Maria Ochescu

fst*riren .l

rfryyLfrylu"frT

Sinteze teoreticeModele de subiecte

Admitere Academia de Politie

BACALAUREAT

MGrup Editorial

CUPRINS

SINTEZE TEORETICE

Tema 1 - Romanitatea romAnilor in viziunea istoricilor 5

Exerciliiaplicative 19

Tema 2 - Democrafie qi totalitarismIdeologii gi practici politice ir:r RomAnia gi Europa 29

Exerciliiaplicative 43

Tema 3 - Constitutiile din RomAnia 53

Exerciliiaplicative 68

Tema 4 - Autonomii locale gi institutii centrale in spafiul romAnesc . . . 79

Exercifiiaplicative 96

Tema 5 - Statul rom6n modem: de la proiect politiclarcalizarea RomAniei Mari (sec. XVIII-XX) . . . . . . . . 107

Exerciliiaplicative ...138

Tema 5 - RomAnia postbelicdStalinism. National-comunism gi disidenlXir comunism . . . . . 149

Exercifiiaplicative . . .165

Tema 7 - Spafiul romAnesc, intre diplomafie gi conflict,inEvulMediu... ......175

Exercifiiaplicative . . .192

Tema 8 - RomAnia gi concerful european: de la ,,crizaorientali"la marile alianfe ale secolului XX . . . .203

Exercifiiaplicative ...221.

Tema9-RomAniainperioadaRdzboiuluiRece ......233Exerciliiaplicative . . .242

W,trfi,,

MODELE DE SUBIECTE

Programa gcolari pentru clasa a Xll-a . . .255l0exercitii-aplicafiipecompeten[especifice... ......265

1 ... .....2692 ... .....2703 ... .....271.4 ... .....272s ... .....2736 . .2747 ... .....2758 . .2769 ..27710.. .....278

9modeledesubiectepedomeniideconfinut .... ....279Modelull.... ...281Modelul2.... ...284Modelul3.... ...287Modelul 4.... ...290Modeluls.... ...293Moderur G...........::.......:::..... ...2s6Modelul7.... ..299Modelul8.... ...303Modelulg.... ...306

Programadeexamenladisciplinalstorie ......309TestedetipBAC ....311

Testull.... .....313Testul2.... .....318Testul3.... .....322Testul 4 .... .....328Testuls .... .....332Testul6.... .....337Testul7.... .....341.Testul8.... ,.....346Testul 9 .... ..... 350

Testul 10... ..... 355

Sinteze teoretice

Romanitatea romdnilortn oiziune a istoricilor

E. Semnificagie

Romanitatea presupune urmdtoarea abordare:- ideea descendenlei, a originii romane a romAnilor;- ideea stdruinfei elementului dacic/romanic;- unitatea de neam;

- unitatea gi latinitatea limbii;- esenla romani a unor obiceiuri gi tradilii;- congtiinfa romAnilor despre originea romanicd.

ii, Etnogeneza

a) FORMAREA POPORULU! ROMAN

ll Din cine?Daci qi romani (colonigti qi veterani de rdzboi)Migratori

2) Cum?Prin romanizare - proces de asimilare de cdtre autohtoni a elemente-lor de civilizalie gi culturd romane.

Etape ale romanizirii:r) faza preliminard (de la primele contacte cu lumea romand pand la

cucerirea romand - sec. II.i.H. - 106) - sunt asimilate cu precddere ele-mente de culfuri materiali.

oBS. Teritoriile geto-dacice au intrat sub stdp6nire romani treptat Moesiagi Dobrogea (a5 d.H.) gi Dacia (106).

ovoLoooNotr

UT

q.)

Li-r(.n

ffi

OBS.A fost o perioadd de maximd afirmare pentru geto-daci.

- Statul dac condus de Burebista(82-44i.H.)

- Statul dac condus de Decebal (87-105 d.H.)

