Tema Electrice

Proiect Instalatii Electrice

Florin Ilie Pagina 1

Tema de proiectare

Se va proiecta instalatia electrica cu destinatia liceu cu urmatorii parametri:

Regimul de inaltime S+P+6

Tensiunea si frecventa de alimentare 3 400/230 V – 50 Hz

Tip de alimentare – CB cofret de bransament

Modul de tarifare – U unitar

Inaltimi – Parter si etaj , subsol

Structura cladirii – Cadre din beton armat

Puterea motoarelor –

Turatia motoarelor –

Rezistivitate sol –

Incapere deteliu forta automatizare – CV Centrala de ventilare

1.Calculul de predimensionare al sistemelor de iluminat

folosind metoda factorului de utilizare

Pentru determinarea solutiei luminotehnice pentru o incapere, calculul se va realiza in

doua etape:

Etapa 1: un calcul cu ajutorul caruia vom determina o solutie fotometrica utilizand

metoda factorului de utilizare

Etapa 2: o verificare cantitativa a sistemului de iluminat adoptat.

Pentru realizarea calculului din prima etapa, pe planul de parter si pe planul de subsol, se

vor numerota incaperile avand diverse destinatii cu P01, P02, ....S01, S02...

Se vor alege destinatiile pentru fiecare incapere in functie de destinatia cladirii (de ex.,

intr-un liceu sunt: sali de curs, sali de seminarii, sali de laboratoare, birouri, secretariat...).



Deoarece acest proiect este un proiect didactic, se va considera ca planurile aferente

etajelor sunt identice cu cel de la parter.

Pentru subsol, trebuie se prevada in mod obligatoriu, urmatoarele incaperi tehnice, in care

vor fi amplasate receptoarele de forta:

Atelier mecanic AT

Centrala termica CT

Centrala de ventilare CV

Statie de hidrofor SH

Celelalte incaperi de la subsol vor avea destinatii conforme destinatiei cladirii.

Se va prevedea, de asemenea, o incapere pentru camera tabloului electric ,

care trebuie sa se afle, in general, cat mai aproape de centrul de simetrie al planului cladirii,

amplasat la subsol.

Nivelul de iluminare pe planul util este dat de normativul , iar inaltimea

planului util este precizata, de asemenea, in cadrul aceluiasi normativ.

Inaltimea planului util este cuprinsa intre 0 si 1.2 m de la nivelul solului, in functie de

destinatia incaperii si implicit de activitatea desfasurata acolo.

In acest proiect vom adopta inaltimea plaului util pentru incaperile unde se

desfasoara activitate intelectuala si pentru incaperile in care se desfasoara o activitate

fizica.

Sursele de lumina ce vor fi utilizate pentru definirea sistemului de iluminat vor fi cele

studiate in cadrul cursului de iluminat. In functie de criteriile enuntate vor fi putea fi utilizate atat

surse cu incandescenta (SI) cat si surse fluorescente (SF), dupa caz. Se face precizarea ca, in

cazul cladirilor socio-culturale administrative se recomanda utilizarea cu preponderenta a

surselor fluorescente, datorita eficacitatii luminoase superioare celor cu incandescenta.

In cazul utilizarii surselor fluorescente, trebuie sa se aleaga surse avand o culoare a

luminii emise adecvata destinatiei incaperii.

Din punct de vedere a culorii luminii emise, se disting 3 grupe:



grupa lampilor care emit o lumina calda (cu o tenta alb galbuie, cu temperatura de

culoare mai mica de 3000K)

grupa lampilor care emit o lumina neutra (cu o tenta alba, cu temperatura de

culoare intre 3000K si 4000K)

grupa lampilor care emit o lumina rece (cu o tenta alb-albastruie de 4000K).

Pentru destinatiile din cadrul proiectului didactic, se recomanda sa se utilizeze, in

general, lampi care emit o lumina de culoare alba, , acestea avand o eficacitate

luminoasa foarte buna.

In general pentru tipul de destinatii intalnite in proiectele didactice indicele de redare a

culorilor este de pentru incaperi cu activitate intelectuala, pentru incaperi cu

destinatii tehnice etc...

In cazul incaperilor unde redarea culorilor este necesara (atelier de pictura, atelier de

croitorie etc.), se recomanda utilizarea lampilor cu o redare excelenta a culorilor (au un indice de

redare a culorilor foarte bun, ).

Sistemul de iluminat ales este semidirect pentru incaperile in care se desfasoara activitate

intelectuala si direct pentru incaperile in care se desfasoara activitate fizica.

Corpurile de iluminat se aleg in functie de activitatea desfasurata in incaperea pentru care

se dimensioneaza sistemul de iluminat sau/si de mediul existent in incapere.

Pentru salile destinate activitatii intelectuale, trebuie sa se utilizeze corpuri de iluminat

care sa asigure protectia vizuala a utilizatorilor (CIL tip FIRA, FIRI, FIDA etc...). Corpurile de

iluminat care asigura protectia vizuala sunt prevazute cu dispozitive de protectie optica cum ar fi:

gratarele, difuzoarele translucide etc...

Se recomanda alegerea unor CIL o distributie directa sau semi-directa, pentru o buna

eficacitate a sistemului de iluminat.

Pentru spatiile destinate circulatiei persoanelor, pentru grupurile sanitare, pentru holuri,

putem utiliza corpuri de iluminat fara protectie optica sau fara reflector (CIL tip FIA 11 etc.).



In incaperile in care exista degajari de praf sau umiditate (de ex. centrala termica, statie

hidrofor) se vor utiliza corpuri de iluminat etanse, cu grad mare de protectie la praf sau umiditate

(CIL tip FIPRA, FIPAD, FIPA etc.)

Pentru acest proiect vom alege corpuri de iluminat tip FIRA pentru incaperile in care se

desfasoara o activitate intelectuala si tip FIPRA pentru incaperile incare se desfasoara o activitate

fizica.

Inaltimea de atarnare pentru corpurile de iluminat echipate cu surse

fluorescente.

Inaltimea libera se calculeaza cu urmatoarea formula:

Unde: – inaltimea incaperii; – inaltimea planului util; – inaltimea de atarnare.

Indicele incaperii se calculeaza cu relatia:

Unde: – lungimea incaperii; – latimea incaperii; – inaltimea libera.

Factorii de reflexie se determina astfel:

Se considera – fluxul luminos care cade pe o suprafata reflectanta (pereti sau plafon).

In functie de natura si culoarea lor, o parte din fluxul luminos care cade pe suprafata

reflectanta este dirijat catre interiorul incaperii, prin fenomenul de reflexie

– fluxul luminos care cade pe suprafata reflectanta a elementului de constructie

– fluxul luminos reflectat in interiorul incaperii

– factorul de reflexie

Consideram pentru incaperile de la parter:

si



Consideram pentru incaperile de la subsol:

si

Factorul de utilizare , care este raportul dintre fluxul luminos primit de planul util si

fluxul luminos emis de sursele de lumina care echipeaza corpul de iluminat.

Acest factor de utilizare depinde de 3 factori: factorul de reflexie al peretilor, factorul de

reflexie al podelei si indicele incaperii.

Cunoscand valorile celor 3 factori, putem citi valoarea factorului de utilizare furnizat de

producatori in fisele tehnice a corpurilor de iluminat.

Daca indicele incaperii se afla intre 2 valori consecutive, trebuie sa facem o interpolare

liniara pentru a gasi valoarea factorului de utilizare.

Notam factorul de mentinere

Deci, pentru a imbunatati fluxul luminos, trebuie sa introducem in formula de calcul a

fluxului luminos necesar, factorul de mentinere .

pentru incaperi normale (birouri, clase)

pentru incaperi cu destinatii tehnice

Fluxul necesar pentru iluminatul unei incaperi se calculeaza astfel:

Pentru determinarea puterii totale a unui corp de iluminat in funcie de sursele de lumina

utilizate vom folosi urmatorul tabel:

18 5 23 1150 0.6

36 5 41 2700 1.2

58 10 68 4400 1.5



Unde:

– puterea consumata de fiecare sursa de lumina

– puterea consumata de balast

– puterea totala consumata de ansamblul sursa-balast

– fluxul luminos emis de sursa de lumina

– lungimea CIL echipat cu o asemenea sursa

Fluxul lampii , care depinde de puterea sursei de lumina . Se alege din fisele

tehnice a CIL.

Pentru determinarea numarului surselor de lumina vom utiliza relatia:

– flux necesar

– fluxul luminos al sursei

Rezultatul va fi probabil un numar care nu este intreg. In acest caz, vom alege valoarea

rotunjita. Se va alege o valoare exacta, de preferat o valoare superioara.

Numarul surselor de lumina va fi adoptat in functie de configuratia geometrica a

incaperii, trebuind sa fie realizat un sistem de iluminat cat mai uniform si simetric.

Pentru calculul numarului corpurilor de iluminat vom utiliza relatia:

Unde: – numarul surselor de lumina; – numarul surselor de lumina cu care este

echipat CIL; no = 1,2,3 sau 4.



