Diagnosticarea automobilului.doc

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII

Proiectul Phare TVET RO 2006/018-147.04.01.02.01.03.01

AUXILIAR CURRICULARCLASA a XI -a

DIAGNOSTICAREA AUTOMOBILULUI

DOMENIU: MECANICĂNIVEL: 2CALIFICARE: MECANIC AUTO

2009

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

1

MECI–CNDIPT / UIP

Autori: ALINA MELNIC – Grup Şcolar Industrial de Transporturi Auto Timişoara

Consultanţă tehnică:

ANDREEA CRĂCIUN, expert CNDIPT


2

CUPRINS

INTRODUCERE...........................................................................................................4

COMPETENŢE............................................................................................................5

INFORMAŢII UTILE.....................................................................................................6A. Informaţi despre specificul agenţilor economici la care se efectuează stagiul

de practică.........................................................................................................6

B. Modalitatea de organizare a practicii:................................................................7

C. Recomandări privind respectarea normelor de sănătate şi securitate a muncii

potrivit modulului...............................................................................................8

INSTRUMENTE DE LUCRU NECESARE DESFĂŞURĂRII PRACTICII..................111. Jurnalul de practică.........................................................................................11

2. Fişe de observaţie...........................................................................................14

3. Fişe de lucru....................................................................................................16

4. Studii de caz....................................................................................................23

5. Proiectul..........................................................................................................32

6. Portofoliul de practică......................................................................................33

EVALUARE...............................................................................................................39

BIBIOGRAFIE...........................................................................................................43

ANEXE.......................................................................................................................44Anexa 1.................................................................................................................44

Anexa 2.................................................................................................................45

Anexa 3.................................................................................................................48


3

Introducere

Modulul „Diagnosticarea automobilului” se studiază în anul de completare

(clasa a XI-a liceu tehnologic – ruta SAM), în vederea asigurării pregătirii de

specialitate în domeniul „Mecanică”, calificarea „mecanic auto”.

Modulul „Diagnosticarea automobilului” face parte din „Stagiul de instruire

practică”. Modulul are alocate un număr de 120 ore / an, din care:

laborator tehnologic – 30 ore;

instruire practică – 90 ore.

Scopul acestui modul este de a oferi cunoştinţe de bază cu privire la

defecţiunile posibile ale automobilului şi abilitarea cu competenţe de verificare,

măsurare şi interpretare a rezultatelor obţinute, în scopul stabilirii unui diagnostic.

În acelaşi timp, sunt asigurate condiţiile necesare dezvoltării unor abilităţi lucru

în echipa şi de aplicare a normelor de tehnica securităţii munci, de prevenire şi

stingere a incendiilor specifice atelierelor de service auto.

Plasarea modulului în stagiul de pregătire practică oferă oportunitatea unor

abordări diferenţiate sau extensii ale conţinuturilor, în funcţie de cerinţele şi resursele

agentului economic la care se realizează pregătirea.

Auxiliarul conţine mai multe exemple pentru instrumentele de lucru necesare

desfăşurării stagiului de pregătire practică şi evaluării:

jurnal de practică;

fişe de observaţie;

fişe de lucru;

studii de caz;

îndrumări pentru realizarea şi susţinerea proiectelor.

îndrumări pentru completarea portofoliului de practică;

fişe de evaluare.

Pentru o mai bună înţelegere şi fixare, auxiliarul conţine în anexă un glosar al

cuvintelor cheie utilizate în cadrul modulului.

Activităţile de învăţare pe care le propunem sunt diverse, sarcinile sunt

definite în paşi mici şi au grad de dificultate progresiv, astfel încât să permită fiecărui

elev să lucreze în ritmul său şi să evolueze până la un nivel maxim al performanţei.


4

Competenţe

În modulul „Diagnosticarea automobilului” au fost agregate competenţe din

două unităţi de competenţe cheie şi o unitate de competenţe tehnice specializate,

astfel încât să i se aloce un număr de 2.0 credite:

29.6. Igiena şi securitatea muncii: 0,5 credite

296.1. Aplică legislaţia şi reglementările privind securitatea şi sănătatea la locul

de muncă, prevenirea şi stingerea incendiilor.

29.6.2. Ia măsuri pentru reducerea factorilor de risc de la locul de muncă.

29.7. Lucrul în echipă: 0,5 credite

29.7.1. Identifică sarcinile şi resursele necesare pentru atingerea obiectivelor.

29.7.2. Îşi asumă rolurile care-i revin în echipă.

29.7.3. Colaborează cu membrii echipei pentru îndeplinirea sarcinilor.

29.17. Diagnosticarea automobilului: 1,0 credite

29.17.1. Specifică defectele posibile ale componentelor automobilului şi cauzele

apariţiei acestora.

29.17.2. Precizează parametrii de stare şi parametrii de diagnosticare pentru

fiecare componentă auto.

29.17.3. Alege metode şi mijloace folosite la diagnosticarea componentelor auto.

29.17.4. Utilizează tehnici şi tehnologii de control, verificare şi măsurare pentru

stabilirea diagnosticului.


5

Informaţii utileA. Informaţi despre specificul agenţilor economici la care se efectuează

stagiul de practică

Descrierea activităţilor derulate de agentul economic:

Stagiul de practică se va realiza la agenţi economici autorizaţi care desfăşoară

activităţi de testare şi diagnosticare a automobilelor, respectiv de inspecţie tehnică

(întreprinderi constructoare de automobile şi / sau componente auto, ateliere de

service auto şi operatori de transport rutier care deţin ateliere proprii specializate în

întreţinerea şi repararea autovehiculelor sau staţii proprii de inspecţie tehnică).

Descrierea locaţiei unde îşi desfăşoară activitatea agentul economic1:

Departamentul în care se va efectua practica2:

Facilităţile oferite elevilor de către agentul economic 3:

Obligaţiile elevului practicant faţă de agentul economic4:

1 Se va completa în funcţie de specificul agentului economic, potrivit convenţiei cadru.2 Se va completa în funcţie de specificul agentului economic.3 Se vor completa doar dacă este cazul, în funcţie de specificaţiile convenţiei cadru.4 Se vor completa doar dacă este cazul, în funcţie de specificaţiile convenţiei cadru şi de

regulamentele interne ale şcolii şi agentului economic.


6

B. Modalitatea de organizare a practicii:

1. Număr de ore alocate modulului: 120 ore, din care

laborator tehnologic: 30 ore

instruire practică: 90 ore

2. Forma de organizare a stagiului de pregătire practică:

pe grupe

cu clasa

3. Calendarul pregătirii pentru modulul „Diagnosticarea automobilului”:

Săpt5. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19

Săpt. 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37

În fiecare căsuţă corespunzătoare săptămânilor în care urmează să se

desfăşoare activităţile din cadrul modulului, se va completa, după caz:

IP – pentru activităţile de instruire practică;

LT – pentru activităţile de laborator tehnologic.

