TransylvaNet

Consolidarea societăţii civile pentru dezvoltare prin promovarea patrimoniului

1

Proiect finanţat prin granturile SEE 2009-2014, în cadrul Fondului ONG în România

Pentru informaţii oficiale despre granturile SEE şi norvegiene accesaţi

www.eeagrants.org

Strategia campaniei de advocacy a reţelei TransylvaNet

I. Analiza SWOT

Puncte tari:

1. Formalizarea reţelei de peste 20 de organizaţii culturale de patrimoniu din judeţele Braşov,

Sibiu şi Mureş, "TransylvaNet - Federaţia pentru Patrimoniul Transilvănean", cu scopul de a

identifica soluţii viabile de protejare şi valorificare durabilă a patrimoniului cultural

transilvănean.

2. Abordarea participativă de tip "grassroots" (la firul ierbii) a campaniei de advocacy prin

mecanisme bottom-up (de jos în sus) astfel încât problemele cetăţenilor (proprietarilor de

case tradiţionale şi clădiri istorice de patrimoniu), colectate direct de la sursă, să se

regăsească ulterior în legislaţie. Problemele cetăţenilor au fost identificate prin sondarea

opiniei locuitorilor din 19 comunităţi urbane şi rurale unde au fost organizate: întâlniri ale

partenerilor proiectului "TransylvaNet - Consolidarea societăţii civile pentru dezvoltare prin

promovarea patrimoniului" cu 716 proprietari de case tradiţionale, colectarea preocupărilor şi

feedback-ului (părerilor) acestora, plus trei dezbateri publice comunitare în Braşov, Sibiu şi

Sighişoara la care au participat peste 123 de cetăţeni şi reprezentanţi ai autorităţilor publice

locale, instituţiilor publice şi organizaţiilor societăţii civile şi la care au fost colectate 54

depoziţii scrise şi verbale pe tema viitoarei campanii de advocacy.

3. Crearea grupului de lucru pe teme legislative al federaţiei TransylvaNet , pentru a avea o

voce comună în relaţiile cu administraţia publică locală, regională şi naţională şi pentru

desfăşurarea de intervenţii legislative comune.

4. Invitarea a doi membri TransylvaNet - Caroline Fernolend şi Eugen Vaida - să ia parte în

calitate de membri la lucrările grupului de lucru consultativ privind Platforma Cultura Vie şi

ale comisiei pentru elaborarea Codului Patrimoniului Cultural Naţional de la Ministerul

Culturii, unde pot promova amendamentele legislative ale TransylvaNet pe domeniul

patrimoniului cultural construit din interiorul mecanismelor de lucru consultative ale

sistemului public.

5. Experienţa de peste 15 ani (2000-2015) în domeniul reabilitării de clădiri monumente

istorice în centre, zone şi cartiere istorice deţinută de fundaţia Heritas în calitate de

succesoare a Proiectului de cooperare româno-german "Reabilitarea centrului istoric

Sibiu / Hermannstadt" derulat de Societatea Germană pentru Cooperare Tehnică (GTZ) şi

Primăria Municipiului Sibiu. De asemenea, GTZ a derulat în perioada 2006-2010 un

parteneriat similar cu Primăria Municipiului Timişoara privind proiectul de cooperare

2

româno-german "Reabilitarea prudentă şi revitalizarea economică a cartierelor istorice din

Timişoara". Know-how-ul de specialitate acumulat prin cele două proiecte de cooperare

româno-germană se referă inclusiv la sectorul de restaurare şi reabilitare urbană a centrelor şi

cartierelor istorice, fiind util în documentarea studiilor de caz aferente elaborării

documentului de poziţie şi prin lecţiile învăţate din experienţa acestor 15 ani de colaborare cu

autorităţile publice locale şi cu proprietarii privaţi de imobile din Sibiu şi Timişoara .

6. Fundaţia Heritas este partener al Primăriei Municipiului Sibiu în elaborarea Strategiei

Integrate de Dezvoltare Urbană Durabilă a municipiului Sibiu 2015-2023 şi poate propune

proiecte în domeniul patrimoniului construit pentru susţinerea financiară a proprietarilor de

drept privat ai clădirilor monument istoric de patrimoniu de la bugetul local şi din finanţările

europene atrase pe Programul Operaţional Regional.

Puncte slabe:

1. Capacitatea internă redusă de advocacy a reţelei TransylvaNet, în special a grupului de

lucru pe teme legislative, fapt ce generează dificultăţi în identificarea la timp a proceselor

relevante de consultare şi dezbatere publică iniţiate de autorităţile publice, în monitorizarea

pocesului legislativ şi urmărirea atentă a traseului legislativ al proiectelor de reglementări şi

propunerilor de politici publice din domeniul patrimoniului.

2. Lipsa de surse de finanţare atrase pentru achiziţionarea în continuare de servicii de

expertiză externă în fundamentarea, pregătirea şi derularea de campanii de advocacy.

3. Capacitatea internă limitată de implementare integrală şi la timp a planului de acţiuni

propus pentru punerea în operă a strategiei de campanie de advocacy a reţelei TransylvaNet.

4. Controlul mai dificil asupra circulaţiei interne şi externe a informaţiilor şi luarea mai

greoaie a deciziilor datorită creşterii numărului stakeholderilor ce trebuie consultaţi pentru a

asigura ownership-ul (proprietatea) asupra soluţiilor adoptate de coaliţia informală de

advocacy.

5. Capacitatea limitată de mobilizare pentru a asigura implicarea stakeholderilor (membrilor

TransylvaNet, actorilor interesaţi, susţinătorilor pasivi şi activi) în comunicarea politică pe

perioada campaniilor electorale locală şi parlamentară din anul 2016, datorită neîncrederii în

clasa politică, ceea ce ar scădea reprezentativitatea grupului de interese în ochii candidaţilor.

6. Lipsa de ownership şi feedback rapid, în termen util, din partea membrilor Consiliului

Director şi membrilor grupului de lucru pe teme legislative al TransylvaNet asupra draftului

agendei legislative de priorităţi, documentului de poziţie, strategiei de campanie şi planului de

acţiune propuse de expertul de advocacy.

7. Neasumarea de către organizaţiile membre TransylvaNet a rolului de advocacy direct (lobby)

în relaţia cu autorităţile publice locale şi centrale.

3

Oportunităţi:

1. Redactarea şi dezbaterea în această perioadă a proiectului Codului Patrimoniului Cultural

Naţional de către Ministerul Culturii până la finele lunii iulie 2016.

2. Propunerea de finanţare anuală a patrimoniului cu 0,2% din PIB, dacă va fi asumată de

toate partidele politice parlamentare prin semnarea Pactului Naţional pentru Patrimoniu

propus Preşedinţiei de către Ministerul Culturii.

3. Fereastra de oportunitate 2016-2019 creată de aniversarea de către România a centenarului

Marii Uniri (2018) şi de asumarea Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene de către ţara

noastră (iulie-decembrie 2019), în condiţiile în care patrimoniul este principalul element de

identitate naţională nonregenerabilă ce poate fi lăsat moştenire viitoarelor generaţii.

4. Anul în curs (2016) este an electoral, cu alegeri locale şi parlamentare, în care sporeşte

sensibilitatea şi aplecarea clasei politice asupra problemelor de patrimoniu.

5. Patrimoniul cultural este definit ca o prioritate în Programul de guvernare al guvernului

Cioloş şi în Planul Strategic Instituţional al Ministerului Culturii pe anul 2016.

6. Patrimoniul cultural este considerat un obiectiv de securitate naţională în Ghidul Strategiei

Naţionale de Apărare a Ţării pentru perioada 2015-2019.

