Maria Ochescu

IstorisromAnilor

BACALAUREAT2A17

Sinteze teoreticeModele de subiecte

Admitere Academia de Poli{ie

W6nf Bfbtu

CUPRINS

SINTEZE

Tema 1 - Romanitatea rom6nilor tr viziunea istoricilor

Tema 2 - Democra(ie gi totalitarismIdeologii gi practici politice in Rom6nia gi Europa ........ 2l

Tema 3 - Constituliile din RomAnia ...... ....... 35

Tema 4 - Autonomii locale gi institulii centrale in spaf,ui romAnesc . . . 51

Tema 5 - Statul rom6n modem: de la proiect politicla realizarea RomAniei Mari (sec. XVII-XX) ...... 69

Tema 6 - RomAnia postbeliciStalinism. NaSonal{omunism qi disidenli ir comunism . . . . 101

Tema 7 - Spaliul romAnesc, intre diplomafie qi conflicfir Evul Mediu .......117

Tema 8 - RomAnia gi concertul european: de la ,,criza orientald"la marile alianle ale secolului XX ......135

Tema 9 - RomAnia in perioada ,,Rizboiului rece" .........153

MODELE DE

Modelul 1

Modelul 2Modelul 3Modelul4Modelul 5Modelul 5Modelul 7Modelul 8Modelul 9

SUBIECTE

1.63

1,66

L69

772

775178181

185

188

Romanitatea romknilorin zt iziune a istoricil or

l. Semnificalie

Romanitatea presupune urmitoarea abordare:

- ideea descendenlei, a originii romane a romAnilor;

- ideea stIruinlei elementului dacic/ romanic;

- unitatea de neam;

- unitatea gi latinitatea limbii;- esenla romand a unor obiceiuri gi tradifii;- congtiinla romAnilor despre originea romanicd.

ll. Etnogeneza

a) FORI AREA POPORULUT ROMAN

ll Din cine?Daci qi romani (colonigti gi veterani de rizboi)Migratori

2l Cum?Prin romanizare - proces de asimilare de cXtre autohtoni a elemente- !t1or de civilizalie gi culturl romane g

€Etape ale romanizirii:

I) faza preliminard (de Ia primele contacte cu lumea romani pAnd la 'H

cucerirea romand - sec. II.i,H - 106) - sunt asimilate cu precddere ele- *mente de culturd materiald.

:OBS. Teritoriile geto-dacice au intrat sub stdp6nire romand treptat: Moesia

gi Dobrogea (46 d.H.) 9i Dacia (106).

OBS. in aceasti perioadd geto-dacii au cunoscut o perioadi de maximiafinnare.

- Statul dac condus de Burebista (8244 i.H.)

- Statul dac condus de Decebal (87-105 d.H.)

DECEBAL - conflicte cu romanii

. cu Domitian (87-88) + Pacea din 89 - Dacia devine regat clientelar'

. Rizboaiele din 101-102 105-106 = Dacia este cuceriti gi transfor-

matl in Provincie roman5.

11) Romanizarea propriu-zisd - elementele romane se generalizeazd la scara

intre gii societdfi (106-27 lJ 27 5)

- f actorii romanizirii:- administrafia romani; - urbanizarea;

- armatai - drePful roman;

- veteranii; - viara culturale;

- colonigtii; - viala religioasi.

- viala economicd;

OBS. Romanizarea a fost un proces ireversibil + Daco-romanii.

lll) Romanizarea postautelinnd - dedupd retragerea stipAnirii romane

- factori:

- mentinerea legiturilor economice, politice qi militare cu

Imperiul Roman;

- rXspAndirea creqtinismului + misionari.

s OBS. Are loc o uniformizare a romanizirii la scara intregii arii de locuire a

$ daco-romanilor.'boS Aceasti etapi are loc in condi$ile desfhquririi procesului migrafionist go$i,n.S hunii, gepizii, ava rij, slavii.

r 3) llnde?Aproximativ pe teritoriul de astdzi al Rom6niei, de-o Parte gi de alta

8 a DunXrii

4) Cdnil?Proces indelungat care a debuteazd in sec. II. i.H. (primele contactecu luinea romani) Ei se incheie in linii generale in sec. VII-VIII d.H.(602 d,H. - separarea romanitlfi rdsiritene in romanitatea de nord si desud).

b) FoR {AREA LtMBil ROMANE

- are loc odatd cu formarea poporului romAn gi face parte din limbileneolatine.

