Post on 29-Aug-2019
transcript
Cuprins 1/3
Managementul integrat
Comunicarea
Relatiile publice - istoric, dezvoltare, activitati
RP – scopul, functiile, obiectivele
RP - Comunicarea cu mass-media
Promovare, publicitate: Ce? Cum? Catre cine? Grup tinta?
RP in firma
Mesajul
Management integratMG
DecizieResurseumane
Planificare informare
OrganizareEc
bugetfinante
banciasigurari
costuricontabilitate
Mk
vanzari promovareimagine
logisticaStudii sianalize
TH
Tehnologierestructurare
operational
calitateCercetaredezvoltare
L
L
L
L
Structura unei organizatii
Imagine - RP simass-media
Juridic
Productie
Tehnic - tehnologie
Calitate
Dep. ProductieCalitate - Tehnologie
PlanificareInformare
Cercetare(de produs)
Dezvoltare(de firma)
Dep. Plan-Cercetaredezvoltare
Logisticaaprovizionare
Promovarevanzari-ofertare
Studii sianalize
Dep. Marketinglogistica - vanzari
BugetFinanciar
ContabilitateGestiune
Relatii bancaresi asigurari
Dep.Economiccontabilitate, banca, asigurari
Resurse umanepersonal
Organizare
Dep.Res.Umane-Organizare
Management = Conduceredecizie
6 subsisteme:
de productie
adaptare la schimbare: plan cercetare-dezvoltare
relatii cu mediul: marketing
functional: resurse umane
economic
managerial - decizional de care tin si RP
Caracteristicile serviciilor
Intangibilitatea: serviciile sunt in general intangibile, cel ce cumpara un serviciu nu-l poate mirosii, vedea, gusta, auzi inainte de a-l cumpara.
Perisabilitatea: serviciile nu pot fi depozitate, inventariate. Daca nu sunt folosite la un moment dat, ele se pierd. O sala goala, o planseta goala reprezinta pierderi irecuperabile pentru activitatea de servicii.
Inseparabilitatea: fata de productie, aici se vinde serviciul mai intai si apoi este el creat si utilizat. Ai cumparat un proiect, apoi este creat si utilizat.
Variabilitatea: datorita faptului ca sunt create si utilizate in acelasi timp, calitatea serviciilor variaza in timp. De aceea, cumparatorul se confrunta cu nesiguranta actului de servire, va fi el la fel ca inainte? Actvitatea de repetare da serviciului un specific de instabilitate.
Comunicare
SPECIALISTI
AUTORITATE
CONTROL
AGENTI EC. MASS MEDIA
Globala
Internationala
C.E.
Nationala
Regionala
Locala
Tipuri de comunicare
Dupa scop: - comunicare oficiala- comunicare neoficiala
Dupa frecventa:- comunicare permanenta- comunicare periodica- comunicare neperiodica
genul de activitate careia ii este adresata relatiile stabilite intre administratie si cetateni
dosarul de presa
Comunicarea depinde de:
Predispozitia receptorului: • cunostinte, • tema, • pregatire, • apartenenta la grup
Predispozitia de a crede in ceea ce este in psihicul tau (te face sa crezi ca este adevarat)
Necesitatea primara a individului:• deprinderi• siguranta• autopretuirea• participara la un grup
Necesitatea de armonie intre nevoi si cerinte pe de o parte si presiunile sociale asupra sa pe de alta parte
Fidelitatea mesajului: ajunge si este inteles. Cum a fost transmis (fizica transmiterii: sunet, lumina, etc)
Depinde si de experienta comunicatorului: intelege el receptorul? Vezi actorul si rolul sau.
Forta ComunicariiLideri:
Activist verbal: sustine o cauza
Lider de opinie: mass-media si formatori educationali
Lideri de putere: legislatori, guvernanti
Forta: ceea ce ramane in minteaomului /opiniei publice
Public
Surse private
Lider de putere - Lider de opinie
Activist verbal
Fluxul comunicarii - Mesajul
Fluxulinformatiei
Functiile redactarii
Informatia
consemnarea
protejarea
justificarea
atenuarea problemelor
atragerea de simpatizanti
oferirea unor elemente de baza pentru ca oamenii sa-si foloseasca convingerile
depasirea unui alt punct de vedere
infrangerea oponentilor
dispute
convingere
agitatie
disiparea criticilor
continuarea unei discutii incepute
motivare
citare - a lasa o impresie asupra modului de a gandi al publicului care sa dureze dupa prima receptare.
Comunicare 1/4
Forme de Promovare in Marketing Comunicarea:– Mass -Media si informare– Publicitate si Propaganda– Marketing si Comunicare Comerciala– Organizatii si Relatii PubliceModele de comunicare:1. Birou de presa si publicitate (BPP) : firma - client 2. Informare Publica (IP) : firma - public 3. Doua sensuri asimetrice (DSA) : asculta asteptarile si fa discursul 4. Doua sensuri simetrice (DDS) : interactiv, firma si publicul : echivalenti, egali Faze:a) identificarea - asteptarilor publicului fa-ti
- adversarilor mesajulCulege informatii, cunoaste terenul
Comunicare 2/4
b) Strategii
Strategia relationista debuteaza cu fixarea deadline-ului actiunilor preconizate pentru imbunatatirea imaginii publice a clientului. Ea poarta amprenta stilistica a firmei de relatii publice angajate in acest sens sau a agentului consultant de RP,dar ea cuprinde urmatoarele activitati:
– diagnosticarea situatiei de PR (context analysis)
– determinarea “publicului - tinta” (target-ul PR)
– evaluarea canalelor de comunicare dintre client si “publicul-tinta” (formale, non- formale si informale: scrise, audio-vizuale, afisaj, purtator de cuvant, multimedia, brosuri, discutii colegial-amicale, zvonuri)
– fixarea temei centrale si a temelor secundare de discurs (in jurul carora se vor construi sloganuri, imagologii, simbolistica, fraze si cuvinte-cheie ori logo-ul institutional)
Comunicare 3/4
b) Strategii (continuare)– definirea genului de mesaj ( content analysis) cu cel mai mare impact asupra
“publicului-tinta” si a lead-ului destinat presei– definirea “zonelor de autoritate” la care se raporteaza activitatile de PR(juridica,
morala, simbolica etc.)– constructia evenimentelor (intalniri cu publicul, conferinte de presa, interviuri
preluate de mass-media, manifestari - culturale, stiintifice, tematizate - si actiuni cu incarcatura simbolica etc.)
– determinarea momentelor, locurilor si stilului de promovare a “imaginii” cele mai adecvate din punctul de vedere al clientului sau de contrapromovare a adversarului
– evaluarea periodica a eficientei activitatii de PR pentru aplicarea amendamentelor necesare
– intocmirea dosarului de presa (press-kit) care sa contina comunicatele proprii si pe cele ale adversarului, programe, date despre participantii la conferinte de presa (briefing), buletine informative (news letter), statistici
– confenctionarea materialelor promotionale (ecusoane, pliante, brelocuri, obiecte inscriptionate, fotografii cu autograf)
Comunicare 4/4
Etape: - cercetere informare- planificare si programe- implementare
- evaluare finala
Filtrele comunicarii:- filozofice (oboseala, stres)- cultural (educatie, religie,etc.)- social (disciplina, experienta)- psihologica (memorie, atentie)- conjunctural (criza, oportunitati)
Cand dau o stire
Putem sa spunem ca avem de a face cu o stire atunci cand apar unul sau mai multe din ingredientele interesului uman:
Cand este ceva nou; de exemplu lansarea unei fiinte umane in spatiu
Cand este o noutate; de exemplu doi gemeni identici sufera de o boala identica.
Cand se refera la o persoana celebra; de exemplu orice material dintr-o rubrica de divertisment
cand este direct relevant pentru un mare numar de oameni; de exemplu atunci cand se prezinta informatii privind impozitul pe venit
Cand presupune un conflict; de exemplu lupte, divorturi, competitii atletice.
Cand implica un mister; de exemplu in cazul multor crime.
Cand presupune un caracter confidential; de exemplu dezvaluirile din presa.
Cand implica viitorul; de exemplu planurile de dezvoltare a unui oras
cand contine elemente de umor; de exemplu un grup de cercetasi pierduti intr-o excursie.
Cand contine elemente de romantism sau de sexualitate; un exemplu poate fi gasit in toate materialele care capteaza privirea in orice ziar sau revista pe prima pagina.
Impactul in presa
Tipuri de abordare: - activa- reactiva
Anunturi si invitatii: sa puna in valoare tema si miza acesteia, asociind-o calitatii si calificarii invitatului subiectul dezbatut trebuie sa raspunda unei probleme reale si, pe cat posibil, actuale sa aleaga un titlu, dar si subtitluri capabile sa starneasca atentie si nteres sa compun un text incitant, impecabil sub raport logic si gramatical sa aleaga solutii grafice si ipografice atractive
Pentru a avea un impact cat mai puternic, materialele trimise catre mass-media trebuie sa-si dovedeasca:
actualitatea (caracterul recent, poaspat) ineditul (raritatea) evocarea unei stari conflictuale, generatoare de interes proximiatea (caracterul local, apropiat, al informatiei) elementele de suspens si mister noutatea sub aspectul ideilor si tehnologiilor (progresul) proeminenta faptelor si persoanelor implicate
Comunicare. Opinia/Zvon
Zvonul: Baza comunicarii
Stire mincinoasa
Sursa(cvasi) necunoscute
Din public
Activ. Apatic Specilializat Evenimentetial
Pentru un public tinta
Influentarea publiculuiMachiavelli:”A influentat inseamna a manipula contextele situatiei pentru a crea
sensul dorit”
Limbajul
Accesibilitatii limbajului, prin evitarea formularilor abstacte si exesiv de sfisticate;
eitarii abuzului d neologisme, inclusiv a termenilor tehnici de maxima specializare;
adparii unui “ton” adecvat, apropriat si solidr cu problemele care-l preocupa pe destinatar;
evitarii termenilor oficiali, reci, impersonali si incarcati cu referinte legislative ori care fac referire la autoritate;
folosirii unui stil clar si cat mai simplificat cu putinta, incat lectura sa nu intampine dificultati de intelegere;
utilizarii unor expresii de maximaconcize, care sa exceleze prin coerenta si consistenta logica.
