Post on 03-Jan-2016
transcript
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVACENTRU UNIVERSITAR DROBETA TURNU SEVERIN
FACULTATEA DE ECONOMIE ŞI ADMINISTRAREA AFACERILORSPECIALIZAREA: MANAGEMENT FINANCIAR BANCAR
MANAGEMENTUL PROIECTELOR
CONDUCĂTOR ŞTIINŢIFIC: CONF. UNIV. DR. ENESCU MARIA
MASTERAND: FÎŢĂ OANA-CLAUDIA TRĂILESCU ALINA-CARMEN VĂTUIU ANA-RALUCA
2013
MANAGEMENTUL PROIECTELOR
PROGRAMUL FEADR
MĂSURA 3.1.3
SOLICITANT:
S.C. AGROTUR S.R.L.
ADRESA: Comuna: Poiana Mare , Str . 1 Decembrie Nr . 10 A , Judeţul: Dolj
PROIECT:
„Construire pensiune agroturistică în
comuna Poiana Mare, Jud. Dolj ”
2
MANAGEMENTUL PROIECTELOR
OPIS
Nr.
crt.
TIP DOCUMENT
1 Cererea de finanţare
2 Anexa 2 – Model Studiu de Fezabilitate pentru solicitanţii privaţi
3 Anexa B – Studiu de fezabilitate
3
MANAGEMENTUL PROIECTELOR
CONŢINUT CADRU AL STUDIULUI DE FEZABILITATE PENTRU BENEFICIARII PRIVAŢI
-pentru proiecte care prevăd lucrări de construcţii şi/sau montaj- (DOCUMENT A.P.D.R.P.)
CAPITOLUL I
1. Date generale
1.1 Denumirea/Numele solicitantului şi date de identificare ale acestuia
Denumirea firmei: S.C. AGROTUR S.R.L.
Forma juridică de constituire: Societate cu răspundere limitată.
Număr de ordine în Registrul Comerţului: J05/250/2011
Cod unic de înregistrare: 76365523
Activitatea principală: Cultivarea cerealelor şi a plantelor furajere şi creşterea animalelor
Natura capitalului social :
Natura capitalului social
%
Public Privat
Român --------- 200
Valoarea capitalului social : 200 RON
Sediul principal : Judeţ: Dolj, Comuna: Poiana Mare, Nr. 10 A, Str. 1 Decembrie.
tel/fax: 0040-0251230654Persoană de contact: TRĂILESCU ALINA-CARMEN, Tel: 0768.365.523
Conturi la bănci:
Cont: RO54RZBR0000060003115255
Asociaţii firmei : TRĂILESCU ALINA-CARMEN (administrator)
VĂTUIU ANA-RALUCA
FÎŢĂ OANA-CLAUDIA
4
MANAGEMENTUL PROIECTELOR
1.2 Scurt istoric al solicitantului
S.C. AGROTUR S.R.L este o microîntreprindere înfiinţată în anul 2011, având sediul
în Com. Poiana Mare, Str. 1 Decembrie nr. 10 A, Jud. Dolj.
Societatea are trei asociaţi: Trăilescu Alina-Carmen, care este şi administratorul
societăţii, Vătuiu Ana-Raluca şi Fîţă Oana-Claudia.
Activitatea pe care s-a axat S.C. AGROTUR S.R.L. a fost cultivarea cerealelor şi
plantelor furajere şi creşterea animalelor, cod CAEN 015 Activităţi în ferme mixte (cultura
vegetală combinată cu creşterea animalelor).
Obiectivul societăţii prin prezentul proiect este să construiască o pensiune agroturistică,
să crească, să îmbunătăţească şi să promoveze turismul din regiunea de sud-vest.
Pentru realizarea acestui obiectiv, S.C. AGROTUR S.R.L. a achiziţionat un teren în
suprafaţă de 3,000 mp, la 18 km de oraşul Calafat, Jud. Dolj şi la 14 km de vatra satului, Poiana
Mare se învecinează cu fluviul Dunărea în partea de sud. Pe acest teren, societatea intenţionează
să construiească o pensiune agroturistică cu o arie construită desfăşurată de 1,200 mp.
Societatea are punct de lucru înscris la Oficiul Registrului Comerţului Dolj pe suprafaţa
de teren mai sus menţionată, unde va amplasa investiţia propusă prin prezentul proiect.
5
MANAGEMENTUL PROIECTELOR
Prin prezentul proiect, S.C. AGROTUR S.R.L. intenţionează să solicite finanţare
nerambursabilă prin programul FEADR, Măsura 3.1.3, pentru extinderea şi modernizarea unei
pensini agroturistice.
1.3 Obiecte de activitate ale solicitantului ( pentru care solicitantul are certificate
constatatoare de la Oficiul Registrului Comertului in sensul ca desfasoara respectivele
activitati)
Obiectivul principal de activitate al societăţii S.C. AGROTUR S.R.L. este : 015 Activităţi
în ferme mixte (cultură vegetală combinată cu creşterea animalelor).
1.4 Principalele mijloace fixe aflate in patrimoniul solicitantului: resurse funciare(cu precizarea regimului proprietăţii), construcţii, utilaje şi echipamente, animale,etc.
Denumire mijloc fix Data achizitiei Valoare neta la data intocmirii ultimului bilant
--RON-
Bucăţi
1.CLĂDIRI TOTAL 1.1. Imobil 05.12.2010 50 000 1
2.UTILAJE TOTAL 2.1. Utilaj agricol 02.02.2011 10 000 2 2.2. Mşina de muls cu două posturi
11.02.2011 12 000 2
2.3. Greblă adunat şi împrăştiat fân
25.02.2011 900 10
3.ANIMALE 3.1. Ovine 03.11.2010 23 000 20 3.2. Păsări 04.11.2010 2500 45 3.3. Porcine 05.12.2010 12 000 20 3.4. Bovine 20.01.2011 40 000 104.ALTELE - detaliati
TOTAL 150 400 110
TERENURINr.crt Amplasare
Judet/Localitate
Suprafata totala (mp) / Categoria
de folosinta
Valoarea contabila
- lei-
Regim juridic
1. Comuna Poiana Mare,
Jud. Dolj
3.000 50 000 Proprietate
6
MANAGEMENTUL PROIECTELOR
2. Descrierea proiectului
2.1 Denumirea investiţiei„Construire pensiune agroturistică în comuna Poiana Mare, Jud. Dolj. ”
2.2 Elaborator (coordonate de identificare)
S.C. AGROTUR S.R.L.
Forma juridică de constituire: Societate cu răspundere limitată.
Număr de ordine în Registrul Comerţului: J05/250/2011
Cod unic de înregistrare: 76365523
Sediu social: Com. Poiana Mare, Strada 1 Decembrie nr. 10 A, Jud Dolj.
Telefon: 0768.365.523
2.3 Amplasamentul proiectului (regiunea, judeţul, localitatea)
REGIUNEA SUD-VEST
Sud-Vest este o regiune de dezvoltare a României, creată în 1998. Ca și celelate regiuni
de dezvoltare, nu are puteri administrative, funcțiile sale principale fiind co-ordonarea
proiectelor de dezvoltare regională și absorbția fondurilor de la Uniunea Europeană. Regiunea de
dezvoltare Sud-Vest a fost alcătuită din 5 judeţe: Dolj, Gorj, Mehedinţi, Olt şi Vâlcea. Este
numită uneori şi Regiunea de dezvoltare Sud-Vest Oltenia pentru că este alcătuită în proporţie de
82,4% din regiunea istorică Oltenia.
Regiunea de dezvoltare Sud-Vest Oltenia este situată în partea de sud - vest a României
(de unde i se trage și numele), între meridianele de 22°2’ și 24°2’ și paralelele de 43°3’ și 45°3’,
acoperind 29212 km2, adică 12,25% din suprafața României. Are o populație de 2 330 792
7
MANAGEMENTUL PROIECTELOR
locuitori cu o densitate de 79,8 loc./km2. Potrivit recensămîntului din 2002, alți 1 857 013
locuitori ai României (ce predilecție din orașele: București și Timișoara) au locul nașterii în
Regiunea de dezvoltare Sud-Vest Oltenia.
Din punct de vedere administrativ, Regiunea de dezvoltare Sud-Vest Oltenia include 5
județe (Dolj, Gorj, Mehedinți, Olt, Vâlcea), cu localitățile structurate, în anul 2005, în 40 orașe,
din care 11 municipii, 408 comune și 2 066 sate.
În zona sudică a regiunii culturile cerealiere ocupă mari suprafețe, în special în județele
Olt, Dolj și sudul Mehedințiului. În zonele deluroase din Gorj și Vâlcea livezile ocupă arii
importante. Cea mai cultivată specie pomicolă este prunul din care se produce țuică, o băutură
specifică zonei; de asemenea se mai cultivă mărul, nucul (la Râmnicu Vâlcea se găsește o
cunoscută stațiune de cercetare), piersicul, caisul și smochinul fiind specifice zonelor mai calde
din sud și vest.
JUDEŢUL DOLJ
Aşezare: Judeţul Dolj este aşezat în Sudul Olteniei, la crucea drumului Jiului cu drumul
care vine din Banat prin defileul Dunării.
Suprafaţa: 6.538 km²
Înfăţişarea pământului. Cum arată şi numele, judeţul D. (Dol-Jiu) este, în cea mai mare
parte, o câmpie mare care se întinde de-a lungul Dunării, adică în regiunea cea mai lată a
ţinutului. În stânga Jiului, câmpia e înaltă de peste 100 m până foarte aproape de fluviu. Râpa
malului e şi mai mult sporită în altitudine din cauza dunelor. Lunca acestuia este aici, din această
cauză, relativ strâmtă. În dreapta însă, câmpia înaltă se opreşte mai mult spre Nord iar între ea şi
Dunăre urmează o serie de terase ale acestuia, acoperite, în toată partea lor S.-V., de nisipul
dunelor. (Sunt cunoscute dunele fixate de la Calafat). Nu numai atât, dar şi lunca fluviului e mult
mai largă aici şi întreruptă de numeroase bălţi. În Nordul judeţului, ramificându-se printre
afluenţii secundari ai Jiului şi Amaradiei, pătrund culmile deluroase ale platformei oltene. În
Nordul extrem, aceste culmi depăşesc 300 m altitudine.
Monumente istorice. Mânăstirea Cornetu, înălţată în 1666 de Mareş Băjescu, banul
Craiovei.
8
MANAGEMENTUL PROIECTELOR
Mânăstirea Bucovăţ, transformată azi în penitenciar, întemeiată probabil de Ştefan Clucerul şi
Pârvu Clucerul, la 1573.
Mânăstirea Sadova, înălţată de Matei Basarab la 1643.
Mânăstirea Jitianul, construită în sec XVII, restaurată de doamna Bălaşa, soţia lui Constantin
Şerban la 1655.
Biserica Sf. Dumitru din Craiova, ctitorie a boierilor craioveşti, din care numai o inscripţie a lui
Matei Basarab e autentică.
Bierica Sf. Gheorghe Nou din Craiova, elegantă construcţie din 1754-1755.
Biserica Sf. Spiridon din Craiova, din 1758.
Biserica Obedeanu din Craiova din 1748.
