Tema 16

Post on 28-Jan-2016

285 views 2 download

transcript

Raportul laringelui cu structurile vecine.Anatomia si fiziologia glandei tiroide.Anatomia topografica s gitului, muschii, fasciile, vasele, nervii gitului. Triunghiurile topografice. Anatomia clinica

si fiziologia traheii si bronsiilor.

Anatomia glandei tiroide

Situata in regiunea cervicala anterioara – loja tiroidiana : anterior – musculatura

subhioidiana posterior –trahee,

esofag, musculatura paravertebrala si coloana cervicala C3-C7

lateral –pachetul vasculo-nervos al gatului ( a. carotida, v. jugulara interna, n. vag) si m. SCM

Morfologic –forma de fluture, 2 lobi uniti printr-un istm pretraheal, prelungire craniala – lob piramidal • cea mai mare glanda

endocrina a adultului • greutate aprox. 20g, lungime a

lobilor aprox. 4 cm • fixata de laringe si trahee,

urmand miscarile laringo-traheale

Raporturi importante :n. laringeu recurent si n.

laringeu extern

Glandei Tiroide - Vascularizatie• A. Arterialaa. tiroidiana superioara – origine in carotida

externa, coboara lateral de laringe si abordeaza anterior si lateral lobul tiroidian, emite un ram profund si se anastomozeaza cu artera controlaterala

b. a. tiroidiana inferioara –origine in a.subclaviculara, prin trunchiul tireo-bicervico-scapular, traiect vertical, patrunzand in santul traheo-esofagian, emitand ramuri ce abordeaza posterior lobul tiroidian

c. a tiroidiana ima – inconstanta, cu origine variabila –crosa aortei, trunchiul brahio-cefalic, a, carotida comuna, subclavie

Venoasa plex venos peritiroidian : • v. tiroidiana superioara –dreneaza in v. jugulara

interna• v.tiroidiana mijlocie –dreneaza in v. jugulara

interna• v. tiroidiana inferioara -v. subclavicularaVascularizatie• - debit de 4-6ml/g tesut/min; aprox. X50

Glanda Tiroida - FiziologieVeriga finala a axului neuro-hipofizo-tiroidian nucleii anteriori ai hipotalamus produc TRH prin sistemul port hipofizar ajung la hipofiza

anterioara si determina eliberarea de TSH influenteaza eliberarea de hormoni tiroidieni

prin feed-back negativ Necesarul zilnic de 100-250 microg Concentratia sangvina I 5-8 microg 90% din cantitatea de iod 50mg depozitata de tiroida sub forma organica, de tireoglobulina, depozit suficient pentru 2 luni Tiroida secreta zilnic 75-175 microg I sub forma hormonala, cu un raport T4/T3 - 10-20/1 Plasmatic, hormoni tiroidieni circula legati de proteine, legatura de T3 fiind mai slaba si efect T3 mai rapid Degradarea hormoni tiroidieni -ficat Timp de injumatatire T4 - 4-11 zile, T3 – 2-3 zile

Anatomia topografica a gitului

• Deosebim urmatoarele regiuni cervicale:

1. Reg.cervicala anterioara: -tr.submandibular, tr.carotid

2. Reg.sternocleidomastoidiana

3. Fosa supraclaviculara minora

4. Reg.cervicala laterala

Muşchii gâtului

• Gâtul este porţiunea corpului care uneşte capul cu trunchiul.

• Muşchii gâtului din punct de vedere topografic, structural, funcţional şi ontogenetic prezintă un şir de particularităţi.

Muşchii gâtului

• Topografic sunt dispuşi în trei planuri:

• Muşchii superficiali ai gâtului• Muşchii inseraţi pe osul hioid• Muşchii profunzi ai gâtului

Muşchii gâtului

• Muşchii superficiali ai gâtului:

• m. platisma • sternocleidomastoidian

Muşchii gâtului• Muşchii inseraţi pe osul hioid:• mm. suprahioidieni: m.

digastric, m. stilohioidian, m. milohioidian, m. geniohioidian.

• mm. Infrahioidieni: m. omohioidian, m. sternohioidian, m. sternotiroidian, m. tirohioidian.

NB: Muşchii suprahioidieni formează planşeul bucal, participă la masticaţie, deglutiţie şi vorbire.

Muşchii gâtului

• Muşchii profunzi ai gâtului:

a) Grupul lateral: muşchiul scalen anterior, mediu şi posterior

b) Grupul de muşchi prevertebrali: m. lung al gâtului, m. lung al capului, m. drept anterior şi m. drept lateral al capului.

Din punct de vedere funcţional muşchii gâtului:

• Influenţează mişcările capului şi segmentului cervical al coloanei vertebrale.

• Pun în mişcare mandibula, osul hioid şi primele 2 coaste.

• Contracţia unor muşchi ai gâtului contribuie la modificarea poziţiei limbii, faringelui şi laringelui.

Topografia gâtului

• Marginea anterioară a muşchiului trapez serveşte ca reper muscular pentru delimitarea regiunilor topografice ale gâtului.

Gâtul este împărţit în:• Regiunea cervicală

posterioară sau regiunea nucală.

