IMUNITATEA DOBÂNDITĂIMUNITATEA DOBÂNDITĂ

CRITERII DE CLASIFICARECRITERII DE CLASIFICARE

prezenprezenţţa antigenului a antigenului şşi participarea i participarea organismului la elaborarea efectorilor imuni:organismului la elaborarea efectorilor imuni:

1. 1. IMUNITATE DOBÂNDITĂ NATURALIMUNITATE DOBÂNDITĂ NATURAL

2. 2. IMUNITATE DOBÂNDITĂ ARTIFICIALIMUNITATE DOBÂNDITĂ ARTIFICIAL

tipul efectorilor imuni care predominătipul efectorilor imuni care predomină::

1.1. IMUNITATE UMORALĂ IMUNITATE UMORALĂ mediată de mediată de molecule antigen molecule antigen –– specifice numite specifice numite anticorpianticorpi

2. 2. IMUNITATE MEDIATĂ CELULARIMUNITATE MEDIATĂ CELULAR de de celule antigencelule antigen--specifice numite specifice numite limfocite Tlimfocite T

IMUNITATEA DOBÂNDITĂ NATURAL IMUNITATEA DOBÂNDITĂ NATURAL ––ACTIV (IMUNITATEA POSTINFECACTIV (IMUNITATEA POSTINFECŢŢIOASĂIOASĂ))

Se instalează la organismele cu o infecSe instalează la organismele cu o infecţţie ie microbiană aparentă microbiană aparentă (decelabi(decelabilă cliniclă clinic) s) sau au inaparentă inaparentă preexistentăpreexistentă..

Apare Apare îîn 6n 6--10 zile de la debutul infec10 zile de la debutul infecţţiei iei -- timp timp necesar producerii efectorilor imuni. necesar producerii efectorilor imuni.

ÎÎn funcn funcţţie de capacitatea imunogenă a materialului ie de capacitatea imunogenă a materialului imunizant ea poate dura un timp variabil.imunizant ea poate dura un timp variabil.

Unele infecUnele infecţţii (rii (rujeola, varioujeola, variola, vla, varicela, oreionaricela, oreionul) ul) asigură o protecasigură o protecţţie specifică a organismului pentru ie specifică a organismului pentru tot restul vietot restul vieţţii.ii.

Alte infecAlte infecţţii (dii (difteria, tusea ifteria, tusea convulsivăconvulsivă) c) conferă onferă organismului o protecorganismului o protecţţie mai puie mai puţţin solidă in solidă –– numai numai câcâţţiva ani.iva ani.

ÎÎn cazul virozelor respiratorii starea de imunitate n cazul virozelor respiratorii starea de imunitate poate dura numai câteva săptămânipoate dura numai câteva săptămâni..

ÎÎn determinismul acestei stări de imunitate sunt n determinismul acestei stări de imunitate sunt implicate mecanismele de memorie imunologică implicate mecanismele de memorie imunologică datorită cărora la un contact ulterior cu agentul datorită cărora la un contact ulterior cu agentul infecinfecţţios respectiv organismul reacios respectiv organismul reacţţionează activionează activ, , îîmpiedicând evolumpiedicând evoluţţia infecia infecţţiei. iei.

IMUNITATEA DOBÂNDITĂ NATURAL IMUNITATEA DOBÂNDITĂ NATURAL –– PASIVPASIV

Organismele care nu vin Organismele care nu vin îîn contact cu un antigen n contact cu un antigen nunu--şşi pot produce efectorii imuni, dar i pot produce efectorii imuni, dar îîi pot primi i pot primi prin transfer de la un donator cu o stare de prin transfer de la un donator cu o stare de imunitate activăimunitate activă. .

Acest transfer de efectori imuni (de rAcest transfer de efectori imuni (de regulă umoraliegulă umorali) ) poate avea loc de la mamă la făt poate avea loc de la mamă la făt –– transplacentartransplacentar, , sau de la mamă la nou născut prin sau de la mamă la nou născut prin colostrucolostru..

ÎÎn funcn funcţţie de calitatea ie de calitatea şşi cantitatea anticorpilor i cantitatea anticorpilor materni, imunitmaterni, imunitatea nou născutului este variabilă atea nou născutului este variabilă calitativ calitativ şşi cantitativ.i cantitativ.

NouNou--născutul dobândenăscutul dobândeşşte te o receptivitate numai fao receptivitate numai faţţă ă de bolile pentru care a de bolile pentru care a primit anticorpii protectori primit anticorpii protectori de la mamăde la mamă. .