Biserica Sf. Ioan Sevastian din Craiova, ctitorie din 1782.
Biserica Sf. Haralambie din Craiova, ctitorie din 1758.
Biserica Sfinţii Arhangheli din Craiova, ctitorie din 1786
Biserica Sf. Mina din Craiova din 1831, cu bogate fresce.
Biserica Sf. Gheorghe Vechi din Craiova, din aceeaşi epocă.
Biserica Sf. Nicolae Ungureni din Craiova, ctitorie a românilor de peste Carpaţi, din 1774.
Casele Băniei din Craiova, în care este instalat Muzeul regional al Olteniei, construite în sec
XVII.
Biserica din Rojişte.
Biserica de la Braloştiţa, din 1760 constuită de Constantin Argentoianu.
Cula de la Coţofeni, cu frumoase arcuri gotice.
Biserica din Brădeşti, ctitorie a familiei Brădescu, de la 1752.
Biserica din Almăju, din sec XVIII, cu portretele ctitorilor.
Judeţul D. este prin excelenţă agricol. Industria, destul de desvoltată, graţie puternicului
centru urban al Craiovei, este în strânsă legătură cu producţia judeţului.
Agricultura. Judeţul ocupă o suprafaţă totală de 653.800 ha.
Suprafaţa arabilă este de 442.049 ha, adică 67,61 % din suprafaţa judeţului şi 1,50 % din
suprafaţa totală a ţării.
Din suprafaţa arabilă a judeţului, marea proprietate deţine 555.432 ha, adică 12,54 %, iar
mica proprietate 386.617 ha, adică 87,46 %.
Din totalul suprafeţei arabile, cerealele ocupă 420.996 ha, astfel repartizate:
9
MANAGEMENTUL PROIECTELOR
Grâul ocupă 201.796 ha cu o producţie de 983.445 chint. ( prod. medie la ha 4,8 chint.)
Porumbul ocupă 200.354 ha cu o producţie de 2.704.779 chintale (prod. medie 13,5 chint la ha).
Secara ocupă 12.041 ha, cu o producţie de 51.182 chint. (prod. medie la ha 4,2 chint.).
Ovăzul ocupă 3.461 ha cu o producţie de 18.795 chint., (adică o producţie medie la ha de 5,4
chint.).
Orzul ocupă 3.250 ha cu o producţie de 23.365 chint., (adică o producţie medie la ha de 7,2
chint.)
Meiul ocupă 165 ha, măturile 19 ha.
Fâneţele cultivate şi alte culturi furajere ocupă 8.289 ha. Din această suprafaţă lucerna ocupă
427 ha, cu o producţie de 154.844 chint. fân şi 350 chint. sămânţă.
Plantele alimentare ocupă 7.144 ha. Din această suprafaţă pepenii verzi şi galbeni ocupă 1.543
ha, cu o producţie de 165.234 chint. Mazărea ocupă 1.459 ha, cu o producţie de 15.035 chint.
Fasolea ocupă 1.291 ha, cu o producţie de 8.413 chint. Varza ocupă 893 ha, cu o producţie de
89.603 chint. (media la ha 109,3 chint ).
Plantele industriale ocupă 3.648 ha. Din această suprafaţă rapiţa ocupă 1.064 ha, cu o producţie
de 8.669 chint. (media la ha 8,1 chint), cânepa ocupă 1.054 ha cu o producţie de 6.150 chint.
fuior şi 3.906 chint. sămânţă. Soia ocupă 615 ha, cu o producţie de 2.651 chint. (media la ha 4,3
chint).
Caracteristică. Suprafaţa ocupată de porumb în acest judeţ este clasată pe locul întâiu din ţară,
iar suprafaţa ocupată de grâu este clasată în locul al doilea din ţară.
Vegetaţie şi culturi diverse. Din suprafaţa totală a judeţului ogoarele sterpe ocupă 2.152
ha.
Fâneţele naturale ocupă 8.688 ha cu o producţie de 173.760 chint (media la ha 20,0 chint).
Păşunile ocupă 21.036 ha.
Pădurile ocupă 58.739 ha.
Livezile de pruni ocupă 895 ha, cu o producţie de 13.425 chint.
Alţi pomii fructiferi ocupă 453 ha.
Viţa de vie ocupă 10.705 ha, din care viile pe rod 19.012 ha cu o producţie de 306.743 hl.
Creşterea animalelor. În judeţul D. se aflau în 1935 38.425 cai, 114.627 boi, 680 bivoli,
371.550 oi, 15.704 capre, 81.735 porci, 4.794 stupi sistematici şi 5.973 stupi primitivi.
10
MANAGEMENTUL PROIECTELOR
La acest capitol judeţul este caracterizat prin marele număr de boi, oi şi capre, reprezentând un
procent ridicat al acestor animale faţă de alte judeţe. De asemeni, trebuie subliniată aci
desvoltarea albinăritului.
Industrie (fără municipiul Craiova) 6 mori, 1 fabrică de ulei, 1 fabrică de maşini de
bucătărie, cuptoare pentru maşini şi articole de fontă (Balş), 2 de cherestea, 3 de tăbăcărie, 3 de
cărămizi şi ţigle.
Alte industrii: 5 mori sistematice, 2 fabrici de spirt, 1 fabrică de conserve, 2 de pânzeturi şi ştofe
de bumbac, 1 filatură de bumbac, 6 rafinării de petrol, 4 fabrici de cherestea, 4 de mobile şi
tâmplărie, 1 de ciment, 4 de cărămidă şi ceramică, 1 de becuri electrice, 1 de pulbere.
Comerţ. Comerţul, dominat de Craiova, centrul comercial al întregii Oltenii, are ca
obiect de predilecţie producţia agricolă a regiunii.
Drumuri. Judeţul D. este străbătut de o reţea totală de drumuri de 2.474 km 544 m,
repartizată astfel:
Drumuri naţionale 230 km 657 m din care 218 km 565 m (pietruiţi şi pavaţi) sunt întreţinuţi de
Direcţia Generală a Drumurilor, iar restul de 12 km 092 m (pavaţi) de municipiu şi comunele
urbane.
Drumuri judeţene 906 km 177 m, din care o reţea pietruită de 751 km 452 m km, este întreţinută
de administraţia judeţului.
Drumuri comunale 1.337 km 710 m.
Lungimea podurilor este de 7.131,44 metri, repartizată astfel: poduri naţionale 1.171,85 m,
judeţene 3.395,44 m şi comunale 2.565,15 m.
Prin judeţ trec 6 drumuri naţionale, legând următoarele localităţi:
Slatina – Craiova – T. Severin
Caracal - Craiova
Filiaşi – Tg.- Jiu
Craiova – Bechet
Craiova – Cetate
Craiova – Pleniţa - Cetate
Cale ferată. Judeţul D. este străbătut de o reţea totală de cale ferată de 174 km, din care 51
km linii principale simple şi 123 km linii secundare simple.
Itinerarii principale : Rapide (Simplon): Bucureşti – Timişoara – Jimbolia. (Belgrad – Paris)
11
MANAGEMENTUL PROIECTELOR
Accelerate: Bucureşti – Timişoara.
Staţii importante: Craiova, Filiaşi, Calafat.
Navigaţie fluvială. Curse regulate ale Soc. N.F.R. pe linia Turnu-Severin – Calafat -
Corabia – Rusciuc – Giurgiu – Silistra – Cernavoda - Brăila – Galaţi şi înapoi, fiind în legătură
cu vapoarele care merg de la T. Severin spre Baziaş.
Puncte de oprire: Cetate, Maglavitu, Calafat şi Bechet.
COMUNA POIANA MARE
Poiana Mare este un sat în județul Dolj, Oltenia, România. Este reședința comunei cu același nume.
Comuna Poiana Mare este situată în sud – vestul județului Dolj, pe malul stâng al
Dunării, acolo unde fluviul creează cel mai mare meandru din tot cursul său. Localitatea face
parte din marea unitate structurală, Câmpia Română, fiind așezată la contactul dintre Câmpia
Băilești, în partea nordică și Lunca Dunării, în partea sudică. În partea nordică, la 12 km distanță,
Poiana Mare se învecinează cu comuna Maglavit, legate prin șoseaua asfaltată secundară Poiana
Mare – Maglavit. În nord – vest, la 7 km distanță se află satul Golenți, legătura făcându-se pe
calea ferată secundară Poiana Mare – Golenți. În nord, nord – vest la 18 km distanță se află
orașul Calafat. Legătura dintre cele două localități se face prin drumul național 55A, dar și prin
nodul de calea ferată principală Calafat – Craiova. În partea de nord – vest, Poiana Mare se
învecinează cu comuna Ciupercenii Noi. În partea sud – vestică, la 6 km distanță se află comuna
Desa. Legătura dintre cele două comune se face prin șoseaua asfaltată Calafat – Smârdan –
Ciupercenii Noi – Desa – Poiana Mare. În sud, la 14 km de vatra satului, Poiana Mare se
învecinează cu fluviul Dunărea. În partea estică, la 8 km distanță, se află satul Piscul Vechi.
Legătura dintre cele două comune se face prin șoseaua Calafat – Rast – Bechet. Față de reședința
județului Dolj, orașul Craiova, comuna Poiana Mare se află la 86 km distanță. Legătura dintre
cele două localități se face prin șoseaua și calea ferată Calafat – Craiova. Cele mai apropiate
orașe sunt Calafat la 18 km distanță și Băilești la 30 km distanță. Comuna Poiana Mare se
desfășoară pe o lungime totală de 12 km, de-a lungul șoselei naționale Calafat – Bechet. Ca
număr de locuitori și întindere, Poiana Mare ocupă locul II pe țară. Comuna Poiana Mare
cuprinde în componența sa trei sate: Poiana Mare, Tunarii Vechi și Tunarii Noi. Suprafața totală
12
MANAGEMENTUL PROIECTELOR
a comunei Poiana Mare este de 16839 ha, din care intravilanul deține 520 ha. Poiana Mare deține
226 ha, Tunarii Vechi 121 ha, iar Tunarii Noi 173 ha. Din suprafața totală de 16839 ha, suprafața
arabilă este de 8476 hectare.
Comuna Poiana Mare face parte, din punct de vedere geologic, din marea depresiune
structurală care a apărut între Carpați și Balcani, în mezozoicul superior. În ultima parte a
mezozoicului și neozoicului, pe fundul mării care acoperă această depresiune s-au depus
materialele cărate de apele curgătoare care erodau zonele înălțate. Poiana Mare se află în
cuprinsul platformei Moesice, formată din două etaje: 1. etajul inferior, format din cristalin, aflat
la adâncimi mari și depistat pe cale geofizică. 2.etajul superior, alcătuit din cuvertura
sedimentară (calcare, argile, gresii, nisipuri și pietrișuri) așezată orizontal sau monoclinal, cu
caracteristici de platformă. Înclinarea dinspre nord și nord-vest spre sud și sud-vest al
formațiunilor sedimentare situate peste fundamentul cristalin, în special cele neozoice,
demonstrează faptul că provin din Munții Carpați.
