Post on 21-Jan-2020
transcript
TransylvaNet
Consolidarea societăţii civile pentru dezvoltare prin promovarea patrimoniului
1
Proiect finanţat prin granturile SEE 2009-2014, în cadrul Fondului ONG în România
Pentru informaţii oficiale despre granturile SEE şi norvegiene accesaţi
www.eeagrants.org
Strategia campaniei de advocacy a reţelei TransylvaNet
I. Analiza SWOT
Puncte tari:
1. Formalizarea reţelei de peste 20 de organizaţii culturale de patrimoniu din judeţele Braşov,
Sibiu şi Mureş, "TransylvaNet - Federaţia pentru Patrimoniul Transilvănean", cu scopul de a
identifica soluţii viabile de protejare şi valorificare durabilă a patrimoniului cultural
transilvănean.
2. Abordarea participativă de tip "grassroots" (la firul ierbii) a campaniei de advocacy prin
mecanisme bottom-up (de jos în sus) astfel încât problemele cetăţenilor (proprietarilor de
case tradiţionale şi clădiri istorice de patrimoniu), colectate direct de la sursă, să se
regăsească ulterior în legislaţie. Problemele cetăţenilor au fost identificate prin sondarea
opiniei locuitorilor din 19 comunităţi urbane şi rurale unde au fost organizate: întâlniri ale
partenerilor proiectului "TransylvaNet - Consolidarea societăţii civile pentru dezvoltare prin
promovarea patrimoniului" cu 716 proprietari de case tradiţionale, colectarea preocupărilor şi
feedback-ului (părerilor) acestora, plus trei dezbateri publice comunitare în Braşov, Sibiu şi
Sighişoara la care au participat peste 123 de cetăţeni şi reprezentanţi ai autorităţilor publice
locale, instituţiilor publice şi organizaţiilor societăţii civile şi la care au fost colectate 54
depoziţii scrise şi verbale pe tema viitoarei campanii de advocacy.
3. Crearea grupului de lucru pe teme legislative al federaţiei TransylvaNet , pentru a avea o
voce comună în relaţiile cu administraţia publică locală, regională şi naţională şi pentru
desfăşurarea de intervenţii legislative comune.
4. Invitarea a doi membri TransylvaNet - Caroline Fernolend şi Eugen Vaida - să ia parte în
calitate de membri la lucrările grupului de lucru consultativ privind Platforma Cultura Vie şi
ale comisiei pentru elaborarea Codului Patrimoniului Cultural Naţional de la Ministerul
Culturii, unde pot promova amendamentele legislative ale TransylvaNet pe domeniul
patrimoniului cultural construit din interiorul mecanismelor de lucru consultative ale
sistemului public.
5. Experienţa de peste 15 ani (2000-2015) în domeniul reabilitării de clădiri monumente
istorice în centre, zone şi cartiere istorice deţinută de fundaţia Heritas în calitate de
succesoare a Proiectului de cooperare româno-german "Reabilitarea centrului istoric
Sibiu / Hermannstadt" derulat de Societatea Germană pentru Cooperare Tehnică (GTZ) şi
Primăria Municipiului Sibiu. De asemenea, GTZ a derulat în perioada 2006-2010 un
parteneriat similar cu Primăria Municipiului Timişoara privind proiectul de cooperare
2
româno-german "Reabilitarea prudentă şi revitalizarea economică a cartierelor istorice din
Timişoara". Know-how-ul de specialitate acumulat prin cele două proiecte de cooperare
româno-germană se referă inclusiv la sectorul de restaurare şi reabilitare urbană a centrelor şi
cartierelor istorice, fiind util în documentarea studiilor de caz aferente elaborării
documentului de poziţie şi prin lecţiile învăţate din experienţa acestor 15 ani de colaborare cu
autorităţile publice locale şi cu proprietarii privaţi de imobile din Sibiu şi Timişoara .
6. Fundaţia Heritas este partener al Primăriei Municipiului Sibiu în elaborarea Strategiei
Integrate de Dezvoltare Urbană Durabilă a municipiului Sibiu 2015-2023 şi poate propune
proiecte în domeniul patrimoniului construit pentru susţinerea financiară a proprietarilor de
drept privat ai clădirilor monument istoric de patrimoniu de la bugetul local şi din finanţările
europene atrase pe Programul Operaţional Regional.
Puncte slabe:
1. Capacitatea internă redusă de advocacy a reţelei TransylvaNet, în special a grupului de
lucru pe teme legislative, fapt ce generează dificultăţi în identificarea la timp a proceselor
relevante de consultare şi dezbatere publică iniţiate de autorităţile publice, în monitorizarea
pocesului legislativ şi urmărirea atentă a traseului legislativ al proiectelor de reglementări şi
propunerilor de politici publice din domeniul patrimoniului.
2. Lipsa de surse de finanţare atrase pentru achiziţionarea în continuare de servicii de
expertiză externă în fundamentarea, pregătirea şi derularea de campanii de advocacy.
3. Capacitatea internă limitată de implementare integrală şi la timp a planului de acţiuni
propus pentru punerea în operă a strategiei de campanie de advocacy a reţelei TransylvaNet.
4. Controlul mai dificil asupra circulaţiei interne şi externe a informaţiilor şi luarea mai
greoaie a deciziilor datorită creşterii numărului stakeholderilor ce trebuie consultaţi pentru a
asigura ownership-ul (proprietatea) asupra soluţiilor adoptate de coaliţia informală de
advocacy.
5. Capacitatea limitată de mobilizare pentru a asigura implicarea stakeholderilor (membrilor
TransylvaNet, actorilor interesaţi, susţinătorilor pasivi şi activi) în comunicarea politică pe
perioada campaniilor electorale locală şi parlamentară din anul 2016, datorită neîncrederii în
clasa politică, ceea ce ar scădea reprezentativitatea grupului de interese în ochii candidaţilor.
6. Lipsa de ownership şi feedback rapid, în termen util, din partea membrilor Consiliului
Director şi membrilor grupului de lucru pe teme legislative al TransylvaNet asupra draftului
agendei legislative de priorităţi, documentului de poziţie, strategiei de campanie şi planului de
acţiune propuse de expertul de advocacy.
7. Neasumarea de către organizaţiile membre TransylvaNet a rolului de advocacy direct (lobby)
în relaţia cu autorităţile publice locale şi centrale.
3
Oportunităţi:
1. Redactarea şi dezbaterea în această perioadă a proiectului Codului Patrimoniului Cultural
Naţional de către Ministerul Culturii până la finele lunii iulie 2016.
2. Propunerea de finanţare anuală a patrimoniului cu 0,2% din PIB, dacă va fi asumată de
toate partidele politice parlamentare prin semnarea Pactului Naţional pentru Patrimoniu
propus Preşedinţiei de către Ministerul Culturii.
3. Fereastra de oportunitate 2016-2019 creată de aniversarea de către România a centenarului
Marii Uniri (2018) şi de asumarea Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene de către ţara
noastră (iulie-decembrie 2019), în condiţiile în care patrimoniul este principalul element de
identitate naţională nonregenerabilă ce poate fi lăsat moştenire viitoarelor generaţii.
4. Anul în curs (2016) este an electoral, cu alegeri locale şi parlamentare, în care sporeşte
sensibilitatea şi aplecarea clasei politice asupra problemelor de patrimoniu.
5. Patrimoniul cultural este definit ca o prioritate în Programul de guvernare al guvernului
Cioloş şi în Planul Strategic Instituţional al Ministerului Culturii pe anul 2016.
