Post on 23-Sep-2019
transcript
TRUPELE MUNTENEGRENE LA GRADUA TURCEASCA. - (Veiî ехріішф*
2 . — N o . ó'.i. INVERSUL LITERA!! Luni 13 Anglist, Ш 2
S V I A U U L
Lilcralura,Tümá»eaíci Cum m'am dits la.
Ia ï . . . . . . . Г>. Iov. Proiiieitш . . . . . л P . Ispirescs Lieu (pacsié) . . . » Gal*. V. Änaslaisi
Literatura s íremé Lur-da-Lur . . . . ) > V. Pfiapaziaii Leul Negusuluï . » P . Grandval
Cronici МоаіЧеа Soarelui . » V. Arieslin Ce trebuß să #Lie
(Lrsoareiá - . * » ' Alàdia, Din viaţa ful Napo- .
leon » C. Scurlu Itoman
Gienadiera . . . . » Balzac Ilustraţii
Trupe le muntehegrene la gratiiţa turceasca (cölwata).
Fântâna raeţierahii M»aole. Jules Masseuet.
Cum i'ani dos la Iaşi - AMINTIRI —
de D . IOV.
T a t a , Dumneze i i să-1 ier te , m u r i s e , * * • - • ~ „ „, în z iua de sfinţii l m p ä r a f i . A fost n e , de p u r t a t ş i -mi m a i dase m a m a . o î n m o r m â n t a r e s t r a ş n i c ă , cu t r e i ™ » u n u l p e n t r u s ă r b ă t o a r e ,
tentodu mi parol , f runtea şi dân-du -ml poveţe. C â n d î n s ă r a r e a se lăs a g rea şi deasă c a un tulpan, p r i v e a m coborâ tu l cirezii. L a începu t vi tele t receau rar , , a n a câ te u n a ş i m a m a mă punea să l e număr; dar p e u r m i când s e ndesau, buluc, p e r d r a m - ş i re i şi • doar de p u t e a m r ă s p u n d e m a m e i că as ta - î v a c a cu-târu i , cealal tă a ruiărui» e u ЙШО*>-team ş i eu unfcie» pe cele m a i bă l ţ a -te» ţi» c u y r ' u * copa-iaint s a u c i u n t ă .de roadă .
Da<â e r a (linişte a u z e a m p a r ' c ă răsufletul răcoros al frunzişurilor. Cund se zbengh iu i a vântul p r i n t r e copaf.r, s trâns colac pe laiţă ori pe pHspiî a d o r m e a m îrt cântarea ram u r i l o r m u l t e şi s u b sărutarea in* f r i g u r a t ă a î n t u n e r i c u l u i . D a r v ă d t ă io loc să v ă is tor isesc ceea co m i - a m p u s în g â n d , m ' a m a b ă t u t d i n d r u m şi n u de a l ta , d a r n u v r e a u s ă î m i aduce ţ i ponosu l că u n a î n c e p şi a l t a s fârşesc .
C u m a t recu t P in t i l i i Că lă to ru l ş i - am i n t r a t î n Augus t , m a m a a început să -mi p r e g ă t e a e s c ă cămeşu ic i , co l ţun i de t â r g şi de casă , împle t i ţ i cu andreaua, a v e a m u n r â n d de ha i -
p reo ţ i şi cu casânci l a l u m â n ă r i , d u p ă c u m şop teau femeile t ă c â n d m â n a pe rdea gu r i i , ş i la î n m o r m â n t a r e se a d u n a s e m u l t e n e a m u r i , u -nele p e ca re n ic i n u le \ ă z u s e m , bat á r , p â n ă a t u n c i . Aşa, î n t r e аЦіі,
l u c r a u n j i d a n mi t i te l , o ş c h i o a p ă de om, u n u l Hcr şcu ţ , î n T â r g u l F r u m u ş i c a . Mă veţ i î n t r e b a : D a ţ i părea r ă u cà pleci ?
— Nu . D o r e a m s ă v ă d ş i eu mi n u n ă ţ i i l e despre ca r e î m i v o r b e a so-
.venise şi frate-meu de l a £ # éu вь- r ă -mea H a r e t a . C ă ea e r a u m b l a t a ,vastă-sa, o femeoaică naltă ş i g ra- P ™ l u m » ş i ş t ia mul te l u c r u r i fru-eă şi c ă r e i a greu m 'am deprins sä - I moaşe. Fusese Ia Sul i ţă . I a H a r l ă u , t i c „ Ţ a ţ a Lenta". Frate-meü Gr igo- b a a s t a 5* rioää " ш Т и г " r c , u n bărbat s lab. cu mus tă | I c a r ă - « « l Ş ^ i ă ne ş t i , l a vă ru l i i m t a e n e , iniziî , îmbrăcat i n straie negre ş i eu e i n e ^ t i e U B d c ! - - ^ depa r t e - toc-c h e p t a r ş i erivată neagră l a gâ t . ш * * I * ^ Prutului . Ş i îmi po-
P l â n g e a m prin og rada p l i n ă de ****** ™ multe nopţi eum ii l a o ra? n o r o d , ca sfinţii Impâra ţ î chtcese minunam aur ind ea noaptea a n u l ace la într 'o Vintre , i a r îngro- a r d •— t o a U t noaptea '. — fanar* pe p a r c a s'a făcut D u m i n e c a ş i r u m era s t r 4 z l * l s trăjeri i umblă îmbrăcaţ i s ă r b ă t o a r e toate satele m e g k ş e s'a- « * mîlitarif ce vin în concediu la d u n a s e . Paş t i şi l a Crăciun.
D a r ma î afc» când o vedeam pe Şi -asa , cum a trecut Próbajele, m a m a plângând, îmi veit«» s i i n i m a m a a început să "nlrebe pr in sa t : izbesc cu capul de păreţi. Ş i liédia Cino mergt cu usturoi l a E ş I ? S ă Gr igore mă m â n g â i a pe f run te şi m ă ice şi pe mine, u n a că-І ş i mai ïn i -а s p u s : L a s ă , Mitktrţă, e 'ai s a eftin, ş'apoî c u m sa m ă d u c e-S sin-vii l a toamnă l a Eş î , şt-am să te g u r i a drum şi cum a m să m ă su i d a u la şcoa lă , s ă înveţi carte-, s ă te în trin. de sp re c a r e i a r aeâ mina -facî învăţat. Eu m a î m ă o g o i a m nam, c ă m e r g e ca gândea de «neu n r ă s t i m p , apoi i s r porneau şiroa- de. Ca s ă m a î lungesc v o r b a ? A da t ele să c u r g ă pe obraji . m a m a pes te Ion Ir î m i » ş i Г Ь - oprit
Femei le m ă priveau cu oeldî pi iol într 'o d u p ă amiază c â n d - s e ' i e t e i t e a i d c m i l ă ş i de laerimf, i a r gospodst- ctr căruţa încărcată c a iiiş>te' р&нта'-r i i c â n d treceam pe l a n g * e», m ă şi**, d » » b a b o i . Moşu Іом I ruâ i e , c « o p r e a u : „Acea la c& e » e v e t t a e l e or ice bătrân, e r a ш і и й a ţ « « , t » Conu ' Gliafflre". Eft le- газрткк-акь e a * ' c o - s c a u n Ia cap , e a a » - & a » гі»ві o a r e c u m faaüt, $sm* tv < гіпяі&п; К а в в й c&.până ee te înţe lege* 'eu eL făcea, ap r t i a t i adoao : trecea mntta v reme ş i Іч*-»аиеа s i fier îîV" li ійтюйеат ci ш gxt» іт*Ц*ш, daca începeai v e r t a d e 1* fier îi, d e ţ b iMiytkxpe&m ce fH'ă* o^'ddf* anwarf» гита- 'pÉt í fc şi a w s lu jbă o івжѴ<іОДіаМаѵ ітш- Eft.ddatttírm nişte pjaaanoa. i n
D u p ă fetal <еатіна(*іШНт^§»Ш^- ѵімт*л> гЛетЦй ş i t r ăgeam cu peu m că 'Ur*>«ft-.vs*.fJ^i>-'s*t»^i>it**e fft*a'ІА»ѵ»и*а lor. m a r e , .şi j I I T ' tltr-ntl-îf iiMW' — А繫ип№'са p i e d l a E ş I cw ue-
A d o u a z ţ - da foâ r> іИаамщп torol. M é ^ i e a n e t r a c l i ï t a t i i t^^ţmmtm^вшШШ»• Ko*, îi 'cfmarnád, c ă h o r a » cM-r ă b ă l i dc t a n a * , .аШ0&етл*>»теіміѴ'- down- a r e . . - . o » f a « * st ris r a cete, m a m a , п^шт*иш^іЕЁт)»га^іакІМл- ешртШш<Ш«яШ..--(Ж m ă duc o i r ă m a s псАпт>ШіІеШЖіітс*тцш* utetorot^ da ştrl ^ i M t a , Coana Cattn-dc l a „Coada . ö « W r t , naa f l t t l t a , că . сакІмгЬа «-cea... nâee vorghim a k l cu, m a m a . ; ! - o llaretav Cr&ş- «»-tiaiafte»-.-e&»dg,.-ca°pwrtatea е а в и > u i a a îndâ»<i> • laamaa . a i tvâawi t ÎÎ- cntulj ştii f ' M a u a « i m îi l a d r a m , cania si ce Ьгшва-tdc rachiö^maí r ă - c*aanr^Kfati«:ea«l fazaee agimuEă-d» m ă s e s e şi urnu a a » M ! vedea de c a a - c a n r s-Чкгзіее.. f « e i m d . > r ă s a r e
ţ e su t , de І адШк lAattj sera-mea a t inuşa . . . . dai' să ' ch iame câ, гаваае de împle t i t b o r b o » e t i d » casa t î n иагЬа ві*е noî^ gherghef, i a r efi de şecală . Oepu Alama fl Întrerupe:— Ійве HoeHea-Sdnchctru ş cea l a s 'a laetaa. Trcetjh i » r м а е , a l dreptate, fl v a i * că , s a sem in clasa a сюееа %1істма-егат ne ţelegem: îmi iei băetui, o r i в а ? t o a t ă ziulica aca tS , Шщфі-ашаа. şt Mo*tltH»ÍA,»'apro|>ie de m a m a . ea so ră -mea , -vorba d a a f t ^ n M f a t r t ' r a e ű şt c o m a r fi m a t să-t s e a e eine ştie la. Eş i se repeta .d*SHîn casăv S t a « v certain*. de c â n d ^ашатагв.- «dară, *i până. „ C i s 4 zac efi, Coană-Catiocă, oiu n o a p t e a t â r z i u ; câtat ţt«-aprindea ce- faee ş i ea c a un om prost, h o r b a e r u l lumin i l e , dé părea a ş a de Ігц- c â băetuL şt i i M w t a , s ă r ă m â e în-mos , ca u t i ; a l t a r în care a r d mitioa- t r e noi, harba cbk ioa re s a n'aibă... n e dc lunoâaă r t . Pa r ' c ă v ă d casa E u a m tovarăş pe Costache a l a i b ă t r â n ă , cu prăşt isete cazate, cu Manole... pe Costache a Lucâ i , с ' а ш d o u ă r ă c h i ţ î în faţă, pa marg ina î l cunoşti Mneta şi să chamă că— ş a n ţ u l u i , şi Intre răch i J I o la i ţă cio^ ő i ö face şi ou c a cea la : d e o s a b ă d e p l i t ă d i n t r ' u n cireş t r ă s n i t î n t r ' o va- başca , i a p a t r a g e m â n z a ba, că eu, r ă . Aice s iarn tus - t r e i . Eu cu c a p u l dă, b ă e t u l îi m ă r u ţ şii la o adică.. . d ru -î n poal-i m a n i e i şi cu ochi i sp re po- ruu-i l ung , da r , v o r b a cân tecu lu i . . . l i c a n d r u l ceru lu i , ea cu m â i n i l e
cu doi er l nici lupul flămând, că eu să - ţ î apuun m a t a l e — "
N u ştiu c u m s'a înţeles m a m a c u dânsul , ştiu atât că nimenea asfinţ i t u l c re ş t e tu l r ă c h i t e l o r când a priceput m á m a că, Mos- I r imia moj*> ge> n u m a i până l a M u LeloomU ţ i dc acolo s ă i a trinul. Moşneagul p leca Joi s a r a , S â m b ă t ă e r a Sântă-maitu, tocmai po t r iv i t d u p ă c u m spusese frate-mew eă s ă fiu dô S â n -t ä m ä r i e la Eş i , c ă n u m a i p â n ă a-tuncea s ă fac în sc r i e rUe l a şcolL
(Va urma)
pân tece l e fe reas tă n 'are. . . nicî c a u r a
Literatura Kurdă
LUR-DA-LUR de V . P h a p a z i a i i
Colo p r i n t r e tres'ciile f e rmecă toa r e alo r â u l u i N i g r u t r ă i a I l a so . E r a cel m a î f rumos şi m a î viteaz f lăcău din ţ a r a lu i . N i m e n i n u p u t e a să î n v i n g ă pe aces t vi teaz.
Hoţ i i n u se î n c u m e t a u s ă dea t â r coale în p r e a j m a t u r m e i l u î ' ş i n ic i lup i i c h i a r n u se p u t e a u a p r o p i a de oi. E r a b u n cu cei b u n i şi ne în dup leca t cu cei r ă i .
Gra ţ io s şi f rumos , e ra a ş a de ferm e c ă t o r ca şi r ă s ă r i t u l soa re lu i ! T o a t e fetele d in ţ a r a lu i e r a u v ră j i t e de p r i v i r e a şi cântecele lu i repetate-adesea din- f laut ! N u m a i înge r i i a r fi putut scoate a ş a sunete, care le i ^ o n flautul lu i ; arau a ţ a de p lă cute, a ş a de duioase, ş i fluturau aşa. de mrianeafir» trf land c a un fâsâit dulce de pârâ iaş , cftatând c a o pri-vighetaaia•- înarăaoctî ta.
Om s a » an ima l auzind aceste mag i c e sunete, vră j i ţ i se apropiau a s cul tând fiecare notă, fiecare nuanţ a r e
Haso, de obiceiu poposea pe pis-trat moa te la î îndreptăndu-şi pp-ivi-r e a s p r e orizont. P â r â u ! SHgru şerpuia pe dinaintea picioarelor Iul i a r zefirul î i desmerda drăgăstos fruntea.
$ r * t cânta-fntr 'una. Екя interesant s ä vezi, c u m câini i
ciobăneşti punând» ţ i botul pe l a be ş t îndreptôada-ai oehu spre flatit sttseutafr. gemând îadtriosjaţf.
l * a şi raai indniaeatoar« pytrelVs-tea-dw а>vedea , t u n oiţele blânde, Ufta* să maf măeânce şi se apro-pfeö, opriadö>ee In j un i ! lui.
11»ло • putea • sä» mişte şt pietrele, nwrmarÄiMt nana, ş i undele pura-erloi K % r u ; pu te* sft vră jascS na-tt»a, s ă aţâţe-zefirul, şi să»deştepte .apytaaând r â r n a Îngerilor;
A ş a e ra Uasoc Şir симнжа s 'ar fi supus oiţele l a
sanetot f laatulul l u î ' P r in muzica ş i i l e iraama Іл păscut le cânta rJfcirftf*, 1« adăpat „Байа іЬ" , i a r pentru a-eî a d u n a blândele dobinaa-ce eânlia>m«refl „Cnemarca oilor".