Depozitele sedimentare cele mai noi sunt cuaternare și se eșalonează pe fâșii cu direcții
vest-nord-vest, est-sud-est, care se succed de la nord la sud, ca și formele de relief. Depozitele
nisipoase de dune și nisipuri lutoase de interdune ocupă suprafețe întinse în toată zona. În
general, nisipul löessic apare sub forma de petice cuprinse in arealul depozitelor de dune
nisipoase. Materialul löessic roșcat-lutos apare sub forma de petice mici pe terase. Nisipurile
mobile și semimobile apar, în special, în lunca Dunării sub forma unor fâșii înguste și paralele.
În zona Calafat, depozitele aluviale se împart în: - depozite aluviale vechi - depozite aluviale noi.
Depozitele aluviale vechi sunt reprezentate prin nisipuri carbonate. Depozitele aluviale noi sunt
formate din aluviuni cu textură ușoară, nisipuri grosiere, aluviuni cu textură medie, etc.
Mulțimea dunelor nisipoase, care paralizează podul terasei, determină neregularitatea reliefului
de pe teritoriul comunei Poiana Mare. Terasa “Ciuperceni” are cea mai largă extindere în zona
Desa – Poiana Mare. Podul terasei “Ciuperceni” reprezintă un relief foarte variat cu șiruri de
dune, ce închid între ele depresiuni înguste, adesea acoperite cu apă. În unele porțiune dunele se
asociază, formând arii nisipoase compacte. Dunele de pe terasă sunt în majoritate fixate și se află
într-un proces intens de solidificare. În sudul comunei, spre Desa, se află o mare dună de nisip,
numită de localnici “Măgura lui Chiot”. Teritoriul comunei Poiana Mare se încadrează, din punct
de vedere tectonic, într-o arie stabilă, ca tot teritoriul județului Dolj.
13
MANAGEMENTUL PROIECTELOR
Clima este semiumedă, cu ierni mai blânde decât în alte zone ale Olteniei. Influența
centrului depresional mediteranean imprimă climatului o nuanță mai dulce. Această influență se
reflectă și în regimul eolian. În timpul verii, vântul bate dinspre vest către sud-est, aducând mase
de aer cald și uscate . În Poiana Mare se înregistrează cele mai mari temperaturi , atât vara cât și
iarna. Temperatura medie anuală depășește 11oC. Temperatura aerului are mers ascendent, din
ianuarie (-1,5oC) până în luna iulie (23,4oC), când atinge maximum, apoi descrește treptat.
Oltenia este o zonă de silvostepă. Vegetația arboricolă este reprezentată de Stejarul pufos
(Quercus pubescens), Stejarul brumăriu sau ganțoiu (Quercus pendunculiflora), gârnița (Quercus
frainetta). În comuna Poiana Mare, vegetația arboricolă este reprezentată de resturile unor păduri
de stejar, care acopereau suprafețe întinse, dar care au dispărut, lăsând locul culturilor agricole.
Se întâlnesc exemplare rare de porumbar (Prunus spinose), stejarul pufos, ulm, grupate în
pâlcuri, ce au fost declarate monumente ale naturii (Pădurea Ciurumela - de la Tunarii Vechi). În
cadrul zonei de silvostepă se întâlnește și o vegetație intrazonală determinată de factori edafici
specifici, reprezentată prin vegetația nisipurilor, vegetația de luncă, vegetația de mlaștină și
vegetația de pe terasă.
Conform estimărilor, la 1 ianuarie 2009 populaţia stabilă a comunei Poiana Mare
constituia 11747 persoane, 16.36% dintre acestea fiind sub 18 ani. Densitatea populaţiei în
limitele comunei este de 60.9 locuitori/km2.
La recensământul din anul 2002, populaţia comunei alcătuia 12728 locuitori, 49.12%
bărbaţi şi 50.88% femei. Persoanele sub 15 ani alcătuiau 14.83% pe când persoanele peste 59 de
ani alcătuiau 28.70% din populaţia totală. În 2002 densitatea populaţiei la nivelul comunei era de
66.0 locuitori/km2.
2.4 Se va descrie ce se doreste sa se realizeze prin proiect, respectiv investiţii în
infrastructura de primire turistică; investiţii în activităţi recreaţionale; dezvoltarea şi/sau
marketingul serviciilor turistice legate de turismul rural; investiţii în infrastructura la
scară mică precum centrele de informare, amenajarea de marcaje turistice, etc. (pentru
modernizari se va descrie succint si situatia existenta).
Misiunea firmei este să ofere o viaţă la pensiune în variantă ecologică.
Obiectivul general al societăţii:
14
MANAGEMENTUL PROIECTELOR
Construirea unei pensiuni agroturistice performante într-o perioada scurta pentru
punerea în funcţiune;
Promovarea turismului în structuri de primire turistică la scară mică în Regiunea
Sud-Vest;
Crearea facilităţilor recreaţionale în vederea asigurării accesului la zonele
naturale de interes turistic;
Obiectivul general, specificat în GHIDUL SOLICITANTULUI, Măsura 3.1.3, se referă
la:
Creşterea şi îmbunătăţirea structurilor de primire turistică la scară mică;
Dezvoltarea sistemelor de informare şi promovare turistică;
Crearea facilităţilor recreaţionale în vederea asigurării accesului la zonele natural
de interes touristic;
Obiectivele specifice dorite a se atinge prin intermediul acestui proiect sunt:
Crearea, îmbunătăţirea şi diversificarea serviciilor turistice;
Atragerea şi creşterea numărului de turişti şi a duratei vizitelor în jud. Dolj;
Crearea şi menţinerea locurilor de muncă prin activităţi de turism.
Obiectivele specifice specificate în GHIDUL SOLICITANTULUI Măsurii 3.1.3, se
referă la:
Creşterea şi menţinerea locurilor de muncă prin activităţi de turism, în special
pentru tineri şi femei;
Creşterea valorii adăugate în activităţi de turism;
Crearea, îmbunătăţirea şi diversificarea infrastructurii şi a serviciilor turistice;
Creşterea numărului de turişti şi a duratei vizitelor;
S.C. AGROTUR S.R.L. este o microîntreprindere înfiinţată în anul 2011, având sediul în
Comuna Poiana Mare, Str. 1 Decembrie nr. 10 A, jud. Dolj.
Activitatea pe care societatea s-a axat a fost cultivarea cerealelor şi plantelor furajere şi
creşterea animalelor, în special a bovinelor şi ovinelor, cod CAEN 015 Activităţi în ferme mixte
(cultura vegetală combinată cu creşerea animalelor). Pentru realizarea acestui obiectiv, S.C.
AGROTUR S.R.L. a achiziţionat un teren în suprafaţă de 3.000 mp, la 14 km în partea de sid
faţă de Dunăre şi 18 km de oraşul Calafat. Pe acest teren, societatea intenţionează să construiască
o pensiune agroturistică cu o arie construită desfaşurată de 1.200 mp.. Din noiembrie 2010, S.C.
15
MANAGEMENTUL PROIECTELOR
AGROTUR S.R.L. a achiziţionat animale (ovine pentru brânză, bovine pentru lapte, brânză şi
carne, porcinepentru carne, păsări pentru ouă şi carne) şi utilaje pentru activităţi agricole.
Prin prezentul proiect, societatea S.C. AGROTUR S.R.L. intenţionează să solicite
finanţare nerambursabilă prin programul FEADR, Măsura 3.1.3, pentru extinderea şi
modernizarea unei pensiuni agroturistice.
Construirea pensiunii agroturistice reprezintă o investiţie productivă, iar realizarea
acesteia este menită să conducă la următoarele rezultate imediate:
a) Creştera productivităţii societăţii;
b) Mărirea capacităţii de producţie (a volumului de servicii pe care societatea le
poate presta);
c) Crearea de noi locuri de muncă;
d) Alinierea societăţii la normele europene în privinţa siguranţei în muncă şi a
normelor de mediu.
Obiectivele specifice dorite a se atinge prin intermediul acestui proiect sunt:
1) Crearea, îmbunătăţirea şi diversificarea serviciilor turistice
În comuna Poiana Mare, situată la 18 km de oraşul Calafat, nu există structuri de
primire turistică, iar prin acest proiect creăm şi dezvoltăm turismul în regiune, comuna fiind un
important potenţial turistic;
Pensiunea agroturistică oferă produse şi servicii ecologice reducând cheltuielile cu
produsele alimentare, lactate etc., facilităţi recreaţionale, vizite la obiectivele turistice din zona
de sud-vest etc.
2) Atragerea şi creşterea numărului de turişti şi a duratei vizitelor în judeţul Dolj
Contract cu o firmă de resurse umane din Calafat pentru training-uri angajaţi;
Colaborare cu şcoli generale din Jud. Dolj, Gorj, Mehedinți, Olt;
Promovarea pensiunii agroturistice online, în presa scrisă şi televiziunea locală;
Existenţa unui atelier de olărit pentru activităţi recreaţionale şi realizarea propriilor
suveniruri tradiţionale;
Oferirea unor servicii pentru copii, adulţi şi vârstnici (plimbări cu trasura prin zonă,
olărit, plimbări prin fermă, vizite la obiectivele turistice, echitaţie);
Asigurarea hranei ecologice din produse obţinute în propria gospodărie: produse
16
MANAGEMENTUL PROIECTELOR
lactate(brânză dulce şi sărată, smântână, lapte, iaurt, lapte batut), carne (pui, porc, oaie, vită,
curcan), ouă, fructe (mere, pere, piersici, struguri, prune, vişine, nuci), legume (roşii, castraveţi,
ardei, cartofi, ceapă, usturoi, porumb, patrunjel, ridichii) şi a băuturilor specific zonei: ţuică şi
vin.
3) Crearea şi menţinerea locurilor de muncă prin activităţi de turism
Prin prezentul proiect se intenţionează atragerea forţei de muncă din comună, care
va contribui la creşterea nivelului de trai şi implicit scăderea ratei şomajului;
Societatea este coordonată de cei doi asociaţi, îndeplinind în acelaşi timp şi funcţiile de
administrator, contabil şi consilier juridic;
Se va urmări crearea a 6 locuri de muncă:
- 1 ghid
- 1 recepţioneră, având şi funcţia de relaţii cu clienţii
- 1 bucătar
- 1 ospătar
- 2 îngrijitori de animale
2.5 Fundamentarea necesitatii si oportunitatii investitiei.
Necesitatea: comunităţile din regiunea de Sud – Vest înţeleg să valorifice împreună,
respectând principiile dezvoltării durabile, resursele naturale, materiae, umane, tradiţiile
istorice şi interculturale în scopul unei dezvoltări susţinute, constante.
Regiunea de Sud – Vest, prin amplasarea şi dotările sale infrastructurale îndeplineşte un
rol strategic, de deservire logistică, a teritoriilor de la Sud, Vest, Est şi Nordul ţării prin
legătura cu portul Calafat – Vidin şi al Porţilor de Fier I, II.
Domeniile de excelenţă ale regiunii, care se disting prin potenţialul lor inovativ,
„dezvoltare tehnologică” şi poziţionarea pe pieţele europene a produselor regionale sunt:
agricultura, indrustia alimentară şi a bunurilor de consum (mobilier şi confecţii), industria de
maşini şi echipamente, turismul.
Regiunea dispune de un valoros capital uman, sistemele de educaţie şi formare continuă a
adulţilor şi învăţământul universitar fiind recunoscute la nivel internaţional.