Puterea totala instalata pentru fiecare incapere, care se poate calcula cu ajutorul relatiei:

Puterea specifica care este calculata cu relatia:

Calculam valoarea exacta a fluxului luminos in functie de numarul de surse de lumina:

Calculul fluxului luminos specific care reprezinta raportul dintre fluxul total si suprafata

incaperii.

Vom recalcula nivelul de iluminat, utilizand formula:

Se caluleaza eroarea cu relatia:

Valoarea erorii poate fi de maxim cand si maxim cand

Solutia fotometrica aleasa va arata astfel:

Incaperea P02 Sala de clasa nr 2:

Incaperea P04 Cancelarie:

Incaperea P20 Laborator chimie:

Incaperea S01 Statie hidrofor:

Incaperea S11 Atelier mecanic:

Incaperea S04 Sala de lectura:



De exemplu:

– numarul ccorpurilor de iluminat

– denumirea corpului de iluminat

– varianta de realizare a corpului de iluminat

– numarul de surse de lumina

– puterea sursei de lumina

– culoarea luminii

Corpurile de iluminat au fost alese de la producatorul .

Calculul pentru cele 6 incaperi este reprezentat in tabelul de mai jos:

Nu

ma

r In

ca

pere

Dest

ina

tia i

nca

per

ii

Ilu

min

are

a m

ed

ie

ad

mis

ibil

a

Cu

loa

rea

s

urse

i

Sis

tem

ul

de

ilu

min

at

Tip

CIL

Dimensiunile incaperii

Ina

ltim

e p

lan

uti

l

Lu

ng

ime

La

tim

e

Ina

ltim

e

Su

pra

fata

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

Notatie E L l H S hu

U.M. [-] [lx] [-] [-] [-] [m] [m] [m] [m2] [m]

P02 Sala clasa 2 300 3000 Semidirect FIRA 8.6 6.95 3.1 59.45 0.7

P04 Cancelarie 300 3000 Semidirect FIRA 6.95 4.4 3.1 30.32 0.7

P20 Laborator

chimie 300 3000 Semidirect FIRA 8.93 6.8 3.1 60.32 0.7

S01 Statie hidrofor 200 4000 Direct FIPRA 6.95 5.75 4.2 39.7 0

S11 Atelier

mecanic 200 4000 Direct FIPRA 3.9 5.75 4.2 22.2 0

S04 Sala de lectura 300 3000 Semidirect FIRA 6.95 5.75 4.2 39.7 0.7



In

alt

ime d

e ata

rn

are

Inalt

imea li

bera

Ind

icele

in

cap

eri

i Coef. de

reflexie

Facto

r d

e u

tili

zare

Facto

r d

e m

en

tin

ere

Flu

x n

ece

sar

Sursa aleasa

Tavan

Per

eti

Pu

terea l

am

pii

Flu

xu

l la

mp

ii

Nu

maru

l d

e

surse

nec

esa

re

Nu

maru

l d

e

suse

ale

s

12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23

ha h i ρt ρp u MF Φnec Pl Φl n nl

[m] [m] [-] [%] [%] [-] [-] [lm] [W] [lm] [-] [-]

0.1 2.3 1.671 0.7 0.5 0.5571 0.8 40018 18 1350 29.6 32

0.1 2.3 1.171 0.7 0.5 0.4942 0.8 23007 18 1350 17.0 16

0.1 2.3 1.678 0.7 0.5 0.5578 0.8 40552 18 1350 30.0 32

0.1 4.1 0.767 0.5 0.3 0.27175 0.7 41740 36 3350 12.5 12

0.1 4.1 0.567 0.5 0.3 0.23 0.7 27578 36 3350 8.2 8

0.1 3.4 0.925 0.7 0.5 0.44125 0.8 33739 36 1350 25.0 24

Nu

ma

r C

IL

Pu

terea n

ecesa

ra

tota

la

Pu

terea s

peci

fica

Flu

x t

ota

l

Flu

x s

peci

fic

Ilu

min

are

a m

ed

ie

efe

cti

va

Ab

ate

rea

So

luti

a

lum

ino

teh

nic

a

24 25 26 27 28 29 30 31

N Ptotal p Φtotal ϕ Em ε

[-] [W] [W/m2] [lm] [lm/m2] [lx] [%] [-]

8 736 12.38 43200 726.66 323.858 7.37 8 FIRA 03 418 DP/2

4 368 12.14 21600 712.40 281.655 6.51 4 FIRA 03 418 DP/2

8 736 12.20 43200 716.18 319.588 6.13 8 FIRA 03 418 DP/2

6 492 12.39 40200 1012.59 192.621 3.83 6 SURF-FIPA-04-236

4 328 14.77 26800 1207.21 194.360 2.90 4 SURF-FIPA-04-236

6 984 24.79 32400 816.12 288.091 4.13 6 FIRA 03 418 DP/2



Pentru dimensionarea sistemelor de iluminat pentru toate incaperile am utilizat programul

si plug–in–ul . Calculul este reprezentat in tabelul de mai jos iar fisele tehnice

pentru fiecare incapere sunt atasate in anexele de la sfarsitul lucrarii.

Dimensionari DIALUX

Nr

incapere

Denumire

incapere

Iluminat

propus

Iluminat

realizat

Suprafata

[m2]

Solutie

luminotehnica ε [%]

P01 Sala clasa 1 300 301 61.98 8 FIRI 03 4x18 0.3

P02 Sala clasa 2 300 308 59.77 8 FIRI 03 4x18 2.6

P03 Sala de festivitati 300 353 51.45 8 FIRI 03 4x18 15.0

P04 Cancelarie 300 287 30.32 4 FIRI 03 4x18 4.3

P15 Cabinet medical 300 352 22.24 4 FIRI 03 4x18 14.8

P18 Spatiu recreatie 300 318 59.78 8 FIRI 03 4x18 5.7

P20 Laborator chimie 300 311 60.32 8 FIRI 03 4x18 3.5

P23 Administrator 300 305 12.76 2 FIRI 03 4x18 1.6

P24 Director general 300 303 12.76 2 FIRI 03 4x18 1.0

S03 Biblioteca 300 303 39.7 6 FIRI 03 4x18 1.0

S04 Sala de lectura 300 299 39.7 6 FIRI 03 4x18 0.3

P19 Material didactic 200 208 19.78 4 FIPA 04 2x36 3.8

S01 Statie hidrofor 200 213 39.7 6 FIPA 04 2x36 6.1

S02 Centrala ventilare 200 213 39.7 6 FIPA 04 2x36 6.1

S05 Depozit materiale 200 213 39.7 6 FIPA 04 2x36 6.1

S12 Centrala termica 200 213 39.7 6 FIPA 04 2x36 6.1

S13 Tablou general 200 213 39.7 6 FIPA 04 2x36 6.1

S16 Depozit alimente 200 213 39.7 6 FIPA 04 2x36 6.1

S11 Atelier mecanic 200 204 22.2 4 FIPA 04 2x36 2.0

S14 Sala mese 200 206 61.1 9 FIPA 04 2x36 2.9

S15 Bucatarie 200 204 19 4 FIPA 04 2x36 2.0



2.Amplasarea corpurilor de iluminat

Dupa determinarea solutiei luminotehnice (stabilirea sistemului de iluminat–tip si numar

corpuri de iluminat, tip sursa de lumina, indice de redare a culorilor si culoarea luminii emise de

surse), urmatoarea etapa o reprezinta amplasarea corpurilor de iluminat (CIL) pe planul de

arhitectura. Simbolurile folosite pentru a reprezenta corpurile de iluminat sunt urmatoarele :

cruce rotita la 45° ” ” pentru corp de iluminat echipat cu sursa cu punctuala

(poate fi sursa cu incandescenta sau sursa fluorescent compacta, corp de iluminat cu led-uri);

un segment de dreapta pentru corp de iluminat echipat cu sursa

sau surse tubulare fluorescente.

Pentru corpuri de iluminat diferite pot fi folosite simboluri grafice diverse, simboluri care vor

fi explicitate in legenda sau trecuta denumirea lor in imediata apropiere a incaperii in care se

monteaza.

Reprezentarea corpurilor de iluminat echipate cu surse fluorescente, pe plan, se face la

scara. Planurile vor fi printate la scara 1:50.

Lungimile corpurilor de iluminat pot fi determinate din fisa tehnica pusa la dispozitia

proiectantului de producatorul sau furnizorul de echipamente. Orientativ, pot fi precizate

lungimile corpurilor de iluminat echipate cu surse de puteri diferite:

l=0,6m pentru CIL echipate cu surse fluorescente de 18W



Corpul de iluminat echipat cu surse punctuale nu se reprezinta la scara.

Amplasarea corpurilor de iluminat pe plan se poate face in mai multe variante.

Amplasare simetrica

Acest tip de amplasare asigura uniformitatea fluxului luminos emis de corpurile de

iluminat. Pentru amplasarea simetrica a corpurilor de iluminat pe plan se respecta urmatoarea

regula: distanta dintre doua siruri alaturate de corpuri de iluminat este egala cu dublul distantei



dintre perete si primul sir de corpuri de iluminat. ”a„ si ”b„ reprezinta distanta intre perete si

primul sir luminos de pe cele doua directii.

