Home >Documents >TEMA PROIECTULUI

TEMA PROIECTULUI

Date post:29-Jun-2015
Category:
View:850 times
Download:9 times
Share this document with a friend
Transcript:

TEMA PROIECTULUISa se proiecteze tehnologia de prelucrare mecanica prin aschiere in conditiile unei productii de serie mica a reperului din figura urmatoare:

1. STUDIUL CONDITIILOR SI DATELOR INITIALE1.1. Criterii ce stau la baza elaborarii unui proces tehnologic

1.1.1. Criteriul tehnic Acest criteriu presupune luarea tuturor masurilor pentru realizarea produsului respectiv la performantele prevazute in documentatia tehnica si tehnologica. Potrivit acestui criteriu trebuie sa se realizeze intreg v olumul de productie stabilit, cu parametrii de calitate impusi, privind precizia geometrica, de forma, de pozitie reciproca si de calitate a suprafetelor, cu respectarea unor indici de fiabilitate astfel incat sa existe garantia unei exploatari a produsulu i in conditii normale, pe o perioada indelungata. 1.1.2. Criteriul economic Acest criteriu impune realizarea produsului tehnologic in conditii de eficienta maxima. In acest scop, este necesar a se lua in discutie mai multe variante de proces tehnologic, adoptindu-se cea care asigura eficienta maxima. Sub acest aspect, cele doua criterii, tehnic si economic, trebuie considerate intr -o legatura indisolubila, rezultand din analiza unui complex de factori de natura tehnicp, economica si organizatorica ce treb uie sa duca la obtinerea unor produse cu proprietati de intrebuintare superioare si costuri minime. 1.1.3. Criteriul social Acest criteriu impune proiectarea unor procese tehnologice care sa asigure conditii de munca cat mai usoare pentru personalul de deservire. In acest scop, la elaborarea proceselor tehnologice trebuie luate masuri pentru introducerea mecanizarii si automatizarii avansate care sa asigure eliberarea factorului uman de prestarea unor munci grele. Aceste masuri trebuie sa fie subordonate totodata celorlalte doua criteri astfel incat, in ansamblu, sa rezulte un proces tehnologic care sa asigure produse de inalta calitate, cu costuri mici, in conditiile unei solicitari reduse a fortei de munca.1.2. Caracterul productiei si marimea lotului.

Avem o productie individuala cu urmatoarele caracteristici: lipsa perspectivei de repetare a prelucrarii acelorasi piese; utilizarea masinilor unelte si a S. D. V. urilor universale; coeficientul de incarcare a masinii unelte folosite este redus; documentatia tehnologica este sumara; folosirea larga a prelucrarilor dupa trasaj; reglarea sculelor la cota se face pe grupe de masini; necesita mana de lucru cu inalta calificare; asamblarea se realizeaza prin metoda ajustarilor.1.3. Studiul desenului de executie

Desenul de executie constituie cel mai important document pentru elaborarea procesului tehnologic de fabricatie a unui reper. Verificarea desenului de executie a unui reper prezinta urmatoarele doua aspecte: respectarea prescriptiilor standardelor in vigoare; verificarea tehnologicitatii piesei. Aceste verfificari prevad urmatoarele:

-

constructia reperului; forma; dimensiunile; tolerantele; gradul de finisare; materialul. In urma verificarii desenului de executie, din acest punct de vedere, s -au constatat:

-

numarul de cote este minim, dar suficient pentru executia si verificare a piesei; prin modul de cotare nu rezulta lanturi de cote inchise; pentru cotele de precizie sunt inscrise abaterile limita; in spatiul liber al desenului sunt inscrise conditiile tehnice corespunzatoare; tolerantele la cotele libere sunt in conformitate cu SREN 22768 -2. Tehnologicitatea, ca notiune, se refera la doua aspecte:

-

tehnologicitatea de exploatare; tehnologicitatea de fabricatie. In urma analizei reperului din punct de vedere al tehnologicitatii, rezulta urmatoarele:

-

este posibila asimilarea fabricatiei acestui reper in scurt timp; se pot folosi procedee tehnologice moderne, de mare productivitate, pentru obtinerea reperului; este necesar un consum mic de material; materialul prescris este suficient de prelucrabil, nemainecesitand nici un fel de masuri in acest sens; reperul prezinta suprafete simple ce permit accesul usor al sculelor si verificatoarelor; reperul prezinta suprafete ce pot fi folosite drept baze de cotare, baze de asezare si baze de fixare.

1.4. Alegerea semifabricatului

Reperul este executat din OLC45 STAS 880 80 cu urmatoarele caracteristici: limita de curgere: rezistenta la rupere: alungirea: A = 14% rezilienta: KCU/2 = 60 J/cm2 duritate maxima: - normalizat 230 HB - recopt 207 HB Avand in vedere ca productia este individuala si ca piesa finala nu prezinta diametre mari intre diametrele sectiunilor transversale, alegem un semifabricat laminat la cald, normalizat, sub forma de sectiune circulara, conform STAS 333 87, din sirul de valori: 22; 25; 26; 28; 30; 32. Din calculele ulterioare rezulta pentru semifa bricat dimensiunea: (Tsmf=1,2 mm).c

= 480 N/mm2c

= 690 840 N/mm2

Acest semifabricat prezinta o structura de ferita in rpoportie de 30 60%, iar restul perlita. O asemenea structura este favorabila prelucrarii prin aschiere. Conditii de forma (conform STAS 333 87) abaterea de la rectilinitate: 3 mm/m

-

ovalitatea, exprimata prin diferenta dintre doua diametre perpendiculare masurate in aceeasi sectiune: 0,75 din abaterile limita la diametru; barele trebuie taiate fara indoirea capetelor si fara deformarea sensibila a sectiunii transversale.

