transcript
Incluziunea romilor din mediul rural
CRPE Policy Memo 73, iulie 2018 Autori: Alexandra Toderi exandru
Damian, Oana Ganea Contributor: Maria Balea
Fo to
: A so
ci at
ia “R
ea lit
y Ch
ec k”
Sumar executiv
Incluziunea romilor din mediul rural: dimensiunea social a
fondurilor europene pentru dezvoltare rural 2014-2020 în
România
În România, srcia în rural se suprapune de multe ori cu zonele în
care comunitatea roma este puternic reprezentat numeric. Aproape
dou treimi (63%) din numrul persoanelor care s-au declarat a fi de
etnie rom la recesmântul din 2011 locuiesc în mediul rural, iar 50%
din sectoarele rurale marginalizate sunt comuniti de romi. În
aceste zone, romii triesc în locuine precare i supraaglomerate,
izolate, fr acces la infrastructura public de utiliti (ap,
canalizare, reele electrice), de sntate, de servicii, coli, locuri
de munc.
Excluziunea social a romilor i a grupurilor vulnerabile la modul
general a fost abordat de prea multe ori prin intervenii simpliste,
fr o evaluare profund a contextului local, a nevoilor specifice i a
potenialului comunitilor. Atât evalurile Uniunii Europene, cât i
ale Consiliului Europei privind implementarea cadrelor de politici
naionale sau regionale de incluziune a romilor (ex. Deceniul de
incluziune a romilor) din ultimii 10-15 ani indic necesitatea unor
intervenii integrate, bazate pe o participare real a romilor în
creionarea i implementarea activitilor, care s combine o varietate
de instrumente personalizate (de la facilitare comunitar la
servicii de baz, formare profesional i integrare pe piaa muncii
etc).
Fondurile europene pentru agricultur i dezvoltare rural 2014-2020
au potenialul de a schimba aceast paradigm, printr-o abordare de
jos în sus, a dezvoltrii locale plasate sub responsabilitatea
comunitii (DLRC). În centrul acestei abordri stau GAL-urile,
parteneriate public – private între actori ai mai multor comune
(autoriti publice locale, ageni economici, ONG-uri dintr-o
microregiune) care identific nevoile de dezvoltare ale teritoriului
lor, le grupeaz într-un mod coerent i formuleaz planuri de aciune
pentru a le adresa – toate acestea sub forma unor strategii de
dezvoltare local (SDL-uri).
Aceast posibilitate de a aciona conform realitilor concrete de la
nivel local, rezultate în urma consultrii localitii reprezint un
avantaj major fa de alte abordri de finanare, în special în ceea ce
privete incluziunea socio-economic a persoanelor dezavantajate.
Srcia are un caracter profund localizat, nevoile comunitilor
afectate i ale populaiei fiind diverse, iar prin intervenii la
nivel local, grupurile dezavantajate pot beneficia de programe
gândite special pentru ele.
Prin strategia lor de dezvoltare local, GAL-urile pot optimiza
utilizarea fondurilor în favoarea reducerii srciei i incluziunii
socio-economic a grupurilor vulnerabile, ceea ce i-au i propus
printre prioriti în actuala perioad de programare.
3
Incluziunea romilor din mediul rural: dimensiunea social a
fondurilor europene pentru dezvoltare rural 2014-2020 în
România
Concret, pentru a optimiza utilizarea fondurilor i a da “via”
msurilor incluse în SDL-uri, GAL- urile trebuie s combine fondurile
de pe axa Leader din PNDR cu cele din Programului Operaional
Capital Uman (POCU). Aceste fonduri de pe axa LEADER din PNDR pot
acoperi din proiectele pe social / grupuri vulnerabile doar partea
de infrastructur ”hard” – construcii sau renovri de cldiri, pe când
toate celelalte cheltuieli ”soft” – salariile celor care presteaz
servicii sociale, cheltuielile de funcionare a centrelor comunitare
etc. ar urma s fie acoperite fie prin surse proprii (ceea ce este
foarte greu), fie prin accesarea Programului Operaional Capital
Uman (POCU), msura 5.2 ”Implementarea strategiilor de dezvoltare
local în comunitile marginalizate din zona rural i/sau în orae cu o
populaie de pân la 20.000 locuitori”, gândit a fi complementar
msurii de pe GAL.
Acest raport se bazeaz pe o serie de cercetri care i-au propus s
analizeze (1) în primul rând dac i cum actualele fonduri pentru
dezvoltare rural i-au propus promovarea incluziunii sociale i
reducerea srciei în rândul grupurilor vulnerabile, apoi (2) în ce
msur aceste obiective sunt în curs de a fi atinse dup ce s-a scurs
aproape jumtate din perioada de programare, pentru ca în final (3)
s pun în prim plan povetile, nevoile i propunerile actorilor
implicai i s formuleze recomandri – atât pe partea de coninut al
msurilor, cât i pe arhitectura fondurilor i mecanismele de
implementare.