Amplasarea asimetrica

In cazul incaperilor cu suprafete vitrate sau/si cu spatii de circulatie de dimensiuni

semnificative in raport cu suprafata incaperii, se recomanda o amplasare asimetrica pentru a

asigura un confort viual corespunzator si pentru a creste performanta energetica a sistemului de

iluminat.

Dupa lasarea intunericului, ferestrele nu mai aduc un aport de lumina naturala,

dimpotriva, prin acestea, fluxul luminos provenit de la sistemul de iluminat interior este transmis

catre exterior, deci pierdut. In acest caz, zona situata in apropierea ferestrelor este mai slab

iluminata, deoarece lipseste componenta reflectata (fluxul luminos care cade pe perete nu mai

este reflectat catre masa de lucru). Este motivul pentru care se recomanda apropierea primului

sir de corpuri de iluminat de fereastra la o distanta cuprinsa intre 0.8 si 1.2m

Acest tip de amplasare asigura o distributie uniforma a fluxului luminos emis de corpurile

de iluminat doar in zona de lucru.

Se recomanda o amplasare a corpurilor de iluminat in siruri paralele cu suprafetele vitrate

astfel incat fluxul luminos provenit de la iluminatul artificial sa aiba aceeasi directie cu fluxul

luminos provenit de la iluminatul natural.

De asemenea, amplasarea corpurilor de iluminat pe face in siruri paralele cu axa vizuala

a observatorilor si perpendicular pe masa de lucru. Se recomanda ca amplasarea corpurilor de

iluminat sa se faca astfel incat lumina artificiala emisa sa fie orientata de la stanga la dreapta

pentru a se evita paritia umbrelor pe masa de lucru.

Solutii constructive

Pentru spatiile de circulatie (holuri, scari) grupuri sanitare, vestibule se aleg solutii

constructive, nefiind necesar sa se faca un calcul de dimensionare asistemului de iluminat. Pentru

stabilirea solutiei de iluminat in aceste incaperi se vor respecta recomandarile facute in cele ce

urmeaza.



Pentru holurile inguste, distanta intre doua corpuri de iluminat consecutive este cuprinsa

intre , unde este latimea holului.

Pentru holurile largi, distanta intre doua corpuri de iluminat este mai mica, . In

ambele cazuri, corpurile de iluminat se amplaseaza perpendicular pe perete, astfel incat fluxul

luminos emis de corpurile de iluminat sa fie dirijat catre calea de circulatie. In cazul amplasarii

paralele cu axa longitudinala a holului, fluxul luminos va fi dirijat catre perete, acolo unde nu

este dorit sau necesar, in timp ce pe zona de circulatie vor aparea pete de lumina alternate cu pete

de umbra.

Pentru grupurile sanitare se aleg solutii constructive, dupa caz, in functie de modul in care

este facuta compartimentarea. Pot fi folosite atat corpuri de iluminat echipate cu surse

fluorescent tubulare, cu surse fluorescent compacte sau surse cu incandescenta. Se recomanda

evitarea utilizarii surselor cu incandescenta deoarece eficacitatea luminoasa a acestor surse este

foarte mica si solutia nu este eficienta din punct de vedere energetic.

Corpurile de iluminat montate in grupurile sanitare au grad de protectie la praf si

umiditate 23IP , conform normativ. Daca este nevoie sa se monteze corpuri de iluminat in dusuri

vor fi alese corpuri de iluminat cu grad mare de protectie la umiditate, minim Ip44.

In holul de acces al grupului sanitar, acolo unde sunt montate lavoare, se prevede cate un

corp de luminat de lungime mica (ex: CIL echipat cu o sursa de 18W ) deasupra oglinzii, astfel

incat fluxul luminos sa fie dirijat catre fata observatorului. Pot fi montate si alte corpuri de

iluminat e plafonul acestui hol numai daca holul este mare.

In casa scarii, solutia de iluminat este adoptata, de asemenea, in mod constructiv. Astfel,

se monteaza cate un corp de iluminat deasupra podestului, la fiecare nivel. Corpurile de iluminat

montate in casa scarii pot fi de acelas tip cu cele pentru hol, dar vor fi prevazute pentru

iluminatul de siguranta. Daca exista doua podeste pe care sa se amplaze doua corpuri de iluminat

la fiecare nivel, numai corpurile de iluminat de pe o verticala vor fi prevazute pentru iluminatul

de siguranta, celelalte de pe cealalta verticala, vor fi considerate ca facand parte din iluminatul

general.



Amplasarea pe plan a intreruptoarelor pentru actionarea corpurilor de iluminat si a

prizelor de curent

Se recomanda amplasarea intreruptoarelor sau a comutatoarelor in apropierea usilor.

Acestea sunt amplasate aproape de intrare, in interiorul sau exteriorul incaperii astfel incat

actionarea lor sa fie cat mai simpla, iar modul de deschidere al usii sa nu reprezinte un obstacol.

De obicei, inaltimea de montaj a intreruptoarelor este de 0.6….1.4m. Acest detaliu nu va

fi specificat pe plan.

Numarul, tipul si pozitia prizelor intr-o incapere sunt stabilite in functie de destinatia

spatiului de catre inginerul proiectant, in cazul in care nu este specificata o tema din partea

beneficiarului sau a proiectantului general. Prizele care se vor prevedea pe plan, in cadrul

proiectului didactic, sunt prize uzuale.

In general, se evita amplasarea prizelor pe peretii exteriori, acestia fiind folositi, in

general, pentru montarea instalatiei de incalzire.

Solutia tehnica de amplasare a corpurilor de iluminat, a intreruptoarelor si a prizelor de

curent este reprezentata in planul de la sfarsitul lucrarii si este centralizata in tabelele de mai jos.

Iluminat parter

Circuite Incaperi CIL Putere

CL01 P01 8 FIRI 03 4x18 800

CL02 P02 8 FIRI 03 4x18 800

CL03 P03 8 FIRI 03 4x18 800

CL04 P04; P06; P07; P08 4 FIRI 03 4x18; 4 FIPA 04 2x18; 2 FIPA 04 2x36 800

CL05 Scara 2 8 FIPA 04 2x18 400

CL06 P09; P10; P11; P12; P13 4 FIRA 03 4x18; 4 FIDA 03 4x18 800

CL07 Scara 1 8 FIPA 04 2x18 400

CL08 P15; P16; P17 4 FIRI 03 4x18; 10 FIPA 04 2x18 900

CL09 P18 8 FIRI 03 4x18 800

CL10 P20 8 FIRI 03 4x18 800

CL11 P19; P21; P22; P23; P24 3 FIPA 04 2x36; 1 FIPA 04 2x18; 6 FIRI 03 4x18 950



Iluminat subsol


CL12 S01; S02 12 FIPA 04 2x36 1200

CL13 S03; S04 12 FIRI 03 4x18 1200

CL14 S09; S11 8 FIPA 04 2x36 800

CL15 S12; S13 12 FIPA 04 2x36 1200

CL16 S14 9 FIPA 04 2x36 900

CL17 S15; S16 10 FIPA 04 2x36 1000

CL18 S05; S07; S08 6 FIPA 04 2x36; 4 FIPA 04 2x18 800

Iluminat siguranta


CS1 Scara 1 8 FIPA 04 2x18 400

CS2 Coridoare 7 FIRA 03 4x18; 1 FIPA 04 2x36 800

CS3 Scara 2 8 FIPA 04 2x18 400

CS4 Exit 84 CisaA 02 1x2 168

Prize parter

Circuite Incaperi Numar Putere

CP01 P01; P02; P03 8 2000

CP02 P03; P04; P06 7 2000

CP03 P15; P18; P19; P20 6 2000

CP04 P20; P21; P22; P23; P24 8 2000

Prize subsol

Circuite Incaperi Numar Putere

CP05 S01; S02; S03 8 2000

CP06 S04; S05; S16; S14 6 2000

CP07 S11; S12; S13 6 2000

CP08 S13; S14; S15; S16 7 2000



3.Schema generala de distributie a energiei electrice in cladire

Formarea circuitelor de lumina si priza

Pentru a alimenta cu energie electrica receptoarele electrice care se gasesc in interiorul

unui imobil (corpuri de iluminat, motoare, pompe, aparate electrice racordate la instalatia

electrica prin intermediul locurilor de priza), inginerul proiectant de instalatii electrice trebuie sa

conceapa, in functie de arhitectura cladirii, dimensiuni, numar si tipuri de receptoare etc., schema

generala de distributie a energiei electrice precum si schemele in detaliu ale tablourilor electrice.

Pentru alimentarea cu energie a receptoarelor electrice din cladire se folosesc, in mod

uzual, mai multe tipuri de scheme generale de distributie.

Cele mai folosite scheme de distributie sunt:

schema de distributie radiala

schema de distributie magistrala

In cazul in care puterea receptoarelor electrice de forta (motoare pompe, ventilatoare,

rezistente electrice etc.) este comparabila ca valoare cu puterea instalata a receptoarelor de

lumina si forta, proiectantul va prevedea doua tablouri generale, un tablou general de lumina si

prize (TGLP) si un tablou general de forta (TGF).