Intr 'una d i n хйе B a s o zăr i pe fűén prinţului din ţ a ra lui . O zări num a i s i se Înamora.
Zaiche . « a a ş a de frumoasă, c a nic i» ochi e a două mure, de te v ră jea ; înfăţişarea «A a şa de graţioasă se aftemăna unei chiparoase ; sprintene arcuite ş i obraji rumeni.
De atunci Haso s e întrista. î ş i perdu veselia-ï obişnuită. Zile în tregi rătăcea prin jurul pa la tu lu i cu toate eă oile nu aveau nimic ce s ă pască. Indreptându-şl ochit sp re turn e â n i a cu foc exprimându - ş î prin sunetele f lautului ceea ce inim a lui simţea... ş i desnădăjduit p lângea.
Zalehe e ra şi m a î tristă şezând în dosul perdelelor, ascul tând frumoasele melodii fără însă să-şi mai i a p r iv i r ea de l a el. Nu m â n c a , nu bea, su fe rea î n t r u n a s ă r m a n a fa tă .
Ştiau că î n t r e ei e r a o m a r e deosebire de r a n g ; eă fiica p r i n ţ u l u i n u p u t e a să se facă păstoriţă. ,
Dar dragostea e un foc divin, un foc puternic! E l taie , p ă t r u n d e orice d r u m îndepărtat ş i intră în orice prăpast ie . Dragostea nu cunoaşte roci depărtarea, n i c î nepotrivirea.
III
P r i n ţ u l e r a ser ios şi s p r i n t e n . Cur â n d b ă g ă de se.amă t â rcoa le l e ins is tente a le lui Haso. Se m â n i a , se înfuria şi vru chiar s ă o m o a r e pe mdrăsj ieţul păstor. E l î n s ă fu cum i n t e şi n u v r u să desonoreze pe vecie n u m e l e famil ie i lu i , cu sângele nevinovat al p ă s t o r u l u i . - - D a r ce s'o zice a u z i n d că u n păstor n u s a t e m u t s ă iubească pe fiica m e a ! Trebuia e a el î n s u ş i să-I î ndepă r t e ze pr intr ' un şiret l ic . E r a nevoe de a ş a ceva c a H a s o s ă s e Î ndepă r t eze şi s ă n u se m a i î n t o a r c ă în ţara asta .
Prinţul se g â n d i î n d e l u n g , în cât găs i într'adevăr u n leac. Trimise d u p ă H a s o şi-1 c h e m ă , s p u n â n d u - I :
--- Ş t i u Haso , ş t i ii că iubeş t i pe f i i ca mea . Auzii că eş t i vi teaz ş i că c â n ţ i f r u m o s din f laut . I ţ i ѵоій daj pe fiica m e a î n s ă cu o condiţie. Auzii că oile tale ţ i se s u p u n orbeşte »' că se a d u n ă în j u r u - ş i fermecate de melodi i le f l au tu lu i tău. û e la păm â n t p â n ă la acoperişul acelui turn înal t , pe care-1 zăreşti TOW face o scară de l e m n ; s ă stal acolo sus, i a r t u r m a să ţi-o l a ş i adunată jen. I a c ă ' şi condi ţ ia : dacă cântând de s u s Iţi vel a t rage tur ina pe seară până s u s l a tine. a tunci fiica mea v a fi a t a , in-o ş i să Ш vesel. I a r dacă nu ve l isnuti a tunci să-ţî aduni întreoga-ţl avere ş l s ă pleci-imediat din ţa ră . Un păstor nu poate fi gi-neriie unul prinţ, g â n d u l acesta să ţ i I scoţi din minte.
IV
Prinţul porunci s a se facă scara . E a avea 9Q de trepte. Ii» taină execută u n a din t repte 'din bucăţele mici pe ca re l e aşeză cu o dibăcie uimitoare; aceasta s e desfăcea tn mii de bucăţ i In cea m a l uşoară apăsare , descântând astfel un spaţiu m gol de un metru, făcând imposibil* înaintarea oilor.
B e l l ce prinţ răutăcios si crud Intr 'aâevăr p lanul fu executat. Chemând pe Za lehe în balcon, conduse p* H a s o m vârful turnului şi-f z ise :
— Uite, colo e Zalehe, c a îţi va da imbold c a să Ш demn de ea, dacă tu vel face c eea ce Iţi spusei-
Când Zalehe zăr i pe păstoraş se roşi ş i zâmbind îT făcu u n s e m n cu mâna .
Haso şt ia cât П iubeşte. Inima i se umplu de bucurie. L u ă flautul, 11 puse la gu ră ş i dându-şf la o parte căciula începu să cânte.
Răsunau munţfl Şi văi le , se clătinau copacii ; pietrele ae mişcau şi chiar prinţul tnsusl s e iritase; iar Zalehe ca fermecată vo i s ă snoare ş i împreună cu oile să cadă l a picioarele lui .
Tttrme fugind se apropia d e sca-т*.*і Începu s ă se u rce u n a d u p ă alta s p r e v â r f u l turnului.
an , v a i ! R a s e , păstor a l râutnf N i g r a , nu a r fi fost m a l bine s ă fi fast mart In pântecele mamei t a l e r N u a r fi fost m a l bine s ă nu m a l fi venit pe lumea as ta , care e pHné êt aşa răutăcioşi ? Nu a r fi fost m a l aine să n u m a i fi zărit l u m i n a soarelui, undele pârâuiul Nigru, care i te-au vrăjit, adierea tresti i lor d in bălţi pe ca re de atâtea ori le-ai des-merdat ? Ah, a h , ah !.„ Oare Curdtil era aşa de mişel , în cât putea să -ş î bată joc chiar şi de o dragoste? Oare şi-a pierdut mintea ? De ce a dat pe nefericitul Haso, prada diavolului şi a cernit o lume întreagă ?
Şi uite oile c u m se împingeau n-n a d u p ă a l t a ; vră j i le de melodi i le f l au tu lu i , s b u r a u m e r g â n d s p r e Haso , fără a m a i p r i v i l a t rep te .
Toţ î şi toa te de p r in p re ju r , pr i veau cu a d m i r a ţ i e . R ă u t ă c i o s u l
L u n i , 1 3 A u g u s t 1 9 1 2 . UNIVERSUL LITERAR No. 3,'J.— 3 .
p r i n ţ î n c e p u s ă t r e m u r e , i a r Za lche a p l e c â u d u - s e în j o s , îşi î n t i n s e mâ i r taile z i când :
— S u n t a t a H a s o , p e n t r u vecie 1 iTe iubesc a t â t a , c u m poa t e n u a iubi t Leii pe Megi lan . T e iubesc cu a-t â t a foc c u m p o a t e riu iubeş te flutu* re le l u m i n e , p r i v i g h e t o a r e a t r a n d a firul , l u m e a soa re le ş i e rbu r i l e păm â n t u l ! T u eşti l u m i n a m e a , tu eşt i t r a n d a f i r u l meii , soa re l e meu, p ă m â n t u l mei i !
H a s o a s c u l t ă n d u i o ş a t . C â n t ă ş i d ă d e a c â n t u l u i u n f a rmec si m a i duioa.
V I
Ţ a p u l Nori se opr i în fa ta une î t r ep te r u p t e . P r e s i m ţ i că m o a r t e a î l s t ă în fa lă , d a r v ră j i t ă de f a r m e c u l c â n t u l u i îşi p u s e l ă b u ţ a pe t r e a p t a fa ta lă . S c â n d u r a se p r ă b u ş i , se auz i u n nechezat şi f rumosu l Ner i , ros -togol indu-se în a e r căzu , f r â n g â n -du-şi oasele de pietrele de a d â n c i m e .
U a s o t r e să r i . — Ah, văl ! f rumosul meu Neri '—
s t r i g ă vă i că r i ndu - sc , d a r c â n d pri-< vea po Zalche , u i t ă pe Ner i , u i t ă pe loţ î şi t oa t e . Iş î p u s e d in n o u l i an t u l l a g u r ă şi Începu s ă c â n t e şi m a l cu foc. Oile v ă z â n d s o a r t a lu i Neri , se o p r i s e şi c h i a r voi să se î n l u r n e , însă. sune te le f l au tu lu i lc făcu să-ş î u r m e z e d r u m u l . P r i m a oi ţă v ru să se îna l t e in labe c a s ă s a r ă , g e m u ş i so d u s e după ţap.
— Ab , v a l ! nevinovato, — gemu Haso,—şi privind spre Zalche ui tă de to t ş i toate, cău tând şi maî cu foc.
î n c e r c ă şi a doua s ă sa ră , I n să ia-bindu-ee de treaptă, se prăbuşi, bc-h ă i n d In adâncime.
—- I a r Haso le cânta duios : fugiţ i , s buraţ i blande oiţe Ьл s tăpânul v o s t r u !
Oiţele nu mal inaiutau, se în to r ceau triste îndărăt . H a s o se m â n i a g rozav , căci nu vedea t rep te le r u p t e . T o a t ă dragostea şi talentul s ă u is-voraî î din flaut, m i ş c â n d pe toa te d in jurul său.— pe c â n d oiţele fugeaţi îndărăt zăpăc i t e .
P r i n ţ u l s e ruş ina de fapta sa, i a r Z a l c h e e r a ca moartă de deenădejâe.
H a s o schimbă melodia; nu m a l ş t ia nici ce căuta. Oprea vântul , <»-p r e a apele d in mers, făcea pe t»H» Şt t o a t e să t acă .
vir
Cine nu a auz i t a r i a „Lur-da-Lur"? C o n t r a eî n i m e n ï n u i se p o a t e împot r iv i , nici c h i a r in imele crie tna î t i r ane . Sune te l e lu i p l ine de volupt a t e , făceau s ă t r e s a r ă or î -cc i n i m ă , c a r e f ă ră v r e m e s b o a r ă s p r e iub i tu l eï. El e g e m ă t u l î n g e r u l u i , e sufletu l l u i H a s o . / Din n o u se mişcă oiţele la m e r s . Cu d r o a i a c ă d e a u . H a s o se d ă d u pu ţ in l a o p a r t e şi a p l e c â n d u - s e în jos văzu l i p s a t r ep te lo r şi... ghic i t o tu l ; a t u n c î H a s o ţ i n t i cu p r i v i r e a pe p r in ţ .
P r e s i m ţ i c ă Za lche u e r a p e r d u t ă , p r e c u m şi e l e r a p e r d u t i ume î .
Za lche dc a s e m e n e a se m i ş c ă şi p r iv i ţ i n t ă s p r e Haso , pr iv i pe p r in ţ , şi... b ă n u i c ă H a s o îi e r a p e r d u t pent r u t o t d e a u n a , p r e c u m şi ea e r a perd u t ă p e n t r u l u m e .
Tăce re . Totu l e r a J in i ş t i t ! L u r - d a - l u r fu î n t r e r u p t , u l t i m u l
t r i l s b u r ă m u r i n d p r in aer . Apoî... se a u z i u n ţ ipăt . . . şi deoda
t ă d o u ă c o r p u r i se ros togol i p r i n aer , c ă z â n d s d r o b i n d u - s e î n a d â n c i m e a văi lor . . . î m b r ă t i ş â n d u - s e .
Aceşt ia e r a u H a s o ş i Za lche .
Din Esperanto de Mii a ţ i S i m i o n .
VEDERI HIN ŢA HA
« Д І Н Т К Л D E A K G I ' S — F Â X T A N A I I E . Ş T E K I J I . U I I H A K O L E
Gl Inta l s i $ • і и к о а г е і е I m ? ţin făgăduiala , deşt o făcu
sem cu rezervă, deşi subiectul o a t â t de delicat şi de compl ica t .
Nubilitatea, vârs ta t u care o domnişoară poate contracta c ă s ă t o r i a , depinde de desveétarea ei fizică şi intelectuală, iprecum şi de cond i ţ i a socială în care se găseşte- M a m a trebue să ţ i nă seamă de. aceste î m p r o jurăr î , pentru c a să-şî p r e g ă t e a s c ă din t i m p copila s p r e a fi o b u n ă soţie .şi o b u a ă c o n d u c ă t o a r e a casei .
A-î faco prea de t i m p u r i u a c e a s t ă educa ţ i e a r fi o greşală , s a u în tot cazul o severitate. Kiccare d i n anotimpurile vieţei a r e dreptul la exist en ţ ă şi trebueşte. trăit ín conformi tate cu cer in ţe le , cu firea luî . O fată mări tată prea tânără , c ă r e i a i s 'a impus prea de timpuriii g r i j a gospodăr i e i va r e g r e t a In t o t d e a u n a a-n i l adolescenţe i sa le şi r eg re tu l n-ces ta îl va şt irbi m u l ţ u m i r e a căsn i ciei, a f a r ă n u m a i d a c ă n u se v a ;u-p u e a de ş t r e n g ă r i i , în c a r o caz căs n i c i a e m o r a l m e n t e zdrob i t ă .
D a r s ă n u se înceapă nic i p r e a t â rz iu e d u c a ţ i a de sp re ca ro m ă o-cup, căci a t u n c i s*ar p u t e a î n t â m pla ca d-şoara să se m ă r i t o f ă ră a fi p r e g ă t i t ă p e n t r u v i a ţ a cu totul n o u ă ce o a ş t e a p t ă . Şt clin l ipsa u n r ţ asem e n e a p r e g ă t i r i provii» m u l t e nenoroc i r i în căsn ic ie .
L u c r u r i l e aces tea , pe c a r e le s p u n , s u n t a t â t de evidente , în c â t a r t re bui să fio b a n a l e . Din n e n o r o c i r e nici în c l a s a î n a l t ă — a ş p u t e a zice, toe-m a î In c l a s a n a l t ă , n u s u n t ţ i n u t e în s e a m ă c â t u ş i dc p u ţ i n .
Cerce ta ţ i o zi v i a ţ a u n e i d o m n i ş o a r e d in ,,high-life"-ul n o s t r u .şi-mi veţi d a d r e p t a t e . O astfel de d o m n i ş o a r ă n 'n re a l t ă g r i j ă , a l t ă p reocup a r e de cât, c u m să-ş î p e t r e a c ă m a î p l ă c u t z iua . S'o fi g â n d i n d şi la m ă r i t a t , d a r a t u n c i n u face de c â t să visez-e că va fi so ţ i a u n u l t â n ă r a ş a şi pe dincolo, i a r dacă a p u s o-chi l pe vre-un a s e m e n e a t â n ă r , visează u n t r a i idilic cu d â n s u t .
In a s e m e n e a e o n d i i u n î nu- ï de mi r a t că c h i a r , că m a l a les î n c l a sa n o a s t r ă cu l tă , i n s t r u i t ă , se găsesc p u ţ i n e d o m n i ş o a r e capab i l e a fi b u n e soţ i i , m a m e şi gospodine . C u m ? p e n t r u a deveni u n c i z m a r b u n şi c h i a r un câ rpac i ű e nevoe de o pre g ă t i r e , de o ucenic ie In c a r e să desp r i n z i aces t m e ş t e ş u g ; p e n t r u a şt i s ă c â n ţ i d in p i a n o t r e b u e să iei m a î m u l ţ i at i î cîea r â n d u l lecţi i de la u n profesor, s ă exercitezî la , ,metode" p â n ă ce te s a t u r i şi m a î a les p â n ă ce scoţi din fire ne ceî d in casă , da
că nu şi pe v e c i n i ; — i a r h u n ă soţ ie poa te deveni or ic ine , dintr '<«lată , făr ă nicî o p r egă t i r e , p r i n f a rmec , i s că l ind n u m a î c o n t r a c t u l c ă să to r i e i în fata o f i ţe ru lu i s t ă r e î c iv i le?