O dată cu dispariO dată cu dispariţţia ia acestor anticorpi, acestor anticorpi, imunitatea scade treptat imunitatea scade treptat îîncât după ncât după 33--6 luni de 6 luni de viaviaţţă organismul copilului ă organismul copilului devine sensibil fadevine sensibil faţţă de ă de agenagenţţii patogeni respectivi.ii patogeni respectivi.

IMUNITATEA DOBÂNDITĂ ARTIFICIALIMUNITATEA DOBÂNDITĂ ARTIFICIAL

Reprezintă starea de Reprezintă starea de nereceptivitatenereceptivitate a organismului la a organismului la acacţţiunea unor ageniunea unor agenţţi infeci infecţţioioşşi, i, indusă indusă îîn mod voit,n mod voit, dirijat de către omdirijat de către om. .

1. 1. imunitate dobândită artificial activimunitate dobândită artificial activ (prin (prin vaccinare): organismul vaccinat vaccinare): organismul vaccinat îîşşi elaborează i elaborează efectorii imuni care efectorii imuni care îîi asigură o stare de proteci asigură o stare de protecţţie ie temporară fatemporară faţţă de agentul infecă de agentul infecţţios din care a fost ios din care a fost preparat vaccinul. preparat vaccinul.

2. 2. imunitate dobândită artificial pasivimunitate dobândită artificial pasiv (prin seruri (prin seruri imune sau transfer de celule imunocompetente): imune sau transfer de celule imunocompetente): organismul primeorganismul primeşşte acete aceşşti efectori imuni gata formati efectori imuni gata formaţţi.i.

VACCINURILEVACCINURILE

Sunt produse biologice cu acSunt produse biologice cu acţţiune antigenică obiune antigenică obţţinute inute din microorganisme sau toxinele elaborate de din microorganisme sau toxinele elaborate de acestea, utilizate acestea, utilizate îîn scopul conferirii unei stări de n scopul conferirii unei stări de imunitate activăimunitate activă. .

FuncFuncţţie de natura agentului patogen ie de natura agentului patogen şşi a modului lor i a modului lor de obde obţţinere, vaccinere, vaccinurile se clasifică astfelinurile se clasifică astfel::

1 1 -- vaccinuri cu microorganisme vii, vaccinuri cu microorganisme vii, cu virulencu virulenţţă atenuatăă atenuată

2 2 -- vaccinuri cu microorganisme vaccinuri cu microorganisme omorâteomorâte

3 3 -- vaccinuri cu toxine modificate.vaccinuri cu toxine modificate.

Vaccinuri cu microorganisme vii, cu Vaccinuri cu microorganisme vii, cu virulenvirulenţţă atenuatăă atenuată

Sunt vaccinurile cu cea mai largă utilizare Sunt vaccinurile cu cea mai largă utilizare îîn n imunoprofilaxia bolilor infecimunoprofilaxia bolilor infecţţioase. ioase.

Sunt preparate din tulpini microbiene cu virulenSunt preparate din tulpini microbiene cu virulenţţă ă atenuată care atenuată care îîşşi păstrează i păstrează îîn totalitate proprietăn totalitate proprietăţţile ile imunogene dar nu mai pot produce o infecimunogene dar nu mai pot produce o infecţţie ie aparentăaparentă..

Inoculate la organisme receptive determină apariInoculate la organisme receptive determină apariţţia ia unor infecunor infecţţii inaparente, ii inaparente, asimptomatice, urmate de asimptomatice, urmate de conferirea unei imunităconferirea unei imunităţţi solidei solide,, similare celei obsimilare celei obţţinute inute îîn urma infecn urma infecţţiei naturale. iei naturale.

ConConţţin un număr relativ mic de corpi microbieni viiin un număr relativ mic de corpi microbieni vii, , slab virulenslab virulenţţi.i.

Indiferent de locul inoculăriiIndiferent de locul inoculării, agentul infec, agentul infecţţios din ios din vaccin nu rămâne cantonat aici ci pătrunde vaccin nu rămâne cantonat aici ci pătrunde şşi se i se multiplică multiplică îîn acelean aceleaşşi i ţţesuturi esuturi îîn care se localizează n care se localizează şşi i îîn cazul infecn cazul infecţţiei naturale. iei naturale.