STRUCTURA - substrat = daco-moesic =+ vocabular (pistrate 150-200 de cuvinte dacice);

- strat = latin - vocabular gi struchrra gramaticali (80%);

- adstrat = slav meridional - elemente de vocabular qifoneticX.

DIALECTE = ramuri ale limbii - daco-roman (N Dundre)- arom6n I

I

- meglenorom6n ] (S Dun;re)- istroromAn l

GRAIURI - moldovenesc, oltenesc, maramuregean etc.

lll" Romanitatea in viziunea istoricilor. sec. vII

,,Strategikan" -Mauricius menfloneazd elementul romanic la N Dunire.

. sec. IX1) Moise Chomeati - amintegte ,,tara necunoscuta"(BALAK-VALA-

HIA) S

2) ,,Oguzname", cronici turci - se scrie despre o lari a vlahilor (ULAK !-rD .;

. sec.X t1) Constantin al VII-lea Porfirogenetul - ,,Despre administrarca imperiu- E

lui" - ullotmaSi despre populala protorom6neasci desemnAnd-o cunumele de romani, iar pe cea bizantind cu termenul de romei. r

2) Vasile al Il-lea Macedoneanul - corespondentd (980-1020)

- romAnii desemnafi cu termenul de ,,vlali" . 9

,,vlah" -la origini termenul de ,,volacae" - Caesar ,,De bello galico"

(numele unui trib celt).

- preluat de germani - desemna numele vecinilor din Apus gi

Sud (gali romaniza{i, romani).

-in timp accepliunea termenului a suferit o restrAngere -desemna pe cei din Peninsula ItalicX.

- termenul a fost preluat de slavi - Metodiu (,,Apostolul slavilorJaplicd denumirea de ,,vlahi" strdinilor, adici romanicilor.

- numele de olah a cunoscut variafluni:

- la bizantini 9i slavii sudici + olah;

- slavii din risiit > ttoloh;

- slavii apuseni = ztalachus;

- ungrrii > blach, olah.

OBS. Aparif,a acestui termen marcheazi sfArgitul etnogenezei gi subliniazd

caracterul romanic al poporului romAn.

' sec. XI7) Gau.dtzi, ,,Podoaba istoriilor" - lace referire la romAni, situ6ndu-i intre

slavi, ruqi, unguri, intre Dundre gi un munte mare.

2) ,,Sfaturile gi pooestiileluiKekaumenos" pomenesc despre vlahi zud-du-

nireni care triiesc pe rAul Sava.

' sec. XII7) Corespondenla dintre Ionili cel Frumos qi Papa Lrocenliu al III-lea -

ideea romanitilii rom6nilor.2) Ioan Kynnamos - consemla despre vlahi: ,,se zice ci sunt coloni

venili de demult din Italia".3) Anonymus, ,,Gesta hungarorum" (Faptele ungurilor)

- oferd informalii despre rom6ni 9i formatir:nile politice exis-sE tente in sec. IX in spafiul intracarpatic;

i - ii desemneazd pe romAni cu numele de ,,blachi".oS ' sec. XIIIE 1 ) Simon de Keza, ,, Gesta hunotum et hungarorum" - spune cd romaniin erau in Pannonia la verrirea hunilor, ci o parte dintre ei s-a imprdgtiat

?rT Italia, iar vlahii, care erau pdstori gi agricultori, au rimas sd triiascd10 in continuare.

OBS. ineepind cu secolui al XIVJea informaliile qi izvoarele istorice despreromAni se irmultpsc pe mdsuri ce cregte interesul fali de rom6ni.