4. Cadrele didactice care îndrumă elevul în stagiul de pregătire practică:

________________________________________________________________

________________________________________________________________

5. Tutorele desemnat din partea agentului economic:

________________________________________________________________

5 în funcţie de calendarul şi structura anului şcolar în curs.


7

C. Recomandări privind respectarea normelor de sănătate şi securitate a muncii potrivit modulului

Normele specifice de securitate a muncii sunt reglementări cu aplicabilitate

naţională, care cuprind prevederi minimal obligatorii pentru desfăşurarea principalelor

activităţi din economia naţională în condiţii de securitate a muncii.

Respectarea conţinutului acestor prevederi nu absolvă persoanele juridice sau

fizice de răspunderea ce le revine pentru prevenirea şi asigurarea oricăror altor

măsuri de securitate a muncii, adecvate condiţiilor concrete de desfăşurare a

activităţii respective.

Normele specifice de securitate a muncii fac parte dintr-un sistem unitar de

reglementari privind asigurarea securităţii şi sănătăţii în muncă, sistem compus din:

norme generale de protecţie a muncii, care cuprind prevederi de securitate şi

medicină a muncii general valabile pentru orice activitate;

norme specifice de securitate a muncii, care cuprind prevederi de securitate a

muncii specifice unor anumite activităţi sau grupe de activităţi, detaliind prin

acestea prevederile normelor generale de protecţie a muncii.

Prevederile tuturor acestor norme specifice se aplică cumulativ şi au

valabilitate naţională indiferent de forma de organizare sau proprietate în care se

desfăşoară activitatea pe care o reglementează.

Printre normele specifice activităţilor de revizie tehnică şi diagnosticare se

numără şi următoarele reguli:

Autovehiculele trebuie să fie introduse în hală cu motorul în funcţiune, având în

rezervor o cantitate de carburant de cel mult 10% din capacitatea acestuia,

necesară deplasării autonome de la un punct de lucru la altul. Fac excepţie

autovehiculele care sunt introduse în hală numai pentru reviziile tehnice

periodice.

Autovehiculele trebuie să fie introduse pe linia de revizie şi diagnosticare tehnică

numai după ce sunt spălate.

Canalul de revizie trebuie menţinut în stare curată, asigurându-se scurgerea

apei, a uleiurilor şi a combustibililor. Introducerea autovehiculelor pe canal se va

face cu viteza de maximum 5 km/h, dirijate din faţă, de la sol, de către

conducătorul locului de muncă.


8

Pentru fiecare tip de autovehicul, verificarea presiunii în pneuri şi ridicarea

acesteia la valorile stabilite (faţă sau spate) trebuie să se facă potrivit

prevederilor din tabelul cuprinzând presiunea admisă. Acest tabel trebuie să fie

afişat la locul de muncă.

La umflarea pneurilor se va folosi în mod obligatoriu dispozitivul de protecţie

împotriva săririi cercului de la jantă. În cazul jantelor monobloc sau din mai multe

bucăţi nu se utilizează dispozitiv de protecţie. Compresorul folosit la umflarea

pneurilor va fi în stare bună de funcţionare, dotat şi inscripţionat corespunzător.

Lucrătorul de la rampă care efectuează verificarea trebuie să fie instruit şi

autorizat asupra cunoaşterii caracteristicilor tehnice, funcţionale ale

compresoarelor. Mişcarea autovehiculelor pe rampă trebuie să se facă numai

dirijată de persoane cu atribuţii de serviciu şi numai după ce acestea s-au

convins că echipa a ieşit din canalul de revizie şi s-a îndepărtat de autovehicule,

iar sculele şi piesele au fost îndepărtate.

La operaţia de verificare a mecanismului de direcţie lucrătorul va cala roţile din

spate şi va acţiona frâna de mână, după care va proceda la suspendarea părţii

din faţă a autovehiculului.

La diagnosticarea motorului în timpul funcţionării se va avea în vedere ca:

- în timpul funcţionării motorului să se evite aşezarea lucrătorului în dreptul

paletelor ventilatorului;

- să se asigure evacuarea gazelor arse ale motorului folosindu-se în acest scop

tubulatura de evacuare şi sistemul de ventilaţie.

La utilizarea standurilor de testare a frânei nu se va depăşi valoarea de încercare

maximă prescrisă de uzina constructoare.

După terminarea operaţiilor de testare a sistemului de frânare lucrătorul va

scoate standul de sub presiune, va păstra distanţa prescrisă faţă de cilindrii

hidraulici şi va părăsi canalul de comandă al cilindrilor hidraulici.

Demontarea autovehiculelor în vederea reparării se va executa în sectoare şi pe

posturi de lucru specializate pentru aceste operaţii.

Subansamblurile rezultate de la demontarea autovehiculelor trebuie depozitate în

spaţii special destinate acestui scop.

Uneltele de lucru utilizate de către muncitori precum şi instalaţiile de ridicat

(cricuri, macarale etc.) vor fi controlate înainte de începerea lucrului.

Se interzice folosirea sculelor decalibrate sau defecte.Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de

Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic9

Se interzice executarea operaţiilor de demontare a părţilor din autovehicul când

acestea sunt prinse sau / şi susţinute de mijlocul de ridicat.

La demontarea arcurilor se vor folosi cleşti sau scule speciale.

Depresarea bucşelor, inelelor de rulmenţi, cămăşilor etc. se va face numai cu

prese şi dispozitive speciale.

Transportul subansamblurilor demontate, grele sau voluminoase se va face cu

mijloace de transport pe care se va asigura stabilitate acestora în timpul

transportului.

La demontarea îmbinărilor nituite trebuie folosite paravane metalice de protecţie

împotriva proiectării de metal sau a aşchiilor de metal rezultate în timpul lucrului.

Demontarea părţilor componente ale instalaţiei electrice de pe autovehicul se va

face numai după decuplarea bateriei de acumulatoare.

Demontarea subansamblurilor de sub cadrul sau caroseria autovehiculului, pe

locuri staţionare, se va executa numai cu autovehiculul aşezat pe capre metalice

prevăzute la partea superioară cu pene de lemn, în bună stare, încât să asigure

stabilitate autovehiculului.

Se interzice desfundarea conductelor de benzină, motorină, încercarea

conductelor pentru aer etc. prin suflare cu gura.

Lucrătorii care fac probe sub presiune vor verifica buna funcţionare a

manometrelor de control, precum şi integritatea garniturilor de etanşare.

Spălarea şi degresarea pieselor mici se va face numai cu detergenţi, în cuve

speciale, amplasate în locuri corespunzătoare (cu avizul organelor P.S.I. din

unitate).


10

Instrumente de lucru necesare desfăşurării practicii1. Jurnalul de practicăNumele elevului practicant: ________________________________________

Calificarea / modulul: Mecanic auto / Diagnosticarea automobilului_______

Clasa / grupa / anul şcolar _________________________________________

Locaţia: _______________________________________________________

(a) Care sunt principalele activităţi relevante pentru modulul de practică pe care

le-aţi observat sau le-aţi desfăşurat ?