Toa te s t i m a t e l e me le c i t i toare — a u avu t de s i g u r ocaz ia s ă a d m i r e pe vre-nn v i r t u o s al muzice î , auz in-du-l cel pu ţ i n din. . . g r amofon . Dc s i g u r că subiec tu l a d m i r a ţ i e i n o a s t r e (! In m a r e p a r t e o p e r a n a t u r e l . D a r in te resa ţ i -vă , vă rog , câ t t i m p a m u n c i t ea să a j u n g ă îa t a l e n t u l de c a r e se b u c u r ă şi câ t m u n c e ş t e zi lnic, c a s ă ] î n t r e ţ i n ă :—veţi r ă m â ne î n m ă r m u r i ţ i ! A r t a efe a scoate a c o r d u r i , melodi i f r u m o a s e în v ia ţa c o n j u g a l ă s ă n ' a i b ă oa r e nevoe de nic î o p r e g ă t i r e ? 9
— Dar , îm i vet? obiecta, poa te o d o m n i ş o a r ă î n v ă ţ a să devină b u n ă soţ ie ?
— De s igu r că p e n t r u a fi o b u n ă soţie se cer î n s u ş i r i n a t u r a l e , pc care n u m a î D u m n e z e u lc poa te d a ; în specia l se cerc u n b u n c a r a c t e r . D a r c a r a c t e r u l se poa t e e d u c a şi p e n t r u rest. îmi ve t ! a d m i t e că o bun ă soţie se c o m p u n e în m a r e p a r t e d in o b u n ă g o s p o d i n ă şi ó b u n ă m a m ă — î n s u ş i r i c a r e se pot d o b â n d i în t i m p u l nub i l i t ă ţ i l , în c a s a pă r i n tească .
D o m n i ş o a r a a j u n s ă î n v â r s t ă de a fi m ă r i t a t ă se v a asoc ia cu mam a s a p e n t n i c o n d u c e r e a gospodăr ie i , i a r d a c ă s u n t m a l m u l t e domn i ş o a r e nubi le , vor face acest serviciu cu r â n d u l , c â t e u n a pe zi, du p ă etim se p rocedează în une le pen-s ioane ser ioase . A r t a de a fi o b u n ă m a m ă se va c ă p ă t a m e d i t â n d câ t eva eă r ţ î de educa ţ i e (de p r e f e r i n ţ ă u n a din ele) şi apl icându-le . f r ă ţ io r i l o r s a u a l t o r copii d in famil ie . Asemen e a ocazie n u l ipseş te n i m ă n u i ; n u m a î ş t i in ţ ă şi b u n ă - v o i n ţ ă să fie .'
Atadia.
L E Ü L N E G U S U L Ü I de Pierre 4«randi al
Menetiek îmb lânz i se u n leu t â n ă r . I i fusese c a p t u r a t î n t r ' o zi de v â n ă toare , p e c â n d d o r m e a în mi j locu l des i şu lu i , u n d e soa re l e n u a r d e păm â n t u l an r aze le s a l e a r z ă t o a r e . Un soma i p u s e s e m â n a pe el, p r i n viclenie. Acesta p u r t a încă u r m e l e g h i a r e l o r f iarei , pe corpu l Iul b ron
zai . D in o r d i n u l î m p ă r a t u l u i , im ar
t is t h i n d u s p ic tase , eu a j u t o r u l u-nc i combina ţ i i chimice, o stea, pe nob i l a f run te a a n i m a l u l u i regesc .
Aceas tă s t e a a m i n t e a poa le pe aceea , c a r e condusese , a c u m 19 secole, pe u n r e g a a l Et ipol i t l s p r o Bet leem.
î m p ă r a t u l i u b e a foar te m u l t aces t leu, c a r o sa î n t i n d e a la p ic ioare le sa le , pe u n a d i n t rep te le t r e n u l u i , c a a l t ă d a t ă leii luî Theodor , p r i n t r e m ă t ă s u r i l e verzî ş i p u r p u r i i . S e l ă s ă s ă fie d e s m i e r d a t ca u n câ ine .
î n t r ' o zi de C r ă c i u n , câftd î m p ă r a tul p r i m e a p o p o r u l î n p a l a t , T a d -j a u t , o m i c ă a b i s i n i a n ă , de 15 an î ,
ză r i se leul şi din acel m o m e n t o m a r e d o r i n ţ ă o s t ă p â n e a .
Abdi -Mar ian ,care o iubea , m i -i-âiidu-so do a o vedea g â n d i t o a r e , şi t u r b u r a t ă o Î n t r e b ă :
— Ce a ï t u TaUjau t ? î ţ i l ipseşte ceva ? N a i des tu le podoalie, fetişi şi a m u l e t e '! Ce m a i vreî ?
T a d j a u t care-ş î făcea î n p ă r u s ă u o m u l ţ i m e de cozi, r ă s p u n s e :
— Am des tu le podoabe , fetişi şi a-mulete . . . I n s ă îm i m a î l ipseşte ceva.
Abd i -Mar i am s u r â s e , conv ins Că v a p u t e a s ă sa t i s facă .şi aces t n o u caj-p r i c i u a l Tad jau t -c î .
— I ţ i voi d a cc-tî l ipseşte. . . Cc-ţî t r ebue ?
T a d j a u t es i tă pu ţ i n . P e u r m ă î l fixă po A b d i - M a r i a m d r e p t în ochî , şi-î zise s u -vocea p o r u n c i t o a r e ş i d r ă g ă s t o a s ă :
— Vreau ieul Negus -u lu l ! L ' a m v ă z u t în p a l a t . î m p ă r a t u l îşi t recea m â n a p r in c o a m a luî... V reau s ă fac ş i eü ca î m p ă r a t u l !
— T n est î n e b u n ă 1 făcu Abdi-Mariam.
T a d j a u t se a p r o p i e de el. — P e n t r u ce s u n t n e b u n ă ? Abdi-
M a r i a m ? N u m ă m a l iubeş t i ? Altă d a t ă îm i îndep l inea i toa te dor in ţe le . N u m ă r u l podoabe lo r şi fetişi!or, pe c a r i m i le-ai da t , e a ş a d e m a r e , î n c â t n u m a l a u loc să -mî împodob e a s c ă corpul . . . Ascu l t ă Abdi-Mar i a m !.. Mâ ine este a n i v e r s a r e a bătă l ie i , în c a r e a m înv ins pe s t r ă i n L Negusu l v a m e r g e la b i se r ică , cu to ţ i şefii, cu so lda ţ i i şi cu p o p o r u l său . . . P a l a t u l n u v a fi b ine păzit. . . T u vet p ă t r u n d e în pa l a t , veî p u n e m â n a pe leu şi mi-l vel a d u c e .
A b d i - M a r i a m plecă c a p u l şi z i s e : — D a c ă aces t ' cu a r fi de v â n z a r e ,
îi 1-aşî c u m p ă r a î n d a t ă . N u pot î n s ă s ă p ă t r u n d în pa la t , ca s ă fur aver e a î m p ă r a t u l u i .
— De ce ţi-e frică? zise T a d j a u t . N ' a i de ce s ă te t emi . P a l a t u l ş i o ra şu l vor fi pus t i i . . . N i m e n i n u te v a su rp r inde . . . Eu m ă voiu duce cu leul î n deşer t şi-I voiu r e d a l ibc r ta tea . E l va c u n o a ş t e d in nou f r u m u s e ţ e a or izon tur i lo r , r ă c o a r e a apclclc isvor, noble ţă c rbu r i l o r î nna l t e , n e b u n a u r m ă r i r e a an t i lope lo r cu gh ia re le ner-
4. — No. ЯЗ. U N I V K K S l ' L L I T E R A R L u n i , 1.1 A u g u s t
Voa.se, p r i n t r e r à p ï şi tuf işur i de mimoze. Î m p ă r a t u l n 'aveu d r e p t u l .să-1 cap tureze , ca să-1 robească : îmi fste
•tţge m şi ' ' ' Vreau să-1 liberez din a c e a s t ă robie nedemnă. . . Aiu-t ă - m ă !
—- Nu ! r a t n u n s e t â n ă r u l , nu m ă voi a t inge de leii.
~- Ei bine ü voi m e r g e să-l iau s i n g u r ă !
Abdi -Mar iam d ă d u din u m ă r . El n u înţelegea smin t i t a do r in ţ ă a Tacf-jauty-ei. Nu î m p ă r t ă ş e a s en t imen te «ie compă t imi re , a ş a copi lă roase . Şi pe u r m ă , de s igur , vre-un se rv i to r t r e b u i a să vegheze a s u p r a leu lu i în pa la t . Nu e r a a ş a u ş o r să p ă t r u n d ă Î n ă u n t r u şi să se ap rop ie de el. Mal
' m u l t , a se a t inge de leu era o profan a r e , pe ca r e n u voia să o comi tă , *h i a r p e n t r u i u b i r e a Tad jau t -e i .
— Voiu m e r g e să-1 iau s i n g u r ă ! r e p e t ă T a d j a u t , cu î n c ă p ă ţ â n a r e .
A d o u a zi, o m u l ţ i m e i m e n s ă se îng h e s u i a pe stăzi le o r a ş u l u i . Din toat e pă r ţ i l e Abisiniéî , ven i se ră şefii, m a r i şi micî , s ă serbeze î m p r e u n ă cu î m p ă r a t u l , m a r e a so l emni t a t e rel ig ioasă .
Cu m a r e p o m p ă eî se î n d r e p t a u ep re b iser ica luï G o r g h u y s (Sf. Ghe-erghe) , în ca re se oficia ce remon ia .
O u m b r e l ă m a r e a p ă r a de soa re pe Negus , a c ă r u î d i a d e m ă e ra o c o a m ă de leu. î m p r e j u r u l lu i se m i ş c a escor ta , cu puş t i le l a u m ă r , împes t r i ţ a t ă cu şefi, a le c ă r o r feţe expresive r e s p i r a u , r â n d pe r â n d , in t r iga , or-'goliul , m u l ţ u m i r e a s a u m â n i a .
P roces iunea , p a r c u r g â n d s t răz i l e pâftă la biser ică , e r a f ă ră sfârş i t .
iBiser ica e r a u n m o n u m e n t mas iv , cons t ru i t în lemn, cu p i c tu r i s t r ă l u c i toare , r e p r e z e n t â n d sfinţi , d e m o n i t o r t u r â n d pe c o n d a m n a ţ i , războinici m a s a c r â n d pe t r ă d ă t o r i şi c h i a r 'pe Cris t , în mi j locul apostol i lor .
In t i m p ce m u l ţ i m e a a d u n a t ă se j ruga p e n t r u o d i h n a so lda ţ i lo r m o r ţ i în r ăzbo ia , u n b ă r b a t şi o femee păt r u n d e a u , cu p r e c a u ţ i u n e în p a l a t u l Negusuluî . - E r a T a d j a u t , u r m a t ă de Abdi -Mar ian , c ă r u i a î n d e m n u r i l e îi fusese zada rn ice . Conşt ient de nenoroc i r e c a r e o a m e n i n ţ a pe i u b i t a sa , n u voise s ă o p ă r ă s e a s c ă . E l t r e b u i a să ö aş t ep te a f a r ă pe p r a g .
T a d j a u t i n t r ă î n ă u n t r u , î n d r e p -t â n d u - s e sp re t r onu l , l u m i n a t dc r a zele soa re lu i , c a r i p ă t r u n d e a u p r i n ferestre .
P e t rep te le aces tu i t rSn m ă r e ţ , ză r i se ea leu l Negus -u lu l , p e n t r u p r i m a o a r ă . Dis t inse m a l î n t â i o g r ă m a d ă de p e r n e de m ă t a s e , po ca re se aşeza Menel ik tu rceş te . Deas u p r a , î n t i n s ca u n covor s o m p tuos , leul capt iv . Se p ă r e a că doar me , f i indcă n u se m i ş c a s e de loc l a a p r o p i e r e a el. T a d j a u t se ap lecă pu ţin, r e ţ i n â n d u - ş ! su f la rea , ca ce) m a l mic zgomot să n u î n t r e r u p ă tăcerea . O f rângh ie l u n g ă , a le că re i capete îl a t â r n a u p â n ă la p ic ioare , e r a l ega t ă î m p r e j u r u l g â t u l u i el.
— Voiu trece f r â n g h i a î m p r e j u r u l g â t u l u i lu i , şi-1 voiu t r a g e cu m i n e .
Leu l d o r m e a mereu . C a p u l s ă u m â n d r u se o d i h n e a pe mlăd ioase l e labe. T a d j a u t se încovoia , pent r u a-şî începe luc ru l , c â n d u n zgom o t de voci o t r a s e repede înapo i .
Veneau dou i serv i tor i . E a se a scun se în t r e d rape r i i l e de m ă t a s e roş ie şi verde, d in t re colonade , şi a ş t ep t ă .
Servi tor i i se î n d r e p t a r ă sp re ea, vorb ind cu voce t a re . T a d j a u t t r e m u r a . Dacă aceş t i se rv i tor i o vor vedea, îl vor pedepsi î n d r ă z n e a l a , tntâiu că e r a d a t o r i a lor şi, a l . doui -lea, p e n t r u că n u e r a d in r a s a lor . Serv i to r i i e r a u n e g r i „ga la" , p e c a r i ab is in ien i l îl au p r i zon ie r i d in r ăz -boiii.
A r u n c a r ă o p rv i re a s u p r a l eu lu i , c a r e d o r m e a m e r e u , şi-şi c o n t i n u e r a d i scu ţ ia .
— Eu, zise unuL l a 10 a n î în tovă-r ă ş a m pe ta ta l a v â n ă t o a r e . E l des-p r e t u i a p u ş c a şl n u î n t r e b u i n ţ a de c â t l ancea . Se a r u n c a a s u p r a l eu lu i , a p ă r â n d u - s e eu scu tu l de h ipopot a m . Când ;il;nl voia să s a r ă a s u m a
lui , ii s t r ă p u n g e a corpul cu su li ţa .
.Ei i n ' a m vâna i nici oda lă lei, zise celui!, insă în t r ' o zi an i î n t â l n i t ui ,ul io p ă d u r e FI t recu foarte a-p r o a p e (ie mine . T r e m u r a m , fiind-că e r a m fără a r m e .. Nu mi-a descoperi t prezent,! sa ii я voit să mă evite... l u n a l u m i n a peisagiu!. . . Venise să bea la isvor.. î n cep u s e să r ă c n e a s c ă şi pc u r m ă auzi i ga lopul zebrelor, pe care le u rmărea . . . In ziua aceea m i - a fost frică ţ...
D a r ce e aceas t ă f r ângh ie '! confirma eb a r ă t â n d t o v a r ă ş u l u i l u i f r â n g h i a Tad jau t - e i , ca re eşise jos, p r i n t r e d r a p e r i i şi descoper i astfel p rezen ta t inere i ah is in iene .
Se p l eca ră să o r idice. V ă z â n d u - s e astfel descoper i tă , T a d j a u t descoper i d rape r i i l e şi eşi. Se for ţă sa su-r â d ă , n e m a l p u t â n d de frică.