6. Patrimoniul cultural este considerat un obiectiv de securitate naţională în Ghidul Strategiei
Naţionale de Apărare a Ţării pentru perioada 2015-2019.
7. Finanţarea restaurării obiectivelor de patrimoniu cultural local din mediul urban este
posibilă prin Programul Operaţional Regional (POR) 2014-2020 - axele prioritare 4 şi 5.
8. Conjunctura propice pentru atragerea băncilor pentru locuinţe într-un mecanism de
finanţare public-privat a renovării clădirilor istorice de patrimoniu din Braşov, Sibiu şi
Sighişoara.
9. Posibilitatea (probabilitatea) ridicată ca un oraş din vestul ţării, rămas pe lista scurtă de
candidaţi (Timişoara, Cluj Napoca sau Baia Mare), să devină Capitală Europeană a Culturii în
2021, crescând interesul turiştilor străini pentru vizitarea oraşelor din regiune în 2021 şi al
autorităţilor publice locale din Transilvania de a investi în patrimoniul local cultural . Trei din
patru oraşe candidate rămase pe lista scurtă sunt din Transilvania şi Banat, al patrulea fiind
capitala ţării, Bucureştiul. De asemenea, Braşovul a fost oraş candidat pe lista lungă, la fel ca
Aradul, Alba Iulia, Sfântu Gheorghe sau Târgu Mureş. Astfel, 8 din 14 oraşe candidate de pe
lista lungă (58%) şi 3 din 4 oraşe candidate de pe lista scurtă (75%) sunt din Transilvania şi
Banat. Desemnarea formală a oraşului câştigător se va face până la finele anului 2016 , iar
organizarea selecţiei finale va avea loc în septembrie 2016 şi va fi realizată tot de către
Ministerul Culturii, care este implicat şi în susţinerea Codului Patrimoniului Cultural
Naţional şi Pactului Naţional pentru Patrimoniu.
10. Apariţia a numeroase grupuri de interese locale şi naţionale din societatea civilă cu
preocupări similare în domeniul protejării, conservării şi valorificării patrimoniului cultural
construit cu care se poate construi o coaliţie informală de susţinere a campaniei de advocacy
(Coaliţia de Urbanism, Fundaţia pentru Protejarea Monumentelor Istorice din Bihor, Asociaţia
4
Română a Tinerilor Arhitecţi, Fundaţia Baia Mare 2021, Planwerk Cluj, Urban Survey Timişoara,
Asociaţia Culturală Pro Transilvania, Fundaţia Culturală şi de Caritate pentru Protecţia
Patrimoniului Cultural Naţional Carpatica, Fundaţia Europeană pentru Cultură Urbană,
semnatarii Actului pentru Patrimoniu, membrii grupului de lucru Platforma pentru Cultura Vie,
membrii Comisiei consultative pentru redactarea Codului Patrimoniului Cultural Naţional).
11. Noul Cod Fiscal generează venituri proprii suplimentare la bugetele locale care ar putea fi
direcţionate spre renovarea clădirilor istorice de patrimoniu începând cu rectificarea bugetelor
locale aprobate pe 2016 sau cu bugetele locale pe 2017.
12. Sensibilitatea ridicată a presei locale la subiecte şi teme de dezbatere privind degradarea
patrimoniului istoric construit din Sibiu, Braşov şi Sighişoara. Exemple:
http://www.bbc.co.uk/romanian/news/story/2008/03/printable/080325_arena_patrimoniu_sibiu.shtml
http://www.observatorulurban.ro/razvan-pop-statul-nu-are-o-directie-definita-si-clara-privind-salvarea-
patrimoniului-national-2.html
http://www.mediafax.ro/social/reportaj-majoritatea-cladirilor-din-centrul-istoric-al-sibiului-sunt-in-stare-
avansata-de-degradare-foto-8897055
http://www.tribuna.ro/stiri/eveniment/6-000-lei-pentru-o-constructie-ilegala-si-7-amenzi-pentru-fatade-
neingrijite-115010.html
http://www.turnulsfatului.ro/2016/03/14/legea-saracia-si-indiferenta-darama-ce-n-a-reusit-timpul-in-500-
de-ani/
http://www.turnulsfatului.ro/2016/03/01/54344/
http://www.turnulsfatului.ro/2016/02/28/la-mielu-alb-si-prezentul-negru-camere-pe-booking-cu-o-fatada-
jalnica/
http://www.turnulsfatului.ro/2016/02/28/mitul-sasului-calculat-cade-zid-cu-zid/
http://www.turnulsfatului.ro/2016/02/28/orasul-nepasarii/
http://jurnalul.ro/bani-afaceri/constructii-proprietari/o-cladire-de-patrimoniu-din-trei-abandonata-
695992.html
Ameninţări:
1. Bugetul insuficient alocat pentru cultură şi patrimoniu la nivel central şi local (surse
limitate de finanţare publică care nu acoperă nevoia de investiţii şi costurile ridicate de
întocmire a documentaţiei tehnice, avizare, autorizare, reabilitare şi renovare a clădirilor de
patrimoniu).
2. Datorită presiunilor crescânde pe depăşirea deficitului bugetar, nu există perspectiva unor
creşteri semnificative ale transferurilor de la bugetul central către bugetele locale în 2016 şi 2017
şi nici perspectiva transferurilor de noi surse locale de venit (din actualul nomenclator de taxe şi
impozite) cuprinse în Codul Fiscal.
3. Absenţa unui mecanism de finanţare public-privat legal şi funcţional, testat la nivel local.
4. Lipsa de voinţă politică şi administrativă a autorităţilor publice locale de a trata
patrimoniul cultural construit ca o prioritate pentru dezvoltarea urbană integrată a localităţilor
şi ca o investiţie de interes public local, reflectată în politica bugetară locală actuală care nu
5
susţine prioritar reabilitarea şi renovarea patrimoniului prin stimulente financiare, fiscale şi
prin reducerea poverii birocratice.
5. Numeroasele carenţe şi necorelări din legislaţia actuală care nu permit aplicarea facilă şi
eficientă a legii în vederea protejării şi punerii în valoare a patrimoniului cultural.
6. Lipsa unei baze legale clare, unitare, lipsite de echivoc, care să permită şi să susţină
alocarea de fonduri nerambursabile şi rambursabile de la bugetele locale şi centrale pentru
proprietarii privaţi de clădiri monument istoric sau situate în arii protejate care doresc să
investească în reabilitarea, consolidarea, conservarea şi repararea imobilelor.
7. Diminuarea coeziunii economice şi sociale între locuitorii comunităţii şi refuzul asumării
responsabilităţii colective şi partajate pentru protejarea identităţii culturale şi stoparea
degradării patrimoniului cultural local construit.
8. Problemele sociale şi financiare cu care se confruntă o mare parte dintre proprietarii actuali
ai clădirilor istorice de patrimoniu.
9. Lipsa de informare privind drepturile şi obligaţiile proprietarilor, lipsa unei viziuni comune
a proprietarilor fiecărui imobil asupra abordării renovării şi listei intervenţiilor prioritare
necesare în clădirile multifamiliale, care nu au un proprietar unic, educaţia estetică şi
culturală precară a unei părţi a proprietarilor de clădiri.
10. Concurenţa acerbă a mall-urilor situate în afara perimetrului istoric protejat şi presiunea
exercitată asupra rentabilităţii activităţilor comerciale din centrele oraşelor şi din cartierele
istorice care sunt impozitate suplimentar datorită situării lor în zona I de taxare.
11. Dificultăţile în obţinerea acordului unanim notarial al proprietarilor pentru demararea
renovării şi reabilitării imobilelor.
