ectelor actului =uridic civil

Prin principiul relativităţii efectelor actului juridic civil dese"n " regula de drept potrivit căreia actul juridic civil produce efecte numai faţă de autorul sau! după cazautorii lui! fără a putea să profite ori să dăuneze terţelor persoane. 5ntr-o altfor"ulare, se poate spune c actul 2uridic civil bilateral sau "ultilateral d naştere drepturi subiective şi obli0a!ii nu"ai pentru p r!ile lui, iar actul 2uridic unilateral odoar pe autorul acestuia.

5n!ele0erea con!inutului principiului relativit !ii efectelor actului 2uridic, precue*cep!iilor de la acest principiu necesit preci(area no!iunilor de parte, av#nd-cauşi ter!, întruc#t, în raport cu un anu"it act 2uridic civil, toate subiectele de drept cse plasea( într-una din aceste trei no!iuni.

Prin parte se în!ele0e persoana care înc eie actul 2uridic civil, personal sau prrepre(entare, şi în patri"oniul ori fa! de care se produc efectele actului respectiv.Ter!ii sunt persoanele str ine de un anu"it act 2uridic, care nu au participat ni

direct şi nici prin repre(entare la înc eierea acestuia. 5n principiu, ter!ii nu suafecta!i prin înc eierea unui act 2uridic, în sensul c acesta nu le profit , dar nici nd unea( .

Prin av#nd-cau( se dese"nea( persoana care, deşi nu a participat la înc eierea actului 2uridic civil, este totuşi îndrituit s profite de efectele acrespectiv sau, dup ca(, este !inut s suporte aceste efecte, datorit le0 turii sal 2uridice cu una din p r!ile acelui act 2uridic.

De re0ul , se aprecia( c e*ist trei cate0orii de av#n(i-cau( succesorii u

versali şi succesorii cu titlu universal/ succesorii cu titlu particula/ creditoc iro0rafari.onstituie e*cep!ii de la principiul relativit !ii efectelor actului 2uridic acele ca(

care efectele actul 2uridic civil s-ar produce şi fa! de alte persoane care nu aparticipat la înc eierea actului respectiv, deci fa! de alte persoane dec#t p r!i3*cep!iile de la principiul relativit !ii pot fi î"p r!ite în e*cep!ii aparente şi e*creale.

4 e*cep!ie real de la principiul relativit !ii ar presupune c , prin voin!a p ractului 2uridic :şi nu"ai prin voin!a acestora, nu îns şi în te"eiul le0ii ori al unconsi"! "#nt i"plicit;, actul respectiv creea( drepturi subiective sau obli0a!ii pentruo persoan ce nu a participat la înc eierea lui, nici personal, nici prin repre(entan

'in0ura e*cep!ie real de la principiul relativit !ii actului 2uridic civil este stipupentru altul :nu"it şi contractul în folosul unei ter!e persoane;, adic acel contraprin care o parte :pro"itentul; se obli0 fa! de cealalt parte :stipulantul; s e*ecutepresta!ie în favoarea unei a treia persoane :ter!ul beneficiar;, f r ca aceasta din ur"s participe la înc eierea conven!iei respective nici direct şi nici repre(entat stipulant.

ate0oria e*cep!iilor aparente de la acest principiu include situa!ia succesoriuniversali, cu titlu universal ori cu titlu particular ai p r!ilor actului 2uridic, pro"is



faptei altuia, repre(entarea, ac!iunile directe, cesiunea de crean! , ipote(a 0estiunintereselor altei persoane, actele 2uridice colective şi contractul colectiv de "unc .

63. )(LITATEA ACT(L(I (RIDIC CIVIL

. De$iniţie

Nulitatea este sanc!iunea ce intervine în ca(ul în care, la înc eierea actului 2uridcivil, nu se respect dispo(i!iile le0ale referitoare la condi!iile de validitate ale act 2uridic :indiferent c sunt condi!ii de fond sau condi!ii de for" ;.

!. Clasi$icarea nulităţilor actului =uridic civil

5n func!ie denatura interesului ocrotit prin dispo(i!ia le0al înc lcat la înc eiereactului 2uridic civil, deosebi" nulitatea absolut şi nulitatea relativ .1ulitateaabsolută este aceea care sanc!ionea( nerespectarea, la înc eierea actului 2uridiccivil, a unei nor"e 2uridice care ocroteşte un interes 0eneral sau obştesc :colectiv;1ulitatea relativă este aceea care sanc!ionea( nerespectarea, la înc eiereaactului 2uridic civil, a unei nor"e 2uridice care ocroteşte un interes individ:particular;.

Dup criteriulîntinderii efectelor , deosebi" nulitatea par!ial şi nulitatea total .1ulitatea parţială este acea nulitate care desfiin!ea( nu"ai o parte dintre efecteleactului 2uridic civil, celelalte efecte "en!in#ndu-se întruc#t nu contravin le0ii.1ulitateatotală este acea nulitate care desfiin!ea( actul 2uridic civil în între0i"e.

5n func!ie demodul de consacrare legislativă, distin0e" nulitatea e*pres :nu"itşi nulitate te*tual sau c iar e*plicit ; şi nulitatea virtual :nu"it şi nulitate i"plisau tacit ;. Prinnulitate e"presă se dese"nea( acea nulitate care este prev (ut ,ca atare, într-o dispo(i!ie le0al . ele "ai "ulte nulit !i fac parte din aceast cate0orie, fiind prev (ute fie în odul civil, fie în alte acte nor"ative. Prinnulitate virtualăse dese"nea( acea nulitate care nu este e*pres prev (ut de le0e, dar carere(ult neîndoielnic din "odul în care este re0le"entat o anu"it condi!ie devaliditate a actului 2uridic civil.

Dup felul condiţiei de validitate încălcată la înc eierea actului 2uridic civil, nulit !sunt de fond sau de for" .1ulitatea de fond este acea nulitate care intervine în ca(ullipsei ori nevalabilit !ii unei condi!ii de fond a actului 2uridic civil :consi"!capacitate, obiect, cau( ;.1ulitatea de formă este acea nulitate care intervine înca(ul nerespect rii for"ei cerutead validitatem.

". Cau:ele de nulitate

a) Cauzele de nulitate absolută

Ur" toarele cau(e atra0 nulitatea absolut a actului 2uridic civil



- înc lcarea dispo(i!iilor le0ale referitoare la capacitatea civil a persoanelor, înnu"ai dac este vorba de nerespectarea unei incapacit !i speciale de folosin! persoanei fi(ice, instituite pentru ocrotirea unui interes obştesc/ lipsa capacit !ii folosin! a persoanei 2uridice/ nerespectarea principiului specialit !ii capacit !

folosin! a persoanei 2uridice/- lipsa total a consi"! "#ntului/- nevalabilitatea obiectului actului 2uridic civil :cu e*cep!ia lipsei calit !i

proprietar a v#n( torului, ipote( în care actul 2uridic este lovit de nulitate relatdac dob#nditorul este de bun -credin! , respectiv îşi va produce efectele în " su în care sunt întrunite condi!iile aplic rii art. & % alin. & . civ.;/

- nevalabilitatea cau(ei :scopului; actului 2uridic civil, dar nu"ai atunci c#nd lipsecau(a datorit absen!ei scopului i"ediat ori c#nd cau(a este ilicit sau i"oral :dac îns cau(a lipseşte datorit lipsei discern "#ntului sau cau(a este fals datoriterorii-viciu de consi"! "#nt asupra scopului "ediat ori, în actele 2uridice nenu"itec iar asupra scopului i"ediat, atunci actul 2uridic este lovit de nulitate relativ ;/

- nerespectarea for"ei ad validitatem/- nerespectarea dreptului de pree"!iune :al statului; în ca(ul prev (ut de art. ><alin. :9; din +e0ea nr. &C$I$%%% privind prote2area patri"oniului cultural na!ionaprecu" şi în ca(ul prev (ut de art. ? alin. :?; din +e0ea nr. ?$$I$%%& privind prote2a"onu"entelor istorice :cu preci(area c , în acest din ur" ca(, e*ist un drept depree"!iune subsecvent celui al statului în favoarea unit !ilor ad"inistrativ-teritoriale;/

- înc lcarea ordinii publice/- fraudarea le0ii.

b) Cauzele de nulitate relativă

Ur" toarele cau(e atra0 nulitatea relativ a actului 2uridic civil- nerespectarea re0ulilor referitoare la capacitatea civil a persoanei, îns nu"aatunci c#nd actul 2uridic de ad"inistrare sau de dispo(i!ie este înc eiat dpersoana lipsit de capacitate de e*erci!iu, actul 2uridic de ad"inistrare s-a înc eif r încuviin!area ocrotitorului le0al şi este le(ionar pentru "inorul între &? şi ani, actul 2uridic de dispo(i!ie s-a înc eiat f r încuviin!area prealabil a ocrotitole0al sau a autorit !ii tutelare, actul 2uridic s-a înc eiat pentru persoana 2uridiclipsa ori cu dep şirea puterilor conferite :aşadar, în toate aceste situa!ii este vorbdespre nerespectarea dispo(i!iilor le0ale referitoare la capacitatea civil de*erci!iu;, actul 2uridic s-a înc eiat cu nerespectarea unei incapacit !i speciale folosin! , instituite pentru protec!ia unor interese individuale/

- lipsa discern "#ntului în "o"entul înc eierii actului 2uridic civil/- viciile de consi"! "#nt :eroarea 0rav , dolul, violen!a şi le(iunea;/- nerespectarea dreptului de pree"!iune în ca(urile prev (ute de art. > din +e0ea

nr. >>I& ? privind e*proprierea pentru cau( de utilitate public , de art. &9 alinşi art. >% alin. :>; din +e0ea nr. &<I& < a 1r ivelor na!ionale, de art. & din +e&%I$%%& privind re0i"ul 2uridic al unor i"obile preluate în "od abu(iv în perio"artie & ?9-$$ dece"brie & C , precu" şi de art. ?$ alin. :$; şi alin. :>; din +e0enr. &%I$%%&.



#. Regi%ul =uridic al nulităţii

lasificarea nulit !ilor în absolute şi relative pre(int i"portan! sub aspectre0i"ului 2uridic, diferit, pe care îl are fiecare dintre aceste dou feluri de nulit !i.

Prin re0i" 2uridic al nulit !ii în!ele0e" re0ulile c rora le este supus nulitatabsolut sau, dup ca(, nulitatea relativ . 1ceste re0uli se refer la trei aspecte cipoate invoca nulitatea, c#t ti"p poate fi invocat nulitatea, dac nulitatea poate s facoperit ori nu prin confir"are.

5n ca(ul nulit !ii relative, re0i"ul 2uridic al acesteia se concreti(ea( în ur"toarele re0uli

- nulitatea relativ poate fi invocat , în principiu, nu"ai de persoana ocrotit pnor"a 2uridic înc lcat în "o"entul înc eierii actului 2uridic, deci de cel al cinteres a fost nesocotit la înc eierea actului 2uridic/

- nulitatea relativ trebuie invocat în ter"enul de prescrip!ie e*tinctiv , fiind dprescriptibil /

- nulitatea relativ poate fi confir"at , e*pres sau tacit, de partea interesat :saude succesorii în drepturi ai acesteia;.

5n ca(ul nulit !ii absolute, re0i"ul 2uridic al acesteia se concreti(ea( în u" toarele re0uli

- nulitatea absolut poate fi invocat de oricine are interes :p r!ile actului 2urav#n(ii-cau( ai p r!ilor, alte persoane ce nu au participat la înc eierea actului 2uridar care ar 2ustifica un interes propriu;, de instan! din oficiu, de procuror, precu"de alte or0ane prev (ute de le0e/

- nulitatea absolut poate fi invocat oric#nd, fiind deci i"prescriptibil /- în principiu, nulitatea absolut nu poate fi acoperit prin confir"are :nici e*pre

şi nici tacit ;.

1. E$ectele nulităţiiPrin efectele nulit !ii actului 2uridic civil în!ele0e" consecin!ele 2uridice ale apl

sanc!iunii nulit !ii, adic ur" rile datorate desfiin! rii în între0i"e sau în parte a uact 2uridic civil care a fost înc eiat cu înc lcarea dispo(i!iilor le0ale referitoarcondi!iile sale de validitate.

Generic, efectul nulit !ii const în desfiin!area raportului 2uridic civil n scuactul 2uridic civil lovit de aceast sanc!iune.

oncret îns , efectele nulit !ii difer , în pri"ul r#nd, dup cu" nulitatea este totasau par!ial , iar, în al doilea r#nd, în func!ie de ceea ce s-a înt#"plat dup înc eierea actului 2uridic civil lovit de nulitate, "ai e*act, dup cu" actul a fost snu e*ecutat şi dup cu" au fost înc eiate sau nu acte 2uridice ulterioare în le0 tu

cu aceleaşi drepturi.'ub cel de al doilea aspect "en!ionat "ai sus, trebuie deosebite ur" toareleipote(e

- dac actul 2uridic nu a fost e*ecutat p#n în "o"entul în care este anulat,aplicarea sanc!iunii nulit !ii însea"n c acel act nu "ai poate fi e*ecutat nici dupacest "o"ent, deci partea sau p r!ile actului 2uridic se afl în situa!ia în care nu ar f cut actul 2uridic respectiv/

- dac actul 2uridic a fost e*ecutat, în tot sau în parte, p#n în "o"entul declar rnulit !ii, aplicarea nulit !ii însea"n desfiin!area retroactiv a actului 2uridic, pre



şi restituirea, reciproc sau, dup ca(, unilateral , a presta!iilor efectuate în te"eiuacelui act/

- dac actul 2uridic a fost e*ecutat, iar, p#n în "o"entul declar rii nulit !ii, udin p r!ile acestuia a înc eiat un act 2uridic cu o ter! persoan , prin care fie trans"is dreptul n scut din actul nul, fie s-a constituit ori s-a trans"is un drept înstr#ns le0 tur cu dreptul n scut din actul nul, aplicarea sanc!iunii nulitpresupune desfiin!area retroactiv a actului 2uridic e*ecutat :actul 2uridic pri"restituirea presta!iilor efectuate în ba(a acestui act, precu" şi desfiin!area actulu 2uridic subsecvent.

7pote(ele "en!ionate "ai sus per"it eviden!ierea celor trei principii ale efectelornulit !ii

- retroactivitatea efectelor nulit !ii, în sensul c efectele nulit !ii se produc "o"entul înc eierii actului 2uridic/

- repunerea în situa!ia anterioar , care se reali(ea( prin restituirea presta!iiloefectuate în te"eiul actului 2uridic anulat/

- anularea at#t a actului 2uridic ini!ial, c#t şi a actului 2uridic subsecvent.

6@. ALTE *A)C/I()I *A( CA(,E DE I)E2ICACITATEA ACT(L(I (RIDIC CIVIL

Pe l#n0 nulitate e*ist şi alte sanc!iuni sau cau(e de ineficacitate a actului 2urid5ezoluţiunea este acea sanc!iune ce const în desfiin!area retroactiv a unui

contract sinala0"atic cu e*ecutare uno ictu, în ca(ul nee*ecut rii culpabile aobli0a!iilor de c tre una din p r!i.

