Post on 18-Oct-2015
description
transcript
5/28/2018 Particularitati Clinice Si Psihofarmacologice Ale Tratamentului Cu Antispihotice in Schizofrenie
1/40
Particularitati clinice si
psihofarmacologice ale tratamentului cu
antipsihotice in schizofrenie
Timisoara, 26 septembrie 2012
5/28/2018 Particularitati Clinice Si Psihofarmacologice Ale Tratamentului Cu Antispihotice in Schizofrenie
2/40
Informatiile prezentate in cadrul acestuieveniment se pot referi la indicatii care nu sunt
aprobate in Romania.Datele sunt prezentate in scop educational si in
spiritul dreptului comunitatii stiintifice simedicale de a avea acces la informatie completa
cu privire la progresul stiintific, asa cum sestipuleaza in codul etic international alproducatorilor de medicamente. (IFPMA Code)
Informatia prezentata nu trebuie sub nicio formaprivita ca recomandare/indicatie de prescriere.
Cursul Educational este sponsorizat de AstraZeneca
5/28/2018 Particularitati Clinice Si Psihofarmacologice Ale Tratamentului Cu Antispihotice in Schizofrenie
3/40
Mecanismul biochimic in schizofrenie
Structurile nervoase implicate:
- sistemul limbic, ganglionii bazali, talamusul, trunchiul cerebral
Ipoteze:
- dopaminergica
- serotoninergica
- noradrenergica
- gabaergica
- glutamatergica
5/28/2018 Particularitati Clinice Si Psihofarmacologice Ale Tratamentului Cu Antispihotice in Schizofrenie
4/40
Mecanismul biochimic in schizofrenie
Ipoteza dopaminergica
Hiperdopaminergie mezolimbica = simpt POZITIVE
- sinteza excesiva, eliberare crescuta, metabolizare deficitara nr.Rc DA
Hipodopaminergie in cortexul prefrontal = simpt NEGATIVE
Argumente farmacologice indirecte:
- agonistii Rc DA: cresc neurotransmisia DA-ergica & agraveazasimpt.psihotice
- antagonistii Rc DA: blocheaza neurotransmisia DA-ergica & amelioreaza
simpt. psihotice
5/28/2018 Particularitati Clinice Si Psihofarmacologice Ale Tratamentului Cu Antispihotice in Schizofrenie
5/40
Substratul neuro-biochimic
al tulburarilor din schizofrenie
AFECTAREA BALANTEI
FUNCTIONALE
DA subcorticalaDA prefrontala /
Prefrontal
Cresterea nivelului DA
Substratul biochimic
al formei NEGATIVE
Subcortical
Scaderea nivelului DA
DA
Substratul biochimical formei POZITIVE
DA
5/28/2018 Particularitati Clinice Si Psihofarmacologice Ale Tratamentului Cu Antispihotice in Schizofrenie
6/40
Obiectivele tratamentului schizofreniei
Reducerea simptomelor pozitive
Eficacitate la pacientii refractari
Reducerea simptomelor negative
Ameliorarea functiei cognitive
Reducerea simptomelor afective
Reactii adverse absente sau minime
O mai mica afectare functionala
Prevenirea recaderilor
Prevenirea deteriorarii
Adaptat dupa Liebermann 1996
5/28/2018 Particularitati Clinice Si Psihofarmacologice Ale Tratamentului Cu Antispihotice in Schizofrenie
7/40
Ce ne recomanda ghidul NICE pentru terapia episodului
acut de schizofrenie ? In tratamentul schizofreniei la pacientii cu exacerbari sau recurente se ofera
medicatia orala
Trebuie avute in vedere raspunsul clinic si efectele secundare ale medicatiei
actuale dar si anterioare
Alegerea medicatiei ar trebui facuta in colaborare, medic & pacient, pe baza
urmatoarelor criterii:
- potentialul fiecarui antipsihotic de a determina reactii adverse (SEP,
sindrom metabolic, inclusiv crestere in greutate)
Monitorizarea si inregistrarea sistematica a urmatorilor parametri, pe durata
tratamentului si in mod special in timpul perioadei de titrare :
- eficacitate, reactii adverse, aderenta la tratament, examen fizic
NICE clinical guideline 82 , March 2009 ,Schizophrenia
Core interventions in the treatment and management of schizophrenia in adults in primary and secondary care
This is an update of NICE clinical guideline 1
5/28/2018 Particularitati Clinice Si Psihofarmacologice Ale Tratamentului Cu Antispihotice in Schizofrenie
8/40
Ce ne recomanda ghidul NICE pentru terapia
episodului acut de schizofrenie ?