Eficienta
Evenimentele au cel mai mare impact asupra opiniei publice
manifestarile opiniei publice sunt, de regula reactii la mesaje
reactiile doxantice sunt direct proportionale cu gradul de interes al
receptorilor
receptivitatea opiniei publice are o puternica incarcatura emotionala
credibilitatea si persuasiunea sunt aspectele cele mai sensibile ale
opiniei publice
Influenta
Natura sistemului social politic
nivelul limbajului folosit si calitatea exprimarii publice
particularitatile sistemului legislativ
caracteristicile educationale ale receptorilor
tipul mijloacelor tehnice si al paradigmelor comunicationale utilizate
predispozitiile atitudinale si emotionale
experienta si competenta profesionala a comunicatorilor
specificul valorilor morale, spirituale, etno-culturale
Internetul
Web-site: Costuri reduse de constructie si intretinere a sistemului de promovare a imaginii de firma
posibilitati nelimitate de structurare a informatiei relevante
format atractiv si permanent accesabil
diseminarea globala a identitatii institutionale
posibilitatea folosirii ambelor modalitati de prezentare a utilizatorilor de servicii: formala si informala
Internetul - canal de comunicare nu si o garantie a “bunei comunicari”
Tipuri de abordare 1/2
Anunturile
AfisulInstitutia gazda va trebui sa aiba in atentie urmatoarele aspecte:
- sa puna in valoare tema si miza acesteia, asociind-o calitatiisi calificarii invitatului- subiectul dezbatut trebuie sa raspunda uneiprobleme reale si, pe at posibil, actuale- sa alega un titlu, dar si subtitluri capabile sa starneasca atentie si interes- sa compuna un text incitat, impecabil sub raport logic si gramatical- sa aleaga solutiile grafice si tipografice atractive
Insertii in presa
Anunturile in presaPentru a avea un impat cat mai puternic, materialele trimise catre mass-media trebuie sa-si dovedeasca:
- actualitatea(caracterul recent, proaspat)- ineditul(raritatea)- evocarea unei stari conflictuale generatoare de interes- proximitatea(caracterul local, apropiat, al informatiei)- elementele de suspens s mister- noutatea sub aspectul ideilor si tehnologiilor(progresul)- proeminenta faptelor si persoanelor implicate
Tipuri de abordare 2/2
InvitatiaIata cateva din standarderele obisnuite de redactare:- invitatia trebuie personalizata, astfel incat sa vina de la conducatorul institutiei gazda si
sa se adreseze nominal persoanei vizate- ca semn de curtoazie se prefera uneori scrisul de mana al numelui, considerandu-se ca
acesta personalizeaza in mai mare masura comunicarea decat una mediata de calculator si imprimanta
- prescurtarile in adresare de felul D-lui sau D-nei trebuie evitate, cum si deformarile involuntare ale numelor
- daca persoana invitata este o personalitate publica, politica sau academica, adresarea va da consideratie si respect functiei, profesiei sau rangului (de exemplu, Exelentei Sale, Domnul Ambasador…, prof.univ.dr. …, Doamnei Doctor)
- desi prezenta excesiva a majusculelor poate fi stanjenitoare si uneori ilicita ortorafic, se recurge tot mai frecvent la acest suberfugiu pentru a divulga pretuirea, respectul si consideratia de care se bucura persoana invitata din partea gazdelor sale
De asemenea, invitatia trimisa presei va preciza corect titlul si subtitlul conferintei, data si orarul (programul onferintei), precum si locul de desfasurare
Comunicarea cu Piata 1/4
1. Scriitura “iconografica”- Textul dublat de o imagine
2. Fotocronica - scriitura in imagini
3. Logo-ul institutiilor publiceLogotipul da identitate vizuala institutiei.Intre calitatile unui logotip amintim:
- usurinta cu care este reperat- posibilitatea de a fi recunoscut si memorizat usor- adecvarea sa la institutie, produs, serviciu- caracterul inedit si surprinzator- motivatia pe care o provoaca- durata sa
Comunicarea cu Piata 2/4
4. Benzile desenatePot fi utilizate in prezentari si promotii ca un tip de scriitura plastica, amuzanta si
relaxata. Ele reusesc:
- sa dedramatizeze subiecte prea delicate- sa concretizeze notiuni abstracte- sa clarifice si sa personalizeze mesajele- conceptie de programe de animatie- redactarea scenariului- desenul planselor- colorarea acestora- editarea- crearea de personaje si de mascote- alte ilustratii vizuale
Comunicarea cu Piata 3/4
5. PlachetaPrecizeaza activitatea unei institutii si sustine informational demersurile de afaceri
6. Jurnalul de intreprinderePentru ca o astfel de publicatie sa capete respect sunt necesare:
- constanta si periodicitate- coordonare riguroasa, dar flexibila- transparenta a activitatii interne- caracter deschis si permisiv in privinta colaboratorilor- crearea si incurajarea unor motivatii solide in randul salariatilor- calitate grafica si impact publicistic
Comunicarea cu Piata 4/4
7. Revista institutieiNu putine sunt institutiile care folosesc revista proprie ca mijloc de informare, de
popularizare a proiectelor sau de promovare a acestora. Deoarece editarea unei reviste solicita nu doar competente gazetaresti ci si alocare de fonduri importante, frecventa si periodicitatea sunt semne ale seriozitatii instiutiei in cauza.
8. Prospectul si afisulAnunta, desfasurarea unei manifestari culturale, sportive sau comerciale.Intrucat este primul
semn care vorbeste despre natura si anvergura evenimentului, devine absolut necesar in relatia cu publicul
9. Catalogul de produseAre un caracter promotional, dar poate fi mai mult decat o simpla prezentare a produselor,
oferind o perspectiva asupra intregii activitati a firmei.
Contact cu mass - media
Principalele modalitati de contact cu mass - media nu ar trebui sa lipseasca:
- stirea de presa- comunicatul- conferinta- briefing-ul- dosarul de presa
Contact cu mass - media
1. Stirea de presaAre urmatoarele particularitati principale:
urmareste redarea unui eveniment de intres public intr-o maniera imediat publicabila, anticipandu-se importanta si impactul acestuia
raspunde la intrebarile cine?, ce?, unde?, cand?, cum?, de ce?
Se construieste de obiei dupa modeul “piramidei inversate”, presentandu-se evenimentele si faptele in ordinea descrescatoare a importantei lor, astfel incat atentia sa fie satisfacuta abia la final
are caracter informativ, impersonal
este construita din propozitii scurte, clare si precise in privinta datelor, faptelor, persoanelor si surselor
nu trebuie sa depaseasca o pagina A4
textul adresat presei contine obligatoriu un antet cu datele de identificare a institutiei sursa(numele, adresa, numerele de telefon si fax, e- mailul, pagina web-daca este cazul), intarite de semnatura persoanei autorizate sa comunice (persoana de contact, purtator de cuvant, conducatorul institutiei...). La fel, precizarea datei in partea dreapta - sus este absolut necesara.
Contact cu mass - media2. Comunicatul de presaO clasificare a comunicatelor de presa ar putea retine:
comunicate de informare (care instiinteaza, informeaza cu privire la activitatea institutiei sau a liderilor ei)
communicate persuasive sau de atitudine (care cauta sa argumenteze, sa convinga intr-o problema de interes sau sa castige adeziunea si simpatia clientilor si partenerilor )
comunicatul - invitatie la conferinte, evenimente, inaugurari, aniversari, vernisaje (care contine date relative la subiectul evenimentului, locul de desfasurare, data si participanti)
comunicatul - anunt al evenimentelor viitoare(care insumeaza detalii menite sa starneasca un real interes oamenilor de presa)
comunicatul de reamintire (intareste comunicatul - invitatie, atragand atentia asupra datelor esentiale care justifica presenta presei)
comunicatul de atiudine poate fi,la randul sau, de contestare a unei afirmatii sau realitatii, de provocare, contrazicere si atac, de justificare si clarificare, de rectificare a unor informatii prealabile, insuficient verificate sau neconforme cu realitatea, sau de retragere.
Contact cu mass - media2. Comunicatul de presaReguli principale de redactare, de care trebuie tinut seama in elaborarea unui comunicat de presa:
redactarea exploateaza acelasi model al “piramidei rasturnate” - ca si in cazul stirii
simplitatea, claritatea si concizia sunt cadrele stilistice de referinta ale textului
titlul trebuie formulat astfel incat sa incite curiozitatea si sa atraga atentia
titlul va fi adecvat continutului, sintetizandu-l intr-o masura convenabila, incat sa oblige cititorul sa duca lectura mai departe
extravagantele si exagerarile din titlu trebuie temperate, ele nepotrivind-se cu exigentele acestui tip de comunicare
textul propriu-zis a fi segmentat de paragrae nu prea lungi, care sa rezume u exactitate ideea, sa faciliteze lectura si memorizrea
termenii de specialitate vor fi folositi doar daca sunt justificati de context, preferandu-se un limbaj mediu, inteligibl fara efort suplimentar (parantezele explicative pot fi deschise din cand in cand in acest scop)
datele, cifrele, numele de localitati, de institutii, de persoane vor fi preluate corect, pentru a evita confuziile
se evita abrevierile, daca termenul abreviat nu a fost evocat anterior, precum si sublinierile de orice fel
comunicatul este redactat de regula intr-un font sobru si simplu (de exemplu, Arial sau Times New Roman), la doua randuri, corp 14, cu o margine de 2-3 cm, astfel incat pagina sa aiba 25 randuri a cate 60 de semne fiecare.
Contact cu mass - media
3. Conferinta de presaOrganizarea unei conferinte de presa revine purtatorului de cuvant al institutiei- trebuie sustinuta de persoane care au competentele necesare- reponsabilitatea informarii corecte a publicului- face parte din strategia de mediatizare a realizarilor, proiectelor- captare a atentiei opiniei publice cu privire la acestea- conferinta de presa face parte din strategiile mediatice active- se poate organiza saptamanal, lunar sau de cate ori este cazul, avand
caracter deschis, nediscriminatoriu, in privinta invitatilor- presupune, pe langa prezentarea temei, intrebari ale ziaristilor si raspunsuri
din partea celor investiti
Contact cu mass - media4. Briefingul de presa- diferita de conferinta de presa prin faptul ca discutiile sunt focalizate pe un singur subiect- consta in prezentarea unei declaratii si raspunsurilor la intrebarile ziaristilor5. Dosarul de presa- dosarul de presa este oferit ziaristilor prezenti la un eveniment- contine informatii interesante si relevante in privinta evenimentlui, intr-o prezentare grafica atractiva- trei mari categorii de dosare de presa:
- care insoteste comunicatul de presa- “carte de vizita” ai institutiei- pentu evenimente
- este inmanat jurnalistilor doar cu ocazia prezentei efective la eveniment nu inainte, in lipsa ori prin mijlocitori
- cotine urmatoarele elemente principale:- copera, cu sigla si antetul institutiei data editarii si tema- sumarul, asezat la inceput, mentioneaza materialele puse la dispozitie si ordinea lor- un text de prezentare a temei in cauza- alte documente care pot fi consonante cu tema si persoanele implicate (declaratii prealabile,
biografii, articole de presa...)- indicatii despre vorbitor si competentele sale- date despre institutie si notorietatea ei- date despre invitati, daca prezenta acestor ridica gradul de onorabilitate a evenimentului
Alte modalitati de comunicare cu publicul
6.1. Veghe tehnologica ( Competitive Intelligence /veille technologique) = supravegherea si observarea mediului concurential. Se realizeaza de firme specializate care pun la dispozitia institutiilor interesate servicii precum:- utilizarea tehnlogiilor Internet- crearea unor baze de date si urmarirea tuturor noutatilor aparute in domeniu- asistenta informationala si inginerie documentara, pentru a asigura buna
organizare si circulatie a informatiei- stocarea, distributia au redistributia informatiei- traducerea si prelucrarea informatiilor externe- receptia si selectia datelor continute in presa cotidiana sau in cea de specialitate
(revista presei),astfel incat buna informare sa poata conduce la o reactivitate imediata
6.2. Mailing-ul este un serviciu specializat in comunicarea unei institutii cu salariatii, clientii sau partenerii sai
6.3. Traducerea joaca un rol important in comunicare, intrucat face permeabile mesaje compuse in limbi greu accesibie publicului larg.
Stiintele comunicarii - in situatie de criza Specificul comunicarii/diferente de informatie
Limbajul/oral: direct, simplu, stiintific
forma: scurta, fraze scurte
sensul: nu dublu
semne, simboluri, gesturi
sunete nonverbale
subiectul: atacat direct/indiect
comparatii/asemanari: cum a fost in alte cazuri
tonul: tare/moale, constant, variabil
citire: calma, violenta
pregatire pentru raspuns la reactii: pregatire/negatie/neutre/cuvioase
reactii la: prostie, neinformati, needucati, atotstiutori
reactii la grup: ostili-cei atinsi/ingamfati-specialisti/invidiosii- media
reactii la: copii, elevi, ce pot sti ei
reactii la grupuri sociale: tarani, muncitori, pregatire medie, pregatire superioara nespecialisti, pregatire superioara specialisti
comunicarea in criza: deosebire de comunicarea publicitara
mesajul comunicarii in situatii de criza: unic cu efecte de bumerang pe o masa de biliard
Universul Relatiilor Publice
Comunicarea in marketing - Relatii cu consumatorul - Relatii cu mass media - Liderii de opinie -
Comunitatea financiara - Actionarii - Publicul international-Relatii industriale - Relatii cu angajatii
Relatii guvernamentaleRelatii comunitare Afaceri publice - Relatii politice
Relatii cu minoritatile
RP istoricRP apare in tara catolica,SUA, protestanta care face apologia saracieiEuropa dupa al II Razboi Mondial- 1950 - Franta: Asociatia internatioanala de RP- 1954 - Cod profesional- 1959 - Centrul European pentru RP- 1965 - Codul etic european pentru RP (Athena)RP infrumuseteaza relatia patron - angajat (sunt condamnati de catolici pentru ca ucid adevarul si
sunt platiti pentru asta)RP confuzie cu reclama.
Reclama infrumuseteaza imaginea produsuluiRP apartine lumii informationale:
- consumatoare de semne(I.Baudi) - o civilizatie a imaginii(R.H)
RP viziunii: - umanizeaza firma- da transparenta firmei- atrage interesul fata de persoane, grupuri- atrage simpatia mediului prin promovarea imaginii
RP deontologie profesionala: dimensiunea moralaNoii RP: n-au scrupule, n-au moralitate; sunt platiti ca profesionistii din armataDe rezolvat: jurnalist-persoana publica vs. jurnalist-om vs om - jurnalist
RP Istoric
RP Transmit informatii dintr-o institutie specializata spre un cadru dezorganizat=societate civila
RP Functie promotionala aparuta ca urmare a dezvoltarii mijloacelor de comunicare
Anglia 1662: publicatia stiri recente
Apare in Anglia: apar msaje in presa pentru servicii
Sec XIX: agentia de presa pentru promovarea intereselor unei persoane, grup, ideiCastigarea increderii publicului -
1914 NY Ledbeatter Lee introduce notiunea de RP (angajat de Rockefeller Jr. pentru imaginea proprie, organizeaza evenimente pentru “a da fata umana familiei Rockefeller”)
RP Relatia putere-credibilitate-public
Schimb de informatii - acord - necunoscut pulic. Dezvoltarea presei - RP instrument al elitei sociale
Principiile de baza - Henry Ford 1897 primul birou de publicitate
- pozitionarea: cine este primul castiga
-accesibilitatea: numele si popularitatea (concursuri, premii, recompense, sponsorizari)
putere
finanteaza aleg
publicterti si angajati RP
Garanteaza sursa
RP - definitie 1/2
De-a lungul timpului au fost formulate foarte multe definitii. Rex Harlow, unuldintre deschizatorii de drum in educatia profesionstilor in domeniu, a identificat 500 de definitii din aproape tot atatea surse. El a gasit si definitii simple si denitii complexe. Cele mai succinte afirmau ca RP presupun:
Inalta performanta, apreciere publica.