7. Finanţarea restaurării obiectivelor de patrimoniu cultural local din mediul urban este

posibilă prin Programul Operaţional Regional (POR) 2014-2020 - axele prioritare 4 şi 5.

8. Conjunctura propice pentru atragerea băncilor pentru locuinţe într-un mecanism de

finanţare public-privat a renovării clădirilor istorice de patrimoniu din Braşov, Sibiu şi

Sighişoara.

9. Posibilitatea (probabilitatea) ridicată ca un oraş din vestul ţării, rămas pe lista scurtă de

candidaţi (Timişoara, Cluj Napoca sau Baia Mare), să devină Capitală Europeană a Culturii în

2021, crescând interesul turiştilor străini pentru vizitarea oraşelor din regiune în 2021 şi al

autorităţilor publice locale din Transilvania de a investi în patrimoniul local cultural . Trei din

patru oraşe candidate rămase pe lista scurtă sunt din Transilvania şi Banat, al patrulea fiind

capitala ţării, Bucureştiul. De asemenea, Braşovul a fost oraş candidat pe lista lungă, la fel ca

Aradul, Alba Iulia, Sfântu Gheorghe sau Târgu Mureş. Astfel, 8 din 14 oraşe candidate de pe

lista lungă (58%) şi 3 din 4 oraşe candidate de pe lista scurtă (75%) sunt din Transilvania şi

Banat. Desemnarea formală a oraşului câştigător se va face până la finele anului 2016 , iar

organizarea selecţiei finale va avea loc în septembrie 2016 şi va fi realizată tot de către

Ministerul Culturii, care este implicat şi în susţinerea Codului Patrimoniului Cultural

Naţional şi Pactului Naţional pentru Patrimoniu.

10. Apariţia a numeroase grupuri de interese locale şi naţionale din societatea civilă cu

preocupări similare în domeniul protejării, conservării şi valorificării patrimoniului cultural

construit cu care se poate construi o coaliţie informală de susţinere a campaniei de advocacy

(Coaliţia de Urbanism, Fundaţia pentru Protejarea Monumentelor Istorice din Bihor, Asociaţia

4

Română a Tinerilor Arhitecţi, Fundaţia Baia Mare 2021, Planwerk Cluj, Urban Survey Timişoara,

Asociaţia Culturală Pro Transilvania, Fundaţia Culturală şi de Caritate pentru Protecţia

Patrimoniului Cultural Naţional Carpatica, Fundaţia Europeană pentru Cultură Urbană,

semnatarii Actului pentru Patrimoniu, membrii grupului de lucru Platforma pentru Cultura Vie,

membrii Comisiei consultative pentru redactarea Codului Patrimoniului Cultural Naţional).

11. Noul Cod Fiscal generează venituri proprii suplimentare la bugetele locale care ar putea fi

direcţionate spre renovarea clădirilor istorice de patrimoniu începând cu rectificarea bugetelor

locale aprobate pe 2016 sau cu bugetele locale pe 2017.

12. Sensibilitatea ridicată a presei locale la subiecte şi teme de dezbatere privind degradarea

patrimoniului istoric construit din Sibiu, Braşov şi Sighişoara. Exemple:

http://www.bbc.co.uk/romanian/news/story/2008/03/printable/080325_arena_patrimoniu_sibiu.shtml

http://www.observatorulurban.ro/razvan-pop-statul-nu-are-o-directie-definita-si-clara-privind-salvarea-

patrimoniului-national-2.html

http://www.mediafax.ro/social/reportaj-majoritatea-cladirilor-din-centrul-istoric-al-sibiului-sunt-in-stare-

avansata-de-degradare-foto-8897055

http://www.tribuna.ro/stiri/eveniment/6-000-lei-pentru-o-constructie-ilegala-si-7-amenzi-pentru-fatade-

neingrijite-115010.html

http://www.turnulsfatului.ro/2016/03/14/legea-saracia-si-indiferenta-darama-ce-n-a-reusit-timpul-in-500-

de-ani/

http://www.turnulsfatului.ro/2016/03/01/54344/

http://www.turnulsfatului.ro/2016/02/28/la-mielu-alb-si-prezentul-negru-camere-pe-booking-cu-o-fatada-

jalnica/

http://www.turnulsfatului.ro/2016/02/28/mitul-sasului-calculat-cade-zid-cu-zid/

http://www.turnulsfatului.ro/2016/02/28/orasul-nepasarii/

http://jurnalul.ro/bani-afaceri/constructii-proprietari/o-cladire-de-patrimoniu-din-trei-abandonata-

695992.html

Ameninţări:

1. Bugetul insuficient alocat pentru cultură şi patrimoniu la nivel central şi local (surse

limitate de finanţare publică care nu acoperă nevoia de investiţii şi costurile ridicate de

întocmire a documentaţiei tehnice, avizare, autorizare, reabilitare şi renovare a clădirilor de

patrimoniu).

2. Datorită presiunilor crescânde pe depăşirea deficitului bugetar, nu există perspectiva unor

creşteri semnificative ale transferurilor de la bugetul central către bugetele locale în 2016 şi 2017

şi nici perspectiva transferurilor de noi surse locale de venit (din actualul nomenclator de taxe şi

impozite) cuprinse în Codul Fiscal.

3. Absenţa unui mecanism de finanţare public-privat legal şi funcţional, testat la nivel local.

4. Lipsa de voinţă politică şi administrativă a autorităţilor publice locale de a trata

patrimoniul cultural construit ca o prioritate pentru dezvoltarea urbană integrată a localităţilor

şi ca o investiţie de interes public local, reflectată în politica bugetară locală actuală care nu

5

susţine prioritar reabilitarea şi renovarea patrimoniului prin stimulente financiare, fiscale şi

prin reducerea poverii birocratice.

5. Numeroasele carenţe şi necorelări din legislaţia actuală care nu permit aplicarea facilă şi

eficientă a legii în vederea protejării şi punerii în valoare a patrimoniului cultural.

6. Lipsa unei baze legale clare, unitare, lipsite de echivoc, care să permită şi să susţină

alocarea de fonduri nerambursabile şi rambursabile de la bugetele locale şi centrale pentru

proprietarii privaţi de clădiri monument istoric sau situate în arii protejate care doresc să

investească în reabilitarea, consolidarea, conservarea şi repararea imobilelor.

7. Diminuarea coeziunii economice şi sociale între locuitorii comunităţii şi refuzul asumării

responsabilităţii colective şi partajate pentru protejarea identităţii culturale şi stoparea

degradării patrimoniului cultural local construit.

8. Problemele sociale şi financiare cu care se confruntă o mare parte dintre proprietarii actuali

ai clădirilor istorice de patrimoniu.

9. Lipsa de informare privind drepturile şi obligaţiile proprietarilor, lipsa unei viziuni comune

a proprietarilor fiecărui imobil asupra abordării renovării şi listei intervenţiilor prioritare

necesare în clădirile multifamiliale, care nu au un proprietar unic, educaţia estetică şi

culturală precară a unei părţi a proprietarilor de clădiri.

10. Concurenţa acerbă a mall-urilor situate în afara perimetrului istoric protejat şi presiunea

exercitată asupra rentabilităţii activităţilor comerciale din centrele oraşelor şi din cartierele

istorice care sunt impozitate suplimentar datorită situării lor în zona I de taxare.

11. Dificultăţile în obţinerea acordului unanim notarial al proprietarilor pentru demararea

renovării şi reabilitării imobilelor.