DECEBAL - conflicte cu romanii

o cu Domitian (87-88) = Pacea din 89 -Dacia devine regat clientelar.e Rdzboaiele din L0l-102,105-105 = Dacia este cuceritd gi transfor-

matd in provincie romanX.

ll) Romanizarea propriu-zisd - elementele romane se generalizeazd,la scarairrtregii societHli (106-2711275)

- factorii rorhanizirii:- administrafia romand;

- armata;

- veteranii;

- colonigtii;

- viafa economicd;

OBS. Romanizareaa fost un proces ireversibil = Daco-romanii.

III) Romanizareapostaureliand - de dupd retragerea stipAnirii romane

- factori:

- men{inerea legdturilor economice, politice gi militare cuImperiul Roman;

- rdspAndirea cregtinismului = misionari.

OBS. Are loc o uniformizare a romanizdrii la scara intre$i arii de locuire adaco-rbmanilor.

Aceastd etapd are loc in conditiile desfigurdrii procesului migralionist gofii,hunii, gepizi, avarii slavii.

3l lJnde?Aproximativ pe teritoriul de astdzi al RomAniei, de-o parte gi de altaa Dundrii.

-urbanizatea;- dreptul roman;

- viala cultural[;- viala religioasd.

$ CAnd?Proces indelucu lumea ron(602 d.H. - ser

sud).

b) FoRMAREA r

- are loc oda:neolatine.

STRUCTURA

DIALECTE: ran'.'--

GRAIURI- molc.-

$EE. Romanitatr

. sec. VII,,StrategikL.,.Dundre.

. sec. IX1) Moise Ch..:2) ,,Ogttzrt'i','.,

-ILI). sec. X

L) Constantirlui" - triornumele de

2) Vasile al II

(.)LOqJ

Ucl-

\!

ffi

4l Cfrnd?Proces indelungat care a debrfieazd. in sec. II. i.H. (primele contactecu lumea romand) gi se incheie in linii generale in sec. VII-VIII d.H.(602 d.H. - separarea romanit[tii rdsdritene ir:rromanitatea de nord $i de

sud).

b) FoRMAREA LrMBil ROMANE

- are loc odati cu formarea poporului romAn gi face parte din limbileneolatine.

STRUCTURA - substrat = daco-moesic > vocabular (pistrate 150-

200 de cuvinte dacice);- strat = latin - vocabular gi structura gramaticald

(80%);

- adstrat: slav meridional - elemente de vocabular gi

foneticd.

DIALECTE = ramuri ale limbii - daco-roman (la nord de Dunire)- aromAn I

meglenoroman l (a sud de Dunire)- istroromAn l

GRAIURI - moldovenesc, oltenesc/ maramureqean etc.

Etrl. Romanitatea fn viziunea istoricilor. sec. VII

,,strategikon" - Mauricius menlioneaz[ elemenful romanic la nord de .gDundre. .E

b

. sec. IX tN1) Moise Chomeati - amintegte ,,!ara necunoscutd"(BALAK-VALAHIA) E2) ,,Oguzname", crot'ricii furcd - se scrie despre o lari a vlahilor (ULAI( ',;

-rD sS. sec.X t

L) Constantin al VII-lea Porfirogene tul -,,D espre administrarea imperiu-

lui'! -informatii despre populafia protoromAneascd desemn6nd-o cu EeE

numele de romani, iar pe cea bizantinH cu termenul de romei.

2) Vasile al Il-lea Macedoneanul- corespondenld (98O-1020) I

U!?

UoIr

ffi

10

- romAnii desemnagi cu termenuLde ,,vlah1".ovlah" - la origini termenul de ,,volacae" - Caesar ,,De bello galico"

(numele unui trib celt).

- preluat de germani - desemna numele vecinilor dinApus gi

Sud (gali romanizafi, romani).

-in timp accepfiunea termenului a suferit o restrAngere -desemna pe cei din Peninsula Italicd.

- tennenul a fostpreluat de slavi-Metodiu (,,Aposto1ul slavilor")aplicd denumirea de,,vlahi" strdinilor, adicd romanicilor.

- numele de alah a cunoscut variafiuni:- Ia bizantini qi slavii sudici = zslah;

- slavii din rdsdrit > aoloh;- slavii apuseni * oalachus;

ungurii >blach, olah.