RP inseamna Recunoastere si Performanta.
A face bine si a fi apreciat pentru acest lucru.
“RP reprezinta un efort deliberat, planificat si sustinut pentru stabilirea si mentinerea intelegerii reciproce intre organizatii si publicul lor” (British Institute of Public Opinion, ale carei definitii au fost adoptate de o serie de natiuni din Commonwealth)
“RP reprezinta un efort constient si legitim de a dobandi intelegere si de a mentine increderea publicului pe baza unor studii sistematice”. (Deutsche Public Relations Gesellschaft)
RP reprezinta un efort managerial sustinut si sistematic prin care organizatiile publice si private incearca sa obtina intelegerea, simpatia si sustinerea acelor tipuri de public pe care le au sau pe care urmaresc sa le contacteze”. (Dansc Pubic Relatoins Klub din Danemarca, care de asemenea utilizeaza termenul englezesc)
“Practica RP este arta si stiinta sociala a analizarii tendintelor, a anticiparii consecintelor acestora, a consilierii liderilor organizatilor si al implementarii programelor planificate de aciune care servesc atat interesele organizatiei cat si interesele publicului”. (Definitie aprobata de World Assembly of Public Reltions din Mexico City)
RP - definitie 2/2
RP sunt o functie de comunicare cu accentul pe natura dubla a procesului comunicarii
RP sunt o functie intelectuala, analizand si interpretand tendintele si temele din mediul in care acestea pot avea posibile consecinte pentru organizatie si pentru actionarii sai
Caracteristicile celor patru modele de relatii publice
RP - ce sunt?
RP = integrator disciplinar
RP = inginerie educationala + instrumente conceptuale
RP = sistem semiotic si contextual fundamentat pe modelarea a sapte contexte generale:
– expresiv, al identitatii actorilor– cultural, cu referinte la norme– pozitiilor sociale– social, relational imediat– spatial– temporal– fizic si senzorial
RP = filozofie, retorica, antropologic
RP = disciplina a stiintelor sociale
RP = disciplina a stiintelor comunicarii
RP = stiinta revolutionara
RP = stiinta societatii cunoasterii cu investitii in educatie si formare
RP - scopul si functiile
Karl Nessman, profesor la Universitatea din Klagenfurt (Austria) enumera urmatoarele elemente
crearea si reintarirea increderii, a intelegerii si a simpatie
stimularea atentiei, a interesulu si a nevoilor
crearea si mentnerea comunicarii si a relatiilor
crearea intelegerii si acordului reciproc
articularea, reprezentarea si ajustarea intereselor
influentarea opiniei publice
solutionarea conflictelor (rezolvarea si negocierea conflictelor)
creare consensuluiSursa: Public Relations Review, Vara 1995, P.154
RP - scopul si functiile
crearea si reintarirea increderii a intelegerii si a simpatie
stimularea atentiei, a interesului si a nevoilor
crearea si mentinerea comunicarii si a relatiilor
crearea intelegerii si acordului reciproc
articularea, reprezentarea si ajustarea intereselor
influentarea opiniei publice
solutionarea conflictelor (rezolvarea si negocierea conflictelor)
creare consensuluiTermeni cheie:
deliberat
planificat
performant
interes public
comunicare in doua directii
managementul ajutat
Obiectivele RP
Prestigiul sau “imaginea favorabila” si beneficiile acesteia.
Promovarea unor produse sau servicii.
Detectarea si solutionarea problemelor si oportunitatilor aparute.
Stabilirea pozitiei respectivei organizatii in raport cu publicul sau.
Atitudinea pozitiva a angajatilor au a membrilor organizatiei.
Prevenirea si solutionarea problemelor de munca.
Incurajarea unei atitudini pozitive a comunitatilor in care isi desfasoara activitatea organizatia.
Atitudinea pozitiva a actionarilor sau a membrilor organizatiei
Prevenirea opinilor eronate si a prejudecatilor.
Prevenirea atacurilor.
Atitudinea pozitia a funizorilor.
Atitudinea pozitiva a guvernului.
Atitudinea pozitiva a celorlalte parti din industria respectiva.
Atitudinea pozitiva a distribuitorilor si atragerea altor distribuitori.
Abilitatea de a atrage personalul cel mai bine calificat.
Educarea publicului pentru utilizarea podusului.
Educarea publicului in privinta unei anumite conceptii.
Atitudinea pozitiva a consumatorilor si a sustinatorilor.
Investigarea atitudinii diverselor grupuri fata de organizatie.
Formularea si indrumarea politicilor.
Solutionarea crizelor.
Sustinerea viabilitatii societatii in care functioneaza respetiva organizatie.
Indrumarea spre schimbare.
RP, cultura organizationala, management si comunicareRP ajuta managementul in comunicarea org.:
consecintele comunicarii asupra tuturor sistemelor
consecintele comunicarii asupra managementului
mediul informational
climatul organizational
cultura organizationala
structurile organizationale si efectele lor asupra comunicarii
comunicarea intre superiori si angajati
comunicarea verbala si nonverbala
performantele simbolice
fluxul informational si luarea decizilor
mesajele si schimbul de mesaje in exterior
politica si puterea in organizatie
conflicte si negocieri (aplanare, stingere)
retele si canale de comunicare (cele optime organizatiei)
capacitatea de conducere (analiza)
tehnologiile avansate (implementare)
feed-back, motivatie si performanta
Colectivismul: supunerea in fata legilor cetatiiAltruismul: asistenta data intre indivizi deliberat
Egoismul totalitar: anti - individual
Suprematia dreptului colectiv asupra individuluiEu-l colectiv
Apare consumatorul de informatie individual
Eu-l colectiv afirmat in loc public - initial Opinie Publica
Opinia indivizilor care vor sa audaCa adevara eu-l public, parerea lorIndividul are nevoi de recunoastere
Cum gandeste el e bine si ceilalti sunt la felRelatii Politice =
eu-ri colective
Au nevoie de RPRP Politice
Influenteaza opinia publica
Mediul Public = mediul politicRelatii Publice/Public Affoise = Treburile cetatii
Cetatea = tareIndivizii puternici(nu bogati)
Machiavelli(Principile) :”un stat bine organizat este bogat in cetateanul sarac”PublicPrivatFamilie
Spatiu privat trebuie expus judecatii publiceRP - Meditatii
RP, cultura organizationala, management si comunicare
RP: rol de legatura intre management si angajati
Cultura organizationala: sistem socio-cultural format din: structura, strategii, politici de firma, recompense, motivatii individuale
sistem cultural: mituri, ideologii, valori individual
RP - Promovare
Lideri de opinie
angajati guvern actionari comunitate interes public
RP
mass-media Minoritati
Opinie Publica
Activismul in RPPrin pezentarea vivace a activismului in miscare,
in culori, permitand “implicarea instantanee”;Prin stimularea apetitului mass media pentru
senzational si elemtele de controversa;Prin multiplicarea numarului de forte activiste ce
exercita simultan o presiune;Prin accelerarea cresterii fortelor activiste si prin
cresterea impactului acestora;Prin motivarea altora pentru agitatia in favoarea
cauzei proprii.
Contracararea activismului 1/4
Clasificarea oponentilor:
Sustinatorii propun ceva in care cred, asa cum un om de afaceri
propune scaderea taxelor pentru imbunatatirea economiei.
Dizidentii sunt impotriva a ceva - iar uneori sunt impotriva mai
multor lucruri deoarece este in caracterul lor sa fie nemultumiti de
felul in care arata lucrurile.
Activistii vor sa realizeze ceva sau sa schimb ceva.
Zelosii pot avea caracteristicile tuturor celorlalti, dar se disting
printr-o suprasimplificare a modului de gandire. Ei pot fi absorbiti
de o singura problema si pot simti ca misiunea vietii lor este de a
indeplinii un scop prin mijloace agresive. (p214)
Contracararea activismului 2/4
1. Nu le oferiti munitie inamicilor. Orice vor sa faca - mai ales cand lucrurile par mai scandaloase si mai nefondate -puneti-va intrebarea ce urmaresc de fapt… si nu le oferiti acel lucru… Daca vor sa provoace un incident pe care sa il exploateaze cu acuzatii de brutalitate, ignorati-i, ridiculizati-I,distrageti-le atentia, dar nu le oferiti actiunea pe care voiau sa o provoace.
2. Oponentii vostri au nevoie de conflict. Ei isi mentin sprijinul din partea grupului prin provocari. Intrarea voastra in conflict dovedeste ca exista un inamic impotriva caruia grupul se constituie.
3. Au nevoie de victorii. putine miscari pot sa mentina pasiunea necesara pentru a depasi plictiseala unor dezbateri seci sau asteptarea luarii unor decizii.Activistii nu obtin o victorie si dispar; ei vor vrea tot mai multe victorii si mai multe victorii. Nu le oferiti nici cea mai mica victorie si nu veti fi obigati sa le oferiti nici victorii prea mari.
4. Nu ii lasati sa se concentreze asupra unui segment simplu al intregii situatii. Activistii se concentreaza asupra unui aspect anume al problemei pe care il pot scoate in evidenta. Ei iau elefantul de coada si sustin ca aceasta este problema si ca voi sunteti responsabili. Asa mentineti atentia asupra ansamblului.
Contracararea activismului 3/4
5. Natura respinge vidul, dar activistii il iubesc. Daca pot constitui o sursa coplesitoare de “informatii” intr-un subiect anume ei pot speria sau ingrozi sau chiar pot sa ii convinga pe oameni sa actioneze.Alinsky spunea:”Oamenii vor actiona atunci cand sunt convinsi ca scopul lor este suta la suta de partea ingerilor si ca opozitia este suta la suta de partea demonilor”.Cand informatiile in privinta unui subiect sunt echilibrate, daca nu sunt de o importanta cruciala pentru cineva, persoana respectiva nu va pierde timpul pentru a decide cine este de partea binelui.Asa ca umpleti spatiile goale.
6. Adaugati la logica elemente emotionale.Activistii nu trebuie sa fie responsabili - mass media si “liderii rationali” vor reactiona fata de diversele afirmatii chiar daca acestea nu sunt intemeiate. Pozitia voastra este stabi.litatea, deci nu puteti fi iresponsabili. Totusi tonele de fapte nu au prea mare greutate daca nu ajung la sentimentele semenilor astfel incat ideile sa devina fertile si sa se transforme in atitudini. Ceea ce spuneti trebuie sa fie emotional, sa miste si sa provoace - nu numai sa aduca argumente.Adeseori emotiile singure sau numai faptele sunt ca sodiul si clorul neamestecat - mortale.Bine puse impreuna ele devin sarea convingerii.
Contracararea activismului 4/4
7. Sursa convingerii este necesitatea mintii umane de a vizualiza.Activistii controleaza evenimentele vizuale si provoaca caracterul pictural al lucrurilor.Utilizati aceasta modalitate pentru a forma imagini in mintea oamenilor - exemple, analogii si comparatii, dar si imagini, diagrame si grafice.
8.Cei care doresc sa devina activisti se declara a fi “contra” cel putin in privinta unui subiect. Ei demonstreaza ca sunt nemultumiti.Si vor deveni nemultumiti indiferent de miscarea la care adera.De aceea principalele miscari se scindeaza ingrupari rivale.Oferiti-le motive de scindare; ajutati-I sa se desparta.
9. Nu ii lasati sa va construiasca discursul.Activistii iau termenii cei mai impecabili si atribuie intelesuri pelorative grupurilor existente.Nu cadeti in capcana utilizarii termenilr lor.
10. Respingeti puntele lor tari, izolati-le punctele slabe. Puterea oricaror activisti consta in capacitatea lor de a utiliza mesajele si tacticile emotionale.Ei tind sa fie slabi in privinta faptelor care sa le sustina afirmatiile; si din moment ce considera ca informatiile nu sunt decat instrumente de dobandire a propriului lor Adevar, ei distorsioneaza sau creeaza informatiile.Denuntarea falsificarii si a inselaciunii la care recurg este un mijloc de gaurire a baloanelor pe care le fac - daca sunt utilizate tehnicile de comunicare adecvate.