— Ce faci aei ? î n t r e b a r ă servi tori i , t r ă g â n d - o cu violenţă . T u n u a-p a r ţ i l casei î m p ă r a t u l u i . . . Cum a i i n t r a t a c i ? Noi nu te-am văzu t n ic i oda tă .
— Eu v ă cunosc bine, r ă s p u n s e T a d j a u t , s u r â z â n d î n t r ' u n a . S u n t în serviciu! împără tese i . . .
— Dacă eşti îii se rv ic iu l î m p ă r ă teşt i , locul t ă u este a p r o a p e de ca., . I n s ă , d a c ă eşt i în serviciul Î m p ă ră tese i , de ce te a s c u n d e a ! ? F ă r ă a c e a s t ă f r ângh ie a l fi s c ă p a t d i n o-chi l noş t r i ! ş i î m p ă r a t u l ne -a r fi pedepsi t , d a c ă a r fi aflat , p e n t r u ne -b ă g a r e a n o a s t r ă de seamă . . .
— Nu m ă a s c u n d e a m , p r o t e s t ă Tadjaut . . . P r i v e a m t r o n u l .
— II p r ivea i p r e a de a p r o a p e , rân-i j i r ă servi tor i i . N u t e c r e d e m !
U n u l d in el l u ă d in cui o l ance ş i o î n d r e p t ă sp re p iep tu l Tad jau t - e i .
— Adevăru l , s a u m o a r t e a ! Ce făceai ?
T a d j a u t , î n s p ă i m â n t a t ă , se g â n d i să cheme pe A b d i - M a r i a m î n t r ' a -ju to r . I n s ă se t e m u că v a ven i p r e a t â r z iu , s a ü că n u v a fi destul d e t a r e . P re f e r ă s ă înduioşeze pe servi tor i .
— Aveţi m i l ă de m i n e ! le zise. D a ! a m m i n ţ i t !... Vreau să d a u d r u m u l leu lu i pr izonier , căci c r e d e a m că so plict iseşte în a res t , d e p a r t e de deser t .
L a a c e a s t ă m ă r t u n r i s i r e , o m â n i e ter ibi lă făcu să s t r ă l u c e a s c ă ochi i serv i tor i lor .
— Şti i că no i r ă s p u n d e m de a s t a ? Ah ! voia i s ă deslegi leul p r izonie r 1 EI b ine ! i a t ă o d o r i n ţ ă pe ca re n u O s'o m a l aî m u l t t i m p !
O idee i n f e rna l ă le t recu p r i n min t e . P u s e r ă lancea î n cu i ş i mal. î n a i n t e ca T a d j a u t s ă a i b ă t i m p să scoa tă u n s t r igă t , II p u s e r ă u n că luş , o t r â n t i r ă , îl l e g a r ă m â i n i l e şi p ic ioare le , cu f r â n g h i a pe c a r o 3 a v e a l a ea şi o a r u n c ă p r a d ă leu lu i , deş tep ta t de sgomot .
Bes t ia p r iv i m a l î n t â i a c e a s t ă p r a d ă neob i şnu i t ă , care-şî f ixa a s u p r a lu i ochii î n s p ă i m â n t a ţ i . P e u r m ă rid ică o labă şi o p u s e pe corpul T a d -jaut -e l . To tuş i p ă r e a că ezită. Des-p r e ţ u i a pe T a d j a u t .
—- T r e b u e să-I t rez im ins t inc te le , zise u n u l din negr i i se rv i tor i .
I n s ă c u m se în toa r se , scoase u n s t r i g ă t de î n m ă r m u r i r e . Un o m e r a l a spa te le lu i , u n ab i s in i an de r a s ă nobilă. îî pus t s e m â n a pe l ance şi i-o ag i ta împo t r i vă .
N ' avu t i m p să facă u n gest . A r m a îl s t r ă p u n s e . Sânge le şiroi pe podeală, în t i m p ce celai t s e rv to r fugea p l in de s p a i m ă .
L a m i r o s u l s â n g e l u i leul Î n a i n t a , cu u n r ă c n e t g roazn ic . Din t . ro să ritură p ă r ă s i pe t â n ă r a a b i s i n i a n ă şi se î n d r e p t ă sp re corpu l ne însu fleţit a l n e g r u l u i se rv i to r şi b ă u , p â n ă la sfârş i t , tot s ânge le ca r e ţ â ş n e a d i n r a n ă .
P e u r m ă , în t i m p ce A b d i - M a r i a m se si lea, cu o m a r e l iniş te , s ă des-n o a d e l egă tu r i l e Tad jau t - e i , f i a ra s ă t u r a t ă , gh i f tu i tă , căzu l a pic ioarele t r o n u l u i şi a d o r m i g r e u .
T r a d . de Aure l Teodoras
Convorbiri astronomice RToartea Soarelui
Din u ioş l - s t r ămoş l , a m apuca t a-celaşl soare , cu ace iaş i pu t e r e de lum i n ă şi c ă l d u r a şi a şa era pe v remea naş t e r e î Iui I su s Cris tos , tot a ş a e r a cu eâte-va zeci de an i m a i î n a i n t e şi de s i gu r cu câteva zeci de mi i de an i . D a r to iu l e relat iv P e n t r u o e-femeră ca re i r aeş te d o a r stt de ore, 80—100 de a n i e o veşnicie şi to tuş i u n om poa t e să a j u n g ă la a c e a s t ă v â r s t ă . S u n t a r b o r i ca r i t răesc su te de a n i sau poa te şi o mie sau d o u ă de an i . V â r s t a sor i lor se socoteşte î n s ă cu sutele de mi l i oane de an i . Bine în ţe les că soarele n o s t r u , a c u m u n mi l ion s a u 10 mi l ioane de a n i , nu e r a tot soare le de azi, i a r pes te câ te va zeci de mi l ioane de an i poa te n u va m a l fi cel de azi.
A c u m câte-va su te de mi l ioane de an î , soare le e r a o s i m p l ă m a s ă gazoasă, f ă r ă m u l t ă dens i ta te , a v â n d o t e m p e r a t u r ă e n o r m ă . Nici o planetă (dacă a r fi fost pe a t u n c i corpuri î n t u n e c a t e în j u r u l soa re lu i ) , n u a r fi p u t u t s ă a ibă v i a ţ ă pe suprafaţa el ; de omen i r e n ic i v o r b ă n u ar fi p u t u t fi. Dar m a s a ace ia gazoasă ce va fi avut o t e m p e r a t u ră de zeci de mi l de g r a d e , s'a contractat mereu, s'a f ăcu t din ce în ce maî d e n s ă şi cu t i m p u l a a j u n s să n u m a l aibă de cât o t e m u e r a t u r ă de
nei si r ă l d u r e l s o a r e l u i a r aven eu-r i i iHM' c o n s e c i n ţ e p en t ru п і ц е ц п с г і n o a s t r ă . Noi ani apuca t o vreir.e c.-iixl snare le i n e r n e sp re d e c l i n , c â n d la arfuuiil e epoci se acoperă c u p e l e imen.-e. vâ r t e ju r i ingrozi; i ia r e <le m a t e r i i ce sunt a svâ r l i t e iti n u n i d e p ă r t ă r i , c ă z â n d apoî răc i t e p e su-pra fu ţa i ncandescen tă . Soare le i> încă cald . d a r mereu va birui r ă c i rea , niereîi petele vor câş t iga (i m a i m a r e în t indere , p â n ă când se va. r ă r i cu to tu l , n imic ind omeni r i l e p l ane t e lo r ce le însoţesc.
In p o e m a sa, . . î n t u n e r i c u l ' , Byron a z u g r ă v i u l t imele scene a le t r a g e diei omeneş t i .
„ L u m e a e ra pus t i e ; ţ ă r i l e cele popu la t e şi p u t e r n i c e nu m a i e r a u de cât o m a s ă i ne r t ă , în ca re nu se m a i g ă s e a u n ic i a n o - t i m p u r î , nici vegeta ţ ie , nici a r b o r i , nici o a m e n i , nici v ia ţă , o m a s ă m o a r t ă , u n haoz de a r g i l ă împ ie t r i t ă . Fluvi i le , l acur i l e şi oceanu l e r au n e m i ş c a t e şi n i m i c n u se m a l m i ş c a în t ăcu te le lor a-d â n c i m l . Năvi le fără ochipagi î put rezeau pe m a r e şi ca ta r t e l e se prefăceau în bucă ţ i . . . "
Atât doa r că nic i a p a , nici a e r u l poate nu vor m a l ex i s t a de m u l t , î na in te ca soare le s ă se s t i n g ă . Vecinii noş t r i ! î n s p a ţ i u , Mar t i en i i , l u p t ă c o n t r a l ipsei de a e r şi a p ă , l ipsă ce de s igu r se s imte d in ce i n ce m a l mu l t .
O m e n i r e a p ă m â n t e a s c ă v a î n g r o p a cu ea t o a t e bogăţ i i le m a t e r i a l e
Nebuloasa in spirală din constelaţiunea Câinii de vânătoare : unii învăţaţi cred că o asemenea nebuloasă' nu se poate naşte de cat din ciocni
rea a doui sori gigantici ce se stinseseră.
câteva mi i de grade.. Azi t e m p e r a tura s oa r e lu i n u o m a l m a r e de cât 6000 g r a d e ş i n ic i m a l m i c ă de 5000. C u n o a ş t e m î n s ă s tele-sor! a căror t e m p e r a t u r ă e n u m a ï de 2000 — 3000 g r a d e , sorî-stelo în dec a d e n ţ ă , sor i î m b ă t r â n i ţ i , c u m va fi odată şi soare le n o s t r u . P e p l a n e tele soa re lu i , deci şi pe p ă m â n t , viaţa n u poa te să p r o s p e r e de cât a t â t timp câ t c ă l d u r a soa re lu i se v a menţ ine în a n u m e l imite . L ă s â n d l a o p a r t e a l te cond i ţ iun i , v i a ţ a nu p u t e a să a p a r ă pe p ă m â n t c â t t i m p căld u r a soa re lu i e r a p r e a dogor i toa re , nici n u v a m a i p u t e a să ţ ină c â n d c ă l d u r a se va scoborâ p r e a m u l t . Bine în ţe les , t r e b u i e s ă p u n e m la socoteală ^şi a t m o s f e r a n o a s t r ă , c a r o n e p ro t e j ază ca o se ră , în c o n t r a co losa lu lu i frig ce d o m n e ş t e în spaţ iu , d a r ce a r m a l p u t e a a tmosfe ra , c â n d a m a v e a u n s o a r e roş ia t ic , ce abia ne -a r l u m i n a , ab i a ne -a r m a l trimite p u ţ i n ă c ă l d u r ă .
Ex i s t en ţa n o a s t r ă pe p ă m â n t © deci u n s imp lu acc ident , fericit, s a u nu , d u p ă c u m vre ţ i s ă , j u d e c a ţ i . Se p u t e a apo i foar te bine, ca p ă m â n t u l să fie l ipsi t do a t m o s f e r ă şi î n acest caz, la ce a r mai fi folosit razele b i n e f ă c ă t o a r e a le s o a r e l u i ? Privit! l u n a , c a r e n u a r e aer s a u a r e n u m a i pe f undu l vă i lo r . Acolo e o t ă ce re m o r m â n t a l ă ; l u n a a r fi p a r a disul celor c ă r o r a n u le p l a c zgomotu l şi m i ş c a r e a .
O s p o r i r e s a ü o m i c ş o r a r e a l u m i -
s t r â n s e d e - a l u n g u l veacu r i l o r şi toa te comor i le de î n a l t e cunoş t in ţe şt i inţ if ice ce le-a a d u n a t cu a t â t a t r u d ă .
E d rep t î n s ă că în s cu r tu l t i m p de c â n d o b s e r v ă m stelelc-sorî, ad ică de câ te -va m i i de a n i , n u a m în r eg i s t r a t n ic i o s tea d i s p ă r u t ă , n ic i un soa re s t ins ; e pe s e m n e u n i v e r s u l n o s t r u î ncă t â u ă r , re la t iv , ş i a r e sor i î m b ă t r â n i ţ i , d a r ca r e n u şi-aii chelt u i t î ncă t oa t ă e n e r g i a lor. Sunt. sor i ce au început s ă se lupte cu m o a r t e a , căci m u l ţ i din aceş t i sor i s u n t n ă p ă d i ţ i la a n u m i t e epoce de pete n u m e r o a s e , c a r i le ia din s t r ă lucire şi pe c a r i ÎI vedem ca stele că rora în câ te -va su te de zile le scade s t r ă luc i r ea . Un asemenea, soare , e probab i l , s t e a u a Mira C'ti, s a u s t e a u a cea m i n u n a t ă din cons te la ţ ia Ba lene i . Uneor i s t r ă luceş t e cât t> s t e a d i n C a r u l Mare . al te ori nu se m a i vede cu ochi i l ibert .
D a r să a d m i t e m că s 'aü s t ins nen u m ă r a ţ i so r i ; ce se. vor face el .' Vor r ă t ă c i pc vecinicie în spa ţ iu ? S u n t î n v ă ţ a ţ i , ca Svan te A r r h e n i u s , de p i ldă , u n u l d i n t r e cei m a l i luş t r i i fizicieni, ca r i p re t ind că doui sori s t inş i se po t î n t â l n i , şi a t u n c i cioc-n indu-se , vor d a n a ş t e r e u n e i imense nebu lose tn sp i r a l ă , cum s u n t m u l t e pe cer. Aceste î n t â l n i r i n u a r a v e a însă. n imic c o m u n cu stelele nou l , c a r i se a p r i n d in Calea L a p t e lu i , u n d e se află sor i i t iner i , p l ini de v ia ţă . N u e p robab i l ă însă cioc-
L u n i , i-'l A u g u s t JOI 2. U N I V E R S U L L I T E R A R Nu. ;Jo . —
ni rea á doul sor i ob i şnu i ţ i , ca soare le nos t ru de p i ldă , eue! nebu-Joscle in sp i ra lă s imt enorm." şi l ă m a î foa 'e se observă po r a m u r i l e lor n e n u m ă r a ţ i sorï . N imcn ï nu poate eă explice încă aces te mi s t e re . Ce so va fa ce soare le n o s t r u d u p ă ce se va s t inge , n u ş t im. Un lucru o s i g u r ; nu va mn î fi n i m e n i po p ă m ă r i t u l pus t iu , ca re să ducă gr i ja s o a r e l u i mor t . Dacă a r m a t exista 3 f i in ţă omenească , acea fiinţă a r vedea mereu u n cer vecinie senin , p l in do stele, i a r soare le Tar ghici n u m a i prin faptul că d i s ru l cel întunecai al fos tului a s t ru - r ege , ar trece în d r e p t u l stelelor, a s c u n z â n d u le pentru câte-va c e a s u r i .
Victor Anest in
Moartea comiositomliiï musical Jules Massenet
Marea 'ţî cântă lie Basme fermecate... •
Vi*- de nebunie Ispitiri, curate...
Marca 'ti cântă ţie
Tainele 'nserăreî Vântul (i le spune
Si 'n adâncul zarei Valurile murei
Ciocoiesc nebune^
..N'o sd ştii nici. când — Cum imî eştî d parle
Ce dorinfi deşarte Umplu al med gând... N'o să ştii nici când.
