Istoria romanilor - Constantin Brancoveanu.pdf

ITO 11 I OMAN 1 LO

A. D. Xenopol. Istoria Romanilor. Vol. VIII. 1www.dacoromanica.ro

33.792.-929.

IRMA

l'tiUIIhN1IJIH

A. D. XENOFOLPROFESOR LA UNIVERSITATEA DIN IAI, MEMBRU ACADEMIEI ROMANE.

MEMBRU TITULAR AL INSTITUTULUI DIN FRANTA.

EDITIA Ill-a, revtizutà de autortinuta la curent de

I. VLADESCUcONFERENTIAR DE ISTORIA ROMANILOR LA UNIVERSITATEA DIN BUCUREST1

Nu sunt vremlle sub arma omulul,cl bletul om sub vreml".

MIRON CO5T/IY.

VOLUMUL VIIIDOMNIA LUI C. BRANCOVANU

1689-1714

EDITURA «CARTEA ROMANEASCA.», BUCURE$T1

www.dacoromanica.ro

EPOCA LU1 BRANCOVANU1689-1714

Acest volum cuprinde lunga si insemnata domnie mun-tean6 a lui Constantin Brancovanu cu Domniile contimporanedin Moldova, precum si expunerea stkii obstesti a prilorRomâne dela 1633, suirea in scaun a lui Matei Basarab siNasile Lupu [Ara la Fanariqi. Mai restrâns ca numsär de pagini,el nu scade in interes.

www.dacoromanica.ro

CAPUL I

DOMNIA Lill C. BRANCOVANU1689-1714

C. BRANCOVANU IN MUNTENIA

1. BRANCOVANU PARTIZAN AL T1URCILOR

Primele momente. Constantin Brâncovanu urmeazsA lui5.rban Cantacuzino in Domnie tocmai când marele rAzboiu al

ligei sfinte contra Turcilor erà in toiul lui, ceea ce pe de-o parteîi ingreuie situatia, pe de alta insà" Ii dà putinta de a se men-tinea in Domnie prin o purtare in care el se aratà pluta§ des6--vAr§it spre a trece prin cheile ,Toancele" §ivoaiele ce Il duceà.

In 1683, cu 6 ani inainte de urcarea lui Brancovanu petreptele domniei, Turcii suferise marea lor infrângere sub zi-durile Vienei, infrângere dela care dateazä pegvAlirea cu pa§imai repezi a destinelor lor. Curajul insuflat cre§tinilor prin de-s'Av`ár§ita lor izbAndà, di:: un mare avânt armelor lor, care 'Main-teaz6 din victorii in victorii 0115. la DunArea. Dup6 ce Turciimai pierd §i Granul, ideea unei legàturi anti-otomane ie na§tereiar in mintea popoarelor europene, §i in 1684 se incheie la Linztratatul mutual de aliantä intre Imperiul German, Polonia §iVenetia, in care ate-§i trei aceste puteri se obligau a se ajutàuna pe alta contra du§manului comun §i a nu incheia nici°data' pace una Mr% cealaltà. Liga sfânt6 i§i pusese in gAnd,ca o nouà cruciatà sà mântuie odatà Europa de barbaria mu-sulman6.

Numele unor repejisuri primejdioase pe cursul Bistritei Nloldovene.

www.dacoromanica.ro

,

Kapeow.Alto

ErSnt;* tkMiry. it V4t.

.. - - 47. 7.1:

07. BOELtn,- -

wv-F1 ,z

:""

C-

1

f

_

:.clirtniuq-FT-Wr

Karo.,,:nx no do.

ci,4NoasE We xifect._4

- .

J 7r. 4 4. ZIA ; .4 otako

r 1

C. Brancovaiìu

-

t

8 ISTO RI A ROMANILOR

,

www.dacoromanica.ro

Impäratul german in curând dupà aceasta ia cetateaNeuhäusel §i altele mai mici din Ungaria nordicà, i Turcii, cAu-

C. Brancovanu Cu cei patru fii ai

tnd aiurea vina acestor pierden i decat in propria lor bicisnicie,

C. BRANCOVANTJ IN MUNTENIA 9

www.dacoromanica.ro

IO ISTORIA ROMANILOA

acuzä de trädare pe principele Ardealului, Emerik Tököly, ifdau afarä din scaunul lui, duc la Constantinopole. In 1686imperialii ieu vestita cetate Buda sau Ofen, foasta capitalä aregatului ungar de altà datA, care reinträ in stäpAnire crestinädupä 144 de ani de robie sub Mahometani. In 1687 Turcii pierdo bätälie mare in câmpia Mohaciului, acolo tocmai unde cu 161de ani mai inainte zdrobiserä pe regele Ludovic al II-lea cu.intreaga lui armatä. Precum lupta acea cAstigatä de ei le des-chisese drumul spre apusul Europei, astfel acuma aceasta pier-dutä le arat5 calea indärät pe unde v-enise. Adevärat insä cä.intinderea lor peste Europa fu mult mai repede si mai präpäs-tioasä cleat retragerea lor din aceastä parte a lumei. Venitica un puhoiu furios al ckui ape au crescut peste noapte, eiscad cu incetul, l'AsAnd in urma lor bältoace i mlastini, carepun spre a se usca un timp indelungat, din care cea depe urmäacea din Constantinopole, cu toatä arsita ce a trecut peste eaIn timpurile din urmä se mai meatinea MCA. Precum sultanulatribuia repetatele sale pierden i unui om nevinovat de ele, luiTököly, astfel acuma poporul musulman inspäimAntat deloviturile sub care cädea, se urca la insus sultanul, ckuia Ii a-tribuia, cu tot atAta dreptate, infrangerile suferite. O revolutiedin Constantinopole pune un capät domniei lui Mohamed alIV-lea, care este inlocuit cu Soliman al II-lea (8 Noemvrie 1687),ca i cAnd n'ar fi fost de ajuns izbAnzile crestinilor i ar fi tre-buit ca însii Turcii prin svarcolirile lor läuntrice sapeg,troapa in care trebuiau sä se afunde tot mai mult.

Folosindu-se de aceste turburAri interne, armatele im-periale inainteaz6 necontenit, supun pe Apafi principele Tran-silvaniei, pe care'l lasä in scaunul lui, indatorindu-1 la primi-rea unor garnizoane germane in toate orasele tärei si la plataunei despägubiri de räsboiu de 700.000 de fiorini ; dupä aceastacuceresc Slavonia, luAnd aice cetà tile Erlau i Muncacz, i im-Oratul gAndind cá au sosit momentul pentru a restabili regatu/unguresc, incoroneafá pe fiul s'Au, arhiducele Iosif, ca rege mos-tenitor al acestei täri in 7 Decemvrie 1687. Ungurii se mAntuisede stApAnirea turceaseä, nu insä spre a redobAndi vechea lorlibertate, ci spre a cklea din o robie in alta, din acea turceascäIn acea germanä, lucru ce nu erà decAt prea firesc, intru at nuUngurii ei înii, ci Nemtii cu aIiaii lor zmulseserä Ungaria dinghiarele O smanil or.

In acelas timp aliatii impkatului german cäutau sä-siintindä i ei armele in pärtile ce-i interesau. Venetianii ocupàMoreea, iar Polonii sub Sobiesky inainteaz6 in Moldova, precumam väzut mai sus, dar nu se pot mäntinea din pricina Täta;-rilor. Tot pe atunci 1687, incheindu-se pace intre Polonia siRusia, si aceastä din urna putere este atrasä In sfânta aliantà,

porneste o expeditie in contra Crimeei, incAt veacul Turcilor

www.dacoromanica.ro

BEANCSOVANU IN MUNTENIA 11

parea ca a sunat i cà ei trebuiau sa fie striviti sub impatritafurtuna ce se ridicase asupra lor.

In 6 Septemvrie 1688 imperialii ieu Belgradul, §i acestevictorii aprind atat de tare capul oamenilor politici din Viena,incat ei resping once propuneri de pace, visand numai cat re-constituirea imperiului bizantin al carui tron am vazut ca'l pro-misese lui Sarban Cantacuzino, spre a mantinea pe acest pre-tios element in alianta anti-otomana.

Tocmai pe atunci 29 Octomvrie 1688 intamplandu-se sa'moara ,Sarban Cantacuzino, se urea Constantin Brancovanu inscaunul Munteniei.

Izbanzile Nemtilor care lasau Romanilor o mai mare li-bertate din partea Portii, Meuse ca Constantin Brancovanunu fie cerut domn dela Poarta, ci sa fie ales dupa vechiul o-biceiu al tarei. Boierii grabira sa o faca pentru ca nu cumvasa puna Nemtii maina pe tara impuna vre un domn, carenefiind primit de Turci, sa nu se incinga un rasboiu chiar intara lor, care sa o pustieze i sa o (Warne. Apoi daca nu s'arfi grabit sa bata fierul intälegerei cat era cald, putean sa se des-bine iara§i gandurile de asupra Brancovanului, pe care acumacu totii Il voiau, §i prin lupte intre deosebiti candidati sà aruncetara de asemenea in nevoi. Mai ales se temeau boierii ca din pri-cina traganarii Turcii sa nu numiasca un domn strain i dea-ceea se nevoiau ei cu toate mijloacele sa radice In scaun Domndin pdmant §i-1 luara pe Brancovanu pe a lor chez'a§ie ca strainnu pohtim ci am avut mai inainte strain §i multa paguba aufacut Tarei". Pe fiul lui Sarban, Iordache Cantacuzino, nu vroiau

aleaga, fiind ca era nevrastnic, i dominat de muma lui, oaprinsa partizana a politicei germane, cu toate ca ea impar-tise multi bani la seimeni i buluba§i, spre a aduce alegerea fiu-lui ei 2.

Brancovanu, fiind ales de tara, trebuia sa inspire putinaincredere Turcilor. lnsamnatele daruri ban( §ti cu carebogatul boier muntean impaca insa temerile lor îi fac sa-1confirme, cu atat mai mult cä ei se temeau ca raspingandu'l,dânsul sa nu se arunce in partea Germanil or. Un raport al am-basadorului francez catra regele spune cà rugamintea celor§ese boieri, veniti cu staruinti pentru Brancovanu a fost spri-jinta de 400 de pungi, din care 200 au fost date vizirului, 150marelui hasnadar, 50 chehaei §.1 rama§ita, celor mai mici, maifàgàduind Brancovanu Inca alte 300 de pungi, pentru cam-pania viitoare 3. Ambasadorul francez se incearca in zadar acombate candidatura lui Brancovanu, sustinând pe acea a

2 Anonirnul in Mag. ist. V, p. 94 0 97.s De Girardin enre rege din 6 DeeemIrie 1688. Hurin., Doc. suplement,

I. p. 273.

www.dacoromanica.ro

ungurului Tököly, care fAgàduise Francezilor ajutorultreg in contra Nemtilor. Nizirul intArzie a incuviinta audientalambasadorului, pAnA dupA ce confirmarea lui Brancovanu fu-sese acuma trimis6 in Nalahia, scuzAndu-se atunci cu faptulindeplinit. Astfel Turcii erau in stare pentru bani sà-§i instrà-ineze simpatiile singurului aliat, regele Frantei, pe care norocul

Stema tArii romdnesti din Noul-Testament, 1703

aruncase in partea lor, §i aceasta in momentul cel atAt de criticpentru ei, cAnd inireaga EuropA pArea cA vreA s'A se priThu§ascApeste capetele lor.

Recunoa§terea relativ a§à de u§oard a lui Brancovanu deTurcii in ni§te momente atAt de grave, trebuia impingä lao alfa' purtare clítrA Nernti decAt a predecesorului sAu, mai

AceastA observa/ie o face si D. Obedeanu, Grecii in reirile Romdne,1900,p. 184.

12 ISTORIA ROMANILOR

säu

www.dacoromanica.ro

C. BRANCOVANU IN MUNTENIA

Stema lui C. Brancovanu din Psalfirea araba dela 1706

18

www.dacoromanica.ro


ales cA el cuno§tea soarta cea atAt de schimbAtoare a izbAnzilorrAsboinice. A.rban Cantacuzino trimisese cu putin inainteamortei sale o solie la Viena compus6 din Constantin BAlAceanuginerele sAu i*Arban VlAdescu. Ei nu apucase ind a ajungela Beciu, numele dat Vienei in cronicarii no§tri luat dupà. . . .

cAnd moartea surprinse pe stApAnul lor. De indatA Brancovanutrimite de olac dupà ei sä le vesteasd schimbarea intAmplatàIn domnia tArei. Bine intAles cà o asemene prefacere trebniaca s'A mArgineascA solia munteneasd numai la ni§te fAgAduinticu totul generale. B'Al'a'ceanu insà, ginerele rAposatului domn,cAruia nu-i convinea suirea in scaun a lui Brancovanu, 0 carear fi vrut sA vadà in acel scaun pe cumnatul s'Au Tordache Can-tacuzino, spre a puteà stApAni el tara in timpul domniei unuicopil, pArà§te pe noul domn la Viena, c'ä ar tinea cu Turcii. Im-pAratul german trimite atunci la Bucure§ti pe comitele Czakicare pare cA ar fi cerut lui Brancovanu mai multe indatoriri.'nitre altele 0 pe aceea de a rAspunde o sum6 lunar la vistieriainaperialA. Domnul, pentru a nu indispune pe Nemti, chiar lainceputul domniei sale, se vede c'd a fAgAduit acest punt, acgrui neindeplinire formead mai tArziu una din pricinile denemultAmire a Nemtilor cu purtarea Brancovanului. BAlAceanuinsA stgrue§te pe lAngA generalul Haisler, ca s'A tread cu ar-mata In Muntenia, sperAnd cá domnul va fugi de frid pesteDunA're. Haisler trece pe la Cerneti 0 vine la Craiova. Branco-vanu ins6 §tiind cá Nemtii nu se vor putea mAntinea mult intarh', se retrage din Bucure§ti numai pAn5 in Ru§i pe apa RAm-nicului, iar Nemtii intrAnd in Muntenia, se intind din muntipAnA la Arge§ cu pradà i jaf, sparg pivnitele boierilor, mAnAnd,beau, risipesc i strid, desbrad oamenii unde gAsesc i fac altemulte eäutAti" 5. Brancovanu §tiind cà pentru a scoate pe Nemtiar trebui s'A sufere intrarea Turcilor 0 a TAtarilor, vroe§teapere tara da atare nenorocire i cautä s'A-i fad sA o pArAsascAprin bunA intAlegere, arAtAndu-se de partizanul lor 0 pre-textAnd cá numai apropierea Turcilor i faptul ch. impAratulInd nu izbutise räpunä de tot, Il f Am. de frid sA-§i deeaparenta de a stA pe partea lor. Pentru a intAri prin fapte spu-sele sale, el poart6 de grij'A zaharelei o§tirilor nemte§ti. Haislerpentru a se lAmuri mai bine asupra scopurilor lui Brancovanu,Ii cere o intrevedere, care se 0 face la DrAgAne§ti. De 0 con-ferenta intre ei tine mai multe oare, ei par a nu se fi putut in-tAlege, de oarece Haisler stárue§te a rAmAnea in Muntenia.Neculcea ne spune &A au stat boierii mult de Brancovanu casA se incline Nemtilor, iar el n'au vrut numai stolnicul Con-stantin erà de pArerea domnului, c'ä s'A nu se lepede de Turci

6 Capitanul M Mag. ist., II. p. 144. Anon. rom. ibidem, V, p. 111.° NecuIcea In Letopisefe, II, p. 261.

www.dacoromanica.ro

04 BR4./3001/ANIr II7,1111144ÈNIA

Tatafii insa oranduiti de. Tuici intra. tata §i.Nerniii o Ora-sesè, jar Brancovanu )se silete pfin bogate daturi a-i face saiasa cat mai curand din ea sturtand astfel suferintele popo4rului 7.

Pe cand Brancovanu neputándu-se intalege cu Haisler,se facea indoielnic la Viena,- trebile salt se incurcau la Constan-tinoliole, dinpricina staruintelor protivnice ale FrancezilortSoliile mutuale ale lui Brancovanu §i. imparatului fura luatede ambasadorul francez ca un semn vadit al intelegerei stabi-lite 'tare ei, §i-1 impinse la intrigi de tot soiul pe langa Turci,pentru a lui destituire. Ludovic al XIV-lea, scriea tot atunciambasadorului sat' ci Turcii ar fi facut mult mai bine sa deeValahia comitelui Tököly, cleat unuia mult mai putin capabilde a face rau imparatului" 8 Turcii insa nu indrazneau sà inde-plineasca cererea Francezilor, fiind ea' Muntenii se opuneau cuenergie la numirea lui Tököly. *i se jnrau sa'-§i dee pána i ca-mea, numai sa nu se tntample una ca aceasta. Francezii 1§iinchipuiau pe Brancovanu mult mai legat cu Nemtii de cumera in adevár. Wohner secretarul ambasadorului francez scrieacat% ministrul afacerilor stráine cà noul ales este foarte bogat§i in stransa legatura cu casa de Austria, corespunzand cu co-mitele Veterani". Tot pe atunci. Brancovanu era sapat inca§i Je hanul tatarasc care'cerea ca pret al ajutorului dat sulta-nului in lupta cu Polonia principatele Moldovei §i al Valahiei,pentru cei doi fii ai sài, in acelea§i condiii in care le tineau

principii cre§tini 9.Brancovanu se afla in cea mai critica pozitie, du§manit

de toti, fara un sprijin nicairea. Nici a-Ma macar nu putea §tiIn cotro sa se arunce cu hotärire, intru cat tocmai in decursulanului 1690, izbanzile Nemtilor cam inceteaza i Turcii chiarrepoarta mai multe victorii in contra dn§manilor lor sub con,-ducerea viteazului vizir Mustafa Kupruliul, care imbraca a-ceasta demnitate in Noemvrie 1689.. Anume chiar in aceastaiarna Rua sdo§i imperialii din Sarbia §i din Muntenia, aice dupacum am -vazut prin intervenirea Tatarilor.

Generalul Haisler intrA in Muntenia in Fevruarie 1689. Vezi douh ra-poarte din Viena din 12 si 19 Fevr. 1689, Hurm, Doc., V, 2, P. 170, lar Gre-ceanu spune eh Tátarii au phrhsit Tara pe la 15 Fevr., Mag. ist., II, p. 153. Anon.rom., ibidem II, p. 149, se insalh deci child arath ch esirea lui Haisler, s'ar fifAcut duph intelegerea avuth cu domnul.

' Regele chtrd Girardin, 21 Ian., 1689 Hurm., Doc. supl., I, p. 274. Gion,Ludovic al XIV-lea i Brancovanu, Bucuresti, 1884 p. 167, care intrebuinlase docu-mentele culese de Odobescu, inainte de a lor publicare, reproduce astfellocul dinscrisoarea regelui : acesta sigur ar fi putut pricinui impAratului o multime deneajunsuri, iar nu necunoscujii care sunt astäzi pe tronul principatelor. Gionsh se fi inshlat oare, .sau textul a fost schimbat In publicarea documentelor ?

. . Wohner secretarul ainbasadei franceze chtrA ministrul afacerilor strAi-ne al Franliei din 5 Mart 1689, Hurm., Doc. supl., I, p. 275.

www.dacoromanica.ro

Acoste progrese ale Turcilor trebuiau sa retina §i. mai multpe Brancovanu dela o politied plecata cätra Germania, §i el.erà impins dela sine a fatari cel putin sprijinirea intereselor tur-ce§ti. Insa inver§unata du§mänie a ambasadorului francez, maiales in urma intrevederei lui Brancovanu cu Haisler dela Did-gane§ti, Ii faced nesigura pozitia lui i in Constantinopole. Aiceel insä §tiea à banul este a tot puternic. El pune atunci in lu-crare pungile sale, cumpdra pe hanul tatardsc cu 200 de pungi,pe marele vizir, pe muma sultanului, pe Reis Efendi, pe mareledragoman Alexandru Mavrocordato §.1 in sfar§it lucru mai cu-rios chiar pe Wohner secretarul ambasadorului francez, caredenuntat de acesta regelui, se sinucide 1°. Astfel izbute§teBrancovanu a indepärta pericolul cel iniinent de asupra capu-lui säu.

Brancovanu egutase pâná acuma sprijinul sau in Con-stantinopole, i intaleapta fusese aceasta politied ; cad. Nemtii,de§l victorio§i in multe randuri asupra Turcilor, nu-i rdspinsesecleat din Ungaria. In Transilvania, de§i Turcii pierduse multtäram prin inchinarea lui Apafi catrd Neu*, totu§i nici ace§tianu puteau privi tara ca deplin ajunsa in stäpânirea lor, intrucat ei in§ii lasase in capul ei pe domnul pus acolo de Poartä,multamindu-se cu a lui inchinare. Cat despre Muntenia ea eramai ales prin vecinatatea 'Marilor, Inca pe deplin in putereaTurcilor, i incercarea lui Haisler de a pune stapanire pe eatrebuise sá fie päräsita inaintea oardelor nenumarte, pe carehanul le trimisese din ordinul Portei. In .asemene imprejuidria se da pe fata in partea Nemtilor ar fi fost o mare gre§ala, pecare infäleptul Brancovanu nu o comise.

In curand insä trebuia sá se infAti§eze imprejurarea incare Brancovanu sä fie pus la grea incercare asupra indreptariide dat purfärii sale.

In 15 April 1690 moare Apafi, i Poarta incurajatd prinräspingerea lui Haisler din Muntenia, vra sä punä iard§i deplinastapanire pe Transilvania. Capätand din nou incredere in

cel retinut la Constantinopole, i care era a§a de cäldurossprijinit de ambasadorul francez, ea Ii incredintaz6 Incá odatätronul Ardealului §i insarcineazä pe Brancovanu sa dee ajutor

1° Vezi dovezile In Gion, 1. c. p. 283-285. El reproduce, traduand, ur-iratorul loe din scrisoarea ambasadorului cal% rege din 18 Noemvrie 1689:Purtarea jupftnului Wohner n'a fost cinstitA. Ori a n'a triples de loe afacerileValahiei i Moldovei, ori cA prea mult bogatul principe al Valahiei l'a cumpArat

l'a trecut In partea intereselor sale". Este curios cA acest interesant loe afost suprimat din publicatia Academiei. El este lnlocuit numai prin urmktoareafrazgi I parentez (Monsieur de Castagnéres se plaint au Roi de la conduitedéloyale du Sieur Wohner"). Vezi supl. I. 282. Aceastà Imprejurare unità cuacea Insbrinktd In nota precedenta ne face s6 credem cà textul a fost modi-ficat In publicarea documentelor I

16 ISTOBIA ROMAN.ILOR

www.dacoromanica.ro

C. BRANCOVANU IN MUNTENIA. 17

lui Tököly, spre a reintra in tara de peste munti. Brancovanutrebuia s'A se honraseä a face sau nu un pas, care erà menit sä'lpunä in du§mänie vädità cu una din cele doug puteri rgsboi-toare, §i el nu stätu mult la gänduri pentru a se rosti in favoareaTurcilor. Pleacä deci cu armata lui §.1 cu acea adunan. de TökölyIn ziva de 8 August 1690, cätn. hotarele Transilvaniei, undeintälnind in ziva de 21 a acelei luni, armata imperialg. la Zer-neqti, ea este cu totul bätutg. Generalul Haisler este prins, iarConstantin Bäläceanu, cumnatul lui Iordache Cantacuzinopretendentul tronului muntean, care trecuse dela intrigi la du§-mänii fälise contra lui .Brancovanu, rämäne mort pe câmpul deräsboiu. Tököly pune mâna pe Bra§ov §i se indreaptä prin Ti-ggne§ti asupra Sibiului n.

S'ar pärea cä aceastä loviturä datä imperialilor de enea'Brancovanu, cäci izbända in acel räsboiu fusese datoritä maiales cazacilor voevodului12, trebuia srt intoareä vederile poli-tice franceze dela protivnicia ce i o arätase pänä atunci. Urmareaimprejufärilor nu face din conträ decat A. o intäreascä. Tököly,anume nu se poate mäntinea in Transilvania dinaintea mar-chizului de Baden, cu toate ea' el apucase a se incorona din nouca principe al Ardealului in satul Cristiani. El scapg in Valahia,unde trupele sale comitänd o sumä de nelegiuiri adaog4 incga inäspri relatiunile intre Tököly i domnul Munteniei, carecuno§tea toate uneltirele puse in lucrare de Tököly, spre a-ilua locul pe scaunul Munteniei. Dacä el Ii ajutase a reintra inTransilvania, cu toan ura i du§mánia pe care o heänia in con-tra lui, aceasta o fäcuse mai intgi find ea' a§à cereau intereselepoliticei sale, ce nú vroia sä se desbine de Turci, apoi fiind ea'procurând acestui rival periculos tronul Ardealului, indepartaompetirea lui pentru propriul säu loc. De indatä insä ce Bran-

covanu vgzu cà Tököly nu se poate mäntinea in Translilvania,el se temu iar de reinceperea säpärei sale din partea Ungurului,

In asemene imprejurgri innlegem cà Brâncovanu trebuianu fie prea multämit a-1 vedea pe du§manul säu luând iarg§i adä-post in Muntenia, unde vi-u fi putut creä partizani intre boieri,§i de ace§tia nici odatä n'au fost lipsä in tärile române careerau nemultämiti cu regimul lui. De aceea Brancovanu stärui

chiar cheltui mult la Poarn, pentru a dobändi rechemarealui Tököly din tara lui, stgruinti pe care ideile preconceputeale Francezilor le interpreta u mereu in sensul unei politici prie-

1, Greceanu In Mag. ist., II, p. 161-165, confirmat prin De Castagneresc. regele, 9 Sept., 1690. Hurm., Doc. Supl., I, p. 291 Zinkeisen V, p. 169,spune ca lupta ar fi avut loe la Tohani In ziva de 12 August. Diferenta de datàeste de pus In sama acelei a cálindarului. Tohanii i Zernesti sunt doua sateapropiate.

Neculcea Letopisefe, II, p. 262.

A. D. Xenopol. lstoria Romanilor. Vol. VIII.www.dacoromanica.ro

IS ISTORIAt ROMANILOR "f"

tinoase imparatului. Sunt incr,edintat, sprine ambasadoruDfrdn:,cez catea Ludovic al XIV-lea,-ca Beis Efendi a prima 'bani delaprincipele Valahiei pentru a face sil iasa Tököly din tara lui,

vizirul mi-a spus ca. este peste putinta ca acesti doi principitraiasca impreuna, dupa silniciile pe care trupele lui Tököly

le facuse in Valahia. Am aflat intr'o vizitä pe care am facut'ode atunci hanului tataresc, öà principele Valahiei nu lucra contralui Tököly nu mai in propriul sau interes, dar ca-el favorizafactiunea lui Apafi, partizanul Nemtilor. Atunci am crezut casosise momentul de a vorbi pe fata contra principelui Valahiei.Sunt incredintat cà ar fi un mare bine de al destitui, si amaruncat chiar asupra acestei imprejuräri cate-va cuvinte ma-relui vizir". Mai tarziu ambasadorul francez merge pana 'a pro-pine vizirului o persoana. care ar aveä toate insusirile spre ainlocui cu folos pe Brancovann 13 Tököly cu ambasadorulfrancez se asteptau ca prinderea generalului IIaisler s'al le deemulte dovezi a lega turilor pe care princii Moldovei i ai Valahieile stabilise cu imperialii". In contra asteptarei lor nu se deseo-pere nimic asupra generalului Haisler ; ha chiar cand Branco-vanu veni fata in fatä cu el in cortul lui Tököly, pretinsii prie-tini se insultara 15 Diplomatia franceza ramase. pacalita, ceeacebine intäles departe de a o imbuna cu domnul roman, nu facudecat s'o invenineze si mai rau in contra lui, desi panä acumnu aveä nici un motiv serios de a'l dusmani.

2. BRANCOVANU INCLINA arta POLITICA GERMANA

Urmarile vietoriei Germanilor dela Szalankemen. Cuanul 1691 incepe iar a se imbunatäti soarta armelor crestine

deschiderea acestei noue faze se incepe prin stralucita vic-torie a imperialilor la Szalankemen repurtata de ei la 19 August,putin timp dupa moartea sultanului Soliman al II-lea i intro-narea lui Ahmed al II-lea in 23 Iunie 1691, un rau augur pentrudomnia acestuia din urma. O suta de mii de Turci sub condu-cerea vizirului Mustafa Kupruliul, care ramane mort pe câmpulde batae, sunt sfaramati de un numar pe jumatate de mic decrestini, condusi de marchizul de Baden. Douzeci de mii demorti si 154 de iunuri pierdute si mai mult de cat toate 'Mere-derea in steaua lor cea huna ocrotita de profetul, iata care furapierderile nereparabile incercate de Turci in aceasta batalie.Urmarea acestei victorii fu ca imperialii 'masera mana pe Oradia

,3 De Caslagn6res c. regele, 2 Ian si 21 A,lat 1691 Hurrn., Doc. Supl.,. I,p 293. Asupra pradactunei Muntentei de trupele lui Tokoly, yen GreceanuMag. , II. p. 193.

14 De Gastagnères c regele, 10 Sept 1690, Hurrn., Doc Slip!, I, p 29215 letona 'l'arel Romiineeti dela 1689 incoace, in 3Iaq. ¿SI, II, p. 114.

www.dacoromanica.ro

C. BRANOOVANU IN MUNTENIA 19

Mare (9 lunie 1692), dui:a care urmeazA iarAsi o perioadA delinite apaticA, provocatA prin prea marile incordAri fAcute deambele

AceastA victorie fu pentru Brancovanu un semn pe careprevAzAtorul domn nu'l trecu cu viderea. ErA lucru limpede,c6 crestinii incAlecau pe Turci; c5 mai curAnd sau mai tArziusoarta cea fericitä trebuia s'A surAdA Germanilor. Brancovanutrebuia sà Inceapà a pleca cAtrA Nemti cumpAna politicei sale,care atArnase pAnd acum atAt de tare in partea Turcilor.

Nu e vorba chiar i pAng atunci ghibaciul domn al Mun-teniei, pe cAt putuse se arAtase in toate imprejurArile c'A dus-mAneste pe Nemti numai din nevoie, dar cA le-ar fi pe deplinplecat cu inima. AsA incA depe cAnd imperialii cu Haisler o-cupase Muntenia, am vAzut pe Brancovanu ingrijind cu marerAvnA de aprovizionarea ostirilor lui, desi nu se poate intAlege-cu generalul german. DupA retragerea lui Haisler intAmplatäIn luna lui Fevruarie 1689, Brancovanu trimite cAtrA impAratulIn ziva de 2 August aceluiasi an, o scrisoare In care Il asigurAclespre profundul sAu devotament, CA nu el ar fi schimbAtor,-ci grelele imprejurAri ale tArei sale l'ar sili s'A urmeze pur-tarea pe care o tinea, spre a o apAra de o totalA ruinA i ni-micire, roagA sA nu dee crezare calomniilor rAspAndite a-supra lui de dusmanul sAu Constantin BAlAceanu 16 ImpAratulordon6 ca unul din trimisii principelui s'A s'intoarcA indArAt

sA arAte stApAnului s'Au ce nu-i plAcea impAratului in faptelelui, ca s'A se indrepteze17. Aceste punte negre in purtarea luiBrancovanu erau : ea.' ar fi pus in lucrare o mare asprime in-contra unuia Byrwuly i ar fi refuzat a-i invoi sà fac5 cele ceimpAratul Il ins'Arcinase ; eft' s'ar fi rostit cu acest prilej in chipnecuviincios asupra impAratului ; cA nu ar luA in bAgare de samAprotectia pe care impAratul o dAdea princesei vkluve a defunc-tului Cantacuzino 18; CA nu ar fi plait suma ce se legase atrAsolul sAu a rAspunde anual 19; cA ar fi procurat numai cu maregreutat,e cAti-va boi trupelor imperiale dela granità ; cà ar fiinlAturat cu vorbe goale unirea sa cu trupele imperiale ; cA arurma o corespundentA activA cu dusmanii impAratului i ekealte de aceste, care ar dovedi putina mAntinere a credinteijurate" 20 ImpAratul impune solilor lui BrAncovanu urmAtoa-rele puncte pe care stApAnul lor ar aveit a le tinek dacsá vroia

" Textul acestei scrisori latine in Hurm., Doc, V, p. 278.17 Comunicarea Imp. catra comitele Jorger i baronul Dorsch din 17 Sept.

1689. ibidem, V. p. 282.Scrisoarea prin care imp je in protectia lui pe aceastà doamnA este

din 31 Ian. 1689, ibidem, p. 218." Vezi mai sus p. 14." Raportul comitelui Jorger si Dorsch c. Imp. despre negocierile cu solii

inunteni, Hurm., Doc. V, p. 285.

www.dacoromanica.ro

20 -ISTORIA ROMANILOR

sa fie privit drept prietenul Germanilor : 1) Brancovanugrijasca de aprovizionarea o§tirei imperiale ce era sa ocupe A/7a-,lahia ; 2) sa dee principele i boierii pen tru militii 800.000 deguldeni in numeratoare ; 3) din aceasta suma sa se scada ; va-loarea a 1500 de cai pe care Muntenia se obliga a-i preda in pretnu mai mare de 30 de guldeni calul ; 4) SA lese tot deauna prin-cipele ca ostateci, la generalul german ce va intra in Muntenia,cate doi boieri din cei mai insamnati ai tarei 21.

Cu toate aceste tratari i legattni care ar 'Area cà fere-case puternic pe Brancovanu de interesele Germailor. elcauta numai in§gle, caci in realitate pe atunci tinea tot cuTurcii. Interesul sau cel mai de capitenie era de a pune inapoipe Tököly in Transilvania, spre a scgpa de periculoasa lui com-petire, i aceasta nu se putea face farg a lovi in politica germa-na. Inca de prin Ianuarie 1690 venise Tbköly in Muntenia, *io scrisoare naiva a unui boier muntean, postelnicul Mihail Ba-jescul caträ egumenul unei manastriri, ne spune ca in fiecarenoapte conferea Bräncovanu cu Tököly, scriind impreuna cartila imparatia Turcului, ca sa Nina.' mai degraba ; ea din guras'au plecat Neamtului macar cu dare, iar dela inima vedea-veiIn primavara ce va sg-i lucrez" 22. Si inteadevär ca in bataliadela Zerne§ti se vazu cu cine fusese Brancovanu sincer cu Nem--tii sau cu Turcii. Impäratul infuriat pentru necalificabila trä-dare a lui Brâncovanu, rupe once soiu de tratari cu el.

PAM la 15 Sept. 1691, cand Brancovanu dupa victoriaimperialilor la Szalankemen, crede cà au sosit timpul de a scrieo scrisoare de iertare imparatului, nu se mai intalnWe nici unsoiu de corespondenta intre ei 23. Gäsim numai o tânguire aboierilor pribegiti din Muntenia, catra impgratul, in care plan-gandu-se contra jafurilor neomenoase ale lui Brancovanu, a-Ling i a lui necredinta §i ce fel de me.,te§uguri hicleane auaratat catra oastea imparateasca, va fi putut lumina sa a pri-cepe" 24.

Bine in tales ca pentru a drege o asemene gre§al'a, ca par-ticiparea la lupta dela Zerne§ti, trebuia ca Brancovanu sa a-duca dovezi pipäite despre plecarea lui càträ Nemti. Cu cuvinte§i protestari ace§tia nu se mai putean mu1t:6mi. Brancovanude aceea §i face pasuri foarte insemnätoare, pentru a se apropia

" Punctuatiumle prescrise de imp. Rudolf solilor munteni Bräilom 1ilogof. Särban 1689 (inainte de 1 Noenivrie), ibldem, V, p. 308.

" Scrisoarea e din 8 Fevruarie 1690, ibzdem, V, p. 310." Scrisoarea lui C. Brancovanu chträ comitele Marsigh rugändu'l sä ex-

pedieze mai departe o scrisoare a lui &call Imp. Leopold, 15 Sept. 1691, zbidem'V, p. 387. Din nefericire scrisoarea ciltrà impäratul nu se mai afluí. Ar fi curiode §tiut cum scuza ghibaciul domn lupta dela Zerne§ti.

" Petitiunea a 19 boieri munteni catrd guvernul imperial contra lui Bran-covanu, 1690, Ibidem, V, p. 363.

www.dacoromanica.ro

C. BRAISCOTA-NU-IN MITNTENIA 21

do Nemti si a castiga lar increderea lor, pe care o stieà cu dreptcuvânt pierduta.

Aceasta schimbare a politicei sale o face dupa consultareaavuta cu unchiul säu Constantin Stolnicul, cel pial intaleptdin boierii curtei sale, acela pe care Brancovanu Il privia cape parintele sau, si ale caruia sfaturi urmate panä acuma de-Brancovanu, Ii esise totdeauna spre priinta 25. De si Nemtiiaveau toate motivele de a fi suparati pe el, experimentandtotusi in propria lor persoana eminentele insusiri politice aleacestui barbat i ajutorul cel insamnat pe care ar patea sa ledee in luptele lor cu Turcii, uita toate ocarile suferite i indata ceBrancovanu le intinde mana spre impacare, ei se grabesc a i-ostrange cu caldura. Tratarile sunt reluate intai cu generalul Vete-rani comandantul ostirilor din Transilvania si cu consilierii impa-para testi, comitii Erbs i Marsigli. Cel dintai fusese prins deBrancovanu impreuna cu Haisler in lupta dela Zernesti. Pri-mul pas al domnului muntean caträ reinoirea legaturilor cuAustria fu eliberarea acestuia, pe care Marsigli Il i trimite laViena spre a starui ca imparatul sá primeasca solia Branco-vanului, avand in infatisarea lui Erbs via dovada a schimbareigandurilor domnului roman falsa cu curtea imperial)" 26. Ve-terani spune in scrisoarea pe care o trimite catea Kinskv prinErbs, ea acesta vine la Viena spre a ruga cu umilinta pe maies-tatea sa sri primeasca iarasi pe Valachi in bunele sale gratiisi s'a incuviinteze audienta solilor munteni ce ar zabovi in Vienade mai mult timp" 27. Nu ca.' s'ar fi crezut in o sincera intoarcerea domnului muntean catea' casa de Austria, dar nevoia in careGermanii se aflau de slujbele lui Ii faceau sa inchida ochii. Ve-terani insusi, care recomanda atat de calduros amicitia lui Bran-covanu, nu se poate impedeca de a califica de vulpi atat pe dom-nul roman cat si pe sfetnicii lui. De asta data irisa Brancovanufacuse cauzei imperiale inste slujbe reale, mijlocind corespon-denta, cea atat de ingreuiatä prin starea de rasboiu, intre cur-tea de Viena si ambasadorul ei din Constantinopole, pe catcu agentul olandez, comitele Colliers ; apoi el comunicase Nem-tilor o suma de stri insamnate asupra miscarilor si a prega-tirilor turcesti, stiri dobandite nu numai prin capichaile sale catmai ales prin pasii dela Silistra, Nicopole, Vidin, Baba siBelgrad intriftinute totdeauna in bune dispozitii prin grase

" Vez/ m i sus." H Isler fusese schimbat de Tokoly indatä dupä luptà pentru fenicia lui

Helena Zrigny, delinuta la Viena cu copiu ei. Ven, Greceanu, Mag. 1st, II,p. 163.

27,Veterani-cdtrd KInski. 8 Dec. 1691, Hurm. Doc. V, p. 399. Comp. scri-soarea lui Brancovanu catrà Veterani din 22 Noeinvrie 1691, zbidem, p. 397_Solii lui Brancovanu asteptau la Viena incA din luna Septemvrie data scri-soarei sale de scuza caträ impAratul.

www.dacoromanica.ro

22 LSTORIA ROMINILOR

bacsisuri 29 Când comitele Marsigli trecu prin Bucuresti, Bran-covanu &gut . convingä personal despre devotamentul säula c auza imperialä, primindu-I inteun chip mai strälucit decum 1'1 er& ordonat de Poartä i inchinând la ospätul ce'l däduIn onoarea lui o sänätate impäratului cu glas inàbusit (sottovoce). In conferinta avutä cu comitele, Brancovanu Ii descoperilucruri insämnate propuneri atat de favorabile, 'MeatMarsigli luä indatorirea de a le sprijini si a le face sä treacädacA ar fi prezentate impäratului in scris de Brancovanu,trimise la Viena cu o solie anumitä Brancovanu mai ales puneaIn luminä slujbele fácute de el cauzei imperiale prin purtarealui fatä cu Tököly cu Tätarii, i ca dovadä a planurilor pecare el le combätuse, aräta lui Marsigli corespondenta secretàa lui Tököly, pe care pusese mâna prin uciderea ordonatä deel, aDecretarului lui Thköly, un oare care Bertodi. BrancovanurägAduia i garanta cä nu va invoi trecerea nici a lui Tökölynici a Tätarilor cAträ Transilvania, cu toate cà pozitia geogra-ficsä cea nefavorabilä a Wei sale, asäzatä fare Germani, Turcisi 'Mari, nu ar face cu putinfä o asemene impotrivire färä in-sämnate jertfe, pe care tara lui le Meuse si pänä atunci, pre-cum se puteä videä aceasta din cumplite pustieri prin bandelelui Tököly. La observarea comitelui cà ar fi mai bine a ofericelor mari din proprie imboldire cele ce ei doresc, cleat a a-stepta cererea lor, räspunse Brancovanu ea' el este hotärit ase declara de principe tributar impAratului, i aceeasi hotärirefu repetatä comitelui Marsigli de stolnicul Constantin Canta-cuzino, care adaogä cui domnul säu ar aveA intentia de a trimitedoi reprezentanti la congresul de pace dela Viena. Marsigli srätuiatuncea pe stolnicul cà ar fi bine a dobändi invoirea acesteitrimeteri dela Poartä cu care urmau tratärile pentru pace,ceeace s'ar puteä obtinea prin dragomanul Ienache Porfiritäce el-A tot °data' i capuchihaia lui Brancovanu, i eft' Marsiglis'ar indatori a determina pe impäratul la primirea unor ase-mene reprezentanti 29.

Aceastä din urrnä propunere a Bra ncovanului erà Insäm-natä. ,5tià el cä unul din puntele de cäpitenie ale tratärilorerà pozitia viitoare a principatelor, de soarta cärora e?, ca dom-nul unuia din ele, trebuia s'a" se intereseze, mai mult de cum oMeuse 56rban Cantacuzino, cel ametit prin perspectiva tro-nului Tarigradului. In cererea lui Brancovanu de a luà si elparte la tratä rile de pace, se documenteazii constiinta vie inMunteni cä ara lor nu puteà fi numai obiect de desbatere, ci

-" Vezi :1 Giurescu si Dobrescu, Documente priviloare la Constan!inBrarrovanu, p. XI XII unde sunt aduse i u/voarele.

" 'reate aceste contintrte In scrisoarea lui Marsigli din 5 Octomvrie 1691cAirii Imp. Thum. Doe. V, p. 392.

www.dacoromanica.ro

C. BRANCOV,ANU IN 111INTENIA

&yea dreptul ea subject s ice parte laTearsand erà,vorba de vii-toarea ei soarta. Se arata ca i pe-atunci, ca.in taate timpurile,Romanii n'au pierdut nici odata cu totul const1inta pozitieilor in sanul imperiului otoman ; ca ei stieau ca sunt o tara a-parte, adusa prin imprejurari In legaturi cu acel Stat, iar nu osimplà provincie, o dependentä a acestuia.

Dorinta lui Brancovanu de a lua parte la tratarile de pacefu ,pe langa altele; unul din cele mai puternice motive care'l a-propriase de Nemti, prin mijlocirea carora putea singur sperade a fi primit in conrerinta. El mai starueste Inca odata pe langaMarsigli, la a doua vizita a acestuia In Muntenia in. Noeravrie1691', cand este primit si tratat de Brancovanu, Inca cu maimultä distinctie, Ii destanuieste tot felul de lucruri ce puteausà intereseze cauza imperiala, si la sfarsit II roaga ca curtea din'Viena sà staruiasca la Poarta pentru cererea lui. Comitele, con-vins de asta data de sinceritatea Jul Brancovanu 11 recomandacalduros Imparatului 30.

In afara de acest interes politic 11 mai impingea catre Ger-mani si un sentiment de mandrie personaba, jignita in fiecaremoment de umilirile pe care i le impuneau Turcii. Brancovanucare erä asa de curtenit de imparatul German, trebuia sà in-coNioaie sira spinarii innaintea tuturor Turcilor. Cand impä-ratul turcesc va trece prin Muntenia in 1699, Brancovanu vatrebui .sa descalece i sa ingenuncheze, iar cand acest imparat-treceä pe tanga el, trebuià sa plece capul la pämant. Tot asa

innaintea unui Pasa sau'a hanului tatäresc, era nevoit sa facaadanci temeneli i sa le sarute chiar piciorul. Pe langä acelelovituri aduse vredniciei lui de om i stapanitor, atat averealui cea insemnatoare cat si viata luí erau necontenit In primej-die. Din potriva impäratul German, cu toate cà i el îi cercatribut, dar Il numia in scrisori : Prea stralucit principe, inaltiubit 31.

htniqile fraiiceze. Purtarea lui Brancovanu cea atat de-favorabila Austriei nu putea insa sà treaca nebagatä in samade numerosii sai dusmani, care, sub conducerea ambasadoruluifrancez 'Andean toate ocaziile spre a'l putea rasturna. Acestacumpara in interesul lui pe lenache Porfirita, capuchehaia luiBrancovanu, dar tot odata si dragoman imparatesc. Grecul desiprimea lefuri grase din ambele parti, i anume dela Brancovanu,pe langa o leafa fixa Inca si un bacsis de vr'o 12 pungi de bani,îi vinde fára nici o mustrareThe ambii säi stapani pentru

" Toate aceste interesante amdnuntimi stint luate din rezumatul facede Hurmuzaki, a mai multor documente, din care majordatea 1ipse5te dincolectia lui cea mare. Vezi, Frg III, p. 366 370.

Giurescu i Dobrescu op cit. p 184.

www.dacoromanica.ro


micil sumä cäted ambasadorul francez. Ei isi dau impreunä toate-silintele spre a dovedi Portei uneltirile lui Brancovanu cu Nem-tii, ceeace lui Tenache, omului de incredere al domnului mun-tean, ii vinea cu deosebire usor. Ash el dä in douä ränduri inmânile chehaei vizirului dou'ä pachete cu scrisori trimise a-gentului german de Veterani, prin mijlocirea lui Brancovanu.Pe de altd parte el deschidea scrisoarile trimise de guvernulimperial rezidentului säu, le retinea säpfämäni intregi la el,spre a comunica Turcilor continutul lor, si apoi le remitea am-basadorului pecetluite cu sigilul säu. El mai retinea regulat ga-zeta tipäritä in Viena, si pe care Brancovanu o trimitea amba-sadorului german, spre a comunicà mai intäi Turcilor conti-nutul ei.

Pe läng6 aceastä periculoasä unealtä a intrigilor fran-,ceze, De Castagnères mai cAstigä in favoarea lui si pe Reiss E-fendi, pe care'l cumpärä cu suma destul de mare de 15000 degalbeni, sumä ce nu provinea din caseta regelui francez, ci delapreotii catolici din Palestina, datä lui pentru a stärui in inte-resele lor, dar pe care ambasadorul o intrebuinta cu un dubluscop. Pe längä acesti doi, mai lucra inc6 in contra lui Branco-vanu si Constantin Cantemir, prietenul lui Tököly, CantemircApätase dela De Castagnères fägkluinta tronuhii Munteniei,cu toate cä ambasadorul francez gändia mai curänd a dà aceltron iubitului säu Ungur. Mai multi boieri români, care dinArdeal unde erau pribegi, trecuse in Constantinopole, vin inajutorul lui De Castagnères, spunandu-i c'd isi toceste in zadarmijloacele, stäruind pentru intronarea Ungurului in Muntenia,pe care nici °clan. Românii nu o vor primi; dar 66 mai bine elsä sprijine candidatura unui altui boier romän gändindu-sede sigur fie-care la el. Ambasadorul francez, care dAduse baniiprimiti dela preotii catolici lui Reiss Efendi, nu mai dispuneadecAt de päeätoasa sumä de 30 pungi, spre a indruma nouele-sale planuri.

Ori cum sä fie, Brancovanu se ingriji de acele intrigi nes-Mt-site in care'l inläntuiau dusmanii säi, ingrijire cu a-UR maifireascä, cu &At el singur stia c'd acele asà numite intrigi con-tineau o bunä doz6 de adevär. Din partea lui Cantemir Vodäplecase o deputatie la Constantinopole, care impreunä cu pri-begii munteni sä inegreasc6 pe at se va puteà domnia lui Bran-covanu. Acesta se hotäri sd dee o a doua puternic6 loviturdcare sä spargä si s'l risipeascä toate uneltirile dusmane ; IAA a-dânc nAna in vistieria lui si trimise la Constantinopole pe doiboieri ai sdi, Vergu §i BraTáqanu, care izbutied in curdnd Cu pu-terea magicä a banilor sä tocmeascä trebile lui Brancovanu asàde bine la Constantinopole, precum nu fusese nici °data'. Cro-nicarul Neculcea spune c'd hopul fiind mai greu, Brancovanutrebui sä cheltuiascä pänä la o mie de pungi de bani". Vergu

www.dacoromanica.ro

C. BRANCOV ANTI IN MUNTENIA 25

ar fi putut spune, parodiind pe Cesar ; veni, emi, vici.` ; veniiu,cumparaiu, invinsai" 32.

Se spunea ca nu putin contribuise la victoria lui Bran-covanu i portul cel nenrtesc al unuia din parasii lui, Preda Pro-roceanu, care'l adoptase in timpul cat statuse pribeag prin partilegermane. El umbla spune cronica anonimä cu chica nem-tasca,mai legata sus sub islic i purta cisme nemtesti cu pinteni 1ungi"33.Cand si-au luat ilicul inaintea vizirului chica lui dadu acestuiao dovada pipaita cä numai contra Nemtilor nu putea fi aceicare adoptau modele lor. Toti acesti boieri sunt dati pe mânileBrancovanului care îi judeca si-i pedepseste care cu moartea,care cu bataia i inchisoarea 34. Brancovanu îi tocmeste atatde temeinic atunci trebile la Constantinopole, hicât izbutestechiar a scoate pentru omul de incredere al Portei, ConstantinCantemir, un ordin de mazilie si a da domnia Moldovei lui Con-stantin Duca ce era devina ginere. 5i apoi sa mai fi avutinima a sluji cu credinta Turcilor !

Nu numai atata, Brancovanu se hotgreste sa mearga maideparte. Radicand manusa pe care i-o aruncau dusmaniiel se hotareste a impedeca chiar pentru tot deauna reintoar-cerea lui TökOly in Transilvania si a sprijini la Poarta candi-datura lui Neculai Bethlen, cu toate cä acesta era partizan alGermanilor. Dar ce lucru era cu neputintä la Turci, de indatace se infatosa cererea cu punga in mana? Ambasadorul francezscrie asupra acestei imprejurari regelui &au Transilvaneniivrajmasi lui Tököly, propun de principe al tarei lor pe un oarecare Neculai Bethlen. Principele Valahiei, care e cu trup cusuflet in partida curtei de Viena, garanteaza Portei cu sumade 300000 de scuzi pe care Transilvanenii se ofera sa-i raspunza,dacä Turcii ar aproba proiectul lor. Acestea se potrivesc foarteCu calatoria unui popa grec la Adrianopole, care au adus cuel sume insamnatoare la toti dregatorii Portei din partea Va-lahilor" 35. Mai gray insa deveni lucrul pentru Francezi, candinsus Imparatul luand aceasta cauza in mana, adeca surparealui Tokeily, trimise pe comitele Marsigli la Constantinopole in

" Gion, Brancooana p. 236. ObservAm iarilsi o nepotrivire intre docu-mentele franceze astfel cum au fost consultate de Gion i publicarea lor inSuplementul I al colectiunei. Gion reproduce urnifitorul loe din scrlsonle din 14si 22 Mart 1691 : Ain aflat cA si pe hanul tAtAresc l'a cumparat, Cannaca-mul e cumpArat ; In seraiu pAnd si muma sultanului e cumpAratA.

Valahiei au aruncat bani in dreapta i in stAnga". Nimic asa nu se in-tAlneste In textul acelor scrisori publicate la p. 294 a suplimentului I.

33 Mag. ist., V, p. 120. Asupra introducerii portului strain la Ronninivezi mai sus.

"Ibidem, p 123-124, unde sunt descrise caznele lor.35 De Castagnères cdtrA regele din 23 Wile 1691. Hurm., Doc. suplement

I, p. 297, Popa cel grec este popa Neculai dela Sinope de preste Marea Neagr6credinciosul lui Brancovar. Anonimul rom. In Mag. ist., V, p. 121.

www.dacoromanica.ro

Noemvrie 1691, ca sa stäruiasca pentru indepartarea Ungu,rului, cauza princiala a impedecarei incheierei pacei intre am-bele imparatii. De Castagnères vazandu-se în pericol recurge

desperare de cauza la mijlocul lui Brancovanu, cumpara pe-sume insamnatoare pe muftiul 0 pe aga ienicerilor si face insfar0t, dupa multa batae de cap 0 de inima, ca propunerileNemtilor sa fie raspinse.

si curtea imperiala lucra acuma mama' in mama' cu Bran--covanu, ea tot 11 observà avand banueli asupra lui din purta-rea lui de mai inainte. In 1691 imparatul insarcineaza' pe sfet-nicul sau Quarrient sa treaca in mergerea lui spre Constantino-pole prin Bucuresti, pentru a afla care sunt intentiile princi-pelui Munteniei, de ce credit se bucura' el la Poarta si daca'Ana intru cat s'ar puteà aveà incredere in el 36. Quarrient dupä.ce vine in Bucure§ti, unde este prea bine prima de Bra ncovanu,prezentandu-se dupa sfatul domnului, pentru a nu trezi pre-pusuri, ca un negutitor olandez, face imparatului asupra luiBrancovanu un raport din cele mai favorabile in care ii spune,Printul Moldovei (Constantin Cantemir), care este dumanuljurat al regelui Poloniei, la din contra foarte bine vazut §i prie-tenul intim al ambasadorului francez, foarte legat i cu Tököly.este sprijinit atat de Reiss Efendi cat §i alti ministri Turci ;toti ace§tia sunt plecati coroanei franceze, pana la un asà grad,beat ei cred cä vor puteà aduce la ruina i cadere pe principeleValahiei, ceeace s'ar puteà intampla, daca acesta nu ar fi spri-jinit prin marea iubire a supusilor sai, nu mai putin insä prininsamnatele daruri facute dregatorilor Porfii i prin apropriereaarmatelor imperiale, cu atata mai mult ca Tököly nu numai eai-au devastat tara in chipul cel mai cumplit, dar inca i zilele-aceste s'au aratat in contra lui ca cel mai inver§unat dusman,la care contribue i ambasadorul francez si Reiss Efendi pe catpot din partea lor. El sta. §i cu generalii Maiestalei Voastre ce,comandà in apropierea tärei lui in cea mai buna intalegere, iar,de alta parte, cum stau lucrurile astazi, el nu se arata nesupusnici catra Turci ; gande§te insa sa-si caute sprijinul sau desa-varsit la acelaTce va fi mai tare si care'l va puteà protegui in-tr'un chip mai statornic" 37.

Astfel statea Brancovanu catra sfarsitul anului 1692,In bune relatiuni cu Nemntii i cu Turcii, din care unora faceàslujbe eminente, iar celorlalti le hranea cu indesate pungi !lase-tioasa lor coruptie.

Tot in anul acesta Brancovanu mai linistindu-se de va-lurile prin care trecuse, i izbutind sà puna in locul lui Constantin

" Un document din 6 Decemvrie 1691, extras de Hurmuzachi In Frh.,p. 373, care nu se afld reprodus in colectia cea mare.

" Raportul lui Quarrient critea' imp. din Mai 1692 Hurm., Doc., V, p. 411,


www.dacoromanica.ro

O. BRANCOVANU IN MUNTENIA 0

Cantemir pe Constantin Duca domn in Moldova, trimite pedomnita Maria cu muma ei doamna Stanca la Iasi, unde se ce-lebreazä nunta cu mare veselie. Astfel Brancovanu prin in-crederea Turcilor si mai ales prin faptul ea' el procurase domniaMoldovei ginerelui säu, conducea prin el si destinele acesteitäri, incat in realitate el era domnul ambelor principate. Tre-buia acuma pästratà pozitia dobanditä cu a-Ma trudà, si pentrua se putea face aceasta erà de nevoie un ochiu nu mai putin ve-ghetor si o minte nu mai putin agerä.

3. BRANCOVANTJ PRIETEN AL AMBELOR IMPARATII

Perioade mai de uniste. Brancova nu insä se exercitaseindestul in cei patru ani ai domniei lui, spre a cäpäta o mai maredeprindere si destoinicie in invartirea mestesugurilor de careaveà nevoie spre a se sustine. Cu Nemtii, care puteau devenipericulosi in cazul cand Turcii erau sä fie cu totul räpusi, cäutasä pästreze relatiile cele mai bune, indatorindu-i pe cat, ba chiarmai mult poate de cat ii invoia pozitia sa de supus al Portii,arätându-le Ca tocmai spre a-i sluji mai bine, trebuia sä se poarteOVA (lama cu respect si ascultare. Si inteadevär CA Nemtiiträgeau mult mai mare folos din aceastä prefacere a lui Bran-covanu, decat dacä s'ar fi declarat pe fatä de aliat al Germa-nilor si de dusman al Turcilor. Atunci in loe ca Brancovanu säle fie de vr'un folos, le-ar fi pricinuit numai incuraturà, intrucat ar fi trebuit ca stAndu-i in ajutor cu oameni si bani, sà de-tragA asemene mijloace de la câmpul cel mare de operatii alräsboiului unguresc. Astfel insä cum statea Brancovanu, pelângä cà neperzand increderea Turcilor, putea sä afle dela dre-gätorii lor multe taine care interesau pe Germani, apoi el maiajuta trupelor acestora cu provizii si chiar cu contributii inbani, cand ii era cu putintä sau i se cereau cu mai mare stäruintä.

Csätrà Turci, pe care färä. indoialä Brancovanu ii träda,pozitia lui era ceva mai grea ; el trebuia s'a se scuze neincetatCa din pricina temerei pe care o aveà despre Nentti, Meuse cu-tare sau cutare acte in favoarea lor ; mai ales vinea lucrul greu,cand Brancovanu era indemnat sä" iee parte la vr'o expeditiepe granitä, ne mai vroind el acuma, cu nici un pret, sä reinnoia-scä, in dauna noilor sili prieteni, izbända dela Zernesti. Daratunci, precum si pentru a combate intrigile ce se teseau in contralui la Constantinopol, mai ales prin mesterile mâni ale amba-sadei franceze, el aveà la indämânä un mijloc care nu da nici°clan' de gres ; impingea inainte pungile sale de bani, care aveauputerea minunatä de a spulbera toate uneltirile, de a indepärtatoate prepusurile, de a späla pe Brancovanu de ori ce imputare,fie ea chiar cea mai intemeietä si de a-1 face pe el pänzä albä

www.dacoromanica.ro

28 TTOIIÄ It0:1)1ANILOR

nepnat'a", compromitând i primejduind pe acei ce lua se in--stircinarea de a'l inegri.

In hum 1693 Turcii pregaise o noug expeditle contraGermanilor, care trebuia s'a treac6 prin Muntenia asupra Ar-dealului, la care erà sa' iee parte si hanul trtAr6sc. O asemeneveste fku pe intreaga poporatie a Wei, sti incremeneascti degroazsá stiind ce poate s'à o astepte. Brancovanu ins6 vskand-ea este peste putintà a it-ill-Aura furtuna, se duse spre Giurgiuintru intampinarea vizirului, trecand fluviul &Rea' Rusciuc.Aice vizirul primi pe Brancovanu cu mare cinste i 11 imbraVäcu caftan. A douà zi esind cu boierii in plimbare cu caicele peDun'are, s'aicele turcesti desearcarä mai multe tunuri inaintealui. Sosind dupà" aceea i hanul, se tinu un sfat de easboiu lacare fu poftit i Brancovanu, punându-i-se un scaun liare agalenicerilor i marele defterdar. Brancovanu intrebat pe undes'a loviascà Ardealul ostile imOeätesti, socoti cA pe la Teleajnu,care pkere fu primità in unanimitate de intregul sfat. Dup'aesirea dela el, Brancovanu fu urcat pe un cal frumos ins'auat

urmat de 12 boieri imbrkati de Turci in caftane, fu trimis cumare alaiu la conacul ssau 39.

Pe cand inssä vizirul se pregnea sà apuce pe Teleajnu insus, Ii veni vestea c.a.' o puternicd ostire german'a" se indreptaasupra Belgradului, ceea ce'l nevoi a p6r6si, spre marea bucuriea lui Brancovanu, expeditia contra Ardealului si a alerga inap'ärarea centei amenintate.

Intalegem furia ce trebui sa" cuprina pe ambasadorulfrancez, cand allá despre purtarea cea atat de prietinoas6 aTurcilor pentru domnul Munteniei. Ambasadorului nu-i puteàin tra in minte ea niste mari dregnori, pe mânile eárora era. 16-san intreaga &Darn' a unei mari impàrätii, sa"si vândà asà con-stiinta lor pe mârsavul ban. El scrie desperat &WA regele s'au :Turcii sunt asa de orbiti in ceeace priveste pe Brancovanu,In cat nu vkl dupà faptele lui ea este trup isuf1et cu imperialii.Vizirul l'a tratat cu o multime de onoruri, l'a primit in toate,consiliile de egsboiu, despre hotkarile c`árora Brancovanu nuva lipsi a inconstiinta pe generalul Veterani- 39. Ambasadorulfrancez ca'utà sá scape de Domn in once chip. Prin Aprilie 1693,e1 urzi o intrigg cu mai multi boieri munteni spre a easturnape Brancovanu, ateägAnd si pe capuchehaia Moldovei D. deChateauneuf , cu cinci bojen sà pribegeasd. in Ardeal

apoi in Moldova, de unde venirà la Adrianopole spre a ar'atàc'd Domnul nu numai despoae pe supusii sei, dar are intele-

" Greceanu In Mag. tst., II, p. 205 208. 0 amintire a Calla oriel (tomnu-lui spre Vidin pentru a IntAmpina pe vizirul care treceA pe acolo cu oastca veziIn Foletul Novel. (Calendarul de pe timpul lui Brancovanu 1694) ibzdern.

a" Férlol catra regele. 5 August 1693, Hurm., Doc. Suplement, I. p. 310.

www.dacoromanica.ro

C. BRANCOVANU IN MUNTENIA 29

gere publicä cu dusmanii Sultanului i cä stä in negociare cuC,urtea din Viena spre a da toatä Tara Imptiratului ; &A este nea-pärat a se luh grabnice mäsuri, dici altfel peste putin Munteniava fi datä dusmanului. Acesti boieri furä gäzduiti in casa am-basadorului francez, de unde ei prezentarä plhngerilemarelui vizir. Planul ambasadei franceze erà tot de a pune peEmerik Tököly In scaunul Munteniei. Dar Brancovanu care

-siratià uneltirea lucrä ash de bine, ea' cei cinci bojen ji furä pre-dati i trimii in tarä cu lanturi de ght 40.

Politica francezä cu toate aceste trebuia sä se mai potoaledin aprinderea ei contra Brancovanului, din motivul cä dhnsafu nevoitä In curhnd sà päräsascä pe Tököly, in vederea cäruiamai ales phnä acuma combätuse cu athta stäruintä pe domnulroman. Turcii anume se säturase de Tököly, pe care Il ajutaseräIn athtea rAnduri i totdeauna färä izbhndä. Mai ales îi gäsiau

-ei o neiertatä vinä, aceea de a cere mult si nu da nimica" 41Acest päcat de moarte nu puteau erta Turcii, si fiindeá di-plomatia francezä erà tot ash de retinutä asupra darurilor, con-venind cel mult a järtfi chte ceva numai cand o afacere era ter-minatä, apoi Turcii läsarä incetul cu incetul cu totul in pärA-:sire pe bantuitul Ungur. Francezii temhndu-se compromiteinfluenta stäruind pentru un om mort politiceste, Il päräsiril

ei. Turcii ne mai sprijinindu-1, nici mäcar despre cele de tre-buintä traiului säu, el ajunse o adeväratä sarcinä pentru am-basada francezä, care trebuia poarte acuma de grijä. De

-aceea nu fu cu totul nemultumitä, chnd Turcii luarà mäsurade a surghiuni pe Tököly la Nicomedia. Aice el lepädä religia pro-testantä i imbrätisä catolicismul, insälat de Iezuiti care îi pro-miserä cà vor dobandi pentru el o pensie dela curtea Frantei.La W.-La se märginise acuma, in loe de coroanä, tinta ambi-tiosului Ungur. Väzhndu-se insä insälat de Iezuiti, el publicä-o furioasä retractare, trist i ridicul sfhrsit pentru cavalerulungur, care debutase cu atAta sgomot I cu athta sälbätäcie" 42

Pe chnd un dusman al lui I3rancovanu dispärea de pe scenaluptelor, puterea lui cäpäia un nou sprijin in dragomanul celmare al Portei otomane, Alexandru Mavrocordato Exaporitul.Ace4 Grec care exercita o influentá din cele mai insämnateasupra soartei imperiului otoman, andu-i-se pe mhni firul negocierilor care aduserri pacea de Carlowitz, fusese in legáturà

cu predecesorul lui Brancovanu, Stirban Cantacuzino, criruia

4° Relalla amb. olandez, 17 Aprilie 1693 in N. Iorga, Documentelele tutBrancooanu p. 112.

Castagnères Cara regele 15 lanuar 1693 ilndem, Hurm. Doc. Supt. I,p. 304.

44. Gion, Brancooanu, p. 285, nota. Din aceasta scriere am tmprumutat:girlie relative la ultimul rol al lui Tokoly.

www.dacoromanica.ro

30 ISTORIA ROMANIL0/1

reposatul Ii rkifäsese dator cu o sumà de bani, rAsplata sluj-belor sale pe lângä. Poarfä otomanà. Brancovanu vsäzändacest dragoman erà meren insàrcinat de Turci cu conducereanegocierilor pentru incheerea pAcei intre ei i puterile crestine,se gAndeste sä alipeascà. Fiind de trebuinfä pentru a in-tocmi conditiile, o intrevedere personalà a domnului cu dra-gomanul, i domnul neputându'l vizita in Constantinopole,dragomanul se hofärà s'ä vinsä in Bucuresti. Ori cine infälegeincasarea banilor datoriti lui de fostul domn erà numai un pretextmenit a da o faVA oare care acestei intrevederi 43. De acea cro-nicarul nici nu cunoaste aceasta asà numitä.' daravere bäneaseä

aran cà Alexandru Mavrocordato a fost poltit de Branco-vanu la nunta fiicei sale Stanca cu Radu fiul lui Masi Vodä,cu care dragomanul se rudea prin femeea lui, adaogând apoicum cu mare dragoste i cinste l'a primit Constantin Vodä,In casele din curtea domneasc6 l'a conäcit, pentru ca s'ä aibàIn toatä vremea impreunare i vorta, intre care mi se pare &Amai multà dragoste s'au infärit de at erà mai inainte"41.

Nici cà puteà Brancovanu sä'si incredinteze interesele maibine de cum o Meuse. Mavrocordat va duce de acum inainte011'6 la pacea dela Carlowitz destinele imperiului otoman inmânile sale. El va fi mai tare chiar pe at sultanul in impAräliaa cAreia existentà se gäsia primejduità prin cumplitul räsboiuce se desläntuise pe capul Mahometanilor, si a cAruia imp6careerà pusä in mânile trufasului Grec.

De aceea de acuma inainte Brancovanu poate sà doarm'àmai linistit, räzämat pe de o parte de protectia Exaporitului,pe dealta stiind mai stAmpAratä. dusmània Francezilor in contralui. Pentru vr'o trei ani se linistise trebile si din partea Moldovei,pe scaunul cAreia stätea in loc de dusmanul ski ConstantinCantemir, ginerele säu Constantin Duca. Insä Brancovanu nuputu p'ästra mult timp pe rudenia sa pe scaunul Moldovei. In-trigile Tätarilor Il rästurnarä, inlocuindu'l cu fiul lui Cantemir,Antioh, in 1696.

Nici odatà insä, chiar in timpul perioadei celei mai si-gure si mai linistite a domniei sale, Brancoveanu nu 15.sä in pà-eäsire interesele sale. Tot deauna fu ca un soldat cu arma inmänä, pus de strajb." in fata dusmanului, i aceastä neobositàactivitate, aceastà pändire necontenitä a tuturor intrigilor spre

" In anul 1696 gilstin trecute in condicile vistiettet o sumä de 2 000talert (situ lei) s'au trimis la Alexancliu Terzimanul in datorm ce are dela Ser-ban VocKi". Conclica de ventluri st chellueli ale vistieriei dela 7202-7212, Bucu-regl, 1878 p. 174. (Comp. p. 276). Aceastil insämnare dovedWe pe cat cá Mavro-cordat aveA inteadevilr de luat barn del reposatul predecesor al lui Brancovanupe atAta ins6 cä nu aveA nevoie sA vinA in Muntenia spre a-i incasa.

" Anonimul in Mag. ist., V, p. 116. Comp. scrisoarea lui Fabre c6trg DeCastagnéres 10 Noemvrie 1692, in Thum., Doc., Suplement I, p. 301.

www.dacoromanica.ro

C. BRANCOVANU' IN MUNTENIA 31

a le puteà sfgräma in fasa lor, explica.' cum se face de fu in staresä menting puterea un timp ant de indelungat.

In 1695 Sultanul Mustafa al II-le care urmase lui Soli-man in tronul impan tiei mahomedane, vroeste a mai ridicavaza armatelor sale, punându-se el instn;si in fruntea lor, sprea face o expeditie in Ungaria, i norocul ii este favorabil. Tre,-cAnd Dungrea la Belgrad in 25 August acelui an, el ie ceta teaLipa cu asalt ; dupg aceea mai cucereste centuia Titel, bateapoi pe generalul Veterani pe care'l surprinde cu un corp numaide 6000 de oameni längä Lugo, unde nefericitul general pierede o moarte eroica, i dupa aceea pune mana pe Lugos si apoipe Sebe.

Sultanul in Muntenia. - Brancovanu fusese rânduit säpäzaseä cursul Dungrei la Cernel., pe unde aveau sa urce in sus

icile turcesti indrcate cu proviziuni. El trimite mai multihoieri care indeplinesc cu credintä aceastg periculoasä insar-cinare. Cand fu sä se intoard sultanul indärät, el trecu prin

-coasta Munteniei nindu-o dela Cernet pana. la Calafat In dreptulVidinului, unde trecu Dungrea. Brancovanu trebuia sa" viraIn persoang pentru a face onorurile cuvenite stäpAnuluiMult se sfätuirä insä boierii Cu Brancovanu, dad domnul trebuiasau nu sà meargg intru intampinarea sultanului. Lucrul de careel se temea era mai ales sä nu fi dzut cumva in mânile padi-sahului cateva din scrisorile pe care le trimisese lui Veteranicare murise dula.* cum am vgzut pe câmpul de bgtae dela Lugo.La sfarsit insä se honra' Brancovanu a juca totul pe o carte sia esi inaintea sultanului, stiind bine cg ar fi tot ata, ba poate.mai periculos incg, a nu se anta. Sultanul, ingamfat peste mä-surg de triumfurile repurtate, de abia îi mai coboria ochii peomenirea cea prosternatà la picioarele sale. Si Brancovanu fäceasi el ca toan lumea. Cand era la conac i sta oastea de fäceaalaiu i intra impgratul in corturi, domnul descgleca i inge-nunchia, i când treceii imparatul se pleca cu capul la pamânt" 45Si inteadevar ayeà i pentru ce sä plece capul ant de tare, cäcistiea el doarä ea numai cu ant se alegeau in adevär Turcii mailamurit din supunerea lui

Si inteadevär Brancovanu considera atat de putin pelui stapani, incat chiar pe d'id ei erau cu sultan cu tot

pe päinfintul Munteniei, indrazneste a face un act, care la ori-ce popor din lume ar fi fost in deajuns spre a pierde pe Branco-vanu pentru totdeauna. Anume rascumpärg dela Turci mai

" Anonimul in Mag. ist., V, p. 143. In calendarul pe 1695 se gäsesc in-semnäri scrise de mana lui Brancovanu, Sept. 2G, ne-a venit firman sâ mer-gem inaintea imparatultd"; ,,Oct 3 - Joi am trecut Oltul pe la Turnu 11 a

trecut impäratul Dunärea de a mers la Necopo (Nicopolel".

www.dacoromanica.ro


multi prinsi Nemti, luati de ei in bätlii1e din acel an 46 0 a-semene fapti erà ficutä inviderat in favoarea Germanilor pecare Brancovanu, stiindu-i cârtitori din pricina infrängerei su--ferite, vroià imbuneze prin un semn vizut al simpatiei sale.Cum de insi Turcii nu simtiri aceasta ! Orbirea lor se poateexplica numai prin efectul pe care aurul cel mult, virsat deBrancovanu pentru riscumpirarea prinsilor, II ficu asupra la-comelor lor minti. Sau chiar daci bänuirà ceva erau ei sii ris-pingi targul cel strilucit, pentru a se convinge de credintacelui ce'l oferea.

Totusi in aceasti pisuire a lui Brancovanu din parteàTurcilor s'ar puteà giisi i o nevoie politicä. Din provinciile ro-mäne numai Valahia le mai rimisese supusä, fie si numai pe-jumitate. Moldova din cauza Polonilor si a Tatarilor care'siMeuse din ea câmpul lor de bitae, erà atit de pustieti si dericiti, fuck, nu mai aducea Portei aproape nici un folos. Ardealulerà cuprins de Nemti, incat din tirile dunirene singuri Mun-tenia mai ajuta i trite un mod foarte insimnitor, la purtarearisboiului in contra Germanilor. Aceasta ne spune i cronicarulRadu Greceanu cìí in vremile acete ajungänd tara Moldoveila mare slibiciune de multe si nespuse cilciri i prizi, când deTätari, cAnd de Levi, i tara Ardealului fiind in stipânirea Nem-tilor, rimas'au tot greul pre aceasti tari, i numai de aice secereau toate cele ce trebiliau"

Oare ar fi fost intilept din partea Turcilor instrii-neze si pe Brancovanu? Nu stim daci Turcii isi vor fi dat samide aceasti imprejurare. In once caz riul producea de asti clanun bine, si coruptia lor le ficea un serviciu real.

Cu cat risboiul devenia mai ex-Aileen pentru a lua °data"un capi L, cu atita el se trigea mai mult de asupra Munteniaspre pirtile Ungariei, unde trebuia si se hotireasci ; cu atatapericolele politice se indepirtau de asupra lui Brancovanu sitel puteA multämi mai in liniste pe Turci pe de o parte prin im-plinirea tuturor poroncilor Ion relative la ajutoarele cerute, peNemti pe de altä destiinuindu-le toate micàrile ostirilor tur-cesti, pe care ei aveau un interes asi de mare a le cunoaste.

Mustafa vizänd ci sub conducerea lui armatele sale aurisbit pe crestini, se pune a doua oare in fruntea lor in anul1696, si trece Dunirea pe la Belgrad indreptându-se asupraTemisoarei. Imperialii primesc lupta lângà raid Bega, care luptidesi fu foarte crânceni i singeroasi, rimase totusi cu un re-zultat nehottirät, mai ales din p1icini eft' sultanul nu se foloside miscarea îndiirit ficuti de Nemti, spre a-i sparge i a-i pune-

" Greceanu In Alag. ist., II, p. 322.Greceanu Mar. ist., II. p. 324.

www.dacoromanica.ro


pe fugä. Totu§i Turcii, rAmAnAnd stlipAni pe cAmpul de bätaeputeau sustinea cA victoria stätuse pe partea lor.

Brancovanu fusese silit sà implineasc5 o sum'A de porunciale impArAliei, precum repararea unor cetäti din Banat, pro-vizii nenumärate care trebuiau transportate tocmai la Bel-grad, apoi pe HMO aceste Iucräri i cereri in naturti, Turcii mailuase MCA §i sumi mari de bani. Alai Mu însà erà CA* tara trebuiasä sufere trecerea in tot lungul ei a räpitoarelor oarde tätärä§ti,dinaintea cärora tot norodul erà deprins a fugi inspre munti,fugA care acum cAnd Turcii aveau nevoie de ajutorul prei, arfi putut deveni periculoas6 domnului, fäcAnd cu neputintà in-deplinirea poruncilor. Numai multa nevointä §i chivernisire adomnului a fAcut de au ajutat Dumnezeu §i s'au rAdicat toateacele peste putintä. poronci" 48

CAnd domnul sfAr§ia de indeplinit slujbele impgrätiei, mailua pu in rägaz din munca cea incordatä nand cAte o preum-blare pe la mo§ia sa la Obile§ti sau la viile sale dela Pite§ti. Darnici aceasta nu-i ticnea adese ori, fiind zmuls din mijlocul li-ni§tei sale prin o nouä cerere a Turcilor.

Lupta (lela Zenta. In 1697 se intAmplä lupta hotärA.,toare care trebuia sà aducä izbAndA desAvAr§ità pe partea creJ§tinilor. Anume Sobiesky regele Poloniei murind in 17 Iunie"1696, principele electoral de Saxonia ce era general pe cAmptil,de räsboiu fu ales in locul lui, in contra ducelui de Conti bah--didatul Francezilor la tronul Poloniei. In locul electoruluichemat in capul o§tirilor germane vestitul general Eugeniu deSavoia, marele geniu militar al veacului al XVII-le. Cum veniacesta in mijlocul o§tirilor el introduse o disciplinä mai severtiin locul desträbAl'Arei de pAnA atunci. Reputalla lui cea mareapoi ridictt rnoralul soldatilor i in curAnd o victorie strälucitàtrebuia s'A confirme marele a§teptAri ce se puneau in el. Turciitrecuserä iarA§i DunArea cu 100.000 de oameni. Eugeniu nu leputea opune deck un numAr mult mai mic. Totu§i el primi lupta

cAmpia mlä§tinoasä a Tisei, in o pozitie foarte bunä pentruapArare, lAngA satul Zenta, in ziva de 11 Septemvrie 1697. Re-zultatul bAtAliei fu zdrobitor pentru Otomani. Mai bine de 20.000din ai lor, intre care insu§ marele vizir §i mai multi mari dem-nitari rAmaserä pe câmpul de bätae, pe lAngA vr'o alti 10.000care gäsirA moartea In valurile rAului. Sultanul ce se aflaceea parte de Tisa incAlecA indatä §i o rupse de fugA, ne oprin-du-se cleat sub zidurile Temi§oarei. Tot lagärul dizu in mAnilecre§tinilor. Toate corturile fare care cel mare §i strälucit alsultanului insu§i, 87 de tunuri, enorme cAtimi de pulbere de

" Greceanu in Mug. Isl., II, p. 321.

A. D Xenopol. Worm Rornanilor. Vol. VIII. 3

www.dacoromanica.ro


pusca, munitiuni i proviant de tot soiul, intre care 15.000 deboj, 7.000 de cai, mai multe mii de camile, 6.000 de carä* i ca-ruti, sute de steaguri, stindarde, toata muzica imperialainsfarsit vistiria armatei cu mai multe mii de pungi de banichiar marea pecete a imparalviei gasita pe peptul mortului vizir,iata roadele acestei stralucite victorii. Principele Eugeniu in-cantat de curajul trupelor sale si a tribuindu-si cu multa mode-stie un rol numai foarte mic in repurtarea izbanzei, spune inraportul trimis de el catra imparatul, cà aceasta victo-rioasa actiune s'a sfarsit cu despartirea zilei de noapte i soa-rele insusi n'a vroit sa se coboare sub orizont, panà ce n'au VA-zut cu stralucitorul seu ochiu deplinul triumf al armelor maie-stätei voastre imperiale".

Pregatirile pentru aceastä lupta memorabila costase insamult pe biata Muntenie. Putea zice cineva ca nu va sa mairamae in Ora nici bou, nici oae, nici cal, nici nimic, afara debani ce se dau pe unde se oranduia, i boierii erau la mare grijaca nu vor puteà scoate la cap" 41. De abia domnul ispravise toateporuncile si se reträsese spre a mai rasufla putin la viile saledela Pitesti, i iata cä soseste un aga de la Constantinopole cuporuncä ca domnul sä mearga cat mai curand spre Cerneti, sprea pune mana pe niste hoti care trecand Dunarea pradase ce-tatea turceasca Orsova. Tocmai cand domnul ajunsese la Cer-neti îi vine din Constantinopole trista veste a rnortei ficei sale,sotiei lui Constantin Duca, pe care ciuma o rapise in floareavarstei. Fiind el acolo si indeplinind ordinile turcesti pentruprinderea hotilor, sosi de olac Stoian vataful de calärasi cu cea-lalta veste imbucuratoare inimei domnesti despre infrangereaTurcilor la Zenta, i intalegand de aceasta stire veselitoarede izbanda crestinilor si de stangerea paganilor, au dat slavalui Dumnezeu i maicei sfintiei sale" 50

Lupta dela Zenta avu de urmare incheierea pacei. Dupao traganare de mai bine de un an a tratarilor pentru armistitiuacesta se incheie in 15 Octomvrie 1698, si negocierile pentrupace incep acuma intr'un chip serios, ne fiind turburate prinvuetul de pe campul de rasboiu. In timpul relativ scurt de treiluni congresul intrunit la Carlowitz incheie pacea intre pute-rile aliate (afara de Rusia) si imparatia Otomanilor, care sesubscrie in 26 Ianuarie 1699.

Cu incheierea acestei paci se schimba cu totul pozitiapolitica lui Constantin Brancovanu. Inainte insa de a trece lanoua evolutie a acestei politici, sà expunem peripetiile nego-ciarilor care au adus incheierea pacei de Carlowitz, negociarice au pus de nenumarate ori in pericol existenta tarilor române,

4' Greceanu In Mag. let., H, p. 331.44 Ibidem, r. 310.

www.dacoromanica.ro


dar pe care norocul tot le scoase la sfArsit din prApastia carepArea cA trebuie sA le inghitA.

4. PACEA DELA CARLOWITZ

Turcii bAtuti la Viena si in curand rAspinsi si din cea maimare parte a Ungariei se gAndesc la sfArsit Cà ar fi bine sA cearApace dela crestini; cAci dacA Turcii sunt foarte aprigi cAnd lemerge bine, ei se dAmolesc de tot indatA ce norocul le este pro-tivnic. Pe la sfArsitul lui 1686 ei incep a incerca pe imperialiasupra primirei unor negociAri, in vederea de a restabili cudAnsii bunele relaii. Alexandru Mavrocordat Expaporitul, ma-rele dragoman al Portei de la moartea lui Panaite Nicusia, in-tAmplatA in 1673, indrumeazA aceste relatiuni inteun chipfoarte ghibaci, cerAnd dela principele de Baden, pe atunci co-mandantul suprem al ostirilor germane, eliberarea unui om alsAu prins de Germani i oferind in schimbul lui alti prinsi Ger-mani ce se aflau la Turci 51. Propunerea fiind primitä i cores-pondeata deschisä marele vizir trimite in Noemvrie 1686 oscrisoare aceluiasi comandant in care îi propune adunarea unuicongres 52 DupA mai multe schimburi de scrisori, propunereafiind primitA de crestini, Turcii trimit in Septemvrie 1688 doiplenipotentiari insärcinati cu negociArile, anume pe ZulficarEfendi si pe dragomanul ce! mare Alexandru Mavrocordat.Ei sosesc in lagArul dela Belgrad in 8 aceleiasi luni, insotiti deo pompoasA intoväräsire de vr'o 100 de persoane, cu o multimede carA i de cAmile pentru aducerea bagajelor lor. Ei sunt duside aice Mr% grabti p4n6 la Pottendorf lAngA unde ajungcam cAtrA jumAtatea lui Noemvrie.

Imptiratul le incuviintazA o audientA tocmai in 20 IanuariP1689, pentru ceremonia ctireia se prescrisese niste regule foarteamAruntite. Intre altele se dispusese ca Mavrocordat, care fiindcrestin nu erà impus de religia lui tinea capul acoperit,

ice coiful s'Au MCA din anticamerA i sA aparà inaintea im-pAratului cu capul gol. Ambii soli s'A aibA a face trei reverentefoarte adAnci", una la intrarea pe usA, alta la millocul sa-lonului si a treia cAnd se vor apropie de impAratul, cAruia sA-isArute poala mantalei 53. Bietii Nemti care avuse atAtea in io-siri de suferit dela Turci, isi rgsbunati i ei acuma, imitAndu-i

Scrisoarea lui Mavrocordalo din 29 Sept. 1686. Hurrn. Doc., V, I)118.

" Scrisoarea marelui vizir Soliman din Noemvrie 1686, ibidem, p. 123.Comp. raspunsul principelui de Baden din 17 Ianuar 1687, ibidem, p. 128.

" Raportul dragomanului Lachowitz din 8 Fevrnalie 1685. zbulem, p. 153Nu IntAlegem ce interes pot avea nesfarsitele rapoarte i rezolutii imperialecare cuprinzand cate 6 si 8 tile asupra ceremonialului cu care trebuiau sa fie

www.dacoromanica.ro


In ceremonialul pe care acestia Il impuneau in totdeauna so-. ,lilor i ambasadorilor imperiali.

Dupa savArsirea acelei ceremonii, se incep negociarile depace intre delegatii imparatului catra care se adaog mai tArziu

acei ai aliatilor si, i solii turcesti, care tin rastimpul foarteindelungat de aproape un an de zile. Cu toate cä54, pricopseala

si de o parte si de alta nu conduse la nici un rezultat,totusi aceste conferente sunt de cel mai mare interes pentruistoria noastra, intru cAt ele aran care erau scopurile uriasilorce se luptau in preajma tarilor romAne, asupra acestora. Intrecondiliile cele d'inni ce apar pe tapet in chestiunea negociAri-lor, se vede cererea Germaniei de a i se ceda principatele Va-lahia ka Moldova. Cea ne spun instructiile comitelui deCaraffa Can plenipotentiarii germani, au apartinut din ve-chime Ungariei, i acuma din nou prin deputatii veniti la im-Ora tul (acei trimisi de *arban Cantacuzino inaintea morteisale, care ajung aice insotiti de o'mul lui Brancovanu), au cerutiarasi incorporara In zisul regat, oferind chiar plata unui tribut.Se va cere deci numai cleat de la Turci cesiunea zisei provinciiin toata intinderea ei pAna la rani Siret i Milcov, cu centilesale marginase : Thuz (poate Turnu), Giurgiu i Braila, careacuma sunt ocupate de Turci. Cat despre Moldova, desi aceastaprovincie este cu totul ruinatä i mentinerea stapAnirei ei arcosta, din cauza navalirilor t'Atare, pe Imparat mai mult de cAtveniturile ei, i deci nu ar fi de un mare interes i folos a ei do-bandire, totusi sa se ceara. i &Lisa a fi cedata imparatului" 55.

De abia incepuse a se intra In fondul trAtarilor i Poloniaapare si ea pe scena. Principele Liubomirsky serie imparatuluio scrisoare, In care maresalul polon implora gratia maiestateisale pentru biata lui patrie, care anta contribuise cu sAngeleei la succesele crestinilor, ca sa fie cuprinsa si ea hi pacea ce seva incheie, conform conventiei dela Linz, si anume cu indepli-nirea catra regatul Polonilor a urmatoarelor conditii : Sä li serestitue Camenita ; sa fie asigurati In contra pradaciunilor TA-tarilor ; sa li se dee o despà"gubire de eäsboiu potrività cu chel-

primiti solii turcestl? Pentru ce s'au cuprins atAta loe cu publicarea unor do-cumente de o valoare nulA pentru istoria RomAnilor i chiar pentru area gene-ralh de una cu totul tndolelnicä ? Tot ash si cu colectia de documente publi-calm fficuth de N. Densuseanu In care afliim documente de 6-8 si 10 pagini.tratand exclusiv afaceri unguresti, i acelea de un interes foarte mic, numaifiindcg cuprinde la sfarsit subsemn4tura mini ban de Severin 11 Dar se tntelegecá astfel de publicatii sporesc numdrul coqIclor tipArite?

'54 VhcAreseu /storia imperulm Woman In Papiu Tezatm, II, p. 269.o Instrucliile condtelut de Caraffa din 11 Ianuarie 1689 ibidem, p. 194

Comp. referatul identic a comitelui Starhemberg cAtrA Imp. din 28 Februarie1689, ibidem, p. 234. Comp. propunerile de pace ale solultii polon 18 Dec. 1600In C. Giurescu si N. Dobrescu p. 43:

www.dacoromanica.ro


tuelele fécute i s li se cedeze Moldova dela Jai in sus dupàcum ar poseda-o acuma 56.