5ezilierea este sanc!iunea de drept civil ce intervine în ca(ul nee*ecut ri

culpabile a unui contract sinala0"atic cu e*ecutare succesiv şi const în încetareaefectelor contractului respectiv nu"ai pentru viitor.5evocarea , ca sanc!iune de drept civil, const în înl turarea efectelor actulu

2uridic civil datorit in0ratitudinii 0ratificatului sau nee*ecut rii culpabile a saNo!iunea de revocare este folosit uneori şi în sensul de denun!are unilateral , ca(urile prev (ute de le0e, a unui act 2uridic, iar alteori în sensul de desfacere a uncontract prin acordul p r!ilor.

Caducitatea este acea cau( de ineficacitate ce const în lipsirea actului 2uridicivil valabil înc eiat de orice efecte datorit intervenirii unei î"pre2ur ri ulteri înc eierii sale şi care este independent de voin!a autorului actului 2uridic.

nopozabilitatea este sanc!iunea care intervine în ca(ul nesocotirii unor cerin!e depublicitate fa! de ter!i, prev (ute de le0e pentru anu"ite acte 2uridice. Tot despinopo(abilitate se vorbeşte şi în ca(ul înc eierii unui act 2uridic prin procedrepre(ent rii, îns cu lipsa sau dep şirea puterii de a repre(enta.

5educţiunea este sanc!iunea civil aplicabil în ca(ul actelor 2uridice înc eiate nesocotirea unor interdic!ii stabilite de le0e pentru ocrotirea unor persoane sapentru restabilirea ec ilibrului contrapresta!iilor într-un contract sinala0"atic cu toneros şi co"utativ. 5n consecin! , se deosebeşte, pe de o parte, reduc!iunealiberalit !ilor e*cesive, adic a le0atelor şi dona!iilor f cute de cel ce las "oşteni:de cuius; şi care încalc re(erva succesoral , iar, pe de alt parte, reduc!iunea une



presta!ii pentru le(iune sau, în anu"ite circu"stan!e, pentru eroare indiferent ,precu" şi în ca(urile în care şi-ar 0 si aplicare teoria i"previ(iunii.

6 . Test


&. lasificarea actelor 2uridice civile.$. ondi!iile de fond ale actului 2uridic civil. onsi"! "#ntul.>. apacitatea civil ) condi!ie de fond a actului 2uridic civil.?. 8e0i"ul 2uridic al nulit !ii actului 2uridic civil.9. 3fectele nulit !ii.

E"emple de teste grilă'

&. Dup scopul ur" rit la înc eierea lor, actele 2uridice se clasific în a; acte 2uridice cau(acte 2uridice abstracte/ b; acte 2uridice cu titlu oneros şi acte 2uridice cu titlu 0ratuit/ c; patri"onianepatri"oniale.

$. apacitatea de a înc eia actul 2uridic este o condi!ie a; de fond/ b; de for" / c; neesen!ialspecial .

>. onstituie cerin! a valabilit !ii consi"! "#ntului a; s provin de la o persoan cu capacde e*erci!iu/ b; s fie e*pri"at cu inten!ia de a produce efecte 2uridice/ c; s nu fie e*teriori(at.

?. onstituie viciu de consi"! "#nt a; eroarea indiferent / b; dolul secundar :incident;/ c; violen

9. 4biectul actului 2uridic civil a; const în drepturile şi obli0a!iile p r!ilor/ b; trebuie, printres fie licit/ c; const în scopul ur" rit la înc eierea actului 2uridic.

<. au(a :scopul; actului 2uridic civil trebuie s fie a; deter"inat sau cel pu!in deter"inabilreal / c; e*plicit .

. Nerespectarea for"ei actului 2uridic civil cerutead validitatem a; nu afectea( valabilitateaactului 2uridic, ci doar posibilitatea dovedirii acestuia/ b; atra0e nulitatea relativ / c; atra0e nulitabsolut .

C. Nerespectarea for"ei actului 2uridic civil cerutead probationem a; atra0e nulitatea relativ aactului 2uridic/ b; atra0e nulitatea par!ial a actului 2uridic/ c; nu afectea( valabilitatea actului 2uri

. Nu constituie o "odalitate a actului 2uridic civil a; ter"enul/ b; capacitatea/ c; condi!ia.

&%. ondi!ia :ca "odalitate a actului 2uridic; a c rei reali(are depinde e*clusiv de voin!a uneiap r!i este a; "i*t / b; potestativ si"pl / c; pur potestativ .

&&. onstituie o e*cep!ie de la principiul pacta sunt servanda a; tacita reloca!iune/ b; încetarea"andatului din cau(a fali"entului "andatarului/ c; ca(ul actelor 2uridice colective.

&$. 5n cate0oria av#n(ilor-cau( trebuie incluşi, printre al!ii a; repre(entan!ii conven!ionp r!ilor/ b; to!i cei care, ulterior înc eierii actului 2uridic, au contractat cu p r!ile acestuia/ c; succcu titlu universal ai p r!ilor.



&>. ate0oria e*cep!iilor aparente de la principiul relativit !ii efectelor actului 2uridic include,altele a; nova!ia/ b; cesiunea de crean! / c; contractul în folosul unei ter!e persoane.

&?. 'pre deosebire de nulitate, re(olu!iunea a; nu produce efecte retroactive/ b; nu atra0e

ineficacitatea actului 2uridic civil/ c; presupune un act 2uridic valabil înc eiat.&9. 'pre deosebire de nulitate, caducitatea a; presupune un act 2uridic valabil înc eiat/

presupune o cau( de nevalabilitate ulterioar înc eierii actului 2uridic/ c; este o sanc!iune ce se apnu"ai în "ateria liberalit !ilor.

&<. lasificarea nulit !ilor în nulit !i absolute şi nulit !i relative se face dup a; cu" sunt se*pres prev (ute de le0e/ b; natura interesului ocrotit/ c; întinderea efectelor.

& . 'pre deosebire de nulitatea relativ , nulitatea absolut a; poate fi invocat şi de instan!oficiu/ b; desfiin!ea( toate efectele actului 2uridic/ c; este prescriptibil e*tinctiv şi poate fi acoperitconfir"are

&C. onstituie un principiu al efectelor nulit !ii, principiul a; neretroactivit !ii/ b; restabilirianterioare/ c; "en!inerii actului subsecvent.

& . Principiulrestitutio in integrum5 a; este cunoscut şi sub denu"irea “principiul retroactivit !iiefectelor nulit !ii”/ b; nu se aplic în ce priveşte efectele produse, p#n la data anul rii, de un concu e*ecutare succesiv / c; înl tur nulitatea actului 2uridic.

$%. 5ntre nulitatea absolut şi nulitatea relativ a; nu e*ist deosebiri de re0i" 2uridic/ b; distin0e" în func!ie de "odul de valorificare/ c; nu e*ist deosebiri de efecte.

6 B. &ibliogra$ie s4eci$ică

- Gabriel Boroi, rept civil# Partea generală# Persoanele, edi!ia a 7H-a, revi(uit şi ad u0it dearla 1le*andra 1n0 elescu, 3ditura Ja"an0iu, Bucureşti, $%&%, p. &9&-$C%/

- Gabriel Boroi, +iviu 't nciulescu, 1driana 1l" şan, 7oana P durariu,rept civil# Curs selectiv pentru licenţă# 2este grilă, edi!ia a 7H-a, 3ditura Ja"an0iu, Bucureşti, $%% , p. ?9-&9 şi $ &-$ </

- G eor0 e Beleiu, rept civil rom%n# ntroducere în dreptul civil# *ubiectele dreptului civil , edi!ia aK7-a rev (ut şi ad u0it de Aarian Nicolae şi Petric Truşc , 3ditura Universul 6uridic, Bucu$%% , p. &$ -$>9.



(nitatea de +nvăţare nr. #PRE*CRIP/IA E0TI)CTIV-

Cu4rins5@&. onsidera!ii 0enerale privitoare la prescrip!ia e*tinctiv .@$. Do"eniul prescrip!iei e*tinctive.@>. Ter"enele de prescrip!ie e*tinctiv .@?. ursul prescrip!iei e*tinctive.@9. Test.@<. Biblio0rafie specific .


⇒ defini!i prescrip!ia e*tinctiv /⇒ identifica!i do"eniul de aplicare a prescrip!iei e*tinctive/⇒ anali(a!i aplicarea ter"enelor de prescrip!ie e*tinctiv /⇒ pre(enta!i aspecte privitoare la cursul prescrip!iei e*tinctive :începutul, suspendarea, întreruper

prescrip!iei şi repunerea în ter"enul de prescrip!ie;.

6 . CO)*IDERA/II 'E)ERALE RE2ERITOARE LA PRE*CRIP/IAE0TI)CTIV-

. De$iniţia 4rescri4ţiei e tinctive

Prescrip!ia e*tinctiv const în stin0erea dreptului la ac!iune nee*ercitat ter"enul prev (ut de le0e.

Aai e*act, vo" defini prescripţia e"tinctivă ca fiindstingerea! după caz! fie aacelei componente a dreptului la acţiune care este posibilitatea titularului dreptului decreanţă de a obţine obligarea subiectului pasiv la e"ecutarea obligaţiei corelative saula recunoaşterea dreptului subiectiv contestat , fie a însuşi dreptului real principal&sau! în situaţiile e"pres prevăzute de lege! a dreptului nepatrimonial)! datoritănee"ercitării în termenul prevăzut de lege.

!. )atura =uridică a 4rescri4ţiei e tinctive



5n stabilirea naturii 2uridice a prescrip!iei e*tinctive, trebuie, în prealabil, s secont de î"pre2urarea c prescrip!ia e*tinctiv este cunoscut de toate ra"urile ddrept, iar nu nu"ai de dreptul civil. 5n consecin! , prescrip!ia e*tinctiv înf !iş#ndca o institu!ie 2uridic av#nd un caracter co"ple*, natura sa 2uridic ur"ea( a

stabilit în cadrul fiec rei ra"uri de drept. 1 deter"ina natura 2uridic a prescrip!e*tinctive pentru dreptul civil însea"n a stabili ce este pentru dreptul civil prescripe*tinctiv .

5n ce ne priveşte, consider " c , pentru dreptul civil, prescrip!ia e*tinctiv estesanc!iune îndreptat î"potriva pasivit !ii titularului dreptului subiectiv civil, sanc!ce ur"ea( a fi privit diferit, dup cu" este vorba, pe de o parte, de un drept decrean! sau de un drept real accesoriu, ipote( în care prin prescrip!ia e*tinctiv stin0e o co"ponent a dreptului la ac!iune, iar, pe de alt parte, de un drept reaprincipal sau de un drept nepatri"onial :desi0ur, nu"ai dac le0ea prevede în "ode*pres prescriptibilitatea unui astfel de drept;, ipote( în care prescrip!ia e*tinctistin0e însuşi dreptul subiectiv.

". E$ectul 4rescri4ţiei e tinctive

5n doctrin nu e*ist un punct de vedere unitar în le0 tur cu solu!ionaproble"ei de a şti ce se stin0e prin prescrip!ia e*tinctiv .

5n " sura în care se ad"ite c prescrip!ia e*tinctiv stin0e nu"ai aşa-nu"itulLdrept la ac!iune în sens "aterial” :acea co"ponent a dreptului la ac!iune ce const în posibilitatea de a ob!ine conda"narea p#r#tului la e*ecutarea obli0a!iei ce revine;, ur"ea( a se desprinde dou i"portante consecin!e

- supravie!uirea dreptului subiectiv civil şi a obli0a!iei civile corelative, aceasta ur" fiind transfor"at , devenind i"perfect din calitatea pe care o avea de a fi

perfect , în sensul c ocrotirea dreptului subiectiv civil corelativ obli0a!iei crespective poate fi ob!inut nu"ai pe calea defensiv a e*cep!iei, dac debitorul şie*ecutat de bun voie obli0a!ia/

- i"prescriptibilitatea aşa-nu"itului Ldrept la ac!iune în sens procesual”, adici"prescriptibilitatea acelor co"ponente ale dreptului la ac!iune const#nd în posibilitatea de a sesi(a or0anul de 2urisdic!ie, de a for"ula cereri, de a propune probe, de apune conclu(ii, de a e*ercita c ile de atac prev (ute de le0e etc., în alte cuvinteposibilitatea de a e*ercita "i2loacele procesuale re0le"entate de le0e şi carealc tuiesc ac!iunea civil .

1şa cu" a" "en!ionat de2a, în concep!ia noastr , efectul prescrip!iei e*tinctivedifer dup cu" este vorba fie de un drept de crean! sau de un drept real

accesoriu, ca( în care se stin0e acea co"ponent a dreptului la ac!iune care const în posibilitatea creditorului de a ob!ine conda"narea debitorului la e*ecutareobli0a!iei ce îi incu"b , fie de un drept real principal sau de un drept nepatri"onisupus prescrip!iei e*tinctive, ipote( în care se stin0e însuşi dreptul subiectiv.

3fectul prescrip!iei e*tinctive este c#r"uit de dou principii- o dat cu stin0erea dreptului la ac!iune privind un drept subiectiv principal

stin0e şi dreptul la ac!iune privind drepturile subiective accesorii/



- în ca(ul c#nd un debitor este obli0at la presta!ii succesive, dreptul la ac!iune cprivire la fiecare dintre aceste presta!ii se stin0e printr-o prescrip!ie deosebit .

'e observ c a"bele principii privesc efectul stin0erii prin prescrip!ie e*tinctivunui drept de crean! :"ai e*act, a acelei co"ponente a dreptului la ac!iune ce

const în posibilitatea creditorului de a ob!ine conda"narea debitorului la e*ecutareobli0a!iei corelative dreptului de crean! ;, deoarece pri"ul principiu vi(ea( un dreaccesoriu, iar un ase"enea drept, indiferent c este de crean! sau real, poate aveaca drept principal nu"ai un drept de crean! / de ase"enea, nu"ai un drept decrean! este susceptibil de a î"br ca for"a unor presta!ii succesive.

Principiul prescrierii ac!iunii privind un drept subiectiv accesoriu o dat prescrierea ac!iunii privind un drept subiectiv principal repre(int o aplica!ie a re0accesorium se+uitur principale. 1şadar, o dat cu stin0erea dreptului la ac!iuneprivind un drept :de crean! ; principal, se stin0e şi dreptul la ac!iune privind eventlele dob#n(i, 0aran!ii reale sau personale.

Principiul stin0erii printr-o prescrip!ie distinct a dreptului la ac!iune privind fie

presta!ie în ca(ul obli0a!iilor cu e*ecutare succesiv se aplic ori de c#te ori debitoeste !inut la presta!ii succesive :c irii, aren(i, dob#n(i, ratele de rent via0er etcindiferent de i(vorul obli0a!iei.

De re!inut c , în aplicarea concret a acestui principiu, dac este ca(ul, trebuie sse !in cont şi de inciden!a celuilalt principiu care 0uvernea( efectul prescripe*tinctive. 1stfel, atunci c#nd se pune proble"a stin0erii prin prescrip!ie a unui dreaccesoriu av#nd ca obiect presta!ii succesive, trebuie cercetat, în prealabil, dac ns-a stins prin prescrip!ie dreptul de crean! principal, deoarece prescrierea dreptulprincipal atra0e prescrierea tuturor presta!iilor succesive ce alc tuiesc obiectdreptului de crean! accesoriu, devenind inutil s se "ai verifice dac pentru fiecapresta!ie a intervenit sau nu prescrip!ia e*tinctiv .

