MISCAREA PERIODICA A PAMINTULUI SI A

LUNII

• Viata si toate fenomenele de pe Terra sunt legate de lumina si caldura primite de la Soare. Cantitatea de lumina si

caldura se schimba in cursul unei zile si in cursul unui an. Aceste schimbari se explica prin miscarile pe care

Pamantul le face in spatiu: in jurul axei si in jurul Soarelui.

• Miscarea Pamantului in jurul propriei axe poarta numele de miscare de rotatie. Miscarea in jurul Soarelui poarta

numele de miscare de revolutie.

MISCAREA DE ROTATIE A PAMANTULUI

• Aceasta miscare se face de la vest spre est, in decursul a 24 de ore. Noi nu simtim aceasta miscare pentru ca ea se

produce cu viteza constanta. De aceea, multa vreme oamenii au crezut ca Pamantul este fix, iar Soarele se roteste in jurul lui. In schimb, putem observa miscarea

Soarelui pe cer in cursul unei zile. Aceasta miscare are loc de la est la vest, invers decat rotatia Pamantului.

URMARILE MISCARII DE ROTATIE:

• turtirea la poli si bombarea la Ecuator a globului terestru

• succesiunea zilelor si noptilor

•modificarea orei pe glob

• Ora ne indica pozitia in raport cu Soarele. Ora solara este ora adevarata a fiecarui loc. Ora 12 este indicata de momentul cand Soarele se afla deasupra meridianului locului respectiv. Dar, din

motive practice, ora solara nu poate fi utilizata. De exemplu, daca ne-am deplasa de la Bucuresti la Pitesti, ar trebui sa dam ceasul cu cateva

minute inapoi.

• Ora oficiala este ora adoptata de fiecare stat si corespunde in principiu orei fusului orar. Suprafata Globului a fost impartita in 24 de fuse orare. Un fus orar cuprinde 15° longitudine si de-a lungul lui

ora este aceeasi pentru toate localitatile.

• Ora pe Glob se stabileste in functie de fusul orar care include meridianul de 0° (Greenwich).

MISCAREA DE REVOLUTIE• Miscare de revolutie este miscarea Pamantului in jurul

Soarelui pe o orbita de forma alungita (elipsa). Aceasta miscare se face de la vest spre est si dureaza

365 de zile si 6 ore (un an).

• In calendar, anul obisnuit are 365 de zile; din cele 6 ore ramase anual, o data la patru ani se formeaza o zi

in plus, care se adauga lunii februarie. Anual are atunci 366 de zile si se numeste an bisect.

• In deplasarea sa pe orbita, Pamantul isi mentine in permanenta aceeasi inclinare si aceeasi directie a axei. 

• In timpul unui an exista patru momente importante:

•  21 martie (echinoctiul de primavara). In aceasta zi, Pamantul este astfel plasat fata de Soare incat razele de lumina cad perpendicular pe Ecuator; ziua si noaptea sunt egale pe

tot Globul.

•  22 iunie (solstitiul de vara). Razele solare cad perpendicular pe Tropicul Racului, luminand si incalzind mai mult Emisfera Nordica. In Emisfera Nordica este ziua cea mai lunga din an.

•  23 septembrie (echinoctiul de toamna). Pamantul se afla in pozitie opusa celei din data de 21 martie, iar razele solare cad din nou perpendicular pe Ecuator, ziua si noaptea fiind egale.

•  22 decembrie (solstitiul de iarna). Razele Soarelui cad perpendicular pe Tropicul Capricornului. 22 decembrie este ziua cea mai scurta in Emisfera Nordica dar cea mai lunga in

Emisfera Sudica.

• Cele patru anotimpuri se formeaza doar la latitudini medii. La poli, jumatate de an este vara ("ziua

polara") si jumatate este iarna ("noaptea polara"). Astfel, la echinoctiul de primavara, la Polul Nord incepe ziua, care va dura pana la echinoctiul de

toamna. In tot acest timp este continuu lumina. In celalalta jumatate a anului va fi iarna (noapte). La

Polul Sud este invers.

Urmarile miscarii de revolutie si ale inclinarii axei:

• formarea si succesiunea anotimpurilor. Din cauza inclinarii axei, in cele doua emisfere anotimpurile sunt inversate.

• durata inegala a zilelor si a noptilor in cursul unui an.

ECLIPSA DE SOARE

• O eclipsă de Soare se produce atunci când Luna trece între Pământ și Soare prin fața Soarelui. Văzut de pe Pământ, discul Lunii e de

obicei mai mare decât cel al Soarelui și, dacă se interpune între privitor și Soare, îi "blochează" lumina, aruncând o umbră

corespunzătoare pe Pământ. Când discul Lunii acoperă în întregime pe cel al Soarelui imaginea luminoasă obișnuită a Soarelui este

blocată complet și, pentru o anumită zonă de observație și o anumită durată de ordinul câtorva minute, eclipsa de soare este totală. Eclipsele totale de Soare permit executarea unor studii

astronomice speciale, dar au loc mult mai rar decât cele parțiale.

TIPURI DE ECLIPSA

• Eclipsa totală - are loc atunci când Soarele este obturat complet de Lună. Imaginea strălucitoare a Soarelui este înlocuită timp de câteva minute de silueta întunecată a Lunii. Totuși, coroana Soarelui, mult mai strălucitoare decât Luna, rămâne vizibilă. Eclipsele totale sunt vizibile doar pe o fâșie îngustă de pe suprafața Pământului .

• Eclipsa inelară - apare atunci când Soarele și Luna sunt aliniate exact cu Pământul, și diamentrul aparent al Lunii este mai mic decât cel al Soarelui. Din Soare se mai vede doar marginea, în formă de inel strălucitor ce înconjoară Luna întunecată. Eclipsele de Soare inelare sunt un eveniment astronomic rar.

• Eclipsa hibrid - este o eclipsă intermediară între o eclipsă de Soare totală și una inelară. În unele puncte de pe Terra poate fi văzută ca fiind totală, iar în altele apare ca fiind inelară. Și acesta este un tip de eclipsă rar întâlnit.

• Eclipsa parțială - apare atunci când Soarele și Luna nu sunt aliniate exact și astfel Luna obturează Soarele doar parțial. Acest fenomen poate fi observat de obicei de pe o mare parte a Pamântului, în special în exteriorul benzii de totalitate.

ECLIPSA INELARA

ECLIPSA TOTALA

ECLIPSA PARTIALA

ECLIPSA DE LUNA

• O eclipsă de Lună are loc atunci când Luna, în mișcarea ei în jurul Pământului, intră în umbra

acestuia. Aceasta se întâmplă când Soarele, Pământul și Luna sunt aliniate suficient de exact (eclipsă

parțială). Întotdeauna "faza" Lunii la o eclipsă de Lună este cea de Lună Plină. Tipul și durata ei depind de poziția relativă și poziția de pe linia

nodurilor.

Realizat :

Hangan Natalia

Griciuc Vitalie

Clasa a XII-a “A”