12. Diminuarea ofertei de servicii calificate din partea meseriaşilor specializaţi şi a firmelor

de construcţie specializate pe lucrări de patrimoniu datorită emigrării acestora sau

specializării pe alte nişe, mai profitabile ale pieţei de construcţii rezidenţiale, în condiţiile

unei cereri inconstante şi fluctuante de lucrări de renovare a clădirilor de patrimoniu, ceea ce

reduce substanţial capacitatea de a deschide simultan mai multe şantiere de renovare , chiar şi

în cazul existenţei finanţărilor publice şi private.

13. Proprietarii cu probleme sociale şi financiare nu ar dispune de venituri proprii suficiente

pentru a fi eligibili la creditare din partea băncilor pentru locuinţe.

14. Modul defectuos de lucru al organismelor consultative culturale în relaţia cu societatea

civilă şi răspunsul formal al autorităţilor publice la cererile de informaţii adresate.

15. Riscul de respingere a amendamentelor legislative propuse de TransylvaNet în consiliile

locale, în guvern, în comisiile parlamentare de specialitate sesizate pentru raport şi avize

asupra propunerilor legislative vizate de campania de advocacy.

6

16. Riscul de preluare denaturată, trunchiată sau incompletă a mesajelor cheie în mass-media

şi în social media datorită insuficientei testări prealabile pe un grup-ţintă de jurnalişti şi

influenceri.

17. Neluarea în considerare de către autorităţile publice locale din Braşov, Sibiu şi Sighişoara şi

de către autorităţile publice centrale a concluziilor şi recomandărilor cuprinse în rapoartele

sinteză ale audierilor publice şi în documentul de poziţie al campaniei de advocacy.

II. Analiza factorilor externi

Elemente favorabile de context (conjunctură):

1. În preajma centenarului Marii Uniri (2018) şi a asumării pentru prima dată a Preşedinţiei

Consiliului Uniunii Europene de către ţara noastră (iulie-decembrie 2019) se creează o

fereastră de oportunitate pentru un angajament instituţional şi pentru mesaje favorabile

patrimoniului cultural ca resursă şi element de identitate naţională non-regenerabilă. Drept

exemplificare, în discursul susţinut de preşedintele Klaus Iohannis, fost primar al Sibiului, la

Academia Română, cu ocazia Zilei Naţionale a Culturii , în 15 ianuarie 2016, se precizează:

"Cred că, în preajma centenarului Marii Uniri şi a asumării pentru prima dată a Preşedinţiei

Consiliului European de către ţara noastră, avem datoria să ne ocupăm de patrimoniu şi mai

ales de oamenii care servesc şi reprezintă moştenirea culturală. Nu întâmplător, promovarea

identităţii naţionale, inclusiv prin prezervarea şi valorificarea patrimoniului cultural, se

numără chiar printre obiectivele noastre de securitate naţională. Consider că sunt întrunite

toate premisele şi oportunităţile pentru a genera, în orizontul anilor 2018-2019, un

angajament instituţional de a face o adevărată cauză naţională din promovarea creaţiei

contemporane, din protejarea şi transmiterea către noile generaţii a patrimoniului cultural ."

2. Anul acesta (2016) este un an politic electoral, marcat de alegeri locale şi parlamentare, cu

o sensibilitate şi predispoziţie mai ridicată a decidenţilor politici şi candidaţilor către

interesele organizaţiilor active din societatea civilă, către agenda civică şi agenda

cetăţeanului, cu o deschidere mai mare pentru participarea la evenimentele organizate de

grupurile de interese şi pentru preluarea de iniţiative legislative şi de amendamente venite din

partea acestora.

3. Patrimoniul cultural este prezent ca prioritate la capitolul "Cultură" din programul de

guvernare al guvernului Cioloş şi ca obiectiv de securitate naţională în Ghidul Strategiei

Naţionale de Apărare a Ţării pentru perioada 2015-2019. Drept consecinţă, crearea unei baze

legale clare şi lipsite de echivoc şi alocarea constantă de resurse de finanţare publice a

patrimoniului de la bugetul de stat ar trebui să fie sprijinite de preşedinţie şi de guvern.

4. În ultimul timp, băncile pentru locuinţe se află sub presiunea Curţii de Conturi pentru că au

atras resurse semnificative de economisire de pe piaţă, au încasat pentru ele în numele

7

deponenţilor prime de la stat, însă doar o parte neglijabilă din fondurile atrase (2-5% din total) a

ajuns să fie investită sub forma de credite în dezvoltarea pieţei de construcţii şi imobiliare, deşi

oferă dobânzi favorabile la creditare. Ca atare, băncile pentru locuinţe sunt acuzate că nu

contribuie la îndeplinirea obiectivului programului guvernamental subvenţionat de Ministerul

Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice (MDRAP) de a dezvolta sectorul locativ prin

îmbunătăţirea condiţiilor de locuit. Este o conjunctură propice pentru a atrage băncile pentru

locuinţe într-o schemă de finanţare public-privată avantajoasă, în parteneriat cu autorităţile

publice locale şi cu proprietarii clădirilor monument istoric de patrimoniu sau din aria protejată

de arhitectură din Sibiu, Braşov şi Sighişoara ca soluţie alternativă de finanţare.

5. Atitudinea declarativă a guvernanţilor de deschidere spre transparenţă decizională,

informare publică şi consultare a societăţii civile, concretizată în cooptarea membrilor

TransylvaNet în grupurile de lucru consultative ale Ministerului Culturii, postură din care pot

amenda din interiorul sistemului cultural proiectul Codului Patrimoniului Cultural Naţional.

6. Ghidurile Programului Operaţional Regional 2014-2020 pe axele prioritare care privesc

patrimoniul (Axa prioritară 4: Sprijinirea dezvoltării urbane durabile şi Axa prioritară 5:

Îmbunătăţirea mediului urban şi conservarea, protecţia şi valorificarea durabilă a

patrimoniului cultural) se află încă în fază de consultare publică, putând fi amendate şi

completate pentru a cuprinde finanţarea reabilitării clădirilor de patrimoniu local cu

proprietari de drept privat. De asemenea, pot fi propuse proiecte în acest sens pentru a fi

incluse în Strategiile Integrate de Dezvoltare Urbană Durabilă a municipiilor Sibiu şi Braşov

care vor sta la baza finanţărilor prin Programul Operaţional Regional.

7. Crearea de resurse bugetare suplimentare la bugetele locale din venituri proprii, generate de

noul Cod Fiscal şi de normele sale de aplicare, începând cu 1 ianuarie 2016, prin schimbarea

sistemului de impozitare a proprietăţilor persoanelor fizice (Titlul IX: Impozite şi taxe locale

din codul fiscal) ce pot fi direcţionate prin bugetele locale spre (co)finanţarea reabilitării şi

consolidării clădirilor de patrimoniu.

8. Posibilitatea (probabilitatea) ridicată ca un oraş din vestul ţării, rămas pe lista scurtă de

candidaţi (Timişoara, Cluj Napoca sau Baia Mare), să devină Capitală Europeană a Culturii în

2021, crescând interesul turiştilor străini pentru vizitarea oraşelor din regiune în 2021 şi al

autorităţilor publice locale din Transilvania de a investi în patrimoniul local cultural. Trei din

patru oraşe candidate rămase pe lista scurtă sunt din Transilvania şi Banat, al patrulea fiind

capitala ţării, Bucureşti. De asemenea, Braşovul a fost oraş candidat pe lista lungă, la fel ca

Aradul, Alba Iulia, Sfântu Gheorghe sau Târgu Mureş. Astfel, 8 din 14 oraşe candidate de pe

lista lungă (58%) şi 3 din 4 oraşe candidate de pe lista scurtă (75%) sunt din Transilvania şi

Banat. Desemnarea formală a oraşului câştigător se va face până la finele anului 2016, iar

organizarea selecţiei finale va avea loc în septembrie 2016 şi va fi realizată tot de către

Ministerul Culturii, care e implicat şi în susţinerea Codului Patrimoniului Cultural Naţional şi

Pactului Naţional pentru Patrimoniu.