#. Deli%itarea 4rescri4ţiei e tinctive

Prescrip!ia e*tinctiv poate fi şi trebuie deli"itat de prescrip!ia ac i(iti:u(ucapiunea;, de dec dere :forclu(iune; şi de acea "odalitate a actului 2uridic careeste ter"enul e*tinctiv.

6!. DO9E)I(L PRE*CRIP/IEI E0TI)CTIVE

Prin do"eniul prescrip!iei e*tinctive se în!ele0e sfera drepturilor subiective carcad sub inciden!a prescrip!iei e*tinctive. 5n concret, a deter"ina do"eniul prescrip!iei e*tinctive însea"n a stabili, prin

raportarea tuturor drepturilor subiective la institu!ia prescrip!iei e*tinctive, care sdrepturile subiective ale c ror drepturi la ac!iune sunt supuse prescrip!iei e*tinctşi, deci, a le deosebi de drepturile subiective ale c ror drepturi la ac!iune nu susupuse prescrip!iei e*tinctive.



. Prescri4ţia e tinctivă şi dre4turile de creanţă

5n principiu, drepturile de crean! , indiferent de i(vorul lor :acte 2uridice, f

2uridice licite, fapte 2uridice ilicite;, sunt supuse prescrip!iei e*tinctive.De la principiul potrivit c ruia ac!iunile personale :ac!iunile în 2usti!ie prin casolicit protec!ia 2udiciar a drepturilor de crean! ; sunt supuse prescrip!iei e*tince*ist ur" toarele e*cep!ii

- ac!iunea în restituirea depunerilor la asa de 3cono"ii şi onse"na!iuni/- ac!iunea av#nd ca obiect partea cuvenit din re(ervele te nice din cadru

asi0ur rilor de via! , deci drepturile asi0ura!ilor asupra su"elor re(ult#nd dre(ervele te nice ce se constituie la asi0ur rile de via! pentru obli0a!ii scadente viitor.

!. Prescri4ţia e tinctivă şi dre4turile reale accesoriiDin interpretarea per a contrario a art. $& din Decretul nr. &< I& 9C, care preve

c dispo(i!iile acestui act nor"ativ Lnu se aplic dreptului la ac!iune privitordrepturile de proprietate, u(ufruct, u(, abita!ie, servitute şi superficie”, re(ult cdrepturile reale accesorii sunt supuse prescrip!iei e*tinctive potrivit dispo(i!iiDecretului nr. &< I& 9C.

De altfel, aceast solu!ie se desprinde şi din prevederile art. & alin. :$; din Decrenr. &< I& 9C, av#nd în vedere c drepturile reale accesorii, întotdeauna, fiin!ea(l#n0 un drept de crean! ca drept principal.

". Prescri4ţia e tinctivă şi dre4turile reale 4rinci4ale

1şa cu" a" "en!ionat de2a, art. $& din Decretul nr. &< I& 9C stabileşte c disp(i!iile acestui act nor"ativ nu se aplic dreptului de proprietate, dreptului de u(ufrucdreptului de u(, dreptului de abita!ie, dreptului de servitute şi dreptului de superficdeci, în privin!a prescrip!iei e*tinctive, drepturile reale principale nu sunt 0uvernateDecretul nr. &< I& 9C, ci de prevederile înscrise în odul civil sau în alte acte notive.

De ase"enea, rea"inti" c , spre deosebire de drepturile de crean! care suntneli"itate, drepturile reale sunt li"itate ca nu" r, astfel înc#t devine posibil stabi

lirea prescriptibilit !ii sau i"prescriptibilit !ii lor pentru fiecare ca( în parte.'e aprecia( c , în do"eniul drepturilor reale principale, re0ula o repre(inti"prescriptibilitatea, iar prescriptibilitatea constituie e*cep!ia. De ase"enea, "ai"en!ion " c , în lipsa unor te*te de le0e e*prese, în doctrin şi în 2urispruden! ne*ist un punct de vedere unani" în privin!a inciden!ei prescrip!iei e*tinctive asupanu"itor ac!iuni reale

5n ce ne priveşte, consider " c suntimprescriptibile e"tinctiv ur" toarele ac!iunireale



- ac!iunea în revendicare i"obiliar sau "obiliar înte"eiat pe dreptul de pro-prietate public , indiferent c titularul dreptului de proprietate public este statul o unitate ad"inistrativ-teritorial Oart. &>< alin. :?; din onstitu!ie, art. && alin. +e0ea nr. $&>I& C şi art. &C?? . civ. /

- ac!iunea în revendicare i"obiliar înte"eiat pe dreptul de proprietate privat:aceast ac!iune poate fi îns parali(at prin invocarea u(ucapiunii;/- ac!iunea în revendicarea unui bun "obil proprietate privat de la posesorul d

rea-credin! sau de la detentor/- ac!iunea de parta2, adic ac!iunea prin care se cere î"p r!irea bunurilor aflate

proprietate co"un :art. $C . civ.;/- ac!iunea ne0atorie/- ac!iunea confesorie prin care se ur" reşte ap rarea unui drept de superficie/- ac!iunea în 0r ni!uire. 1precie" c sunt prescriptibile e"tinctiv ur" toarele ac!iuni reale- ac!iunea în revendicarea unui bun "obil proprietate privat , pierdut sau fura

e*ercitat î"potriva posesorului de bun -credin! Oart. & % alin. :$; şi art. &civ. / - ac!iunea în revendicare i"obiliar în ca(urile prev (ute de art. ? C . civ. :avu

siunea; şi de art. 9$% . proc. civ. :revendicarea i"obilului ad2udecat în cadrul prcedurii de ur" rire silit i"obiliar ;, în a"bele situa!ii cu e*cep!ia ca(ului c#nd i"obilul revendicat este proprietate public /

- ac!iunea confesorie prin care se ur" reşte ap rarea dreptului de u(ufruct,:art. 99 . civ.; a dreptului de u( sau de abita!ie :art. 9<9 . civ.; şi a dreptului dservitute :art. <> . civ.;.

#. Do%eniul 4rescri4ţiei e tinctive +n cadrul dre4turilor ne4atri%oniale 5n principiu, drepturile nepatri"oniale sunt i"prescriptibile e*tinctiv, deci, protec

acestor drepturi pe calea ac!iunii în 2usti!ie nu este li"itat în ti"p, put#ndu-se ob!inoric#nd.

Ur" toarele ac!iuni, deşi au un obiect nepatri"onial, sunt totuşi prescriptibile*tinctiv

- ac!iunea în nulitatea relativ a unui act 2uridic civil, c iar şi atunci c#nd ar fi vorbun act nepatri"onial :art. din Decretul nr. &< I& 9C;/

- ac!iunea în nulitatea relativ a c s toriei :art. $& . fa".;/- ac!iunea în t 0 duirea paternit !ii Oart. 99 alin. :&; . fa". /

- ac!iunea în stabilirea paternit !ii Oart. <% alin. :&; . fa". , atunci c#ndpornit de "a" sau de repre(entantul le0al al copilului Oart. <% alin. :?; . fa"”ac!iunea apar!in#nd copilului nu se prescrie în ti"pul vie!ii acestuia” .

6". TER9E)ELE DE PRE*CRIP/IE E0TI)CTIV-



Ter"enul de prescrip!ie e*tinctiv este intervalul de ti"p, stabilit de le0e, în untrc ruia trebuie e*ercitat dreptul la ac!iune, sub sanc!iunea pierderii posibilit !ii dob!ine conda"narea p#r#tului la e*ecutarea obli0a!iei ce îi revine :respectiv, subsanc!iunea pierderii dreptului real principal sau dreptului nepatri"onial, în " sura î

care acesta este supus prescrip!iei e*tinctive;.a orice ter"en, şi ter"enul de prescrip!ie e*tinctiv are un început :"arcat dedata la care începe s cur0 prescrip!ia e*tinctiv ;, o durat , precu" şi un sf#rş:"arcat de data î"plinirii prescrip!iei e*tinctive;.

Ter"enul de prescrip!ie e*tinctiv este un ter"en esen!ial"ente le0al, deoarecenu"ai prin le0e se poate stabili un ase"enea ter"en. 5n consecin! , prin act 2uridic,p r!ile nu pot nici s stabileasc alte ter"ene de prescrip!ie e*tinctiv , nici "odifice ter"enele de prescrip!ie e*tinctiv edictate de le0e/ o clau( în acest sensar fi lovit de nulitate absolut .

Ter"enul de prescrip!ie e*tinctiv , cu caracter 0eneral, aplicabil raporturil 2uridice obli0a!ionale este instituit de > ani.

1cest ter"en se aplic tuturor ac!iunilor personale, indiferent de i(vorul concret araportului 2uridic obli0a!ional, cu e*cep!ia ca(urilor pentru care e*ist ter"especiale de prescrip!ie e*tinctiv .

6#. C(R*(L PRE*CRIP/IEI E0TI)CTIVE

. nce4utul 4rescri4ţiei e tinctive

a) 5egula generală privind începutul prescripţiei e"tinctive

4ri de c#te ori nu îşi 0 seşte aplicare o re0ul special , edictat pentru o anu"itsitua!ie, se va aplica re0ula 0eneral potrivit c reia prescripţia e"tinctivă începe săcurgă de la data naşterii dreptului la acţiune.

b; Pentru dreptul subiectiv pur şi si"plu, prescrip!ia e*tinctiv începe s cur0 la data naşterii raportului juridic .

c; Pentru dreptul subiectiv afectat de o condi!ie suspensiv ori de un ter"ensuspensiv, prescrip!ia e*tinctiv începe s cur0 de ladata realizării condiţiei sau!după caz! de la data împlinirii termenului .

d; 5n ca(ul ac!iunii în r spundere civil pentru pa0uba cau(at prin fapta ilicprescrip!ia e*tinctiv începe s cur0 , în principiu, de ladata c%nd păgubitul a cunos(cut sau trebuia ori putea să cunoască paguba şi pe cel care răspunde de ea.

1ceast re0ul special se aplic , în "od corespun( tor, ac!iunii înte"eiate pe î"bo0 !irea f r 2ust cau( :deci prescrip!ia e*tinctiv începe s cur0 "o"entul în care cel care şi-a "icşorat patri"oniul a cunoscut sau trebuia s cu-noasc at#t faptul " ririi altui patri"oniu, c#t şi pe cel care a beneficiat de aceast" rire;, precu" şi ac!iunilor asi"ilate de doctrin acesteia din ur" ac!iunea ba(at



pe 0estiunea intereselor altuia :0estiunea de afaceri;, ac!iunea înte"eiat pe platanedatorat , ac!iunea revocatorie :paulian ;, ac!iunea în restituirea presta!iilor e*cutate în ba(a unui act 2uridic care ulterior a fost anulat.

e) poteza acţiunii în declararea nulităţii relativeAo"entul de la care începe s cur0 prescrip!ia e*tinctiv a ac!iunii în declararenulit !ii relative difer în func!ie de cau(a de nulitate relativ .

Pentru violen! , e*ist un "o"ent obiectiv şi anu"e cel la care a încetat acestviciu de consi"! "#nt, deci prescripţia e"tinctivă a acţiunii în declararea nulităţiirelative pentru violenţă începe să curgă de la data încetării acestui viciu de consimţă(m%nt .

Pentru celelalte cauze de nulitate relativă, le0ea fi*ea( dou "o"ente alternativede la care poate începe s cur0 prescrip!ia e*tinctiv , anu"e,fie momentulsubiectiv al cunoaşterii cauzei de anulare! fie momentul obiectiv al e"pirării celor 67luni de la înc/eierea actului juridic .

f; 5n ca(ul ac!iunii în r spundere civil pentru viciile ascunse ale lucrului, lucsau construc!iei, prescrip!ia e*tinctiv începe s cur0 de ladata descoperirii viciilor!însă cel mai t%rziu de la împlinirea termenului de garanţie pentru aceste vicii .

g) ,lte reguli speciale privind începutul prescripţiei e"tinctivePrescripţia e"tinctivă a dreptului la acţiune referitor la sume de bani consemnate

sau depuse la instituţiile de bancă! credit şi economice pe seama statului ori aorganizaţiilor de stat începe s cur0 de la data conse"n rii ori depunerii/ atuncic#nd eliberarea su"elor conse"nate sau depuse este condi!ionat de un act alor0anului 2udec toresc sau al altui or0an de stat, prescrip!ia începe s cur0 de data c#nd se poate cere restituirea pe ba(a actului or0anului de stat.

Prescripţia e"tinctivă a dreptului la acţiune referitor la sumele de bani încasate dinv%nzarea biletelor pentru spectacole ce nu au mai avut loc începe s cur0 de ladata c#nd ar fi trebuit s aib loc spectacolul.

Prescripţia e"tinctivă a dreptului de opţiune succesorală începe s cur0 de ladata desc iderii succesiunii. 'e ad"ite îns c , de la aceast re0ul , e*istur" toarele e*cep!ii în ca(ul unui copil conceput, dar nen scut la data desc idesuccesiunii, ter"enul de prescrip!ie e*tinctiv începe s cur0 de la data naşterideşi data desc iderii succesiunii celui declarat "ort pe cale 2udec toreasc este datstabilit prin ot r#re ca fiind data "or!ii, prescrip!ia dreptului de op!iune succesor începe s cur0 de la data r "#nerii definitive a ot r#rii 2udec toreşti prin caredeclarat "oartea, deoarece nu"ai din acel "o"ent dreptul de op!iune poate fie*ercitat/ dac ot r#rea 2udec toreasc prin care se stabileşte le0 tura de rudencu de cuius r "#ne definitiv dup data desc iderii succesiunii, atunci prescrip!e*tinctiv a dreptului de op!iune succesoral pentru cel ce şi-a stabilit astfel le0 tde rudenie începe s cur0 de la data r "#nerii definitive a ot r#rii respective/ca(ul în care le0atarul a luat cunoştin! "ai t#r(iu de calitatea sa de "oştenitor:testa"entul din care re(ult calitatea de le0atar a unei persoane a fost descoperit"ai t#r(iu;, ter"enul de prescrip!ie a dreptului de op!iune succesoral se calculea(de la data cunoaşterii acestei calit !i. Pentru aceast din ur" ipote( , deci c#nd s-



descoperit "ai t#r(iu calitatea de "oştenitor, fie prin descoperirea unui testa"ent, fieprin descoperirea le0 turii de rudenie cude cuius, aprecie" c ar fi "ai indicat s seaplice re0ulile referitoare la repunerea în ter"enul de prescrip!ie e*tinctiv .

Prescripţia e"tinctivă a acţiunii în tăgăduirea paternităţii începe s cur0 de la data

naşterii copilului. Pentru so!ul "a"ei, ter"enul cur0e de la data la care a luatcunoştin! de naşterea copilului. 5n ceea ce priveşte copilul, acesta poate porac!iunea într-un ter"en de > ani de la data "a2oratului s u dac aceasta nu a fostintrodus c#t ti"p el era "inor :art. 99 . fa".;.