17
MANAGEMENTUL PROIECTELOR
Cetăţenii regiunii se disting prin mentalitatea lor inovativă, cooperanţa, ceea ce, alături de
un nivel al calităţii vieţii ridicat face Regiunea Sud – Vest una dintre destinaţiile preferate de
investitori şi turişti.
Oportunitatea: SC AGROTUR SRL îşi desfăşoară activitatea în Comuna Poiana Mare,
Regiunea de Sud - Vest în care sunt prezentate aproape toate ramurile industriale. Regiunea Sud-
Vest realiza, în anul 2004, un PIB de 2.443,9 euro/locuitor, (83,33% din media nationala) la care
sectorul serviciilor a contribuit cu 48,23%, industria cu 33,75% si agricultura cu 11.62%.
Nivelul redus de dezvoltare al regiunii se datoreaza si volumului scazut de investitii
straine directe, regiunea atragând doar 745 milioane euro (reprezentând 3,40% din totalul acestora
pâna la finele anului 2005), ceea ce o situeaza pe pozitia a saptea între regiunile tarii, investitiile
din regiune fiind mai mult concentrate în câteva afaceri mari (ALRO si ALPROM Slatina,
LAFARGE Tg. Jiu, etc.). Aici se manifesta si nesiguranta privind marile privatizari
(Electroputere, Daewoo, Combinatul Rm. Vâlcea).
Regiunea are o suprafata agricola totala (de foarte buna calitate) de peste 1,8 milioane,
reprezentând 12,3% din terenul agricol din România si, de asemenea, beneficiaza de importante
resurse hidroenergetice (Dunarea, Oltul, Jiul) si termoelectrice (bazinul carbonifer Jiu-Motru),
Oltenia fiind cel mai important producator de energie – aproximativ ¾ din totalul pe tara.
Construcţiile, transportul, turismul sunt cele mai importante sectoare ale regiunii,
contribuind la creşterea competitivităţii şi a potenţialului de dezvoltare.
Totodată, oprtunitatea realizării proiectului este dată şi de existenţa programului de
finanţare Măsura3.1.3 „Încurajarea activităţilor turistice”, axa 3 din cadrul Axei Prioritare III
„Calitatea vieţii în zonele rurale şi diversificarea economiei rurale”, Domeniul Major de
Intervenţie 3 ala Programului Naţional pentru Dezvoltarea Rurală – PNDR, care asigură
susţinerea financiară a proiectului în proporţie de 70% pentru cheltuielile eligibile.
2.6. Piata de aprovizionare/desfacere, concurenta si strategia de piata ce va fi aplicata pentru valorificarea produselor/serviciilor obtinute prin implementarea proiectului.
POTENTIALII FURNIZORI AI SOLICITANTULUIDenumire furnizor de
materii prime/materiale auxiliare/produse/servicii
Adresa Produs furnizat si cantitate
aproximativa
Valoare aproximativa
-lei-
% din total
achizitii
18
MANAGEMENTUL PROIECTELOR
Alimente SRL Mun. Calafat
Alte produse alimentare decât cele din producţie proprie
1000
Metro Cash&Carry Craiova Produse nealimentare
8000
Cosmote România SA Mun. Calafat
Servicii de telefonie mobilă
800
Cliknet-Romtelecom Mun. Calafat
Servicii de internet, telefonie fixă şi televiziune
200
Papet SRL Craiova Servicii papetărie, birotică, echipamente consumabile
400
S.C. ARHITEC S.RL. Calafat Arhitect cu drept de semnătură
10 000
S.C. CONSTRUCT S.R.L. Calafat Servicii de proiectare construcţii
9000
S.C. MEDMUN Calafat Servicii de medicina muncii
100
S.C. VETEREINAR S.R.L. Calafat Servicii de medicină veterinară
300
DEDEMAN SA Craiova Materiale construcţii
28 000
RAPID S.R.L. Craiova Servicii de construcţie
410 000
MOBIL DOLJ Calafat Mobilier 25 000ROMSTAL Craiova Instalaţii 40 000ELECTRICA Craiova Energie
electrică1000 533800
POTENTIALII CLIENTI AI SOLICITANTULUINr.crt Client (Denumire si
adresa)Valoare-lei -
% din vanzari
1 S.C. ROMAST S.R.L. 1000 Per weekend 10 persoane
19
MANAGEMENTUL PROIECTELOR
2 S.C.INDUSTRI CRAIOVA S.R.L.
1850 Per weekend 18 persoane
Preţuri preconizate:
1) Cameră single – 50 RON (2)
2) Cameră dublă - 80 RON (4)
3) Cameră 4 locuri – 140 RON (2)
3. Date tehnice ale investitiei
3.1 Date generale
3.1.1 Zona şi amplasamentul (regiunea, judeţul, localitatea) investitiei, suprafaţa şi situaţia juridică ale terenului care urmează să fie ocupat (definitive şi/sau temporar) de lucrare
S.C. AGROTUR S.R.L este o microîntreprindere înfiinţată în anul 2011, având sediul
în Com. Poiana Mare, Str. 1 Decembrie nr. 10 A, Jud. Dolj.
Societatea doreşte prin prezentul proiect să construiască o pensiune agroturistică numită
AGROTUR. Aceasta fa fi amplasată în regiunea Sud-Vest, o regiune de câmpie cu mare
potenţial turistic datorită fluviului Dunărea, a monumentelor istorice şi datorita multitudinii de
mînăstiri şi biserici. Mai putem menţiona şi construirea podului peste Dunăre cel de la Calafat-
Vidin, pe unde turişti vor putea trece în Bulgaria pentru vizite, cumpărături etc.
Pensiunea va fi construită în comuna Poiana Mare, Judeţul Dolj la 17 km de Municipiul
Calafat.
Microîntreprinderea are un teren de 3.000 mp, unde mai există o casă pentru
proprietari, spaţii amenajate pentru creşterea animalelor, teren amenajat pentru cultivarea
legumelor şi pe o suprafaţă de 1.200 mp se doreşte constrirea pensiunii agroturistice.
3.1.2 Caracteristicile geofizice ale terenului din amplasament (studiu geotehnic, studii topografice, nivelul maxim al apelor freatice, date climatice) – daca investitia o impune
3.2 Caracteristicile principale ale construcţiilor
3.2.1 Pentru clădiri: deschideri, travei, aria construită, aria desfăşurată, numărul de niveluri şi înălţimea acestora, volumul construit
20
MANAGEMENTUL PROIECTELOR
Pentru construirea pensiunii s-a întocmit caietul de sarcini, memoriile de arhitectură,
economic şi de rezistenţă.
Clădirea va fi amplasată în Com. Poiana Mare, Str. 1 Decembrie nr. 10 A, judeţul Dolj,
este o pensiune agroturistica cu regimul de înalţime P + 1E şi este proprietatea familiei
Dunăvete.
Se consideră pentru construcţie categoria D de importanţă, se află în zona C de protecţie
antiseismică, clasa a IV- a de importanţă la acţiuni seismice, deasemenea se află în zona A de
acţiune a vântului şi a zăpezii.
Caracteristicile construcţiei:
Sc = 720 mp
Sd = 1200 mp
Pensiunea are ca regim de înălţime parter şi etaj, având o suprafaţă desfăşurată de 1200
mp. Accesul la casă se face pe un trotuar din plăci de beton pentru pavaje şi se vor monta pe un
strat de nisip de 10 cm delimitate de borduri.
Compartimentarea este realizată în felul următor :
- La parter accesul se face pe o scară de trei trepte într-un antreu de 2,48 mp, care permite
accesul într-un hol de 17,86 mp de unde se permite accesul în: spaţiile amenajate pentru cămară
de 3,37 mp şi centrala termică+spălatorie de 6,0 mp, living cu suprafaţa de 24,60 mp şi o
bucatarie cu suprafaţa de 17,07 mp. Din hol se mai poate intra print-un spaţiu desparţitor într-o
baie cu suprafaţa de 3,5 mp.
Accesul în garaj cu suprafaţa de 22,05 mp se face prin intermediul antreului.
La ieşirea din bucătărie în curte se vor realiza pe o suprafaţă de 17,6 mp pardoseli din
pavele de lemn.
- La etaj este situat un hol de 14.36 mp, din hol avem acces la un dormitor cu suprafaţa de
24,60 mp cu baie de 6,3 mp, şi la cele două camere de 11,64 mp respectiv 12,37 mp. Tot la etaj
se mai găseşte, cu acces din hol şi o baie cu suprafaţa de 5,09 mp.
- La etaj, accesul se face pe o scară din lemn fără podest de odihnă, scara fiind prevăzută
cu balustradă metalică cu mană curentă din lemn şi va avea înălţimea de 0,90 m. Treptele sunt
realizate fară nas cu o înălţime a treptei de 15,00 cm şi o lăţime de 30 cm
- Pereţii de compartimentare se vor realiza din gips-carton cu grosimea de 15 cm pe
profile metalice.
21
MANAGEMENTUL PROIECTELOR
- Pardoselile reci sunt relizate cu gresie antiderapantă, pentru a evita alunecarea în băi,
spălătorie, cămară şi bucătărie având în vedere specificul încăperilor.
- Pardoselile calde sunt relizate din parchet clasic montat pe un strat de burete care va
avea dublu rol: de a impiedica vaporii de apă să ajungă la suprafaţa neprotejată a parchetului şi
de a amortiza şocurile şi implicit de a amortiza zgomotele din casă.
- Pardoseala de la parter este mai ridicată cu 55 cm nivelul terenului natural pentru a
impiedica intrarea apelor de ploaie in casă.
- Acoperişul clădirii este de tip şarpantă şi este realizat în cinci ape, scurgerea apelor
făcându-se cu ajutorul jgheaburilor şi a burlanelor, învelitoarea este din ţiglă presată ceramică -
Meli-dial sub care se fixează un strat de folie împotriva umezeli, astereala, un strat de
termoizolaţie de 15 cm pentru eliminarea punţilor termice.
- Tavanul de la etaj este din gips carton de 15 cm zugrăvit cu vopsele lavabile.
- Stratul exterior este alcatuit dintr-o tencuială decorativă cu o culoare maro închis, iar în
interior pereţii se vor gletui şi finisa cu vopsea lavabilă albă. În exteriorul casei va fi dispus un
trotuar de protecţie din beton pe latura paralelă cu strada care să împiedice acumularea de apă la
baza casei şi a fundaţiilor.
- Iluminarea se face atât natural prin intermediul ferestrelor, cât şi artificial suprafeţele
au fost astfel calculate încât să asigure o iluminare bună pentru toate punctele din fiecare cameră.
- Uşile de interior şi cele de exterior se vor realiza din lemn, toată tâmplăria se va
etanşeiza cu spumă poliuretanică pentru eliminarea punţilor termice.
- Toate geamurile care sunt în contact cu mediul exterior vor fi de tip sticlă transparentă.
- Uşa de la garaj este o uşă metalică glisantă de culoare vişinie.
Garajul se desfăşoară pe o suprafaţă de 22,05 mp. Pardoselile se vor finisa cu mortar de
ciment, iar nisipul este inlocui cu granule din pietre naturale (mozaic), pereţii şi tavanul se vor
finisa cu vopsele lavabile, iar pe exterior se vor aplica tencuieli decorative.