(b) Ce lucruri noi aţi învăţat?


11

(c) Care au fost evenimentele sau lucrurile care v-au plăcut? Motivaţi.

(d) Ce lucruri / evenimente nu v-au plăcut? Motivaţi.


12

Data / nr. ore Locaţia Obiectivele

activităţiiDescrierea activităţii nr. ________

Observaţii*Operaţii realizate Documentaţia utilizată

Mijloace de lucru utilizate

*) Se vor completa observaţiile personale ale elevului practicant în legătură cu activitatea desfăşurată


13

2. Fişe de observaţie

Model 1 - Fişa de observaţie a procesului tehnologic de diagnosticare generală a motorului după _______________________________________________________________

1. Supuneţi atenţiei activităţile de diagnosticare generală a motorului, realizate în atelierele agentului în care se desfăşoară

stagiul de practică. Observaţi procesul tehnologic de diagnosticare după _________________________________________*.

2. După încheierea activităţii de observare, completaţi fişa de mai jos:

Ce parametru a fost investigat

Care au fost operaţiile

preliminare realizate?

Ce mijloace de lucru s-au utilizat?

Ce probe s-au executat şi care au fost etapele /

operaţiile realizate?

Cum s-au înregistrat şi afişat rezultatele

probelor?Ce defecte au fost

identificate

*) Parametrii pe care îi puteţi avea în vedere sunt: puterea efectivă a motorului, consumul de combustibil şi gradul de poluare.


14

Model 2 - Fişa de observaţie a organizării şi desfăşurării proceselor de diagnosticare a automobilului

1. Supuneţi atenţiei activităţile realizate la partenerul de practică. Observaţi modul de organizare şi responsabilităţile în ceea ce

priveşte procesul de diagnosticare, de la preluarea automobilului de la client până la predarea acestuia la client.

2. După încheierea activităţii de observare, completaţi fişa de mai jos. Pentru exemplificare, urmăriţi completările din primul rând al

tabelului:

Etapa Cine predă şi cine preia automobilul Activităţi desfăşurate Responsabili Documente

utilizate Informaţii completate

Preluarea automobilului

de la client

Clientul predă, consultantul de recepţie

(recepţionerul) preia

1. Discuţie cu clientul despre simptomele observate

2. Verificarea vizuală a maşinii3. Deschiderea precomenzii

Consultantul de recepţie

(recepţionerul)Precomanda

informaţii despre simptomele expuse de client

starea tehnică generală, aspectul automobilului

lucrările care trebuiesc efectuate costul estimativ al lucrărilor şi rabatul

care se acordă dacă piesele de schimb se achiziţionează direct din atelier


15

3. Fişe de lucruModel 1

Sarcina de lucru

Parametrii investigaţi

Procedeul utilizat / proba

executată

Documentaţie tehnică utilizată

Mijloace de lucru

necesare

Norme de protecţia

muncii care trebuie

respectate

Operaţii pregătitoare


16

Etape / operaţii

realizate în timpul probei

Rezultate obţinute

Prelucrarea rezultatelor

obţinute

Interpretarea rezultatelor


17

Model 2Parametrii de stare şi parametrii de diagnosticare

1. Consultaţi documentaţia tehnică pusă la dispoziţie şi identificaţii parametrii de

stare şi parametrii de diagnosticare investigaţi la stabilirea stării tehnice a

mecanismului motor. Completaţi în diagrama de mai jos cuvintele care lipsesc.

2. Analizaţi următoarele simptome şi formulaţi o ipoteză cu privire la cauza posibilă:

Simptom Cauză posibilă

Creşterea consumului de combustibil şi ulei

Bătăi în zona cilindrilor

Apă pe electrozii bujiilor

Zgomote la pornire şi turaţii mari


Diagnosticarea mecanismului motor

Parametrii de diagnosticare

Presiunea de ........................

Scăpările de ......................

..................... în galeria de admisie

……………... gazelor scăpate în carter

...................... de ulei şi structura acestuia

Gradul de ………………….....a cilindrului şi a camerei de ardere

………………….....funcţionale

Parametrii de diagnosticare

Mărimea ..................... efective

Caracterul ................... produse de motor

18

Model 3Verificarea sistemului de frânare

Completaţi în fişa de verificare a sistemului de frânare unui autovehicul testat

în timpul stagiului de pregătire practică pe un stand de frânare cu role, completând

rubricile marcate cu culoare galbenă. Pentru a rezolva această sarcină, respectaţi

următoarele indicaţii:

1. Consultaţi documentaţia automobilului testat pentru a completa în tabel tipul

vehiculului, de pe puntea faţă şi spate.

2. La greutatea calculată adăugaţi greutatea şoferului, distribuită pe cele două punţi.

3. Consultaţi documentaţia tehnică a standului pe care urmează să se realizeze

probele şi ale automobilului testat pentru a identifica operaţiile pregătitoare;

completaţii lista de operaţii de mai jos:

curăţirea anvelopelor;

verificarea şi refacerea presiunii din pneuri la valori indicate de constructor;

verificarea şi reglarea cursei libere a pedalei de frână (la valoarea nominală

prescrisă de constructor);

verificarea şi reglarea cursei libere a dispozitivului pentru comanda frânei de

staţionare;

controlul etanşeităţii sistemului de frânare şi înlăturarea defecţiunilor (controlul se

face apăsând energic de câteva ori pedala de frână complet; dacă de la o

apăsare la alta cursa totală a pedalei creşte, aceasta constituie un indiciu al

existenţei neetanşeităţilor);

aducerea automobilului cu puntea din faţă pe standul cu rulouri, cu axa

longitudinală încadrată cât mai simetric faţă de cele două module ale standului şi

perpendiculară pe axa rulourilor; roţile nu trebuie să vină în contact cu părţile

laterale ale standului;

aducerea schimbătorul de viteze în punctul mort;

alte operaţii: _____________________________________________________

______________________________________________________

______________________________________________________

punere în mişcare a rulourilor standului şi apăsarea pedalei de frână (de 2-3 ori)

pentru a verifica stabilitatea automobilului pe stand şi a încălzi puţin frânele.


19

4. Executaţi operaţiile pregătitoare identificate.

5. Pentru diagnosticarea frânei de serviciu, determinaţi forţa de frânare pe puntea

din faţă. Menţinând rulourile standului în mişcare, se lasă roţile să ruleze liber şi

se urmăresc mărimile celor două forţe de frânare. Dacă este cazul repetaţi

măsurările şi calculaţi media rezultatelor.

6. Se aduce automobilul cu puntea următoare pe stand şi se repetă operaţiile

anterioare.

7. Calculaţi dezechilibrul (%) pe fiecare punte în parte şi notaţi-l în fişă.

8. Calculaţi valoarea coeficientului de frânare pe fiecare punte conform formulei iar

apoi calculaţi valoarea coeficientului de frânare total şi se notează în tabel

9. Pentru verificarea frânei de staţionare, după executarea operaţiunilor

pregătitoare, se aşează automobilul cu roţile la care acţionează frâna de

staţionare pe rulouri, se pornesc rulourile şi se acţionează comanda frânei de

staţionare. Notaţi valorile obţinute în fişa de verificare şi calculaţi dezechilibrul,

respectiv coeficientul de frânare.