AO dar chiar dela inceputul negociérilor intélnim douépretenlii contrare ale celo r doi aliati, asupra uneia din Virileromâne, Moldova. Nu e vorbà Nemtii se arétau cà mi ar prealinea la ea, si Polonii cereau de o cam daté incorporarea ci nuniaipéné la Tasi. Vom vedeà insé cum in decursul trétérilor Nemliiîi schimbé pérerile asupra valoarei acestei täli, i Polonii a-;supra intinderei ce trebuia incorporaté. Chestiunea, care la in-ceput se Oreà cé ar puteà usor sé fie impécaté intre NemtiPoloni, deveni cu timpul intre aliati un adevérat mé'r al discor-diei care avu de rezultat, c'd Moldova si cu dânsa si Valahia nucézurà in partea nici unuia din cei doi competitori, ci rémasetot in stépénirea Turciei, scApénd astfel térile române de pe-ricolul ce le ameninta.

Sà reluém insé firul negociérilor.Polonii in curând isi jean de samé cà pretentiile lor ar

fi prea mici fa té cu inskanétatea rolului pe care trebuiau sä"1joace la incheierea pécei. Crezénd ins6 i cà Turcii ar fi mai cu-rand dispusi a ceda lor provinciile române de cét Nemtilor,gésim ca pe la Fevruarie 1690, ei care ceruse péné atunci nu-mai Moldova 0115 la Iasi, isi intind pretentiile lor asupratregei ei intinderi 57. De Castagneres scrie asupra acestui lucruregelui ea' Poarte erà hotArité a nu face pace nici armistitiucu Germania, dar O. ar fi foarte dispusé a cumpéra ca ori cepret pacea dela Poloni. Regele polon crezu impAcarea atilt deusoaril Meat spori pretentille sale" 58. $i aiurea acelas amba-sador adaoge cà colegii séi din Polonia care stärmau din ea's-puteri a impéca pe Poloni cu Poarta prin o pace separaté, sprea detrage sprijinul acestei Viri in lupia Turcilor cu Germania,i-ar fi scris cé regele Poloniei departe de a méntinea cererea luicea dinni asupra jumététei Moldovei, la care se redusese maiinainte, pretindea acuma intreaga provincie, i cà toate silintelelor de a-1 reintoarce dela acest génd rémése zAdarnice 59.

Turcii insé nici nu vroiau sé audé de cesiunea provinciilorromâne. Atéta numai se obliga in special Mavrocordato de alucra la Turci asà, ca sà poaté obtinea pentru imperiali cAte-valocuri in Transilvania, care deci si ea trebuia dupà pretentiileTurcilor sä réméné tot sub stépénirea lor ".

Scrisoarea lui Liubomirsky. 2 Februarie, 1689, ibulem, p. 219. .

99 RAspunsul ambasadorului Poloniei la propunerile amb. Porlei din 19Februarie 1689. Hurm. Doc. V, p. 231. Comp. De Casatgnères ciltra marchizulBéthune. Februarie 1690, ibidem. Suplimerd, I. p. 282.

" De Castagnères e6trà regele, 11 Februarie 1690, ibidem, I. p. 283,69 Acelasi din 23 Mart 1690, zbidem, p. 284." Raport despre conferentele din zilele dela 11 Martie 27 Mai 1689.

Hurm. Doc., V. p. 260: Wegen Siebenburgen der Mavrocordato sich dalun

www.dacoromanica.ro


Impäratul urma un dublu joc indestul de periculos. Pede o parte el vroia sà mpg provinciile române din supunereaPortei, i pentru aceasta aveà nevoie de ajutorul Polonilor, careprin atacurile lor asupra Moldovei ocupau cel putin pe Tätari

impedecau de a se revärsa asupra tärilor germane ; pe dealta nu promitea nimic sigur Polonilor, asupra pretentiei lorde a li se cedà Moldova, argumentând necontenit c6 Moldovadupä toate izvoarele vechi ar fi apartinut Ungariei, §i stäruindca Polonia sà rämänä in alianta incheietà pänä la sfär§itul

atunci, dacä vor izbuti a smulge acele douä provinciidin stäpânirea Portei, se vor impäca asupra drepturilor lorrespective61. Intälegem cum o asemene perspectivä de a im-pärti prada, dupä luarea ei prin sfortäri comune, cu un aliatmai tare, nu puteà conveni Poloniei, care se temea ca Germaniasä nu iee totul pe partea ei, sub cuvântul din fabulä ea' pedânsa ar cherna-o leu".

Ni§te tratäri urmate in asemene conditiuni, in care pepartea aliatilor domnea cea mai deplinä neintälegere i dorintaunuia de a circonveni pe celalalt, pe când Turcii se inchideauinteun refuz absolut de a ceda provinciile române puterilorcre§tine, nu puteau sä izbuteascA la nimic. Cu toate aceste seexercitase apäsarea cea mai energicä asupra plenipotentiarilorotomani. Ei fusese tratati mai curând ca n4te prin§i decAt cani§te ambasadori ; fusese dui sub pazä intAi la Pottendorf, apoila Viena, de aice la Comorn, pretutindene lipsiti adese ori pänä§i de cele trebuitoare vietei §i impedecati de a §i le procura din_tara lor 62. Cu toate aceste ei stäruirà in indärätnicia lor, i im-päratul fu nevoit la urma urmelor sä le dee drumul, spre a seintoarce de unde venise. In Noemvrie 1689 impäratul in§tiin-tazä pe papä despre ruperea negociärilor incepute cu Turcii 63..

De abia insä se dusese ambasadorii turci din imperiulgerman, §i ei se intorc indärät pentru a reincepe iarki nespor-nica lor lucrare. Cu prilejul suirei sultanului Soliman in tronulimpärätiei, el trimite in deputatie pe aceea§i ambadasori, carerämän din nou in Viena pentru a relua iarki firul negocierilor

separatim gegen Grafen Caraffa vernemben lasszen, weszmassezen er das Werkhdahm zu dirigiren sich bemnhen wolle, damit Euer Kays. Maies. gleichwohlenein Paar Placz in SiebenbUrgen erhalten mogen".

" Rezolulia imperiala asupra cererilor amb. Poloniei 6 Iunie 1689, ibidem.p. 268.

" Alai multe scrisori si tanguiri ale solilor turci asupra modului cum erautratati, ibidem, p. 235, 243, 280.

" Scrisoarea Imp. catra papa din 26 Noembrie 1689, ibidem, p. 291. La2 Noernvrie pare a se fi Imut cu Turcii ultima conferinta. Vezi protocolul ace-steia, ibidem, p. 286. Compara i raportul lui forger Cara Imp. asupra congediareLplenipotenparilor turci In Hurrn., Frg. III, p. 331, unde Mavrocordat, sprachseine Hoffnung aus daheim noch mehr als auswartig dem Kaiserlichen Interesseflnutzen zu konnen". Haportul este din 13 Decemvrie 1689.

www.dacoromanica.ro


Intrerupte. Aceste i urmau insä färä armistitiu, sub bubuitultunurilor, i schimbau de caracter pe fie-ce zi, dupä ve§tile so-site de pe câmpul de räsboiu ; un mijloc tocmai ca ele sä nu maiiasä nici odatä la capät. Acea§i nestatornicie in intälegere seurmeazä §i. pe partea cre§tinilor, care §i ei schimbä intentiilelor unul cäträ altul dupä progresul sau regresul armatelor lor.CAnd Austriacii simtau cä au nevoie de Polonezi, sau când in-trigele franceze erau pe cale de a izbuti la incheerea unei 0ciseparate cu Polonia, imperialii se prefäceau a ceda fatä cu &Lisa

fägäduiau cá dacä numai vor izbuti a cuceri Moldova, vormäntine-o de sigur in stäpânirea ei la incheierea päcei 64 Candcursul räsboiului se schimba §i. soarta armelor le era mai favo-rabilä, atunci iar4i aminteau Polonilor drepturile netägäduiteale Ungariei asupra Moldovei, i cu toate cá i atunci repetaufägäduinta de a le ceda Moldova, legau aceastä cesiune de con-simtirea la cesiune a dietei ungure§ti, adgogänd cä numai deaceea ar vroi impäratul sà dobAndeascä consimtimântul adu-närei ungure§ti lucru de care de altfel ar fi pe deplin sigurpentru ca cesiunea provinciei cAträ Polonia sä fie mai trainicA§i. mai temeinic5. 65. Imp5ratul insä uita sá spunA ce erà sä" seimtâmple in cazul când dieta ar fi refuzat cesiunea. Pentru orice om cu mintea limpede cea ce lipsia tocmai interesatilorPoloni erà inviderat, cri impkatul filcand pe de o parte s5atArne cesiunea Moldovei de Invoirea dietei ungure§ti, pe dealta argumentand necontenit asupra drepturilor Ungariei last5pAnirea ei, nu aveà de gAnd s5 dee provincia Poloniilor. Elvoia numai s5-i momeasc5 pan5 la sfar*itul rgsboiului, s5-i re-tinä" in leg5tura de care aveà nevoie pentru a smulge mai fa-vorabile conditii dela Turci, intre altele tocmai cesiunea am-belor tári române, §i apoi dup5 aceea sá Intoarc6 spatele Polo-nilor, lAsAndu-i ssá tipe cAt vor vroi asupra relei credinte a im-p5ratilor. i monarhul punea chiar acest gând al s5u In lucrare ;cki In r6spunsul ssdu la ultimatul Turciei din 30 August el nicinu pomene§te de pretentiile aliatilor sAi, i stipuleaz5 cu pri-vire la t5rile române un drept comun de suzeranitate a imp5-ratului cu sultanul turcesc 66.

Aceast5 purtare tr5d5toare a Austriei fat5 cu intereselepolone ajunse In sfAr§it a strälate In mintea cea orbitä de 15-

" Schriftliche Propositionen des Polischen abgesandten, 30 Iuni 2690,Hurm., Frg., III, p. 337.

Vezi documentele urmatoare : Relation euber die Vorschlage Prosky's,30 Iunie 1690, ibidem, p. 342. Kayserliche Comunicatio an Slemansky 10 full1690, ibidem, p. 344-345.

" Responsio caesarea ad declarationem ablegatorum Portae, 23 August1690, Hurm. Frg., III, p. 336: Valachia et Moldavia sub utriusque impe-ril protectione ita maneant ut quemadmodum una pars iisdem fruitur, deincepsita et altera frui liceat". Frumoask perspectivk pentru prile romane I

www.dacoromanica.ro


comie a Polonilor. Castelanul de Cali, Crupiensky, rosteste inconventul dela Stroda, un discurs fulgergtor contra politiceigermane. 5i ce este in adevgr de sperat dela casa Austriei, sfär-seste castelanul in o strAlucitä peroratiune ? CA nu mg insäl,v'o dovedesc acele domnii cgrora aceastg lacomg dinastie auräpit libertgtile lor, precum vra sg le rgpeasCA pe ale noastre.VA este cunoscut cà acea gintä in tratgrile din anii trecuti, pAngacolo merse cu aroganta ei, in cAt sg ne refuze noug i sg'si a-tribue sie Valahia si Moldova, tgri in care nici ()data' nu i-a &Meatpiciorul. Aceste sunt multämitele pentru sAngele nostru vgrsatinaintea Vienei, aceasta este rgsplata pentru milioanele noas-tre cheltuite, pentru corpurile bravilor nostri compatrioti, carezac calde 'MO in cAmpiile Ungariei" ! 67.

Regele Sobiesky, silit de simtimAntul public, lucreazg dinrgsputeri la Viena si la Roma spre a dobAndi un räspuns mailämurit. Deì inteVit necontenit de Francezi a incheà o pace se-paratà cu Poarta 68 el nu puteA sg o facg, cgci Turcii rgspundeauPolonilor, ea' principiile Coranului se opun la cedarea cgtrà dus-man a unor teritorii ce nu ar fi cucerite de ei cu armele. Polonii'MA ocupase nu numai Camenita, pe care Turcii se argtauplecati a li-o ceda, pentru a scgpa de greutgtile ce aducea a-suprg-le stApAnirea acelei cetäti, dar incg i Suceava, Cernäutii,Hotinul i Soroca, incAt astfel puteau cere Moldova superioarg,sau cel putin acele patru cetAti fgrg a lovi in principiile Cora-nului. Turcii insä invocau incg un alt argument pentru a in-cunjura pretentille polone anume acela cg Moldova ar fi vol-nicä, cá ar fi Turcilor inchinatA si nu luatg cu sabia". De aceease sileau Polonii in chip desperat de a ocupà cAt mai mare partedin Moldova Proiectul regelui ne spune un document din 13Julie 1698 este de a pgstrà Suceava i CAmpulung si de a luàalte noug punte pentru a pune mAna pe partea Moldovei delaHotin Ong la muntii Transilvaniei si de a cuprinde Meg ()clan_Iasul" 69. Acum la nevoie îi aduceau aminte Turcii despre adevg--ratele relatii in care se aflau romAne fatg cu impgrAtia lor.Dar sg fi sustinut mai inainte vre un domn, atare pgrere, de sigurcrt l'ar fi costat capul.

Toate stgruintele ambasadorilor francezi pentru a de-termina pe Poartg la 'cesiunea mgcar a unei pg'rti din Moldova,rgmaserg zgdarnice 70 Intglegem deci in ce pozi-tie se afla Po--

' Discursul rostit de Crupiensky In 29 Iunie 1690. Hurrn. Doc., V, p. 328." Vezi Regele catre de Castagnères 13 Iunie 1690, Hurm. Doc. XVI.

p. 251." Neculcea In Lelopzsefe, II. p. 289, Hurm., Doc. XVI, p. 269.7° De Castagnères catra regele din 6 Mart 1693, zbidem, Suplemerd, I, p.

308: Je pris de la occasion d'engager les Turcs a famliter la conclusion de ce-- -

traité par la cession de la Moldavie, ou du moins d'une pirtie de cette province,Trials ils m'ont dit unammement que ce qu'lls avalent offert aux Polonals étaitce qu'ils pouvaient raisonnablement exiger (la forteresse de Cameniek).

www.dacoromanica.ro

C. BRANCOVANU 1N MUNTENIA 41

lonja. In neputintä de a dobAndi implinirea dorintelor sale, ce-darea Moldovei, prin o pace separatä, erà silitä, cu toate ame-ninfArile ei de a se desface din aliantg, sg meargg algturea cuGermanii, dela care spera cel putin, pe calea protestgrilora indignatiei, sä capete ceeace nu puteà ajunge cu silintele ei.Trist spectacol al unei lacome neputinti ! Si acest al doile rAndde tratgri se rupe insg fàrà rezultat i ambasadorii turcesti cerdin nou voia pe la Septemvrie 1691 a se reintoarce in cgminelelor. Cinci luni insg dupg aceea, in Fevruarie 1692, Ii aflgm totIn Austria, rugändu-se mereu sg fie congediati ".

Anta cAstigase Nemtii din indelungata petrecere a luiAlexandru Mavrocordat printre dânii, cà izbutise a'l cAstigacu totul in interesul lor. El trimite in 5 Octomvrie 1691 o scri-soare comitelui Kinsky, in care figgAdueste cg in viitor va a-dgogi i traducerile latine i dacg e de nevoie si pe acea a ul-timei scrisori. It roagg de a iern lungimea asiaticg a scrisori-lor, puntele esentiale reesind cu evidentil . Mai roagg pe comiteleKinsky sà punä scrisorile sale sub o altg adresg, atunci cAndi le-ar trimite prin o a treia mang, pentru cci partaii secretuluiMu nu ar fi multi, i cu ant mai mare primejdia". Este inviderat&A e vorba in aceastg scrisoare de comunicarea &Rea' comiteleKinsky a ordinilor i instructiunilor guvernului turcesc pe carecinstitul dragoman ggsia de cuviintg a le trgda Germanilor,bine Inteles nu färg o grasg rgsplatg. Dupg cgt se vede el le co-munica in còpii turcesti, lgsAnd traducerea lor pe sama secre-tarului turcesc al guvernului imperial, lucru care nu prea fiindpe placul Germanilor, acestia Ii cer sg le trimitä altiturantraducerea lating. De aceea i scuzazg el prolixitatea asiaticd"a acelor acte 72.

7' Scrisoarea lor cätrà Kinsky Hurm. Doc. V, p. 390. Acea din 25 Fe-bruarie 1691 ibidem, p. 405.

72 Transcriem aceastil interesantä scrisoare care dovedeste pe deplin pur-tarea trddfitoare a lui Alexandru Mavrocordat cäträ Turci, ce-i Incredintaseràcele mai mari interese ale impArAtiei lor. Ea se afld In Hurm. Doc. V, p. 393Mi fu resa dal sig" capitano la benignissima 2-a di V. Ecco con l'anneso. PergoS. D. M. di compensare cotesto favore con mille allegrezze da conto di chi ama.Attorno le copie in latino non mancaro per l'avvenire di aggiongerle, e Sc f os-ero necessarie, anco dell ultima lettera ad ogni ceno la mandaro facendole puntual-mente ; la ragione dell'omissione non e stata altra se non l'apprensione mia di nondar disgusto a qualcuno, che ha l'honore di servirle, dipendero pero dal suo cenno ;la supplico di nuovo di perdonare alla prolissita asiatica, l'assentiale e manifesto ;mi farà gratia di mettere la sua lettera sotto altra coperta, quando vemsse perterza mano, affinche non siano molti li partici pi, e maggior il pericolo ; del ri-mamente di nuovo mi rafermo di tutto cuore di vostra Eccelenza hummo sere,(hummilissimo servo) (subsemnat) Alessandro Maurocordalo m. p. a di 15 (5)Ottobre di Pottendorf.

Al conte Chinski. Ne mirfim cum fatà cu asemene mArturisiri a lui InsusAlexandru Mavrocordat, Al. G. Sturdza L'Europe orienlale, role de Mavrocor-dato, 1913 Paris p. 31.

www.dacoromanica.ro


La inceputul tratärilor, inainte de luna lui Martie 1689,Austria se arän cu totul mändrä si räspingnoare, intruurmärea inc5 gändirea inspiran ei prin despresurarea Vienei,de a alunga cu totul pe Turci din Europa. De indatä insä ceIn acea lunä izbucni räsboiul Palatinatului intre Franta si Ger-mania, aceasta, lovin din douä pärti, incepu a don i tot maimult intocmirea päcei cu Turcii. De aice se explic6 siluireacutä ambasadorilor turcesti pentru a-i aduce de nevoie la pri-mirea condipilor germane. Aceastä trebuinn a impäratului carecreste pe fie ce zi cu victoriile Francezilor in pärtile Rinului,unin cu indärätnicia Portei de a nu cedà principatele, ca unelece nu fuseserà cuprinse de armatele du§mane, si pe de altä partecu pretentiile exagerate ale Polonilor, care acuma se urcaseräpânä a cere ca amândouä principatele (de sigur insä" Moldovase numarà ca concesie extremä incuviintan din cauza intre-punerei ambasadorului francez partea superioarä a acestei Täridela o linie ce unja Neamtul cu Soroca 73) sä intre in a lor stä-pânire, imping pe impäratul a se läsa cu incetul de pretentiilesale asupra ambelor täri române. Desi el inc6 sus-tine c5 ele fu-sese in totdeauna niste anexe ale coroanei unguresti, totusiincepe a recunoaste cä Austria (care reprezinn pe Ungaria)nu ar fi exercitat nici odatä o sezeranitate realä asupra lorinaintea räsboiului ce se purta atunci, §i de aceea impäratulconsimte a impärti numai suzeranitatea asupra Moldovei si aMunteniei cu sultanul ". Cu aceastä nouä propunere este in-särcinat ambasadorul englez care luase rolul de mijlocitor alpäcei. Pentru a asigura mai bine reusita ei, sfatul imperial pro-pune impäratului sà atragà in interesul austriac pe plenipo-tentiarii turci, sau cel pu in pe cel mai de samä din ei, drago-manul Alexandru Mavrocordat, prin fägäduinta unei multä-mite de 100.000 de guldeni, cu ant mai mult cä prinderea uneiasemene nade in persoana dragomanului grec erà asiguratä prinfaptul cä el singur propusese de a merge la Poartä cu proiectulde tratat spre a dobAndi aprobarea sultanului. Tocmai pe atunciinsä pe cand Mavrocordat devenia obiectul sau mai curândcomplicele planurilor de coruptie austriacä, el s'inälta in fa-voarea orbitilor Turci care Ii incuviintau pe lângä leafa sa in-semnätoare de prim dragoman si veniturile insulelor Milo, An-dro si Micone 75. Mavrocordat pentru a putea conduce mai la

" De Castagnères catre rege 1 Aug. 1693. Harm. Doc. XVI, p. 295." Relatio der am 17 Marty 1691 in turcicis gehaltenen Conferenz In Hurm.

Fi-g., III, p. 358. nota ; Die Ursach aber warumb discs votum zu auszlassungbemelten worth sub protectione utriusque imperil" eingerathen ist das EuerKays. May, auf diese Lander als cm altes appertinenz des Konigreicbs Ungarnzwar allezeit eine fundirte praetension, niemals a er vor diesem Krieg die wir-kliche protection gehabt haben".

" Douà acte din 1691, zbidem, p. 359-360.

www.dacoromanica.ro

C. BRANGOVANIT IN MUNTENIA 43

adApost de pericol negociärile sale cu curtea germanä, in felulcum intelegea el sä serveascä pe stäpAnul sàu sultanul, si totodatä pentru a dobAndi la caz de compromitere un adäpost InGermania, capätä dela impäratul prin cardinalul KollonitschInvoirea de a locui unde va vroi in tärile impärätiei. Dupä ce tra-tärile ieau un capät In Austria, ele reinvie in Constantinopoleunde ambasadorii Angliei Houssey i Harbord i acei ai OlandeiCollier, Heamskerk si Hop ieau In mânile lor mijlocirea

Intre Poartà i impäratul german, pe când hanul Mari-lor sub influenta francezä 76 cautä sä aducA incheierea unei päciseparate intre Poloni i Otomani. Aceastä din urmä erà acumainsà dorità si de Turci, cärora diplomatia francezä intäritä prinvictoriile dela Rin le impunea tot mai mult felul säu de a videä.S'intelege insä cà Poarta doria sà incheie pacea cedând numaiCamenita, MI% a recunoaste Polonilor nici mäcar dreptul a-supra locurilor din Moldova pe care le aveau In stäpânire. Pen-tru a sili pe Poloni la primirea pkei Turcii Ii ameninta cu Tä-tarii ceeace arunca bine inteles pe Poloni iaräsi aträ impäratul,That diplomatia francezä trecea astfel peste tinta ce-si propu-sese, inläturând tocmai rezultatul pe care vroia sà-1 ajungä.

Moartea regelui Sobiesky, luptele i rivalitätile ce sfä.-sierä din nou natia polonä când fu sä se aleag6 urmasul säu,din care partida francezä vroia pe principele de Conti, iar ceagermanä pe August de Saxa ; apoi dupä alegerea chiar a a-cestui din urmä, starea de släbäciune a regatului polon care nu-imai invoia a pune nici mäcar 10.000 de oameni pe picior deräsboiu, fäcurà pe Austria sà câstige un tärâm din ce in ce maisolid pentru incheierea pkei, dupä interesele sale. Aceasta cuatAta mai mult CA pe and Polonii se dusmäneau si se sfasiauintre ei, armatele imperiale repurtau victorii in contra dusma-nului comun. Intru cAt sfArsitul räsboiului erà sä fie hotärâtnumai de armatele Austriei, erà firesc lucru cà i incheierea-päcei care trebuia urmeze sä fie numai at opera ei singurä.

Am Väzut cà prin ultima propunere a Austriei de a pä-stra asupra principatelor numai un drept comun de suzerani-tate cu sultanul, ea renuntase la incorporarea lor. De acolo pAnäla excluderea lor deplinà din pämânturile pe care pacea tre-buia s'a." le adaugä casei Habsburgilor, nu erà de cAt un pas. Acestpas fu fäcut de Austria. Ea primi ca bazä de negociare propu-nerea Turciei care admitea posesiunea actualà a locurilor ocu-pate militäreste 77, ceeace excludea Moldova si Valahia din tä-

" Responsio Caesaris ad regem Poloniae 9 Sept. 1693, Hurm., Frg. III,p. 397.

" Scrisoarea imp. cara regele Poloniei 27 Sept. 1698, Hurm., Doc, V,p. 507: possessionem insuper locorum occupatorum quae omnium huiusquecum Ottomanis tractatuum summa et finis fuit".

www.dacoromanica.ro

44 1STORIA ROMANILOR

rile ce trebuiau cedate. In zAdar tunì i fulgerä Polonia, carepärea cä recäpätase toatà energia ei in momentul pericolului ;In zadar reaminti ea in cuvintele cele mai elocvente sängelevärsat pentru eliberarea Vienei 78. Aceste erau lucruri acumainvechite, de care lumea in genere, §i mai mult inc6 cea diplo-maticä, abia i§i mai aducea aminte. Polonia vAzandu-se ame-nintatä a e§i din aceastä pace cu mânile aproape goale, cautäsä mai inträzie ceva negocierile i intrunirea congresului, vroindprin o desperatä incordare a puterilor sale sä mai intindä ocu-paria ei in Moldova 78, speränd a pastra partea aceasta, con-form principiului pus ca temelie la incheierea päcei. Franceziide§i incheaserä cu Austria pacea dela Ryswick in Octomvrie1697, urmeazä inainte a sprijni, de§i mai pe ascuns, cererilePoloniei, cäci boala lui Carol al II-le regele Spaniei deschideaa§teptäri la succesiunea acelei täri, care erà sä fie desbätutàiarg§i cu armele in mâni de cei doi mari competitori, regele Fran-tiei §i impäratul german, ambii bärbati ai celor douä surori airegelui moribund. Pacea dela Ryswick nu erà in realitate deat o incetare momentanä a du§mäniilor care trebuiau insä sáse sfär§asc6 nu prin o pace, ci prin un räsboiu neinläturatacel al succesiunei spaniole.

Impäratul german refuzänd i intärzierea negociärilor,Polonia se hotäräste a trimite reprezentantul säu la congresulce trebuia sä se intruneasc6 la Carlowitz, prescriindu-i in in-structiile lui de a aduce inaintea congresului cererile PolonieiIn trei propozitii formulate una dupä alta, ca trei batalioanecele de pe urmä pe care o o§tire bätutä le mai arunc5 in focspre a cerca cel putin acoperirea retragerei sale. Intäi trebuiasä cearä cesiunea Valahiei §i a Moldovei impreunä cu Bugeagulprecum §i Camenita in starea ei neatinsä. Dacä aceastä pro-punere ar fi räspinsä, atunci Polonia sä cearä in al doile rändcedarea Camenitei §i a intregei Moldove impreunä cu Bugeagul.In sfär§it reprezentantul trebuia, in caz de räspingere §i a a-cestei cereri, sä pretina' cesiunea Camenitei neatinsä precum§i a acelor locuri din Moldova, care eran incä atunci ocupatede Poloni, precum Cernäutii, Suceava, notinul i Soroca. Laaceste de urmä cereri ambasadorul nu putea cu nici un chipsä renunte in totul säu in parte, de cAt in urma unei autorizArispeciale din partea regelui 80.

Toate aceste pretentii ale Polonilor, nefiind sustinute§i de puterea trebuitoare spre ale da greutatea cerutä, erau

" Vezi mal multe scrisori ale Polonilor cAtrà Imp. 21 August, 13 Sept.1698, Hurm., Doc. V, p. 505-506. 17 Oct. 1698, zbidem, p. 510.

" Copia litterarum regis Poloniae ad summum pontificem 21 August,1698, Hurm, Frg, III, p. 425.

80 regis Poloniae ad tractatum pacis 1698 Hurm, Frg.,p. 435-437.

www.dacoromanica.ro


sa fie puse la o parte de impkaratul. Dacä acesta mai aveàyFe-o ingrijire, ea nu provinea din partea Poloniei, ci din aceaa Rusiei si a Venetiei care si ele cautau sä constrangti pe im-paratul a se ingriji mai mult de interesele lor, si nu precum aveade gaud, nun* de acele ale casei de Austria. Luarea Azowuluide Rusi le inspirase aceiasi idee cu care se leganase catva timpsi Austria la inceputul Asboiului, anume alungarea Turcilordin Europa. Imparatul insa intimpina, si nu Para cuvânt, cadaca nu s'ar folpsi acuma, cat timp soarta armelor le era favo-rabila, spre dobandirea unei pki avantajoase, cine stie cums'a,r puteà schimba lucrurile in viitor ? Atunci Rusii cer ca celpirtin sa li se adauge pe langa Azow si cetatea Kertsch. Im-paratul räspinge si aceasta pretentie, pe motivul ca nu ar fifost ocupata de Rusi in timpul rasboiului, si deci nu ar intraIn principiul admis pentru baza negocierilor, stapanirea ar-man 81 Rusii cedeaza atunci si trimit plenipotentiari la Car-lowitz in August 1698, unde insa ivindu-se niste alte neinle-legeri, privitoare la centile dela Nipru a ckora descurcare arfi Adus o intarziere in incheierea paceii tratkile Rusilor cu Tur-cii se dpsfac de acele ale celorlalti aliuti si se incheie Intre Rusisi Turci un armistitiu pe doi ani, care conduce mai tarziu (1702)la intocmirea pkei si intre aceste doua imparatii 82.

. 1 ,Dupsd ce se inlaturase astfel piedeca cea mai serioasrila, ingintarea negocikilor, ele se urmaresc cu o mai mare sta.-ruinta de Austraci ; caci clupa renuntarea lor la principate,mai_aveau p singura greutate de invins, acea relativa la cesiu-nea catra ei a Tfansilvaniei, care nici ea nu era ocupan cu ar-mele si deci nu intra in principiul admis. Polonia temandusea nu ramânea izolata, intru cat Rusia ce o sprijinise pana atunciincheiese armistitiul, se honraste sa se multämeasca cu Came-nita si cu renuntarea Portei la pretentiile sale asupra Podolieisi a Ukraniei si sa restitue Portei Moldova in toata intregimea ei.

Daca Turcia recunostea Austriei stapainirea nengaduitadobandin prin arme asupra Ungariei, nu era tot astfel cuTransilvania, a carei ocupare armata era departe de a fi de-piing. Austria insa tinea mult la stapänirea acestei tari si uninteresant document ne desninueste motivele ce impingeau peAustria, a cauta dobandirea ei cu ori ce pret. Mai intai pier-derea Transilvaniei insämna in ochii cabinetului imperial ro-birea si deplina supunere a Valahiei prin Turci, si deci ras-pingerea pentru totdeauna a influintei austriace de asupra prin-cipelui si a poporului acestui stat vasal al Turciei. Al doile po-

81 Fundamentum uti possidetis sine linutatione". 9-te Relation der Kai-serl. 13evollmachtigen an den Kaiser, 22 Noemvrie 1698, Hurm, Fig., II', p411-412

82 Armistitiul se Inche}e In 25 Decevrie 1698, ,bidem, III, p 413

www.dacoromanica.ro


sesiunea Transilvaniei erà un z5vor sigur impins contra covAr-§itoarelor pretentii ale Ru§ilor, care de o cam dan pAreauamenint5 numai Crimeea cu inghitirea, dar in cazul reu§iteiacestei intreprinderi ar intinde dorinta lor de cucerire §i asupraBasarabiei, exercinnd o presiune tot ant de pAgubitoare a-supra Austriei ca §i asupra Poloniei" 83 Profeticà p5trundere,exclamA IIurmuzaki care analizazà acest act, areia viitorulnu-i d5du cleat prea curând dreptate, insä areia nu-i sntudin nenorocire in sprijin in tot deauna §i energica fapn" ! Au-stria deci, dacä combnea aat de tare pe Poloni in dobandireaprincipatelor române, o f5cea nu atat in viderea acestei pu-ten i ins5§i, at de teama colosului moscovit, care de pe atunciincepuse a intinde in toate p5rtile bratile sale de polip, §i pecare Austria Il presimtia din instinct a va deveni and-va unpericol pentru propria ei existentà.

Pentru a deprima pAn.5 la gradul dorit teama §i ind5rAt-nicia comisarilor turce§ti, lordul Pagett ambasadorul englezprincipalul mijlocitor al lucrArei de impAciuire, puse in lucraremijlocul tot deauna Met de gre§ in imp5r5tia turceasc5., anumef5g5dueli ins5mnate 135.ne§ti ambilor plenipotentiari otomaniMehmet Efendi §i Alexandru Mavrocordato, prin care izbutia-i determina s5 nu s5 mai opunà la cesiunea i a TransilvanieiIdeea lui Pagett fu primin de curtea imperia15., cu conditia insàca multAmita s5' fie datä dupti säveirsirea afacerei. Innlesul dedat acestor cuvinte aduse ni§te tranri foarte curioase, privi-toare la modul cum s5 se dee bac§i§urile, intre ambasadoriigermani §i acei ce luase asupfä-le rolul de mijlocitori. Curteaimperial5 int5lesese s5 dee banii abia dupà ratificarea i chiar

83 Prothocollum conferentiae bey Irer Excell. Grafen Kinsky, 21 Septem-vrie 1698. Hurm., Frg, III. p. 453.

" Asupra acestui act de tradare comis din partea plenipotentiarilor turcisi mai ales, aceeace interesaza istoria romanA din partea lui Alexandru Ma-vrocordat, avem o multime de dovezi IatA ate-va din ele : Lettre du comteSchlik au comte Kinsky, 5 Noevmbre 1698: Milord (Pagett) m'a de nouveauparlé avec beaucoup d'empressement sur une promesse d'argent en faveur desplenipotentiaires lures et qu'il croyait qu'elle ne saurait etre inférieure à cellequi avait été faite autrefois par le chevalier Houssey. Il me demanda s'il enpouvait titre sure? Je lui ai répliqué que la récompense naturellement suivatle service, il pouvait entre temps faire espérer". Lettre du comte Kinsky à lordPagett, 14 Décembre 1698 : Je ne doute pas qu'en la distribution des largessesmperiales destinees aux ministres lures au cas que la pap( s'ensuive effective-ment, les ambassadeurs impériaux n'y suivent la direction de votre Excellencequ'ils attendront sans doute. Lettre de lord Pagett au comte Kinskyl,/ Décembre1698 : Touchant la distribution des largesses imperiales dont votre Excellencefait mention, la discrétion et prudence des ambassadeurs plénipotentiaires desa Majesté impériale est telle que sans direction ils en disposeront sans doute très

propos". Lettre de lord Pagett au comte Kinsky 27 Janvier 1699: Votre Ex-cellence refléchira a la promesse qu'on a avancée aux ambassadeurs turcs, desmarques de la largesse qu'ils pourraient recevoir de la généreuse liberalité desa M. imperiale". Toate aceste scrisori in Hurm, Frq , III, p, 471-472 nota f.

www.dacoromanica.ro

O. BRANCOVANU IN MUNTENIA 47

punerea in lucrare a tratatului prin tragerea nouelor granitiintre ambele imparatii. In Octomvrie 1700 marele ambasadoral imperiului german comitele Wolfgang Oeltingen, ducandu-sela Constantinopole pentru a activa lucrarile de delimitare, duceCu sine multämitele fagaduite fo§tilor plenipotentiari. El nuvroia insa sa le dee lordului Pagett pana dupa stalpirea grani-telor. Acesta pune cele mai mari staruiati pe lânga comiteleOettingen ca sa-i dee banii indata, pentru a-§i libera cuvântuldat ambilor plenipotentiari, de oare ce multämita fusese pro-misa nu pentru efectuarea delimitärei, ci numai pentru incheerea

Ambasadorul avand ordin expres dela imparatul sa nusloboada banii pana nu se va tremina afacerea, cauta sä tra-ganeze cu vorba pe lordul Pagett. Acesta nu mai da rasuflu luiOettingen, vizitându'l in fie care zi, sau trimitându-i MI% in-cetare secretan i de ai sai spre a'l ruga sa nu cumva sà parasascäConstantinopole fara a fi raspuns sumele fagaduite, rugandu'lpe ambasador sa le dee direct persoanelor interesate.

Poporul din Constantinopole pricepand insa ea intere-sele turce§ti fusese tradate de ambii plenipotentiari, se por-ne§te atat de tare asupra lor incat vroia facä bucati. Nuera deci atunci momentul ca ei sa primeasca sumele lor FAO-duite, a caror plan daca s'ar fi simtit ar fi putut sa-i coste viata.Ei se roaga deci de ambasadorul german sa nu li se dea acummultämitele, spre a nu-i expune unui perico! iminent §i a lepastra pentru alte timpuri85.

latà unde ajunsese coruptia turceasca I Caci aice nu eravorba de punerea sau destituirea unui principe roman, pentrucare ei cereau sa fie platiti, de oare ce faceau o slujba celui in-teresat, ci de ruperea unei bucati din imparatia lor, care apa-ran' mai cu tarie, le-ar fi putut ramânea. Ei vanduse aice nuni§te täri, care le fusese in tot deauna straine, ci insu§ pämântullor ca§tigat §i pastrat cu §iroae intregi ale sangelui strabun.La acest targ injositor ie parte §i ilustrul grec, acaruia cobo-ratori exercitara o inraurire a§à de botarâtoare asupra soarteitarilor romane, Alexandru Mavrocordat,eutTcor3*()Trcuw. S'ar pu-tea spune in apararea lui, ca el ca cre§tin sprijinise cauza aces-tora, daca acest sprijin al sau l'ar fi dat, i nu l'ar fi vandalimperialilor.

Conditiile tratatului, subsemnat in ziva de 26 Ianuarie1699 care intereseaza tarile române erau urmatoarele : Impa-ratul anexaza Ungaria afara de Banatul Temi§oar-i, apoi Tran-silvania, cea mai mare parte a Slavoniei §i Croatia Dana la raniUnna, iar Polonia restitue Moldova §i pastreaza Camenita n

" Vezt un lung raport al comitelw de Oettingen catra Imp. 24 Octomvrie1700. Hum., Doc. VI, p. 6.

www.dacoromanica.ro

48 ISTORIA ROMANII,OR

stare neatinsä, renuntând Turcii pentru totdeauna la preten-tiile lor asupra Podoliei si a Ukrainei ".

Asupra soartei Valahiei nu se hotäräste nimic in actulde pace. Brancovanu anume care adusese cele mai mari slujbeimperialilor mai ales prin o exactä transmitere a corespodenteiintre curtea imperialä si agentii ei din Constantinopole 87, \TA-&Ind cä Muntenia nu poate scäpa de sub suzeranitatea turcea-sc5, se rugase mult de plenipotentiarii germani ca sà nu sà sti-puleze prin tratat nimic in favoarea lui, ceea ce l'ar fi com-promis in ochii Portei 88. Nu numai atâta domnul muntean,spre acopen i mai bine intälegerile sale cu imperialii, cercdela acestia dupà incheierea pAcci ca sà dobAndeasc6 un firmande la Poarai care sä impunä lui Brancovanu o purtare prieti-noasä fatä cu Austria ". *iretenie naivä ; dar cu izbAndä falAcu naivii Turci !

Pacea de Carlowitz insamnd o nouä perioadä in istoriaorientului european. Turcii pierd prin ea aproape jumtitate dinteritoriul cuprins de ei in aceastä parte a lumei; pe längä U-kraina si Podolia, a cäror stäpânire erà pänä la un punt dispu-tatä, ei inapoiesc crestinilor Ungaria, Transilvania, Croatia,Slavonia si Dalmatia la nord, iar Morea la sudul impärätieilor. Cea mai bunä parte din aceste täri sporesc puterea caseide Austria care nu restitue Ungariei libertatea pe care ea o pier-duse sub Turci, ci supunând'o stäpAnirei sale ca o 01.6 tur-ceascA cucern, adauge intinderea i puterile ei la putereaintinderile sale.

Domnia Austriei peste Transilvania avfl cea mai mareinrAurire asupra soartei poporului român : peste Carpati prinurmärile sale culturale, dincoace de ei prin acele politice. Delapacea de Carlo witz, Austria incepù a simti in Rusia dusmanulcel neimpäcat al intereselor sale, si cu toate soviiirile politicedatorite unor influenti mai mult personale, de atunci se accen-tueazä tot mai mult rivalitatea politicä intre aceste douä mariputeri, care rivalitate a constituit totdeauna cea mai temei-nicä a noasträ apkare, mai ales intr'un timp ,când dectiderea

" Zinkeisen, Geseh. des osm. Reiches, V, p. 211. Vezi tratatul cu Poloniarcprodus in extenso in, Hurrn., Doc. V, p. 524.

" Lettres de lord Pagett au comte Kinsky , 13 et 24 Mars 1698; deKinsky A lord Pagett 10 Mai 1698; de Kinsky au général Rabutin 10, 17, 24Mai et 18 Oct. 1698; Hurm. Frg., p. 453.

" Vezi o scrisoare a lui Brancovanu catrA comitele Kinsky din 17 Oct.1698 si alte douil documente In, Hurm. Doc. V, p. 511-514, V. Obedeanu Grecitin Tara Romdneascd p. 230, sustine dupà Gion, cA Brancovanu ar fi avut unreprezentant al sAti, dar cA numele nu i se stie, Lucrul este Indoielnic cutoate cA BrAncovanu umblase mult sA dobAndeascA aceastA favoare, mai sus.Hurm., Doc.

" Relation Oettingens an den Kaiser, 11 Ianuarie 1700, Hurm, Frg, III,p. 477.

www.dacoromanica.ro


moralä §i materialä a poporului nostru nu invoia o impotrivireprin sine insu§i. Pacea de Carlowitz aduse rezultatul cel preafericit pentru noi, de a nu fi fost smul§i atunci de sub suzera-tatea turceascä, ci lasati acolo, nu e vorba ingropati intr'o mo-cirlä, dar de noroiul ckeia erà sà ne spele limpedele izvor alregenerärei noastre morale §i intelectuale, care ne cuprinse inveacul in care träim. Dacä. Moldova ar fi incäput sub putereaPoloniei, sfar§itul acestei nenorocite täri ar fi insemnat §i sfar-§itul a jumätätei din insu§ trupul nostru prin inghitirea luiRusia. lar Valahia intrand sub Austria, dupä drepturile

ar fi fost atribuitä acesteia la constatuirea vestitului dua-lism, §i soarta ei ar fi acuma acea nu de invidiat a Transilvaniei.Putinta de a constitui un singur corp din tärile surori ar fi fostinläturatà pentru totdeauna, §i istoria poporului românesc s'arfi inmormântat indi din acele timpuri de neagra intunecime.Tratárile ce au premers incheierei acestei päci ne aratä toatäadâncimea präpastiei peste care am trecut, §i precum se infioaräun om cand i§i aduce aminte de pericolul de moarte de care ascäpat, astfel ne infioräni noi astäzi cand videm cat de maltse apropiese peirea de hotarele noastre.

5. BRANCOVANU I RASCOALA Lill RACOTI

Lini§tirea lumei europene de sbuciumärile räsboiului uni-versal care o främantase atata timp, §i anume prin pAcile deRyswick intre Franta §i Germania (Octomvrie 1697), armisti-

cu Rusia (Decemvrie 1698) §i pacea de Carlowitz intre Tur-cia §i puterile sfintei aliarrte (Ianuarie 1699) ar fi trebuitde urmare o domnie mai putin bantuitä pentru Constantin Bran-covanu. Aceasta MA.' nu se intampld din princinele urmätaare

Mai intai prin incetarea räsboiului, intrigile du§manilorcontra lui Brancovanu capätä un nou avant, Turcii putându-leda acuma mai multä luare aminte de cum o fAceau in timpulce lupta ii ocupa din toate pärtile. Aceste intrigi erau purtateintai de domnul Moldovei Antioh Cantemir, fiul lui Constantin,care nu patch uità cä tatäl säu riscase a fi destituit din cauzalui Brancovanu, §i care in anii cei ai domniei lui se temea(le ginerile Brancovanului, Constantin Duca, care stätea la-Constantinopole: Vom videa mai apoi cum moartea sotiei luiDuca, Maria, Il arunc6 §i. pe acesta in lagärul protivnicilor dom-uului Munteniei, fostului säu socru. Mai periculoasà insä fusesealtä insträinare, anume acea a dragomanului celui mare, Alex-andra Mavrocordat, care doria sä '§i vadä räsplätitä conlu-crarea lui la incheierea päcei de Carlowitz, pe care am väzut'ocu ce fel de credintä o condusese, prin un tron al tärilor romanedat fiului säu Neculai. La inceput Mavrocordat umblase dupä

A. D. Xenopol. Istona Rorninilor. Vol. VIII

www.dacoromanica.ro


scaunul Moldovei. In acest scop el facuse sa se admita in tra-tatul incheiat cu Polonii la Carlowitz, mai multe conditii sti-pulate de Poloni in favoarea Moldovenilor, pentru a cá§tigasimpatiile lor, care purtare a lui Mavrocordat se explica prinacea ca el vroia sa-§i dobandeascä un titlu la recuno§tinta Po-lonilor, spre a nu-i aveà de protivnici la candidatura fiuluila tronul Moldovei 90 Neputand izbuti in acest plan din cauzacà Antioh Cantemir, cel de curand numit de Poarta, se bucurade o preà buná opinie la Turci, Mavrocordat incepil a unelticontra lui Brancovanu pentru a da fiului sau domnia Munteniei.Brancovanu siratind de aceasta, taie de indata pensiunea ceo serveà pe an ambitiosului Grec, ceeace nu face de cat salinver§uneze §i mai tare contra domnului muntean.

Pe cand Brancovanu se lipsia de ajutorul §i de influientaacestui om atot puternic la Poarta, el se induFnanea i cu unalt mare dregätor al imparatiei turce§ti. Anume muftiul FiezUllah Effendi vroind sa'§i marite fata, aveà nevoie de banipentru a sarbatori nunta. Catrá cine se putea el indrepta maibine de cat catra beiul Munteniei, a carui punga. §tia ea' sta laporunca Turcilor? Peste a§teptare insa Brancovanu nacajit,refuza de a-i da cele 50 de pungi de bani de care aveà trebuinta.Se vede ea Brancovanu se baza preà mult pe prietenia Ger-manilor, care nu-i puteà fi insa de folos la caz de pericol. A-ceasta se §i. vazu in curand ; caci scump trebui sä plateascáBrancovanu economisirea acelor 50 de pungi cerute de muf-tiul. Capul religiei ofensat face pe vizir sà cheme pe Branco-vanu la Constantinopole. Asupra acestei imprejurari iata cespunea lui Del Chiaro, Iacob Pilarino, protomedicul lui Bran-covanu, care fusese in aceea§i insu§ire §i. in slujba lui SarbanCantacuzino 91 In luna lui April vine dela Poarta un imbrihorcu un firman prin care Brancovanu este chemat la Adriano-pole. Chiar a doua zi, se vede ca de teama, Brancovanu esteapucat de ni§te friguri, care se schimba curand inteun orbaltce'l reline douii s'dptamâni dela calätorie. Dupa ce se insana-to§aza pleacä. spre Adrianopole, mergAnd foarte incet, a§à càajunge acolo abia dupa o luna, pe când obicinuit nu trebuiaumai mult de zece zile. Adevarata pricinä a unei atari intarzieri

"De Castagnères cätii iegele, 30 Aprilie 1699, Hurrn., Doc. Suplemenl,I, p. 348.

" Del Chiaro, p. 115 : La relazione de tal fatto non puo essere piuesatta ne piu sincera sendo ini stata partecipata dal virtuosissimo sigor JacoboPilarino (sogetto ben noto alla republica letterarm) gia protomedico In Vala-chm del principe Sarbano Cantacuzino e poscia del Brancovanu". CillAtoria luiBrancovanu la Constantinopole este adeventà lnsesi de insemMárile cu mana luiBrancovanu pe Foletul Novel din 1699 care aratà locurile din Rusia pe undea trecut, iar sub data de 9 Main cA am mers la Vizir de am imbracat caf-tanu" lar la 15 aceleasi lum arata cA am mers la oastea impAratului de amImbrAcat caftanul".

www.dacoromanica.ro


era cà principele bazandu-se pe mijlocirea prietinilor sai si maiales pe marile sumi de aur pe care le raspandea, spera sà obtinaun ordin de reintoarcere a casa. El ayeà irisa doi strasniciputernici dusmani, pe Muga care nici o staruinta nici o ruga-minte nu avea nici un efect. Unul din ei era Rami pasa pe a-tunci mare vizir, celalalt era batranul Mavrocordat, favoritulsfetnic al aceluiasi vizir. Scopul lor, chemând pe Brancovanula Poarta, era de a-1 despoia de averile sale (care se vede ca sesocoteau la sumi mult mai mari de cum erau in adevar) i apoia'l depune din domnie. Proteguitorii sai, i ei favoriti ai sul-tanului eran: Cklar-aga, Ali Silihtar-aga, care mai tarziu a-junse mare vizir, si Hasan pasa cumnatul sultanului". Bran-covanu lovind cu punga din apropiere nimici i dusmaniile luiMavrocordat si a marelui vizir. Sumele varsate de el trebue afi fost foarte mari ; caci el dadu numai saultanului i viziruluicate 200 de pungi, M'ea a vorbi de daruril e catra prietenii sai,care trebiva mntírif i I n prietesug precum trebuia Mabita dus-insania protivnicilor.

In afara de aceste daruri extraordinare el mai sporestetributul inca cu 230 de pungi pe an, ceeace impreuna cu cele270 date pana atunci, Il urca la 500 de pungi pe an 92. In schimbpentru aceste daruri colosale, Brancovanu este tratat cu celemai mari onoruri, i in loe de a fi dat de dusmanii sal jos depe tron, el este intarit in domnia lui din nou si de asta datape intreaga lui viatei(?). Aceasta intarire pe viata era o vorbacu totul goala, numai groasele bacsisuri impinsesera pe Turci a-iprelungi Domnia pe un timp asa de neobisnuit, si care de catva timp iscodisera mucarelul 93, adica reinnoirea domniei la treiani. Acest obiceiu fusese intradevar tot numai pentru a stoarcebani, dar intru cat Brancovanu plàtia asà de bine, nu avuseseranevoie a-1 schimba. Daca-I intariau acuma pe viata, aceasta ofaceau numai pentru a rasplati extraordinara lui credinta masu-rata la Turci dupa numarul pungilor varsate in mainile lor, cacialta m'Asura' era, la Turci, lucru necunoscut. Brancovanucalcase pe grumajii neprietenilor sài. Intors in tara' domnitorulnacajit prin sarcinile prea grele pe care se indatorise a le ras-punde, pare a-si schimba firea si a se face mai rau, mai cum-plit". El pune imprumuturi silite i dari pe bojen i mânastiri,cu atata mai mult pe poporul de jos, in cat saraca de tara n'ayeàputere sa le implineasca si se vaita i blastama" 94. 5i intr'adevar

Vezi cronica lui Radu Popescu Its Mag. ist., IV, p. 22 Cronica ano-nimä, zbulem., V, p. 169, confirmate arnbele aceste aratilri prin o scrisoare alui De Périol ciara regele, din 4 Iulie 1703.Hurin. Doc., Suplement, I. p. 357.

" Cantemir, Descriptio Moldamae, p. 52.Radu Popescu, Mag. 1st., IV, p. 22. 0 Insemnare Cu n'Ana lui Bran-

covanu pe Foletul Novel din 1699 la data de 8 Februarie spune ; Mercuri a venaDurnarascu Racovità yi cu Barbul Cornea deIa lidriu (Adrianopole) Cu vestea

www.dacoromanica.ro


daca cercetam condica vistieriei lui Brancovanu pe anul 1703,cand Brancovanu se supune la sporirea tributului, gasimIn acel an cifra darilor este mult mai mare de cat buna oarain anul 1695. Pe cand in acest de pe urma an suma totala adarilor se urea la 488,000 de lei, in 1703 ea se ridica la 630000adeca cu un adaos de 142,000 de lei 95, adaos adus in cea maimare parte prin sporirea haraciului cu 230 de pungi pe an adecacu 115.000 de lei. Tot atunci spre a se putea plati de urieseledatorii contractate spre a face darurile trebuitoare cand cuvizita lui la Adrianopole, el märeste i veniturile domniei prinintroducerea unei noue dari, vekäritul sau darea impusa pevitele cornute. lata cum gasim motivata introducerea acesteinouà dari in o scrisoare a lui Brancovanu din 1705; ajun-gaud Tara aceasta la mare greu de vreme ce s'a dus numelela Poarta cum ea in aceasta, tara, s'a strans atata om i atatadobitoc si din Tara Turceasca si din Tara Ungureasca si dinMoldova de este plina de oameni i dobitoace, i ea' acest numemare ce s'a facut ticäloasei tad ne au incarcat därile cat estepeste putinta saracilor. Ca avand mare pas i suparare le auscos sama a doua de vite si pe cate-va avea sà plateasca".Se pusese Cate 3 orti de vita. Brasovenilor inia le iarta unort, avand a plati numai doi adeca 22 de aspri sau bani 96.

Cu toate lacrimile varsate de popor la luarea lui Bran-covanu la Constantinopole, care lacrimi erau firesti chiar laun popor apasat, insa care se deprinsese de atatia ani cu el, sicu toate ca. Brancovanu, pare a fi posedat inteun inalt gradarta de a jumuli gaina fara a o face sa tipe" 97, pentru sfar-situl domniei sunt adevarate cuvintele cronicarului muntean,care spune cà cea mai fa de toate fu adaosul haraciului, carel'au fäcut la Turci pentru trebile casei lui, care din 270 de pungice platea tara cand s'au pus in domnie le-au facut 500 de pungiau ramas cu blastam, de blastama saracii i vor blastama inveci !" 98.

Sultanul Mustafa, care incuviintase lui Brancovanu dom-nia pe via-ta este insa rasturnat prin una din acele nasprasnice

cd mi s'a dat domnia cu patiserif in toatil viala noasträ", 0 la Febr. 17 imam-nd ; a tras impAratul hatul la baratul (a pus ischlitura pe hatiserif) carene-a fiícut sd ne fie domnia pe toatd viala noastrd". Odobescu p. 670-671.

" Condica vistieriei dintre ami 7202 7212, Bucuresti 1875 p. 684730. La p. 726 giisim cloud ddri impuse boierilor §i mândstirilor de 43.000 de lei

At. Comnen Ipsilanti p. 451 spline cA darea veche erd de 280 de pungila care se addugard 120, in total 400.

Socotelile Brasovului de N. Iorga. An. Acad. Rom. II, tom XXII 1899p. 253 (145) Repetate plangeri si alte scrisori 13 Ian. 1707, zbidem., p. 254(116); 22 Sept. 1708 ibzdem, p. 258 (150) vezi Studii i Doc. IX.p. 32.

" Del Chiaro, p. 163." Radu Popescu in Mag. ist., IV, p. 29.

www.dacoromanica.ro


revolutii ale statelor despotice, §i in locul lui se suie Ahmedal III-lea, in 22 August 1703. Sultanul non, dorind s'A'O facAun nume bun intro supu§ii, recunoa§te intArirea lui Branco-vanu, lucru vrednic de amintit fail cerere de noue da-ruri

In acest rAstimp se Meuse o strAmutare de prietenie intreBrancovanu §i. domnii ce se succedau pe tronul Moldovei. DupAAntioh Cantemir du§manul domnului muntean, 1696 1701,venise in acest de pe urmA an Constantin Duca de a doua oarAIn domnia Moldovei, 1701 1703. Si la aceastA domnie Bran-covanu ajutase pe fostul s'Au ginere ; dar legAtura inrudirei nemai unindu-i acuma, domnul Munteniei cere dela Duca Ina-poierea banilor cheltuiti pentru dansul. Din aceastA pricinAurmeazA desbinarea intre ei, iar Brancovanu se apropie de fos-tul säu du§man, Antioh Cantemir, care'l sApa pe Duca la Poartil.Tocmai pe atunci Brancovanu este chemat la Adrianopole,

Turcii incAntati de mAreata lui dArnicie, ascultä de cererealui de a mazili pe Duca §i propun lui Brancovanu, sA" iee eldomnia ambelor OH romAne. El insA cerAnd sfat prin scrisoaredela unchiul s'Au Constantin Cantacuzino, refuzA aceastà o-noare, §i. propune pe Mihail Racovità, care §i. este numit pedatA de Poartà (1703 1705). La 1705 insA Antioh Cantemirizbute§te iarA§i a dobAndi domnia Moldobei. Brancovanu pentrua inlätura cel putin pe acest du§man din concertul celorlaltiaduce la implinire impAcarea pe care MCA mai dinainte el o do-rise. JurA Antioh Cantemir §i. cu trimisul lui Brancovanu, *tefanCantacuzino, inaintea patriarhului cA nu se vor mai part am-bii principi unul pe altul, cA Brancovanu sA nu mai ajute la dom-nie lui Mihail RacovitA §i s'A dee lui Dimitrie Cantemir, fratelelui Antioh, cAte 10 pungi de bani pe an pensie, pentru ca acestasä nu stAruiascA la scaunul Munteniei. AceastA pace spune Ne-culcea, in stilul säu plastic, a fost tinutA de ambii domni cumtin cAnii Vinerile" 100.

Brancovanu i§i asigurase domnia la Poartà, nu pe viatäcum suna pompoasa lui intAriturA, dar cel putin pe cAti-vaani prin zdraväna loviturà de pungi de bani, aplicatà cu o mAnAde meter tocmai in momentul când du§manii säi i§i frecau ma-nele §i strigau : izbAnd5. Pozitia lui la PoartA pArea asiguratA,cAnd se ridicà din nou in contra lui diplomatia francezli a cA-reia furie psärea &A se stinsese atAt prin disgratia lui Tököly, cAtsi prin schimbarea lui de Castagnères din postul de amba-sador francez la Constantinipole,

Franta nu incetase a sä'pa pe Germani pe lAngA PoartA,chiar dupA incheierea pAcei ei cu impAratul, din caned cA doria

99 Cronica anonirrul in Mug. tst., V, p. 170.100 Letopisetele II, p. 312.

www.dacoromanica.ro

54 ISTORIA. ROMANILOR

sg le strice pe cat se puteä mai mult, in vederea nouelor com-plicgri, cgrora trebuia sg dee nastere succesiunea Spaniei. A-teste si izbucnesc in anul 1701 si tin ne intrerupt in tot timpuldomniei lui Brancovanu, pang la 1713 si 1714, cand sunt ter-minate prin pgcile dela Utrecht si Rastatt. Franta aveä deciinteres a starni iaräsi cat se poate mai multi dusmani Germa-nilor in Orient, si ambasadorii ei din Constantinopole isi a--dean toate silintele spre a porni din non pe Turci contra impg-ratului. Acestia insg, spgrieti prin cumplitele pierden i incercateIn rgsboiul ce abia se sfarsise, nu Indrgzneau de loc a infrangetratatul incheiet, pretextând cà sfintenia lui si legea lui Maho-met i-ar impedeca a-si cälca cuvântul. Cg lucrurile nu erautocmai astfel si cg numai frica, iar nu profetul ii retinea, se vedede pe pläcerea nespusg cu care ei ascultau vestile venite delaRin despre victoriile Francezilor si insgmnatele preggtiri de rgs-boiu pe care le puneau la cale sub inspiratia acestor vesti 1°1-.Partida protestantg din Ardeal care se temea de stgpanireacatolicilor, se rescoala curand dupg incheierea pgcei dela Car-lowitz, contra impgratului, nevroind sà recunoascg trecereaacestei Väri sub monarhia Habsburgilor. Ea pune in frunteaei, in locul lui Tököly, a cgruia soartg am ygzut unde'l dusese,pe un alt nobl ungur, Francisc Racoli, fiul fostului principeal Ardealului Gheorghe al II-le Racoti. Trecand din Polonia,uncle fusese retinut in prinsoare, in Transilvania, el ridica aiceIn anul 1703 Iunie in 7, steagul fäscoalei contra noilor stäpa-nitori ai -Wei, Germanii. Francezii, vgzand c.a.' nu pot impingepe Turci la dusmgnie rätisg contra imperiului, se folosesc dergscoala lui Racati, pentru ca prin ea cel putin se aducg greu-tati dusmanilor lor. Ei sprijin rdscoala prin un ajutor bänescde 200.000 de lei pe an si cautg sg castige simpatiile personaleale capului ei, prin darul insgmnat al proprietalei Iazatzlov,cumpgratä de Ludovic al XIV-lea dela vgduva lui Sobieskypentru prelul de 700.000 de livre, peste care mai adaog un pre-tios tacam de argint, precum si 100.000 de livre in numgrgtoare.Pentru a'§i putea organiza si aproviziona armata, Racoti aveamare nevoie de concursul domnilor români. Brancovanu insäcare avea cu atat mai mare interes a nu se strica Cu puternicul&au vecin impgratul Germaniei, acuma cand el rgpusese peTurci, refuza lui Racoti ori ce concurs, si atrage astfel asupracapului sau iaräsi fulgerile ambasadorului francez.

Pe atunci domnul de Castagnères fusese inlocuit la Poartäprin marchizul dc Fériol, om peste mgsurg pornit si dusmanpersonal al lui Brancovanu, ambele imprejurgri care incg ings-priau relatiile Frantei cu domnul roman. Sangele prea ferbinte

101 De Fériol ambasadorul FraMiei la Constantinopole cätra rege, 27 Ia-nuarie 1704, Hurm., Doc., Supl, I, p. 358.

www.dacoromanica.ro

C. BRANCOVANt IN INILINTENIA 55

al ambasadorului ii Meuse chiar la Poarta o pozitie cam greanepotrivita cu rolul sail de staruitor pe langa Turci in contra

Germanilor. Chiar la prima lui audienta (5 Ianuarie 1700) sepetrucura niste scene asa de curioase, 'Meat toata lumea diplo-matica a timpului fu scandalizata in gradu I cel ma i extrem103.

Este de observat cà marchizul de Fériol muri nebundeci putem sá ne inchipuim cu can' inversunare combatu acestom, de pe atunci cam sarit din minti, pe principele lkluntenieipe care Il ura si personal din urmatoarea imprejurare. Fériolinainte de a fi numit ambasador la Constantinopole, slujiseca militar in armata ungureasca a lui Ti5k6ly. Relatiile cele releale lui Brancovanu cu Tbkitily fiind cunoscute, i Fériol traindIn o incunjurime care ura atat de mult pe principele Munteniei,intalegem cum si el se aplecase catra acelas simtimânt, mai alesIn timpul frecarilor mai ascutite dintre Brancovanu iTökölycand acesta raspins din Transilvania se retrasese din nou inMuntenia si dat fiind i grauntele de minte sarit din loe aambasadorului francez.

Curand dupà rascoala lui Racuti i vedem aparand laluminà uneltirile lui Fériol contra principelui Munteniei, carenu se dadea de loc in apele politicei franceze. Asa Il videm maiîntäi acuzand pe domn ca ar fi trimis 24 de call cu pulbere detun generalului austriac Rabutin, in Transilvania 103 Intr'unalt rand ambasadorul scrie marelui vizir ca. intreaga Transil-vanie fiind revoltata i principele Racoti aflându-se in ea cu oparte din puterile Ungariei, imperialii nu ar puteà sa se mantillaIn ea, dacä. principele Valahiei nu le ar procura hrana. Aceastama face sa rog cu staruinta pe Excelenta voastra ca sa trimi-teti de indata ordine foarte severe principelui Valachiei pentrua-1 opri de a duce provizii in Ardeal sub nici un pretext, si dea nu suferi ca Nemtii sa vind a lua de aceste din -tara lui" 104.Reprezentantul Frantei aveà i omul sau gata de a inlocui peBrancovanu, anume pe Constantin Duca, pe care-1 vom vedeàea din timpul domniei sale de a doua in Moldova se pune rancu domnul Munteniei. Duca se refugiaza pe la inceputul anului1706 in casa ambasadorului francez i acuma Fériol il recomandacalduros regelui sau, spunandu-i ca el ar fi de cea întâi nobleta.numerand intre strabunii säi imparati greci103. Priucipele Va-lahiei, acest prieten al Nemtilor, Il persecuta. Rog umilit peMaiestatea voastra sa"mi trimita o scrisoare pentru marele vizir

300 Zinkeasen V, p. 342-345.109 De Fériol càtrá regele, 15 Sept. 1704, Hurm., Doc. Supl , I. p. 358.104 De Fériol cal% marele vizir, 17 Decemvrie 105 ibidem, p. 3G2.10 Am vazut mai sus originea lui Duca, ,,Grec de la Rumelia care 15i

incepuse cariera prin a slup In o pravalie din Tau". Numele sau fusese insapurtat 51 de un imparat bizantin.

www.dacoromanica.ro

56 ISTORIA R OMAN 1LOR

prin care sä spunä c Maiestatea voasträ cunoaste de mult le-gäturile actualului principe valah cu imperialii, i cà intereseleturcesti vor suferi totdeauna cât timp acest principe va sta petronul säu, i cä prin urmare Maiestatea voasträ ar don i cereca dânsul sä fie destituit" 106.

Räsboiul de succesiune spaniol incepand a merge räu pentruFrancezi, acestia s Läruesc cu atAta mai mult ca Poarta sä de-clare räsboiu Austriei. De Fériol insärcinat sä cerce necontenitpe Turci asupra acesLui punt, intreabA jute() zi pe vizirul pecine ar preferà : pe Unguri sau pe Nemti. Vizirul räspunse Ca'Turcii priveau pe Nemti ea pe dusmanii lor firesti, i cà dorin-tele lor erau pentru principele Raco-ti, dar erau obligati sä pä-zascA un fel de neutralitate. Spuseiu atunci vizirului cà s'ar aflaprintre supusii padisahului, care mai indräzneti de cat vizirul,n' ar pästra aceastä neutralitate. Vizirul mä intreabä cine ar puteàfi acela ? Arätäiu atunci pe principele Valahiei, care desi supussi tributar al sublimei Porti, dädea Nemtilor care erau in Tran-silvania, hranä, arme si cai in contra chiar a ordinilor Por-tei" 107 Fériol revenia necontenit asupra acestei chestiuni. In-tr'un alt ränd intreba el pe vizir Ca' dacä Turcii eran asà de scru-pulosi asupra neutralitätei, cum se face de se invoia principeluialahiei ca sà vinä in ajutorul Nemtilor cu hranä, cai i cu toatecele de care aveau trebuintä ? Vizirul imi zise cä acest principeMeuse acest lucru in ràsboiul precedent, 'Msä dupà consimti-mântul Portei, de oare-ce altfel nu s'ar fi putut sustinea. Räs-punsäiu c4' el dupä at se vede pàstrase obiceiul i in timp depace, cä inteadevär el ar face pe negutitorul, ne and nimicfilrà bani ; dar cà de i erà supus i atarnat de Poartà, fäceàlucruri pe care marele vizir n'ar fi indräznit sä le Intreprindà" 108

Toate aceste denunfári nu erau insä numai ponegriri, ciadevärate in cea mai mare parte. Brancovanu fäcea inainte

germanä, sprijinind pe Nemti in contra resculatilor Un-guri. S'au reaflat mai multe din scrisorile lui Brancovanu cäträambasadorul extraordinar, Quarrient, din care unele sub pro-pria subsemnäturà a principelui, in care 'I complimenteazA cucea mare curtenie, Ii spune cà pläcutele cuvinte din scrisorileambasadorului Il confirmä Incä mai mult in ferma opinie pecare In tot deauna au avut'o despre iubirea lui sincerà i ne-strämutatä csäträ ansul, cà i elli räspunde cu aceleasi sim-

minte pe care ar don i i le dovedeascä cAt mai curand prinfapte, i Ii multämeste pentru frumosul dar de 6 cai ce l'a primit

100 De Fériol cAträ regele 27 Februarie 1703. Hurm. Doc. Supl. p. I. 364.101 De Fériol catra regele 15 April 1706, ibulem, I, p. 365.108 De Ferrol cAtrà regele, 17 Sept. 1706, Hurrn. Doc., VI, p. 51. In acest

an perduse Francezii cele douA inari bátilIli dela 1?amil0p,s dela Turin, dup6ce in anul 1704, perduse pe cea dela Hoch.stddl.

www.dacoromanica.ro


de curänd" "9. Printr'o alfa' scrisoare Brancovanu asigurä peQuarrient cä. pentru a satisface cälduroasa lui dorintä in tre-bile acele care se tin de slujba Maiestätei sale impäratului, pen-tru care este insufletit de o rAvnä deosebità, nu va lipsi in viitora'l informa despre succesele rebelilor din Ungaria, rugändu'lsä pästreze cu bAgare de samä secretul acestor stiri no. In sfärsitinteo a patra scrisoare cäträ acelas personaj, Brancovanu sescuzazä cä n'au putut inc6 räspunde suma de bani ce datoriacurtei imperiale, la care se indatorise, i ea' despre proviant arfi greu a'l transporta acuma M'A a a trage luarea aminte a dus-manilor, care n'ar lipsi, cum s'a intämplat in mai multe rän-duri, a'l denunta la Poarta m. Mare parte din corespondentaacestui timp se invärteste in jurul acestor douä chestii ; platacelor 50.000 de scuzi rägäduiti de Brancovanu impäratuluiproviantul al cärui pret erà scadà din tribut 112

Cu toate cá ambasadorul lui Ludovic al XIV-lea el-A foartebine informat, el nu puteà dovedi nimic, i Turcii nu preh do-riau A. fie convinsi despre hainirea supusului lor : maifiindeä nu ar fi indräznit pedepsaseä spre a nu displäceaNemtilor, de la care Turcii primise o ash de neuitatä loviturà ;apoi greselele insusi ale lui Brancovanu eran un vecinic izvorde cAstig pentru dregAtorii Portei, de oare ce domnul acope-ria pe fie-care din ele cu o suma de pungi de bani corespunzä-toare cu greutatea ei. De aceea Turcii pentru a-si face une orifatä cäträ Francezi, trimiteau lui Brancovanu ate. o mustrare,buná oarä atunci când el ()preste ostirea lui Racoti bätutä, dea gäsi scäpare pe pämä.ntul Munteniein3. Mai fácuse apoi Bran-covanu inc6 o slujIA insemnatà Portei. Anume Turcii se obli-gase prin un articol secret al päcei de Carlowitz a pläti impä-ratului suma de 200.000 de scuzi ca cheltueli de räsboiu, careconditie, din cale afará rusinoasä pentru Turcii cei deprinsi alua tot deauna, nici odatä insA a da bani, trebuia sä fie inde-plinitä in acelas secret de domnii Munteniei i Moldovei 114. sevede cA Brancovanu, spre mai usoarà räfuire a acestei dara-veri, o luase asupra lui, i mântuind pe Turci de atare datoriele fäcuse o slujM mare si care merita räsplatä. Toate acesteimprejuräri Ii fäcea sä mai inchidä ochii asupra faptelor dom-

109 Vezi cele doue scrisori subsemnate de Brancovanu, lindem, VI, p. 3657. Subsemnatura domnului este reprodusa In facsnnile.

Brancovanu c'atrà Quarrient, 1707, ibidem, p. 58.111 Brancovanu catrd Quarrient, 19 Iulie 1707, ibulem, p. 60 51 instrucliile

camerei aulice se ingrijesc Dan den wallachische Furst dabey nicht periclitireoder zu leiden habe", Sept. 1707 Giurescu 5i Dobrescu. 1. c. p. 156.

110 0 multime de acte în Giurescu 5i. Dobrescu, /. c. p. 154 51 urm.119 Baportul lui Miman rezidentul imperial din 6 Mart 1704, ibulem, p. 22n4 Fenol cAtra regele 27 Septemyrie 1700 Hurm. Doc. Suplemenl, I. p,.

353.

www.dacoromanica.ro


nului muntean, cand ele devineau prea strávázii. Erau afaceride negot precum le calificá insu§ ambasadorul Frantiei. Ceeacevenia apoi in folosul lui Brancovanu erà §i imprejurarea cáTurcii Väzând izbanzile repetate ale impáratului §i pierderilelui Racoti, se ráciserá despre el, mai ales dupá pierderea a ce táti-lor Gurghiului, Deva §i Huniedoara, prin cuprinderea cárora Ger-manii izgoniserá pe rásculati in ultimile lor aaposturi". Aceastáscildere a fäscoalei indepártase §i pe Francezi de Racoti 115. Rás-coala Ungurului se stânse ca rAurile ce se pierd in násip. Alteinterese vajnice se arálau la orizont, care trebuiau sui inraureascàpurtarea lui Brancovanu. Cu Germanii se inchease aproape §irul§ováirilor Domnitorului Muntean, cáci ei doar ajunseserá prie-tenii Turcilor. Altá putere se indu§mánise acuma cu ei §i joculIn doi peri al lui Brancovanu trebuia sui se reinnoiascá din sprerásárit precum mai innainte se perindase din spre apus. AnumeRusia intrAnd in rivalitate cu Poarta, trebuia ca Brancovanus5-§i caute sui i asigure tronul in noua primej die impins5 asu-pra capului sáu prin atingerea du§rnsdneascá a celor doi urie§ice se eApeziau unul asupra altuia amenintând sui zdrobeascäpe Domnul Muntean ce de abia scápase teafár din conflictulTurco-German.

Trebuia sui interviná o purtare mult mai periculoasá §imai hotärAtoare a lui Brancovanu, care s`á aducá pierderea lui,§i nu numai ni§te simple plecári cátrá interesele Germaniei,.putere ce mai la urmá erà chiar acuma prietinsä Turcilor. A-ceastá purtare se raporta la politica lui Brancovanu cátrá. Ru§i.

6. BRANCOVANU

Ineeputul relatiilor lui Braneovanu eu RuOi. Dup6moartea impAratului Leopold intâmplat5. in 5 Mai 1705 §i subdomnia lui Iosif I, relatiile lui Brancovanu cu Germanii se msántindestul de stranse din princina rAscoalei lui Racoti §i a ajutoa-relor pe care Nemtii le obtineau dela Domnul Muntean, de§imai mult pe sub mana' Dupà ce Racoti . . . se pierduse §i T6-köly, raporturile lui Brancovanu cu Nemtii, de§i mai putinsistematice, tot urmeazà mai departe a eämânea simpatice, cumse vede aceasta din hotsärArea camerei aulice dará asupra ce-rerei de aapostire a lui Brancovanu la caz de primejdie or-do nând camera aulic6 generalilorco mandanti din Transilvania c'dsui primeaseä §i sui sprijine pe domnul muntean la caz de nevoie 116.

Din spre Germani se lini§tesc lucrurile aproape cu de-s6vAr§ire, cand o nouà bulboan6 incepe a sufa din spre

in Comp. N. Iorga, Francisc Racoti IL in An. Ac. Rom. II, tom.XXXIII 1910 care expune cu amanuntimi cee rezumate In text.

116 1711 Giurescu i Dobrescu. 1. c. p. 381.

www.dacoromanica.ro

Imperiul rusesc intrat sub conducerea geniala a lui Petrucel Mare, incepe a indruma politica aceea care'l conduse cu in-cetul la marimea i insemnatatea de care se bucura astazi 117. Unadin tintele acestei politici era i deschiderea Rusiei in spre SudCara Marea Neagra, pentru care si tarul Petru intrase in ligasfânta, i cucerise, in lupta contra Turcilor, Azovul dela acestiaIn 1696. Intarirea acestei cetati prin niste lucräri intinse s'it con-struirea unei flote pe marea de Azov desvaleau in destul planullui Petru, care era de a se face stäpan pe panza de apä in-tinsä la sudul imparatiei sale. Turcii care impreuna cu celelalteputeri intaleseserä scopul imparatului rusesc, se silise in zadarprin pacea dela Constantinopole, din 1702, sa smulga Azovuldin stapânirea Rusilor. Acestia incuviintaza multe alte con-cesiuni, insä pastreaza cetatea, devenind astfel o nouà amenin-tare a Turcilor dinspre Nord-Est, precum Nemtii erau pentruei una de catra. Nord-Vest.

Turcii insa chiar dela inceputul aratärei Rusilor pe scenapolitica prinsera o mare teama despre acest popor, din pricinacomunitatei sale de religie cu supusii crestini din imparatia lor.

Dupa incheierea pacei lor cu Turcii care le asigura sta-panirea Azovului, Rusii se intorc catra Nord, unde tarul Petruvroia sa descatuseze imperiul sail din spre Marea Baltica, pre-cum Il deslantuise cat% sud prin deschiderea lui in spre mareaNeagrä, si se apuca la lupta cu valorosul dar prea indraznetulrege de Svedia Carol al XII-le, care îi frange cu totul carieralui in campia dela Pultava, in 1709, seal:land de aice la TighineaIn Moldova.

Scopurile tarului Petru de a ataca pe Turci i a-i alungachiar din Europa nu era un secret pentru nimene, si ele fullnumai intarziete prin lupta lui cu regele Svediei. De indata ceacesta fu batut, piedica ce se opusese realizarei planului taruluidisparu, i armatele sale triumfatoare trebuiau acuma sà ina-inteze asupra Constantinopolei.

Brancovanu, care era cel mai interesat in aceasta ches-stiune, urmarise cu mare luare aminte toate peripetiile princare trecusera relatiile puternicului tar cu Turcii i apoi cu Sve-dezii. Stiind el ca" tarul se impacase cu cei dintai numai catde nevoia celor de al doile, se astepta acuma dupa batalia delaPultava, ca imparatul Moscului se redeschida focurile sale a-supra imparatiei otomane. Trebuia, calculând sortii probabiliai luptei, sa caute a-si imbuna si pe tarul Moscovei, precum M-euse in rasboiul dintre Turci i Nemti, cu acesti din urma. A-

Expunerea mai amaruntà a politicei rusesti si a fasboiului lui Petrucel Mare cu Turmi precum si a influentei sale asupra prilor romane va fi fa-cutA mai jos, la istoria lui Dimitrie Cantemir. Aice numai atata pe cat e de ne-vole spre a Intalege soarta lui lirancovanu.

C. BliANCOVANU IN MUNTENIA 69

www.dacoromanica.ro

ceea§i purtare politicA, care aplicata cu ghiMcie, Il dusese nea-tins prin greaua cumpàn'a a räsboiului ligei sfinte, credea el c6-1va mantui i in va1m4agul ce ameninta' sa" izbucneasca intreimpa'rsätia Moscului §i ace a mahometanà.

latà motivul adevArat care impinse pe Brancovanu a seapropia de Ru§i §i pe care cronicarul Radu Popescu 11 intrevedecam confus in cuvintele urm'atoare : Va'zand BrancovanuTurcii nu stau la vorbele lor §i pre Nemti cà s'au impkat cuTurcii, de nu era nici un razim §i nici un ajutor despre dan§ii,au inceput a se ajunge cu Muscalii" n8

Indatà dupà acea memorabilà Vane, a§a. raporteazATalaba, ambasadorul lui Racoti ca'teä Ru§i, celui francez dinConstantinopole, principele Valahiei trimise deputati taru-lui in numele tuturor provinciilor cre§tine care sunt sub stà-panirea turceasdi eu ni§te scrisori care contineau trei articoleprincipale

Feliciteaza' pe tar pentru izbanzile pe care Dumnezeudreptatea cauzei sale i le d'aduserà, dorindu-i urmarea lor

innainte.Roatfá pe tar de a nu infäri sau prelungi pacea cu Turcii,

dar a o incheia cu ori ce pret cu Svedezi, spre a dobandi pu-tinta de a mântui pe cre§tini de Turci, dupà cum le ragaduise demult timp, asigurandu-1 eh' aceste provincii erau acuma dis-puse a lua armele contra pàgânilor.

Mai roaga" pe impa'ratul Ru§ilor ca sa* ajute Ungurilor,spre a puteà prin acest mijloc sa" intretinsä bune relatiuni cu Ma-jestatea sa regele Frantiei, care este singurul principe ce poatefavoriza pe Turci, sau prin puterile sale, sau prin mini§triidela Constantinopole §i este in acela* timp suveranul cel maiin stare de a incredinta pe regele Svedei de a face pacea cutarul 119.

Tarul ra'spunde lui Brancovanu.Ad 1. : Cä ar multämi principelui Valahiei pentru bunele

lui intentiuni §i'l roagà sa staruiasa." in ele. Pentru a-i arsäta re-cuno§tinta lui, trimite prezenturi atat principelui Valahiei cat§i puternicei familii a Cantacuzine§tilor, intre altele §i un por-tret al s'au impodobit cu pietre scumpe pentru principele. Ta-laba ad'aogea tot odat6 ea' pe cat timp Poarta ar rasa pe prin-cipele Valahiei de acum in scaun, sau ar pune pe unul din fa-milia Cantacuzine§tilor, ea ar trebui s'a" se a§tepte la o revo-lutie in aceste tari, mai ales in timp de fäsboiu.

i"Mag. 1st , IV, p. 22.II, Des Alleurs cäträ regele despre misiunea In Rusia a lui Talaba, 24

Ian, 1711. Hurm. Doc., Supl., I. p. 392. Puntul al 3-le este pus din eroare Introcererile lui Brancovanu, care daca ar fi stdruit pentru tinguri, nu tntalegem cemotiv ar fi avut Talaba de al du§mani §i al denunta la Turci. Acest punt a bastcerut de 1nsu§ Talaba Ruplor cum o dovedqte raspunsul tarului la ei.

GO ISTORIA ROMANILOR

www.dacoromanica.ro

BRANCOVANU IN MUNTENIA 61

Ad 2.: Tarul aratä principelui Valahiei cä pi elungireapäcei cu Turcii nu trebue s'A-1 punä in ingrijire, cä acestaun mijloc de a ascunde scopurile sale Turcilor, spre a-i impedecade a da ajutor regelui Svediei care se reträsese in statele lor ;dar c6 dupà ce va sili pe acel rege sà primeascA pacea, va gäsiel destule pretexte pentru a rupe cu Turcii, chiar de n'ar fialtele deat acela de a mäntui de jugul lor provinciile care suntde religia lui ; cà acesta ar fi un motiv indestulätor, §i cà trebues'ä spereze cá Dumneze va ajuta ni§te scopuri a§a de drepte §ia§à de infälepte.

CAt despre cel de al treile pUnt, care priveà la misiunealui de Talaba el nu se raporta la Brancovanu.

Am väzut mai sus in repetite ränduri c'à ceeace se puteàlua drept intrigi i ponegriri ale du§manilor in rela tiile lui Bran-covanu cu Nemtii, erau curatul adevär. Tot a§à §i aice, deiaceastä denuntare e§ia din o gurà suspectä, trimisul lui Racoti§i du§manul domnului muntean, care aveà interes a compro-mite pe Brancovanu, totu§i noi credem cà aceste spuse sunt a-devärate, fiind ele Intä'rite prin alte izvoare mai vrednice decredintä. A§à o relatie din Bender din 10 Noemvrie 1709, dupàce ara-CA cum Racovitä a fost mazilit din pricina plecärei salecäträ Ru§i, adauge despre Brancovanu c6 s'ar spune §i despreel eä ar aveà intelegere cu Muscalii i csá sultanul chemänd-Ila Constantinopole, domnul ar fi refuzat a se duce §i s'ar fi in-chis in cetatea sa Tärgov4tea unde ar fi apärat de o armatäde 22.000 de oameni" 120. Cronicarul Neculcea apoi adaogA cänu numai Mihai Vodä se ajunsese cu Muscalii, ci §i Brancovanu

toatà Sarbimea mai inainte luase intAlegere cu Moscul §iträgeau nädejdea lui din cias in cias cu bucurie" 121.

Vom una la istoria Moldovei cum domnul acestor täri,Mihai Racovità, intrase in legäturi cu Petru I in acela anIn care Talaba pune pe acele ale domnului Munteniei. Päzin-du-se mai putin bine decAt experimentatul Brancovanu, el estedescoperit, aruncat in fiere i dus la Constantinopole, dupà de-nuntärile du§manului de moarte al tarului Rusiei, regele Carolal XII-le. De Fériol care raporteazA aceastä imprejurare re-gelui säu, face reflexia cä ar fi de dorit cà maiestatea sa sve-deiä sä facA tot a§à i principelui Valahiei" 122 De o cam datàBrancovanu §tiuse sä imbuneze pe ilustrul refugit. El primise§i in Muntenia parte din soldatii svedezi ce scApase impreunäcu regele lor in Moldova, Ii gäzduise §i le dkluse hrana care a-dese ori le lipsia la Bender 123 Curänd insä regele Svediei -

1" Hurm., Doc. Supl., I, p. 370.in Letopisete, II, p. 321.

. 122 De Fériol c. regele, 22 Noemvrie 1709. Hurm, Doc. Supl., I, p. 372.123 Cantemir. Intimplärile Cantacuzinilor §i Brancovenilor § 22 si urm. Se

spune a atunci ar fi ràdicat militarii svedeji turnul Coltei cel dArlmat de eurAnd.

www.dacoromanica.ro


trunse jocul ghibaciului domn i convingandu-se cä .1 el uneltiacu tarul, Il denuntä Turcilor spunându-le ca : Muntenii suntbuni prieteni cu Muscalii §i ce vad §i ce aud despre Turci toatele scriu la Muscali" 124 Hanul Tatarilor de asemene spune Tur-cilor ca Brancovanu Voda domnul muntenesc este domn bogat§i puternic, are oaste multa §i este de mult prea bun prietin Mus-calilor. Nu trebue§te la aceastä vreme lasat sä fie domn, ca poatesa se haineasca §i sa facd sminteala o§tilor imparate§ti, ci tre-bue§te prins, ca el de buna voie nu va veni la Poarta. Nimeinsa nu e harnic prindä fara cat feciorul lui Constantin Vodacel mai mic (adeca Dimitrie), care este mai sprinten decat fra-tele sau Antioh Voda, ci sa-1 pue imparatul domn la Moldovaca el va chivernisi lucrul din Moldova §i va prinde pe Brancovanu.Cà Neculai Voda (Mavrocordat care pe atunci domnia in Mol-dova) este Grec §i nu va puteà face aceastä slujba" 125.

Dar nu numai a-U.-tea sunt dovezile intalegerei lui Bran-covanu cu Rn§ii. El primise dela tarul 300 de pungi de banispre a-i face zaharea in Ora 126, pe care bani vom vedeàrestitue mai tarziu, cand vede ca increderea lui in a tot pu,-ternicia o§tirilor moschice§ti daduse de gre§. Totu§ nu putemprimi cele ce spune Neculai Mustea cà domnul Munteniei dea pururea trimitea oameni la imparatul Moscului indemnandulsà se radice asupra Turcilor, ca-i va da zaharea" 127. Branco-vanu era prea iiftelept §i prea purtat in asemene treburi, case compromita a§à fati§ cat% stapanii lui, Turcii.

Vizirul, care dupa atâtea denuntäri aveà ochiul pe Bran-covanu, vroia sal cerce §i sal despoae tot °data, cerandu-i 500de pungi, de care imparatia ar avea nevoie in lupta ce se pre-gAtia. Brancovanu, mai siret deeât vizirul, se oblig6 fa'rà im-potrivire a rAspunde aceastä suma, insa nu indatä, de oare-ceOra ar fi fost sacatuirä, ci Oda in cinci luni, sperand ca panaatunci Ru§ii venind, el se va mântui odata cu supunerea catraTurci i de indatorirea ce o luase asupra lui 128

Pentru a in§ala pe Turci, Brancovanu se prefacea pe dealta parte a tinea cu dan§ii §i cauta anume sa compromita pedomnul Moldovei Dimitrie Cantemir, despre care §tiea cu cescopuri du§mä'ne§ti venise in domnia Moldovei, cu toatä cà iBrancovanu urma o politicä identica cu a lui Cantemir. Eltrimite in solie pe unul Corbea care sa-i arate prietenie §i sa-i

12' Neculcea In Lelopisele II, p. 329.125 Ibidem p. 330-331.ii Ibidem p. 350. Tot pe atunci tarul spre aräta buna-vointá catrá

biserica Munteniei, dárueste mai rnultor lácasuri sfinte frumoase exemplare de-cárli de religie románesti de o márime colosalá, din care s'au pástrat acearuin de el milinistirei Horezul, exemplar ce se allá la muzeul din Bucuresti,

127 Letopisetele. III, p. 38.Neculcea In Lelopisele, II, p. 331.

www.dacoromanica.ro

C, BEANCOVANU IN MITNTENIA 63

spunä, insä numai din gurä §i nu pe scris, c'á Bra ncovanueliciteaz6 pentru intrarea lui sub protectia lui Petru, arätându-i

§i legäturile in care el insu§ s'a afla Cu Ru§ii, spre a dobAndiincrederea lui Cantemir. Domnul Moldovei care nu mai aveanici un motiv de a mi. pe Brancovanu, de cAnd se däduse inpartea Ru§ilor, §i deci nu mai puteà aveà de scop prindereadomnului muntean, Ii aratà csä el au trecut la Ru§i, §i sfAtue§tepe Brancovanu sä se fereascä de Turci care ar vra s'ä'l prindä(fusese el doar insu§ insärcinat a o face). Brancovanu vroindinsä sä'§i acopere jocul fatä cu Ru§ii denuntä cele spuse de Can-temir craiului Svedei, prietenul Turcilor, adäugänd cä domnulMoldovei ar umbla sä dee pe Svedezi pe mânile Ru§ilor. Craiultrimite scrisoarea la Adrianopole. Tot pe atunci Petru ce! Marevenind in Ia§i, Brancovanu Ii scrie cä el §i Cantacuzine§tii setin de cuvântul lor ; dar cä nu pot trimite chiar atunci zaharea,vizirul §i hanul fiind aproape. La asemene mijloace nedemne deoameni alerga Brancovanu spre a-§i intäri crätinatul &du tron.Brancovanu adunase o§tirea §i stätea cu dânsa gata in lagärla Urlati pe Cricov in judetul Prahova, nu departe dePloe§ti, ca sà se poatä in grabä intruni cu Ru§ii in caz de in-trare a lor in Muntenia, §i destul de departe de Dunärea §i apro-piat de munti spre a nu a dea in o cursä ce iar fi intins'o Turciide peste fluviu. El fusese invitat de cäträ ace§tia a porni incontra Ru§ilor, insä scäpase de atare nevoie care l'ar fi silit a'§ida cärtile pe fatä, prin un dar de 300 de pungi de bani 129. Totpe atunci el scriea hanului egg a§teaptä sä vind spre a-i trimitezaharea muncindu-se sà in§äle pe amandouà pärtile" 139

Trecerea Spiltarului Toma la Ru§i. Pariä acuma Bran-covanu condusese indestul de bine duplul sau joc, menit a a-§tepta rezultatul luptei intre Ru§i §.1 Turci, §i apoi a se da inpartea invingátorului, dovedind apoi acestuia prin purtarea saanterioarä cà tot deauna simtise §i fusese pentru el ; ceeace nuiar fi fost greu, intru cat ar fi putut spicui tot deauna din celedouä fete ale purtärei sale dovezi pentru partea in care s'ar fiaruncat.