8

9. Apariţia a numeroase grupuri de interese locale şi naţionale din societatea civilă cu

preocupări similare în domeniul protejării, conservării şi valorificării patrimoniu lui cultural

construit cu care s-ar putea construi o coaliţie informală de susţinere a campaniei de advocacy

(Coaliţia de Urbanism, Fundaţia pentru Protejarea Monumentelor Istorice din Bihor, Asociaţia

Română a Tinerilor Arhitecţi, Fundaţia Baia Mare 2021, Planwerk Cluj, Urban Survey Timişoara,

Asociaţia Culturală Pro Transilvania, Fundaţia Culturală şi de Caritate pentru Protecţia

Patrimoniului Cultural Naţional Carpatica, Fundaţia Europeană pentru Cultură Urbană,

semnatarii Actului pentru Patrimoniu, membrii grupului de lucru Platforma pentru Cultura Vie,

membrii Comisiei consultative pentru redactarea Codului Patrimoniului Cultural Naţional).

Elemente defavorizante (nefavorabile) de context (conjunctură):

1. Bugetul total insuficient alocat pentru cultură şi patrimoniu (0,1% din PIB), în contextul

unui număr mare de şantiere deschise pentru renovarea monumentelor istorice care nu pot fi

finanţate. Soluţia poate veni doar din susţinerea de către toate partidele parlamentare a unui

Pact Naţional pentru Patrimoniu negociat de preşedinţia României cu alocarea de la bugetul

de stat, indiferent de partidul sau coaliţia care va veni la guvernare, a 0,2% din PIB doar

pentru acest sector, dublu faţă de suma actuală alocată susţinerii întregului domeniu cultural-

artistic. Obiectivul este însă dificil de îndeplinit datorită presiunilor constante asupra depăşirii

ţintei de deficit bugetar agreate prin creşterea cheltuielilor bugetare cu salariile angajaţilor

bugetari în paralel cu relaxarea fiscală.

2. Tratarea formală de către autorităţile publice centrale şi locale a cererilor de informaţii

publice, doar prin bifarea răspunsului în termenul legal la solicitările adresate de societatea

civilă, fără a adresa pe fond problema ridicată şi fără a furniza informaţia solicitată.

3. Presiunea ridicată exercitată asupra capacităţii interne reduse de advocacy a TransylvaNet

datorită calendarului bogat de acţiuni legislative care privesc patrimoniul derulate în paralel

în anul 2016 (discutarea la Ministerul Culturii şi apoi în guvern a proiectului Codului

Patrimoniului Cultural Naţional, numeroasele propuneri legislative aflate pe traseul legislativ

în parlament, de amendare a Codului Fiscal şi a legislaţiei în domeniul patrimoniului).

4. Noul Cod Fiscal lasă la latitudinea autorităţilor publice locale decizia de a impozita sau nu

clădirile monument istoric din ansamblurile şi siturile istorice şi de a supraimpozita sau nu

clădirile istorice de patrimoniu abandonate sau lăsate în paragină de proprietarii lor,

indiferent de cauză (rea-voinţă, dezinteres sau probleme financiare cu care se confruntă) .

5. Braşovul nu a intrat pe lista scurtă a oraşelor româneşti candidate la titlul de Capitală

Culturală Europeană 2021, însă autoritatea publică locală ar trebui presată de organizaţiile

societăţii civile şi de asociaţiile civice de cartier ale proprietarilor să îşi respecte angajamentele

luate prin propria strategie culturală pe termen lung "Creştem prin cultură", de a dezvolta

programe de restaurare şi conservare a patrimoniului istoric în perioada 2015-2021, inclusiv prin

9

reabilitarea de clădiri înscrise pe lista monumentelor istorice în valoare de 3.500.000 euro între

2016 şi 2020.

6. În următorii doi ani (2016 şi 2017), conform declaraţiilor premierului Cioloş făcute pe tema

reformei administraţiei publice locale la 22 februarie 2016, cu ocazia celei de-a XIX-a sesiuni a

Adunării Generale a Asociaţiei Comunelor din România, nu există perspectiva unor creşteri

semnificative ale transferurilor de la bugetul central şi nici perspectiva transferului de noi surse

de venit (din actualul nomenclator de taxe şi impozite) cuprinse în Codul Fiscal. Presiunea asupra

deficitului bugetar generată de relaxarea fiscală nu permite acest lucru. Premierul a propus însă,

cu aceeaşi ocazie, trei soluţii: regândirea sistemului de impozite şi taxe locale, mai ales a

impozitului pe proprietate, prin trecerea la un sistem de impozitare bazat pe valoarea de piaţă a

imobilelor, ci nu pe baza amplasării lor geografice; creşterea eficienţei în cheltuirea banului

public prin concentrarea pe priorităţile adevărate ale comunităţilor locale şi pe reducerea

preţurilor umflate plătite pentru achiziţionarea a diverse bunuri şi servicii pentru cheltuielile

curente; mai buna integrare pe domenii a programelor de investiţii cu finanţare europeană şi a

celor cu finanţare naţională.

III. Analiza părţilor implicate (susţinători, neutri, oponenţi)

Strategia de abordare a actorilor interesaţi şi afectaţi (stakeholderilor) presupune

transformarea oponenţilor activi în oponenţi pasivi, a oponenţilor pasivi în neutri, a neutrilor

în susţinători pasivi şi a susţinătorilor pasivi în susţinători activi, implicaţi personal în coaliţia

informală de advocacy şi în succesul acţiunilor planificate a fi derulate pe parcursul

campaniei de advocacy. Demersul presupune adresarea directă, la evenimente şi prin mass-

media sau social media de mesaje şi argumente raţionale şi emoţionale persuasive, extrase din

documentul de poziţie, către actorii interesaţi şi afectaţi pe care dorim să îi influenţăm şi

cărora dorim să le schimbăm perspectiva asupra problemei abordate prin campania de

advocacy.

Inventarierea actorilor interesaţi şi afectaţi (stakeholderilor):

■ Primarii în funcţie din Braşov, Sibiu şi Sighişoara.

■ Candidaţii cu şanse reale la alegerile pentru funcţia de primar din anul 2016 din Braşov, Sibiu

şi Sighişoara.

■ Viceprimarii de resort, responsabili de direcţiile: Amenajarea Teritoriului şi Urbanism,

Dezvoltare Durabilă; Fiscală; Economică din primăriile Braşov, Sibiu şi Sighişoara.

■ Directorii Direcţiilor Amenajarea Teritoriului şi Urbanism, Dezvoltare Durabilă - Biroul

Patrimoniu din primăriile Braşov, Sibiu şi Sighişoara.

■ Arhitecţii şefi din Braşov, Sibiu şi Sighişoara.

10

■ Directorii Direcţiei Fiscale Locale din primăriile Braşov, Sibiu şi Sighişoara.

■ Directorii Direcţiei Economice - Serviciul / Biroul Buget din primăriile Braşov, Sibiu şi

Sighişoara.

■ Preşedinţii Comisiilor Economice, Buget, Finanţe din consiliile locale Braşov, Sibiu şi

Sighişoara.