OBS. Aparilia acestui termen marcheazd sfArgitul ehrogenezei qi subliniazdcaracterul romanic al poporului romAn.

. sec. XI1) Gardizi, ,,Podoaba istoriilor" - face referire la romAni, situ6ndu-i ftrtre

slavi, rugi, unguri, furtre Dunire gi un munte mare.2) ,,Sfaturile gipooestirilelui Kekaumenos" pomenesc despre vlahi sud-du-

nireni care trdiesc pe rAul Sava.

. sec. XII1) Corespondenla dirtre Ioni![ cel Frumos gi Papa hrocenfiu al III-lea -

ideea romanit5fii romAnilor.2) Ioan Klmnamos - consemna despre vlahi: ,,se zice ci sunt coloni

veniFi de demult din Italia".3) Anonymlts,,, Gest a hungar orum" (F ap tele ungurilor)

ofer5 inJormalii despre romAni gi formaliunile politice exis-tente in sec. IX in spaliul intracarpatic;

-ii desemneazd.pe romAni cu numele de,,blachi".

. sec. XIII1) Simon de Keza, ,,Gestahunorum ethungarorLtm" - spune ci romanii

erau tr Pannonia 1a venirea hunilo4 cd o parte dintre ei s-a imprdgtiatin Italia iar vlahii, care erau pistori gi agricultori, au rimas sd triiascdtt continuare.

OBS.Incepind cu ,

romAni seinr

Premise:

- formarea sl

- declanEarer

riukri Oton

- RenaEterea

vestigii ma

. sec. XV1) PoggioBra

tatea elemt

linute cu d2) Flavio Bior

rom6ne (rc

3) EneaSilvioteoria desp

4) Laonic Ctu

limba cu n5) Demeilie (6) AntonioBo

ai legiunilc7) Filippo But

nici afle d(

. sec. XVIPremise:

- apariFa tip-inceputul s

- problema r

politjza6r;1) Francesco

2) Anton \leni

3) $tefan Szar

-handen

- dup

OBS.Incepind cu secolul al XIV-lea informaliile qi izvoarele istorice despre

romAni se inmullesc pe mdsurd ce creqte interesul fali de romAni.

Premise:

- formarea statelor medievale = #irmarea romanitdfii;

- declangarea ,,cruciadeitdrziT" : lupta cregtinitifii impotriva Impe-riului Otoman =* ldrile RomAne -bastion;

- Renagterea = umanigtii manifesti interes pentru Antidritate, pentruvestigii materiale gi spirituale ale romanitdfii.

. sec. XVL) Poggio Bracciolini - afirm[ originea romanic6 a romAnilor, continui-

tatea elementului roman, originea latini a limbii romAne (idei sus-

finute cu dovezi).2) Flavio Biondo - originea romanicd a poporului romAn Ei a limbii

romAne (romAnii invocl cu mAndrie originea 1or romand).

3) Enea Silvio Piccolomini - (Papa Pius al ll-lea) - r[spAndegte in Europateoria despre originea roman[ a poporului romAn.

4) Laonic Chalcocondil - inJormalii ample despre rom6ni (identific[limba cu neamul).

5) Demetrie Chalcocondil - informalii despre romAni.6) AntonioBonfini-susline originea romanici a rom6nilor (sunturmagi

ai legiunilor gi colonigtilor romani din Dacia).7) FiJippo Buonaccorsi - a c6litorit ir Moldova cunoscAndu-i pe local-

nici, afl6 despre,,descendenla romAnilor din coloniqti romani".

. sec. XVIPremise:

- aparifia tiparului (Diaconul Coresi);

- ir:rceputul scrisului ia limba romAni;

- problema romanitdfii gi a efirogenezei romAnegti incepe sd fiepolltizatd;

1) Francesco della Valle I ideile lor sunt bazate pe cunoagterea

2) Anton Verancsics J directd a romAnilor3) $tefan Szamoskozy:

-inainte de unirea din 1600 = 1593 - cd romAnii sunt descen-

denf, ai romanilor (capitolul despre Dacia Romand);

- dupd unirea din 1600 = sus{ine contrariul.

o|JooooNo+,cUI

USU+Jt

ffi

11