Se Intelege dela sine c5. nu Mr% teamä §i bätae mare deinimä stätea Brancovanu in lagärul ski de la Urlati, cand de°clan aude o veste cumplità ; capul cel mai mare al o§tirei saledupä el, generalul cavaleriei sale, spatarul Toma Cantacuzinofiul Agai Mateiu §i nepot lui Constantin Stolnicul fugise cuvre-o 70 de boieri §i apucase cäträ Prut, incotro se indreptaoastea rusascä. Aceastä grupä de boieri, având in fruntea eipe Cantacuzine§ti, nu mai puteà suferi intärzierea lui Branco-vanu de a se declara pentru Ru§i, precum Meuse Cantemir in

129 Radu Popescu In Mag. ist., W, p. 23.130 Genealogia Cantacazinilor, original, p. 327. (ed. N. Iorga, p. 321).

www.dacoromanica.ro


Moldova. Scopul ei erà ca, fAcând acest act de curaj inaintea dom-nului lor, compromità in ochii tarului, si la viitoarea izban-dA a Rusilor, de care toti acei boieri erau mai siguri ca de lu-mina zilei, sA dee domnia Munteniei unuia din membrii aceleiins'Amnate familii, i anume spatarului Toma care se puseseIn fruntea intreprinderei. SpsAtarul ajunge in lag'Arul lui Petru,i se inchinä cere un corp de armatA cu care sA iee i sA ard6BrAila. Tarul Ii dà acest ajutor constând din un corp de cava-lerie de 12.000 de oameni sub generalul Reni, cu care spAtarulse invArtejeste iute in d'Aräpt, calcA cetatea turceascA j jemultime de pradA din ea. Brancovanu compromis de astA datádesAvArsit in ochii Turcilor, care trecuse DunArea mergAnd incontra Rusilor, pe când piciorul acestora nu cAlcase inc6 inMuntenia, vgzkid primejdia ce o adusese asupra capuluinebunia cu scop a sp.ätarului ski, se hotki de indatA a lepà"dalegAturile cu Rusii cei indepàrtati, si a se arAta iar de prietenal Turcilor. El opri zahareaua cea cump4ratsá din banii rusestia merge spre Fàlciu, in cotro o pornise si o trimise Inapoi atrAostirea turceascA ; iar el desface laggrul ski dela Udall i bolnavde n'Acaz se retrage in Targovistea. Din mustrare de cuget insABrancovanu, trimite dupà sfarsitul rAsboiului i pacea dela Husi,_banii, cele 300 de pungi, indkAt Muscalilor 131.

Lipsa zaharelei si a fânului fu cauza determinantà a ne-norocirei lui Petru cel Mare dela Prut. Cum ar fi putut el uitavre o datA necredinta i trAdarea lui Brancovanu care tocmaiIi pricinuise aceastA nenorocire. Tarul Petru exclamase inteunmoment de desperare : Iuda cel de Brancovanu m'au vândutde am rApus oastea si am pA-tit aceasta" 132 De acuma inainteBrancovanu nu va aveà un mai mare dnsman in lume de Catfratele sAu intru Hristos, impAratul Rusilor. Rusii Il vor sapanecontenit la Constantinopole i vor determina acea cumplitAcatastrof6 care puse capAt domniei i vietii lui.

Radu Popescu adurià in urmnoarele cuvinte indoituljoc al politicei lui Brancovanu, i rezultatul la care au ajunsConstantin Voa, la aceste lucr6ri ce au fäcut, aveà doa so-coteli, una cA indemnase pre tarul ca sA vie asupra Turcilor,care de va bate pre Turci sA fie isbAnda Muscalilor, s'A se arätecu fatA curatA, cA din indemnarea lui s'a fAcut biruinta asupravrAjmasilor crestidát4ii ; altà socotealA aveà cA scrise tot deaunala Turci indemnându-i sà meargà fk.'A grijA, cà sunt ostile Ru-silor putine i flAmânde, i in aceste socoteli gandea sA facA ca

Neculcea in Lefopisefe, II, p. 352-354. Neculai Muslea, ibidem, III,p. 51. flelattile Cantacuzmestilor erau mai vechi decät anul 1711 ; Ele dateazà.cel putin din 1707. Vezi Documentele CantacuzzneOilor de N. Iorga p. 262 --273.

132 Neculcea, ibidem. II, p. 324.

www.dacoromanica.ro

O BEANCOVANU IN MUNTENIA 65

sg nu scape de bine, ori o parte va birui ori alta ; dar sgracula sapat de amandoug pgrtile, a Muscalii l'au cunoscut de vi-clean §i in§glgtor de cre§tini, Turcii 'Ma l'au cunoscut hain im-päratului, vgzAnd a Toma spgtarul fiind credincios al lui §iboier mare §i din neamul lui, s'a dus la tarul" 133.

Merge ulciorul la apg Ong se sparge". Acest adevAr ex-primat alegoric de fabula se indeplini acuma asupra capuluilui Brancovanu. Du§manii lui vgzAndu'l atAt de rgu compro-mis prin participarea lui la politica rusascg, ridia cu totii iarg§icapul §i punând umgrul la rgsturnarea domnului muntean, a-jung in fine sg desrgdgcineze acest arbor bgtran, care de 27 deani infigea tot mai adânc vitele sale in scaunul Munteniei.

Si multi mai eran ace§ti du§mani, care'l rgpun pe Bran-covanu, din toate pgrtile, §.1 din lguntru §i din afarg. La Con-stantinopole era combätut cu inver§unare de cgträ ambasa-dorii Rusiei §i a Frantei, cel d'intgiu pentru purtarea lui Bran-covanu in rgsboiul turco-rus, al doilea pentru a fi consecvent-cu politica predecesorului sgu, cgtrà care se adgogea neconte-nitele §tiri despre bunele relatii ale lui Brancovanu cu Nem-tii,cu care Francezii purtau ina rgsboiu. Acuma insg dupg paceadela Carlowitz rostul ambasadorilor erà cu totul altul in Con-stantinopole. Turcii bgtuti de cre§tini, suferind dela ei o a§à deintinsg desmgdulare a impgrgtiei lor, §tieau acuma de frica re-prezentantilor acelor state a cgror putere o sinytise. Cgtrg totise purtau acuma Turcii cu o deferentä care trebuia sg punà inuimire pe acei ce cuno§teau brutalitatea cu care in timpurilelor de strAlucire ei tratan pe trimi§ii puterilor cre§tine. Amba-sadorul Frantiei ,Des Alleurs insä sustinea candidatura lui Ne-culai Mavrocordat, rânduit domn in Moldova dupg fuga luiCantemir (1711) §i care voia säl ajungä acuma la tronul Mun-teniei. El legase cu Grecul prietinie ina de pe and trecuse prinMoldova pentru a veni sg"§i ocupe postul sgu la Constantino-pole. Des Alleurs face, dupg stgruintele sale puse pe lângg re-gele Svediei care stgtea la Bender, ca acesta sg ierte pe Mavro-cordat pentru purtärile ce le avuse fatg cu el §i sg nu sg mai plgriggPortei contra lui134. Aceste bune relatii se urmgreau mai de-parte, §i Des Alleurs säpa acuma pe Brancovanu, dacà nu dinalte pricini, apoi pentru a face indatorire proteguitului sgu,lui Neculai Mavrocordat, de a i procura scaunul mai bogateiMuntenii. Meg' aceste stgruinti ale ambasadorilor Rusiei §iFrantei se mai adgogeau pgrile lui Talaba agentul lui Racoti§i al lui Poniatovsky, §i acel ale regelui Svediei, care ambii, maiales acest din urmg, aveau puternice motive pentru a urg pe

333. Mag. ist., IV, p. 24.134 Serisorile lui Des Alleurs cAtr5. de Fériol din 12 Mart 1710 §i eatrA regele

din 20 August 1710. Hurm. Doc. Supl., I, p. 375 si 384.

A. D. Xenopol. !storm Rorninilor. Vol. VIII. 0

www.dacoromanica.ro


Brancovanu. Neculai Mavrocordat punand insä marile lui bo-gätii mo§tenite dela tatäl säu in sprijinul cauzei sale, unelti-rile grup de du§mani deveneau din cele mai periculoase.

Al doilea ciucur du§mänesc ce atärn a asupr a capului luiBrancovanu erà compus din un alt stäruitor pentru domniatärilor române, cu to-ti sprijinitorii §i satelitii säi. Acesta era.Mihaiu Racovità, fostul prietin §i proteguit al lui Brancovanu,care se stricase insä cu el din urmätoarea imprejurare. CAndvenise Mihaiu Racovitä in a doua lui domnie in Moldova (17071709 Brancovanu i§i alese de norä pe fica postelnicului Ilie Can-tacuzino din Moldova care erà cam räu vázut de Racovitä.Domnul Munteniei ceru celui din Moldova sà invoiascä casei luiIlie Cantacuzino sá vinä la Bucure§ti spre a särbätori nunta.Dupä nuntä insä. Cantacuzino nu se mai intoarse in Moldovaci fámase pe langä. Brancovanu pe care Il determinä a-§i ,.in-toarce obrazul dela Mihai Racovitá mai mult cäteä AntiobCantemir ce stätea mazil la Tarigrad", §i cu care Brancovanuse impacä cum am vdzut inaintea Patriarhului. Ne pune inmirare indräzneala lui Brancovanu, care face sä se mazileascäRacovitä, denuirtând la Turci uneltirile acestuia cu Muscalii,cAnd el insu§ in acela§ timp trimitea lui Petru I acele scrisoride care Talaba vorbe§te in relatia sa care ambasadorul francez.Intälegem deci cu catà urà trebuia sà lucreze acuma MihaiuRacovitä contra lui Brancovanu cand puteä. intoarcä, §iinc6 cu dobAndä, acuzarea cäreia el insu§i cäzuse mai inaintejertfà din partea domnului Munteniei. Prin cäsätoria lui Du-mitru Racovitä fratele lui Mihaiu cu fata lui Mihaiu Cantacu-zino ambele familii du§mane lui Brancovanu se apropiaseräincA §i prin legätura de inrudire.

Mai periculoasä insä decAt aceste dn§mänii din afarà erauacele din läuntru, provenite din desbinarea domnului chiar cuacele ramuri din familia Cantacuzine§tilor cu care el pânä acumafusese in cele mai strAnse legäturi, anume cu mo§ul säu Con-stantin stolnicul §i cu spätarul Mihaiu Cantacuzino, din carecel d'intaiu fusese in tot timpul lungei sale domnii omul säucel mai inalt de incredere, sfetnicul a cärui vorbe totdeaunaBrancovanu le ascultase 135 Pricina acestei desbinäri stä in im-prejurarea eä copiii lui Brancovanu ajungänd mari, fiii lui do-bändise §i ei pozitiuni insämnate in tarä, iar fetele märitându-seadusese gineri, §i ei cu preten-tii, in familia bätrânului domn.Aceste elemente noue nu puteau vedeà cu ochi buni precum-

135 Neculai Mustea, Leloptseftle, III, p. 50 intarit prin Genealogia Can-tacuzinilor, p. 319 care spune ca pricina desbinàrei stolnicului Constantin deBrancovanu a fost cà ajungdnd f iii ambilor varstnici, ciiutau sa se incalece cuinfluenta lor. Toma Cantacuzino era fiul Agai Mateiu, al 6-le fiu al postelni-cului Constantin si deci viirul Brancovanului, ibidem, p. 377.

www.dacoromanica.ro

BRANCOVANIJ IN BIIINTENIA 67

penirea stolnicului Constantin in toate trebile tärei, i prin in-trigi reu§ira a'l inlatura cate putin din covar§itoarea lui pozitie.Stolnicul se supara i supararea lui se indrepta nu in contraautorilor intrigilor, ci in contra aceluia ce le plecase o urecheprea lesne ascultatoare 136.

Cat timp traise *arban Cantacuzino vornicul, fiul lui Dra-ghici spatarul, om prea strapic i cuminte nimine nu indras-nise a pune zavistie intre Brancovanu i Cantacuzine§ti, fiind

§.1 unchiul lui, Constantin stolnicul, i Mihaiu spatarul nue§iau din cuvântul lui, iar dupa moartea lui (intamplata campe la 1712) curand dupa aceasta au intrat vrajba intre Bran-covanu i Cantacuzine§ti". mai ales dela fuga lui Toma spa-tarul, Brancovanu banuind ca' aceastä catastrofa i-ar fi venitcu §tirea stolnicului Constantin. De acea nici Brancovanu nuaveà cuget bun asupra Stolnicului Constantin §i-a fratelui a-cestuia Mihaiu. El &Ann de mult sä scape de ei, prin moarte,§i era deci vorba numai de care din ei va surpà pe celalalt. Ge-nealogia Cantacuzine§tilor raportand aceste du§manii ameste-cate, socoate cà tot poate cineva vinui pe Constantin Stol-nicul pentru ca mai de hulit este fapta cea savar§ita decat ceace ei socoate cà puteà sa se intâmple 137

Brancovanu era batran i obosit de lupta, tocmai acumaand ar fi avut nevoie de toata' energia primilor sài ani sprea inlatura greaua cumpana ce se apropia de el. Apoi pungilenu mai puteau avea efectul de mai inainte. Amenintarea dinpartea Rusiei facuse sa tresara panä In fundul inimei Turcilorsiiirtimântul primejdiei. Instinctul le spusese mai ciar MCA de-cat calculele politice ca. in Ru§i se manifesta un du§man, nunumai al puterei, ci chiar al existentei lor, dar aceasta presim-tire instinctiva aveà i un motiv rational, anume acela ca in tarulRu§ilor se sculase asupra imparatiei turce§ti proteguitorul firesc alpopoarelor ortodoxe care alcatuiau marea majoritate a supu§ilorsultanului in partile europene. Turcii, de§i invingatori in luptadela Prut, intälesese ca nu era sa se incheie, °data' cu primul,

ultimul act al luptelor lor cu reprezentantul ortodoxismului.Ei vroiau deci sa starpeasca, din radacina chiar, uneltirile in-drumate de acesta in imperiul mahometan, i trebuiau deciprin o pedeapsa cumplita sä vare groaza in toti acei care ar in-drazni sa mai dee mana cu du§manul de moarte al imparatiei lor.lata cauza mult crudului exemplu pe care sultanul vroi sal deecu Brancovanu.

Deì Turcii nu au nevoie de dovezi spre a jartfi pe un omtemerilor sau rasbunarei lor, totu§i ei capatara asupra lui Bran-

186 Son premier ministre" cum II calificA un raport a lui Wackerbartdin 1698, Doc. Brancovanu, de N. Iorga, p. 9.

Geneologza Cantacuzznilor. ed. N. Iorga, p. 309.

www.dacoromanica.ro


covanu cele mai zdrobitoare probe, anume ins4i corespondentalui cu Nerrrtii §i. cu Ru§ii, luatä din arhiva sa de unul din nu-mero§ii aderenti ai Cantacuzine§tilor. Radu Popescu spune a-nume asupra acestei insämnate imprejurAri. Astfel de a-jutorintä a fäcut Stefan Cantacuzin värului säu Constantin Vodä.In loe sä-i facä bine pentru binele 'ce au avut casele lor dela an-sul, el eu acest fel de lucru Ii ajuta §i-i räsplätia. Cu toate a-ceste, ce se nevoia Stefan pentru stangerea värului säu, lui Con-stantin Vodä, n'ar fi putut nici el nici feciorii lui ; numai hotulcel Latran, tatä säu Constantin stolnicul, §tiind toate tainelenepotu-säu Constantin Vodä, pentru cä i le spunea toate, a-vandu'l ca pre un unchiu §i ca pre un tatä, au tiul qidela Nemti qi dela Muscali, care 'Li feicuse acei impdrati hrisoauesei fie el i ficiorii lui printipi, cneji, i ludndu-le de unde auf ost le au dal imbrihorului" 138.

Din acel moment peirea lui Brancovanu era hotäratä §i.

se desbätea. in Constantinopole numai modul de a-1 prindea-1 impedeca de a fugi in tara nemtascä. Cä Brancovanu nuaflä nimica despre ingrozitorul pericol ce se apropia de capulsäu, nu este de mirare, când toatà incunjurimea lui era o haitàde trädätori, care se bucura de pe acuma de bucätica de pradàce era cadä in gurà din däräpänarea strälucitei sale case.

Pentru a-I adormi §i. mai bine, Turcii se prefac, acumacând interesele politice nu mai ocupau cu atata ascutime curtileorientului, a discuta cu Brancovanu ni§te intrebäri teoretice,vroind sä convingä pe domnul muntean cä sultanului se cuvineasingur titlul de impärat roman, pe care '1 uzurpase acel al Ger-maniei. Si dovada lor era foarte simplä, ba chiar in destul delogic6 : Dela August, carmuitorul lumei, puterea universalàtrecu la Constantin ce! Mare, care zidi Roma nouä §i mutà scan-nul impärätiei la Constantinopole. Prin mo§tenire, acest dreptde domnie universalä merse panà la ullimul Paleolog, care muriviteje§te pe zidurile cetätei primului Constantin. Dui:a Paleo-logu, tronul bizantin c`ázu cu toate drepturile sale in maim sul-tanilor victorio§i. Deci sultanii sunt mo§tenitorii impäratilorRomei, i prin urmare ei au dreptul domniei universale, iar nuimpäratul a§a numitului sacru imperiu roman al natiunei ger-mane" 139.

nu se poate tägildui ea' Turcii aveau cel pirtin tot atatdreptul de a se considera de mo§tenitorii lui August, ei care räs-

138 Radu Popescu in Mag. ist., IV, p. 32. Si Genealogia Cantacuzinilorp. 330 (ed. Iorga, p. 303) spune cA Constantin stolnicul poseda toate copule co-respondentei lui Brancovanu cu impardtiile vecine. Comp. Ath. Comnen Ipsi-lante p. 461.

1 Scrisoarea marelui cancelar al curtei otomane card Brancovanu pri-vitoare la aceastd chestiune din anul 1712, Hurm. Doc., Supl., I, p. 425.

www.dacoromanica.ro

G. BRANOOVANU IN MUNTENIA 69

turnase imperiul de RAs5sit ca i urmasii oardelor barbare carepusese un captit celui de Apus. Turcii insä se apucau acumade fticut teorii asupra dreptului lor la monarhia universa15,lucru ce nu le venise nici odat5 in gAnd, cât timp o avuse defapt. Acuma c5utau sà inlocuiasc5 cu teoria faptele ce le sc5.-pan din mâni in toate

stim ce va fi r5spuns Brancovanu la aceastä stranieFIr5 indoial5 insä c'ä Turcii vroiau s 'I momeaseä, s '1

mnäle dându-i spre cugetare asemene ghicitori, cand pe de alt5parte puneau totul in lucrare spre a-1 stânge de pe fata Oman-tului. Vom vedea. cum Turcii schimb5 in 1710 pe Neculai Ma-vrocordat din Moldova, si randuirä aice pe Dimitrie Cantemirinadins ca omul cel mai harnic spre a prinde pe Brancovanu.Dimitrie Cantemir in loc ins5 de a da el de gat sultanului pe.acel ce uneltea cu Rusii contra impä'r5liei sale, trAd5 el insusipe Turci i trece in partea lor inteun chip incA mai vàzut decât domnul Munteniei.

' Mihaiu Racovità ins5 stnea färà domnie la Constanti-nopole. El 1u5 asupr5.-si de a tr5da pe Brancovanu viu in mA-nile vizirului, om p5gan fäu peste sam5 de nu folosia nim5ruidare", cum Il caracterizaz5 cronicaru1140. Racovitä ce se aflàin legáturi de familie cu Cantacuzinesti 141, trimite stire Can--tacuzinestilor din Muntenia spunându-le ea' mazilirea lui Bran-covanu este gata ; numai sà r5spund5 ei dacA nu cumva va fugisau nu se va intAmpla vre-o rsascoa15. Mihaiu Cantacuzino jetoate asupra lui, numai sä" vin5 firmanul de mazilire, jurandn-se pe capul lui c'ä'l va da pe Brancovanu viu in mânile TurcilorYizirul auzind asemene fägklueli din gura lui Racovità, ce-re acestuia un zapis inscris, cà dacA se va intâmpla altfel, sàdee sama. Dorinta de domnie orbise atäta pe competitor, inca nu st5tu la ganduri de a da acel inscris, care nu insämna-ramie mai putin de at sà-si vadà capul pe tipsie la caz de neiz-band5.

Vizirul trimite atunci pe Mustafa aga cu putini oamenicu dou5 firmane, unul de mazilie pentru Brancovanu, altul

indreptat eatr5 toat5 boierimea ca sä dee de grumaji pe domn.In timpul ce Mustafa eärätoria ear% Muntenia, fiica lui Bran-covanu se imboln5veste foarte greu i moare, putine zile Ina-intea catastrofei ce erà sá se intAmple. In delirul ce o apucaseinaintea mortei, ea spunea cá vede o multime de Turci, carevin s51 ice pe tatul ei i sä '1 duc5 la Constantinopole 142. Pre-zicere prea adev5ratà a nenorocirilor viitoare.

Neculeea in Lelopisete. II. p. 384.141 Cron. anonnnO. In Mag. Isl., V, p. 177.

Del Chiaro, p. 179.

www.dacoromanica.ro


Mercuri inaintea Pastilor in ziva de 4 April 1714 aga des-caleca in Bucuresti la curtile domnesti, prinde toate portile sideclara pe Brancovanu de mazi1143. Domnul auzind aceasta vesteinfioratoare sare la feresti, strigand din rasputeri pe armatasa : Slujitori, slujitori, unde sunteti? nu ma lasati" ! Boieriiinsa se retrAsese cu totii, luand si pe slujitori.

Aga trimitând sa cheme pe cativa din boieri. acestia ieupe domn in chizasia ion cà nu va fugi si il pun sub paza, panaa doua zi cand soseste imbrihorul care trebuia sal duca la C on-stantinopole. Mare jale erà a privi cineva atunci un domnvestit ca acela, imbatranit in domnie ; bocete si tipete in fetelesi nurorile lui ; ci pre toti i-au strans cu mare paza si groaza laun loc si pre feciori si pre gineri, si nimic zabovind ci tot ingraba l'au gatit sal porneasca mai curand" 1".

Cand esi Brancovanu din Bucuresti (24 Mart 1714), totnorodul, cu mic cu mare, alerga dupa el varsand lacrimi inn-belsugate. Parea ea ar fi intovarasit carul lui de moarte ! Siinteadevar unde se ducea Brancovanu aiure decat la o sigurapeire.

Ajuns la Tarigrad el fu aruncat in inchisoarea celor septeturnuri, si anume in o camera intunecoasa asezata adânc subfata pamântului. Aici fu supus torturei impreuna cu toata fa-milia lui spre a destalnui unde isi tinea ascunse comorile sale,despre care se povestea in Constantinopole lucruri de necrezut.Ceeace intrecea lima once cruzime erà, cà aceste cazne se aplicautatalui inaintea copiilor si a mamei, si acestora inaintea Orin-telui lor 145.

Cu o zi inainte de executiune se prezenta inaintea lui Bran-covanu Bostangi pasa si i spuse ea daca panä in 5 luni ar da20.000 de pungi, nu numai ea va fi iertat dar Inca va fi si re-stabilit in domnia -tarei sale. Se cerea lui Brancovanu nimicmai putin de cat 10.000.000 de lei. Atata n'avea nici el. Luandaceasta propunere absurda ca o insulta adusa nenorocirei lui,Brancovanu nu se putu stapani de a vorbi grele cuvinte la a-dresa sultanului. Dar mima lui incepuse a se impietri atat ladurerile fizice cat si la acele morale ,s'i inteadevar ca aceastaimpietrire ii erà de nevoie.

Duminica in ziva de 15 August fostul domn al Munte-niei fu dus impreunà cu trei fii ai lui : Constantin, Radu siMateiu si ginerele sau Enache Vacarescu 146, la un chiosc de

10 Del Chian), p. 179.144 Nec. Mustea In Letopisefe, III, p. 61."5 Andrea Memmo bailul vanetian cAtrà dogele, 13 Iulie 1714 in Revi-

sta p. Istorie II, p. 143 Comp. Steinville atrd consiliul de rAsboiu, 18 August1714. Hurm. Doc., VI, p. 135.

1" Brancovanu avu 4 bäeti si 7 fete. BAetii erau : 1. Constantin cel maimare, lnsurat Cu fata vornicului Lupu Ball din Moldova ; 2. 1e fan Insurat cu

www.dacoromanica.ro

0. BRANCOVANU IN MUNTENIA 71

lang6 malul màrei, unde se afla sultanul. Acesta poftise aicepe ambasadorii mai mul tor puteri, anume ai Rusiei, Germaniei,Frantiei, Angliei, Venetiei, Olandei i Svediei, c6ci sultanulvroia ca cumplitul val al urgiei sale s6 inunde toat6 Europacu spaima i ingrijire.

Inaintea chioscului se afla o mic6 piatà unde victimeleerau sä fie executate. Dup6 ce sultanul Ii mustr6 prin câtevacuvinte pentru necredinta lor, gadele îi puse de ingenun-chiar6 unul lang6 altul la oare care indepiirtare. Dup6 ce le detevoie sà facä o scurtä rugäciune, el sbur6 dinteodat6 capul gi-nerelui lui Brancovanu ; dup6 aceea pe acel al feciorului celuimai mare, apoi al celui al doilea. Când fû s6 ridice sabia pentrua tale capul celui mai tan6r, in varstä numai de 16 ani, acestaingrozit de moarte se rug6 de sultanul s'6'1 ierte, f6g6duindu-is6 se facä Turc. lar atal auzind vorbele fiului säu Il mustrA§i-i spuse s6 moar6 mai bine de o mie de ori cleat s6 se lepedede legea lui. Atunci copilul zise gadelui vrau s6 mor cre§tinlove§te", §i 'Man gadele Ii fätez6 capul i lui ca §i celorlalti.In sfar§it omora i pe pärintele lor. Trupurile lor flied aruncateIn mare, iar capetele lor fur6 preumblate prin targ, apoi ex-puse inaintea marei porti a seraiului unde st6tur6 trei zile 147Ce inim6 impetrit6 ar fi fost aceea sä" nu plang6 atunci? HaiIume ! cum se in§a16 oamenii §i nu se pot s6tura de dragostea

Balasa, idea vistierului Ilie Cantacuzino tot din Moldova ; 3. Rada care fu1ogodit cu fata lui Antioh Cantemir ; 4. Maleza. Fetele : erau 1. Stanca ma-sitatd dupil Radu Iliasi ; 2. Marta dupd Constantin Duca ; 3. ¡tinca dupä ScarlatMavrocordat ; 4. Salta dupa. Iordache Cretulescu ; 5. Anca dupa Enache VA-carescu ; 6 Balasa dupl. Manolache Lambrino ; 7. Smaranda dupd Sarban Lo-gofätul. Din cdsätoria lui Constantin primul fiu cu fata vornicului Bals nascunepotelul de care vorbesc cronicarii. Acest nepotel fu Constantin Logofatul, careavu de fii pe Neculai Brancovanu §i pe Manole Brancovanu. Neculai nu avu

lar Manole, insurat cu Zoe D. Sturza, nascu pe Grigore Brancovanu fun-datorul spitalului ce poarta numele lui, si o fata, nevasta marelui ban Baleanu5i muma lui Neculai §1 Emanoil Baleanu. Grigore Brancovanu i nevasta-sa SaftaBals n'avura copii. Aceasta de pe urnid avu o sora maritata dupa un Mavro-cordat Cu care avuse o Ltd, Zoe. Pe aceasta fata o adopta Grigore Brancovanusi o maritä dupa principele Gheorghe Bibescu. Din aceastd casatorie a Zoei Ma-vrocordato Brancovanu cu principele Bibescu nascura 1. principele GrigoreBzbescu Brancovanu insurat cu Ralu Musurus ; 2. pr. Nicolae Bibescu insurat-cu Elena ducesä de Elchingen 3. pr. Gheorghe Btbescu insurat cu Valentina deCaraman-Chimay ; 4. pr. Alexandra Bzbescu insurat cu Elena Epureanu ; 5. Dom-nita Eliza maritata dupd I. A. Filipescu ; 6. Domnita Caterina maritata dupageneralul I. Em. Florescu ; 7. Dommta Zoe maritata dupa G.Gr. Cantacuzino.Dupa genealogii particulare in Gion Ludovic XIV qi Brancovanu p. 394 nota19 corectata de principele Gh. Bibescu. Domnia lui Bzbescu I p. 456 tabloulgenealogiei. Comp. pentru copiii Brancovanului. Genealogia Cantacuzinilor, p. 4405i urm.

147 In earl de cronicarii care istorisesc aceasta tragica intamplare, ea-este atestatd de mai multi marturi oculari, precum bailul Venellei Andrea MerrunoIn o scrisoare a lui càtrà dogele din 31 August 1714 (Revista pentru Istoriep. 144). Am reprodus in text povestirea caldtorului francez La Mettraye Voyage

www.dacoromanica.ro


ta, i la ce sfar§it îi aduce pre cei ce urmeaiä voei tale? Fumumbeä, visuri i pkeri este cinstea ta !" 148.

Astfel peri Constantin Brancovanu.Domnia Brancovanului caracterizazä mai bine de cat

ori care alta sistemul politic eäruia erau supuse prin putereaImprejurArilor tàrile române, acela cu douà fete. Deì toti domniicare au vrut sà se mäntina' au fost nevoiti a'l aplica mai multsau mai putin, poate CA dela Vlad Dracul nu s'a mai intalnitun alt domn care sO'l practice cu mai multa' statornicie. Toatädomnia Brancovanului nu este cleat o vecinicà cotigire intrecele douà puteri, cea dela Nord §i cea dela Sud ce se bneau a-supra capului sOu ; mai intal Austria cu Turcia, apoi Rusiacu aceastä din uring. Tendinta lui supremA erà insá d'a sta binecu amandou'd deodatä, invartiturà gimnastica' care-i izbuti demulte ori in lunga sa domnie. AO am vOzut buna'oafa' cumTurcii singuri Il scuzau catrà Francezi, ca' el fusese nevoit afapri prietinia &Ara' impOratul spre a se puteà mentinea inscaun, i Germanii pe de alta parte 'IWO pana' i lovitura MOO pecare li o dä. la Zerne§ti, de indatà ce el le fOgOdue§te sprijinulsOu ascuns in potriva Turcilor. In relatiile sale cu Ru§ii §i cuTurcii se caracterizaz6 §i mai bine §ovsäitoarea lui purtare. Elje bani dela Ru§i spre a le aduna proviant §i. dä Turcilor 300.de pungi spre a nu fi indatorit s'ä p6§asca' contra noilor sài prie-tini. Pe de altà parte sta cu o§tirea lui adunatä la Urlati fOr6a se da pe fatä in partea Ru§ilor, a§teptându-i sä villa' mai intOi_In Muntenia pentru a se hotka atunci. Cand vede insä &A TomaCantacuzino au trecut la Ru§i, se sparie i pOrAsqte pe ace§tia,(land toatä zahareaua cumpkatä din banii ruse§ti o§tirilor su-zeranului ski, dar restituind Ru§ilor banii ce-i primise del a ei.

Brancovanu cautà aiba' totdeauna portita deschis6spre a se da in partea celui mai tare. Panä ins6 sa' se desemnezeIn luptä, care din cei doi protivnici era sa' ra'man6 deasupra, eltrebuia sa' se mi§te intre douà ape, sä cotigeased, sà tina cum-pOna, pansä ce momentul critic va fi sunat. Nu se poate tägäduieä Brancovanu in lupta dintre Nemti i Turci documentäeft' poseda atare artä inteun grad cu totul inalt, i dacO in aceadintre Ru§i §i Turci, el dklu de gre§, vina nu fu atata a lui cat

en Europe. Asie, Afrique, La Haye, 1727, Il, p. 206, care erh In ziva de 15 Au-gust 1714 In Constantinopole. Este curios eh povestirea lui La Mottraye In pri-virea copilului celui mai mic al lui Brancovanu consunh aproape din cuvântIn cuvAnt cu acea a cronicarului Moldovan Neculai Mustea, Letopsejele, III, p.62. Brancovanu muri In vArstri de 61 de ani. El domni 27 de ani si era de 34de ani la suirea In scaun Del Chiaro, p. 147. Adauga. Villelongue chtre Vol-taire 1730 In N. Iorga Acte gi Fragmente II, p. 101 multe alte descrieri aleshngeroasei drame In Iorga Constantin Voelei Brancovanu p. 51 81 Rapoarteolandeze ibidem p. 128 151 Rapoarte germane In Giurescu i Dobrescu. p. 259,

urm."' Nec. Mustea Letopisefele, III, p. 63.

www.dacoromanica.ro

C. BRANTIOVANU IN MUNTENIA 73

a desvoltärei prea rapezi a unor imprejurari, pe care nimenenu le puta prevedea.

Acest sistem politic care este nevoit sá loveasca prea infatä toate principiile cele mai elementare a le moralei i buneicredinti, care este impins a nu mai cunoa§te nu numai sfinteniaeuvântului dar nici chiar acea a juramântului, era din neferi-cire singurul pe care tarile romane Il mai puteau intrebuintaa arma in crâncena i desperata lor lupta pentru traiu. A§ä-

zate intre ni§te vultani cumpliti i avand o pozitie pe jumatateneatarnata, ele trebuiau sa ingrijasca, ca fiecare fiinta vietui-toare, de pastrarea existentei lor sub imboldirea instinctuluide conservare. La inceput ele luptase cu arma in mana pentrumântuirea vietei lor, i vitejiile savar§ite de ele inminunaselumea. Era epoca eroica, acea a lui Stefan ce! Mare. Mai tarziu,and puterea otomana incepu a mai slabi i se inalta in fata eiace i a Germaniei, vitejia de §i se mantine, incept' a se impare-chia cu cotigirea in spre cel mai tare ; era epoca lui Mihaiu Vi-teazul. Cand nervul improtivirei fu cu totul taiat, instinctulconservarei imbracä aceastä de pe urma forma, arma celor slabi§iretenia vulpei in loc de curajul leului, politica cu donä fete,care'§i gase§te suprema ei expresie in persoana lui Brancovanu.Stefan cel Mare, Mihaiu Viteazul, Constantin Brancovanu, in-samna la ate un secol indepartare, o schimbare radicala in mij-loacele de a asigura nevoia de traiu a poporului roman.

Acest popor ajunsese, prin vitrigile timpuri prin care tre-cuse, a nu mai avea nici o tinta pe pamânt. Trecuse vremile aceleIn care el tindea spre latirea teritoriului sau, spre ma'rirea §iintarirea fiintei sale, tendinp inascuta la toate popoarele. Do-rinta lui suprema ar fi fost acuma de a fi lasat in pace WOduca fara turburare fizica lui existenta. Ce amestec puteà elvroi in lupta celor mari, din care numai urmari rale izvoriaupentru dânsul? Tàrile romane ar fi dorit sä pastreze neutra-litatea in mijlocul mi§carilor du§mäne§ti ce se'ncingeau la mar-ginile lor. Asemene lucru insa era cu neputinta, caci a§azarealor geografica intre cei doi luptatori, atragea numai decat pennul din ei ca sà se folosasca de bogatele i rodnicele lor ogoare.Am vazut ate slujbe nenumärate faceau ele Turcilor. Branco-vanu este invinovatit de Francezi mai ales cu acea ea ar pro-cura Nemtilor proviant din tara lui, §i Ru§ii and se apropiede -Wile române le cer inainte de toate ajutoare In de a le man--carei. Ele trebuiau deci, vrand nevrand sa ice parte la lupn ;dar pentru a mic§ora pe at se putea sortii primejdiei, aplicausistemul politic caracterizat mai sus.

Daca din istorie putem trage invataturi asupra directieide dat purtarei noastre in viitor, dupa indreptarea luatä de eaIn trecut, atunci vedem cà totdeauna zadarnice au fost silintiletarilor române de a ramânea neutrale in lupta urie§ilor ce le

www.dacoromanica.ro

'74 ISTORIA ROMANI/DR

incunjurau. Tot a sà vor rgmânea lucrurile si de acum a inainte,de oarece o asemene pozitie nu le este invoitä din o pricinäfireascg, peste putintä de schimbat, asgzarea lor -geograficg,

imprejurgrile mai noue au confirmat incä odatä vechea lege-din trecut.

7. PERSONALITATEA LUI BRANCOVANU

Ca om politic. Constantin Brancovanu este una dinrarele exceptii cari intArzie peste sorocul obisnuit pe scaunutdomniei sale, in care el stg. vr'o 25 de ani. Acest simplu faptne aratà cg el trebue sä fi fost o fire de om deosebitg, ca sgse poatä mäntina in scaunul cel subred al unei tàri românea patra parte dintr'un veac. Desi nu poate fi indoialä cà mes-tesugurile puse in lucrare de el pentru cauzg, Poarta OtomanäIi invoirg in mare parte aceastä indelungatä zäbovire pe tronutMunteniei, totusi dacá ne gAndim la vremurile grele in care ela domnit, and Poarta purta doug mari fäzboae care trebuiasä aducg asupra domnului român cele mai mari greutäti,aceste imprejurgri provocase in Moldova schimbäri peste schim-bgri de domni, trebue ca mintea lui Bra ncovanu sg fi fost de-o,ghibsacie cu totul afarg din cale, pentru ca el sä stea in totacest rgstimp de strajä pe tronul muntean, care tremura subloviturile sale ca o särmä intinsä intre doi pari, pe care Bran-covanu sävarsià voltele i säriturile lui ca cel mai deplin acro-bat politic ce au stätut vreodatä in capul popoarelor.

A oveii qi a cotigi neincetat pentru a se de partea celuimai tare, iatä caracteristica acestei politici urmatä de Domniinostri in vremurile de zbucium ale ticgitei noastre soarte,liticä necunoscutg pe atunci and vlaga i constiinta poporuluierà Ina vie in el.

5i de a cum inD inte and prin o soar LA priincioasg amajuns iari stäpAni pe voia noastrg, sg nu mai umblgm in clg-tinäri si a steptgri ingäduite numai celor slabi i bicisnici ci cupieptul deschis sä ne aruncgm in vältoare and e vorba de ane aparà traiul de a aduce la indeplinire visul nostru de veacuri.

Brancovanu ca ziditor de làcasuri. Domnia lui Cons-tantin Vodg nu este insemnatà numai ca izvodiri politice. Eamai are si o insemnatäte culturalà din care o parte acea re-feritoare la clädiri arhitectonice o vom analiza-o aici, lgsAndca partea ei curat intelectualg s'oanalizgm odatg cu starea deculturg a intregei epoce de care se tine.

Bra ncovanu in privinta patimei de zidiri saingnä multcu strämosul sgu Neagoe Basarab din a cgrui spitä se trage 149

"° Familia Brancovanu este originara din Brancovicii sarbi. Valcu Bran_covici perind Inteo lupta contra Turcilor, fiul sail al carui nume nu s'a 0.

www.dacoromanica.ro

C. BRANOOVANIT IN MUNTENIA 75

In deosebire insä despre evlaviosul Domn din care a räsärit{WO bunica lui, el n'a imbogr.tit atat lavrele streine ale ma-nästirilor grece§ti cat propria lui Ord' cu clädiri frumoase §iaceste sunt nu numai de a cele inchinate bisericilor ci ele, slu-jiau i pentru indemanatica §i luxoasa lui locuintä.

Dintre locaprile sfinte, Brancovanu ridicä intaiu ma-nästirea Hurezul nu departe de Râmnicul Valcei langa manä-stirea Arnota a lui Matei Basarab. Drept conducotor al luceä-rilor insärcin6 pe Pârvul Contacuzino fratele mamei lui fiindinlocuit dup.-a moartea acestuia cu Cernica Stirbei. Me§terii lu-crätori atat ai acestei mânästiri cat i ai celorlalte clädiri alelui Brancovanu furà Manea zidarul (adecä arhitectul) sarbulVucasin pietrarul i Istrati lemnarul, iar ca zugravi lucraràgrecii Constantin §i loan i patru români : Andrei, Stan, Neagoe§i Joachim care spun in inscriptia pusä de ei cä au zugrävit'ocum alta nu este" Clopotele se aduc dela Viena din magazialui Frantz Zechender.

A doua mangstire cläditä de Brancovanu este 7§ezatä incealaltä parte a Tärii, lângä Ramnicul Särat, mai mult in formäde cetate pentru a fi spre apärare de nävälirile Tharilor. Atreia manästire este Mamul lang4 Drägg§ani, prefacut6 in piaträdin o clädire de lemn ridican de Buze§ti. In afar% de acestemânästiri Brancovanu mai zide§te i o biseric5. in FAg5ra§, Sf.Gheorghe Nou din Bucure§ti unde corpul säu järtfit pe ma-lurile Bosforului fu inmormântat, Manästirea Brancoveni langsaPiatra Olt, Biserica dintr'o zi din Bucure§ti, Sf. Ion grecesctot de acolo §i mânästirile Surpatele in Judetul Valcea, Vifo-rata lAng6 Targovi§te, reinnoe*te apoi mânästirea Dealul ceazidità de Radu cel Mare. Pe lângà aceste clädiri special bise-.rice§ti, Brancovanu mai adaoge cate un paraclis la toate pa-latele i chiar la con3cul lui unde poposià in desele lui strämu-täri prin tarä.

Dintre palatele lui Brancovanu insemnäm intaiu CurteaDomneascä din Bucure§ti ce se radica acolo unde se aflä astäziPi 4a Sf. Anton, Palatul din Targovi§tea, Curtilele din Potlogisat langä gara de astäzi Titu, Curtea din Brancovanu, cea dinSambäta de jos §i in fruntea tuturora frumosul palat dela Mo-go§oaia langä Bucure§ti. Pe lângä aceste re§edinte, mai multeconace.

Arhitectura tuturora acestor clàdiri atat lume§ti cat §ireligioase are un caracter unitar a§à eh' s'ar puteà cuprinde inrostirea de stil Brancovenesc.

straL, vine la sofa Ith in Muntenia, sotia lui Neagoe Basarab, i rAmanand aicedevine starpea din care se trag Brancovenii care-si romanizara numele lor dinBrancovici In Brancovanu. Comp. Geneologia Cantacuzineftzlor, ed. Iorga p. 80Preda Brancovanu cel ucis de Mihnea fusese fnsurat cu o nepoath a lui MateiuBasarab de unde vine fnpreunarea numelui de famine de Basarab-Brancovanu.i bidem p. 72.

www.dacoromanica.ro


Stilul este bine in-teles un derivat al celui bizantin, cacoloanele in trup scurt prevAzute uneori cu baza in formä depotiruri de acantà cu capitelurile foarte variate 'MO de formäbizantinä, chiar §i atunci and, ca la palatul din Mogo§oaia, eleimiteazä pe ce! corintian.

Aceste coloane sustin arcuri de bolti pe care se reazimäo superstructurä masivä. *irul de bati alatuesc galerii fie ex-terioare, clätätoare de luminà pentru räuntrul clklirii, fie inte-rioare. Forma este inviderat arabä §i românà cu acela § fel deconstruire dela palatele §i bisericile maure§ti din Spania caAlcazarul, Generaliful, Alhambra. Deosebirea este in elegantamult nai mare a zidirilor arabe näscutä din innàltimea §i sub-tietatea mai mare a coloanelor fatà cu greutatea mai rostità amasivelor suportate ceeace le d'd o arkare de u§urintä in ducereagreutätii ce le apasä.

Aceastä formä care predominä in toate arhitectura clà-dirilor lui Brancovanu se regäse§te in germen incä innainte de el,bunä oarà in formele arhitectonice ale mänästirii Comana a luiRadu 'ft"rban. Corpul coloanelor este apoi värgat de säpä-turi, nu drepte (canelate) ca la coloanele grece§ti, ci in spiraläca la turnurile dela Mänästirea Curtea de Arge§, a §'a cà fac e-fectul cam nearhitectonic §i protivnic legii stabilitatii, de acädea una asupra celeilalte. Pe la baza fiecarei boli trece ateun drug de lemn sau de fier care inchide forma ei rotunclà, ne-räspunzand insä unei nevoi practice, ci numai in scopul de aodihni privirea pare a fi coarda ce strAnge arcul bottei.

Arhitrave §i frize impodobite lipsesc, §i superstructura coloa-nelor 'And la acoperämänt e netedà, tälatà numai de un bräuchiar sub stra§inä care este e§itä afarà mult mai mult cleat laclàdirile apusene. Toate fere§tile, u§ile i alte amkuntimi suntinconjurate de chenare foarte frumos säpate in linii geometricesau forme vegetale in care predomne§te foaia de acantä.

In deob§te arhitectura tuturor clädirilor lui Brancovanulasä intipkirea u§urintei §i elegantei formelor, muttäme§te o-chiul §i. are caracterul adevkat artistic, caracter ce nu se in-tälne§te la pictura noasträ veche, care, cum vom vedea-o lavale, este toatä urätä §i nu a putut da na §tere unui stil românescca cel ce a räsärit din arhitectura veche a tärilor române 150.

150 Asupra clddirilor lui Brancovanu, vezi mai multe studii in BuletinulMonumentelor istonce , Hurezul in I, 1 si 4 ; II, 1, 2, 3, 4, III, 1, 4 , CurtIledela Doicesti, II, 3; palatul dela Mogosoaia, II, 4 ;PotlogiI, III, 2 ; ConaceleIV 2. Adaug i Virgiliu DrAghiceanu, In anuntirea luz Constantm BrancovanaBuc. 1914 passim.

www.dacoromanica.ro

II

ISTORIA MOLDOVEIDELA CONSTANTIN DUCA "PliNA. LA FANARIOTI

1693-1711

1. DELA CONSTANTIN DUCA LA MIHAI RACOVITA 1693-1703

Constantin Duca, 1693-1696. Ginerile lui Brancovanuvine in Moldova prin postul sfântului Petru, insotit de o bun'áparte din creditorii sài, intre care mai multi Greci 1.

Cu venirea lui in scaun se schimb6 de indatà pozitia familiei§i. partidei Costine§tilor, care din persecutati §i pedepsiti ce fusesesub Cantemir, devin ei o urgie pentru du§manii lor. El-A firesclucru ca Duca &A se razime pe partida protivnicA Cantemire§tilor,intru cAt ace§tia numArau doi candidati la domnie, pe fiii rApo-satului domn : Antioh §i Dimitrie. Constantin Duca cum vine inIa§i, mAritä pe sora sa Elena dupà fiul lui Miron Costin, croni-carul Neculai Costin, cAruia ii d'd §i hAtmänia 2.

Bogdan hatmanul §i. Iordache Ruset vistiernicul fugise ina-intea noului domn. Costine§tii, ajun§i la putere, fäsburià intr'unchip cumplit moartea lui Miron §i a lui Velicico, luAnd la prigonitfamiliile celor doi fugiti, pfuindu-le casele §i cofiscandu-le avirtiile.

Implinindu-se insA terminul pentru datoriile nebune§ti fkutede Duca in Tarigrad, creditorii a cAror numAr se mai adilugea pezi ce mergeà, incep a cere tot cu mai mare stäruinfä rAspunderealor. Fiindc6 Brancovanu era garant pentru ele, geäbe§te pe Ducacu plata banilor, §i acesta neputând gäsi sumele trebuitoare, intro-duce §i in Moldova darea acea uricioas6 scoasA de BrancovanuIn Muntenia, vàcAritu13. Moldova care el-A cu totul särkità prin

" Neculcea in Lelopmete, II, p 272.' Necuicea,in Letopisele II, p. 274. Comp. N. IThistea, ibidem, Ili, p. 28.' Neculcea ibidem.

www.dacoromanica.ro


faptul eä. Le§ii ocupau partea ei muntoask iar Turcii §i Tätarii§esurile ei, simte mult mai greu cleat Muntenia introducerea acesteidäri ce aduce asupra domnului blästämul intregei poporatii.Lacrimile säräcilor, observä ins6 cronicarul, nici soarele nici väntulnu le pot usca" 4. Intr'al treile an al domniei lui Duca Turcii trimitvr'o 900 de carà cu provizii luate din Muntenia la Camenita 5, cupaza transportului csárora este insärcinat domnul Moldovei. Le§iiafländ despre aceasta, prin o arätare plecatä din Ia§i dela du§-manii domnului, trimit in grabà un corp de Wire care atacA trans-portul, impr4tie pe paznici i ripesc tot proviantul 6. La greacumpä'nä ajunse atunci domnia lui Duca Vod'ä, de oarece seras-chierul Deltaban p §a dela Oblucita 1'1 denuntä Portei, ca pe unom necredincios, §i in once caz ca nedestoinic de domnie. Socrulsäu insä, Brancovanu, Il scapä de mazilire, cu toate silintele pusede hatmanul Bogdan §i Iordache vistiernicul pentru a exploatalucrul cu ajutorul lui Caraiman pa de Camenita, Värsand §i sumeinsämnate de bani in Constantinopole.

In curänd insä neinteleptul Duca mai adunä incä §i altinouri pe capul ski. El pune sä" ucidà pe un rezident al comiteluiTököly care stsäteä in Iai, i purta corespondentä cu Frantia prinMoldova, §i in sfär§it face o grc§alä §i mai mare, care cu greu puteäfi indreptatä chiar §i de banii lui Brancovanu : anume Turcii tri-mitänd in Ia§i pe un capigiu care sä ice banii haraciului §i tot odatäsà cerceteze despre purtarea lui Duc5. Vodä, §i sä '1 mazileaseädacä '1 va simti umbländ cu vicle§ug, Duca Vodsä pentru a scäpàde pericolul ce'l ameninta, nu se apucä de nimic mai putin, decAtcheamä vr'o câteva sute de osta§i ce incunjurau cetatea Neam-tului, cea tinufä de Poloni, §i pune sä atace intr'o dimineatäcasa postelnicului Constantin Ciobanul, unde Turcul erà gAzduit,11 prinde §i'l omoarà impreunä cu cei mai multi din intoVärä§irealui. Brancovanu se temu a stärui §i de astä datä atät de mult pentruginerele sä"u compromis gat de räu prin uciderea Turcului. Elil sfälue§te insä sà atace pe Le§ii care tineau cetätile Moldovei,§i dacä ar izbuti In ceva fatä cu ei, i§i va creä un titlu de recuno§tintäla Turci. Duca trimite de särg un corp de Moldoveni sub hatmanulAntioh Jora, care inlocuise pe cumnatul domnului Neculai Costincu care Duca se certase din pricina räului sfat ce i'l aduse cu

4 Asupra starei Moldovei vezi un raport al lui Alex. Zeni din 8 Mai 1693.I-Turin. Doc. V. 2, P. 246: ,,I1 moderno nuovo principe di Moldavia figlio dequondam Duca si trouva in un paeso tutto desolato et gia tutta la provinciasi trova alli estremi che va agonizzando, mentre spesso dalli Tartari a da Turchié stata visitata".

5 In Condica venituritor f i cheltuelilor Munteniei, p. 137, gäsim in acest an7203-1695, scoasA Inteadevär o dare de 45.500 de lei pentru zahareaua Came-nifei.

Vezi un raport din 18 Tanuarie 1692 asupra acestei imprejurlri. Hum.Doc., V, 2, p. 235.

www.dacoromanica.ro

MOLDOVA DELA CONSTANTIN DUCA PANA LA ANARIOTI 79

uciderea Turcului. Jora bate pe un capitan al generalului labio-novsky, anume pe vestitul Turculet care se deosebise prin mul-tele izbanzi repurtate asupra Turcilor 7. De si aceasta victorie alui Duca Voda contra Lesilor, nu'l scuteste de mazilire, totusiizbuteste macar a-i scapà viata, pe care Turcii de altfel infu-rieti pentru uciderea capigiului lor, nu ar fi lipsit a-i o rapi. TotIi &t'Atuse spre folos sfatul lui Brancovanu.

Duca sarbatoria tocmai Intr'un mare ospat victoria repur-tata contra Polonilor, cand Ii sosi vestea de mazilire. DoamnaMaria auzind aceasta, incepu a plange si a boci in gura mare,munteneste, de zicea : aolio ! aolio, &A va pune taica punga de pungadin Bucuresti pana' in Tarigrad i zau nu ne va l'Asa asa, i lar nevom intoarce cu domnia indärapt" 8 Cat de minunat caracte-rizaza bocetul principesei timpurile in care traia !

Duca Voda care avea a-tata nevoie de sprijinul lui Branco-vanu trebuia sà urmeze in totul dupa inspiratiile lui ; mai alesIn privirea politicei interne. De aceea i zice cronicarul Neculcead. Constantin Voda intru aceastä domnie d'intai era domnnumai cu numele, stäpaneau Muntenii, si pe cine ziceau Mun-tenii sa-i boiereasca Ii boieria, si ce ziceau Muntenii aceea facea" 9.In relatiile sale exterioare era nevoit in aparenta s'A se abata putindela politica lui Brancovanu, de teama Polonilor, care tineaucuprinsa jumatate de tara', si el urma deci inainte, ca i Cantemir,a mijloci corespondenta futre ambasadorul francez din Constan-tinopole i acel din Lehia. Ba chiar Duca faceà mai mult pentruFrancezi : le mijlocea i corespondenta cu Tököly ; irisa el aveade grifa' de a deschide totdeauna scrisorile ce-i treceau prin mana,slujindu-se spre a savarsi aceasta operatie de iscusinta unui Grecfrantuzit numit Neculai Deport, om invatat i telpiz" (viclean)'o,

comunicand socrului sau continutul lor, apoi repecetluindu-lela loe i trimetandu-le la destinatie. Inteadevar &A Duca Vodaera omul lui Brancovanu in Moldova, si cà domnul muntean Intimpul stapanirei ginerelui ski in aceasta tara, era domn pe am-bele provincii. Dar el si platea pentru amandoua.

Antioli Cantemir, 1696-1700. Fiul lui Constantin Cante-mir olitinuse numirea sa cu deosebire prin staruintele hanului

7 Acest dipitan este numit in mal multe documente contimporane Tulkulfamossissimo capo Valacco", 10 Ianuane, 1696. Hurm. Doc. V, 2, 279. Turkulterore de Tartan", 24 Apnlie, 1697, p. 280.

Neculca In Letoptsefe, II, p. 280. Duca fu despus ciltra sfarsitul anului1695, P. Vola c. Barbarini, 10 Ianuarie 1696 aduce strea mazilirei lui Hurra.ibidem Doc. V, 2, p. 279.

9 Letopisefele, II, p. 281." Ibidem, p 275, stire IntArità i prin De Castagnères c. rege, 27 Fevruarie

1694. Hurm. Doc. Supl. I, p. 321 : qu'un nominé Nicola de la Porta (schnnbatde Neculcea In Deport) avait intrecepté quelques unes de mes lettres que j'avaisécrites en Pologne".

www.dacoromanica.ro


Tatarilor §i ale lui Cerchez Mohamet pa§a, imbrihorul. Brancovanuprimise cu aceastà numire o indoitä loviturà : depunerea ginereluisäu §i inlocuirea lui cu un du§man vädit ; dar el trebui sä se supunä.§i sà indoiasc6 inc6 privigherea §i paza cu care '§i incunjura multclätinatul säu scaun.

De indatà ce boierii pribegiti aud de mazilirea lui Duca,ei vin in Ia§i din cetatea Neamtului unde stäteau cu garnizoanapolonä, §i apucand pe domn încà neplecat, Il musteä §.1 Il insultàinaintea capigiului, §i dupä aceea pun §i ei mAna pe ceeace potdin averea domnului, spre a se despägubi de jäfuirea pe care acesta,o Meuse in averile lor. Oda-CA cu Bogdan hatmanul §i IordacheRuset visternicul se intorc insä in favoruri §i ceilali Cupäre§tidin care Manolache Ruset este numit postelnic, iar fratele lui, Mi-halache Chirita, je postul de capuchihae la Constantinopole. Elinaugureaz6 insà foarte räu aceastä nouà carierà, primind putintimp dupà imbräcarea ei o zdravsänäi Vätaie In plin divan delaTurci, numärate 80 de toege, pentrucA, domnul sä.0 nu trimisese20 de pungi de bani hanului Tätarilor 11.

Cantemir cu toate aceste spre a nu fi necontenit du§mänitde periculoasele pungi ale lui Brancovanu, vra sä se impace cuel §i trimite de-i cere pe fiica lui in cäsätorie. Domnul munteanîi impune insä drept conditie sä min' pe Iordache Ruset vister-nicul §i sà alunge din toate dregätoriile pe ceilalti Cupäre§ti, ce-rece la care Antioh Cantemir neputandu-se invoi, zädärnicita im-päcare aprinde §i mai räu intre ei flacka urei. Incepe atunci osäpare mutualä la Constantinopole, care nu puteà decAt a fi foartespre folosul Turcilor, imbog`átiti din douä pärti prin darurile dom-nilor rivali.

Antioh sämäna in multe priviri cu tanl säu, cu care se lovia§i prin putina lui §tiintä de carte. Neculcea face astfel portretullui erà om tânär ca de 20 de ani, mare la trup, chipe§, cinstit§i la minte a§6zat, judecätor drept ; minciunile §i telpizlacurilenu le iubia, la avere nu erà lacom, obicee nouà nu primea sä lefacä prea peste samä ; erb. vämätor §i slujitor bun dupä firea fa"-tâne-säu ; spre partea celor räi erà stra§nic sä nu gre§asc6 fie§tecine §i färä de vreme cu dânsul ; erà credincios la jurämant §i'§i tineà cinstit horba" 12.

Potrivit cu acest caracter al säu §i videm pe Antioh Can-temir cà ie mäsuri mäcar intru cât erà prin putintä spre indrep-tarea nenorocitei sale täri, silindu-se mai ales sá o impoporeze.El mull' slujitorii ce ascultau de domnie §i nu erau supu§i boiere§ti,din ora§ele in cace stäteau pe la marginele tärei, pe la vadurileNistrului §i ale Prutului, care mai ales se despoporase din pricina

1 De Castagnère., CAM' rege din 13 Mai 1696, p. 310 Hurm Doc. Supl. I,p. 340.

LeloptNefele, II, p 282.

www.dacoromanica.ro

MOLDOVA DELA CONSTANTIN DUCA PANA LA FANARIOTI 81

Marilor. Oamenii noi ce veniau in tara Ii a§aza cu ruptoare adicaCu tocmeal5 §tiuta, ca sa dee bir numai de patru ori pe an 13. Acestemasuri insa le putu luà Antioh numai dupa incheerea pacei delaCarlovitz, trecerea Camenitei catra Levi i stramutarea TatarilorNogai din Bugeac inapoi la Don, sperand ea' de acolo inainteurmand sa fie pace intre imparatiile vecine venise timpul de in--dreptare a starei locuitorilor. Mai ales se bucurase domnul i tarapentru parasirea Camenttei de Turci, luandu-se prin cesiuneaacestei cetati call% Levi de pe capul Moldovei un adevarat cuibde vecinici nenorociri. Antioh Cantemir fu insarcinat de PoartaCu de§ertarea acelei cetati de Turci §i cu predarea ei in manileLe§ilor, i lucrul nu erà de loc u§or de facut, fara vre o turburare,fatä cu graba Le§ilor de ocupà agonisita i cu zabava Turcilor,de a'§i parasi pierderea. Spune Neculcea ca pe cand se intorceàAntioh Voda dela savar§ita predare a Camenitei, intalni un ursfoarte mare, ratacit prin §esurile Nistrului. Si särira toata oasteamoldoveneasa. i munteneasca §i nu'l puteà ucide §i au dat in cateva randuri in Nistru j iar ie§ia afara, i gonindu'l p Nistru Cuun pod, se suie pe pod §i oamenii sparieti särira de pe pod in apa.Cativa oameni s'au impu§cat, slobozind focuri loveascaimbulzindu-se oamenii se loviau ei in de ei. Nu erà curat ; treipatru ceasuri toata oast,ea l'au gonit i de abia l'au ucis". Acesturs erà imaginea vie a Turcilor pe care Le§ii de atilta timp Ii go-nise din Camenita §i pe care abia acuma ajunsese sa-i rapue.

Prin slujba eminenta savar§ita de Antioh Cantemir cu atata-ghibacie pe cat i noroc, el ca§tigase mult in ochii Portei otomane,.§i fratele domnului Dimitra§cu care stateà la Constantinopole,incep 'a a amesteca el pe Brancovanu spre a lu domnia Munte-niei. Acesta vazà in curand cà daca mai stateà Cantemir mult petronul Moldovei, puteà sa devina un pericol pentru pozitia lui.O imprejurare mai ales face pe Brancovanu sà s'ingrijasca §imai mult de soarta lui i sa graleasca inca silintele sale spre arasturna pe Cantemir. Anume Dumitra§cu se insurase cu fiicalui *ban Cantacuzino pe care o luase cu el la Constantinopole.Aceasta domnita, frumoasa Casandra, fusese insa crescutaTransilvania, §i cuno§tea multe asupra relatiilor lui Brancovanu.cu Nemtii 14, §i domnului muntean nu-i convinea de loc ca dovadavie a uneltirilor sale sa stee cu vaza de cumnata de domn pe ma-lurile Bosforului. Brancovanu se puse deci pe lucru din rasputeri,pentru a rasturna pe Cantemir. Tocmai pe atunci imprejurarile11 slujira de minune. Anume ambasadorul cel mare al Germanieicomitele de Oettingen mersese la Constantinopole, unde fuseseprimit cu cele mai mari onoruri din partea Turcilor. Caftanele

13 Ibidem, p. 293. 0 scrisoare a lui Antioh c tre Patriarhul de IerusalimintArqte aceastA a lui purtare. Vezi in Cony. literare, XXXI, 1892, P. 951.

" Neculeea in Leloptsefe, II, p. 297.

A D. Xenopol. Istona Románilor. Vol. VIII.

www.dacoromanica.ro


cu care fu imbrkat el §i intovärä§irea lui erau prin exceptiunede ceeace se fácea obicinuit, blänite cu blanä de cacom. La audientace i se dädil. se Moll inaintea lui plata Ienicerilor, i grajdiul intregal padi§ahului cu toate hamurile cele impodobite cu pietre scumpefu intrebuintat spre a-1 aduce dela casa unui fost bei din Moldovaunde el luase gazdà cand se coborase din corabie 15 Acest fostbei al Moldovei era Constantin Duca, care aveà un prea frumos.palat pe malurile märei, §i. iscusitul candidat §tiuse sä atrag6 Ingazdà la el pe omul acela cätiä care se intorceau acuma toti ochiidin Constantinopoli 16

Duca insä nu mai stäteà a§à de bine cu Brancovanu. Dela,moartea sotiei sale In 169717, ce nu o a§teptase sä treacä podulde pungi de bani pe care tatäl ei trebuia sä'l a§tearnä intre Con--stantinopole §i domnia Moldovei, relatiile intre el §i fostul lui socruse räcise. Brancovanu vroia deci sä dee domnia unui Todire§ dinGalati. Vizirul insä care fusese dupä cat se vede cercetat de am-basadorul german, räspunse oamenilor lui Brancovanu, c'ä dacäva fi sä mazilased pe Antioh nu va da domnia altuia färä cat numailui Duca. Brancovanu vgzand cà fostul säu ginere, sustinut de-ambasadorul german, aveà mari sorti de izbandä, Ii dà i el spri-jinul säu bänesc, 100 de pungi de bani, pe langä altele Imprumu-tate de Duca din Constantinopole, cu care cumpArà din nou delaTurci domnia Moldovei ; iar Cantemir cu toate slujbele aduse-impärätiei, se duce la Constantinopole, spre a mânca §i el paneaamarä a maziliei, Indulcitä numai cat prin speranta de a se putea.Intalni iarà§i cat de curand cu tronul pe care'l päräsea (Septem--vrie 1700) 18.

Constantin Biwa a doua oat* 1700-1704. -- ConstantimDuca revine in scaun fäcând cum am väzut iarg§i alte cheltuelila Constantinopole, garantate §i de astä data tot de domnul Mun-teniei. Impreunä cu acele imprà§tiete in domnia dintai i pe carenu apucase a le istovi de plait, se Meuse o mare sumä' de bani.Pentru a-§i indestula creditorii domnul scontä de mai inaintedärile domne§ti, scotandu-le la mezat, precum era obicinuit. Elscoasä Insä de astä datä §i väVäritul tot la mezat, ceeace se pä.'reamai straniu contimpuranilor, intru cat din aceastä dare incasatàn regie ar fi tras un venit mult mai insämnat. Nevoia insä silindu'l

" De Fcliol cALia regele, 26 Fevruarie 1700, Hurm. Doc. Suplement,p. 349.

Relationen des Grafen Oettingen aus Constantinopol, 23 Fevruarie;I 18 Septemvrie 1700, Hurm. Frg, III, 496.

Vezi un raport italian din acel an In Hurm. Doc V, 2, P. 290." Vezi o scrisoare din 24 Sept. 1700 In Hurm. Frg. III, p. 496 i una

francez5 din 23 Sept. 1700, In Hurm. Doc. Supl. I, p. 352. Duca vine In scaunui,Moldovei In 14 Sept. 1700, Vezi In Stiri despre veacul XVIII" de N. Iorga In/An. Ac. Rom. II, tom. XXXII, 1909 dup5 o coresponden0 olandezA (ILO.

www.dacoromanica.ro


tm putea sa a§tepte. Tot °data domnul indesea cu scoaterea da--rilor farei, sporind sferturile dela 4 la 8 §i ingreuind darea mazililor.

Cum capatase domnia, trimisese in graba caimacamilor po-runca sa prinda pe Iordache Ruset vistiernicul §i pe Bogdan hat-manul, mai ales in scopul de a le stoarce bani, cu care sa mai u§u-reze datoriile sale. Ace§tia izbutesc sa scape din Inchisoarea in-care fusese aruncati §i sa treaca in Polonia. In curand Insa nevoilepolitice aduc pe domn sa parasasca gandul sau de rasbunare contra-acelor doi boieri §i sä-i recheme in Tara §i la cinstea lor de maiinainte. Anume Antioh Cantemir dupa ce fusese pus, nu §timpentru ce cat va timp la inchisoare, este iertat de sultanul §i lasatliber la casa lui din Constantinopole, ceeace auzind Duca Vodase imbraca cu o cama§a de ghiata" 19, §i se grabe§te a mic§uranumarul du§manilor lui, atragand din partea lor pe boierii pri-begi. Insa daca domnul se intorsese acuma catra Iordache vis-tiernicul, acesta tot ii pastrase o ascunsa vrajma§ie. Vazand elca" Duca calcase legatura vacaritului facuta de Antioh Cantemir-§i scosese iar aceastä dare pe tara, indeamna pe ascuns pe maimulti boieri, precum pe Vasile Costache vornicul impreuna cufratii lui Lupu, Solomon §i Costache, pe Mihaiu Racovita spa-tarul, pe Ilie Tifascu spatarul §i pe al-tii, in numar peste tot devr'o 50, sà fuga in Muntenia la Brâncovanu. Altii fug in ac,e1a§--timp la Unguri, recum Ilie Cantacuzino, loan Sturza, Bal§ §iUrsachi, iar altii in Polonia, intre care banul Macri, Gheorghi-tacomisul §i Pilat §atrarul. Domnul vazand ca aceasta pribegire cu-gramada a boierimei sale ii aprindea poalele in toate partile" 20,lasa la o parte pe creditorii sai, pentru care scosese därile aceleAnmultite §i asupritoare, §i trimite banii adunati din ele la Con-stantinopole, spre a dobandi un ordin call% Brancovanu a-i ex-trada pe boierii pribegi. El §i dobande§te un firman caruia insäBrancovanu se supune numai pe jumatate, pastrand la el tocmaipe cei mai periculo§i din boierii fugiti. Brancovanu de§i ajutase-el lui Duca la suirea in scaun, o Meuse numai de nevoie, precumam vazut, §i. doria sa procure domnia unuia din pribegii rama§ipe langa el, cu atat mai mult cà fostul sail ginere nu se gandià-de loe la plata datoriilor pe care domnul mutean le garantasepentru el in Constantinopole.

Brancovanu dorind sa inlature dela scaunul Moldovei §ipe Duca, dar sa nu lese a incapea in el nici pe Cantemire§ti,-se pune bine §i el cu dn§manul ski cel mai neimpacat, cu Tor-dache Ruset visternicul, acaruia moarte o ceruse el pana acumaIn repetite randuri, propunându-i incuscrirea cu el. Vistier-micul Iordachi macar CA era om intalept, iara firea ii era deGrec lacom la cinste, nu socoti nici la Dumnezeu, nici la ru-

,-' Neculcea in Lelopistl , II, p. 297." Neculcea in Letoptse:e, II, p. 298.

www.dacoromanica.ro

84 IISTTORI.A: ROMANILOR

sinea de oameni, nici la osändä-, ci primi indan tocmala, sä-värsi logodna i trecu cu suflet cu tot in tabära lui Brancovanupäräsind pe Cantemiresti, cu care totusi träise i suferise a-URtimp. Cugetä cronicarul si nu MI% cuvânt c5. nu numai Ior-dache, ci toti Grecii, mai drepti si mai bune slugi nu-i alt neamin lume, Oda' este stäpAnul in cinste i in putere, iar at sesläbeste sau se micsureazä cinstea stäpAnului, indatà o lasäaleargA la altul".21 Iordache vistiernicul recomândä atunci mi-tropolitului Hrisant drept candidat la domnie pe Mihaiu Ra-covitä, cu care Iordache se rudea prin sotia lui.

Pe când aceste lucruri se puneau la cale chiar sub ochiiDuedi, care nu vedeà nici auzia nimic, Brancovanu erà chematla Adrianopole, chip pentru a fi mazilit, dar care mazilire seintoarse la o adeväratä inchinare a Turcilor la pungile lui Bran-covanu si la intärirea domniei lui, i incä pe viatä. Intrebändu-1vizirul despre pricina pentru care Moldova ar fi asà de pustietä,Brancovanu nu scäpä prilejul de a atribul lui Duca räua starea provinciei, i aceastä pârà a Brancovanului unità cu impre-jurarea c6 solul rusesc, kneazul Galitin, la intoarcerea lui prinMoldova botezase un copil al lui Constantin Duca, aduce ma-zilirea acestuia i inlocuirea lui cu Mihaiu Racovitä noul pro-teguit al lui Brancovanu. Se stie cà vizirul propusese lui Bran--covanu domnia peste ambele täri, dar cä el sfAtuindu-se prinscrisoare cu unchiul säu Constantin stolnicul, refuzase aceastäonoare.

Când Duca Vodà mazilit ajunse la Adrianopole, Bran--covanu erà ineä acolo si Antioh Cantemir de asemene, atinându-sedupà domnie. Acesta din urmà se a stepta ca boierii si mai alesIordache Ruset, prietenul casei sale, sä'l cearà de domn, ceeacei-ar fi micsurat chetuiala pe care nu prea aveà de unde a oface. Iordache Ruset spre a-1 puteà mai usor insäla Il i asiguràc6 va fi pe voia lui, numai sä stee linitit. Vicleanul Grec chemäinsä atunci la el pe compatriotul säu Panaitache Morona po-stelnicul, spunându-i cà boierii au de gänd sä cearä de domnpe Mihaiu Racovità o persoadä ce convinea mult mai mult po-stelnicului deck Antioh Cantemir cu care erà dusman deladomnia Ducäi Vodä. Morona face indatä un arz (jaiba) la Poartäscriindu'l insus pe turceste, in care limbä erà meter, i pleacAcu toatà muttimea boierilor prin mijlocul ostirei atre sultanul.Se mirau Ienicerii vAzand acea gramadä de oameni inaintânda sà färä fried spre cortul padisahului. Acesta fiind nou ales intron, dupä rästurnarea lui Mustafa, primeste cu bunä vointäplAngerea boierilor i investeste pe Racovitä cu domnia, careare si norocul de a face acest pas numai cu prea putinä chel-

Ibidem, p. 302.

www.dacoromanica.ro

MOLDOVA DELA CONSTANTIN DUCA PANA LA FAN kRIOTI 85

Agaua Ienicerilor care proteguia insä pe Antioh Can-temir, cum aude de aceastä numire, se räpede in cortul vizi-rului, stäruind la el ca sà punä domn pe Antioh Vodä, care arjurui multi bani. Mihaiu Racovitä insä imbräcase caftanul, §idomnia lui nu se mai puteà strica (Septemvrie 1704). Iar cuun sfert de cias mai inainte de venia Ienicer-aga la vizirul, luaiar Antioh Vodä domnia Moldovei" 22. Domniile tärilor românestäteau acuma in clipita ochilor turce§ti !

Domnia aceasta a doua a lui Constantin Duca ne dove-de§te in intrigile boierilor un fapt insämnat. Grecii nu mai eraudu§mäniti ca atare de care vre o partidä de boieri din -tarä, cinumai individual precum se du§mäneau intre ei §i boierii detarä. Pe Iordache Ruset il vedem devenind in §ir favoritul,tot deauna nesincer, a trei domnii, toate duvnane una alteiaale lui Antioh Cantemir, Constantin Duca §i Mihai Racovitä.Apoi acest Iordache Ruset este la inceput in du§mänie cu ce-lalalt Grec influent, Panaitache Morona, cu care se impacä insäIn urrnä. Prin urmare, elementul grecesc se infiltrase atat detare in acel românesc, in cat deosebirea de nationalitatea in-cepuse sä disparä, §i interesul personal incepuse a bate pe acelde rasä. Puterea de impotrivire a -tärei inaintea elementuluicotropitor al Grecilor se stangeà pe zi ce merge, §i ace§tia de-veneau un factor tot mai insämnat in toate afacerile tärei §imai ales in intrigile pentru punerea i scoaterea domnilor, incare ajunsese oà de mari me§teri. Apoi Duca era nu numai fe-cior de Grec, ci el insu§i era tot cu fire de sträin, vorbind deminune limba greceascä 23, §i cu toate aceste el aveà la ince-putul domniei sale o puternic6 partidä de boieri de -tarà care'lsprijineau §i'l cereau. Con§tiinta, tot deauna obscurä, a peri-colului insträinärei domniei in condiillile de supunere &Rea TurcIn care se aflau fdrile române, se intunecase cu totul. 5i mai laurmä.' ce deosebire erà intre domnul sträin §i acel päinântean,cand i unul §i altul tot atata mâncau tara, tot aata o despoiau,tot atata calcau toate drepturile in picioare ? Si intr'adevärdomnia ajunsese inteo stare atat de destrAbalatä, in cat maila urinä erà indiferent in mânele cui inca'pea slugärnicile ei franc.latà ceeace pregätia §i apropia necontenit mai mult epoca fa-nariotä.

22 lInclem, 308. Asupra datei mazilirei lui Duca vezi Nec. Costin in Leto-pisete, II, p. 57 Neculcea pune anul 1703, iar NIustea, 1704, 5i intrarea lui inIa5i, chiar in 1705, Letopzsetele, II, p 308, 5i III, p. 33. Nu poseditm nicidocument care sà poata hotari aceastä neimp5care.

23 Nec. Costin, In Letopisete, II, p. 46.

www.dacoromanica.ro


2. DELA MIIIAIU RACOVITA LA DIAIITRIE CANTEMIR,1704-1711

Mihaiu RaeovitA, 1704-1705. Brancovanu ajunge ia-Asi a tot puternic asupra Moldovei, precum fusese pe vremiledomniei intAi a lui Constantin Duca. Mihaiu Racovità fiindboier drept moldovan, rAdicat pentru intaia oat% la domnie,crezu sä atragA simpatiile multimei ne fäcând pe marele, ci dinpotriv6 tratând pe toti, mici i mari, cu aceeasi omenie. Pe cAndNeculai Mustea laudà pe domn pentru atare purtare Necul-cea Il huleste spunând c5. nu sàmàna curtea a nimic de atAtaobrknicie ce ere 25. Neculcea ins6 este protivnic lui Racovitafiind cà erà de casa lui Antioh Cantemir, i fusese pus pe izvodulboierilor urgisiti de &Rea' Mihaiu Racovità 26 Desi Racovitàse arata" la inceput cu bune scopuri in domnia lui, el nu le poate

schimbarea a trei viziri si a sapte chihai, care ce-reau necontenit daruri noue, Il skauesc cu totul de bani. Elfu deci nevoit sà scoatà d'Ari grele pe tarà i sà aplice pedepsefoarte aspre la acei ce se ascundeau de a le plAti, ceeace-i surpàputina popularitate castigatà in primile zile ale domniei lui.Un om ins6 fArà dare de inâna cum el-A Mihaiu Racovit6 tre-buia s'ä cadä in curAnd in discredit la Turci, i Antioh Cantemirse folosi in curând de aceasfa' pierdere a lui Racovità in ochiilor, pentru a cere i dobAndi el domnia Moldovei, dupà maiputin de un an de domnie a lui Racovità 27.

Antioh Cantemir a doua °aril, 1705-1707. Branco-vanu vàzând c'a' nu mai poate sprijini pe omul säu in domniaMoldovei, i nici cà poate impedeca reinturnarea lui Antioh,se hotär'äste cum spune cronicarul s6 intoarcä obrazul &al%el". El trimite in Constantinopole pre vàrul s'Au, paharniculStefan Cantacuzino, care se leagA din partea Brancovanuluicu Antioh Cantemir cu juràmânt inaintea patriarhului, ca sänu'si mai mestece domniile unul altuia, i Brancovanu sà deefratelui lui Antioh, Dumitrascu Cantemir, câte 10 pungi de banipe an, ca s'ä nu mai umble dupà domnia Orei Muntenesti. Tot

24 Lelopiselele, III, p. 34." Ibidem, II, p. 309.22 Ibidem, II, p. 317-318." $i aice gäslin In cronicari o nepotrivire in dat5 privitoare la suirea lui

Antioh Cantemir a II-a oar5 in scaunul Moldovei. Neculcea Lelopisele, II, p.312 pune 7213=1705, iar N. Mustea, ibidem, III, p. 36, 7,..14 Fevruarie 15--1706. Aceast5 dere urma datil nu poat.. fi exactà intru c5t inteo scrisoare alui Racoli c. amb. franc din Constantinopole din 6 Ianuarie 1706, Antioh Can-temir ste arAtat ca domnind In Moldova, Hurm. Doc. VI, p. 28. Neculai CostinLelo pisefe, II p. 58, spune cA Antioh Cantemir ar fi venit Cu a doua domnieIn ziva sfintilor Constantin 0 Ileana, 21 Mai 1705.

www.dacoromanica.ro

MOLDOVA DELA CONSTANTIN MICA PANA LA FANABIOTI 87

()data se mai incheie atunci si alte prietesuguri. Panaite Mo-rona postelnicul lui Racovita care fugise in Polonia de fricalui Antioh, este luat in garantie de cumnatul lui Cantemir,Bogdan, care acuma devenise vornic din hatman ce erà maiinainte, si trimis chiar 'Mtn' intampinarea inaintea domnuluila Niacin. Acesta il iarta de toata dusmania ce-i purtase 'Anaatunci. Brancovanu care, dupa cum stim se impacase cu Ior-dache Ruset vistiernicul, Inca dela a doua mazilire a lui Con-stantin Duca 28, facandusi-1 si cuscru, impune lui Cantemir im-pacarea si cu dânsul si iertarea combaterei candidaturei salecand cu alegerea lui Mihaiu Racovitä.

Certele si impacärile intre boieri se faceau acuma färaa mai fi motivate de nici un principiu. Ele se intâmplau curatnumai din jignirea sau multamirea interesului personal. Dus-manul de ieri devenia prietenul de mani si din protiva, numaidaca intorcea impreunä cu fata si punga dela el sau &are dânsulCat de mult se corupsese clasa boiereasca ! Mai inainte tot maistaruiau macar in urile si inversunarile lor, urmareau cu o sta-tornicie extraordinara fäsbunarile unor ocari aduse, pana siasupra copiilor si a nepotilor acelui ce le Meuse. Interesul marsaval banului nu mancase inca cu totul caracterele ; era inea aceamärime a barbariei, care cerea sange pentru sange, ochiu pentruochiu si dinte pentru dinte, iar nu 1 sitatea timpurilor cazute,care räscumparä cu bani, si ocara si moarte si desonoare ! Inasemene morcila insa se cufundase societatea boiereascä" 28,

si aceasta coruptie ingrozitoare erà efectul inraurirei ce se latiadin Constantinopole asupra tarilor române asemene ciumei ceni-o trimitea din când in cand infloritele maluri ale Bosforului.

cum sa nu imiteze o societate supusa apucaturile acelei do-minante, cand aceasta dadea tonul in toate, si cand este stiutca omenirea se abate mult mai usor la deprinderile rele si co-rupte decat la cele bune si virtuase? Latirea acelei inrauri eracu atat mai fireasca cu cat reprezentaatii cei mai de seama aicoruptiei orientale, Grecii Fanarului, isi infigeau pe fiece zimai adanc otravitele lor radacini in pämântul m'anos al natieiromâne.

Desi Domnul Moldovei, Antioh Cantemir, era prin ex-ceptie un domn nelacom de bani, totusi fiind el incunjurat deoameni ca Panaitache Morona, Iordache vistiernicul Cupariulsi Ilie vistiernicul Cantacuzino, toti trei boieri jaca si si despoi-tori, apoi avand si datorii de platit la Constantinopole, el estenevoit sà puna pe tara dari foarte grele, tare altele fumarit

2, Mas sus, p. 471." Neculai Costin, Lelopisefe, II, p. 54, atribue i el toate Miele timpului

conruptiet bolerilor cdnd zice : ci de vom socoti la dreptate dommi toil subtbuni §i ar face tuturora dreptate, numai tot vina 1,3ierilor care sunt indemnatoT ispre stAngerea unul altuia".

www.dacoromanica.ro


Me un galbän de fiece fum ce e§ia din o casä ; apoi vädräritate 2 bani de vadra de vin, dare 'MCA necunoscutà panä atunciIn Moldova, §i care de acea fu incercatä de astä data' numaiasupra täranilor. Mai scoate §i cornäritul, ate un leu de boulde negot.

-4 Uträ acest timp veni domnilor români un ordin foartegrabnic dela Poartà, anume de a duce o mare atime de che-restea la Tighina *i. la Cetatea Albä, pe care cetäli. Turcii sim-tiau nevoia a le intäri din nou, fatä cu progresele armelor luiPetru cel Mare asupra Svedejilor. Antioh neputând aduce lem-nele la timp este Oat de Mihaiu Racovitä care stätea mazillalTarigrad prin un arz adresat direct sultanului, in care fostuldomn se plängea c'ä cu nedreptul a fost el invinuit c'ä ar fi scosdouà däri pentru bairamlâcuri pe care nu le-ar fi inaintat Portei.Vizirul care erà proteguitorul lui Antioh ii face indatä cunos-cut sä trimitä ni§te boieri la Constantinopole, care sä sustinäinvinuirea adusä lui de Mihaiu Racovitä. Antioh gäse§te de in-.datà ce-i trebuia, ni§te boieri vasluieni buni de gurà §i de pa-rat", care fac In divan o larmä ne mai pementiä, inaintea cä-reia trebui sä amutascä bietul mazil. El este dat rämas de Turci§i Antioh Cantemir mai tare se intäri in domnia Moldovei. Bran-covanu väzand triumful lui, vra sä intäreasc6 in mod mai trainicleaturile sale de prietenie cu ansul, logodind pe un fiu al luicu o fatà a lui Antioh.

0 schimbare insä din acele nea§teptate ce se petreceaude astäzi panä maini pe malurile Bosforului, face sä se intunecesteaua lui Antioh §i aprinde iar cu razele sperantei pe acea a luiMihai Racovitä. Anume vizirul Baltagi Mohamed, proteguitorullui Antioh, este scos §i inlocuit cu Ciorlu-pa§a Silihtarul, pa-tronul lui Racovitä. Nu trebuia mai multe nici mai puternicemotive pentru a provoca schimbarea domniei in Moldova, de atschimbarea aceluia ce o tinea in maini. Intamplandu-se ca inacest an acel de pe uring al domniei lui Antioh domniiromânii sä fie ränduiti a merge la Tighina spre a gräbi lucrärilede intäriturä, Antioh Vodä nu aduse cu el salahorii trebuitorispre repärarea §anturilor cetäti. Väzänd el pe Munteni §i Turcilucrând §i säpand mereu, i s'a fäcut ru§ine de nelucararea lui,§i a pus intäi pe slujitori apoi chiar pe boierii lui la säpat ! Pentrua le da insä exemplu, säpa §i bietul domn deavalma cu ei. Iatäuncle ajunsese reprezentantii tronurilor acelor care sustinusealtä datä cu atata vrednicie numele neamului românese 1 Sälucreze ca salahori la §anturile Turcilor ! ! Pe când insä AntiohVodil säpa la Tighinea, altii 11 säpau pe el la Poartä" 30. In 20

" N. Costin In Lelopisefe, II p. 61. Un raport olandez arat5. ca neastepta'àinazilirea tut Antioh Cantnntr. N. Jorge, Stiri despre veacul al XVIII-lea In An.Ar 1?om. II, tom. XXXII, 1909, p. VII.

www.dacoromanica.ro

MOLDOVA DELA CONSTANTIN DIRCA PANA LA FANARIOTI 89

Iulie 1707 Ii so§e§te de odata §i faed de veste mazilia, iar MihaiRacovita este rânduit din nou in efemera domniei a tarei Mol-dovei.

Mihain Itacovita a doua oadt, 1707-1709. MihaiuRacovita fusese pus in domnie de &are noul vizir Ciorlu pa§aSilihtarul, insa sa nu se creada cä prietenia acestuia catra domnulmazil §.1 slujba ce-i Meuse fusese desinteresata. Tot banii fie nu-marati, fie fagaduiti inchegase prietenia §i adusese slujba, caciprecum spune Neculai Costin : Turcului dai bani §i sa-iscoti ochii" 31. Aceste datorii contractate de Racovita la Constanti-nopole, Il silesc sa puna grele dari pe tara, iscodind tot obiceiurinoue §i neauzite pana atunci. Astfel impune desetina de stupi§i de mascuri §i breslelor, adeca boierilor atat in dregatorii cat§i mazili, negutitorilior, preoplor §i slujitorilor, in aceea§i mä-sura ca §i taranilor, adeca cate doi potronici 32 Imediat dupa ceincaseaza aceasta dare cauta sa impace pe boierii suparati, le-gand-o iari cu un stra§nic bias-tam. Nici nu trece insa anul, §imitropolitul desleaga juramantul ; iar desetina este iara§i luatatarane§te" dela boieri si dela mazili.

Asemene urmari ale domnului nu puteau placea boierilor,care s'ar fi invoit a jafui tara adeca pe tarani, insa nu intalegeausa fie despoiati §i ei.

Mihaiu Racovitá insa adaoge mult §i pogonaritul pe vii,urcandu'l la un galban de pogon. De abia Tulsa' oamenii i§i gatisede cules viile, §i iata ca alta dare li se arunca pe cap : vadraritulate 4 bani de vadra ; iar incd bine nu se platise de vadearit,§i iata ca le-au e§it peste toata tara §i fumarit, de tot hornul catedoi ughi, pe care daca' au infäles ticalo§ii parnânteni, multi §i austricat cascioarile de le au risipit din temelie ; alÇii risipeau hor-nurile de prin cascioarele lor ; caci cate hornuri avea omul incasele lui, pe tot cate 2 ughi, §i macar cà era iarna, iaeä bietiioameni §i babele §i alta saracime, pusteiau casele §i fugeaulume plangand cu lacrimi §i suspinând, cà al-Ca cascioara" nuplatea nici doi orti" 33. Din aceasta pricing au saracit §i acei ce

" Letopisefele, II, p. 61. Mihai Racovità vine In Iasi In 13 Noemvrie, 1707,Din croare, poate de tipar, Letopisetele dau anul 1708, vezi II, p. 63.

32 Neculcea In Letopisele, II, p. 318. Potromeul=6 bani (zbidem p.408).Pentru un timp ceva mai posterior (Gonst. Mavrocordat) avem explicarea acesteidiferenti in impunerea desetinei boieresti si täränesti". Anume Neculcea, Leto-pisele, II, p. 415, spune cS : Const. Mavrocordat au stricat obiceiul si legAturace fäcuse Grigorie Vodà de da boierii si milniístirile la 10 stupi un leu ; lar acumapew de au dal fareineVe la 10 stupi 22 de potromci". Dacil admitem aceiasi urcarepe timpul lui Mihaiu Racovit5, atunci avem diferentil de la 1 leu 120 bani la22 de potronici= 122 bani.