11. Concentati-va asupra generarii de indoieli in mintea acelor zece la suta din populatie care sunt atenti la problema dumneavoastra.din moment ce radicalii doresc sa forteze schimbarea, voi nu doriti activarea acelor grupuri; tot ce doriti este impiedicarea lor de a intra in actiune cu oponentii vostri.
RP proces al credibilitatii
RP baza credibilitatii in:
1. Comunicarea onesta2. Actiuni oneste si concrete3. Activitati concrete si reale4. Comunicare reciproca si continua5. Analiza si cercetarea mediului ca parte a rezultatelor sociale
obtinute/dorite
RP si strategii de abordare
RP si cele patru strategii1. Defensiva: controlul pierderilor si reducerea efectelor negativeSpecifica situatiei de criza, dezastre, momente acute2. Reactiva: este din gaura defensiva,devii victima competitiei pe termen scurtSpecifica situatiei de control, solicitarii unei autoritati3. Activa: crearea unei identitati, imagini pe termen lung4. Proactiva: specifica cuprinde:
-anticiparea problemelor-stabilirea metodelor de contracarare a dificultatilor-culegera de informatii-analiza informatiilor-strategia din relatia cu publicul/concurenta
Aptitudini pentru RP 1/2
ABILITATI:- scrierea de materiale : stiri, texte, mesaje de presa, discursuri, brosuri- stiu trata si analiza informatiile exterioare- stiu citi sondajele publice, interviurile, chestionarele- stiu interactiona cu diferite persoane- au abilitati in aplanarea conflictelor- au stapanire de sine- inteleg natura umana- cunosc ziaristulRESPONSABILITATI:- supravegheaza TV,Radio, media- ia parte la deciziile manageriale- transforma deciziile in mesaje- tine relatia cu guvernul, publicul, grupul de interese- organizeaza campanii pentru strangere de fonduri- organizeaza campanii de imagine
Aptitudini pentru RP 2/2
R.P. ca firma:- sunt o afacere- consolideaza managementul/politicul- influenteaza programe de:a) Publicitate: ”informatie provenita dintr-o sursa externa si folosita de
producatorul de stiri pe baza valorii ei informationale”b) Reclama: este controlata de sursac) Afaceri publice - sub capitol lobby: este facut de surse de
incredere:avocati.Se bazeaza pe interactiunea guvern-sector privat
RP, Etica si ProfesionalismRP presupune: intuitie, afectivitate, organizare, sistem- Rolul in societate: comunicarea de mesaje in societate- Corectitudine, responsabilitatea personala, adevarul fata de public- Respectarea unui cod profesional etic(1982-SUA)
- onestitate si integritate fata de client si fata de procesul democratic- respectarea dreptului de libera exprimare si consultarea opiniei celorlalti
- respingerea informatiilor false si incercarea de manipulare a mijloacelor de informare
- respingerea interesului personal in dauna interesului clientului sau publicului
- respectarea confidentialitatii si caracterului privat al relatiei simultan cu dezvoltarea oricarei incercari de practici ilegale
- urmarirea armonizarii relatiilor dintre institutiile publice si cele private
Profesionalismul garanteaza cele de mai sussi Profesionalistul le respecta.
Ziaristul este:
Mereu ocupat si dezorganizat
trebuie sa-i dai mesaje concise, obiective
si prefabricate
este centrul universului; stie totul; li se cuvine totul; nimeni nu le spune ce
sa faca mesaje stiind ca se pot sau nu publica
meseria haitei in care unul e mai puternic, nu sunt prieteni ci dusmani
vor fi tratati cu manusi
razbunarea este dorul de pret al lor, daca pierde “credibilitatea”
dumneavoastra el sau altul va va penaliza
Activitati
Activitatile se grupeaza in patru faze diistincte:
Definirea scopului si a obiectivelor de RP;
Culegerea de informatii;
Planificarea actiunilor si stabilirea mijloacelor de comunicare;
Analiza finala si evaluarea onsecintelor actiunii de RP.
Scopul
Definirea scopului si a obiectivelor de PR
culegerea de informatii
planificarea actiunilor si stabilirea mijloacelor de comunicare
analiza finala si evaluarea consecintelor actiunii de PR
Scopul actiunii de PR este stabilit impreuna cu clientul-beneficiar, iar obiectivele “strategice” si ”tactice” constituie o problema exclusiv a agentiei relationiste
Continutul informarii - culegerea informatilor
Sa “fixeze” domeniile din care urmeaza sa se obtina informatii de interes (social, cultural, politic, economic, legislativ, axiologic, etc.)
sa defineasca reperele identitatii publice ale clientului (Curriculum, status socio-profesional, calitati si defecte, dimensiunea economica si/sau pozitia in piata, nr. de simpatizanti)
sa identifice insusirile dezavuate public a clientului pentru a le contracara prin actiuni de PR, de natura sa-l faca mai “atragator” si convingator in raporturile sale interactive social
sa verifice calitatea vectorilor de imagine utilizati in scopul promovarii informatiilor”relevante” despre client
sa conduca la o prima formula de calendar al actiunilor de relatii publice
Continutul planificarii
Identificarea publicului-tinta
definirea experientelor/rezultatelor trecut, prezente si viitoare ale clientului
constructia mesajelor “asteptate”, lipsite de echivoc ce urmeaza a fi
transmise catre publicurile-tinta
determinarea prioritatilor, momentelor prielnice si a resurselor disponibile
implementarii actiunii de PR
alegerea metodelor si tehnicilor adecvate de promovare a demersului
relationist
selectarea celor mai eficiente canale de comunicare intre client si public
Scrisul in RPPentru a construi un text ,trebuie doar sa combinam patru procedee
sau modalitati de compozitie:
adaugarea
suprimarea
permutarea
deplasareaIn ceea ce priveste constructia unui discurs,se utilizeaza urmatorii pasi:
determinarea scopului sau a temei de abordat(conceptia)
documentarea prealabila
pregatirea argumentarii
organizarea mijloacelor de comunicare
elaborarea discursului(redactarea)
obtinerea efectului scontat
Mass-Media
Mass - Media : difera de arta, stiinta, religie, educatie
Mass - Media : are la baza functia cunoasterii, sub toate formele
Mass - Media : opereaza in sfera publica, accesibila societatii accesul este voluntar, nespecific
Mass - Media : face relatia emitator - receptor echilibrata si egala
Mass - Media : ajunge la multi oameni
Mass - Media : are rol de mediere
Mass - Media : preia controlul oamenilor de la parinti, scoala ,religie
Rolul Mass - Media in conflcte :F. (natura crizei si societatii)
Structura agentiei de RP (R.Dominick - Univ. of Georia)
Relatiicu presa
Comunicareintra-institutionala
ComunicarePublica
Directorde Relatii Publice
Presedinte
Structura agentiei de RP
Mediaaudio-video
ServiciulEditare
Dep. Creatie
Documentare
Analiza date
Dep.Cercetare
Promovare/vanzari
Comercial
Dep.PublicitateMarketing
Manager deproiect
Dep.BugetEconomic
Juridic
Financiar
Personal
Dep.Administrativ
Presedinte
Structura unei agentii de publicitate
Productia deemisiuni R/TV
Editare
Grafica
Redactare
Dep. Creatie
Manageri de proiecteContracte
Dep.ProiecteManager
Comp.studiianalize
Comp. promovare/vanzari
Comp.mediaplanning
Dep.Marketing
operationaladministrativ
contabilitate
Resurseumane
Dep.TehnicAdministrativ
Director
RP - Filtru informationalProceseaza informatii si reprezentarea externa, la granita cu mediul extern
Rolul practicantilor de RP si consecintele strategiceROL Rol strategic implit
Tehnician incomunicare
Producerea materialului ce urmeaza afi comunicat pentru organizatii.Relatia cu media.
Nu este prezent cand strategii definesc siselecteaza solutii. Practicantii produc comuniareasi implementeaza programe, uneori fara acunoste in intregime motivatia originala saurezultatele intentionate.
Expert Este privit ca o autoritate in ceea cepriveste problemele relatiilor publice,dezvolta si implementeaza programe.Pacticantii definesc problemele siimplementeaza programele.Managementul de varf joaca un rolpasiv.
Relatiile publice pot deveni compartimentizate,adesea in afara liniei principale a organizatiei.Practicienii PR pot conlucra cu managerii doarperiodic in situatii de criza.
Facilitare acomunicarii
Servesc ca legaturi, interpreti simediatori intre organizatie si publiculei, mentinand comunicarea in dublusens si facilitand schimbarile
Sopul principal este de a asigura managementuluisi actionarilor informatiile de care acestia aunevoie pentru a lua decizii de interes reciproc.Practicantii RP ocupa un rol de deschizatori degranite legand organizatiile de publicul lor si deaceea imbunatatesc calitatea deciziilor prinfacilitarea comunicarii.
Facilitarearezolvariiproblemelor
Colaboreaza cu alti manageri pentrua defini si a rezolva problemeleorgazitionale
Practicantii RP vazuti ca parte a echipeimanageriale strategice, angajati in formulareastrategiilor. Include rolul de deschizatori aigranitelor relatiilor publice
Rolul practicantilor de relatii publice 1/3
Expert in consiliere: in acest rol practicantii sunt priviti ca experti in relatii publice si in consecinta ei sunt considerati ca fiind cei mai bine pregatiti sa faca fata problemelor de relatii publice si sa identifice solutii pentru acestea
Facilitarea comunicarii: in acest rol practicantii sunt distribuiti in roluri de ascultare atenta si de culegere a informatiilor, care joaca un rol de intermediari, inleslind comunicarea.
Rolul practicantilor de relatii publice 2/3
Facilitarea rezolvarii problemelor: in acest rol practicantii colaboreaza cu alti manageri pentru a ajuta la definirea si la rezolvarea problemelor de comunicare organizationala. Daca rolul de expert implica rolul pasiv fata de alti manageri in procesul de rezolvare a problemelor, in acest rol practicantii lucreaza direct cu managerii pentru a se ajunge la solutionarea problemelor cu care se confrunta organizatia.
Rolul practicantilor de relatii publice 3/3
Tehnician al comunicarii: in acest rol practicantii asigura doar suportul comunicational tehnic, cum ar fi instiintarile scrise si articolele pentru mass media. Toate deciziile privind strategia si actiunile sunt luate la nivelul managementului de varf in care practicantii nu au nici un rol si le este data doar sarcina comunicarii in legatura cu deciziile luate de acest grup dominant.
B. A te face placut
Cine doreste sa convinga trebuie sa fie placut
Predispozitia publicului pentru receptia mesajelor
Participarea publicului la conducere (fals)=democratie
Difera de popaganda din sistemul totalitar
A doua caracteristica a comertului cu produseDaca esti cunoscut trebuie sa fi cunoscut ca bun
RP incompleta, cu omisiuni = critica = apartine reclamei
Lobby-ul aparine reclamei ca instrument al RPLobby-ul: avantaj pozitional fata de concurenta (principiul I)
in 1947 apare in SUA ca manipulare a sferei politice
Lobby-ul:• monitorizeaza agentiile guvernului, clientilor• sustin participarea clienilor la luarea decizilor• sustin interesele clientilor• sustin scopurile clientilor in organizatiile vizate• sustin actele legale care afecteaza clientii.
C. A te face inteles ‘80 1/2
Responsabilitate
Implicare
indepartarea de stimularea receptiilor(ochi, limba, miros etc.) (noi acum suntem de ‘80)
STRATEGII DE RELATII CU PUBLICUL:PROGRAME:
concepere
planificare
implementareSe transmit date si publicul isi trage concluziile
RP= functie strategica ce tine de management
produsul
identificarea publicului tinta
programul devine realitate: - instrumentele comunicarii
- mediile de informare
- mesajele
- monitorizarea
C. A te face inteles ‘80 2/2
RP= functie de planificare intelectuala
Modelul RACE: (Research) Cerceteaza-Actioneaza-Comunica-Evalueaza
-Cercetarea: situatiei pietii: economice, financiare, politice
-Actioneaza: plan: pasii de urmat f (audienta, impact, public specific, comunicare)
-Comunica: transmite mesajele mediilor/canalelor de informare
-tiparit: informatie detaliata, respectabila, punct de referinta
-vizuale: emotive, proximitate, transmisie rapida fara procesare
-audio: flexibile, scurt, pentru public specializat
-Evaluare: rezultate si efecteul economic/politic al companiei
Planificarea
RP - un efort organizational de planificare
Planificarea stabileste clar obietivele si mijloacele prin care se desfasoara procesul de RP. Formularea obiectivelor este direct influentata de rezultatele cercetarii, iar mijloacele planificate au consecinte la nivelu metodelor si al tehnicilor de comunicare
Planificarea 1/2
Noua pasi pentru adoptarea planificarii MBO (management by objectives)
Formularea obiectivelor clientului/angajatorului - care este obiectivul programului de comunicare si cum raspunde acesta obiectivelor organizatiei beneficiare?