■ Preşedinţii Comisiilor de Urbanism, Lucrări Publice, Amenajarea Teritoriului, Conservarea

Monumentelor Istorice şi de Arhitectură din consiliile locale Braşov, Sibiu şi Sighişoara.

■ Consilierii locali şi judeţeni, membri ai comisiilor: Economică, Buget, Finanţe; Urbanism,

Lucrări Publice, Amenajarea Teritoriului, Conservarea Monumentelor Istorice şi de

Arhitectură.

■ Parlamentarii care au iniţiat propuneri legislative de interes pentru domeniul patrimoniului.

■ Asociaţiile civice de cartier.

■ Asociaţii ale proprietarilor de imobile din zona protejată.

■ Asociaţii ale întreprinzătorilor din comerţ (proprietari de magazine) cu sediul în imobilele din

zona protejată.

■ Asociaţii ale întreprinzătorilor din turism (proprietari de hoteluri, pensiuni, restaurante,

cluburi, agenţii) cu sediul în imobilele din zona protejată.

■ Organizaţiile şi grupurile civice de protecţie a patrimoniului (Coaliţia de Urbanism, Fundaţia

pentru Protejarea Monumentelor Istorice din Bihor, Asociaţia Română a Tinerilor Arhitecţi,

Fundaţia Baia Mare 2021, Planwerk Cluj, Urban Survey Timişoara, Asociaţia Culturală Pro

Transilvania, Fundaţia Culturală şi de Caritate pentru Protecţia Patrimoniului Cultural Naţional

Carpatica, Fundaţia Europeană pentru Cultură Urbană).

■ Semnatarii Actului pentru Patrimoniu.

■ Membrii grupului de lucru Platforma pentru Cultura Vie.

■ Membrii Comisiei consultative pentru redactarea Codului Patrimoniului Cultural Naţional de la

Ministerul Culturii.

■ Băncile pentru locuinţe (BCR BpL, Raiffeisen BpL).

■ Directorul Inspectoratului de Stat în Construcţii.

■ Directorii Direcţiilor Judeţene de Cultură şi Patrimoniu Braşov, Sibiu, Mureş.

■ Decanii facultăţilor de construcţii şi arhitectură.

■ Directorii ISU.

■ Reprezentanţi ai Poliţiei Locale.

■ Reprezentanţi ai Ministerului Culturii (ministrul culturii, consilierii ministrului pentru

probleme de patrimoniu).

11

■ Reprezentanţi ai Ministerului pentru Consultare Publică şi Dialog Civic (MCPDC) .

■ Reprezentanţi ai Ministerului Dezvoltării Regionale şi Amenajarii Teritoriului.

■ Reprezentanţi ai Ministerului Finanţelor Publice, Consiliului Fiscal şi Curţii de Conturi.

■ Uniunea Naţională a Restauratorilor de Monumente Istorice din România.

■ Asociaţia Restauratorilor de Monumente Istorice din Transilvania.

■ Uniunea Arhitecţilor din România.

■ Ordinul Arhitecţilor din România.

■ Registrul Urbaniştilor din România.

■ Cultele religioase care deţin proprietăţi imobiliare în zona protejată de arhitectură.

■ Firmele de construcţii şi meseriaşii care s-ar putea specializa sau sunt specializaţi pe lucrări de

renovare şi consolidare a patrimoniului cultural construit.

■ Jurnalişti, bloggeri, moderatori de radio şi televiziune din presa locală.

■ Proprietarii de apartamente din cartierele de blocuri din Braşov, Sibiu şi Sighişoara.

■ Proprietarii de case din zona centrală din Braşov, Sibiu şi Sighişoara, care nu sunt clădiri

monument istoric sau de patrimoniu.

■ Proprietarii de case situate în afara ariei protejate de arhitectură, în alte cartiere decât cele

centrale şi istorice.

■ Grupurile de interese care solicită finanţare de la bugetul local pentru alte tipuri de interese

decât patrimoniul: activităţi culturale, artistice, sportive şi de tineret şi care concurează cu cei

reprezentaţi de TransylvaNet pentru resursele (limitate) de la bugetul local acordate pentru

susţinerea diverselor activităţi ale societăţii civile.

■ Proprietarii persoane fizice ai clădirilor monument istoric sau din zona protejată de

arhitectură care sunt conştiincioşi şi vor să investească în renovarea clădirilor dacă se bucură de

sprijin din partea autorităţilor pentru reducerea birocraţiei şi de stimulente (ajutoare) financiare

şi fiscale.

■ Proprietarii persoane fizice ai clădirilor monument istoric sau din zona protejată de

arhitectură care sunt cazuri sociale sau au probleme financiare, nu sunt eligibi li pentru credite

rambursabile şi nu dispun de venituri suficiente pentru a investi în renovarea clădirilor în care

locuiesc.

■ Proprietarii persoane fizice ai clădirilor monument istoric sau din zona protejată de

arhitectură care, din rea-voinţă, dezinteres, lipsă de educaţie estetică şi culturală, lipsă de

informare asupra obligaţiilor lor, neglijenţă sau nepăsare, îşi abandonează cu bună ştiinţă

clădirile de patrimoniu pentru a se degrada şi nu îşi dau acordul notarial vecinilor pentru

renovarea clădirilor.

12

■ Proprietarii persoane juridice de drept privat ai clădirilor monument istoric sau din zona

protejată de arhitectură.

■ Chiriaşii primăriei care nu şi-au cumpărat încă locuinţele şi eventual sunt în litigiu cu foştii

proprietari.

■ Serviciile Publice de Fond Locativ judeţene din Braşov, Sibiu şi Sighişoara.

■ Membrii TransylvaNet.

■ Instituţiile locale de cultură (muzee, biblioteci).

Susţinători activi:

■ Proprietarii persoane fizice ai clădirilor monument istoric sau din zona protejată de

arhitectură care sunt conştiincioşi, educaţi, dispun cel puţin de venituri medii şi vor să

investească în renovarea clădirilor aflate în proprietatea lor dacă se bucură de sprijin din partea

autorităţilor publice (diminuarea birocraţiei prin reducerea documentaţiei stufoase solicitate

pentru avizare şi autorizare, ajustarea punctajului de eligibilitate pentru finanţarea rambursabilă

sau nerambursabilă) şi de stimulente (ajutoare) financiare şi fiscale pentru co-finanţarea

costului avizelor, autorizaţiei, documentaţiei tehnice şi lucrărilor de execuţie.

■ Membrii TransylvaNet.

Susţinători pasivi:

■ Directorii Direcţiilor de Amenajare a Teritoriului şi Urbanism, Dezvoltare Durabilă - Biroul

Patrimoniu din primăriile Braşov, Sibiu şi Sighişoara.

■ Arhitecţii şefi din Braşov, Sibiu şi Sighişoara.

■ Preşedinţii Comisiilor de Urbanism, Lucrări Publice, Amenajarea Teritoriului, Conservarea

Monumentelor Istorice şi de Arhitectură din consiliile locale Braşov, Sibiu şi Sighişoara.

■ Parlamentarii care au iniţiat propuneri legislative de interes pentru domeniul patrimoniului.

■ Instituţiile locale de cultură (muzee, biblioteci).

■ Asociaţiile civice de cartier din zona protejată.

■ Asociaţii ale proprietarilor de imobile din zona protejată de arhitectură .

■ Asociaţii ale comercianţilor locali din cartierele istorice.

■ Asociaţii locale ale întreprinzătorilor din turism (agenţii de turism, hoteluri, pensiuni,

restaurante, cluburi, cafenele).

■ Cultele religioase care deţin proprietăţi imobiliare în zona protejată de arhitectură.