" Nec. Costin in Letopiselele, II, p. 64 Scrisoarea Anei Racovip repro-dusä In original text grecesc de D Russo Din coresponden(a doeunhei AnaRacovild", 1911 p. 10. 41 avrxt x,p,,,,[00,4

www.dacoromanica.ro

90 'STOMA. ROMANILOR

luase aceastä dare la cochii vechi" 34, cki imprumutase banii(lela Turci spre a räspunde suma domnului, si la incasare rilma-serä pägubasi. Cu toate aceste stoarc ri ale poporului Racovitäerà in vesnicà lipsä de bani, dupà cum s_ vede lucrul din o in-teresantä scrisoare (greceascä) iesità din pana sciiitoruluiDoamnei Ana sotia de a doua a lui Mihaiu Racovitä cäträcumnata sa Victoria sotia lui Scarlat Rossetti in care doamnase roagsä de cumnata sa sä se

Ilie Cantacuzino cu alti boieri pribegind in NIuntenia,incep a influenta pe längä Brancovanu ca sä se intoarcä cuobrazul mai mult spre Antioh Vodà la prietesug", in cât ameste-cärile domniei lui Mihaiu Racovitil la Poartà reincep cu un nouavânt si o pun in pericol.

Tocmai pe atunci Petru cel Mare îi cAstiga o vazil ne maipomenitä pänä atunci, prin rtipunerea lui Carol al XII-lea, regeleSvediei, in câmpiile dela Pultava, in 27Iunie 1709. Victoria impä-ra tului Moscului asupra d smanului dela Nord, reinsufleti iaräsiin el planuiile sale OVA Sud, indreptate inc5 de mull, timp contraimpär4ei musulmane, s pe care fusese nevoit sä le punä la oparte pentru timpul cât tinuse luptele cu Svedul. Petru cel Marereie cu energie uneltirile sale contra d smanilor crestinätätiireinnoeste legAturile incercate odatä de predecesorul säu,impäratul Alexei, cu domnii tärilor române. Mihaiu Racovitäväzändu-si domnia atät de dusmänitä la Constantinopole, undetrei candidati, Constantin Duca si cei doi Cantemiresti, se atineaudup5 ea, sprijin4i acesti din urmä si pe ajutorul lui Brancovanu,primeste propunerile pe care Petru cel Mare i le face atät luicAt i lui Brancovanu, si se ajunge Cu impäratul ca sä fugä la el,socotind sä se intoarc6 in curând iaräsi in domnie insä sub pro-tectia pajurilor rusesti 35.

Brancoveanu, pentru a acopen i propriul säti joc cupareste pe Mihaiu Racovitä la Poa tä, cà s'ar fi hainit atrà

Turcii ieu indatä mäsurile cele mai tainice spre a punemâna pe domnul Moldovei, temându-se de a nu-1 scäpa cumva inRusia. Mihaiu Vodä simOnd vulcanul pe care se aflà, incepu

pregtiteascä träsuri i cai spre a fugi cätrà Cernäirti, uncletrebuia sä'l a stepte un corp de Muscali care sä-I ice in Rusia. Elnu putea insä pleca atunci din pricinä cA tocmai se afla in Iasiun capegiu Cu multi Ieniceri veniti pentru banii birului. Raco-vita' insä trimisese pe socrul säu, Dediu spatarul, CAVA Cernäutispre a se intelege cu Rusii i a-i pregáti fuga. Tocmai 'MO

" Cochli vechi vine dela ungurescul Kotye-vellye=mezat Se poate judeeaclespre senozitatea documcntului lui Hurul, cancelar a Dragos Vodii" numai depe faptul cA acest document nume§te Cochii vechi (adecil cu oclui vechi I) pe dre-gillorii cei mari rAmasi In Dacia, si anume in Iai dupA Aurelian. i mai suntJiicä oameni care sustin autenticitatea unui asemene product.

" Neculcea In Lelopisele, II, p. 321.

www.dacoromanica.ro


pe când capegiul plecând cu banii spre Galati, päruse a läsa locliber lui Racovità, un alt Turc venit de olac din Constantino-pole, cade pe neasteptate asupra domnului, Il mazileste, Il prinde

porneste cu mare urgie cal% Tarigrad (8 Noemvrie 1709) 36Moldova se afla acuma jute() pozitie grea. Mazilirea lui

Racovitä nu era un fapt ordinar, provenit din o schimbare aproteguitorilor säi din Constantinopole, sau din o aterdisiremai mare la mezatul acestei täri. Cumplita vorbä de hainlicräsunase prin aer. Se temeau boierii i tara ca pedeapsa sä nu seintindä dela domn i asupra lor. Se vorbea de un pasa ce erà sàfie trimis de Turcii spre a stäpAni tara amenintatd de Muscali.In asteptarea unei asemene deslegäri a crizei, boierii se pregätiaua pribegi, locuitorii a se bejäni la munte. Caimacamii räindupä mazilirea lui Racovitä trimit ins6 la Brancoveanu ca sä'lintrebe vestile ce s'ar mai auzi. Acesta Ii linisteste trimitân-du-le stire cA s'au rânduit un nou domn in Moldova, si cä acel domneste Neculai Mavrocordat, fiul vestitutui Exaporitul. Boieriicare in mare parte se temeau de reinturnarea lui Antioh, pri-mesc cu bucurie numirea acestui domn nou in scaunul Ord lor.

Neculai illavrocordat, 1709-1711 37. Si acest domn eràinrudit prin aliantä cu vechea stArpe a voevozilor Moldovei.'Anume tatäl säu Alexandru Mavrocordat Exaporitul avusedrept sotie, cu care Meuse pe Niculai, pe Sultana, fata Casan-drei fiicei lui Alexandru Uiai, nepotul lui Petru Rares 38, incât cu drept cuvânt se putea läuda Mavrocordat cà prin sAngeleski depe mama lui se coboria din vestitul domn al Moldovei,Alexandru cel Bun. Depe tatä, Mavrocordat îi trägea origineadin insula Chios, unde bunul säu, Pantiris Mavrocordat träiaca un om nobil, insä särac i fgrä. vazä. Pe atunci erà in Constan-tinopole un grec Scarlatos, intreprinzätorul cäsApillor impärätestiEl ave à o fatà pe care o logodise cu Mateiu Basarab domnulMunteniei. Inainte insä de a veni in Bucuresti spre a sävArsinunta, ea se imbolnävise de värsat, care o slirtise inteun chipinspäimântätor fäcându-o intre alte sä piardä si un ochiu. Cand

" Vezi un raport din Bender 10 Noemvrie 1709, In Hurm. Doc. VI, p.371. Superne die eductus est hospodar Valachicus inde in Turciam cum uxoreet illis et cum aliquot dominus valachicis quibus compedes in pedibus posuerint,pro hoc quod Succos 400 Moschi ceperunt, in Valahia ; non est modo hospodarin Iassi". Comp o scrisoare a lui de Fériol. din 22 Noemvrie ibidem, Supl., I, p372 : A régard du prince de Moldavie, on l'amène dans les fers pour son intelli-gence, que le roi de Suède a fait voir avait avec le Czar". Neculai Costinpune deci gre5rt mazilirea lui Racovit5 la 14 Octonwrie 1710, Leloptsefele II, p. 78.

" De §i Mavracordat e numit domn Indatà dupà mazilirea lui RacovitäIn 14 Octonwrie 1709, el nu vine in Ia0 deck In 25 Ianuarie 1710.

Neculai Costm, Leloptsejele II, p. 81 comp. /Y/ag. ist., IV, p 39, Vezicronicul lui Daponte In Erbiceanu Cron. greet, p. 17.

www.dacoromanica.ro


dânsa radic6 välul inaintea viitorului ei sol, acesta o trimisenumai de cat indärApt la tatäl ei, une Ruxanda perdu in-curAnd speranta de a se mai märita vre-o datä. Pe cAnd dAnsastätea desperatä de nenorocirea ce o lovise, in casa tatälui ei,vine inteo zi un negutitor Cu mätäsurii, frumos si elegant, ca s5.-iaräte märfurile lui. Erà Pantiris Mavrocordat, care cäuta säIsi mai rädice pozitia prin calea negotului. Nu stim dacä Ruxandacumpärä stofe multe dela nobilul negutitor ; de sigur insä cäimensa ei bogAtie il cumpärä pe dänsul si cä ea deveni sotialui 39. Mavrocordat ajuns de odatä bogat si fiind un om de omare inteligentä, incepu a juca un rol la Constantinopole. Elavu doi fii, pe Alexandru si pe loan, din care cel dintk vestitin istoria Orientului, prin postul de dragoman al Portei, ce'locupä dupà moartea lui Panaite Nicusia. Alexandru Mavrocordatdupà ce studiaz6 filosofia si medicina in Padova 40, se insoarä.cu Sultana si dä nastere lui Neculai, care vine in anul 1709 pescaunul Wei Moldovei.

Tatäl visase de mult acest tron pentru fiul säu, cerându-1ca o recompensä( ! !) pentru incheierea päcei dela Carlowitz 41.De accea nu putem crede cele ce spune Neculcea &A bätrânulExaporitul auzind cA fiul ski au obtinut domnia Moldovei,ar fi cäzut intCo mare desperare, si-ar fi rupt pArul din cap sisi ar fi blästämat ciasul in care o asemene nenorocire s'au abätutasupra casei si familiei lui 42 Caracterul Exaporitului amestecatdin ambitie si läcomie nu putea sä-i insufle asemene simtiminte,potrivite pentru un Constantin Cantacuzino, un Ilie Sturza 43,iar nu pentru dänsul care toatà viata lui nu umblase decAt du-pä bani, onoruri si glorie ". Reputatia lui, de altfel bine meri-tatä de om foarte invätat, insusire ce a fost tot deauna adAncpretuitä de Români, ca fii ai Apusului, face insä pe cronicar sà-i.atribue si acest merit, de a fi despretuit efemerele strAluciri,Waite cu atAtea pericule ale tronurilor romAne.

" Carra, Histotre de la Moldavie, NeufchAtel 1781, p. 102 si urm,40 Nicolai Comneni Papadopol, Historia gymnasu patavini, Venetiis, 1726,

II, p. 319." De CastagnAres c. rege, 30 Aprilie 1699 Hurm. Doc. Supt. 1. p. 348-,, Neculcea in Letopisete, II, p. 324." Mai sus, p. 206 si 316.4, Tali% portretul lui A. Mavrocordat fAcut de un contemporan, ambasa-

dorul francez de Fériol lute° scrisoare a sa din 10 Ianuarie 1710. Suplement,I, p. 374 : Monsieur Mavrocordato n'a élé regretté de personne, non pas mdmedes siens. ll a été deux fois ambassadeur et 11 s'était en quelque manière rendunécessaire A la Porte, n'y ayant par de plus habile interpréte que lui il étartmédwcre politique, mauvais médecin, et plus pédant que savant. Ses grandsLuens étment venus de la tyranme qu'il avait exercée sur les Grecs et sur les Latins.et ses pensions equ'il avait tirées de l'Empereur, du Czar et des princes de Vala-quie et de Moldavie". Francejii ne fund prietemi lui Mavrocordato, li tAgAduescchiar meritele pe care le avea : glubAcia si InvUtAtura.

www.dacoromanica.ro

MOLDOVA PELA CONSTANTIN DUCA PANA LA FANARIOTI 93

Neculai Mavrocordat avusese de luptat, la dobandireadomniei, cu Antioh Cantemir. Vizirul chemase pe Antioh si-iceru 300 de pungi. Acesta insa putu oferi numai 150. Atuncivizirul dadu domnia fiului Exaporitului, care se oferea sä chel-tueasca 400 si anume 200 de pungi sultanului i alte 200 in da-ruri la vizir si la ceilalti mari demnitari ai Portei 45.

Neculai Mavrocordat era Grec, dE tot strain de tara,nestiind de loc limba ei i graind numai prin talmaci 46 El aveadeci neaparata nevoie de a se incunjura de oameni de ai lui,in care putea aveà incredere i cu care se putea intalege ; luadeci cu dânsul pe mai multi Greci din Constantinopole, ceea ceface pe Mustea, exagerand lucrul, sa spuna CA sa se pustiiseTenerul in Tarigrad, cisit numai muierile lor ramasese, iar Grec,umblai mult 'Ana ce dai de unul acolo ; iar aice sosind umplu-t'au curtea domneqca, prin toate odaile i prin targ pre la gazda"47.Dintre boierii pe care îi pune in dregatorii la venirea lui, era mai,cu vaza grecul Ramadan postelnicul, apoi Die Cantacuzino dinpricina inrudirii sale cu Constantin Brancovanu. Spune Neculcea.ca, up îi era inchisa tare, nime nu Intra la dânsul ; a doua i atreia zi cand cherna cate un boier, la doue trei cuvinte, iar in-teal chip nu puteà nime sa' mearga la dansul, si din spatarie

iîn colo mai inainte nume nu putea infra, nici boierii, nici mazilii,_fara de cat numai Ramadan postelnicul, Spandonachi cami-narul i Sculi camarasul din läuntru, ce era. i talmaciu ; caNeculai Voda nu stia limba moldoveneasca i era un lucru preacu nacaz boierilor i axer 48.

La o saptamana dupa suirea lui in scaun scoate din slujbapune la inchisoare pe Sturza vornicul de tara de sus si pe

-spatarul Ilie Catargiu, ceea ce pune pe boieri in groaza, nestiindmai ales nimica asupra pricinei acestei mânii a trufasului domn.Dupa ce le je cate 4 pungi de bani, Ii sloboade, lasându-i insadisgratiati. Cate-va zile dupa aceea boierii trebuiau insa sà vadainca alte scene i mai aclânc lovitoare in vaza i onoarea lor.Venind anume un Grec la divan si jaluindu-se domnului ea' ar fifost batut i imbracat in suman de mai multi boieri, intre caresulgerul Gavril Costache, lonità Neniul i Rata' postelnicul,domnul pune sa bata pe acesti boieri la scara Inaintea divanuluidandu-le cate 200 de toege. Boierii se spariera in culme i incepura

fugi in toate partile, spre a scapa de urgia ce le cazuse dupagat, care in tara Ungureasca, care in cea Lesasca.

Aceasta purtare asprà a lui Neculai Mavrocordat cu boieriinu ern intâmplatoare, ci pornea dintr'un plan chibzuit de mai Ina-

" Scrisoare din Constantinopole din 17 Decemrvie 1709, ibidem, I, p. 373.lsleculcea ureA exagerat aceastä sumA la 1000 de pungi. Letorasefe, II, p 324.

" N. Mustea In Letopisefele, III, p. 45 Comp. Neculcea ilndem, II, p 326Letopisefele III, p. 45.

4' Ibidern, II, p. 326

www.dacoromanica.ro


inte. In insusirea lui de dragoman al Portei timp de 12 ani, delapacea de Carlowitz, când tatäl sau imbatranind, se retrasesedin acea dregatorie, Neculai Mavrocordat avuse timpul a se convinge despre rolul pe care boierii Il jucau fa ta cu domnul intarile române ; vazuse in repetite rAnduri intrigile lor, atät lapunerea cat si la scoaterea domnilor i dorea sa le infrangaputerea, domoleascà i sa-i reduca din element dominantla unul supus i ascultator. Pentru puteà insa indeplinitinta, trebuia sa'si caute in Moldova un alt punt de razim, pecare sa-si isaze ridicatorul cu care vroia sa rastoarne pe boieri.Fiind cà in -Wile romane n'au existat nici odata o puternica bur-ghezie, reprezentanta industriei si a comertului, apoi Mavrocor-dat îi cautà sprijinul in poporul cel de jos. Chiar la venirea luiIn scaun se vede aceasta indoita tinta a lui pusa inteo vie lu-mina, anume apärarea clasei de jos si impilarea boierimei AnumeMihaiu Racovita randuise inainte de a se mazili o dare pe tara,ingreuietä prin neiptisti, adeca prin adaosaguri la darea randuitadela inceput. Mazilirea lui Racovitä se intampla tocmai peand boierii z1ot9si strängatori ai darilor, se raspandise prin ti-nuturi spre a ei incasare. Caimacamii randuiti de Neculai Voda,crezand ca va aveà, dupa obiceiu, nevoi de bani in Tarigrad,spre a-si pune la cale domnia, ordonä ca sa se urmeze innainteCu încísuirile. Neculai Mavrocordat, inca depe cand erà laConstantinopole, scrie ea' el nu cere ca tara sa-i trimita niciun ban, si sa se inceteze cu ori ce adunare de dari din ea. Acestordin erà prevestirea unei calamitati cumplite ce erà sa cada pecapul bietilor boieri insarcinati cu stringerea darilor, cad veninddomnul in tara, ordonä ca boerii sà inapoiascä banii täranilordela care îi implinise. Cei mai multi din boieri daduse baniipela cei care li imprumutase in trebuintele tarei pe timpul luiNlihaiu Racovita. Domnul nu vroia sà audá nici o indreptare,ci Cu o asprime ne mai pomenita ordona numai cleat restituireasumelor incasate. Boierii îi vindeau avutul : mosii, case, robi,spre a pia-Li taranilor banii luati, i acestia vazandu-se Incura-jati veniau inteun numar nesfarsit la Jai, umpland strazile,strigand i vaicarindu-se cu sau fàrà drept, cà boierii i-au mâncatsi i-au saracit. Care boier, nu mai avea de unde raspunde baniierà pedepsit, inchis i chiar torturat. Acest fel de scopos, spuneNeculcea, incepuse Neculai Voda asupra boierilor, de le facea,tar tarei, prostimei vrea arate mila i dreptate i vrea sa-itie de parte" 49.

Nu se stie la ce rezultat ar fi ajuns o domnie inceputa inasemene conditii. Vom vedea insa mai incolo cum Fanarintii,de si la inceput indrumeaza in tärile romane o politica nouaindrazneata, sunt nevoiti sa o parasasca mai tärziu i SA s'apropie

" Letopiselele, II, p. 327 Comp. N. Costm, Ibidem, II, p. 82-83.

www.dacoromanica.ro

MOLDOVA DELA CONSTANTIN DUCA PANA LA PANARIOT1 95

iarä§i de elementul boieresc, fara de care ocarmuirea acestorVäri erà o problema peste putinta de deslegat. Cat despre NeculaiVoda, el nu avu timp, cel putin acuma, de a experimenta urm-rile sale, de oare ce fu mazilit inainte chiar de a fi im-plinit un an in scaunul Moldovei, in Noemvrie 1710 50

Pricina caderei sale sta in relatiile ce se incordau pe fie cezi mai tare intre Ru§i §i Turci, ace§ti din urma intetiti prin re-fugiatul dela Bender, Carol al XII-lea regele Svediei, §i in nein-crederea crescanda a Portei in purtarea lui Brancovanu.

La inceput Neculai Mavrocordat se pusese in rele rela-tiuni cu regele Svediei. Firea cea inalta §i ne supusa a man-drului domn nu puteà sa se impace cu apuaturile de stapanpe care Carol al XII-lea credea cà poate sà le impuna simpluluibei al unei provinicii.

Apoi franturile de oaste pe care Carol al XII-lea le maiaveà pe langa el, petrecand iarna in tinutul Carligaturei langaIa§i, pradase acea regiune inteun chip ingrozitor. Nu ramaneaturne nici cu bou, nici cu vaca', nici cu stup, nici cu fânete, nicicu pane, ci calcau tarinile cu caii lor" 51 Urmase tânguiri unulasupra altuia §i pari la Constantinopole.

Totu§i Mavrocordat se ingriji dela o vreme de parile luiCarol al XII-lea, mai ales ca du§manii lui din Constantinopolese puteau u§or folosi de denunturile regelui svedez. DomnulMoldovei era in bune relatii cu noul ambasador al Frantiei, mar-chizul Des Alleurs, care trecuse prin Maramure§ §.1 Moldova,pentru a merge la postul sau la Constantinopole. Des Alleursvenind prin munti, in mijlocul iernei din anul 1709, intimpinaIn mersul lui nespuse greutati. raport pe care'l face re-

asupra acestei calatorii, el spune : Inainte de a trecedin Maramura§ in Moldova, am vazut disparand din ochii meiun car cu 6 cai sub ghiata unui rau, care aveà 12-15 picioare{le adâncime. Despre acest car n'am mai putut afla nici °data nimic,de§i aveam in el tot ce posedam mai bun, astfel ca echipajulmeu se reduse prin asemene intamplare numai la 4 mici geman-dane. Fui nevoit a naimi 300 de tarani din care 200 deschi-dean drumul, iar cealalta sun' purta hrana pentru mine §i fanpentru caii mei, din care mai multi au ramas prin zapada. Intimp de 5 zile n'am vazut nici ceru nici pamânt. A esea zile vazui impreuna precum §i alti oameni de cat acei depe langA

" Scrisoarea lui de Fériol din 21 Noemvrie 1710, Hum. Doc. Suplement,I, p. 380 : N. Mavracordat Bey de Moldavie a été déposé' : Cantemir a 0.6 misA sa place".

51 N. Costin, In Letopisefe, II, p. 86. Petrecerea acestel arrnate Mug Iasi,este confirmatA de un document francez din 16 August 1710, Hurm Doc, supl.a, p. 73. Les gens du palatin de Kyovie campent à une heure de Iassy, entreJassy et Krasnetstrg (TArgul-Frumos)".

www.dacoromanica.ro

98 ISTOIZIA ROMANILOR

mine, anume acei pe care domnul Moldovei Ii trimitea in aju-torul meu" 52 Des Alleurs spune regelui eft' nu poate de at sàse laude de buna primir e ce i-au fäcut-o domnu 1 Moldovei"53,,si de atunci se urmau intre ambasadorul Frantiei i NeculaiMavrocordat relgiuni prietinoase.

Mavrocordat intervine pe langä. Des Alleurs, ca sà-1 im-pace cu regele Svediei i cu palatinul Kioviei, comandantulLesilor din Moldova, ceeace Francezul izbuteste a face 54.

Pericolul din aceastà parte erà inlAturat, cand de °data'el se reinnoi de unde tocmai Mavrocordat nu se a stepta. Anumeregele Svediei se convinsese cat de fals6 erà prietenia pe careBrancovanu i-p ar6tase, ingrijindu-se de ostirea lui i cä DomnulMunteniei nu acel al Moldovei, umbla in intalegere cu Rusiiin contra Turcilor, dela care singuri Carol XII-le puteà sà" mai,spereze restabilirea pozitiei sale. Repetatele sale OH in contraBrancovanului unite cu uneltirile dusmanilor aceluia din Con-stantinopole indemnase pe Turci a se desface de domnul mun-tean. Pentru a o face insä cu sigurant5, i a nu provoca numaifuga lui in altà tart prefäcându'l din un dusman ascuns in unulpe fatä si mai primej dios, Brancovanu trebuia prins. Acest gandumblase de mai multe ori prin mintea Turcilor. Se afla pe atuncila Poartà unul Ismail Efendi capuchihae al hanului tatáresc,foarte prieten cu Dumitrascu Cantemir. El inspied Portei ideeade a incredinta unui Român prinderea lui Brancovanu, pe careun Grec nu avea mijloacele de a o face, neavand relaii cuboierii. De aice se trase mazilirea lui Mavrocordat.

Nu se poate tägAdui Ca' Neculai Mavrocordat recomandabine pe domnii fanarioti in Moldova. 0 insusire eminentà a lui,si in care el nu sAnigna tafälui sàu Exaporitului, erà nelkomiade bani. Dupsä ce cheltuise 400 de pungi pentru cäpAtarea dom-niei, este destul de neinteresat, pentru a nu cere nici un bandela tarà, i ordonà inapoierea tuturor sumelor adunate prinjaf de cgtrà Mihaiu Racovità. Aceeasi ingrijire de vistieriao aratà Mavrocordat i dupà intrarea lui in domnie, punânds'A se iea sgmile vistiernicilor mai des si pedepsindu-i cu inchi-soarea i cu plata neajunsului, cAnd Ii prindeà cu lipsà De ju-dec4i iar4i c6ta cu multà râvnà. El singur 01-lea divanurileordonând pArcsälabilor sä nu inchidsä pe fie cine, ci sorociascAla divan inaintea lui. Si at:A-La de aspre eran judecàtile mai ales.In contra boierilor j6casi, di se temeau toti a sta la Ora inaintealui, i preferau sä se impace, de mai inainte. Mavrocordat eràinsil si bun administrator. El pune in orânduialà nevoile oraselor,..de a avea slobode in jurul lor, pe care le perduse mai Ma--

Serisoai e din 25 Alartie 1710, zbzdem, I, p. 377." Alte serisori din acea51 data, ibidem, p. 376.

Serison din 3 51 26 August 1710, zbzdem, p. 382, 384.

www.dacoromanica.ro

MOLDOVA BELA CONSTANTIN DMA PANA LA FANARI0T1 97

inte prin daniile de mosii ale domnilor &Rea bojen i manastiri.Neculai Mavrocordat 55, alesese pe boierii cei mai cinstiti pecare-i pusese capete peste toate tinuturile, i Meuse mai multecarp penLru intemeerea de slobozii, adeca de sate noua, scuti tepe cati-va ani de dari, spre a atrage in tara oameni din afarasi a reimpopora marginile ei, care erau mai ales pustiete. Ne-culai Costin rezuma in urmatorul chip scurta domnie a primuluiFanariot : $i erau veseli toti pamântenii, multámind lui Dum-nezeu ca ne au trimis domn bun si milostiv, cà era liniste mare

pentru dari si de cai de olac ; nime boul omului sau carul saupanea sà ice cu sila la jicnita cum lua la alti domni ; ha sta tar-gul fàinei, iezit de pane din toate pärtile ; eftinatate i bivsugIn toate bucatele. Numai mancatorii aveau voie ra, ca nu puteamânca cum in zilele de mai inainte altor domni ; ci in putinavreme au fost acea bucurie bietilor pamânteni Moldoveni,s'au mazilit Neculai Voda, dupa ce a domnit un an" 56 Neculceacel in deobste atat de pornit in contra sträinilor, nu poate facealtfel cleat sä marturiseasca si el ea in urma masurilor intelepteluate de Mavrocordat s'ar fi fost intemeiet tara de oameni,numai n'au tinut mult domnia" 57. Chiar atunci cand acestidoi Il in de rau sau când Il judeca Neculai Mustea, care estecel mai aspru cu dansul, nu gasesc alt ceva de mustrat decatrautatea lui fatä cu boierii tarei : ca daduse voie pana i ta-ranilor de se radicau cu para asupra boierilor de nici Ii baga in,sama. In divan suduiau mojicii pe boieri, si cum esia la divande se jaluia un taran pre un boier, indata da pre boier pe manataranului, fara de nici o judecatä sau dreptate. Care de ar fifäcut aceasta cu vre o cuvintä, s'ar cadea a-I lauda si a-1 numiea erà drept judecator, neveghind nimärui voie, arätând drep-tatea tuturor cum se cade unui domn, dar aceasta o faceà el,numai tot ca sà defaime i sa rnsineze neamul boieresc, mieran-du-se ce va mai face, ca sà ingrozeasca pe boieri" 58 Si esteceva adevar in aceastä imuptare. Neculai Voda nu numaiapara pe tärani, dar asuprea pe boieri inLeun chip pozitiv,alta dovada nu este de nevoie pentru acest fapt, de cat ordinulcel nedrept impus boierilor zlotasi de a restitui täranilor baniiincasati dela ei, cand ei platise cu acele sume datoriile contrae-tate de mai inainte in interesul tàrei i a domniei.

Astfel erau intâile apucaturi ale intaiului domn fana-

" Stir' din Jolkiew 17 Mai Lie 1711. Hurin. Doc. XVI, p 378, Nikolai Ma-vracordat a été déposé. Ceci a été fait pour mettre la Porte en état de saisirde la personne de Brankowan.

" Letorasefele, II, p. 99. Stirile asupra lucrarilor interne a le lui Mavro-co-dat sunt luate din N. Costin, zraclem, p. 78-99.

57 Iradem, II, p. 327.5 Nec. Mustea, zradem, III, p. 46. Alex. Amiras, nu spune mai nimicii In

cele cate-va randuri ce le dri dommei intai a lui Neculai Vodà, Iradem, III, p 105_

A. D. Xenopol. Istoria 12-rnSnilor Vol. VIII. 7

www.dacoromanica.ro

98 Isroaix ROMANILOR

riot. In domniile lui viitoare vom invAta a'l cunoaste mai deaproape, decat in acest scurt r5stimp catsträluci steaua lui dea-supra tronului tkei moldovenesti. De o cam data' constanmc5 Neculai Mavrocordat puneà iar5si in lucrare politica lui loanVod5 cel Cumplit, cu deosebire numai cät, a pe cand acestao practicase din simlimântul i iubirea lui pentru clasele in-ferioare, Grecul o punea in lucrare numai din interes si din calculpolitic.

Ura boierilor contra domnului ce-i prigonise atät de r5uizbucneste la mazilirea lui. La plecarea lui din Iasi clasa boje-reasc5 organizaz5 o miscare turburRoare, care s'A manifestezefatä cu domnul detronat simtimintele ce fusese pân5 atunciascunse de fria in inimile multora. Poporul de jos, lucrändaice ca totdeauna in chip neconstiut i nerational, se face in-strumentul räsbunkei boieresti contra unui domn care tocmaiapkase interesele sale in potriva boierilor. Neculai Mustea nespune cA se väräse atunci o mare fricä intre Greci, care cutotii se ascunsese prin casele domnesti i nici unul afarä nu cu-teza sà iasí; iar acea poghibalä necurat5, Spaudoni, sfetnicullui Neculai Vodiä, s'au imbr5cat muiereste cu tarpuz in cap,cum poart5 muierele grece, si au intrat in rAdvanul domnesccu doamna inteun loe i cu muierile, pentru ca s5 nu'l cunoascànime, pe carele Cu ochii mei l'am privit, ar5tAndu'l alt Grec.Si a sà. au esit din Iasi cu mare cinste, acel Grec cinstit i sfetnicce era, cà intr'alt chip de ar fi esit la iveal5 ales acela, pe locIl vra fi °mora inaintea lui Neculai Vodá f5r5.' de nici o fria." 59.

Mavrocordat int5lese usor cà r5scoala, de si Il eruta peel, apkat de marea lui vaz5 care tot nu'l p5r5sise desi se co-boräse in randul muritorilor, tineà mai sus (leca in uriciosul

Istetul domn trase de aice o inv5t5turà de care vomvidea c5 se va folosi in a doua lui domnie.

3. DIIIITRIE CANTEMIR 1711 60

Apropierea 'futre Romilni i Rusi. A fost o vreme inistoria Românilor cAnd ei considereau pe Rusi ca pe egalii lor,cAnd tratau cu ei ca cu un popor de aceeasi putere, cand tariiMoscovei cereau in insotire pe fiicele domnilor români. De a-tunci a trecut mult timp ; dar nici odat5 nu s'a v5zut in istoriapopoarelor, chiar intr'un fästimp si mai indelungat, o atarer5sturnare a pozitiilor respective, o sporire atät, de nem5surat5a puterilor unuia si o dAràpänare atät de deplinA a fiiirtei ce-luilalt, inca rolurile s5 se schimbe asa de a totului tot, ca prie-tinii de alt5 data* s'a* se intAlneasc5 acuma ca stäpAnul cu robul

6° N. Mustea, linclem, III, p. 47." Compara scrierea mea : Rázboaele dintre Rup Turn i inriurirea lor

asupra Tárilor Rom ne, Iasi, 1880, I, p. 4-48. , )

www.dacoromanica.ro

MOLDOVA DELA CONSTAN-TIN DUCA PANA LA FANAIIIOTI 99

Asa statuse Romanii fat6 Cu Rusii pe timpul lui *tefan cel Mare ;ask se infatosau ei acuma pe timpul lui Cailtemir.

Cele mai vechi relatii politice si de familie ale Românilorcu Rusii cad pe timpul marelui domn al Moldovei, care esa-

r

i :-...

: . Pat_ .I:,

- , I. .0 . ... I

-

4.:..t. ,',....wis ;..,.. mi......

. , , :-_. - 4....

.14.,_..4 ,.,'"

.....1,'.7.

7 .- *.

- ,- - r4,`_,.....,. L.

_ :..... ' ri 3 ' " ; '

.'''....., '

.d...' " .., r. ' .; 'i, 'V . '. .'

t'' -7

...,', 43-, o. [rev ' O'

,:', - r 4 " ' ' .ff ' a.:.m

a'. ...;:.--. 9....: .-: '

o . i. .:- nt -. , ,

. ,trio 44,

,..-t ...I..,_.,,, ,...,, .... .".., V Ar.4 ..... '' o r, A . %

' rA ./ art ''..,. -. I --..'.!rR.. 1.

't -'. - ------.. t-) . i. * I.1.1

lb !#,,_ ' . i'-..k

fr

.1 _.e al; '- -

-

..1- , d i.r,... , °

.,-

.1I

4 . '

'.1 -' - 1,F.A.s, s 1.-.1 ' , 1r).u

El.::.. . ,,r...... , , . . .

....y..;. 4,7,, .L , - - ..4.4,,,,,,i ?: ¡I ..

D. Cantemir

torind pe fiica lui Elena cu loan cel tank fiul tarului Moscveiloan Vasilievici al III-lea, indrumeaza i lega"turile politice a-cestor douà state. Anume Stefan ce! Mare ie o parte foorte ac-tiv'a la relatiile cuscrului seu cu ducele Litvaniei, dându-si maicu osebire mari silinti spre a impilca neIntelegerile izbucniteintre ei, si a puteà apoi indrepta puterile lor spre tinta vieteicroului roman, lupta in contra paganilor. In curand Insà, dupilaceastä lucrare diplomaticä" a lui Stefan cel Mare, relatiile cu

-.. 14 -;', - ,,,---, ,

,.

;

. - 1 ; I ,., 1

. ,L e n ,,,

... L . , ' ,.p.- , -,,,, r-,-;:, --t.p.-: ,.

_v., ,,,, ,.......,. '.., 1

4° -.- -

A , .. '2! .

,,*-"'

..,77' - 4... ,' , - v_.,.

e, '. ...-e. !il

..- , 7 .

7. rr. ... 1 ,

..,

1 '

, , . ''-.,

4, 1

I Ls 4

www.dacoromanica.ro

100 ISTORIA ROAIANILOR

tarul Moscovei, imprie Unite prin o incuscrire, se stricä si peL'Arâmul politic d,in pncina unei indusmAniri de famine 61.

Tara Moscului, fiind inteacele vremuri foarte depArtatilde Români, numai atunci and istoria prilor lor urca ate .oculme din viforoasa lor cale, se intindeau vederile lor pAnä laacea impäeátie i auta sà se pun6 cu ea in legAturd. Pe atuncinu Rusii cercetau pe Români, ci Românii pe Rusi in trebile po-litice, si de aceea i gäsim a doua atingere intre aceste douilpopoare pe timpul unei noue sträluciri a gloriei rom'Anesti, peacel al lui Mihaiu Viteazul, and efoul muntean se pune in in-plegere cu tarul Rusiei Boris Godunov spre a ataca impreunApe Lesi 62,

Pe tirnpul lui Vasile Lupu Osim pe Domnul Moldovanizbutind prin o ghibace negociare diplomatia a determina peprul Rusilor, sä se opreasa de a da ajutor Cazacilor contra Tur-cilor, prin care face ca Azovul sà cadà in stäpfinirea acestordin urmq 63.

Pe and insà äri1e romttne robite de Turci perdeau pefie ce zi din puterile lor, in intinsele stepe ale Rusiei crestea sise desvolta meren colosul încä copil al impärätiei moscovite.In curAnd el trebuia s'A scuture pe rând toate lanturile care ro-bise tAnära lui existenp, mai intAi ale rátarilor, dupä aceaale Svedezilor i ale Turcilor, i apoi s'A se indrumeze cu cruceaIn marià la rApunerea acelora ce altil datà II stäpAnise.

Rusii intrase in legnurà cu Turcii aproape in acelas timpin care ei se incuscrise cu Românii. Pe la 1495-1499, sub sul-tanul Baiazet II intAlnim pentru înatâi oarA ambasade alemarelui principe al Moscovitilor loan al III-lea Vasilievici laConstantinopole, care cer pentru negutitorii rui libertatea co-merciului. Privilegiile acestora furà reinoite de Selim I (15141520), care insà refuZA a mijloci incheerea unei pAci intre Rusisi 'Mani Crimeei. Daa insä panà atunci relatiile intre Rusi

Turci fusese pacinice, desi foarte reci, ele incep a se inà"spridin pricina a douà popoare ce locuiau intre ele, Cazaciitarii, care VAind numai din prkikiuni pustiau mai in fie-carean Rusia si Polonia, prile cele mai apropiete de dânsii. Rusiipentru a r5sbuna pustierile suferite, mai ales dela Mari, se or-ganizau in bande de voluntari care devastan la rAndul lor tAriletriPresti dela Marea Neageä, supuse ale Port.ei otomane, inatprin aceste freari mutuale izbucnise intr'un mod indirect unadevilrat r'Asboiu intr ambele imp`ár4ii. Statele apusene aleEuropei care erau in lupte cu Turcii, si mai cu deosebire Ve-

61 Vezi amilruntimile acestor linprejurilri In Vol. 1V, al acestel istoria." Vol. VI." Vol. VII p. 36.

www.dacoromanica.ro

netienii, cgutau prin toate mijloacele a atrage pe Rusi inteoleggturg in potriva dusmanilor comuni ai crestingtritei i, lucrucurioz, incà de pe atunci ambasadorii venetieni puneau o va-


DE \ (ET III VS 44'SItOSSIACIet NLOL6AVINI1.

MTH 1./11/'S &Mk ';; I X sEN'ATOlt.et An

NIA

D. Cantemir

loare mult mai mare, decal: pe puterea materialg a Rusiei, peacea moralä a ei, izvorâtg din comunitatea de religiune cu po-poarele din Turcia. Astfel Giacomo Soranzo in o scrisoare Card

'

Lit.I MM.' u11

,Lfs,NI I S CON ¡JR--

I'S

www.dacoromanica.ro

102 ISTOEIA ROMANILOa

senatul venetian din 1576, se roste§te in modul urmgtor : Sul-tanul se teme de moscovit din pricina cg acel mare duce este debiserica greceascg ca §i poporatia din Bulgaria, Serbia, Bosnia,Morea §i Grecia, care îi este devotatg in gradul cel mai mare,fiind cg se tine de acela§ rit grecesc §i va fi in totdeauna gataa lua armele in mâni §i a se rgscula, pentru a se libera de scräviaturceascg §i a se supune stgpanirei lui" 64.

De§i ambasadorii veniftiani descoperise depe atunci vii-torul nerv al politicei ruse§ti, se pare CA Ru§ii ei in§ii nu aveaucon§tiintg de puterea lui. Relatiile lor cu popoarele balcanicese mgntineau incä numai in sfera religioasg. Ru§ii recuno§teaude cap al bisericei lor pe patriarhul grecesc din Constantinopoli,plgteau pentru cgluggrii din ingngstirile muntelui Athos tributulpe care eran indatorkti a-1 rgspunde cgtrg Poartg, §i cgluggriidin muntele Sionului primeau dela marele principe un ajutorde 500 de galbeni pe an.

In privirea politicg insg Ru§ii eran foarte rezervati fatäcu inchingtorii lui Mohamed ; de§i cercetati de mai multe oridin partea Venetiei, ei nu vroesc sg se lege la nici o intreprin-dere in potriva Turcilor, §i retinerea Ru§ilor in aceastg privireerà foarte fireascg. Ei eran incurcuti in neincetate rgsboaie cuPolonia §i cu Svedia. Atät de putin se interesau ei de cele ce sepatreceau la sudul impgrätiei lor, Inca in 1642 ei cedeazg, precumam vgzut, stgruintelor lui Vasile Lupu prin care cetatea Azovultrece in mânile pggänilor. Este curios de notat cà Turcii ISusesepe domnul Moldovei pe capul Ru§ilor pentru cä erà de aceea§ireligie cu el", §i Lupu izbute§te in misiunea lui argtând mai alesRu§ilor cazul unui räsboiu intre ei §i Turci din pricinaAzovului, Turcii ar mäcelgri indatä pe toti inchingtorii bise-ricei grece§ti din impfätia lor, lucru pe care proteguitorul lorIiresc tarul Ru§ilor, ar fi departe de a don".

Jn anul 1645 vine la tronul rusesc Alexei Romanov, care in-drumeazg o politicg mai activg in potriva Turcilor. Tátari atacândcetatea Cazacilor, Cehrinul, §i ace§tia ceränd in zadar ajutor delaPoartg, se intorc cgträ Ru§ii, care se gräbesc a le Implini cererea,punând apoi ei in§ii mana pe Cehrin in 1676. Din aceastg pricingTurcii declarg chiar Ru§ilor rgsboiu in 1677, cea intgi luptg drectäintre acest e doug popoare ; dar sunt rgspin§i cu mari pierden.Rgsboiul e§ind in deob§te defavorabil Turcilor, ei cer singuripacea, care se incheie la Radzim, in 1681 §i prin care pace Ru§iidobändesc Kievul §i Ukraina ; cetg-ti sg nu se zideascg nici deo parte nici de alta intre Bug §i Nipru : rátarii sg fie opriti delaprgdgciuni in Rusia ; Turcii recunosc tarului titlul de impärat§i locuitorilor Rusiei libera peregrinare la Ierusalim 65.

" Albert, Relazioni degh ambascatora veneti al Serial°, Seria III, 5, p. 206.Zinkeisen, Gesch des osm. Retches, V, p. 86.

www.dacoromanica.ro


Si din aceastä pace se vede cä Rusia incä nu se pätrun-sese de ideea care mai tArziu este invocatä de dânsa ca misiuneaei istoricà de cäpitenie, eliberarea crestinilor ortodoxi de suburicioasä stäpânire a pägânilor. Desi toatà lumea din Europarecunoastea si pretuia aceastä a ei putere, ea inch' nu fäceà dinea nici o intrebuintare. Se pärea cä dormea ca leul in pustiu,când de o clan erà sä fie desteptatd de mirosul präzei ce se a-propia si sà se räpadà näpustit asupra ei spre a o inghiti.

Acei insä care arätarä mai de aproape Rusiei in cotrotrebue sd tindà toate silintele ei, furà Românii. Cu ce plätir 6ei asemene invätäturä, vom vedea mai tärzin. Stim cum in räs-boiul din 1672 dintre Turci si Poloni, Stefan Petriceicu si Gri-gorie Ghica trädând pe Turci cätre Lesi si. pncinuind o pier-dere insemnatä stäpânilor lor sub zidurile I Iotinului, sunt ne-voiti sä caute sprijin contra pägänilor la principii crestini, si.

anume la cel mai puternic din cei ortodoxi, la tarul Rusilor,cätre care ei trimit o solie ce nu esà incä la nici un rezultat, dinpricinä csä domnii români sunt destituiti.

Ceva mai tärziu in 1688, Särban Cantacuzino reinoesteincercarea lui Petriceicu, insärcinat de impäratul Leopold atrata cu principii crestini, pe care i-ar gäsi dispusi la o aliantäcomunä in contra Turcilor. Nici acEastä solic nu esä insà la vre-un rezultat, cel ce o trimisese murind prea timpuriu 66 .

Petru eel Mare. Rämäsese pästratà lui Petru cel Mare,dupä." ce devine singur stäpAnitor al impärätiei moscovite, säpunä in lucrare din partea Rusilor politica aceea de care atatatimp se temuse Turcii, si pe care toatä Europa o recunostea caarma cea mai puternicä de intrebuintat in lupta in contra 0-tomanilor. Dei prima ei incercare nu izbuti, ea nu rämase maiputin farul conducAtor al intregei purtäri politice a Rusiei inviitor, acel far care nu numai o scoase la liman, dar o conduseincä si la uriasa ei inärire.

Acest mare principe, indatä ce se sui pe tron, recunoscua o impärätie intinsä ca acea a Rusiei, fiind inchisä din toatepärtile din spre mare erà impiedecatä in chipul cel mai seriosin desvoltarea comertului ei, mijlocul cel mai puternic de im-bogätire a popoarelor. El se hotärä deei Cu once pret a deschideRusia in spre cele douä märi mai apropiete,. Marea Balticà in-spre meazä-noapte si Marea Neagrä inspre miazä-zi. Pentrua'si deschide drumul cätre marea Balticä, trebuia sä cucereascdniste täri ce erau in stäpânirea Svediei. Spre acest scop Petruse uni cu Polonia si Danemarca, contra tänärului rege al Sve-diei Carol al XII-lea. Pentru a-si deschide calea in spre sud, elintreprinde expeditiile sale contra Azovului, intränd pentru aindrumh aceastä intreprindere in contra Portei, in liga sfäntä

" Vol. VII p. 210-211 i 251-252.

www.dacoromanica.ro


a apusului Europei. Turcii lima §tiau prea bine, ca dela stapa-nirea Azovului atarna in mare parte lini§tea imparätiei lor. Eivazuse pe timpul domniei Cazacilor §i a du§maniilor lor cu Poartaca ace§tia in putine zile putean cu coral:line lor sa amenintechiar Constantinopolea. Cu cat mai mult trebuiau sä se teamaca aceasta insämnata cetate sa incapa in mânile unui du§manmai puternic §i mai organizat. Tocmai atare teamä a lor seimpline§te ; caci dupa ce Petru cel Mare face in 1695 o zadar-nicä incercare in contra Azovului, in a doua, intreprinsa in 1696,el reu§e§te a-1 cuceri. De indata preface toate moscheele 'Ma-rilor in biserici, §i celebreaza cu mare pompa sfintirea catedralei,consacrand astfel §i in mod religios izbanzile pravoslavniculuisalt popor. El ie masurile cele mai energice pentru infiintareaunei flote, mare§te §i intare§te portul dela Taganrok, impunefie-carui proprietar de 10.000 de §erbi sa construiasca cate ocorabie, ne scutind nici chiar pe clerici dela o asemene inda-torire, cere dela Venetia marinan i §i constructori de corabii,care in curând fac sa pluteascä pe apele märei de Azov 14 co-räbii mari, 9 galere §i 10 de brigantini. Turcii dei vedeau Cucea mai mare nemultAmire propa§irea Rusiei pe o apa ce fusese'Ana atunci un adevärat lac turcesc, totu§i eran nevoiti sa leserasboittl Cu dânsa mai cu totul pe marine Tatarilor, caci ei per-deau batalii peste batalii in marele lor rasboiu cu puterile a-pusului, pierden i care pregateau tratatul de Carlowitz din 1699,ce lovi atat de greu in puterea lor.

Indata dupti incheierea acestei paci intre cele trei puterialiate Venetia, Germania, Polonia §i Turcia, se preface §i. ar-mistiOul dintre Rusia §i imperiul otoman intr'o pace formala,§i insarcinatul din partea Rusiei cu tratarea de pace merge peo corabie ruseasca la Constantinopole. Teama cea mai mare aTurcilor, stapanirea ruseasca pe marea Neagra se infato§a ast-fel inteun chip v5zut §i oare cum vitt inaintea ochilor lor. In25 Julie 1702 se subsanma tratatul de pace, in care intre alteiese recunoaste corM3iilor de negot rusesti dreptul de a trece prinDardanele si celor de r5sboiu dreptul de a pluti pe marea Neagra.Azovul ramane al Rusiei, care se indatore§te insa a darâmacet4ile dela Nipru. Tarul este scutit de tribut catre hanul ta-taresc §i se consfinte,§te inca odata libera peregrinare a Ru§ilorla Ierusalim. Scopul lui Petru cel Mare din acest tratat se vedefoarte limpede, anume : stapanirea marei Negre, scop pe careEuropa in deob§te II si atribuia pe atunci acestui monarc, dupacum se vede din o scrisoare a lui Leibnitz catre prietenul sauThomas Brunet : Petru gande§te acuma numai a nelini§ti peTurci ; placerea lui cea mare este marina, pe care a invatat-ofiindet are de tinta a se face stapan pe marea Neagra".

Incercarea lui Petru de a cuceri provinciile dela sudul gol-fului de Finlanda : Estonia, Livonia, Carelia §i Ingria dela Sve-

www.dacoromanica.ro


,dezi, prin o aliantä cu Polonia si Danemarca, II incurcA intr'unräsboiu cu Carol al XII-le regele Svediei. Un talent militar ilea-step tat se desväli in tânärul principe, i Rusii primirà la Narvao loviturà, de care erau sä se sfarme toate planurile lui Petru.In loc insä de a se folosi de aceastä izbandà si de a urmäri peRusi in läuntru tärei lor, Carol al XTI-le se intoarce impotrivaregelui August al II-le al Poloniei, i (FA timp lui Petru nu numaia recastiga Ingria i Carelia prin mai multe izbAnzi dobânditeasupra generalilor lui Carol dar it lasä chiar sà arunce in tärilede abia cucerite temelia viitoarei capitale a impärätiei rusesti.

Carol al XII-le dupà ce bate pe regele Poloniei August alII-le, se intoarce iari importiva lui Petru, apucand de astadata' de a dreptul spre Moscova, prin Ukraina, insälat pe de-oparte prin fägäduinta de ajutor a lui Mazeppa, hatmanul Ca-zacilor, pe de alta prin a§teptarea de a gäsi in o tarä imbelsu-gatà, hranä indestulätoare pentru oastea sa. Petru punesà pustieze Ukraina, in cât oastea lui Carol cade curAnd In ceamai grea lipsà. Mazeppa pe care regele Svediei îi puse atuncitoatä speranta, aduce acestuia bani in deajuns, dar hrand nu.O foamete cumplitä incepe a secera cu miile soldatii lui Carol,care îi vede in curând armata redusä la jumätate din ceeaceerà, färä cai, suferind de lipsä si de frig, in mijlocul unei iernifoarte grele. In loe de a asculta de sfaturile generalilor säichiar de acele ale lui Mazeppa, care cunostea locurile, si de ase intoarce indärät, prea incäpätânatul Carol se hotäreste amerge inainte cu ori-ce pre i ajunge in fine, mai cu totul pierdutsnb zidurile cetätei Pultava. Asaltul dat nu reuseste, si Carolal XII-le trebue sä se hotäreasc6 la un asediu in regulä. Petruinsä vine cu o armatä numeroasà si bine pregkità in ajutorulcetätei sale, si dupA o luptà cumplitä, invinge cu totul armatalui Carol al XII-le, omorAndu-i vr'o 9.000 de oameni i prin-:and mai pe toti cei ce rämäsese in viatä. Carol scapä cu vr'o1500 de ai sài i trece Nistrul in Moldova.

Regele Svediei fu foarte bine primit de autoritätile tur-cesti, si se aseiä in Bender, de unde incepu a inteti necontenitpe Turci, spre a-i porni cu räsboiu in contra dnsmanilor säi 67

Tarul Petru vAzand &A au räpus pe dusmanul de la Nord,îi indreaptä iaräsi ochii cätre Sudul cel incântAtor, i incepea pune in lucrare politica devenitä apoi traditionalä a Rusiei,adecà uneltirile de räscoalà a crestinilor supusi impärätiei o-tomane. El intrd in legäturi cu Mihaiu Racovitä al Moldovei

cu Brancovanu al Munteniei, ceeace aduce prinderea de cätre

Asupra pelrecerei lui Carol al XII-lea la I3ender 51 a silintelor lui de ainpinge din nou pc Turci contra Ru§ilor vezi Croruca lui Carol al XII-lea deAlexandru Amiras, editat de N. Iorga cu un bogat comentar in textulce s'a pAstrat, Studzi i Doc. IX, p. 43-111.

www.dacoromanica.ro


Rusi pe painântul Moldovei a unui corp de armata svedez.Regele Carol al XII-le descoperind indatä intalegerea dintretarul Rusilor i domnul Moldovei, Il denunta Portei, i MihaiuRacovita este mazilit i dus cu toata familia lui la Constanti-nopole. Brancovanu mai ghibaciu izbuteste a insala pe regeleSvediei, ingrijind tocmai pe atunci in toate modurile de armatalui, iar pe Turci prin aceea ca el insusi pareste la Poarta pe co-legul sàu in domnie i tradare, de complotarea lui cu dusmaniiimpäräliei 68

Brancovanu insa, urmand mai departe dublul säu ioc cuRusii i cu Svedezii, este demascat in sfarsit de Carol al XII-lecare Il denuntä Portii ca pe un prieten devotat al tarului Petru.Atunci Turcii se hotarasc a prinde eu ori ce pret pe domnulMunteniei, dar neindraznind se incredinteze aceasta insarcinarelui Neculai Mavrocordat, Il rechiarnä mai unfit de cat mazi-lesc, trimitand in locul lui pe proteguitul hanului Tatarilor,Dimitrie Cantemir, care vine in Moldova, cu hotararea luatade a prinde i trada Turcilor de viu pe Constantin Brancovanu.Aceasta vroia sa" faca; ce a facut vom vedea-o in rândurile ur-mätoare.

Dimitrie Cantemir. Dimitrie Cantemir vine in Iasi inziva de 10 Decemvrie 1710 69. Gaud ajunse la Galati el se intalniaice cu Neculai Mavrocordat care se ducea &Rea. Tarigrad,fare ambii domni, cel fost i cel viitor se facu o leaturarità prin juramânt, ca adeca Cantemir sa nu dee voie boierilora para pe Neculai Mavrocordat pentru administratia lui, iarNeculai Mavrocordat sa sprijine la Poarta domnia lui Cantemir

daca ar vroi sa capete vr'un scaun, apoi sa fie acel al Muntenieilar nu al Moldovei, Pentru a aminti o plastica expresie a luiNeculcea, i aceasta legáturá fu tinutá de ambii domnii cumtin canii Vinerile" De abia ajuns la Tarigrad, Mavrocordat pa-raste pe Cantemir, ca ,.el cfind au venit in tara Moldovei, augasit mai bine de jumátate de boleti haini la Muscali, i prin-zandu-i i-au inchis, iar Dumitr, scu Voda cum au luat dom-nia a si rápezit de olac inainte i i-au slobozit pe toti,Inca pe care erà mai mare hain i'au facut caimacam 7°.Anume domnul care putin timp dupa inchiderea lui SturzaCatargiu, pusese la oprealä si pe batrânul Iordache Ruset vistier-nicul, canna Ii luase 12 pungi de bani, tinandu-1 inchis 'Anala mazilirea lui, cand Turcii trimisi de Cantemir Ii dau drumul

pun chiar caimacam : Neculai Mavrocordat se vede ea in-chisese pe Ruset nu din pricina hainirei lui catre Rusi cat dinaceea ca intrigà in contra domniei lui in favoarea lui Antioh

68 Alai sus, p. 90.9 N. Costin, In Letoptseje, II, p. 99 Alex. Amiras, ibtdem, III p. 105.71 Neculcea In Leloptsefe, IT, p. 334.

www.dacoromanica.ro

XfOLDOVA DELI CONSTANTIN DUCA. PANA LA FANARIOTI 107

Cantemir. Acuma insa Mavrocordat, a§teptându-se ca Dimi-trie Cantemir sa-i rasplateasca 'Ara lui la Constantinopole, cu.0 tânguire din parteà tarei pentru modul cum o ocarmuise, vroiasa compromita dinainte in ochii Turcilor pe boierii jaluitori,aratându-i ca pe niste partizani ai Rusilor.

Cantemir insa nu ramâne mult timp dator rivalului säu.El trimite cum afla despre calcarea juramântului din parteaGrecului, o deputatie de boieri la Constantinopole care sa setanguiasca pentru jafurile facute de Mavrocordat in Moldova,klesi tocmai in aceasta privinta administratia lui nu puteà fiInvinuitä. Tnsä asemene pare aveau nevoie oare de a se sprijinipe adevär ? Mavrocordat speriat prin tanguirea adusä in contralui, cauta scapare in casa ambasadorului francez, prietenul sau,,care spunând regelui sau ea a fost nevoit sal primascä, nu ex-prima alta teamä decat ca.-1 va costa cateva pungi 71.

Daca insa denuntarea lui Cantemir asupra lui Mavrocordatcä ar fi jafuit tara nu era adevärata, nu statea tot astfel cu paradomnului mazil contra celui din scaun. Nu tinuse inteadevarmult timp credinta lui Cantemir Care Turci. La inceput el searata foarte ravnitor pentru apararea intereselor lor. Cum vineIn scaun cauta sa se puna bine cu boierii, de care aveà nevoiepentru indeplinirea insarcinarei sale, iertandu-le darea dese-tinei ; apoi cere voia dela vizirul ca sa prinda pe Brancovanu.Acesta insa trimite raspuns lui Cantemir sa mai astepte ceva,pana Brancovanu va plati cele 500 de pungi de bani pe care-ile ceruse, in cat se vede ce bine Meuse Brancovanu de puseseun termen de cinci luni pentru plata lor, i cat de minunat cu--nostea acest domn lacoma fire a Turcilor. Cantemir foarte bineinformat de tot ce se petrecea la Rusi, transmitea toatePortei, i chiar pap. de Bender, desi mai apropiat de ostirilerusesti, tot dela Cantemir îi tragea informatiile sale cele maisigure.

Cantemir 'MA este in curand castigat de tarul Rusilor,care trimite in solie la el pe medicul grec Policala 72,i purtarealui de 'And acum sincera catra Turd îi da" putinta de a-i insalacu mai mare usurintä. Anume el cere voie dela Turci ca sa sefacä" a se ajunge cu Muscalii, si ce ar vedeà si ce ar intalege detoate sa faca stire Portei 73.

Astfel cu acest mestesug, Cantemir puteà sà intre in

DaS A112ur2 card regele, 10 Alain 1711. Hurm. Doc. Suplement,p. 395.

" Carra Iltst. de la Moldavte et de la Valaclue, p. 72." Neculcea, In Letopisefe, II, p. 355. Un doc. din 1740 de la Gr. Ghica

Voevod vorbeste de vremea cdnd a venit Petru Imparatul Mochicesc cu ostilesale Impotriva prea puterrucilor nostn stiipani fiind atunci domn, Dimitrie Can.I. emir si hainAndu-se de prea puternica Imparatie". Ghibanescu, Surete si IzvoadeIX, 217.

www.dacoromanica.ro


intälegere chiar 140 Cu Ru§ii, Turcii crezand c'ä el se prefacenumai pentru a iscodi pe du§manii lor. Nu numai gat, dar Ca-puchehaia lui Cantemir din Constantinopole, un Grec Jane, luascrisorile ambasadorului rusesc ce era aruncat in inchisoareacelor §epte turnuri, §i le transmitea lui Cantemir, iar acesta letrecea tarului.

Ce motiv impinsese pe Cantemir a se lepädaa cu atat grä-hire de Turcii §i a trece c`átrà du§manii lor ?

Dupä loan Neculcea motivul ce l'ar fi aruncat pe CantemirIn partida Ru§ilor, ar fi fost temerea de intrigile lui Brancoveanu,care simtind cä Cantemir fusese trimis in Moldova, anume inscopul de a'l prinde pe el, sä nu-§i tocmeascä lucrul la Constan-tinopol, sä nu'l räpue pe dansul §i sä'l mazileascä" 74. Acestmotiv nu'l putem admite ca hotkitor. Cantemir a trecut a§a degrabnic la Ru§i, in cat Brancovanu nici n'avuse timp a indrumast5ruinte1e sale contra domnului Moldovei. Cantemir el insu§ dàIn istoria impärätiei turce§ti cea scrisä de el, un alt motiv, bineintäles mai piftin egoist : In luna Schewal al anului Hegirei1122 Cantemir a fost trimis in Moldova, cu ordinul de a prindepe Brancovanu, prefkandu-se de prieten al ski, sau in vre un altchip, §i s5-1 trimità viu sau mort la Constantinopole, §i cand vapune stäpanire pe principatul Valahiei, sà iee in maini guvernareaacelei OH, iar pentru Moldova sà propunä un alt princepe acärui aprobare rämâne p5stratà curtei suzerane. Pentru impli-nirea mai grabnicä a acestui plan, sultanul dä ordin hanului dea pune in slujba lui Cantemir atatea mii de Tatarii cati va fide nevoie. Pe lang6 aceasta sultanul fägädue§te lui Cantemircä-i a principatul pe viatä §i nu-i va cere nici tribut, nici pesche§,cat timp va sta in Moldova, Dupä ce aceste fägkluinti au fostintärite prin un ha ti§erif, Cantemir a venit in Moldova, impreunäCu hanul Tätarilor. Insä pu tine zile dupà venirea lui, prime§te oscrisoare dela cliehaia marelui vizir, Osman Aga, in care i secerea indatti, pentru sultan §i vizir, pesche§ul obicinuit la fiecare intrare in domnie §i o multime de zaharea pentru o§tilecele turce§ti. Pe lang6 aceste sä punä podurile in stare cu cea maimare gräbire §i sä procure Cazacilor §i Svedejilor locuinti pentruiarn5, iar el singur sä se afle in primävarà cu oamenii säi la Ben-der §i alte cereri tot asa de ingreuietoare. Cunoscand deci Can-temir de pe acestä roadä cat de putin era de a§teptat dela ne-credincio§i, el aruncä legätura cu Turcii §i crezu mai de cuvintä asuferi impreunä cu Hristos de cat a spera bogätiile cele MO-loare ale EgipLului. El trimise deci un sol credincios la tar pentrua-i oferi slujbele sale §i acele ale principatului ski" 75.

" Ibidem." Cantcmir, Geschtchte des osm. Reiches deutsche von Schmidt, Hamburg.

1745, p. 565,

www.dacoromanica.ro

MOLDOVA DELA. CONSTANTIN DUCA PANA LA FANARIOTI 109

Nu putem sti panä intru cgt sunt adevarate aratarile luiCantemir. Atata putem constata, ca" ele nu sunt adeverite prinnici un izvor contimpuran, in cât s'ar parea a fi fost inchipuitede domnul scriitor spre a indreptati trklarea lui.

Cauza care l'au indepartat pe Cantemir de Turci este decautat aiurea. Era convingerea adanc inradacinata in el desprestarea de decadere in care se aflau Turcii, izvoritä din serioaza

indelungata lui indeletnicire cu istoria Otomanilor. Acestspirit inteadevar profetic vazuse chiar dela inceputul decadereipoporului turcesc. care porneste depe timpul su, un povarnispe care el nu se va mai putea opri, i in Rusi el privea pe moste-nitorii firesti al imparallei Mohamedanilor. Istoria lor cea scrisade dânsul se imparte, conform cu convingerea lui, in doua perioade :acea a cresterei sale 'Ana' la anul 1672 si acea a decgderei, scurtulrastimp dela acea data Oda la 1711, unde se opreste scrierea luiCantemir. Cuvintele Cu care el sfArseste prima perioada suntinsamnatoare : Aceasta fu cea de pe urma victorie, din anulHegirei 611 pang' la 1083 prin care se aduse imparatiei Otomanilorvre un folos, sau prin care se adause vechilor margini ale im-periului vre un oras sau vre o -tatii. Dupa aceasta si mai ales petimpul imparatului Leopold din Germania, urmarainfricosate, pe care urmasii cu greu le-ar putea crede, daca nu arfi adeverite prin autenticitatea unor documente oficiale,puterea Otomanilor a slabit foarte tare prin perderea mai multorregate, prin peierea unor ostiri intregi, precum i prin rasboaeIguntrice i impärecheri.76 Fiind deci adânc convins Cantemirca rezultatul rgsboiului ce trebuia sà izbucneasca va esi indefavoarea Turcilor, intalegem cum se face de el se indepartade ei. Este in once caz destul de neasteptat de a vedea inacele timpuri si mai ales in Tarile Române o purtare politicaizvorâtil din o convingere

Si inteadevar ea räsboiul era neinläturabil, cu toate silinteleambasadorllor germani de a'l impiedicA, din teama ce o aveau dea nu incurca iar i pe imparatia ion int'un rgsboiu cu Turcii,tocmai in momentul când erà sa se hotarasca importanta chesti-une a succesiunei Spaniei 77. Turcii fusese mai ales loviti prinindrazneala lui Petru cel Mare, de a patrunde in hotarele Moldo-vei, spre a prinde ostirea svedeza. Aceasta erà plängerea lor decapitenie contra Rusilor i motivul lor cel mai de frunte, dinacele märturisite, pentru declararea rasboiului. Alte doua maierau ; zidirea unor cetati in gal% de teritorul rusesc cu toateprotestkile Portei, i impedecarea reintoarcerei lui Carol al XII-leIn Svedia prin Polonia, tara ce nu erà in stapânirea Rusilor 78.

" Ibulem, p. 90877 Vezi mai multe rapoarte ale amb. germam din Aprilie 1771 In Hurm.

Doc. VI, p. 73 si urm.78 Scrisoarea lui De Fériol din 21 Noemvne 1710, zbidem, Supl. I, p 388.

www.dacoromanica.ro

110 ISTOR1A ROMANILOR

Toate aceste motive le vedem insa ca nu sunt indestulkoarepentru a explica izbucnirea rasboiului, afara de cel d'intai carepoate fi insa ocazia si nu pricina determinkoare a dusmaniilor.Cauza adevarata sta i aice aiurea, anume in faptele anterioare alelui Petru cel Mare, In cucerirea Azovului, in crearea unei floterusesti pe marea Neagra, in tratatele pe care Turcii siliti prinnenorocirile lor fusese nevoiti sä le incheie cu Ruii, i prin carele concedau libera navigare prin märile turcesti, toate acestecastiguri i concesiuni Monte unei puteri de care Turcii se temeaumai mult de cat de ori care alta, cki ea singura poseda putintade a arunca flacka rascoalei chiar in sinul impärkiei lor, prinindemnarea crestinilor de a se lepada de supunerea catra eide a se alipi eked arul cel drept credincios. Si aceasta atatarela rascoala era chiar pusa in lucrare de Rusi. Ei provocase ladefectiune pe Racovita si pe Brancoveanu, din care pe unulPoarta pusese mana, pe celalalt vroia sa puna acuma.

Cu toate aceste uneltiri periculoase, Turcii ce de abiarasuflase de cumplitele pierden i incercate in timpul rasboiuluiligei sfinte, pareau cá nu indraznesc a declara rasboiu Rusilor.In 1709 Noemvrie cu toate ea' Turcii chiar atunci destituise peMihaiu Racovita, pentru alipirea sa catra Rusi, ei reInoesctratatul cu acestia, i actul de reinoire este trimis de sultanulcu o scrisoare autografa catra tar. Vazand purtarea pacinicaa Turcilor eked Rusi, Carol face o ultima incercare i trimitepe Poniatowski cu un memoriu catrá sultanul, in care el acuzape marele vizir de a fi cumparat de Rusi, i de a lucra in contrainteresului chiar al poporului turcesc. Poniatowski izbutindsa dee memoriul chiar in mana sultanului, bite° Vinere la esireadin moschee, acesta cetindn'l se convinge de cele aratate inteinsulAli pa este scos din vizirat care este incredintat lui BaltagiMohamed pasa, dusman inversunat al tarului, care face sa sedeclare Inca in Noemvrie 1710 imparatului Rusilor rasboiu.Acesta de si in aparenta vroia pacea, In inima lui ar fi fost preanemultamit daca Turcii ar fi consimtit la cererile sale, caci elii pusese in gand a alunga pe Turci din Europa, si pentru arealiza o asemene tinta lupta era neaparata.

Petru cel Mare publica indata un manifest pentru a ea's-punde declaratiei de rasboiu. In acest act tarul nu se plange atatade nedreptatile facute lui de Turci prin adapostirea dusmanuluisau In imparatia lor, ci je rolul de aparator al popoarelor crestine,care ar zace in robia Mulsumanilor. Gem apäsati de jugulbarbarilor Grecii, Valachii, Bulgarii i Sarbii, i dovedesc prinadanca lor mizerie cat se tin Turcii de toate tratatele lor" 79.

" Beprodus de Zinkeisen 1. c. V. p 112, nota I : Gernunt Barbai 01 umjugo °press] Gram, Valaehi, Bulgan Serldique, quanta est illts religo pactorunideternmae suae unsenac expenuntur".

www.dacoromanica.ro

Astfel inaugureaz6 Petru cel Mare politica sa in contra in-chinätorilor lui Mahomed, ascunzänd adeväratul tel al räsboa-elor sale in Räsärit sub masca fatarnicä a eliberlirei crestinilorde sub jugul mohametan. Petru cel Mare, precum este cel d'intAi

MOLDOVA DEL. CONSTANTIN DUCA. PANA LA FANARIOTT

4

e

.1

-

64.1:

IG""t- ,t

r

3:47' tk-Cr7S% i relic4; Jirgiotl(seAt ty efgetvtfo*t

Mar(Colecim de stampe a Ac. Romfme 1729)

care avu gändul a deschide Rusia din spre mare, este si cel d'ântäicare intreprinde impotriva Turciei rdsboiul sfänt, o adeviiratäcruciatil in aparentä, in care Rusii se ariitau ea lupta numai cAtpentru comunitatea religiei i räspändea sängele cel mai scumpal copiilor lor pentru o cauz5 umanitarli, pe and in realitate

111

www.dacoromanica.ro

112 ISTORIN ROMANILOR

ei cgutau, la umbra acestui pretext inchipuit sg-§i indeplineascginteresele lor cele mai de egpitenie.

Caracterul de sfânt al acestui rgsboiu se vede §i din pre-ggtirile lui. In 21 Fevruarie 1711, se tine in catedrala din Moseovao sgrbare religioasä in fata tarului. Doug regimente din gardaimperialä erau in§irate inaintea bisericei, §i ele in locul steaguluilor cel obicinuit purtau unul ro § cu inscriptia : in numeleMântuitoriului §i al cre§tingtäter. De asupra acestei inscriptiise afla o cruce incunjuratà de raze, cu legenda : in acest semnvei invinge". Petru erg atAt de sigur pe izbanda in at el spuneaadese ori cg vra sg fie ingropat in Constantinopole". Din aceastase vede cä Petru avea de sigur ca ultimg -tintg o ostenelelor salecapitala de pe malurile Bosforului §i poate restatornicirea impg-rätiei bizantine.

Cantemir trebuia sà urmeze §i el de o camdatg Ong laapropierea Ru§ilor o politicg ca acea a lui Brancovanu, adecä säfäfgreascä supunerea cäträ Turci, ceea ce îi erà cu atät mai u§orde fAcut, cu at el primise chiar dela Turci invoirea de a sepreface cg s'ar ajunge cu Muscalii. El condusese 'Msà negocigrilesale cu Ru§ii a§a de secret 'Meat nici un boier, nici chiar hatjnanulsgu Neculcea nu §tia de ele, ci gAndea cg se va trage CantemirIn jos cgtfä I-Iu§i, spre a se apropia de oastea turceascg ce inaintaasupra Dunärei 8°.

Treeerea lui Cantenair f Ali§ la Ru§i. Momentul se apropiaIn care domnul Moldovei trebuia sg se pronunte inteun chiphotgrat. Anume vizirul vgzand cg ciocnirea intre el §i Ru§i seapropia pe zi ce merge, trimite ordin lui Cantemir ca sä prindgpe Brancovanu. Neculcea Il satue§te ca sà dee ascultare ordi-nului, sg se tragg in jos, ci sg poate ca Turcii sg batg pe Ru§i§i atunci Tatarii ar prada tara. Cantemir Ii räspunde insg inaparentg cu amgrgciune : Voi toti fugiti dela mine la Ru§i §i mglgsati pe mine singur la Turci". Cantemir atunci dà pe fatg hai-nirea lui §i cere dela generalul rus Scheremetev ca trimitàun corp de Wire spre paza lui, ceea ce Rusul se grAbe§te a in-deplini, trimitind la Ia§i 4000 de cglgreti parte Ru§i, parteMoldoveni in leafg.

Cantemir pentru a indreptgti fatg cu tara insgmnatulha pas, publicg §i el un manifest in care intre altele spune CA'Noi Dimitrie Cantemir din mila lui Dumnezeu domnul täreiMoldovei &Reg mitropolitul, episcopii, boierii, cApitanii §i totislujitorii pgmAntului moldovenesc, facem §tiut cg intru cgt du§-manii cre§tintitiltei, Turcii n'au respectat tratatul incheiet depreclecesorul nostru Bogdan, prin care tara se oblig6 a pläti

Neculeca in Letopiseje, II, p 341 : Atunei am 5tiut 5i eu ea au fostscris Dunntra5cu Voila sil vie Muscalii, ea eu tot gandeam ea vom purcede injos spre Husi, precura

www.dacoromanica.ro

MOLDOVA DELA CONSTANTTX DUCA PAX k LA FANARTOTT 113

sultanului numai 4000 de galbeni, 40 de cai si 24 de soimi pe an,ati introdus in tara Moldovei tot soiul de asupriri, daramând

sau ocupand cetatile ei invoind Tatarilor a o präda, luând inrobie pe fiii i sotiile noastre spre a'si face rAs de ele, sporindpe fie ce zi tributul pana asa grad ea' au devenit, cu neputinta deraspuns, noi ne am unit cu imparatul milostiv i credincios alRusiei, Petru Alexievici, care au ridicat arma spre a mântuipe crestini din jugul robiei mohometane. Prin urmare tot omuldin aceasta tara sa ice armele spre a-i veni in ajutor, caci carenu va urma astfel i se vor confisca averile" 81.

Cantemir insa luase de mai inainte m'Asura de a-si asiguraprintr'un tratat formal pozitia lui fata cu viitorii stapani aitarei sale. 14 incheese inca pana a nu intra Rusii in tara, la 13April 1711, in orasul Lusk, prin mijlocirea lui Luca vistiernicul,In cuprinderea urmatoare :

Tara Moldovei cu Nistru sa-i fie hotarul i Bugeagulcu toate cetatile tot a Moldovei sa fie ; numai de odata prin cetatisa se aseze Muscali osteni pana s'a intemeia tara, iar apoilipsasca oastea moschiceasca.

Bir sa nu plateasca tara niei un ban.Pe domn s'A nu'l mazileasca imparatia 'Ana la moarte

pe urma din fii lui s'a' fie pe care si l'ar alege tara.Neamul lui sa nu ias5 din domnie, numai cand s'ar

haini, sau si-ar lepada legea, atunci acela sa se lipsasca i sä sepuna din fra.-Vi lui.

Pe boieri sa nu-i mazileasca domnul din boierii panala moarte, sau cu mare vin5. scoata.

Vama ocnei si altor tArguri s'a fie venitul domnilor,iar alte dari sa nu fie.

Mazilii i manastirile stapâneasca ocinile,vecinii s'al, i sa'si ice i desetina de stupi si de mascuri i go-

stina de oi de pe mosiile sale.Zece mii de oaste s'A fie gata in tara si impslratia

le dee leafá din visteria imparatesca.Din Muscali sa nu se amestece la boeriile Moldovei,

nici sa se insoare in tara, nici mosii sa nu cumpere.Domnul s'A nu fie volnic a pierde pe boieri, ori ce gre-

sala ar face, fara sfatul tuturor i iscálitura mitropolitului".Cate-va alte conditii se raportara la starea de lucruri

crean prin rasboiu cea mai insamnatä este urmatoarea :Pace Muscalul cu Turcul sä nu facI ; iar de s'ar intâmpla

sa faca pace si sä rämâna Moldova tot sub stapanirea turceasca,atunci sà aibà impäratul moschicesc a da lui Dumitrascu Vodd

" Acesta este intelesul inamfestulut ce se afta reprodus In limba latinain Hurrn. Doc. Supl. I, p. 396. Un rezumat al sau, nu prea exact, este dat deo scrisoare germana dm Moldova, din 29 fume 1711 Hurm. Doc. VI, p. 79.

A. D. Xenopol. Istoria Romfintlor. Vol VIII.www.dacoromanica.ro

114 ISTORIA 110MANILOR

doua parechi de curti in Stol4a i mosii pentru mosiile din Mol-dova i cheltuiala pe zi in toan viata lui i oamenilor lui sa nu-ilipsasca, si de nu i-ar placea acolo si s-ar trage intealtä taracrestineasca volnic sä fie a merge" 82.

Daca Rusia asigura cel pirtin lui Cantemir mantinerealui si a familiei sale in chip ereditar in tronul Moldovei, sa videmce sprijin primea ea in schimb ant dela acest princepe cat sidela colegul sail din Muntenia pentru sustinerea luptei in contraTurcilor.

Baluze catre Rege 8 Iulie 1711 spune din contra' ea D.Cantemir ar fi rapit dela negutätorii turci 100.000 de oi si 30000de boi pe care i-ar fi dat Rusilor, i cà gospodarul Valahiei arfi fost dispus a face tot astfel dar cà inca n'a facut-o (Hurm. Doc.XVI p. 382). Care versiune sa fie adevaran ? Noi credemtot aceea a cronicarului de oarece alt raport al lui Baluze (ibidemp. 383) spune ca : l'armée moscovite courrait le risque desouffrir encore bien d'avantage dans ce pays desert et ruiné parles Tatars et qui ont ordre de braler et de désoler tout le pays entrele Dniester et Danube et dans lequel elle pourrait trouver, si ellen'y prende garde, un sort pareil à celui du roi de Suède à Poltava",de unde in atare pustie i ruinä sa se fi aflat 30.000 de boj?

Brancovanu i Cantemir fägaduise tarului zahareaajutor armat, mai ales calarime, de care armata acestuia eràlipsin. Pentru cumpararea proviziilor trebuincioase, Brancova-nu primise 300 de pungi i Cantemir 130. Domnul Muntenieiadunase o mare catime de proviant, pe care insa, cand audedespre trecerea pripin a lui Toma Cantacuzino in lagarul rusesc,se opreste de a-1 expedui la Prut. Cantemir nu putuse gasi nimicaIn Moldova, fiind lipsa de pane pentru lacustele ce erà peaice si mai inainte cu vr'o 2-3 ani i intr'acel an mania lui Dum-nezeu, cat nici earba" pe camp, nici frunzo pe paduri, unde ea-dea lacusta nu ramanea" 83. Din ambele aceste pricini aromatalui Petru cel Mare ramase lipsita de proviziile pe care el se in-lemeiase cand deschisese razboiul in contra Turcilor, ba pe care

intreprinsese mai ales in urma asigurarilor repetate ale dom-nilor români, cà va gasi in tìírile lor o bogan aprovizionare.(ieneralul rusesc .211Linnich care traia pe timpul lui Petru celMare, spune despre el in memoriile sale di se lasase a fi insalatprin Pagaduintele gospodarului moldovan Cantemir, in speranta

" Necolcea in Leloptsele, II, p. 377. Atli Comisen. Ipsilanti, / c. p. 456In coleclia tralatelor Mailmen p. 74 acest ti at at este ieprodus in altil cuprinderemai putin balatoare lo °chi in ce priveste ingriprea de interesele rusests,ell alte euvinte sisal neinteresat. Aceasta version° este msS luatà dup5poblicafla oficsalit ruseasca Polnoe Sobrante Zaconow, IV, p. 659. Noi credensca adeviíratul text este acel dat de Neculcea, hotmanul lui Cantemir. Data silocul incheieres tratatulus sunt indicate de Carra, Hisloire de la Moldavie et de laValachte, Neufchatel, 1781 p. 73.

83 N. Mustea lis Leloptseje, III, p. 53

www.dacoromanica.ro

MOLDOVA DELA. CONSTANTIN DUCA PANA LA FANARIOTI 115

de a gAsi magazii de proviant, a trece Nistrul si a merge càtrii.Dun5.rea cu o armatà de 40.000 de oameni, lipsità cu totul de ale mancArei" 84 Tot asemene spune i raportul secretaruluiFleischrnann cá"tr:A consiliul de r5sboiu datat din Isaccea in 29

Cioban(Colectm de stampe a Ac Roma., 1729)

Iulie 1711, cä Petru care se bazase pe fägàduintele lui Cantemirgäsi Moldova pustietä." ". Alexandra Amiras cronicarul moldo-

" Munnichs Tagebuclz in E. Hermann Beitrage zur Gesch. des russtschenRetches, Leipzig. 1843, P. 123. Comp. N. NIustea In Letopisefe, III, p. 49.

" Hurm. Doc. VI, p. 84

www.dacoromanica.ro

116 ISTORTA ROMANILOR

venesc atribue tot acestei imprejuräri nenorocirea lui Petru delaPrut : atunci a vlizut impAratul la ce l'au adus sfatul lui Dumi-trascu Vodä si a lui Basarab Vodä, care numai cu vorba l'au in-tärit sä vie asupra Turcilor, iar ajutor de bucate sau oameninici unul nu i-au dat", si Rada Popescu consunä cu Amiras cândspune : Muscalii fiind c6 nu aveau zaharea gain, nädäjduin-du-se in zahareaua ce rägäcluise Brancovanu sä le trimitäsi nu le-au trimis, era pocältiti de foame" 86 In sfärsit Curraspune ea' generalii lui Petru cel Mare, räzämändu-se pe cuvântulBrancovanului, nu adusese hranä cleat pentru 20 de zile" 87Toate aceste arätäri,care atribue inteun glas lipsei de ajutor dehranri din partea Românilor cäderea armatei rusesti la Prut,ne fac sä nu putem da crezare lui Neculcea care, singur din toateizvoarele timpului, cautà sä scuzeze pe Cantemir si in aceastäprivire, spunänd c6 domnul ski ar fi declarat tarului eä Mol-dovenii ar putea duce in räsboiu numai 3000 de oameni si dizaharea nu ar fi" 88.

Cu oamenii de oaste lucrurile sta tot asa de räu, cel putinIn Moldova, cäci Brancovanu de si adunase un numär in destulde insemnat se vorbea chiar de 22.000 de oameni stätea insäIn asteptare in lagärul dela Urlati. In Moldova Cantemir in-slircineazA pe Luca vistiernicul, omul ski de incredere sä strän-gä oameni cu platä. Auziind de leatä, incepurä a se grämädi laostire in mare numär ; insä nu numai slujitori, ci si ciobotari.croitori, blänari, cärcimari si cäte alle bresle de a rändul. Slu-gile läsau pe boieri argatii läsau pe stäpäni si ea)." altä prostimemulti au mers de au luat bani si s'au scris la steaguri, mai multifärä de arme, cä nu aveau de unde sä mai cumpere, cä si arcariisfärsise arcele, sägetile si säläidacele ce au avut in dughenilelor, ce isi fäceà suli-ti din crengi ascutite si pärlite la värf, se in-dilära cine cum putea. Dar ce otean sä fie prostimea, mojiciicc nici oda tä pre cal n'au indilecat, nici armà in mänä n'au prinsde cand erau ei, nici in osti n'au slujit, ci numai at perdeauhanii, bändu-i pe la cräsine ziva, iar noaptea se duceau pe ladrumuri de jäcuiau pre oameni de ce aveau si la drumuri si labejtinii, si furis iar mai apoi si fätis, altii umblau de stricauprisecele oamenilor, iarri la oaste n'au mers" 89.

Aceastä perspectivä astepta pe tarul Moscovei, la careel bine iiAeles erà departe de a se gändi. Petru cel Mare vine

" Letoinsetele, III, p. 10 Mag, Isl. IV, p. 24." Carra, p. 154.., Leloinsefele, II, p. 338.

Combina locunie din Nee. Costin, Lelopisrjele, II, p. 112, Neculcca,Ibulem, p. 345, N. Mustea, Ibuiern, III, p. 49-50.

www.dacoromanica.ro

MOLDOVA PELA_ (2ONSTANTTN DITA. PANA LA FANARTOTT 117

curând dupà" trimitirea avangardei sale, in Ia§i in ziva de 11Iunie 1711 unde este primit §i imbráto§at cu drag de intreagapoporatie. El aran lui Cantemir cele mai mari onoruri, Il sàrutàpe cap pe cand domnul Ii ssárutsä m'Ana, §i luAndu'l in brate

1_),..)&lit Dii.6en 6tiote affacrier 114 sGratAt4i3(.

Ardelean pe g,Induri(Din colectia de stampe a Ac. Romane 1729)

râclicä in sus cu o ma' n'a% iar la ospä Il pune in fruntea mesei.Petru se aratà foarte bine voitor c6trà boieri, pe care îi trateazà cum'Ana sa cu câte un pahar de vin. Dupà aceea se face un banchetla impkatul uncle boierii beau pentru prima oarà vin fran-tozesc" (§ampanie), si cum au bgut, cum au inmàrmurit toti

www.dacoromanica.ro


de be-ti. In curand insa era s'A se schimbe rasul in plans i veseliaIn intristaciune" 90.

Anume Petru cel Mare mai Meuse Inca i alte greseli decat aceea de a se increde asa orbis in niste fagaduinti fara nicio garantie, anume lasase un corp mare de armata contra 'MarilorCrimeei i altul la nord catrA Livonia. Apoi el îi mai indepar-tase i putina cavalerie de care dispunea, incredintand-o lui TomaCantacuzino, spre a merge sa calce Braila. In curand se arataraurmarile unei asemene conducen i neghibace a rasboiului. Lipsade hrana slabeste puterile armatei ; acea de fan, pe pamantulpustiet de lacuste a Moldovei, face sa se pearda i puinii cai.ce mai ramasese pe la artilerie.

Lupia dela Stänilesti. 5i cu toate aceste la inceputTurcii, de si foarte numerosi, nu aveau incredere in puterilelor, a tata le slabise moralul infrangerile suferite dela Nemti.Ei se temeau chiar s'A treacä Dunarea, i erau dispusi sri oferepacea Rusilor, daca Cantemir i cu Toma Cantacuzino, acei careprin purtarea lor se compromisese inteun chip irevocabil fatäcu Turcii, n'ar fi incurajat pe imparatul la lupta cu ori ce pret.Turcii pe de altA parte hied imbärbatati prin scrisorile unuiboier moldovan, din partida adversa lui Cantemir, care scrieavizirului, cri Rusii sunt putini i lipsiti de indestulare. Petru-cel Mare vazand nehotararea Turcilor de a veld asupra-i, credeca ei erau Inca mai pirtini in puteri in cat astfel ambii dusmaniinaintau unul asupra altuia, nu in credinta CA este mai tare, darIn aceea cri protivnicul e mai slab de cat el.

Dup.A o hip-LA de avangardä" la balta Prutetului, Rusiisunt cu totul ineunjurati de Turci la Steinileqti. Imparatul va-zandu-se in pericol de a fi prins, intreba pe Neculcea, daca nuar fi cu putinta a-1 scoate cu o mica garda in Ungaria. NeculceaIi raspunde cä e imparat i lucrul ar fi peste putere. Petru atuncipune pe Seremetev s'A scrie o scrisoare vizirului ca din parteageneralilor rusi, in care le d'A a intalege cri imparatul n'ar fiIn lagar, oferind pacea Turcilor.

Mai multe imprejuräri impingeau pe Turci, sä nu se poatafolosi de victoria lor, i s'a piarda din mani prilejul neauzit de aprinde nu numai pe imparatul, dar pe regeneratorul Rusiei.Fatalita tea insa inscrisese in cartea destinelor omenesti viatapentru Rusia i moarte pentru Turcia. Mai intai era teama deinfurierea Rusilor, care luptase in intalnirile cu Turcii ca nistedesperati ; apoi generalul Beni care plecase in spre Braila cuToma Cantacuzino, putea sa le taie retragerea. Ceea ce insamai ales hotari pe vizir sa primeasca pacea, fu imprejurareasultanul nestiind cum stau trebile pe campul de rasboiu, scrisese

" Neimeea, Ibidem, II, p. 352 Comp. N. Costin, IbIdem, p. 113. Asuprazilei eAnd ultra Petru in Iasi, vezi Carra, p. 73.

www.dacoromanica.ro

MOLDOVA DELA CONSTANTIN DUCA PANA LA FAN 4ItIOTI 110

vizirului ea." dac5 i s'ar propune pacea ssä o primeasd, numai de cat,Ienicerii aflând de acest ordin refuzau de a mai ataca coloanele

ruse§ti ; toate aceste intärite de Ru0 i prin de ruri insemnatefäcute vizirului, adunate dela toti ofiterii armatei din initiativa

, J n0.t..itt Dry!. ta,

I

1:ent. 6et-ti4"9tn

PoO de sat(Colectia de stampe a Ac. Romftne 1729)

imp6riltesei Caterinei. Neculcea spune cá i s'ar fi dat prink,la800 de pungi

" Letopisefele, II, p. 363. Raportul unui Svedez entrà Anton Ottl desprelupta dela Starnle5ti, 29 Iulte 1711 in Hurm. Doc. VI, p. 88 : ansehulicheGesehenke au Gold und Juwellen".

www.dacoromanica.ro

120 ISTORIA 110MANILOR

Vizirul primeste sä suspende lupta pentru cate-va oaretrateze de pace. Regele Svediei cand aude despre aceastä

nebunie, de a vorbi de pace cu un dusman pe care '1 avea pedeplin in puterea lui, aleargA la vizirul, conjurà, protesteazä,amenintä, toate insä in zädar. Cumplitul Baltagi Mohamed,dusmanul neimpkat al Rusilor de departe, se inmuiese neasteptatde indatà ce Meuse cunostinta mai de aproape cu ei, si mai alesCu aurul lor. El räspinge stäruintele desperate ale lui Carol alXII-le, multämindu-se a dicta Rusilor niste conditii, care pentruo pierdere obicinuitä ar putea pärea In destul de grele, dar careeran nimica in asämänarea cumpenei neauzite din care scäpa pe

Conditille pàcei incheiete in ziva de 22 Iulie 1711 sunt acelecà Rusii pierd Azovul, Podolia si dreptul de a aveà un ambasadorIn Constantinopole i altele de mai putinä insämnätate. Turcii insäcereau numai de cat pe Cantemir pe care tarul izbuteste sä-1scape cu mare greutate, ascunzandul in fundul butcei impäräteseiEl se duce in Rusia impreunä cu 24 boieri compromisi prin tre-cerea in partea Rusilor. Toma spatarul care izbutise sà iee Bea.-

auzind despre räpunerea lui Petru la Prut, trece pe la Brasovin Austria, de uncle si el se duce la Rusi, si este numit general 92

Astfel se sfarsise impreunä cu expeditia i marele pla-nuri ale lui Petru cel Mare. Dar Rusia nu perdu inima din pricinaacestei infrangeri. Ea urmäri mai departe gandirea marelui eiimpärat, care ca una ce era rodnicà i plinä de viitor, ajunse lasfarsit tinta acea pe care Petru cel Mare o intreväzuse in visurilesale.