Inregistrarea motivelor continuarii, schimbarii sau opririi medicatiei
Mentinerea medicatiei la doze optime timp de 4-6 saptamani
Evitarea initierii de rutina a unor asocieri antipsihotice, cu exceptia perioadelor
scurte (ex.cazul schimbarii unui medicament cu altul)
Ocazional pacientii cu episod acut de schizofrenie pot reprezenta un risc pentru ei
insisi sau pentru alte persoane si pot necesita tranchilizare rapida
Dupa tranchilizarea rapida se recomanda a se oferi pacientului oportunitatea de a
discuta despre experienta sa dar si explicatia cu privire la decizia de utilizare a
medicatiei tranchilizante de urgenta
NICE clinical guideline 82 , March 2009 , Schizophrenia
Core interventions in the treatment and management of schizophrenia in adults in primary and secondary care
This is an update of NICE clinical guideline 1
5/28/2018 Particularitati Clinice Si Psihofarmacologice Ale Tratamentului Cu Antispihotice in Schizofrenie
9/40
Tratamentul medicamentos al schizofreniei
Antipsihotic conventional/standard
Antipsihoticele atipice
clozapina
Alte atipice
5/28/2018 Particularitati Clinice Si Psihofarmacologice Ale Tratamentului Cu Antispihotice in Schizofrenie
10/40
Exemple de antipsihotice conventionale / standard
Fenotiazine
clorpromazina
tioridazina
trifluoperazina
flufenazina
pipotiazina
Tioxantines
flupentixol
zuclopentixol
Butirofenone
droperidol
haloperidol
Dibenzoxazepine
loxapina
Benzamide substituite
sulpirid
5/28/2018 Particularitati Clinice Si Psihofarmacologice Ale Tratamentului Cu Antispihotice in Schizofrenie
11/40
Antipsihotice conventionale / standard
Toate blocheaza receptorii D2
Control eficace al simptomelorpozitive la 2/3 din pacienti
Efect redus asuprasimptomelor negative
Reactiile adverseextrapiramidale sunt frecventela antipsihoticeleconventionale
Pot duce la intolerantatratamentului si la non-aderenta
Alte efecte secundare pot fi
Disfunctie endocrina si
sexuala
Disfunctie cognitiva sisedare
Efect anticolinergic
Efecte cardiovasculare
Scaderea pragului
convulsivant
Fotosensibilitate
NB. Reactiile adverse pot varia intre produse
5/28/2018 Particularitati Clinice Si Psihofarmacologice Ale Tratamentului Cu Antispihotice in Schizofrenie
12/40
Lehmann HE, Ban TA. Can J Psychiatry1997;42:152162.
Ce este atipicitatea?
Atipicul este adesea definit ca un medicament
antipsihotic care, in comparatie cu antipsihoticele tipice,este terapeutic eficace atat in simptomele pozitive ale
schizofreniei cat si in cele negative, si determina foarte
putine simptome extrapiramidale (SEP) acute si cronice.
