Tipuri de reactii imune ale hipersensibilitatii (HS)

Post on 01-Feb-2016

61 views 0 download

description

Tipuri de reactii imune ale hipersensibilitatii (HS). Tipuri de raspunsuri imune. HS de tip I : cresterea IgE, caracteristica bolilor alergice HS de tip II : indreptata impotriva Ag prezente pe suprafata celulara ex. incompatibilitatea Rh HS de tip III : impotriva Ag circulante ; - PowerPoint PPT Presentation

transcript

Tipuri de reactii imune ale Tipuri de reactii imune ale hipersensibilitatii (HS)hipersensibilitatii (HS)

Tipuri de raspunsuri imuneTipuri de raspunsuri imune

• HS de tip IHS de tip I: – cresterea IgE, – caracteristica bolilor alergice

• HS de tip IIHS de tip II: – indreptata impotriva Ag prezente pe suprafata celulara– ex. incompatibilitatea Rh

• HS de tip IIIHS de tip III: – impotriva Ag circulante; – induce formarea complexelor imune (boli autoimune, ca

lupus, artrita reumatoida)• HS de tip IVHS de tip IV:

– imunitatea mediata celular (HS intarziata) – Ex. dermatita atopica

Tipul I de HS

• Intalnita in boli alergice

• IgE specific

• Mastocite si bazofile

TerminologieAtopie

• Se refera la hiperresponsivitatea IgE, reprezentand o predispozitie la boli alergice

• Tendinta la raspunsuri exagerate ale Ac IgE

• Clinic, unul sau mai multe teste cutanate pozitive la alergeni comuni inhalati

Alergie

• Se refera la expresia clinica a bolilor atopice IgE-mediate

• Rinita, astm, alergie alimentara, dermatita atopica

Prevalenta

• Prevalenta alergiilor in tarile industrializate s-a dublat in ultimii 20 de ani

• 20-50% din populatie sufera de rinita alergica (boala alergica cu prevalenta cea mai mare)

• Prevalenta astmului: 5-30%

• 10-17% dintre copii sufera de dermatita atopica

Alergenii

• Un antigen care induce sinteza IgE se numeste alergen (majoritatea sunt proteine)

• Haptena = substanta chimica de dimensiuni mici, ne-imunogena, dar care induce formarea Ac si are nevoie de o proteina “carrier”

Tipuri de alergeniInhalati (respiratori):INDOOR

• Praf de casa (Dermatophagoides pteronissimus)

• Insecte (gandaci de bucatarie)

• Fungi (Alternaria, Cladosporiu, Aspergillus)

• Animale (cal, caine, pisica)

AUTDOOR

• Polen (iarba, copaci, plante salbatice)

Tipuri de alergeni

Alimentari:• Lapte de vaca (mai ales la sugari)

• Oua

• Alune

• Nuci

• Peste

• Scoici

Tipuri de alergeniOcupationali: • Animale de laborator – cercetatori / laboranti, angajati

din magazinele de specialitate• Faina – industria alimentara• Enzime biologice – industria chimica• Latex – lucratori in domeniul medical• Agenti de colorare si decolorare - vopsele, tusuri pentru

tipar, diluanti etc• Izocianati – vopsele, tusuri pentru tipar, diluanti etc• Rasini – industria electronica

Tipuri de alergeni

Altele:

• Alergii la venin de insecte - hymenoptera

• Alergii medicamentoase

Predispozitia genetica

• Alergiile sunt mai frecvente la persoanele din familii cu boala alergica

• Riscul de a dezvolta alergii in populatia generala este de 15%

• Riscul creste cu 50% la cei cu un parinte alergic• Riscul creste cu 70-80% la cei cu ambii parinti

alergici.

IgE

• Sintetizata de celulele B, indusa de IL-4 si IL-13

• Afinitate mare pentru mastocite, bazofile si pentru LfB (CD23), eozinofile etc.

• Alergenul declanseaza semnalul de activare a

mastocitelor => degranulare

Sensibilizare ProvocareAlergen Alergen

MEDIATORI

SIMPTOME

APC

TH2 B

IgE

Mastocit

IL-4

Mediatori• Producere de

– histamine– exoglicozidaza– triptaza– chimaza– peroxidaza– arilsulfataza B– citokine

• IL-1, IL-3, IL-5• GM-CSF• TNF

• Nou generati– leukotriene: LT-C4, D4, E4– prostaglandine: PG-D2– eicosanoizi: HETE– PAF (platelet activated factor)

• Vasodilatatie + permeabilitate• Contractia musculaturii netede • Hipersecretie

Faza precoce a raspunsului alergic inflamator

TH2

Mediatori:• pro-inflamatori• citotoxici

Molecule de adeziune

Factori chemotactici

Histamina

Faza tardiva a raspunsului Faza tardiva a raspunsului alergic inflamatoralergic inflamator

INFLAMATIEINFLAMATIE

Eo

Diagnostic – in vivo• Prick test

– se plasează pe piele o picătură de soluţie diluată de alergen şi se efectuează scarificarea sau înţeparea tegumentului subiacent, pentru a permite pătrunderea soluţiei în piele.