In cadrul proiectului didactic, acest lucru este precizat prin tema, specificandu-se prin

faptul ca tarifarea este unica sau separata, indiferent de puterea instalata pentru receptoarele de

forta si pentru cele de lumina si prize.

Tarifare separata inseamna ca energia electrica este contorizata separat pentru lumina si

prize si separat pentru forta. Pentru a putea contoriza separat energia electrica consumata este

nevoie sa se prevada doua tablouri electrice generale (TGLP si TGF).

Tarifarea unica inseamna ca energia electrica consumata atat pentru receptoarele de

lumina si prize cat si pentru receptoarele de forta este contorizata prin intermediul unui singur

contor de energie electrica, ceea ce presupune ca exista un singur tablou general notat TGLF, din

care se vor alimenta toate receptoarele electrice aferente imobilului.



In practica, intr un proiect de instalatii electrice, modul de tarifare al energie electrice

decurge din situatia existenta in teren, asa cum s a precizat mai sus.

Instalatia electrica aferenta unei cladiri se poate racorda la reteaua electrica exterioara fie

prin intermediul unui cofret de bransament (CB) fie direct din barele unui post de transformare

(PT) aflat in apropiere (se va considera la cca 100m distanta fata de cladire, in cazul proiecului

didactic) in care exista o rezerva de putere electrica sau dintr un post de transformare care va

deservi numai imobilul nou construit.

Schema de distributie radiala

Principala caracteristica a acestei scheme de distributie este ca fiecare tablou electric

secundar este alimentat printr-o coloana secundara individuala.

Avantajul utilizarii schemei de distributie cu coloane radiale consta in faptul ca

alimentarea cu energie electrica este mai sigura. In cazul in care apare un defect pe una din

coloanele secundare, un singur tablou secundar este scos de sub tensiune, in timp ce, in cazul

utilizarii coloanelor magistrale, mai multe tablouri secundare de lumina si priza sub scoase de

sub tensiune. Dezavantajul consta in faptul ca investitia este mai mare.

Schema de distributie cu coloane magistrale

Schema de distributie cu coloane magistrale presupune alimentarea cu energie electrica a

unui numar mic de tablouri secundare de lumina si prize (maxim 4), de putere mica (2 4 kW /

tablou electric secundar) prin intermediul unei singure coloane electrice secundare, denumita

coloana magistrala. Dezavantajul utilizarii acestei scheme electrice consta in faptul ca, la aparitia

unui defect pe una din coloanele electrice secundare, mai multe tablouri sunt scoase din

functiune.

Principalul avantaj al utilizarii schemei cu coloane magistrale este faptul ca solutia este

mai economica.

Solutia aleasa in cazul acestui proiect este a unei scheme generale de distributie cu

coloane radiale si tarifare unica, alimentata dintr un cofret de bransament.



TSig

Wh

CB TGLF

TLS

TLP

TLE1

TLEn

..

..

coloana secundara radiala

TF1

TFn

..

..

coloana secundara radiala

coloana generala de

lumina si forta

Unde : TGLF tablou general de lumina si forta; T Sig. – tablou de siguranta; TLS –

tablou lumina subsol; TLP – tablou lumina si prize parter; TLE tablou lumina si prize etaj;

Wh contor energie electrica.



Formarea circuitelor electrice pentru alimentarea cu energie electrica

a receptoarelor electrice

Descrierea unui circuit monofazat

Un circuit electric monofazat de lumina sau prize este un ansamblu format din doua

conductoare (faza si neutru) introduse intr-un tub de protectie. Circuitul electric are rolul de a

alimenta cu energie electrica receptoarele electrice (surse de lumina, aparate electrocasnice prin

intermediul prizelor etc.)

Alaturi de cele doua conductoare electrice (faza si neutru) se gaseste, in tubul de

protectie, atat in cazul circuitelor de lumina cat si in cazul circuitelor de priza, un al treilea

conductor denumit conductor de protectie. Acest conductor face parte din instalatia de protectie

contra socurilor electrice conform metodei legarii la conductorul de protectie si reprezinta

metoda principala de protectie contra socurilor electrice pentru retelele cu neutrul

tranformatorului legat la pamant.

Conductorul de protectie se leaga la carcasa metalica a receptorului electric sau

receptoarelor electrice alimentate cu energie electrica.

Conform normativ, circuitele electrice de lumina si circuitele electrice de prize sunt, in

mod obligatoriu, realizate separat.

Elementele componente ale unui circuit electric de lumina sau de prize si receptoarele

electrice alimentate de acesta sunt protejate contra curentilor de scurt circuit sau de suprasarcina

cu ajutorul aparatelor de protectie, care pot fi: sigurante fuzibile sau disjunctoare.

Daca se urmareste realizarea unei protectii diferentiale care sa asigure o buna protectie a

omului contra socurilor electrice prin atingere directa sau indirecta, se utilizeaza ca aparat de

protectie disjunctorul diferential – disjunctorul este echipat in plus cu un releu diferential.

Protectia diferentiala asigura si protectia contra incendiului, prin intreruperea unui circuit

electric in care se produce un arc electric.

Conditiile care stau la baza formarii circuitelor de lumina si prize se regasesc in

normativul .



Pentru realizarea proiectului didactic sunt precizate, mai jos, o serie de recomandari

conform normativ, pentru adoptarea unei solutii functionale si sigure in exploatare.

Schema monofilara a tabloului secundar de lumina si de prize

Formarea circuitelor electrice de lumina respecta urmatoarele conditii:

circuitele de lumina sunt diferite de circuitele de priza

puterea instalata pe un circuit de lumina este de 3kW pentru un circuit monofazat

(se recomanda o putere instalata de maximum 1400W) si de 8kW pentru un

circuit trifazat

puterea instalata pentru un circuit de lumina intr-o cladire de locuit este

1,5 kW atunci cand puterea totala instalata pentru un apartament este inferioara

valorii de 10kW

1 kW pentru circuitele care alimenteaza spatiile comune

se recomanda alimentarea pe un circuit de lumina a maxim 12 corpuri de iluminat

(normativul nu limiteaza numarul de corpuri de iluminat, dar din conditii de

functionalitate este bine ca numarul acestora sa nu fie foarte mare. Exceptie fac

corpurile de iluminat echipate cu surse de lumina de putere mica unde numarul

CIL poate sa fie de pana la 20-30 CIL pe circuit daca nu este depasita puterea

electrica instalata)

pe un singur circuit pot fi alimentate corpurile de iluminat din mai multe incaperi

(3-4 camere)

corpurile de iluminat dintr-o singura sala (de ex: corpurile de luminat dintr-o sala

de sport) pot fi alimentate cu energie electrica prin intermediul mai multor circuite

electrice

se recomanda ca CIL din incaperile importate (sali de clasa, laboratoare, birouri

etc.) sa nu se alimenteze pe acelasi circuit electric pe care se alimenteaza

corpurile de iluminat din hol, grupuri sanitare, vestiare etc., pentru o mai buna

functionalitate

se recomanda ca pentru hol sa se prevada un circuit electric separat pe care se pot

alimenta si corpurile de iluminat montate in grupuri sanitare, vestiare, alte

incaperi anexe etc



nu se vor lega pe acelasi circuit corpuri de iluminat separate din incaperi alaturate

inainte de a forma circuitul sau circuitele electrice de pe hol, se vor marca

corpurile de iluminat care vor realiza iluminatul de siguranta de evacuare.

Acestea se vor prevedea astfel incat, din orice incapere iese, o persoana sa vada cel putin

un corp de iluminat de siguranta pentru a se putea orienta pe alea de evacuare din cladire catre

iesire. Pentru a simboliza un corp de iluminat de evacuare se a folosi acelasi simbol ca si pentru

un corp de iluminat normal, marcat cu un punct ingrosat. Corpurile de iluminat de siguranta

astfel stabilite, se vor alimenta prin intermediul unor circuite electrice de siguranta, din tabloul

de siguranta T Sig, deci acestea nu se vor lua in consideratie la formarea circuitului de iluminat

general din hol.

Formarea circuitelor electrice de prize respecta urmatoarele conditii:

Pe un circuit de prize uzuale pot fi alimentate maxim 15 prize pe circuit conform

normativ pentru cladiri socio-culturale administrative sau maxim 8 locuri prize

pentru cladiri de locuit. In cadrul proiectului didactic se recomanda maxim 8

prize pe circuit. O priza dubla se ia in calcul ca un loc de priza.

Puterea instalata pe un circuit de priza este de 2kW indiferent de numarul de prize

alimentate cu exceptia receptoarelor electrice de putere mai mare (masina de

spalat vase, cuptor electric etc.) pentru care se prevad circuite separate;

Spre deosebire de circuitele de lumina, in acest caz se recomanda legarea pe

acelasi circuit a unor prize aflate in incaperi separate.

Pentru a concepe schema monofilara a tabloului secundar de lumina si prize de la parter

(tablou ce va fi identic cu cel de la etaj curent - se va considera acest lucru pentru simplificarea

proiectului) se va realiza un plan de lucru pe care se vor reprezenta locurile de priza, numarul de

corpuri de iluminat din fiecare incapere si puterea instalata a acestora, pentru a grupa mai usor

receptoarele electrice alimentate pe acelasi circuit, respectand conditiile impuse anterior.