Petru cel Mare se intorcea prin Polonia si se opri la Varsoviauncle ospätà la regele August. 0 darnä de spirit, sotia hatmanuluiSniavsky, indreptându-se cätfä el Ii spuse : Mult mä mir eu devoi imparatii i craii cum de nu Và tine ti de cuvant i ne anfägitipre noi. Asa mai antert ne spunea nouà tuturor Lestelor craiulSvedului, sà ne gätim cu toatele sä mergem sa iernAm in Sto-lita moschiceasdi inpreunä cu dansul, i noi cand ne gäteamsà mergem pe cuvântul lui, el ne an amägit i n'au mers inStolita ci s'au dus la Tighinea. Si acum Irnpärätia ta ne ai zissà ne gätim sà mergem la Tarigrad, i noi ne bucuram tare CAom merge de om vedea Tarigradul, i cand noi ne gäteam, Märiata n'ai vrut sä mai mergi ci te ai intors inapoi".

Astfel ironica gurä a unei frumoase femei aminti luiPetru cel Mare, cä soarta are susurile i josurile ei, i csä putinlipsise ca el &A se coboare poate inc6 si mai adanc de cum cäzusenenorocitul Corol.

" Vezi un raport a lui Fabri càtr Steinville din 2 August 1711, In carese vorbeste despre adapostirea lui Toma in Brasov, Hurm. Doc. VI, p. 89. AsuprascilpArn lui Cantenur in Rusia vezi si o scrisoare a lui....ciitre Voltaire 1730, N.lorga, Acte qi Frg. I, p. 101.

www.dacoromanica.ro

MOLDOVA DEL k CONSTANTIN DI-CA PANA LA PANARIOTI 121

4. ROM 1X11 SI RU$II.

In alipirea lor de politica ruseascg Constantin Braneovanusi Dimitrie Cantemir, domnii romgni, urmase nu numai imbol-direa unui sintimAnt personal, ci acelui al popoarelor lor si ea

Ardeleancil din 1,Zigiira(Colecoa de stampe a Ac. Rom.lne 1729)

deosebire al clasei dominante, celei boieresti. Asa dacg este silcredem cele ce spune Neculai Mavrocordat, in denuntarea cgtresultan contra lui Cantemir, boierii moldoveni trecuserg maimult de jumgtate in partea Muscalilor, incg din vremile domniei

www.dacoromanica.ro


sale, §i pe de alta parte vedem in Muntenia ca partida Canta-cuzinestilor, ne putând rabda tragänärile lui Brancovanu, trecefatis la Ru§i sub conducerea lui Toma spatarul. Cand Neculceasfatue§te pe Cantemir sa se traga in jos si sä se conforme ordinuluiportei de a prinde pe Brancovanu, domnul Ii raspunde voitoti và chivernisiti ca sa ramaiu pentru voi la pagani, ca v'amcrezut credinta voasträ si ati fugit cu totii §i eu am ramas sin-gur" ". Potrivit cu aceste vorbe, atunci cand Cantemir de-clara boierilor ca s'au unit cu Muscalii, ei Ii raspund cuvintelepline de insemnätate : Bine ai fäcut Maria ta, de te ai inchinatcii noi ne temeam ca te-i duce la Turci ; §i avem de gaud ca dete-om vedea ca mergi la Turci, sa te parasim si sii ne ducem sii neinchinam la Muscali" 94. Dar nu numai boierii eran multämiticu inchinarea lui CanLemir, ci chiar poporul de §i acesta nu aveanici o insemnatate politicii. Cronicarii descriu inteun glas mareabucurie a poporului §i rapoarta aceasta bucurie faptului ciiunirea se Meuse cu un imparat creqtin in potriva Turcilor. Neculceadescrie in chipul urmator primirea lui Petru in Iasi : Iarmacamii impreuna cu alti boieri i orasani batrâni mai de cinste§i Cu Gedeon mitropolitul §i cu tot clirosul bisericei i-au e§itcu toii inainte afara din Iasi, frumos tampinandu'l, l'au primitcu toata inima §i i s'au inchinat cu mare bucurie ca unui imparatcrestin, and lauda lui Dumnezeu cii doara Ii va cerceta cu milasa si-i va scoate de sub jugul robiei Turcilor" 95. Neculai MusleapovesLeste acela§ lucru cu cuvinte si mai aprinse : Frumos lucrusi cu minuni erà tuturor a privi atunci imparat cre§tin aice la noi ;§i farti de nici o mandrie graia cu toti. Mers-au intai la mitro-polie de au vazut biserica si casele §i an §`ízut at-va de auvorbit cu mitropolitul chir Gedeon ce erà pe acele vremi ; apoiau mers pe la toate bisericile §i trageau clopotele pe la toatemanasLirile ; mergand el prin targ, e§ia norodul de'l priviamultainind lui Dumnezeu tu multa bucurie ca le-an trimisimparat cre§tin, nadajduind cii vor esi de sub jugul paganilor".Aiurea acela§ cronicar adaoge cii lucrul se ingro§ia §i tara toataerà Cu Muscalii" 96 Acsinte Uricariul, de §i desaproaba aceastaplecart ant de nesocotitä cätri Ru§i, constatä totusi existentaei : dar n'au vrut sii inteleaga' nimene ci erau umflafi mai talipamcintenii Cu ruidejdiile cele dqerte, ne§tiind voia lui Dumnezeueum va fi, cat cu nesocoteala lor cand se tineau cii sunt scapatide sub jugul robiei, atunci erau sà caza nu numai la mai marerobie ci §i la peire desävar§it" 97. In Muntenia, de §i mai inde-

" Lelopisefele, TI, p. 342.bidem.

" Ibidem, p 316.96 Ibidem, III, p. 51 §i 8." Lelopaefele, III, p. 137

www.dacoromanica.ro


Ortatä de Ru§i, erà ins6 o puternied partid6, condus6 mai alesde Cantacuzine§ti, care sprijinea interesele ruse§ti §i care trecechiar in partea lor impreunä" cu Toma spatarul.

O asemenea indreptare a spiritului public &Rea' Ru§i esteu§or de intAles pentru timpul in care ne aflAm. In ce stare se

Ardelean din Hateg(Colectia de stampe a Ac. RomAne 1729)

aflau tärile române pe la inceputul veacului al XV III-le ? In--stinctul de p6strare nationalA, dac6 nu dispsäruse cu totul,de sigur in ajunul de a se stânge sub domniile cele ce se schimbaumai pe fie-care an, §i care nereprezentand de cAt interese personale

erà

www.dacoromanica.ro


rupsese ori-ce 1eg5turä intre domn §i popor, §i prin aceasta dil-duse o loviturä de moarte vietei nationale a tärilor române. Dis-päruse acuma timpul in care domnul §i natiunea se simtiau ca unsingur tot, in care interesul unuia era legat de interesul celei-lalte, In care cuvântul de patrie identificandu-se cu acel de mo§ie,domnul i§i apära tara lui ca proprietatea sa cea mai scumpa".Mo§ie era tara §i. acuma ; dar domnii in loe de a fi proprietariiei §i de a simti durere pentru dansa, erau numai cat ni§te arenda§i,care eäutau prin toate mijloacele sä se foloseaseä din exploatarea ei

Un singur lucru mai rämäsese dela sträbuni religia ; daraceasta era identicä cu acea a Rusiei, In cat cel putin din asemenepricinä, In marea ei majoritate, tara nu putea sà vadà in Ru§i vre-un pericol pentru existental ei. Interesul national dispäruse ;acel religios nu opunea nici o stavilä. De aice intälegem u§or cumde aproape intreg poporul se aruncsa" cu a-Ma orbire in brateleRu§ilor. Petru cel Mare erà nu numai cre§tin, ci §i impärat.Micele täri romane erau sà facA ele greutäti spre a se pleca Ina-intea unei asemne märiri? Eran ele doar deprinse a se inchina.Plecase de atatea ori capul inaintea Polonilor, Ungurilor,manilor §i Turcilor, in cat a-1 mai pleca °clan inaintea Ru§ilornu le prima de loc straniu, cu atata mai mult ca acuma nu erausA se inchine nici unui pägan, nici unui catolic, ci unui cre§tinadevärat, care mergea sà se roage la acelea§i biserici, se impär-tä§ia la aceimi preoti, postea §i. '§i fkea crucea in acela§ fel.Cuvântul de impärat apoi färmeca pe poporul roman cu desä-vär§ire. Acest cuvant Il auzise el din cea mai &aged)." copilärie,imbrkat in tot farmecul pove§tilor ; Ii umplea sufletul cu ideeamäre tiei ; riisuna la urechile sale cu puterea magicä a figurilorInchipuirei ; II umplea de spaimä cand Il vedea ca du§man, de ofericire nespusä cand Il vedea ca prieten. Inaintea impäratuluidomnul dispärea ca stelele la lumina soarelui, cu atat mai multcand acest impkat venia sà mântue pe poporul roman de ju-gul cel cumplit in care era prins.

inteadevAr cä poporul roman cäzuse fatä cu Turcii'fide° adevkatä robie. Nu numai cà domnii se schimbau dupàplacul sultanului §i Ca fie-care din ei trebuia sä pläteasc6 sumiinsämnate vizirului, dregätorilor §i femeilor chiar din haremulsultanilor, sumi pe care le scoteau de pe spetele ; dar afarilde aceastä ambele täri erau sistematic exploatate de Turci, cunesfar§ite däri in bani §i In naturä, cu csáräturile, salahorii §i catealte angärii toate, care se scotcau cate una nouà mai la fie cesiipt5manti, §i care nu mai dädeau räsuflare nici un singur mo-ment norodului präpädit. In sfar§it ele mai erau date §i in prada§i jaful pe fatä a Tätarilor, supusilor Portei. Apoi cand Petruenea §i proclama prin tratatui incheiet cu Cantemir, cä tara

nu va pläti bir nici un ban, c6 domnia nu va putea avea altevenituri dealt vämile §i ocnele, am voi sà vedem pe poporul

www.dacoromanica.ro

MOLDOVA DELA CONSTANTIN DUCA PANA LA FA N ARIOTI 125

roman stand In nepasare, el care hi naivitatea lui copilarease:I,credea In fdgaduintele Imparatului, si se a§tepta la o ell defericire, dupà acea de adanca nenorocire In care zacea !

Erà insä In ambele tari cate o partida de boieri nu e vorbamalt mai putin numeroasà, care pärea chiar din principiu a fi

1.1 Ve,

delcancit impodobilftIColcoa de stampe a Ac. Romane 1729)

opusä Rusilor. In ori ce caz ea cerea sà astepte domnii, sà vadaintai cum le-a merge acestora, spre a nu arunca Orile ion In oalianta aventuroasa, si a aduce, la caz de neizbanda, asupra ca-petelor Ion urgia pagemilor.

,7i1 Ave!! ,1 I. ?A npi(

'

r

e

Ar

www.dacoromanica.ro


In Moldova ea erà condusä de doi capi mai insemnati,Iordache Ruset vornicul si cronicarul Neculai Costin. lordache-Ruset protestase chiar dela inceput contra alipirei cgträ Rusipentru care este arestat si dus in Rusia inainte de catastrofadela Prut 98 Aceastä partial cerea sä mai fi ingäduit Cantemir-cu plecarea cäteä Rusi pänä li s'ar fi väzut puterea cum le-amerge" 99. Neculai Costin bänueste lui Cantemir ea' stiindu-sepre sine a fi foarte invätat, n'au socotit ca sä intrebe sfat deboierii cei ligtrâni ci cu mintea sa cea crua au socotit de autrimis pe Pricopi cApitanul din tara lesascä la impáratul Mos-cului" no, din care pricinä adaoge el au purces toate lucrurileOrel. de 'nniasi data' spre risipa si färä socotealr 101 El isi apärere desävärsin asupra politicei lui Cantemir prin urmätoa-rele cuvinte : Acest bine au agonisit tärei Dumitrascu Voacu socoteala lui grabnicA, de nu se va mai indrepta in veci" 102.

Neculai Costin este ant de protivnic Rusilor, in at singurel se face rezumatul cronicei scandaloase a timpului, raportänd*un fapt pe care l'ar fi comis ofiterii rusi la o masä data'de Petru cel Mare. Dupä ce au mâncat cu totii carne, desi eràpostul sfintilor Apostoli, mesenii ingreuindu-se au mas acolo ;iar peste noapte aceea n'au scäpat färä pagubä mai nici unboier si nefurat de Muscali, cui pistoale, cui rafturi, cui epängele,nici boier, nici slugr 103. .

In aceastä partia protivnicä Rusilor, percepem pare eäultimele accente ale instinctului de pästrare a poporului romände pe atunci. Inainte ca ori ce fapn sä fi indreptätit un asemenesimtimânt, partea mai aleasä a mintei românesti intimpina cuneincredere järtfa, in aparenn ant de neinteresan, pe careBusii o aduceau pe altarul crestinätätei. Presimtirea necon-stiutä a nenorocilor viitoare tresgrise in fundul sufletului po-porului romän, si '1 destepta sä fie cu luare aminte, ca cel cevinea cu crucea in mänä spre pretinsa lui mântuire sä nu'l in-groape ineä mai adtmc de at barbarii de acäror stäpanire vroiaal man tuiascä.

*i. cu toate aceste o privire at de superficialà aruncanpe scopurile cu care Rusii se apropiau de tärile române, ar fifost in deajuns spre a preface acel instinct in o convingere de-plinä, despre pericolul mult mai mare ce s'apropia de ele, cuprecumpenirea Rusiei in lumea Europei orientale.

Tratatul lui Petru cel Mare cu Cantemir desninueste in-treaga politicä a Rusilor fan cu noi ; el ne aran intr'un chip.

22 Neculcea in Lawns*, II, p. 348." Ibidem, p. 342.100 Costin, Ibidem, II, p. 102.101 Ibidem, p. 112.102 Ibidem, p. 123.In Ibldem, p. 114.

www.dacoromanica.ro

MOLDOVA DELA CONbTANTIN DUCA PANA LA FANARIOTI 127

preciz i Fámurit care au fost de la inceput tendintele Rusieiasupra tärilor i nationalit'Atei noastre, si cine §tie ca catii sta-tornicie Ru§ii urmiTiresc politica lor, nu se va mira dac'd va vedaurmgrind cu statornicie in decursul vremilor aceleasi principii.

Mai Mai acest tratat, dei incheiet intre douti Viri ce piinA

_

-

T 1..) Jac

J. '11 r' ST.4.104.

Ardelean(Colcctta de stampe a Ac Romrtne 1729)

atunci nu fusese in nici o legàtur5 mai strAnsii, in loc a se mAr-gini la relatiunile lor din afarA, se indeletniceste in mare parteCu acele làuntrice, cu pozitia boierilor, cu drepturile

altele de aceste. Se vede bine in acestd orAnduire a trebilorlkintrice, pe de o parte nevoia unei t'Ari mici, cand intra in

www.dacoromanica.ro


tura Cu o mare imparatie, de asigura starea sa improtiva unorviitoare incalcari ; pe de alta se vede nu mai putin tendintaRusiei de a regulamenta aceasta stare, de a se amesteca in da-raverile din launtru a tarei ce se punea sub scutul i aparareaei, intr'un cuvânt a substitui suzeranitatei Turciei protectoratulsau. Daca insä Turcia pusese in lucrare asupra 0'1.6 Moldoveio inraurire abuziva, Rusia voia sà intemeeze pe a ei pe bazaunui drept, §i acest drept era consfintit prin tratatul cu Can-temir.

Un alt punt insamnat este asazarea mostenirei in domniein locul alegerei ce fiintase 'Ana' atunci. Fiind insa ca in taraera o mare partidä de boieri protivnica acestei inoiri, partidacondusa de Iordache Ruset vornicul, apoi imparatul incuviintaboierilor dreptul de alegere cel putin dintre fiii domnului re-posat. Introducerea acestei stabilitati, macar relative, tot eraun bine pantru -tara; dar conditia fusese admisa de Petru dupacererea anumita a lui Cantemir care vroia sä traga cel putinatata folos din unirea sa cu Rusii 104. Cat de interesat era insaimpAratul rusesc de atrage si pe boieri in partea sa, se vededin articulele care hotäriau privilegiile boierilor, si care de sigurnu au fost introduse in tratat dupa cererea lui Cantemir.

Partea insa cea mai de sama a intregului tra tat este cu-prinsa in art. VIII care prevede intretinerea unei armate mol-dovene pe socoteala vistieriei rusesti, precum i conditia cea-lalta, ca pana cand se va intemeia ostirea moldoveneascä safie ceta tile ei ocupate de ostiri moschicesti", cuprinsa in art I.Prin aceastä conditie Rusia tindea la o sarbire directa a Moldo-dovei, caci ori cine intelege ce tinta i scop putea sà aiba ocu-parea cetatilor moldovene de ostirile rusesti pana la intemeie-rea tarei", un termin ash de nehotarat ; apoi dacä Rusia se ofereacu atata generozitate a plati din vistieria ei armata moldove-neasca, de sigur ea' cu aceeasi neinteresare s'ar fi apucat a-i face

educatia militara, pentru care iari s'intelege dela sine catrebuia sa pana in fruntea ei comandanti rusi. Ce era insadevina domnul Moldovei in mijlocul unei armate, chiar

platite i comandate de Rusi? De sigur cà numai un in-strument ascultator i supus in mânile politicei rusesti. Si apoiIn asemenea imprejuräri ce valoare se mai poate pune pe ar-Licolul care asigura Moldovenilor ne amestecarea Muscalilor inboierii/c tarei i oprirea lor de se casiltori in -tara sau de a cum-para mosii? Un tratat nu este decat o invoke momentana, carese poaLe schimba dupa imprejurari. Vazand Rusii Moldova ca-

'" Mlinichs Tagebuch in E. Hermann's Beitrage zur Geschichte des rus-sise/len Retches, p.122 : Nachstdem unterhielt Peter auch ein geheimes Ver-hililtniss mit den Hospodaren der Moldau und Walachei, Cantimir und Can-tacuzen, die diese Provinzen zu ihren Familicn zu tringen sich bemiihten".

www.dacoromanica.ro

MOLDOVA DELA CONSTANTIN MICA PANA LA FANARIOTI 129

zutà sub ei 'Mil' un chip atAt de deplin, nu s'ar fi gräbit ei oarede a inlätura cAt mai curând §i slabele stavile opuse rusifia-rei ei, chiar dacä le am presupune in destulä bunä credintä pentrua respecta sfintenia tratatelor ?

Pänä acuma §i. Tärile Române fuseserä exploatate nu-

CArtita(Colectia de stampe a Ac. Rom9ne 1729)

mai in chip economic ; de fiinta poporului insu§i, de existentalui ca formä de gandire particularà in omenire, nu se apropieseincä nici un pericol, cel putin intentionat. Cu' inaintarea llui-lor cäträ hotarele lor, acel pericol cumplit, m-oartea nationali-

A. D. Xenopol. [storm Romintlor. Vol. VIII. 9

man,'

www.dacoromanica.ro


tätei lor, lua o forma preciza i hotaratä, i daca comunitateareligiunei impedeca pe cei mai multi de a'l vedea i intalegeinstinctul conservarei totusi vorbi cu destula putere din unelespirite mai alese, prevestind Romanilor prin protestarile lorprimejdia ce-i pastea. Semn cä poporul românesc desi incätusat,desi jäfuit i despoiat, totusi simia tresarind in adânculsale puternica imboldire spre viata, semn ca dansu' nu erà menitsà piara asà de timpuriu.

Din punctul acesta de vedere este interesant de constatatea garantiile pe care tarile române le crezuse de nevoie a filuate contra pagânilor de Turci, sunt inscrise si in tratatul lorcu provoslavnicii Rusi. Neinvoirea Rusilor de a cumpara mosiisau de a se insura cu fete de Moldoveni, sau de a se amestecala boieriile tarei, nu este cleat sub alta forma oprirea Turcilorde a se asaza in Ora sau a face geamii a tratatelor incheiete deMircea si Bogdan. Si este in ori ce caz vrednica de insemnataceastä mäsura ocrotitoare, luatä fata cu un popor ce profesaaceeasi religiune, inteun timp cand forma religioasa a gandireiabsorbea cu totul celelalte ale ei manifestari.

Este drept cà de o cam data planurile Rusilor asupra ta-rilor române nu putura fi aduse intru indeplinire. Nenorocirealui Petru ce! Mare dela &tannest, nu numai ca-i taie aripelesale, indreptate in sborul lor eatra Constantinopole, dar Mesaprin perderea Azovului nimici toate stradaniile de 'Ana atunciale tarului Rusilor.

Cu toate aceste prima atingere mai de aproape a Rusilorcu Românii lasa urme adânci in istoria acestora. Care fura ele?

Este o idee foarte raspandita in poporul nostru de candau inceput a se serie istoria lui, anume acea ca politica lui Bran-covanu i Cantemir ar fi provocat venirea Fanariotilor. Se pre-tinde anume ca Turcii ne mai avand incredere in domnii pa-manteni cà unii ca acestia se daduserä in partea Rusilor, se ho-tarasc de atunci inainte a trimite in tarile noastre Greci dinFanar, in care Poarta puteà sä se increada mai mult. Cu altecuvinte hainirea lui Brancovanu i Cantemir slujesc de apa-rare Turcilor pentru incalcarea capitulatiilor noastre, i ei arfi avut dreptul a ne trimite domni straini, de vreme ce acei pa-manteni se aratase dusmani imparatiei lor 105.

Aceasta aparare adusa Turcilor este pe cat de ne inte-meieta pe atata i prea tarzie. Daca este vorba de amestecul

Vezi spre exemplu F. Aaron, Manual de istoria principatelor dundreneBucuresti 1839, p. 132. I. Ehade. Prescurtare de istoria Romdnilor. Dintre

de scoalà mai noui Insemndm MihAilescu, Elemente deGeografie, ed. III, Bucu-resti 1877, p. 148. In mai multe scrieri strAine, se vede reprodua aceastà pArereThe DanuMens principalities by a brilish resident, London 1854, I, p. 294. EliasRegnault Histoire polttigue et sociale des principautés dannublennes, p. 57. Des-trilhos. Confidences sur la Turguie, Paris 1858, p. 176, etc.

www.dacoromanica.ro

M.OLDOVA DFLA CONSTANTIN DIICA PANA. LA FANARIOTI 131

lor in domniile române, apoi acesta este fara seaman mai ve-chiu ; se urea in Moldova pana la Petru Rare§ §i in MunteniaInca cu mult mai timpuriu. Rana' la ce grad de destrabalare a-junsese aceste domnii sub sistemul amestecului turcesc am VA-zut' o cu prisosinta in volumurile ce preced. Mai jos nu puteancadea domniile tarilor noastre nici in epoca fanarion, caci nuputeà fi o degradare mai mare decat acea in care ele ajunsese.

Nici macar atata nu este adevarat ca trädarea lui Bran-covanu §i Cantemir schimba in mânile Turcilor neamul dom-nilor pe care ei îi trimiteau in Çàrile române ; cà vazand cà Ro-mânii s'au hainit trimisera Greci in locul lor. Cu mult timp Incainainte de epoca fanariota, intalnim straini §i cu deosebireGreci in tronurile române. Lasand la o parte pe Radu fiul luiMihnea cel Turcit din Muntenia (1611-1616) §i pe Alexandrufiul lui Ilia§i celui ce de asemene imbrato§ase religia mahome-dana §i domni in mai multe randuri in ambele tari pe la ince-putul veacului al XVII-le, care domni de§i pe deplin grecizati,erau totu§i fii de domni români, istoria tarilor romane infali-§aza straini, cei mai multi Greci, inca inainte de epoca fana-riota. A§A in Moldova intalnim intre 1561 §i 1563 pe vestitulaventurier, grecul din Samos, fostul capitan din armata luiCarol al V-le, ortodoxul devenit protestant, Iacob Eraclid Des-potul. Ceva mai tarziu gasim tot in tronul acestei tari pre IancuSasul (1580-1582), despre care ambasadorul german din Con-stantinopol statea la indoiala daca nu era mai curand Neamt.cleat Roman, intru cat vorbea limba germana mai bine decattoate celelalte ; apoi pe Mihnea al III-le (1658-1659) carna-tarul cu numele adevärat Gioan-Bey pretinsul fin natural allui Radu Mihnea. Daca ace§tia insa pretinsese a fi §i dan§ii fiide domni sau inruditi cu stirpea domneasca, intalnim pe a4iicare nici nu mai pretextau asemene inrudire. AO mai intaiufamilia Ghicule§tilor de un neam cu Vasile Lupu, Arbana§i ca§i el, §i a caror strabun purtase negutitorii prin Ia§i inainte dedomnia lui Vasile Voda, apoi acea a Ducule§tilor acaror trun-chiu iara§i fusese luat la curte de acela§ domnitor ; Dumitra§cuCantacuzino hire§i din Grecii cei de frunte ai Tarigradului"

Antonie Ruset care se numea mai inainte Chirita Draco, nicimacar atata nu putean pretinde ca Ghica §i Duca, ca' erau boiericrescuti, traiti §i slujiti in tàrile române. Ei eran greci venitide a dreptul din Tarigrad pe tronul acestor tari §i singurul lortitlu erà inrudirea lor cu vre o familie boiereasca românä. Daca'insa s'ar 'Area cà Poarta tot respecta intru atata dreptul ladomnie, cà nu'l incuviinta fie §i inteun grad ori cat de departatdecat la membrii familiilor române, apoi exemplul ItalianuluiGaspar Gratiani pe tronul Moldovei (1619-1620), care nu seafla absolut in nici o legatura cu vre o familie româna, fie dom-neasca, fie boiereasca, §i acarui singur titlu la dobandirea dom-

www.dacoromanica.ro


niei acelei täri fusese numai dragomanatul säu la Turci 106, near dovedi in curand c6 nu respec tul dreptului de urmare la tron lifricea sil trimità mai cu osebire in tärile române domni din acei cese atingeau inteun chip oare care cu familiile nationale, ci alteimprejuräri, si mai ales aceea cä pretendentii cu mai multi sortide izbandà se recru tau cu deosebire din acesti de pe urinä. ChiarNeculai Mavrocordat, care este randuit domn in Moldova dindragomanatul Portei, se coboria prin muma lui din vechii domniai Moldovei, 'Meat numirea lui in scaunul acestei Väri nu esteprin nimic mai extraordinar decal, acea a celorlalti principi grecice luce 'Main tea lui. Si cea mai vie dovadà eà cu venirea lui Ma-vrocordat nu se inaugureaz6 un nou sistem in domnia tärilor ro-mane, provocat prin trädarea lui Brancovanu si Cantemir, es teimprejurarea c6 Neculai Mavrocordat vine domn in Moldovapentru intaia 'parà inctinte de Dimitrie Cantemir. Domnia Fa-nariotilor nu fu deci adusä prin tradarea lui Brancovanu siCantemir. Imprejurarea cä in decursul veacului al XVIII-le,Grecii din ceeace erau exceptia, devin regula in tronurile ro-mane, ea' ei incurg din ce in ce mai dei, eä" cele cate-va fami-Id române ce mai luptau la inceput spre a aduce zisele tronuriIn mânile lor mai tarziu dispar cu totul, räsand câmpul liberGrecilor, nu aratä all,6 ceva decal urmarea unui principiu odatiladmis, care aducea roada sa fireascä, aceea de a deveni pre-domnitor.

Epoca Fanariotilor a fost adusà prin cu totul alte impre-juräri, pe care le-am väzut tot adunându-se si sporind cu cattimpurile inaintau. Originea ei este datoritä, nu unei actiuniprovocatä din partea asupritorilor nostri, ci unei desvoltärifiresti si organice a intregei noastre istorii.

Nu este deci de cäutat in fapte interne rezultatul insäm-natelor imprejurAri petrecute cu prilejul räsboiului ruso-turcdin 1711. Urmärile adevärate ale acestui räsboiu au venit dinpartea Rusilor. Acestia au recunoscut in Romani pe acei cre-stini pe care apropierea de impärätia lor si legäturile lor maislabe cu Poaria ii expuneau mai intai privirilor lor, cand isiaruncau ochii in viitor pe in linsul camp al politicei rusesti. Ideeadin vestitul lor memorandum : gem Grecii, Valahii, Bulgariisi Sarbii" in care crestinii sunt inc6 aruncati la o lain, capätäin mintea lor o asezare luminoasä si sistematicä. Ei väd cà pen-tru a ajunge la Sarbi, Bulgari si Greci, trebue sä treacä in-Calprin Romani. Asupra acestora isi vor indrepta ei privirile ; de(Mush se vor ingriji ei mai mult ; pe dansii ii vor aveà in vedereIn toate tratatele lor ulterioare, pentru a-i scäpa tot mai multde sub uricioasa supremntie turceascä, nu insä pentru a-i läsa

1011 VOL VI, p. 70 i 72.

www.dacoromanica.ro

MOLDOVA DELA. CONSTANTIN DUCA PANA LA FANAR1OTI 133

liberi sä se desvolte dupà firea i tendintele lor, ci pentru a-ipune sub a lor stäpänire. CAci dacä politica turceascA umblasä ne stoarcä numai cât averea, acea ruseascä aveà o tintä mai

,) om b Nu-9 azzatv oat yer 8atraocs.y.

Negnstor de porci(Colecita de stampe a Ac. RomAne 1729)

adânc6, acea de a lovi in existenta chiar a poporului nostru,stänge in el ori ce spirit de lucrare neatarnat si de desvoltare

nationalä, inteun cuvânt a ne face Rusi.

www.dacoromanica.ro

CAPUL II

FENO1VIENE GENERALE ALE VIETEI ROMANESTIDE LA MATEI BASARAB SI V ASILE LUPU

PANA LA FANAFil OTI

I

STAREA POLITICA, ECONOMICA-SI CULTURALli

1. STAHEA POLITICA

Cu cAt mai mult se invechea stApânirea mohametanà, cuatata mai adânc se infigeau r5.6.cinele abuzului §i. ale fárde-legilor in tArile române, §i Cu at sporea inc5lcarea pAgAnA,Cu atAta s15bea §i se prAp5dea puterea lor de impotrivire. Ms-timpul de aproape 80 de ani pe care'l studiAm acuma, nu sedeosebe§te de cAt doar in mai rAu de acela ce l'am incheiet la1633, in privirea jafurilor §i a neomeniilor comise de Turci a-supra poporului român. Dar pe când in periodul de mai inaintese intAlne§te din cAnd in cAnd câte o protestare cu arma in mânàcontra acestor ne ing5.duite incàlcgri, in aceasta pe care o petre-cem acuma, predomne§te principiul capul plecat sabia nu-1taie". Pe cAnd inainte de 1633 intAlnim figuri ca acea a lui Mi-hai Viteazul, loan Vodà cel Cumplit sau chiar §i a nebunuluiMihnea al III-le, in acel ce urmeazA lui Matei Basarab §i Va-sile Lupu nu se mai g5se§te nici un singur suflet care s6 indràz-neascà ali pune viata in cumpànà pentru mântuirea fárilorde necinste §i de injosire. Aprisarea purta roadele ei fire§ti : dupàstoarcerea, zugrumarea ; dup:i strivirea trupului, acea a sufle-tului.

*i cu toate aceste corpul mult chinuit al nutiei române§tinu murise incà. Opozitia care nu indràznea si-i se mai urce pâdäla Turci, MCA ridica capul contra altui element, ronda neapa-

www.dacoromanica.ro

ran a domniei turcesti, contra celui grecesc care Infiltrandu-sefncetul cu Incetul In sräbita lui fiinl, ameninta sA o descompunà.

_

: ,G . -- .6 .. . '...,'" , ; c.,,

. . , .. 0'4.

E ,.. "I, . .. ,

m ' ,.. . "..1,,,;,5,..,, "4./ . Ld-

, t

STAHEA ECONONIICA, POLITICA SI CULTURALA 135

.62rozaw-e dec.-Viz/oat/it),(Coleclia de stampe a Ac. RomAne xpo)

:,.. ' 19.; ''' ' '

..r.. LT]

' . i ,, ,....-,.. .,, .... ,., .,-...---,. ._ ...- El .,

- ,.3f .. ..ci e4, ... , e_; . . I 71

'-:: 4 I.' 1.'i, ' ' "

o

; .: or ..r.)4., ' -. .ii.,. "

4

...-.1.

- -::.' .- ' % - ..

. '410 . Ogg e' , . . ...- ,. ,,, 7.tt re.. .-,o. .... .

1. ,J ... z,Y

..

_ =..... .. 1 i -, 1.r: b' ::'!._ . - . ... .. ! ' s ' -

' ,1, '; ." ./.;,.., ..: ,,,1 ,. .- _ 'L2. ri....is. .. : "ity,P, q'z' 1 L- ,..: 1 '. . -. ' ';- - 1,-,....'" -,L., `

45,-',./-,7;t.' W.'. ef-r.'"-L.P ' i I 1 : - - i ' - '--., ,....t.,.- . ,, , ....,;::: - . . -",, :-.- ,4,1,,,

r - : o ,.....i.-,..ii,s-

. -

,h ' - ..,-)- : - --.

--- Ai, -0-7- ti

. o, . - -.1: . n.:;

, ...14 ' .4 o "41 e '

. ,..., t.o. .., - e1' ,...

3.." _ ,.. "A F',,- . - n i-

: /:-..P.' 4. , i -

,

. 0- . . .r ., A , '' L..," - e ''

.7:- '',f'..f.:4,liel-1.:11.;:!,: . 7' .r.a'',II ir:::',1 'i: , .1:

\ .: ' -

,

r !41

.1 ' . b% .

'7..,'S.1,,;....4&,-.. ' r7 i 1..14 ,Pt.,,..; PVI.niiii p- -"iN, ' '

.,.,) I t , .111 ._il icfI''', 9,1.1f L1 r,,1 - '

t ' '' 1 ` 1,i. 0 -"lÌ, ',1 .4 ., ,. L .

;',":', -,', Y'4,11;10,0t.if 4,_ .. , , , . .,

..r- I..' L '.., '.,''4-..,---m-i:.14-adPdt,, - , .

r .., ;

:1

.-.. - .

In aceast6 epock; vedem urmändu-se inainte acea luptá inte-

www.dacoromanica.ro


resanta in contra elementului arecesc, inceputa inca dinaintealui Matei Basarab i Vasile Lupu. Crâncenele scene petrecuteIn Muntenia sub domnia lui Grigorie Ghica, Radu Leon, Anton.din Popesti i Gheorghe Duca, iar in Moldova in a doua si a treiadomnie a acestui din urma, a caror actori eran cele doua tabereale boierilor nationali, adese ori sprijiniti de popor, i veneticiiGreci cu partizanii lor, ne dovedesc ca poporul românesc vroininch' WO apere individualitatea lui. Aceste lupte ieau mai ales-in Muntenia, (tara ce an arätat tot deauna mai mult simt po-litic decat Moldova, care din contra an intrecut pe sora ei inmanifestari culturale), un caracter de tot ascutit i culmineazaIn dusmania memorbila a familiei Cantacuzinestilor, greacasi ea prin temelia ei, insa romanizati, in contra domnilor Grecisi a satelitilor lor. Desi atare dusmanie ii aveà pricina ei zer-mislitoare in nedreapta ucidere a capului respectat i respectabilal acelei numeroase familii, postelnicul Constantin Cantacu-zino, totusi in desvoltarea ei se indrepta tot mai mult in contraelementului strain ce se introducea in tara.

Patriotismul pe atunci erà insa departe de a fi un simtil-mânt absLract si mai ales desinteresat, dupa cum se cristali-zaza el astazi une ori in câte o figura exceptionalä. El era ma,icurând suma si rezultanta intereselor individuale, _ceeace sevede chiar din denumirea patriei cu acelas cuvânt cu care eràinsamnata i proprietatea privata a pamântului : mosia. Deaceea sa nu ni sa para straniu cAnd videm cä cronicari i docurmente invinuesc pe Greci din urmatoarele douà motive :intAi fiind ca ar inlocui pe boierii Orei in dregatoriile lor si nule ar lasa nici un mijloc de chivernisala ; al doile ca ar asupritarile române cu nesuferite jafuri 1

Din aceste dona pricini determinatoare a opozitiei boie2;rilor, nu erà atAt de grava uzurparea dregatoriilor pe en abu-zurile banesti, care se rasfrAngeau i asupra boierilor ce erausupusi la multe din numeroasele dari ale acelor timpuri. Dintreboieriile ce se Mclean in de comun Grecilor, aflam ,numai pos-telnicia atribuita lor inteun chip regulat, i in legatura cu

dregatoria de capuchihae la Constantinopole. Aà in Mol-dova, asupra careia avem stiri mai amaruntite, intAlnim indomnia intai a lui Constantin Duca postelnic pe Vlasto ; subAntioh Cantemir postelnic pe Manolache Ruset fratele lui Iordache,iar fratele lor Mihalache Chirita imbraca dregatoria de capuTchihaia la Poarta ; in domnia a doua a lui Constantin Duca a-flam ca postelnic pe Panait Morona, iar pe timpul lui -1VIihaiRacovitA in intAia domnie, se intoarce in postelnicie iarasi Mi-

Documentul dat de Radii Leon, chip pentru isgonirea Grecilor intrevinele puse In socot cala lor spune i ci daca vin in tarà se apuca' de dregatorn".Wag: Isl. I, p. 131.

www.dacoromanica.ro

STAREA ECONOMICA, POLITIC& SI UMW:MA LA 137

halache Ruset ; Antioh Cantemir in a doua lui domnie are depostelnicipe Grecul Mascut; Mihai Racovità numeste in a-ceastà dregAtorie pe fiul lui Iordache Ruset, anume Neculai,

r-dAt, ?a, gitne,

i'..L ....: k vl 'e t

'1,..4-z.' ,

, f 4

4 1e '! ,fi : : :1

;L4.1 7:NA igt .a. r 't .. .; , '0l''tt;-.`. iif '7, t ; 1 i ' 1

77 S,..:m ' A '/;1ii r .' ;li..r4iir '14-w-A --,-,..,

',344k < I ? 1"sg!

L...,-

Af,r adAnsr.i'y //;,././k.a}rfr.t7e,raphinaZet-12;maPy

(Colectia de lampe a Ac. Romtine 1,29)

iar tatà1 ski Iordache, desi nu capAtil nici o boierie, adecii odregiltorie, iiimâne a tot puternic pe lang'd domn ; sub NeculaiNavrocordat este Ramadan vel postelnic i boiera tot puternic,

www.dacoromanica.ro

138 ISTORIA ROMAN1LOR

fail de care nu se facea nimic in tara Moldovei iar Dimitrie Can-temir aveà de postelnic pe un Grec neaos, Sfraioti Dracomana,adus proaspat cu el din Constantinopole 2.

Dintre celelalte dregatorii intAlnim une ori vistieria in-credin Vita unui Grec, precum vestitului Ghinea Tucalas petimpul lui Matei Basarab, sau pe Iordache Ruset i Mavrodinsub Duca din Moldova. Pe langä acestia se mai intalnesc une-ori, insa mai rar Greci i in alte slujbe, precum I Irisoverghi co-mis mare, Macri ban mare si alii. De altfel toti boierii suntromâni pe un cap, chiar sub domnii Greci IcCa 'iEov, pre-cum sub Neculai Alavrocordat, care pusese pe lânga Ramadan,postelnicul, omul sau de incredere, ca boieri pe Ioan Buhus-logofat, Neculai Costin vornic de tara de jos, loan S turza vornicde tara de sus, Antioh Jora hatman, Ilie Catargiu spatar, Ga-vril Miclescu paharnic i Ilie Cantacuzino vistiernic, care mu-rind dupa o saptamanä este inlocuit cu Gheorghita Mitrea 3.

In tot timpul acesta de predominare a grecismului, in-ceput cu domnia lui Matei Basarab i Vasile Lupu, nu se vaddeci dregatoriile tarei decat prin exceptiune in mânile Grecilor

aceeasi constatare o vom face si in epoca Fanaricytilor, celputin pentru posturile cele mari ale divanului. Prin urmare nuprea este exacta' tânguirea boierilor cà li s'ar rapi panea dingura prin ocuparea dregatoriilor de catre Greci. Si apoi Greciicare vineau in tarile române, erau departe de a se tineà deose-bill de poporul in sinul caruia se asazase. Grija lor cea d'intaierà sa se incuscreasca cu vr'o familie boiereasca, care le des-chidea i lor calea la onoruri i bogatii, uneori chiar mai sus, ladomnia tärilor romane. Traind intre RomAni i slujind in dre-gatornle lor, ei deprindeau in curand limba româneasca si dacagenerwtia intai puteà sà lese a se recuno-ste strainul in toateapucaturile lui, a doua si a treia, amestecata acum cu sangeromanesc nu mai invoia o atare deosebire ; i cu toate acesteasemene familii romanizate deveniau cii atata mai periculoasenatiei românesti cu cat ele aveau totdeauna odrasle ramase cudesavarsire straine in partile grecesti de unde ele venise. AsaRusetestii din Moldova aveau numerosi reprezentanti, ramasiGreci la Constantinopole.

Pricina adevarata a nemultamirei boierilor cu strainii decare domnul se incunjura erà o alta. Desi ei nu aveau o pozitieoficialä insamnata, tara erà cu toate aceste data pe mânele lor,prin banii pe care ei ca creditori îi storceau din spinarea po-porului, adesa chiar din acea a boierilor. Daca tânguirea aces-tora privitoare la rapirea dregatoriilor de catre Greci nu se-

2 loan Neculce in Lelopisefe, II, p. 281, 283, 297, 308, 313, 325, 320,333.

3. Ibidem, p. 325.

www.dacoromanica.ro

STAREA ECONOMICA, POLITICA SI CULTURA.LA 139

adevereste a fi in tocmai exacta, cu a-Ma mai conforme cu a-{lev'ärul sunt aratarile lor ea' Grecii amesteca domniile i validtara fara de mila si o precupesc cu camete, ca nu socotesc saumble dupa obiceiurile tarei, ci strica toate lucrurile buneadaoga legi rele i asuprite, i Inca' i alte slujbe (dari) le aumarit si le-au rklicat foarte ca sa-si imbogateascä casele lor" 4.latà unde stated adevaratul izvor de nemultumire al tarei.cu elementul grecesc. Fiind postelnicia i slujba de capuchihaepe manile Grecilor, adeca tocmai relatiile cu tarile straine,cu Poarta, unde se infundau nenumaratele sume de bani luatedin tara fara de nici o socoteala i fara a se mai da vre odatasama de ele ; mai incredintindu-se une ori i vistieria tot ace-luiai de oameni, infdlegem cum de boierii bastinasi, lo-viti prin despoierea pe cat i prin concurenta ce le o faced ele-mentul strain in exploatarea täranului, trebuiau sa fie adâncnemultämiti cu o asemene stare de lucruri. Ca stoarcerea tä-rilor de bani i nu introducerea lui in dregatoriile lor facea urat,eiementul grecesc, se vede si din aceea ea' erau dusmanitide poporul de rand, care nu aved Dimic a face cu dregatoriile,de care nu se puteà atinge. Amintim numai scenele petiecute.atat la suirea cat si la esirea lui Vasile Voda din scaun, pre cat

rascoala HAnculestilor pe timpul domniei a doua a lui DucaVodä.

Opozitia in contra elementului grecesc fiind motivata insanumai de abuzurile banesti, erà firesc lucru ca ea sa se piardaIn marea de coruptie care innota de atta timp poporul ro-manese. Banul fiind singurul mijloc de a izbuti in toate, el de-venise adevaratul Dumnezeu al timpului. Erà destul sa promiticuiva bani spre a face ca urgia trecuta, dusmania invechita,urà neimpacata, toate sà cadä i sa disparä' ca prin farmec Ina-intea stralucirei lor. Asa era in Constantinopole, unde Turciinu se sfiau a-si vinde interesul propriei lor imparätii pentru aindestula setea lor de aur ; asà trebuia sa fie cu atata mai multIn tarile române. De aceea in curand se impacau urile cele maiinvresuna Le, de indata ce din aceasta impacare putea izvoraun folos material. lordache Ruset care fusese totdeauna de casaCantemirestilor, si pe care Antioh Cantemir îi pusese toatasperanta spre a redobandi domnia, la mazilirea a doua a luiConstantin Duca, vazand ca sortii lui Mihai Racovita celuisprijinit de Brancovanu sunt mult mai fericiti, nu se sfieste aparasi familia a careia pane o mancase in totdeauna, se impacaindata cu postelnicul Ducal, Panaite Morona, ce eHi rau cu

Doc. citat in nota I. Deacea observil foarte bine un arnbasador venetianbogati capMaseril avel ea lor prin imprumutarea Cu carniltd Merit:A (loin-

nilor Roindni". X Iorga.Un c1ätor Italian In Turcia §i Moldova" in An A(.-Rom. II, Tom XXXIII, 1910, p. 45 (11)

www.dacoromanica.ro

140 1STORIA ROMANILOR

Cantemir §i. fusese du§man personal lui Ruset, §i. trgand in-teresele lui Cantemir dg infregul su sprijin alegerei lui Raco-yip 5. De aceste desfaceri §i legäri de prietenie, fgcute numai

5 Alai sus, p. 84.

1

Femeie de boier din Moldova. Sec. XVIII(Colectia de stampe a Ac. RomAne)

i numai in interes lognesc, se intälnese cu sutele in cronicelenoastre §i când le cite§ti iti vine sg te intrebi dacg oamenii peatunci ui Lase cu totul notiunea de cinste? *i cum sä nu o fi ui tat

www.dacoromanica.ro

STAREA ECONOMICA, POLITICA. SI CULTURALA 141

când chiar juramintele cele mai sfinte, erau fäcute astazi nu-mai pentru ca mâni sd fie calcate?

Intr'o asemene stare a societatei, unde toata lumea alergaca turban dupa agonisirea banului, unde jafuirea celui slab de

Boler din Moldova, sec XVIII(Colecila de stampe a Ac Romane)

catra cel mai tare se urma pe o scara intinsa, de la treptele celemai de jos pana' la cele mai inane, intalegem cum notiunea chiara jafului si a nedreptatei trebuia sa dispara. Ajunsese lumea laacea rasucire a mintei sanátoase, la acea falsificare a constiinteijuridice, ca sà privasca jaful i despoierea ca ceva firesc, nedrep-

www.dacoromanica.ro


(atea ca dreplate. Si cAnd toata lumea fura, toatA lumeatoatg lumea despoia, mai era oare locul s'A se faca deosebireaintre Grec §i RomAn?

Astfel se desfgcurg cu incetul §i partidele la inceput atAtde bine caracterizate §i. atAt de du§mane una alteia a Grecilor§i boierilor de tara. Precum apasarea turceascA amestecase §istinsese partidele teritoriale ale Bgsarabe§tilor §.1 Dracule§tilordin Muntenia, tot a§a deosebitele imprejurari analizate pAnAaici impacara elementele rivale ale RomA.nilor §i Grecilor, unin-du-le impreunA inteo singura clash de apgsatori, care despoiatot mai cu furie poporul ingenunchiat. Astfel se deschise calealarg bätutä Grecilor din Fanar, care nu intArziara de a trimitelegiunile lor intregi, dupa ce recunoa§terea Marta de ei In raffleromAne le arAtase pe acestea ca pe o pradA sigura i wail dedobAndit.

Se sfarAmase deci una dupà alta stavilele care se opusesecople§irei neamului romAnesc. Strivit inch' de mult In tara luide leagAn, frumoasa Transilvanie, prin cucerirea ungureasca',el cAutase sa dee o fiinta desvoltArei sale In tärile dela DunArea.Aici insA bratul sgu obosit de crAncena luptg contra du§manuluidin afara, cazuse amortit §i scapase spada din mAni. Impotri-virea lui contra cople§irei l'Auntrice prin elementul grecesc, lainceput indestul de energicA, slAbise i dAnsa i bAtuse in re-tragere. Tärile romAne a§teptau s'A primiascä ultima lovitura,care ori de unde i-ar fi venit, ar fi fost ucigatoare. Daca ea nuizbi in aceste momente, fatal cAnd ne lipsau nu numai dorin-la darputinta de a lupta, aceasta fu datorit imprejurArilor exterioarecare ne aparara atunci cAnd nervul impotrivirei fusese cu desä-vAr§ire taiet, §i corpurile tärilor romAne nu mai infalo§au decAtni§te le§uri aproape in descompunere pe care s'ar fi putut rä-pezi fära teamà oricare din vultanii ce ne inconjurau. Tratarile careprecedara pacea de la Carlowitz ne aratä cAt de aproape trecusemoartea de hotarele romAne ; caci daca Moldova ar fi incaputsub Polonia, dup'a urie§ele sfortari facute de aceasta spre a odobAndi, impartirea regatului ei intre cele trei puteri care 11îimghiirà ar fi adus Moldova intreagA, nu numai jumAtatea ei,sub stApAnirea rusascg, §i atunci intarirea poporului romAn prinunirea tarilor surori ar fi fost Impiedicata ; ar fi facut peste pu-Linta' frumoasa §i. neWeptata lui desvoltare din veacul in caretraim. IsLoria poporului romAn ar fi incetat inainte de a se na§te sauar fi ramas numai un fragment fail intales asemene acelor trun-chiuri admirabile pe care antichitatea le-au läsat timpurilornoastre, gAcitori nedeslegate a ceeace a putut &A fie. Imprejurareace ne au scApat a fost pe lAnga rivalitatea aliatilor in lupta,staruinla indgratnica a Turciei de a nu ne ceda imparatiilorvecine, de oare ce ajunsesem, tocmai prin apasarea in care nelinea, un element neaparat traiului §i fericirei poporului otoman.

www.dacoromanica.ro

Din aceste imprejur5ri se vede eat de drept judecase Stefance! Mare, cAnd sfRuise pe fiul sil' Bogdan sä se inchine Turcilor.CAt timp acestia furà puternici, ei cu toate abuzurile neome-noase cArora supuserà tärile române, apàrarä existenta lor.Când puterea turceasc6 incepu a inchide aripele sale, statele

STA,REA ECONOMICA, POLITICA SI MUM/ALA. 143

cry,.

SI -

CA

me err( rArgoya rnt See 374-01,-

Boereas6(Colecoa de stampe a Ac. Romane nag)

rortnIne se gAndirà tot mai mult la chipul de a nu peri impreuniicu ea, si când ea incepea, spartä din toate pArtile, sà se afundein valurile timpului ele se desprinserà depe coastele ei, ca barcade scApare de corabia ce se va frange, i incercard cu propriile

www.dacoromanica.ro


lor puteri, unite inteun singar corp, a räsbate prin furioaseletalazuri atrà un liman de scäpare, indepärtat dar sigur.

0 atare decädere a tärilor române trebuia sä aibä de ur-mare sporirea panä la nemäsuratele a fenomenelor constatateIn perioada precedentä, näpädirea boierimei tot mai mult ladregätorii ca singurul mijloc de sustinea casele, sporirea§i cäderea din ce in ce mai jos a clasei mazililor care rämaneauuitati la mo§iile lor, §i disparitia proprietätei mici, flírà incetareabsorbitä de jafurile domnilor i nedreptätile boierilor.

Fenomene sau forme noue nu se pot intAlni in aceastäepocä, de vre-o 8o de ani, cat trece dela Matei Basarab i VasileLupu panä la Fanarioti, in relatiile politice dintre domn §i boierisau in acele sociale dintre ace§tia i muncitori, cäci istoria acesteiperioade se asamänä ca douä picäturi de apà cu partea delasfar§it a acelei precedente. Acelea§i schimbäri präpästuite inocarmuire, acelea§i jafuri, aceia0 despoiere. Diferenta poateconsta numai in grad, nu in naturä. Acelea§i fapte petrecutede mii de ori läsarà o intipärire mult mai adâncä, §i loviturabiciului mai ades repetatà infipsese mai väzut urma sa sange-roasä pe corpul poporului roman. Interesul se concenträ in aceastäepoc6 asupra unor altor imprejuräri. Istoria tärilor noastreinfäto§azä priveli§tea curioaz6 ca de §i ea este sträbätutä decurente culturale indestul de insämnate, totu§i mi§carea for-melor sociale rämâne stationarä, nu tine de loc pasul cu cles-voltarea culturei care incepe a le cuprinde din ce in ce mai mult.Este cu toate aceste §tiut eft' formatiile sociale §i. politice atuntise transformä mai curand, cand intrà in mai mare fierbere lumeagandirilor. Dar gandirile ce incep a se mica in mintea poporuluiroman sunt de o a §a naturä in cat ele nu putean influirtta asupralumei reale. Ele aveau de scop regenerarea neamului in minteapoporului roman, cuno*tinta firei i originei sale ; erau deci de onaturà teoretico-istoricä §i nu aveau niel o tendintä practicil.De *i aceastä mi§care culturalä avu efectul cel mare de a sprijiniideea nationalä, tocmai in momentul cand un sträinism multmai periculos de cat slavonismul se introducea in sinul popo-rului roman, totu§i ea nu puta avea asupra formelor §i a§äzilmin-telor sociale absolut nici o inriurire, ca una ce nu la schimbarealor tintea sfortärile ei. Dar inainLe de a pi la studiul cultureipoporului roman din aceastä perioadä, sä cercera'm mai adancstarea lui materialä.

2. STAREA ECONOMICÄ.

Perioada in destul de scurtä a istoriei tärilor române expusäIn acest volum, §i care cuprinde un rästimp numai de vr'o 80de ani, infilto§azä o particularitate care de mult nu se maiintâmplase in domniile lor. A nume pästrarea mai indelungatä a

www.dacoromanica.ro

STAREA ECONOMICA, POLITICA SI CIII/PURALA 146

ocarmuirei de cAtrà trei domni ce se strecoarà pe scaunele lor :Matei Basarab, care domne§te in Muntenia 21 de ani (1633-1654)Nasile.Lupu in Moldova 19 ani (1634-1653) §i Constantin Bran-$covaliu, iar in Muntenia, 25 de ani (1689-1714). IntAlnim

imprejurarea cu totul extraordinar6, cA cele douà domnii din

oScriitatici);f:fir rej

EpiSCOPIColectia de stampe a Ac. Romane 17291

-Muntenia sri insumeze impreun'A 46 de ani din acei 80 in carede:se petrec. Moldova, de §i mai putin fcriciti i mai supusil larepezi schimbri, totu§i trAie§te i ea a patra parte din r6stimpul.arAtat sub o singurà domnie.

A. D. Xenopol. [storm Romàmlor. Vol VIII. 10

tdeci

www.dacoromanica.ro

146 ISTORIA ROKANILOR

Cu toate cii jafurile nu incetara nici macar se mic§urarain timpul duratei intr'o intinsoare a celor trei domnii exceptionale,totu§i tarile române c4tigara mult in economia lor prin lini§teacomparativa mult mai statornica in care ele traira in timpulunor domnii mai indelungate. A§a sub Matei Basarab i Va-sile Lupu, viata lor este turburata numai cat in rastimpuriledela 1637-1610 prin întiiiul rand de lupte intre domnii rivali,apoi in ultimii doi ani ai ocarmuirei lor 1652 1654 ; pe cânda tat cei trei ani incepatornici ai domniei lui Matei Basarab

Vasile Lupu, 1634-1637, cat §i rästimpul mai indelungat(lela 1640-1652, ii petrec ambele tari in o deplinä lini§te. Maiinsamna La in aceasta privire este domnia lui Constantin Branco-vanu in Muntenia care in timpul de 25 de ani, afara de scurteturburari, izbute§te a apara tara lui de incalcarile o§tirilor stra-ine. De aceea cronicarii lauda inteun glas stapânirea acestordomni in ceea ce prive§Le bunele lor rezultate pentru viatapoporului. Anonimul romanesc vorbind de domnia lui MateiBasarab spune cä tara Romaneasca se bucura cu mic cu mare§i da la uda lui Dumnezeu, pentru domn bun, i avea paceodihiu despre toate partile i fie§te care avea hrana din destul" 6De asemene i Capitanul marturise§te cii s'au nevoit MateiVoda de au dres tara foarte bine iara§i dupä orânduiala ei,boierii, slujitorii, taranii, cat tuturora le era bine in zilele lui,_precum am auzit pre batranii no§tri, marturisind cii tara iubeape domn i domnul pe Ora, pentru cei era lint* in domia lui§i nu se vedea nici se auzia morti sau präzi precum se faceau

se fac la altii, i gandul domnului era si plateasca tara de datorii§i si se odihneascä toti la mo§iile lor, i a§a ziceau batränii no§trica in §ese ani in visteria lui grämada de bani s'au strans, panace au plait datoriile i cheltuelele ce le Meuse spre a§AzareaIn domnie ; dupä aceea au strans avutie" 7.

Acela§i tablou de fericire il arunca Miron Costin, desprestarea Moldovei sub l'asile Lupu inainte de turburarile ce puseraun capat stapanirei lui. Fericita domnia lui Vasile Voda incare de au fost cândva aceasta tara Cu tot binele i bi§ugul§i puna de toata averea §i mare imbel§ugare, traganata 'AnaJa 19 ani" 8.

Pricina acestei stari atat de prospere a Moldovei MironCostin o atribue faptului ea Vasile Voda domnia ea mare U-M pace (in timpul rasboiului Turcilor cu Per§ii) ; fin degrija era tara din toate partile. Sta toti de negutitorie §i de a-gonisita. Nina era tara de aur ce curgea din Polonia &OVA Mol-dova pe boii de negot, pe cai §i pe miere. Puteà voi zice, adaoge

May. ist IV, p 321Ibidem, I, p. 292LeMplsejele, 1. p. 273.

www.dacoromanica.ro

STAMEA ECONOMICA, POLITICA SI CULTITR ALA 147

cronicarul, cä sArac nu se afla, fdr6 de care nu'§i vra sAAO in bine §i in desmierdkiune erà tara Le§ascà i tara noastrri§i la mare zburaciune erau Orile aceste, cki Wile care se suie_panii la mari bi§uguri, zburdeazd hirea omeneascà, §i zburdii-

'

ui °Sera1-46;r:-;-(7341--," I

Egunien(colectia de stampe a Ac. Romdne x7z9i

ciunea na§te pàcatul, iar pe p'cicat urmeazri mania lui numne-zeu". Miron Costin sfar§e§te insä aceastii zugrAvire a buneia Moldovei Cu obsevatia cA de§i làcomia nici atunci nu lipsia

aibà.

sUiri

www.dacoromanica.ro


Cu d'Ari grele, ci avand locuitorii vreme de agonisità biruiautoate greuntile despre domnie" 9.

In aceste cuvinte ale lui Miron Costin gAsim noi desle-garea contrazicerei ce pare a exista intre tablourile fericirei tà-rilor române schitate de cronicari §i rapoartele contimporaneale ambasadorilor germani din Constantinopole. RezidentulSchmidt spune anume despre Muntenia c6 pe langsa" impoziteleobicinuite, nu ar lipsi §i cele extraordinare care ar 'impingepe multi supusi a fugi in Transilvania", i aiurea, acela§ diplo-mat adauge despre ambele äri cà. ináltimea nesuferi Ca a dä-rilor §i abuzurile comise la a lor incasare, când executoriifuesc poporul numai in propriul lor interes §i färà de folos pentruprincipele tärei, o despoporeazd prin emigreiri ce sunt foartedese din ambele principate, i anume din Moldova chAr5 Polonia§i din Valahia spre Transilvania" 1° Jafurile nici ea' puteaulipsascA inteun sistem despotic de ocarmuire precum era acelal timpurilor pe care le studilm, §i obijduirea trebuia sä cad5mai ales asupra poporului de jos. Lini§tea ins6 de care se bu-curau Muntenia §i Moldova, imbogälind pe locuitori, ii punchin putintà a birui cum spune Miron Costin asemeneAcei ins6 din ei care nu vroiau sä." sufere nedreptatea §i doriausà'§i mântue averile ca§tigate, de lkomia ocarmuirei, treceauIn alte äri. Astfel se impach" ceeace pare a fi contrazicnor intrespusele cronicarilor §i acele ale documentelor, privitor la stareaeconomicà a Orilor romane.

Dac6 ins5, starea Moldovei erà as'Arnànàtoare cu aceateniei in cursul cel mai intins al sfápanirei ambilor domni inge-m6nati, càträ sfAr§itul acelei a lui Lupu §i de acolo inainte stareaMoldovei se stricsá din ce in ce §i cade tot mai jos, parià la sfAr-§itul epocei pe care o cercetàm, pe când a Munteniei cu toatecä §i ea este turburatä intru câtva prin fäscoala semenilor, i§irevine iarà in fire pe vremile Brancovanului §i intrà in epocafanariotA mult mai puternic;:i, mai avut6 §i mai imbel§ugat'Adecat sora ei dela nord. De aceea, cum vom vedea-o in decursulepocei fanariote, domnia Munteniei va fi pururea preferat6 a-celei a Moldovei, cu toate cà aceast6 din urrnsa." intrecea pe cead'intai in intindere, in timpurile când nu intervenise inc6 ciun-tirile ce o ingustaeá.

In deob§te soarta Moldovei a fost in tot decursul istoriei

9 Iludem, p. 275, 277 si 283." Doua rapoarte ale lui Schmidt din August 1643 in Hurm Doc. IV, p.

598 si 672. Fuga locuitorilor din Muntenia este adeveritä o de documente detarit. Asa unul de la Constantin Brancovanu din 1709 vorbeste de ruste megiesislobozi de mosle din Silistea care in zilele lui Matem Vodä esind birul taleruluiau fost fugiti cu toti mosnenn, lar diljdnle pentru ei le au plait Bunea vistiernicul,II au cilzut tot ()amend de acolo sd fie rumärn cu toate mosiile lor Bunei vister-nicului. Condica logofefiet lui Brancoveanu, p. 935.

www.dacoromanica.ro

ST/LREA ECONOMICA; POLITICA. SI CULTURALA. 149

Romanilor mai nenorocitä decAt acea a Munteniei : intdi ex-pusä mai de a dreptul curnplitelor näväliri ale Tätarilor si Ca-Mellor si mai des lovità i incalcatä de ostiri sträine, intru eatPolonia se mäntinu mai mult timp decdt Ungaria ca putereneatArnatä fatä cu Turcia, disputându-i adese ori supremaiaasupra nenorocitei ; mai tArziu sfAsiatä i desmädulatä,pierzandu-si dou6 pärti din corpul ei, una &nil Austria si altacare Rusia, si la sfArsit trebuind tot ea sä aducä pe altarul idea-lului de viitor järtfa neapäratä cerutä de unirea tärilor surori,iatá soarta plinä de bântueli a acestui colt al patriei române.De aceea dacä vr'o frânturä din neamul Românilor merità afi iubit, cultivaL i respectat este, de sigur acel nobil popor alMoldovei, care in vremile vechi s'au inältat el in culme prinfigura neasäm'Anatá a lui Stefan cel Mare, mai incoace a fosträstignit el mai mult decAt toti pe crucea suferintei, si la sfarsita mers el in fruntea tuturor când a trebuit desmormAntezeneamul.

Când Vasile Lupu päräsi Moldova, dânsa prädatá de TA-tari, Cazaci, Uunguri i Munteni nu mai infätosa decat o intinsäruin:1 : Nespusä pradä ca aceastä este tärei, i poate dela loanVodä (cel Cumplit) cu putin mai mic5, alergAnd de aceste cum-plite vremi de acum, cu care toate primejdiile acestui psámântcovArsite sunt" Cazacii mai ales pradà tara cumplit imprä-stiindu-se prin välcelele muntilor, prädând pe locuitorii orä-seni i säteni, r'äpindu-le femeile i copiii, pustiind bisericlie

pretinzAnd c5. ele ar fi incuviintat scäpareadäpost protivnicilor lor" 12.

Dup'á ce am schitat astfel in träsäturi generale mersulstärei economice in perioada ce o cercetäm, sà inträm in câtevaamäruntimi, si mai intAi sä cercetám de unde veniau nesfarsittele bogätii adunate de cei trei domni cu duratä mai intinsäa domniei.

Din venitul NIunteniei care erà de 300.000 de lei pe an,numai din veniturile domnesti si se va fi urcat impreunä cuacelelalte (biruri) la 600.000 si la caz de nevoie, prin adäogirealor, la 1.000.000 13, Matei Basarab cheltuia pe an 130.000 delei tributul urcat de el din 60.000 ce el-A mai inainte, la care tre-

1111 on Costin, in Letoptsefe, I, p 293." Paul de Aleppo in Arh. 1st I, 2, P. 77. Comp. Reinger c. imp 12 Iube

1653 in Hurm. Frg III, p. 194" Paul Strashing ne spune anume ca cei 300.000 de lei erau incastiti numai

din &Arlie indirecte fle provinciae reditu a me interogalus affirmabat trecentaper milita aureorum ex piscium salis, mite, mein, armentorum et gregurn

praeter censum parata pecunia numeran i solitum (birul) et trIbuta extrasordmum indicata". (Monumenta klungarme Instortca; Strasburg PM 1631 1633iki kovetsege Rakocz Gyorgy, p 100).

www.dacoromanica.ro

160 VITORIA ROMANILOR

buie adaos ilia. vr'o 170.000 de lei pe an daruri la Turci, de caream väzut 'Mg ea' domnul muntean era cam sgarcit si 200.000de lei leará" mercenarilor sAi ; impreunsä deci 0116 la 500.000 delei pe an, ràmânându-i o sumà egal6 economie. Mateiu erà 'MA..si bun gospodar si el poseda Inca' din boierie intinse proprietgi

Ulu gArità(Colec)ia de stampe a lie. Romitne 1729)

pe care le cultiva si exploata cu ingrijire si care adAogeau si dinizvor privat veniturile sale.

Moldova care era pe atunci mai bogatä cleat Munteniainsusire pe care o pierde mai tarziu din pricina cumplitei ei soarteaduceà lui Vasile I.upu ca venituri ordinare cel putin 600.000

..3

-

www.dacoromanica.ro

STAREA ECONOMICA, POLITICA SI CULTER ALA 151

de lei §i impreund cu acele scoase pe alrituri care trebuiaufie mai mari cleat in Muntenia, din pricina cheltuelelor mai nu-meroase Ricute Cu intrigile sale contra rivalului su, se vor fiurcat la 1.200.000 de lei 14. Din aceste sä duceau impreung cu.

in Ci f In ern etr)S5cit? der Zaltety.9.kt.:/

prancd(Colecpa de stampc a Ac. Romane 17.9)

tributul de 75.000 nil indoialà 400.000 de lei in pungile Turc -lor, 200.000 pentru lefegii, fänfänând domnului un cii§tig curat

" Raportul i cz.denlului Schmidt din ZU August lli43 In Hurrn Doc. IV,p. 674-675, der dann er grosserenj Tribut und weniger Einkonunenshatt.

www.dacoromanica.ro


de 600.000 de lei pe an ceva mai mare cleat acel al domnuluimuntean 15.

De aceea sä nu ne miräin dacä videm pe ambii domniromAni, cu toate cä fac cheltueli atAt de insämnate cu spriji-nirea religiei cre§tine §i cu mäntinerea lor in scaune, Lupu Inca.§i cu intrigile contra lui Matei, cä" mai adunä. 'MCA avutii a§Ade urie§e. Despre Vasile Lupu am arätat mai sus marile sumivärsate de el in interesul bisericilor grece§ti : despre Ma-tei Basarab ne spune Paul de Aleppo c6 numärul zidirilor ri-dicate sau reintocmite de el, atAt in tail cAt §i in pärtile sträine,-se urca la 150; §i tot a§a ne spune §i Constantin CApitanul cäMateiu Vodä au infrumusetat tara cu tot feliul de zidiri, rrO-ntistiri, biserici, case domne§ti" ". Matei Basarab, Cu toateaces te pärkluitoare därnicii, ajunse sä adune o insämnatà a-vu tie, dupä cum spune Cäpitanul, pe care o tinca inchisä in as-cunsul unor zidite de peatrà §i. de mortar dela temeliepänä la acoperi§" 17. CAt despre Vasile Lupu, medicul säu Sco-gardi scrie rezidentului Schmidt cä averea domnului s'ar urcAla 2.000.000 in bani §i aproape tot W.-la in scule 18. De§i poatefi oare care exagerare in aceastä cifrà, totu§i observäm cà dacäLupu economisise pe an ate 600.000 de lei, cu toatà intriftine-rea curtei lui §i zestrele cele mari date fetelor lui tot a pututin 19 ani sä adune o atare avere. Paul de Aleppo vorbe§te ast-fel despre averile Lupului, dupä spusele pkitorilor ce le trans-portase : Ele consta din grämezi §i tesaure de aur §.1 de argintde o valoare necalculabilä, armure, garderobä, giuvaere, blänide samur, perle §i alte lucruri pretioase, mai mult de cum arputeA aveà un impärat sau rege. La primul transport al avereilui Vasile dela cetatea I lotinului la Camenita erau cu dânsulcAtiva compatrioti de ai no§tri in calitate de pkitori, care nespuserä cä de pe mal lucrurile furà incärcate in o sutà de caräfie-care tras de 12, 10 sau 8 cai §i aceste toate eran numai aur, ar-gint §i raritäti. Principele aveA un numär de comori pe sub pä-mAnt, vechi ca de 20 de ani, §i pe care acum le scoase ; eran intrealtele 35 de bläni de samur, dintre care una, fäcutä pentru sär-britoarea Pa§tilor, erà toatä cusutä cu aur, impodobitä cu perle§i pietre de mare pret, custänd in totul 35.000 de galbeni. El

" Codex Bandmas ed. Ureche, An. Ac. Rom , II tom. XVI 1895 p. 138Moldavia pro solo tributo centum millia Imperalium quotannis penditur, promuneribus autem speciatim mittendis Imperatori et vezeriis, nec ducentamillia aureorum sufficiunt".

" Paul de Aleppo in Ariz. isl, I 2, p. 88 Const. Cäpitanul in Mag. 1st, I, p293. Alai sus, Vol. VII p 12.

" Ciipitanul in Mag. ist. I, p 292 Paul de Aleppo, 1. c. p. 106" Raportul lui Schmult crtat in noLa 10 . Mir hat der-doctor Scogardy

einsmals geschrieben dass sem Furst zwey Milliois gelts und auff settler sovillwehrts in Klemodien beysamben habe. Ist zuverwundern, adauge rezidentul,d'iss aus der Moldau em Woywocla soya' Reichthumb schopfen kimne".

www.dacoromanica.ro

STAREA ECONOMICA, POLITICA SI CIII/PURALA 153

mai posedg mari tesaure in Polonia, Germania, Venetia i aiu-rea" ". Zestrele pe care Lupu le dädu fetelor sale dovedescputerea lui de boOtie. El fiidu acelei mdritate dupà RadziwilcAt i celei luate de Timu§ câte 150.000 de lei in bani, 50.000 inscule, eat% de mobile si imbrgcriminte ", care se vor fi urcat

. .

,r-

\-

Lee

On'rite

ArdeleancA la oras(Colectia de stampe a Ac RomAne 17291

fatà cu luxul portului celui de atunci, tot in milrOrintare §ipietre scumpe, hit-4i la 50.000 de lei. 'Tot anta va fi dat el §icelei mai mari, sotiei generalului Coniecpolski, inca totalitatea

Paul de Aleppo, 1. c. p. 85.20 Dell' Haye c. dogele, 14 Octomvrie 1652, Hurm. Doc. V, 2, p. 2.

ia0§i

www.dacoromanica.ro


averei date ca zestre fetelor lui, se urca la cifra urie§A pentruacele timpuri de 750.000 de lei.

Matei Basarab l'asá §i el o avere de cel putin 1.500.000de lei, de oare ce urma§ul s'al' Constantin *árban se impacá..cu Turcii a le pläti pentru mo§tenirea reposatului domn 900de pungi (450.000 de lei) afará de blánuri §i alte lucruri de pret 21,date in natml, §i bine Intales cá" *árban nu dUluse Turcilortoa tá. averea lui Matei.

'l'ot a§à de mare era §i averea Brancovanului. Cu toatenesfár§itele sumi Vársate de el in timp de un pálrar de veac inmânile Turcilor, averea adunatá de el se urca la milioane. Candel se simti clátinandu-se, i§i trimise comorile ce le avea in casá,la Bra§ov, §i aceste se alcsátuiau din 48.000 de galbeni in nume-rätoare continuti in 16 pungi inchise in 8 gente de piele §i din26 de lázi pline cu juvaeruri, argintárie, arme bogate, ále, fraile

alte unelte de cálárie impodobite cu pietre scumpe 22, caredupá multimea §i scumpetea lor in acele timpuri pot fi pretuitela o sumá tot atat de mare ca §i acea in bani. Depozitul din Bra--§ov se urca deci la mai mult de 100.000 de galbeni sau 150.000de lei 23. La capuchihaia lui din Constantinopole Brancovanutrimisese, väzând greutatea timpurilor, 30.000 de galbeni 24.

La banca Venetiei Brancovanu mai avea depu§i 220.000.de galbeni 25. Dac5 mai socotim 'Metí §i averea de tot insámnatá

21 Ballerino caträ dogele 16 Septemvrie 1654 lindera, p. 11." Lista banilor i argintariilor sechestrate, 30 Noembrie 1714 apud Giu-

rescu I Dobrescu 1. e. p. 275, Alte socotel1In florini, ibulem p. 3J3. Steinvillec. consiliul de razboiu, 18 August 1714 Hurm. Doc. VI, p. 134, da numai 48.000.

" Galbanul unguresc numit de Romani In prescurtare i ughiu valorape atunei 1 4 talen t sau lei. Vezi condica de cheltueli a visteriei de la 7202-7212,Bucuresti, 1875 passim, d. e. p. 438 : ughi 5170 fac talen i 7755". CA talerul siteul erau aceeasi moneda, vezi d'ibera p. 27 : 49764 de ughi= 74646 de lei adecagalbanul=1 y2 lei. Galbanul sau zlotul venetic adeca de Venetta umbla maimult, anume 2 1/2 lei. Condica, p. 8 .,2500 de talen s'au dat, In zloti venetici 1000,M. S. vizirului bani gata". Despre altf el de galbeni, sau mai curand de cei olandeji,care tineau mijlocul Intre cei unguresti si venetiern vorbeste relatia lui AntonioNlamuca della Torre din 28 Ianuarie 1680. Hurm. Frg. III, p. 223 : 2 1/4 Lermen-lhaler aber einen Ducaten ausmachen". Cuvantul Lowenthaler muta cà monedaleului era caracterizatil prin figura unui leu, de unde numele dovedeste Inca°data identitatea leului si a talerului din combinarea ambelor denumiri. Gal-banul unguresc valora 200 de aspri sau bani, ceca ce se poate vedea aproape peftecare pagina a condicei de cheltuiala a vistenei Brancovanului. Asa la p. 93 sespune c5 se scoate bir pe tara 26,350 de bani care se arata a fi 1317 4 ughisau 1976 talen i 33 bani, de unde se vede cà galbanul umbla 200 de bani, lar ta-lentl 133 p o fractie, care se lepada In socoteli.

24 Scrisoarea lui Andrea Memmo C. dogele : 1 Iulie 1714, In Revista lelo-rica- , II, p. 143.

" Raport venetian 1 Apr. 1753 Hurm. Doc. IX, 2, p. 6 repeta aratarealindera, p. 17-34 mai ales p. 34. Un document italian din 12 Turne 1697, Hurm.Doc. V, 2, p. 286, spune ca 13rncovanu daduse ca zestre fiicei sale maritate,odupil fiul lui Alexandru Mavracordat cento borse et altre docente in gioe, fuori

www.dacoromanica.ro

STAREA ECONOMICA, POLITICA SI CULTIMALA 155

ce a fost ascunsA de familia lui, precum si acea râpità la a lui

CAlug§r

Boier

Preotde sat

Femeiede boier

(Trachten-Cabinet von Siebenbiii gen. Anul 1729, pag. 101. Colectia de stampe aAc. Romane)

de villagi e sue terre che gli da per sostenimento afinuale, che il moderno principha moltissimi villagi beni e possesszoni nella vastosa provincia eh Vallachta". Unraport al ambasadorului francez Girardin c. regele, din 6 Decemvrie 1688, ibidemSuplement, 1, p. 273, spune ca : Hs ont choisi Brancovanu comme le plus richeet le plus capable de les commander".

www.dacoromanica.ro

156 ISTOHL.N. ROMAgILOR

detronare ajungem usor la cifra de 2.000.000 de lei, avere,a mo-bilà a lui Brancovanu. Aceasta erà numai averea mobilä a luiBrancovanu. El mai aveä 'MCA 56 de mosii i numeroase viiasezate pe dealuri ; 5 ränduri de case in Bucuresti, unul inTärgoviste i in Ardeal trei mari posesii teritorialc 26

Si cu toate aceste därnicia principelui muntean intreceape inzecitele pe acea a lui Vasile Lupu. Mai intAi dupä cum amväzut Brancovanu fu nevoit a face daruri uriese spre a se män-tinea in scaun apoi el mai cheltui pentru biserici ata din Mun-tenia, cAt si mai ales din Räsärit si inzesträrile lor cu venituridin Muntenia, sume inteadevär de necrezut, si te miri de undemai scotea domnul cel säcätuit de Turci atätia bani, spre aface atâtea nenumärate ofrande religioase.

Astfel el zideste din temelie mänästirea Horezul, turnulbisericei Doamna din Bucuresti, casa cea domneascä i alte douàränduri de case lâng6 biserieä, rezideste clopotnita cea maredin Bucuresti, care fusese därämatä de un träsnet, adaogA mä-nästirea Argesului impodobind'o cu odoare, face din nou elesteulcel mare de längä Bucuresti la fântâna Tiganului, zideste laRämnic o mlnästire nouà i alta la Valcea mänästirea Manoil,aduce apä cale de douä poste in Focsani, adaoge un rand dechilii la mänästirea Sf. Gheorghe din Bucuresti, niste case lamânästirea dela Potlogi, ridieä manle i luxoasele sale palatela Bucuresti, Potlogi, TArgoviste, Mogosoaia i altele mai mici27.

In privirea celor sträine, construeste o bisericä in Fägä-ras, una la Ismail in Bugeag, alta la Galata in Constantinopole,impodobeste cu o coroanä de pietre scumpe titva sfântului Mi-hail Sinadski din muntele Atos. Fiind apoi aduse aceste moastein Muntenia, in douà ränduri, spre a izbävi tara de läcuste carede pe pämänt se fAcurä neväzute inaintea lor", cum afirmä do-cumentul Brancovanu pentru a muttämi mânästirei ce trimesesepoporului säu acest ajutor, ii face mertic pe an 6.000 de bani,iar cälugärilor ce venise cu capul sfantului, le dä o multämitäde 600 de bani. Mai face apoi mertic anual de 4.000 de bani,plus 3000 pentru cheltuiala fratilor ce veniau sä-1 primiascä,mânästirei Trigni din tara Turceascä ; asemene mânästirei Dio-niziatu din muntele Atos 8.000 de bani pe an, Vatopedului

" Giurescu i Odobescu 1. c p. XXVIII. Lista tuturor mosnlor posedatede Brancovanu i acelea cu can isi inzestra cophi, Rnclem, p. 244in numaruaratat de 56. Vilduva lui Brancovanu ramane asa de bogatà, cà atunci cAnd loanMavracordat cere de la boierii din Muntema 200 de pungi, chip pentru a scapaOltenia de a fi cedatil cutre Austria, ea (la singuril suma insamnatä de 60 depungi. Documentul va fi citat in Vol X.

" Radu Popescu in Mag. ist, IV, p. 196-198, 221, 329-345. Clopoteledela biserici se turnan in Transilvania. Vezi sciisoarea lui M. Basarab carejudele Brasovului In N. Iorga An. Ac. Rom. II, tom. XXI 1899, p. 200(92)Socotehle Brasovului.

www.dacoromanica.ro

20.000 §i treplatorilor, adecA dilugArilor ce veniau in Mun-tenia sà" iee darul, ate 2.000 de bani. Man5stirei sf. PavAl totde acolo Ii d'a" venit din sarea domneascA 150 de lei ;

STAREA ECONOMICA, POLITIC& $1 CULTURALA. 167

- -

Taran sltaranca Incostum de

lama

Taranprancl Incostum de

vaia

qTracliten Cabinet von Siebenbingen 1729, pag 108 Colectia de stampe aAc. Romane)

din Sarai dela Tarigrad 150 de lei dela ori ce vama ; acelei delaPauliciani ce se chearnà Bendel 9.000 de aspri i trepgdatorilor1.000, celei a sfintilor dela Belgrad Ii dà o mo§ie de 700 de stall-

mAnAstirei

www.dacoromanica.ro

ISTORIA ROMANILOR

jani cumpkata dela Stoica, fiul lui Stefan Sternescu din Val-.-cele; mitropoliei din Ardeal 6.000 de aspri pe an, §i altele multeinca 28.

Condica vistieriei de pe timpul Brancovanului, care nis'au pastrat, ne da insa mijlocul de a patrunde mai adanc inichipul cum se facea ocarmuirea financiara a acestui timp i apune in mai vie lumina' colosala apasare ckora -raffle romanecaci ceeace vom constata despre Muntenia poate fi aplicatMoldovei erau supuse .din partea Turcilor 28. Vom vedea dinea unde se duceau cele mai limpezi din veniturile Ord, i nevom convinge u§or cä poporul roman platea adese ori cu san-gele sau pentru a imbogati pe de o parte pe domni, pe de altape Turci, iar ea el nu se folosia absolut cu nimic din produsulnknolului de dari cu care era impovorat.

Condica contine numai rafuiala a§à numitelor venituri ale-adeca' acea a darilor directe, luate de la locuitori, nu a

celor impuse pe avere precum zecimele dela stupi, oi, mascuri,venitul salinelor, vamilor i darea cea insamnata a vacarituluisau darea pe vitele cornute introdusä de Brancovanu 3°, §icare deveni cu timpul un biciu atat de ingrozitor toate a-ceste din urma dari alcatuind veniturile speciale ale domniei.

Veniturile 01.6 erau acele obicinuite ce se da de tara,atat in slujbele interne pentru mersul ocarmuirei cat §i mai alesIn slujba externa, ceruta de supunerea Orei catre imparatiaotomana. Si aceasta din urma covar§ia pana inteatata pe ceade 'ntai, in cat o absoarbe mai cu totul, i veniturile tarei nupar a aveà alta destinatie decat a sluji indeplinirei nevoilor tur-ce§ti. Abia daca la o sutä de condeie atribuite Turcilor, se intal-ne§te unul cheltuit in o trebuintä launtrica. Si pe cand acestedin urma de abia se urea la sutimi de lei, acele d'intai se cifreazanu numai cu miile dar cu zecile de mii.

De nicaire nu reiesa atat de ciar §i de amaruntit adancarobire in care tarile române cazuse sub Turci pe la sfar§itul vea-cului al XVII-le, decat din condica vistieriei de pe timpul luiBrancovanu. De nickre, nici din descrierile cronicarilor, nieldin insamnarile documentelor contimporane, nu se poate do-bandi o cuno§tinta a§à de exacta' despre explotarea neomenoasacareia Çàrile române fusese supuse din partea Mohametanilor,

2' Documente needite din condica logofetiei de pe timpul Brancovanu-lul, p. 151, 157, 158, 183, 261, 273, 487 §i 506.

" C. Dapontes In catalogul 'stone al RomAndor ediatat de C. ErbiceanuIn Cron. greci, p. 174-175, spune cä toatà stransoarea barulor lui Brancovanuprovenea din stupi, oi, bol, cai, pore', gradini i pgmAnturi §i din venituriledomne§ti ale eamdrei, nu ale visteriet". Färä indoialä c'ä era bun gospodar ca§i Matetu Basarab, dar §tiea sä intinclà 1i coarda impozitelor, clovadà iscodireauriciosului veicciril.

" Neculcea, in Lelopisefe, II, p. 274.

www.dacoromanica.ro

P?1

STAREA ECONORICA, POLITICA SI CULTURALS '159t

desi cronicari si documente nu sunt nici sdraci, nici reci in a-ceastà privire. Insà ce poate vorba fatä cu elocventa zdrobi-toare a cifrelor ?ei condica lui Brancovanu contine cifre delaun capt la altul.

r fi cpbCANM t ifIrC:/p nt der't.Weirt-27fii

Femeie din Muntenia In sec. XVIII. Trachten Cabinet von Siebenburgen1729. pag. 107

(Colectiajde stampe a Ac. Romane)

Aceastà condicA enumer'A douà soiuri de (FAH, acele im-puse spre Intimpinarea nevoilor t5rei, i acele Impuse spre In-destularea cerintilor turcesti. Acele de se scot pe fie celunA, sunt luate numai dela birnicii ordinari ce intrau la cislAsi se urea' la cel mutt 1200-1900 de lei pe lunA, pentru toate.cele 18 judete ale Munteniei. InsAmnarea cheltuelei filcutà din

'ntai

www.dacoromanica.ro


ele este totdeauna insamnata fàrà nici o aratare a felului ei :cá s'au dat tuti banii la vel vistier pentru cheltuiala Wei"pe luna cutare, notandu-se de asemene daca Ii prisose§te saunu-i se ajunge cu ceva. Este inviderat ca o asemene dare nicinu poate fi privita ca o sarcina, atAta erà de u§oara.

Cu totul altfel stau lucrurile cu darile cele mari, §i repe-tate adesa cate 2 sau 3 Jute° luna pentru multämirea cererilornesfär§ite ale Turcilor, care ar fi adese ori ridicule daca nu arfi a§a de despoitoare.

In Septemvrie 31 1695, esa pe tara randuiala mierei §i acerei, la care satele dau 14.478 de lei, cumparandu-se din baniiadunati 341 cântare de miere §i 9.000 de °ca. de ceara, §i platin-du-se apoi china coräbiei care sa transporte aceasta marrä 'Ana'la Constantinopole. Se mai dau §i darurile neaparate la Turcii,care faceau Wei onoarea de a veni sá iee acea contributie,150 de lei lui Mumpar-Emin, 100 de lei §i o pacea de samur-ordinara de 20 de lei, lui Balgi-ba§a. Petru tara se plätesc dinaceasta dare lefile slujitorilor pe Martie, in suma de 5.445 de lei.