12. Diminuarea ofertei de servicii calificate din partea meseriaşilor specializaţi şi a firmelor
de construcţie specializate pe lucrări de patrimoniu datorită emigrării acestora sau
specializării pe alte nişe, mai profitabile ale pieţei de construcţii rezidenţiale, în condiţiile
unei cereri inconstante şi fluctuante de lucrări de renovare a clădirilor de patrimoniu, ceea ce
reduce substanţial capacitatea de a deschide simultan mai multe şantiere de renovare , chiar şi
în cazul existenţei finanţărilor publice şi private.
13. Proprietarii cu probleme sociale şi financiare nu ar dispune de venituri proprii suficiente
pentru a fi eligibili la creditare din partea băncilor pentru locuinţe.
14. Modul defectuos de lucru al organismelor consultative culturale în relaţia cu societatea
civilă şi răspunsul formal al autorităţilor publice la cererile de informaţii adresate.
15. Riscul de respingere a amendamentelor legislative propuse de TransylvaNet în consiliile
locale, în guvern, în comisiile parlamentare de specialitate sesizate pentru raport şi avize
asupra propunerilor legislative vizate de campania de advocacy.
6
16. Riscul de preluare denaturată, trunchiată sau incompletă a mesajelor cheie în mass-media
şi în social media datorită insuficientei testări prealabile pe un grup-ţintă de jurnalişti şi
influenceri.
17. Neluarea în considerare de către autorităţile publice locale din Braşov, Sibiu şi Sighişoara şi
de către autorităţile publice centrale a concluziilor şi recomandărilor cuprinse în rapoartele
sinteză ale audierilor publice şi în documentul de poziţie al campaniei de advocacy.
II. Analiza factorilor externi
Elemente favorabile de context (conjunctură):
1. În preajma centenarului Marii Uniri (2018) şi a asumării pentru prima dată a Preşedinţiei
Consiliului Uniunii Europene de către ţara noastră (iulie-decembrie 2019) se creează o
fereastră de oportunitate pentru un angajament instituţional şi pentru mesaje favorabile
patrimoniului cultural ca resursă şi element de identitate naţională non-regenerabilă. Drept
exemplificare, în discursul susţinut de preşedintele Klaus Iohannis, fost primar al Sibiului, la
Academia Română, cu ocazia Zilei Naţionale a Culturii , în 15 ianuarie 2016, se precizează:
"Cred că, în preajma centenarului Marii Uniri şi a asumării pentru prima dată a Preşedinţiei
Consiliului European de către ţara noastră, avem datoria să ne ocupăm de patrimoniu şi mai
ales de oamenii care servesc şi reprezintă moştenirea culturală. Nu întâmplător, promovarea
identităţii naţionale, inclusiv prin prezervarea şi valorificarea patrimoniului cultural, se
numără chiar printre obiectivele noastre de securitate naţională. Consider că sunt întrunite
toate premisele şi oportunităţile pentru a genera, în orizontul anilor 2018-2019, un
angajament instituţional de a face o adevărată cauză naţională din promovarea creaţiei
contemporane, din protejarea şi transmiterea către noile generaţii a patrimoniului cultural ."
2. Anul acesta (2016) este un an politic electoral, marcat de alegeri locale şi parlamentare, cu
o sensibilitate şi predispoziţie mai ridicată a decidenţilor politici şi candidaţilor către
interesele organizaţiilor active din societatea civilă, către agenda civică şi agenda
cetăţeanului, cu o deschidere mai mare pentru participarea la evenimentele organizate de
grupurile de interese şi pentru preluarea de iniţiative legislative şi de amendamente venite din
partea acestora.
3. Patrimoniul cultural este prezent ca prioritate la capitolul "Cultură" din programul de
guvernare al guvernului Cioloş şi ca obiectiv de securitate naţională în Ghidul Strategiei
Naţionale de Apărare a Ţării pentru perioada 2015-2019. Drept consecinţă, crearea unei baze
legale clare şi lipsite de echivoc şi alocarea constantă de resurse de finanţare publice a
patrimoniului de la bugetul de stat ar trebui să fie sprijinite de preşedinţie şi de guvern.
4. În ultimul timp, băncile pentru locuinţe se află sub presiunea Curţii de Conturi pentru că au
atras resurse semnificative de economisire de pe piaţă, au încasat pentru ele în numele
7
deponenţilor prime de la stat, însă doar o parte neglijabilă din fondurile atrase (2-5% din total) a
ajuns să fie investită sub forma de credite în dezvoltarea pieţei de construcţii şi imobiliare, deşi
oferă dobânzi favorabile la creditare. Ca atare, băncile pentru locuinţe sunt acuzate că nu
contribuie la îndeplinirea obiectivului programului guvernamental subvenţionat de Ministerul
Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice (MDRAP) de a dezvolta sectorul locativ prin
îmbunătăţirea condiţiilor de locuit. Este o conjunctură propice pentru a atrage băncile pentru
locuinţe într-o schemă de finanţare public-privată avantajoasă, în parteneriat cu autorităţile
publice locale şi cu proprietarii clădirilor monument istoric de patrimoniu sau din aria protejată
de arhitectură din Sibiu, Braşov şi Sighişoara ca soluţie alternativă de finanţare.
5. Atitudinea declarativă a guvernanţilor de deschidere spre transparenţă decizională,
informare publică şi consultare a societăţii civile, concretizată în cooptarea membrilor
TransylvaNet în grupurile de lucru consultative ale Ministerului Culturii, postură din care pot
amenda din interiorul sistemului cultural proiectul Codului Patrimoniului Cultural Naţional.
6. Ghidurile Programului Operaţional Regional 2014-2020 pe axele prioritare care privesc
patrimoniul (Axa prioritară 4: Sprijinirea dezvoltării urbane durabile şi Axa prioritară 5:
Îmbunătăţirea mediului urban şi conservarea, protecţia şi valorificarea durabilă a
patrimoniului cultural) se află încă în fază de consultare publică, putând fi amendate şi
completate pentru a cuprinde finanţarea reabilitării clădirilor de patrimoniu local cu
proprietari de drept privat. De asemenea, pot fi propuse proiecte în acest sens pentru a fi
incluse în Strategiile Integrate de Dezvoltare Urbană Durabilă a municipiilor Sibiu şi Braşov
care vor sta la baza finanţărilor prin Programul Operaţional Regional.
7. Crearea de resurse bugetare suplimentare la bugetele locale din venituri proprii, generate de
noul Cod Fiscal şi de normele sale de aplicare, începând cu 1 ianuarie 2016, prin schimbarea
sistemului de impozitare a proprietăţilor persoanelor fizice (Titlul IX: Impozite şi taxe locale
din codul fiscal) ce pot fi direcţionate prin bugetele locale spre (co)finanţarea reabilitării şi
consolidării clădirilor de patrimoniu.
8. Posibilitatea (probabilitatea) ridicată ca un oraş din vestul ţării, rămas pe lista scurtă de
candidaţi (Timişoara, Cluj Napoca sau Baia Mare), să devină Capitală Europeană a Culturii în
2021, crescând interesul turiştilor străini pentru vizitarea oraşelor din regiune în 2021 şi al
autorităţilor publice locale din Transilvania de a investi în patrimoniul local cultural. Trei din
patru oraşe candidate rămase pe lista scurtă sunt din Transilvania şi Banat, al patrulea fiind
capitala ţării, Bucureşti. De asemenea, Braşovul a fost oraş candidat pe lista lungă, la fel ca
Aradul, Alba Iulia, Sfântu Gheorghe sau Târgu Mureş. Astfel, 8 din 14 oraşe candidate de pe
lista lungă (58%) şi 3 din 4 oraşe candidate de pe lista scurtă (75%) sunt din Transilvania şi
Banat. Desemnarea formală a oraşului câştigător se va face până la finele anului 2016, iar
organizarea selecţiei finale va avea loc în septembrie 2016 şi va fi realizată tot de către
Ministerul Culturii, care e implicat şi în susţinerea Codului Patrimoniului Cultural Naţional şi
Pactului Naţional pentru Patrimoniu.