5/28/2018 Particularitati Clinice Si Psihofarmacologice Ale Tratamentului Cu Antispihotice in Schizofrenie
13/40
Antipsihotice atipice
Antagonismul Rc D2 - la nivelul tuturor tracturilor dopaminergice
Actiunea terapeutica: blocarea D2 in aria de hiperactivitate mezolimbica -
ameliorarea simptomelor pozitive
Aparitia efectelor secundare nedorite:
Simptomele extrapiramidale (SEP) & diskinezia tardivablocarea D2 in tractul
nigrostriat
Cresterea nivelului prolactinei (prin reducerea tonusului dopaminergic in area
tuberoinfundibulara unde dopamina este normala in schizofrenia netratata si in mod
normal inhiba prolactina)
Blocada colinergica Rc M1cu xerostomie, vedere neclara, constipatie, confuzie
5/28/2018 Particularitati Clinice Si Psihofarmacologice Ale Tratamentului Cu Antispihotice in Schizofrenie
14/40
Ce caracterizeaza un antipsihotic atipic?
Actiunea combinata pe transmisia serotoninergica si dopaminergica
Actiunea pe Rc 5 HT1A & Rc 5 HT2A; acesti Rc. au efecte opuse asupra secretiei de
dopamina
Antagonismul Rc 5 HT2Acreste secretia de dopamina
Agonismul partial al Rc 5 HT1 Acreste secretia de dopamina
Disocierea rapida de pe Rc D2
Agonismul partial al Rc D2efect terapeutic insotit de efecte secundare mai putine
5/28/2018 Particularitati Clinice Si Psihofarmacologice Ale Tratamentului Cu Antispihotice in Schizofrenie
15/40
Antipsihoticele:
diverse mecanisme de actiune
In urma terapiei, realizarea unei balante cat mai corecteintre secretia dopaminergica si cea serotoninergicapoate oferi o eficienta mai buna3
Disocierea mai rapida de pe Rc poate reduce efectelesecundare ale terapiei (ex, SEP si crestereaprolactinemiei)4
AA - clasa cu un profil distinct de legare receptoriala:D2, 5-HT2A& 5-HT1A
1
Diferentele in caracteristicile de legare in clasa AA -
impact asupra eficientei si tolerabilitatii2
1. Goldstein JM, 2000; 2. Tandon R, 2000; 3. Horacek J et al, 2006; 4. Kapur S & Seeman P, 2001.
5/28/2018 Particularitati Clinice Si Psihofarmacologice Ale Tratamentului Cu Antispihotice in Schizofrenie
16/40
Ideal, un antipsihotic ar
trebui sa se lege de Rc D2
Suficient de mult timp pt. a
exercita efectul antipsihotic
Suficient de putin timp pt a
nu determina efecte
secundare
Disocierea rapida de pe Rc dopaminergici D2
receptorD2
receptor D2
Roth 2003
Antipsihotic tipic
Legare
stransa
Antipsihotic Atipic
Legarea
lejera
Disociere rapida
NeuronPostsinaptic
Neuron
Postsinaptic
5/28/2018 Particularitati Clinice Si Psihofarmacologice Ale Tratamentului Cu Antispihotice in Schizofrenie
17/40
Eficacitatea atipicelor se extinde dincolo de simptomele
pozitive ale tulburarii
Pozitiv Negativ AfectivCognitiv
Antipsihotice
conventionale
Antipsihotice
atipice
+
5/28/2018 Particularitati Clinice Si Psihofarmacologice Ale Tratamentului Cu Antispihotice in Schizofrenie
18/40
Circuitele dopaminegice din SNC
Cinci tracturi neuronale (4 dintre ele cu functiibinecunoscute)
Neuroanatomia lor si variatiile niveluluineuromediatorilor la nivelul sinapselor
explica:
Simptomatologia in schizofrenie
Efectele terapeutice
Efectele secundare ale medicatiei
Stahl 2003
5/28/2018 Particularitati Clinice Si Psihofarmacologice Ale Tratamentului Cu Antispihotice in Schizofrenie
19/40
Principalele 4 circuite dopaminegice