Tabloul de lumina de la subsol va alimenta numai corpurile de iluminat din subsol. La

subsol se vor prevedea prize, dar acestea vor fi reprezentate pe planul de forta de la subsol si vor

fi racordate la instalatia electrica a cladirii prin intermdediul tablourilor de forta amplastate la

subsol. Schemele multifilare ale tablourilor de forta se vor concepe ulterior, conform temei de

proiectare.



Fiecarui tablou electric i se ataseaza un tabel, fiecarui circuit de lumina corespunzandu-i

un rand in care sunt precizate caracteristicile acestui circuit.

Se fac urmatoarele completari:

Coloana 1 denumirea circuitului: C1, C2.., CP1, CP2…

Coloana 2 – numarul de corpuri de iluminat alimentate pe fiecare circuit electric

de lumina sau numarul de locuri de prize pe circuit

Coloana 3 puterea instalata a receptoarelor alimentate pe circuitul respectiv.

Pentru receptoarele de lumina se va lua in considerare puterea instalata a surselor

de lumina cat si a celorlalte aparate auxiliare necesare functionarii surselor (de

ex.: putere balast). In cazul circuitelor de prize uzuale puterea este de

2000W/circuit

Coloanele 4,5, 6 – In aceste coloane se face repartizarea pe faze a puterii

instalate, deci se precizeaza faza din care se va face alimentarea cu energie

electrica (L1, L2, L3 – In trecut, cele trei faze erau notate R, S, T ). Repartizarea

pe faze se face de catre proiectant, astfel incat, dezechilibrul puterilor pe cele trei

faze sa fie in limita a %5

In coloana a 6-a se precizeaza incaperile in care se gasesc receptoarele electrice

alimentate prin intermediul acelui circuit

Schema monofilara a tablourilor electrice (TLS si TLP) trebuie sa fie asemanatoare cu

cea prezentata in figura 7, cu modificarile si adaptarile necesare, conform proiect individual.

Alimentarea tabloului electric TLP sau TLS se face prin intermediul unor coloane

secundare de lumina, radiale, iar pe aceste coloane, la intrarea in tabloul electric secundar, se

monteaza un intreruptor parghie tripolar sau intreruptor (separator de sarcina) care au rolul de a

deschide circuitul in care sunt montate. Intreruptorul parghie tripolar poate fi actionat numai

manual, iar separatorul de sarcina poate primi si comanda electrica. Proiectantul este cel care

alege solutia finala. Se utilizeaza separatorul de sarcina.

In schema tabloului electric se vor prevedea si circuite de rezerva pentru eventuale

extinderi. Puterea instalata pentru un circuit de rezerva, pe acest tablou este de 1000 sau 2000W

si sunt utilizate pentru a echilibra mai bine puterile pe cele trei faze.



Schemele tablourilor electrice si ale circuitelor electrice se gasesc in anexele 1 si 2 de la

sfarsitul lucrarii.

4.Trasarea pe plan a circuitelor de lumina si prize

Amplasarea tabloului electric secundar de lumina si prize se face cat mai aproape de

centrul de simetrie al planului, astfel incat sa se evite formarea unor circuite prea lungi, ceea ce

ar implica pierderi de tensiune mari. Amplasarea acestuia se face fie aparent, pe perete, fie intr-o

nisa special prevazuta in perete avand o adancime de aproximativ 200mm. In cazul in care, pe

nivelul respectiv, exista prevazuta o incapere a tablourilor electrice, acesta trebuie montat in acea

incapere. Incaperea trebuie sa fie, de asemenea, amplasata cat mai aproape de centrul de

simetrie, din aceleasi motive. Incaperea este destinata echipamentelor electrice si accesul este

permis numai personalului calificat. Tabloul electric secundar nu trebuie montat in incaperi

aflate sub cheie (birouri, secretariat, sali de clasa etc..) astfel incat, in caz de urgenta,

electricianul sa poata sa intervina rapid.

Tablourile generale, TGLP, TGF sau TGLF se amplaseaza de regula, la subsol, intr-o

incapere special prevazuta. Tabloul de siguranta se poate amplasa in aceeasi incapere, dar trebuie

sa se prevada un perete antifoc intre acesta si tablourile generale. Daca la subsol nu a fost

prevazuta aceasta incapere, tablourile generale pot fi montate pe hol, intr-o nisa cu adancimea de

400mm.

In fata tabloului electric trebuie sa se gaseasca un spatiu liber de aproximativ , astfel

incat, usa sa se poata deschide la , iar electricianul sa poata sa lucreze in pozitie normala.

Reprezentarea pe plan a tabloului electric se face cu ajutorul unui dreptunghi. Nu se

reprezinta la scara.

Legaturile electrice ale circuitelor de lumina si priza, derivatiile se fac numai in doze de

legatura reprezentate pe plan prin dreptunghiuri de dimensiuni mai reduse.

Dupa destinatie si numar de circuite pentru care se pot face legaturile si derivatiile, exista

mai multe tipuri de doze:



doze de derivatie centralizatoare – sunt dozele utilizate la parter (in cadrul proiectului

didactic) in care se pot face legaturile si derivatiile electrice atat pentru circuitele de

iluminat general cat si pentru cele de prize. Pentru circuitele de iluminat de siguranta

sunt prevazute, in mod obligatoriu, doze separate.

doze de derivatie simple in care se pot face legaturile electrice si derivatiile pentru un

singur circuit;se reprezinta printr un punct ingrosat;

doze de derivatie patrate, utilizate in general, pentru apartamente, in care pot fi

facute derivatiile si legaturile electrice atat pentru circuite de lumina cat si pentru

circuite de priza.

Dozele electrice se pot clasifica si dupa modul de pozare. Acestea pot fi pentru montaj

aparent (se pozeaza pe elementele de constructie) sau pentru montaj ingropat (se pozeaza in

elementele de constructie, de ex: pereti).

Pozarea circuitelor electrice (a tuburilor de protectie cu conductoare) se poate face

aparent sau ingropat in elementele de constructie.

Montajul aparent presupune montarea tuburilor de protectie prin care sunt trase

conductoarele electrice pe elementele de constructie: pe pereti, grinzi, plafoane etc. In acest caz,

traseele stabilite de proiectant trebuie sa urmeze, pe plan, conturul elementelor de constructii, pe

drumul cel mai scurt catre receptorul electric sau locul de priza. In cadrul proiectului didactic, la

subsol, circuitele electrice de lumina si de forta vor fi pozate aparent.

Montajul ingropat al circuitelor electrice presupune montarea tuburilor de protectie prin

care sunt trase conductoarele electrice in elementele de constructie: pereti, placa de rezistenta,

sapa etc. In cazul in care peretii sunt din beton armat turnat monolit, tuburile de protectie se

monteaza in cofraj, acestea fiind legate de fierul beton, peste care se toarna beton, tuburile

ramanand prinse la interior. In cazul in care tuburile se monteaza in placa de rezistenta, se

procedeaza in mod similar. Exista si varianta montarii tuburilor de protectie in sapa de egalizare

de la nivelul superior. Daca peretele este din caramida sau BCA, tuburile se monteaza in slituri

practicate in acestia sau pe perete si se acopera ulterior cu un strat de tencuiala. In cadrul

proiectului, la parter se va adopta montajul ingropat in pereti sau sapa de egaliare.



Amplasarea dozelor pe plan

Amplasarea dozelor de derivatie se face luand in consideratie pozitia tabloului electric.

Deasupra tabloului electric secundar se pozeaza intotdeauna o doza de derivatie

centralizatoare in care vor intra toate circuitele electrice ce pornesc din tabloul electric, dupa care

acestea vor fi orientate catre corpurile de iluminat sau locurile de priza pe care le alimenteaza,

prin intermediul altor doze de derivatie. In general, dozele care deservesc circuitele de iluminat

general si locurile de priza, trebuie amplasate pe una din laturile holului. Numai in cazul in care

este nevoie (ex: numar foarte mare de receptoare, latime mare a cladirii), acestea pot fi amplasate

pe ambele laturi ale holului. In acest caz, amplasarea dozelor se face, fata in fata, respectandu-se

anumite distante intre acestea ca si intre doze si corpurile de iluminat sau locurile de priza.

Aceste distante sunt precizate in normativ si rezulta din posibilitatile fizice de realizare a

instalatiilor electrice. In cadrul proiectului, se recomanda sa se prevada cate o doza

centralizatoare de derivatie la o distanta cuprinsa intre 6 – 9 m. De asemenea, distanta maxima

intre o doza si un receptor electric sa fie de maxim 9m. In cazul in care aceasta distanta este mai

mare, se poate pune in pozitie intermediara, o doza simpla, ce va deservi un sigur circuit.

Conform normativ, aceste distante sunt de maxim 25m atunci cand traseele sunt in linie

dreapta si de maxim 15m cand acestea au cel mult trei schimbari de directii (coturi). Deoarece

tragerea conductoarelor prin tuburi este o operatie dificila, in cazul traseelor lungi, este bine sa se

respecte valorile recomandate anterior.