10. Interpretaţi rezultatele prin compararea valorilor obţinute ale coeficientului de

frânare, a dezechilibrului pe punţi cu valorile minimale.

11. În funcţie de rezultatele obţinute decideţi dacă sistemul funcţionează corect sau

nu, se bifează opţiunea corespunzătoare. În cazul respingerii specificaţi în scris

motivul respingerii.


20

FIŞĂ DE VERIFICARE A SISTEMULUI DE FRÂNARE

NR. COMANDĂNR. ÎNMATRICULARE

EXECUTANTTIP AUTOVEHICUL

GREUTATE AUTOVEHICUL + 1 PERSOANĂ Puntea IGI

Puntea IIGII

Totală

kgFRÂNA DE SERVICIU

STÂNGA DREAPTA DEZECHIL. COEF. DE FRÂNARE

Val. efectivă

Fstg

mediaVal.

efectivă

Fdr

media D C

PUNTEA I1 1 DI CI2 23 3

PUNTEA II1 1 DII CII2 23 3

Ctot

FRÂNA DE STAŢIONARESTÂNGA DREAPTA DEZECHIL. COEF. DE

FRÂNAREVal.

efectivă media Val. efectivă media D C

1 12 23 3

FORMULE

CONDIŢII MINIMEFRÂNA DE SERVICIU

FRÂNA DE STAŢIONARE

Autoturisme Coef. de frânare minim admisibil [%] 58 18(29*)Dezechilibrul max. admis [%] 20 50(20*)

Alte automobile Coef. de frânare minim admisibil [%] 50 18(25*)Dezechilibrul max. admis [%] 20 50(20*)

* în cazul în care frâna de staţionare are şi rol de frână de serviciuCONCLUZIA VERIFICĂRII

Motivaţia Semnătura

Respins

Bun


21

Model 4Lucrul în echipă

Care a fost sarcina de lucru a echipei?

Ce componenţă a avut echipa?

Ce roluri v-aţi asumat în cadrul echipei?

Descrieţi cele mai importante aspecte cu privire la comunicarea în cadrul echipei

Ce dificultăţi aţi întâmpinat?

Ce probleme aţi reuşit să rezolvaţi prin aportul echipei?

Ce probleme au rămas nerezolvate?

Realizaţi o apreciere sintetică (maxim o frază) privind implicarea fiecărui membru al echipei în rezolvarea sarcinii de lucru


22

4. Studii de cazModel 1 - Simptome şi defecte ale motorului

La atelierul în care efectuaţi stagiul de practică, a fost adus un automobil care prezenta unul

sau mai multe din următoarele simptome. Bifaţi defectele care au fost identificate în urma verificării

automobilului:

Simptom Defecţiune constatată

Motorul nu se roteşte la

încercarea pornirii

bornele sau fişele de la baterie desfăcute sau corodate

bateria descărcată sau defectă

cablaj rupt, desfăcut sau deconectat în circuitul de pornire

releu sau întreruptor de pornire defect

electromotor de pornire defect

pinion electromotor sau coroană volant cu dinţi rupţi / lipsă

legătura la masă a motorului ruptă sau desfăcută

levierul transmisiei automate într-un alt punct decât Parcare/Neutru sau întreruptorul de blocare a electromotorului defect

alt defect*

Electromotorul învârte încet

motorul

baterie parţial descărcate


legătura de masă a bateriei la caroserie desfăcută

legătura de masă a motorului desfăcută

legături desfăcute la electromotor sau releul de pornire

defect intern al electromotorului de pornire

alt defect*

Electromotorul se învârte fără să antreneze

motorul

electromotor de pornire defect

şuruburile de fixare a electromotorului desfăcute

alt defect*

Electromotorul produce

zgomot sau angrenează

brutal

pinion electromotor sau coroană volant cu dinţi rupţi / lipsă

şuruburile de fixare a electromotorului desfăcute

componentele interne ale electromotorului uzate sau deteriorate

alt defect*

Motorul se roteşte dar nu

porneşte

rezervor de combustibil gol

baterie descărcată


aer în combustibil

parafină formată în combustibil (pe vreme foarte rece)

solenoid defect

compresie redusă în cilindriiSimptom Defecţiune constatată


23

Motorul se roteşte dar nu

porneşte(continuare)

instalaţie de alimentare / sistem de preîncălzire a combustibilului defect

defect mecanic major

sistem antifurt defect

alt defect*

Combustibilul se aprinde dar

motorul nu funcţionează

sistem de preîncălzire a combustibilului defect

aer în combustibil


alt defect al sistemului de alimentare cu combustibil*

Motorul porneşte cu dificultate la

rece



elementul filtrului de aer murdar sau îmbâcsit


sistem de preîncălzire a combustibilului defect

compresie redusă în cilindrii


Motorul porneşte cu dificultate la

cald



aer în combustibil


compresie redusă în cilindrii


Motorul funcţionează neregulat la

ralanti

reglaj incorect al turaţiei de ralanti


reglaj incorect al jocurilor la supape

compresie în cilindrii inegală sau redusă

lobii camelor arborelui cu came uzaţi

curea de distribuţie întinsă incorect

avansul la injecţie de la pompă incorect reglat

alt defect*

Motorul funcţionează cu aprinderi

ratate la ralanti

aer în combustibil


reglaj incorect al jocurilor la supape


furtunurile de ventilaţie a carterului desfăcute, fisurate sau distruse



Simptom Defecţiune constatată


24

Motorul funcţionează cu aprinderi ratate pe tot domeniul de

turaţii

filtru de combustibil îmbâcsit

ventilaţia rezervorului de combustibil blocată

conducte de combustibil strangulate



alt defect*

Motorul calează

reglarea incorectă a turaţiei la ralanti

alt defect*

Alt simptom*

*) descrieţi pe scurt simptomul sau defecţiunea


25

Model 2 - Mijloace de control şi de măsurare1. Observaţi cu atenţie următoarele mijloace utilizate la testarea şi diagnosticarea

automobilelor şi precizaţi:

a. denumirea;

b. cel puţin o utilizare în cadrul operaţiilor de stabilire a stării tehnice a unui

automobil; veţi preciza:

- componenta, mecanismul, echipamentul, instalaţia sau sistemul testat;

- parametrul controlat / măsurat.

Mijloc Denumire Utilizări


26



27



28


2. Identificaţi aceste categorii de mijloace pe durata efectuării stagiului de practică

la agentul economic. Întocmiţi o listă cu categoriile mijloacele pe care le-aţi

regăsit / nu le-aţi regăsit în unitatea economică la care a-ţi realizat stagiul.

3. Ce alte mijloace de control şi măsurare aţi identificat pe perioada stagiului?

Completaţi observaţiile realizate în următorul tabel:

Denumirea mijlocului Utilizări

4. Întocmiţi o listă cu toate mijloacele de control şi măsurare pe care le-aţi utilizat pe

durata stagiului.