8
9. Apariţia a numeroase grupuri de interese locale şi naţionale din societatea civilă cu
preocupări similare în domeniul protejării, conservării şi valorificării patrimoniu lui cultural
construit cu care s-ar putea construi o coaliţie informală de susţinere a campaniei de advocacy
(Coaliţia de Urbanism, Fundaţia pentru Protejarea Monumentelor Istorice din Bihor, Asociaţia
Română a Tinerilor Arhitecţi, Fundaţia Baia Mare 2021, Planwerk Cluj, Urban Survey Timişoara,
Asociaţia Culturală Pro Transilvania, Fundaţia Culturală şi de Caritate pentru Protecţia
Patrimoniului Cultural Naţional Carpatica, Fundaţia Europeană pentru Cultură Urbană,
semnatarii Actului pentru Patrimoniu, membrii grupului de lucru Platforma pentru Cultura Vie,
membrii Comisiei consultative pentru redactarea Codului Patrimoniului Cultural Naţional).
Elemente defavorizante (nefavorabile) de context (conjunctură):
1. Bugetul total insuficient alocat pentru cultură şi patrimoniu (0,1% din PIB), în contextul
unui număr mare de şantiere deschise pentru renovarea monumentelor istorice care nu pot fi
finanţate. Soluţia poate veni doar din susţinerea de către toate partidele parlamentare a unui
Pact Naţional pentru Patrimoniu negociat de preşedinţia României cu alocarea de la bugetul
de stat, indiferent de partidul sau coaliţia care va veni la guvernare, a 0,2% din PIB doar
pentru acest sector, dublu faţă de suma actuală alocată susţinerii întregului domeniu cultural-
artistic. Obiectivul este însă dificil de îndeplinit datorită presiunilor constante asupra depăşirii
ţintei de deficit bugetar agreate prin creşterea cheltuielilor bugetare cu salariile angajaţilor
bugetari în paralel cu relaxarea fiscală.
2. Tratarea formală de către autorităţile publice centrale şi locale a cererilor de informaţii
publice, doar prin bifarea răspunsului în termenul legal la solicitările adresate de societatea
civilă, fără a adresa pe fond problema ridicată şi fără a furniza informaţia solicitată.
3. Presiunea ridicată exercitată asupra capacităţii interne reduse de advocacy a TransylvaNet
datorită calendarului bogat de acţiuni legislative care privesc patrimoniul derulate în paralel
în anul 2016 (discutarea la Ministerul Culturii şi apoi în guvern a proiectului Codului
Patrimoniului Cultural Naţional, numeroasele propuneri legislative aflate pe traseul legislativ
în parlament, de amendare a Codului Fiscal şi a legislaţiei în domeniul patrimoniului).
4. Noul Cod Fiscal lasă la latitudinea autorităţilor publice locale decizia de a impozita sau nu
clădirile monument istoric din ansamblurile şi siturile istorice şi de a supraimpozita sau nu
clădirile istorice de patrimoniu abandonate sau lăsate în paragină de proprietarii lor,
indiferent de cauză (rea-voinţă, dezinteres sau probleme financiare cu care se confruntă) .
5. Braşovul nu a intrat pe lista scurtă a oraşelor româneşti candidate la titlul de Capitală
Culturală Europeană 2021, însă autoritatea publică locală ar trebui presată de organizaţiile
societăţii civile şi de asociaţiile civice de cartier ale proprietarilor să îşi respecte angajamentele
luate prin propria strategie culturală pe termen lung "Creştem prin cultură", de a dezvolta
programe de restaurare şi conservare a patrimoniului istoric în perioada 2015-2021, inclusiv prin
9
reabilitarea de clădiri înscrise pe lista monumentelor istorice în valoare de 3.500.000 euro între
2016 şi 2020.
6. În următorii doi ani (2016 şi 2017), conform declaraţiilor premierului Cioloş făcute pe tema
reformei administraţiei publice locale la 22 februarie 2016, cu ocazia celei de-a XIX-a sesiuni a
Adunării Generale a Asociaţiei Comunelor din România, nu există perspectiva unor creşteri
semnificative ale transferurilor de la bugetul central şi nici perspectiva transferului de noi surse
de venit (din actualul nomenclator de taxe şi impozite) cuprinse în Codul Fiscal. Presiunea asupra
deficitului bugetar generată de relaxarea fiscală nu permite acest lucru. Premierul a propus însă,
cu aceeaşi ocazie, trei soluţii: regândirea sistemului de impozite şi taxe locale, mai ales a
impozitului pe proprietate, prin trecerea la un sistem de impozitare bazat pe valoarea de piaţă a
imobilelor, ci nu pe baza amplasării lor geografice; creşterea eficienţei în cheltuirea banului
public prin concentrarea pe priorităţile adevărate ale comunităţilor locale şi pe reducerea
preţurilor umflate plătite pentru achiziţionarea a diverse bunuri şi servicii pentru cheltuielile
curente; mai buna integrare pe domenii a programelor de investiţii cu finanţare europeană şi a
celor cu finanţare naţională.
III. Analiza părţilor implicate (susţinători, neutri, oponenţi)
Strategia de abordare a actorilor interesaţi şi afectaţi (stakeholderilor) presupune
transformarea oponenţilor activi în oponenţi pasivi, a oponenţilor pasivi în neutri, a neutrilor
în susţinători pasivi şi a susţinătorilor pasivi în susţinători activi, implicaţi personal în coaliţia
informală de advocacy şi în succesul acţiunilor planificate a fi derulate pe parcursul
campaniei de advocacy. Demersul presupune adresarea directă, la evenimente şi prin mass-
media sau social media de mesaje şi argumente raţionale şi emoţionale persuasive, extrase din
documentul de poziţie, către actorii interesaţi şi afectaţi pe care dorim să îi influenţăm şi
cărora dorim să le schimbăm perspectiva asupra problemei abordate prin campania de
advocacy.
Inventarierea actorilor interesaţi şi afectaţi (stakeholderilor):
■ Primarii în funcţie din Braşov, Sibiu şi Sighişoara.
■ Candidaţii cu şanse reale la alegerile pentru funcţia de primar din anul 2016 din Braşov, Sibiu
şi Sighişoara.
■ Viceprimarii de resort, responsabili de direcţiile: Amenajarea Teritoriului şi Urbanism,
Dezvoltare Durabilă; Fiscală; Economică din primăriile Braşov, Sibiu şi Sighişoara.
■ Directorii Direcţiilor Amenajarea Teritoriului şi Urbanism, Dezvoltare Durabilă - Biroul
Patrimoniu din primăriile Braşov, Sibiu şi Sighişoara.
■ Arhitecţii şefi din Braşov, Sibiu şi Sighişoara.
10
■ Directorii Direcţiei Fiscale Locale din primăriile Braşov, Sibiu şi Sighişoara.
■ Directorii Direcţiei Economice - Serviciul / Biroul Buget din primăriile Braşov, Sibiu şi
Sighişoara.
■ Preşedinţii Comisiilor Economice, Buget, Finanţe din consiliile locale Braşov, Sibiu şi
Sighişoara.