Prescripţia e"tinctivă a acţiunii în stabilirea paternităţii copilului din afara căsătorie începe s cur0 de la naşterea copilului. Ter"enul de prescrip!ie e*tinctiv de un ase aplic nu"ai în ca(ul dreptului la ac!iune al "a"ei, deoarece dreptul la ac!iuneapar!in#nd copilului nu se prescrie în ti"pul vie!ii acestuia Oart. <% alin. :?; . faDac un copil a pierdut calitatea de copil din c s torie, prin efectul unei ot 2udec toreşti prin care s-a ad"is cererea de t 0 duire a paternit !ii, ter"enul dprescrip!ie e*tinctiv de un an pentru pornirea ac!iunii în stabilirea paternit !i

cur0e de la data c#nd acea ot r#re a r "as definitiv . 5n ca(ul în care "a"a aconvie!uit cu pretinsul tat sau dac acesta din ur" a prestat copilului între!inerprescrip!ia e*tinctiv va începe s cur0 de la încetarea convie!uirii sau a între!ine

5n ca(ulacţiunilor posesorii , prescrip!ia e*tinctiv începe s cur0 de la datatulbur rii posesiei sau, dup ca(, a deposed rii.

Prescrip!ia e*tinctiv aacţiunii în revendicarea imobilului ce a format obiectul ur(măririi silite imobiliare &sau a acţiunii confesorii prin care se pretinde un dezmembrm%nt al dreptului de proprietate asupra acestui imobil ori c/iar al acţiunii personale prin care se invocă un drept de folosinţă asupra imobilului respectiv) începe s cur0de la data înscrierii actului de ad2udecare în cartea funciar .

Prescrip!ia e*tinctiv aacţiunii în rectificarea înscrierii în cartea funciară e"ercitată

împotriva terţului dob%nditor de bună(credinţă începe s cur0 de la data la care afost înre0istrat cererea prin care ter!ul respectiv a solicitat înscrierea dreptului s ucartea funciar .

!. *us4endarea 4rescri4ţiei e tinctive

Prin suspendarea prescripţiei e"tinctive se în!ele0e acea modificare a cursuluiacesteia ce constă în oprirea de drept a curgerii termenului de prescripţie! pe timpulc%t durează situaţiile! limitativ prevăzute de lege! care îl pun în imposibilitate de acţiona pe titularul dreptului la acţiune#

au(ele de suspendare a cursului prescrip!iei e*tinctive pre(int ur" toarele

caractere 2uridice- sunt le0ale, în sensul c ele sunt stabilite nu"ai prin le0e/- sunt li"itative, ceea ce însea"n c ele sunt de strict interpretare şi aplicare,

nefiind susceptibile de aplicare prin analo0ie/- produc efecte de drept :ope legis;, or0anul de 2urisdic!ie ner "#n#ndu-i dec#t s

constate producerea lor, deci, dac în cursul procesului :av#nd ca obiect recunoaşterea sau stabilirea dreptului subiectiv; se invoc prescrip!ia e*tinctiv , instan!a



constata c a operat suspendarea cursului acesteia şi va trece la solu!ionarea cau(ei în fond.

Potrivit art. &> din Decretul nr. &< I& 9C, Lcursul prescrip!iei se suspea; c#t ti"p cel î"potriva c ruia ea cur0e este î"piedicat de un ca( de for! "a2or s

fac acte de întrerupere/ b; pe ti"pul c#t creditorul sau debitorul face parte difor!ele ar"ate ale 8o"#niei, iar acestea sunt puse pe picior de r (boi/ c; p#n lare(olvarea recla"a!iei ad"inistrative f cute de cel îndrept !it cu privire la desp 0ubsau restituiri, în te"eiul unui contract de transport sau de prestare a serviciilor depoşt şi teleco"unica!ii, îns cel "ai t#r(iu p#n la e*pirarea unui ter"en de trei lunisocotit de la înre0istrarea recla"a!iei”.

1rt. &? din acelaşi act nor"ativ dispune c Lîntre p rin!i sau tutori şi cei ce se asub ocrotirea lor, între curatori şi acei pe care-i repre(int , precu" şi între orice altpersoan care, în te"eiul le0ii sau al ot r#rii 2udec toreşti, ad"inistrea( bunurialtora şi cei ale c ror bunuri sunt astfel ad"inistrate, prescrip!ia nu cur0e c#t ti"psocotelile nu au fost date şi aprobate. Prescrip!ia nu cur0e î"potriva celui lipsit d

capacitate de e*erci!iu c#t ti"p nu are repre(entant le0al şi nici î"potriva celui cucapacitate restr#ns c#t ti"p nu are cine s -i încuviin!e(e actele. Prescrip!ia nucur0e între so!i în ti"pul c s toriei”.

Potrivit art. &9 alin. :&; din Decretul nr. &< I& 9C, Ldup încetarea suspeprescrip!ia îşi reia cursul, socotindu-se şi ti"pul scurs înainte de suspendare”.

Pentru perioada anterioar cau(ei, suspendarea nu produce nici un efect 2uridi întruc#t intervalul de ti"p scurs între "o"entul la care se situea( începutul cursuluiprescrip!iei e*tinctive şi data apari!iei cau(ei de suspendare va intra în calculuter"enului de prescrip!ie e*tinctiv .

Pe durata cau(ei de suspendare, efectul const în oprirea cursului prescrip!iee*tinctive, deci intervalul de ti"p situat între "o"entul apari!iei cau(ei de

suspendare şi "o"entul încet rii cau(ei de suspendare nu va intra în calcululter"enului de prescrip!ie e*tinctiv .Ulterior cau(ei de suspendare, cursul prescrip!iei e*tinctive este reluat di

"o"entul în care fusese oprit, deci la intervalul de ti"p scurs înainte de suspendarese va "ai ad u0a un interval de ti"p astfel înc#t su"a acestora s fie e0al cudurata ter"enului de prescrip!ie e*tinctiv .

1l turi de efectul 0eneral al suspend rii prescrip!iei e*tinctive, poate e*ista şi efect special. 1stfel, art. &9 alin. :$; din Decretul nr. &< I& 9C dispune c Lprescnu se va î"plini totuşi înainte de e*pirarea unui ter"en de < luni, socotit de la data încet rii cau(ei de suspendare, cu e*cep!ia prescrip!iilor "ai scurte de < luni care nse vor î"plini dec#t dup e*pirarea unui ter"en de o lun de la suspendare”.

". ntreru4erea 4rescri4ţiei e tinctive

Prin întreruperea prescripţiei e"tinctive se în!ele0emodificarea cursului acesteiaconst%nd în înlăturarea prescripţiei scurse înainte de apariţia unei cauze întreruptiveşi începerea unei alte prescripţii e"tinctive#



1se" n tor suspend rii prescrip!iei e*tinctive, şi în ca(ul întreruperii prescrip!e*tinctive este necesar ca î"pre2urarea ce constituie, potrivit le0ii, cau( de întrerupere s intervin dup ce prescrip!ia e*tinctiv a început s cur0 şi "ai înainte î"plinirea ter"enului de prescrip!ie e*tinctiv .

au(ele de întrerupere a prescrip!iei e*tinctive pre(int ur" toarele caractere 2uridice sunt le0ale/ sunt li"itative/ produc efecte de drept :ope legis;, or0anul de 2urisdic!ie ur"#nd doar s constate producerea lor.

1rt. &< alin. :&; din Decretul nr. &< I& 9C stabileşte dou cau(e de întrerupprescrip!iei e*tinctive :ca institu!ie de drept "aterial;

a; Lrecunoaşterea dreptului a c rui ac!iune se prescrie f cut de cel în folosc ruia cur0e prescrip!ia :...;”/

b; Lintroducerea unei cereri de c e"are în 2udecat ori de arbitrare, c iar dacererea a fost introdus la o instan! :...; neco"petent ”.

el de al doilea alineat al aceluiaşi articol dispune c Lprescrip!ia nu es întrerupt dac s-a pronun!at încetarea procesului, dac cererea de c e"are în

2udecat sau e*ecutare a fost respins , anulat sau dac s-a peri"at, ori dac cecare a f cut-o a renun!at la ea”. 5ntreruperea cursului prescrip!iei e*tinctive produce ur" toarele efecte- înl turarea :şter0erea; prescrip!iei e*tinctive scurse anterior "o"entului apari!ie

cau(ei de întrerupere/- începerea, dup încetarea cau(ei de întrerupere, a cursului unei noi prescrip!i

e*tinctive.

#. Re4unerea +n ter%enul de 4rescri4ţie e tinctivă

8epunerea în ter"enul de prescrip!ie e*tinctiv este consacrat , cu caracter

0eneral, de art. & din Decretul nr. &< I& 9C, care, în pri"ul alineat, prevedeLinstan!a 2udec toreasc sau or0anul arbitral poate, în ca(ul în care constat ca fite"einic 2ustificate cau(ele pentru care ter"enul de prescrip!ie a fost dep şit, sdispun c iar din oficiu 2udecarea sau re(olvarea ac!iunii, ori s încuviin!e*ecutarea silit .” Potrivit celui de al doilea alineat al aceluiaşi articol, Lcererearepunere în ter"en va putea fi f cut nu"ai în ter"en de o lun de la încetareacau(elor care 2ustific dep şirea ter"enului de prescrip!ie.”

'pre deosebire de cau(ele de suspendare şi de întrerupere ale prescrip!ieie*tinctive, care sunt indicate e*pres şi li"itativ de le0e, cau(ele de repunere înter"enul de prescrip!ie e*tinctiv nu "ai sunt "en!ionate de le0e, ci art. & alin. :&din Decretul nr. &< I& 9C se "ul!u"eşte s preci(e(e, în "od 0eneric, c este vorb

de cau(e te"einic 2ustificate, fiind deci l sate la libera apreciere a or0anului d 2urisdic!ie c ruia i se solicit sau care dispune din oficiu repunerea în ter"enul prescrip!ie e*tinctiv , care ur"ea( s decid de la ca( la ca(, în func!ie de situa!iconcret din spe! .

5n doctrin s-a ar tat c prin cau(e te"einic 2ustificate trebuie s se în!elea0 doacele î"pre2ur ri care, f r a avea caracterul for!ei "a2ore, sunt e*clusive de culp3ste deci vorba de piedici relative, iar nu absolute :ca în ca(ul for!ei "a2ore;, însensul c î"pre2ur rile de fapt respective au caracterul de piedic în e*ercitare



ac!iunii pentru recla"ant şi pentru cei care s-ar afla în condi!ii ase" n toare :dar nu în "od necesar şi pentru un o" dili0ent; şi, totodat , nu i se poate i"puta vreo culptitularului dreptului la ac!iune.

5n alte cuvinte, repunerea în ter"enul de prescrip!ie e*tinctiv e*clude at#t for

"a2or :deoarece cursul prescrip!iei e*tinctive ar fi suspendat c#t ti"p durea( for!"a2or , aşa înc#t nu s-ar "ai pune proble"a repunerii în ter"enul de prescrip!iee*tinctiv ;, c#t şi culpa :deoarece, în ca( contrar, ar fi deturnat institu!ia prescripe*tinctive de la finalitatea sa;. Do"eniul repunerii în ter"enul de prescrip!iee*tinctiv începe unde încetea( culpa şi încetea( unde începe for!a "a2or .

1. %4linirea ;calculul< 4rescri4ţiei e tinctive

'tabilirea "o"entului la care se î"plineşte prescrip!ia e*tinctiv i"plic un calcul,care presupune cunoaşterea ur" toarelor ele"ente

- ter"enul de prescrip!ie e*tinctiv aplicabil în spe! /

- data la care începe s cur0 acest ter"en/- dac a intervenit sau nu vreo cau( de suspendare sau de întrerupere aprescrip!iei e*tinctive/

- re0ulile în func!ie de care se deter"in "o"entul la care se î"plineşte pres-crip!ia e*tinctiv .

Ter"enul stabilit pe ani sau pe luni se va î"plini în (iua corespun( toare :(ilei încare a început ter"enul s cur0 ; din ulti"ul an sau din ulti"a lun / dac ulti"a lunnu are o (i corespun( toare, ter"enul se socoteşte î"plinit în ulti"a (i a acestei luni.

8eferitor la calcularea ter"enelor de prescrip!ie e*tinctiv stabilite pe (ile, nu se i în calcul pri"a (i în care prescrip!ia e*tinctiv începe s cur0 , îns se socoteşt(iua în care prescrip!ia e*tinctiv ur"ea( s se î"plineasc .

7ndiferent de "odul în care este stabilit ter"enul de prescrip!ie e*tinctiv :pe anpe luni, pe (ile;, data la care se î"plineşte prescrip!ia e*tinctiv "arc ea("o"entul p#n la care, cel "ai t#r(iu, dreptul subiectiv poate fi valorificat de c tretitularul acestuia.

61. Test


&. 8e0uli privitoare la începutul prescrip!iei e*tinctive.$. au(ele de suspendare a prescrip!iei e*tinctive.>. 8epunerea în ter"enul de prescrip!ie.

E"emple de teste grilă'

&. 3ste i"prescriptibil e*tinctiv ac!iunea a; prin care se revendic un bun proprietate public înte"eiat pe î"bo0 !irea f r 2ust cau( / c; esti"atorie.



$. 3ste prescriptibil e*tinctiv ac!iunea a; confesorie înte"eiat pe dreptul de superficie/confesorie înte"eiat pe dreptul de servitute/ c; în 0r ni!uire.

>. Prescrip!ia dreptului la ac!iune în repararea pa0ubei pricinuite prin fapta ilicit începe s cude la data c#nd cel p 0ubit a; a descoperit pre2udiciul/ b; a cunoscut sau trebuia s cunoasc pa0u

şi pe cel care a cau(at-o/ c; a cunoscut sau trebuia s cunoasc pa0uba şi pe cel care r spunde deea.

?. Prescrip!ia e*tinctiv a ac!iunii în declararea nulit !ii pentru eroare asupra calit !ilor substanale lucrului v#ndut începe s cur0 a; de la data înc eierii contractului de v#n(are-cu"p rare/ b;la data pred rii lucrului/ c; de la data la care cu"p r torul a cunoscut c a avut o fals repre(entarerealit !ii, îns cel "ai t#r(iu la î"plinirea a &C luni de la data înc eierii contractului de v#n(acu"p rare.

9. Prescrip!ia e*tinctiv a ac!iunii în anularea actului 2uridic pentru violen! începe s cur0data încet rii violen!ei/ b; cel "ai t#r(iu la î"plinirea a &C luni de la data încet rii violen!ei/ c; celt#r(iu la î"plinirea a &C luni de la data înc eierii actului 2uridic.

<. Prescrip!ia ac!iunii în r spundere civil pentru viciile ascunse ale lucrului începe s cur0 la data pred rii lucrului/ b; în toate ca(urile de la data descoperirii viciilor/ c; cel "ai t#r(iu de la de*pir rii ter"enului de 0aran!ie.

. 5n ca(ul dreptului afectat de o condi!ie re(olutorie, prescrip!ia e*tinctiv a; începe s cur0 data naşterii raportului 2uridic/ b; este suspendateveniente conditione/ c; începe s cur0 de la datareali( rii condi!iei.

C. 5ntreruperea cursului prescrip!iei e*tinctive a; face s înceap a cur0e o nou prescrip!isuspend efectele prescrip!iei începute/ c; nu produce efecte f r ot r#rea or0anului 2urisdic!iona

. ursul prescrip!iei e*tinctive se întrerupe în ca(ul a; introducerii recla"a!iei ad"inistratiprealabile/ b; în care una din p r!i este un "inor lipsit de ocrotire p rinteasc / c; recunoaşterii datorde c tre debitor înainte de î"plinirea ter"enului de prescrip!ie e*tinctiv .