13

■ Organizaţiile şi grupurile civice de protecţie a patrimoniului (Coaliţia de Urbanism, Fundaţia

pentru Protejarea Monumentelor Istorice din Bihor, Asociaţia Română a Tinerilor Arhitecţi,

Fundaţia Baia Mare 2021, Planwerk Cluj, Urban Survey Timişoara, Asociaţia Culturală Pro

Transilvania, Fundaţia Culturală şi de Caritate pentru Protecţia Patrimoniului Cultural Naţional

Carpatica, Fundaţia Europeană pentru Cultură Urbană).

■ Semnatarii Actului pentru Patrimoniu.

■ Membrii grupului de lucru Platforma pentru Cultura Vie al Ministerului Culturii.

■ Membrii Comisiei consultative pentru redactarea Codului Patrimoniului Cultural Naţional de la

Ministerul Culturii.

■ Băncile pentru locuinţe (BCR BpL, Raiffeisen BpL).

■ Directorii Inspectoratelor de Stat în Construcţii din Braşov, Sibiu şi Sighişoara.

■ Decanii facultăţilor de construcţii şi arhitectură din Braşov, Sibiu şi Sighişoara.

■ Ministerul Culturii (ministrul culturii, consilierii ministrului pentru probleme de patrimoniu).

■ Directorii Direcţiilor Judeţene de Cultură şi Patrimoniu din Braşov, Sibiu şi Sighişoara.

■ Uniunea Naţională a Restauratorilor de Monumente Istorice din România.

■ Asociaţia Restauratorilor de Monumente Istorice din Transilvania.

■ Uniunea Arhitecţilor din România.

■ Ordinul Arhitecţilor din România.

■ Registrul Urbaniştilor din România.

■ Firmele de construcţii şi meseriaşii care s-ar putea specializa sau sunt specializaţi pe lucrări de

renovare şi consolidare a clădirilor de patrimoniu.

■ Jurnalişti, bloggeri, moderatori de radio şi televiziune din presa locală.

■ Proprietarii persoane juridice de drept privat ai clădirilor monument istoric sau din zona

protejată de arhitectură.

Neutri:

■ Primarii în funcţie din Braşov, Sibiu şi Sighişoara.

■ Candidaţii cu şanse reale la alegerile pentru funcţia de primar din anul 2016 din Braşov, Sibiu

şi Sighişoara

■ Viceprimarii de resort, responsabili de direcţiile: Amenajarea Teritoriului şi Urbanism,

Dezvoltare Durabilă; Fiscală; Economică din Braşov, Sibiu şi Sighişoara.

■ Directorii Direcţiilor Fiscale Locale din Braşov, Sibiu şi Sighişoara.

14

■ Consilierii locali şi judeţeni, membri ai comisiilor: Economică, Buget, Finanţe; Urbanism,

Lucrări Publice, Amenajarea Teritoriului, Conservarea Monumentelor Istorice şi de

Arhitectură.

■ Directorii ISU din Braşov, Sibiu şi Sighişoara.

■ Reprezentanţi ai Ministerului pentru Consultare Publică şi Dialog Civic (MCPDC) .

■ Reprezentanţi ai Ministerului Dezvoltării Regionale şi Amenajarii Teritoriului.

■ Reprezentanţi ai Poliţiei Locale.

■ Serviciul Public Fond Locativ judeţean.

■ Proprietarii persoane fizice ai clădirilor monument istoric sau din zona protejată de

arhitectură care sunt cazuri sociale sau au probleme financiare, nu sunt eligibili pentru credite

rambursabile şi nu dispun de venituri suficiente pentru a investi în renovarea clădirilor în care

locuiesc.

Opozanţi pasivi:

■ Directorii Direcţiilor Economice - Serviciul / Biroul Buget din primăriile Braşov, Sibiu şi

Sighişoara.

■ Preşedinţii Comisiilor Economice, Buget, Finanţe din consiliile locale Braşov, Sibiu şi

Sighişoara.

■ Reprezentanţii Ministerului Finanţelor Publice, Consiliului Fiscal şi Curţii de Conturi.

■ Proprietarii de apartamente din cartierele de blocuri din Sibiu, Braşov şi Sighişoara.

■ Proprietarii de case din zona centrală care nu sunt clădiri monument istoric sau de patrimoniu

din Braşov, Sibiu şi Sighişoara.

■ Proprietarii de case situate în afara ariei protejate de arhitectură, în alte cartiere decât cele

centrale şi istorice din Braşov, Sibiu şi Sighişoara.

■ Chiriaşii primăriei care nu şi-au cumpărat încă locuinţele şi eventual sunt în litigiu cu foştii

proprietari din Braşov, Sibiu şi Sighişoara.

Opozanţi activi:

■ Grupurile de interese care solicită finanţare de la bugetele locale Braşov, Sibiu şi Sighişoara

pentru alte tipuri de interese decât patrimoniul: activităţi culturale, artistice, sportive, de tineret

şi concurează cu susţinătorii activi reprezentaţi de TransylvaNet pentru resursele financiare

limitate acordate de la bugetele locale pentru susţinerea diverselor activităţi ale societăţii civile.

■ Proprietarii persoane fizice ai clădirilor monument istoric sau din zona protejată de

arhitectură care din rea-voinţă, dezinteres, lipsă de educaţie estetică şi culturală, lipsă de

15

informare asupra obligaţiilor lor, neglijenţă sau nepăsare îşi abandonează cu bună ştiinţă

clădirile de patrimoniu pentru a se degrada şi nu îşi dau acordul notarial vecinilor conştiincioşi

pentru renovarea clădirilor.

Mesaje şi argumente raţionale şi emoţionale persuasive pentru construirea unei majorităţi de

susţinători activi:

[1]. Patrimoniul cultural este o resursă şi un element de identitate naţională non -

regenerabilă. Dacă nu stopăm acum distrugerea sa, nu îl vom mai putea recupera atunci

când îi vom înţelege cu adevărat valoarea.

[2]. Să transmitem generaţiilor viitoare patrimoniul cultural construit pe care noi l-am

moştenit de la înaintaşii noştri.

[3]. Investiţia în patrimoniu ne redă plăcerea de a trăi în oraşul nostru. O clădire frumoasă,

pulsând de viaţă, ne aduce zâmbetul pe buze şi reduce automat nivelul de stres pe care îl

resimţim zilnic.

[4]. Să le cerem împreună autorităţilor locale să trateze patrimoniul cultural construit drept

o prioritate pentru dezvoltarea urbană integrată a oraşului nostru şi să aloce resurse

financiare de la bugetul local pentru reabilitarea lui.

[5]. Haideţi să reconstruim punţile de legătură între membrii comunităţii noastre, asumându-

ne partea ce ne revine din responsabilitatea colectivă şi partajată pentru protejarea

identităţii culturale şi stoparea degradării patrimoniului cultural local construit.

[6]. Merităm cu adevărat să ne numim proprietari de monument istoric doar dacă ne

cunoaştem şi ne asumăm drepturile şi obligaţiile cuvenite, dacă ne educăm gusturile estetice

şi culturale pentru a ne ridica la înălţimea istoriei clădirii în care avem şansa şi

oportunitatea să trăim.

[7]. Clădirile degradate, aflate aproape de colaps, reprezintă un pericol public pentru

siguranţa locuitorilor şi trecătorilor.

[8]. Punerea în valoare a patrimoniului ajută la regenerarea urbană şi la revitalizarea

economică a economiei locale: comerţului, sectorului HoReCa, meşteşugurilor tradiţionale şi

turismului.