29

Model 3 - Coduri de defect1. Analizaţi imaginea următoare şi interpretaţi codul de defect afişat, asociind fiecărui

digit semnificaţia corespunzătoare din lista de mai jos:

2. Notaţi codurile de defect pe care le-aţi observat în cadrul operaţiilor de

diagnosticare la bord la care aţi participat pe durata stagiului de practică. Ce

defecte indică aceste coduri?

Cod de defect Defect


1

2

3

4

Cod de defecţiune a funcţionării motorului

Cod universal (general)

Sistem de aprindere cu rateuri

Index defect specific codului

30

Model 4 - Indicatoare de securitate1. Observaţi cu atenţie următoarele indicatoare şi prezentaţi semnificaţia acestora:

Stabiliţi care dintre aceste indicatoare sunt:

a. de obligativitate

b. de avertizare

c. de interzicere

d. de prevenire şi stingere a incendiilor

e. de prim ajutor

2. Identificaţi aceste indicatoare pe durata efectuării stagiului de practică la agentul

economic. Unde sunt montate aceste indicatoare?

3. Ce alte indicatoare aţi identificat? Întocmiţi o planşă cu aceste indicatoare şi

prezentaţi semnificaţia lor.

4. Ce alte spaţii ar mai trebui semnalizate şi cu ce indicatoare?


31

5. Proiectul

Prin această activitate vei putea să aplici competenţele şi cunoştinţele pe care

le-ai dobândit prin parcurgerea modulului, în rezolvarea unor situaţii complexe legate

de practica diagnosticării automobilului.

Îţi propunem să te opreşti asupra unuia dintre procesele de verificare, testare

şi diagnosticare la care ai participat în timpul stagiului şi să realizezi o cercetare cu

privire la:

simptomele expuse de un client în următoare situaţie6: .............................................................................................................................

.............................................................................................................................

constatările recepţionerului în urma controlului vizual realizat la preluarea

automobilului

procedurile de planificare, organizare şi desfăşurare a proceselor de control,

verificare, măsurare, testare;

probele efectuate, mijloacele, metodele şi documentaţia tehnică utilizate;

înregistrarea, prelucrarea, interpretarea şi comunicarea rezultatelor.

Se vor preciza şi sursele de informare utilizate.

Termene:

documentare: ________

prelucrarea şi prezentarea informaţiilor (analizare, selectare,

comparare, redactare / reprezentare grafică): ________

predarea proiectului: _________

susţinerea proiectului ________

Proiectul şi susţinerea acestuia vor fi evaluate de către cadrul didactic

coordonator şi tutorele desemnat de partenerul de practică.

Tutore Cadru didactic

____________________ ___________________

6 Situaţia urmează a fi descrisă de tutorele desemnat de partenerul de practică şi cadrul didactic


32

6. Portofoliul de practică

Portofoliul de practică cuprinde:

informaţii cu privire la:

obiectivele educaţionale ce urmează a fi atinse;

competenţele ce urmează a fi obţinute prin stagiul de practică;

modalităţile de derulare a stagiului de practică.

anexe

fişe individuale, întocmite pentru fiecare temă;

fişe de observaţii în care elevul să urmărească diferite aspecte ale procesului

tehnologic;

documentaţii tehnice care pot fi accesibile elevului;

fişe de lucru;

studii de caz;

fişe de evaluare concepute de profesor sau maistrul instructor pentru diferitele

activităţi.

raportul / aprecierea tutorelui cu privire la activitatea desfăşurată de elev

Portofoliul de practică se stabileşte de comun acord între cadrul didactic

responsabil cu instruirea practică a elevului, elevul practicant şi tutorele desemnat de

partenerul de practică.

Portofoliul de practică va urmării detalierea tematicii cadru din programă, în

funcţie de domeniul de activitate şi particularităţile instituţiei în care se va desfăşura

stagiul de practică şi va conţine următoarele informaţii:

1. durata totală a pregătirii practice;

2. calendarul pregătirii;

3. perioada stagiului, timpul de lucru şi orarul (în cazul timpului de lucru parţial, se

vor preciza zilele de practică);

4. adresa unde s-a derulat stagiul de pregătire practică;

5. în cazul în care este necesară deplasarea în afara locului unde este repartizat

practicantul, care sunt locaţiile vizate;

6. condiţiile de primire a elevului în stagiul de practică;

7. modalităţile prin care se asigură complementaritatea între pregătirea dobândită

de elev la scoală şi în întreprindere;


33

8. numele si prenumele cadrului didactic care asigură supravegherea pedagogică a

practicantului pe perioada stagiului de practică;

9. drepturile şi responsabilităţile cadrului didactic din unitatea de învăţământ –

organizator al practicii, pe perioada stagiului de pregătire practică

10. numele şi prenumele tutorelui desemnat de întreprindere, care va asigura

respectarea condiţiilor de pregătire şi dobândirea de către practicant a compe-

tenţelor profesionale planificate pentru perioada stagiului de pregătire practică

11. drepturile şi responsabilităţile tutorelui de practică desemnat de partenerul de

practică;

12. unităţile de competenţe şi competenţele care vor fi dobândite pe perioada

stagiului de practică în conformitate cu standardul de pregătire profesională şi

curriculum, modul de pregătire şi activităţile planificate;

13. modalităţi de evaluare a pregătirii profesionale dobândite de practicant pe

perioada stagiului de pregătire practică.

Prin conţinutul său, portofoliul este un instrument de evaluare flexibil, complex,

integrator şi o modalitate de înregistrare a performanţelor şcolare ale elevilor.


34

Exemplu de portofoliu pentru modulul „Diagnosticarea automobilului”1. Durata totală a pregătirii practice:

pregătire practică săptămânală: 232 ore, din care:- 174 ore instruire practică- 58 ore laborator tehnologic

stagiu de pregătire practică: 240 ore, din care:- 180 ore instruire practică (90 – modulul Diagnosticarea automobilului)- 60 ore laborator tehnologic (30 – modulul Diagnosticarea automobilului)

2. Calendarul pregătirii practice: 37 săptămâni, din care pregătire practică săptămânală: 29 stagiu de pregătire practică: 7

3. Perioada stagiului, timpul de lucru şi orarul: perioada stagiului: S.... – S....

timpul de lucru: 30 ore / săptămână orar:

ZiuaOra Luni Marţi Miercuri Joi Vineri

Săptămâna:

Săptămâna:

Săptămâna:

Săptămâna:

Săptămâna:

Ziua Luni Marţi Miercuri Joi Vineri


35

OraSăptămâna:

Săptămâna:

Săptămâna:

4. Adresa unde se va derula stagiul de pregătire: ....................................................

5. Deplasarea în afara locului unde este repartizat practicantul vizează locaţiile:....................................................................................................................................................................................................................................................................................................................