– Testul = pozitiv pentru alergenul respectiv dacă apare o induraţie sau înroşire pruriginoasă a pielii la locul de contact

• Testul intradermic(IDR): – se injectează intradermic o cantitate mică de soluţie diluată de alergen– se urmăreşte dacă apare sau nu o reacţie inflamatorie locală,

• Testul patch: – se aplică pe piele un plasture pe care s-a plasat o doză mică de alergen – se menţine pe piele timp de 24-72 de ore, – urmărim apariţia reacţiei cutanate locale (pt. HS tardiva)

• Teste de provocare – pentru organe tinta: inhalator, oral

Diagnostic – in vitro

• Total IgE (peste 200 ng/ml)• IgE specifice (ELISA)• Eozinofile

– in ser, – in lavaj bronsic, – secretie nazala, – in tesut

• Leukotriene (LT-C4, LT-D4) - in ser, urina• Eliberare de histamina

Tipul II de HSTipul II de HS

• indreptata impotriva Ag prezente pe suprafata celulara (ex. incompatibilitatea Rh)

• Ac = IgG si IgM, Ag = pe suprafata celulelor • Activarea Complementului lizarea celulelor tinta (cu

Ag)• Pot fi celule efectoare: celule NK, granulocite, monocite-

macrofage (activate de TNF-α, IL-1) uneri chiar trombocite, eozinofile - toate au receptori Fc.

• In unele cazuri, efectul HS de tip II este activarea celulelor tinta (boala Graves, miastenia gravis, anemia pernicioasa)

Celule cu Ag membranare

HS de tip IIHS de tip II

Ac

C

Lizarea celulelor sau stimularea functiilor celulare

HS de tip IIHS de tip II

• Boli cu auto-anticorpi (impotriva celulelor proprii)• Aceste Ag pot fi influentate cu ajutorul terapiei

medicamentoase (anemia hemolitica).• Ac pot fi

– idiopatici = autoAc (anemia hemolitica idiopatica)– indusi de antigene = aloAc (accidente de transfuzie,

boala Rh, anemia hemolitica indusa medicamentos)

HS de tip IIHS de tip IIAntigenele care actioneaza impotriva tesutului:1. Sindromul Goodpasture

– Ag = colagenul tip IV de pe suprafata rinichiului si a alveolelor pulmonare

– Activarea complementului si a granulocitelor.

2. 2. Miastenia gravis – Ag = receptorul acetilcolinei, – Ac distrug receptorii pentru acetilcolina

3. 3. Boala Graves (Basedow) – Ag = receptorul pentru TSH din glanda tiroida

4. 4. Anemia pernicioasa– Ag = pe celulele parietale din stomac

HS de tip IIHS de tip II

5. Pemfigus vulgaris• Ag pe celulele epidermice din junctiunea intercelulara

6. Vasculite• Ag = celule endoteliale

7. Anemia hemolitica autoimuna • Ag = proteine din eritrocite membranare

8. Purpura trombocitopenica • Ag = proteine din membrana trombocitelor

9. Diabetul insulino-dependent • Ag = receptor pentru insulina

HS de tip IIIHS de tip III• impotriva Ag circulante; • induce formarea complexelor imune (boli

autoimune, ca lupus, artrita reumatoida)• Ig: G, M, A, D, E• Ag

– proteina exogena (bacteria, infectii cu protozoare etc) – proteina endogena (tesut normal sau modificat Ag)

• Complementul este de asemenea activat

HS de tip IIIHS de tip III• Producerea complexelor imune (CI) e influentata de:

– Ag si Ac– Afinitatea Ac pentru Ag

• CI pot fi produse de cantitati crescute de Ag, sau Ac

C Ag C

HS de tip IIIHS de tip III• Excesul de Ac

– poate fi rapid eliminat de fagocite pentru ca Ac sunt insolubili (nepatogenic)

– Echivalent structuri mari care agrega si precipita (tind sa persiste in circulatie sunt patogenice)

• Excesul de Ag – in excesul moderat, Ag au tendinta sa persiste, sunt

solubile, nefagocitate, foarte patogenice! – in excesul extrem de Ag nu activeaza complementul

(nepatogenic)

Exces de Ac

Echivalent

Exces de Ag

HS de tip IIIHS de tip III

• Depunerea in tesuturi este influentata si de marimea CI:– CI mari sunt fagocitate si nu se depun in tesuturi– CI medii si mici pot fi usor depozitate in tesuturi:

• de ex., CI medii nu trec de membrana glomerulara si de aceea se acumuleaza

HS de tip IVHS de tip IV• Denumita si HS de tip intarziat (apare dupa 24-72 ore)• Mediata de Lf T antigen specifice• Participa Lf T helper sau Lf T citotoxice• Este responsabila si de aparitia dermatitelor de contact• Leziuni de tip granulomatos:

Mycobacterium tuberculosisMycobacterium leprae

=> IDR la tuberculina

Astmul bronsic

• Afectiune inflamatorie cronica a cailor respiratorii.• Sunt implicate mai multe tipuri celulare.• Inflamatia cronica duce la o crestere a hiperresponsivitatii cailor aeriene, cu episoade recurente de wheezing, tuse si respiratie inasprita.• Diminuare variabila a amplitudinii respiratorii, uneori reversibila.