La Octomvrie in afara de birul ordinar pentru cheltuialavistieriei de 1710 lei, se scoate birul Vozianilor, ant dela bir--nicii tarani, cat §i dela bresle boierii cei mari, boierii mazili,slujitorii, preotii, negutitorii, aprozii, ariTnaii, Chiprovicenii (ne-gutitori ambulanti) 32, logofetii de divan §.1 Bra§ovenii, in sumatotala de 48.090 de lei, mai mare aproape de doua ori cleatbirul scos in timpul anului Intreg pentru cheltuiala vistieriei.Din ace§ti bani se cheltuesc 5373 de lei lefile slujitorilor pe A--prilie, 5.000 de lei postavul dat acelora§i de Pa§t1 §i vr'o 2.000de lei la nunta cator-va boieri. Tot restul de vr'o 36.000 de leieste dat Turcilor, §i este nostim de a reproduce felul cheltue--lelor din care o mare parte consta in daruri facute dregatorilorTurci. A§A 10.000 de lei se dau datoria lui Mohamet Celebi Chiur-ciba§a ; 8,500 se trimit unui Evreu §i unor negutitori &Andluati de capuchihaele domnului cu imprumut ; 1368 1/2 lei sedau Gebegiilor (fabricauti de arme) din Baba ; 350 de lei Ser-.hatliilor sau soldatilor de granitä dela Ru§ava ; 500 sedau luiMustafa aga dela Dohancale, cu care i se implinesc banii ce aveàsá ice; 8.000 de lei se dan havalelelor dela Dohan Gecet, delaNostrat Cherman §i din Buzbora Cherman Cales. Se mai chel-tuesc apoi inca 1500 de lei pe 63.000 papu§i de sfoara trimise laDimurcapi ; 540 de lei pe 6.000 oca de canepa data lui Hagi-Ibraim ca sá faca sfoarä ; 2.000 de lei poclonul vizirului §i a-nume : un cojoc de samur vizirului, de 1.200 §i unul chehaeilui, de 800 de lei ; 1950 de lei cheltuiala boierilor cand s'au dusla Odriu (Adrianopole) cu poclonul lui Mohamet Celebi ; 500

" Anul incepe in conchal cu aceastil lunh.'2 Ma nunuti de la ora§ul Chiprovaci din Bulgaria. Vol, VII p 72.

www.dacoromanica.ro

STAREA ECONOMICA, POLITICA SI CULTIJIIALA 161

de lei dati lui Ali-pap ; 515 lei s'au trimis la doi sultani delaBugeac ca dar ; 800 de lei patriarhului, imprumutul facut pen-tru implinirea poclonului hanului ; 435 de lei unui aga al cal-macamului ce au venit dela Odriu ; 199 1/2 lei cheltileala caruteitefterdarului ; 98 de lei s'au dat la 5 cai ce s'au dat lui Mohamet-Celebi cand s'au dus ; 56 de lei la 3 cai ce s'au pus la cucia tef-terdarului ; 190 de lei s'au trimis lui Iani capitanul pentru 3postavuri §i 3 atlaze ce s'au dat la Poarta caimacamului ; 851de lei la vel postelnic 0 la vel camara§ 0 la oamenii ce aumers cu dâmii la Tarigrad. Nostime 0 hazlii sunt numeroaseledaruri cuprinse in rubrica numita poclonul hanului : 800 de lei banigata hanului ; 60 de lei pentru 2 post§ai (un soiu de postav)2 atlaze ce s'au dat iar hanului ; 600 de lei pentru un cojoc desamur ce s'au dat iar hanului ; 215 V, lei pentru o caruta ce s'audat iar hanului ; 110 lei pentru 4 cai ce s'au pus la caruta ; 45de lei pentru un post§ai 0 o odiba (un fel de §tofa) ce s'audat mamei hanului ; 300 de lei bani gata vizirului hanului ; 300de lei pentru un cojoc de samur ce s'au dat iar vizirului hanului ;30 de lei pentru un post§ai 0 un atlaz ce s'au dat iar viziruluihanului ; 30 de lei pentru un post§ai 0 un atlaz ce s'au dat has-nadarului hanului. Aceea0 suma pentru acelea0 daruri facuteisagiului, capegi-ba§ei, tefterdarului, chilargi-ba§ei §i imbri-horului hanului ; 300 de lei lui Calga sultan al hanului ; 300 delei un cojoc de samur lui Calga sultan al hanului, 30 de lei unpost§ai 0 un atlaz aceluia0, 30 de lei un post§ai 0 un altazvizirului lui Calga sultan, 30 de lei hasnadarului aceluia0 ; 100de lei agai Marzanului ; 82 de lei la un cont4 ce s'au facut agaiMarzanului ce au venit aice pentru poclon, insa contä§ul depostsai cu pacea de jder §i cu zagara de samur 0 cu cepreagede fir ; 15 lei pentru un altaz ce s'au dat iar agai Marzanuluice au venit pentru poclon ; 15 lei pentru un postfeld (un soiude postav) 0 post0fturi ce s'au dat la oamenii acestui Marzan 33.

In Noemvrie se scoate pe langa birul obicinuit in sumade 1710 lei, o dare pen tru ni§te cherestele cerute de Turci invaloare de 7.200 de lei care se cheltuesc iarti0 parte in obiectulce se cerea, parte in daruri pe la deosebitele fete turceti ce sefrEcau prin tara cu aceasta treaba, intre altii §i 91 V, lei co-conului lui Ali pa§a, cand au adus te§chereaua de cheresteauace serie mai sus, insa cu un rand de haine ce i s'au facut 0 cuce s'au dat la oamenii ce au venit cu dansul" 34.

In Decemvrie se scoate darea obicinuita in valoare de1680 de lei, iar pentru plata havalelelor turceti se scoate de40 de ori pe atat anume 68.124 de lei, care se dau gebegiilor delaDiu, lui Ibraim chehaia. lui Ahmet chehaia, lui Mohamed aga

33 Condica visterzei, p. 73-76.Ibidern, p. 79.

A D. Xenopol. Istona Rominilor Vol. VIII. llwww.dacoromanica.ro


lui Ali chehaia ot Dogan Ghecet, lui *aban Odobasa, lui Alpasa ot Giurgiu, besliului tot de aici, lui Abdula Ali, la Sala-horii ce au slujit la Demircapi, lui Mehemet Celebi, EvreuluiCordova din Odriu i lui Alexandru Mavrocordat pentru plata unordatorii facute de capuchehai la Constantinopole ; se mai dauapoi daruri hanului, vizirului i chehaei acestuia, si de abia sepot detrage vr'o 10.000 de lei in cheltuiala tärei, anume 5.300de lei lefile slujitorilor pe Iunie si 3000 clucerului pentru chel-tuiala jicnitei, i alte cateva cheltueli mai mici.

La Ianuarie dupä birul obicinuit de 1970 de lei se seoatepentru nevoile Turcilor asà numitul bir al lui Ali-pasa de 29.888de lei, care se cheltueste dupä chipul cunoscut si din care sere tin bieti 450 de lei de cätre ciohodarul mai marele peste cio-bo tele i papucii domnului", spre a reinnoi incältämintele curtei.

Pe Februariu se scoate iaräsi birul vistieriei de 1970 delei si pe längä el douä biruri pentru Turci, unul pentru sursat,adecä pentru de ale bucätäriei sultanului care se dà lui casap-basa in sumä de 3.562 de lei, si al doile pentru aprovizionareagarnizoanei din Bräila in sumä de 8.845 de lei. Intre cheltuelelenostime fäcute din acesti bani, insemnäm pe längA multe po-stsaiuri i post-felduri date capigi-basäi ce vense sà rädice banii

oamenilor sal, 21 de talen i si 4 coti postav mahut ce s'au fäcutcontäsul agäi, cotul pe talen i 5 si cheltuiala lui talen i 1 ; apoi700 de lei o blanä de samur ce s'au blänit contäsul agäi i insfärsit 2 talen i la un islic ce s'au fäcut unei slugi a capegi-basäi.Intämplandu-se tocmai atunci sä mom% feciorul cadiului, i sedä 400 de talen i pentru inmormântare.

Pe Alartie se scoate darea obicinuità in sumä de 1957 1/,de lei. Pentru Turci se randueste un bir spre cumpArarea decai, care se lircà la cifra de 17.238 1/2 de lei. Tot in aceastä lunäinsä se scoate i birul cel mare al haraciului in sumä de 108.3011/,de lei din care se dau 10.000 de lei poclon sullanului, 2.500 sul-tanei validele, 5.000 vizirului, 1.000 chehaei vizirului, 1.000caimacamului, 500 tefterdarului, 500 lui Reis-effendi. Se maicumpärä Inca pentru insämnätoarea sumä de 11.100 de lei, 9bläni de spinäri de samur, o blana de päntece de jder si 12 pa-cele de samur spre a se anti dregatorilor Portei. Restul nu-mai cât este intrebuintat in plata haraciului.

Pe luna lui Aprilie se randueste birul obicinuit in sumá de1.455 de lei ; afarà de el insä se mai impune tärei o dare in na-turä de 2.893 de boi impreunä cu 2.893 de lei cheltuiala trans-portului si a ingrijitului lor. Tot in aceastä lunä se mai cere delatarä trimiterea a 240 de carä in podvoadä la Turci de dus spreBelgrad.

In Mai se scoate birul tärei de 1440 de lei si unul pentruoastea turceascä de 1.393 de lei care ne ajungänd insä pentrua intimpina toate nevoile se cheltueste mai mult 1.336 de lei

www.dacoromanica.ro

STAREA ECONOMIGA, POLITICA SI CIJLTURALA. 163

si 33 de bani. Tot in aceastg lung. Turcii mai cer 5.000 de cAn-tare de pesme-ti pentru care se impune tgrei un bir de 4.650 delei.

In Iunie se scoate pe langg birul tgrei de 1.455 de lei, treialtele pentru Turci : unul de 10.025 de lei numit al imprumu-

In costurn de larnil(Colectia de stampe a Ac. Romane 1729)

tgrei, din care se plgtesc mai multe pocloane intre altele 5.000de lei vizirului si o blang de samur, 1.000 de lei chehaiei lui, plusaltg 1.000 de lei pentru blana lui, 400 de lei pe 100 cântare deMug, si 280 de lei pe 500 de doniti cu lopetile lor ce se trimit

r-

www.dacoromanica.ro


la Giurgiu dup5. firmane. Se mai le o a doua dajdie pentru6.000 de oi in valoare de 7.500 de lei §i a treia de 22.005 de leicheltuiti in mare parte (15.000 lei) in plata §5.icelor ce transportauproviant la oastea turceascä panä la Belgrad.

. In Iulie se scoate birul tärei de 1560 de lei, iar pentru sluj-bele Turcilor se scoate o dare in naturä de 2.280 de vaci §i 2.280de oi §i. alta in bani de 40.560 de lei, pentru zahareaua Came-nitei, care se cheltue§te parte in cumpärare de provizii pentrugarnizoana turceascà din acea cetate, parte pentru deosebitedaruri, bläni de samur, j der, post§aiuri, postfelduri, date lafelurite obraze turce§ti care veniau prin tarä cu prilejul acelei däri.

In August se scoate darea obicinuità de 1169 de lei §iafar% de ea se mai ránduesc alte douà däri, una de 4974 de lei§i alta de 7857 de lei pentru cheltueala tárei spre a indeplinitoate lipsele din cursul anului. Pentru Turci se rándue§te poc-lonul hanului de 16.757 de lei, care tocmai pe atunci trecea printarä, §i trebuia imblânzit pentru a o piada mai putin, §i cu aceastädare se incheie anul 1695 la 1 Septemvrie al anului urmätor 36.

Därile se incasau dupà porunca domneascä de cäpitaniideosebitelor localitäti sau de alti slijba§i Mr% alegere. A-dese ori pentru a le räspunde mai grabnic autoritatea insärci-nata cu strAngerea lor imprumutä cAte o data därile dela unom cu stare cäruia apoi ii räspundeau cäpitanii banii strán§idela locuitori 36.

Un izvod al lui Gheorghe Stefan 1654 contine veniturile§i. cheltuelile pe luna iunie a acelui an, reproductind aceea§idespoiere sistematicá a "-Aril din partea Turcilor. Din 77.575de ughi incasati se cheltuiau : 55.236 haraciul ; 5.693 chelt.agili ; 1.332 unui pava. adecä 62.060, de ughii dati Turcilor §i.numai 15.000 cheltuiti pentru Tara. Alt izvod, nu se §tie pe celuna, aratä 111.511 la venituri cu urmätoarele cheltueli ; 3.740lui Capegilar Chthaesi, 7.071 poclonul sultanului, 1.000 luiS'a'ianu§ Pa§a, 1.600 lui Hussain aga, 8000 poclonul vizirului.7333 lui Chiau§ Pa a, 3.712 lui Panaioti dragomanul Portei,1.660 lui Michi§ (un evreu din Constantinopole), 1.000 omuluilui Ahmed aga, §i 51.000 leafä o§tirii 37.

Dacä socotim toate aceste sume impreunä gäsim ca pentrutara s'a scos biruri in valoare de vr'o 32,000 de lei, iar pentruslujbele turce§ti acea de 422.254 de lei, afarä de 4.273 de boi§i. vaci §i 2280 de oi luate in natura §i intrebuintarea gratuitä

" Vezi Condtra vistertei, p. 64-154. De accea sA nu ne mirhm de rostirilelui Brancovanu Insusi care In Foletul Novel pe 1699 la data 4 Noemvrie spunoca SilmbAta a purees Stoian Vatafu cu banii datornicilor cu carul la Tari-grad" repetAnd asemenea notita de mai multe ori. Odobescu, Foletul Novel, InRevista Romdrt6 1861 P. 674.

a° Doc. din 1721 N. Iorga &will i Doc. V, p. 139" Iorga, Sludit §i Doc. IV p. 2_3 5i ::67.

www.dacoromanica.ro

STAREA ECONOMICA, POLITICA SI CULTURALA 165

a- 240 de carà". Din suma 422.000 de lei sco§i pentru nevoile tur-ce§ti trebue sà deducem ca cheltuiti in folosul Orei. ate 6.000de lei pe lund aproximativ lefile slujitorilor §i a mutafareca-lelorr,(furnisorii o§tirei) care fac pe an 72.000 de'lei, apoi vr's28.000 de lei cheltuiti pe. apucatele, pentru deosebite slujbe,

TarancA(Coleclia de stampe a Ac. Romane 1729)

and eämânea ate ceva neinghitit de nevoileYturce§ti, in totuldeci vr'o 100.000 de lei cheltuiti din banii sco§i pentru TurdIn interesul Ord.. Impreunà cu cei 32.000 de lei, sco§i anumepentru nevoile ei, inchee suma de 123.000 de lei. R5mâne decicheltuiti in interesul Turcilor 322.000 de lei plus costul vitelor

a

www.dacoromanica.ro

ISTORIA ROMANILOR

cornute, §i acel al oilor §i vr'o 2.000 de lei cel putin china care-lor 38, ceeace insumeazg peste tot in cifrg rotundg 360.000 de lei.

Birul pe care tara erà obligat a-I pig-Li erà de 270 de pungide bani adecg 135.000 de lei. Turcii jgfulau deci tara cu 225.000de lei pe an. Dupg urcarea haraciului de Brancovanu, de§i a-cesta erà mai mare cu 115.000 de lei jáfuirea tärei se mgntinula aceea§i înàltime, i acesta erà jaful cel ordinar, pe Iângä acelextraordinar cgruia erà supus personal domnul §i care erà rgs-puns din veniturile lui speciale ce nu sunt argtate de condicavistieriei.

Aceastg necontenitg recurgere la bani a lui Brancovanu,se rezolvg in o stra§nicg apgsare birnicg a Munteniei, cum sepoate vedeà lucrul din urcarea necontenitg a dgrilor §i din nu-meroasele §i asprele mgsuri luate pentru a lor incasare, Ni s'apástrat analiflirul (rgfuiala) care s'a fäcut in vistierie sá sescrie toate dgjdiile §i orânduelile ate ies din targ, la fie§te carecum §i in ce chip ies §i alte obiceiuri, vânzgri de bänii §i depArcglälii §i de dijmarituri i oerituri §i de toate dgjdile §i sluj-bele precum sa fac cgrtile domne§ti a fie cgrei slujbe dupg a eiobiceiu in randuialá ca sä" se poatg §ti fie când ; care (anatiftirul)s'a fgcut in zilele prea luminatului nostru Domn Io ConstantinBasarab Voevod pe vremea ce a fost Sgrban Vistier-Mare Inanul 1699" 39.

Dar dactt s'ar fi luat bani §i avOi numai pentru nevoileDomnilor, giltuiti a sioarce de hämesipi Turci ! Câti insä nuse luau ca cgptu§alg acestor hrapiri din parea strânggtorilorcare nu crupu nici un mijloc pentru a imboggti §i punga lorpe lAngti acelea ale Domnului §i ale Turcilor. Un foarte intere-sant document care vrea stt stgvileascg abuzurile ne aratg cumse petreceau lucrurile in realitate. In acel act din 21 Iulie1715 cetim c6de atunci innainte aveau sä lipseascg obiceiurilecele rele (care deci dginuiserg totdeauna sub domnia Brancova-nului, 26 de ani) sg nu se jäfuiascä nimic nici sg se prade fgrgdrep Late, ci domnia vinde slujbele iar nu zulumurile 49 iar altejaluri colad §i treapede sà lipseascg. Cel bgnuit de bucateascunse dea lege st jure ca sä" se indrepteze iar sä nu-1cgzneascg cu bgtaia, §i dela omul sgrac ce va aveà numai alitrà sau doug §i de sgrgcie va fi ascuns, aceluia st-i se ieadijrnritul drept. Si dela care om va fi având o liträ sau a mg car§i doug stt pläteascg numai litrele, iar poclon sau pui de ggingsau ocA de vin sau de orz stt nu ja nimic. A§i§derea §i purceicei inici care vor fi de-o lung sà nu-i je nimic ; iar care va fi

35. PretUi unto bou 9 lei (Condica p 63), miel 7 lei (p. ',61):§1 5 lei;vaca (p. 135), oaea 1 leu (p. 129).

39 N. larga, Sludu i Doc. V, p. 337.40 Zanily) apasare; t5aincanu, Inatienir onentale, Porabular, 11, ,p 131

www.dacoromanica.ro

STAREA ECONOMICA, POLITICA. SI CUT/MI/ALA 167

de doua sau trei luni s'a" facg doi unul. Si ja de vin de oc (oclí)bani 5 iar de pui de galrli sau de orz sA nu s'a" ja bani, numai,cu ce vor aveà sriraci, ingrijeascá de mâncare.41 Prin o altàporuneA din 1695 Brancovanu dispusese ca boierii rAnduiti pe

tt,

.7)

%.

A

afft/ r4 4,/ 153enct)e; rh;E.

In costum de vara(Colectia de stampe a Ac. Roma. 1729)

la judete sà facg oamenilor cislà dreaptrt sri nu sa planganimeni cum ea' unii s'au IncArcat peste putintg iar altii s'aupus usor" dovadd deci &A se obisnuia càile nedrepte croite pehatAr, suveranul RomAnilor din toate timpurile.

Iorga, SludiL i Due. V, p. 313 3-14.

sl-i

N.

www.dacoromanica.ro


F46 Cu o asemenea despoiere sistematic6 a tärei de asu-prirea turceascä, pe care Brancovanu in tot timpul domnieisale s'a silit pe cAt se puteà a o heäni, pentru a ascunde astfeljocul säu Cu Nemtii ; fatä apoi Cu imensele sume cheltuite deBrancovanu atat pentru sprijinirea domniei cát i pentru con-structiile sale si muele incuviintate mänästirilor, fa-Va nu maiputin i cu insgmnatele avutii adunate de el, nu rämâne nici oindoialà c poporul din Muntenia a fost supus a suporta nistesarcini mai grele decAt acele "ce ar fi putut apäsa färä pericoleconomia traiului säu. Din acest punct de videre tara nu cOstigAmult cu stabilitatea domniei, cäci dacä schimbarea mai repedea domnilor aträgea dupä sine cheltueli insemnate, nu mai putinmari furä acele rácute de Brancovanu pentru ptistrarea puterei.Viclenii Turci gäsise mijlocul de a stoarce tärile române in orice chip, fie când domnii se schimbau, fie cand ei stäteau pe loc.In cazul intAi ei pläteau pentru schimbári ; in al doilea pentrtrrämânere. Domnia lui Brancovanu totusi fu pentru Munteniaun mare bine, mai ales prin aceea c6 mai mult de un pätrar dsveac dansul o apärä de incälcärile sträine. El se purta totdeauneastfel c'ä inlätura ocuparea armatä a -Wei sale, si mai aleastiu sä indepärteze din ea teatrul räzboiului, purtându-se ast-fel cu Turcii i cu Nemtii, cri. ambii 11 aveau de prietin si nuvroiau creeze greutati, acele din partea Turcilor fiind in-liiturate la vreme de nevoie si cu un dar fäcut, cui i când secuvinea. Astfel afarä de nävälirea lui naisler, intamplatäIn anul d'intai al domniei sale, si de vr'o douä treceri ale Turcilor

Tätarilor prin tara spre a merge la Belgrad, a cärora pericolde pradare '11 inläturä iaräsi prin daruri mänoase, nu intälnimIn intreaga lui domnie nici o abatere de ostiri sträine in Muntenia.Aceastä linite comparativä a locuitorilor explicA buna stareIn care ei se aflau, cu toate havalelele i jafurile Turcilor ; Cácirodirea pämântului lecuia indatä ränile pricinuite de läcomiaasupritorilor 42. Iatä pentru ce poporul regreta atát de mult ma-zilirea lui Brancovanu ; de aceea Neculai IVIustea spune cä laplecarea lui tot poporul läcrärna ca dupä un pärinte, fiind inmare bisug tara lor in 27 de ani ce au domnit el ;Iplinä erà acea

" LAU cum descrig Paul Strasburg (Nezi mal SUS p. 149) P. 100, rod reaMunteniei : ,,Valacuiae solo nullum fertilms esse in orbe christiano affirmareausim. Nam pascua ubivis lacta et pingum numerosos greges et armenia fccun-dent. In sylvis ac nemoribus fcrare et aucupum magna copia. Lana, linum,polies, incoli abunde suppctant Fodinae salis uberes et inexaustae PlEces Danu-bius, Therasus valiaque ilumina producunt majori quantitate quam ulla aliaEuropae provincia. Equoium genus praestantissimum faciunt. Apes sua spontenulla cura parant. Metallorum venis abundant et auream arenam habent ;Tineas Ieviter colunt ; spinarum fasciculo terram arant. Mutua commercia cumTransalpinis Polonis, Turcis et Illyricis exercunt ; monetamque veteram et incor-ruptam servant Tandem benigno eaeli ipositu gaudent et saluberrimo aere

antur".

www.dacoromanica.ro

tarà de oameni Cu hrarià §i cu agonisità, precum se pomene§teei au fost §i la noi in zilele lui Vasile Vodà ". Din potriv6 Mol-dova care slujia de mai mult timp drept câmp de luptä intrePoloni §i Tätari ajunsese inteo stare ingrozitoare Inca am vä-

STAREA ECONOMICA, POLITICA SI CUIRIJRALA 169

" Lelopesefele, III, p. 62.

4-4*qe.- ,;*4 ,11111,_

E=Ii.

arfac ;r1 ;ni omm er

In costurn de vara(Colectia de stampe a Ac. Romane nao)

zut c6 impAratul german in conditiile ce trebuia a se impuneTurcilor cerea §i Moldova, mai mult pentru a mAntinea prin-cipiul ea* Ungaria trebuia cedatà cu toate cele ce se tineau de ea,decAt pentru un câ§tig economic pe care-1 §tia peste putinlä

.

www.dacoromanica.ro

ISTORIA ROMANILOR

de reliazat In aceastà tal% cu totul pustiità' §i care va custa maimult decat va puteà aduce" ".

Intr'un cuvânt §i cercetarea acestei perioade din istoria Ro-mânilor nu face decat sà intäreasch" §tiintele adunate asupra stäreilor economice din acea care o precedase. In decursul ei §i dinpricina acelora§i cauze se produc acelea§i efecte, intàrindu-setot mai mult cele doue r6le care au mâncat §i au corupt viatapoporului român, aruncarea boierilor asupra a§tigului pro-venit din dregnorii §i neincetata absorbire a propriefätei mici§i libere de atrà cea mare §i puternic4 45.

" Mai sus, p. 36" In acest capitol am reprodus o multime de valori exprimate in mo-

nedele tunpului sigáibänui. Pentru a avea o idee clara despre a lor impor-tanta, trebuie s'a cautam a ne da sama despre valoarea monedei de atunci, Inraport cu aceea cunoscuta din vrerrule de acuma. Comparatia nu se va putea facedecat raportand valoarea monedei la o alta mai constan-la acea a obiectelor dehrana i anume a celui de capetenie, graul. De si In deobste Intregul raport altuturor valorilor se schunba cu timpul, din pricina unei sume de cauze ce nu sepot nici aminti aici, totusi suntem nevoiti, pentru a ne face macar o idee despreadevarata valoare a monedelor vechi, sa metsuram puterea lor de cumpcIrdturetcu acea a monedelor actuale. Ori cat ar fi de aproximativ numai rezultatul do-bandit, totusi are imensul folos; de a actualiza, pentru a zice asa, valorile vechi,si a ne da astfel putinta de a Intalege adevarata lor importanta.

Din nefericire nici una din numeroasele cifre continute In condica visterieului Bracovanu nu ne dit pretil( unei chile de grilu. Gasnn reproduse de doua orrvaloarea oborocului de grau, (la p. 125 si 148) ; lusa m'Asura oborocului nu estecunoscuta. La p. 138 gasim Instinnat eS 2176 % taleri s'au dat de s'au cumparat2500 de chile de a le Brailei de orz si 400 de chile de grau iar de a le Brallei"mRaportul pretului oborocului de orz la a celui de gral.' este dat de condica 30.de bani la 50 de bani sau 3 5 (p. 62). Pastrand aceastil proportie i admitandpentru chila de orz 99 de bani iar pentru cea de grau 150 avem pentru 2000de c ile de orz 1690 de lei, iar pentru 400 de chile de grau 458 lei 801 bani,In total 2145 lei 86 bani, suma apropiata de acea data pe ele Impreuna In con-d'ea. Chita de grelu deci pe t'input Brancovanului valora tntre i leu 5i 1 % tez sau1 galbein. Acest rezultat este Intarit prin faptul ca' In decursul veacului al XVIII-leachita de grau a costat 2 lei pana la 1774, urcandu-se duna razbom de o data la4, Vez! Garra. Histoire de la Moldavie el de la Valachie. Neufchatel, 1781, p.162. De acea cu drept cuvant se poate sustinea ca inaintea lui Brancovanu pe -limpialui Mihai Viteazul chita de grau valora numai 1 leu. Vez! vol. V, p. 318

Admitind pentru a hilatura pe cat se poate multiplele cauze de erori, cavaloaroa absoluta a chile de grau pe atunci era numai jumatate din ceea ce esteastazi Inca videm cd valoarea leului de atunci, exprimatä In moneda actualäera insemnata. caci Cu 1 % le' pe atunci se putea cumpara ceca ce asta-zi secumpara cu 25 (jumatate din 50 pretul obicinuit al unei chile de grau astäzi)de franci. Leul vechzu valora aproxlmativ deci In tez noz.

Reproducand acum In bani de astazi valoriile expuse In acest capitol, amgasi huna °ara ca zestrea data de Vasile Lupu fiecarueia din fetele lui era de4.000.000 de franci, sau Impleunil la toate trei 12.000.000 franci ; eS averealui V. Lupu chiar daca' s'ar evalua numai la 2.000.000 de lei valoare de atunci,xeprezinta 32.000.000 franci. Tot asa cu acea a lui Brancovanu de 2.000.00()lei. Venitul Munteniei de 1.000.000 era egal cu 16.000.000, lar al Moldovei de

200.000 cu 19.200.000 de franci. Turcii In sfarsit riclicau din Muntenia ca tributprezenturi luid 360.000 de le! adeca 5.560.000 de franci, afarä de darurile cele

Cu sutele de pungi facute marilor dregatori despre a caror cifra stim numaiatata ca trebuie sa fi fost uriasa.

www.dacoromanica.ro

STA.REA ECONOMICA, POLITICA $1 CULTURALA 171

NIA la acest timp ovreii se imultiseil in Virile roman?. Cil-latorul Italian Magni ne spune ca la 1672 a intalnit la curtealui Duca Voda in Moldova, un medic evreu. Acest neam deoameni incti nu se indeletnicea cu comertul ma'runt ; Magnimergand la pinta spre cumparà provizii, nu gaseste acolonegu-titori evrei. Ei eran pe atunci arendasi de impozite adeseorimärite pentru a se plati domnul de datoriile catra ei. MagniIi descrie astfel : Evreii care locuesc prin par-tile acestea aun:Iscocit i innoit, cum fac pretutindeni, nesfarsite angarii, ai.carora arendasi facându-se, se slujiau de ele pentru a sugesangele bietilor supusi, ajutati fiind de autoritatea domnului.Ei sunt in cea mai mare parte din Polonia si intrebuinteazacele mai hraWa'rete mestesuguri pentru a apasa in folosul lorpe oricine e silit a le trece prin mâni".

Mai afara din cale este insa de-a Osi cam in acelasitimp evrei in Câmpulung din Muntenia. Un Brasovan dinacest oras scrie, in 26 Aug. 1706 ca si la noi sunt multe si-cumplite nevoi, cà sunt in tara noastra (in Mantenia) i streini

alte neamuri i Brasoveni, si Armeni i Jidovi46.

3. CULTURA, MORAVURI, OBICEIURI

In aceasta epocà de trecere dela slavonism la grecismpoporul roman trebui sa se opreasca pe loe, spre a recunoastenoua cale pe care era sa se avânte. Se desmortise in el puterea deviata ce amijise atatea veacuri sub apasarea uriasa a unei forme-de cugetare greoae i barbara, Desi inlaturarea slavonismuluidesteapta deocamdata gandirea romaneasca, 00 ce grecismulsa apuce a se implanta In locu-i, totusi trezirea nationala, cutoate cà dà roade neperitoare in domeniul gandului, nu fuseseIn destul de energica pentru a transforma moravurile i obiceiu-rile apucate din vechi. Poleirea schimonositoare a civilizatieigrecesti nu apucase apoi a se infiltra in sinul vietei românesti,In cat ea pastra, in o lume cu aspiratiuni i gandiri schimbate,tot caracterul mostenit din vremurile de mult.

Lipsa totala de propasire intelectuala in care poporul,roman zäbovi din pricina predomnirei slavonismului, lasa ideilorreligioase aceeasi stapânire neimpartita asupra spiritelor si con-

Indeletnicirea de capitenie a cestui timp ramase tot re-ligiunea. Chiar lui Paul de Alleppo, om al bisericei, Ii 'Yarnedboierii munteni peste masurel de religio.si. In toate diminetele

46 1672 Magill In TOrga, All Ac. Rom II, tom XXXIII, 1911, p<24); 1706 Iorga, Socotelile Brapvului, In An. Ac. Rom., II, fortn. XXI,1899, p. 219 (142),www.dacoromanica.ro

172 ISTOR IA liOMANILOR

se duceau la biserica curtei de asistan la 'Opapov ; dupà acease urcau la domn i cä'utau de pricini in divan, apoi se coboriaula liturghie si nu läsau biserica pänä aproape de amiazä, andplecau la prânz. Aice stäteau apoi phnä se aduceau lumänärile,semnul sculärii. Multi din ei insä cufundati prea adânc in viiledomnului, nu se putean scula i erau dusi pe brate de servitori.A doua zi dimineata veniau sä särute mâna domnului, pentru

cere iertare de cele spuse san fAcute cu necuviintä in timpulbetiei. La särbätorile mari precum la Pasti, Cräciun sau Bo-boteazä, boierii i domnul îi petreceau ziva i noaptea in bi-sericä, i dupà aceasta cumplità obosealà cäutau desfatarea inbogatele libatii, in care desertau, ca vrednici coboratori ai Da-cilor, pahare de ate o oc6 din o singurà räsuflare.

In sara zilei de Pasti, (tocmai pe atunci and se afla PaulIn Muntenia), toti preotii din diferitele thrguri insotiti de sär-mani, de cântäreti si de coristi se adunä in bande, purtând icoane

umblä prin politie toatä noaptea, vizitând casele boierilordorindu-le bucurie pentru särbätori. Fie-care om särutà icoana

si le dà ate ceva, i abia eiti unii cà altii Ii urmeazä, si ash delainsäratele pânä la revärsatul zilei. Tot ash fac i läutarii, dincare cei mai multi sunt din Turcia. La Boboteaz6 se adunä aicedin toate pärtile Orel Românesti si din tärile limitrofe, miide egumeni, preuti, cälugäri, diaconi cu mitropolitul de Thr-nova si alti mitropoliti atrasi de speranta gratificatiunilor. Intara romaneascä sunt mai ales numerosi asemene clerici de in-dustrie.

Tara Romaneaseà cuprindea pe timpul lui Matei Basarab400 de mänästiri, zidite cu strälucire, din peaträ, a cäror egu-rneni impreunä cu episcopii obicinuesc a veni inaintea särb4-torilor Nasterei, aduand beiului mici daruri. Ei rärnân panädupà Boboteazä, träind la mesele ce le dà beiul si din ofrandelelui. In ajunul fie-cärei särbätori insämnate se trag toate do-potele si se adurfä o multime de popor la biserici. In atari zileeste obiceiul beiului a face ate o masä pentru cler i cälugäri,alta pentru säräcimea orasului i pentru cälätori i dupà ospätse impärteste fie cäruia ate o pomanä.

La Pasti fiind si Patriarhul Nlacarie la bisericä, toti boieriiII rugarà &A le citeascä o rugAciune de iertarea pacatelor, si searuncarà cu tiftii la pämânt inaintea lui. Nici un boier nu veniala bisericä, in timpul cht stätu Patriarhul in Thrgoviste, pânäce nu fáceà vizita sa patriarhului, ingenunchind inaintea lui

särutându-i mânile".Aceeasi stare de bigotism intAlnim si in Moldova, a cärui

domn 1-am väzut mai sus fäcând atâtea ofrande märetegrecesti. Religiositatea atAt de mare in aparentä era insä

cu totul superficialä. De si onorau pe Dumnezeu prin grbärirugkiuni nesfarsite, ii bäteau in fie-ce zi 'oe de numele luiwww.dacoromanica.ro

STAREA ECONOMICA, POLITICA $1 CIII/ITRALA 173

luandu-1 in de§ert" in jurgmintele lor, tot ant de des cgleatepe cat §i fäcute. Insu§ clerul unei atari societati nu puteä fi maide treabg cleat dânsa, §i un document al accstui timp din 1649,contine asupra purtärei cglugärilor triste destginuiri. SpuneMatei Basarab in aceasta scrisoare româneaseg trimisg ju-detului cu 12 prggari §i voug tuturor org§gnilor §i preutilor §idiaconilor de in ora§ul domniei mele din Arge§, §i you'd ruma-nilor mängstirei din satul Flämânze§tii, cä au ingles domniamea cum purtati nignastirea domnici mele §i cgluggrii mei deval, cu cuvintele grele §i rgle cum nu s'ar cgdea, de-i mäscgriti§i le aruncati napg§ti ea' va umblg cu femeile, de faceti mgng-stirea §i cgluggrii de räs §i de mascara cum nu s'ar cgdea" 47De§i evlaviosul domn ie sub scutul sgu pe calugarii mangsti-rei, spunând cà nici o rgutate dela ei nu s'au vgzut, ci'§izesc lucrul §i biserica cum se cade", amenintind pe toti acei cei-ar nApgstui cg vor plgti cu capul calomniile lor, totu§i noug nevine greu a crede ea org§enii sg se fi pluit a§à domnului, Megnici un cuvant. Apoi cum s'ar fi putut retinea cgluggrii delafapte imorale, când trgiau a§à de bine §i de resfalat §i, dupgcum spune cronicarul raportat mai sus, and este omului binezburdg hirea intensul". Si caluggrii bine hräniti §i adgpati cuadaose de bgutura" le venea a zburda, §i de aceste ale lor zbur-daciuni se plängeau org§enii din Arge§.

Iatä trista privile§te ce o infäto§azä biserica acestui timp.Cu o autoritate nemarginita asupra poporului, &Lisa nu se f o-losia spre altà ceva din aceastg pozitie covär§itoare cleat sprecgpgtuirea membrilor ei §i spre cA§tigul bgnesc, multa'mindu-sea recita §i a psalmodia ruggciuni stereotipe, cele mai de multeori in o limbä neintäleasä ; de altfel ne indeletnicindu-se deloe cu moralizarea poporului, menirea supremä a bisericei, badin contra imbiind pe oameni prin exemplul dat de organeleei la fapte §i viatä nemorale. Aceastä caracteristicg love§te cudeosebire in caluggri, cgci clerul mirean, de§i nu el-A mai deosebitdecat cel pustnicit in indeplinirea menirei sale, cel putin nu in-fato§a lumei priveli§tea uricioasg a unor oameni cu DumnezeuIn gurä §i cu diavolul in inimg. De aceea §i vedem cä Inca" depeatunci exista antagonismul intre caluggri §i preolli de mir, dup.-acum se cunoa§te aceasta din documentul de mai sus, in care§i preotii §.1 diaconii se jaluesc domnului pentru purtarea ca-luggrilor.

Cu toate aceste biserica era singura inde'etnicire nein-teresata intelectualà a acestui timp, neinteresatg bine inglesdin partea inchinätorilor nu a servitorilor ei. De accea intälnimfoarte multe zidiri, repargri §i infrumusctgri de biserici §i mâng-stiri §i s'ar putea scrie volumui i intregi pcntru a se in0.1 clg-

" Arh. ist. I, 1, p 11_6

www.dacoromanica.ro


dirile de acest soiu ridicate cu cheltuiala ttirilor române daciidin aceastä insirare s'ar putea trage altä incheiere cleat bigo-tism i pärAduialti. La aceate zidiri lucrau mqteri a-Mt Românicat si sträini, mai ales Greci intre care vor fi fost si Aromânidin pärtile sudice ale Balcanilor, cunoscuti in toate timpurile caiscusiti arhitecti. Asa la zidirea mânästirei Hurezul de Branco-vanu gäsim ca meter mare pe Istrati Lemnarul care va fi fostRoman, pe Vucacin Caragea piertarul, un Sarb, iar ca zugravi,pe mesterii dati ca Greci, Constantin si Ioan precum si pe Ro-mânii Andronic, Stan, Neagoe, Ioachim, Preda si Marin. 48 De alt-fel toate petreccrile oamenilor eraumai ales aruncatepe partea fu-zicä cu foarte putinä impärtäsire a inteligentei.Procesiuni sisär-bätori religioase, parade militare, mese nesfarsite cu tobe, surle

läutari, care produceau mai mult vuet pentru ureche cleatarmonie pentru suflet, vanätori i alte peLreceri de acelas fe!,iatà in ce omenirea acelui timp iSi gäsia desatarea. De altfelpetrecerile curtei chiar nu se deosebeau mult de acele ale po-porului de rand, precum se poate prea bine vedea din descriereaveseliilor ce se fäcurà la nunta fetei lui Gheorghe Duca cu Stefanfiul lui Radu in 1676. Si s'au veselit douä säytämäni cu fe-liuri de muzici i de jocuri i pehlivani i pusti, sit giucau doutidanturi prin ogradä curtilor domnesti si pe ultii cu toti boierii

toate giuptinesele, si un vornic mare purta un cap de dant,iar alt vornic mare alt cap de dant, imbräcati in sarbanale dom-nesti. Numai mirele i mireasa, fiind feciori de domni, nu jucaula danturi pe afarti, ci numai in casä, iar la dant numai boierijucau, cat nu era nuntä ci minune". Se poate mai desävar-sitä caracteristicti a timpului, decat cele douä lairturi de boieri

jupänese mari frtimantand praful curtei si al ulitelor cu pi-cioarele lor ? 4 .

Luxul cel extraordinar desvoltat de curte trebuia sä aibtiinriurire i asupra vietei boicrilor, cu atat mai mult cà i agonisitalor trebuia sà creascti in timp de liniste si sub favorul domnilor.Pe lang6 strälucirca hainelor, cele mai multe cäptusite cu scumpeblänuri, ei mai ales puneau o ingrijire deosebità in intocmireaindämtinatecA i incäptiLoare a locuintelor lor. Foarte bogate,luxoase i lucrate cu oust arhitectonic sunt palatele bisericilelui Brancovanu. Stilulblor este acelasi la clädirile religioase casi la cele profane, cu boltà in formä mai ales arabil räzematàpe stalpi grosi dar frumos proportionati, adese ori räsuciti, careCu toatti puterea lor le dau un aspect usor si elegant dupä cumse vede lucrul in ruinele pästrate din paraclisul i palatul delaMogosoaia. Paul de Aleppo ne spune iaräsi cà palatul postel-nicului Constantin Cantacuzino dela mosia hìi Filipestii, era

+. Iorga, H irliiie nultteistirei Horenzl, Bucuregi, 1907, p. II, III, IV.1. Neculcea In Leloplsefr, II, p 238.

www.dacoromanica.ro

STAREA ECONOMICA, POLITICA 1 CULTURALA 175

o zidire princiarä care uimea simtirea si era mai frumoasä de catzidirile din capitala Otomanilor. El spune : Postelnicul are oincantätoare baie caldä din frumoasa marmurä, la care apa seaduce pe roate, din raul ce slujeste de asemene prin nenuma-rate canaluri pentru udarea livezilor si a gradinilor. Camerilesunt in tocmai dupä modelul celor din Constantinopole. In a-devär toti aristocratii munteni posed vile admirabile din puntulde videre al arhitecturei. Fie care din ei mai are cate o mänästirea sa, bine inzestratä. Toti revalizaza prin frumuseta zidirilorsi a asäzamanturilor. Aice se incheie tontä mandria si ambitialor. Cand se intamplä CA vre unul din ei sä fie destituit, el seretrage la vila sa, petrecandu-si restul vietei intre zidirile si invecinatatea manästirei sale". Mânästirea postelnicului erà deasemene foarte bogatä, dupä descrierea aceluiasi eálugar. Eaavea. o Malta cupolä centralä si trei altare, fiecare acoperit ia-räsi cu cate o cupola'. Pe din läuntru biserica era zugrävitä cutablouri precum : Glorificarea lui Dumnezeu din ceriu, cu fe-lurimi de fapturi si animale de apä si de uscat ; glorificarea luiDumnezeu in santii säi cu virgine sältând ca judecätori, cu IA-trani si tineri, bätând tobele si antând din fluere si alte ase-mene picturi toate admirabile si purtand pecetea unui bun me-ter, tot acel ce lucrase si in Moldova la mänästirea lui Vasile

beiu (Trei-Erarhi). Tot asa coperiti cu tablouri religioase erauparetii scärei ce conducea la usa bisericei, interiorul ei, do-potnita pe din läuntru si pe din afarà si trapezul sau sala demâncare a cälugärilor". Sunt interesante subiectele zugravitepe päretii acestei din urmä säli. Pe päretele din fund judecatadin urmä. Ceilalti trei päreti aratä pe Dumnezeu creand ceriulsi pämântul. Eva räsärità din coasta lui Adam ; cum (Musa dälui Adam din pomul cel oprit, cum se acopär cu frunze de smo-chin, ingerul päzind dupa alungarea lor usa raiului, cum in-gerii invatä pe Adam a lucra pämântul. Pe un alt pärete erazugrävitä istoria fiului risipitor". Dupä cum se vede aceleasiteme tratate si de Michel Angelo in capela sixtina. Cum vor fifost ele insä executate? Fara indoialä departe de aceia idea-lizare a formelor, conceputä de genialul maistru italian sub ins-piratia antichittitei. Cu toatä asigurarea lui Paul de Aleppo c5ele proveniau dela un bun meter, vor fi infatosat si ele carac-terul neestetic al picturei bizantine a acelui timp, in care ideeaera totul iar forma nimic, adeca tocmai tägsaduirea cerintelorartistice. Tot in colori vii descrie si Bandinus trimisul Papei inMoldova pe la 1646 intocmirea launtricti a palatului princiardin Iasi, spunand ca. : strälucea prin tapete, covoare, poalede mätase, aur si argint, scaunele erau coperite cu stofa de insi impodobite cu euie de argint si de aur". Del Chiaro adaugädespre curtea . lui Brancovanu ea hamurile cailor erau impo-dobite cu paftale de aur, batute cu pietre scumpe, CA tacarnurile

www.dacoromanica.ro


de masg erau de aur i cupa din care bea Domnitorul de asemenide aur zmältatà cu pietre de smarand i rubin ; covoarele as-ternute prin odgi eran bläni scumpe care costau fiecare maimulte mii de lei. De cate ori iesià Domnul la preumblare eraurmat i intovgrásit de 30-40 de boieri care de care mai niki-dru ggtit O.

Inventarul averei mobile a Doamnei Voica sotia lui Mihneacel ucis la Sabiiu in 1516 ne dà o idee despre lucrurile de pretposedate de casele bogate. Acest inventar numgrg 11 cupe deargint aurit impodobite cu deosebite flori, G scatelii de argintaurite, 4 chisele mici de argint, 4 icoane ferecate cu argint,10 pahare de argint, o cang mare de argint auritä, 10 linguritede argint, o olgindg, 72 de piett e de granat, o blanä (de) pur-purg auritg turceascg cu 36 noduri de argint aurit imbrgcatàcu cacom (zibeling) ; a doua blang de jider iaräsi cu fata auritg

cu 35 de noduri, a treia blang de pantece de Vulpe ; a patrablang venetiang cu fata galbeng si a 5-a blang de atlas auritCu 37 de noduri de argint ; 4 rochii de femee doug de purpuräturceascä una de atlas aurit si una galbeng de atlas gros 51

Cu deosebire se punea un mare pret pe posesiunea unorcai frumosi, care custau adese ori sume foarte mari. Astfel nespune Paul de Aleppo cg careta domneascg a lui Vasile Lupuera trasg de 6 cai suri i cà domnul trimise sà iee pe patriarhulspre a merge la mângstirea Galata in o sanie trasg de 4 cai negri,spre a contrasta cu albeata zgpezei cgzute in acea zi. VasileLupu in toate ceremoniile apgrea cglare pe un Ifärmgsar turcescde o mare valoare, impodobit cu o multime de galoane si depietre scumpe. La sfintirea apei, la Boboteazg, se aduserg sprea fi stropiti i harmasarii lui Matei Basarab, coperiti cu bogateharsale de brocart de aur cu perle i pietre scumpe. PatriarhulIi stropi pe rand in numgr de 20, fie-care in pret de 1000 de gal-beni. In urma tuturor veni un comisel cglare pe un catar si unaltul pe un mggar, in scop de a produce rasul i veselia specta-torilor 52.

Mesele erau foarte luxoase i zgomotoase. Tacamurile ;linguri, furculite i cutite erau de argint sau chiar de aur. Scaunulbeiului, imbrgcat cu catifea, stof6 prea scumpg in acele timpuri

tintuit cu cuie de argint poleite. Iatä descrierea unei mese

" Codex Bandmus ed. Urechm in An. Ac. Rom. II, XVI 1899, p. IV.Del Chiaro. Sulle moderne rivoluhoni p. 147.

61 Hurni. Doc. XV, 1, P. 226.11 Arh. 1st. I, 2, p. 93, 108-109. Comp un izvod de telegari din veac.

XVII; 6 telegari galbeni la careta lui Vochl 5 tel. murgi la careta doamnei ; 6 calpagi la lamandi si 6 tel. murgi la hatmanul Buhus, 6 tel. albi la Vasile Pahar-nicul, 6 tel. roibi la Gavrill1A Hatmanul ; 6 tel. roibi la vornicul Ghianghea 6 tel.negri la Sturza paharnicul, 6 tel. murgi la Enache cluccru N. Iorga. Muda $iDoc. VI, p. 24 25.

www.dacoromanica.ro

STAREA ECONOMICA, POLITICA $1 CULTURALA 177

domnesti la care au luat parte si Paul de Aleppo : Toate tal-gerile stau acoperite cu altele asemenea lor panä la timpul meseiand se ridicä. Primul buc'ätar când vine cu o mâncare dusäde servitori, o prezintä beiului ridicând acoperisul ; dacä placebeiului, el o pune inainte in täcere i m5nânc6 : daa nu, ridiaochii in sus i bucätarul o ia. Spätarul stä in tot timpul de-adreapta beiului tinând in mänä sceptrul regal. Paharnicul salde asemenea läng6 el, si de ate ori prezintä ate un pahar beiu-lui, gustä mai intai din el, apoi di. La fie-care 3 sau 4 paharede vin, lua beiul si ate unul de bere. La banchetele de Dumi-nec6 cântä i muzica, de asemenea si la toate serbätorile celemari". Paul de Aleppo au asistat si la un asemenea ospät sir-bätoresc in Muntenia la Matei Basarab. El spune c6 de ateori se aducea dela cuhne un fel de bucate, bäteau tobele, su-nau trimbitele, si se auzea ascutitul tipet al fluerilor. De ateori beiul ducea päharul la gull sunau iaräsi trâmbitele si se des-arcau tunurile de se cutremura pämäntul. Beiul sta cu capulgol si inchina adesä pahare de ate o oca de vin. Mai intaiuinchinate trei cupe in onoarea serbä.torei, apoi alte trei in nu-mele beiului. Nimene nu puteà scäpa si nu bee, sub nici uncuvânt, si to ti cei admisi de masa domneascä erau deprinsi cuacest obiceiu... pahar de vin se bea unul de boieri" 53. Poporulde jos nu se läsà mai pre jos cu bäutura la petreceri. Gäsim uncurioz catastih de cAt s'a cheltuit and a murit Agripina ;25 talen i and a murit, una bute de vin ; 15 talen i la 20 de zile

poloboc de yin ; 15 tal. la 40 zile i poloboc de vin ; 15 tal.la IA an si poloboc de yin; 20 tal. la un an si poloboc de vin.(Veacul XVI Ghibänescu, Ispisoace i Zapise II, 1, p. 37),

Pe längsä särbärile religioase i mesele, Fe mai desfátau cla-sele inalte si in vänätori, care se fäceau pe o scar% foarte in-tinsä in tärile pe atunci sälbatice, pline de päduri si de fiare detot felul. Asupra acestor petreceri cinegetice ne spune tot Paulde Aleppo c'ä vänätorile cele mari se obicinuesc aice in ajunulNasterei domnului i in SämVäta luminatd, find obiceiulIn acele zile si se punä pe masa domnului bucate pregätite dinpropriul lui vânat. Intoväräsirea militarà la o asemenea vä-natoare se suia panä 10.000 de oameni. Sara se Intoarserä cuun vânat imens, fiind urmati de carä de porci sälbateci, ursi,vulpi, becati i alte".

" Arh. zst. 1, 2, p. 190 Paul Strasburg 1. c. spune ca pAharul in sanatatoa+lomnului se bea in genunchl Monumenta Hungarzae lustorica Strasburg Pal.1631-1633, iki kovetsege es Rakoczy Gyorgy, p. 100: Quoties praecipui mag-nates et bojari Valac ,iae domino ac principi suo vitam ct successus pro poculo.voverant toties more apud illos recepto ordine in genua procumbentes ebibebant".Berea se constata ca cunoscuta in Moldova Inca de pe vremea lui Lapu§neanu.Un doc. din 1560 Hurm Doc. XV, 1, p. 558 vorbeW de Peyerbreyer so dasI3yer Ina Khostlichen Khreyttern vernnschen".

A. D. Xenopol. lstoria Rornirolor. Vol. VIII. Itwww.dacoromanica.ro


Se mai fAceau din când in cAnd i pargzi militare, maiales in Muntenia, unde numgrul ostirilor erà insämnat. Paulde Aleppo care nu mai vgzuse nici odatg atâta armatà impreung,exagereazä numgrul ei, argtând a fi fost de 100.000, ceeace eIexplicg prin faptul cg poporatia Munteniei ar fi imensätoti fugarii din Turcia scgpand aici, unde lesne se castigg multibani, se adung un foarte mare numgr de soldati plgtiti. Domnulasista la asemenea reviste militare din cerdacul ce erà fAcut in jurulturnului dela poarta curtei domnesti. Dupg sfArsitul revisteicalicii veniau sá cearg mila domneascg, i domnul arunca bani,in mijlocul lor, räzänd i veselindu-se de luptele i bgtgile ce sengsteau dela apucarea lor scene foarte caracteristice pentrubarbaria moravurilor timpului 54. Asemenea neorândueli erauinsä provocate de domn spre deosebita lui petrecere ; altfelpolitia erà in destul de severg, ceeace erà neapgrat cu niste oa-meni atAt de stilbilfäciti. Noap tea nu aveà voie nimene sà umblepe stradg, pe ea timp era aprins un fanar in curtea domneascä

Mari serbgri se fäceau mai ales la nunti, cu deosebire lacele bogate. In o descriere a celei dintre Timus fiul hatmanuluiCazacilor i frumoasa Ruxanda fiica lui Vasile- Lupu, desi cä-sgtoria in sine politicg nu trebuia sä placä nici domnitorului

cu atat mai mult penLru domnita Ruxanda, se dgdurg totusiserbgri strglucite care tinurg mai multe zile, petrecandu-se culovituri de tun, cu muzicg militarg, si de altfel mai ales de Turcisi de Tigani, Adesea in palatul, cum am Vgzut, bogat mobilat,Timus asistil la danturile 55, fetelor in odaia logodnicii i anumela sgrbg, dupg cgntecul Tiganilor. In ziva nunti chiar se rein-cepurä danturile la care luau parte tinerile fete si familiia boie-rilor bogat gàLit i chiar Domnul.

Muzica lui Timus alcgtuitä din un orggnist, un trombon i treivioare cântg arii lesesti dupä care dantau cazacii. Se intelegenici mäncarea nici bguturile nu furg crutate. Le dgdurg o multimede daruri nu numai mirilor ci i întovìräirii lor i dupà patru zilede zgomotoase petreceri, Timus cu sotia lui pArgsirg Moldova.

Cine erà prins umbländ prin oras dupg aprinderea aceluifanar erg bgtut de sträji pänä la moarte. Stängerea fanaruluiin reviirsatul zilei erà semnul vestitor al invoirei circulatiei.

Cât despre poporul de jos starea lui erg tot aceea in caredin nenorocire 11 videm i astäzi, cu foarte micg deosebire. Paulde Aleppo ne descrie bungoarà locuintele tgranilor, construitedin 'Arne, avAnd ca mobile niste lavite asgzate imprejur, cuo masil la mijloc. In fiecare casg o sobg mare, a cgreia exte-

4 Aril. Isl. I, 2, p. 90.66 1652 Hurni. Doc. Supl. II, 3 p. 34. Un sol polon delegat de Sigismund

la nunta lui 13ogdan din Moldova In 1513 refuzfi sà mearga acolo &ad : nu voiaca din o horil de fete sA a3ungA In hora tAtarilor. Ibulem, II, 3, p. 97.

www.dacoromanica.ro

rior formeaza un fel de patrat de lut verde san ros menit a primifumul in el, sprijinit pe doi stalpi, cu un capac de fier in varf, carese numeste in limba poporului cabdur (cuptor). Si la cei bogali seafla in casa ate un asemenea, facut insa din olane lustruite.

Pe cand din casele clasei culte cuptorul a disparut demult, sau a fost relegat in bucatarie, el se ridicti inca astazi inlocuinta trtranului. La noi au facut progrese numai clasele su-perioare. Temelia natiunei, partea muncitoare i inteadevarproductiva, a ramas tot in starea in care se afla pe timpul luiMatei Basarab §i Vasile Lupu, in acea in care se afla chiar petimpul lui Stefan cel Mare si Vlad Tepe; ha am puteà urcaaceastä identificare mult mai sus, caci nu stim in ce se va fideosebit locuinta, portul, mobilierul, uneltele si hrana salba-tecului Dac, de acele cu care sà slujeste astazi sprijinitorulvietei noastre celei in atatea priviri atat de civilizate !

Starea femeilor era destul de inapoieta. Dovada cea maibuna de putina bagare de seama de care ele se bucurau la bar-bati, ne o da testamentul din 1652 al Elinei Cantacuzino vaduvavestitului Postelnic, anul in care evlavioasa femee pleaca laSfântul Mormânt din Ierusalim si in care testament dupa ceva pune pe Constantin Stolnicul mai mare peste toti copiii eiadauga urmatoarele povete ce astazi ne pot parea foarte stranii,anume leaga sub blastamul ei parintesc pe toti fiii ei, sa nu pleceurechile sub ascultarea cuvintelor jupaneselor lor, insa de celeproaste i vrajbitoare care fac fratilor neviata, nici sa se amesteceele in vorba voastra cand yeti avea intre voi au pentru mosiiau pentru alte trebi ; ci sa-si pazeasca fiecare treaba ei, ci voisinguri sà Và tocmiti si sà vä impacati". Sa se noteze cà acestesfaturi coboratoare pentru femei era dat de o femee ! 56.

De aceea, desi femeile apar adese ori in documente caimpricinate, ele nu sunt mai nici odatä enumarate intre marturiide intarire. O excep-tie dupa cat stiu unica este un zapis din1668 a lui Dumitru Prajescu dat lui Gavril Tabarta caruiaaotezase un copil si-i daruià II, sat din Rasboieni, in carefigureaza pe langa mai multi barba-ti ca Dumitrascu Boul, ToaderPrajascul, Toader Grama, Dumitrascu Septilici, Vasile Ciolpansi Miron Brute si jupaneasa Maria Prajescu jupaneasa lui ToaderPrajescu. Aceasta participare a unei femei la un act de danies'ar putea explica prin faptul ca' erà si ea vecina' ca mosia Ràs-boeni, ca sa nu Mice mai tarziu vre-o pretentie 57 .

" Testamentul reprodus pentrb Inlaia °ail de noi la sfarsitul sol. IVal editiei I, Istoria Romamlor de unde I-a reprodus N. Torga In DocumentelCantacuztrulor p. 104-110.

" Ghinnescu, Isptsoace i Zaptse. III, 2, p. 54 Comp. p. 129 si 130.

STAREA .ECONOMICA, POLITICA $1 CULTURALA 179

www.dacoromanica.ro


In privirea socialä bkärn de seamä eh' clasele nu erauInch' ajunse in starea de caste cum devin mai thrziu pe timpuIFanariotilor.

Ash un doc. din 1674 ne aratà csä Mihai negustorul erà gi-nerele lui Postelnicul Andronachi. Nu erà deci pe atuncia filedrusinea de a se incuscri breasla boiereaseä cu cea negustoreaseä 58.

" lbidem, p. 122 §i 124. Mai multe arnAruniimi asupra vielii sociale InN. Iorga, Fern&le In treculut Romdnesc, 1909.

www.dacoromanica.ro

1VIICAREA LITERARÄ

1. CR ONICARI $1 SCRIIT ORI RELI G I 0 $1 IN M OLD OVA

Introducerea limbei române in biserica i in canceleriiledomnesti, fgcutg de Matei Basarab i Vasile Lupu, provocgIn curând si in literatura lumeascg o miscare de propgsire. Pecând inainte de acesti domni si pe timpul lor predomnese pro-ducerile religioase, dupg ei, aceste, desi urmeazg mai departe ase argta mgntinând in sfera religiunei cugetarea i rostirea ro-mgneascg, ele sunt insg lgsate in umbrg de producerile literarede caracter lumesc. Din aceste in primul loc punem insgning-rile istorice.

Erà firesc lucru CA dela cele d'intgi fapte memorabile pe-trecute in tgrile române sg se fi inceput i insgmnarea lor, sprea le räsa amintirei. Mai ales prin ingngstiri cgluggrii cärturari,luAndu-se dupg pomelnicile tinute in fie care mângstire, adgo-geau la simplele numiri insirate, una sau alta din faptele vred-nice de aducerea aminte fäcute de acei domni. Asemene incer-cgri de insgmnare a faptelor istorice poartg mai mult carac-terul unor rgbuse scrise decat acel al unei istorii : numele dom-nilor, ate-va MIME sau zidirea unor lgcasuri sfinte, dupg careurmeazä argtarea mortei, fgrg nici o an' imbrgcare a acestuischelet. Astfel sunt cronica inainte de Radu cel Mare din Mun-tenia si asà numita cronicg putneang din Moldova 1. Cä acesteinsgmngri sunt cu mult posterioare faptelor trecute in ele, sevede depe neexactitatea datelor vechi ce ele contin, Mat a-ceste cronici nu pot fi mai vechi de veacul al XVI-lea, deci poste-rioare cu cel putin 200 de ani primelor timpuri ale statelor ro-mâne. De indatä ce cronicele incep a insgmna fapte trgite, eledevin din contra de o mare exactitate, i controlarea lor cu do-cumentele contimpurane nu le dg mai nici odatà de gres.

Cromca munteancl, In Mag. ist. IV, p. 231 0 urm. Cron. putneand inArh. ist. III, p. 6 0 urm.

www.dacoromanica.ro

182 ISTORIA ROMANMOR

Pentru a intälni insä insämnarea faptelor istorice turnateintr'o povestire continuä cu legäturä intre ele §.1 descrise in-teo formä literarà cu oare care cäldurä in expunere, cu apretuiridacä nu entice cel putin morale asupra evenementelor, trebuiesà ne coboram in epoca pe care o studiäm, in veacul al XVII-lea,§i mai ales dupä Matei Basarab §i Vasile Lupu.

O cronic6 insämnatà atat prin continutul at §i prin formaei este acea scrisä in Moldova de Grigore Ureche dupà 1644, anddânsul devine vornic mare 2 precum se intituleaz6 el in predo-slovia adecä precuvântarea scrierei sale. El spune anume cä :§i eu Grigore Ureche care din mila lui Dumnezeu am fost vornicxnare, cu multä nevointä am cetit cärtile §i izvoadele §i ale noas-tre §i celor sträini §i am aflat cap §i incepäturä mo§ilor, deunde au izvorät in tarä". Aceste spuse ale lui Ureche insu,in precuvantarea lui cred cà trebue sà hotärasc6 §i controversadacä aceastä cronicä este de atribuit lui Grigore Ureche saului Nistor tatälui säu. Si noi credem, cä intru at precuvântarea,este dupä stilul, limba §i ideile ei, invederat scrisä de aceea§imänä ca §i corpul cronicei, nimica nu se poate indreptäli a bänuiadevärul arätärei lui Grigore Ureche care se dä el drept autoral acestei cronici. Apoi mai gäsim hied un argument in urmä-toarea imprejurare : La domnia lui Aron Vodà cronica eon-tine povestirea fugei lui Ureche logorätul, §i anume in cuvin-tele : Intelegänd Ureche logofátul de venirea lui Aron Vodil§i de poronca ce trimisese prin Oprea arma§ul, nu cutezsáa§tepte in tarà, §tiind câtà groazA §i räutati Meuse mai inainteIn domnia d'intäi §i acum a doua oard mai de mari cazne se vaapuca. Ci dacä s'au a§ezat Oprea la odäile däräbanilor, afländUreche vreme §i cale deschisä de a se depärta §i de a e§i din-tarà, au invätat pre gazda sa, cine va intreba a doua zi de dânsul,sà spue Ca' s'au dus a casä. la Carligäturä". Cu greu ar fi pututpästra Nistor Ureche despre propriile lui nenorociri atata räcealä§i mai ales impersonalitatea in povestiri ; sà vorbeascä de el insu§ca de o a treia persoanä, and din protivä cronicarii no§tri obi-cinuesc a aminti lucrurile intämplate lor ca vorbind de ei in§ii.A§A Neculcea aduce in mai multe ränduri de fapte ce Il ating,precum and l'au pus Antioh Cantemir spätar mare : §i pemine loan Neculcea din sulgeriea cea mare ce eram m'au pusspätar mare", sau aceea unde aratà cà tämpländu-se de eram§i eu de casa lui Antioh Vodä, m'au fost pus Mihaiu Vodä §ipre mine inteacel izvod sä mä prindä" 3. Tot a§à credemar fi trebuit sà vorbeasc6 Nistor Ureche despre propriile lui

2 In 1632 Creche era patar 51 merge impreuna cu boierit pAra5i contra,lui Alexandru Voda la Poartii. Miron Costin, in Leloptqefe, 1, p. 263.

3 Letopmlele. Il, p 313 51 318.www.dacoromanica.ro

esiwi9,1 rg- *g*g*g aft- g01,1-1HIPM

64M,WiP06)

rrid

nb2

dt .

MISCAREA LITERARA 183

offl4f ,ft U64 6c4.

DaellTXASH Kgt16MA OM %QC6 h_rol cane TWA WI; Qs- Tp6-n 't(

li Age; .

1C011H6 IfiMiiTrie KOMIC9'017,1,16 Eorszh .

41/41.1'w rt"<rsopi, alp m. u;An A iiSt0Ai , WTI MA; TiciAINEHTI,

4r41.64, W H' cpo ioan %A VloAAo -

asn aitio-thVAV4 Iv rátt; isp f'mPtAt , A-Wilat' ¡LI E:11"04.1.),r116 YAW riPfAV

AZ Mlifl;friAi br'o4;6r C:0E/SA if-1-4110iVW 1C3A11 I AHTiC0X13 KliTurai,

,..-, go 160-AA , A AK 7 1411V.

( VS;14A A" flpoosocZitorixaMTAosi -

Pig itl'i>tig.ig fiste;,4e npi 0,5,444

E,,n1Pt(titTfAI

C;66A A01111140118,0wg movrponear if.cVlot,:fii4 .

niX. 4.".144, let; 4, CIV110;1113...1;tt

CDK a1gHAWt

e9V-PK WnrerMiA EON frOO'fITA

'I I1fifrgOlti WM. aropómiosii4 is o rís,e, írti iAs'A go o E

r7mAmgAg., I; T ot n 44 to;ALIJ KAVoLiii Ao Ha.

. Al4;ii4.(44 r..ims"*ND, ,.-mx.-ohrt;i4A Ag

A Y. 1 fi tiNA Atirg,AGoct>scSoozricoQoesst;:k3oRooigN;Do at;Ao

E7oc Teri a+c x.+ a pot+ Ca'S

Aci; xeisod )44. -

1698. 14,,. nurovs .

Øi9000000QNOCADOOGYOQQ,,,,

au Moray:: eqt ss ad14;04 , 5PetIfeCACiraXd

gsiskfea.SVeks.9.14iSIVRIAPR MMsftsg12VATekrAVIR

D. Cant emir, Divanul, iao 1698

on oTo;, ..00nfoo-T, oporoo,1";,111.W.AAviVRAW44.4/07(1,IPMe..XiA6

AMOWItlf MINTMA65 MOA6OL4 min

ZZ

KETITIORlia

IPEDOVIVI ETON KCol MOlavoH PI) THE v HE ME To ES2M

AI AM , iErovai

E%gg-.6.1 vi4V

Om.311:

/T0`, ;0c atW1S2A N NOV ¿HM HT PIOVIV4;.i

Kumcculloou Bot t, WztN,oc crtwv$Z. n mg aus:< Psa

PMOVAS

ir; poTeL;R,,,, Vr,c f;4 T.;; 4de_91YEIr.tD51:crtacseíru. 6,1 a ACTE9i4r,, ,(g1X,,Pitic,;'kplAoTD!rau rt.2047,1/. 144/...<

/r401% 1.4ol CIMC .M4

KUejit KU6;tl

IS2AN0V ANTIQX0vBooCgcla

pVer7121.' .14; Eng are!gat iov 1:1447.)-41

turleoraKm. cirtagd Mm'r(Grr;41evc rev

TZCcer Rte;eEABBA

A.: Ay 06:a 3F% ,ty; 337/fno+;#

1144,CelT;i4 S I -

xeruc ai Mirrrbi101. TOC1 Sut; XL117/ACO;OU

ETUSOZC). E.,/ 7; zrE (14 ,ro;Aeo '14,4o,o

www.dacoromanica.ro

184 ISTORIA ROMAN1LOR

päTänii, i amintirea lai in a treia persoanä nu a putut fi fAcutäcleat de fiul su Grigore, care trebuia sä vorbeascA astfelklespre tafäl säu, spre a pärea nepärtinitor. Hotärâ tor insä rä-mâne arätarea precuvantarei cà eu Grigore Ureche care amfost vornie mare am scris acest letopiset", §i pânä nu se va do-vedi cä precuvântarea nu apartine cronicei, ceeace cu greu vaizbuti, nu se va puteà pune in serioasä indoia1ä paternitatealui Grigore Ureche asupra cronicei ce poartä numele säu. Im-prejurarea eft' cronica se opre§te la 1594, epocä indestul de in-deptirtatä" de data redactiunei, pe la 1645, in cazul când admitempe Grigore de autor al ei, nu dovede§te nimio; cäci de§i croni-carii iubeau a se coborâ pânä la timpurile lor, se poate ca Gri-gore Ureche sä fi fost nevoit prin imprejuräri, poate prin boaläsfar§itä cu moarte, a urma mai departe de acel an 4. De aceeanu se poate deduce nimio nici din fraza §i de acolo (din scrii-torii str6ini) luAnd mult §i lipindu-le, cu ale noastre vremi po-trivind, am scris acest letopiser. Este §tiut cà precuvântärilecronicilor erau scrise inteadevär inainte de inceperea lucrärei,nu ca prefetele noastre care se scriu dupà ce cartea este isprävitä.Când Grigore Ureche a inceput a scrie, el nu §tia cä va fi im-piedecat de a ajunge panä la vremile lui, cu care vroia sà li-peasc6 pe cele mai vechi. i Miron Costin crede c`d poate se vorfi rätkit izvoadele lui Ureche dela Aron Vodä incoace 5. MironCostin contimporanul lui Grigore §i nu a lui Nistor Ureche, candMen o asemene arätare nu putea aveà in vedere decAt pe Gri-gore Ureche, §i nu pe Nistor, care nu ar fi putut serie dela Aronincoace", intru cât murise de mult. In sfAr§it mai insàmnäm

spusele lui Neculai Costin, care vorbind de basmurile luiSimion Dascälul i Misail Cälugärul asupra originei Romaniloradauge cä dupe care s'au fost alunecat i räposatul GrigoreUreche vornicul". Mi se pare cä mai bine trebuia sá tie Ne-culai Costin posterior numai cu 50 de ani lui Ureche cleat noice§ti de astäzi care au fost autorul cronicei, Nistor tatM, saufiul s`du Grigore 6.

Parerea cá Nistor Ureche ar li autorul cronicei a Lost atinsa fara adesvolta de Hasdeu In Arh. ist. I, 1, p. 117 nota ; Aron Densusanu a reluat'oa cautat SS O Intemeeze In Istoria limbei i a hteraturei romane, Iasi 1882, p. 164168. Ea a fost combOtuta mai ales de I. G. Sbiera In studiul sau Gnyore Ureche,Contribufiuni pentru o biografie a lui, p. 314-324. Chronicul lui Ureche publicatIntai le M. Kogalniceanu In 1852 In Letopiseful Tdrii Moldovei a fost reprodusUJrà schimbari Ins,:i cu un bogat si pretios comentar de Emil Picot, Chroniqued' Urechi Paris, 1878 si In timpul din urma In o foarte Ingriiita restituire critica.a textului care II-BA Indreapta mai mult limba decat fondul, de I. V. PopoviciIn Chronique de Gregorie Ureche, 1911 Bucuresti.

Letopisefele, I, p. 215.Vezi Letopisef ele I, p. 38 Densusanu, niel aceasta dovada nu vra s'o lee

In sama ; ba reproduce din gresala locul lui Neculai Costin asit ca ar zice : cilUreche s'au fost alunecat dupa Misail calagarul" (Isl. lunhei p. 165) ceea ce ma

www.dacoromanica.ro

latrq4i.yç4 ch ai CI.1. #711111 y : A4. :5,494.:;.* Ara....5.;3,4 . A AT, WM bA Al M 0_44.J.2.

e- t,.,4

.11

t ;

`.1

;;.

.r ":

ifr'S

s, a-

'4- 0;t' a&

ztoal, ts

,,s

4It: Ps irresrPir4, 6."..03mpum, QV 11, I Mt Hu vs Quiz) r 1.1.M1 rs TEA 111' 11' 410.2P.;'

it I. . " O.1r D. 2ÌDJi 5 fL 1.11 :61. 616:1217 ?Mr,

Trapul sallelui, din D. Cantens, DuAnul, la§I 1(98

s,z

,

44

e. .

o .2 ",'1 4:t.gP.P.

4

4.

1

www.dacoromanica.ro


Din aceste câte-va imprejursdri noi suntem de pärere c6Grigore Ureche este autorul cronicei de care ne ocupAm pe careeci a scris'o dup5 anul 1642 and erà iba tot spatar mare 7,pe and In 1644 este aflat ca vornic mare 8. Aceastä discutiuneprezintà interes pentru determinarea datei la care trebue pusäredactia cronicei si care este färä îndoial, sau depe timpul_sau posterioarà lui Vasile Lupu, pe and daa ar fi scrisä deNistor Ureche, ar trebui urcatà data redactiei ei la inceputulveacului al XVII-lea.

Grigore Ureche era un om invälat pentru timpurile Iui ;el studiase in colile polone i cunostea limbele polong i latidä,intrebuintand la alatuiarea cronicei sale si scrieri sträine, pre-cum pe Dlugosz, Cromer, Bielski i altii. i Ureche se ad5pasela cultura polonä care inviorase lila de mult stiinta româneasacu invätäturä mai innaltä. Intâile atingeri culturale cu Poloniisunt documentate de prin veacul al XVI-lea. In 1582 Osiminvätand in Lemberg pe Constantin Verei fiul lui Sima Vamesulmoldovan, dupà unii italian sau Grec, i in 1585 ConsiliulSniatinului primeste pentru edt catie de la Petru Romhnul dinIasi pe unul din copii 01

Grigore Ureche aratti in cronica lui simtiminte in alte arora.adesa le corespunde o frumoasä rostire. El spune bunäoaräin precuvântare a au scris istoria Moldovei ca s'A nu se inneceanii cei trecuti i apoi sà nu se poatä sti ce s'au lucrat, sä seasemene hiarelor i dobitoacelor mute si Mea' minte". El are-constiinta despre starea de decädere in care i se afla tara pevremile lui, spunând cà mersul ei s'ar asemäna cu puhoiul apeicare se tAmplä ca de sArg se adauge i iaräsi de sArg scade si se im-pu tineazà". Deaderea tärei lui o atribue Turcilor care sevedeau ca o negurä ce toatä lumea acoperea i cu care Moldo-venii fäcurä räsboae minunate ; de multe ori i-au i biruit ; maiapoi i-au i supus sub jugul lor, de ate-va ori i-au asudat roco-sindu-se si nu färä multà moarte i pagub6 in oameni panä seasäzarr. Cu mult drag znoveste el asupra luptelor eroice alelui Stefan cel Mare in a aror descriere stilul lui atinge adese-ori o nobletä si o frumusetä neintrecutà, asà in admirabila des--criere a luptei dela Räsboeni care sfärseste cu cuvintele : sipedestrindu-se oastea ca sä nu nädäjduiasc6 de fugsa ci numaila arme, si au dat räsboiu Luni Iulie in 26 si multà vreme träindräzboiul neales, de ambe pärtile osteniti. Si Turcii tot adäu-

este exact, cilci Neculai nu las'a pe Ureche nedeLernunat, ca tatAl sAu Miron Costincaro anunteste numai pe Ureche vornicul, ci specificA anume pe Grigore Ureche.

Wickenhauser, Moldovtlza, I, p. 108.° Arh. 1st L 1, p. 120.9 Vezi In studiul lui Sturza citat la nota 4 izvoarele folosite de Ureche,

O. 324-357. Adaugil culegeri de Barwinski Stiri nou4 asupra famillei Ureche"In Prinocul Sturdza, p. 144 si urm.

1° N. Iorga. Relajule comerciale cu Lembergtil I, p. 68 s; 83.www.dacoromanica.ro

C HIROM1

AniteTra.

ENOtit C134vC 3

riint cilEgi.KAlfo :Ki?mt 41.T.if4e (At, Tfif11141T1

nogrIPIKA tUtI TÓATI KIATis:tA4

AtitaTVAY; AÓMtfi.,

KOHCTIVHTfitIL g AcAr Â CL

vAA terionoArrF Wm& ATOATI 11:(A K:e

r7c.ivInligi:c+kr4 tWKOrl if ¿,AA E?:

2'riodtzl, uz.0 17(,0, (C. 1311.r.c on al (/)

C3 A C 6.

www.dacoromanica.ro


gändu-se cu oaste proaspätä, iar Moldovenii obositi §i ne ivin-du-se ajutor nici de o parte, au picat nu fie§te cum, ci pAnd lamoarte luptându-se ; nici biruiti de arme, ci strämiti de multi-mea Turcilor". Admiratia lui Ureche pentru cea mai mare figuràa trecutului nostru este MA margini : Minunat lucru, exelamäel inteun loe, dupà poticala lui d'intAiu, cela ce nu aveà voi-nici de oaste, ci strangea pästorii din munti si argatii de se'n-trarma, amu iarä se radicA asupra biruitorilor 1 Cel ce intai sevedea c6 au pierdut tara, acum prin domniile altora tara vi-o14e§te 1"

Pe lâng6 iubirea vitejiei pe care el ca un coborAtor al tim-purilor ce le descria, trebuia s'o resimtà in iMma lui, chiar aceleIn care Grigore Ureche scriea cronica lui se deosebeau prin crAn-cene lupte, acele dintre Vasile Lupu §i Matei Basarab ; lupte,nu e vorba purtate nu spre a apära tärile române de incälcärilesträine, ci mai curând spre a le arunca prin mutuala lor sfâ§iereIn prada acelora, dar care nu mai putin decAt acele vechi puteA-s5 facä a tresäri in inimile de viteji resunetul bärbsaliei. De aceeaUreche la domnia lui .Stefan ce! Mare, uitä principiile pe carele proclamä : nici färä cale rgsboaie sä facä, eft' Dumnezeu celormândri se pune impotrivr, §i laudä pe idealul säu pentru aceeaea' având iMma aprinsä spre lucruri viteje§ti, ii pärea cä unan ce n'au avut treabä de räsboae, are multà pagubä, socotindca §i inimile voinicilor in räzboae se ascut §i truda §i ostenealacu care se deprindea oastea o a doua vitejie", fericindu-se cäintreprinderile lui *tefan, care nu toate erau intemeiete pe drep-tate, e§iau insä cu noroc",

Potrivit cu timpul in care träia, Grigore Ureche este a-dânc pätruns de ideea religioasä. Dacä *tefan cel Mare repoartàizbAnzi a§à de strälucite, aceastä se intâmplä mai ales fiind alajutora Dumnezeu §i prea curata maicA a sfintiei sale". Intoatä scrierea lui se vede domnind ideea proniei cere§ti, careräspläte§te binele cu bine si räu cu räu, idee cleat care nu estemai falsä in istorie, unde tocmai nedreptatea se aratà a§a deadose ori cä biruind §i räpunând cele mai drepte cauze, dar careidee este fireascä §i neaparatà in cugetarea adânc religioasä acronicarului moldovan. Tot religiositatea lui il face &A justificeomorul lui Jacob Eraclide Despotul, spunând cä dacä Dum-nezeu l'ar fi ingäduit mai mult timp la domnie, nu vrea puteàfi intealt chip, sd nu primeneascä §i legea §i sä nu räsipeased§i tara".

Grigore Ureche erà boier mare §i coboritor din una dincele mai vechi familii moldovene 11. Cu toate silintele sale de a

" Un strAbun al lui Petru Ureche este pomenit fntr'un document din 1407ca trimis de mitropolitul Iosif sA dee egumenului de Neamt toate averile atArnA-toare de man5stirea Bistrita (Arh. ist, I, 1, p. 140). ()and Ureche este arAtat In

www.dacoromanica.ro

ciTt r»'!! t' KOITAIPT. #14..ir

1{;f1 LaMi 4II4.rIn1/:41 AIMfO17& tf 1;1 'T /1.1; la

j.c.iNzn, ¿GS

KanctbrrilnLI:iciirltitotcoAAevrponoA7$Vin; 4;r1. 107:.e C9 o o

aveav.rrinvi,,-,,:c+s;ra trisnie AGAAAnliA, MA; 3nAt;/ 4 Aimit; .

Octoihui, 13u7.5u 1700, (C. 13rancovanu)

www.dacoromanica.ro

19 I ISTORIA ROMANILOR

fi nepärtinitor, el pleaeä simpatiile sale tot aträ boierii din care-fäcea parte. In luptele boierilor contra domnilor, el de obiceiu ledàlor dreptate i justified räscoalele lor contra cruzimelor dom-nilor, desi acestia erau stäpani i boierii slugi. Ash la omorullui Sterdnitä fiul lui Petru Rares, Ureche argumenteazA astfel :Multi vor sà zicä cum la aceastä faptà ce insämnäm sä fi fostboierii vicleni, de au omorat pre cel mai mare al lor. larà enräspund la ceasta, cä Dumnezu pre cel mai mare 1-au läsatjudetul ceresc al säu pre pämAnt i 1-au dat, i precum iubesteel sä vazA pre Dumnezeu in ceriu judecätor blând faptelor lui,ash sä se aräte si el celor ce sunt sub a lui stäpanire, si cumnu sufere Dumnezeu strimbätatea, ash si el sä nu faed altuia".Tot aceastä plecare a sa eäträ boieri face a nu veded märimealui Ioan Vodä cel Cumplit, pe care-I ponegreste pe cat poatepentru asprimea cu care se purta cu boierii i eälugärii, i desprecare nu spune eä au perdut lupta dela Cahul din pricina trä-därei boierilor, ci numai atAta aratà ca ceva nesigur cd' s'arzice ca o samä de Moldoveni sä se fi inchinat la Turci la ince-putul räzboiului" ; child pe de al-LA parte el laudä foarte multmizerabila domnie a lui Petru Schiopul, care erà boierilorea un pärinte, i el-A un domn blând ca o mated färä ac".

. Stilul celui inthi cronicar moldovan eAci pânä la el avemnumai lucedri impersonale, cronice i nu cronicari este in deobstefrumos, lesne curgätor, intäles i plin de energie. O sumà derostiri plastice si de comparatii potrivite i frumoase II infloresc.Cinm ca exemple a felului cum mAnueste bimba urmätoareledouá : Cel d'inthi aratä puterea lui de descriere si se referä laseceta cea cumplitä din 1585 : Iar in anul 7093, in zilele luiPetru Von', mare sketä s'au fAcut in Ora, at au secat toateizvoarele, vàile, bä1ile, i unde prindea mai inainte peste acoloara cu plugul si pre multe locuri au cäzut smidä (peaträ'). Co-pacii au säcat de used'ciune ; dobitoacele nu aveau ce paste vara,ci le-au fost därämtind frunza, si a-LA-La praf au fost at se striln-gea troiene la garduri când bätea vânt, ca i când erà troienede °ma- 12 Al doile exemplu al modului cum Grigorie Urecheinchega in limbä cugetärile sale, este vestitul portret al lui Stefan

1442 ca facand parte din sfalul lui Stefan al I1I-lea, 1st, I, 1, p. 74 si 23)Vera si un Doc. din 1445, in Urlearul. IX p. 137. Al treile Ureche este Nistor, tatalitul Gugore, mare logohit sub Aron Voda, in 1592, si dui:a aceea mare vornic in1604. (Arh. ist. I, 1, p. 177) si in 1606, Ibidem, III, p. 70 74 si Melerasedek Cron.Romanalui, I, p. 301.

Le.opisejele, I, p. 203. Observam cá descriptia, de si foarte plastic:tnu cele numai de cat ca descrntorul sä fi vazut fenomenul, cum suslaneDensusanu, spre a sprijmi prom sa ca Nislor Ureche si nu Grigore amputut face o atare deserierea a sacetei din 1585. 0 descnere este si o treabii deiinagmatie. Apo' se pastrase la memoria batranilor de la care Grigorie iu culegeainfounatille, aminitirea acelei cumplite, useficiuni i cronicarul reproduce celece u se sp isese.

www.dacoromanica.ro

MISCA_REA LITERARA 191

cel Mare, una din cele mai maestre zugraviri ce a e§it din con-deiul omenesc : Era acest Stefan Voda om nu mare la stat,manios §i. degraba varsa sange nevinovat. De multe ori la os-pele omoria fara judet. Era intreg la minte, nelenevos §i. lucrulsail §tia sa '1 acopere §i. unde nu cugetai acolo il aflai. La lu-cruri de rasboae meter, unde era nevoia insu se vara, ca va-zandu-1 ai sei sa nu indarapteze. Si pentru aceea rar rasboiude nu biruia. A§i§derea §i unde biruiau a4ii, nu perdea nadej-dea, ca §tiindu-se cazut jos se radica deasupra biruitorilor. 13.Contimporana cu Ureche este o prea insemnata lucrare care,de§i numai traducere §i. nu originalä, are meritul cel mare de-afi pus pe limba romana una din cele mai mari scrieri ale anti-chitatii ; Istoria lui Irodot. Ca traducerea dateaza din anii 16451649 se vede depe aceea ea' traducatorul, uncle e vorba de InsulaCreta, spune : pe care nu o pot Turcii WA acum". Este §tiutinsa cal Creta a fost asediata de Turd mai intai intre anii aratati,cand a putut sa se impotriveasca, iar la 1669 a cazut in a lorstapanire.

Apoi stilul §i limba sunt acele ale scrierilor moldovenecontimporane Cu toate ca ne vine foarte greu de inteles cumde un moldovan din acele vremuri s'a putut indeletnici cu olucrare atat de lunga §i. de grea pe taramul curat al gandirii,lucrul e a§a. §i nu poate fi pus la indoiala ca avem o traducerefoarte buna §i. frumoasa a celor 9 muze ale lui Herodot facutala jumatatea veacului al XVI-lea. Titlul românesc, al cartiieste : Istoria cea vechie si de multe feluri a marelui invdfatIrodot dela cetatea Halicarnas; care istorie in 9 T. är:i se impadecarele se chiamei rnuze, adicd vine pentru dulceafa cuvintelor14

Al doilea insamnat cronicar este 111iron Costin, a caruiasoarta tragica am aratat'o la domnia lui Constantin Cantemiral Moldovei. Originar §i el dintr'o veche §i. nobila familie mol-doveneasca care purta §i. numele de Mirone§ti, Miron Costin

erà fiul lui Alexandru Costin postelnicul i fratele lui Velicico.El se nascu in 1633 in luna Octomvrie, §i fu dat de timpuriu,de pe la varsta de 7 ani, la §coala latina din ora§ul Bar in Po-lonia, unde el singur spune ea umbla pe la 1640 15 Tot in Po-lonia i§i Meuse §i tatal sau educatia lui. Pe la sfar§itul domnieilui Vasile Lupu familia Costinilor, care fusese rau du§manita§i prigonita de Arbana§ se impaca cu el .5i este reprimita in Ora,unde Miron Costin se intoarce in varsta cam de 20 de ani. Elpare chiar a fi imbracat sub Vasile Lupu dregatoria de comis,Sub Gheorghe Stefan 11 aflam sulger mare, §i el este apoi mes-

13 Ibulem, p. 145." A foqt aflatA ,i bublicatA de N. Iorga inteun volum do 512 pagini 86

,In 1909." Ibidem, p. 289.

www.dacoromanica.ro


tecat in deosebitele daraveri ale domniilor lui Gheorghe Ghica,5tefänit5 fiul lui Lupu, i la toti ceilalti numerosi domni panala Constantin Cantemir, care '1 taie pe el precum si pe fratelesu Velicico in anul 1691 16. Devi rolul politic mai insamnat lalui Miron Costin incepe abia dupa moartea lui Stefani0 in 1661,cronica lui inceteazä cu domnia acestuia, adeca 30 de ani inainteamortei sale, inca o dovada ca nu este neaparat ca cronicarii

intinda povestirea lor pânà in momentul cand ei scrieau ;caci Miron Costin ne spune inteun loe ca el seria cronica lui labätrâneta. Viata mea Dumnezeu stie cu ce dragoste cram pu-rurea la istorie, iata si 0115 la aceasta vrastä". Asa dar MironCostin desi seria la batranete se opreste in letopisetul lui cuaproape 30 de ani indarät.

dânsul ca i Grigorie Ureche este impins a serie istoriatärei sale din izvorul de uncle rasare indeobiceiu asemene in-deletnicire, adeca curata i adanca iubire de tara. El spune inprecuvantarea lui : Inceputul tarilor acestora i neamului mol-dovenesc i muntenesc i cati sunt in tärile unguresti cu acestnume de Rumani i 0115 astazi, de unde sunt si din ce semin-tie, de cand si cum au descalecat in aceste parti depamant, a serie multä vreme in cumpana au statut sufletulnostru. Sä inceapti osteneala aceasta dupil atatea veacuri deladescalecatul tärilor cel dintaiu, dela Traian imparatul Ramului,cu cate-va sute de ani preste mie trecuti, se sperie gandul. Aläsa iaräi nescris, cu mare ocara infundat neamul acesta deo sama de scriitori este inimei durere. BiruiL'au gandulma apuc de aceasta osteneala". Chiar din acest loe se vede 1110ca cat mai vasta este conceptiunea lui Miron Costin despreneamul românesc cleat acea a lui Ureche, atat in timp cat siIn spatiu ! Sub Romani el intalege tot poporul asilmanator subraportul etnic, desi despartit politiceste : Moldovenii, Muntenii

Ardeleni ca tot un neam i odata descalecati sunt", i aiureaIn poema polonä el adaoge ca in cate'si trele färile poporulse faleste cu numele de Milani, i nici se poate indoi cinevacum ea se trage din Roma" 17 In timp, el se urea' pana la ze-mislirea lui in sanul marelui popor roman din care se trage.cu bate eà aceasta origine a Romanilor din strabunii Romani,nu este straina nici lui Ureche, spunând i dansul ca dela Ramne tragem", i cautând chiar sà dovedeasca aceasta inrudire cu asa-manarea cator-va cuvinte. La primul cronicar moldovanaceasta idee este atinsa numai in treacat, pe cand al doilea face

" Vezr i brogrona ltu Miron Costin de V. A Ureche, lu Openle eomplecteale hit Miron Costin, 1, p. 282 0 urrn

17 Arh. Isl. 1, 1, p. 161.

www.dacoromanica.ro

Lcgtur de evanghelie (1692) dela Manilstirea HuicziA. EL Xenopol. haona Roalinaor Vol. VIII 13

www.dacoromanica.ro


din ea obiectul unui studiu special, cartea pentru descAlecatulintAi al Moldovei.".

Ideea aceasta a originei romane a poporului român a a-pärut, innainte de a o aráta cronicarii no§tri, in scrierile maimultor scriitori strsäini dela care ai no§tri au luat-o. Enumer`ámdin acei scriitori pe urm6torii, de§i suntem departe de a-i fiistovit pe toti : Cinnamus, papa Inocentiu al 111-lea, AeneasSylvius Piccolomini (papa Pius al II-lea), Antonio Burgio, Ant.Veranciu, Imp`áratul Ferdinand, Andronicus, abatele Rugieri,Francois de Pavie, Joan Baptiste Montalbanus §i-o scriere ger-manä. din 1665.