Identificarea publicului tinta - cui trebuie adresat mesajul, care sunt caracteristicile audientei?
Inelegerea obiectivelor publicului-tinta - ce doreste publicul sa stie si cum poate fi alcatuit mesajul pentru a-i trezi interesul?
Selectarea canalelor de transmitere - care este mediatorul potrivit pentru a transmite mesajul publicului tinta (brosuri, evenimente speciale, e-mail, cale TV, etc.)
Stabilirea intereselor publice ale mediatorilor - ce informatii transmitem prin intermediul diferitilor mediatori publici? Care sunt politicile privind profilul audientei ale diferitelor canale mass-media? Ce tip de informatie interseaza aceste audiente?
Inventarierea surselor de informare - care sunt sursele potrivite pentru a fi invocate si citate(exerti, baze de date, opinia expertilor, etc)?
Planificarea 2/2
Noua pasi pentru adoptarea planificarii MBO (management by objectives)
formularea strategiei de comunicare - ce tip de strategie trebuie adoptatata
pentru a mari acceptabilitatea si recunosterea publica in contextul dat?
Formularea mesajelor - ce tipuri de mesaje sunt pertinente pentru situatiile
date? Ce tipuri de raspunsuri favorizeaza acestea? Care este scopul principal
al comuicarii-informarea sau motivarea pubicului?
Alegerea suportului non-verbal de comunicare - fotografii, grafice, filme
care insotesc mesajul verbal pentru a facilita intelegerea si acceptarea lui
publica.
Clasificarea stirilor
stiri spontane sau orice stiri care nu sunt planificate sau create de catre persoane spcializate;stiri obisnuite, care prezinta un interes
general si de obicei nu presupun un caracter la fel de urgent ca si stirile spontane;stiri create, cele pe care cineva le
creeaza si le controleaza.
Modele de colectare si prezentare a stirilor
1 Transmiterea si promovarea propagandei pregatite drept stiri
2 “Normalizarea” evenimentelor spontane prin prezentarea lor in ceimai familiari si traditionali temeni. Aceasta strategie face cainformatiile sa para adevarate (sau cel putin aceptabile) prinapelarea la credinte, prejudecati si superstitii existente.
3 Prezentarea conflictelor si scandalurilor in termeni alesi cu grija decatre instantele politice implicate, facandu-se o analiza minima aistoriei si a contextului institutional in care se intamplaevenimentele.
Generare stiri 1/2
stabilirea unei legaturi cu stirile momentului
stabilirea unei legaturi cu o alta personalitate ce beneficiaza de publicitate
stabilirea unei legaturi cu un ziar sau alt mijloc de informare, ori printr-un proiect comun
elaborarea unui sondaj ori a unei anchete
prezentarea unui raport
aranjarea unui interviu cu o celebritate
participarea la o controversa
stabilirea unei marturii publice
realizarea unei analize sau a unei previziuni
formarea si anuntarea numelor unui comitet
organizarea de alegeri
anuntarea unei numiri in functie
celebrarea unei aniversari
publicarea unui sumar sau a unui document cu date si fapte
adoptarea unui program de lucru
o declaratie privind un subiect de interes
Generare stiri 2/2
organizarea unei calatorii
prezenta unei celebritati din exterior
acordarea unui premiu
organizarea unei competitii
elaborarea unei hotariri
prezenta in fata unor comitete publice
oganizarea de evenimente speciale
publicarea unei scrisori primite
adoptarea unui raport national sau a unor sondaje locale
divertisment
organizarea unei dezbateri
organizarea unei campanii de promovare a unui produs
stabilirea unei legaturi cu o “zi” sau “saptamana” importanta
celebrarea unei institutii
inspectarea unui proiect
organizarea unui turneu
elaborarea unui program de dezvoltare a unei comunitati
publicarea unui protest
publicarea unor elogii
publicarea si analizarea unor statistici
organizarea unor demonstratii publice
organizarea unei “comedii”
relizare unei imagini - element care le poate insotii pe toate celelalte.
Manipularea 10 Reguli de manipulare a informatiei politice la TV
Se comenteaza ceea ce se asteapta si ceea ce trebuie comentat
Informatia cu adevarat orientata, de obicei informatia favorabila, nu are nevoie de comentariu, ea se sprijina doar pe alegerea adjectivelor potrivite si pe un subtil joc al contrastelor
folosirea “artei tacerii”, adica informatiile care nu convin, sau informatiile jenante sunt eliminate
Asezarea stirii incomode acolo unde nimeni nu se mai asteapta, difuzara ei astfel incat sa nu o mai urmareasca nimeni (cand informatia se epuizeaza rapid, iar telespectatorul asculta mai mult vocea prezetatorului)
Folosirea unui jargon economic sau sociologic sofisticat ceea ce duce la o regula sau ”truc” de genul: “de ce sa vorbesti simplu cand poti a te exprimi compicat”?
Concurenta cu presa tiparita impune regula de a nu da inormata completa, decat daca ziarele au difuzat-o deja
Regula supunerii la putere presupune ca postul de TV sa nu se compromita, prin informatiile tansmise, daca guvernul este deja compromis; de asemenea o regula nescrisa este aceea de a mentiona intotdeauna numele unui ministru
Regula “punerii in valoare” inseamna a nu prezenta decat oral, fara imagini, stirile importante si a-si face obligatie de a filma ceea ce nu prezinta nici un interes
Prezentarea evenimenelor semnificative doar daca au loc in strainatate
Masca de obiectivitate a informatiei manipulate o preface in ceva plictisitor si neinteligibil
Obiectul RP = Opinia PublicaOpinia Publica : 3 elemente
- Acordul colectiv de pareri
O decizie- Formularea deciziei publice, clare
Norma Publica
- Recunoasterea normei prin adaptarea de catre terti
Transparenta
Discursul public demonstreaza puterea credibilitatii sursei
Formarea unei alte opinii publice
In RP grupul reprezentativ = publicul cea mai mica comunitate = grupul de indivizi cu interese si tinte comuneOpinia publica este in baza anonimatului o putere fara responsabilitatiRP deserveste Opinia Publica
RP = O PutereSunt RP o stiinta revolutionara?Mai sunt RP o arta? A seductiei, succesului, negocierilor?
RP si Opinia Publica
Trasaturile publicului
Diversificarea cerintelor si a comportamentelor, in functie de stilurile de viata, de interesele profesionale si de valorile de grup
accentul pus asupra temelor de interes comunitar, in special asupra celor de protectie a minoritatilor si a grupurilor identificate drept vulnerabile
declinul centrelor de autoritate si cresterea capacitatii investigative a
publicurilor, care tind sa valorizeze intr-o masura mai mica centrele de
putere cu traditie
acordarea unui rol important femeilor si copiilor in diseminarea informatiei, ca si in influentarea modelelor de achizitie de servicii si produse
Public
Public tinta
Descurcaret = controlul inteligentei emotionale
public tinta
Public decident = in jurul unei idei
Public receptor = are capacitatea de a raspunde la o informatie
Public tintaDeosebiri dupa criterii
I Demografic:– varsta– sex– etnie– venit– educatie si obiceiuriII Psihografic:– personalitate– motivatie– stil
Segmentarea Publicului/PietiiRP scop: mesajul sa ajunga cu minim de efort la publicul tinta
Strategia in trei pasi:1. Lider de opinie
2. Mesajul pentru publicul tinta3. Feed-back: opinia publicainfluenteaza liderii de opinie
Opinia Publica: neomogena, este o suma de scopuri=interese+dorinte+aspiratii+motivatii a unor indivizi pentru o anumita problema
Interesul personal da dimensiunea psihologica a opiniei publice.
III Comportamentale:– loialitate– sensibilitate– frivolitateIV Mod de viata– interese– valori– cheltuieli
RP si Publicul/opinia publica 1/2
Publicul apare cand individul se poate auto forma(educa) si are ratiune proprie.
Kant: exercitarea ratiunii: participarea indivizilor maturi, capabili de discernamant, la luarea deciziilor privind comunitatea , la schimbul de idei, la cresterea identitatii mediului in care traim
Opinia Publica(1750 I.I.Rousseau):- vointa generala- opiniile acceptate de popor- opinia majoritatii intr-o democratie
Opinia Publica: participare+actiune:generate de natiuneFinalitatea depinde de viata socialaOpinia Publica trebuie sa fie cuantificabila+predictibila
Vox PopuliOvatorul si Publicul
Kant : iluminismul : = iesirea din imaturitateApare gandirea- intelectul care inlocuieste indrumarea exterioara: mistica sau politicacei invatati participa la educarea maselor
RP si Publicul/opinia publica 2/2
Comunismul si Opinia Publica: o masa omogena, guvernabila, controlabila, manipulata=mecanism imatur
‘50 Walter Lippmann: arata necesitatea aparitiei unor guru, manageri de idei, ai opiniei publice
Activitatea pro si contra evenimentelorO clasa specializata
RP au interes in dezvoltarea unui public atent, specializat, interesat de problema ridicata
Societati autoritare= public care accepta neconditionatSocietati liberale= public al dezacordurilorInformarea publica= sursa sau receptor
Bazine informationale: politic, guvernamental, mediatic, specializat, general
formare de opinii
public tinta
Cultivarea Increderii si Imaginii PubliceCultivarea increderii= continu si sistematic
imagine personala
Cultivarea increderii
construirea imaginiiCultivarea increderii - fi deschis
- ascultaImagine = ce vrea sa se vada despre sineRezulta din aceea ca omul care vede, crede ca este realitate (v.haine, bijuterii
opulenta; haine vechi
crezi saracie)Publicitate =
de imagini si mesajece apartin unui grup/ institutie cu scopul de a-i face cunoscute intereseleComunicare -- unilaterala
--asimetriePublic decident asupra imaginii: - managementul
- angajatii/ colegii- actionarii- furnizorii- clientii- comunitatea locala- alte societati/ ONG etc.
Client - Servicii - Produsul - Imaginea
Pe de o parte, agentii relationisti trebuie sa construiasca o noua realitate comunicationala Client- PublicPe de alta parte, tot ei sunt cei pusi in
situatia delicata de a preveni clientul asupra perisabilitatii ridicate a “produsului” lor, ca efect al supranaturalitatii si artificialitatii sale
RP si imaginea
Sectorul economic /Politic:
imaginea publica = marca: construirea imaginii
logo/simbolul = identitate comportationala
Mentiunea imaginii = managementul reputatiei: - intarirea- construirea- consolidarea
Imaginii clientului in sfera publica crearea unei opinii publice favorabileRP : Apara si infrumuseteaza imaginea publica a intreprinderii:
– Mesaje catre opinia publica– Mesaje catre publicul tinta– Formarea de lideri de opinie– Formarea de formatori de opinie
Agentia de Publicitate
Clienti putini- bani multi
Constituire de imagine
Cominicare strategica
Utilizarea metodelor comunicariiin masa pentru a intra in vizorul publicului
Reclama
un nume=o marca o marca = un mesaj un mesaj = clar si simplu
actioneaza asupra stimulilor
se repeta
Transmiterea = Primirea!
Modul de transmitere = distorsiunea mesajului
O agentie de RP are ca produs: reclame si promovarea
Dezvoltarea tehnica = reduce riscul distorsionarii
cresterea publicului
Creste importanta lui
Dezvolta societatea civila
RP = o practica antitotalitara
RP = aparitii democratiilor
Politice si
Libertatea poporului
Cresterea libertatii = anarhie
Lipsa de guvernare
Tiranie ca urmare a excesului de libertate
crize
Revolutii
Revenirea la libertate
Organigrama agentiei de reclama
Productiede emisiuni R/Tv
Editare
Grafica
Redactare
Dep. Creatie
Administratori debugete-contracte
AccountMaager
Dep. Promovarevanzari
Dep.Studii/analize
Dep. MediaPlaning
Dep.Marketing
Evidentacontabilitate
Executiv
Management
Resurse umane
Dep.AdministrativTehnic
Director
PublicitatePublicitatea:
– Obiective proprii– Discurs propriu– metoda de lucru
Se studiaza: coerent; metodic; specializatInteres pentru:
– sociologic : impactul faptelor si relatiilor ag. sociali– retorica : discursul, stilul, mecanismul argumentarii si personalizarii– semantica : semnul, natura, functionalitatea sa– hermeneutica: textul, incarcatura lui simbolica, interpretare si intelegere
Specialistul: coordonator de echipa. Competente: sociologie; retorica; jurnalism; lingvist; juridic; literar; psihologic; abilitate in receptarea, stocarea, prelucrarea si transmiterea informatiilor
RP : ”ansamblu de procedee utilizate de intreprinzatori pentru a-si atrage simpatia si bunavointa lumii exterioare”(M. Croazier) utilizand publicitatea si reclama
(De pe vremea romanilor v. Caezar, Octavian Augustus)
K.E.Benlding
Publicitatea mina in mina cu Relatiile Publice
Lumea = masa + energie+informatie
Caracteristicile programului publicitar
A. Misiunea:Obiectivul publicitar are trei elemente:
tinta = tipul de consumator caracterizat demografic si psihogeografic obiectivul comunicarii
definirea a ceea ce vrem sa gandeasca cel ce a vizionat publicitatea despre noi
perioada cea mai potrivitaCand toate acestea au fost identificate si rezolvate urmeaza:
Caracteristicile programului publicitar
B. Buget:Cati bani trebuiesc cheltuiti? Cati sunt necesari? Cine stie? Sunt putini? E ineficace
rezultatul? Sunt prea multi? Puteai sa faci ceva cu surplusul mai bine? In general se consuma prea multi bani fiindca firmele nu sunt sigure pe rezultatul reclamei si doresc obligatoriu ozitive. Adica mai multi bani mai bine, decat o imagine proasta.