Acoperişul garajului este tip terasă necirculabilă în care se vor aplica toate straturile
următoare: amorsaj, strat difuzie, bariere contra vapori, hidroizolaţia, strat de întarire a izolaţiei,
strat suport mortar, termoizolaţia, strat de protecţie.
Înălţimea parterului este de 2,80 m iar înălţimea totală a pensiunii este de 6,20 m. Până la
partea inferioară a acoperişului avem o înălţime de 5,15 m.
22
MANAGEMENTUL PROIECTELOR
3.2.2 Pentru reţele: lungimi, lăţimi, diametre, materiale, condiţii de pozare etc.
3.2.3. Pentru cladirile care se modernizeaza se va prezenta ca parte componenta din studiul de fezabilitate expertiza tehnica de specialitate asupra constructiei existente, intocmita, datata, semnata si stampilata de un expert tehnic atestat pentru proiectele care prevad modernizarea/consolidarea/ extinderea/ desfiintarea partiala/ lucrari de reparatii, precum si finalizarea constructiilor a caror executie a fost intrerupta inainte de finalizarea completa a acestora; si Raportul privind stadiul fizic al lucrarilor.
3.3 Structura constructivă
Pentru clădiri şi reţele se va face o descriere a soluţiilor tehnice avute în vedere, cu recomandări privind tehnologia de realizare şi condiţiile de exploatare ale fiecărui obiect.
Structura este alcătuită din fundaţii continue sub ziduri din beton, centuri de beton armat
zidaria exterioară este realizată din Porotherm de 25 cm tencuită, întărită cu stâlpişori şi centuri
din beton armat, cu planşeu din beton armat.
Fundaţiile sunt continue sub ziduri şi sunt din beton C18/22,5 şi cuzineţi din beton armat
din C18/22,5 cu armatură de rezistenţă din PC52 şi etrierii din OB37.
Lăţimea fundaţiei este de 60 cm în funcţie de încărcări, iar adâncimea de fundare – - 1,65 m faţă de cota ± 0,00 şi – 0.90 m faţă de cota terenului natural şi depăşeşte adâncimea de îngheţ.
2.4 Principalele utilaje de dotare ale construcţiilor (centrale termice, hidrofoare, ascensoare etc.)
Pensiunea va fi dotată cu centrală termică proprie pe lemne deoarece se va realiza o încălzire continuă a camerelor şi va fi un aer cald şi placut în comparaţie cu centrala termică electrică, care este si mai costisitoare în comparaţie cu cea pe lemne. Deasemenea pensiunea are în dotare şi hidrofoare pentru instalaţiile sanitare.
2.5 Instalaţii aferente construcţiilorSe vor descrie soluţiile adoptate pentru instalaţiile de iluminat, forţa, curenţi slabi, apă,
canalizare etc.
2.6 Situaţia existentă a utilităţilor şi analiza acestora Se vor descrie modul de asigurare a acestora şi soluţiile tehnice adoptate.
2.7 Avize şi acorduri
Avizele şi acordurile emise de organele în drept, potrivit legislaţiei în vigoare, privind:
- certificatul de urbanism cu respectarea prevederilor din PUG, cu încadrarea amplasamentului în planul urbanistic, avizat şi aprobat potrivit legii;
23
MANAGEMENTUL PROIECTELOR
- alte avize de specialitate, stabilite potrivit dispoziţiilor legale.
Catre,
Presedintele Consiliului judetean
--------------------------------- ...........................
Primarul*)
CERERE
PENTRU EMITEREA CERTIFICATULUI DE URBANISM
Subsemnatul(1) .......Trăilescu Alina............., CNP |1|2|3|4|5|6|7|8|9|1|2|3|4|
domiciliul(2) municipiul
cu ------------- in judetul ..Dolj......... orasul ..Calafat..............
sediul comuna
satul ............................. sectorul ....................... cod postal ...............
strada ...Traian.......... nr. .............. bl. N1.... sc. ..1... et. ..4... ap. .....18...
telefon/fax ..0768365523. e-mail .................., in calitate de administrator şi proprietar........,
In conformitate cu prevederile Legii nr. 50/1991, privind autorizarea executarii lucrarilor
de constructii, republicata, solicit emiterea
CERTIFICATULUI DE URBANISM
Pentru imobilul - teren si/sau constructii - situat in judetul .......Dolj...............
24
MANAGEMENTUL PROIECTELOR
municipiul
orasul ........................ satul ............... sectorul ..................
comuna Poiana Mare
cod postal ................... strada ....1 Decembrie....... nr. ..10 A.. bl. ..... sc. .... et. .... ap. ....
sau identificat prin(3) ........semnul de la intrare sau poziţionat la câţiva km în care scrie Pensiune AGROTUR..............................................
......................................................................................
........,
Suprafata terenului pentru care solicit certificatul de urbanism este de .......1.200.... m2
Solicit certificatul de urbanism in scopul(4): ..............construirii unei pensiuni agroturistice.......................................................................
......................................................................................
.........
Anexez(3): .................................................................................
......................................................................................
.........
SEMNATURA
Data .....5.01.2011........ ATrăilescu
........................
___________
*) Se completeaza, dupa caz: - Primarul General al municipiului Bucuresti
- Primarul sectorului ....... al municipiului Bucuresti
- Primarul municipiului ...............................
- Primarul orasului ...................................
- Primarul comunei .....................................
25
MANAGEMENTUL PROIECTELOR
Avizele si acordurile pentru obtinerea autorizatiei de construire se elibereaza de catre institutii specializate. Avizele si acordurile sunt mentionate in certificatul de urbanism. Este interzisa eliberarea autorizatiei de construire fara a fi luat toate avizele mentionate in certificatul de urbanism.
Alte avize şi acorduri, potrivit dispoziţiei legale sunt: Cele obtinute de la furnizorii de utilităţi (electricitate, apa, canal, gaze, telefonie,
salubritate) Cele obtinute de la diverse autoritati, privitor la probleme de: mediu, aparare civila,
sanatate publica, aparare contra incendiilor, monumente istorice si zone protejate, regimul apelor de suprafata si din subsol, interventiile pe cladiri existente, circulatie (comisii la primarie si politie), etc.
2.8 Caracteristici tehnice si functionale ale utilajelor/echipamentelor tehnologice/echipamentelor de transport ce urmeaza a fi achizitionate prin proiect si prezentarea tehnica a constructiilor in care urmeaza a fi amplasate, utilajele (inclusiv utilitati). Se vor preciza de asemenea denumirea, numarul si valoarea utilajelor/ echipamentelor tehnologice/echipamentelor de transport care vor fi achizitionate (utilizati formatul tabelar prezentat mai jos).
Nr.crt Denumire/Tiputilaj/
echipament
Numar bucati Valoare fara TVA
- euro -
TVA- euro-
Total cu TVA
- euro-1 Produse
alimentare500 238 57 295
2 Produse nealimentare
1 500 2 380 570 2 950
3 Internet telefonie, fixă, televiziune
12 47 12 59
4 Papetărie, birotică (top hârtie, pixuri, capsatoare,cartuş imprimantă)
50 120 29 150
5 Telefonie mobilă 6 238 57 2956 Servicii de
arhitectură1 3 571 857 4 428
7 Servicii de construcţii
1 2 380 570 2 950
8 Servicii medicina muncii
1 24 6 30
9 Servicii medicină veterinară
1 120 29 150
10 Servicii construcţii
1 10 100 2 424 12 524
11 Mobilier 100 15 000 3 600 18 600
26
MANAGEMENTUL PROIECTELOR
12 Instalaţii sanitare 80 10 000 2 400 12 40013 Energie electrică 1 238 58 29614 Materiale
construcţii (BCA, cărămidă, var, tifel, amorsă, ciment, glet, rosturi, parchet, gresie, faianţă, adeziv, chit, spumă, silicon, trafalet, ţiglă, burlane, vopsele, pensule, polistiren, lemn)
1 000 30 000 7 200 37 200
TOTAL
Se va descrie fluxul si activitatea desfasurate in cadrul proiectului
4,34 Euro la data de 03.03.2012
Atentie! Nu se va mentiona marca, denumirea producatorului, firma etc.
Clienţii pensiunii AGROTUR vor beneficia de servicii de calitate înca de la început. Ei
vor avea posibilitatea sa-si parcheze automobilul in curtea pensiunii avand locuri de parcare.
La intrarea in clădire clienţii vor fi incantati de ambientul plăcut creat in holul de la recepţie,
unde vor avea ocazia sa rasfoiasca ziarele si revistele puse la dispoziţie sau sa se relaxeze in
fotolii urmărind emisiunile de la televizorul pus la dispoziţie.
Receptionerul, dupa ce inregistreaza turiştii in baza de date, îndruma clienţii spre
camerele repartizate si le va innmana orarul de servire a mesei
In camere turiştii vor beneficia de condiţii moderne adaptate secolului 21. Acestea sunt dotate
cu telefon si televizor.
Clienţii vor fi incantati de condiţiile oferite datorita faptului ca amenajarea camerelor
este plăcută vederii.
Pentru familiile cu mai mulţi membrii se vor pune la dispoziţia acestora, daca se solicita,
patuturi pentru copii.
Clienţii care doresc sa-si petreaca timpul in aer liber au ocazia sa joace tenis pe un
terenul amenajat pentru practicarea unui sport. De asemenea acest teren multifuncţional oferă
posibilitatea practicarii minifotbalului.
27
MANAGEMENTUL PROIECTELOR
Pensiunea pune la dispoziţia clienţilor un atelerier unde pot învăţa arta olăritului, sau să
înveţe să facă goblene, diferite modele la lucrul manual, fiins un atelier multifuncţional.
28
MANAGEMENTUL PROIECTELOR
Toate persoanele cazate vor avea acces la sala de mese care este situata langa bucătărie
accesul clienţilor fiind dinspre recepţie. Sala de mese va fi destinata doar acestor persoane.
29
MANAGEMENTUL PROIECTELOR
30
MANAGEMENTUL PROIECTELOR
4. Durata de realizare (luni) si etape principale
31
MANAGEMENTUL PROIECTELOR
Este prezentat graficul de eşalonare a investitiei exprimat valoric pe luni si activitati.
32
MANAGEMENTUL PROIECTELOR
Durata de realizare a investitiei este de 12 luni.