O să-mî pori calvarul Şi-o s'ajuiîg hotarul
Hărăzit de Cer...
Se 'iitunecă-zarca Las' să-ţl spue marea
Visul meu stingher.
Gábriellé I. Anastasiti-Viicolescii.
PROMETEU de l ' E T H E l N P H U . S t U
- U r m a r e —
P r o c o p s i ţ i ! ş i c ă r t u r a r i i d in z iua d e as tăz i , c â n d vor s ă a r a t e că cin e v a este u n născoc i tor d ibăc ia , carele scoate din creer i l Iul l u c r u r i folosi toare omen i r i i şi c a r e n'afi a-v u t p â n ă a t u n c i f i inţă pe l u m e , tî zic că este un Promoteu, şi eă a furat focul sacru din cer, ca s ă lumi neze şi s ă încă lzească pe m u r i t o r i . Kol Insă , pe l i m b a n o a s t r ă a s t r ă m o ş e a s c ă zicem u n u i astfel de o m că este Român "desghefat care scoate lapte dulce din piatră seacă.
S p u n , m ă r e , că tot aces t P r o m o ter! să fi născoc i t şi meş t e şugu l sc r i er i i , pe acela de a face corăbi i , de a socoti, dc a c lădi , de a ghici , p r e c u m şi m e ş t e ş u g u l l eacur i lo r .
Ascu l t a ţ i a c u m , d r a g i i mosulurT, c u m şi-a i zbând i t Joe şi a s u p r a o-m e n i r i l celei nev inova te .
C â n d luă M e r c u r p e Promelef l eă-1 d u c ă a-l fereca pe m u n t e l e Cau-cas , a ce s t a se î n t o a r s e că t r e f ra te le s ă u E p i m e t e u şi-I zise:
„ F r a t e , r ă m â i în locul m e u şi a ib î m i l ă de b i a t a o m e n i r e ; căci ea es te f ă p t u r a m â i n i l o r n o a s t r e .
Ocroteşte-o î m p o t r i v a Zeilor celor l acomi . P e l â n g ă acea s t a , n u u i t a u n l u c r u : să n u c a r e c u m v a să p r i m e ş t i v r ' u n d a r delà Poe, eă n u va fi bine de voi! D a r u l v r ă ş m a ş u l u i este p ă g u bi tor , căc i este făcu t cu vic leşug" .
Atâ t zise. L u i parcă-1 s p u n e a i n i m a , vedeţ i
Й-voasfră, că Joe a r e să joace v r ' u n Irenghiii b ie ţ i lor codane i p l ă s m u i ţ i de d â n s u l d in h u m ă .
Aceste poveţe a le lu î P r o m o t e u , i n t r a r ă lu î Ep ime teu p e o u r e c h e , şi-I eş i ră p e cea la l t ă . Căci E p i m e t e u e r a u n f lnş turn îec şi u n u ş u r e l d e m i n i o d ' â i m a r i . c u m a d i c ă a m z i c e EOÏ. u n f l e a c <le c i n l ichea.
M a * s c u c l c a s l u i l c n l l a R o m a
El se d a s e d u p ă Joe cu ceilalţi flăcăi şi h a b a r n u a v e a do n imic .
T a r t o r u l de Joe, n u fu m u l ţ u m i t n u m a i cu o s â n d a ce dete lu i l ' r o -meteî i ; el p i s m u i a a c u m şi t r a i u l ticnit şi fără de gri jă al oamen i lo r . Voia s ă facă şi a ce s to r a ceva ca să-î necă jască şi m a l m u l t . P e n t r u a c e a s t a po runc i lu i Vulcan , uu a l t zeu. care le era şi m a r e m e ş t e r făur a r , ca. să-î facă o fa tă a ş a de frumoasă, încât, de s ' a r pu tea , să fie şi-mal-şi decâ t o Z â n ă .
F ă p t u r i l e p l ă s m u i t e de PrometeO, erai l n u m a î băeţ î .
Şi u n d o mi se p u s e n e b u n u l de Vulcan de mi-ţl f ăur i , din p ă m â n t ames teca t cu l ac r imî , o f e t i şcană a-tât de f rumoasă şi de d r ă g ă l a ş e , încâ t sfi mi-o sorbî î n t r ' u n p a h a r cu apă.
Minerva , c u m o văzu , ti dete u n «ovon (văl), o fmbodobi cu florî, peste c a r e II p u s e o cunună dc aur; apoi îl dete o h a i n ă a lbă , de s t r ă l u c e a soarele. Astfel g ă t i t ă , Vu lcan o aduse tn a d u n a r e a Zeilor. Aceşt ia când o v ă z u r ă , le lăsă g u r a apă după dânsa. EI «e m i n u n a r ă dc o a şa rară gingşie .
Vicleanul de Joe p o r u n c i t u t u r o r zeilor să- î facă câ t e un d a r , ca să fie şl m a l a d e m e n i t o a r e .
Astfel : Mine rva o învă ţă toate, meş te şu
gurile mu ie re ş t l , şi î n t r e al tele , şi pe acela de a, ţese p â n z ă .
Vinerea s a u Afrodi ta o î m p r e s u r ă de nuri şi do v ino ' ncoace , şi o învăţă c u m să facă pe oameni! s ă moară după d â n s a .
Mercur II dete d a r u l de a-I fi vorba cu lipici, şi o învăţă m e ş t e ş u g u l de a c u v â n t a astfel î n c â t să înmoaie i n imi le oamen i lo r , de ar fi ele de p i a t r ă chiar.
In cele de p e u r m ă , zăcaşul de Joe, îl f ă g ă d u i că o să-î dea o cu t i e f rumoasă , c u m n u m a l văzuse ea. Acesta e ? a t r o n i ş o r u l cu pr ic ina , Joe n u i-1 a r ă t ă , d a r ă ea tl ză r i se Înt r ' u n co l t . P e aceas t ă codăn ică d e f a t ă o n u m i r ă P a n d o r a , a d i c ă î m podobită c u t o a t e d a r u r i l e .
Joe t r i m i s e d e c h e m ă pe E p i m e t e u
şi-i zise: „Ver işorule , a m socotit cu g â n d u l
m e u , dc m a l m a r e l e zeilor, că v o u ă t r e b u e s ă vi se fi u r â t to t j u r â n d u -v ă cu al de-aï voş t r i n u m a î de-a b a b a - o a r b a , d 'a feţele, d 'a l eapşa , ş i a m p l ă s m u i t şi eO o fiinţă c a r e s ă vă înveţe c u m s ă vă j u c a ţ i de-a por u m b e i i , de-a ascunse le , şi c u m vesel ia voas t r ă s ă n ' a ibă s fârş i t" ;
Z icând aces tea v ic leanul d e zeu, desfăcu r a m u r i l e a doî p o m i , p e ca re le î m p r e u n a s e el cu m e ş t e ş u g , şi d u p ă ca r e era a s c u n s ă P a n d o r a , şi-î zise:
„Aceas ta s ă fie so ţ ia ta" . Nătăf le te lo de Ep jme leö , c â n d so
v ă z u d i n a i n t e a u n e i fiinţe a t â t d e f r agedă şi de p l ă p â n d ă , se. p i e rdu cu to tu l .
D a r a m i l e c â n d se ap rop i e P a n d o ra de d â n s u l şi începu să-1 m â n g â i e cu m â n u ş i ţ e l e ei cele g r ă s u l i i şi ne tede ca m a r m o r a cea b ine l u s t r u i t ă , c â n d î ş î deschise gura . s p r e a-î cuv â n t a n i ş te vo rbe ce n u m a î auz i s e el p â n ă a t u n c i , şi c â n d ve rsu l ei cel m a î dulce a j u n s e la u r e c h i l e l u i p â -n ă ' n t r a t â t a se zăpăc i î n c â t n u m a l şt iu ce face, n u m a î văzu a l ta decâ t pe P a n d o r a , n u m a ! auzi decâ t p e P a n d o r a .
Ea-1 l u ă de m â n ă şi-I zise: . .Epimeteu, a i dem a c a s ă " . Ulu i tu l de Ep ime teu o d a t ă r ă s ă r i .
Şi n e m a î p u t â n d să-ş i m i ş t e n ic i l imba în g u r ă , căc i e r a a m o r ţ i t ă cu to tu l , se l ă s ă să-1 t r a g ă P a n d o r a de m â n ă , şi se l u ă d u p ă d â n s a .
Mul t se b u c u r ă Joe de u n a c a a-ceas ta , căcî a c u m e r a î n c r e d i n ţ a t că-şî va s ă r a i n i m a cu fericirea o-m e n e a s c ă .
D a r m a î Î n a i n t e de a c h e m a pe E -p ime teu , Mercu r îî duse , d in p o r u n c a lui Joe, t r o n i ş o r u l s a u c u t i a cu p r i c ina , îl r u g ă să i-1 ţie la d â n s u l ;până s'o î n t o a r c e să şi-1 ia, şi-î dete gr i je ca n u c a r e c u m v a să u m b l e în-t r ' î n s u l .
Când in t ră P a n d o r a î n coliba l u i E p i m e t e u . ocliiî e î se î m p e d i c a r ă m a l î n t â i a şi în t â i fi de acest t r n n i ş o r s a u cut ie . C u m t recu p r a g u l uş i i , e a n ic i u n a nic i a l i a , zise :
Ep ime teu , ce a ï t u în t ron i şo ru l ă s t a ? "
Ea , vezî, îl s ă m u i s e cu acela c e î spusese Joe că a r e să i-1 dea el.
. . H a b a r n ' a m , r ă s p u n s e el, d â n d din u m e r i . T r o n u l ă s t a r;u e al m e u . Mi-a veni t aci , i a ca aşa , u r d u b e l e a . L'a l ă s a t u n că l ă to r cu vorbă să i-1 păs t r ez p â n ă s'o î n t o a r c e ca să şi-1 r»a, şi a î face b ine să nu m ă m a l înt r eb i de d â n s u l , că nu şt iu ce sâ,-ţî apun .
— Ce să fie în t r ' î n su l ? — Nici că m i - a m b ă t u t capu l să
aflu. — D a r ă cel ce ţi Га a d u s , de u n d e
venea şi u n d e se ducea ? — Nici că m ' a m g â n d i t să-1 În
t r eb . — Ce p ros t l u c r u ! s t r i gă P a n d o
ra , scâ rb i t ă şi s t r â m b â n d u - s e . Mul t m a l b ino e r a de n u vedeam u n a ş a p o z n a ş de t ron.
— EI iacă , n u te m a l u i t a la d â n sul şi pace , ÎI r ă s p u n s e E p i m e t e u . Aide m a î b ine p e a f a r ă să ne j u c ă m cu f lăcăi i .
E a se luă d u p ă d â n s u l ; d a r ă gândul îi e r a p i ron i t tot l a proeops i ln l de t r o n . P â n ă a t u n c i nicî u n a din f ă p t u r i n u fusese s t ă p â n i t ă de pat i ma de a d e s t ă i n u i c u t a r e or i c u t a r e l uc ru . P a n d o r a fu cea d in t â iu oa re v ru să ştie l u c r u r i ce r a t a u să r â -m â e a s c u n s e . Tot f r ă r n â n l â n d u - s e cu firea ca s ă afle ca ce-ar p u t e a să fie în nevo iaşu l ace la de t ron , işî a m ă r a v i a ţ a şi-şî u r a s e t r a iu l .
L a î ncepu t fu c u m fu, d a r ă de c e m e r g e a , d ' a ia o în te ţea u r â t u l , p â n ă ce a j u n s e s ă i se pa ră că stă să cază coliba pe eî.
De u n d e n a i b a poa te să fi venit t r o n u l ă s t a aci. Işî zicea în s inc- î . . P a n d o r a , or î c ă t r e Ep ime teu . şi .-ii ce poa te să fio in t r ' t u su l ?
— Ce to t a i f ră ţ ioare , de tot vorbeşt i de t r o n i ş o r V P a r c ă - ţ i stă in g â t . r ă s p u n d e a Ep ime teu , care le vedea câ p r e a t r ece pes te r ă scoa l e P a n d o r a cu a t â t e a î n t r e b ă r i . Mi a r p ă r e a m a i bine, d r a g ă P a n d o r a , să te auz vorb ind desp re al te- .a lea. Aidem să cu legem s m o c h i n e coapte , cu care. să ne facem c ina , sup t copacul din vale. Arolc eïî şt iu o v i ţă , c a r e face nişte s l r u g i u i gus toş i şi dulc î , cum n 'aî m a l m â n cat de c â n d eşti .
— Tot smoch ină şi s t r u g u r i ! z i s e P a n d o r a a m ă r â t ă şi s câ rb i t ă .
— Dacă este a şa , îi m a l zise E r i -me teu , ca re le e r a boul lui Dumneze i ; , a i d e m nec iu l i ţ ă , să d ă m fuga şi sâ n e j u c ă m .
— Mi s 'a u r â t tot a l e r g â n d şi nu m a l a m po l t ă de joc, zise P a n d o r a î n g r e ţ o ş a t ă . Şi apo î nu m a l pot să fiii veselă, f i indcă t ică losul ă la de t r o n n u - m i este c â t u ş i de cât din g â n d . Co s'o î n t â m p l a , î n t âmp le - se : n u m a i t u t r e b u e să -mî s p u i ce este tn el.
— A i a d a de ! d a c ă n u ţ i -am s p u s de o s u t ă de or i , f ra te d r a g ă , că nic i eu n u ş t iu co este î n t r ' î n s u l ? r ă s p u n s e E p i m e t e u , c a m cu s u p ă r a r e ; c u m vre i d 4 a oa re să- ţ î s p u n l u c r u r i pe c a r e n ic i n u le ş t iu ?
— Cine te opreş t e ca să-1 deschizi? m a î zise P a n d o r a , u i t â n d u - s e la dân sul carn pe sub t s p r â n c e n e şi cu coad a och iu lu i . Deschizându-1 , vom ipu-t ea vedea.
(Va u r m a ) .
Ilustraţia noastră colorata Trupele muntenegrene la graniţa
turcească Ultimele ştir! spun că re la ţ iuni ie
d in t re Turc ia şi Muntenegru sun t foarte încorda te , din cauza măce lu lu i de la Berana . L a grani ţa t u r c â - m u n -tenegreană se afla concen t ra te t rupe turceşt i şi m u n t e n e g r e n e .
I lustraţ ia noas t ră de azi reprez in tă u n detaşament de t rupe m u n t e n e g r e n e stârni l a avant -pos tur î , la grani ţa tu r c e a s c a . '
». — INo. 3 3 . UNIVERSUL LITERAR Lunî, 13 August, 1912.
„GRENADIERA — D u p ă , H O N O R É D E B A L Z A C —
G r e n a d i e r a este o m i c ă l ocu in ţ ă sit u a t ă pe m a l u l d r ep t a l Loare i , c a m l a o m i l ă î n j o s de T o u r s . I n acest îoc , r â u l , la t c a u n lac , e p r e s ă r a t cu i n s u l e verzi şi m ă r g i n i t de o s t âncă , p e c a r e se găsesc m a l m u l t e c a se de ţ a r ă , zidite cu p ie t re a lb », î n c o n j u r a t e d e g r ă d i n i , u n d e fructele cele m a î f r u m o a s e din l u m e se coc expuse s p r e miază-z i .