Spre deosebire de agentul patogen virulent, cel Spre deosebire de agentul patogen virulent, cel atenuat din vaccin infectează un număr mai mic de atenuat din vaccin infectează un număr mai mic de celule sensibile, se mcelule sensibile, se multiplică lentultiplică lent, declan, declanşşând o ând o infecinfecţţie de formă atenuatăie de formă atenuată, , îînsonsoţţită de modificări ită de modificări umorale umorale şşi de o reactivitate specifică i de o reactivitate specifică →→ instalarea instalarea stării de imunitatestării de imunitate..

Atenuarea virulenAtenuarea virulenţţei agenei agenţţilor patogeni din vaccin ilor patogeni din vaccin trebuie să fie stabilă trebuie să fie stabilă şşi ireversibilăi ireversibilă..

Se poate realiza cu ajutorul factorilor fizici, Se poate realiza cu ajutorul factorilor fizici, chimici, biologici, sau prin selecchimici, biologici, sau prin selecţţia unor variante ia unor variante atenuate apărute atenuate apărute îîn mod natural.n mod natural.

Vaccinuri vii atenuate prin agenVaccinuri vii atenuate prin agenţţi fizici: vaccinul i fizici: vaccinul antiholeric antiholeric aviaraviar, a, anticărbunosnticărbunos, antirabic. , antirabic.

Vaccinuri vii atenuate prin agenVaccinuri vii atenuate prin agenţţi chimici: vaccinul i chimici: vaccinul antirabic, antituberculos etc. antirabic, antituberculos etc.

Vaccinuri vii obVaccinuri vii obţţinute prin inute prin selecselecţţia unor variante atenuate ia unor variante atenuate apărute apărute îîn mod spontan n mod spontan îîn n naturănatură: vaccinul : vaccinul antitularemicantitularemic, , antiexantematic, antiexantematic, antipoliomielitic al lui Sabin antipoliomielitic al lui Sabin (administrat la copii per os).(administrat la copii per os).

Vaccinuri vii atenuate prin agenVaccinuri vii atenuate prin agenţţi biologici: i biologici:

-- vaccinul contra rujetului porcilor: obvaccinul contra rujetului porcilor: obţţinut prin treceri inut prin treceri repetate ale agentului infecrepetate ale agentului infecţţios la iepuri, fios la iepuri, fapt ce apt ce determină scăderea virulendetermină scăderea virulenţţei lui pentru porci ei lui pentru porci şşi i păstrarea proprietăpăstrarea proprietăţţilor imunizante pentru această ilor imunizante pentru această specie.specie.

-- vaccinul antigripal viu atenuat vaccinul antigripal viu atenuat –– obobţţinut prin treceri inut prin treceri repetate ale virusului pe ouă embrionate de găinărepetate ale virusului pe ouă embrionate de găină..

Vaccinuri cu microorganisme omorâteVaccinuri cu microorganisme omorâte

Formate din suspensii de microorganisme omorâte Formate din suspensii de microorganisme omorâte sub acsub acţţiunea căldurii iunea căldurii (60(6000 C) C) şşi a unor substani a unor substanţţe e chimice: formol, fenol, cloroform, etc.chimice: formol, fenol, cloroform, etc.

Formolul este cea mai folosită substan Formolul este cea mai folosită substanţţă atât ă atât îîn n cazul bacteriilor cât cazul bacteriilor cât şşi al virusurilor. i al virusurilor.

Ex. Ex. -- vaccinul vaccinul antitifoparatificantitifoparatific (TAB), (TAB), antipertusisantipertusis((îîmpotriva tusei convulsive), mpotriva tusei convulsive), antistafilococicantistafilococic, , antipoliomielitic injectabil etc. antipoliomielitic injectabil etc.

Vaccinuri cu toxine modificateVaccinuri cu toxine modificate

Se obSe obţţin prin tratarea filtratelor unor culturi in prin tratarea filtratelor unor culturi bacteriene ce conbacteriene ce conţţin exotoxine cu formol sub in exotoxine cu formol sub acacţţiunea căldurii iunea căldurii (37(3700 C). C).

Se obSe obţţin astfel produse netoxice cu o ridicată in astfel produse netoxice cu o ridicată valoare imunizantă denumite anatoxine valoare imunizantă denumite anatoxine ((anaana = = fărăfără). ).

Anatoxinele se folosesc ca vaccinuri Anatoxinele se folosesc ca vaccinuri îîn bolile n bolile îîn n care accare acţţiunea ageniunea agenţţilor patogeni se datorează ilor patogeni se datorează toxinelor: tetanos, difterie, botulism.toxinelor: tetanos, difterie, botulism.