&%. 7ntroducerea cererii de c e"are în 2udecat în untrul ter"enului de prescrip!ie e*tinctivşter0e, provi(oriu şi condi!ionat, prescrip!ia e*tinctiv scurs anterior introducerii/ b; suspend cuprescrip!iei e*tinctive p#n la data pronun! rii ot r#rii/ c; nu are nici o consecin! 2uridic în pcursului prescrip!iei e*tinctive.

&&. For!a "a2or constituie o cau( a; de suspendare a prescrip!iei e*tinctive/ b; care 2ustrepunerea în ter"enul de prescrip!ie e*tinctiv / c; de întrerupere a prescrip!iei e*tinctive.

&$. Prescrip!ia e*tinctiv nu cur0e :este suspendat ; a; între prieteni/ b; ori de c#te ori "inoeste lipsit de ocrotire p rinteasc / c; între so!i.

&>. 5n privin!a cursului prescrip!iei e*tinctive a; cau(ele de suspendare, de întrerupere şi de repu în ter"en sunt e*pres şi li"itativ prev (ute de le0e/ b; clau(a prin care p r!ile contractante ar stabi"o"entul de la care începe s cur0 prescrip!ia, dero0#nd astfel de la re0ula incident "aterieirespective, este lovit de nulitate absolut / c; nu pre(int i"portan! distinc!ia dintre for!a "a2or şi cfortuit.

63. &ibliogra$ie obligatorie

- Gabriel Boroi, rept civil# Partea generală# Persoanele, edi!ia a 7H-a, revi(uit şi ad u0it dearla 1le*andra 1n0 elescu, 3ditura Ja"an0iu, Bucureşti, $%&%, p. $C&->?9/



- Gabriel Boroi, +iviu 't nciulescu, 1driana 1l" şan, 7oana P durariu,rept civil# Curs selectiv pentru licenţă# 2este grilă, edi!ia a 7H-a, 3ditura Ja"an0iu, Bucureşti, $%% , p. &9C-& </

- G eor0 e Beleiu, rept civil rom%n# ntroducere în dreptul civil# *ubiectele dreptului civil , edi!ia aK7-a rev (ut şi ad u0it de Aarian Nicolae şi Petric Truşc , 3ditura Universul 6uridic, Bucu$%% , p. $><->% .



(nitatea de +nvăţare nr. 1

PER*OA)A 2I,IC-

Cu4rins5@&. 7dentificarea persoanei fi(ice.@$. apacitatea civil a persoanei fi(ice.@>. 4crotirea persoanei fi(ice prin "i2loace de drept civil.@?. Test.@9. Biblio0rafie obli0atorie.


⇒ defini!i persoana fi(ic /⇒ anali(a!i atributele de identificare ale persoanei fi(ice/⇒ anali(a!i aspecte privitoare la capacitatea civil a persoanei fi(ice.

6 . IDE)TI2ICAREA PER*OA)EI 2I,ICE

Prin no!iunea de persoană fizică se dese"nea( omul! privit ca titular de drepturisubiective civile şi de obligaţii civile.

. )oţiune. )atura =uridică a atributelor de identi$icare

Prin identificarea persoanei fizice se în!ele0e individualizarea persoanei fizice înraporturile juridice, deci deter"inarea po(i!iei sale în via!a 2uridic .

5n dreptul civil, principalele "i2loace :atribute; de identificare a persoanei fi(sunt nu"ele, do"iciliul şi starea civil .a natur 2uridic , atributele de identificare a persoanei fi(ice sunt drept

nepatri"oniale. 5n "od e*cep!ional, unele atribute de identificare a persoanei fi(icecare îns apar!in altor ra"uri de drept, iar nu dreptului civil, nu sunt dreptusubiective :de e*e"plu, persoan cu ca(ier 2udiciar, recidivist;.

5n consecin! , atributele de identificare a persoanei fi(ice pre(int acele caracte 2uridice care sunt ale drepturilor nepatri"oniale. 1stfel



- au ca obli0a!ie civil corelativ acea obli0a!ia 0eneral şi ne0ativ de a nu laduce atin0ere, obli0a!ie ce revine tuturor celorlalte subiecte de drept :sau, cu" sespune în doctrin , sunt opo(abileerga omnes;/

- sunt inalienabile :totuşi, e*ist o e*cep!ie în privin!a nu"elui, în sensul c ,

condi!iile le0ii, este posibil o trans"isiunesui(generis;/- sunt insesi(abile/- sunt i"prescriptibile e*tinctiv :cu e*cep!ia unor ac!iuni de stare civil ; şi ac i(it- nu sunt susceptibile de e*ercitare prin repre(entare :unele e*cep!ii e*ist î

privin!a nu"elui şi a st rii civile;/- apar!in oric rei persoane fi(ice.+a aceste caractere 2uridice co"une, vo" "ai ad u0a şi acele caractere proprii

fiec rui atribut de identificare a persoanei fi(ice :de e*e"plu, unitatea nu"elui, stabilitatea, unicitatea şi obli0ativitatea do"iciliului, indivi(ibilitatea st rii civile;.

'ub un alt aspect, atributele de identificare a persoanei fi(ice pot fi privite şi caele"ente din con!inutul capacit !ii de folosin! :în sensul de aptitudine a persoan

fi(ice de a avea drepturile nepatri"oniale prev (ute de le0e;, situa!ie în care caracte-rele 2uridice care sunt ale capacit !ii de folosin! a persoanei fi(ice :le0alitat0eneralitatea, e0alitatea, inalienabilitatea, intan0ibilitatea şi universalitatea; sunt caracterele 2uridice ale atributelor de identificare a persoanei fi(ice.

!. )u%ele

a; Nu"ele este acel atribut de identificare a persoanei fizice care constă încuvintele prin care aceasta se individualizează în familie şi în societate! cuvintestabilite! în condiţiile legii! cu această semnificaţie.

b) *tabilirea numelui de familie al copilului &şi a prenumelui) 5n func!ie de situa!ia 2uridic în care se 0 seşte copilul la naştere, treb

deosebite trei ipote(e de stabilire a nu"elui de fa"ilie, anu"e- ipote(a copilului din c s torie/- ipote(a copilului din afara c s toriei/- ipote(a copilului n scut din p rin!i necunoscu!i :a copilului care, p#n

înre0istrarea naşterii, nu are filia!ia stabilit nici fa! de "a" , nici fa! de tat ;. 5n ca(ul în care părinţii copilului din căsătorie au nume de familie comun, copilul va

avea, în "od obli0atoriu, acest nu"e de fa"ilie. 3ste vorba despre o re0uli"perativ , le0ea neper"i!#nd dob#ndirea de c tre copil a unui alt nu"e de fa"ilie

dec#t nu"ele de fa"ilie co"un al p rin!ilor.Dac părinţii copilului din căsătorie nu au nume de familie comun :deci, la înc eierea c s toriei, fiecare şi-a p strat nu"ele de fa"ilie avut anterior c s torieatunci stabilirea nu"elui de fa"ilie al copilului se face prin învoiala p rin!ilor, învoice trebuie conse"nat într-o declara!ie scris şi se"nat de a"bii p rin!i. 1tuncic#nd p rin!ii nu se în!ele0, stabilirea nu"elui de fa"ilie al copilului se face de c tpri"arul localit !ii unde se înre0istrea( naşterea, prin dispo(i!ie scris , dupascultarea prealabil a p rin!ilor. 3ste de re!inut c , indiferent de cine stabileş



nu"ele de fa"ilie al copilului :p rin!ii sau autoritatea ad"inistra!iei publice localeur"ea( a se ale0e una din ur" toarele posibilit !i copilului i se va stabili, ca nu"de fa"ilie, nu"ele de fa"ilie al tat lui/ copilului i se va stabili, ca nu"e de fa"ilie,nu"ele de fa"ilie al "a"ei/ copilului i se va stabili, ca nu"e de fa"ilie, acel nu"e

de fa"ilie re(ultat din reunirea nu"elor de fa"ilie ale p rin!ilor.Prenu"ele se stabileşte la data înre0istr rii naşterii, pe ba(a declara!iei denaştere f cut de cel care declar naşterea.

5n ipote(a copilului din afara c s toriei, trebuie s deosebi" dup cu", la naşterecopilul are stabilit filia!ia nu"ai fa! de un p rinte :de re0ul , fa! de "a" ; safilia!ia copilului a fost stabilit conco"itent fa! de a"bii p rin!i.

5n ca(ul în care,la naştere! copilul are stabilită filiaţia numai faţă de un părinte,atunci el dob#ndeşte nu"ele de fa"ilie pe care îl are acest p rinte.

Dac ,la naştere! copilul din afara căsătoriei a fost recunoscut în acelaşi timp deambii părinţi :"ai e*act, a"bii p rin!i au recunoscut copilul "ai înainte de sau, cel"ai t#r(iu, o dat cu declararea naşterii acestuia;, atunci nu"ele de fa"ilie al

copilului se stabileşte ca în ca(ul în care ar fi vorba despre nu"ele de fa"ilie alcopilului din c s torie, ai c rui p rin!i nu au nu"e de fa"ilie co"un. 5n ca(ul în care la data declar rii naşterii, copilul are stabilit filia!ia nu"ai fa!

un p rinte, acesta din ur" va fi*a cuv#ntul sau cuvintele av#nd se"nifica!ia dprenu"e. Dac la data declar rii naşterii, copilul are stabilit filia!ia fa! de a"p rin!i, atunci, în privin!a stabilirii prenu"elui, se va proceda ca şi în ca(ul copiludin c s torie.

Uneori, filia!ia unui copil n scut nu este stabilit nici fa! de "a" , nici fa!tat . 3ste ca(ul copilului 0 sit, n scut deci din p rin!i necunoscu!i, precu" şi copilului abandonat de c tre "a" în spital, dac identitatea "a"ei nu poate fistabilit

Nu"ele de fa"ilie şi prenu"ele copilului n scut din p rin!i necunoscu!i sestabilesc, prin dispo(i!ie, de c tre pri"arul localit !ii unde se înre0istrea( naşterea.

c) Modificarea numelui de familie

Fiind str#ns le0at de raporturile de fa"ilie, nu"ele de fa"ilie al unei persoanefi(ice poate suferi anu"ite "odific ri deter"inate de sc i"b rile intervenite în stareacivil a acelei persoane.

Prin "odificarea nu"elui de fa"ilie în!ele0e" înlocuirea acestuia datorit unorsc i"b ri intervenite în starea civil a persoanei respective.

'c i"b rile de stare civil care conduc sau pot conduce la "odificarea nu"elui

de fa"ilie pot fi 0rupate dup cu" ur"ea(- sc i"b ri în filia!ia persoanei fi(ice/- sc i"b ri deter"inate de institu!ia adop!iei/- sc i"b ri 0enerate de institu!ia c s toriei.'c i"b rile în filia!ie care deter"in sau pot deter"ina "odificarea nu"elui de

fa"ilie sunt ur" toarele- stabilirea, prin recunoaştere voluntar sau prin ac!iune în 2usti!ie, a filia

copilului n scut din p rin!i necunoscu!i/



- stabilirea, prin recunoaştere voluntar sau prin ac!iune în 2usti!ie, a filiacopilului din afara c s toriei şi fa! de al doilea p rinte/

- ad"iterea ac!iunii în t 0 duirea paternit !ii/- ad"iterea ac!iunii în contestarea recunoaşterii voluntare de filia!ie sau ad"iterea

ac!iunii în declararea nulit !ii recunoaşterii voluntare de filia!ie, precu" şi ad"iterac!iunii în contestarea filia!iei fa! de "a" atunci c#nd filia!ia re(ult din certificade naştere f r îns a e*ista o folosin! a st rii civile confor" cu acest certificata ac!iunii în contestarea e*isten!ei î"pre2ur rilor care s fac aplicabil pre(u"!ia paternitate.

#t priveşte inciden!a institu!iei adop!iei asupra "odific rii nu"elui de fa"ilie, estnecesar s ave" în vedere nu nu"ai încuviin!area adop!iei, ci şi desfacerea adop!iei,precu" şi declararea nulit !ii :desfiin!area; adop!iei.

Aodificarea nu"elui de fa"ilie poate s intervin sau, dup ca(, intervine ca efecal înc eierii c s toriei, al divor!ului, precu" şi al declar rii nulit !ii c s torisc i"b, încetarea c s toriei prin decesul unuia dintre so!i nu atra0e niciodat

"odificarea nu"elui de fa"ilie al so!ului care a r "as în via! .d) *c/imbarea numelui de familie şi a prenumelui

Prin sc i"barea nu"elui de fa"ilie :sau a prenu"elui; se în!ele0e înlocuirea, lacerere, a nu"elui de fa"ilie :sau a prenu"elui; cu un alt nu"e de fa"ilie :cu un altprenu"e;, prin deci(ie ad"inistrativ sau dup ce a fost parcurs proceduraad"inistrativ .

e) 5etranscrierea numelui de familie şi a prenumelui

8etranscrierea nu"elui de fa"ilie şi a prenu"elui intervine atunci c#nd nu"ele defa"ilie sau prenu"ele a fost înre0istrat în actele de stare civil tradus în alt li"bdec#t cea "atern ori cu orto0rafia altei li"bi.

ererea de retranscriere se depune la serviciul public co"unitar de eviden! apersoanelor în p strarea c reia se afl re0istrele de stare civil şi se aprob de p"ar. Pe ba(a acestei aprob ri, se efectuea( "en!iune pe "ar0inea actelor de starecivil respective.

". Do%iciliul şi reşedinţa

F c#nd abstrac!ie de diferitele feluri dedomiciliu, acesta poate fi definit, în0eneral, ca acel atribut de identificare a persoanei fizice care o individualizează înspaţiu! prin indicarea unui loc av%nd această semnificaţie juridică.

5n func!ie de "odul de stabilire, do"iciliul este de trei feluri- do"iciliul de drept co"un/- do"iciliul le0al/- do"iciliul ales, nu"it şi do"iciliul conven!ional, care îns nu repre(int un

veritabil do"iciliu.



omiciliul de drept comun are ca titular, în principiu, persoana cu capacitate dee*erci!iu deplin .

5n "od e*cep!ional, şi "inorul cu capacitate de e*erci!iu restr#ns poate aveado"iciliu de drept co"un. 1stfel, autoritatea tutelar poate încuviin!a copilului, l

cererea acestuia, dup î"plinirea v#rstei de &? ani, s îşi sc i"be felul înv ! turii pre0 tirii profesionale stabilite de p rin!i ori s aib locuin!a pe care o cdes v#rşirea înv ! turii ori pre0 tirii profesionale.

5n lipsa unei dispo(i!ii le0ale care s re0le"ente(e stabilirea do"iciliului de drepco"un, ur"ea( s ad"ite" c , la "a2orat, persoana fi(ic îşi vede convertitdo"iciliul le0al în do"iciliu de drept co"un.

Prin domiciliul legal se în!ele0e acel do"iciliu care este stabilit de le0e pentruanu"ite cate0orii de persoane fi(ice.

aracteristicile do"iciliului le0al sunt ur" toarele este stabilit prin le0e/ ase"nifica!ia unei " suri de ocrotire a anu"itor persoane fi(ice/ coincide cu do"iciliulde drept co"un al persoanei fi(ice care e*ercit ocrotirea.