Concluziile nu sunt îns dintre cele mai pozitive: în timp ce la
nivelul macro al programrii LEADER au existat i exist toate
inteniile bune - din cele 239 GAL-uri existente în momentul de fa,
130 au inclus în SDL-uri msuri de infrastructur social, iar 106 au
msur pe social combinat cu aciuni adresate grupurilor minoritare
(în cele mai multe romi) - peste 49 milioane de Euro în total -, la
mijlocul perioadei de programare nimic din aceast sum nu a fost
efectiv cheltuit conform planului.
Principala cauz o reprezint lipsa de coeren i corelare între PNDR i
msura din Programul Operaional Capital Uman care ar trebui s
operaionalizeze pe partea de servicii ceea ce se realizeaz prin
fondurile de dezvoltare rural. Cu alte cuvinte infrastructura
construit sau reabilitat prin PNDR, în lipsa ”animrii” susinute
prin POCU, risc s rmân nefolosit.
CRPE a dorit s îneleag ce se afl în spatele statisticilor
prezentate mai sus, dar mai ales cum se vd lucrurile ”de la firul
ierbii”, din perspectiva oamenilor reali, povestea proiectelor care
încearc s schimbe situaia celor marginalizai din satele
României.
Raportul analizeaz elementele tehnice care descriu acest blocaj,
problemele actorilor relevani – lipsa de capacitate organizaional,
financiar i uneori de viziune a ONG-urilor care lucreaz cu grupuri
vulnerabile - i propune explorarea unei viziuni alternative de
arhitectur a fondurilor pentru dezvoltare local integrat post
-2020.
4
Incluziunea romilor din mediul rural: dimensiunea social a
fondurilor europene pentru dezvoltare rural 2014-2020 în
România
Astfel, abordarea integrat prin aciuni de dezvoltare local plasate
sub responsabilitatea comunitii (CLLD) a nevoilor specifice romilor
i ale altor grupuri vulnerabile i afectate de srcie din mediul
rural trebuie s fie meninut i îmbuntit. Mai mult, pentru urmtoarea
perioad de programare a fondurilor europene, ar trebui explorat
posibilitatea finanrii multi-fond. Exist numeroase exemple europene
de succes de parteneriatele CLLD de dezvoltare rural care
gestioneaz programe importante de incluziune social, care primesc
finanare atât din FEADER, cât i din FSE.
Aceast opiune de finanare pentru urmtoarea perioad de programare,
dei poate fi un stimul important pentru actorii de la firul ierbii,
trebuia s fie cuplat cu:
i) consolidarea capacitii organizaiilor societii civile – cu un
focus special pe cele care furnizeaz servicii sociale, specializate
pe educaie i facilitarea accesului grupurilor vulnerabile i a
romilor în special pe piaa muncii.
Este cunoscut sub-dezvoltarea sectorului asociativ i a societii
civile în mediul rural, mai cu seam a ONG-urilor specializate în
servicii sociale i în sprijinirea grupurilor vulnerabile. Acestea
sunt puine din punct de vedere numeric (conform radiografiei
sectorului non-guvernamental realizat de Fundaia pentru Dezvoltarea
Societii Civile în 2017, la nivelul anului 2015, doar 25% dintre
ONG-uri erau înregistrate în mediul rural), se confrunt deseori cu
lipsa personalului specializat, lipsa dotrilor i a cunotinelor
tehnice de management de proiect. Accesul organizaiilor locale roma
sau altor grupuri vulnerabile la cursuri dedicate accesrii
fondurilor europene este deficitar, iar în lipsa unor msuri
dedicate care s vizeze în mod direct aceast nevoie (chiar la
nivelul GAL-ului sau ONG-urilor din regiune), situaia va
continua.
ii) îmbuntirea perspectivei financiare a capacitii acestor entiti
de a accesa fonduri
Organizaiile locale se afl deseori în imposibilitatea de a cofinana
proiectele la care aplic. Actualul sistem de rambursare a
cheltuielilor de pe proiecte este deseori o piedic pentru
implementarea acestora de ctre organizaiile mici, care îi împiedic
de multe ori s aplice pentru proiecte dei cunosc nevoile reale ale
comunitii i soluiile pe care le pot adapta/implementa.
iii) Îmbuntirea politicilor publice de susinere / stimulare a
integrrii grupurilor vulnerabile din rural pe piaa muncii
Sunt necesare politici publice care s favorizeze angajarea
persoanelor din grupurile vulnerabile, dat fiind reticena
angajatorilor de a angaja astfel de persoane – din cauza unor
atitudini discriminatorii
5
Incluziunea romilor din mediul rural: dimensiunea social a
fondurilor europene pentru dezvoltare rural 2014-2020 în
România
uneori, alteori din motive obiective (ex. persoanele care se afl
perioade lungi de timp în situaii materiale precare tind s nu fie
stabile, s nu pstreze un loc de munc timp mediu/îndelungat.)