la nivelul SNC
Tuberoinfundibular
1
23
4
Dopamine pathways
Limbic
cortex
Nigrostriatal
MesolimbicMesocortical
Adaptat - Stahl 2003
5/28/2018 Particularitati Clinice Si Psihofarmacologice Ale Tratamentului Cu Antispihotice in Schizofrenie
20/40
Rolul principalelor 4 circuite dopaminergice din SNC
Tractul nigrostriat: responsabil de controlul motor
Tractul mesolimbic: responsabil de controlul comportamental (senzatia de placere,
euforia determinata de abuzul de droguri)
Tractul mesocortical: responsabil de functia cognitiva & de executie (tulburarile cognitive
si afective ale tabloului simptomatic in schizo)
Tractul tuberoinfundibular: moduleaza secretia de prolactina
Targetarea nespecifica a celor 4 circuite dopaminergice
determina efectele secundare
de tip extrapiramidal si cresterea prolactinemiei
Al Vlea circuit neuronal - conecteaza substanta gri periapeductala si
nucleii hipotalamici cu talamusulrolul sau nu este bine cunoscut Stahl 2003
5/28/2018 Particularitati Clinice Si Psihofarmacologice Ale Tratamentului Cu Antispihotice in Schizofrenie
21/40
Circuitele dopaminergice in schizofrenia netratata
Tractul nigrostriat activitate dopaminergica normala in schizofrenianetratata
Tractul mesolimbic hiperactivitate dopaminergica - delir si
halucinatii in schizofrenie
Tractul mesocortical hipoactivitate dopaminergica - tulburarilecognitive si afective in schizofrenia netratata)
Tractul tuberoinfundibularactivitatea dopaminergica normala inschizofrenia netratata
Adaptat - Stahl 2003
5/28/2018 Particularitati Clinice Si Psihofarmacologice Ale Tratamentului Cu Antispihotice in Schizofrenie
22/40
Ce caracterizeaza un antipsihotic tipic ?
Antagonismul Rc D2 - la nivelul tuturor tracturilor dopaminergice
Actiunea terapeutica: blocarea D2 in aria de hiperactivitate
mezolimbica - ameliorarea simptomelor pozitive
Aparitia efectelor secundare nedorite:
Simptomele extrapiramidale (SEP) & diskinezia tardiva
blocarea D2 in tractulnigrostriat
Cresterea nivelului prolactinei (prin reducerea tonusului dopaminergic in area
tuberoinfundibulara unde dopamina este normala in schizofrenia netratata si in mod
normal inhiba prolactina)
Blocada colinergica Rc M1 cu xerostomie, vedere neclara, constipatie, confuzie
Adaptat - Stahl 2003
5/28/2018 Particularitati Clinice Si Psihofarmacologice Ale Tratamentului Cu Antispihotice in Schizofrenie
23/40
Ce caracterizeaza un antipsihotic atipic?
Actiunea combinata pe transmisia serotoninergica sidopaminergica
Actiunea pe Rc 5 HT1A & Rc 5 HT2A; acesti Rc. au efecte
opuse asupra secretiei de dopamina
Antagonismul Rc 5 HT2A
creste secretia de dopa
Agonismul partial al Rc 5 HT1 A creste secretia de dopa
Disocierea rapida de pe Rc D2
Agonismul partial al Rc D2 efect terapeutic insotit de efecte
secundare mai putine
Adaptat - Stahl 2003
5/28/2018 Particularitati Clinice Si Psihofarmacologice Ale Tratamentului Cu Antispihotice in Schizofrenie
24/40
Agentii antipsihotici atipici
Clozapina
s inguru l antipsihotic
cu eficacitate dovedita
in schizofrenia
refractara
Utilizare limitata din
cauza agranulocitozei
Necesita monitorizare
sanguina regulata
Alti agenti atipici
Olanzapina
Quetiapina
Risperidona
Ziprasidona
Amisulprid
Aripiprazol