6. Condiţii de primire a elevului în stagiul de practică: existenţa acordului în scris al conducerii unităţii şcolare, conducerii unităţii economice, elevului,

părintelui / tutorelui elevului, maistrului instructor şi tutorelui existenţa angajamentului elevului că va respecta programul de lucru; regulamentul intern

partenerului de practică, normele de securitate şi sănătate în munca pentru care a fost instruit înainte şi în timpul stagiului de practică.

existenţa angajamentului elevului de a nu folosi informaţiile la care are acces în timpul stagiului despre partenerul de practica sau clienţii săi pentru a le comunica unui tert sau pentru a le publica, chiar după terminarea stagiului, decât cu acordul respectivului partener de practica;

alte condiţii: ............................................................................................................ ...........................................................................................................................................................................................................

7. Modalităţi prin care se asigură complementaritatea între pregătirea dobândită de

elev la şcoală şi în întreprindere:Formarea unei echipe mixte, formată dintr-un cadru didactic al unităţii de învăţământ şi un

reprezentant al partenerului de practică, care să realizeze: alegerea temelor şi planificarea activităţilor de instruire în conformitate cu:

- standardul de pregătire profesională / curriculum-ul de specialitate pentru calificarea respectivă;- dotarea şi alte nevoi de formare ale partenerului de practică care corespund descriptorilor de

nivel şi calificării în care se formează elevul; anexele portofoliului (fişe individuale, întocmite pentru fiecare temă; fişe de observaţii în care

elevul să urmărească diferite aspecte ale procesului tehnologic; documentaţii tehnice care pot fi accesibile elevului; fişe de lucru; studii de caz; fişe de evaluare).

8. Numele şi prenumele cadrului didactic care asigură supravegherea pedagogică


36

a practicantului pe perioada stagiului de practică:..........................................................................................................................................................

9. Drepturi şi Responsabilităţi ale cadrului didactic din unitatea de învăţământ –

organizator al practicii, pe perioada stagiului de pregătire practicăCadrul didactic ce asigură supravegherea pedagogică a practicantului are obligaţia:

- să desfăşoare activităţi de educaţie şi formare profesională în conformitate cu specificul grupei de elevi şi cu documentele curriculare în vigoare;

- să vegheze şi să asigure sănătatea şi securitatea elevilor pe tot parcursul programului de formare;

- să aibă o ţinută morală demnă, în concordanţă cu valorile educaţionale pe care le transmite elevilor şi un comportament responsabil;

- să dovedească respect şi consideraţie în relaţiile cu elevii, cu reprezentanţii partenerului de practică şi cu clienţii acestuia;

- să nu aplice pedepse corporale, agresiuni fizice sau verbale ale elevilor;- să nu desfăşoare acţiuni ce pot afecta imaginea publică, viaţa privată a elevului;- să nu condiţioneze evaluarea sau prestaţia didactică de obţinerea unor avantaje din partea

elevilor sau a părinţilor acestora.Cadrul didactic care asigură supravegherea pedagogică a practicantului are drepturile şi

obligaţiile prevăzute de:- „Statutul personalului didactic”- „Contractul colectiv de muncă unic la nivel naţional” şi „Contractul colectiv de muncă unic la nivel

de ramură – învăţământ”- Regulamentele interne al unităţii de învăţământ şi al partenerului de practică.

10. Numele şi prenumele tutorelui desemnat de întreprindere care va asigura

respectarea condiţiilor de pregătire şi dobândirea de practicant a competenţelor

profesionale planificate pentru perioada stagiului de pregătire practică..........................................................................................................................................................

11. Drepturi şi responsabilităţi ale tutorelui desemnat de partenerul de practică: Tutorele are responsabilitatea:

- să planifice împreună cu cadrul didactic activităţile ce urmează a fi desfăşurate;- să vegheze şi să asigure sănătatea şi securitatea elevilor pe parcursul programului de formare;- să aibă o ţinută morală demnă, în concordanţă cu valorile educaţionale pe care le transmite

elevilor şi un comportament responsabil;- să dovedească respect şi consideraţie în relaţiile cu elevii şi cu reprezentanţii unităţii şcolare

organizator al practicii; - să îndrume, să monitorizeze şi să evalueze practicantul pe toată perioada stagiului; vor fi

evaluate atât nivelul de dobândire a competenţelor profesionale, cât şi comportamentul şi modalitatea de integrare a practicantului în activitatea partenerului de practică (disciplină, punctualitate, responsabilitate în rezolvarea sarcinilor, respectarea regulamentului de ordine interioară al întreprinderii / instituţiei publice etc.).

- să elaboreze un raport, pe baza evaluării nivelului de dobândire a competenţelor de către practicant.

Tutorele de practică are drepturile şi obligaţiile prevăzute de legislaţia muncii şi de regulamentul intern al partenerului de practică.

Alte drepturi şi responsabilităţi: ......................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................

12. Definirea unităţilor de competenţe şi a competenţelor care vor fi dobândite în


37

cadrul modulului Diagnosticarea automobilului în conformitate cu standardul de

pregătire profesională şi curriculumul aprobate prin OMEdC 4705 şi 4706 / 2005

Unitatea de competenţe Competenţa Mod de

pregătireLoc de muncă Activităţi planificate Obs.

29.5. Igiena şi securitatea

muncii

29.5.1. Aplică legislaţia şi reglementările privind

securitatea şi sănătatea la locul de muncă, preveni-rea şi stingerea incendiilor29.5.2. Ia măsuri pentru

reducerea factorilor de risc de la locul de muncă

29.6. Lucrul în echipă

29.6.1 Identifică sarcinile şi resursele necesare pentru

atingerea obiectivelor29.6.2 Îşi asumă rolurile

care îi revin în echipă29.6.3. Colaborează cu membrii echipei pentru îndeplinirea sarcinilor

29.17. Diagnosticarea automobilului

29.17.1. Specifică defectele posibile ale

componentelor automobilului şi cauzele

apariţiei acestora29.17.2. Precizează

parametrii de stare şi de diagnosticare pentru

fiecare componentă auto29.17.3. Alege metode şi

mijloace folosite la diagnosticarea

componentelor auto29.17.4. Utilizează tehnici

şi tehnologii de control, verificare şi măsurare

pentru stabilirea diagnosticului

13. Modalităţi de evaluare a pregătirii profesionale dobândite de practicant pe

perioada stagiului de pregătire practică:- evaluarea portofoliului: ..... %- probă scrisă / orală: ....%- elaborarea şi susţinerea proiectului ......%

Cadru didactic Tutore PracticantData:Semnătura:


38

Evaluare

Model de fişă de evaluare a probelor practice şi orale

Numele şi prenumele elevului: _________________________________________________

Calificarea: _____mecanic auto________________________________________________

Unitatea şcolară: ___________________________________________________________

Partenerul de practică: _______________________________________________________

Tema nr. _______Într-un service auto este adus un autoturism care trage într-o parte. Stabiliţi defectul /

defectele care generează acest simptom

Criterii de apreciere a performanţei candidatului pentru executarea lucrării:1) Localizarea posibilelor defecte