După conDupă conţţinut vaccinurile pot fi:inut vaccinurile pot fi:

monovalente monovalente -- conconţţin o singură specie bacteriană in o singură specie bacteriană sau viralăsau virală: vaccinul : vaccinul antianti--stafilococic.stafilococic.

bivalente: bivalente: bivaccinulbivaccinul difterotetanicdifterotetanic folosit folosit îîn n vaccinarea simultană vaccinarea simultană îîmpotriva difteriei mpotriva difteriei şşi tetanosului.i tetanosului.

polivalente polivalente -- conconţţin corpi in corpi microbieni provenind de la mai microbieni provenind de la mai multe specii demulte specii demicroorganisme: microorganisme: PolidinPolidin, , BronhodinBronhodin..

trivalente: trivaccinul trivalente: trivaccinul difterodiftero--tetanotetano--pertusispertusis pentru vaccinarea pentru vaccinarea concomitentă concomitentă îîmpotriva difteriei, mpotriva difteriei, tetanosului tetanosului şşi tusei convulsive (i tusei convulsive (îîn n special la copii).special la copii).

După provenienDupă provenienţţa germenilor folosia germenilor folosiţţi la i la prepararea vaccinurilor:prepararea vaccinurilor:

1. autovaccinuri1. autovaccinuri -- preparate din tulpini preparate din tulpini microbiene izolate de la bolnavi microbiene izolate de la bolnavi şşi destinate a i destinate a fi folosite numai pentru ei fi folosite numai pentru ei

2. vaccinuri2. vaccinuri preparate preparate îîn general din mai n general din mai multe tulpini multe tulpini şşi destinate folosirii pentru i destinate folosirii pentru vaccinările vaccinările îîn masăn masă..

Vaccinurile cu microorganisme omorâte Vaccinurile cu microorganisme omorâte şşi i vaccinurile preparate pe bază de anatoxine se vaccinurile preparate pe bază de anatoxine se administreazăadministrează, , îîn general,n general, pe cale parenterală pe cale parenterală: : subcutanat, intramuscsubcutanat, intramuscular, intular, intradermic, de radermic, de regulă regulă îîn trei injecn trei injecţţii separate la intervale de 5ii separate la intervale de 5--77--21 zi21 zile. le.

Vaccinurile cu germeni vii se administrează Vaccinurile cu germeni vii se administrează îîn n doză unicădoză unică..

Imunitatea postvaccinală se instalează lentImunitatea postvaccinală se instalează lent, , îîn decurs n decurs de câteva săptămâni de câteva săptămâni (15(15--21 zile) 21 zile) şşi persistă un timp i persistă un timp suficient de mare: 1suficient de mare: 1--7 ani. 7 ani.

ImportanImportanţţa vaccinării a vaccinării (imuni(imunizăriizării) n) nu este legată de u este legată de anticorpii produanticorpii produşşi imediat după inocularea i imediat după inocularea vaccinului, ci mai ales de posibilitatea organismului vaccinului, ci mai ales de posibilitatea organismului vaccinat de a produce rapid o cantitate mare de vaccinat de a produce rapid o cantitate mare de anticorpi la un nou contact cu antigenul respectiv. anticorpi la un nou contact cu antigenul respectiv.

Vaccinurile stimulează o mai rapidă dezvoltare a Vaccinurile stimulează o mai rapidă dezvoltare a sistemului imunocompetent al organismului vaccinat sistemului imunocompetent al organismului vaccinat →→ vaccinările obligatorii ale copiilor vaccinările obligatorii ale copiilor îîncep din primele ncep din primele zile zile şşi săptămâni după nai săptămâni după naşştere.tere.

DeDeşşi destul de solidăi destul de solidă, i, imunitatea vaccinală este munitatea vaccinală este relativărelativă: u: unele persoane vaccinate pot să facă boala nele persoane vaccinate pot să facă boala (de (de regulă o formă mai uregulă o formă mai uşşoarăoară) m) mai ales dacă se ai ales dacă se infectează masiv infectează masiv şşi cu un germen deosebit de i cu un germen deosebit de virulent. virulent.

Deoarece se instalează lentDeoarece se instalează lent, imunizarea prin , imunizarea prin vaccinare se folosevaccinare se foloseşşte te îîn scop profilacticn scop profilactic pentru a pentru a se evita riscul eventual de infectare cu un agent se evita riscul eventual de infectare cu un agent patogen. patogen.