5/28/2018 Particularitati Clinice Si Psihofarmacologice Ale Tratamentului Cu Antispihotice in Schizofrenie
25/40
Recaderile dupa oprirea neurolepticului
Rata recaderilor dupa 10 luni de la intrerupere: 53%
Rata recaderilor la pacientii aderenti la tratament: 16%
Meta-analiza a 66 de studii pe 4365 pacienti cu schizofrenie
cronica:
Gilbert et al (1995)
Arch Gen Psychiatry 52:173-88
5/28/2018 Particularitati Clinice Si Psihofarmacologice Ale Tratamentului Cu Antispihotice in Schizofrenie
26/40
Natura recaderii
Non-aderenta
Instalare treptata
Simptome psihoticeproeminente
Adesea necesitatratament non-voluntar
Spitalizari mai lungi
Aderenta
Instalare rapida asimptomelor (adesea cu
componenta afectivaproeminenta)
Asociata cu un stresor dinmediu
Internare voluntara, scurta
Recuperare rapida cumodificari minime alemedicatiei
McEvoy et al, (1984)
J Nerv Ment Dis 172:412-416
5/28/2018 Particularitati Clinice Si Psihofarmacologice Ale Tratamentului Cu Antispihotice in Schizofrenie
27/40
Switch aspecte practice (I)
Schimbarea tratamentului antipsihotic cu un alt medicament reprezint o practic clinic frecvent.Succesul este limitat de cele mai multe ori. Totui, rezultatele bune par s apar mai degrab la pacienii
crora li s-a schimbat medicaia pentru diminuarea reaciilor adverse cu meninerea beneficiuluiterapeutic.
Cel mai frecvent, o procedur de succes a schimbrii tratamentului implic creterea rapid a dozeimedicamentului cu care se iniiaz tratamentul la doza terapeutic (dar fr a o depi), n acelai timpcu reducerea dozei antipsihoticului administrat iniial pn la ntreruperea complet a acestuia, ntr-operioad de aproximativ 2 sptmni.
Iniierea schimbrii antipsihoticului cu o doz prea mic sau administrarea acestuia la o doz sub-terapeutic, precum i ntreruperea brusc a medicaiei iniiale pot determina complicaii aleschimbrii tratamentului.
Perioada pe care se face modificarea tratamentului reprezint un interval de risc crescut pentru unpacient nestabilizat.
Medicii clinicieni trebuie s urmreasc mai des pacienii n timpul perioadei de switch i s se asigure cau date de contact actualizate att pentru pacient, ct i pentru ngrijitor, pentru a putea verifica stareapacientului.
Newcomer J: Switchstrategies in patients with schizophrenia what works best?APA 2011
5/28/2018 Particularitati Clinice Si Psihofarmacologice Ale Tratamentului Cu Antispihotice in Schizofrenie
28/40
Switch aspecte practice (II)
Ajustarea tratamentului farmacologic se poate realiza ori de cte ori este nevoie.
De exemplu, dac un agent antipsihotic cu aciune sedativ care este administratseara, la culcare este ntrerupt, pot apare tulburri de somn care ns se corecteazrapid (de ex., prin administrarea unei benzodiazepine seara, la culcare), ceea ce
permite ca schimbareatratamentului antipsihotic s decurg cu succes.
Medicii i pacienii acord cea mai mare atenie beneficiului terapeutic care poate fiobinut cu o medicaie antipsihotic.
Chiar dac un pacient i medicul lui decid c, dei schimbarea tratamentului estecomplet, ea este urmat de un declin n rspunsul terapeutic i sunt de acord srevin la antipsihoticul iniial, acest proces este rareori asociat cu recdere sau
respitalizare. n acest caz, pacientul reprimete doza terapeutic a medicaieiantipsihotice iniiale i ntrerupe noul antipsihotic.