[9]. Relansarea investiţiilor în reabilitarea şi renovarea clădirilor de patrimoniu poate

contribui decisiv la dezvoltarea pieţei locale de construcţii şi industriei de materiale de

construcţii şi la creşterea cererii de meseriaşi specializaţi în renovări de clădiri istorice.

[10]. Creşterea angajamentului social şi implicarea locuitorilor din aceste condominii în

viaţa cetăţii, în spiritul democraţiei participative, prin asociaţiile civice stradale, vecinătăţi

şi consiliile consultative de cartier ne ajută să contribuim personal la stabilirea viitorului

cartierului nostru.

16

IV. Constituirea grupului de iniţiativă prin mobilizarea susţinătorilor activi

S-a creat grupul de iniţiativă, compus din următorii membri: Fundaţia Heritas, Complexul

Naţional Muzeal Astra, Fundaţia Mihai Eminescu Trust şi Asociaţia Împreună pentru

Dezvoltarea Comunităţii.

V. Construirea suportului coaliţiei formale sau informale de advocacy

1. Încheierea de alianţe şi coaliţii formale şi informale cu alte grupuri de interese sim ilare din

afara ariei geografice de acoperire a TransylvaNet (Transilvania de Sud), cum ar fi: Coaliţia

de Urbanism, o reţea de organizaţii şi grupuri civice active în protecţia patrimoniului din

Bucureşti, Iaşi, Cluj Napoca şi Arad, Fundaţia pentru Protejarea Monumentelor Istorice din

Oradea, Planwerk Cluj, Urban Survey Timişoara, Asociaţia Culturală Pro Transilvania,

Fundaţia Culturală şi de Caritate pentru Protecţia Patrimoniului Cultural Naţional Carpatica,

Fundaţia Europeană pentru Cultură Urbană, Ordinul Arhitecţilor din România, Uniunea

Naţională a Restauratorilor de Monumente Istorice din România, Asociaţia Restauratorilor de

Monumente Istorice din Transilvania, Uniunea Arhitecţilor din România, Registrul

Urbaniştilor din România.

2. Atragerea alături de iniţiativa legislativă a semnatarilor Actului pentru Patrimoniu.

3. Atragerea alături de iniţiativa legislativă a membrilor grupului de lucru Platforma pentru

Cultura Vie şi ai comisiei consultative pentru redactarea Codului Patrimoniului Cultural

Naţional.

4. Atragerea alături de coaliţia de advocacy a primarilor oraşelor din Transilvania şi Banat

care deţin un patrimoniu cultural construit semnificativ: Braşov, Sibiu, Sighişoara, Timişoara,

Cluj-Napoca, Alba Iulia, Baia Mare, Târgu Mureş, Oradea, Arad, Lugoj.

5. Invitarea reprezentanţilor acestor organizaţii neguvernamentale şi alianţe la evenimentul

final al proiectului pentru asumarea largă a poziţiei TransylvaNet privind soluţiile de sprijin

financiar şi fiscal pentru proprietarii privaţi ai clădirilor istorice de patrimoniu şi preluarea

voluntară de către unele organizaţii a unor roluri şi acţiuni planificate din Planul de acţiuni

pentru implementarea strategiei de campanie de advocacy a reţelei TransylvaNet.

6. Obţinerea acordului de principiu al membrilor coaliţiei pentru susţinerea în comun a

amendamentelor legislative propuse.

7. Încheierea unui parteneriat de susţinere a intereselor comune, pe perioadă nelimitată sau pe

perioada limitată a campaniei de advocacy.

17

VI. Abordarea strategică a campaniei de advocacy. Direcţii de abordare a problemei

identificate

1. Construirea unor majorităţi de susţinători ai soluţiei legislative şi de finanţare optime

identificate prin documentul de poziţie în rândul membrilor TransylvaNet; stakeholderilor

susţinători activi şi pasivi (depozanţii de la cele trei audieri publice, proprietarii de case

sondaţi prin proiect; vezi şi analiza părţilor implicate de la pagina 9 din acest fişier);

influencerilor şi liderilor de opinie din comunităţile locale; primarilor, viceprimarilor şi

consilierilor locali din Sibiu, Braşov şi Sighişoara; parlamentarilor aleşi în circumscripţiile

electorale din Sibiu, Braşov şi Sighişoara; mass-mediei locală.

2. Activarea şi implicarea stakeholderilor pasivi şi transformarea cetăţenilor neutri în

susţinători ai campaniei de advocacy prin informare, educare şi persuadare.

3. Transformarea oponenţilor activi în oponenţi pasivi, a oponenţilor pasivi în neutri, a

neutrilor în susţinători pasivi şi a susţinătorilor pasivi în susţinători activi.

4. Chemarea la acţiune a susţinătorilor activi.

5. Transmiterea de mesaje-cheie raţionale şi emoţionale la evenimentele publice, prin mass-

media locală, online şi social media pentru construirea unei majorităţi de susţinători activi şi

implicaţi.

6. Utilizarea contextului politic oportun generat de perioadele de campanie electorală pentru

alegerile locale (6 mai 2016 - 5 iunie 2016) şi de campanie electorală pentru alegerile

parlamentare (noiembrie 2016) pentru transmiterea mesajelor cheie extrase din documentul

de poziţie (iniţiativa legislativă) şi din rapoartele sinteză ale audierilor publice organizate

printr-o campanie de comunicare în mass-media şi social media.

7. Utilizarea contextului politic favorabil generat de perioadele de campanie electorală pentru

alegerile locale (6 mai 2016 - 5 iunie 2016) şi campanie electorală pentru alegerile

parlamentare (noiembrie 2016) pentru transmiterea argumentelor extrase din documentul de

poziţie (iniţiativa legislativă) şi din rapoartele sinteză ale audierilor publice organizate printr-

o campanie de comunicare directă cu candidaţii partidelor politice şi independenţi (lobby şi

advocacy, negociere şi influenţare) cu şanse de succes conform sondajelor de opinie.

8. Preluarea amendamentelor formulate de TransylvaNet în legislaţia la nivel naţional şi local

care se doreşte a fi amendată (Hotărârea de Consiliu Local pentru aprobarea bugetului local,

HCL aprobare nivel impozite şi taxe locale, Codul Patrimoniului Cultural Naţional, Codul

Fiscal, Pactul Naţional pentru Patrimoniu, Propunerea legislativă B 56/2016 de modificare a

Legii 227 / 2015 privind Codul Fiscal, Proiectul de lege pentru modificarea şi completarea

Ordonanţei Guvernului 20 / 1994 privind măsuri pentru reducerea riscului seismic al

construcţiilor existente, Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii

153 / 2011 privind măsurile de creştere a calităţii architectural-ambientale a clădirilor,

amendarea Hotărârii de Guvern 1430 / 2003 şi HG 610 / 2003 pentru crearea unui mecanism

18

funcţional la nivelul localităţilor al finanţării rambursabile şi nerambursabile din surse

publice a reabilitării şi renovării clădirilor istorice).

9. Construirea unei alianţe (coaliţii) informale de advocacy alături de alte grupuri de interese

similare active la nivel local şi naţional: Coaliţia de Urbanism, Fundaţia pentru Protejarea

Monumentelor Istorice din Bihor, Planwerk Cluj, Urban Survey Timişoara, Asociaţia

Culturală Pro Transilvania, Fundaţia Culturală şi de Caritate pentru Protecţia Patrimoniului

Cultural Naţional Carpatica, Fundaţia Europeană pentru Cultură Urbană, Ordinul Arhitecţilor

din România, Uniunea Naţională a Restauratorilor de Monumente Istorice din România,

Asociaţia Restauratorilor de Monumente Istorice din Transilvania, Uniunea Arhitecţilor din

România, Registrul Urbaniştilor din România, semnatarii Actului pentru Patrimoniu, membrii

grupului de lucru Platforma pentru Cultura Vie şi ai comisiei consultative pentru redactarea

Codului Patrimoniului Cultural Naţional.