Premise:

- formarea statelor medievaie + afirmarea romanitlfii;- declangarea ,,cruciadei tArzii" = lupta cregtinXtitii impotriva Impe-

riului Otoman = firile RomAne - bastion;

- Renagterea = umanigtii manifeste interes pentru Antichitate, penkuvestigii materiale gi spirituale ale romanit5lii.

. sec. XV1 ) Poggio Bracciolini - afirmd originea romanici a rom6nilor, continui-

tatea elementului romarl originea latind a limbii romAne (idei sus-finute cu dovezi).

2) Flavio Biondo - originea romanicd a poporului rom6n gi a limbiiromAne (rom5nii invocX cu mAndrie originea lor romand).

3) Enea Silvio Piccolomini - (Papa Pius al trJea) - rXspAndegte in Europateoria despre originea romand a poporului romAn.

4) Laonic Chalcocondil - informalii ample despre romAni (identificllimba cu neamul).

5) Demetrie Chalcocondil - in{ormafii despre rom6ni.6) Antonio Bonfini - susline originea romanici a rom6nilor (sunt urmagi

ai legiunilor gi colonigtilor romani din Dacia).7) FiJippo Buonaccorsi - a dldtorit ir Moldov4 cunosc6ndu-i pe local-

nici, afli despre ,,descendenla romAnilor din colonigti romani,,.

o sec. XVIPremise:

- aparitia tiparului (Diaconul Coresi);

- inceputul scrisului in limba romAnd; fr- probl"*u romaniti{ii gi a etnogenezei romAnegti incepe si fie .flpolitizatd; 31) Francesco della Valle I ideile lor sunt bazate pe cunoagterea .$2) Anton Verancsics J directi a romAnilor .Q3) $tefan Szamoskozy: €

- i:rainte de unirea din 1500 = 1593 - cI rom6nii sunt descen- rdenfi ai romanilor (capitolul desprc Dacin Romand);

- dupi unirea din 1500 = susfine contrariul. 1l

Modelede subiecte

MODELUL 1:(Romanitatea romanilor in viziunea istoricilor)

L Citi$ cu atenlie textul de mai jos gi rlspundefi cerinfelor:

Romanitatea Daciei a fost insd diferitd de cea a altor proaincii cucerite de armata

Romei. in ltalia de Sus, Gallia, Spania... ea a fost prod.usul unei fericite dezna{ionalizdri

a unei populalii numeroase preexistente care a continuat sd reprezinte majoritatea, a

atragerii acestei populalii la un alt mod de a gdndi gi a oorbi, a amestecului unei pdrlia singelui roman imigrat cu cel local,.. in Dacin tnsd a fost creatd o adeodratd lard de

colonizare dintr-un teritoriu slab locuit gi inconjurat de o populalie duEmdnoasd, tn

care insd romanitatea nu gi-a infipt rdddcini atdt de adinci, nesprijinindu-se pe bazele

singwe ale unei na[ionalitd[i cucerite gi din punct de oedere spiritual. De aici Ei

ugurinla cu carc mai tdrziu a putut fi indepdrtatd gi a dispdrut..., fiind gtearsd ca o

shnpld poleiald. 1...1 Unii suslin cd prooincialii romani s-au refugiat in munli pentru

a-gi pdstra acolo libertatea gi oiala.

(Robert Roesler, Studii romdnegti.Cetcetdri asupra istoiei aechi a Rominiei)

1. Identificali teoria istoriografici la care face re{erire textul. 2 puncte2. Formulali ideea prezentate in document aparlinAnd acestei teorii.

2 puncte3. Formulafi pe baza textului doui argumente folosite de autor in sprijinul

ideii. 4 puncte4. Enumerali alte doui idei ale teoriei la care face referire textul qi prezen-

tali doui contraargumente ale istoriografiei romAneqti cu referire laaceastea. 6 puncte

5, Explicali contextul politic al teoriei sustinute de Robert Roesler.