2. STABILIREA TRASEULUI TEHNOLOGICPentru obtinerea unei piese finite dintr -un semifabricat exista mai multe posibilitati de abordare a succesiunii operatiilor de prelucrare. Dar nu orice succesiune de operatii poate asigura indeplinirea conocmitenta a celor trei criterii care stau la baza elaborarii proceselor tehnologice. Un principiu de baza care trebuie respectat la elaborarea proceselor tehnologice il constituie mentinerea, pe cat posibil, a acelorati baze tehnolo gice. Un aspect important care trebuie avut in vedere la elaborarea proceselor tehnologice este gradul de detaliere a acestora pe operatii si faze de prelucrare. In elaborarea procesului tehnologic pentru reperul dat se va folosi principiul concentrarii op eratiilor. Concentrarea tehnica a operatiilor se bazeaza pe executarea unui numar mare de prelucrari: elementare, succesive, la un singur loc de munc a, pastrand, de regula, aceeasi orientare si fixare a piesei. Procesul tehnologic astfel proiectat contine, de regula, un numar mare de operatii cu faze multiple si, in cadrul fiecarei operatii, semifabricatul sufera transformari importante ale formei si dimens iunilor. Notarea suprafetelor reperului:

2.1. Stabilirea succesiunii operatiilor

Alegerea succesiunii se face tinand seama de urmatorii factori: productivitatea masinilor unelte existente; conditiile tehnice impuse; marimea coeficientului total (tot)

de precizie impus, ce trebuie realizat in urma fiecarei suprafete in parte.tot

Valoarea coeficientului de precizie total,

, este data de relatia:

, unde: Tsmf toleranta semifabricatului, [ m]; Tp toleranta piesei obtinute dupa prelucrare, [ m]. De asemenea, valoarea coeficientului de precizie total, prelucrare pe diferite masini unelte:tot

, se poate obtine prin combinarea diferitelor metode de

, in care: este coeficientul de precizie al fazei respective. Daca valoarea luitot

calculat ca produs de

i

este cel putin egala cu valoarea lui . Deci:

tot c,

suprafata se considera incheiata.

Pentru reperul dat am ales ca semifabricat de pornire bara rotunda

, in care: Tp = 13 m toleranta suprafetei piesei cu dimensiunea mm si rugozitatea R a = 0,8 m.

Alegem operatiile de prelucrare in urmatoarea ordine: 1. strunjire de degrosare clasa 7 cu T1 = 0,280 mm

2. strunjire de finisare clasa 5 cu T2 = 0,084 mm

3. rectificare de degrosare clasa 4 cu T3 = 0,021 mm

4. rectificare de finisare clasa 2 cu T 4 = 0,014 mm T p.

Deci:

.

Suprafata este considerata incheiata.

2.2. Traseul tehnologic de prelucrare

Nr. Denumirea crt. operatiei 1. Debitarea

Schita operatiei

S. D. V. - panza circulara de fierastrau - subler

M. U. - fierastrau circular F.C. 200

2.

Frezarea si centruirea la capete

- freza cilindrofrontala - burghiu de centruire - subler

- masina de frezat si centruit bilaterala R.D.G.

Nr. Denumirea crt. operatiei 3. Strunjire de degrosare (prinderea I)

Schita operatiei

S. D. V. - cutit de degrosare - inima de antrenare - subler

M. U. S.N. 400

4.

Strunjire de degrosare (prinderea I)

- cutit de degrosare - inima de antrenare - subler

S.N. 400

Nr. Denumirea crt. operatiei 5. Strunjire de finisare si tesire

Schita operatiei

S. D. V. - cutit de finisare - cutit de tesire - inima de antrenare - micrometru

M. U. S.N. 400

6.

Strunjire de finisare si tesire (prinderea II)

- cutit de finisare - cutit de tesire - inima de antrenare - micrometru

S.N. 400

Nr. Denumirea crt. operatiei 7. Strunjire canale

Schita operatiei

S. D. V. - cutit de canelat - subler - inima de antrenare

M. U. S.N. 400

8.

Frezare canal pana ajustare

- freza deget - subler - pila rotunda

- freza verticala F.V.32

Nr. Denumirea crt. operatiei 9. Frezarea canelurii ajustare

Schita operatiei

S. D. V. - freza melc de canelat - micrometru - subler - calibru pentru arbori canelati - pila rotunda

M. U. - masina de danturat F.D. 320

10. Tratament termic 11. Rectificare de degrosare

calire + revenire la 40 45 HRC - disc abraziv - rugozimetru C.E.Z. 312 M

Nr. Denumirea crt. operatiei 12. Rectificare de finisare

Schita operatiei

S. D. V. - disc abraziv - rugozimetru

M. U. C.E

Click here to load reader

Reader Image
Embed Size (px)
Recommended