Se pot aplica patru metode pentru stabilirea bugetului:a) metoda procentuluib) metoda procentului din vanzaric) metoda sarcina si obiectivd) metoda paritatii competitive
a) Metoda permiterii : Emitatorul se gandeste la cati bani isi poate permite sa cheltuiasca pe reclama. Metoda nu ia in considerare castigurile rezultate de pe urma reclamei in timp. Adica cresc vanzarile poate creste si bugetul aferent reclamei . Este utila la inceput de drum.
Caracteristicile programului publicitar
B. Buget: (continuare)
b) Metoda procentului din vanzari : e simpla, comoda si mobila.Se stabiliste un procent din incasarile curente sau anticipante, a fi cheltuit pentru reclama. Partea negativa deriva prin faptul ca vanzarile conditioneaza reclama si nu vice-versa. Ideal este ca reclama sa conduca la cresterea vanzarilor.
c) Metoda paritatii competitive : incearca sa identifice obiectivele specifice si sarcinile care conduc la realizarea lor
(implinire).Se estimeaza costul executarii - realizarii - finalizarii fiecarei sarcini simple, apoi se insumeaza cheltuielile.
d) Metoda paritatii competitive : a-ti tine cheltuielile la acelasi procent din vanzari ca si concurenta. Nu se aplica la intrarea pe piata mai ales intr-o nisa noua.
C. Mesajul :Reclama este ceea ce aude si vede cumparatorul. Alegerea mesajului este la
concordanta cu alegerea/selectia medie si are trei etape ca proces decizional : generarea, evaluarea si executia mesajului sau conceptului. Mesajul este ceea ce se spune in reclama, el trebuie clar sa :
atraga atentia A
mentina interesul I
trezeasca dorinta D
transforme totul in actiune A
Creativitatea are rol sigur in fabricarea mesajului, dar alaturi de ea o contributie aducae si atingerea scopului prin pasi consecventi.
Caracteristicile programului publicitar
C. Mesajul : (continuare)
Generarea mesajului : exprimarea avantajelor produsului/serviciului .In orice concept de produs/serviciu exista mai multe idei posibile de mesaj atractiv, depinde cum le alegi si dezvolti. Aici apare cercetarea care poate fi:
inductiva : discutii directe cu publicul, consumatorii, comerciantii, concurenta spre a se identifica punctele forte si slabe ale produsului/serviciului.
Deductiva : utilizeaza tehnici psiho-sociale logice care spun ca in general se asteapta patru avantaje de la un produs :
- satisfactie rationala- satisfactie senzoriala- satisfactie sociala- satisfactiea egoului
Mesajul trebuie sa faca legatura si sa lege cumparatorul de avantajul care i-a fost transmis si l-a constientizat.Asta cere timp si bani in plus.
Caracteristicile programului publicitar
C. Mesajul : (continuare)
Evaluarea mesajului dintre diferite alternative posibile, nu-i usoara. Reclama trebuie sa se concentreze pe o singura propunere imprtanta de vanzare care se impune prin :
dezirabilitate : spune ceva interesant despre produs/serviciu ca sa devina dorit
unicitate : care sa-l diferentieze de alt produs/serviciu din gama
credibilitatea : sa fie credibilNu numai ce spui dar cum spui = Executia reclamei, care se face prin:
- stil- ton- text- format.
O astfel de tehnica executionala este stilul de viata, deci produsul/serviciul sa se incadreze particular si atractiv in stilul de viata cotidian al cumparatorului.Aceasta se face prin :
- utilizarea de scheme cotidiene, obisnuite de viata- demonstratii practice cu produsul/serviciul oferit- marturia unui cumparator despre utilizarea pozitiva a produsului/serviciului
Ne mai ajuta si se mai utilizeaza:- muzica- persoane care personifica produsul/serviciul- demonstratii tehnico - stiintifice.
Caracteristicile programului publicitar
Caracteristicile programului publicitar
D. MediaPrin “media” se determina modul cum se poate impresiona audienta. Posibilitatile oferite de
media se compara, evalueaza si apoi se stabileste care poate acoperii mai bine grupul tinta.Prin medie este creata combinatia optima intre : - imagine
- frecventa (de cate ori apare)- impact
astfel incat sa se creeze constientizarea produsului/serviciului. Ele se regleaza dupa obiceiurile prioritare ale grupului tintit : vede TV, asculta radio, citeste reviste de specialitate
TV are larga audienta fiinca apeleaza la simturi prin/si combinarea imaginii, sunetului si miscarii. Dar costa.
Radio, reduce mesajul dar are orizont demografic mai mare si totodata grupuri diferite asculta posturi diferite, deci alege postul “tau”.
Presa, ziarele au impact mai redus, dar credibilitatea ridicata, totodata are viata scurta si calitatea reproducerilor nu este intotdeauna satisfacatoare.
Revistele sunt selective geografic si din punct de vedere al grupului demografic, mai ales cele de specialitate. Preturile la ele difera de tiraj, format, circulatia revistei, numele ei.
Afisele : cu factorul lor imagine si existenta lor lunga.In alegera facuta ntre mai multe reviste, pentru a-ti aparea reclama/mesajul se utilizeaza epre
comparare criteriul cost la o mie (cat te costa sa atingi 1000 de cumparatori din audienta amintita printr-o anumita medie ). Revistele profesionale, de moda, de mancaruri, politice etc. cititorii lor au niste stiluri de viata, cerinte si nu se uita la orice.
Caracteristicile programului publicitar
D. Media (continuare)
Timpul pentru o campanie introductiva, pe o piata concurentiala trebuie sa fie de minim 6 luni daca campania este agresiva (frecventa ridicata). Dupa formarea imaginii, numelui, ramane o “campania de urmarit” care aminteste numele produsului/serviciului clientilor si ca el exista.
Reclama trebuie sa fie intensiva dar si personativa. La inceput de drum cu buget redus de reclama se recomanda radioul si ziarele, iar mai tarziu chiar afisele publicitare. Se transmit cat de multe reclame respectiv cat media permite.
Un rol esential il are formarea sloganului din reclama, el ramane si trebuie sa :
ofere un avantaj rational utilizatorului produsului/serviciului
apeleaza la simturile lui
permita un stil de viata
concentreze avantajele produsului/serviciului
simta produsul/serviciul tau
contina cuvinte cheie
atinga viata sufleteasca a individuluiAplicatie:Intocmiti mesajul de marketing pentru activitatile firmei dvs. Sau pentru un produs oferit de
firma dvs.
Managementul Problemelor - Crizelor si RP
Problema: Elementul conflictual aparut intre o organizatie si unul sau mai multe din tipurile sale de public
O problema nerezolvata pe o durata de timp CRIZAManagementul Problemelor/Crizelor: - procesul- identificarea problemelor - analiza acestora- stabilirea prioritatiilor- selectarea unui program de actiuni- comunicare-evaluare a eficienteiManagementul RP(Chase’77):aparitia problemelor si impactul potential asupra
operatiunilor oricarui tip de organizatieAlte activitati ce tin de RP:- sponsorizari- relatii publice financiare- lansarea unor noi produse
Conflictul
Conflict = un tip de interactiune caracterizat prin stari antagoniste sau ciocniri de interese, idei, politici, programe, personalitati, persoane
Conflict = forma de activitate politica alaturi de cooperare sau consens
Conflict = forma de comunicare, asociere, cooperare din care rezulta noi jocuri, noi echilibre; schimbarea raporturilor de autoritate
Conflict prelungit si cu raza mare = razboi
Mediatizarea conflictului : informatii despre conflict date publicului prin mass - media si formate de RP
Stirea de conflict daca:– aproape de el– in timpul lui– cu viteza de transmitere
RP si situatii de crizaRP in situatii de razboi: - declarat(Golf, Iugoslavia etc.)
- cu teroristii(declarat)- economic(nedeclarat)
Trebuie sa justifice o actiuneActiveaza imaginile mentale ale publicului/populatieiLucreaza cu: vorbitori, filme, afise, stiri, stiri false, zvonuriTrecerea in lumea civila - economica a rezultatulu persuasiuniii militareUtilizarea psihanalizei: consiliere bazata pe metode subtile de inducere a subconstientului si
formare a opiniilor=ingineria consimtamantuluiRP= arta aplicarii cuceririlor stiintei, inclusiv ajustarea ei, persuasiunii in incercarea obtinerii
increderii publicului pentru o activitate, cauza, miscare, institutie prin “Atingerea psihicului individului”
Utilizeaza:
Formeaza Opinia PublicaComercializeaza Opinia Publica
Concurenta intre agentiile de RP
simboluri: figuri istorice, personalitati culori dimensiuni simboluri zodiacale: apa, aer, foc, pamant
moda arhetipuri fecunditate religie sex
RP vs. Propaganda
RP = persuasiune
Propaganda (entimologic): familiarizarea, acceptarea, transferul de mesaje dintr-o sursa oficiala credibila la un public favorabil cu scopul final de castigare si mentinere a increderii
RP=consilierul menagementului Se ocupa de strategie, proiecte, mesaje, nu de comunicare in sine: canalele de comunicare
Propaganda presupune: agresiune, structuri, ordine
RP presupune: cooperare, receptivitate
RP: Originea in Retorica lui Aristotel (sofist):- ethos: nivelul credibilitatii atins prin morala si adevar- logis:obtinerea consimtamantului obtinut prin argumentatie logica- patos: solicitare emotionala si afectiva
Propaganda = GrupRP = IndiviziiRP au la baza liberalismul:
- exprimarea libera a opiniilor- dreptul la informare
Propaganda: centralitata; pentru elita politica; exprima vointa de partid; are organe de presa controlate politic.
RP: apartine sistemului plularitatii; capacitate redusa de elaborare a mesajului; isi alege canalul de distributie si receptor.
Criza
Criza este o stare premergatoare conflictului
Criza este o stare de fapt a existentei actuale
Relatia Mass - Media - criza este un factor de mentinere a democratiei
Relatia democratie - informatie - acces si libertate
Relatia Informatie - securitatea statului
Relatia securitatea statului - interdictiei
Relatia interdictie - criza
Crize:- acute: neprevazute, accidentale- latente: asteapta momentul declararii- de comumicare: personala, hartuire sexuala- de reputatie: zvonuri, speculatii- durabile: instalate pe termen nedefinit (orientul apropiat)
RP in situatia de criza necesita un program de comunicare
Plan de comunicare: ce transmiti, ce canale
Echipa de criza: gata de actiuni deosebite
Sursa de informare: un singur purtator de cuvinteRol important: Pozitia mass - media fata de criza
Defineste natura evenimentului si durata
multe evenimente se produc azi datorita mediatizarii lor
Fara canale de stiri si mass media crizele s-au redus ca numar si durataSuportul crizei: Agentiile de presa/publicitate, transmit
ce(se) spune lumea - ce (se) crede lumea - ce (se) vorbeste lumea
Opinia Publica
se realizeaza prin reprezentantii sai
alesi numiti de media
vocea publicului, totdeauna petitionara, voce electorala; ratiunea populara; vocea colectiva; stigatul
poporului;spiritul public
cererile = criza
Problema nu mai este a unui individ ci a devenit problema publica
CrizaInformatia integrata in sistem controlat
criza a democractieiD.Kellner ‘95
(Razboi Golf) (1945-1989 E.Eu.)