NewcomerJ: Switch strategies in patients with schizophreniawhat works best?, APA 2011
5/28/2018 Particularitati Clinice Si Psihofarmacologice Ale Tratamentului Cu Antispihotice in Schizofrenie
29/40
4 verigi ale eficientei clinice
EficacitateAmeliorareasimptomelor
Rata recaderilor
Tratamentulcomorbiditatilor
Strans legata de dozareacorecta
Tolerabilitatesi siguranta
Reactii adverse
Siguranta
Usurinta utilizarii
FunctionareActivitatile vietii
zilnice
Calitatea vietii
Starea subiectiva debine
AcceptabilitateAderenta
Satisfactie
Lalonde et al. 2003
5/28/2018 Particularitati Clinice Si Psihofarmacologice Ale Tratamentului Cu Antispihotice in Schizofrenie
30/40
Eficacitatea atipicelor se extinde dincolo de simptomele
pozitive ale tulburarii
Pozitiv Negativ AfectivCognitiv
Antipsihotice
conventionale
Antipsihotice
atipice
+
5/28/2018 Particularitati Clinice Si Psihofarmacologice Ale Tratamentului Cu Antispihotice in Schizofrenie
31/40
Ideal, un antipsihotic ar
trebui sa se lege de Rc D2
Suficient de mult timp pt. a
exercita efectul antipsihotic
Suficient de putin timp pt a nu
determina efecte secundare
Disocierea rapida de pe Rc dopaminergici D2
receptorD2
receptor D2
Roth 2003
Antipsihotic tipic
Legare
stransa
Antipsihotic Atipic
Legarea
lejera
Disociere
rapida
NeuronPostsinaptic
Neuron
Postsinaptic
5/28/2018 Particularitati Clinice Si Psihofarmacologice Ale Tratamentului Cu Antispihotice in Schizofrenie
32/40
Quetiapina : afinitate si ocupare moderata a Rc D2
comparativ cu celelalte antipsihotice
0
20
40
60
80
100
Tipice Risperidona Olanzapina Clozapina Quetiapina
OcupareaRcD2
Farde et al. 1992; Nyberg et al. 1995, 1996; Nordstrm et al. 1995;Kapur et al. 1998, 2000.
5/28/2018 Particularitati Clinice Si Psihofarmacologice Ale Tratamentului Cu Antispihotice in Schizofrenie
33/40
Quetiapina si norquetiapina interactioneaza
cu un spectru larg de neuroreceptori
Actiuni farmacologice multiple:dopamina, serotonina,noradrenalina 1,2
Quetiapina & norquetiapinaafinitate moderata - mare pt.RcD
2
& 5-HT2A
1,2
Norquetiapina inhibitor potental transportorului denoradrenalina (NET)1,2,3
1Goldstein et al 2008; 2McIntyre et al 2007; 3Jensen et al 2008
Dopaminergic
Noradrenergic
Serotonergic
5/28/2018 Particularitati Clinice Si Psihofarmacologice Ale Tratamentului Cu Antispihotice in Schizofrenie
34/40
Norquetiapina, principalul metabolit al Quetiapinei are
actiune farmacologica
NN
S
N
O
O
N
N
S
N
Quetiapina Norquetiapina(N-desalkylquetiapine)
N-dealkylation
CYP3A4
DeVane CL, et al. 2001.
5/28/2018 Particularitati Clinice Si Psihofarmacologice Ale Tratamentului Cu Antispihotice in Schizofrenie
35/40
Norquetiapina inhiba transportorul noradrenalinei (NET)
Norquetiapina mediaza inhibitia NET contribuind la
inhibarea recaptarii noradrenalinei1,2,3
Inhibitia NET poate constitui o veriga esentiala care
contribuie la efectul antidepresiv* al quetiapinei si nu esteintalnita la celelalte antipsihotice 3
Inhibitia NET este o proprietate comuna a
antidepresivelor triciclice (ex. imipramina) si SNRI (ex.