■ Preşedinţii Comisiilor de Urbanism, Lucrări Publice, Amenajarea Teritoriului, Conservarea
Monumentelor Istorice şi de Arhitectură din consiliile locale Braşov, Sibiu şi Sighişoara.
■ Consilierii locali şi judeţeni, membri ai comisiilor: Economică, Buget, Finanţe; Urbanism,
Lucrări Publice, Amenajarea Teritoriului, Conservarea Monumentelor Istorice şi de
Arhitectură.
■ Parlamentarii care au iniţiat propuneri legislative de interes pentru domeniul patrimoniului.
■ Asociaţiile civice de cartier.
■ Asociaţii ale proprietarilor de imobile din zona protejată.
■ Asociaţii ale întreprinzătorilor din comerţ (proprietari de magazine) cu sediul în imobilele din
zona protejată.
■ Asociaţii ale întreprinzătorilor din turism (proprietari de hoteluri, pensiuni, restaurante,
cluburi, agenţii) cu sediul în imobilele din zona protejată.
■ Organizaţiile şi grupurile civice de protecţie a patrimoniului (Coaliţia de Urbanism, Fundaţia
pentru Protejarea Monumentelor Istorice din Bihor, Asociaţia Română a Tinerilor Arhitecţi,
Fundaţia Baia Mare 2021, Planwerk Cluj, Urban Survey Timişoara, Asociaţia Culturală Pro
Transilvania, Fundaţia Culturală şi de Caritate pentru Protecţia Patrimoniului Cultural Naţional
Carpatica, Fundaţia Europeană pentru Cultură Urbană).
■ Semnatarii Actului pentru Patrimoniu.
■ Membrii grupului de lucru Platforma pentru Cultura Vie.
■ Membrii Comisiei consultative pentru redactarea Codului Patrimoniului Cultural Naţional de la
Ministerul Culturii.
■ Băncile pentru locuinţe (BCR BpL, Raiffeisen BpL).
■ Directorul Inspectoratului de Stat în Construcţii.
■ Directorii Direcţiilor Judeţene de Cultură şi Patrimoniu Braşov, Sibiu, Mureş.
■ Decanii facultăţilor de construcţii şi arhitectură.
■ Directorii ISU.
■ Reprezentanţi ai Poliţiei Locale.
■ Reprezentanţi ai Ministerului Culturii (ministrul culturii, consilierii ministrului pentru
probleme de patrimoniu).
11
■ Reprezentanţi ai Ministerului pentru Consultare Publică şi Dialog Civic (MCPDC) .
■ Reprezentanţi ai Ministerului Dezvoltării Regionale şi Amenajarii Teritoriului.
■ Reprezentanţi ai Ministerului Finanţelor Publice, Consiliului Fiscal şi Curţii de Conturi.
■ Uniunea Naţională a Restauratorilor de Monumente Istorice din România.
■ Asociaţia Restauratorilor de Monumente Istorice din Transilvania.
■ Uniunea Arhitecţilor din România.
■ Ordinul Arhitecţilor din România.
■ Registrul Urbaniştilor din România.
■ Cultele religioase care deţin proprietăţi imobiliare în zona protejată de arhitectură.
■ Firmele de construcţii şi meseriaşii care s-ar putea specializa sau sunt specializaţi pe lucrări de
renovare şi consolidare a patrimoniului cultural construit.
■ Jurnalişti, bloggeri, moderatori de radio şi televiziune din presa locală.
■ Proprietarii de apartamente din cartierele de blocuri din Braşov, Sibiu şi Sighişoara.
■ Proprietarii de case din zona centrală din Braşov, Sibiu şi Sighişoara, care nu sunt clădiri
monument istoric sau de patrimoniu.
■ Proprietarii de case situate în afara ariei protejate de arhitectură, în alte cartiere decât cele
centrale şi istorice.
■ Grupurile de interese care solicită finanţare de la bugetul local pentru alte tipuri de interese
decât patrimoniul: activităţi culturale, artistice, sportive şi de tineret şi care concurează cu cei
reprezentaţi de TransylvaNet pentru resursele (limitate) de la bugetul local acordate pentru
susţinerea diverselor activităţi ale societăţii civile.
■ Proprietarii persoane fizice ai clădirilor monument istoric sau din zona protejată de
arhitectură care sunt conştiincioşi şi vor să investească în renovarea clădirilor dacă se bucură de
sprijin din partea autorităţilor pentru reducerea birocraţiei şi de stimulente (ajutoare) financiare
şi fiscale.
■ Proprietarii persoane fizice ai clădirilor monument istoric sau din zona protejată de
arhitectură care sunt cazuri sociale sau au probleme financiare, nu sunt eligibi li pentru credite
rambursabile şi nu dispun de venituri suficiente pentru a investi în renovarea clădirilor în care
locuiesc.
■ Proprietarii persoane fizice ai clădirilor monument istoric sau din zona protejată de
arhitectură care, din rea-voinţă, dezinteres, lipsă de educaţie estetică şi culturală, lipsă de
informare asupra obligaţiilor lor, neglijenţă sau nepăsare, îşi abandonează cu bună ştiinţă
clădirile de patrimoniu pentru a se degrada şi nu îşi dau acordul notarial vecinilor pentru
renovarea clădirilor.
12
■ Proprietarii persoane juridice de drept privat ai clădirilor monument istoric sau din zona
protejată de arhitectură.
■ Chiriaşii primăriei care nu şi-au cumpărat încă locuinţele şi eventual sunt în litigiu cu foştii
proprietari.
■ Serviciile Publice de Fond Locativ judeţene din Braşov, Sibiu şi Sighişoara.
■ Membrii TransylvaNet.
■ Instituţiile locale de cultură (muzee, biblioteci).
Susţinători activi:
■ Proprietarii persoane fizice ai clădirilor monument istoric sau din zona protejată de
arhitectură care sunt conştiincioşi, educaţi, dispun cel puţin de venituri medii şi vor să
investească în renovarea clădirilor aflate în proprietatea lor dacă se bucură de sprijin din partea
autorităţilor publice (diminuarea birocraţiei prin reducerea documentaţiei stufoase solicitate
pentru avizare şi autorizare, ajustarea punctajului de eligibilitate pentru finanţarea rambursabilă
sau nerambursabilă) şi de stimulente (ajutoare) financiare şi fiscale pentru co-finanţarea
costului avizelor, autorizaţiei, documentaţiei tehnice şi lucrărilor de execuţie.
■ Membrii TransylvaNet.
Susţinători pasivi:
■ Directorii Direcţiilor de Amenajare a Teritoriului şi Urbanism, Dezvoltare Durabilă - Biroul
Patrimoniu din primăriile Braşov, Sibiu şi Sighişoara.
■ Arhitecţii şefi din Braşov, Sibiu şi Sighişoara.
■ Preşedinţii Comisiilor de Urbanism, Lucrări Publice, Amenajarea Teritoriului, Conservarea
Monumentelor Istorice şi de Arhitectură din consiliile locale Braşov, Sibiu şi Sighişoara.
■ Parlamentarii care au iniţiat propuneri legislative de interes pentru domeniul patrimoniului.
■ Instituţiile locale de cultură (muzee, biblioteci).
■ Asociaţiile civice de cartier din zona protejată.
■ Asociaţii ale proprietarilor de imobile din zona protejată de arhitectură .
■ Asociaţii ale comercianţilor locali din cartierele istorice.
■ Asociaţii locale ale întreprinzătorilor din turism (agenţii de turism, hoteluri, pensiuni,
restaurante, cluburi, cafenele).