Dac6 însä Miron Costin completeazg pe Ureche in acestpunt, el se small' cu mare putere contra bArfelilor comentato-rilor §i. adäugitorilor lui Grigore Ureche, care sustineau, dupäun izvor unguresc, c`á Românii sunt coborâtorii unor fälharidati de impäratul Râmului din temnitele impàeätiei sale luiLaslàu craiul unguresc, ajutor contra Thtarilor 19 Ace§ti ad-notatori erau Istratie LogoMtul, Simion DascaluI i Misail C6-lug`árul, care imprumutar6 unul dela altul acest basm oc6ritor.Pre acest Simion dascalul, spune sup6ratul Miron Costin,Istratie logoMtul l'au Mat cu basmele lui i Misail Ulugkuldela Simion au n'Ascut, cela fiu, cestalalt nepot. De acestebasme sà dee samä ei i de aceast6 ocarä. Nici este §agä a scrieocarà vecinicä unui neam ; cä scrisoarea este un lucru vecinic.Când ocäfäsc intr'o zi pe cineva, este greu ar6bda ; dar 'MCA inveci?".

In votbele raportate mai sus ale lui Miron Costin c'd po-porul romAn din câte'§i trele Çärile române tot de un neam este,se vede rezultatul introducerei oficiale a limbei române in bi-seric6 i cancelarii. Rolul mai insemnat al acestei limbi dela

" Cinnamus (1162) Mai sus, Vol. II. Inocentiu al III-lea (1204) lbidemAeneas Sylvius (1405-1464), Românii ar fi Italiem Insa foarte stricati" ap.Iorga, Studit si doe. III, p. LXXI; Antomo Burgio nunciul papal (1526)Moldavia et Transalpina a son la Valachia, colonia di Romani". Hurm. Doc.II, 3, p. 524. Antomu Veranciu (1544) se mil% de marea multime de inscriptiiromane din Transilvania Din lipsa lor din Moldova !lichee ca aceastä Tara a fostocupata numai vremelnic de Romani. Itudem, II, 4, p. 366; Impdratul Ferdinand(1548) : Valahl gentiles Nicolai Olahi alb ipsei rerum dominae urbe Romaeoriunde nunc quoque sua lingua Romani (adecà Romana) vocantur". Ibidem,II, 4, p. 441 ; Andronicus, biograful lui Ludovic Gritti (1550) : nunc seRomani vocant, sed nihil romani habent praeter linquam, et ipsam vehementerdepravatam" Iorga Studti si Doc. III, p. LXXVI ; Abatele Rugieri (1668) InIorga, Acte si Frg. I, p. 16. François de Pavie (1585) : Ce peuple a OA eoloute duRemains" Ibidem, I, p. 38 sl 4; Montalbanus, Rerum iurcicarum commen-tarius,1634 p. 90 Vallachi et Moldavi Romanis se praedicant, propriamidiome a latino passum deelinans, italoque non absimile", Hungarische, Sieben-burgische, Moldau-Vallach, Turk, Talar, Persian Chromca (1665) p. 4.

Tot asa sustine Dlugozs (sec XV) si Cromer (sec. XVI)." Letopisefele feirei Moldovei, I apendice p. 3-4.

www.dacoromanica.ro

MISCAREA LITER ARA 195

Matei Basarab i Vasile Lupu inainte, mai ales pe tgramulreligios, trebuia sá aib5 neapärat de urmare desvoltarea ideiaunit5tei poporului român. Când se traduc §i se tip5resc acumaarti române§ti pentru inv5t5tura bisericeasa ele sunt indrep-tate aträ tot poporul acela ce puted sA le ceteasa in aceastàlimb5., deci atr5 tot poporul românesc. AO. Varlam mitropo-litul Moldovei gr5.e§te in cuvântul s'Au din Cazania tip5rità in1643, atrà toat5 semintia rom5neasa, dorind dar §ipace §i. sp5senie a toatà sgmintia româneasa, pretutindeneunde se af15 pravoslavnicii intru aceast5. limb4" 20

Pravilele lui Vasile Lupu sunt indreptate de asemeniatre toti cei ce sunt cre§tini pravoslavnici cine va ceti s6 in-teleag5." Mai 14murit in aceast5 privint5 este Liturghia tipà-rità de Dosoftei in 1679 care spune in cuvint deyreunA c5tràtoat5 semintifa rumâniasa" cà roagA pe D-zeu sa de.A" pace,s6n5tate a toatá sgmintia româneasa tutinderia ce se af15 intea-ceastà limb51 pravoslavnia ; cà dAruim i noi acmu de odatàlimbei rumâne§ti sfânta Liturghie, scoasà pre limba româneasaca sà inteleagà toti care nu inteleg sArbe§te sau eline§te" 21.

Faptul odat5 existent in lumea realitälei trebuia sà-§i g5-sasa rostirea lui teoretia, i aceasta fu formulat5 pentru primaoar5 de Miron Costin, care proclamg marele i ins5mnatul a-dev5r c5." Moldovenii, Muntenii i Ardelenii toti de un neam sunt,romd neasc, cä alceituesc deci una §i aceeqi unitate nationalcl.

In aceastà idee, rostit5 pentru întàia oarà de Miron Costin,stau fädAcinele intelectuale ale unirei Românilor, atdt aceleiindeplinite pànä acuma at §i acelei ca va s5 fie. Daa MihaiViteazul puse prin cuceririle celor trei täri române, privazufunifätei neamului rom5nesc, Miron Costin proclamând ideea a-cestei unii5ti, umplu acel cadru cu tabloul ce-i lipsia, i schi-tarea tras5 de el prin cateva unii, timpul ce trece o tot rotun-ze§te, pan5 and formele lui depline se vor arata ochilor inmi-nunati in intreg i m5estrul lor chip. Ori cá't ar fi de departat5acea zi binecuvântat5, sà tr5im numai in a§teptarea ei, acif5r5 imaginea ei adânc s5patà in gAndul §i inima noastr5, nuavem pentru ce s5 ne sbuciumgm pe p5mânt

Odat5 cu aceastà mare idee a Unit5tei neamului româ-nesc, Miron Costin mai atingea ina o all a tot atAt de insAm-nat5, aceea cà suntem coboatori din poporul roman.

Aceast5 amintire trgia inc5, dei sräbità prin imensitateatimpului strecurat, in mintea poporului românesc, dup5 cum

20 la cartea de Invatatura Duminicii (cazania) din 1643..13Lbliog-af la Romelneascii veche I, p. 139.

Pravil lul Lupu 1646, Btbliogralza citatA I, p. 186. Liturglua lui Dosof-teiu, 1679 I, p. 223-224.

www.dacoromanica.ro

196 isToRTA ROMANIL011

se vede din reproducerea traditiei poporanc, despre intaiuldes'caleca L al VArilor romane continut in Cronica anonima a tareiRomâne§ti, care in partea ei cea mai veche este opera unui spiritCu totul necarturar, ceeace reiesa §i din modul confuz cumoriginea Românilor este reprodusa. Spune aceastä cronica cad'intaiu s'au coprins (pamântul Wei Române§ti), de Ro-mânii, care au purees dela Romani, §i au venit spre miaza-noaptedeci trecând apa Dunarei, au descalicat la turnul Severinului,a4ii in tara Ungureascä pre apa Mureplui §i. pre apa Tisei, a-jungand pana la Maramure§. lar acei ce au descalecat la Tur-nul Severinului, s'au tins pre supt poalele muntelui 'Ana inapa Oltului ; altii s'au pogorat pre Dunarea in jos, §i a§à am-plauclu-se tot locul de ei, au venit /And in marginea Nicopoli.Atunci s'au ales dinten§ii boieri care au fost de neam mare §ipusera banoveti un neam ce le zicea Basarab, sa le fie lor capadeca mari bani. Si a§azara intaiu sa fie scaunul la Turnul-Se-verinului, al doilea scaun s'au pogorit la Strehaia al treilea scauns'au pogorat la Craiova. Si a§à find multa vreme au trecut, totei obladuind acea parte de loe" 22 Oricine vede in aceasta in-gaimeala, nu §tinti culese din scrieri asupra colonizarei Dacieiprin poporul Romanilor, ci amintirea acestui mare evenementzemislirea poporului românesc, pästrata in memoria lui. Si a-tare punt este insamnat, de oarece ne dovede§te ca aceastaidee mareata, care faceà din noi o farâma a apusului aruncataice in rasarit, a fost pastrata de poporul romanesc. Trunchiul§i radacina ei sateau neatinse, de §i inabu§ite de namolul despini adunati pe ea prin valrna§agurile timpurilor. De indatäinsa ce erà sa fie curatita §i improspatata, erà iarasi sa odras-leasca cu putere, ca una ce nu incetase nici odata a primi dinpaturile poporane seva cea de via-ta datatoare. De aceea §i pri-mii cronicari care scriu mai cu deamaruntul istoria poporuluiroman, se indeletnicesc chiar dela inceput cu aceasta idee, aaceea ce mai ales lovise mintea lor, ca cu aceea ce avea maiadanc §i mai indepartat räsunet in trezita lor con§tiintä. Eio intaresc inca §i o expun dupa scriitorii straini pe care ii con-sulfa', and numai o forma noua unei vechi gandiri. AO. Urechene spune &A scriu alte istorii pentru tara noastra Moldova,cum au statut pustie peste 600 de ani, trecand pre aice Traianimparatul Ramului, a caruia sa cunosc semnele puterei lui preuncle au tras troian, peste multe tari, trecând cu Wile lui pestecampi §i peste ape". Si mai departe adaoge Ureche ca o do-.vada a acestei origini a neamului moldovenesc, ea' §i. limbasau graiul nostru din multe limbi este facut, §i ne este ameste-cat graiul nostru cu al vecinilor depe imprejur, macara cà dela Ram ne tragem §i cu a lor cuvinte ne-i amestecat graiul".

22 Mag. tst, IV, p. 231.

www.dacoromanica.ro

e

4

t' a.,12.1

4

--

.,., psi,,,, ...

,- i

, r

71 'A 0%, ."-.1A -.

. .

1,0e ¡if

A . ..2_

- 7ki-

4,1

y

.22

k.

Piutra de pe gunman/tit lut C. Brdneoverinu (la biscrica SI. Ghcorghe nouBucuresti)

;&

www.dacoromanica.ro


Miron Costin insä.' si aice este cel intAiu care asazä aceastg ideeinteun chip mai temeinic, expunând rgzboaele lui Traian cuDacii, rApunerea acestora si. colonizarea tgrei. Este de insgmnatcg Miron Costin, condus de bunul säu simt, intglege asà cum afost aceastà colonizare, spunând cg Traian preste munti, pintreDachi au descglecat Rämleni pentru ca sä nu mai poatä a-sirAdica capul Dachii impotriva impärgtiei". Dela Miron Costininainte originea noastrg din Romani capAtä un sprijin in cro-nica lui, copiatà si rgspändità in sute de exemplare printre totiRomânii cgrturari. Aceastg idee nu mai este lgsatà numai inpaza nesigurg a traditiei, slgbite prin nesfArsitul timp, sau inexpunerile strginilor, ci devine un adevär rgspändit in intreagaRomânime, adevgr care se mgntine neatins in tot decursul pe-rioadei de instrginare a gändirei românesti, in epoca Fanario-tilor. Dei Roma' nii se grecizarg panä inteun mare grad indecursul acestui rgstimp, ei tot pastrarä adânca convingere càsunt un popor de vit'ä romang, si. când aceastg idee fu apoi re-luatä din nou si proclamatà cu mai mare putere de renastereatransilvang, ea ggsi un puternic rgsunet in Românii principa-telor. Pregätirea mintei românesti, pentru primirea acestei ideimantuitoare, fu insg inceputä de Miron Costin, si aice &IA adoua mare insgmnätate a cronicarului nostru si a scrierei salepentru descglecatul intgiu".

*i. Miron Costin este fatalist ca si. Ureche, si. fatalismulambilor isi are rgacini in credinta lor despre atot puternicialui Dumnezeu. El este convins Ca' faptele omenesti sunt deter-minate prin vointa supremg, cg mäcar &IA nevointä puneomul, sorocul lui Dumnezeu cum este rânduit al clgti nu poate"El repetg in mai multe ränduri c6 gändul omului e nestiutorde sine la ce merge si la ce intâmplgri soseste, cg este nestiu-toare urea omeneascä de primejdiile sale, cá sunt alunecoaselucrurile rgsboaelor si in puterea lui Dumnezeu mai mult stau,cg cu anevoie este fie-cgruia a se feri de ce este sg. fie" §i. alteleasemenea. Miron Costin a nimerit insä o formulare a acestui gAndinteo frazg, ce va rgmânea celebi 6 prin conciziunea, frumu-seta si poezia ei : Nu sunt vremile sub arma omului ci bietulom sub vremi". Aceastä cugetare care leapädä forma religioasäsi se sträpoartg numai pe tarâmul istoric, rgmâne si astgzi a-devgratg, astäzi când puterea lui Dumnezeu a fost inlocuitgIn mintea oamenilor prin legile tot atät de fatale ale desvol-igrei popoarelor.

Miron Costin este partizan al monarhiei, si nici nu putegfi all fel in timpul si tara unde ti gia. i el primeste pe domncum l'a dat Dumnezeu, cg domnul, ori bun ori rgu, la toateprimcjdiile lui ferit ti ibueste, cg ol i cum este dela Dumnezeueste, precum zice sf. scripturg : nu esi e nici o putere f6,5 numaidela Dumnezeu". Cu toai e ace-lea el ar vrea ca domnii sg fie

www.dacoromanica.ro

buni, muted fdrd ac" cum le zicea Ureche, cdci uncle estefried nu incape dragoste" si de aceea exclamd el : fericiti aceidomni, cdrora tdrile lor le slujesc din dragoste, nu din fricó, cdfrica face uriciune §i uriciunea at de nrzie tot izbucne§te".

Potrivit cu insu§irile cu care Miron Costin ar don i sd fieimpodobit domnul unei OH, el îi cere sd asculte totdeauna de.sfatul boierilor cu care vorovind o treabd, se frdmAnta cu vo-roava lucrul, §i unul una altul alta rdspunzAnd se 15mure§te

MISCAREA LITERARA I MI

i 11,14t.

--1 III..-.., ,

,, ,,, ,,,- .. .0,.......v , it m ttttt .0 I ,J " " I .s. W.

o

4 -ir A.r

Man5st rea la 1850 (Dupä o aquarelà de picloral Freinvald)

lucrul care-i mai spre inddrnânä. Iar ceeace fac domnii singuridin gandurile lor sau din §oapte, rdr lucru este de folos" 23.

Bine inteles cà nici puted sd-i treacd prin mintea lui Miron.Costin ca sd dee vre-un rol poporului de jos la conducerea sta-tului. De aceea el rdsd ingrijirea de cei mici celor mari, adaugAndeft' cu cale este a hi fried celor mai mici de cei mai mari". MironCostin insä de§i partizan al deosebirc de clase si deci a privi-legiului, intelege ca sd respecte dreptatea §i fan cu ce! mic. Elspune cd atunci când se pârd§te un curtean cu un Oran, maide cinste se cade sd fie curteanul si la cuvânt si la cdunturadomnului ; dar judetul sd nu se abatd din ca lea sa cea dreaptd".

V. A. Ureche (operile lui M. Costm, I, p. 364) exclama la acest lociaa pare-nil-se limpede i lamurit mai putin numele constitutionalismulmodern". Constitutionalismul este fna impus domnului, pe and sfatul stä In

.voia lui a-1 primi sau nu. Deosebire catà i ceriul de piimant.

1,,_

ii ti -

t -

.

www.dacoromanica.ro


Inteun cuvânt ideile lui Miron Costin asupra statului erauacele patriarhale. In fruntea piramidei sociale un dom bun,milostiv i intelept, conduand poporul, nu numai dupä pro-priul lui gänd, ci luminat de sfatul boierilor. Sub el o clasä de

oameni de treabg, care sg ingri easeä de intereselecelor mici ce nu aveau sä conducä statul, ci sg fie condusiasculte.

Cine va bAnui lui Miron Costin acest vis frumos, cândrealitatea inspgimântätore trebuia prin reactiune sä trezascgIn mintea lui un miraj Insglgtor?

Ca scriitor Miron Costin mrädie mai usor incg cleat Gri-gore Ureche limba româneaseä ; stilul sgu este mai curggtor,Cu toate aceste mai strgbgtut de gändiri si de cugetäri proprii,decAt povestirea lui Ureche. Am puteà spune cg cronicarul celd'intAiu al Moldovei este mai obiectiv in expunere deat acestde-al doilea, care reflecteazA mai adese ori asupra faptelor, cele intälneste, rosteste hotgrät simtimintele ce i le inspirg eveni-mentele tgrei, adese-ori chiar cu o mare arnärkiune; este in.-tr'un euvant mai subiectiv in asternere &Cat predecesorul säu.Cu toate aceste si el se sileste pe Cat se poate a pgstra nepgr-tenirea istoricului, i spune inteun loe cg noi mgcar cg am fidatori cu pomenire lgudatä mai mult lui *tefan Van. (Gheor-ghe) dela care mai multä milä am avut &ea dela Vasile Vocrádela care multg urgie pärintii nostri au petrecut, iarà dreptateascocotind, nu pot serie intl'alt chip", csáci adaugsá cronicarulnimica nu stricg credinta asá celor ce scriu letopisetele cufätärie, cAnd veghe voia unuia i pogoaiä luciuicuhulà aliuia"24.

Al treilea cronicar al Moldovei in acest veac este fiul luiMiron, Neculai Costin. i dânsul eià invgtat tot in scoalele po-lone, si cunostea limbele laiinä i lesascg. AO el insusi aratg inlctopisetul stm cà Ncculai Mavrocordat l'a trimis intru intim-pinarea marchizului Desallcurs ambasadoi ul Flantei ce tieceaprin Moldova cAtrg Constantinopole pent] u limba latineascg" ;iar inteun alt loe spune cà acelas principe l'a trimis inainlealui Pototchi, voevodul Galitiei, care tr( ccà din Ungaria in Po-lonia si au venit prin Iai, pentru limba lcsascä" 25. NeculaiCostin in doscbire de tatgl stiu vra insä sä aräte aceastii a luiinvätäturg, incepänd istoria descälecatului intäiu dela facerealumei, i arätänd o sumg insgmnai '6 de scriii ori strgini conFul-tati de el. *i in descrierea evenementelor Moklovei el aratä ocetire si o cunostinig mai apropiatg a (ill-01°r slinte, pe care leciteazg mai eh. s, când se potrivesc sentintele lor cu morala in-tämplgrilor ce le povesteste.

21 Lelopiselele, I, p. 315." Nceulai Coslin, in Letopisefele, II, p 85 i 86.

www.dacoromanica.ro

Si acest cronicar ca i Grigore tireche i Miron Costin esteadânc religios, partizan al monarhiei absolute si al boierilor.El laudä pe domnii aceia sub care era bine boierilor ; este insàin destul de nepArtinitor chiar cu aceia ce le Facea ràu. Asa de-spre Duca Vodg dupd ce descrie toate cruzimile i jafurile lui,nu se poate impedica de a miirturisi cà,, numai o burfala0 aveàDuca Voda i sotia lui, ea" erau foarte curati amandoi, asa clIn casa lor vrea puteà canta sfanta liturghie". 5i ca sà" nuse creadd cA ar apasa prea mult condeiul asupra acestui domni-tor, spune ea' este cu greu a nu se scrie aceste lucruri, ca" spunesfânta scriptura a de vor tAcea oamenii pietrele vor rilspunde".Apoi invoca de marturi a celor ce le scriea nu numai acesti pa"-manteni patimasi, ci strAini de alte Väri imprejur, Turci,tari, Greci Sarbi, Albaneji i Latini §i alti toti cAt s'au tâmplat

MISCA.REA LTTERARA :101

StAretia milnAstiru Hurezi, (BrAncoveanu) clopotnita í chilule de sud.

inteacele vremi, de au vAzut toate nkazurile Moldovenilor",inteadevtir am vilzut cA misionarul catolic Petru Parcevici

adevereste in totul spusele cronicarului asupra jafurilor neo-menoase dirora Moldova era expusa pe timpul lui Duca VocIA.Neculai Costin a mai scris si o opera' de filosofie moralà Juandupà un autor strein : Ceasornieul Domnilor din care citärn capovatà aceea Indreptan contra femeilor cä : stäpania muieriinu-i alta MI% cat cu picioarele sä" mânânce i cu mânile sàumble. '26

Veacul al XVII-le produce in Moldova pe lang5 scrii-torii amintiti pe taramul istoriei nationale i unul mai insgmnatin sfera cugetgrei religioase, anume pe mitropolitul Dosolieiu.Pe la anul 1649 intalnim pentru intaia oara numele lui ca monah

" Lelopisetele II. p. 21, 27. Asupra Ceasornicului vezi N. Iorga. IslamItleralurii romelne In sec. al XVIII. 1, p. 68 si unit

sä

T5-

www.dacoromanica.ro

202 ISTORIA ROMANTLOR

la mänästirea Probota, unde el se indeletnicea cu studiul limbeilatine, grece§ti §i polone §i cu cetirea vechilor documente sla--vone ale Moldovei. In 1658 11 aflärn episcop la I-Iu§i §i in anulurmAtor in aceea§i demnitate la Roman, §i in sfär§it in 1671se urc6 in scaunul mitropolitan, in care insä nu stä de cAt doiani, päräsind el Moldova in 1673 impreunä cu Petriceicu Vodà.Iertat dupà aceea de Dumitra§cu Cantacuzino, urma§ul luiPetriceicu, el se intoarce in scaun, unde insä inceteaz6 de a se-mai amesteca in daraverile politice, spre marele folos al lite-raturei române§ti, cAtrà prelucrarea cäreia Dosofteiu i§i in-dreaptä de atunci innainte toate puterile sale cu cea mai maresärguintä. El intocme§te o tipografie nouä la mitropolia Ia§ilor,cu ajutorul lui Ioachim patriarhul Moscovei 27, in care tipografieDosofteiu tipäre§te aproape toate cärtile alcätuite de el.

Tipografiea intemeiatä. de Vasile Lupu se risipise cu totulIn nät Miron Costin, care seria letopise-tul säu aträ bätrânetespune, inteun loe c5. a§ fi lipit aceste semne (a ceriului de räuprevestitoare) la randul säu, c'ä era trecut rändul la izvodul celcurat ; §i scriitorii care izvodesc putini se aflä, iarà tipariu nu:este" 28.

Cand Sobieschi inträ in Moldova pentru a doua oaräin 1686 §i veni panä la Ia§i, in retragerea lui se duse §i mitro-politul Dosofteiu cu dânsul, trecând intäi la castelul Zolkie w-längsä Lemberg, de aici in Rusia la patriarchul Ioachim al Mos-covei, care m,ijloci la tarul Petru cel Mare sä-1 numeasc6 in 1703episcop al nou cuceritului ora § al Azovului. Se vede insä eä Do-softeiu nu primi acest post §i mud. in Moscova puini ani dupäaceea.

Activitatea lui Dosofteiu se mi§c6 mai ales pe tärämui,religios, unde el insä adaugä o notà literarà la conceptiunilereligioase, anume punând in versuri române§ti psaltirea, luAndca model pentru aceastä lucrare psaltirea in versuri polonä alui Ion Kochanovski 29 Celelalte lucedri ale lui, precum tra-ducerea Liturghiei, Molitvelnicul, Parimiile de peste an, intràin mi§carea generalà a introducerei tot mai depline a limbeiromâne§ti in slujba bisericeascg, a cäreia insemnAtate am a-rätat-o mai sus. El mai are 'MCA o lucrare in versuri, anume unpoem asupra succesiunei domnilor Moldovei, tipärit impreunäcu Molitvelnicul din 1681.

Sä arätäm inräurirea ce a putut s'o exercite stihuirearomâneasc6 a lui Dosofteiu asupra mintei române§ti. Pänäla

" Aceasta o spune Dosollezu in Until crulei sale Paruntzle de peste an,1682. Vezi Psaltirea In versurz intocmità de Dosoftenz mztropolitul Moldouzer,pubhcat5 de I. Bianu, BucureW, 1887, p. XII.

Letopzsejele, I, p. 353.Psaltzrea lui Dosollezzz, de I. Bianu, p. XXVIII.

www.dacoromanica.ro

Dosofteiu limba romand cuno§tea ca vers numai poezia popo-rand. Mara de cele cateva stihuri alcatuite de Miron Costinasupra descalecatului 01.6 Moldovei 30, care poate sa fi pre-cedat cu vre-o 2-3 ani pe acele ale lui Dosofteiu, nu se OMIn nici o scrisoare romana anterioara, limba inlantuita in for-ma mai stränsa a versului. Dar acele §ese versuri ale lui MironCostin erau numai o floare pusa in fruntea 0'116 sale, care treceaneobservata fatä cu insemnatatea scrierei Insi. Lucrarea luiDosofteiu se prezintil mai intai in totalitatea ei ca o poemà in-

7:1,41111:

I .i A,: 1 . I I I

Mg, ...t L'j ? rgs.: Him .,.I.

.., O. '. j ,. -

e ,fe - o

.0l' ' g ' '

.:. 4 °` I* ' :',: -

J , .:, 4: ...

r go., 6.,....

,

1. 1 IYil I I'

6 ' 1 s.v

,o I ,

MISCAREA LITER ARA 203

I i.

Leloptselele, I, p. 214.

4

, -

rM Th.rsiao,ova

7

n.

.

C. Brancoveanu cu familia In ctitoria E a, (AlAnAstirea Hurev).

treaga ; apoi prin materia ce continea, poate cea mai cetitä atimpurilor de atunci, trebuea sà se'ntroduca intre toti oamenii§tiutori de carte, sa devina poporana. Poezia are insa putereaaceea de a atrage luarea aminte asupra organului gändirei, a-supra limbei in care dansa este rostita, pe cand proza mai mo-desta, lasa sa strabata prin ea limpezala gändirei, disparändadesa in däraptul ei. Proza este aerul prin care vedem fara ea

-- ieft leyen.

www.dacoromanica.ro


§i dânsul sà fie vazut. Poezia, §i ea mijloc straveziu al gandhei,este apa limpedelui izvor, care Iti d cuno§tintg, prin tremu-rarea ei, §i de mediul prin care prive§ti. Poezia pune In mi§caregandirea in imbracarea ei concreta sub forma cuvântului ; ar-monia versului, acel element muzical al poeziei, incg din limbgfac parte, In cat este invederat cg poezia incânta nu numai prindirile ce le provoacg In noi ci i prin limba in care ele sunt ros-tite. Daca proza poate sg ne faca a iubi gandirea rostitg prinea, poesia ne va face sa iubim §i gandirea §i limba, §i daca scrie-rile lui Miron Costin, Dimitrie Cantemir §i Grigorie Ureche fa-curg pe Romani sa-§i iubeascg neamul, versurile lui Dosofteiu11 impinserg sa'§i iubeasca limba, intgrind prin aceasta §i maimult iubirea neamului insu§i.

2. SCRIITORII ERUDITI MOLDOVENI.

Dimitrie Cantemir. In scriitorii moldoveni cercetuti' 'Danaaice am aflat mai mult talent literar ingemanat cu conceptiinoue §i simtimânt patriotic, fara ca ei sà poseada vre-o pre-gatire §tiintifica mai serioasa pentru cariera istorica. Moldovainsa ne poate arata §i oameni invatati in adevaratul inteles alcuvantului, eruditi ce s'ar fi putut masura cu asemenii lor dinapusul Europei, §i trebue sà expunem §i lucrarile lor, de§i elepoate nu vor fi avut o inraurire atat de patrunzatoare In sanulpoporului roman, care prin lipsa lui de cultura statea mai in-departat de sfera eruditiei.

Cel intaiu mare invatat moldovan din veacul al XVII-leeste principele Dimitrie Cantemir, a cgruia incercare de poli-tica ruseasca am studiat'o mai sus, De§i fiu §i frate de principinecarturari, Dimitrie Cantemir ajunse pentru timpurile in caretraia, unul din invatatii cei mai de frunte, §i aceasta reputatie§i-o dobandi mai ales prin doug serien i latine§ti care se raspan-dirg adanc In lumen invatatg apuseang. Acestea erau : DescriptioMoldaviae cea dintaiu scriere geografica §i statistica asupraMoldovei §i mai ales Historia incrementorum atque decremen-forum Aulae Othomanicae. (Istoria Otomanilor) care pentrutimpul sau cand istoria Turcilor era cu totul necunoscutg avea va-loarea unei nea§teptate destainuiri. Cantemir avuse de dascalin Ia§i pe Ieremia Cacavela, care In o scrisoare de multumiretrimisa lui Cantemir pentru impartg§irea scrierei sale Divanullumei cu intaleptul", zice cà ar fi plugarul care la holda minteitale am ostenit". La suirea tatalui sau Constantin CantcmirIn scaunul tarei Moldovei, Dimitrie fu trimis la Constantino-pole ca ostatec impreung cu fratele sàu Antioh 31, de unde se

" BOthune eAtre Croissv 8 Aug. 1686 ; le hospodar de Moldavie a sonenfant comme ôtage la Por-te".

www.dacoromanica.ro

intoarse numai pentru scull timp inaintea mortei tatalui sau,and atunci fu proclamat de domn pentru cate-va zile. RaspinsInsá de Constantin Duca, Dimitrie Cantcmir se duce iar la Con-stantinopole, unde urmeazil inainte spornicele sale studii pangla 1711, cand vine pe tronul Moldovei. Se vede ca talentul suInnascut mai ales pentru limbi, 11 pusese In putintii a inviilaatat la dascalul sau din Iasi cAt si la acei ce-i in Constan-tinopole numeroasele idiomuri, pe care le poseda, tur-ceascä, araba, persana, elena, greceasca, latina, slavona.§i fran-ceza. Dintre §tiinti el se dadit mai ales studiului istorici, filo-

'

..

MISCAREA LITERARI 206

Jr'yr"J P I

ni

Neamul boerilor din Brancoveni (MArdistirea Hurezil

sofiei §i matematicilor. Muzica de asemene tú una din indelet-nicirile sale favorite, si Neculai Costin raporteazil despre el, c'a"stiind bine din tamburu, Il cllemau agii la ospete pentru zi-&Attar.

El se bueura de o mare reputa tie de InvAtritura ceeacemarturise§te §i Neculai Costin, and mustra pe Dimitrie Can-temir, cí §tiindu-se foarte Invatat vrut sà iee nici °datasfat dela boierii cei mai biltrani". Reputatia lui Insa era Incamult mai mare in strainatate, unde el dupa ce trecii In Rusiafu numit membru al Academiei de §tiinti din Berlin si al celeidin Petersburg, care se intemeie de Petru cel Mare dupa stä-ruintele lui.

avùanuine:

n'au

www.dacoromanica.ro


Hronical a loará tara Romeineascei, cum intituleazA insu§Cantemir scrierea lui, este o lucrare de mare insAmn.ätate, carese deosebe§te In totul de Letopisetele cronicarilor moldoveni.Aice nu mai avem a face cu o cronicá, ci cu o lucrare istoric5In adevAratul inteles al cuvAntului, plinA de o vastä §i boga-CAeruditie, §i In care izvoarele sunt analizate, confrontate, lumi-nate sau combAtute unele prin altele, cu o sArguintá §i o destoi-nicie care te pune in uimire. Simti c'A ai inainte un invAtat careposea de minune toatá §tiinta trebuitoare, pentru vasta lu-crare pe care o intreprinsese. Aceasta nu era nimic mai pu-tindecAt incercarea de a schita istoria RomAnilor, dela prima lorurzire ca Daci §i. apoi ca Romani pe pAmAntul Daceii, §i in urmgdovedirea stáruintei lor in acea tarà din an in an pAnA la inte-meierea principatelor, punAnd In legAturá istoria RomAnilor cuacea a tuturor popoarelor barbare ce au trecut peste Dacia,apoi cu acea a tuturor statelor cu care dAn§ii au venit In atin-gere, precum RomAno-Bulgarii, Turcii, poloni, Muscalii, TAtarii§i Ungurii.

De§i astAzi incercarea lui Cantemir ar puteà fi supusála multe §i intemeiete critici, totu§i nu e mai putin adeváratcA pentru timpul sAu ea constitue una din lucrArile cele mai decApitenie ale istoriografiei de atunci, §i cA numai limba in cared'Alisa a fost scrisA, cea romAneascá, au impedecat'o de a con-tribui la renumele european al lui Cantemir in un grad asemá-nAtor cu vestita lui istorie a impArAtiei otomane. CAnd vezi pede o parte imensa lui eruditie in complicatele zvoare ale isto-riei originei neamului romAnesc, §i pe de altá parte aceea§i in-su§ire documentatA in cono§tinta acelor ale istoriei turce§ti,atunci rAmAi inteadev'Ar inminunat inaintea bogátiei nesfAr-§i te a §tiintei acestui b'Arbat, unul din luceferii Europei dela sfAr-§itul veacului al XVII-le §i inceputul celui al XVIII-le.

Dei scrierea lui Cantemir e o lucrare de eruditie, totu§iea este a§A scrisà c6 cetirea ei s'A fie u§oará §i plAcutà ori cui,§i afarà de citatia cAtor-va texte latine§ti §i grece§ti, care insAsunt toate puse pe romAne§te 32, ea nu infAti§azA nici o greutatela intelegere. De§i atinge o sum'A de chestiuni ce nu stau in le-gAturA cu istoria RomAnilor, precum rAsboiul Troei prin carevrea s5 ajungA la urzirea poporului roman din rAfácitorul Eneatotu§i toate aceste excursiuni pe alte VArAmuri infAti§eazA un

" Se imputd lui Cantemir cil ar avea o limbA esoticä, nenaturalà si greoaepilnA la desgust, intervertitil si incurcatà parid la neAnIeles", Densusanu, Isto-aa lunbei a a literatura p. 181. Aceasta este nedrept. Limba lui e curat roma-neasch. Singura abatere, provenità din lunga lui indeletnicire Cu limba latina,este inversiunea neobicinuith in romAneste de a strApurta verbul la sfarsitul fra-zei : exemplu : dar nu ai istoriile cetite, nici ai cromcile cercetate". (Opere V,p. 51). Dar si inversiuni de aceste se intalnesc mai des in scrierile lui filosofice ;fusil nu in hronicul Moldovei.

www.dacoromanica.ro

" Hronicul.

MIS CAREA LITERARÀ 207

interes prin sine insusi si prin modul cum sunt tratate, de sigurmult mare decgt urcarea lui Neculai Costin la Imprgstierea ma-mului omenesc pentru a ajunge la descglccatul intgi. i.

Cantemir isi propune intgiu sprijinirea tezei lui Mil onCostin, adecg de a dovedi unitatea neamului românesc princomunitatea originei lui spunând in unul din numeroasele locuriIn care atinge aceastg intrebare cä vestitii Romani sunt mosiisi strgmosii nostri a Moldovenilor, Muntenilor si Ardelenilor sia tuturora ori unde se aflg ; precum si singur numele cel de mosiearatà Romani chemändu-se, si limba cea pgrinteascg care dinlatineaseà se trage, nestirbit martur este".

C. Brtincoveanu cu Marta Doamna cu fit lor : Constantin, . lefan, licutu siMaki (In paraelisol AlAniislIril HorezI)

A doua tezg nu mai putin insemnatä se referg la stgruintaRomânilor in Dacia,Traiang, dela zgmislirea lor päng In tim-purile când constituesc state in ea. Cum spune Cantemir, Ro-mânii din Dacia de astAzi care sunt Moldovenii, Muntenii siArdelenii sunt din neamul lor hiresi Romani dela Italia de TraianImpgratul adusi, s'i ei au locuit necurmat In Dacia precum a-stäzi locuesc. Aiurea iargsi adaogg prea frumos : si Traian mareleImpgrat sgditorul si rgsgditorul nostru este." 33.

Conform cu aceastg conceptie Cantemir si Intreprindeexpunerea trecutului intregului neam românesc.

Pentru aceasta Cantemir aveà de luptat cu scriitorii strgini,dusmani in deobste s'i rgu voitori, care cei mai multi Väggcluiau

,

i

A0

,

www.dacoromanica.ro


Românilor originea lor romang, sau cel putin traiul lor nein-trerupt pe pgmântul vechei lor patrii.

Cantemir insg intreprinde aceastg indoità luptà inarmatca §i protivnicii säl cu toate armele §tiintei, ferecat din cappäng in picioare cu citatii grece§ti §i. latine§ti, §i. putând decilupta ca unul de o potrivg cu cavalerii §tiirrtei de atunci.

Cum se face insg, cä' de§i hronicul a toatg' tara Româneascäeste menit mai ales spre a rgspinge bärfelile invgtatilor strgini,el este scris de Cantemir nu in limba universalg a §tiintei deatunci, ca istoria impgrAtiei otomane, ci in bimba româng ? Esteinvederat cg Cantemir vroia sg facg cunoscutg aceastg istorieinainte de toate poporului sgu. El spune undeva in Hronicullui : insà aceste toate fiind de noi in limba latineascg scrise§i alcgtuite (el scrisese Hronicul intál in latine§te) socotit-amcg cu strâmbgtate Meg §i. cà pgcat va fi de lucrurile noastre decii atnnainte mai mult strginii decat ai no§tri sg §tie. De care lucruacum de iznoavg ostenintg luAnd, din bimba latineascg pre ceaa noastrg latineascg le prefacem". Simtimântul de iubire deneam al lui Cantemir strgbate din mai multe locuri ale scrieriilui. El spune aiurea : Inteacesta§ chip zicem §i noi fäcând,pre cele cu vechimea vremilor ingropate a vechelor istoriei co-moare, la luming a le scoate §i la treaba de ob§te a le argtav'om sili §i. cele ronicIneVi precum Românilor se cuvine v'omdovedi" 34. CA t de adânc este convins Cantemir de aceastg ideese vede de pe aceea cg el nu se mai saturg a o repeta la fiece paging, a argta toatg insemngtatea ei, insg ca un adevgratinvätat, spre a nu deveni obositor, tot impodobitä in none cu-getgri. Une ori când simtimântui 1.1 ngbu§ia, gändirea lui rece§i §tiintificg se urca la o adevaratà poezie, din care raportgmnumai uringtorul loc care dovede§te cg Cantemir, când vroia.§tia sà inchege gändirea lui in cea mai frumoasg rostire : In-teacest chip darg pre Romano-Moldo-Valachii no§tri, Romamaica din lguntrurile sale ngscându-i i-au aplecat §i i-au crescut.Traian pgrintele cu obiceile §i. armele romAne§ti invgtându-i, a Da-chiei adevgrati mo§tenitori i-au pus §i cu curat sängele fiilor säl preDachia, care mai Millie barbarä era au evghenisit'o" 35. Cante-mir este pärta§ al ideei cg toti Dacii, au fost stärpiti de Traian§i &A poporul romän de astäzi este coboritorul direct al legio-narilor romani 36. Curgtenia sängelui roman explicg eminen-tele insuiri ale Românilor. GA de va socoti cetitorul nostru,zice el insä cu socotealä cumpgnitg, afla-va in Românii ace§tiace nu va puteà afla la multe alte neamuri, §i in mici domniilelor chivernisele §i cumpgtgri en multul mai istete §i mai ner-

" Ilromeul ed Toedeseu, p 9Ibuient, p 15.

" Ibulem, p. 190 '

www.dacoromanica.ro

MIKAREA LlTERARA 209

voase cleat la mari crgii i impgrgtii, precum vedem cg puternicaimpgrAtie a Turcului ce impgrAtii i cu domnii si-aa supus asacat nici una nu li se cunoaste cg doar au fost odatg slobode,necum stäpânitoare, precum este impgrgtia arigi adului, (sgnu pomenim de cele nenumgrate din Asia), Grecia, Macedonia,Peloponezul i toate ostroavele mgrei Medeterane (putine din-tr'aceste deosebind), crgiia Ungurilor, pre aceste zic, mare siputernice stgpâniri asà le au supus, asà le au dgmolit, ct precumam zis, nici semn nu au rgmas, carele sà poatà fi dovada ceide mult a lor puteri i elefterie ; iarg aceste a le noastre doug

cu ajutorul lui Dumnezeu, mgcar cg supuse si ascultgtoaresub monarchii turcesti, insg nici stgpânirea, nici slobozenia lor

C. Brancoveanu si Antonia VedaMaria Doamna Ncagu Postelnicul

(In biserica deja boIn1a milnilstirn Hurezi)

n'au läsat, cg dupg multe sAngeroase i românesti rgzboae,nici odatg piciorul din hotarele sale afarg nu si-au scos, ci in-fipti i nezmulsi au rgmas ; CA' desi impgrgtiei Turcului bani ada obligate sunt, insg bisericile, legea, judecgtile, obiceelesmintite i nebetejite i le au pgzit" ".

Hronicul lui Cantemir are deci de scop a intgri in Ro-mâni nervul vietei lor, argtându-i ca un popor de vitgcare au stiut pgstreze neatinse unele scumpe drepturi, im-bgrbgtându-i deci la luptà i in viitor, spre nebetejita" pg-strare a acelorasi bunuri. i inteadevgr ea' in stare a de decadentgIn care ajunsese Românii, de mare nevoie le eran asemcne cu-

3; lbidern, p. 106-107. Hronicul era menit sd tic liparit cl. r mom lea aitinsusepc Cantemir inainte de a o putea indeplini. El fu tiparil alma in 1835 30 de MI-

opolitul Veniamin si G. SAulescu. Vezi Iorga, Isl. Illeralurti liomdne in seco-lul XVIII, I, p. 291 nota 2.

A. D. Xenopol. Istoria Romanilor. Vol. VIII.

PnI

,4111.111.0t4.4,.

www.dacoromanica.ro


vinte care se le mai pung inima la loe, i sg le are din ceeaceau putut, cele ce ar putea, dacg ar fi si acum cum fusese Inainte.

Au mai rgmas dela Cantemir i doug capitole rgslete dinpartea moderng a Hronicului sgu, acele ce povestesc Intam-plgrile timpului sgu in Moldova si In Tara Românescg. Acestedoug capitole sunt : Vita Constantini Cantemiri. (a tatglui au-torului) pgstrat, numai In textul latinesc i Evenimentele Can-tacuzine§tilor i a Brancovenilor pgstrate In o traducere rusascgfácutg, dupg cat se vede, pentru a da In cunostinta curtiirusestiaceste lgmuriri prin interesante Intamplgri. In aceste de peurrng serien i Cantemir ggseste prilejul a apgra purtarea lui fatgCu Poarta i cu Brâncovanu pe care nu aveà nici un motiv de a-/privi cu prietenie mai Intai din cauza politicei apoi din aceea cgprin cgsgtoria lui Cantemir cu o Cantacuzineascg el intrasetabara dusmanilor Domnului Muntean 88.

Nu numai In istorie insg se Indeletnici bogata minte adomnului roman, cg. si In cele filosoficesti Ii inmuie a ei pang.Divanul adecg. judecata Intgleptului cu lumea sau a sufletuluicu trupul este o scriere complexg care toatg are de -tintg a In-drepta pe om spre o viatg desfacutg de insglgtoarele ale lumeibunuri. Partea Intai este un dialog a intgleptului cu lumea, Incare aceastg cautg ademeneascg pe ce'l d'intgiu spre a sededa la desatgrile vietei, a cgror nimicnicie intgleptul o dove-deste cu izbandg la fie-ce pas. Tema este indeobste interesanttratatg si une ori se intalnesc cugetgri noue i fericite, precumbung oarg atunci cand Inteleptul aratg la ce au esit pentru Alex-andru toate cuceririle lui. el atata rotunzalg a pgmântu-lui cAlcand si a-LAW Impärgtii supuind, dupg moarte loe maimult de septe palme nu i-au rgmas, si pe acela nu el, ci pamantulpe dânsul l'a stgpanit ; Caci tárna pe peptul lui s'a suit, ochiii-au umplut, gura i-au astupat i cu aceastg pildg aducAndu-i,cà nesgturându-se de slavä sg se sature de lut" 38. 0 intelegereîntre suflet si corp nu se poate stabili cgci urea ta, ziceleptul cAtrg lume, cele pgmântesti, iar a mea cele ceresti cautg,

atata osebire fac cat apa din foc ; i de va putea focul cu apaintr'un loe a locui i doue rotunde gloante unul peste altul sg sesprijine i eu cu tine prietesug voi puteà alcätui" 40. Intgleptuldevedeste apoi lumei eä gresità Ii este socotealg ce o face desprelungimea vietei omului, In care el ar aveà In destul timp a cgutasi de cele ceresti si de cele pgmântesti ; Cáci mai intai omul nutrgeste a-Ma timp cat vietueste, de oare-ce jumgtate din viatg.

Cantemir spune in Evemmentele, vol. Ved. Acad. p. 43 : cum s'a pui tatCantemir dui:A venirea lui In Moldova pentru crestinAtate, aceasta este cunoscut5.cabinetului imperial".

Dmanul In Operile lui Cantemir Ed. Academiei, V, p. 53.'0 Ibtdem, p. 93.

www.dacoromanica.ro


lui o petrece In soma, iarä somnul este asemenea mortei cAciIn pat dormind in chipul celui ce in näsäle zace mä fac, minteasimtirea perzänd, cu ochii neväzänd, cu urechile neauzind, mi-rosul neadulmecând, gustul nepricepAnd si mai vartos toate ale trupului organe amortând i släbänogindu-se. Asisderea euafundat In pilotä, el ingropat in gropnitä, el acoperit cu tärnä,

Palatul Mogopaia (C. Brancoveanu) (Fatada dinspre intrare)

.eu Cu obialul ; el in patru scAnduri a scriului, eu in patru päretiai casei, al mortului suflet viu si al meu suflet viu rämâne.precum eu dormind, numai vinele cele vii mi se elätesc si se batsemn iaräsi de, desteptare arätând, asà la mort viile a le sfinteiscripturi precum iaräsi va invia adeveresc. i asà amândoi, el

'

.,

www.dacoromanica.ro


din groapA, eu din asternut ; el din scriu, eu din casg ; el dimmoarte, eu din somn ne vom scula" 41,

Partea a doua si a treia a divanului lumei contine o seliede exemple asupra purtgrei morale a omului, in care se poatevedea cg cunostinta scrierilor sfinte nu erà mai putin la In-demAng invgtatului domn de cAt autorii greci i romani, croniceleturcesti, arabe i persiane i numerosii scriitori mai noi.

A doua lucrare moralA filosoficA a lui Cantemir este asänumita istorie vrednicg de numele ei, prin cimili-turile necontenite ce le contine dela inceput la sfArsit. Este osatirti politicg, indreptatà contra Muntenilor, i mai ales contradusmanului lui C. Cantemir, Constantin Brancovanu, In caretoate personajele sunt figurate prin arnmale incAt are aerulunei Intinse fabule. Cetirca acestei satire e cu atAta mai gi eapentru noi, cu cAt necunuscând amgruntimile intämplArilor,ea rAmAne pentru noi in mare parte neintäleasg. Insg chiarpentru contimpuranii lui Cantemir, priceperea acestei bucgtiIn care se amestecg cunostinte din felurite stiinti pe care leposeda Cantemir, dei alcgtuitg in limba romäng, rämase cu oinrgurire tot atät de restrAnsg asupra RomAnilor casi acele scriseIn limbile strgine 42 si din care acele redatate in latineste i fu-seserg cerute de Academia din Berlin a cärui membru fuseseales in 1716.

SpAtarul Neculai Milescu. Ne mai rAmAne de cercetato figurA literarg de tot extraordinarg prin pgteniile ei, i caredei nu au exercitat o inrAurire atät de mare culturalg asupratgrilor romäne, totusi este interesantg prin soarta ei cca multbgntuitg, prin intinsele sale cunostinti i prin rolul ce juch inviata culturalg a Europei incunjurgtoare. Aceastg este NeculaiMilescu, spgtarul, boier din tinutul Vasluiului 43. El erà ngscutprobabil In satul Milesti, care astgzi nu se mai aflg, in tinutulVasluiului, cam pe la anul 1625. Nu se stie prin ce imprejurgriel ajunse incg de copil In Constantinopole uncle fu invAt'Acelullui Gavril Vlassios, cunoscut ca mitropolit de Naupact si Arta,care-I introduse In cunostintele intinse pe care i le vedem pe

41 lindem, p 97."O incercare reusittl de explicare a istoriei ieroglifice e teza de licentä

a lui G. Constantinescu. Vrajba dintre Cantacuzinesti, Cantemuesti si Brancovanu1688 1705, cu o introducere si explicare a adevärului cuprins In istoria iero-glificä a princepelui Dimitrie Cantemir, Barlad, 1899 Alta explicare a acesteiserien i enigmatice In N. Iorga Isl. lit. Rom. In sec. XVIII, I, p. 329 si urm.

" Sluintele asupra acestui om extraordmar le-am cules din urmätoarelestudii : B. P. Hasdeu, articolele asupra spätarului Milescu In foiletonulziarului Satirul, din 1866 No. 12, 13 si 14. Apoi In Traian 1870, No. 7, 8, 9, 1113 si 14 apoi cate-va cuvinte asupra lui In Columna lui Traian din 1872 p. 274E. Picot. Notes biograliques et bibliograjzques sur Nicolas spatar Milescu ambas-sadeur du Tsar Alexandre Mihailoviei en Chine, Paris 1883. Toate izvoarele re-produse de mine stint imprumutate din aceste scrieri.

www.dacoromanica.ro

MISGAREA LITERARA 212

urmä, In teologie, istorie i literaturä ". Dupä aceea eltrccu in Italia uncle mai desävärsi ina studiile sale in stiintelenaturale i in matematici. El se intoarse din sträinätatein. Moldova pe la sfärstul domniei lui Vasile Lupu. Suburmasul acestuia Gheorghe Stefan, Neculai sprdarul fu foal tebine väzut i tra tat, intoväräsind pe domn In expeditia Mire-prinsä de el impreunä cu Racoti pentru a inausi In Valahiarevolutia seimenilor. El rämase tot in favoare pe lângä GheorgheGhica i ajunse la culmea influentei sub Stefänitä fiul lui VasileLupu. Se vede insä cA aceste favoruri ametise pe boierul mol-

PaWO Mogclowa (G. Bi Ancoveanu) (Falacia principalá dinspre lac)

dovan, care îi puse in gand sà dobändeascä chiar tronul, ceeaceinsä nu numai cä-1 aruncA in disgratie, dar ina Il fäcu sä-sipiardà nasul, prin cunoscuta operatie a insämnärei care se prac-tica asupra aspirantilor la onoarea supremä. De atunci inaintespàtarul incepe a purta supranumele de Omni. El fugi astfelslutit in Muntenia unde domnea Grigore Ghica, care in con-sideratia bunelor legäturi In care Milescu stätuse cu tatäl, säuand erà domn In Moldova Il numcste capuchibae al säu la Con-sta ntinopole. Aice el se indeletnici iaräsi cu invätätura, in at

" fusil§ Nicolai spnarul arath aceasta In scrierea lui Enchiridion sa-piens vir ac ,pius Gabriel Blassius, meus ohm professor in urbi iruperatoria"

filosofie;

7

www.dacoromanica.ro


ajunse unul din marii carturari ai veacului al XVII-lea. RaduLcon nu pastra pe Milescu mai departe in slujba lui, si el dis-gratiat de domnii ambelor tari romane, se duse la electorulde Brandeburg, Frideric Wilhelm, care primi foarte bine peinvatatul Roman. Se spune ca la curtea acestui principe un medicgerman ar fi izbutit prin o operatiune a face sa dispara in parteurmele uricioasei ciuntiri care-1 desfigura. Se mai spune insacà el nu putu prelungi mult petrecerea lui la curtea electorului,care primind rele informatii asupra emigratului moldovan,izgoni din statele sale 45. Esind din Brandeburg, Neculai Mi-lescu se duse in Pomerania, unde intalni la Stettin pe fostulsàu domn Gheorghe *tefan, care traia aicea sub protectia re-gelui Suediei Carol al XI-le. Fostul domn al Moldovei trimisepe tovarasul sau de surgun la curtea regelui Suediei, spre a-isprijini interesele sale. Aice Neculai Milescu facu cunostintalui Arnauld de Pomponne, ambasadorului Frantiei la curteaSuediei, care cunostinta procura invatatului Roman prilejulde a-si face un nume i intre invatatii Europei apusene. Anumepe atunci se agita in Franta o mare intrebare dogmatica un :calvinist, predicatarul Claude, publicase o carte in care combateaprezenta reala a corpului i sangelui lui Hristos in taina impar-taseniei. Catolicii nu lased ne combatuta o asemenea erezie,care lovia in una din dogmele fundamentale ale religiei lor,cei doi mai insemnati conducatori ai Jansenismului din Port-Royal, Antoine Arnauld si Pierre Nicole fura insarcinuiti cu com-baterea doctrinei lui Claude. Acesta îi formase un argument maiales din marturisirea credintei patriarhului de Constantinopole,Ciril Lucari, care dupa cum se stie imbralosase doctrinele pro-testante i usese combatut inca in sinodul intrunit la Iasi petimpul lui Vasile Lupu, in 1642. Erà de neaparata trebuintapentru Jansenisti a aräta ca nu märturisirea lui Lucari con-stituia fondul credintei ortodoxe, ci care era traditia adevaratapastrata in sanul acestei biserici. Ambasadorii francezi din par-tile Rasaritului si mai ales Nointel din Constantinopole i Pom-ponne din Stockholm fura rugati sa procure redactorilor ras-punsului la erezia lui Claude, stiinta asupra crcdintei pastratein biserica rasaritelana. Pomponne facand cunostinta Milescului,gilsi in el omul cel mai destoinic a-i da Aspunsurile pe care elle cerca. Milescu se si insarcineaza a redacta un memoriu asupraintrebarei prezentei reale in impartasanie in biserica greceasca,pe care-1 serie in greceste i in latineste, da prietenului sau,ambasadorului francez, care se grabeste a-1 comunica domnilor&la Port-Royal. In acrisoarea, cu care insoteste trimiterea me-moriului, Pomponne marturiseste ca a fost surprins de a gasi

" De la Neuville, Relation ourieuse el nouvelle de Moscovie, Paris, 1698reprodusit in partea relativii la Mileseu de Hasdeu In Arh. 1st. I, 1,, p. 137.

www.dacoromanica.ro

M 1$ i1P.A LITnIt A nA. 215

un om a§à de vecin de Tartana, atat de invatat in limbi §i cu ocuno§tinta atat de generalä despre toate lucrurile". El vorbe§tebine latine§te, dar el pretinde ea' studiul ski principal fiind gre-ceasca, ar fi mult mai invatat in ea. El cunonte destul de bineistoria §i mai ales acea a bisericei, §i fiind ca el a studiat foartemult intrebarile care sunt intre religia noastrá §i acea greceasca§i ciliar fare cea luterana' §i calvinista, l'am crezut d'are cei

Palatal Mogooaia (colonada loggi)

mai in stare a cunoa§te pärerca Grecilor. Am fost prea multamita va putea trimite raspunsul lui la care lucreaza §i pe care spers'a-1 am inainte de a inchide pachetul. El este in deob§te unit eanoi asupra tuturor punctelor §i nu se deosebe§te cleat asuprapurceclerei duhului sfânt. De aceea §i vine el in toate serbato-rile la liturghie la mine, §i afara de crez, unde uita pe Filio que,nu este mai bun catolic de cat el". Intr'adevar ca Milescu'"§ida lui Pomponne lucrarea 1,ui, scrisa atat in grece§te cat §i In

www.dacoromanica.ro

216 ISTORIA ,ROMANILOR

latine§te, in care trateazg Cu deamnruntul chestiunea transsub-stantiatiei in biserica greceascg, scriere pe care invgtatii Jan-sen*i o tipgrirg la sfar§itul volumului lor, ca o dovadg a celorsustinute de ei 46.

Murind Gheorghe tefan la Stettin in 1668, Neculai Mi-lescu nu aveà pentru ce sn" mai stee in Svedia. Neculcea ne spunecn sub domnia lui Ilia§i fiul lui Alexandru (1666 1669) elreveni in Moldova, pe care insg o pnrnsi la venirea lui Duca,retrggandu-se de astg datg la curtea tarului Alexie Mihailo-vici. In 1672 II aflnin la Moscova. Principele Vasile VasilieviciGalicin §i boierul Artimon Sergico Mateev luarn." indatg pe in-vätatul destnrat sub proteguirea lor, i Ii procurarg un loc detraducgtor la cancelaria ambasadorilor iar Mateev Ii mai in-credintn §i cre§terea copilului sgu. El scrie in Rusia o muttime decnrti didactice, parte de o naturn mai generaln, precum un dic-tionar grec-latin-rusesc §i o aritmeticg in care el intercaleazginsn mai mult pgrti cabalistice. In 1673 el scrie un intins co-mentar al viziunilor profetului Daniil, intitulat Cresmologul saucartea profe-tiilor. Acenstà de pe urrrin lucrare fusese intreprinsndupg ordinele impäratului, care nu intgrziase a afla despre pe-trecerea acestui om Invglat in ora§ul lui. Mai urmarn alte serieniale lui, precum o cronologie a principalilor impgrati ai lumeisub numele de Vasiliologicon, o culegere a locurilor din autoriigreci privitoare la cele 7 muze i la cele 7 arte liberale, o tra-ducere a cnrtei sibilelor, o descriere a sfintei Sofia din Constan-tinopole, §i un tratat asupra hieroglifelor. Când ne gandim cgtoate aceste lucrnri, cele mai multe documentând o vastg eru-ditie, furg isprgvite in scurtul rnstimp de doi ani, rgmânemuimiti inaintea vArto§iei la lucru a invntatului român.

Cntrà jumntatea anului 1674 Neculai Milescu fu insgr-cinat de impAratul Alexei Cu o misiune importantg, anume Cuo ambasadg la impgratul Chinei. El trebuia intai sn se ducn laGantimur principe tunguz care venise in 1667 in Rusia §i primisecre§tinismul dupg aceea se stabilise la Nercinsk in Siberia.

" Cartea Janseinstilor este intitulata : La perpéluité de la foy de l'église,calholique touchant l'Eucharistte, deffendue contra le livre du steur Claude, ParisLavreaux, 1669. In aceasta carte se aflä reprodusa la p. 404-405 a editiei In 40si la p. 592-594 a editiei In 120 scrisoarea lui Pomponne, iar la sfarsitul ei seafla tratatul lui Milescu intitulat In latineste, Enchiridion sive stella orientalisid et sensus ecclesiae orientalis scilicet graecae de transsubstantiatione corporisdominis ahisque controvershs a Nicolao spatario Moldovalacone, barone et ohmgenerali Wallacluae conscriptum, Holmiae, anno 1667 mens fbr". Din numele cesi'l ia Milescu a Nicolao spatario Moldovalacone" pus In cazul ablativului, Picotdespartind ritu ultimul cuvant anume In Moldavo-Lacone admite ch familia luis'ar putea trage din Laconia (Nicolas Spatar Milescu, p. 2, note 20), care originegreceascil 'i este data si de unii scram.' greci precum /.49.aç, NeoeXX-rpocx-ii,(130,o),o-fla p. 399. o foarte /mina combatere a origmei grecesti a lui NeculMilescu vezi In C. Erbiceanu "China supusd" in An. Ac. Rom. II, Tom. XXIV1902 p. 147 (2) si urm.

www.dacoromanica.ro

MI$CAREA LITERARA 217

Dela el trebuia s'A treacA in China, unde ssä regulcze pozitiaacestui nou principe cre§tin, pe care Chinejii il reclamau casupusul lor ; &A hofäraseä apoi chestiunea titluriler ce erau s6-§idee de acum inainte impäratul Rusiei §i fiul cerului ; sà dobAn-deascä rAscumpArarea prin§ilor ru§i §i sä determine limba incare urma s6 se tinA corespondenta intre ambii monarhi. Maitrebuia s'A studieze §i sub raportul geografic tgrile prin careerà s'ä treacg. Dupà cum vedem insàrcin6rile Milescului, nu eraunici putine nici neinsemnate.

In 28 Februarie 1675 tarul subsemnä scrisorile c6trA fiulcerului §i. in 4 Martie spAtarul Milescu p'ärsáse§te Moscova. El

Paraclisul dela Curta Mogo5oala (C. Brancovanu)

erà intov5rg§it de doi Greci slujba§i in Rusia, Constantin Iva-noff sin Grecianin §i Teodor Pavloff sin Livanoff §i de doi dreg6-tori dela cancelaria ambasadorilor, Nichifor Venintoff §i loanFavoroff. Milescu ajunge in 30 Mart la Tobolsk unde mai a-daoge intovgrg§irei lui §ase nobili din localitate, un preot, untAlmaciu §i 40 de servitori cazaci cälgri §i pcdestri. Dupg ce setopirg z5pezile, in ziva de 2 Mai, ambasada plec5 cAtri1 Icniss&skunde ajunse in 9 Iulie ; de aice poposi la II kutsk in 5 Septem-vrie, uncle intAlni pe Gantimur, care ii dgcla pretioase relatiuniasupra Chinei. Dupà ce trecu lacul Baical, ajunse in Dccemvriela Nercinsk. De aice inainte Milcscu intrg in ¡ma Amurului, pecare o dcscrie foarte pe larg in ziarul cglgioriei sale, §i in 13 Ia-nuarie 1676 ambasada trecu granita chincz5, mai cAl'AtorindIncà patru luni in imensul imperiu, inainte de a junge la ca-pitala lui, Pcking, unde intià in siTh§it in 15 Mai 1676 dupil unan, o lung §i 11 zile de c616torie 11 Milcscu se pise indatà in

www.dacoromanica.ro

218 ISTORIA, ROMANILOR

legäturà cu Jesuitul Verbiest, care preda astronomia i geo-metria impäratului, i putine zile dupà sosirea lui, Verbiestprocura o audientsä la impAratul, unde tot odatà Ii sluji de täl-maciu.

Ambasadorul Rusiei petrecu trei luni i jumätate la Pe-king, unde se puse sà studieze limba chinez6 pe care cu deose-bita lui usurintä in invätarea limbilor, nu intärzie a vi-oIn 1 Septemvrie 1676 Milescu päräsi Pekingul luand cu el oscrisoare pe care fiul cerului o indreptase càtrA impäratul Mos-.covei, ajunse la 3 Mai 1677 la Selingisc, la 16 a aceleiasi luni laIrkutsk, la 7 Iunie la Ieniseisk si la 5 Ianuarie 1768, el reintràla Moscova de unde plecase cu trei ani färä douä luni mai inainte.

Cum se intoarse in capitala Rusiei el intreprinse redactareacAlätoriei sale, mai ales acea prin tara Amurului, pe care Rusiidoriau s'o cunoased mai cu deamäruntul, i dupä aceasta mai{Mat si o descriere a Chinei, lucratà nu numai dupà propriilesale intipäriri ci i dupä cälätoriile deosebite fäcute inainte de-el. Spre a ne face o idee despre repejunea fenomenalà cu careMilescu lucra, e destul sà spunem cá in 17 Noemvrie 1678, inmai putin de un an el sfarsise aceste douä mari luceäri, din carenumai cea de pe urmä contine 59 de capitole.

Aceastä cälätorie a boierului moldovan umplu de admi-rare pe contimpurani. Ambasadorul francez De la Neuville,trimis in Rusia in 1689, pentru a urma negociärile ce se tratauIntre Rusia, Suedia i Brandeburgul, fäcu cun.ostinta spätarului

vorbeste de el cu multà eäldurä in relatia cälätorii sale din'Moscova. Dupà ce povesteste viata de mai inainte a spätaru ui,vine la cälätoria lui, spunând cà tarul Il trimisese la China, pen-tru a descoperi mijlocul de a stabili pe uscat comertul acesteitäri cu Moscova. El puse doi ani in a lui cälätorie, pe care oscoase la capät numai cu cele mai mari greutäti ; dar avândmult spirit, el îi insemnä ash de bine starea locurilor pe undetrecu incht el fäcu pe Galicin sä spereze cä" la o a doua cälätoriear pune lucrurile in stare de a merge in Ora aceea tot ash deusor ca si in altele. Spätarul m'a si asigurat ea' in ultima lui,cillätorie (se vede deci cä Milescu s'au intors in China) nu pusesedecat 5 luni de zile i c6 o fAcuse cu tot a-LA-La indemanareusurintä ca i in Europa noasträ. As fi dorit mult sà fi vrut el

spunä toate amäruntimile cälgtoriei lui, a cunoaste delael numita muntilor, riurilor i ärilor pe unde el trecuse ; dar else temea de a destäinui asemene lucruri pe care le credea unsecret al impärätiei rusesti. El spera sä gsäseascà insii un drum§i mai scurt in o nouà cälätorie pe care vrea sä o intreprindä"47.

41 Vezi aceastà rclahe pe larg In Hasdeu Arh. ist. I, 1, p. 137-139. Comp.scrisorile preschimbate Intre Neculai spAtarul §i patriarhul Dosofteiu al Icrusa-hmului In Catalogul Istoric al Romeilor a lui C. Dapontes, Erbiceanu, Cron.greci, p. 104-107.

www.dacoromanica.ro


El face probabil aceasia de pe urmA a lui cAlAtorie intreanii 1684 1689, pentru care rgstimp se pierd urmele siZta-rului Milescu In Rusia. Prin repetatele lui cAlkorii in impAfátiachinezà el ajunsese a fi omul ce! mai In stare a cunoaste rela-tiile acelei indepärtate -pd. Toti oamenii mai insàmnati caredoriau sa aibà eunostinta asupra imperiului ceresc se indreptaucgtrà Milescu, asà intre altii patriarhul de Ierusalim Dosoteiu.Milescu insä Ostra fatà cu toti rezerva pe care o aeätase am-basadorului francez. Patriarhul li scrise pentru a'l intreba a-supra acestei imprejueäri inca pe la sfârsitul anului 1689, si

Palatul Mogo§oaia (C. Brancovtanu) (Fatada principal, dinspre lac).

Milescu ii respunde abia dupà patru ani, in luna lui Iulie 1693,si atunci scuzându-se cA nu-i poate da cleat stiinti sumare a-supra Chinei, spre a nu trAda secrete de stat. Mai erau cu el incorespondentà si alti capi ai bisericei orientale, ¡titre cari ar-himandritul sfântului Mormânt Hrisant Notara. Din convor-birile sale cu Milescu si din notele pe care acesta i le comunic5,Hrisant scrise ó relatie istoric6 asupra cucerirei Chinei de egtrà'Mari. De ate ori prelatul aveà nevoie de vr'un document,el se indrepta c6tri-i nesecata eruditie a prietenului stiu Milescu.Exisfä MO o scrisoare pe care spatarul o trimise lui Notara inFebruarie 1694 in care vorbeste despre un memoriu asupra

e

Ir

www.dacoromanica.ro

220 ISTORIA 110.MAN1L(7.11

Scitilor, pe care Milescu i-1 Meuse inteo singura noapte. In 1697Milescu sfarseste traducerea voluminosului tratat al ereziilor

credinta ortodoxa a crestinilor, in limba ruseasca din cea gre-ceasca, in care fusese redactat de Simion arhiepiscopul Tesa-lonicului. In anul 1700 prin un ucaz din 18 Iunie, Petru celMare introduce in Rusia studiul limbei chineze, la care hotarare,este peste putintá ca Milescu sa nu fi avut parte. Milescu separe a fi murit catra anul 1714 48

DispoziLia Romanilor de a se deda la studii erudite, (dedeveni adevarati oameni de stiinfá, are importanta si din un

alt punt de vedere de cat acele de a fi contribuit la luminareasecolului lor. Ea ne arata cà Românii, in adancul mintei lor,au ramas totdeauna un popor ,civilizat i predispus a primi for-mele civilizatiei. Daca ei au staruit -rfrult timp in catusele bar-bariei, aceasta s'au intamplat din pricina unor imprejurari co-varsitoare, a caror inlaturare nu statea in puterea nimarui. Deindafä Irma' ce se intalneau niste conditii prielnice, firea internaa Romanului, de odrasla a apusului, strabatea in afara i dadeanastere la niste producte cu totul neasteptate, ca Petru Cercel,Dimitrie Cantemir sau Neculai Carnul. Tot din aceasta pre-dispozitie fireasca a Românului, pentru primirea i asimilareaproductelor civilizatilor se va explica plecarea i talentul lordeosebit pentru studiul limbei grecesti, ramasita a unui poporcult, in timpul Fanariotilor, precum i fenomenala lui puterede a-si insusi formele civilizatiei apusene in veacul in care traim.Tata ce insamna si ce insamna marea idee ea suntem de origineroman.

3. SCRIITORII MUNTENI.

Dacá poporul roman din Muntenia au aratat intoate timpurile istoriei sale, si mai ales in acea mai noua, maimult simt politic de cat acel din Moldova, in privirea culturala-Moldovenii au lasat totdeauna in urma pe fratii lor din taracealalta si mai ales in timpurile mai vechi ale istoriei.

Desi ponte au contribuit la aceastá deosebire i acea a dis-pozi tiei firesti, fiind Moldovenii mai plecati catra lucrari dindorneniul intelectual, totusi noi credem cà pricina determinanta

fost inrauririle deosebite carora au fost supuse dela inceputcultura moldoveneascä i acea munteneaseä. Moldova era inapropiere de Polonia, tara pe atunci relativ îri destul de culta,

" In toatfi expunerea vietet lut Neeulai Milescu am turnat une or' ethertextual pe Picot. Tot lui Neculai Mdeseu atribule N. Iorga o Istorie a impAratilorturcesti continutà Inteun manuscris descoperit si publicat de D-sa In Studii $iDoc. IX, p. 162-213.

www.dacoromanica.ro

MI*CARÈA LITERARA 221

si boierii moldoveni se deprinsese incil de timpuriu a-si trimitecopiii lor la invätäturä in scoalele polone. Astfel Tila de pela 1401 gásim pe episcopal Cracoviei, fundänd o bursä pentruinvätäceii moldoveni, ce veneau sä studieze la Academia dinacel oras, si am väzut ca inteadevär toti cronicarii moldoveniinvätase in scolile polone.

Muntenii aveau in preajma tärilor lor numai Transilvaniasi Ungaria ; dar aceste douä tári, cäzute si ele sub regimul barbaral Turcilor, l'Asase in päräsire cultura literal-11 si scoalele care

Paraclisul Curtei din Brdncoveni, Cu ruinele imprejmuirei curtei (Brancovanu)

de când in când apäreau in Transilvania, mai ales dela inte-meirea reformei in coace erau mai mult elementare de cAt nistefocare mari de invätäturä. De aceea nu ne vom mira dacil vomintalni in deobste cronicarii munteni inferiori celor moldovenisi dacä gäsim vre'o execeptie, aceasta nu insamnä &A regulanu este adeväratä.

Cea mai veche cronicä in bimba româneasc5, in Munteniaeste anterioará timpului lui Matei Basarab, anume aceea acälugärului Mihail Moxa sau Moxalie, scrisä cäträ anul 1620dupä indemnul episcopului Teofil dela Rämnicul Válcei. A-ceasta nu este o cronicä propriu zisä ci mai curand o istorie alumei dela zidirea ei panä la luarea Constantinopolei de Turci,1453, cu oare care indicäri si peste acea datä, pänä la 1489. In-

www.dacoromanica.ro


su § autorul aratà cà scrierea lui a fost scoas5 din deosebitec5rti slavone§ti §i alte izvoade". Cu toate aceste nu avem a facecu o simplà traducere a unor texte slavone, ci mai curând cuo prelucrare, dupà cum se poate vedea aceasta de pe mai multeanalogii, unele din ele nu prea nimerite, aduse de Moxa pentrua explica notiunile mai strAine ce le intAlne§te. Aà vorbinddespre Servius Tullius el spune : pe acesta d'intAiu Il chernaSerbie iarei romeineqte §Cub, cà n5scuse dintr'o roab6". Ceva maijos el pune in leg5turà cuvântul romanesc capi§te cu capitoluldela Roma : §i puserà bisericei nume capitol, ci de atunci !kindacum noi chemilm bisericile romeineqte capi§te". Vroind s4 ex-plice dreatoria sfetnicilor (consuli) ce inlocuir5 in Roma peregi, Ii as6m5lue§te cu judelii qi pârgarii cum zicem noi" 42.

Tot la aceastä incheiere cà Moxa nu se tinu cu traducerea luide litera textelor ce le aveà inainte, ne duce §i faptul c5 el pre-tutindeni cautà s5 redee notiunile mai strAine prin de acele cu-noscute Românilor. A§A vorbe§te in mai multe locuri de boieritRomei, inteun loc chiar de parcalabii din Roma. Un ministrual impäratului de rAsArit Iustin Il titlue§te Moxa de ban mare,cea mai mare boierie in Muntenia ; pe altul postelnic. Apoi stilu/s5u pretutindene unde nu enumerà numai in§irarea mai multcronologic5 a faptelor §i se poate arunca in descrieri, 11 arafäca stApän pe pana lui, §i cu toate cà inspirat de izvorul consultat,reproduce in deplinA libertate ideile imprumutate. Astfel de-.spre un postelnic" dela curtea imp5ratului Iustin spune cro-nicarul cA cela ce aveà cerbice tap5n5" §i truf5 iute §i cu limb5ascutitä, el se muie ca boul de jug" 50 Moxa descrie astfelcaracterul lui Vasile fiul lui Roman impgratul R5s5rituluiintru toate se nevoia s5'§i samene mo§u-s5u Machedoneanuluicà gust5rile nu iubia fär5 vreme nice'§i la betie odihnia, ce purtaarme grele in tot ciasul prijur el, §i pavezele, coifurile, s5geti1e,sulitele, plato§ele §i toate armele lui erau mai dragi de cAt mesetinse pline de veselie §i de vin dulce ; sunetele armelor §i resunulcoardelor de arc mai iubia decat glas de aräute". Aiurea intAl-nim un portret invers, colorat insA cu aceea§i putere, anumeacel al lui Constantin fratele lui Vasile c'ä nemicA nu'§i s5mAnafrätine-s5u, nu iubia sunete de sabie §i bucine semne de r5z-boae, nici chiote de gloate, nici glas de oaste, ci numai cà bea§i mânca cu mueri frumoase §i cu fluere, juc5ri §i cântece" 51.Intr'un loc esclam5 cu energie : o pizmA t de inceput vräjma§5,fiar5 cumplit5, fälhariu, scorpie veninoasá, §arpe mu§atoriusilgeat5 färil fier, sulitä ascuptä, viatä färsä pace, cAt fäu faci§i pe câti munce§ti 52

" Hisdeu, Cuvinte din Mirdni, II, p. 313 5i urm (P. 356).5° Ibidem, p. 372.

Ibidem, p. 395.52 lindetn, p. 371.

www.dacoromanica.ro

Cg aceste insusiri ale stilului sgu nu sunt numai repro-ducen i ale textelor slave, ci in mare parte datorite propriei luicreatiuni, se vede mai intai de pe turnarea lor dinteo singuräfierturg a gândului sgu, apoi de pe aceea cg in putinele bucäti,care provin inviderat numai din conceptia lui, se intalneste a-ceeasi boggtie de idei i pompg a expresiei. Aà cu ocazia ex-punerei propäsirei Turcilor in Europa contra impgrätiei bizan-tine, el intercaleazg unele notiti relative la Orile romkie pre-cum despre luptele lui Mircea cel Mare, moartea acestuia, des-cglecarea Moldovei etc. Una din descrierile cele mai frumoaseeste acea a luptei celei d'intE a lui Mircea cu Turcii : Se ridicgzice el, Baiazit cu Turcii spre Rumâni ; deci se lovirg cu MirceaVoevod si fu rgsboiu mare at se intunecg de nu se vedeàvgzduhulde multimea sggetilor, si mai perdu Baiazit oastea lui cu totul,iar pasii i voevozii perirg toti ; ash de se vgrsg sânge mult cAteran vgile crunte" 53. Tot astfel este stilizatg i urmgtoareanotitg asupra alcgtuirei cgrtei sale. intercalatg de el intre dom-niile lui Mihail Duca si Cantacuzino. Pgrig aicea s'au scos din-Waite cgrti slavonesti pre limba noastrg vietile i petrecerileimpgrä.'testi e au fost de inceputul lumei Ong' la Mihail feciorulDucgi ; atunce au fost numkul anilor 6613; ce cum nu potiajunge naltul ceriului nici adâncul pgmântului, nici marginilelumei, si cum nu se pot numgra stelele ceriului, asA nu se poateafla adâncul scripturelor. Si este zisa sfintiei tale o prea inteleptepgrinte chir Teofil episcopul de Rämnic ! Iatg i eu robul sfin-tiei tale, mai micul si mai apoi de toti i ticglosul cgluggrul Mi-hail Moxa, cAt mi-au fost stiinta si am priceput eu, am nevoit§i am scris, deci se cade sà punem i noi odihng crmdeiului caun träggtoriu vAsla, cg precum jäluiaste cine e pre marea sgvazg pristaniste, asà i scriitorul pgzeste sg vazg sfksitul. Decisä punem i noi negotul corgbiei noastre sä stee in vadulcarilor. Când au fäcut pgscarii vad de odihng furtunelor el aufost an 5555, iar când am sosit ei la acest vad, el au fost nu-merul anilor 7129 (1620) in luna lui Septemvrie". 54.

Dupg acest fragment scris din propria imboldire a lui Moxase vede cà dânsul tineà pana lui cu oare care destoinicie,mânuia limba nu ca ucenic ci ca meter pentru acele timpuri,-care cgutau, cum zice Cantemir, mai mult sä facg fapte cleatsä le serie.

Cronica Anonimä. In domeniul propriu zis al croni-cilor inträm cu o lucrare a nonimg compusg din mai multe pärtideosebite atât prin timpul cAt i prin modul redactiunei lor,si care compun prin o alipire mai mult mecanicg intregul cro-

" Ibidem, p. 402." Ibidem, p. 399-40C,

IIISCA.REA LITERA R.& 223

www.dacoromanica.ro


nicei de care vorbim. Aceasta cronieä anonima incepe, dupao scurta introducere in care se expune traditia primului desea-lecat al Românilor dela Traian, cu o enumerare pe scurt a vieteicelor mai vechi domni ai Munteniei, continând lusa indicatiicu totul gre§ite atat in privirea numelor domnilor §i al §iruluilor, cal §i in acea a anilor in care se pune domnia lor. Dupa aceeaurmeaza o povestire sustinuta, calda §i adese ori frumos stili-zata a domniei lui Radu ce! Mare, data mai mult sub formaunei biografii a patriarhului Nifon, dela care trece la domnialui Mihnea, apoi a lui Vladut §i in star§it a lui Neagoe Basarahcare toate aceste domnii se cunosc a fi scrise de una §i aceea§imaná', atat de pe stilul lor frumos §i inflorit cal §i de pe necon-tenitele amintiri despre sfântul Nifon, care domina' in aceastascriere, de sus, intreaga expunere. De pe terminul intrebuintatpentru a desemna tara Munteniei, pe care o nume§te tara Pa-noniei, in tot decursul acestor deosebite domnii 55, se dovede§teinsa inteun chip invederat ea autorul acestei parti a croniceinu era Roman, caci daca' era Muntean trebuia sà numeasca' taralui tara Româneasca, iar daca ar fi fost Moldovan trebuia sa-izica tara Munteneasca, in nici un caz insä Panonia. Titlul deigemon 66, dat voevodului Radu, ne arata lusa ea' acest scriitortrebuia s'a' fie Grec, §i aceasta provenienfá a autorului scriereise arata lamurit in urmatorul loc al ei. Expunând anume viatasimpla §i modesta a sfântului Nifon in muntele Athos, autorularata cum sfantul tuturor fratilor la toate slujbele le ajuta, lamoara mcrgca de mUina, la maghernita ajul a, la magazina§'§derea §i la alte poslu§anii, la toate cat striga ostenirrtelelui, cum §i eu 1-am vazut facând lucruri ca aceste". L'a vazutprin urmare cineva care locuia impreuna cu el in muntele Athos,

inteadevar ea' autorul acestei descrieri a vietei §i minunilorsfântului Nifon, in care se gasesc intercalate §i cateva fapteistorice petrecute in acel rästimp in Muntenia, este Gavril Protularhimandritul Muntelui Athos, Grec de origine, dupa cumarara' numele §i Marca lui.

Ea a fost intercalata de autorul cronicei anonime schim-bandu-i numai inceputul i acliogand la sfar§it data mortei luiNeagoe Basarab, dupa traduccrea mai veche ce se afla facutadin acela§ timp cu sfaturile lui Neagoe catra fiul sau 57.

Indaia ce se sfar§e§te in cronica anonima biografia luiNeagoe, siilul se schimba §i din aprins religios, cade inteo saca§i rece eronologie, care seamana de minune cu part ea cea veche-

" Asa la dornma lui Itadu p. 237-242,; la acea a lui Mihnea p. 245, 5ila acea a lui Neagoe p. 253 a Magasinului istoric.

" Ibulem, p. 242." Comp. Maq. ist. IV, p. 234-267 cu biografia lui Nifon publicatil de

Hasdeu In Arh. ist, I, p. 133-150 Comp. Vol. VI al acestei istorii,

www.dacoromanica.ro

MI$CAREA LITERARA 225

ce precedeazä domnia lui Radu cel Mare. Aceea§i insämnarea anilor at au domnit fie-care domn ; aceea§i arätare regulatga mänAstirilor ce au zidit fie-care din ei. Este invederat Ca' acelce a scris aceastg parte de dupà Neagoe a vrut sg complecteze§i restul istoriei tgrei Române§ti, spre a infäto§a cetitoruluiun ce complect ; dar lipsindu-i datele precize asupra primeiperioade a istoriei Munteniei, au umplut'o mai mult cu pro-ductul inchipuirei sale, sau cu iscoadele unei traditii incurcateprin timp.

UrmeazA dupä aceastà parte, alatuità dupà cum s'a vgzutde un scriitor care au intercalat in lucrarea lui biografia lui Nifon§i a lui Neagoe, istoria lui Mihai Viteazul, care se vede a fi oprelucrare de pe acea scrisä in limba românä de cancelarul, a-decä logordtul lui Mihai Viteazul, §i. pe care §i. Walter o intre-buità in traducerea ei polonä la alatuirea biografiei domnuluimuntean 58. Apoi urmeaz'ä o cronicä din ce in ce mai amà'nun-tità a domnilor urmätori pânä la anul 1688 sub domnia Bran-covanului. Din acest an, la care se opre§te cronica, in timpuldomniei Brancovanului, se vede cg a fost sfAr§ità chiar atuncide oare ce de altfel, ea ar fi urmat inainte cu povestirea fap-telor ce se aratau tuturor contimporanilor ca ash de insemnate.C6 cronica s'a scris pe timpul Brancovanului se vede §i de peinsämnarea fäcutà de cronicar la inceputul domniei lui : -deaice incepem de ate s'au intämplat in zilele acestui domn 59.*i se vede cà toate izvoarele ce le aveà cronicarul la indämânäau fost prelucrate, intocmite §i intregite de el, astfel ca sä pre-zinte o istorie deplin6 a tärei Muntene§ti dela originile ei päng'pe vremile sale.

Caracterul acestei cronici de unde incepe a fi o lucrareproprie a autorului ei, dela moartea lui Mihai Viteazul, estemai ales desemnat printeo urg pronuntatà in contra elementu-lui grecesc. Mai ales din ea se culeg toate *tirile interesante a-supra luptelor Românilor cu Grecii care precedarà epoca fa-nariotä. Dânsa ne face sg asistäm la sAngeroasa dramä a morteipostelnicului Constantin Cantacuzino §i la luptele crâncene pro-vocate de ea intre partida Cantacuzinilor, care reprezenta §iinteresele nationale, cu elementul nävälitor. Simtimântul na-tional al cronicarului este totdeauna viu §i treaz in inima luitotdeauna hulind §i ocärând pe du§manii neamului românesc,§i cu toate eä din cetirea ei nu dobändim cleat un säceri* preas'grac de idei, totu§i povestirea faptelor este insufletitä de acelsimtimânt d'ätätor de viatä al unui om cu durere pentru taralui. In aceastä privire cronica anonimä a tärei Române§ti este

58 Walter, Res gestae Mihailis in Papiu, Tesaur de monumente, I, p. 4.'9 Mag. 1st. V, p. 29.

A. D. Xenopol. Istoria Romanilor. Vol. VIII. rs

www.dacoromanica.ro


o productie insamnata a timpului in care dansa fu alcatuita.Ea contribui a sustinea, macar in teorie, acea impotrivire contraelementului grecesc, care in lumea practica' slabia pe zi ce mergea,atat din pricina intarirei covarsitoare a acestui element, catsi din acea a contopirei lui tot mai intima' in nationalitatea ro-mana'.

A treia cronica a Munteniei este acea a luiConstantin apitanul, rara indoiala acelasi cu Constantin Ca-pitanul Filipescu pe care dupa aratarea insusi a autorului Fatrimes *arban Cantacuzino in Transilvania ca sä impace i sàaduca inapoi in tara pe Grigore Baleanu 62

Capitanul se deosebeste mult de cronica anonima, atatIn chipul alcatuirei cat si mai ales in tendintele ei. Autorul sevede a fi cunoscut i serien i straine. Asa pentru timpurile maivechi, el aduce adese ori istoria imperiului bizantin si a Persilorchiar acolo unde nu stá nici inteo legatura cu istoria Roma-nilor, dupà cat se vede, pentru a lungi astfel capitolele sale,prea desarte de fapte privitoare la Romani. El atinge insaistoria Românilor din celelalte parti ale Daciei, istorisind huna°ara' descalecarea lui Drago § alte imprejurari istorice aleMoldovei, chiar cand ele nu stau in legatura cu istoria Munteniei.

Partile cele mai timpurii ale istoriei muntenesti le scrie,ca si cronica anonima, dupa izvoade mai vechi, cum se vedeaceasta dintr'un loe al cronicei sale la domnia lui Patrascu celBun, unde spune ca nu serie letopiseful cu a cui poronca auasazat Patrascu Voda pe craiasa Isabela in Ardeal" 61 Aiureala domnia lui Mihai Viteazul spune ca nici un istoric de ainostri sau strain nu adevereaza ca Mihaiu ar fi fost fiul lui Pa-trascu cel Bun" 62 Despre Alexandru Iliai spune ea' nu are ceserie, de vreme ce nici noi n'am gasa" 63.

Pe unde-i lipseau izvoarele, lua stiinta dela batrâni dinvremile lui. Asa la domnia lui Radu, fiul lui Mihnea \Toda, spuneca ar fi auzit din batrani cà acest domn era intelept foarteinvatat : greceste, latineste, frânceste, carele la Padova au in-vatat" ".

Capitanul a scris cronica lui, dupá Matei Basarab, deoarece vorbind despre manastirile cu care acest domnitor auimpodobit Muntenia, spune ca aceste zidiri, se pomenesc pana'

" Ven cromca c5pitanului in Mag. 1st. II, p. 35. Acest Constantin Fili-pescu era InsA fiul lui Parià Filipescu si a Marici fata lui Const. Cantacuzino.In acest caz se Intelege cu greu dusm'ania aratatà de Cronica CApitanului contrafamilsei Cantacuzino. Vezi discutia In C. Giurescu. Contribufium la studiul Croni-czlor muntene p. 11 i urm.

Maq. ist, I,. 179." Ibidem, I, p. 224." Ibidem, I, p. 285.

Ibuiem, I, p. 280.

www.dacoromanica.ro

MISCAREA LITERARI 227

azi" 66 Fiind ins6 cg el aratà la domnia lui Radu Leon (16641669) cum au vàzut cn ochii 66, bRaea datà de slujitori luiPascale gramaticul, apoi el can.' pe acel timp sà" fi fost cel putinridicat din copirárie. De asemene Cäpitanul aratà cum au v5zutpedeapsa cea in batjocur4 fäcutà pe timpul lui Anton Vodà dinPopesti (1669-1672), lui Stroia Leurdeanu 67 vremea luiDuca Vodà (1674-1679) el-A om fAcut, de oarece ne spune cAincà mai inainte i se tâmplase sà fug6 cu cgimkamii din loc inloc prin tarà pe la conacuri, din pricina ciumei, cu glumecu rasuri" 6h. El serie cam pe la jumsdtatea domniei lui SàrbanCantacuzino pang unde ajunge cronica lui, spunând de acestdomn eft' dac6 ar fi descris toate cruzimele lui, nu ar fi avuthârtie sà* le rânduiasc6 pe toate"

C6pitanul este protivnic Grecilor pe care nu lipsestea-i ocki, unde-i vine condeiul. Ins6 el este si dusmanul Can-tacuzinestilor, pe care Ii ponegreste combate in mai multeranduri inteun chip dusmänesc, precum am arRat'o mai sus.