Zdrobi te înce tu l cu înce tu l de m a î m u l t e g e n e r a ţ i u n î , v ă g ă u n i l e s t ânce i r ă s f r â n g razele, soa re lu i şi p e r m i t de a cu l t iva în pl in p ă m â n t , la a-r e a s t ă b ine- făcă toare c ă l d u r ă , a r t i ficială, p r o d u c ţ i u n i l e ţ ă r i l o r celor m a î calde. In u n a d in cele m a l p u ţ i n a d â n c i a n f r a c t u o s i t ă ţ l c a r e î n l r e -t a e a c e a s t ă col ină, se af lă Sf. Cyr, mic s a t de ca re dep ind toa t e aces te case î m p r ă ş t i a t e .
Apoi, ceva m a l depa r t e , Choisîlle, se v a r s ă în Loire p r i n o vale fertilă, c a r e î n t r e r u p e ş i ru l coaste i . Grena d ie re , a ş eza t ă pe l a j u m ă t a t e a s t â n -ceî, c a m ba o s u t ă de paş î de biser i că , es te u n a d in acele vechi lo-cu in ţ l , a v â n d vre-o d o u ă s a u t r e i s u t e de an î , c a r i se găsesc în Touraine, în fie c a r e poziţ ie f r u m o a s ă 0 f r â n t u r ă de s t â n c ă a favor izat c o n s t r u i r e a u n u î p o v â r n i ş c a r e a-Junge , pe u n coboruş l in, l a ridied-tură, n u m e d a t î n aces te l o c u r i l a frigul c o n s t r u i t î n jo su l coas te i pent r u a m e n ţ i n e Loara în a l b i a eî, şi p e ca r e t rece d r u m u l de l a P a r i s l a N a n t e s .
I n s u s u l r a m p e î este o . p o a r t ă Unde începe u n mic d r u m pie t ros , t ă i a t î n t r e d o u ă t e ra se , u n fel de î n t ă r i t u r î acoper i t e de vi ţe şi p l a n t e a c ă ţ ă t o a r c c a r i împied ică ca păm â n t u l s ă se n ă r u i a s e ă . Aceas tă po-ţ e e ă f ăcu t ă l a poa le le t t r a s e l super i o a r e , şi a p r o a p e a s c u n s ă de p l a n te, conduce l a c a s ă pe u n coborâş repede , l ă s â n d s ă se v a d ă r â u l a căr u i î n t i nde re se m ă r e ş t e l a fie-carc p a s .
Acest d r u m scobit este t e r m i n a t Öe o a l t ă p o a r t ă de stil got ic , bol t i tă , Î n c ă r c a t ă cu n i ş te podoabe s imple , î n s ă r u i n a t e , acoper i te de m i c ş u n e l e să lba tece , de ecteră, de m u ş c h i şi p a r a c h e r n i ţ e . Aceste p l a n t e ind is -t ruc t ib i le împodobesc z idur i l e t e r a selor, u n d e e s p r i n t r ' o c r ă p ă t u r ă a temeliei , d e s e m n â n d la fe-care n o u sezon n o u î g h i r l a n d e de florî.
T r e c â n d p r i n a c e a s t ă p o a r t ă veche, o m i c ă g r ă d i n ă , f ă c u t ă pe s t ân c a une i u l i t m e t e ra se , a că re i b a l u s t r a d ă d o m i n ă pe t o a t e celelalte, p r e z i n t ă vede re ! g a z o n u l împodob i t de cuţ î-va a r b o r i verzi şi de o m u l ţ i m e do t r a n d a f i r i şi flori. Apoi, î n fa ţa por te i , în cea la l t ă e x t r e m i t a t e a t e ra se i , sa af lă u n pav i l ion de l emn , r a z o m a t de z idul vecin şi a ï c ă r u i s t â l p i s u n t a s c u n ş i de i asomi i , viţe ş i cu rpen i ţ e .
I n mi j locu l aces te i g r ă d i n i , se a f l ă ca.sa pe u n p e r o n bolti t , acoper i t de vi ţe a c ă ţ ă t o a r e , c u s t r u g u r i , ş i pe c a r e se află p o a r t a u n u i m a r e beci s ă p a t în s t â n c ă . L o c u i n ţ a e încon jur a t ă de vi ţe î n t i n s e şi de rod i i . F a ţ a d a e c o m p u s ă d in d o u ă l a r g i fer e s t r e s e p a r a t e de o p o a r t ă r u s t i c ă şi treî- m a n s a r d e ridicate c a m mult . f a ţ ă do p a r t e r u l c a r e n u p r e a e r a îna l t . Acoper işul e r a acoper i t cu ţig lă . Z idur i le c lădi re î p r i nc ipa l e s u n t văps i t e ga lben ; po r t i ţ a , ob loane le de jos , pers ienclc de l a m a n s a r d ă s u n t verzi .
I n t r â n d , da î de u n podest.ru u n d e începe o s c a r ă î n t o r t o c h i a t ă , a l căr e i s i s t em se s c h i m b ă l a fie-care în t o r s ă t u r ă e de l e m n a p r o a p e p u t r e zit: r a m p a s ă p a t ă în fo rmă de ş u r u p e îr .egri tă do un. l u n g servic iu . L a 'dreapta, e o v a s t ă su f r age r i e î m b r ă c a t a în Jeron d u p ă m o d a veche, les-pezita, cu p X i r ă t u r î fabr ica te i a
C a r o t i d e i Potsiei călătoriei
Călătorul recunoscător
C h â t e a u - R e g n a u l t ; apoi, l a s tânga , u n sa lon de aceeaş i măr ime f ă r ă l e m n ă r i e , însă î m b r ă c a t cu o h â r t i e por toca l ie cu bordură ve rde . Nic ï u n a din aceste camere n'are tavan; gr inz i le sunt de l emn de nuc şi crăp ă t u r i l e astupate cu nişte vălătuci albi de culţi. L a primul cat cunt d o u ă mari c a m e r e a le c ă r o r ziduri s u n t văruite, c ă m i n u r i l e de p i a t r a s u n t sculptate m a l p u ţ i n c a cele d in pa te r . Toate ferestrele sunt spre miază -z i . S p r e no rd , n u e de cât, o s i n g u r ă u ş e care dă spre vii şi care e făcută în dosul scărei.
L a s t ânga caisei tste o construcţie m i c ă a cărei lemnărie e apărată de ploae şi de soare de ardezii carî desc r iu pe ziduri lungî linii d r ep t e s a u transversale. Bucătăria, aşezată în aeeat soi de colibă, comunica pe d i n ă u n t r u cu casa, a r e însă şi o int r a r e particulară cu p a t r u trepte, în fa ţa căreia se af lă u n puţ adânc, prevăzu t cu o pompă de ţară învelit ă cu ienupere, de puante acniătice şi de ierburi înalte. Această construcţie r ecen t ă arată eă „Grenadiera" a fost a l t ă dată o s i m p l i » , „coţmreă".
Proprietarii acestei case venia ii din oraş, de care e despărţit de Loara, spre aş i face recolta, s a u a face o excursie de plăcere. Trimit e a u de dimineaţă previziunile şi n u d o r m e a u acolo de câ t în t i m p u l culesu lu i viilor. I n s ă Eugle j i î a u sosit ca lăcus te le în T o u r a i n e şi a t r ebu i t ca Grenadiera s ă fie complec t a t ă sp re a p u t e a fi î n c h i r i a t ă lor . Din fericire aces t apend ice m o d e r n es te ascuns s u b p r i m i i tel ai unei a leî p l a n t a t e , într'o v ă g ă u n ă î n p a r t e a de jos a viei. P o d g o r i a , care poa i e avea două pogoane, se ' n a l ţ ă de a-s u p r a caseî şi o d o m i n ă în în t reg i m e de p a r t e a u n u î su i ş atât de repede în cât e foar te gre i i dc urcat.
Abia este, între c a s ă ş i co l ina înverzi tă de viţă de vie târâtoare, u n s p a ţ i u de cinci p ic ioare , tot deauna u m e d şi rece, u n fel de şanţ p l in de vege t a ţ i un î v i g u r o a s e u n d e cad, în zilele de ploi , r e s t u r i dc •» v i ţă c a r i vor î n g r a ş ă p ă m â n t u l g r ă d i n i l o r susţ i n u t e de t e r a s ă cu b a l u s t r a d e .
Casa v i e ru lu i se a f lă î n p a r t e a s t â n g ă şi e acope r i t ă cu stuf. Prop r i e t a t e a e î n c o n j u r a t ă de ziduri a-coperi te de p l a n t e a c ă ţ ă t o a r e ; v ia e p l a n t a t ă eu a r b o r i f ruct i fer i de difer i t e felur i . î n fine nici u n loc câ t de mic n u e p e r d u t p e n t r u c u l t u r ă . D a c ă o m u l neg l i j ază u n petec a r i d de s t â n c ă , n a t u r a s ă d e ş t e s a u u n dud s a u florî de c â m p , s a u c â ţ i v a f ragi a d ă p o s t i ţ i de p ie t re .
I n n ic i u n loc d in l u m e n u vet i î n t â l n i o l ocu in ţ ă în ace laş i t i m p a ş a m o d e s t ă ş i a ş a m a r e , a ş a b o g a t ă î n rod i r e , î n m i r o s p l ăcu t , în p r i velişt i . E a o î n i n i m a T o u r a i n e ! u n de toa te florile, toa te fructele, t oa t e f rumuse ţ i l e aces tu i ţ i n u t s u n t re p rezen ta t e .
Se găsesc s t r u g u r i de t o a t e soiurile, smoch ine , pers ic î , pe re de difer i t e feluri , .şi pepen i , î n p l in c â m p , tot a t â t câ t şi l e m n u l dulce , b u c s ă u l span io l , b a n d i u l i ta l ienesc şi i asom i a din insule le Azore. L o a r a c u r g e l a p ic ioare .
Ö d o m i n i de pe o t e r a s ă r i d i c a t ă l a t re i zeci dc s t â n j e n i d e - a s u p r a a-pe lor el capr ic ioase . S e a r a r e s p i r i a d i e r e a r ă c o r o a s ă de là m a r e şi pa r f u m a t ă în d r u m u l ei de florile c â m -pi lor . U n n o r r ă t ă c i n d care , la fieca r e p a s în s p a ţ i u s c h i m b ă de culoa re şi de fo rmă , s u b u n cer a l b a s t ru , d ă m i î de î n f ă ţ i ş ă r i no i fie-că-r u î de ta l iu al sp lend ide lo r peisagi i ca r î se a r a t ă vedereî , o r i ş i u n d e te-aî afla.
Apoi', p r iv i r ea cop r inde ţ â r m u l d rep t a! Loare i de la Amboise ; fert i la c â m p i e pe ca re se af lă T o u r s ,
m a h a l a l e l e sa le , fabrice] e sa le , le Plessis; a p o î o p a r t e a m a l u l u i s t â n g ca re , de la Vouvra.y p â n ă l a Saint-Symphorien, descr ie u n semicerc d e s t â n c i p l ine de podgor i i .
Vederea n u e m ă r g i n i t ă de c â t d o bogate le costişe a l r â u l u i Cher, or i zont a l bă s t r i u , p l in de p a r c u r i şi d e coas te . In s fârş i t , l a a p u s , s p i r i t u l se perde în f luviul i m e n s p e e a r e plu tesc în or ice m o m e n t a l z i l e î b ă r cile eu ралге albe u m f l a t e de v â n t u r i l e carî su f lă a p r o a p e în t o t d e a u n a în aces t m a r e bazin .
U n p r i n ţ poate să-şî facă. vila s a din G renad i e r a , un. poet î n s ă ş i - a r vedea în tr ' ânsa cel maî bun r e fug iu ; ea e casa u n u î b u n burghez d i n T o u r s ; ea a r e poesiî p e n t r u t o a t e i-magina ţ i uB i l e ; p e n t r u cele m a l umi le ş i p e n t r u cele m a l pa s iona t e ; n i -m e n i n u s tă acolo f ă ră să simtă a t m o s f e r a ferieireî, f ă ră să n u c o n c e a p ă o v i a ţ ă de l in iş te , l ipsi tă d e aiRfaiţiune
V i s a r e a se af lă în aerul ş i m u r murul v a l u r i l o r ; n i s i pu r i l e v o r b e s c , sunt t r i s te sau vesele, a u r i t e s a u de cu loa re înch i să , totul e m i ş c a r e î m p r e j u r u l poseso ru lu i acest; ' î ' v i i , c â n d s tă n e m i ş c a t î n mi j locul aceste» florî p l ine de viaţă şi aces to r f ructe a d e m e n i t o a r e . U n englez d ă ö mie de lei ea să l ocu iască , t i m p d? şase luni , această e a s ă u m i l ă , r u c o u -diţiune de a respecta r eco l ta ; d a c ă vrea fructele el îndoieş te ch i r i a ; d a c ă vimil îî face poftă mal îndoieş te î n că suma.
Care e deci v a l o a r e a G r e n a d i e r e ! eu p o v â r n i ş u l s ă u , cu d r u m u l s ă u t ă i a t , a t r ip le i sa le te rase , a pogoane le* e l de vie, a c işmele i , a eu rpe-n i ţ e lo r desplet i te , ş i a rbo r i l o r s ă i cosmopol i ţ i ? N u oferiţi pre ţ . G r e n a d i e r a n u v a fi n ic i o d a t ă d e v â n z a r e . C u m p ă r a t ă o d a t ă l a 1690 ş i d a t ă cu r e g r e t p e n t r u p a t r u z e c i do mi î de leî, c a un ca l favori t p ă r ă s i t de A-r a b u l dezer tu lu î , e a a r ă m a s în a-ceiaşî famil ie , îî face m â n d r i a , g iuv a e r u l p a t r i m o n i a l . R e g t n t u l . A vedea , n u e a a v e a ? a zis u n poet. De acolo se v ă d t re î vă î d in T o u r a i n e şi c a t e d r a l a a t â r n a t ă în a e r ca o luc r a r e în i i i i g r a m ă . Se pot p lă t i as t fel de t e z a u r e ? Pu tea -ve t plăt i vre -o d a t ă s ă n ă t a t e a ce-aï d o b â n d i s u b tei , acolo ?
I n p r i m ă v a r a u n u i a din cei m a î f r u m o s ! a n i a i ResUiuraiiuneî, o d o a m n ă î n t o v ă r ă ş i t ă de o se rv i toa re şi dc doi copil , d i n t r e ca r î cei m a i t â n ă r p ă r e a a a v e a op t a n i şi ce la i t t r e i s p r e zece, sosi l a T o u r s s p r e a c ă u t a o l o c u i n ţ ă .
E a v ă z u G r e n a d i e r a ş i o î nch i r i a . P o a t e d i s t a n ţ a c a r e o d e s p ă r ţ e a d e o r a ş o h o t ă r a să. i a c a s ă acolo. Salonu l î i servi de c a m e r ă de cu l ca r e ; e a p u s e pe fiecare copil în c â t e o o d a e d i n p r i m u l ca t şi s e r v i t o a r e a d o r m i a î n o m i c ă odae ce se a f la d e - a s u p r a b u c ă t ă r i e i . S u f r a g e r i a deven i s a lonu l c o m u n micei famil i i şi locu l d e recepţ ie . C a s a fu m o b i l a t ă foar te s imp lu , însă. cu g u s t ; n u e r a n imic i n u t i l d a r n ic i ceea ce a r fi p ă r u t a fi lux . Mobilele a lese de n e c u n o s c u t ă e r a u de n u c fă ră o r n a men te . C u r ă ţ e n i a , a r m o n i a " ce d o m n e a î n t r e i n t e r i o r şi ex te r io r ÎI făceau tot f a rmecu l .