33
MANAGEMENTUL PROIECTELOR
CALENDARUL ACTIVITĂŢILOR
34
MANAGEMENTUL PROIECTELOR
35
Activitatea LUNA1
LUNA2
LUNA3
LUNA4
LUNA5
LUNA6
LUNA7
LUNA8
LUNA9
LUNA10
LUNA11
LUNA12
Studii de teren (geotehnice,
geologice, hidrologice,
hidrogeotehnice,
fotogrammetrice, topografice
si de stabilitate a terenului pe
care se amplaseaza obiectivul
de investitie) Avize, acorduri si autorizatii –
total Obţinerea/prelungirea
valabilitatii autorizaţiei de
construire/desfiintare, obţinere
autorizatii de scoatere din
circuitului agricol Obtingrea avizelor si
acordurilor pentru racorduri
si bransamente la retele
publice de apa, canalizare,
gaze, termoficare, energie
electrica, telefoane etc. Obtinere avize sanitare,
sanitar-veterinar si fitosanitar
Obţinerea certificatului de
nomenclatura stradala si
adresa Obtinerea numarului
cadastral si inregistrarea
terenului in cartea funciara Alte avize solicitate prin lege Proiectare si inginerie Fazele de proiectare a. studiu de prefezabilitate b. studiul de fezabilitate Plata serviciilor la elaborarea
memoriului justificativ si a
cererii de finantare Semnarea contractului de
finantare Cost credit Proiectare si inginerie din
care: c. proiect tehnic
MANAGEMENTUL PROIECTELOR
5. Costul estimative al investiţiei
Valoarea totala a investitiei cu detalierea pe structura devizului general, insotit de devizele pe obiecte, conform legislatiei in vigoare (HG 28/09.01.2008). In cazul in care apar cheltuieli eligibile si neeligibile, se vor prezenta devize pe obiect separate, (pe categorii de cheltuieli eligibile si neeligibile).
Nu sunt permise atat cheltuieli eligibile cat si neeligibile in cadrul cap. 4.1. – Constructii si instalatii fara a se detalia pe devize pe obiect lucrarile corespunzatoare spatiilor/instalatiilor ce se vor executa. Pentru restul subcapitolelor aferente cap. 4 se vor preciza care sunt echipamentele, utilajele/montajul care sunt neeligibile.
In estimarea costurilor investiei prin intocmirea bugetului estimativ se va verifica in Baza de date de preturi pe de site-ul APDRP si se vor printa si atasa la cererea de finantare paginile referitoare la bunurile si serviciile incluse in proiect, identificate in baza.
In situatia in care valorile bunurilor/servciilor nu se incadreaza in limitele din Baza de date de preturi, se vor atasa trei oferte pentru categoriile de bunuri/servicii care depasesc valoarea de 50.000 EUR si o oferta pentru categoriile de bunuri/servicii care se incadreaza intre 10.000 EUR si 50.000 EUR. La ofertele de servicii, se vor mentiona si tarifele oare. Ofertele sunt documente obligatorii care trebuie avute in vedere la stabilirea rezonabilitatii preturilor si trebuie sa aiba cel putin urmatoarele caracteristici:
- sa fie datate, personalizate si semnate;- sa contina detalierea unor specificatii tehnice minimale. - să conţină preţul de achiziţie pentru bunuri/servicii
Atentie: la dosarul cererii de finantare vor fi atasate numai paginile relevante din ofertele respective, cuprinzand pretul, furnizorul si caracteristicile tehnice ale bunului, detaliate la punctul 3.8 de mai sus (maxim 2-3 pagini/oferta).
Pentru lucrari, proiectantul va declara sursa de preturi folosita.
DEVIZ GENERAL privind cheltuielile necesare realizării Construire pensiune Poiana Mare, Str. 1 Decembrie
[în mii lei/mii euro la cursul 4,34 lei/euro din data de 03.03.2011]
Nr. crt. Denumirea capitolelor şi subcapitolelor de cheltuieli
Valoare fără TVA TVA Valoare cu TVA mii lei mii euro mii lei mii euro mii lei mii euro
1 Cheltuieli pentru obţinerea şi amenajarea terenului
1,1 Obţinerea terenului 0,00 lei € 0,00 0,00 lei € 0,00 0,00 lei € 0,00 1,2 Amenajarea terenului 1,3 Amenajări pentru protecţia mediului 3,63 lei € 0,84 0,87 lei € 0,20 4,50 lei € 1,04 Total capitolul 1 3,63 lei € 0,84 0,87 lei € 0,20 4,50 lei € 1,04 2 Cheltuieli pentru asigurarea utilităţilor * extinderea reţelei de alimentare cu apă 0,00 lei € 0,00 0,00 lei € 0,00 0,00 lei € 0,00 * extinderea reţelei de canalizare 0,00 lei € 0,00 0,00 lei € 0,00 0,00 lei € 0,00
36
MANAGEMENTUL PROIECTELOR
* branşament electric trifazic 0,00 lei € 0,00 0,00 lei € 0,00 0,00 lei € 0,00 * branşament gaz 0,00 lei € 0,00 0,00 lei € 0,00 0,00 lei € 0,00 Total capitolul 2 0,00 lei € 0,00 0,00 lei € 0,00 0,00 lei € 0,00
3 Cheltuieli pentru proiectare şi asistenţă tehnică
3,1 Studii de teren 3,63 lei € 0,84 0,87 lei € 0,20 4,50 lei € 1,04 3,2 Obţinere avize, acorduri si autorizaţii 7,26 lei € 1,67 1,74 lei € 0,40 9,00 lei € 2,07 3,3 Proiectare si inginerie 14,52 lei € 3,83 3,49 lei € 0,92 18,01 lei € 4,76 3,4 Organizarea procedurilor de achiziţie publică 0,00 lei € 0,00 0,00 lei € 0,00 0,00 lei € 0,00 3,5 Consultanţă 1,82 lei € 0,42 0,44 lei € 0,10 2,25 lei € 0,52 3,6 Asistenţă tehnică 1,82 lei € 0,42 0,44 lei € 0,10 2,25 lei € 0,52 Total capitolul 3 27,23 lei € 7,18 6,97 lei € 1,72 36,01 lei € 8,90 4 Cheltuieli pentru investiţia de bază 4,1 Construcţii si instalaţii 363,04 lei 83,65 lei 87,13 lei 20,08 lei 450,17 lei 103,73 lei * construcţii 0,00 lei € 0,00 0,00 lei € 0,00 0,00 lei € 0,00 * instalaţii 0,00 lei € 0,00 0,00 lei € 0,00 0,00 lei € 0,00 4,2 Montaj utilaj tehnologic
4,3 Utilaje, echipamente tehnologice si funcţionale cu montaj 0,00 lei 0,00 lei 0,00 lei 0,00 lei 0,00 lei 0,00 lei
4,4 Utilaje fără montaj si echipamente de transport 4,5 Dotări 0,00 lei 0,00 lei 0,00 lei 0,00 lei 0,00 lei 0,00 lei Total capitolul 4 363,04 lei 83,65 lei 87,13 lei 20,08 lei 450,17 lei 103,73 lei 5 Alte cheltuieli 5,1 Organizare de şantier 19,97 lei 4,60 lei 4,79 lei 1,10 lei 24,76 lei 5,70 lei * branşare la utilităţi 12,71 lei € 2,93 3,05 lei € 0,70 15,76 lei € 3,63 * organizarea lucrarilor 7,26 lei € 1,67 1,74 lei € 0,40 9,00 lei € 2,07
5,2 Comisioane, taxe, cote legale, costuri de finanţare 1,82 lei 0,42 lei 0,44 lei 0,10 lei 2,25 lei 0,52 lei
5,3 Cheltuieli diverse si neprevăzute 10,89 lei € 2,51 2,61 lei € 0,60 13,51 lei € 3,11 5,4 Cheltuieli pentru audit 0,00 lei € 0,00 0,00 lei € 0,00 0,00 lei € 0,00 5,5 Cheltuieli cu publicitatea si informarea 0,00 lei € 0,00 0,00 lei € 0,00 0,00 lei € 0,00 Total capitolul 5 32,67 lei € 7,53 7,84 lei € 1,81 40,52 lei € 9,34 6 Cheltuieli pentru darea în exploatare 6,1 Pregătirea personalului de exploatare 0,00 lei € 0,00 0,00 lei € 0,00 0,00 lei € 0,00 6,2 Probe tehnologice 0,00 lei € 0,00 0,00 lei € 0,00 0,00 lei € 0,00 Total capitolul 6 0,00 lei € 0,00 0,00 lei € 0,00 0,00 lei € 0,00 TOTAL GENERAL 426,57 lei € 99,20 102,81 lei € 23,81 531,20 lei € 123,00 Din care C + M 383,91 lei € 88,46 92,14 lei € 21,23 476,05 lei € 109,69
DEVIZUL OBIECTULUI: CONSTRUIRE PENSIUNE
[în mii lei/mii euro la cursul 4,34 lei/euro din data de 03.03.2012]
Nr. crt. Denumirea capitolelor şi subcapitolelor de cheltuieli
Valoare fără TVA TVA Valoare cu TVA mii lei mii euro mii lei mii euro mii lei mii euro I Lucrări de construcţii 1 Terasamente - - - - - -
37
MANAGEMENTUL PROIECTELOR
2 Construcţii: rezistenţă (fundaţii, structură de rezistenţă) şi
arhitectură (închideri exterioare, compartimentări, finisaje) 234,22 lei € 53,97 56,21 lei € 12,95 290,43 lei € 66,92
3 Izolaţii - - - - - - 4 Instalaţii electrice 9,88 lei € 2,28 2,37 lei € 0,55 12,25 lei € 2,82 5 Instalaţii sanitare 18,74 lei € 4,32 4,50 lei € 1,04 23,23 lei € 5,35
6 Instalaţii de încălzire, ventilare, climatizare, PSI, radio-tv, intranet 29,35 lei € 6,76 7,04 lei € 1,62 36,39 lei € 8,39
7 Instalaţii de alimentare cu gaze naturale 29,83 lei € 6,87 7,16 lei € 1,65 36,99 lei € 8,52 8 Instalaţii de telecomunicaţii 5,97 lei € 1,38 1,43 lei € 0,33 7,40 lei € 1,71 Total capitolul I 298,16 lei € 68,70 71,56 lei € 16,49 369,72 lei € 82,37 II Montaj 1 Montaj utilaje şi echipamente tehnologice - - - - - - Total capitolul II 0,00 lei € 0,00 0,00 lei € 0,00 0,00 lei € 0,00 III Procurare 1 Utilaje şi echipamente tehnologice - - - - - - 2 Utilaje şi echipamente de transport - - - - - - 3 Dotări 0,00 lei € 0,00 0,00 lei € 0,00 0,00 lei € 0,00 Total capitolul III 0,00 lei € 0,00 0,00 lei € 0,00 0,00 lei € 0,00 TOTAL (TOTAL I + TOTAL II + TOTAL III) 298,16 lei € 68,70 71,56 lei € 16,49 369,72 lei € 85,19
DEVIZUL OBIECTULUI NR 3
DOTĂRI PENSIUNE
Nr. crt.
Denumirea capitolelor şi subcapitolelor de Valoare(fară TVA)
TVA Valoare(inclusiv TVA)
cheltuieli Mii lei Mii euro Mii lei Mii lei Mii euro
1 2 3 4 5 6 7
I. LUCRĂRI DE CONSTRUCŢII
1.1 Terasamente
-
- - -
1.2 Construcţii: rezistenţă (fundaţii, structură de
rezistentă) şi arhitectură (închideri exterioare,
compartimentări, finisaje)
- - - -
1.3 Izolaţii - - - -
1.4 Instalaţii electrice - - - -
1.5 Instalaţii sanitare - - -
-1.6 Instalaţii de încălzire, ventilare, climatizare, PSI,
radio-tv, intranet
- - - -
38
MANAGEMENTUL PROIECTELOR
1.7 Instalaţii de alimentare cu gaze naturale - - - -
1.8 Instalaţii de telecomunicaţii - - -
TOTAL I 0.000 0.000 0,000 0.000 0.000
n. MONTAJ
2.1 Montai utilaje şi echipamente tehnologice - - - -
TOTAL II 0.000 0.000 0,000 0,000 0.000
ra. PROCURARE
3.1 Utilaje şi echipamente tehnologice - - - -
3.2 Utilaje şi echipamente de transport - - - -
3.3 Dotări 118.291 27,609 22,475 140,766 32,855
TOTAL III 118.291 27.609 22.475 140.766 32.855
TOTAL (TOTAL I + TOTALII + TOTAL III) 118,291 27,609 22,475 140,766 32.855
DEVIZUL CAP.4 - CAP.5
CAP.4 Cheltuieli pentru asigurarea utilitatilor necesare obiectivului
Nr. crt.