Detalii de doze

Se vor realiza trei detalii de doze centralizatoare.

Pentru a realiza un detaliu de doza centralizatoare este necesar sa se studieze modul in

care se fac legaturile si derivatiile electrice in cazul dozelor simple la care se leaga intreruptoare

simple, duble, cap-scara, cruce, corpuri de iluminat etc., sa se studieze schema multifilara a

circuitului de hol.

Pentru realizarea detaliilor de doza centralizatoare se vor aplica aceleasi reguli, regulile

de realizare a legaturilor electrice si a derivatiilor fiind aceeasi, diferenta constand in faptul ca,



intr-o doza centralizatoare, pot fi facute legaturile electrice si derivatiile pentru mai multe

circuite de lumina si prize.

Cele trei detalii de doze centralizatoare se gasesc in anexele 3, 4 si 5 atasate la sfarsitul

acestei lucrari.

5.Verificarea sistemului de iluminat prin metoda punct cu punct

Aplicarea acestui algoritm de calcul implica o procedura laborioasa de calcul si

de aceea incaperea care se va alege pentru verificarea sistemului de iluminat trebuie

sa aiba urmatoarele caracteristici:

Cel putin patru corpuri de iluminat

Simetrie de amplasare a corpurilor de iluminat pe cel putin o directie

(recomandat, amplasarea trebuie sa fie simetrica pe ambele directii).

Incaperea pentru care vom aplica aceasta metoda este P15, cabinetul medical de la parter

cu lungimea 5.75 m, latimea 3.9 m, inaltimea 2.8 m si dispune de 4 corpuri de ilumniat FIRI 03

4x18.

Rezultatul adoptarii acestor ipoteze simplificatoare este restrangerea

numarului de puncte de calcul la o jumatate (in cazul simetriei pe o directie) sau la

sfert (in cazul simetriei pe ambele directii).

Aplicarea metodei punct cu punct pentru verificare se face prin utilizarea

metodei grafo-analitice a insumarii curbelor izolux.

Principiul metodei este acela de a trasa curbele izolux pe planul orizontal aflat

la inaltimea libera h fata de planul de atarnare a corpului de iluminat.

Filozofia de calcul a metodei grafo-analitice este urmatoarea:

Se deseneaza pe hartie milimetrica corpul de iluminat printr-un segment la

scara planului (de obicei scara 1:50)

Se traseaza axele longitudinala si transversala ale corpului de iluminat si se

tine seama ca reprezentarea curbelor izolux se face (in mod teoretic) doar pe un sfert

din suprafata din jurul corpului de iluminat, mai precis in cadranul din stanga sus (Ox

negativa, Oy pozitiva); originea caroiajului este chiar centrul de greutate al corpului

de iluminat.

Se traseaza un caroiaj format din patrate cu latura de 50 cm (la scara



planului, 1 cm). Dimensiunile caroiajului variaza de la caz la caz, dar oricum se va lua

in calcul cel mai dezavantajat corp de iluminat (cel mai indepartat fata de laturile cele

mai indepartate ale incaperii)

In cazul de fata, incaperea are dimensiunile L x l = 5,75 m x 3,9 m. Caroiajul

este format din 12 patrate pe orizontala si din 8 patrate pe verticale (in total, 96 de patrate si 117

puncte de calcul).

4 FIRI 03 4x18P15

hm = 2.8 mCL8

Se calculeaza valorile iluminarilor in nodurile acelui caroiaj, conform

algotitmului de calcul descris in continuare; nodurile se noteaza prin perechi de valori

de forma litera cifra, intrucat notarea lor pe orizontala se face prin litere minuscule

(a, b, c....), iar pe verticala, prin cifre arabe (0, 1, 2, 3...). De exemplu, originea

caroiajului este notata a0. Corpurile de iluminat se noteaza cu cifre romane (I, II, III,

IV, in acest caz). Cel mai dezavantajat corp de iluminat se considera corpul de

iluminat IV, dar este evident ca, datorita simetriei duble, si corpurile de iluminat I, II si

III pot fi condiderate la fel de dezavantajate

Se traseaza curbele izolux, folosind modul de interpolare descris mai sus



28125319012679493120139

25122717211775473020139

1841691329362402718128

121112926848332215118

575446362619131075

212118151196533

4443322111

6

6

6

5

3

5

5

4

4

4

21

1

Caroiajul de calcul aferent metodei grafo-analitice

a insumarii curbelor izolux

In continuare este descris algoritmul de calcul. Se face mentiunea ca, pentru

efectuarea calculelor, se recomanda utilizarea unui program de calcul tabelar.

Se deschide o foaie de calcul tabelar si se noteaza punctele caroiajului pe prima coloana.

Pe a 2-a coloana senoteaza valorile segmentului a, iar pe a treia se noteaza inaltimea

incaperii.

Pe a 3 a coloana sunt calculate valorile unghiului (unghiul dintre inaltimea h si

directia razei de lumina, pe care se intensitate luminoasa ).



Aplicand ecuatia iluminarii intr-un punct vom putea determina nivelul de iluminare in

fiecare punct dat de corpul de ilumnat. Parametrii corpului de iluminat sunt redati din catalogul

ELBA.

Unde:

factorul de mentinere

intensitatea luminoasa din parametrii CIL

unghi calculat in grade

unghi ce trebuie calculat in radiani

lungimea lampii

In continuare caroiajul de calul se suprapune pe fiecare corp de iluminare din incaperea

pentru care se face verificare, iar rezultatele vor fi centralizate intr-un tabel.

28125319012679493120139

25122717211775473020139

1841691329362402718128

121112926848332215118

575446362619131075

212118151196533

4443322111

6

6

6

5

3

5

5

4

4

4

21

1

CIL I

28125319012679493120139

25122717211775473020139

1841691329362402718128

121112926848332215118

575446362619131075

212118151196533

4443322111

6

6

6

5

3

5

5

4

4

4

21

1

28125319012679493120139

25122717211775473020139

1841691329362402718128

121112926848332215118

575446362619131075

212118151196533

4443322111

6

6

6

5

3

5

5

4

4

4

21

1

28125319012679493120139

25122717211775473020139

1841691329362402718128

121112926848332215118

575446362619131075

212118151196533

4443322111

6

6

6

5

3

5

5

4

4

4

21

1

CIL II

CIL III CIL IV

De asemenea se va calcula iluminarea medie pentru aceeasi incapere iar rezultatul se

compara ce cel obtinut prin alta metoda de predimensionare. Cele doua tabele de calcul

centralizatoare se gasesc in anexa ....... de la sfarsitul acestei lucrari.



6.Alegerea si dimensionarea circuitelor electrice

Circuitele electrice sunt realizate in conductoare din cupru (FY) sau aluminiu (AFY)

introduse in tuburi de protectie sau in cabluri.

In instalatiile electrice din interiorul cladirilor se recomanda utilizarea conductoarelor

electrice sau a cablurilor electrice cu conductoare din cupru, datorita proprietatilor acestui

material: conductivitate buna, rezistenta mecanica mare. Dezavantajul acestei solutii consta in

faptul ca solutia este mai costisitoare decat in cazul utilizarii conductoarelor din aluminiu.

Calculul sectiunii conductorului de faza se face in functie de curentul electric care il

parcurge.

Deci, pentru a stabili sectiunea condutorului de faza, se calculeaza:

Unde:

curentul de calcul

puterea instalata a receptorului electric sau a grupului de receptoare

tensiunea de faza

factorul de putere.

Alegerea sectiunii conductorului electric se face luand in consideratie curentul maxim

admis suportat de conductorul sau cablu electric, in conditii normale de functionare.

Curentul maxim admis al conductorului sau al cablului electric este valoarea maxima

suportata de acestea, astfel incat, functionarea la parametrii nominali, in regim de lunga durata,

sa fie posibila pe toata durata de viata specificata de producator.

Valoarea intensitatii curentului maxim admis pentru conductoare si cabluri electrice

depinde de modul de pozare in aer sau in pamant, de tipul elementului conductor (cupru sau

aluminiu), tipul izolatiei acestora (PVC –policlorura de vinil, XLPE- polietilena reticulara,

minerala, fara armatura sau armate), temperatura mediului ambiant (temperatura ambianta).

Exista 80 de moduri de pozare a circuitelor electrice, acestea fiind grupate in 9 sisteme de

referinta: 1A , 2A , 1B , 2B ,C , D, E , F , G .



In anexa 5.6 din I7-2011 sunt descrise aceste sisteme de referinta, in scopul incadrarii

modului de pozare al circuitului intr-unul din aceste sisteme de pozare.

Sisteme de pozare in aer

Pentru stabilirea sectiunii conductorului de faza, se pune conditia:

Pentru stabilirea curentului maxim admisibil suportat de conductorul unui circuit

electric pozat in aer, se parcurg urmatoarele etape:

1. se stabileste modul de pozare a circuitului electric, incadrandu-se totodata intr-un

sistem de referinta. Descrierea modului de pozare se face in anexele 5.5 si 5.6 a

normativului I7/2011;

2. se alege un curent maxim admis suportat de un conductor electric in conditii normale

de functionare (temperatura mediului ambiant denumita temperatura de referinta

( , temperatura conductorului pentru izolatie din PVC si pentru

izolatie XLPE anexele 5.10 5.17 din ), , superior valorii curentului

de calcul in functie de:

sistemul de referinta in care a fost incadrat

materialul elementului conductor

numarul conductoarelor active (incarcate)

tip izolatie

Cunoscand , din aceleasi anexe, se stabileste sectiunea conductorului de faza .