■ Cultele religioase care deţin proprietăţi imobiliare în zona protejată de arhitectură.
13
■ Organizaţiile şi grupurile civice de protecţie a patrimoniului (Coaliţia de Urbanism, Fundaţia
pentru Protejarea Monumentelor Istorice din Bihor, Asociaţia Română a Tinerilor Arhitecţi,
Fundaţia Baia Mare 2021, Planwerk Cluj, Urban Survey Timişoara, Asociaţia Culturală Pro
Transilvania, Fundaţia Culturală şi de Caritate pentru Protecţia Patrimoniului Cultural Naţional
Carpatica, Fundaţia Europeană pentru Cultură Urbană).
■ Semnatarii Actului pentru Patrimoniu.
■ Membrii grupului de lucru Platforma pentru Cultura Vie al Ministerului Culturii.
■ Membrii Comisiei consultative pentru redactarea Codului Patrimoniului Cultural Naţional de la
Ministerul Culturii.
■ Băncile pentru locuinţe (BCR BpL, Raiffeisen BpL).
■ Directorii Inspectoratelor de Stat în Construcţii din Braşov, Sibiu şi Sighişoara.
■ Decanii facultăţilor de construcţii şi arhitectură din Braşov, Sibiu şi Sighişoara.
■ Ministerul Culturii (ministrul culturii, consilierii ministrului pentru probleme de patrimoniu).
■ Directorii Direcţiilor Judeţene de Cultură şi Patrimoniu din Braşov, Sibiu şi Sighişoara.
■ Uniunea Naţională a Restauratorilor de Monumente Istorice din România.
■ Asociaţia Restauratorilor de Monumente Istorice din Transilvania.
■ Uniunea Arhitecţilor din România.
■ Ordinul Arhitecţilor din România.
■ Registrul Urbaniştilor din România.
■ Firmele de construcţii şi meseriaşii care s-ar putea specializa sau sunt specializaţi pe lucrări de
renovare şi consolidare a clădirilor de patrimoniu.
■ Jurnalişti, bloggeri, moderatori de radio şi televiziune din presa locală.
■ Proprietarii persoane juridice de drept privat ai clădirilor monument istoric sau din zona
protejată de arhitectură.
Neutri:
■ Primarii în funcţie din Braşov, Sibiu şi Sighişoara.
■ Candidaţii cu şanse reale la alegerile pentru funcţia de primar din anul 2016 din Braşov, Sibiu
şi Sighişoara
■ Viceprimarii de resort, responsabili de direcţiile: Amenajarea Teritoriului şi Urbanism,
Dezvoltare Durabilă; Fiscală; Economică din Braşov, Sibiu şi Sighişoara.
■ Directorii Direcţiilor Fiscale Locale din Braşov, Sibiu şi Sighişoara.
14
■ Consilierii locali şi judeţeni, membri ai comisiilor: Economică, Buget, Finanţe; Urbanism,
Lucrări Publice, Amenajarea Teritoriului, Conservarea Monumentelor Istorice şi de
Arhitectură.
■ Directorii ISU din Braşov, Sibiu şi Sighişoara.
■ Reprezentanţi ai Ministerului pentru Consultare Publică şi Dialog Civic (MCPDC) .
■ Reprezentanţi ai Ministerului Dezvoltării Regionale şi Amenajarii Teritoriului.
■ Reprezentanţi ai Poliţiei Locale.
■ Serviciul Public Fond Locativ judeţean.
■ Proprietarii persoane fizice ai clădirilor monument istoric sau din zona protejată de
arhitectură care sunt cazuri sociale sau au probleme financiare, nu sunt eligibili pentru credite
rambursabile şi nu dispun de venituri suficiente pentru a investi în renovarea clădirilor în care
locuiesc.
Opozanţi pasivi:
■ Directorii Direcţiilor Economice - Serviciul / Biroul Buget din primăriile Braşov, Sibiu şi
Sighişoara.
■ Preşedinţii Comisiilor Economice, Buget, Finanţe din consiliile locale Braşov, Sibiu şi
Sighişoara.
■ Reprezentanţii Ministerului Finanţelor Publice, Consiliului Fiscal şi Curţii de Conturi.
■ Proprietarii de apartamente din cartierele de blocuri din Sibiu, Braşov şi Sighişoara.
■ Proprietarii de case din zona centrală care nu sunt clădiri monument istoric sau de patrimoniu
din Braşov, Sibiu şi Sighişoara.
■ Proprietarii de case situate în afara ariei protejate de arhitectură, în alte cartiere decât cele
centrale şi istorice din Braşov, Sibiu şi Sighişoara.
■ Chiriaşii primăriei care nu şi-au cumpărat încă locuinţele şi eventual sunt în litigiu cu foştii
proprietari din Braşov, Sibiu şi Sighişoara.
Opozanţi activi:
■ Grupurile de interese care solicită finanţare de la bugetele locale Braşov, Sibiu şi Sighişoara
pentru alte tipuri de interese decât patrimoniul: activităţi culturale, artistice, sportive, de tineret
şi concurează cu susţinătorii activi reprezentaţi de TransylvaNet pentru resursele financiare
limitate acordate de la bugetele locale pentru susţinerea diverselor activităţi ale societăţii civile.
■ Proprietarii persoane fizice ai clădirilor monument istoric sau din zona protejată de
arhitectură care din rea-voinţă, dezinteres, lipsă de educaţie estetică şi culturală, lipsă de
15
informare asupra obligaţiilor lor, neglijenţă sau nepăsare îşi abandonează cu bună ştiinţă
clădirile de patrimoniu pentru a se degrada şi nu îşi dau acordul notarial vecinilor conştiincioşi
pentru renovarea clădirilor.
Mesaje şi argumente raţionale şi emoţionale persuasive pentru construirea unei majorităţi de
susţinători activi:
[1]. Patrimoniul cultural este o resursă şi un element de identitate naţională non -
regenerabilă. Dacă nu stopăm acum distrugerea sa, nu îl vom mai putea recupera atunci
când îi vom înţelege cu adevărat valoarea.
[2]. Să transmitem generaţiilor viitoare patrimoniul cultural construit pe care noi l-am
moştenit de la înaintaşii noştri.
[3]. Investiţia în patrimoniu ne redă plăcerea de a trăi în oraşul nostru. O clădire frumoasă,
pulsând de viaţă, ne aduce zâmbetul pe buze şi reduce automat nivelul de stres pe care îl
resimţim zilnic.
[4]. Să le cerem împreună autorităţilor locale să trateze patrimoniul cultural construit drept
o prioritate pentru dezvoltarea urbană integrată a oraşului nostru şi să aloce resurse
financiare de la bugetul local pentru reabilitarea lui.
[5]. Haideţi să reconstruim punţile de legătură între membrii comunităţii noastre, asumându-
ne partea ce ne revine din responsabilitatea colectivă şi partajată pentru protejarea
identităţii culturale şi stoparea degradării patrimoniului cultural local construit.
[6]. Merităm cu adevărat să ne numim proprietari de monument istoric doar dacă ne
cunoaştem şi ne asumăm drepturile şi obligaţiile cuvenite, dacă ne educăm gusturile estetice
şi culturale pentru a ne ridica la înălţimea istoriei clădirii în care avem şansa şi
oportunitatea să trăim.
[7]. Clădirile degradate, aflate aproape de colaps, reprezintă un pericol public pentru
siguranţa locuitorilor şi trecătorilor.
[8]. Punerea în valoare a patrimoniului ajută la regenerarea urbană şi la revitalizarea
economică a economiei locale: comerţului, sectorului HoReCa, meşteşugurilor tradiţionale şi
turismului.