– Actiunile media sunt supervizate de autoritatile politice (Raboy & Dagenois’95)-vezi revolutia ‘89 preluare TVR– Criza creeaza terenul pentru “ tema unei noi revolte politice”– Etichetarea unei situatii drept criza o face Mass - Media 90% - criza nu exista in lumea reala din jurul nostru– Se da publicului “sa consume” din viata lor cotidiana pentru a nu cere o schimbare– Prezentarea senzationala da aspect de criza la ceva normal Se speculeaza viata cotidiana
(Buck: “Exista si crize reale, negarea lor conduce la crize reale”)– Violenta si teroarea element de speculatie– Este necesara o miscare internationala dedicata reformei democratiei si media pentru a opri difuzarea violentei si
terori– Periculos: Amplificarea crizei prin Mass - Media - jurnalismul ca functie sociala
- iurnalistul ca individ– Transmiterea crizei: - direct - transmisiv
- situalistic, subiectiv, povestit
Elitele statului + Statul + Mass - Media
Cauta interese comune
promoveaza
Manipularea opiniei publice
Criza
Gransci 1930: ”criza inseamna cu siguranta ca invechitul moare, iar noul se naste, in acest rastimp o mare varietate de simtome morbide apar”
Problema Mass - Media in situatii de conflict:1. Problema medierii realitatii de catre media. Cat se filtreaza o stire? Cat se “face” o stire? Cat
se “intervine” de catre jurnalist?2. Teoria rolului jurnalistului de gatekeeper. Este jurnalistul om politic? Vrea sa cunoasca?
Vrea sa transmita? Ce servicii face el? (gatekeeper - portar - pazitorul usi - nume dat de White 1950 de la sociologul K.Kewin)
Selectia stirilor: subiectiva, politica, formala. Ce criterii ca sa treaca prin “poarta”?3. Problema jurnalistilor/practicii in timp de conflict.
Criterii pentru selectia stirilor: – Economia politica (RP = situatia financiara)– sociologica (jurnalistul autonom, decident)– cultura logica - autropologica: constrangeri culturale, ideologice, religioase etc.)
TV a modificat sistemul prin imagini: jurnalismul martor
atragerea jurnalistului de una din parti
cruciade personaleeditarea stirilor contrar opiniei personaleobiectivitate=0
Prin imagine de vede ca se stie totul (vazul) despre locul faptei = gresitNumai cei de fata stiu realitateaStirea se decide acasa
Criza
Problema Mass - Media in situatii de conflict: (continuare)4. Presupune cenzura Mass - Mediei in situatie de conflict
Benneti 1988 “se fac presiuni din partea”
surselor de informatie
redactiei , organizatiei
colegilor, jurnalistilor
5. Problema manipularii media prin mediaControversata
manipulare = conditionare
Schema opiniei publice
De obicei exista cativa extremisti la ambele extreme ale unei probleme - probabil 5% la fiecare capat. Ei isi mentin opiniile cu ardoare si nimic nu le poate modifica.
Probabil ca 80% din publicul implicat este inert la problema - nepasadu-i foarte mult ce se intampla si neacordand prea multa atentie discutarii acelei probleme.
Ne mai raman aproximativ 10% care reprezinta un factor central - preocupati dar nu fanatici si destul de interesati pentru a acorda atentie discutiilor.
Un factor de baza care este deseori ignorat este momentul - in ce parte oscileaza opiniile privind o anumita problema. Momentul formarii opiniei este aidoma unei forte centrifuge - tragand intregul inspre o anumita directie fara a misca cu putere ansamblul.
In majoritatea cazurilor , o modificare de cateva procente in randul celor 10% va schimba si directia si momentul. Astfel, chiar inainte sa se produa schimbarile procentuale in opina publica, o mica modificare - mai mica de 5% din publicul total - poate genera un moment al schibarii si al alterarii pozitiei opiniei publice fata de o anumita problema.
Modificarea opiniei publice
Identificarea celor 10% care reprezinta tinta, tinad seama de segmentarea din interiorul tuturor gupurilor. Aceasta solicita idntificarea lor pe baza mai multor trasaturi:
Autointeresul fata de subiect. Cine sunt aceia care au ceva concret de castigat?
Nivelul intelectual. Cine sunt cei care inteleg seriozitatea si nuantele problemei, cei care pot sa o articuleze fata de altii, a caror calitate de lideri ii vor fac pe ceilalti sa ii urmeze?
Locale. Exista anumite sfere in care problemele sunt mai pertinente; cum ar fi regiunile dependente de o anumita industrie, sau care sunt preocparile majore de santate?
Apartenenta de grup. Exista anumite organisme, cum ar fi bisericile sau organizatiile civice in care sunt concentrate segmentele atente ale publicului? Exista altele a caror pozitie este deja similara cu atitudinea voastra si care pot fi asociate tendintei?
Manipularea
Un agent manipulator produce alt agent manipulator schimbadu-i comportamentul, utilizand tehnici psihologice fara ca manipulatul sa stie asta sau sa inteleaga scopurile manipulatorului.
Manipularea se bazeaza pe credinta publicului si impartialitatea ziaristilor(B.Ficeac ‘99) si se realizeaza prin strategii complicate.
Este specifica:
Razboiului
Crizelor
Conflictelor
Situatilor politiceObiectul:
media
publicul
individulDezinformarea este tot o manipulare.Manipularea informatiei: prezentarea propagandei drept informatic, iar informatia ca obiectiva
Manipularea
Informatia tendentioasa:– selectie– amputarea– modificarea textului– amestec– context fals– stiri false– “normalizarea”– conflictul in termenii alesi de una din parti
Manipularea
Rezultatele manipularii:– Razboi Golf– Razboi Yugoslavia– Saddam– Situatia economica– Imaginea politicienilor(deviza sunt cunoscut deci exist, o nevoie publicaExemplu:Perioada post ‘90:
– Interes pentru ce pot sa fac– Mai putin pentru ce pot sa stiu, calificare incipienta– Multiple moduri pentru a-ti castiga bani– Multiple moduri pentru a cheltui bani
RP in firma
RP intern firmei, roluri:– preia: cereri; sesizari; reclamatii; propuneri; =
joaca rolul presei interne
dezvolta cultura de intreprindere– intocmeste : brosuri, materiale explicative; materiale pentru expozitie– creaza imaginea organizatiei :
- cine este partenerul de afaceri?- Ce experienta are in domeniu?- Credibilitatea in medii de afaceri?- Cat de onorabila este cooperarea cu el?- Cine castiga si cine pierde?
– stabileste cine pierde : angajatul, patronul, politicianul, contribuabilul– informeaza
RP in firma
Tipuri de informare– informatia de documentare, adresata partenerilor de afaceri,
actionarilor si tuturor celor interesati sa afle amanunte despre sediul firmei, dimensiunea afacerilor si performantele in domeniu
– informatia de orientare, prezentand tipul de produse, servicii si actiuni viitoare
– informatia de persuadare, destinata convingerii celor care mai ezita sa apeleze la serviciile firmei
– informatia de prezentare, considerata drept cea mai tipic relationista activitate, intrucat ea descrie genul de servicii asigurate, nivelul comparativ al preturilor practicate, oportunitatile economice, analize privind situatia economica a firmei ori contine o bogata si sugestiva cazuistica in domeniul in care activeaza firma
Intocmeste : invitatii; stiri de presa; communicate; conferinte de presa; briefinguri de presa; dosare de presa
RP in firma
– Informarea si instruirea membrilor organizatiei privitor la scopurilie,
obiectivele si exigentele impuse de piata produselor si serviciilor
promovate
– Construirea acelui “spirit de echipa” care stimuleaza pozitiv relatiile
dintre persoane, departamente, ateliere, sectii de productie
– Crearea “increderii” reciproce in raporturile interindividuale de munca
din cadrul intreprinderii
– Stimularea atitudinii “pro-active” si limitarea conduitelor “reactive”
RP in firma
– Jurnalul de intreprindere
– Corespondenta de intreprindere
– Intalnirile de analiza si stabilire a coordonatelor comune ale actiunii
colective
– Afisajul intra-organizational
– Intranetul
– Raporturile periodice de activitate
– Activitatile mediatice audio-video cu circuit inchis
– Punctele de documentare profesionala
RP in firma
– Contextul actiunii relationiste
– Disponibilitatea si interesul purtat realizarii climatului motivational al
actiunii
– Dimensiunea firmei sau a institutiei promovate
– Nivelul cultural si intelectual al angajatilor
– Capacitatea si competenta structurii relationiste de a concepe si
conduce eficient astfel de activitati
RP in firma
Pachet de actiuni
– trebuinta de a sti (ce, cum, pentru ce se face?)
– trebuinta de a intelege (ce, cum, in ce scop se face?)
– trebuinta de a comunica (promovarea opiniei personale asupra
activitatii din firma)
RP in firma– manifestarea vointei de a comunica deschis, neconstrans de primejdii
reale ori inchipuite
– disponibilitatea de a asculta ce spune fiecare, indiferent de functie, grad sau competenta profesionala
– capacitatea de a anticipa desfasurarea proceselor economice, manageriale si comunicationale pe termen scurt, mediu si lung
– vointa de a schimba anumite situatii, in functie de sugestiile si informatiile care vin din partea colegilor si subordonatilor din firma, dovedind o mare receptivitate critica
– crearea unui suport adecvat de credibilitate la nivelul leadership-ului organizational, din perspectiva luarii unor decizii manageriale optime
– realizarea unui climat de respect reciproc intre membrii colectivului de salariati, tinand cont de dreptul fiecaruia la identitate si diferenta in manifestarea propriei personalitati
RP in firma
– Daca exista o problema reala, sau nu?
– Care sunt cauzele si in ce consta ea propriu-zis?
– Daca si cum poate fi ea rezolvata?
– Cand (si cu ce costuri) problema nu mai constituie o problema?
– Daca si in ce conditii mai pot aparea probleme similare?
RP in firmaPurtator de cuvant : canal de comunicare ca si internetul– nerepetarea intrebarii adresata din public
– reprimarea tentatiei pentru replica malitioasa, chiar si atunci cand apar intrebari tendentioase ori, pur si simplu, inepte
– nefolosirea cuvintelor sau expresiilor argotice, a insunuarilor sau a steriotipurilor de vorbire (limba de lemn)
– practicarea unui stil apropiat de adresare, dar neutru si “tehnic”, fara comentarii ori consideratii de ordin personal
– elimirarea detaliilor inutile care pot da senzatia unei supra-argumentari suspecte
– evitarea raspunsului simultan pentru mai multe intrebari deodata
– adoptarea unui mod ofensiv de comunicare, neasteptand ca intrebarile sa fie puse din partea auditorului, uneori cu scopul de a descumpani
– acordarea unui interval rezonabil de timp pentru a da raspuns eventualelor intrebari, nu mai mare de durata comunicatului
– mentinerea unei atmosfere destinse si cooperante pe toata durata situatiei de comunicare, indiferent de disconfortul provocat de unele intrebari sau atitudini ostile
– manifestarea explicita a satisfactiei pentru interesul aratat unor probleme “spinoase” sau “delicate”
RP in firma
– se ocupa de:- iconografie: relatia text - imagine- fotocronica : relatia text - foto- logo- benzi desenate- jurnalul institutiei- revista institutiei- prospectul institutiei- catalogul de produse- mesaje
Mesaj Eficient 1/2 160
Simplitate. Ceea ce este eficient - este aproape intodeauna simplu. O buna redactare consta in bogatia gandurilor care sunt puse intr-un limbaj exrem de simplu.
Claritate. Nu ne adresam neaparat specialistilor, ne fomulam ideile astfel incat cei care nu au parcurs clasele obligatorii de iceu sa le inteleaga - fara a fi condescendeni
Precizie. Puneti-va intrebarea ce inseamna fiecare cuvant. Utilizati cuvantul potrivit. Scrisul “aproape corect” este ca si cum intr-un salt de 25m peste o prapastie, 23m ar fi “aproape bine”.
Consistenta. Ceea ce urmeaza sa scrieti trebuie sa fie plin de sens, sa-si indeplineasca menirea, sa merite atentia cititorilor.
Finalitate. Nu scrieti numai pentru a va exprima, sau pentru a creea fraze frumoase. Asigurati-va ca ceea ce scrieti indeplinese scopul pe care vi l-ati propus.
Organizare. Este la fel de important ca fiecare element sa fie asezat la locul potrivit pe cat este de necesara pastrarea fiecarui aspect al unei persoane atractive la locul sau pentru mentinerea aceluiasi efect.
Coerenta. Claritatea, consistenta, unitatea, asocierea dintre inceput si sfarsit sunt mult mai importante in scris decat in vorbire, pentru ca cel care scrie nu are avantajul exprimarii faciale, tonul vocii sau alte elemente de limbaj nonverbal.
Mesaj Eficient 2/2
Eficinta. Churchill putea sa spuna: “va fi o lupta grea, dar daca acceptam sacrificii, vom invinge”. In schimb a spus astfel: “Nu am nimic sa va ofer decat sange, lacrimi si sudoare…”si si-a convins natiunea sa castige un razboi.