E r a deci des tu l de g reu de ştiut, d a c ă Madame Willems eu s (numele pe care ' l l u ă s t r ă i n a ) a p a r ţ i n e a bur gheziei boga te , î na l t e ! nobi l iml sau oa re - că re i c lase echivoce a speciei f e m i n i n e . S impl i c i t a t ea s a dă dea n a ş t e r e l a supos i ţ iun i l e cele m a l e o n t r a d i c t o a r c , î n s ă man ie re l e s a l e p u t e a u c o n f i r m a pe cele ce-î e r a u favorabi le . A ş a c ă , p u ţ i n t i m p d u p ă sos i r ea el l a Sa in t -Cyr , p u r t a r e a eî r e z e r v a t ă exci tă in te resu l p e r s o a n e lor f ă ră ocupa ţ ie , ob ic inui te a o b s e r v a î n p rov inc ie tot ce p a r e a însuf leţ i s f e r a s t r â m t ă în c a r e t i ă e s c .
D o a m n a W i l l e m s e u s e r a o f e m e e d e s t a t u r ă des tu l d e î n a l t ă , s u b ţ i r e şi s l abă , î n s ă f o a r t e d e l i c a t ă . A v e a p i c i o a r e f r u m o a s e , m a l r e m a r c a b i l e p r i n g r a ţ i a c u e a r e e r a u inrăl i .ate d e cât p r i n m i c i m e a i o r . morii vulg a r ; a p o i m â n i c a r î p ă r e a u a íi f r u
m o a s e s u b raănuşî. Câte-va pe t e ro« şietice şi mobi le ÎI co lo rau f a ţ a a lbă , a l t ă d a t ă f r agedă . S b â r c i t u r î precoce ve.ştejau o f run te de o form ă e l egan tă , î n c o r o n a t ă de u n p ă r f r u m o s cas tan i i i , b ine c rescu t ş i In t o t d e a u n a împle t i t în d o u ă cozi circu l a re , pe .p tenă tură de fec ioară care s t ă t e a foar te b ine c h i p u l u i el melancol ic . Ochii eî negr i i , foar te cern i ţ i , î n f u n d a ţ i , p l in i de o a r d o a r e febri lă , a fec tau u n c a l m înşe lă tor , ş i u n e o r i , d a c ă e a u i t a e x p r e s i u n e a ce-şî i m p u s e s e , se z u g r ă v e a u p e eî î n g r i j ă r î a s c u n s e . Obrazu l el oval e r a p u ţ i n l u n g ; î n s ă poa t e a l t ă d a t ă fericirea, şi s ă n ă t a t e a îî d ă d e a u p r o po r ţ i i po t r iv i te . Un s u r â s p l in de o t r i s t e ţ e du lce se obse rva de obicei pe buzele ei pa l ide ; t o t u ş i g u r a i se în su f l e ţ i a ş i s u r â s u l eî e x p r i m a deliciile s e n t i m e n t u l u i de m a m ă când ceî doî copi i , de ca r î e r a îu to tdeauna î n t o v ă r ă ş i t ă , o p r iveau sau îi puneau u n a .din acele î n t r e b ă r i nesfârşite şi de p r i sos , c a r i t oa t e a u u n înţeles p e n t r u o m a m ă . M e r s u l eî era. îneci şi nobil .
E a p ă s t r a t o tdeauna ace iaş i rochie cu o s t ă r u i n ţ ă ca r e a r ă t a i n t e n ţ i a eî h o t ă r â t ă de a n u se m a î o c u p a de toa le tă şi de a u i t a lumea , de ca r e e a v ro i a fără î n d o i a l ă s ă fie u i l a t ă . E a avea o rochie n e a g r ă foar te lung ă s t r â n s ă de o pang l i că de m o a r . si pe d e a s u p r a , c a u n şal , o b roboadă de ba t i s t cu l a r g i t iv i tu r l ale cărei d o u ă e x t r e m i t ă ţ i e r a u t recute în c e n t u r ă , î n c ă l ţ a t ă cu o g r i j ă c a r e a-r a t ă obiceiur i de e l e g a n ţ ă , p u r t a cior a p i n e g r i de m ă t a s ă c a r î complect a u co loa rea de dol iu r e s p â n d i t a în aces t c o s t u m de conven ţ i e . I n s fâ r ş i t p ă l ă r i a , de f o r m ă eng lezească şi ne va r i ab i l ă , e r a de ştofă cenuş i e şi împodobi tă cu u n v ă l n e g r u . P ă r e a do o s l ăb i c iune e x t r e m ă şi foar te sufer i n d . S i n g u r a p l i m b a r e c o n s t a în a se duce de l a G r e n a d i e r a l a p o d u l d i n T o u r s , u n d e , c â n d s ea ra e r a calm ă , e a v e n i a cu cel doi copiî a î s ă î sp r e a r e s p i r a a e r u l r ă c o r o s a l Loarei şi a a d m i r a eJeetelc p r o d u s e de apHsul s o a r e l u i în aces t p e i s a g i u tot a t â t de vas t c a a c e l a a l gol fu lu i Neapole lu l s a ü a l a c u l u i de Geneva,
I n t i m p u l şedere! eî Ia Grenad ie r a , ea n u se d u s e de cât dc d o u ă or i l a T o u r s , m a l î n t â i sp r e a î n t r e b a pe supe r io ru l co leg iu lu i sp re a-î ind ica p e Gel m a l b u n i profesor i de l a t i ne ş t e , de m a t e m a t i c i ş i de desen, apo i p e n t r u a h o t ă r a cu pe r soane le c a r i îl fu ră i nd i ca t e fie p r e ţ u l lec-ţ i un i io r lor, fie orele l a c a r i aces te l ec ţ iun i a r fi p u t u t fi d a t e copii lor . I n s ă e r a de -a juns s ă se a r a t e o d a t ă s a u de d o u ă or i pe s ă p t ă m â n ă , sear a , pe p u n i e , p e n t r u a a ţ â ţ a cur iozi t a t e a a p r o a p e a t u t u r o r l ocu i t o r i l o r o r a ş u l u i , c a i i se p l imbă de obicei pe acolo.
Totuş i , cu tot s p i o n a g i u l inocent ce p r o v o a c ă î n p rov inc i e ş ede rea făr ă l u c r u şi cu r ioz i t a t ea p r i n p r inc i pa le le societăţ i , n i m e n i n u p u t u obţ i n e in formaţ i i s i g u r e a s u p r a r a n g u lu i pe ca re n e c u n o s c u t a îl o c u p a i n lume , nici a s u p r a avere l sa le , n ic î ch i a r a s u p r a ocupa ţ i e i eî a d e v ă r a te. N u m a i p r o p r i e t a r u l Grenad i e r e î spusese i a c â ţ i v a d in p r i e ten i i s ă î n u m e l e , de s i g u r a d e v ă r a t , s u b c a r e n e c u n o s c u t a făcuse c o n t r a c t u l . E a se n u m i a A u g u s t a W i l l e m s e u s , cont e s ă de B r a n d o n . Acest n u m e t reb u i a s ă fi fost ace la al b ă r b a t u l u i eî.
M a i t â r z i u , u l t ime le even imente a le a ce s t e i i s tor i i c o n f i r m a r ă a d e v ă r u l aces te î r e v e l a ţ i u n i ; î n s ă n u fu cun o s c u t de câ t în l u m e a negus to r i lor pe ca r î îl vedea p r o p r i e t a r u l . Astfel în c â t M a d a m e Wi l l emsens r ă m a s e m e r e u u n m i s t e r p e n t r u oamen i i c a r i o î m p r e s u r a u şi tot ce ea Je p e r m i s e s ă gh i cea scă în ea fu o n a t u r ă d i s t in să , m a n i e r e s i m p l e ş i n a t u r a l e şi a n s u n e t în voce dc o b l â n d e ţ e î n g e r e a s c ă . Adâi ica-I s ing u r ă t a t e , melancol ia - I şi f r u m u s e ţ e a î n t u n e c a t ă , pe j u m ă t a t e vestejită, c h i a r aveau a t â t a f a rmec în c â t mal m u l ţ î t i ne r i se î n a m o r a s e de ea; ins ă cu câ t şuiiorul b r e r a irtai sin'.v-r,
L u n i , 1 3 A u g u s t 1 9 1 2 . UNIVJEÎ tSUL L I T E R A R No. 3 3 . — 1.
Cit a t â t e r a m a i p u ţ i n î n d r ă z n e ţ ; a-pe» ea e r a i m p o s a n t ă , e r a « r e u S Ä Iraorăzneşt l să- î vorbeş t i .
bai sfârş i t , d a c ă câ ţ î -va oamcwî înd r ă z n e ţ i îî scr ise , sc r i sor i l e lor f u r ă u> s i g u r a r s e f ă r ă ca să fi fost des-chsse. D o a m n a Wiliesaeejua аогшаса î n Sic .pe t o a t e câ t e le p r i m e a , e a şi c â n i a r ftvoÄ să-ş î p e t r e a c ă t i m p u l îi» Т о и г п н и е Шгл cea ш а і m i c » gr i -jăi. E a p ă r e a că venise* m î n c â n t ă t o a r e a r e t r a g e r e pra tnot a se d e d a cm (totul fericireî fit? я trr*r. Ceî t r e i pneâesorî c ă r o r a i n t r a r e a în Grenad a » » le e r a p e r m i s ă v o r b e a u cu uri fe i ' de a d m i r a ţ i u n e r e spec toasă de taftasul a t i n g ă t o r ce p rezen ta u n i r e a inanuă şi n e t u r b u r a t ă . & aces to r ee»-p i s ş i aces te i femei .
Gaston TaasaaiaL JL se cit i urmarea fn „TJrriversul
L ü e i a t " ca v a aaara Duminica v i i --toate,
ANECDOTE MN VIATA LUI NAPOLEON I
î m p ă r a t u l Nano l eau se-. î n t â l n e ş t e p e n t r u iprima o a r ă ee. d -na de S tae l î n c a s a l e i 'l'atteţpnaBd. i a c u r s u l coane i s a ţ i u n e l ea p u s e o î n t r e b a r e c a s e a r ă t a m a r e a ci ambLţiuiie. E a î n t r e b ă pe t â n ă r u l gene ra l , că oare -< : a » femee este m a i m a r e ш. ochii s ă î . „ M a d a m e , r ă s p u n s e Napoleon , aceea ca r e cPă'rueşte so ţu lu i eî cei m a i m u l ţ i copîî ! : D-ea de S tae l r ă m a s e î n c r e m e n i t ă dit- careta- e a se- a ş t e p t a l a uti a i i l ă s p e n s .
* ЗЖероІсоп B o n a p a r t e e r a a b i a în
v â r s t ă dc 26 a n i c â n d p r i m i eoni ;*wiu s n p x e m a pes te a r m a t a dîn--l t ;вНа. Umui d i n t r e amie i l s ă i i i z i se l a plec a i e ; E ş t t p r e a t â n ă r p e n t r u a fii c o m a n d a n t a l u n e i a rmate- !
— M ă voi r e î n t o a r c e h a t v á n , r ă s -Napo leon .
l i n vă-nator cătfare a t insese det t e s ! gene ra Jn lu i r e m a m t a h t l'a- Mon-tebeMe ş i vo ia s ă plece i n w d i a t cu r ă s p u n s u l , C a l u l s ă u e r a î n s ă f«mr<-fe obos i t , as t fe l ia- c â t N a p e l e m i-L 'dădu pe al s ă u . V â n ă t o r u l re fuză ş i făcea d i f icu l tă ţ i c a să-l încalece .
—• Crezi ' c ă aces t ca l este p r e a fru-n i a s î m p o d o b i i ? Я î n t r e b ă B o n a p a r te.. E i c a m a r a d e , » и e-xrsfä n i m i c î n l u n a r c a r e să fie p r e a frumos р е я -i t ru u n soldat f rancez !
TJapă b ă t ă l i a d e l a Aus te r l i t z un. o-f i ţ e r s u p e r i o r r u s . s e a r u n c ă i u ge
n u n c h i î n a i n t e a l u i Napo leon r u g â n -dO.-t e a s ă o r d o n e ca să - l î m p u ş t e . „SuHt n e d e m n cat s ă m a l t r ă e s e l s t r fg* el îrr e u l m e a drsperărf î , c ăc î m i - a m p i e r d u t t u n u r i l e L
— T ine re ! r ă s p u n s e î m p ă r a t u l c u u n ton. p l in de b u n ă t a t e , r especte» lac r imi le* d- ta le , d a r poa t e cinev a s ă fie b ă t u t de a r m a t a m e a ş i c u t o a t e a c e s t e a s ă a i b ă p r e t en ţ i e Da a t a r i e f "
Es t e ernaeeewt fatalrsrawï iwï Pía»-poleon. C â n d î n c a m p a n i a d in 1814 s e e e p u n e a і ш е й , foeuki î ţnamicur-lu l , so lda ţ i i l u i m u r m u r a u şi-l a-vetóósau. El î n s ă s t r i g a î a m^toeuSV p ï œ ï do gloanţe* :
— Amici l i i ţ i bn i ş t i ţ v&Ion te i e c a r o a r e s ă m ă s t r ă p u n g ă , î ncă n ' â fest t u r n a t 1
I » ee rcu î imtirn a l î m p ă r a t u l u i Napo leon pe i n s u l a S t . H e l e n a v e n i i «daţii vorba, a s u p r a p r i n c i p e s e i P a n l i n a v s o r a sa , e a r e ш t i m p u l per-t rccere l el în i n s u l a Elba , a v u s e a ţ â ţai i n f luen ţă aen jwa b ă t r â n u l » ! gene ra i Drouo t , în câ t îl s m u l s e cu opt zile m a l î n a i n t e s e c r e t a i plecăireî î m p ă r a t u l u i în. F r a n ţ a .
— Aşa s u n t femeile ! e s c l a m ă împ ă r a t u l , şi i a t ă p u t e r e a lor p r i m e j d ioasă !
D - n a gţeneral B e r t r a n d se s imţ i e-bf iga tă să r ă s p u n d ă că so ţu l el n ' a r fi făcut a ş a ceva.
— A h ! m a d a m e , zise î m p ă r a t u l , el este- i i e inu î s o ţ u l d-tale !
Tri t i m p u r u n e i m a r i vijelii p e ins u l a St. He lena , Napo leon se l u p t a c e m o a r t e a . I n n o a p t e a d e 5 Mai 1821, r ă s u f l a r e a lu i g r e a se p re făcu î n bo»căi t . I n frigutrute l aa t e s i e i e* s t r i g a : Tete de l'armée.^ Eu avani f Aces t ea fu ră u l t i m e l e s a l e cuv in te .
C. Scurta
Pentru (toafiiMte magire Весошапааш călduros
VÀPSEA. DE PÀRRÀPIB 6АШТАТ ABSOLUT
NEVÄTÄMÄTtJARE Văpseşto imediat pă
rul cărunţit sau albit, în negru» brun, castaniu sau Ы»»і întir'un matt atât (£e perfect şi d* nar-tu ra t îa «ât nis se cunoaşte de-loc că çœinit e văpăii. lutrabemiţairea mal аш|>1а ş i maî u-şoac* ea la ótó-ce altă văpsea èe păr.