10. Construirea unei scheme funcţionale (unui mecanism funcţional) de finanţare cu o

componentă publică (finanţare de la bugetul de stat şi de la bugetul Ministerului Culturii,

transferuri de la bugetul de stat la bugetul local, taxa hotelieră, taxa specială pentru vizitarea

muzeelor şi obiectivelor turistice, impozitul pe clădiri monument istoric în care se desfăşoară

activităţi economice, transferuri de la bugetul Ministerului Culturii din taxa de timbru pentru

monumentele istorice, transferuri de la Ordinul Arhitecţilor din taxa de timbru arhitecturală,

introducerea prin HCL a unei taxe locale de habitat pentru reabilitarea faţadei clădirilor

istorice şi cuprinderea ei în nomenclatorul de taxe şi impozite din Codul Fiscal) şi o

componentă privată (credite cu dobândă zero sau redusă în sistem revolving acordate

conform H.G. 610 / 2003 amendată şi completată, credite internaţionale de la instituţii

bancare tip KfW (instituţii de credit pentru reconstrucţie), credite avantajoase dedicate

renovării clădirilor istorice obţinute de la băncile pentru locuinţe din România, donaţii,

sponsorizări în parteneriat cu companii locale şi naţionale cu brand după modelul Ursus în

Timişoara, programe de Corporate Social Responsability ale multinaţionalelor cu sediul în

Braşov, Sibiu şi Sighişoara destinate susţinerii patrimoniului, contravaloarea cedării către unii

investitori privaţi a cotelor suprafeţelor comune ce revin proprietarilor clădirilor istorice

mansardabile, fondul de reparaţii şi investiţii al asociaţiilor de proprietari din clădirile monument

istoric).

11. Propunerea simplificării documentelor justificative solicitate pentru acoperirea costurilor

lucrărilor de protejare şi intervenţie prin granturi (finanţări nerambursabile) sau credite

subvenţionate (finanţări rambursabile) pe platforma online Comisia de tăiat hârtii

(http://maisimplu.gov.ro/), la capitolul Propuneri cetăţeni.

Obiective strategice urmărite:

1. Cuprinderea patrimoniului construit deţinut de proprietari de drept privat în strategiile de

dezvoltare urbană integrată a localităţilor.

19

2. Asigurarea siguranţei locuitorilor, turiştilor şi a pietonilor (trecătorilor) prin consolidarea

clădirilor care au devenit un pericol public, aflate în situaţie avansată de degradare, pre-

colaps şi colaps şi unde riscul este iminent dacă nu se intervine urgent pentru consolidare

(părţi de faţadă şi ornamente căzute - vezi linkurile la articolele din presa locală de la pagina

4 din acest fişier).

3. Reabilitarea clădirilor care nu respectă regulile de siguranţă la cutremur ş i incendiu, care

sunt nesigure pentru proprietarii lor, pentru chiriaşi, pentru clienţii firmelor ce funcţionează

în ele, pentru cetăţenii ce vin la instituţiile care au sediul în acea locaţie, în lumina legislaţiei

înăsprite după incendiul de la clubul Colectiv.

4. Reducerea tensiunilor sociale prin îmbunătăţirea calitativă a condiţiilor de trai şi de locuit,

a calităţii vieţii locuitorilor.

5. Dezvoltarea durabilă şi reducerea impactului negativ asupra mediului şi vieţii generat de

clădirile părăsite, abandonate, degradate. Există o legătură directă între sănătatea publică,

nivelul de stres al locuitorilor, nivelul ritmului (pulsului) cardiac, starea patrimoniului

construit şi calitatea vietii. Investiţia în patrimoniu le redă oamenilor plăcerea de a trăi în

oraşul lor.

6. Punerea în valoare a patrimoniului ajută la regenerarea urbană şi revitalizarea economică a

economiei locale a Sibiului, Braşovului şi Sighişoarei în calitatea lor de poli culturali.

Patrimoniul construit contribuie direct la dezvoltarea turistică şi culturală (industrii creative,

arte, meşteşuguri tradiţionale), la crearea de străzi comerciale în zonele centrale, la creşterea

industriei de agrement pentru petrecerea timpului liber şi HoReCa (cazare, restaurante), la

diversificarea ofertei turistice şi culturale a oraşelor, la crearea de centre regionale de

evenimente şi conferinţe.

7. Reabilitarea prudentă a clădirilor pentru a le lăsa moştenire în stare bună generaţiilor

viitoare.

8. Eficientizarea energetică a clădirilor reabilitate reduce pierderile şi consumul de energie

(reabilitări verzi de clădiri care ţin cont de dezvoltarea durabilă după standardele de

certificare LEED (Leadership in Energy and Environmental Design) şi NZEBR (Near Zero

Energy Building Rehabilitation), case pasive energetic, cu un consum energetic zero sau

extrem de redus, ventilaţie controlată cu recuperare de căldură, izolarea termică a clădirilor,

izolarea clădirilor împotriva infiltrării apei).

9. Relansarea investiţiilor şi contribuţia la dezvoltarea pieţei de lucrări de construcţii,

industriei de materiale de construcţii, pieţei de formare profesională prin calificarea în

intervenţii de patrimoniu a meseriaşilor şi angajaţilor din firmele de construcţii (pieţe

distincte de nişă).

10. Creşterea angajamentului şi coeziunii sociale, implicarea locuitorilor din aceste

condominii în viaţa cetăţii, în spiritul democraţiei participative prin asociaţiile de proprietari,

20

asociaţiile civice stradale, vecinătăţi şi consiliile consultative de cartier la stabilirea viitorului

cartierului lor.

VII. Repartizarea rolurilor pentru organizarea campaniei de advocacy

■ Secretariatul şi logistica coaliţiei informale de advocacy va fi asigurat de: ...........................

■ Comunicarea internă şi externă a coaliţiei informale de advocacy va fi asigurată de: ............

■ Activitatea de fundraising (atragerea de finanţări, donaţii şi sponsorizări) a coaliţiei

informale de advocacy va fi asigurată de: .................................................................................

■ Activitatea de advocacy direct şi negociere (lobby) a coaliţiei informale de advocacy va fi

asigurată de: ........................................................................... ...................................................

■ Responsabilul cu mobilizarea membrilor şi voluntarilor va fi: ..............................................

■ Responsabilul cu gestionarea bugetului campaniei de advocacy (managerul financiar) va fi:

................................................................................................................................ ...................

■ Responsabilul de încheierea şi derularea de parteneriate comunitare şi instituţionale va fi:

............................................................................................................................................. ......

[De completat cu nume + prenume persoane şi nume organizaţii / instituţii, după consultarea

membrilor TransylvaNet şi / sau membrilor coaliţiei informale de advocacy constituite cu

ocazia evenimentului final al proiectului]

VIII. Elaborarea structurii de decizie şi conducere participativă

■ Leadership-ul coaliţiei informale de advocacy va fi asigurat de: ...........................................

■ Managerul campaniei de advocacy va fi: ..............................................................................

IX. Crearea grupului de lucru operaţional

[De completat componenţa propusă: nume + prenume persoane şi nume organizaţii / instituţii]

Întocmit:

Mircea Mitruţiu,

expert advocacy