Vaccinurile se pot folosi Vaccinurile se pot folosi şşi i îîn tratamentul unor boli n tratamentul unor boli infecinfecţţioase ioase îîn asociere cu serurile imune n asociere cu serurile imune ((serovaccinoterapiaserovaccinoterapia).).

VaccinareVaccinare

IMUNITATEA DOBÂNDITĂ ARTIFICIAL IMUNITATEA DOBÂNDITĂ ARTIFICIAL PASIVPASIV

Se poate institui Se poate institui şşi i îîn urma unui n urma unui transfer de celule transfer de celule imunocompetenteimunocompetente = = suspensii de celule provenite suspensii de celule provenite din splinădin splină, ganglioni limfatici, a unor organisme , ganglioni limfatici, a unor organisme imunizate activ. imunizate activ.

ÎÎn acest caz poartă numele de n acest caz poartă numele de imunitate adoptivăimunitate adoptivă. .

ÎÎn organismul receptorului aceste celule transferate n organismul receptorului aceste celule transferate se se dediferendediferenţţiazăiază şşi se multiplicăi se multiplică, conferind , conferind receptorului tipul de imunitate transferat de la receptorului tipul de imunitate transferat de la donator.donator.

Serurile imuneSerurile imune

Sunt biopreparate pe baza serului sau plasmei Sunt biopreparate pe baza serului sau plasmei sangvine recoltate de la animale sangvine recoltate de la animale hiperimunizatehiperimunizatesau de la persoane imunizate natural ca rezultat al sau de la persoane imunizate natural ca rezultat al trecerii prin boală trecerii prin boală ((ser de convalescentser de convalescent).).

ÎÎn ambele cazuri serul conn ambele cazuri serul conţţine anticorpi specifici ine anticorpi specifici capabili să neutralizeze accapabili să neutralizeze acţţiunea agentului iunea agentului patogen. patogen.

Prin electroforezăPrin electroforeză, p, proteinele serului inoculat se roteinele serului inoculat se separă separă şşi i îîn fracn fracţţii simple numite globuline: gama, ii simple numite globuline: gama, beta, alfbeta, alfa.a.Cele mai mari cantităCele mai mari cantităţţi de anticorpi se găsesc i de anticorpi se găsesc îîn n banda corespunzătoare gama globulinelorbanda corespunzătoare gama globulinelor..

Migrarea proteinelor

Catod Anod

Globuline Albumină

Prepararea serurilor imunePrepararea serurilor imune

Se bazează pe administrarea unor doze mari Se bazează pe administrarea unor doze mari şşi i repetate de antigen la animalele donatoare = repetate de antigen la animalele donatoare = hiperimunizarehiperimunizare →→ elaborarea unui răspuns imun elaborarea unui răspuns imun intens, expriintens, exprimat prin valori ale anticorpilor serici ce mat prin valori ale anticorpilor serici ce depădepăşşesc cu mult pe cele existente la animalele esc cu mult pe cele existente la animalele imunizate ca urmare a trecerii prin boalăimunizate ca urmare a trecerii prin boală, sau la cele , sau la cele vaccinate. vaccinate.

Ca animale donatoare se folosesc caii (reacCa animale donatoare se folosesc caii (reacţţionează la ionează la un număr mare de antigene un număr mare de antigene şşi produc o cantitate mare i produc o cantitate mare de sânge), bovinele, ovinele de sânge), bovinele, ovinele şşi porcii.i porcii.

Serul de convalescent se obSerul de convalescent se obţţine de la donatorii care sine de la donatorii care s--au imunizat faau imunizat faţţă de un anumit agent patogen ă de un anumit agent patogen îîn condin condiţţii ii naturale, naturale, îîn urma trecerii prin boalăn urma trecerii prin boală. .

Clasificarea serurilor imuneClasificarea serurilor imune

După cum specia organismului donator este După cum specia organismului donator este sau nu aceeasau nu aceeaşşi cu a organismului receptor:i cu a organismului receptor:

1. 1. seruri imune omoloage: seruseruri imune omoloage: serurile de rile de convalescent de rujeolăconvalescent de rujeolă, tifos exantematic., tifos exantematic.

2. seruri imune 2. seruri imune heteroloheteroloaagege: serurile : serurile preparate pe cai preparate pe cai şşi folosite pentru om. i folosite pentru om.