Sectiunea minima admisa pentru conductoarele de faza este de . Pentru circuitele de

iluminat nu se folosesc conductoare din aluminiu. Aceasta dimensiune este impusa din

considerente de ordin mecanic. Conductorul electric trebuie sa fie rezistent la tragerea prin tub.

Alegerea sectiunii neutrului

Sectiunea neutrului este stabilita pornind de la sectiunea conductorului de faza, cu

respectarea unor reguli, impuse pentru diferite cazuri:

sectiunea neutrului este egala cu sectiunea fazei in cazul circuitelor sau

coloanelor monofazate, indiferent de sectiunea acesteia



sectiunea neutrului este egala cu sectiunea conductoarelor de faza ale

circuitelor sau coloanelor trifazate, in cazul in care sectiunea conductoarelor de faza este

sectiunea neutrului este egala cu sectiunea fazelor in cazul circuitelor

trifazate care ar putea fi parcurse de curenti avaind armonici de rangul 3 si multiplu de 3,

cu nivelul cuprins intre si (este cazul circuitelor trifazate care alimenteaza

surse de lumina tubulare fluorescente, cu descarcari)

sectiunea neutrului este egala cu sectiunea fazei in cazul coloanelor

electrice care alimenteaza tablouri electrice unde, in functionare normala exista un

dezechilibru pe cele trei faze (cazul coloanelor secundare de lumina si prize, tablouri

secundare de forta ce alimenteaza si receptoare monofazate, tabloul general de lumina si

prize etc.);

sectiunea neutrului este mai mica decait sectiunea conductoarelor de faza,

in cazul circuitelor sau coloanelor trifazate care au o sectiune a conductorului de faza din

cupru mai mare si a conductorului de faza din aluminiu in

cazul conductoarelor din aluminiu, iar nivelul armonicelor de rang 3 si multiplu de trei

este mai mic de . In acest caz, conductorul de neutru trebuie protejat contra

supracurentilor (se va prevedea in mod obligatoriu intreruptor automat tetrapolar, cu

protectie pe neutru)

sectiunea neutrului este mai mare decat sectiunea conductorului de faza, in

cazul circuitelor si coloanelor trifazate acolo unde nivelul armonicelor de rang 3 si

multiplu de 3 este mai mare de . Aceasta posibilitate poate sa apara in cazul

alimentarii cu energie electrica a calculatoarelor, a motoarelor cu turatie variabila etc.

Alegerea tipului tubului de protectie si a diametrului acestuia

In interiorul cladirilor, conductoarele electrice din componenta circuitelor electrice sunt

introduse, in tuburi de protectie, avand diverse caracteristici tehnice.

Pentru alegerea tuburilor de protectie, proiectantul trebuie sa ia in consideratie modul de

pozare al tuburilor de protectie, interior, exterior, ingropat in elementele de constructie, aparent

etc.



Tuburile care propaga flacara trebuie sa fie de culoare portocalie si se vor monta numai in

beton. In toate celelalte moduri de pozare, tuburile vor fi alese din categoria celor care nu

propaga incendiul.

Pentru alegerea tubului de protectie, inginerul proiectant trebuie sa aleaga nu numai tipul

tubului de protectie dar si diametrul acestuia. Alegerea diametrului tubului se face in functie de:

tipul conductorului electric, numarul de conductoare din tub, sectiunea cea mai mare din tub.

Alegerea aparatului de protectie

Dupa alegerea conductoarelor electrice (tipul conductorului, sectiune), alegerea tubului

de protectie (tip tub de protectie, diametru exterior), este necesara alegerea aparatului de

protectie contra curentilor de defect. Proiectantul, in functie de cerintele beneficiarului privind

costul investitiei si/sau costurile intretinerii, al exploatarii, alege si dimensioneaza aparatele de

protectie cu respectarea prevederilor normativului in vigoare.

Desi alegerea sectiunii conductorului se face in functie de curentul maxim admis, ,

dimensionarea aparatelor de protectie se va face in functie de curentul maxim admis corectat .

Aceste aparate electrice au rolul de a asigura protectia la curenti de defect si declanseaza

intrerupand alimentarea cu energie electrica a receptoarelor electrice astfel incat, prin

conductoarele de alimentare cu energie electrica sa nu treaca un curent mai mare decat ,

curentul maxim admis corectat.

In cazul in care circuitul electric este utilizat in conditii normale de functionare si nu este

necesar sa se calculeze dimensionarea aparatelor de protectie se va face in functie de .

Alegerea sigurantei fuzibile

In cazul circuitelor de lumina, siguranta fuzibila are rolul de a proteja elementele

componente ale circuitului de lumina precum si receptoarele electrice atat contra contra

curentilor de scurt circuit cat si contra curentilor de suprasarcina.

Gama sigurantelor fuzibile este:

→ 6A, 10A, 16A, 20A, 25A, 32A, 40A, 50A, 63A, 80A;

Incepand cu IF=100A, sigurantele sunt de tipul MRP (cu mare putere de rupere)

→ 125A, 250A, ......

– curentul fuzibil reprezinta curentul minim pentru care fuzibilul nu se topeste.

Alegerea sigurantei fuzibile se face respectand conditiile urmatoare:



Unde este un coeficient care ia in consideratie riscul aparitiei curentului de suprasarcina

in circuitul de lumina considerat;

, in cazul circuitelor de lumina unde nu exista riscul aparitiei unui curent de

suprasarcina (sursele de lumina prevazute de proiectant nu pot fi inlocuite, in timpul

exploatarii, cu surse de lumina de putere mai mare)

, in cazul circuitelor de lumina unde exista riscul aparitiei unui curent de

suprasarcina (sursele de lumina prevazute de proiectant nu pot fi inlocuite, in timpul

exploatarii, cu surse de lumina de putere mai mare)

In general, atunci cand se face dimensionarea aparatelor de protectie, daca in urma

conditiilor impuse rezulta mai multe trepte ale acestuia care indeplinesc cerintele impuse

simultan, se alege treapta cea mai mica. In cazul circuitelor de lumina, se recomanda alegerea

unui fuzibil de 10A, astfel incat, pe circuit sa existe o mica rezerva de putere pentru legarea unor

alte corpuri de iluminat, pentru eventuale mici extinderi.

Alegerea intreruptorului automat sau a intreruptorului automat diferential

In circuitul de lumina, intreruptorul automat are rolul de a proteja circuitul electric

contra curentilor de scurt-circuit si de suprasarcina. Acesta este echipat cu un releu

electromagnetic (protejeaza contra curentilor de scurt-circuit) si un releu termic (protejeaza la

curent de suprasarcina). Intreruptorul automat diferential este echipat in plus cu releu diferential

ce protejeaza la socuri electrice si la incendiu.

Protectia diferentiala reprezinta o metoda suplimentara de protectie contra socurilor

electrice directe si indirecte, fiind obligatorie conform noului normativ . Metoda de

baza este legarea carcasei receptorului la conductorul de protectie.

In cazul realizarii protectiei cu intreruptor automat diferential, se respecta aceleasi

conditii de alegere a aparatului.

Pentru intreruptorul automat diferential se precizeaza si valoarea curentului rezidual

care poate fi de 10mA, 30mA, 100mA, 300mA, 500mA, 1A. Pentru circuite de lumina si priza se

vor utiliza intreruptoarele automate diferentiale avand un curent rezidual de ,

.

In cele ce urmeaza vom determina curentii si disjunctoarele pentru fiecare din circuitele

acestui proiect. De asemenea vom determina sectiunea conductoarelor si a tuburilor de protectie.



Exemplu de dimensionare a unui circuit de iluminat cu corpuri fluorescente, la care

protectia este realizata cu un disjunctor diferential de 30 mA.