2) Alegerea corectă a documentaţiei tehnice, metodei şi a mijloacelor necesare

3) Executarea corectă a probelor

4) Înregistrarea şi prelucrarea corectă a rezultatelor

5) Stabilirea diagnosticului corect

6) Respectarea normelor specifice de sănătatea şi securitatea muncii

Criterii de apreciere a motivării teoretice şi susţinerii orale a lucrării:1) Precizarea a cel puţin unei componente cu defecţiuni ce pot genera acest simptom

2) Enumerarea etapelor de stabilire a diagnosticului

3) Indicarea unei reguli ce trebuie respectată la locul în care se execută probele

Numele şi prenumele evaluatorului Funcţia Nota acordată Semnătura

Nota finală: _______________


39

Model de fişă de evaluare a unei probe scrise1. Care dintre următoarele defecte ale mecanismului de distribuţie se manifestă prin

zgomote puternice în zona supapelor:a. supape neetanşeb. supape blocatec. joc mărit între supapă şi culbutord. joc insuficient sau inexistent între supape şi culbutori 1p

2. Care dintre următoarele mărimi este parametru de diagnosticare a instalaţiei de răcire?a. presiunea lichidului de răcireb. temperatura lichidului de răcirec. debitul lichidului de răcired. vâscozitatea lichidului de răcire 1p

3. Care dintre următoarele cauze pot explica consumul excesiv de ulei?a. pierderea etanşeităţii sistemuluib. defectarea pompei de uleic. filtre defected. manometru defect 1p

4. La un joc mare al pedalei de frână:a. vehiculul rulează frânatb. frânele sunt ineficacec. frânele se încălzescd. frânarea este intermitentă 1p

5. Care din următoarele cauze pot determina neaprinderea tuturor lămpilor de semnalizare:a. siguranţa de alimentare a circuitului de semnalizare arsăb. contacte oxidatec. baterie descărcatăd. conductorul de masă al becului este întrerupt sau desfăcut 1p

6. Apreciaţi valoarea de adevăr a următoarelor enunţuri:A F

a. Codul de defect localizează circuitul de unde provine defecţiunea

b. Bătaia radială a transmisiei se determină cu un comparator.

c. Analiza vibro-acustică este utilizată la diagnosticare a cutiei de viteze.

d. Decelerometrul este utilizat la diagnosticarea ambreiajelor..0,5 p / apreciere corectă

7. În coloana A sunt indicate diferiţi parametrii de diagnosticare, iar în coloana B sunt precizate componentele despre a căror stare tehnică pot oferi informaţii. Scrieţi, pe foaia de examen, asocierile corecte dintre fiecare cifră din coloana A şi litera corespunzătoare din coloana B

A. Parametru B. Componentă1. cursa liberă a pedalei2. drumul parcurs liber3. presiunea de refulare4. unghiul de cădere

a. instalaţia de aprindereb. sistemul de direcţiec. ambreiajd. transmisiee. pompa de benzină

0,5 p / asociere corectă


40

Model de fişă pentru evaluarea proiectuluiNumele şi prenumele elevului: Calificarea:

Unitatea şcolară: Partenerul de practică:

Criteriul Punctaj Observaţiimaxim autoevaluat acordatAprecierea calităţii proiectului şi a activităţii elevului1. Calitatea documentării 10 p2. Gradul de acoperire a temei 10 p3. Respectarea cerinţele de structură impuse pentru tehnoredactarea lucrării 10 pAprecierea activităţii elevului4. Modul de raportare al activităţile practice întreprinse în cadrul proiectului la

tema proiectului 5p

5. Modul de îndeplinire a sarcinilor de lucru stabilite prin planul proiectului 5p6. Utilizarea corectă şi eficientă a resurselor 5p7. Realizarea corectă a operaţiilor 5p8. Modul de soluţionare a situaţiilor – problemă cu care s-a confruntat elevul în

timpul elaborării proiectului 5p

9. Înregistrarea, prelucrarea şi interpretarea corectă a rezultatelor 5p

10. Respectarea normelor specifice de sănătatea şi securitatea muncii 5pAprecierea prezentării şi susţinerii orale a proiectului11. Claritatea, coerenţa şi fluenţa prezentării, structurarea echilibrată a

prezentării în raport cu tema proiectului şi cu obiectivele acestuia 10 p

12. Corectitudinea răspunsurilor elevului la întrebările evaluatorilor:.............................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................

15p

Punctaj din oficiu 10pPunctaj total


41

Nota acordată: ________________ Evaluator: ____________________


42

Model de fişă de evaluare a portofoliului elevului

Numele şi prenumele elevului: _________________________________________________

Calificarea: _____mecanic auto________________________________________________

Unitatea şcolară: ___________________________________________________________

Partenerul de practică: _______________________________________________________

Criteriul Punctaj Observaţiimaxim autoevaluat acordatAprecierea conduitei elevului pe parcursul desfăşurării stagiului (max. 30 p)Conştiinciozitate şi implicare în rezolvarea sarcinilor de lucru 5 pRespectarea programului de lucru şi a regulamentului intern al unităţii economice 5 pAtitudine respectuoasă în relaţiile cu personalul şi clienţii partenerului de practică 5 pRespectarea normelor de sănătatea şi securitatea muncii 5 pComunicare eficientă şi asumarea de responsabilităţi în cadrul echipei 5 pRespectarea termenelor pentru rezolvarea sarcinilor de lucru 5 pAprecierea modului de rezolvare a sarcinilor de lucru (max. 30 p)Activitatea 1Activitatea 2...Aprecierea produselor realizate pe perioada stagiului de practică (max. 30 p)Activitatea 1Activitatea 2...

Punctaj din oficiu 10pPunctaj total

Numele şi prenumele evaluatorului Funcţia Nota acordată Semnătura

Nota finală: _______________


43

Bibiografie

Mihai Stratulat, Cristian Andrescu – Diagnosticarea automobilului, Editura Ştiinţă Tehnică, Bucureşti, 1997

Corneliu Mondiru – Automobile Dacia, diagnosticare, întreţinere, reparare, Editura Tehnică, Bucureşti, 1998

George Ionuţ Burcea – Diagnosticarea motoarelor cu injecţie pe benzină

www.totaltrading.ro

www.autotest2000.ro

www.autotech.ro

www.autotestechipament.ro

http://autozone.phg.ro


44

http://autozone.phg.ro/

http://www.autotestechipament.ro/

http://www.autotech.ro/

http://www.autotest2000.ro/

http://www.totaltrading.ro/

AnexeAnexa 1

Fişa de rezumat

Titlul modulului: Diagnosticarea automobiluluiNumele elevului:

Data începerii: Data finalizării:

Competenţa Activitatea de învăţare

Data îndeplinirii(data la care obiectivele

învăţării au fost îndeplinite)

Verificat (semnătura profesorului)


45

Anexa 2

FIŞĂ DE PROGRES (model 1)

Competenţa Activitatea de învăţare Obiectivele învăţării Realizat

Comentariile elevului*

Comentariile profesorului**

*) De exemplu: ce le-a plăcut referitor la subiectul activităţii; ce anume din subiectul activităţii li s-a părut a constitui o provocare. ce mai trebuie să înveţe referitor la subiectul activităţii. ideile elevilor referitoare la felul în care ar trebui să-şi urmărească obiectivul învăţării.