• Regiunea cervicală anterioară

Triunghiurile gâtului• Muşchiul SCM împarte

RCA în:

a) Regiunea sternocleidomastoidiană, care corespunde proiecţiei muşchiului omonim.

b) Triunghiul cervical medial

c) Triunghiul cervical lateral

Triunghiul medial al gâtului• Anterior - linia mediană a

gâtului• Posterior - m. SCM• Superior - marginea

inferioară a mandibulei.Venterul superior al

omohioidianului şi venterele m. digastric împart acest triunghi în 3 triunghiuri mai mici:1. Triunghiul omotraheal2. Triunghiul carotid3. Triunghiul submandibular

Triunghiul carotid (conţine pachetul neuro-vascular al gâtului: artera carotidă, vena jugulară internă şi nervul vag.Triunghiul submandibular (adăposteşte glanda salivară submandibulară, vase şi nervi).Triunghiul submentalTriunghiul lingual sau Pirogov (prin el trece a. linguală).

Triunghiul cervical lateral

a) Triunghiul cervical lateral este delimitat:

• anterior de m. SCM• posterior de m. trapez• Inferior de claviculăÎn limitele acestui triunghi se înscriu triunghiurile:omotrapezoidomoclavicular, separate între ele prin venterul inferior al omohioidului.

Fosa retromandibulară

Fosa retromandibulară reprezintă o depresiune mărginită de unghiul mandibulei, conductul auditiv extern, apofiza mastoidiană, m. SCM, apofiza stiloidiană şi muşchii inseraţi pe ea.Fosa retromandibulară conţine vase, nervi şi porţiunea posterioară a glandei parotide.

• Spaţiul interscalen este situat între muşchii scaleni anterior şi mediu, iar inferior este delimitat de coasta I.

• Acest spaţiu transmite artera subclaviculară şi plexul brahial.

• Spaţiul antescalen este situat anterior de muşchiul scalen anterior.

• Acest spaţiu transmite vena subclaviculară şi nervul frenic.

Fasciile gâtului

• Fascia cervicală este formată din 3 lamele:

• Fascia superficială a gâtului

• Fascia proprie• Fascia endocervicală

Fasciile gâtului

• Fascia superficială a gâtului spre deosebire de fasciile subcutanate ale altor regiuni ale corpului conţine muşchiul platisma.

Fascia proprie este divizată 2 porţiuni: • Porţiunea suprahioidiană cu 2 foiţe1. Foiţa superficilă2. Foiţa profundă

• Porţinea infrahioidiană cu 3 foiţe:1. Foiţa superficială a fasciei proprii formează teci pentru SCM şi trapez.

O prelungire fascială a ei separă muşchii regiunii anterioare de muşchii celei posterioare şi determină localizarea proceselor supurative.

2. Foiţa pretraheală formează tecipentru muşchii infahioidieni.

3. Foiţa prevertebrală formează teci pentru muşchii profunzi ai gâtului.

Fasciile gâtului

• Între foiţele pretraheală şi prevertebrală este situată fascia endocervicală cu 2 foiţe:

1. Foiţa viscerală acoperă în parte fiecare organ din regiunea gâtului.

2. Foiţa parietală acoperă viscerele în întregime şi formează teci pentru pachetul neuro-vascular al gâtului.

Spaţiile interfasciale ale gâtului

• Spaţiul interaponevrotic suprasternal este situat superior de incisura jugulară a sternului, fiind delimitat de foiţa superficială a fasciei proprii şi foiţa pretraheală.

• Acest spaţiu conţine arcada venoasă jugulară, formată prin anastomoza venelor jugulare anterioare.

• În sens lateral spaţiul dat se dilată şi formează posterior de m. SCM un reces cec sternocleidomastoidian.

Spaţiile interfasciale ale gâtului

• Spaţiul previsceral se formează între foiţele parietală şi viscerală ale fasciei endocervicale şi comunică cu mediastinul anterior (BNA) sau cu cel mediu (PNA).

Spaţiile interfasciale ale gâtului

• Spaţiul retrovisceral este situat posterior de faringe şi esofag.

• Este delimitat de fascia endocervicală şi foiţa prevertebrală.

• Acest spaţiu comunică cu mediastinul posterior.

Vasele gitului

A. Carotida Comuna

A.Carotida Externa

Gr.anteriorGr.posterior

Gr.medialGr.ram.terminale

A.Carotida Interna

A.CervicalaA.i/craniana

Ganglionii limfatici ai regiunii cervicale

• Deosebim urmatoarele gr.de ganglioni:

-occipitali-mastoidieni-paratiroidieni-faciali-mandibulari-submentali

Inervatia regiunii cervicale

Anatomia clinica si fiziologia arborelui traheobronsic

• Traheea: L=10-12cm Situat intre laringe si bronhii Alcatuit din 16-20cartilaje hialine

legate prin lig.anularia Bifurcatia traheala formeaza <50-90

grade Bronhia dr. continua aproape

traiectul traheii, fapt care explica aspirarea corpilor straini mai des

Loc de deviziune al traheii-carena

Vascularizatia: a.tiroida infer. si mijloc;ram. traheale, bronhiale si mediastinale ale port.tor. Ao.