Alfa' cronicà dintre cele muntene, a c5ruia autor este deasemene cunoscut, este aceea a lui Radu Greceanu, care incercAsä serie un fel de istorie critial a Munteniei dela descglecareastatului pAnä" pe vremile Brancovanului. Titlul lucrgrei saleeste Letopisejul dela descälecarea cea d'intdi a Romdnilor qi a§ä-zarea lor in tara Rorntineasc'd 70, raportând însä acel desc6lecatintai, nu ca cronicarii moldoveni la colonizarea romanà, ci lacoborArea lui Radu Negru din Fägà'ras. Greceanu vroia sä sta-bileasc6 cronologia tärei Muntenesti, luAnd in ajutor hrisoa-vele i pisaniile (inscriptiile). Dar incercarea lui de a desbatecomplicata cronologie a primilor domni in Muntenia, II Incurea'in o multime de greutAti, din care nu puteà esi decat reprodu-and inteun chip arbitrar datele documentelor ce le aveà inainte.Anume vroind el sä" 16mureascä chestiunea descAleeárei lui RaduNegru, dà de inscriptia insdnà'stifei din Câmpulung, care stimc6 pune din eroare de cetire a vechei inscriptiuni la rezidireamândstirei de Matei Basarab, ca datà a zidirei vechei mânä-stiri aceea de 1215. Din hrisoave ins6 Greceanu intâlneste pe

" Ibidem, I, p. 293." Ibidem, I, p. 356." Ibidem, I, p. 358."Ibidem, II, p. 11." 1M-tern, II, p. 24." Originalul acestei scneri se afld la Stefan Greceanu, strdnepotul cro-

nicarului Comp. articolul säu din Revista romdnei, 1862, p. 247. Letopisetulmerge pdnd la anul 1656, si ar fi de dont ca St. Greceanu- care posedd manus-criptul original sâl dee publicitiltei. El contine un material pretios asupra timpu-rilor mai apropiate. Numele familiei Grceanu vine de la mosia lor de bastindGrecii. Familia este amintitd pentru prima oard pe vrernea lui Leon Tomsa(1632), In un hrisov nepublicat din anul 1704, In pdstrarea Jul stefan Greceanu.

www.dacoromanica.ro


Mircea cel Mare ca fiu al lui Radu, §i el ne§tiind ea a fost unal doilea Radu pe la 1377, care inteadevar era tatäl lui Mircea 71i§i inchipue ca. Mircea cel Mare, trebue sa fi fost fiul lui RaduNegru. Mircea cel Mare 'Msà zidise manastirile dela Tismana,Cozia §i Cotmana, zidire adeverita prin hrisoave, §i inscriptiuni.Fiind ca aceste, care sunt depe la sfar§itul veacului al XIV-leanu se potriviau de loe cu inchipuirea Greceanului, despre re-latiile de fiu §i de tata ale lui Radu Negru cu Mircea cel Mare.(1215-1386, tatal §i fiul despartiti prin 171 de ani 1) apoi elcauta sa potriveasca cu deasila datele documentelor cu gre§italui inchipuire.

MA despre mánästirea Tismana, Greceanu citeaza l'unhrisov din 6800-1292 emanat dela Mircea Voda fiul lui Radu.Cetirea datei documentului, care se pastreaza §i. astazi in arhivastatului din Bucure§ti este cu totul fal§a. In el Mircea cel Marevorbe§te inteadevar de manastirea Tismana pe care sant re-posatul parintele domniei mele Io Radu Voevod din temeliea radicat'o iar sant reposatul frate al domniei mele Io Dan Voe-vod cu multe lucruri au intarit'o". Data Irma ce se cite§te foartelimpede pe acest hrisov, nu este aceea atribuita lui de Radu Gre-ceanu, de 6800, ci aceea de 6895-1387 luna lui Iunie in 27 zile 72

Tot a§à face Radu Greceanu pentru a potrivi §i zidireamânastirei Coziei, cu gre§ita lui inchipuire a filiatiei lui Mirceacel Mare din Radu Negru. El spune ea la aceastä manastire s'arafla o inscriptie din 6809-1301, §i un hrisov al aceluia§i prin-cipe care vorbe§te despre balta dela sapatul pana la gura Ialo-mitei" ; apoi o inscriptie din 6810-1302 §i o a doua tot delaMircea din 6811-1303. Hrisovul invocat de Greceanu care vor-be§te de balta dela s'äpatul pana la gura Ialomitei", se aflä *iastazi in arhiva statului din Bucure§ti, §i. pe el se poate ceti data6895-1387. Apoi tot acolo se afla hrisovul chiar de intemeierea Coziei, in care Mircea spune ca a bine voit a radica din te-melie manastirea Cozia" §i acest hrisov este din 6896-1388Mai in 20.

Despre manastire Cotmana, Radu Greceanu pretinde eaMircea Voevod cel d'intai a zidit manastirea Cotmana in dom-nia lui la leat 6809-1301"; spunând ca pisania manastireiadevereaza" aceasta data. De§i nu posedam inscriptia care saaminteasca zidirea insa§i a manastirei, totu§i avem Inca pe aceaa unui clopot din 1385 dela Dan Voevod fratele lui Mircea, *idaca aceasta nu ar fi de ajuns, putem aduce insu§ hrisovul deintemeiere a Cotmenei din 6896-1388 73.

n Vezi vol. III, p. 72,." Arh. ist. III, p. 191.78 Critica lui Greceanu a fost facuta pentru prima °ail de Hasdeu In

Istoria crated, I, p. 127 si urm.

www.dacoromanica.ro

MIKAREA LITERARA 229

Dacg incercarea lui Radu Greceanu de a stabili cronologiaprimilor domni trebuia sa dee de gres, fiind o intreprindere cergingne incg aproape nedeslegatA chiar pentru timpurile noastre,din protivg ne poate fi foarte folositoare expunerea ce ne-auIgsaVo domniei Brancovanului, intitulatà : Incepgtura istorieivietei luminatului i prea crestinului domnului t'Arei RomA-nesti, loan Constantin Basarab Voevod de cAnd Dumnezeu cudomnia l'au incoronat" 74. Ca istoriograf oficial al domnului,bine inteles cg Greceanu veri care are fi fost opiniunile scrii-torului asupra faptelor i imprejurgrilor", trebuia sg subordonejudecata sa la opiniunile personale ale sefului sgu. Nu trebuiesg ne mirgm dacg adese ori in scrierea sa videm pe Radu insu-sindu-si cu totul simtimintele de dragoste sau de vrAjingsie aleprintului i cà uità cAte -odatg datoria nepktinirei

Radu Gceceanu erà insä un scriitor ce 'si iubea taraacest lucru ne intereseazg mai ales in analiza scrierilor ce seindeletniceau cu trecutul poporului romAn, cgci in curAnd subo noug apgsare strging poporul romAnesc va aveA nevoie dereimprospgtarea acestui simtimant, reimprospAtare pe care valua-o din letopisetele sale. Inteun loe Radu Greceanu spune :deci si acest neam romAnesc pAng au fost dragoste in mijlocullor, Dumnezeu 'Meg' au fost cu dânii, cg nu i-au cglcat pre dAnsiialte limbi strgine si au fAcut multe vitejii si au trgit in bunäpace" 76. Aiure bgnuind unora din boieri purtarea Ion neiubi-toare de mosie, probozgste pre acei rgi pgrnAnteni din viclenelelucrki ale cgrora aduserg viitoare rgutgti i primejdii asupraacestui ticAlos pgmAnt 77. In un al treilea loe el fäleste, adunareaatkor osti inteaceastg ticgloasä targ i atAtea rele viind pe eace alta se asteaptg färà istovul de pustierea ei"78, i asA mai de-parte, cronicarul las5 s'A strnatä la fie ce paging iubirea luide targ i durerea pentru suferintele ei, in cAt i Radu Greceanueste de numgrat intre acele minti luminate i incglzite de fla-cgra simtimAntului, care radial-5 apoi din ele cgldura patrio-tismului in vremurile fa'cite pentru el a stgpanirei strgine.

Radu Greceanu desvoltg insg" o insgmnatg activitatepe tgrAmul scrierilor religioase. Impreung cu fratele ski logo-

74 Publicatd in Mag. ist. msS numiu pänd la 1700 in 48 de capitole, peMind manuscriptul intreg oiiginal posedat de Stefan Greceanu, cuprinde isto-ria lui Brancovanu pe 19 ani adecd pänd la 1708 in 80 de capitole, afard de pre-fata care nici ea nu este publicatd in Mag. ist. Exprimäm Il alce dorinta ca acestprepos izvor sä nu rdmAnd mal mult timp necunoscut. Comp. Revista romana,1862, p. 254.

" MS 11 judecd Cu adevdratd nepärtinire, stränepotul sdu Stefan GreceanuIn Revista romanci,

Citat ca motto de Greceanu din letopisetul cel nepublicat. Revistaromanei, 1862, p. 245.

77 Mag. ist. II, p 130.78 'Wertz, p. 140.

www.dacoromanica.ro

230 1STORIA ROMAVILOR

fätul Sä'rban Greceanu traduc biblia in intregimea ei, (care setipäreste in anul 1688 in Bucuresti, sub domnia lui Särban Can-tacnzino), cel mai insämnat monument a literaturei religioasela Români, at:At prin intinderea cât i prin limba ei cea minu-natä 79.

Tot Radu Greceann traduce incä dupà indemnul Bran-covanului scrierea greceascä a lui sfântu loan Zlataust sauHrisostom aded. Gurà-de-aur, asupra virtutilor i viciuriloromului, cgreia Ii dà titlul frumos si poetic de Märgärintare, in1691, precum i Pravoslavnica märturisire, tradusä tot din gre-ceste de acelasi scriitor, impreunä cu fratele säu Särban, cuajutorul la unele cuvinte i noime", a Stolnicului ConstantinCantacuzino sfetnicul cel mai ales a lui Brancovanu.

Tot el mai privighiazg i traducerea Evangheliilor inromâneste, fäcutà de fratele su Särban in unire cu AtanasieMoldovanu Tomaidul i tipAritä in 1693 In tipografia Mitro-poliei din Bucuresti.

0 a patra cronicA munteang este acea a lui Radu Popescubiv. vel vornic care se cälugäreste sub numele de Rafail Monahulin care cronic6 expune evenimentele Munteniei de -Linde le pà-räsise Radu Greceanu adec6 dela 1699-1728. Radu Popescu,este dusman Cantacuzinestilor i lui Brancovanu pe care tocmaiatata 11 inälta Radu Greceanu. Radu Popescu care fuseseradicat la marea vornicie de Neculai Mavrocordat este un a-pologet al acestui domn, cel intäi reprezentant al FanaruluiIn Tärile Române.

4. SCRIITORII ERUDITI IN MUNTENIA.

Fragmentul anonim. Existg incä o cronicg, originarädin Muntenia a cArui autor nu este arätat dar care se poate afla

" Hasdeu atribuie traducerea bibliel din 1688 spatarului Milescutemeindu-se pe arMarea mitropolitului Gheorghe. Uricarul, I, p. 204. Comp.Fabricius, Biblioteheca graeca, II, p. 789. Nu Intalegem atunci insh pentru ce nu-mele Milescului sa nu se afle meilieri In aceastil carte, pe cand dupä dedicatiaei In versuri se vede subsemnat Radu logofät : apoi In postscriptul ei se vedeadaos i fratele silt! SArban logofät. Filltih traducatorul german al cronicei luiRadu, contimporan Cu el (1727), spune der Autor dieser Historia, Radul Secre-tarms aus Graetschan mit seinem Bruder Scharban haben die Bibel aus demGriechischem ins Walachische ubersetzt. Zum ersten anno 1688 ist selbige gedrusktworden zu Bukarest". Reprodus de St. Greceanu, Revista romdnci, 1862 p. 253,nota. Del Chian), iarasi un contimporan i om prea bine informat, spune de ase-menea, Isloria delle moderne rivoluzioni della Valachia, 1718, p. 43 : Tra le altreopere che al porno prezente vedon si stampate nella Valachia vi sono le sequenti,cioè : Vecchio e nuovo testamento secondo la versione de LXX ridotto nellavalaca lingua per opera di due fratelli nobilli Valachi della familia Grecian".Credeam mai curand atare marturisiri contimporane decat ariltArile mitropolituluimal Indep5rtat al Moldovei. Cf. Gaster. Crestomalia Romanei, p. 27.

www.dacoromanica.ro

MI8CAREA LITERARA 231

si care ajunge aproape pe Cantemir In boatia izvoarelor con-sultate i in pätrunderea Intälesului lor.

Aceasta, un fragment din o istorie a Inceputului vietei ro-mâne, care se Indeletniceste cu cucerirea Daciei i starea ei subRomani pAriä la venirea Hunilor, este asa de bine si de judiciosalatuitä, Inekt mai multi scriitori moderni au fost indusi a oatribui eruditului spatar Milescu

Dar chiar dela o cercetare pripità a acestei scrieri se vedecä ea nu poate fi productul unei minti moldovene, precum eràNeculai Milescu 81. Astfel ne loveste Intâi imprejurarea c5 au-torul zice intr'un loc cA afländu-ne Inc6 acolo In Moldova, amaflat la Ionitä Racovitä care era comis mare, letopise-tul carezic cà este fäcut de un Ureche vornicul, om Invätat se vede cAau fost si au tocmit de câte se pare eä au scris el". Cum ar fiputut sà" serie Invätatul Moldovan Milescu despre vestitul cro-nicar al Moldovei In termini ash de indoielnici. Se puteà oare caboierul din Vaslui, care träise la curtea lui Vasile Lupu i Gheor-ghe *tefan aläturea cu Grigorie Ureche, sà nu fi fost sigur nicimäcar pe existenta lui? Oricine vede chiar numai din acestloe, ea' are a face cu un scriitor din Muntenia, pentru care oa-menu i lucrurile din Moldova îi eran sträini. Apoi el adaogemai jos cA acest letopiset (al lui Ureche) luAndul, carele ampus de s'au prescris, l'am adus aice, ca sä se afle In tarä.'". InOra, deci cu deosebire de Moldova de unde'l adusese, adecä lael In Muntenia, unde erà tara lui Ora ncre4txiiv, a casäla el, Mai face deosebire Intre locuitorii tärei sale si Moldoveniiintr'un alt loe unde zice : Insä Români se inteleg nu numaicesti de aice, ci si cei din Ardeal care Incä si mai neaosi sunt,

Moldovenii §i toti câti i "intealtà parte se aflä si au aceastälimb4. Este evident cà scriitorul vorbeste in primul loe de Ro-mânii tärei Muntenesti despre care Ineä spune cä nu ar fi numaiei cei de aice cu acest nume i ea' In el s'ar cuprinde i Ardeleniisi Moldovenii. Vorbind apoi despre iscodirea lui Eustratie lo-gofätul i Simion dascalu cä" neamul Moldovenilor s'ar tragedin temnitele Romei observä : cà Moldovenii de poftesc aceea,ale acelui povesti sä tie si sà creadä, volnici sä fie si neamul

ijdermia lor dela acei tälhari i fun sà märturisasa, i cäaceste puncte povestesc le puteti vedea in letopisetul lor, maiales ce zic de dein§ii". Apoi astfel s'ar fi rostit un Moklovanasupra neamului lui ?

Rämäne deci neindoielnic cà autorul acestui pretios frag-

" Astfel Hasdeu si Picot." Ea poarta fitful : 'stoma rare' romtineVi clintru Inceput ; a fost publicalfi

de Ioanid la 1858 In Istoria Moldo-Romtiniei si a doua oara de KogalniceanuIn a doua editie a Letopisefelor rcirez Moldovez, I, p. 85 si urm. N. larga a publi-eat din nou acest fragment In Operele luz Constantin Cantacuzino, dtrula li atri-bule aceastà scriere, dupa cum vom vedea, Cu drept cuvant.

www.dacoromanica.ro


ment, tezaur al eruditiei muntene, ell nu spatarul Milescu,nici mäcar un alt Moldovan; ci un om din Muntenia.

Data acestei scrieri, trebue sä.' fie nu mult timp dupä 1667,de oarece aminteste in textul ei pe Topeltin Laurentiu din Me-diasi om invätat i destul de ä'mblat carele nu demult s'au pusa scrie insä pre scurt cA face intr'o cärticea ce-i zice latinesteRäsäriturile i apusurile Ardelenilor, care cärticea o a fäcutsi o a tipärit la Lionul dela Franta la anul dela intruparea cu-väntului 1667". Se poate insä dovedi, si pe altä cale, data acestei serien. Anume in locul unde vorbeste de aflarea croniceilui Ureche, spune cä au gäsit'o in casa lui Ionità Racovitä cânderet comis mare. Ionitä Racovitä se intalneste însà inteun hrisovdin 1685 in insusirea de mare vornic de tara de jos, demni-tate superioarà celei a comisului, pe care Racovitä o avuse desigur inaite de 1685. Data redactärei cronicei anonime trebuedeci pusä intre. anii 1670 1680 82

Scopul ce pune scriitorul in lucrarea lui este de a im-bogni i inälta mintea Românilor cu cunostintä despre trecutullor i in deobste despre acel al omenirei. De aceea el indreptä-teste in acest mod abaterea gändului pe care o face cätre räs-coala Evreilor pe timpul impäratului Titus ; Acestea ce zicempanä.' aice, pentru altii doarà sä parä cà am esit din vorbg ; insänu gändesc cä färä cale sunt puse, de vreme ce aceste i multmai multe decAt aceste, mäcar de am puteà sti luminând minteamasted' cu cele ce in lumea mari fapte de mari oameni scrise aurämas i acestea voia lui Dumnezeu ingäduindu-le, csä iar prinoameni muele sale sà sävärsascä i sä" rämäe cunoscute rodului(norodului) omenesc toatä invätätura i tiina, descoperin-du-le si in luminä puindu-le i läsändu-le ca sä putem inc6 cu-noaste i sä stim lucrurile bunilor si a räilor, a vrednicilor si anevrednicilor, ale legiutilor impärati si ale tiranilor ; ca pe ceibuni i vrednici sä läudäm si se binecuvântäm si pe ceicruzi ocgram i räu sä-i pomenim ; asisderea ca relelegonim i sä fugim, iar bunele sà imbrätisäm i sä urmäm" 83Shute cuvânte pentru timpurile acele, in care omenirea räsäri-teanä i cu deosebire poporul romän pierduse cu totul eumpänamoralä, la care distinsa minte a anonimului scriitor vroia sä'lreaducä pe calea intelectualä.

Autorul ja cu cäldurä apärarea poporului românesc contrabârfelilor aduse de sträini sustinând cu multà convingere, rà-zAmatä pe spusele autorilor vechi i noi, cà Românii se trag dinpoporul Romanilor. Iar noi intr'alt chip de ai nostri de toti

Fragrnentul citat la Kogälmceanu, p. 96-97.°' Am urmat In aceasta analizä pe acea Ricutà de V. A. Ureche, In studiul

srtu asupra fragmentului anonim pubhcat In Revista Istoricd a lui Gr. Tocilescu,III, p. 67-75.

www.dacoromanica.ro

cati suntem Romani, tinem §i credem, adeverindu-ne din maiale§ii §i mai adevsaratii bätrâni istorici §i de altii mai incoace,ca Valahii cum le zic ei, iar noi Românii sunt adevArati RomaniIn credintä §i In bärbàtia, din care Ulpiu Traian au a§äzat aiceIn urma lui Decebal dupä ce de tot l'au supus §i l'au pierdut.Insä. Romani inteleg nu numai ce§tia de aici, ci §i din Ardealcare inc'ä §i mai neao§i sunt §i Moldovenii §i toti cati §i intealtàparte se 016 §i cu aceastà limbsä, ma'car fie ceva§i mai osebitàIn ri§te cuvinte de amestecnura altor limbi, cum s'au zis maisus, iar tot unii sunt, cä darà pre ace§tia, cum zic, tot RomaniIi tinem, ca' toti ace§tia dintr o fântânä au izvorit §i cull ' 84.

Anonimul ra'spunde celor ce sus-tin ca" coloni§tii romaniau pArAsit Dacia cu Aurelian (el il nume§te Galien care Ina-devAr paräsise Dacia) &A nu este de crezut ea o a§à de maremultime de norod sä fi pärasit o tarà intreaga", cä impäiatiiromani avand nevoie de legiunele lor, spre a apära provinciilemai sudice ale impkgiei de nä'valirile cumplite ale Gotilor,vor fi luat legiunele §i din Dacia, §i cu acest prilej vor fi duscu ei §i din locuitori o sama ca sä-i a§eze acolo, insà care maisprinteni §i de a§azat vor fi fost", §i din ace§ti Romani strä-mutati, In parte, peste Dun'are el I§i explic6 originea Cutovla-hilor, pe care el cel intai dintre toti scriitorii români ii amin-te§te §i-i revindieä §i pe dan§ii cätre neamul românesc !85.El nu lipse§te de a räspunde Grecilor, care ar ponegrichiar prin numele ce i-1 aplica', pe acest vrástar al neamuluiromânesc, spunând ea Grecii acestia dupà cum rad de Ro-mani §i-i graesc a§à de fail, au socotealà mare, pentru ea' vsázand§i ei toatà altà lume razand de dan§ii §i batjocorindu-i, au statut§i au obosit §i ei prin gunoaele lor, ca coco§ii, pärand-le c'ä auramas ceva vlaga §i de ei, unde väd zugràviturile celor vechiai lor, ci Intre dan§ii i'§i fac mangäere §i bucurie, sotii parandu-le ca" au pre cineva batjocurei lor" 66 Precumins6 Grecii a§à §iUngurii hulesc pe Romani arsätând povestea acea ponegritoareca neamul lor s'ar trage din talharii §i furii din temnitele RomeiAceasta o fac Ungurii pentru cà pururea §i nevindecati austRut veajma§i §i pizma§i Românilor §i atata cat de ar fi pututi-ar fi supus pe toti sub jugul lor, cum §i pre mai multa partedin cati se aflà acum in Ardeal i-au supus §i i-au fäcut iobagi,cum le zic ei. Se vede CA in Ardeal sunt §i atti neme§i Romanimulti §i Maramure§ul tot. lar afara dintr'aceia, mare parte §idin boierii lor Inca' sunt §i se trag din Romani. Si numai stä-panirea acei täri §i astäzi fiind calvina §i ei slujind la curte, s'aucalvinit, §i a§à tot Unguri se chiamä ; schimbandu-§i credinta

" Ibtdem, p. 111." Ibidem, p. 107." Ibtdem, p. 107-108


www.dacoromanica.ro

234 .ISTORIA ROMANILOR

si au schimbat si numele de Români" 87 Asemene veden i largiasupra nationalitglei române, care pe de o parte ajung pAngIn muntii Pindului, pe de alta o urmgresc sub vestmântul un-guresc, dovedesc &A anonimul nostru erà pe at Q minte destep-tatg prin studiu si cetire, pe a-LA-La o inimg caldg si romgneascgcare bgtea tare pentru poporul ski.

El este insg si un cugetAtor intglept care nu vra sg im-pingä la extrem ideea romanitgtii poporului romän. El admitecg nu toti Dacii au putut sg fie stärpiti de Romani la cucerireatgrei lor, ci cg au mai rämas multi care au luat cu timpul limbasi deprinderile romane, apoi chiar in urmg el concede &A au pututsä se amestece in nationalitatea româng alte neamuri strgine,precum : Särbi, Greci, Arbgnasi, Frânci sau alte limbi, Meg"cg aceste neamuri de tot feliul viind ei aice si cgsgtorindu-se siamestecându-se cu locuitorii pgmântului si asgzändu-se, fiinddintr'aceia mai multi vrednici si destoinic4, au rgmas mostenisi cu numele de se chiamg Români. Aceastg constatare il im-pinge la o frumoasg gändire : cg nici un rod de oameni osebitIn veci nu poate rämänea in lume, nici felurite de limbi in miide ani tot acelea neschimbate si nemutate pot sta, cg nimic subsoare este stätgtor, si toate ate sunt in curgere si in mutgrisunt zidite de vecinica lui Dumnezeu intglepciune si putere".

Astf el este acest spirit distins, vrednicul reprezentant aleruditiei si stiintei in Muntenia, mgsurat si cumpätat in jude-cgtile lui, primind sau rgspingänd pärerile contimporanilor dup6o amgruntg si constiincioasg cumpànire, si pe care cu toatà pu-tingtatea scrierei rgmasg päng la noi din invgtata lui pang, nustgm la gänduri a'l pune algturi cu confratii &Ai in eruditie dinMoldova : spatarul Milescu si Dimitrie Cantemir. Si Munteniidei inteo mgsurg mai micg, avurg reprezentanti intelectualiai ideei nationale, si ei puturg sg soarbg din scrierile lor cugetgrisi simtiri românesti pe längg cg färg indoialg si lucrgrile scrii-torilor moldoveni au pgtruns la ei, precum se vede lucrul dincopia letopisetului lui Ureche fäcutg de invgtatul anonim alMunteniei si luatä cu el in acea targ.

CONSTANTIN CANTACUZINO AUTORUL LIT Autorulacestui prea insemnat fragment este fgrä indoialg invátatul boierdela curtea lui Brancoveanu Constantin Cantacuzino Stolnicul.Asupra acestui boier iatg ce ggsim in Genealogia Cantacuzinilor :

Din copilgrie el erä cu totul dedat la invgtgturg ; in hm-ha elineascg erà un mare filosof. Dupg ce a venit in vrästg s'adus in Evropa, iar pentru invätäturg la Roma a invgtat limbalatineascg si italieneascg in care limbi el-A desgvärsit spudeu.El pentru practicg, a petrecut câtiva ani la Viena, in Venetia siVarsovia si pe la alte Crgii ale Evropei". Adaoge genealogia

°, linclem, p. 109.

www.dacoromanica.ro

MISCA.REA LITERARA 235

cá Stolnicul Constantin nu erà iubitor de boierii i ea' de aceeaa rärnas el in toatä viarta lui cu rangul destul de mic de stolnic".88

Greseste insä Geneologia cand dà orasul Roma ca locde trivätäturà a lui Constantin Stolnicul. El a iäbovit vreo doi ani

rnai bine in Padova care erà pe atunci centrul invätäturilorclasice. Pretiosul Caet de Studii al Stolnicului ne dä mai multestiri asupra petrecerii lui in acest oras, unde stätea in gazdäla un preot catolic Alviz Florie eäruia Ii prätea pentre intreti-nere suma destul de insemnatà de 15 galbeni pe lunä.Luä lectii de limbi dela Academicul Dalacfa, iar de logicä,filozofie i fizicg dela Albanie Albanezul !

Aceste Inceputuri ale invätäturii lui Constantin Stolniculcad in luna Aprilie 1667. In 1668 el lua lectii de matematicAgeometrie dela dascälul Bonvici.

Tot In acest timp gäsim pe Constantin Stolnicul cumpà-rând mai multe cärti dupä o insemnare a lor din 1 Iulie 1667.elinesti ca Omer, Luchian i Aristoteles, acest din urmä custAndsuma foarte râclicatä de 131 livre si 15 soldi ; latinesti ca TituLivius, Valeriu Maxim, Martial, Institutele lui Justinian, OuintusCurtius, Terentiu, Oratiu, Virgilu, i dintre cärtile nou5 dcfilosofie Erasmus, apoi mai multe gramatici i eAteva cärtireligioase. In 1669 Stolnicul se strämutä la Venetia unde ieagazdä impreunä cu un german Martin Hermann. la jupâneasaVirghinia Romano", Din Venetia in Viena si apoi dupà cumaratä Geneologia care comlpecteazä carnetul, in Varsovia. 89.

Constantin Stolnicul care se bucurà de reputatia de om invä-tat, este intrebat de generalul comite Marsigli asupra mai multordate de case avea nevoie pentru alcRuirea unui tratat istoricnatural i geografic asupra Daciei. Stolnicul Ii trimitescrise in limba italianà, iar asupra istoriei mai amänuntite atärii sale Stolnicul Ii räspunde cä pentru a o face îi trebue timp

osteneli mari care lucru U fac dupei putinta qt romeineqte pentrua elucidet mai bine analele acestei provincii ; dar peinei acum nue gata-. Este inviderat c6 Constantin Stolnicul îi abâtea &dui

" Gcnealonia Cantaeuzintlor ed. lorga p. 292 5i Grecul Daponles. filosoful"dela curtea lui Constantin Mavrocordat recunoa5te invatiltu-a lui ConstantinStolnicul. Vezi Erbiceanu, Cronicart Greet care au scris despre Romdni. p 173Tot a5a Neculai Papadopulo care dildu o carte lui Constantin StolniculLegrand, Epistolaire gree, p. 9

" Carnetul de studii publicat de N. Iorga n °nettle tut Constantin Can-tacuzino, p. 1-12. CalAtoria lui Constantin In Italia se adever5te 5i din un act alVIAclic5i Teodosie pentru averea räniasA pe urma Elinei Cantacuzino in care actcetim : pre acea vreme (pe timpul lui Radu Leon) ducandu-se fiul Elinei laVenetia pentru invAtatura earth".

Doeurnentele familiet Cantccu7ino publicatc de N. larga. p 124.

www.dacoromanica.ro


catre fragmentul pe care 1-am analizat mai sus si pe care numaiel 1-a putut scrie. Ca a ramas trunchiat se datoreste vremilor desalnicie in care a trait. 9°

5. CULTURA GRECEASCA

Desvoltarea culturalg a poporului roman in forma ei na-tionala avu o mare insemnatate. Ea trezi in mintea lui nisteidei care trebuiau sa deving izvorul intregei sale propgsiri in viitor,care indatg ce-i atinserg fiinta, cutremurara in ea iargsi coardavietei ce pgrea ea' amortise sub lovitura vitrigelor destinuri.Originea lui romang apgrea pe orizontul sgu intunecat ca unastru scanteitor, ce in curand avea sä umple intregul firma-ment cu strglucitoarea lui lumina, sg patrunda si sg transformeintreaga lui existentg, sä-1 lichee din pulberea in care cazuseiar la constinta de sine si la vrednicia pierduta. CM de draggcat de iubita deveni ideiea obarsiei romane pentru sufletulpoporului roman, se vede din numeroasele exemplare, in carefura copiate si recopiate cronicele ce o pomeneau 91

Asemene trezire a constiintei nationale, era cu atata maineapgratg pentru poporul roman, cu cat aproape odatg cu(lama se infiltrà in sanul sgu o noug formg de cultura strging,inflorirea inteleetuala a elementului grecesc, care se incuibase'Ana atunci atat de adânc in fibrele natiunei 92.

Este foarte insemnatg imprejurarea ca poporul roman seinarmeazg cu pavaza nationalitgtei lui, tocmai in momentulcand era amenintat cu acest nou pericol de cotropire. Mai to-tiscriitorii analizarti pang aici sunt posteriori lui Vasile Lupusi Matei Basarab, de pe timpul cgrora grecismul implanta ra-dacini mai adânei in viata româneascg. In aceasta perioadg scurtgdar insamnatoare care se petrece dela domnii ingemanati pangla introducerea domniilor fanariote, se petrec doug serii de faptememorabile pe tgrâmul istoriei românesti, una pe acel politic,urmarea revolutiilor contra predomnirei grecesti, alta pe acel alideilor, trezirea constiintei nationale prin scriitorii moldovenisi munteni. Capitalul de idei adunat in acest rgstimp ramâne ca-un bun obstesc al poporului roman, si adgogit mai tarziu cualte imboldiri noue si proaspete, va alcgtui fondul acel puter-nic cultural dinaintea cgruia se franse atot puternicia grecismului.

" Baspunsurile lui Const. Stolrucul la intrebarile generalului Marsiglpublicate de N. Iorga in Operile lin Const. Cantaeuzino, p. 41-89. Locul reprodusse afla la p. 44.

9, S'a regasit pana acuma 31 de manuscripte a operilor lui Miran CostmVezi ed. V. A. Ureche.

92 Vol. VI, p. 24 vol. VII. p. 9.

www.dacoromanica.ro


Cgt timp predomnise slavismul, apdsarea greoae dar ne-constiutd a unei gândiri strdine, Românii îi sustinuse nationali-tatea lor tot inteun chip neconstiut,prin cdrtile religioase serseIn limba lor, din care le rgsuna, numai graiul strdmosdsc, Zed'nici o reflectare asupra firei lui particulare. Slavonismul erainsd numai o formd de gAndire, neimbrdcatd Cu o tintd politia,Cu scopuri de dominare si de asuprire. Cu totul altfel grecismul.Acesta venia mai ales pentru a sprijini puterea politicd ; nu maierà scop prin el insus, ci slujia de mijloc pentru a intki o stgpâ-nire strding. El lucra deci cu constiintd asupra nationalitgteiromâne, cu tendinta tot mai rostitd pe at se infigea mai adgncde a supune poporul i politiceste elementului reprezintat prin el.

Unui atare pericol, mult mai mare de at acel al slavo-nismului, poporul român opuse o putere de acelas fel, o lu-crare si ea constiutd, redesteptarea cugetgrei si a simtimântuluinational.

Dupd ce am ardtat pregdtirea la luptd din partea Ro-mânilor, sd schitdm i inceputurile atacului din partea cultureigrecesti. Vom vedea insd cd pe and avântul spiritului român,a-rat de puternic in veacul al XVII-lea, scade mereu si pierde dinincordare, apdsarea culturei grecesti devine din ce in ce mai rostitd,mai ndbusitoare cu cât intrdm mai adânc in perioada fa-nariotg, i fArd indoiald a la sfArsit ar fi izbutit a rdpuneCu totul cugetarea româneasa, dacd tocmai in acel critic mo-ment, o imprejurare neasteptard nu ar fi spulberat de pe capultdrilor române apgsarea greceascg i ar fi dat iaiài avânt cu-getdrei nationale.

Ori ce atingere intre doud popoare are inrAurire i asupramintei lor. De aceea origimle implântgrei culturei grecesti insdnul poporului român, trebue autatd, ca sdmânta cel pwtin,aproape odatd cu prima asgzare mai numeroasg a Grecilor inMuntenia si Moldova.

Am vdzut insd cum elementul grecesc sporia din ce Ince mai mult In Tdrile Române ; cum el dela o vreme incepe afi simtit ca o apdsare si cum Românii cdutard in zadar sd-i scu-ture jugul ; cum aceastd inr'äurire deveni covârsitoare pe tim-pul lui Matei Basarab i Vasile Lupu si tot asà de atunci inna-inte numkul Grecilor sporea necontenit in Tgrile Româneintkind odatd Cu acel spor i precumpgnirea culturald a ele-mentului grecesc. 93.

Inteun zapis din 1657 (intre latei I3asarab Brancovanu)eceste : 'ETpccpa irò 1\17pcotiptopog tepop.6yaXog. slIsCoxvid, is pop.oyaXog.

lepoStìritov NòiWoç, ca martori. liga, Studu §t Doc. V, p. 185. In 1642apare cea dintAm tipAritur5 greceasc'd in Moldova, o filadd zburAtoare, cuprin-zAnd hot5rdrea smodului de la Iasi In acel an. Filada a fost descoperit'a de HenriOrmont. Vezi E. Legrand Blbhograplue hellénique III, 1895 si Erbiceanu In An.Ac. Rom. II, tom. XXIV, 1901 p. 103 (21) si Revista Teologicà I, 1883 si II1884.

www.dacoromanica.ro

238 ISTORIA ROMANHAR

GAndirea greceaseä se infiltra in sAnul Romanilor maiCu sam'A pe calea religioasà, intru cat pe atunci religia erà pAr-ghia cea mai de sarnä a culturei. Precum pentru limba slavon'A,astfel si pentru cea greceaseá, mânàstirile slujirà la inceputdrept cuiburi de unde ea incepu a prinde la putere. Esind dupàaceea din bisericsá, cunostinta ei incept a se rhpAndi si in so-cietate. Dascalii privati care se introduceau prin casele boierestipentru a inv'Ata pe copii carte greceaseä, tot din man'Astiri esiau,pricinà pentru care si Cantemir ne spune c6 Vasile Lupu aluat na'Asuri ca in toate mAnAstirile cele mari sà se primiasc6 mo-nahi greci, care s'A invete pe fiii boierilor limba si stiinta grecea-scA" 94.

Nu e vorba chiar in ajunul implântArei culturei grecesti,se intemeiese scoli mai inalte de slavonie. Cu toate silinteleinsA ale domnilor ce le InfiintazA, Matei Basarab si Vasile Lupu,ele nu se puturà mentinea mult timp cu scopul pentru carefusese create, reinviarea slavonismului deperitor, ci imbr6caràIn curAnd forma generalà a Ondirei ce incepea sA predomneaseáIn fArile române, se grecizarà si ele, precum incepuse s'A se gre-cizeze biserica, precum intrase in apele grecesti si clasa supe-rioarà a sociefAtei romAne.

De si Vasile Lupu el Insusi nu a infiintat o scoalà grecea-scA, dupà cum din eroare aratà Cantemir, transportAnd la ori-ginea scoalei domnesti, caracterul pe care'l avea pe timpul lui P6,totusi este stiut ea' chiar sub urmasul lui Vasile Lupu, GheorgheStefan, csAlugArii slavoni ce descAleau in scoala din Trei-Erarhi,fusese inlocuiti cu cAlugAri greci, despre care un hrisov al luiStefan ne spune c6 nu ar fi de nici un folos la invATAturà 96,intru cAt boierul moldovan de sistemul vechiu, cum era GheorgheStefan, trebuia s'A considere si s'A aib6 respect numai dinainteainvsAtAturei de carte slavonA.

Intre acei dascAli greci care nu ar fi de nici un folos"IntAlnim cu toate aceste un om foarte invAtat pe Paisie Li-garidis originar din Chios, care invAtase si in Italia, si care dupäce ajutase la traducerea pravilei celei mari lui Dionisie Panonia-nul micul si prostul praj de sub picioarele mitropolitului Ungro-Valachiei", trecuse in Moldova probabil dupà detronarea Lu-pului, de oare ce pe la 1655 11 intilnim ca mare dascal la scoaladin Iasi 97.

In niste timpuri insA asa de turburate si sub schimbki dedomnie asa de prApAstuite ca acele prin care trecur'A tkile romA-

°' Cantemir Descr. Mold. p. 154." Cantemir, Ibidem, p. 153. Cel mult s'ar putea admite infiintarea until

curs de grece5te." Hrisov din 1656 In Uricarul, III, p. 279." Eec&ccç Neoz),krivc441 430.okoiicx, Bceipacpiat, iv 'A8-iiva,K. 1868, p . 315.

Mai sus, p. 166.

www.dacoromanica.ro

MISCAREA LITEIRARA z39

ne, nu trebue sä ne miräin de loc dacä dupà Inflorirea §coalelor§i a invätäturilor intälnim de odatä iarg§i lipsa §i intunecarea lor.A§a pe timpul lui Constantin Cantemir ne spune Miron Costin,c'ä ar fi lipsa de §coale §i tipar In Moldova 98

Dacä Insä §coalele se desorganizau din când In cAnd, in-vätämântul grecesc nu el-A numai de cá't atins prin ele, cäci elIn afarä de forma lui publicà in §coala domneascä, se mai Intäl-nia §i sub una privatà, reprezintatä prin dascalii din curtea dom-ntilui sau din casele boiere§ti. A§a in Moldova intalnim pe mareledascal din Creta Meletie Serigos, tinând pe timpul domraeigrecizatului Alexandru Ilia§ (1631-1633), o predicä, bine In-täles In limba greceascä, la sfintirea de mitropolit a lui Varlam,Duminieä In 23 Septemvrie 1632 99.

Ce va fi cäutat acest dascAl grec in Ia§i cleat c'ä se fi fostinvätätorul copiilor domnului celui atät de iubitor de trebilegrece§ti? Tot ca dascali nu §tim de §coalä sau privati intälnim InIa§i pe Neculai Cheramevs care moare aici in 1672, fiind in-mormântat in biserica sfintilor apostoli numitä §i Bärboiul 1009apoi pe Teodor Trapezuntul care moare tot In Ia§i In 1695 §ipe acäruia piateä mormântalà din biserica Sf. Saya se spune CAel venise nu de mult din tara greceascä spre a inväta limba peUngro-Vala chi" 101

Brancovanu se amestecä mult In trebile bisericii räsäritene§i ocrotia necontenit In tara lui pe membrii clerului grecesc,care avea nevoie de a fi adäpostiti. A§a el face sä se aleagä Inanul 1694 de patriarh al Constantinopolei Dionisie . . . .

färä *Urea mitropolitilor, clericilor §i a norodului. Dionisie insäfiind destituit mai tärziu se intoarce in Valahia unde §i mearela Tärgovi§tea 1O2. Capuchihaia lui Brancovanu la Poartà eragrecul Vlasto "3.

Pentru a revent la §coale, chiar pe timpul lui ConstantinCantemir, pe cand se spune precum am väzut cä nu erau §coaleIn Moldova, gäsim la curtea domnului, ca dascal al copiilor ' säiAntioh §i Dimitrie, pe Ieremia Cacavela originar din Creta §icare'§i desävär§ise studiile In Lipsca. Celebiul sgu §colar tri-mitindu-i mai tärziu in semn de recuno§tintä scrierea lui Di-vanul lumei cu infäleptul", Cacavela se nume§te In räspunsulsäu de multämire plugarul care holda mintei sale au ostenit"

" Letopisefele, I, p. 323." Notin aflat5 la sfarsitul unui manuscript al lui Evastratie logontul din

1632, publican de I. Bianu, In Col. luz Trazan, 1882, p. 212.loo Diaa I. c. p. 322.lot C. E'biceanu, In Revista teologicd, III, p. 270."3 Ath. Comnen Ipsilante. (I. c. mai sus) p. 449. cf. Barbaizi culji grecz i

romdni de C. Erbiceanu In An. Ac. Rom. II tom. XX.. 1905 p. 140 (6).103 Ipsilante cit. p. 454.

www.dacoromanica.ro


aratandu-se mandru ca putina samânta a smeritei sale di-dascalii intru invatatura cu miile inmultita a rasarit roada"104.

Nu se stie pe and se va fi grecizat scoala slavona a luiMatei Basarab din mânastirea Targovistei. Este insä probabilca si ea se va fi intors pe grecie destul de timpuriu, de oarece intalnim In Muntenia, Ind Inainte de a veni in Moldova, pePaisie Ligaridis si pe langa el pe unul Ignatie Petrit, care lu-crau ambii la traducen i de carp grecesti, fäcand de sigur si pedascalii de greceste in Targovistea 105.

In ori ce caz pe timpul lui »Arban Cantacuzino invata-mântul in Bucuresti era cu totul grecizat. Del Chiaro, contim-poran cu acest principe spune despre el, ea favoriza desvol-tarea invataturei, dand lefi minunate dascalului de limba greacacare invata pe copiii nobililor gramatica, retorica i filosofia" 106.Unul din acesti dascali era pe la 1687 tot acel Ieremia Cacavelape care '1 gäsim apoi trecand in Moldova la Constantin CantemirEl traduse dupa indemnul lui Brancovanu In 1689 In limbagreaca moderna cartea de istorie a lui Platina : de vita sum-morum pontificum" Dr.

Mai traii la curtea lui Cantemir i medicul erudit AndreiLiciniu precum se stie Miniot pe care Cantemir Il trimite insolie la imparatul Leopold.

Daca insa 'a'rban Cantacuzino sprijini dupa cat se vedecel intäi In chip oficial invatamantul grecesc, Constantin Bran-covanu Ii aduse la o inflorire asà de puternica, precum el de abiamai ajunse pe timpurile cele mai stralucite ale culturei fanariote.

Reorganizatorul scoalei grecesti din Bucuresti fu vestituldascal Sevastos Chimenitul, chemat de Brancovanu in 1689,probabil dupa ce Cacavela Il paraseste, ducandu-se la Cantemir.Sevastos erà originar din Trapezunt, invatase atat in Constan-tinopol cat i in Italia si fusese dascal la scoala greaca din ca-pitala imparatiei otomane. Chemat In Bucuresti, Sevastos pre-fer% leafa insamnata oferita lui de Brancovanu, la cei 200 delei pe an pe care-i primea de la embaticurile unor biserici din

104 Operde lui Canleinir, ed. Acad. Rom. V, p. 45-46. Scrisoarea luiCacavela este redatA de Cantemir In romaneste. De si dascAlul grec stiea pro-babil ceva romAneste, de oare ce Cantemir fi trimite tocmai o scriere romAneascila lui, totusi credem cA textul scrisoarei lui Cavavela a fost grecesc, pus pe ro-mAneste de Cantemir, din pricina identitiltei stilului ei cu acel al scriitorului

Asupra dAscMiei lui Cacavela In Moldova mai vezi Eá8.a. I. c. p. 383riccrccakou)..ou Bpitoo, NeoeX)opootiq 013tXoXo1ice, 1, p. 202.

Vol. VII, p. 139.1" Del Chiaro, Sulle moderne rivoluzioni della Valachia, 1718, p. 144

Comp. Engel, Geschichte der Walachey, p. 329. Genealogia Cantacuzinilor original.p. 315 spune si ea cA SArban Cantacuzino fiica intb fcoala elineascd In Bucuresticare !Anti astAzi(1787) se tine cu cheltuiala din visterie".

107 Xen0P01 §i Erbiceanu, Serbarea ;colard de la Riff, Iasi, 1885, p 397,No. 22. Adaoga Efticeanu 1. r. p. 150 (10N

www.dacoromanica.ro

MISOAREA LITERARI 241

Marinara 108. Brancovanu el insu§ adänc cunoscAtor al litera-turei eline tinea in cea mai mare onoare pe invälatul dascal,punându'l sä §adä mai sus decAt toti boierii"D.

Boierul invätat, mai mic in rang decAt ceilalti de oareceerà numai stolnic se bucurà totu§i de favoarea protocatedrieiadecA aveA dreptul de a aveA rändul asupra tuturor boierilor.Pe atunci patriarhul ecumenic Calinic infiintänd §coala ceamare patriarhalä din Constantiropole, Domnitorii Moldovei §iai Munteniei ieau asupra lor intretinerea catedrei de filosofie

literatura, cel din Moldova dänd 500, Brancovanu 1000.-110.CLIt timp däscäli in Muntenia, dela 1689-1702 data mor-

tei sale, el desfA§urà o insämnatä activitate literarà, alckuindo multime de serien din care s'a pästrat mai multe exernplaremanuscrise m. Pe läng6 el mai figurau ca profesori Ioan Comnencare devine mai tärziu mitropolit al Dristrei sub numele deFiloteiu ; el propune §tiirrtele fizico-matematice dela 16891700, fiind tot odatà i protomedicul domnului ; Gheorghe Maiotaprofesor de limba latinä i invätätor al fiilor lui Brancovanudela 1690-1710; Gheorghe Ipomeneu trimis de Brancovanu inPatavia pentru a studia medicina §i petrecAnd dupä aceea in Bu-cure§ti, Gheorghe Trapezundiaciil profesa la Academie Pana-ghiot Sinopeos dascal in §coala domneascä 'fare anii 1697-1710,toti ace§tia mai fiind i ajutoare la tipkirea cärtilor grecestide ea-WA marele director, censor si corector al tipografiei, maitarziu (1705) mitropolitul Antim Ivirianu1112. Renumele §coaleiBrancovanului erà foarte mare. 0 descriere a ei contimporanä

i°6 Eehaa I. C. p. 377 In 1687 Sevastos Inca nu parasise Constantnopolea.Vezi o notita In greceste pe un manuscript, d, Po tea si de gramatica a JUL Se-vastos, care se allá In biblioteca facultatiei de teologie din Bucuresti, No. 20',Gel mai mic fntre studios' si care ti-am fost tie (lui Hrisant Notara) profesor,de si esti nobil Insa nu ai fost profesor. (Subsemnat) Sevastos Trapezuntul 1687Noemvrie in Constantinopole". In o a doua notita pe acelas manuscript gasimfnsemnat sa ..s'au prescris aceasta carte prin mana lui Sevastos TrapezuntulChimentul ce au fost inkliul profesor al frontistiriului (coligin) UngrovIalnei inBucure§ti pe timpul hegemoniei prea piosului si prea gloriosului dommtor a toataUngrovlachia domnul domn Constantin Basarab Brancovanu, 1699 Oct. In 11".Intäml profesor trebue intales In rang, nu In timp.

", Constantin Dapontes Catalogul oamemlor insämnafi publicat cu tra-ducere romana de C. Erbiceanu, Cromcart greci care au scris despre Romdm Inepoca Fanariofilor. Bucuresti, 1890 p 203. Comp. Geneologia Cantacuzmilor ed.N. Iorga p. 292. CA Brâncovanu §tiea greceste vezi un raport al dragomanuluiAlois Volde catra Eugeniu de Savoia, 6 Aug. 1708: (il principe di Vallachia)si spiego con chiara voce in lingua greca". Hurm. Doc.VI, P. 69.

110 Ath. Comnen Ipsilant 1. c. P. 447.111 Asupra activitatei literare a lui Sevastos Chimenitul, vezi Erbiceanu,

Cronicarii greci, p. XXIVXXV.112 Status praessens ecclesiae graceae in quo etiam causae exponuntur cur

Graeci moderni novi testament editiones In graeco-barbara lingua factae ac-ceptare recusent etc. ab Alexandro Hellado natione graeco, impressus 1714,p. 12-13. Comp. Erbiceanu, Cronicarii greet, p. XXVI.

A. D. Xenopol. 'storm Romanilor Vol VIII.

www.dacoromanica.ro


ne spune cg nu ar fi de mirare dacg 'si da titlul de Academie,cgci ar fi pe lângg ea doi profesori de filosofievsi teologie, afargde espicop, si doi hipodidascali care se numesc magistri pe la-tineste. Mai su,nt apoi si. trei medici ai domnului (tot profesori),din care cel mai nou este un Italian care au venit In locul luiComnen. Numgrul invgtkeilor trece adese ori peste 200" na.Cat de temeinicg el-A mai cu osebire invgtkura limbei grecesti,se vede de pe aceea &A ucenicii români erau In stare sg ting cu-vânfäri In public si Inaintea domnului, In aceastg limbg, precumintre altii *khan Cantacuzino fiul marelui vistiernic care ro-steste o asemene cuvântare in ziva sfântului Atanasie 5 Iulie1697, In sala domneascg dupg liturghie nA. Altà cuvântare a-supra martirului Stefan ggsim tipgritg In 1701 de fiul lui Con:stantin Brancovann, Stefan n5. Mai aflgm apoi si poezii fgcutespre lauda domnului de elevii din Academia domneascg a: Bu-curestilor Ungro-Vlahiei 116

Nu nu mai Insg prin scoala greceascg se ilustrà domnuiMunteniei ci si prin tipografie. Asupra acestui lucru ne spuneHelladius contimpuranul sgu cg In Grecia nu se aflau tipografiipe acel timp si cg numai cu mare greutate, din pricina prigo-nirilor turcesti, cgluggrul Metaxa izbuti a aduce in anul 1627din Anglia o tipografie In Constantinopole 117. Dupg cat se vedeinsg aceastg nu tinu, mult, de oare ce ggsim pe timpu,1 lui VasileLupu pe Greci rugandu-se de domnul Moldovei ca sg facg InIasi o tipografie pentru Greci, oras ce ar fi mal Indepgrtat deTurci. Lupu si corespunde dorintei lor Infiintând tipografiaIn care se tipgresc mai multe cgrti, fgrg a se al-Ma anul si. loculeditiei, ca sg nu destepte pe Turci. Moldova Insg fiind prklatgde Mari si principele plin de datorii trebuind sg fugg, nici umbrgdin acea tipografie nu a mai rgmas", pgsträndu-se numai ti-pografia româneascg care ar fi subsistat pang pe timpul cândscriea Helladius, dui:6 1714 na. Grecii Insg ggsind In curänd

113 Heladius, 1. c. p. 17: Neque mirum est Bucurestium academiam vo-cari Numerus studiosorum quandoque CL, quandoque CC superat".

1" Xenopol si Erbiceanu, Serbarea §colard, p. 395 No. 16.115 ReprodusA de G Dapontes, In Catalogul istorie al Rorndnilor C. Er-

biceanu, Cron. greci, p. 174-181.110 Xenopol si Erbiceanu 1. c. p. 387, Nr. 4 01 iV BCI040UpeTiy TiN

'OolTioop,carzç ccA'svttwil5 'AxaSep.iug ci3OLUTOL".

117 Helladius, Status ecclesiae, p. 1 : Notum enim exploratumque omni-bus doctis ac eruditis est, totum orientum ac ipsam universam Graeciam prorsuscarero typographarum prells". Asupra tipografiei aduse de Metaxa, vezi p. 4.

118 Helladius, p. 9-10. Cartea cea mal de sam5 greceascA tipäritä petimpul lui Vasile Lupu poart5 titlul redat de Helladius In latinqte : Episto-lae ad diversas Graecorum ecclesias Meletii Patriarchae Alexandrini quibuscontroversiae nonnulae ejus tempestatis solvuntur", tiparità In format In 40cu caractere petit-antiqua (p. 10). De si Helladius nu nume5te pe domnul Mol-dovei, arAtarea lui c5 el a fugit din Moldova, care a fost tot odatd prklat5 deTiitari se rapoart5 la Lupu. Si Cantemir, Desc. Mold. p. 153 spune cA Vasile

www.dacoromanica.ro

CAREA LITE &ARA 243

un sprijin i in Muntenia nu lipsesc de a intemeia i aici o ti-pografie trebuitoate pentru räspAndirea scrierilor lor. SArbanCantacuzino care infiintaz'a §coala greceascA in Muntenia, face§i o tipografie greceaseä in care se tipàre§te intre altele Mer-cada, istoria unei evreice botezate §i m6ritate dupà un Grecdin Valahia, poem6 scris6 in versuri 119. Du,p6 Cantacuzino, Bran-covanu care desvoltä inc6 mai mult a§àzàmintele grece§ti in-temeiate de inainta§ul s'au, precum adusese pe Sevastos Chime-nitul pentru §coal'ä astfel chiam6 in 1690 din Constantinopolepe Antim Ivireanul pentru a intàri tipografia, care §i ie sub con-ducerea lui o desvoltare extraordinafa', ajungând sä producàtip'ärituri In toate limbile orientului cre§tin : române§te, gre-ce§te, slavone§te §i chiar aràpe§te 120 Tipografiile din Munteniaerau mai ales un puternic instrument de propagare a cre*tinis-mului, intru cAt toate cärtile tipsdrite in ele pe socoteala dom-nului erau impArtite gratuit pe la inchinsätori pentru infärireacredintei 121 Odatà Ins6 cu religia creOin6 se fäspAndea i cul-tura greceascà tipàrindu-se in acele tipografii §i alte serien i decAtcele religioase ale invAtatilor greci 122.

In 1708 Brancovanu, pentru a asigura in chip trainic exi-stenta aOzámintelor sale culturale, le dàrue§te prin un hrisovsuma insemnatà de 30.000 de galbeni din banii pe care îi aveadepu§i la banca din Venetia, cu conditie ca acest capital ssä rà-mânä acolo stäTätor, iar din dobAnda lui de 900 de galbeni SAse dee la 3 preoti lei 100 pe an, la un cânfäret lei 100, la 2 diaconilei 50, la un aprinzAtor de candele lei 20 §i la 2 dasctili care

Albanul ar fi intemeiat In Moldova o tipografie greceascd". Helladms gresestecand spune ca nici umbra din tmografia Lupului nu a mai rárnas. Se constatatipárirea de carti grecesti i anume cu indicarea locului tir Cetatma din Iasi"si a anului tocmai pentru epoca intermediara Intre Vasile Lupu i timpul candscriea Helladius. Asa se allá combaterea propozipilor clericilor papali si a pri-matului papei de Nectarie patriarhul Ierusalimului care poarta astfel data 51locul tiparului : Twro&EIca vtiv rep:I:my v atpupXnci TWO eiTicov xativSgitiv xat ircpurroxopoXicov 'ArcoaTo),cov xxcoopivl TCerycCo6ta WC& 'CO axrtri(1682) Pcoi Triò IcurrIpiov iv rnpiì 'IouAitu, iv reacícp oi Mokaaptae. Xenopol §1Erbiceanu, 1. c, p. 375, No. 6. 0 scrisoare a unor cálugari din Liov catre Sof-ronie Pociatcki din 17 Fevr. 1642 care scrisoare se afla la biblioteca din Kiev spuneca Vasile Lupu ar fi cerut de la ei

Helladius, p. 11.120 Headius, p. 12-13 si 17 : Libros ecclesiasticos etiam in lingua ara-

bica anno MDCC una cum N et V. Testament' cura patriarchae AntiochmeBucuresti prodierunt". Cf. Biografia mitropolitului Antim Ivireanul de episco-pul Melhisedec In Didahiile Imute In Mitropolia din Bucuresti de Antim Ivi-reanul 1709-1716, Bucuresti, 1888, I, p. VI si

121 Helladius p. 20 : Omnes hos hbross quos supra diximus gratis chrts-tianis drstribuntur quare in purimis eorum subscripturn constat : SiScovzai Xcc-psav.ce To% sbasßrar Xpeattav5iç etç iboXix:qv oypiketav».

1251 Asa patriarhul Gherasim al Alexandriei roagá prin o scrisoare pe Con-stantin Brancoveanu sa-i tipareascà o retorica. Scrisoarea reprodusa In catalo-gul lui C. Dapontes. In C. Erbiceanu Cron. greet, p. 99.

www.dacoromanica.ro


se aflä la scoala domneascg la Sf. Saya din Bucuresti lei 300anume 200 celui mare si 100 celui al doile, care sg inceapg a

primi aceastg leafg dela 1 Septemvrie 1708 122.Tot atunci Brancovanu pune sg reintocmiascg clgdirea

scoalei din Mängstirea Sf. Saya, asezänd in zidul ei o inscriptieamintitoare in 20 Iulie 1709 in care, spune cg Domnul fgcuse

alte case si tocmele ca sg fie scoale de invätat carte, intrupomenirea vesnicg a numelui sgu 124.

Fatà cu o activitate atät de spornicg pe tgrAmul culturiigrecesti, nu trebue sg ne mirgm dacg lui Brancovanu Ii rnersevestea cg ar fi grec, cum o spune In mai multe ränduri, dupgexecutia lui, ambasadorul Olandez. Asà când ambasadorul ra-porteazg dupg rusinea fAcutg Brâncovanului de a-1 fi preumblatIn cgmasä prin mahalaua greceascg, el adoage uncle stau frun-tasii grecilor compatriolii lui". Aice ambasadorul adaoge cg a-ceastg asp% executie va sluji de groazg i exemplu celorlaltiigreci care oarmuise Tgrile Moldovei i Munteniei si le vor o-armui de acum innainte" 125.

Efectul intgrirei culturei grecesti in tgrile române se'vgzuIn curänd : intalnim in perioada pe care am studiat'o mai multiRomâni cunoscgtori ai limbelor grecesti atät noug cât i veche-mai intäi chiar principii cei mai insgmnati ai acestui timp, Bran-covanu i Cantemir, iar ca persoane bisericesti mitopolitul Var-lam al Molodvei i *tefan al Munteniei, dintre care acest dinurmg indeamng pe cgluggrul Daniil Panoneanul sä traducä pra-vila cea mare, dupg ce cerceteazg el insus mai multe colectiide canoane, inläturând pe cele tipgrite de teama ereziilor cear fi putut continea, i oprindu-se la culegerea manuscriptuluia lui Alexie Rodinul, criticg i alege ceea ce dovedeste cg mitro-politul $tefan erà cunoscutor al limbei grecesti vechi, acea atuturor acestor culegeri126 de asemene cunosate limba greacg

Mitrofan episcopul Husilor. Dintre boieri stieau greceste inMuntenia Constantin Stolnicul Cantacuzino mosul Brancova-nului, rnarele invälat romän care intre altele stiea cu degvär-sire limba elinä. Mai erau Mihai spatarul fratele stolniculuiConstantin de asemene om invätat prin täri strgine, cunosteageografia i architectura, intemeiazg in Bucuresti spitalul Coltea

Condica logofetiei Brancovanului, needità la Arhiva Statului p. 841.Se vede cA Cecca din Venetia nu dadea deck 3% doband5 pe an. Aceasta ne-o

spune Dapontes In Catalogul ski Erbiceanu Cronicarii greci, p. 172 ca : strà-nepotii lui Brancoveanu ieu panà astdzi de la banca Venetiei din banii depuside domn, procente de numai 3%, 60 de pungi".

1" N. Iorga, Isl. lit. rom. in sec. XVIII, I, p. 39.1" lorga. Doc. Brdncovenesti, p. 144 si 148... comp alt raport care dà lui

Brancovanu aceasi calificare de grec, citat de N. Iorga, In Ad. Acad. Rom. IITom. XXXI, 1909, p. VIII.

'" Vol. VII, p. 139.

www.dacoromanica.ro

MISCA.REA LITERARA 245

si mai multe mänästiri in Muntenia, precum Ramnicul, Sinaia,Zitireciul peste Olt si altele. Matei Cretulescu care, in testa-mentu1127 säu din 1719, amestecä fraze grecesti in frumoasalui limbä româneasc6 i dispune a se da Domnului MuntenieiNeculai Movrocordat frumosul i scumpul sàu atlant de geo-grafie pe care-1 cumpärase la Viena cu 48 de zloti ; imparte intreMeth säi cele 124 de cärti filosofesti, gramaticesti,bisericesti, latinesti, eline ti, italienesti iproci", cumpärate deel child fusese la Viena, si dispune cä femeea lui Zoita sä ingri-jiasa de invätätura fiilor säi micii Iordächità i Matei, pe-depsindu-i (7rat ávw, greceste-----a invätà) cu invätätura lim-bilor latinä i italianä pentru ca numele lui sä fie slävit la curtilecele mari". Apoi cronicarul Radu Greceanu, i fratele säu W-ham precum i khan Cantacuzino. In Moldova Evstratie lo-gorätul dat ca traduator al Cärtei de invätäturä a lui VasileLupu ; Ilie Stolnicul bärbat invätat ce cunostea logica lui Por-firiu i Aristotel i sofist desävärsit" cum Il numeste Cantemir ;spatarul Neculai Milescu 128. Se intAlnesc foarte des fraze gre-cesti intercalate in textele române ca in testamentul lui MateiKretulescu 129.

Unii din amatorii de culturä greceascä nu si-o insusisepe deplin i comiteau greseli de ortografie si de limbä când scrieaugreceste. Asa mitropolitul Dosofteiu scrie cu mai multe lipsuricuvintele smeritul Dosofteiu mitropolit Moldovei" pe un ma-nuscript al sintagmei lui Vlastari, si tot el serie cu multe gre-seli ränduiala spovedaniei care cuprinde 6 file din acelas ma-nuscript 130 Aläturea cu neckturarul in limba greceascä mi-tropolit Dosofteiu vor fi fost i altii poate multi. Astfel maigäsim o copie a mineelor lunei lui Noernvrie, scrisä cu o multimede greseli de un necunoscut 131. Invätätura sistematic5 a limbeigrece inc6 dinaintea de epoca fanariotä se constatä in chip väzutdin manuscriptul unui scolar din anul 1709, in care intre altelese aflä traducerea in limba apla a Olintiacelor lui Demosten.Tot ash in manuscriptul care cuprinde cuvântärile tinute in

Testamentul lui Matei Kretulescu, publicat de N. Iorga, in Doc.pruntoare la familia Canfacuzino, p. 198 5i 211.

128 Pentru Constantin Stolnicul veni Genealogia Cantacuzinzlor,p. 317-319 51 Vol. VII, p. 189 Mihai spritarul Genealogia p. 375. SArban Can-tacuzino este acel ce au tinut discursul de laudà pentru Brancovanu (Mai susp. 227). Mateiu Cretulescu sArguitorul elev al academiei grece5ti de la care aur5mas mai multe lucràri. Vezi Xenopol i Erbiceanu, Serbarea qcolará de la Lap,p. 392 No. 16 51 p. 396, No. 17 5i 18. Radu 51 Särban Greceanu, vezi mai sus p.215 Eustratie logAfAtul Vol. VII, p. 139, Me Stolnicul, Cantemir Isforia ieroglz-f Ica ed. Acad. p. 64. Spätarul Neculai Milescu, mai sus, p. 201.

129 1687 Uricarul, IX, 0. 131 ; 1666 Doc. Cantacuzunlor, p. 69; 1684 Ibulemp. 110; 1691 Ibidem, p. 154 ; 1727 Ibulem, p. 215-217...

180 XenOPOI i Erbiceanu, Serbarea scolard, p. 374, No. 2.131 Ibidem, p. 379, No. 25.

www.dacoromanica.ro


onoarea Brancovanului, gasim i interpretari juxta-lineare dinstagiritul si din canonul Botezului Matte de elevul Mateiu Cre-tulescu 132.

Cu cat se inradacinase Grecii si cultura lor in tarile ro-mane, cu atata ele devineau tot mai mult centre de cultura gre-ceasca'. Grecii neputandu-si raspandi gandirile i ideile din pro-priile lor tari, gasesc in Muntenia si Moldova un täram mai putinexpus prigonirilor otomane, din care puteau lucra pentru in-tarirea i latirea religiei lor, singura forma in care se mai sileausa mántina stapanirea asupra popoarelor imparaliei otomane.Darnicia i proteguirea pe care toti calugarii i invatatiigreci ogasiau pe langa domnii tarilor romane, atat pe lânga cei de ori-gine greaca cat chiar langa acei Romani, inlesnia incuibareatot mai temeinica a culturei grecesti in sanul poporului roman.0 ea-time nenuma'rata de carti grecesti esi din tipografiile mun-tene i moldovene, prin care Grecii aparau dogmele ortodoxecontra incercarilor de surpare facute de calugarii catolici chiarsi in domeniul Rasaritului, mai ales prin calugarii lor din Ieru-salim. Ash am vazut mai sus cartea lui Nectarie pentru comba-terea primatului papei. Neculai Cheramevs dascal grec din Iasialcatueste de asemene cloud scrieri de polemica religioas6 ve-stite pentru acele timpuri, alta combatere a primatului papeisi o raspingere a nedreptelor calomnii133. Cea întâi tipografiede carti grecesti in Moldova fu infiintan de Duca Vodä, in ma-nastirea Cetatuia. Din aceasta tipografie iesà pe langà cartilecitate i altele sprijinitoare ale ortodoxismului, precum scrierealui Simion Tesalonicul contra ereziilor in 1683 a lui MaximPeleponezianul manual contra Latinilor 1690, combaterea luiSirig din 1690134.

Tot pe atunci intalnim si mai multe carp tiparite in Ve-netia, insa cu cheltuiala domnilor greci ce statura pe tronulfárilor romane. Astfel Epitomele istoriei universale de fratiiGlichi si Neculai Leondari 1677, dedican lui Antonie Rusetdomnul Moldovei, in prefata careia se spune ea' : tie ti se cu-vine luminate doamne dedicatia acestei carti, pentru cà estinu numai de o indurare dumnezeasca' dar si de insusiri minunatepentru un bun ocarmuitor. Ca apartitor al gloriei Romeilor (Gre-cilor) te vestesc fiii sfintei biserici ortodoxe orientale i obstesteinteun glas te proclanfr 135. Alta carte tiparita tot in Venetia

181 Ibidem, 345 No. 16."3 EhOcc1. c. p. 323." Ibidem, p. 381. Cea dintAi carte iestta din tipografia CetAtuiei este a

lui Nectarie Despre supremafta papei 1682 N. Iorga, Ist. Lit. Rom. In sec. alXVIII, I, p. 22 nota 1.

" 3.Eiwcop.71 iepcocootincilç ilropiaç. 1677, 'Eno:71,7n. Erbiceanu inRevista leoioyed, 111. p. 248.

www.dacoromanica.ro


In 1684, Epitomele istorice de mitropolitul Monemvarini, e-dedicatä lui Gh. Duca Voevod domnul Ungro-Vlahiei, Craioveisi altor pärti, gloria gintei elenice, onoarea tronului, renumemuritor al demnitätei prezente i coroanä a toatà Ungro-Vlahia"scriere ce contine intre altele si o schitare a intämplgrilor tärilorromâne sub Petru Schiopu1136.

In Muntenia intreagä activitatea tipograficä se invärti injurul unui singur nume, a mesterului tipograf Antim Ivireanul,care este apoi numit pe ränd egumen al Snagovului, episcopde Rämnic si in sfärsit mitropolit al Ungrovlahiei de &MA Con-stantin Brancovanu. Inältarea lui in vredniciile eclesiastice nu'lfäcurg nici °data' sä'si päräsaseä vechea lui indeletnicire, cuat el se urcà in treapta ierarhiei bisericesti cu atäta el se dedacu mai mare rävnä la tipärirea cärtilor.

Tipärirea de cärti in limba aräpeasc5, fäcutä atät inIn mänästirea Cetätuia at si In Bucuresti de cäteä Antim, Inmänästirea Sneagovul aveà de scop a sprijini propagarea cres-tinismului intre mai multe popoare din Asia de aceastàdin eparhia patriarhului Antiohiei, pentru care ele se tipärirä.Desi aceastä limbä nu el-A cunoscurä de zetari, care erau cei maimulti Români, totusi este de admirat nu numai exactitateareproducerei tipografice dar chiar i frumusea ei" 137,

Dintre tipäriturile muntene insämnäm slujba cuvioaseiParaschiva 1692, Evanghelia elineascä i româneascä 1693,Psaltirea lui David 1694, discursul cäträ Constantin 1697, tra-tatul despre cele 3 mari virtuti, credinta, speranta i iubirea,de Visarion Macri 1699. Psaltirea 1700, Proschinitariul munteluiAtos 1701, cuvântärile lui Sevastos Chimenitul 1701, cuvântulcäteä stefan 1701, cuvântul &Red prea curata fecioarä 1703,invätäturile dogmatice ale lui Sevastos tipArite dupä moartealui in 1703, vietele paralele ale lui Plutarc 1704, Tomul bucu-riei 1705 etc.138

" IZtopnci", i:)//6 Ispovitvc MY1TrdO7COVTDO Movzlipauiag opoNoti,Evvrohn, 1684. Donnua lui Pet' u schiopu a losi pulllicata 11s traducere de C.Erbiceanu, in Revista teologica, III, p. 252.

187 Eet8'oc p. 382, 385 si 413. Emile Picot, Notice sur Arillume d'Ivirin Nouveaux mélanges onentaux, mémoires, textes et traductions publiès parles professeurs de l'école spéciale der langues orientales vivantes à l'occasiondu 7-me congrès international des Orientalistes réuni à Venise en Septemvre1886, Paris 1886, p. 521 si urm. Dintre tipariturile arabe.... din Muntenia amintnnCeaslovul tiparit greceste i arapeste in 1702 si Liturgia greco-arabd cu o notitade Const. Stolnicul Cantacuzino Vezi I. Bianu Din carp vechi", in Prinosu1Sturdza p. 190.

138 Patriarhul Dosofteiu, autorul cartel Tbp.oq kccitfx cere lertare de lacetitori pentru gresehle ce ar intanmina fund ca zetarul ar fi de altaErbiceanu In Revista teologicä, IV, p. 143. Nu putem insä admite impreuna cuPicot, 1. C. ca flics Antnn nu stiea arapeste.

www.dacoromanica.ro


Antim Ivireanul fiind insa originar din Georgia, se In-grije§te dupg ajungerea lui in scaunul mitropolitan a läti cre§-tinismul 0 In patria lui. El trimite In Caucaz pe ucenicul saulcel mai de frunte, Mihail Stefanovici Transilvaneanul, care punesa se tipareasca acolo biblia In limba georgica in anul 1711. Lasfar0tul ei se cite§te urmatorul epilog In limba romana scrisacu caractere georgice :

Precum cei straini doresc mo0a sali vaza când suntIntr'alta tara de nu pot sa §aza, 0 ca cei ce pe mare batuti defurtuna, roaga pe Dumnezeu de lini0e buna ; a§à §i tipogra-fii de cartei sfar0re, lauda ne'ncetatä dau 0. multamire" 139.

Fata cu o activitate atat de insemnata literara pe taramulgrecismului 0 In care numai prin exceptie se mai Intalne§te cateo tiparitura slavona, este invederat ea' slavonismul trebuia sgse piarda aproape cu totul. De aceea Meru caracteristic pentrutriumful culturei grece0i, pe cand 'Ana' atunci traducerile sefäceau numai din limba slavona, dela Matei Basarab §i VasileLupu inainte ele se fac exclusiv numai din acea greceasca, limbasträina care capata precumpanirea culturala dela jumatateaveacului al XVII-le inainte 0 care devine in curand limba curteia bisericilor avute 0 a societatei inane §i mai cultivate. Gaudvin Fanaricrtii, ei nu au decat de dada mai departe pe o temelieWernuta lor Inca de domniile ce fusese mai inainte.

Brancovanu tinca insa langa el 0 elemente culturale dinapus de care avea nevoie, fie ca medici pentru cäutarea sa-natatii, fie ca secretan i pentru corespondenta latineasca 0 ita-lieneasca cu curtile sträine. Printre medici citam pe Iacob Pi-larino italian, urmat apoi de Bartolomeu Ferrati care era §iarheolog. Secretarul latin al Domnitorului era unul Nicolo Folosde Wolf, iar pentru limbele celelalte italianul Del Chiaro carescrise o carte foarte interesantä. asupra Munteniei 140.

S'au pastrat In Bucure0i doua exemplare din aceastaEvanghelie, tiparita in 1710 la Tiflis, acelea oferite de AntimDomnitorului ; cu dedicatie scrisa 0 purtand subscrierea ins50 alui Antim In urmatoarea frumoasa 0 Insamnatoare cuprindereAciasta sfânta. carte (Evanghelia) iaste roada ce noug, carepämântul Iverilor, adapandu-sa din rani Imparate0ilor sale da-ruri intru acest au a odraslit, luand 0 acest pamânt norociresa se imbogatasca cu tiparele limbi sale precum cu tiparelearape§ti s'a imbogatit Aravia, cu cele eline0i Elada, 0 cu celeromane§ti Ungro-Vlahia, multamitä o aduce la Maria Ta, ca §icelelalte trei eparhii ; de vreme ce credincioasa 0 cre0ineasca0 mare insufletire a statut a fi raul cel cu curgerile de

i3 1. c.'il Dovezile In N. Iorga. 'storm Lit. Rom. In sec. al XVIII-lea, I, p. 41-42.

www.dacoromanica.ro

aur dintru carele au curs aceste patru izvoare, ale Rumânilor,ale Elinilor, ale Arabilor, ale Iverilor tipare, asemene rAuluicelui dintai al gràdinii desfätä'rii, dintre care au e§it cele patrurAuri Fison, Gheon, Tigr §i Efrat, iarä adAp5rile tiparelor carecunosc Incepätura din viteijeasc5-ti vointsä dau pretutindenisfärgtoare §i ve§nicà rodire.

pentru aceasta va rAmâne Mgriei Tale §i slavA §i po-menirea nemuritoare, de vreme ce este izvorul §i pricina acestuibine" 141.

141 I. Bianu, /. c. p. 193-199.

MISCARBA LITERARA 249

www.dacoromanica.ro

ADAOSE I INDREPTARI

Eu Elina, fata r5posatului *arban Voevod si a doamneiElinei, care am fost jup5neas5 r5posatului Constantin Canta-cuzino vel post., adeverez cu aceast5 scrisoare a mea pentruajungAnd eu la vArsta b5ti Anetelor cugetat-am din iMma meac5trà prea bunul Dumnezcu ca s'A c515toresc carti Ierusalims5 rn5 inchin acolo sfAntului loc unde au fost ingropat prea-curat trup al sfintiei sale, s5 plAng multimea p5catelor mele.Drept aceia fiind eu gata asupra purcesului, am chemat pe toticei dela inim5 a mea iubiti copii Constantin, i Mihaiu, i Mateiu,i Iordache, clAndu-le poruncti i Invätátur5 precum s'A cade tu-turor celor ce iubesc fii lor, poruncindu-le a pAzi toate ate sAntscrise aici mai jos.

Intài fiii miei sà v'ä imbr5cati cu Inca lui Dumnezeu si -aceluia unuia s5 slujiti i lui sä và inchinati, i s5 iubiti unul prealtul, läcuind intr-o dragoste fr5tescA dupà cum st5 zis cä undevor fi frati adunati în numele meu acolo sAnt i eu prin mij-locul lor. i iar cine va 15cui cu dragoste in mine voiu 16cuieu intr-insul. CA unde este dragostea acolo este si pacea. Dreptaceia fiii mei s5 läcuiti toti impreun5 ca cum ati fi Intr'un suflet,s'A nu se despart5 unul de altul nici cAt, cä s'A cinsteasc5 cel maimic pre cel mai mare cum se cade. Asijderea i cel mai maresti iubeasc5 pre cel mai mic, dui:5 cum este zis : iat5 acum ceeste mai bine si mai frumos decAt a l'Acui fratii imprcunti. Dreptaceia dragii mei fii iat5 cà aleg din mijlocul vostru pre fiul mieu.Constantin, supuindu-1 a fi in locul micu ispravnic, adecti s'äaib5 el voe a ctiuta casa mea si de toate satele i moiile i i-ganii mei, veri cAti vor fi, au de mosie au de cump5r5toare ;numai el singur sä" aib5 a porunci tuturor ati se vor afla suptoblastia casei mele, i sti ice sarna p5rc5labilor si de clAnsulasculte toti. Asijderea si ce ar fi venitul casei, adec5 dela :ate,mosii ligani, mult pirtin ce ar fi, el sä strAng5 i dinteacest vemts'A aibä a präti datoriile cAte au mai rämas, ins5 cele fticute pentrucasa noastrà. i prätindu-se, tot ce ar mai rAmAnea, s5 se strAn-

www.dacoromanica.ro

ADAUSE 1 INDREPTARI 251

gg tot la un loe punându-se in socotealg bung, pänä ce ar da Dum-nezeu sg mg invärtejesc din calea ce am purees. Atunci iar cusocotealg se vor face toate precum se cade. Pentru aceste toateporuncesc voug, iubitilor mei fii, Mihaiu, Mateiu 0 Iordache,legandu-vä cu mare numele lui Dumnezeu, ca de acum inaintesg aveti a asculta toti de al vostru frate mai mare Constantin,sg-1 cinstiti 0 sg vg plecati ; cg fiul meu Constantin, in uringnevoii care au tras pre zilele lui Grigorie Voevod, strängändu-netoti care dupre unde am fost izgoniti, §i fiindu-ne casa rgmasade toate 0 cgzutg la mare datorie, atunci am ales 0 am pus predänsul de au cäutat de toate nevoile casei. Mai vartos in zileleDual Voevod, and am cgzut la a doua nevoie ina fiind domniala Cocorg§tii de Grind. Atunci o samg de coconi au scgpat laArdeal ; iar Constantin au rgmas aici la mare grijg, supuindu-sela toate trebile casei in tot felul, de au tinut mo0i1e 0 au ORRdatoriile §i multg folosintä au cunoscut pentru dänsul de au slu-jit casei 0 fratilor lui cu dreptate de atunci pang acum. A0j-derea 0 de acum inainte Meg l'am pus 0 l'am lgsat ca sä cautede aceste toate ate scriu aici mai sus. Iar de mi &à va tampladela Dumnezeu moarte in calea ce merg, care este de ob§te tu-turor, atunci voi ace0i 4 frati 0 cu nepotii miei, feciorii lui Drg-ghici spAtariul cu mare infälepciune sä vg strängeti toti la unloe de taing, sg alegeti din oamenii casei noastre sau din prie-tenii no0ri unul sau doi, sg fie oameni buni §i cu frica luiDumnezeu §i sä facg impgrtala satelor, mo0ilor, tiganilor, insg5 pgrti mari, veri ate vor fi, multe, putine ; insg osebit dinscaunul caselor Mgrgininesc, impreung cu Filipe0ii 0 cu mo0aSurcile dela Ratati 0 dela Cgline0i §i dela Cuele. Aceste toatesg aibg a le tinea numai 4 frati : Constantin, Mihaiu, Mateiu§i Iordache. Iar doi frati ce au fost mai mari, Drgghici §i Sal-ban,sg nu aibg nimic treabg acolo, pentru cg fiind §i mai mari 0ajungänd noi vremi bune §i norocite, fäcutu-le-au sotul mieucg§tig bun, cu care a§tig 0-au fgcut lor osebi sate, mo0i, tigani§i case de piatrg, unul la Mggureni, altul la Drägäne0i. *i a§àfiind ei intemeiati dela sotul meu socotit-au dumnealui cu mineimpreunä incg dintr'aceste vremi de i-am osebit dinteacestesate ce serie mai sus, ca sà" nu ailA ei nimic trealA, fär6 numaiace§ti 4 frati, pentru ca" au ràrnas mici §i ne-ctiutati de noi: caciam càzut la vremi grele §i nenorocite supt multe patimi §i nevoi0 grele präzi. A0jderea semnez ca sg se §tie §i pentru parteafiului meu Sgrban Voevod, ca aducându-1 Dumnezeu a fi domnprii Rumgne0i, socotitam eu singurg ca sä nu tie parte printoate satele impreung cu ce§tialalti, ci am ales din toate mo0i1emele ni§te sate intregi, care sänt serse la altg carte a mea, §ile am potrivit sg fie tocma cu ce i-ar fi venit partea lui din toatesatele, sä aibg a le da cocoanelor lui §i mie nepoate zestre, stile mo0eneascti ele cu bung pace, iar intr'alte sate, mo0i sä

www.dacoromanica.ro

2)2 ISTORIA ROMANILOR

nu aibA treabA. lar osebit de aceste sate si de scaunul MArgininescelite vor rilmAnea sà aibA a le tinea numai ceilalti 5 frati, precumserie mai sus. Pentru cà eu singurA asA am tocmit de bung voiamea, mai vArtos luAnd izvod dela moasa mea rAposata jupAneasaMaria ot Coiani care au fAcut si au tocinit prin zilele tAtAne-mica, rAposatul *arban Voevod. lar pentru tiganii cAti sAntni casei mele, au de mosie au de cumpArAtoare, sá aibA a se im-pArti pre 6 frati, tocnta unul ca si altul i s'A tie fireste care altì pre deplin. Asijderea fetii mei vä mai adaog incA invätAturade cele ce slit' cá v.au inviltat i tatAl vostru i v'au legat cublilstAra, acum dar si cu aceia urmez i vA leg subt blästAmullui Dumnezeu i subt bliistAmul mica cel p'Arintesc sA nu vAplecati urechile voastre supt ascultarea cuvintelor jupAneselorvoastre, insil de cele proaste i vrAjbitoare care fac fratilor

niel sá se amestece ele In vorba voasträ cAnd yeti aveA!litre voi au pentru mosii au pentru alte trebi, ci sA-si pAzasciifieste-care trebile. Tar de yeti aveA care cumva la rnijlocul vostruceva bánuialá ca niste oameni, iar voi singuri In tainá s'A vAtocluiti ì sil Vrt ImpAcati precum titi, cA i noi Varn tinut pretoti la un loe neosebiti; asa i voi s'A Ingliduiti unul altuia, canu care cumva sá stricati numele cel bun si veti cAdea In po-nasal, Nand pìldà dela cei ce au fost asA cum procopses. Acumfill niel dupA aceste toate intAresc cu blAstAm mare cum de vetitinea aceastil toemalà ì inviitilturá ce am fAcut eu, iar voi sA

blagosloviti de Dumnezeu si de noi i sá fiti fericiti si pro-copsiti in tank ; lar carde nu va tineA ci sà va ispiti care cumvasá strice ì sa calce tocmela mea, acela sA fie blAstAmat de sfAntulDomnul nostru Is. 1-Ir. si de singurA Mari i precisti si fie pi-tit la vremea judecAtil asijderea si de noi i si fie de 3 oriproclet i afuricsit de 325 sfinti plirinti din Nikea i si lAcu-lase) cu lud ì cu Ark. ìin scris eu bAtrinul sluga dum-nealor Stoici LudesculogoLt Iasi cu invAtAtura bunei stiipAneimete jupArieseli Dina star postelnicesi in sltul dumisale Gor-MArginetti ot Prahova, mesita Septemvrie 1, 7190 (1682).

www.dacoromanica.ro

TABLA ILUSTRATIILOR

Pagina

C. Brancovanu 8

C. Brancovanu cu cei patru fii ai sai 9

Sterna Tärii romane5ti din Noul-Testament, 1703 12

Stema lui C. Brancovanu din Psaltirea araba dela 1706 13

D. Cantemir 99

D. Cantemir 101

Vacar (col. de stampe a Ac. Române 1729) 111

Cioban (idem) 115

Ardelean pe ganduri (idem) 117

Popa de sat (idem) 119

Ardeleanca din Fagära5 (idem) 121

Ardelean din Hateg (idem) 123

Ardeleanca Impodobitil (idem) 125

Ardelean (idem) . 127

Caruta5 (idem) 129

Negustor de porci (idem) 133

Princesä' de Valachia (idem) 135

Princesa de Valachia 137

Femeie de boer din Moldova sec. XVIII (idem) 140

Boer din Moldova sec. XVIII (idem) 141

Boereasa (idem) 143

Episcop (idem) 145

Egumen (idem) 147

Calugarita (idem) 150

Taranca (idem) 151

Ardeleanca la oras (idem) 153

Calugar, Preot de sat, Boier, Femeie de boer. Trachten-Cabinet vonSi ebenbiirgen. Anul 1729, pa g. 101 (i dem) 155

Taran ii äranca In costum de lama. Taran 5i taranca In costum devara. (Trachten-Cabinet von Siebenbiir gen 1729 pa g. 108 (idem) . 157

Femeie din Muntenia In sec. XVIII. (Trachten-Cabi net von Sieben-bilrgen 1729, pag. 107 (idem) 159

www.dacoromanica.ro

254 ISTOICIA ROMANILOR

Pagina

In costum de larnA (idein) . . . ...... 163Tdranc6 (idem) 165In costum de varà (idem) .... 167In costum de varà (idem) 169D. Cantemir, DIvanul,la5i 1698 . . 183Trupul si sufletul, din Cantemir, Divanul, 1a51, 1608 185

36. Triodul, BuzAu 1700 (C. Brancovanu) . . . . 187Octoihul, Buzgu 1700 (C. Brancovanu) 189LegAturg de evanghehe (1692) dela MAnAstirea Hurezi . . 193Piatra de pe mormAntul lui C. Brancovanu (la biserica Sí. Gheor-ghe nou Bucuresti) 197Mfingstirea Hurezi la 1850 (dupd o aquarela de pleloiul Freinnold) 199Sthretia mänristirii Hurezi (Brancovanu) clopotnita si chiliile de sud 201

12. C. Brancovanu Cu familia In ctitoria sa (MAnAstirea Hurezi) . . . 203Neamul boierilor din Brancoveni (MAnAstirea Hurezi) 205C. Brancovanu cu Maria Doamna cu fiii lor Constantin, Stefan, Radusi Matei (In paraclisul MAn6stirii Horezi) 207

c< 45. C. Brancovanu si Maria Doamna. Antonie Vodà gi Neagu Postelnicul(in biserica dela bolnita m5nästirii Hurezi) 209Palatul Mogosoaia (C. Brancovanu), fatada dinspre intrare . 211Palatul Mogosoaia (C. Brancovanu) fata principala dinspre lac 213Palatul Mogosoaia (colonada loggi) 215Paraclisul dela Curtea Mogosoaia (C. Biancovanu) . . . . 217Palatul Mogosoaia (C. Brancovanu) fatada principalä dinspre lac . . 219Paraclisul Curtei din Brancovem, cu ruinele Imprejmuirei curtei(Brancovanu) 221

www.dacoromanica.ro

TABLA DE MATERIEPagina

Prefata 5

Capul I. DomnIa MI C. Brancovanu 1689-1714 7

I. C. Brancovanu ha Muntenia 7

1. Brancovanu partizan al Turcilor . . 7

Primele moment e . 7

Brancovanu Inclina catre politica germana . 18

Urmarile victoriei Germanilor dela Szalankemen 18Intrigile franceze 23

Brancovanu prieten al ambilor imparati 27

Perioade mai de liniste 27Sultanul in Muntenia . 31

Lupta dela Zenta 33Pacea dela Carlowitz 35

Brancovanu li rascoala lui Racoti 49

Brancovanu li Ru0i 58

Trecerea spatarului Toma la Rusi 63

Personalitatea lui Brancovanu . 74

Ca om politic ' 74

II. Istoria Moldovei dela C. Duca peind la Fanarioli 1633-1711 77

Dela C. Duca la Mihai Racovita 1693-1703 . 77

C. Duca 1693-1703 77

C. Duca a doua oara, 1700-1704 82

Dela M. Racovitä la D. Cantemir 1704-1711 86

Mihai Racovitä 1704-1705 86

Antioh Cantemir a doua °al% 1705-1707 86

Mihai Racovita a doua (ma 1707-1709 89

Neculai 1Vlavrocordat 1709 1711 91

Dimitrie Cantemir 1711 98

Apropierea !litre Romani si Rusi . 98

Petru cel Mare . 103

Trecerea lui Cantemir fatis la Rusi . 112

Lupta dela Stanilesti 11S

Romanii si Rusii 121

www.dacoromanica.ro

266 ISTORIA HOMANILOR

Pa gina

Capul H. Fenomene generale ale vietii românesti dela Maid BasarabVasile Lupu pAnÙ la Fanariotl 134

' L Starea polilicà, economicei §i culturala . 1341. Starea politicà . 1342. Starea economicä 144

3. Cultura, moravuri, obiceiuri 171

II. Mi$carea literarci 1811. Cronicarii i scriitorii religiosi In IVIoldova 1812. Scriitorii erudip moldoveni 204

Dimitrie Cantemir 204Spätarul Neculai Milescu 212

3. Scrlitorii munteni 220Moxa 220Cronica anonimä 223

4. Scriitori eruditi In Muntenia 230Fragmentul anonim 230Constantin Cantacuzino autorul lui . 234

5. Cultura greceasa ME,Adaose i Indreptäri 250Tabla ilustrariilor. 253

www.dacoromanica.ro

Date post:	13-Jul-2016
Category:	Documents
Upload:	dumbravacostel
View:	415 times
Download:	80 times

Istoria romanilor - Constantin Brancoveanu.pdf

Documents