**) De exemplu: comentarii pozitive referitoare la ariile în care elevul a avut rezultate bune, a

demonstrate entuziasm, s-a implicat total, a colaborat bine cu ceilalţi. ariile de învăţare sau alte aspecte în care este necesară continuarea dezvoltării. ce au stabilit elevul şi profesorul că ar trebui să facă elevul în continuare luând în

considerare ideile elevului despre cum le-ar plăcea să-şi urmeze obiectivele învăţării.


46

FIŞĂ DE PROGRES (model 2)

Anul şcolar: Domeniul de pregătire: mecanicăCalificarea: „mecanic auto”Clasa a XI-a

Numele şi prenumele elevului:...................................................................................

Numele şi prenumele evaluatorului:..................................................................................

Activităţi propuse

Unitatea de competenţe Competenţa Criteriul de performanţă

Nivelul realizării performanţei Data înregistrării performanţei / semnătură evaluator

B S R

29.5. Igiena şi securitatea

muncii

29.5.1. Aplică legislaţia şi

reglementările privind securitatea şi

sănătatea la locul de muncă, prevenirea şi stingerea incendiilor

(a) Însuşirea drepturilor şi responsabilităţilor la locul de muncă în funcţie de normele prevăzute la instructajele de protecţia muncii

(b) Verificarea existenţei şi integrităţii mijloacelor de protecţie la locul de muncă

(c) Raportarea situaţiilor care pun în pericol securitatea individuală şi colectivă

29.5.2. Ia măsuri pentru reducerea

factorilor de risc de la locul de muncă

(a) Identificarea factorilor de risc(b) Raportarea prezenţei factorilor de risc

(c) Înlăturarea factorilor de risc


29.6.1 Identifică sarcinile şi resursele

necesare pentru atingerea obiectivelor

(a) Identificarea obiectivelor lucrului în echipă(b) Descrierea sarcinilor de lucru în echipă

(c) Selectarea resurselor necesare atingerii obiectivelor

29.6.2 Îşi asumă rolurile care îi revin în

echipă

(a) Raportarea poziţiei individuale la ceilalţi(b) Asumarea şi promovarea atitudinilor constructive în

grup(c) Iniţierea acţiunilor în grup


29.6.3. Colaborează cu membrii echipei pentru îndeplinirea

sarcinilor

(a) Recunoaşterea competenţei membrilor echipei

(b) Corelarea propriilor sarcini cu ale echipei(c) Adoptarea unor măsuri de eficientizare a lucrului in

echipă


47

Activităţi propuse

Unitatea de competenţe Competenţa Criteriul de performanţă

Nivelul realizării performanţei Data înregistrării performanţei / semnătură evaluator

B S R

29.17. Diagnosticarea automobilului

29.17.1. Specifică defectele posibile ale

componentelor automobilului şi cauzele apariţiei

acestora

(a) Enumerarea simptomelor de funcţionare defectuoasă sau nefuncţionalitate a componentelor auto

(b) Asocierea cauzelor posibile unor simptome de nefuncţionalitate sau funcţionare defectuoasă

(c) Folosirea documentaţiei tehnice pentru identificarea şi localizarea unor defecte ale componentelor auto

29.17.2. Precizează parametrii de stare şi

parametrii de diagnosticare pentru fiecare componentă

auto

(a) Enumerarea parametrilor de stare şi a parametrilor de diagnosticare

(b) Folosirea documentaţiei tehnice pentru stabilirea domeniilor de valori specifice ale parametrilor regimurilor de funcţionare

(c) Asocierea defectelor posibile unor domenii de valori ale parametrilor

29.17.3. Alege metode şi mijloace

folosite la diagnosticarea

componentelor auto

(a) Enumerarea operaţiilor realizate la diagnosticarea componentelor auto

(b) Selectarea mijloacelor de control, verificare sau măsurare necesare pentru diagnosticarea componentelor auto

(c) Compararea metodelor şi mijloacelor folosite la diagnosticarea componentelor din punct de vedere calitativ

29.17.4. Utilizează tehnici şi tehnologii de control, verificare şi măsurare pentru

stabilirea diagnosticului

(a) Respectarea prescripţiilor privind utilizarea mijloacelor de diagnosticare, a normelor de tehnica securităţii muncii, de prevenire şi stingere a incendiilor specifice

(b) Executarea operaţiilor de control, verificare şi măsurare conform schemei logice de diagnosticare

(c) Stabilirea diagnosticului

Legendă: B – bine; S – Satisfăcător; R – RefacereDirector,

_________________________________


48

Anexa 3Cuvinte cheie / Glosar

Următoarea listă vă va fi folositoare la înţelegerea conceptelor cu care veţi lucra. În cazul în care găsiţi şi alţi termeni care nu au fost incluşi, adăugaţi-i la sfârşitul acestei liste.

Testare – procesul de determinare experimentală a unor parametrii în scopul stabilirii stării tehnice şi / sau a performanţelor unor piese, subansambluri, ansambluri, instalaţii sau sisteme tehnice;

Diagnosticare – procesul de stabilire a cauzelor unei funcţionări necorespunzătoare a unui sistem tehnic, pe baza simptomelor sau rezultatelor obţinute în urma unor probe;

Simptom – semn al unei stări anormale (gr. Symptoma – a se întâmpla);

Parametrii de – mărimi ce caracterizează cantitativ starea unui sistem tehnic stare

Parametrii de – mărimi măsurabile a căror valoare exprimă cantitativ manifestări diagnosticare exterioare ale mutaţiilor survenite în structura unui sistem tehnic

Mijloacele detestare – mijloace de verificare, control, măsurare şi / sau prelucrare a informaţiei utilizate în

monitorizarea şi evaluarea stării tehnice a automobilului

Metodele detestare – ansamblul de reguli, principii şi procedee folosite pentru testarea auto şi stabilirea

diagnosticului (methodos, meta – după, hodos – cale).

Metodeleobiective – stabilesc defecţiunile cu ajutorul aparatelor de măsurare şi control, în mod direct,

comparând parametrii constructivi de funcţionare cu cei reali

Metodelesubiective – stabilesc defecţiunile astfel încât demontarea să fie limitată doar la strictul necesar,

folosind tehnici neinvazive de diagnosticare (de exemplu, interpretarea unor simptome şi a valorii unor parametrii măsurabili fără demontare).

OBD – prescurtarea de la „On Board Diagnostic" adică autodiagnosticare la bordul autovehiculului

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare institţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

Date post:	30-Jan-2017
Category:	Documents
Upload:	trankien
View:	248 times
Download:	1 times

Diagnosticarea automobilului.doc

Documents