Denumirea capitolelor şi subcapitolelor de cheltuieli
Valoare(fară TVA)
TVA Valoare(inclusiv TVA)
Mii lei Mii euro Mii lei Mii lei Mii euro
1 2 3 4 5 6 7
1 Alimentare cu apa 8.569 2,000 1,628 10,197 2,380
2. Canalizare 1.714 0,400 0,326 2,040 0,476
3. Alimentare cu gaze naturale - - - -
4. Alimentare cu agent termic - - - -
5. Alimentare cu energie electrica 8.569 2,000 1.628 10.197 2,380
6. Telecomunicaţii (telefonie, radio-tv,etc) - - -
-7. Alte tipuri de reţele exterioare - - - -
8. Drumuri de acces - - - -
9. Cai ferate industriale - - - -
39
MANAGEMENTUL PROIECTELOR
10. Cheltuieli aferente racordarii la reţele de utilitati - - - -
TOTAL DEVIZ CAPITOLUL 4 18,852 4,400 3,582 22,434 5,236
CAP.5 ALTE CHELTUIELI
I Organizare de şantier 19,97 4,60 4,79 1,10 24,76 1 lucrări de constructii si instalatii aferente
orsanizarii de şantier
- - -
2 cheltuieli conexe organizarii de şantier 19,97 4,60 4,79 1,10 24,76 II Comisioane, taxe 1,82 0,42 0,44 0,10 2,25 1 comisionul băncii finanţatoare 8,552 1,996 - 8,552 1,9962 cota aferentă Inspectoratului de Stat in
Constructii pentru controlul calităţii lucrărilor de
construcţii
11,487 2,681 - 11,487 2,681
3 cota pentru controlul statului în amenajarea
teritoriului, urbanism, şi pentru autorizarea
lucrărilor de construcţii
- - -
4 prime de asigurare din sarcina autorităţii
contractante
- -
5 alte cheltuieli de aceeaşi natură, stabilite în
condiţiile legii
- - - -
6 cota aferentă Casei Sociale a Constructorilor - - - -
III Chletuieli diverse si neprevăzute 10,89 2,51 2,61 0,60 13,51 TOTAL DEVIZ CAPITOLUL 5 72,689 16,807 12,63 22,939 69,957
6. Finanţarea investiţiei
Din valoarea totală a investiţiei de 128 030 euro ajutorul public nerambursabil este de 100
550 euro:
Pentru a se verifica incadrarea cheltuielilor eligibile din buget in limitele prevazute in fisa tehnica a masurii se va utiliza cursul de schimb Euro/lei publicat pe pagina web a Bancii Central Europene www.ecb.int/index.html de la data intocmirii memoriului justificativ.
Curs Euro / leu 4,349 din data de 03.03.2012.
40
MANAGEMENTUL PROIECTELOR
Procent finantare publica = 70 %
Cheltuieli eligibileCheltuieli
neeligibileTotal
Euro Euro Euro
Ajutor public nerambursabil 100 550 100 550
Cofinantare privata, din care:
- autofinantare
- imprumuturi 10 000 17 480 27 480
TOTAL PROIECT 110 550 17 480 128 030
Procentul de finantare publica se va stabili in functie de conditiile impuse de fisa tehnica
a masurii aferente proiectului intocmit de solicitant.
Pentru proiectele cu finantare publica mai mare de 50% din valoarea eligibila, se va
motiva solicitarea procentului.
7. Date privind forţa de muncă:
7.1. Total personal existent : 4 din care personal de execuţie: 2
7.2. Estimari privind forta de muncă ocupată prin realizarea investiţiei: 6
Locuri de muncă nou-create: 6
Pentru activitatea din proiect societatea angajeaza 6 persoane si anume:
- 1 ghid
- 1 recepţioneră, având şi funcţia de relaţii cu clienţii
- 1 bucătar
- 1 ospătar
- 2 îngrijitori de animale
7.3. Responsabil legal (nume, prenume, functie in cadrul organizatiei, studii si experienta
profesionala), relevante pentru proiect
Responsabil legal: DUNĂVETE IONELA, ADMINISTRATOR
Principalii indicatori tehnico-economici ai investiţiei
41
MANAGEMENTUL PROIECTELOR
Valoarea totală, Valoare eligibila
Valoarea totală a investiţiei este de 128 030 euro, din care ajutorul public nerambursabil
este de 100 550 euro, cheltuieli eligibile sunt de 110 550 euro, iar cheltuieli neeligibile sunt
de 17 480 euro.
Durata de realizare (luni) insotita de graficul de esalonare a investitiei exprimat valoric pe
luni si activitati
Luna 1- ianurie 2011- semnarea contractului de finanţare,
Luna 4 - aprilie 2011 - transa 1 achiziţii;
Luna 5 - mai 2011 - rambursare transa 1;
Luna 6 - iunie 2011 - transa 2 achiziţii;
Luna 7 - iulie 2011 - rambursare transa 2;
Luna 8 - august 2011 - transa 3 achiziţii;
Luna 9 - septembrie 2011 - rambursare transa 3;
Luna 11 - noiembrie 2011 - transa 4 achiziţii;
Luna 12 - decembrie 2011 - rambursare transa 4.
I. Părţile desenate
- Plan de amplasare în zonă (1:25.000-1:5.000)- Plan general (1:5.000-1:500)- Plan de situatie cu amplasarea retelor de utilitati, surse de apa si receptori ape uzate (1:1.000-1:500)- Planuri de arhitectură - planurile nivelurilor, secţiuni pentru principalele obiecte de construcţii- Planul de amplasare a utilajelor pe fluxul tehnologic
III.
PROIECŢII FINANCIARE PERSOANE JURIDICE
1. PROGNOZA VENITURILOR
Prin proiect beneficiarul va construi o unitate de cazare cu zona de agrement care
cuprinde şi un spaţiu amenajat pentru activităţi recreaţionale. Acesta va putea fi folosit şi pe
timp de iarna deoarece va fi într-o încăpere încălzită.
42
MANAGEMENTUL PROIECTELOR
Unitatea de cazare va avea 6 camere, deci o capacitate de cazare de 12 locuri. În
previziunile economice am luat in calcul un grad de ocupare a locurilor de cazare de: -50% in
anul 1 de prognoza, -60% in anul 2 si 3, -70% in anul 4 si 5.
De asemenea si numărul de turişti care am previzionat ca vor apela la celelalte servicii
oferite de societate va creste incepand din anul 2 .
Societatea va obţine venituri din:
1. Cazare cameră simplă - se va percepe un tarif de
- 50 lei/noapte/persoană, la un număr previzionat pe an 1 de 121
- 50 lei/noapte * 121 persoane = 6.050 lei, an 1
- 50 lei/noapte * 141 persoane = 7.050 lei, an 2
- 50 lei/noapte * 220 persoane = 11.000 lei, an 3
- 50 lei/noapte * 350 persoane = 17.500 lei, an 4
- 50 lei/noapte * 550 persoane = 27.500 lei, an 5
2. Cazare cameră dublă - se va percepe un tarif de
- 80 lei/noapte/persoană, la un număr previzionat pe an 1 de 155
- 80 lei/noapte * 155 persoane = 12.400 lei, an 1
- 80 lei/noapte * 217 persoane = 17.360 lei, an 2
- 80 lei/noapte * 300 persoane = 24.000 lei, an 3
- 80 lei/noapte * 410 persoane = 32.800 lei, an 4
- 80 lei/noapte * 280 persoane = 22.400 lei, an 5
3. Cazare cameră cu 4 locuri - se va percepe un tarif de
- 140 lei/noapte/persoană, la un număr previzionat pe an 1 de 144
- 140 lei/noapte * 144 persoane = 20.160 lei, an 1
- 140 lei/noapte * 265 persoane = 37.100 lei, an 2
- 140 lei/noapte * 320 persoane = 44.800 lei, an 3
- 140 lei/noapte * 430 persoane = 60.200 lei, an 4
- 140 lei/noapte * 350 persoane = 49.000 lei, an 5
4. Activităţi recreaţionale - se va percepe un tarif de
- 40 lei/noapte/persoană, la un număr previzionat pe an 1 de 60
43
MANAGEMENTUL PROIECTELOR
- 40 lei/noapte * 60 persoane = 2.400 lei, an 1
- 40 lei/noapte * 72 persoane = 2.880 lei, an 2
- 40 lei/noapte * 100 persoane = 4.000 lei, an 3
- 40 lei/noapte * 230 persoane = 9.200 lei, an 4
- 40 lei/noapte * 400 persoane = 16.000 lei, an 5
Alte venituri se realizează din vânzarea de mărfuri, cum sunt obiectele realizate din
olărit. Se vor realiza următoarele încasări pe an: - an 1 = 27.600 lei, an 2 = 27.800 lei.
Deasemenea sunt realizate şi alte venituri din exploatare, şi anume din produsele
alimentare: lactate, ouă, carne, animale etc., astfel: 50.000 lei în an1, 50.000 lei în an 1, 60.000
lei în an 2, 60.000 lei în an 3, 62.000 lei în an 4 şi 63.000 lei în an 5.
2. PROGNOZA CHELTUIELILOR
Cheltuielile prognozate sunt detaliate in tabelul următor:
4 CHELTUIELI CU PERSONALUL 24.800 31.200 32.500 35.000 38.000
Cheltuieli cu personalul angajat12.800 16.000 16.500 18.000 20.000
44
AN 1 AN 2 AN 3 AN 4 AN 51 CHELTUIELI CU MATERIILE PRIME SI CU
ALTE CHELTUIELI MATERIALE12.000 16.000 20.000 22.000 26.000
Cheltuieli cu materiale consumabile 7.000 10.000 12.000 15.000 18.000
Cheltuieli cu alimente 5.000 6.000 8.000 7.000 8.000
2 ALTE CHELTUIELI MATERIALE 2.000 2.400 2.600 2.800 3.000
Cheltuieli indirecte 2.000 2.400 2.600 2.800 3.000
3 ALTE CHELTUIELI DIN AFARA(ENERGIE SI APA) 4.000 4.800 5.000 5.200 5.400
Energie electrica si lemne 3.000 3.400 3.500 4.000 4.000
Apa 1.000 1.400 1.500 1.200 1.400
MANAGEMENTUL PROIECTELOR
Cheltuieli cu asig.si protectia sociala 12.000 15.200 16.000 17.000 18.000
5 CHELTUIELI CU AMORTIZĂRILE 20.000 20.000 20.000 20.000 20.000
Cheltuieli cu amortizarea 20.000 20.000 20.000 20.000 20.000
6 ALTE CHELTUIELI DIN I EXPLOATARE 20.000 20.000 20.000 20.000 20.000
Impozite si taxe 10.500 10.500 10.500 10.500 10.500
Asigurări 3.000 3.000 3.000 3.000 3.000
Prestatii externe (telefon, internet, cablu TV)
6.500 6.500 6.500 6.500 6.500
TOTAL CHELTUIELI 88.000 99.100 106.100 111.200 118.600
Cheltuielile cu materiale consumabile cuprind cheltuieli cu aşternuturi pentru pat, vesela,
becuri, prosoape care pe parcursul unui an trebuiesc înlocuite datorita faptului ca se uzeaza, sau
se sparg.