10A-30mA

3FY1.5/IPYØ16

Dimensionare tablouri

Dimensionare tablou electric parter

Circuit Putere

instalata

Tensiune

faza

Factor de

putere

Curentul de

calcul

Disjunctor

ales

Pi [W] Uf [V] cos φ Ic [A] [A]

CL 1 800 230 0.95 3.7 6

CL 2 800 230 0.95 3.7 6

CL 3 800 230 0.95 3.7 6

CL 4 800 230 0.95 3.7 6

CL 5 400 230 0.95 1.8 6

CL 6 800 230 0.95 3.7 6

CL 7 400 230 0.95 1.8 6

CL 8 900 230 0.95 4.1 6

CL 9 800 230 0.95 3.7 6

CL 10 800 230 0.95 3.7 6

CL 11 950 230 0.95 4.3 6

CP 1 2000 230 0.8 10.9 16

CP 2 2000 230 0.8 10.9 16

CP 3 2000 230 0.8 10.9 16

CP 4 2000 230 0.8 10.9 16

Rez 1 2000 230 0.95 9.2 16

Rez 2 2000 230 0.8 10.9 16



Dimensionare tablou electric subsol

Circuit Putere

instalata Tensiune

faza Factor de

putere Curentul de

calcul Disjunctor

ales


CL12 1200 230 0.95 5.5 10

CL13 1200 230 0.95 5.5 10

CL14 800 230 0.95 3.7 6

CL15 1200 230 0.95 5.5 10

CL16 900 230 0.95 4.1 6

CL17 1000 230 0.95 4.6 6

CL18 800 230 0.95 3.7 6

CP 5 2000 230 0.8 10.9 16

Rez 3 2000 230 0.95 9.2 16

Rez 4 1000 230 0.8 5.4 10

Dimensionare tablou iluminat siguranta

Circuit Putere

instalata

Tensiune

faza

Factor de

putere

Curentul de

calcul

Disjunctor

ales


CS1 400 230 0.95 1.8 6

CS2 800 230 0.95 3.7 6

CS3 400 230 0.95 1.8 6

CS4 168 230 0.95 0.8 6

Rez 5 800 230 0.95 3.7 6

Dimensionare circuite

Dimensionare circuit lumina parter

Dimensionare circuit prize parter

Ic max 5.5 [A]

Ic max 5.5 [A]

Iz 13.5 [A]

Iz 18 [A]

Conductor A1 3 FY 1.5

Conductor A1 3 FY 2.5

Tub protectie IPY 16


Dimensionare circuit lumina subsol

Dimensionare circuit prize subsol

Ic max 5.5 [A]

Ic max 5.5 [A]

Iz 13.5 [A]

Iz 18 [A]

Cablu B2 CYYF 3x1.5

Cablu B2 CYYF 3x2.5





7.Dimensionarea coloanelor

Coloana secundara de lumina are rolul de a alimenta cu energie electrica un tablou

secundar de lumina si prize. Coloanele secundare de lumina pot fi radiale sau magistrale, cele

radiale fiind utilizate in majoritatea cazurilor.

Coloana radiala alimenteaza cu energie electrica un singur tablou secundar, poate fi

monofazata sau trifazata. In cazul tablourilor electrice secundare, cu o putere mai mare de 10kW,

se recomanda utilizarea coloanelor trifazate radiale.

Coloana secundara radiala trifazata este formata din 3 conductoare de faza L1, L2, L3,

neutru N si conductorul de protectie PE, introduse intr-un tub de protectie sau poate fi realizata

in cablu electric cu cinci conductoare (3F+N+PE). Acest lucru presupune ca reteaua electrica

este de tip TN-C-S, adica separarea nulului comun PEN se face la nivelul tabloului general.

Pe coloana secundara de lumina trebuie sa se asigure protectia contra curentilor de scurt

circuit si suprasarcina. Acest lucru se poate realiza fie cu siguranta fuzibila, fie cu intreruptor

automat sau cu intreruptor automat diferential. Aceste aparate se monteaza pe coloana, la

plecarea din tabloul general.

Pentru intreruperea alimentarii cu energie electrica a tabloului secundar de lumina se

monteaza, pe coloana secundara de lumina, la sosirea in tabloul secundar, un intreruptor

(separator de sarcina) sau un intreruptor parghie tripolar.

Dimensionarea elementelor componente ale coloanei secundare de lumina se face in

functie de intensitatea curentului electric care se transmite prin acestea.

Calculul curentului nominal

sau

Unde:

puterea instalata la nivelul tabloului electric

puterea absorbita la nivelul tabloului electric

coeficient de simultaneitate

tensiunea de linie

factor de putere mediu al tabloului secundar de lumina si prize



Coeficientul de simultaneitate, , pentru un tablou electric secundar, se stabileste de catre

inginerul tehnolog, in functie de numarul receptoarelor care functioneaza simultan, adica de

numarul receptoarelor care sunt alimentate cu energie electrica in acelasi timp. In cazul tabloului

de lumina si prize valoarea acestuia poate fi , iar in cazul unui tablou secundar care

alimenteaza numai surse de lumina .

Factorul de putere mediu:

Unde:

puterea instalata a surselor de lumina cu incandescenta alimentate din

tabloul electric, daca este cazul

puterea instalata a surselor de lumina fluorescente alimentate din tabloul

electric

puterea instalata a led-urilor alimentate

puterea instalata a circuitelor de prize alimentate din tabloul electric

factorul de putere al surselor de lumina cu incandescenta

factorul de putere al surselor de lumina fluorescente

factorul de putere al surselor de lumina fluorescente

factorul de putere al receptoarelor alimentate prin intermediul prizelor

Solutia tehnica pentru dimensionarea coloanelor a fost aleasa conform , si

anume, utilizarea de cablu pentru alimantare trifazata cu pozare aparenta .

Tablou parter

Dimensionare coloane parter + etaje

cs 0.8

Ic max 21.4 [A]

cs 1

Iz 34 [A]

Pi lumina 8250

Cablu B2 CYYF 5x6 mm

Pi prize 8000

Disjunctor ales 63 A

cos φ flr 0.95

cos φ prz 0.8

cos φ m 0.88

U 400

Ic 21.4



Talou subsol

Dimensionare coloane subsol

cs 0.8

Ic max 11.5 [A]

cs 1

Iz 34 [A]

Pi lumina 7100

Cablu B2 CYYF 5x4 mm

Pi prize 2000

Disjunctor ales 25 A

cos φ flr 0.95

cos φ prz 0.8

cos φ m 0.92

U 400

Ic 11.5

Siguranta

Dimensionare coloane iluminat siguranta

cs 1

Ic max 2.7 [A]

Pi lumina 1800

Iz 20 [A]

cos φ flr 0.95

Cablu B2 CYYF 5x2.5 mm

U 400

Disjunctor

ales 25 A

Ic 2.7

7.1.Alegerea intreruptorului parghie tripolar IP III

Pentru intreruperea alimentarii cu energie electrica sau punerea sub tensiune a unui tablou

secundar, implicit pentru separarea de reteaua electrica din care se alimenteaza, trebuie sa se prevada un

intreruptor parghie tripolar care se monteaza pe coloana secundara, in tabloul electric secundar.

Intreruptoare tripolare cu parghie pana la

Curentul de rupere

Curent continuu Curent alternativ

1 0.7 1 0.7

25 19 12.5 20 12.5 - -

63 45 30 50 30 - -

100 75 50 80 50 - -

200 - - 160 100 80 60

350 - - 280 175 140 105

630 - - 480 300 240 180

1000 - - 800 500 400 300



Se poate adopta o astfel de solutie atunci cand se foloseste si siguranta fuzibila ca aparat de

protectie, constituind impreuna o varianta mai putin costisitoare. In general, aceasta solutie este depasita,

optandu-se cel mai adesea, pentru utilizarea unui intreruptor (separator de sarcini).

Intreruptorul parghie tripolar are rolul de a inchide si de a deschide circuitul electric in care este

montat. Poate fi actionat numai manual si este caracterizat de curentul nominal si de curentul de

rupere . Alegerea intreruptorului parghie tripolar se face punand conditia . Se pune aceasta

conditie deoarece aparatul trebuie sa rupa, in conditii de functionare, la parametri nominali, curentul

care se transmite pe coloana electrica.

Pentru coloana secundara de lumina, se alege din tabelul de mai sus, pentru tensiunea

nominala a aparatului de si . In functie de curentul de rupere determinat se citeste din

tabel curentul nominal al intreruptorului parghie tripolar, .

Se dimensioneaza intreruptorul parghie tripolar montat pe coloana secundara de lumina la

intrarea in tabloul secundar, cunoscand ca intensitatea curentului de calcul este . Se pune

conditia ca . Din intreruptoarelor tripolare de mai sus, se alege . Acestui curent de

rupere ii corespunde, conform tabel, un curent nominal . Deci se alege un intreruptor

parghie tripolar care are un curent nominal si un curent de rupere .

Solutia aleasa:

7.2.Alegerea separatorului de sarcina

Intreruptorul are rolul de a inchide sau de a deschide circuitul electric pe care este prevazut si se

monteaza pe coloana secundara, in tabloul secundar. Primeste comanda manuala sau electrica, nu este

echipat cu releu termic sau electromagnetic, deci nu asigura protectia la curenti de defect. Poate fi

echipat cu releu diferential, caz in care poate asigura protectia diferentiala.

Se pun conditiile:

si

Curentul nominal al separatorului de sarcina trebuie sa fie cel putin egal cu curentul nominal al

intreruptorului automat montat pe aceeasi coloana, la plecarea din tabloul general sau principal, astfel

incat acesta sa fie protejat de aparatul de protectie contra curentilor de defect.



Gama curentilor nominali ai separatoarelor de sarcina este aceeasi cu cea a intreruptoarelor

automate.

Cunoscand ca intensitatea curentului care se transmite prin coloana este , se pun

conditiile :

, deci

Se alege un separator de sarcina care are un .

Solutia aleasa arata astfel:

63A-100mA

CYYF 5x6TLP

50 A

Date post:	15-Apr-2016
Category:	Documents
Upload:	kiradavid
View:	211 times
Download:	6 times

Tema Electrice

Documents