Mecanisme care stau la baza definitiei astmului

INFLAMMATIONINFLAMMATIONINFLAMMATIONINFLAMMATION

Factori de risc(pt. initierea astmului)

Responsivitateacailor aeriene

Factori de risc(pt. exacerbarea astmului)

Obstructia cailor aeriene

Simptome

Factori de risc

• Factori ai gazdei:

– predispun la instalarea astmului

– protejeaza indivizii fata de instalarea astmului

• Factori ambientali:

– influenteaza susceptibilitatea de a dezvolta astm a

indivizilor predispusi

– grabesc exacerbarea astmului

– determina persistenta simptomelor

Factori de exacerbare a astmului

• Alergeni• Poluanti din aer• Infectii respiratorii• Efort si hiperventilatie• Modificari meteo• Dioxid de sulf• Aditivi, medicamente, alimente

Factori de risc pentru dezvoltarea astmului

Factori ai gazdei:• Predispozitie genetica• Atopie• Hiperresponsivitatea

cailor respiratorii• Sex • Rasa

Factori ambientali: Alergeni de interior Alergeni de exterior Alergeni ocupationali Fum de tigara Infectii respiratorii Factori socio-economice Marimea familieiDieta si medicamenteObezitatea

Diagnosticul astmului

• Anamneza si istoricul familial

• Examinarea clinica

• Explorari functionale

• Determinarea statusului imun cu

identificarea factorilor de risc

Urticaria

• Cauze multiple (5-15% sunt alergice!)

• Prezentarea clinica este foarte variata

• Aparitia urticariei: frecventa sau intermitenta

• Modificari la nivel cutanat

• Uneori se asociaza angioedem

Urticaria

1. Acuta • durata mai mica de 6 saptamani• frecvent de cauza alergica

2. Cronica • durata mai mare de 6 saptamani• 40-50% sunt de cauza autoimuna

Dermatita atopica

• Afectiune cutanata inflamatorie, caracterizata prin – prurit sever– recaderi frecvente – eczeme– adesea antecedente familiale de atopie

• Aspect diferit in copilarie, adolescenta si viata adulta (cu distributie diferita)

Dermatita de contact• Nu este legata de atopie• Prototip pentru HS de tip IV (tardiva)• Provoaca inflamatie si edem al pielii• Etiologie:

– Nichel– Crom– Mercur– Paladiu – Formaldehida– Benzocaina– Propolis

– Plante

Tratamente cu steroizi topici

• In dermatita atopica

• In urticarie

• In dermatita de contact

Anafilaxia

• Reactie alergica sistemica severa cu potential letal• Alergene + Ac → mediatori chimici → brusca a TA,

bronhoconstrictie, colaps, moarte.• Simptome:

– Purpura – Obstructia cailor respiratorii superioare– Colaps vascular

AnafilaxiaCauze: • Venin de insecte (albine,viespi) • Medicamente (antibiotice, anti-inflamatorii

nesteroidiene etc)• Alimente (lapte, alune, oua, peste, scoici)• Latex• Vaccinuri si extracte alergice

! Atentie la: Anafilaxia cauzata de efort (alimente + efort anafilaxia)

Tratament = URGENTA

• Adrenalina sau epinefrina: – 0.3-0.5 ml de 1/1.000 s.c sau i.m.

• Eliberarea cailor respiratorii • Monitorizarea presiunii arteriale• Antihistaminice H1• Beta-antagonisti• Corticosteroizi• Recomandari de lunga durata: evitarea cauzei si

imunoterapie specifica

Imunologie periodontala• Ginigivita

– Gingia inflamata, infiltrata cu celule imune si inflamatorii

– Nivele crescute de Ac circulanti anti patogene periodontale

• Periodontita– Afectiune severa – ditrugerea tesuturilor conective si a

tesuturilor dure de la nivel periodontal cu pierderea dintelui

– Susceptibilitate genetica– Factori de mediu: igiena orala deficitara, dieta

deficienta, fumatul, diabetul zaharat– Infiltrat inflamator mai mare ce se extinde de la epiteliu

pana in proximitatea osului– Lf B prezente in numar mare in tesuturile periodontale– Raspunsul gazdei la inflamatia locala – dependent de

celulele T si de profilul citokinelor secretate de acestea