[9]. Relansarea investiţiilor în reabilitarea şi renovarea clădirilor de patrimoniu poate
contribui decisiv la dezvoltarea pieţei locale de construcţii şi industriei de materiale de
construcţii şi la creşterea cererii de meseriaşi specializaţi în renovări de clădiri istorice.
[10]. Creşterea angajamentului social şi implicarea locuitorilor din aceste condominii în
viaţa cetăţii, în spiritul democraţiei participative, prin asociaţiile civice stradale, vecinătăţi
şi consiliile consultative de cartier ne ajută să contribuim personal la stabilirea viitorului
cartierului nostru.
16
IV. Constituirea grupului de iniţiativă prin mobilizarea susţinătorilor activi
S-a creat grupul de iniţiativă, compus din următorii membri: Fundaţia Heritas, Complexul
Naţional Muzeal Astra, Fundaţia Mihai Eminescu Trust şi Asociaţia Împreună pentru
Dezvoltarea Comunităţii.
V. Construirea suportului coaliţiei formale sau informale de advocacy
1. Încheierea de alianţe şi coaliţii formale şi informale cu alte grupuri de interese sim ilare din
afara ariei geografice de acoperire a TransylvaNet (Transilvania de Sud), cum ar fi: Coaliţia
de Urbanism, o reţea de organizaţii şi grupuri civice active în protecţia patrimoniului din
Bucureşti, Iaşi, Cluj Napoca şi Arad, Fundaţia pentru Protejarea Monumentelor Istorice din
Oradea, Planwerk Cluj, Urban Survey Timişoara, Asociaţia Culturală Pro Transilvania,
Fundaţia Culturală şi de Caritate pentru Protecţia Patrimoniului Cultural Naţional Carpatica,
Fundaţia Europeană pentru Cultură Urbană, Ordinul Arhitecţilor din România, Uniunea
Naţională a Restauratorilor de Monumente Istorice din România, Asociaţia Restauratorilor de
Monumente Istorice din Transilvania, Uniunea Arhitecţilor din România, Registrul
Urbaniştilor din România.
2. Atragerea alături de iniţiativa legislativă a semnatarilor Actului pentru Patrimoniu.
3. Atragerea alături de iniţiativa legislativă a membrilor grupului de lucru Platforma pentru
Cultura Vie şi ai comisiei consultative pentru redactarea Codului Patrimoniului Cultural
Naţional.
4. Atragerea alături de coaliţia de advocacy a primarilor oraşelor din Transilvania şi Banat
care deţin un patrimoniu cultural construit semnificativ: Braşov, Sibiu, Sighişoara, Timişoara,
Cluj-Napoca, Alba Iulia, Baia Mare, Târgu Mureş, Oradea, Arad, Lugoj.
5. Invitarea reprezentanţilor acestor organizaţii neguvernamentale şi alianţe la evenimentul
final al proiectului pentru asumarea largă a poziţiei TransylvaNet privind soluţiile de sprijin
financiar şi fiscal pentru proprietarii privaţi ai clădirilor istorice de patrimoniu şi preluarea
voluntară de către unele organizaţii a unor roluri şi acţiuni planificate din Planul de acţiuni
pentru implementarea strategiei de campanie de advocacy a reţelei TransylvaNet.
6. Obţinerea acordului de principiu al membrilor coaliţiei pentru susţinerea în comun a
amendamentelor legislative propuse.
7. Încheierea unui parteneriat de susţinere a intereselor comune, pe perioadă nelimitată sau pe
perioada limitată a campaniei de advocacy.
17
VI. Abordarea strategică a campaniei de advocacy. Direcţii de abordare a problemei
identificate
1. Construirea unor majorităţi de susţinători ai soluţiei legislative şi de finanţare optime
identificate prin documentul de poziţie în rândul membrilor TransylvaNet; stakeholderilor
susţinători activi şi pasivi (depozanţii de la cele trei audieri publice, proprietarii de case
sondaţi prin proiect; vezi şi analiza părţilor implicate de la pagina 9 din acest fişier);
influencerilor şi liderilor de opinie din comunităţile locale; primarilor, viceprimarilor şi
consilierilor locali din Sibiu, Braşov şi Sighişoara; parlamentarilor aleşi în circumscripţiile
electorale din Sibiu, Braşov şi Sighişoara; mass-mediei locală.
2. Activarea şi implicarea stakeholderilor pasivi şi transformarea cetăţenilor neutri în
susţinători ai campaniei de advocacy prin informare, educare şi persuadare.
3. Transformarea oponenţilor activi în oponenţi pasivi, a oponenţilor pasivi în neutri, a
neutrilor în susţinători pasivi şi a susţinătorilor pasivi în susţinători activi.
4. Chemarea la acţiune a susţinătorilor activi.
5. Transmiterea de mesaje-cheie raţionale şi emoţionale la evenimentele publice, prin mass-
media locală, online şi social media pentru construirea unei majorităţi de susţinători activi şi
implicaţi.
6. Utilizarea contextului politic oportun generat de perioadele de campanie electorală pentru
alegerile locale (6 mai 2016 - 5 iunie 2016) şi de campanie electorală pentru alegerile
parlamentare (noiembrie 2016) pentru transmiterea mesajelor cheie extrase din documentul
de poziţie (iniţiativa legislativă) şi din rapoartele sinteză ale audierilor publice organizate
printr-o campanie de comunicare în mass-media şi social media.
7. Utilizarea contextului politic favorabil generat de perioadele de campanie electorală pentru
alegerile locale (6 mai 2016 - 5 iunie 2016) şi campanie electorală pentru alegerile
parlamentare (noiembrie 2016) pentru transmiterea argumentelor extrase din documentul de
poziţie (iniţiativa legislativă) şi din rapoartele sinteză ale audierilor publice organizate printr-
o campanie de comunicare directă cu candidaţii partidelor politice şi independenţi (lobby şi
advocacy, negociere şi influenţare) cu şanse de succes conform sondajelor de opinie.
8. Preluarea amendamentelor formulate de TransylvaNet în legislaţia la nivel naţional şi local
care se doreşte a fi amendată (Hotărârea de Consiliu Local pentru aprobarea bugetului local,
HCL aprobare nivel impozite şi taxe locale, Codul Patrimoniului Cultural Naţional, Codul
Fiscal, Pactul Naţional pentru Patrimoniu, Propunerea legislativă B 56/2016 de modificare a
Legii 227 / 2015 privind Codul Fiscal, Proiectul de lege pentru modificarea şi completarea
Ordonanţei Guvernului 20 / 1994 privind măsuri pentru reducerea riscului seismic al
construcţiilor existente, Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii
153 / 2011 privind măsurile de creştere a calităţii architectural-ambientale a clădirilor,
amendarea Hotărârii de Guvern 1430 / 2003 şi HG 610 / 2003 pentru crearea unui mecanism
18
funcţional la nivelul localităţilor al finanţării rambursabile şi nerambursabile din surse
publice a reabilitării şi renovării clădirilor istorice).
9. Construirea unei alianţe (coaliţii) informale de advocacy alături de alte grupuri de interese
similare active la nivel local şi naţional: Coaliţia de Urbanism, Fundaţia pentru Protejarea
Monumentelor Istorice din Bihor, Planwerk Cluj, Urban Survey Timişoara, Asociaţia
Culturală Pro Transilvania, Fundaţia Culturală şi de Caritate pentru Protecţia Patrimoniului
Cultural Naţional Carpatica, Fundaţia Europeană pentru Cultură Urbană, Ordinul Arhitecţilor
din România, Uniunea Naţională a Restauratorilor de Monumente Istorice din România,
Asociaţia Restauratorilor de Monumente Istorice din Transilvania, Uniunea Arhitecţilor din
România, Registrul Urbaniştilor din România, semnatarii Actului pentru Patrimoniu, membrii
grupului de lucru Platforma pentru Cultura Vie şi ai comisiei consultative pentru redactarea
Codului Patrimoniului Cultural Naţional.