Cheltuieli indirecte reprezintă cheltuieli cu detergenti si produse de curăţenie necesare,
coli tipărire, tuşuri.
3. PROIECTIA CONTULUI DE PROFIT SI PIERDERE
Activitatea societatii genereaza un profit de 88.000 lei din activitatea de exploatare in
anul 1 si ajunge in anul 5 la 188.600 lei profit din exploatare. Societatea are cheltuieli cu
dobânzile pentru creditul contractat pentru proiect, in valoare de 5.000 lei in anul 1, iar in anul 5
cheltuielile cu dobânzile sunt tot la 5.000 lei. Pentru creditul pentru cofinantare societatea
plăteşte o dobanda de 12% pe an, calculata la sold.
Datorita cifrei de afaceri, conform codului fiscal societatea este platitoare de impozit pe
profit, iar calculul se face: rezultatul brut x 16% = impozit pe profit, diferenţa fiind rezultatul net
al exerciţiului financiar.
Ca si valoare nominala se observa ca, cuantumul impozitului cunoaşte o creştere de-a
lungul perioadei prognozate, acesta fiind efectul rentabilizării activitatii.
4. BILANŢ SINTETIC PREVIZIONAT
45
MANAGEMENTUL PROIECTELOR
S-a completat Anexa B4 cu valorile prognozate ale posturilor din bilanţ avand in vedere
urmatoarele:
o Valoarea activelor fixe este de 500.000 lei.
o Valoarea amortizării cumulate, calculata pentru activele imobilizate este in anul 1 de
30.000 lei si atinge suma de 150.000 lei in anul 5.
Modul de calcul al amortizarii este detaliat in tabelul de mai jos (in lei):
Amortizare/an mijloace fixe achiziţionate prin proiect
Total amortizare/ an
Amortizare cumulata/ an
30.000 30.000 30.000 AN 1
30.000 30.000 60.000 AN 2
30.000 30.000 90.000 AN 3
30.000 30.000 120.000 AN 430.000 30.000 150.000 AN 5
Casa si conturi la banei se preia din Fluxul de numerar aferent aceleiaşi perioade din
linia S si se observa faptul ca societatea ramane cu lichiditati importante in perioada post
implementare.
Datorii ce trebuie plătite intr-o perioada de pana la un an - valoarea se previzioneaza
in funcţie de termenele de plata ale furnizorilor, de creditele pe termen scurt previzionate prin
fluxul de numerar, valoarea datoriilor fiscale si la asigurarile sociale aferente activitatii. Sunt
calculate pe o perioada de 45 zile ca termen de plata al furnizorilor. Este foarte important faptul
ca in relaţiile cu tertii solicitantul are un fond permanent de transformare al lichidităţilor.
Datorii ce trebuie plătite intr-o perioada mai mare de un an - sunt previzionate in
funcţie de soldul si graficul de rambusare a creditului bancar contractat. Aici este cuprinsa si
suma de rambursat pentru împrumutul acordat firmei de către asociat si nerestituita in termen de
un an.
Capitalurile proprii - sunt formate din capitalul social al societatii care este de 200 lei,
rezultatul exerciţiului, rezerve. Suma repartizata la rezerve dintr-un an urmeaza sa faca parte din
rezerve in anul următor.
46
MANAGEMENTUL PROIECTELOR
5. FLUX DE NUMERAR
In anexa B5 avem datele referitoare la perioada de implementare a proiectului.
Implementarea proiectului se face pe o perioada de 12 luni; prima luna am luat in calcul ca fiind
luna ianuarie 2011.
Partea I- „Activitatea de investitii si finanţare" cuprinde date referitoare la intrări si
ieşiri de lichiditati si anume:
- suma de 60.000 lei este creditul ce va fi contractat pentru cofinantarea proiectului; se
ramburseaza in 10 ani conform graficului de rambursare anexat, rambursarea incepand cu luna
martie 2011.
- la punctul B sunt evidentiate cele 3 transe de achiziţii prevăzute in proiect, precum si
rambursările aferente;
- la punctul C „Total ieşiri de lichiditati prin finanţare" avem urmatoarele date:
o Linia C1.1: rata lunara pentru credit, calculata conform graficului de rambursare anexat;
Partea II „Activitatea de exploatare" cuprinde doar sumele calculate pentru rambursari de
TVA, deoarece societatea nu va avea mijloacele necesare sa desfasoare activitate de exploatare
in perioada de implementare. In anexa B8, la activitatea de exploatare avem date preluate din
prognoza veniturilor si cheltuielilor la care am calculat TVA.
La „prestatii externe"-suma de 1.000 lei reprezintă cheltuieli cu telefon, internet, cablu
TV-1000*1.00=1.000 lei, înregistrata la alte cheltuieli in prognoza cheltuielilor. La rândul de
impozite si taxe avem suma de 7.000 lei, care in prognoza cheltuielilor se afla inclusa la alte
cheltuieli din exploatare.
6. INDICATORI FINANCIARI
Pe baza datelor obtinute din prognozele efectuate s-au calculat indicatorii care vor releva
sustenabilitatea si viabilitatea investitiei ce urmeaza a fi promovata. Toate prognozele sunt
calculate pentru o perioada de 5 ani, dupa finalizarea investitiei, in preturi constante.
47
MANAGEMENTUL PROIECTELOR
1. Valoarea investiţiei (VI) = valoarea totala a proiectului fara TVA, se preia din bugetul
proiectului.
Valoare investitie(Vi)= valoarea totala a proiectului fara TVA în LEI este de 408.700
2. Veniturile din exploatare (Ve) = veniturile realizate din activitatea curenta, conform
obiectului de activitate al solicitantului. Se preiau valorile din Anexa B1 «Prognoza
Veniturilor» rândul « Total venituri din exploatare» aferente perioadelor respective
(Total An1,..., Total An 5).
Veniturile din exploatare (Ve) = veniturile realizate din activitatea curenta, conform
obiectului de activitate al solicitantului sunt:
- an 1: 118.610 LEI
- an 2: 152.190 LEI
- an 3: 143.800 LEI
- an 4: 181.700 LEI
- an 5: 177.900 LEI
3. Cheltuieli de exploatare (Ce) = cheltuielile generate de derularea activităţii curente.
Se preiau valorile din Anexa B2 «Prognoza Cheltuielilor» rândul«Cheltuieli pentru
exploatare - total» aferente perioadelor respective (Total An1,..., Total An 5).
Cheltuieli de exploatare (Ce) = cheltuielile generate de derularea activitatii curente
sunt:
- an 1: 88.000 LEI
- an 2: 99.100 LEI
- an 3: 106.100 LEI
- an 4: 111.200 LEI
- an 5: 118.600 LEI
48
MANAGEMENTUL PROIECTELOR
4. Rata rezultatului din exploatare (rRe) - trebuie să fie minim 10% din Ve.
Rezultatul din activitatea curentă (Re) se calculează: Re = Ve - Ce - trebuie să fie
pozitiv, iar rata rezultatului din exploatare trebuie sa fie minim 10% din veniturile din exploatare
pentru anii evaluaţi.
Rata rezultatului din exploatare (rRe) se calculeaza dupa formula :
Rata rezultatului dinexploatare (rRe) - trebuie % 25,81% 34,88% 26,22% 38,80% 33,33%
sa fie minim 10%
5. Durata de recuperare a investiţiei (Dr) - trebuie să fie maxim 12 ani;
Este un indicator ce exprima durata de recuperare a investitiei (exprimat în
ani).
Se calculeaza astfel:
Unde:
Se considera ca in anii 6-12 cash-flow-urile din exploatare sunt egale cu cash-flow-
ul din exploatare din anul 5.
Durata de recuperare a investiţiei (Dr) – maxim 12 ani are valoarea de 0,1089 ANI
6. Rata rentabilitatii capitalului investit (rRc) - trebuie să fie minim 5% pentru anii
evaluaţi;
Se calculeaza astfel :
49
MANAGEMENTUL PROIECTELOR
Rata rentabilitatiicapitalului investit (rRc) - % 113,31% 373,51% 1058,50% 1313,28% 113,31%
trebuie sa fie minim 5%
7. Rata acoperirii prin fluxul de numerar (RAFN) - trebuie sa fie >1,2, pentru anii
evaluaţi ;
RAFN = Flux de numerar din exploatare / (dobânzi + plăţi leasing + rambursarea
datoriilor);
Se preiau din tabelul fluxurilor de numerar pentru perioada de prognoza Anexa B8
rândul P « Flux de numerar din activitatea de exploţ imparte la rândul C « Total ieşiri de
lichiditati prin finanţare »
Rata acoperirii prinfluxul de numerar(RAFN) - trebuie sa fie Numeric 6,1908 17,5446 87,0707 6,1908 17,5446mai mare sau egal cu1.2
8. Rata indatorarii pe termen mediu si lung (n) - trebuie să fie maximum 60%
pentru anii evaluaţi;
Este calculata ca raport intre total datorii pe termen mediu si lung si total active.
unde:
TDi~ total datorii pe termen mediu si lung in anul i;
TAi= total active in anul i;
Rata indatorarii pe termen mediu şi lung (rl) – maxim 60 % este prezentată pe ani şi este
0 % pe fiecare an.
9. Rata de actualizare - este de 8%, folosita pentru actualizarea fluxurilor de numerar
viitoare.
unde:
50
MANAGEMENTUL PROIECTELOR
- r este rata de actualizare egala cu 8% (r=rata dobânzii de refinanţare BCE (4%) +
marja de risc pe ţară (4%)
10. Valoarea actualizata neta(VAN) - trebuie sa fie pozitiva; Este calculata astfel:
FNi = flux de lichidităţi net din anul i;
FNi_explt = flux de lichidităţi din exploatare din anul i
VI - valoarea investiţiei:
Valoare actualizata neta (VAN) – trebuie să fie pozitivă şi are valoarea de 25.505.908 LEI
11. Disponibilul de numerar la sfarsitul perioadei (rândul S , din anexa B8 « Flux de
numerar» trebuie sa fie pozitiv in anii de previzionare evaluaţi Se preiau valorile din rândul S
din Anexa B8 aferente perioadelor respective (Total An1,..., Total An 5).
Disponibil de numerar la sfârşitul perioadei – trebuie să fie pozitiv şi are valorile pe ani
astfel prezentate:
- an 1: 1.600.584 LEI
- an 2: 1.817.122 LEI
- an 3: 3.097.062 LEI
- an 4: 7.176.586 LEI
- an 5: 12.482.331 LEI
51