4 puncte6. Prezenta{i alte doui idei ale istoriografiei cu privire la romanitatea

romAnilor. 6 puncte7. Exprimali un punct de vedere cu privire Ia romanitatea romAnilor gi

aducefi doui argumente de tip istoric pentru a-I susfine. 6 puncte

oo.o

o!oo!o

=LEi

r

TOTAL: 30 de puncte 1 63

o

I

II. Citili cu atenfie textul de mai jos gi rispundefi cerinlelor:

Teza autohtoniei romdnilor se bazeazd pe continuitatea netntreruptd a populafiei,dc In geto-daci la daco-romani. in afara triburilor geto-dace care s-au supus romanilor,

deci n-au fost exterminate, toponimia, hidronimin {...f Daciei romane, faptul cd dinprooincie s-au rem,ttat numeroase trupe auxiliare gi, tndeosebi descoperirile arheologice

dooedesc prezenla neintreruptd a autohtonilor at6t in Dacia, ckt gi in Moesia 1...).

Dupd anul 602, in urma micAordrii numdrului slaoilor din norrlul Dundrii, rapoftulde forle s-a schimbat in faaoarm autohtonilor f...1 dispunknd de o organizare social-po-

liticd mai adect:atd?mprejurdrilor istorbe, in cursul conoieluirii cu slauii, daco-romanii

au rcugit sd-i asimileze pi sd dea naEtere romin or.

(Al. Graur, Gh. $tetan, Dicliot ar ile istorie oeche a Romdniei)

1. Menlionafi, pe baza textului, trei argumente care susfin continuitateaneintrerupte a populafiei de Ia geto-daci la daco-romani. 2 puncte

2. Men{ionafi, pe baza textului, factorul care a condus la asimilarea slavilorde citre daco-romani. 2 puncte

3. Prezentafi un factor care a contribuit la romanizarea daco-gefilor, diferitde cel precizat in text. 4 puncte

4. Menfiona{i doui populafii migratoare care au contribuit la etnogenezaromaneasca. 4 puncte

5. Precizafi doui izvoare istorice dintre secolele VIII-XIII care ii atesti peromanl. 4 puncte

6. Prezentali o tmrie istoriograficX ce face referire la etnogeneza romAneascd.

4 puncte7. Selectafi, din text, doui inlormafii aflate in relafie de cauzd - efect.

5 puncte8. Exprimali un 'punct de vedere cu privire la autohtonia romAnilor gi

aduceli doui argumente istorice pentru aJ susline. 4 puncte

TOTAL3 30 de puncte

III. Elaborafi, in aproximativ doui pagini, un eseu despre pozilia istorio-grafiei rcmknegti cu pioite la rcmafiitatea romArrilor, avAnd in vedere:

- prezentarea elementelor funddmentale ale etnogenezei romdnegti;

- mefltionarea a iloi cronicari care au abordat problema romanitdliiromdnilor tn secolul al XVll-lea Ei chte o idee exprimatd de ei cureferire la aceastd problemd;164

- analiza consecinlei luptei na[ionale a romknilor din Transilztania insecolul al XVilI-lea, in planul aborddrilor istoriografice despre

romanit atea rominilor ;

- ptezentarea a doud teorii istoiagrafice din secolul al XIX-lea cu

pritsire la romanit atea romhnilor ;

- prezentdrea unei caracteristici a istoriografiei din Romdnia inp er io ad a c o mu n ismul u i.

Notel Se puncteazi 5i utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea pre-

zentirii, evidentierea relaliei cauzi - efect, suslinerea unui punct de vedere

cu argumente istorice (coerenla 5i pertinenla argumenterii elaborate prin

utilizarea unui fapt istoric relevant, respectiv a conectorilor care exprime

cauzalitatea gi concluzia), respectarea su<<esiunii cronologice/ logice a

faptelor istorice Siincadrarea eseuluiin limita de spaliu precizati'

TOTAL: 30 de puncteDin oficiu: 10 puncte

oo.o

o!oo!o=L

n

165