10. Construirea unei scheme funcţionale (unui mecanism funcţional) de finanţare cu o
componentă publică (finanţare de la bugetul de stat şi de la bugetul Ministerului Culturii,
transferuri de la bugetul de stat la bugetul local, taxa hotelieră, taxa specială pentru vizitarea
muzeelor şi obiectivelor turistice, impozitul pe clădiri monument istoric în care se desfăşoară
activităţi economice, transferuri de la bugetul Ministerului Culturii din taxa de timbru pentru
monumentele istorice, transferuri de la Ordinul Arhitecţilor din taxa de timbru arhitecturală,
introducerea prin HCL a unei taxe locale de habitat pentru reabilitarea faţadei clădirilor
istorice şi cuprinderea ei în nomenclatorul de taxe şi impozite din Codul Fiscal) şi o
componentă privată (credite cu dobândă zero sau redusă în sistem revolving acordate
conform H.G. 610 / 2003 amendată şi completată, credite internaţionale de la instituţii
bancare tip KfW (instituţii de credit pentru reconstrucţie), credite avantajoase dedicate
renovării clădirilor istorice obţinute de la băncile pentru locuinţe din România, donaţii,
sponsorizări în parteneriat cu companii locale şi naţionale cu brand după modelul Ursus în
Timişoara, programe de Corporate Social Responsability ale multinaţionalelor cu sediul în
Braşov, Sibiu şi Sighişoara destinate susţinerii patrimoniului, contravaloarea cedării către unii
investitori privaţi a cotelor suprafeţelor comune ce revin proprietarilor clădirilor istorice
mansardabile, fondul de reparaţii şi investiţii al asociaţiilor de proprietari din clădirile monument
istoric).
11. Propunerea simplificării documentelor justificative solicitate pentru acoperirea costurilor
lucrărilor de protejare şi intervenţie prin granturi (finanţări nerambursabile) sau credite
subvenţionate (finanţări rambursabile) pe platforma online Comisia de tăiat hârtii
(http://maisimplu.gov.ro/), la capitolul Propuneri cetăţeni.
Obiective strategice urmărite:
1. Cuprinderea patrimoniului construit deţinut de proprietari de drept privat în strategiile de
dezvoltare urbană integrată a localităţilor.
19
2. Asigurarea siguranţei locuitorilor, turiştilor şi a pietonilor (trecătorilor) prin consolidarea
clădirilor care au devenit un pericol public, aflate în situaţie avansată de degradare, pre-
colaps şi colaps şi unde riscul este iminent dacă nu se intervine urgent pentru consolidare
(părţi de faţadă şi ornamente căzute - vezi linkurile la articolele din presa locală de la pagina
4 din acest fişier).
3. Reabilitarea clădirilor care nu respectă regulile de siguranţă la cutremur ş i incendiu, care
sunt nesigure pentru proprietarii lor, pentru chiriaşi, pentru clienţii firmelor ce funcţionează
în ele, pentru cetăţenii ce vin la instituţiile care au sediul în acea locaţie, în lumina legislaţiei
înăsprite după incendiul de la clubul Colectiv.
4. Reducerea tensiunilor sociale prin îmbunătăţirea calitativă a condiţiilor de trai şi de locuit,
a calităţii vieţii locuitorilor.
5. Dezvoltarea durabilă şi reducerea impactului negativ asupra mediului şi vieţii generat de
clădirile părăsite, abandonate, degradate. Există o legătură directă între sănătatea publică,
nivelul de stres al locuitorilor, nivelul ritmului (pulsului) cardiac, starea patrimoniului
construit şi calitatea vietii. Investiţia în patrimoniu le redă oamenilor plăcerea de a trăi în
oraşul lor.
6. Punerea în valoare a patrimoniului ajută la regenerarea urbană şi revitalizarea economică a
economiei locale a Sibiului, Braşovului şi Sighişoarei în calitatea lor de poli culturali.
Patrimoniul construit contribuie direct la dezvoltarea turistică şi culturală (industrii creative,
arte, meşteşuguri tradiţionale), la crearea de străzi comerciale în zonele centrale, la creşterea
industriei de agrement pentru petrecerea timpului liber şi HoReCa (cazare, restaurante), la
diversificarea ofertei turistice şi culturale a oraşelor, la crearea de centre regionale de
evenimente şi conferinţe.
7. Reabilitarea prudentă a clădirilor pentru a le lăsa moştenire în stare bună generaţiilor
viitoare.
8. Eficientizarea energetică a clădirilor reabilitate reduce pierderile şi consumul de energie
(reabilitări verzi de clădiri care ţin cont de dezvoltarea durabilă după standardele de
certificare LEED (Leadership in Energy and Environmental Design) şi NZEBR (Near Zero
Energy Building Rehabilitation), case pasive energetic, cu un consum energetic zero sau
extrem de redus, ventilaţie controlată cu recuperare de căldură, izolarea termică a clădirilor,
izolarea clădirilor împotriva infiltrării apei).
9. Relansarea investiţiilor şi contribuţia la dezvoltarea pieţei de lucrări de construcţii,
industriei de materiale de construcţii, pieţei de formare profesională prin calificarea în
intervenţii de patrimoniu a meseriaşilor şi angajaţilor din firmele de construcţii (pieţe
distincte de nişă).
10. Creşterea angajamentului şi coeziunii sociale, implicarea locuitorilor din aceste
condominii în viaţa cetăţii, în spiritul democraţiei participative prin asociaţiile de proprietari,
20
asociaţiile civice stradale, vecinătăţi şi consiliile consultative de cartier la stabilirea viitorului
cartierului lor.
VII. Repartizarea rolurilor pentru organizarea campaniei de advocacy
■ Secretariatul şi logistica coaliţiei informale de advocacy va fi asigurat de: ...........................
■ Comunicarea internă şi externă a coaliţiei informale de advocacy va fi asigurată de: ............
■ Activitatea de fundraising (atragerea de finanţări, donaţii şi sponsorizări) a coaliţiei
informale de advocacy va fi asigurată de: .................................................................................
■ Activitatea de advocacy direct şi negociere (lobby) a coaliţiei informale de advocacy va fi
asigurată de: ........................................................................... ...................................................
■ Responsabilul cu mobilizarea membrilor şi voluntarilor va fi: ..............................................
■ Responsabilul cu gestionarea bugetului campaniei de advocacy (managerul financiar) va fi:
................................................................................................................................ ...................
■ Responsabilul de încheierea şi derularea de parteneriate comunitare şi instituţionale va fi:
............................................................................................................................................. ......
[De completat cu nume + prenume persoane şi nume organizaţii / instituţii, după consultarea
membrilor TransylvaNet şi / sau membrilor coaliţiei informale de advocacy constituite cu
ocazia evenimentului final al proiectului]
VIII. Elaborarea structurii de decizie şi conducere participativă
■ Leadership-ul coaliţiei informale de advocacy va fi asigurat de: ...........................................
■ Managerul campaniei de advocacy va fi: ..............................................................................
IX. Crearea grupului de lucru operaţional
[De completat componenţa propusă: nume + prenume persoane şi nume organizaţii / instituţii]
Întocmit:
Mircea Mitruţiu,
expert advocacy