Potrivit actualei re0le"ent ri, au do"iciliu le0al- "inorul, care are do"iciliul le0al la p rin!ii s i sau la acela dintre p rin!i la calocuieşte statornic ori, dup ca(, la repre(entantul s u le0al sau la persoana fi(ic

sau 2uridic c reia îi este încredin!at în plasa"ent/- persoana pus sub interdic!ie 2udec toreasc , acesteia stabilindu-i-se do"icili

le0al în aceleaşi condi!ii ca în ca(ul "inorului/- persoana ocrotit prin curatel , îns nu"ai atunci c#nd curatorul este în drept s

o repre(inte, ca( în care do"iciliul curatorului coincide cu do"iciliul le0al al celuocrotit.

5n doctrin , prindomiciliul convenţional &domiciliul ales)se în!ele0e locul :adresa;stabilit: ; prin acordul de voin! al p r!ilor în vederea e*ecut rii actului 2uridic îloc sau pentru solu!ionarea liti0iului şi co"unicarea actelor de procedur .

3ste vorba despre o conven!ie accesorie, care are ca principal efect proro0areaco"peten!ei instan!ei. 1v#nd natura 2uridic a unei conven!ii accesorii, re(ult , pe de o parte,

do"iciliul conven!ional este supus cerin!elor le0ale referitoare la condi!iile şi efectactelor 2uridice, iar, pe de alt parte, îşi va 0 si aplicare re0ulaaccesorium se+uitur principale.

5n principiu, do"iciliul ales nu poate fi sc i"bat dec#t prin acordul de voin!p r!ilor. Dac îns ale0erea de do"iciliu s-a f cut e*clusiv în favoarea uneia dinp r!i, aceasta poate s renun!e la beneficiul do"iciliului ales.

'ublinie" c e*ist şi situa!ii în care do"iciliul ales nu î"brac for"a uneiconven!ii accesorii. 'pre e*e"plu, în ca(ul în care cererea de c e"are în 2udecateste for"ulat de o persoan care locuieşte în str in tate, atunci, în cererearespectiv , va trebui s "en!ione(e şi do"iciliul ales în 8o"#nia, unde ur"ea( s ise fac toate co"unic rile privind procesul/ de ase"enea, p#r#tul care locuieşte înstr in tate are obli0a!ia de a-şi ale0e do"iciliul în 8o"#nia Oart. &&$ alin. :&; pct.art. &&?& alin. :?; . proc. civ. .

Prinreşedinţă se în!ele0e acel atribut de identificare în spa!iu a persoanei fi(iceprin indicarea locuin!ei vre"elnice sau te"porare.



8eşedin!a nu pre(int caracterul de stabilitate şi nici de obli0ativitate, în sc i"bca şi do"iciliul, o persoan fi(ic nu poate avea, la un "o"ent dat, dec#t o sin0urreşedin! :unicitatea reşedin!ei;.

Drept caractere 2uridice specifice reşedin!ei, vo" re!ine vre"elnicia şi caracteru

facultativ.

#. *tarea civilă

Prin starea civilă :sau statutul civil al persoanei fi(ice; în!ele0e"mijlocul deidentificare a persoanei fizice prin indicarea calităţilor personale av%nd aceastăsemnificaţie! potrivit legii .

on!inutul st rii civile difer dup cu" aceasta este privit ca drept subiectiv cnepatri"onial sau ca su" a unor calit !i personale.

Dreptul subiectiv de individuali(are prin starea civil cuprinde ur" toarele prer

0ative posibilitatea o"ului de a se individuali(a prin starea sa civil / posibilitatea a pretinde s fie individuali(at, de c tre al!ii, prin starea sa civil / posibilitatea drecur0e, în ca( de nevoie, la for!a coercitiv a statului.

a su" a unor calit !i personale, starea civil cuprinde "ai "ulte ele"ente, din-tre care unele privesc situa!ia fa"ilial , inclusiv filia!ia şi natura acesteia :din c storie, din afara c s toriei, n scut din p rin!i necunoscu!i, adoptat, c s torit, nectorit, divor!at, v duv, rec s torit, rud sau afin cu cineva;. 1lte ele"ente co"ponentale st rii civile sunt se*ul :b rbat sau fe"eie;, v#rsta, cet !enia etc. 5n principiu, orcalitate ce produce efecte 2uridice ar putea fi inclus în starea civil . Totuşi, vo" clude în starea civil nu"ai acele calit !i inerente oric rei persoane fi(ice, iar nu diversele profesii şi func!ii, c iar dac acestea i"plic drepturi şi obli0a!ii proprii.

Diversele ele"ente ale st rii civile pot avea drept cau( fie un act 2uridic sa 2urisdic!ional :de e*e"plu, adop!ia, c s toria, divor!ul etc.;, fie un fapt 2uridicstrictosensu :spre e*e"plu, naşterea, decesul etc.;. Principalele fapte şi acte 2uridice ceprivesc starea civil a unei persoane sunt conse"nate :înre0istrate; în înscrisuri cepoart denu"irea de acte de stare civil . 1şadar, este necesar s defini" no!iunilede înre0istr ri de stare civil şi de acte de stare civil .

Prinînregistrări de stare civilă în!ele0e" acele opera!iuni 2uridice de conse"nare, în re0istrele de stare civil , a faptelor şi actelor 2uridice ce privesc starea civprecu" şi a altor ele"ente prev (ute de le0e, opera!iuni efectuate, în condi!iile le0iide c tre or0anele cu atribu!ii de stare civil .

3*ist dou cate0orii :feluri; de înre0istr ri de stare civil

- înre0istr ri sub for"aîntocmirii actelor de stare civilă. 1ceast for" esteutili(at în ca(ul naşterii, al c s toriei şi al decesului, întoc"indu-se, în "od corespun( tor, actul de naştere, actul de c s torie şi actul de deces/

- înre0istr ri sub for"aînscrierii de menţiuni marginale în registrele de stare civilă&pe actele de stare civilă). 1ceast for" este utili(at în ca(ul stabilirii filia!iei fa! d"a" , al stabilirii filia!iei fa! de tat , al încuviin! rii adop!iei, al desfiin! ridesfacerii adop!iei, al desfacerii :divor!ului;, desfiin! rii sau încet rii c s torisc i"b rii nu"elui pe cale ad"inistrativ , al sc i"b rii se*ului etc.



entrali(atorul înre0istr rilor de stare civil este actul de naştere, întruc#t ori"odificare intervenit în starea civil a unei persoane se co"unic autorit !ii ad"inistra!iei publice locale unde s-a întoc"it actul de naştere al persoanei respective învederea înscrierii "en!iunii corespun( toare.

,ctele de stare civilă sunt acele acte :instrumentum;, din re0istrele de stare civil , în care sunt conse"nate, de c tre or0anele cu atribu!ii de stare civil , în condi!iile0ii, ele"entele st rii civile.

$n sens restr%ns, actele de stare civil sunt nu"ai actul de naştere, actul dec s torie şi actul de deces.

$n sens mai larg , ur"ea( a fi incluse în cate0oria actelor de stare civil şicertificatele eliberate pe ba(a celor trei acte de stare civil :certificatul de naştercertificatul de c s torie şi certificatul de deces;, precu" şi duplicatele acestocertificate, eliberate în condi!iile le0ii.

8e0i"ul 2uridic al actelor de stare civil cuprinde re0ulile referitoare înre0istrarea lor ini!ial , anu"ite re0uli privind reconstituirea şi întoc"irea ulterioa

precu" şi o serie de re0uli referitoare la anularea :desfiin!area;, "odificarea,rectificarea şi co"pletarea actelor de stare civil şi ale "en!iunilor de pe acestea.Prinacţiuni de stare civilă dese"n " acele ac!iuni în 2usti!ie care au ca obiect

ele"ente de stare civil . 1c!iunile de stare civil nu trebuie confundate cu ac!iunile în 2usti!ie ce priv

anularea :desfiin!area;, "odificarea, rectificarea şi co"pletarea actelor de stare civilori "en!iunilor înscrise pe "ar0inea acestora.

riteriul principal de diferen!iere între cele dou cate0orii de ac!iuni în 2usticonstituie obiectul ac!iunii. 1c!iunea de stare civil are ca obiect un ele"ent al stcivile, pe c#nd ac!iunea referitoare la anularea :desfiin!area;, "odificarea, rectificaresau co"pletarea actelor de stare civil ori "en!iunilor înscrise pe "ar0inea acestora

are ca obiect înre0istrarea de stare civil , deci nu priveşte starea civil , ci doar "odu în care aceasta :le0al"ente şi precis stabilit ; a fost înre0istrat în re0istrele de starecivil . 5n alte cuvinte, prin ac!iunile din aceast din ur" cate0orie nu se contestnici nu se solicit sc i"barea vreunui ele"ent de stare civil , deci aceste ac!iuni nusunt de natur s sc i"be însuşi statutul civil al persoanei.

Pe l#n0 deosebirile referitoare la obiect, între cele dou cate0orii de ac!iuni 2usti!ie "ai e*ist şi alte diferen!ieri i"portante, anu"e sub aspectul te"eiului 2uridical co"peten!ei, al inciden!ei prescrip!iei e*tinctive etc.

De re0ul , în doctrin ,după obiectul sau finalitatea lor! acţiunile de stare civilăsunt clasificate în

- acţiuni în reclamaţie de stat! adic acele ac!iuni prin care se ur" reşte ob!inerea

altei st ri civile :"ai e*act, altui ele"ent de stare civil ; dec#t cea e*istent la datintent rii ac!iunii. 'unt incluse în aceast cate0orie ac!iunea în stabilirea "aternitşi ac!iunea în stabilirea paternit !ii/

- acţiuni în contestaţie de stat , adic acele ac!iuni prin care se ur" reşte înl -turarea unei st ri civile :"ai e*act, a unui ele"ent de stare civil ;, pretins nereale, ş înlocuirea ei cu alta, pretins real , de e*e"plu, ac!iunea în t 0 duirea paternitac!iunea în contestarea recunoaşterii voluntare de "aternitate sau de paternitate,



ac!iunea în nulitatea c s toriei, ac!iunea în nulitatea adop!iei, ac!iunea în nulitarecunoaşterii voluntare de "aternitate sau de paternitate etc./

- acţiuni în modificare de stat , adic acele ac!iuni prin care se ur" reşte osc i"bare, doar pentru viitor, în starea civil a persoanei, cea anterioar nefiin

contestat . 3ste ca(ul ac!iunii de divor!, al ac!iunii în desfacerea adop!iei şi al ac!iuprin care se solicit sc i"barea se*ului.O altă clasificare a acţiunilor de stare civilă se poate face în func!ie de sfera

persoanelor îndrept !ite s le e*ercite, deciîn raport de legitimarea procesualăactivă, distin0#ndu-se

- ac!iuni ce pot fi pornite nu"ai de c tre titularul st rii civile. 1ceast cate0oinclude ac!iunea de divor!, precu" şi ac!iunea în declararea nulit !ii relative c s toriei/

- ac!iuni ce pot fi pornite de titular, de repre(entantul le0al al acestuia şi de prcuror, eventual şi de alte or0ane sau persoane e*pres prev (ute de le0e, nu îns deorice persoan care ar 2ustifica un interes :ac!iunea în stabilirea "aternit !ii, ac!iun

în stabilirea paternit !ii, ac!iunea în t 0 duirea paternit !ii, ac!iunea în desfaceadop!iei;/- ac!iuni ce pot fi pornite de orice persoan interesat :ac!iunea în contestare

recunoaşterii voluntare de "aternitate, ac!iunea în contestarea recunoaşterii voluntare de paternitate, ac!iunea în contestarea filia!iei fa! de "a" atunci c#nd filia!ire(ult din certificatul de naştere f r îns a e*ista o folosin! a st rii civile confocu acest certificat, ac!iunea în contestarea e*isten!ei î"pre2ur rilor care s facaplicabil pre(u"!ia de paternitate, ac!iunea în declararea nulit !ii absolute c s toriei, ac!iunea în declararea nulit !ii absolute a adop!iei;.

1c!iunile de stare civil sunt ac!iuni nepatri"oniale, astfel înc#t, în principiu, ele sunt supuse prescrip!iei e*tinctive.

De la re0ula i"prescriptibilit !ii ac!iunilor de stare civil e*ist ur" toare*cep!ii ac!iunea în declararea nulit !ii relative a c s toriei/ ac!iunea în t 0 dpaternit !ii/ ac!iunea în stabilirea paternit !ii :preci( " c ac!iunea în stabilipaternit !ii poate fi introdus oric#nd de copil ) art. <% . fa". ) fiind i"prescriptib în ti"pul vie!ii acestuia;.

6!. CAPACITATEA CIVIL- A PER*OA)EI 2I,ICE

. )oţiune

Prin capacitatea civil a persoanei fi(ice în!ele0e" acea parte a capacit !ii 2uridce, ce const în aptitudinea persoanei fi(ice de a avea drepturi subiective civile obli0a!ii civile şi în aptitudinea de a dob#ndi şi e*ercita drepturi subiective civile, cu" şi de a-şi asu"a şi e*ecuta obli0a!ii civile, prin înc eierea de acte 2uridice civile

apacitatea civil a persoanei fi(ice este alc tuit din dou ele"ente- capacitatea de folosin! /- capacitatea de e*erci!iu.



!. Ca4acitatea civilă de $olosinţă a 4ersoanei $i:ice

apacitatea civilă de folosinţă a persoanei fizice este acea parte a capacit !ii civile

care const înaptitudinea persoanei fizice de a avea drepturi subiective civile şiobligaţii civile.apacitatea civil de folosin! a persoanei fi(ice pre(int ur" toarele caractere 2u

dice le0alitate, 0eneralitate, inalienabilitate, intan0ibilitate, e0alitate şi universalitateapacitatea civil de folosin! a persoanei fi(ice începe, în principiu, de la da

naşterii.De la aceast re0ul e*ist îns o e*cep!ie, în sensul c drepturile copilului sunt

cunoscute de la concep!iune, îns nu"ai dac el se va naşte viu )infans conceptus pro nato /abetur +uoties de commodis eius agitur .

on!inutul capacit !ii civile de folosin! a persoanei fi(ice este dat de aptitudinpersoanei fi(ice de a avea toate drepturile subiective şi obli0a!iile civile. 1cest connut se ob!ine din reunirea a dou laturi latura activ , adic aptitudinea persoafi(ice de a avea drepturi subiective civile/ latura pasiv , adic aptitudinea persoanfi(ice de a avea obli0a!ii civile.

5ntinderea real a con!inutului capacit !ii civile de folosin! a persoanei fi(icdeter"in îns prin luarea în considerare a în0r dirilor acestei capacit !i, astfel cuacestea sunt stabilite prin diverse acte nor"ative.

1şadar, în con!inutul capacit !ii civile de folosin! a persoanei fi(ice nu indrepturile inter(ise prin în0r dirile capacit !ii de folosin! şi nici cele apar!in#nd ra"uri de drept.

5n0r dirile capacit !ii civile de folosin! a persoanei fi(ice nu pot e*ista dec#ca(urile şi condi!iile prev (ute e*pres de le0e, put#nd fi calificate ca incapacit:speciale; de drept civil.

apacitatea civil de folosin! a persoanei fi(ice încetea( o dat cu "oarteapersoanei, data "or!ii fiind şi data încet rii acestei capacit !i.

Poate fi vorba fie de omoarte constatată fizic :direct, adic prin e*a"inareacadavrului;, fie de omoarte declarată pe cale judecătorească.