Usurinta. Un text bine scris pote sa fie rezultatul unei munci laborioase, dar nu trebuie sa sune niciodata extrem de elaborat. El trebuie sa curga si sa mearga inainte, dar nu trebuie sa atraga atentia asupra lui insusi, ci asupra a ceea ce spune.
Lejeritate. Un text bine scris are fler, caracter care pune in miscare spiritul si mintea. El face psihicul cititorului sa reactioneze, dar pune in miscare si mintea acestuia. Are aceeasi putere de a misca sufletele pe care o are o piesa muzicala sau o opera de arta.
Credibilitate. Exagerarile, pretentiile neintemeiate, nesinceritatea, minciunile bine ascunse - toate acestea distrug capacitatea de convingere.
Impact. Trebuie ca cititorul sa fie schimbat - in directia in care dorim ca el sa se schimbe.
Motivatie. Acesta este puctul culminant, Cititorii trebuie sa fie indemnati sa actioneze asa cum doriti. Lucrul acesta presupune o combinatie intre informatii si emotie, pentru a genera actiune.
Redactare Mesaj
Pasi in realizarea unui mesajPasul 1: Stabilirea scopurilorPasul 2: Pozitionarea oganizatieiPasul 3: Inventarierea de tip marketingPasul 4: Dezvoltarea unui plan de marketingPasul 5: Dezvoltarea unui mesaj promotionalPasul 6: Urmarirea mesajuluiPasul 7: Mesajul
Redactare MesajPasul 1: Stabiliti-va scopurileAcestea dau directia de urmat in procesul de marketing.Sunt doua tipuri de scopuri:1. Scop de actiune, al carui rezultat este masurabil, specific organizatiei: ex. 5 proiecte; 100 milioane; 10 persoane
servite pe luna, etc; 2. Scop de imagine: care va da posibilitatea sa fiti cunoscuti, sa schimbati modul in care sunteti vazuti de un grup de
persoane, de mass media sau de proprii dvs. angajati.In cadrul scopurilor de actiune se vor stabili:
- o serie de 1-3 scopuri;- termenele la care trebuiesc realizate- factori externi favorabili (2-3 la fiecare)- factori defavorabili(2-3 la fiecare)- cum afecteaza acestia bugetul, timpul, personalul dvs.alte resurse de care dispuneti- cat timp puteti aloca marketingului- feed-bakul:cate scopuri sunt reale din cele propuse si pana cand
In cadrul scopurilor de imagine se vor stabili:- imaginea sub care sunteti vazuti in prezent.Sunteti multumiti?Ce ati vrea sa se schimbe?Unde?In ce sens?- oamenii pe care ii serviti, caracteristicile lor- altii pe care ii mai serviti: societati, firme, etc.- ce vor ei, ce vreti dvs.
Redactare Mesaj
Pasul 2 : Pozitionarea organizatieiAdica gasirea unui rol, obiect unic in comunitatea din care faceti parte .Astfel puteti stabili modul de a crea un
impact intre dvs. Si mediu.Pentru aceasta “pozitionare” sau rolul dvs. In societate trebuie sa raspundeti la urmatoarele puncte:
a) Care este misiunea - obiectul societatii dvs.,adica:
- care este obiectul?(multi au multe obiecte in vedere dar desfasoara practic 1-2)
- este clar pentru dvs. Ce inseamna acest obiect?
- este inca actual si de viitor pentru perspectiva in care vreti sa inscrieti firma in urmatorii ani?
- ce ar trebui schimbat pentru adaptarea la viitor
b) Care sunt nevoile si cum ati putea sa le rezolvati.
- analizati clientii si angajatii dvs.
- listati cele mai critice nevoi actuale, permanente sau de viitor ale comunitatii
- “gasiti” ideile prin care ati putea raspunde la nevoile externe prin activitatea firmei dvs.
c) Treceti in revista competitorii
- cine sunt ei? Directi, indirecti
- pentru ce si de ce va aflati in competitie?
- care sunt punctele lor tari si ale dvs.?
- ce stiu ei sa faca mai bine ca dvs.?
- unde si cand ati putea lucra impreuna
Este un punct foarte important al mesajului - planului pe care il discutam.Punctele a,b si c formeaza baza mesajului
Redactare Mesaj
Pasul 2 : Pozitionarea organizatiei (continuare)
d) Dezvoltati un mesaj prin care sa va pozitionati pe piata
Acest mesaj trebuie sa faca pe oricine sa inteleaga cine sunteti si ce doriti, ca si rolul dvs. In sprijinirea nevoilor lor.Mesajul trebuie sa fie scurt, clar, la obiect.
Inainte de crearea mesajului raspundeti la:
- Noi suntem cei care …
- Noi vrem sa fim vazuti ca …
- Nimeni nu poate rezolva … atat de bine ca noi
In dreptul ”...” scrieti cateva idei, propozitii, etc.Dupa completarea lor veti incerca sa realizati un mesaj in care sa se specifice cine sunteti, ce faceti, cum vreti sa fiti vazuti.
e) Testarea mesajului
Se face pe grupuri de persoane sau alte surse de sprisin: prieteni, specialisti etc. care trebuie sa va raspunda la cateva intrebari de tipul:
- Sunteti de acord cunoscand organizatia noastra ca acesta ar trebui sa fie mesajul?
- De ce?
- Ce schimbari sau imbunatatiri ati sugera?
f) Finisarea mesajului si clasificarea “nisei” din piata la care ne adresam.
Presupune:
- reforma mesajului bazata pe punctul e
- deschiderea/inchiderea “nisei” de clienti la care ne adresam, specifica noului mesaj
- gasirea modului de difuzare adaptat mesajului si nisei specificate
Redactare Mesaj
Pasul 3 : Inventarierea de tip marketing
Cu aceasta ocazie trecem in revista ce inseamna pe o scara mai restransa o activitate de marketing.Aceasta inventariere are ca scop stabilirea a ceea ce s-ar putea schimba sau imbunatati pentru atingerea scopului propus.Aici intalnim cei ”6P” ai marketingului.
a) Produsul:
- care este produsul dvs.
- ce-l face greu de inteles si utilizat
b) Publicului:
- listarea publicului potential pentru fiecare tip de produs
- publicul primar / principal al produsului / serviciului si ce se apreciaza cel mai mult la el(beneficiile lui, aceasta presupune o analiza succinta de marketing)
c) Pretul:
- cat de mult ceri
- care sunt costurile platite
- ce primesti in schimb
- ce se intampla daca clientul nu poate plati
Redactare Mesaj
Pasul 3 : Inventarierea de tip marketing (continuare)d) Partea din piata unde se gaseste serviciul / produsul - locul:
- cine se deplaseaza: clientul sau serviciul- unde se gaseste serviciul- exista “bariere de loc” pentru desfacerea serviciului?
e) Productie:- cat de bine poti face fata cererii?- cat poate fi acoperita eficient?- ce se intampla daca cererea creste sau scade brusc?
f) Promovare:- ceea ce faci pentru a motiva oamenii sa raspunda- ce tehnici promotionale ai folosit- care a fost eficienta lor
Redactare Mesaj
Pasul 4 : Dezvoltarea unui plan (scurt) de marketingReprezinta macheta pentru ceea ce urmeaza a fi facut pentru atingerea scopurilor.El cuprinde doua
mari capitole:A - Proiectarea planului, inclusiv corectiile de tip feed- backB - Implementarea planului
In cadrul ambelor capitole se urmaresc:- planificarea pasilor de facut cu stabilirea sarcinilor majore a fiecarui pas- delegarea responsabilitatilor cu nume, persoane, sarcini- stabilirea de termene in ordinea prioritatilor, succesiv si posibil in functie de resurse- stabilirea bugetelor pe activitati si pasi
In capitolul A,Planul de marketing, se vor gasi raspunsuri la intrebarile:- care este serviciul oferit … Comentarii pe marginea lui dupa principiul celor “6P”- care este
publicul primar la care va fi disponibilizat si care sunt beneficiile acestui produs planificat
Public Beneficii Comentarii
Redactare Mesaj
Pasul 4 : Dezvoltarea unui plan (scurt) de marketing (continuare)- pretul de piata: - promotional?
- definitiv?- posibil?
- valabil: - in aceste locuri- pana la aceste date- pentru acesti clienti
- ce se va face pentru a raspunde cererii: - in caz de crestere- in caz de schimbare a serviciului
- caracteristicile principale ale serviciului ce trebuieste promovatPentru capitolul B se va intocmi un tabel al planului promotional care poate avea urmatorul continut:Pasi Responsabilitati Termene Buget1(...)n
Implementarea inseamna contactul cu publicul, cu clientul direct, este faza de confruntare a celor gandite cu realitatea.De aceea cateva sugestii nu sunt de neglijat:1. Stabilirea unui lant de comanda clar al implementarii2. Informarea si motivarea permanenta intre cei implicati4. Flexibilitate si receptivitate la piata fata de planul initial.Piata comanda, nu tu5. Evaluarea si informarea regulata a celor implicati
Redactare Mesaj
Pasul 5: Dezvoltarea unui mesaj promotionalPresupune toate modurile prin care se comunica cu clientii, astfel incat sa se creeze o
anumita imagine a firmei si a serviciului ofert si sa se motiveze oamenii pentru a raspunde, adica
imagine, mesaj, tehnici.Pentru aceasta sunt necesare:- concentrarea “instrumentelor” spre auditor: analizeaza, descrie persoana care
recepteaza mesajul, careia I se adreseaza.Ce circumstante speciale are aceasta:varsta, sex, pozitie sociala, venituri, interese, etc.
- planificarea instrumentului folosit cu efect maxim: vizula, auditiv, instantaneu, continuu, etc
- alegerea tehnicii potrivite in raport cu bugetul alocat: TV, radio, presa, colocvii, intruniri, panouri, afise, etc., combinatii intre ele, culori, sunete, caracteristici loiale
- repetarea mesajului: cand?, la ce interval de timp?, cat timp?- revenirea la pasii de baza si refacerea permanenta a mesajului dupa informatiile
receptionate, adaptarea permanenta si orientarea dupa cererea pietii
Redactare Mesaj
Pasul 6: Urmarirea mesajuluiPentru aceasta trebuie stabilit:
- care sunt barierile sau rezistenta la mesaj:- care trebuiesc depasite- la care trebuie sa se faca fata
- ce se doreste concret ca oamenii sa intreprinda in urma mesajului- care sunt beneficiile si caracteristicile lor, in ordinea importantei:
- pentru public- pentru firma
Redactarea mesajului
Pasul 7: Mesajul tauDaca ati urmarit toti pasii, daca v-ati luat o hartie si un creion si ati asternut ideile si
experienta pe ele in ordinea celor 6 pasi anteriori, puteti acum sa scrieti mesajul(mesajele) potrivit pentru firma dvs. Verificati-l si scoateti-l pe piata, promvati-va firma, interesele si mariti-va profiturile dvs. Si ale clientilor dvs.
In concluzie, marketingul este:- o activitate mentala in folosul firmei si clientului- activitatea principala a celor ce vor sa “stea” in piata- informatie, gandire, planificare, organizare, urmarire, control si feed-back-ul lor- un mod de viata intr-o piata concurentiala- activitatea secolului XXI nascuta in secolul XX.
Mesajul
Nivelul impactului mesajului asupra deciziei poate fi determinat prin raportarea scorului statistic al preferintelor de consum exprimate de subiectii unei masurari sociologice la timpul de expunere al acestora la actiunea mesajului publicitar:
unde: - Im = impactul mesajului- pc = preferinte de cosum (aspect, fiabilitate, cost, etc)- Tep= timp de expunere la publcitate
Im = (pc x Tep)
BIBLIOGRAFIE
N.POSTAVARU - Marketing Editura Matrix 2000
N.POSTAVARU /C.GHIANS- Managementul integrat si al sistemelor informationale Editura Matrix 2001
N.POSTAVARU - Managementul Resurselor Umane Editura Matrix 1999
DORU POP - Introducere in teoria relatiilor publice Editura Dacia 2003
GHE.TEODORESCU/P.BEJANA - Relatii Publice si Publicitate Editura Fundatiei AXIS - 2003
A.ROGOJINARU - Relatiile Publice , fundamente publicitate Editura TRITONIC - 2005
UNIV.BUCURESTI - Efectele comunicarii o perspectiva culturologica Editura TRITONIC
S.STEFANESCU - Media si Conflicte Editura TRITONIC 2004
M. JAURE - Comunicarea, publicitate si relatii publice Editura POLIROM 2005
D.NEWSAN, I.VANSHYKE TURK, DEAN KRUCKERBERG - Totul despre relatiile Publice Editura POLIROM 2003
P.CLEMENTS - Actioneaza si gandeste positiv Editura Petrop&Straton - 2002
P.CUTINS - Fii un superior de succes Editura Rentrop&Straton - 1999
N.POSTAVARU - Decizie si Planificare Editura Matrix - 1998