, P r e ţ u l l e i 3 , 5 0 . La nemulţumire se restitue iieeéiat ceaiul.
Л ж > Orieitale P a r Ги aşează
• a d m i r a nil g u r a s t dvstrng arf-ce miros urât al gurel, prevenit dum tutun, dinţi stricaţi sau stennac i e r a t j a t .
Cutia 50 bani la drogheria şi far-maeii.
ţAevfafT rnam SerniCtma cu stea, singure veritabile^
C R E M A P U B B A S Ă P U N FLORA P O M Ă D A
Capilogen (Ajrííepűr)
ТТГПП I CEA MAÎ REBELĂ, bron-I vatra sitele acute şi cronice,
itusea măjfărească, vindeca siguv
Sticla, UI Z —La ÉegnetÜ ŞL farmcü
e a r e n o m é l u a h r e r s a l Da » elkaäitate febsolut sigură. Cutia
eu 25 purgative leî 1.50. Observaţi ca fiecare pastilă să aibă inscripţia P u r g e n , B » y « r r siafsraB veriltabrf.
І П А П и р . (lipsa, sângelui),, cloreea. neu-Rnvlmv rasterna, liistcria, slBaiciune> geDerală^ ѵішіесіч
rectxnatDàat áe pruf. ir. а т і с В а ц prof. dr. L e o e t e , prof. V . N e g e l ţ Ь ; І , si аЩіі, ca «nul din cele шаі puіегпйве reconstituante ale corpului slăbit. Sticlmle'i 4.
Ш Ш RFAMITICE Nevralgii, nuigrenă,
dureri de cap fi (fe dinţi vindecă sigur
l - A S T I I E I t ; \rvtai*iuc Jkrist l i m flaeouS.50
La drogaeriî şi farmaci i .
J * Ä S : IЩ să faceH să no maî bea I c o m p l e c t e p e n i r e o r f - c e f e t d e Щ • n i â n c ă j r î , p e n t r e s ă n ă l o s l gi b o t • bărbatul , fitif, n e - ^ а Г - ' « « ѵ ' I
laaAiriitfjtfJfBt zfarefnî < UNITERSU! > P e n t r « provincie se adaaena 1 0
b a a l p o r t o Contra ramburs ntr se «amen/IAZĂ
Ia «FRANÇAISE" ^
2 a
I n v i u s s i t o a r e a t u t u r o r m a r i l o r p r e m i i d m C 1 R G U I L U L M U N T E M K l din_ 1 9 1 0 - 1 9 1 1
Această marcă este adoptată de toate «rm&tele din hme.
P c a d u s a l a fabr ica i i n c a n » en p r e ţ u l d e
LEf 150 IN SUS М0Т04ШѴЕ
Ь ELECTRO •MAGNET,
2 ÜUUÖBf
.IROTOEÎELELA CEA MAL PERFECTĂ BUCUREŞTI NSAARĂ ŞI RESISTENTĂ
**Т77Ѵ*ТТѴТТѴ7ТТтТТ*ТТТТТТТТТТТТТТТТт'тТГ->ТТТТТТТТТТТТТТ*ТТТТТТТТТТТТТТТПГ
REPREZEHTMNT ji DEPOZITAR t pentru ROMAIRA t
& MAGNANI [ 7 1 , Strada Popa T a t u , 7 1 t
p e bărbatul', fi uf, n e v a s t a , serai, früen, s a u pe-v r e - o r u d ă m a î a p r o p i ata , a i i - e sa t i r -v i l a n o î . Y ă v o i a ajuta p i i - i i t i ' u a p.ïûcûiie.tl u işa i ş.i eIdi.lL, c ă c î a m m a i s c ă p a t m i î d e ftiuţe <îe s ă r ă c i e , m i z e r i e si roinâ.
\ă. y&m auraia> e u m e toda n o a s t r ă , p u n e r e a L apUcart i ѣш c a păt tu i»-ş u l s ă o b s e x v e . c a t d e p u ţ i n . Гп сеГе m a i rattrlte cazuri ' nu , p o a t e n i c i s ă p r i c e a p ă ^ c ă c î neputânu* s u p o r t a dte l o c s p i r t u l , e l c r é é e e i v i o a e s í e a a-utaauliai büutusret.
N o t р г і ш і и » iăJkiie o m u l ţ i m e «ke aerii-s o r i d e илиЦішшіі, J e l a b ă r b a ţ i ş i Sem e ţ de toate c l a s e l e , b o g a ţ i ş i s ă r a c i , car i au fos t r e m e d i a ţ i c u s t ră luc i t s u c c e s . G o n t e s p o a d e a ţ a s ă s e ş t e cu c e a m a l m a r e d î s c r e t j u n e , ş i p e n t r u i n o c e n ţ a m e t o d e t g a i a j a t a i n şi c i t ă m c e e a - c e n e s c r i e â-î U n r e i n F r a n z d i n R e s i c z a b a n y a :
Prea stimate domn, Kopenhagar Danemarca. Y ă r o g fiţi a ş a de b u n şi t r i m i t e ţ i - m i 2. cut i i c u p o s t a , r a m b u r s
p e n t r u l e i 20. A m d o u î p r i e t e n i car i s 'au dedat r ă u b e ţ i e i ş i v e e s c să - I viBitee.
H ù în sun i i a m p r o b a t e f e e t u l friî « K i n o » , p e c â n d e r a m u n b a n b ă u t o r şi n u ş t i a m c u m să m ă a b ţ i n . D e c â n d î n s ă a m l u a t peaful « K i n o » m ' a m f ă c u t c u t o t u l alt o m , s u a t s ă n ă t o s ş i a m c u tutui o altă v i a ţ ă c u f a m i l i a m e a . M u l ţ u m i n d u - v ă m u l t p e n t r u e f e c t e l e foii «Kino»-, vă r o g э -иті t r i m i t e i m e d i a t . T o i f t recomanda î n c ă Ia raatţî că a j i i n a » e s t e u n m i j l o c foarte e f i cace c e n t r a b e ţ i e i .
R e s i c z a b a n y a , D e c . 1 9 1 1 . C u s t i m ă , Unrein Franz. P r e p a r a t u l n o s t r u s e v i n d e pem-tm m i n i m u l ! p r e ţ die L e i f O, ş i - l
t r i m i t e m contra, c o s t sa i t r a m b u r s d a « 4 ser i ţ t la a d r e s a n o a s t r ă d i n K o p e n h a g a .
Кіио-ІнхШШ, Kopenhaga K. Ш. Danemarla ö e r i ä o r i l e m e r g c u 25 ba-nl-, căr ţ i l e p o ş t a l e c u 1 0 b a n i .
Beclama e ^nileîul comerciului
1 N V-.'-sUL LtTcS'.A.. u i, 1 ó A..nui', 1 *.* 1
N O U I L E M A R I P R E M I I CE SE VOR OFERI DE ZIARUL
99 UNIVERSUL" ABONAŢILOR SAl LA TRAGEREA DIN LUNA NOEMBRIE, 19ІІ
0 splendidă Vilă la Sinaia »VtLA ttieDLAE», construiţi anume penii-o tragerea viitoare, pa strada I 6. Brätianu, in poziţia cea mal pitoreasca din laMfttate
UN ELEGANT DORMITOR DE BROrff • e «nara valoare, al 8-lea dormiter furnizat pentru preim'i« noastre de Industria metalică «Maieu», Bulevardul Elisabeta, No. 8
O GARNITURA MOBILA DE BA MBU PENTRU SALON •апѵрииа din- I canapea , 4 scaune, o nuivă o cou>ol» <-и ojiHnitu. 2 pierfeMuli- vu «É v a s e japoneze» cum
părate, de Іа-Шаи-N; mâe.iziu li \ . Pu* !•«• 'Huli'ui '!.,! ' Klr-aneta No 1 • 'ІІочіі l'nitei-ir)
U N D O R M I T O R D E L E M N F I N construit ta narea fanneà de mobile de lemn Marin V. Ganea, şo?. Minai Bravul, 37 şi str Şen>ameâ M). Sucursala cal. VietorieT, 107
ţ j n a s u f r a g e r i e п г і о с І с > і ^ і а « і і , •empusfi din: t bufet cu marmoră, SI. Ann, cu şea ш de cristal picl.it, eu О І І І І І Н І Я ; I uiasâ pentru I * per-aoane fi в s c a u n e tapisate şi Îmbrăcate imitaţie dc pici»-, cumpărate de hi mai-éh- ^ііац.-tziu de mobile «Compania-'
Americană», strada - Carol, 74, vis-a-vus de рмі*. o> flon. lângă Hotel Dacia .
de borangic alb, de 9 metri ; ima Ku- * caţâ p â n z ă idem, frez, de 4 metri ;
Una bucata pânză idem, bleu, de 5 metri. Cumpărate de ia Expoziţia Casei Şcoalelor.
11л <ШРѴІІ»ІЙ ni* w i l i n d e m e í a l al.bfin, argintat «igàraii-: Щ.о сД.!.!ѵІЦ..,чѵ...^РР.ІІ|..Ш-оа-ви Inegreşte, compui dtn ; 1 tavă frumos cisela tă, cu mânere, şi 12- pahare Într'o formă nouă şi elegantă. Acest serviciu este o podoabă pentru orice easâ; O fructieră de metal fin . argiDiată, inalta de SO centime-metri şi avănd 3 glastre pentru tructe şi UD vas pentru flori , O fructieră de metal alb imitând exact argintul vecbiù, Înaltă de 37 c e D l i m e t r i şi având un vas m a r e de cristal pentru fructe. Toate aceste obiecte SUDI cumpărate d e la marele magazii) de ceasornice şi bijuterii en gros sj en detail Fraţii A. & I. Rolle r, Bucureşti, str. Smârdan, No. $5, etajul 1.
UD СРГѴІІЧЙ cristal P e n , W îngheţată, compus dm o cupă UH aCiTItltl „are şi в farfurioare montate In metal argintat Christofle V. F. P.; Una p u n g ă d e arg int veritabil oxi-éatà ; Una fructieră de metal, argintată, cu 6 cuţite de metal cu lama aurită, pentru désert. Tôate aceste obiecte au fett cumpărate de la cunoscutul magazin da bijuterie Th. Radiron,. Bulevardul Elisabeta, No. 8 ijia,
lin ffraainfftB c u ^ p l à e I P e r f e c ţ 1 0 D ) * mandol ină i ta-Uil gifinVlUIOII Hanl , I muzică' d e masă cu manivelă, eu f cântece, 1 guiţară francezii.; Toate acestea cumpărate de la vechiul şi cunoscutul magazin de muzică N. Mischon»-niky, furnisorul curţelregale, strada Col (el, No 7, Bucureşti ІІПЯ ІШЧгЫ& e^găBOÎ «Sport», cu coală liberă şi frâu i au U l l d UILILICld tomată prtn contra pedalare ; Una puşcă de vânătoare cu două ţevi, ţevile de oţet «Bavard», din renumita fabrică de arme «Pieper-Beyafd.; Această arma are patru zăvoare de siguranţă, -ţeava" stânga chok'e-bore şi poate inţre-buinţa atât pulberea neagră, cât şi pulberea fără, fu ni Una c a r a b i n ă semi-automatio'â de mare precisiune «Pieper»,^ cu tirul garantat precis. Cumpărate dè la marele roagazn de arme şi biciclete B. D Zismáöyfúrnisorul curţel regale, 44, calea Victoriei, Bucureşti. ' . ,
Liia muşini) riß clKllI raarca Compania Americană, cali-ii« ni<i}iiid iir. t n » u t t a r e superioară ; Un gramofon v
marca Melouion, Carmen Sylva, cu doua arcuri remontabile in timpul mersului; cu 6 plăci marca Premier record. Toate a-
_ceste, obiecte suni cumpărate de la marele niâgaaiu de maşini de cusut, graniolqane şi biciclete eu gros şi eo detail Compania Anglo-Americană, strada Carol 50, bucureşti.
Ш г,І*ІІ£ПГПІг> d e a u r > ^ carate, cu Irei capaoe, pentru ICdMJIIIrl dame, marcat de Stat ;. 2 servic i i d e a r
g i n t penirii ouăj compuse fie-care. din câte trei bucăţi, într'o cutie foarte elegantă ; Un» pendulă elegantă si modernă. Toate acestea sunt cumpărate de la vechiul şi cunoscutul magazin de iacredere «Ceasornicăria' ColţeU, Bucureşti, strada
.Colţeî, No. 31
І аТПІАІіІРЯ i l a u a n a > 21 clape, 8 basuri şi tonuri de oţe l , arillVllltd i vioară fină, cu cutia e l , i pe ler ină de
ploae, portativă pe ambele părţi Toate acestea sunt cumpărate de la «Compania Generală», mare biurou de importaţiune, strada Smârdan, 29, etajul 1. -
Í MMnflIJt 'A * e a u r P e D t r u d a m a ' Două c e a s o r n i c e de U UCèraVTIIIV'v aur cu câte trei capace pentru bărbat; ş e a s e ceasorn ice de argint;'sease ceasornice de metal fin argintate cu câte trei capace ; trei ceasornice dţ metal imitând argintuî rusesc ; 5 coi iere-jănţişoare pentru gât, de argint 'veritabil, uria g e a n t ă de alpaca veritabilă.
2 ' А л в | | і п ] А de haine (saco), după măsură şi alegerea stofei, COMHlHt c a r | | e v o r confection» de cunoscuta croitorie
Jaques Grimberg j strada Academiei, No. 25.
Ш ВДгІГІгІІІ ^ e ° ^ e t *' U B t d e l e m a de alpaca veritabil, flu ЭсПІІ іи argintat şi conţinând 8 piese de cristal alb :
una de oţet, una de untdelemn, una de muştar, una de sare şi una de piper, pe un suport de metal de toată frumuseţea lina macină mára ^ bucătărie «Ideal», cu 4 ochiuri, din t ű d HldŞini HldlC table de oţel, cu cazan de aramă, e legant şi solid construită, cumpărat de la cunoscuta fabrica de tinichigene Mihail D. Botez, Bucureşti, calea Văcăreşti, 142
О гмІРГІіа d e ' е8'> c°mpusà din...5 volume, de la d Ghetu", CUIcljIC c a i e a Dorobanţilor, 100 ; una maş ină de căl
cat pemru croitorie, sistem Sol-Pop; ultima perfecţiune, o vu lpe de teracotă, «0 plachete argintate, representând pe Regele şi Rieginä.
Afară de acestea, toţi 'abonaţi m»l primesc gratuit un volnm din Memoriile Recelui Carol |1 al României sau un volum din cărţile c t apar In editura ziarului «Universul», tip&rite anume pentru abonaţi.
Preţurile de abonament sunt aceleaşi : Pe un an lei t 8 ; pe ţ luni leî § . І 5 ; pe 3 luni Ц 4 . ^ 5 . Pentru concurarea la preţurile de mai 'ras,- abonaţi! pe un an primesc 30 bonuri, cei pe şease luni 15 şi cei pe trei lunî, 5
Abonaşi a e un ta participă la două trageri, deci după prima tragere vor primi inça 30 bonuri, pentru tragerea următoare. Administraţia ,,Universului" nu întrebuinţează Încasatori
Plata abonamentelor se va face direct la casa administraţiei ziarului, prin mandat postai sau personal.