#t priveşte declararea 2udec toreasc a "or!ii, trebuie deosebite dou situa!iia; declararea 2udec toreasc a "or!ii precedat de declararea 2udec toreasc

dispari!iei/b; declararea 2udec toreasc a "or!ii neprecedat de declararea 2udec toreasc

a dispari!iei.a; Pentru declararea 2udec toreasc a "or!ii în situa!ia de drept co"un, deci

precedat de declararea dispari!iei, trebuie îndeplinite cu"ulativ, trei condi!ii de fon- s e*iste o ot r#re definitiv prin care s-a declarat dispari!ia, care s fi f

afişat , în e*tras, la uşa instan!ei şi a pri" riei ulti"ului do"iciliu al celui disp ruti"p de >% de (ile/

- de la data afiş rii e*trasului de pe ot r#rea prin care s-a declarat dispari!ia strecut cel pu!in şase luni/

- de la data ulti"elor ştiri din care re(ult c persoana era în via! s fi trecut cpu!in patru ani.

b; Pentru declararea "or!ii unei persoane neprecedat de declararea dispari!iei,trebuie îndeplinite, cu"ulativ, dou condi!ii de fond



- persoana s fi disp rut într-o î"pre2urare e*cep!ional , care îndrept !eşte a spresupune decesul, precu" fapte de r (boi, accident feroviar, naufra0iu şi altelease" n toare :cutre"ur, accident aviatic, inunda!ie etc.;/

- s fi trecut cel pu!in un an de la data la care a avut loc î"pre2urarea în care a

disp rut persoana respectiv .

". Ca4acitatea civilă de e erciţiu a 4ersoanei $i:ice

apacitatea civil de e*erci!iu a persoanei fi(ice este acea parte a capacit !ii civicare const în aptitudinea persoanei fi(ice de a dob#ndi şi e*ercita dreptursubiective civile, precu" şi de a-şi asu"a şi e*ecuta obli0a!ii civile, prin înc eiere

de acte 2uridice civile.Pre"isele capacit !ii civile de e*erci!iu a persoanei fi(ice sunt, pe de o partee*isten!a capacit !ii civile de folosin! , iar, pe de alt parte, e*isten!a discern "#tului, adic e*isten!a puterii individului de a-şi repre(enta corect consecin!ele 2uriale "anifest rii sale de voin! :aceast pre"is se aprecia( în raport cu v#rsta,precu" şi cu starea s n t !ii "in!ii;.

Din perspectiva capacit !ii civile de e*erci!iu a persoanei fi(ice, trebuie deosebi" trei situa!ii

- lipsa capacit !ii civile de e*erci!iu/- capacitatea civil de e*erci!iu restr#ns /- capacitatea civil de e*erci!iu deplin .

aracterele 2uridice ale capacit !ii civile de e*erci!iu :depline şi restr#nse;persoanei fi(ice sunt ur" toarele le0alitatea, 0eneralitatea, inalienabilitatea, intan0bilitatea, e0alitatea.

'unt lipsi!i de capacitate de e*erci!iu- "inorii care nu au î"plinit v#rsta de &? ani/- persoanele puse sub interdic!ie 2udec toreasc . 5n ca(ul persoanelor lipsite de capacitate civil de e*erci!iu intervine repre(entar

le0al , în sensul c , pentru aceste persoane, actele 2uridice se înc eie drepre(entan!ii lor le0ali, adic , dup ca(, de p rin!i ori p rinte, tutore sau curator.

De re!inut c , în ca(ul c#nd repre(entantul le0al ar ur"a s înc eie, pentru incapabil, un act 2uridic de dispo(i!ie, este necesar încuviin!area prealabil a autorit

tutelare. 5n ca(ul incapabililor nu este totuşi vorba despre o veritabil şi total lips a cacit !ii de e*erci!iu, deoarece, acestora li se recunoaşte :uneori, c iar şi în lipsa undispo(i!ii le0ale e*prese; dreptul de a efectua în "od valabil anu"ite acte 2uridice.

1şadar, c iar pentru lipsa capacit !ii de e*erci!iu e*ist un "ini"u" de con!inute*pri"at în dou cate0orii de acte 2uridice patri"oniale, precu" şi în anu"ite acte 2uridice nepatri"oniale ce pot fi înc eiate valabil de c tre incapabil.



1ctele 2uridice patrimoniale care pot fi înc eiate de c tre cel lipsit de capacitatecivil de e*erci!iu, deci f r a interveni repre(entarea le0al , sunt ur" toarele

- actele 2uridice de conservare/- actele 2uridice " runte, care se înc eie aproape (ilnic, pentru nevoile obişnuite.

De ase"enea, le0ea prevede posibilitatea pentru cel lipsit de capacitate dee*erci!iu de a face anu"ite acte 2uridicenepatrimoniale, precu" ascultarea"inorului care a î"plinit v#rsta de &% ani în vederea adop!iei, ascultarea "inorulucare a î"plinit &% ani în vederea stabilirii do"iciliului s u le0al, a încredin! riidup ca(, a reîncredin! rii sale unuia dintre p rin!i etc.

apacitatea civil de e*erci!iu restr#ns se dob#ndeşte la î"plinirea v#rstei de &ani, cu e*cep!ia ca(ului în care, în acel "o"ent, "inorul se afl sub interdic!ie 2ude-c toreasc . Dac "inorul a fost pus sub interdic!ie, iar aceasta se ridic în interval în care el are între &? şi &C ani, capacitatea de e*erci!iu restr#ns va începe pe daridic rii interdic!iei.

'pecificul capacit !ii civile de e*erci!iu restr#nse const în aceea c "inorul într

&?-&C ani are posibilitatea s înc eie personal acte 2uridice civile, îns , pentruvalabil înc eiate, "inorul are nevoie, în principiu, de anu"ite încuviin! ri prealabile 1nu"ite acte 2uridice civile pot fi înc eiate personal şi singur de către minorul cu

capacitate de e"erciţiu restr%nsă, deci f r a fi nevoie de vreo încuviin!are prealabil3ste vorba de ur" toarele acte 2uridice patri"oniale

- actele 2uridice pe care le putea înc eia valabil şi p#n la î"plinirea v#rstei de &ani :actele 2uridice de conservare şi actele " runte;/

- depo(itul special la .3. ./- actele 2uridice de ad"inistrare, în " sura în care acestea nu sunt le(ionare

pentru cel cu capacitate de e*erci!iu restr#ns /- "inorul care a î"plinit &< ani poate s dispun , prin testa"ent, de 2u" tate din

ceea ce ar fi putut dispune dac ar fi fost "a2or.Dintre actele 2uridice civile nepatri"oniale sau care apar!in altor ra"uri de drept cpot fi efectuate, în "od valabil, de c tre cel cu capacitate civil de e*erci!iu restr#nssin0ur, "en!ion " ascultarea în vederea stabilirii do"iciliului le0al, încredin! rii sreîncredin! rii/ ascultarea în vederea încuviin! rii adop!iei/ solicitarea sc i"b riic tre autoritatea tutelar , a felului înv ! turii ori pre0 tirii profesionale, precu" locuin!ei/ intentarea, de c tre "a"a "inor , a ac!iunii în stabilirea paternit !ii, înu"ele copilului acesteia din afara c s toriei/ înc eierea c s toriei de c tre "inocare a î"plinit v#rsta de &< ani sau, dup ca(, v#rsta de &9 ani/ înc eierea, de c t"inorul care a î"plinit &< ani, a unui contract individual de "unc etc.

1lte acte 2uridice patri"oniale pot fi înc eiate valabil de c tre "inorul cu capacita

de e*erci!iu restr#ns nu"aicu încuviinţarea prealabilă a ocrotitorului legal:p rin!iiori p rintele, tutorele sau curatorul;. Fac parte din aceast cate0orie actele 2uridicivile de ad"inistrare, at#t cele privitoare la un bunut singuli , c#t şi cele privitoare laun patri"oniu. 7ncuviin!area prealabil din partea ocrotitorului le0al trebuie s fie dpentru fiecare act 2uridic în parte.

Trebuie îns re!inut c dac "inorul cu capacitate de e*erci!iu restr#ns înc esin0ur un act 2uridic de ad"inistrare, deci f r încuviin!area prealabil a ocrotitor



le0al, actul respectiv va putea fi anulat nu"ai în ca(ul în care el este le(ionar pentru"inor ) minor restituitur non tan+uam minor! sed tan+uam laesus.

#t priveşte actele 2uridice de dispo(i!ie :înstr inarea, 0revarea unui bun cusarcin real , renun!area la un drept, tran(ac!ia, acceptarea unei succesiuni;, aces-

tea se înc eie personal de c tre "inorul cu capacitate de e*erci!iu restr#ns , darcudublă încuviinţare prealabilă! at%t a ocrotitorului legal! c%t şi a autorităţii tutelare# 5n sf#rşit, e*ist şi acte 2uridice civile care, deşi per"ise "a2orului, suntinterzise

minorului! inclusiv celui cu capacitate de e"erciţiu restr%nsă. 1stfel, "inorul nu poates fac , nici c iar cu încuviin!are, dona!ii, şi nici s 0arante(e obli0a!iile altuiaase"enea, nu sunt valabile actele 2uridice înc eiate între "inor, pe de o parte, şi, pede alt parte, tutore, so!ul acestuia, o rud în linie dreapt ori fra!ii sau surortutorelui.

on!inutul capacit !ii civile de e*erci!iu depline este dat de aptitudinea 0eneralabstract a celui în cau( de a înc eia, personal şi sin0ur, toate actele 2uridice prcare dob#ndeşte sau e*ercit drepturi subiective civile ori îşi asu" sau e*ecut

obli0a!ii civile, cu e*cep!ia actelor 2uridice care sunt oprite de le0e, prin instituunor incapacit !i speciale de folosin! .apacitatea civil de e*erci!iu deplin se dob#ndeşte &.prin î"plinirea v#rstei

&C ani, afar de ca(ul în care persoana respectiv este pus sub interdic! 2udec toreasc / $. prin înc eierea c s toriei de c tre "inorul care a î"plinit v#rsde &< ani :în acest ca( îns sunt necesare un avi( "edical şi încuviin!area p rin!ilos i ori, dup ca(, a tutorelui ori autori(area direc!iei 0enerale de asisten! socialprotec!ia copilului în a c rei ra( teritorial îşi are do"iciliul "inorul;/ >. prin ridicainterdic!iei 2udec toreşti :instituite înainte ca persoana s fi î"plinit &C ani; la"o"ent ulterior celui la care persoana a î"plinit &C ani.

apacitatea civil de e*erci!iu deplin încetea( &. odat cu încetarea capaci

civile de folosin! , deci prin "oarte/ $. prin punerea sub interdic!ie 2udec toreas:c#nd persoana în cau( trece în situa!ia de persoan lipsit de capacitate civil de*erci!iu;/ >. prin desfiin!area :anularea; c s toriei înainte ca "inorul s fi î"plinit ani :c#nd "inorul în cau( trece în situa!ia de persoan cu capacitate civil de*erci!iu restr#ns ;.

6". OCROTIREA PER*OA)EI 2I,ICE PRI) 9I LOACE DE DREPT CIVIL

Pentru anu"ite cate0orii de persoane fi(ice aflate în situa!ii speciale datorit v#rstest rii de s n tate "intal sau altor î"pre2ur ri deosebite, le0ea civil ofer "i2loa

proprii de ocrotire. 3ste vorba despre ocrotirea "inorilor, a aliena!ilor şi debililor "intaa bolnavilor psi ic periculoşi, precu" şi a unor persoane fi(ice care, deşi au capacitatede e*erci!iu deplin , se afl în anu"ite situa!ii deosebite, prev (ute de le0e.

6#. Test




&. apacitatea civil de folosin! a persoanei fi(ice.$. Natura 2uridic a atributelor de identificare a persoanei fi(ice.>. Do"iciliul şi reşedin!a ) atribute de identificare a persoanei fi(ice.

E"emplu de test grilă'

&. apacitatea de folosin!a; a persoanei fi(ice începe de la data î"plinirii v#rstei de &C ani/ b; este recunoscut tutur

oa"enilor/ c; a persoanei fi(ice încetea( prin punerea acesteia sub interdic!ie 2udec toreasc .$. Declararea 2udec toreasc a dispari!iei a; atra0e încetarea capacit !ii de folosin! a celui

disp rut/ b; repre(int o condi!ie pentru declararea 2udec toreasc a "or!ii în situa!ia de drept co"uc; ec ivalea( cu punerea sub interdic!ie a persoanei disp rute.

61. &ibliogra$ie obligatorie- - Gabriel Boroi, rept civil# Partea generală# Persoanele, edi!ia a 7H-a, revi(uit şi ad u0it de

arla 1le*andra 1n0 elescu, 3ditura Ja"an0iu, Bucureşti, $%&%, p. >?<-?>&/- G eor0 e Beleiu, rept civil rom%n# ntroducere în dreptul civil# *ubiectele dreptului civil , edi!ia a

K7-a rev (ut şi ad u0it de Aarian Nicolae şi Petric Truşc , 3ditura Universul 6uridic, Bucu$%% , p. >&&-?>&.



(nitatea de +nvăţare nr. 1PER*OA)A (RIDIC-

Cu4rins5@&. No!iune. 3le"ente constitutive. 7dentificare.@$. 5nfiin!area persoanelor 2uridice.@>. apacitatea civil a persoanei 2uridice.@?. 8eor0ani(area persoanelor 2uridice.@9. 5ncetarea persoanelor 2uridice.@<. Test.@ . Biblio0rafie obli0atorie.


⇒ defini!i persoana 2uridic /⇒ anali(a!i ele"entele constitutive şi identificarea persoanei 2uridice/⇒ anali(a!i aspecte privitoare la capacitatea civil a persoanei 2uridice/⇒ pre(enta!i institu!ia reor0ani( rii persoanei 2uridice/⇒ anali(a!i încetarea persoanelor 2uridice.

6 . )O/I()E. ELE9E)TE CO)*TIT(TIVE. IDE)TI2ICARE

Persoan 2uridic esteentitatea :ansa"blul de ele"ente u"ane şi "ateriale;care! îndeplinind condiţiile prevăzute de lege! este titulară de drepturi şi obligaţii .