După natura antigenelor folosite pentru imunizarea După natura antigenelor folosite pentru imunizarea animalului donator de ser imun: animalului donator de ser imun:

1. seruri imune 1. seruri imune antimicrobieneantimicrobiene: serurile : serurile antistreptococicantistreptococic, , antimeningococicantimeningococic;;

2. seruri imune antitoxice 2. seruri imune antitoxice -- obobţţinute prin injectarea inute prin injectarea de anatoxine: serurile antidifteric de anatoxine: serurile antidifteric şşi antitetanic;i antitetanic;

3. seruri imune mixte 3. seruri imune mixte antimicrobieneantimicrobiene şşi antitoxice i antitoxice --obobţţinute prin imunizarea animalelor cu corpi inute prin imunizarea animalelor cu corpi microbieni microbieni şşi cu anatoxine: serul i cu anatoxine: serul antigangrenosantigangrenos..

După numărul antigenelor folosite la După numărul antigenelor folosite la imunizare:imunizare:

1. seruri imune monovalente: con1. seruri imune monovalente: conţţin anticorpi in anticorpi fafaţţă de un singur antigenă de un singur antigen;;

2. seruri imune polivalente: con2. seruri imune polivalente: conţţin anticorpi fain anticorpi faţţă ă de mai multe antigene diferite.de mai multe antigene diferite.

Imunitatea obImunitatea obţţinută inută îîn urma administrării de seruri n urma administrării de seruri imune se instalează imediat după administrarea imune se instalează imediat după administrarea acestora acestora şşi durează i durează 22--3 3 săptămânisăptămâni. .

Durata acestei stări de imunitate este mai mare Durata acestei stări de imunitate este mai mare îîn n cazul folosirii serurilor omoloage comparativ cu cea cazul folosirii serurilor omoloage comparativ cu cea conferită de serurile conferită de serurile heteroloageheteroloage cu acelacu acelaşşi coni conţţinut inut îîn anticorpi.n anticorpi.

ExplicaExplicaţţia constă ia constă îîn faptul că imunoglobulinele n faptul că imunoglobulinele (anticorpii) omoloage sunt acceptate (anticorpii) omoloage sunt acceptate şşi rei reţţinute mai inute mai bine bine îîn organismul receptorului decât cele n organismul receptorului decât cele heteroloageheteroloage. .

Datorită proteinelor străine pe care le Datorită proteinelor străine pe care le conconţţin, serurile imune in, serurile imune heteroloageheteroloageadministrate pot determina reacadministrate pot determina reacţţii alergice ii alergice imediate: imediate: şşocul anafilactic. ocul anafilactic.

DDin in acestacest motivmotiv, , îîn prezent, se folosesc n prezent, se folosesc seruri imune concentrate seruri imune concentrate şşi purificate, din i purificate, din care scare s--au eliminat aproximativ au eliminat aproximativ ¾¾ din din proteinele serice, proteinele serice, păstrândupăstrându--se numai se numai fracfracţţiunea iunea globulinicăglobulinică specifică specifică (imunoglobulinele).(imunoglobulinele).

Serurile imune sunt folosite pentru:Serurile imune sunt folosite pentru:

-- tratamentul unor boli tratamentul unor boli îîn evolun evoluţţie = ie = seroterapieseroterapie

-- îîn scop preventiv = n scop preventiv = seroprofilaxie,seroprofilaxie, la la persoanele care au venit persoanele care au venit îîn contact cu n contact cu agentul infecagentul infecţţios. ios.

Seroterapia este unica formă de terapie Seroterapia este unica formă de terapie îîn n tetanos, difterie, botulism tetanos, difterie, botulism –– boli cauzate de boli cauzate de toxine bacteriene.toxine bacteriene.

Datorită fenomenelor de sensibilizare ce pot Datorită fenomenelor de sensibilizare ce pot apare apare îîn urma administrării serurilor imunen urma administrării serurilor imune, , orice seroterapie orice seroterapie şşi seroprofilaxie impune o i seroprofilaxie impune o serioasă investigare a bolnavilor pentru a se serioasă investigare a bolnavilor pentru a se cunoacunoaşşte dacă au mai beneficiat de te dacă au mai beneficiat de tratamente cu seruri imune. tratamente cu seruri imune.

Când acest lucru nu se poate stabili precis, Când acest lucru nu se poate stabili precis, se recomandă ca se recomandă ca îînaintea tratamentului cu naintea tratamentului cu ser să se practice o desensibilizare a ser să se practice o desensibilizare a organismului.organismului.