duloxetina si venlafaxina)3
1Jensen et al 2008; 2Goldstein et al 2008; 3McIntyre et al 2007
5/28/2018 Particularitati Clinice Si Psihofarmacologice Ale Tratamentului Cu Antispihotice in Schizofrenie
36/40
Quetiapina- efectele mediate de dopamina
Receptorii D2target principal pentru AAantagonizarea Rc D2determina efectul antipsihotic si antimaniacal (aria mezolimbica)
Quetiapina & norquetiapina - afinitate moderata pt Rc D2. Quetiapina
se disociaza rapid de pe Rc D2potential redus de efecte secundare
( SEP, prolactinemiei)
Quetiapina & norquetiapina - afinitate moderata pt Rc D1
Quetiapina determina cresterea eliberarii de dopamina in ariacortexului prefrontal prin actiunea de agonist partial al Rc 5HT1A(ameliorarea simptomelor negative, functiei cognitive si afectului)
Freedman 2003; Bloom 1995; Ichikawa 2003; Yatham 2005;
McIntyre 2007; Roth 2003; Goldstein 2008
5/28/2018 Particularitati Clinice Si Psihofarmacologice Ale Tratamentului Cu Antispihotice in Schizofrenie
37/40
Quetiapina- efectele mediate de serotonina
Quetiapina moduleaza transmisia serotonergica prin actiunea pe Rc
5HT :
Rc 5HT1Aautoreceptori ( acceleratori ai secretiei de dopa )
Norquetiapina - agonist partial al Rc 5HT1Acu o afinitate mai
mare decat quetiapina pe aceeasi Rc
Stimularea (agonismul) Rc 5HT1Adetermina cresterea
eliberarii de dopamina in zona cortexului prefrontal
(amelioreaza simpt.depresive, funct.cognitiva)
Activitatea de agonist partial al receptorilor 5HT1A poatedetermina in timp o desensibilizare a acestor Rc si consecutiv
cresterea eliberarii de serotonina.
Goldstein 2008; Yatham et al 2005.
5/28/2018 Particularitati Clinice Si Psihofarmacologice Ale Tratamentului Cu Antispihotice in Schizofrenie
38/40
Quetiapina- efectele mediate de serotonina
Receptorii 5HT2A ( inhibitori ai secretiei de dopa )
Quetiapina & norquetiapinaantagonisti ai 5HT2A cu afinitate moderata/mare pt Rc 5HT2A - stimuleaza eliberarea de dopa (amelioreaza
simpt.negative; putine efecte secundare tip SEP )
Receptorii 5HT2C
- Modulatori ai eliberarii DA & NAinfluenteaza functia cognitiva,
dispozitia si greutatea corporala
Norquetiapina - antagonist puternic al 5HT2C; quetiapinaare
afinitatea slaba pentru acesti Rc
Antagonizarea 5HT2C- efectul antidepresiv si de ameliorare afunctiei cognitive
Goldstein 2008; Tarzi 2002; Yatham 2005, Stahl 2008
Efectele mediate de norepinefrina
5/28/2018 Particularitati Clinice Si Psihofarmacologice Ale Tratamentului Cu Antispihotice in Schizofrenie
39/40
Efectele mediate de norepinefrina
(noradrenalina)
Quetiapina creste transmisia noradrenergica prin inhibarearecaptarii noradrenalinei datorata inhibitiei transportorului
noradrenalinei (NET)
Inhibitia NET - mediata de norquetiapina (afinitate mare pentru
NET)efect antidepresiv, ameliorarea functiei cognitive
Celelalte AA nu au demonstrat o inhibitie a NET la doze relevante
clinic ( terapeutice)
Quetiapinaantagonist al Rc 2- afinitate moderata
Blocada
2adrenergica
creste eliberarea de noradrenalina (siserotonina)
Goldstein et al 2008
5/28/2018 Particularitati Clinice Si Psihofarmacologice Ale Tratamentului Cu Antispihotice in Schizofrenie
40/40
Quetiapinaalte interactiuni receptoriale
Rc histaminiciblocada H1sedare si crestere in greutate
( abilitatea de a trata insomnia)
Rc 1
- blocada 2
1sedare
Rc M1- blocadasedare, xerostomie, vedere neclara,
constipatie, confuzie
Rc Xmecanism farmacologic inca neelucidat - TG a jeun,
rezistenta la insulina in special la doze moderate/mari
M I t 2007 J 2007 St hl 2008