Pentru a avea calitatea de persoan 2uridic , entitatea trebuie s întruneascur" toarele cerin!e, cu"ulativ

- s aib o or0ani(are de sine st t toare, deci o or0ani(are proprie/- s aib un patri"oniu propriu/- s aib un scop propriu.3le"entele constitutive ale persoanei 2uridice pre(int ur" toarelecaractere- sunt le0ale, în sensul c ele sunt instituite prin le0e şi nu"ai un act nor"ativ

poate institui sau poate circu"stan!ia un ase"enea ele"ent constitutiv/- sunt 0enerale, adic sunt aplicabile tuturor cate0oriilor de persoane 2uridice, de

orice entitate, pentru a dob#ndi personalitate 2uridic , trebuie s întruneasc cele ele"ente constitutive/



- sunt cu"ulative, deci entitatea trebuie s întruneasc toate cele trei ele"entepentru e*isten!a calit !ii de persoan 2uridic , lipsa oric ruia dintre acestea avdrept consecin! ine*isten!a personalit !ii 2uridice/

- sunt e*clusive, adic cele trei ele"ente "en!ionate sunt nu nu"ai necesare, ci şi

suficiente pentru ca entitatea s dob#ndeasc , în condi!iile prev (ute de le0personalitate 2uridic . 5n actele nor"ative aplicabile anu"itor cate0orii de persoane 2uridice, e*ist

dispo(i!ii care circu"stan!ia( un ele"ent constitutiv ori altul.Prin identificarea persoanei 2uridice se în!ele0e individuali(area acesteia

raporturile 2uridice la care particip ca subiect de drept distinct. ,tributele de identificare a persoanei juridice sunt ur" toarele- denumirea, prin care se în!ele0e acel atribut de identificare a persoanei 2uridic

ce const în cuv#ntul sau 0rupul de cuvinte stabilit, cu aceast se"nifica!ie, îcondi!iile le0ii :atributul de identificare a persoanei 2uridice care corespunde nu"epentru persoana fi(ic ;/

- sediul , prin care se dese"nea( atributul de identificare a persoanei 2uridice prinindicarea unui anu"it loc, stabilit cu aceast se"nifica!ie, în condi!iile le0ii :atribude identificare a persoanei 2uridice care corespunde do"iciliului pentru persoanfi(ic ;/

- naţionalitatea, adic apartenen!a la un anu"it stat :atributul de identificare apersoanei 2uridice ec ivalent cet !eniei pentru persoana fi(ic ;/

- contul bancar /- codul fiscal /- numărul de înmatriculare în registrul comerţului sau, dup ca(, nu" rul de

în"atriculare în registrul bancar ori numărul de înscriere în registrul persoanelor juridice/

- capitalul social /- firma :denu"irea sub care persoanele 2uridice care au calitatea de co"erciant îşie*ercit co"er!ul şi se"nea( , cu preci(area c fir"a este un atribut de identificarea oric rui co"erciant, deci şi a co"erciantului persoan fi(ic ;/

- emblema :se"nul sau denu"irea care deosebeşte o anu"it persoan 2uridicde altele ce desf şoar acelaşi fel de activitate;/

- marca :se"nul susceptibil de repre(entare 0rafic servind la deosebireaproduselor sau a serviciilor unei persoane de produsele sau serviciile ce apar!in altopersoane;/

- telefon! fa"! tele" .

6!. )2II)/AREA PER*OA)ELOR (RIDICE

Prinînfiinţarea persoanei juridice se în!ele0ecrearea! în condiţiile legii! a acestuisubiect de drept .

5n unele situa!ii, înfiin!area unei persoane 2uridice presupune un sin0ur act 2urc ruia le0ea îi recunoaşte acest efect creator. 5n alte situa!ii, înfiin!area unei perso



ne 2uridice presupune o serie de opera!iuni 2uridice, care, nu"ai luate î"preunconduc la crearea persoanei 2uridice respective.

+e0ea re0le"entea( patru "oduri de înfiin!are a persoanelor 2uridice, anu"e- prin actul de dispo(i!ie al or0anului de stat co"petent/

- prin actul de înfiin!are al celor care o constituie, recunoscut de or0anuco"petent a verifica le0alitatea înfiin! rii :prin actul de înfiin!are recunoscut;/- prin actul de înfiin!are al celor care o constituie, cu prealabila autori(are

or0anului co"petent a aprecia oportunitatea înfiin! rii :prin actul de înfiin!aautori(at;/

- printr-un alt "od re0le"entat de le0e.

6". CAPACITATEA CIVIL- A PER*OA)EI (RIDICE

5n lipsa unei defini!ii le0ale, princapacitatea civilă a persoanei juridice vo"dese"na aptitudinea de a avea drepturi subiective civile şi obligaţii civile&capacitatea civilă de folosinţă)! precum şi aptitudinea de a dob%ndi şi e"ercitdrepturi subiective civile şi de a(şi asuma şi îndeplini obligaţii civile! prin înc/eierede acte juridice! de către organele sale de conducere &capacitatea civilă de e"erciţiu).

apacitatea civil a persoanei 2uridice este nu"ai o parte din capacitatea 2uridi:nu"it şi capacitate de drept sau personalitate 2uridic ; a acesteia, deci, este ocapacitate de ra"ur , adic o capacitate de drept civil.

#t priveşte începutul capacit !ii de folosin! deplin a persoanei 2uridice, ledistin0e între persoanele 2uridice supuse înre0istr rii şi celelalte persoane 2urid:adic persoanele 2uridice nesupuse înre0istr rii;. 1stfel, persoanele 2uridice ca

sunt supuse înre0istr rii dob#ndesc capacitatea de folosin! de la data înre0istrlor. Persoanele 2uridice nesupuse înre0istr rii dob#ndesc capacitatea de folosin! ,func!ie de "odul de înfiin!are aplicabil, dup ca(, de la data actului de dispo(i!ie cale înfiin!ea( , de la data recunoaşterii actului de înfiin!are, de la data autori( înfiin! rii, de la data îndeplinirii altei cerin!e pe care le0ea o prevede.

Prin e*cep!ie, unele persoane 2uridice au ocapacitate de folosinţă anticipată &nu(mită şi limitată sau restr%nsă), în ca(urile şi în condi!iile prev (ute de art. >> alin. :>din Decretul nr. >&I& 9?, confor" c ruia, Lc iar înainte de data înre0istr rii sadata actului de recunoaştere ori de data îndeplinirii celorlalte cerin!e ce ar fi prev (te, persoana 2uridic are capacitate c iar de la data actului de înfiin!are c#t privedrepturile constituite în favoarea ei, îndeplinirea obli0a!iilor şi a oric ror " s

preli"inare ce ar fi necesare, dar nu"ai întruc#t acestea sunt cerute pentru ca per-soana 2uridic s ia fiin! în "od valabil”.on!inutul capacit !ii de folosin! a persoanei 2uridice este deter"inat de scop

:obiectul de activitate; pentru care a fost înfiin!at . u" scopul nu este acelaşi lafiecare persoan 2uridic , re(ult c nici capacitatea de folosin! nu este aceepentru toate persoanele 2uridice, ci difer dup specialitatea fiec reia.

1şadar, capacitatea de folosin! a persoanei 2uridice cuprinde aptitudinea 0eneral şi abstract de a avea toate acele drepturi şi obli0a!ii care servesc reali( r



scopului pentru care persoana 2uridic a fost înfiin!at . Toc"ai de aceea, în doctrinse vorbeşte despre principiul specialit !ii capacit !ii de folosin! a persoanei 2uriprincipiu consacrat, cu caracter 0eneral, de art. >? din Decretul nr. >&I& 9?, cdispune c Lpersoana 2uridic nu poate avea dec#t acele drepturi care corespun

scopului ei, stabilit prin le0e, actul de înfiin!are sau statut”.apacitatea de folosin! a persoanei 2uridice se sf#rşeşte o dat cu încetarefiin!ei :desfiin!area; acesteia. 5ncetarea persoanei 2uridice poate avea loc printr-udin ur" toarele "oduri reor0ani(area sub for"a co"as rii ori a divi( rii totale/di(olvarea/ transfor"area.

Persoana 2uridic trebuie s participe la circuitul civil şi prin înc eierea de a 2uridice civile, acte a c ror esen! o repre(int "anifestarea de voin! . Toc"ai daceea, le0iuitorul a adoptat solu!ia consider rii voin!ei unei persoane sau unor pesoane din colectivul persoanei 2uridice ca fiind îns şi voin!a persoanei 2urirespective.

Capacitatea de e"erciţiu a persoanei juridicese pune în valoare prin or0anele sale

de conducere. 5n acest sens, art. >9 din Decretul nr. >&I& 9? stabileşte ur" toarepersoana 2uridic îşi e*ercit drepturile şi îşi îndeplineşte obli0a!iile prin or0anelede conducere/ actele 2uridice f cute de or0anele persoanei 2uridice, în li"iteputerilor ce le-au fost conferite, sunt actele persoanei 2uridice îns şi/ faptele licite ilicite s v#rşite de or0anele sale obli0 îns şi persoana 2uridic , dac au fost înplinite cu prile2ul e*ercit rii func!iilor lor/ faptele ilicite atra0 şi r spunderea persa celui ce le-a s v#rşit, at#t fa! de ter!i, c#t şi fa! de persoana 2uridic .

5nceputul capacit !ii de e*erci!iu a persoanei 2uridice este dat de "o"entul înfiinrii acesteia, îns , reali(area efectiv a capacit !ii de e*erci!iu astfel dob#ndit econdi!ionat , în practic , de dese"narea or0anelor sale de conducere. 4r0anele deconducere şi "odurile de constituire a acestora sunt re0le"entate de o serie de acte

nor"ative ce privesc or0ani(area şi func!ionarea diferitelor cate0orii de persoane 2uridice.on!inutul capacit !ii de e*erci!iu a persoanei 2uridice este deter"inat de dou

li"ite capacitatea de folosin! şi pluralitatea or0anelor de conducere ale persoan 2uridice respective.

'f#rşitul capacit !ii de e*erci!iu a persoanei 2uridice corespunde cu încetarecapacit !ii sale de folosin! .

6#. REOR'A)I,AREA PER*OA)ELOR (RIDICE

5n doctrin ,reorganizarea este definit ca fiind operaţiunea juridică ce cuprindecel puţin două persoane juridice şi care produce efecte creatoare! modificatoare saude încetare a lor .

Din aceast defini!ie, re(ult cu claritate cele dou ele"ente care sunt de esen!areor0ani( rii

- reor0ani(area antrenea( cel pu!in dou persoane 2uridice/



- reor0ani(area presupune efecte creatoare, "odificatoare sau e*tinctive, care seproduc toate ori în parte, în func!ie de for"ele reor0ani( rii.

'ublinie" îns c , uneori, c iar şi în anu"ite acte nor"ative, cuv#ntul reor0ani-(are este folosit şi cu un alt în!eles, dese"n#nd fie o restructurare aplicabil unei sin

0ure persoane 2uridice, fie o refor" econo"ico-social .8eor0ani(area cunoaşte dou for"e- comasarea, care se poate reali(a fie prinabsorbţie, fie prinfuziune/- divizarea, care poate s fie odivizare totală sau o divizare parţială. 1tra0e" aten!ia c aceasta este ter"inolo0ia utili(at în Decretul nr. >&I& 9?

5ns , in re0le"entarea privind asociatiile si fundatiile :4.G. nr. $<I$%%%;, precu" le0isla!ia co"ercial , în ceea ce priveşte pri"a for" de reor0ani(are, se foloseşte oalt ter"inolo0ie, vorbindu-se despre fu(iune :ec ivalenta co"as rii din dreptuco"un;, care se poate reali(a fie prin absorb!ie, fie prin contopire :ec ivalenta fu(iunii din dreptul co"un;.

,bsorbţia este acea for" de co"asare care const în încorporarea unei per-

soane 2uridice, care îşi încetea( e*isten!a, într-o alt persoan 2uridic , ce îşi sreşte astfel activitatea. 1şadar, în ca(ul absorb!iei nu dispar toate persoanele 2uridici"plicate în aceast for" de reor0ani(are, ci nu"ai persoana 2uridic absorbit , însc i"b, persoana 2uridic absorbant îşi continu e*isten!a ca subiect de drept.

8uziunea este acea for" de co"asare care const în unirea :contopirea; a dousau "ai "ulte persoane 2uridice, care îşi încetea( e*isten!a, înfiin!#ndu-se astfel onou persoan 2uridic . 'e observ c în ca(ul acestei for"e de reor0ani(are disparca subiecte de drept, toate persoanele 2uridice i"plicate, iar în locul lor apare o noupersoan 2uridic , deci un subiect de drept distinct de cele e*istente anterior.

ivizarea totalăeste acea for" de divi(are care const în î"p r!irea între0uluipatri"oniu al unei persoane 2uridice, care îşi încetea( e*isten!a, între dou sau "a

"ulte persoane 2uridice e*istente sau care iau astfel naştere. Prin ur"are, persoana 2uridic supus divi( rii totale dispare ca subiect de drept, îns , apari!ia unui subiect de drept nu este de esen!a divi( rii totale, deoarece patri"oniul poate fitrans"is c tre dou :sau "ai "ulte; subiecte de drept de2a e*istente şi care nu vorsuferi dec#t "odific ri cantitative.

ivizarea parţială este acea for" a divi( rii care const în desprinderea uneip r!i din patri"oniul unei persoane 2uridice, care îşi "en!ine fiin!a, şi trans"itereacestei p r!i c tre una sau "ai "ulte persoane 2uridice e*istente sau care se înfiin!ea( în acest fel. 1şadar, persoana 2uridic supus divi( rii par!iale nu dispca subiect de drept, ci îşi continu e*isten!a, îns cu un patri"oniu di"inuat.

61. )CETAREA PER*OA)ELOR (RIDICE

5ncetarea persoanei 2uridice poate avea loc printr-unul din ur" toarele "oduri- reor0ani(area sub for"a co"as rii :absorb!ia şi fu(iunea; ori sub for"a divi( rii

totale/- di(olvarea/



- transfor"area.izolvarea este acel "od de încetare a persoanei 2uridice ce se aplic în ca(urile

prev (ute de le0e şi care presupune lic idarea. 5ntre di(olvarea persoanelor 2uridice şi reor0ani(area persoanelor 2uridice, aceas

din ur" privit ca "od de încetare a persoanei 2uridice, e*ist ur" toarele deosebir"ai i"portante- le0ea stabileşte în "od e*pres ca(urile în care intervine di(olvarea, ceea ce nu

se înt#"pl în ca(ul reor0ani( rii/- di(olvarea presupune, obli0atoriu, lic idarea persoanei 2uridice, îns aceas

fa( nu intervine în procesul de încetare a persoanei 2uridice prin reor0ani(are/- do"eniul reor0ani( rii este "ai lar0 dec#t cel al di(olv rii, în sensul c reor0a

ni(area este aplicabil , în principiu, tuturor cate0oriilor de persoane 2uridice, pe c#di(olvarea se aplic în special persoanelor 2uridice de tip asociativ/

- di(olvarea presupune o trans"isiune cu titlu particular, în vre"e ce, în ca(ulreor0ani( rii, operea( o trans"isiune universal sau cu titlu universal.

2ransformarea persoanei 2uridice este opera!iunea 2uridic , ce intervine în ca(urşi în condi!iile special re0le"entate de le0e, prin care o persoan 2uridic î încetea( e*isten!a, conco"itent cu înfiin!area, în locul ei, a altei persoane 2uridice.

63. Test


&. 7dentificarea persoanei 2uridice.$. 5nfiin!area persoanelor 2uridice.>. apacitatea de e*erci!iu a persoanei 2uridice.?. Aodurile prin care încetea( persoanele 2uridice.

E"emplu de test grilă'

&. Divi(areaa; este o for" de reor0ani(are a persoanei 2uridice/ b; presupune lic idarea persoanei 2uridice/

presupune c o persoan 2uridic îşi încetea( e*isten!a, conco"itent cu înfiin!area, în locul ei, a apersoane 2uridice.

$. apacitatea de folosin! a persoanei 2uridice a; se dob#ndeşte la data dese"n rii or0anelor deconducere/ b; încetea( prin divi(are, indiferent de felul acesteia/ c; este deter"inat , în con!inutus u, de principiul specialit !ii capacit !ii de folosin! .

Date post:	03-Jun-2018
Category:	Documents
Upload:	laurthg
View:	223 times
Download:	1 times

434 Suport Curs Drept Civil[1].Partea Generala.persoanele (ID)2010-2011 1776

Documents