Post on 17-Oct-2019
transcript
Sumar #176 februarie - martie 2017
1012
14
18
AGENDAinapoi la Lucia
Designul romAnesc
pentru prima data la IMM Cologne
Mathematics: The Winton Gallery
Cinema Alesia: istorie
recu perata contem poran
CITYPLUSPolonia in 4 proiecte
de reactivare urbana
Polonia creativa
\':ia:.:::-::.
IGLOOSTUDENTLaser Valley - Land of Lights,
intre cunoEtinlele istorice
qi intrebarile lumii de astdzi
rNovATrEProiectare algoritm ica
in ElbPhilarmonie
SMART HABITATGrohe Aquatunes
Energizaii-va experienta duqului!
30
40
20
244A
Sumar #176 februarie - martie Z0t7
\I
@re
PROIECTE
50 Primaria Bucuregtilor
66 CasaT-armonieprin complementaritate
78 Locuinta B: luminoasd relaxare
84 Light - tres light: Le Bistrot Frangais
90 Kane World Food Studio,
exotic vegetal
96 Dancing Lobster:
cadru porlughez, relaxant
DOSAR1O2 Arhitectura contemporand polonezd
1O4 Muzeul Nalional din Szczecin
112 Comemorare in gantier
1 18 CKK Jordanki - reciclare Ei inovalie124 Arca lui Konieczny
128 Living-GardenHouse,
o noua dimensiune a lui acasa
DESIGN132 Design polonez contemporan:
trei declinari
138 M&O 2017, Paris
144 Angela Ciobanu: alaturari diafane
de materiale Ei poveEti
POSTFATA158 ldiosincrazii
Editorial
lndignare gi speranla
Ultimele zile, ca atdtor alti cona{ionali pe care i-am intdlnit in
stradd, mi-au produs Ei mie, in exces, doud sentimente contra-
dictorii: indignare qi speranla. Ca atare, degi politicul,
guvernaTea, jurisprudenla nationala etc. nu fac pafte cdtuqi de
putin din tematica gi preocupdrile revistei noastre, ne-am gdn-
dit ce nu putem trece fdrd reaclie peste ceea ce s-a intamplat
din seara de 31 ianuarie incoace. Caci, pAn6 la urmd, deEi
mdgdriile fdcute de instrumentele guverndrii, de fapt o gaqcd de
slugi temporar qi lucrativ distribuite in rolul de mini$tri, nu par a
avea legdturd cu arhitectura, consecintele lor ar influenta-o
masiv, ca pe orice alt domeniu al vietii gi activitS{ilor noastre. Nu
voi intArzia in opinii gi analize care nu iqi au locul aici, Ei de care
e oricum plind presa de toate categoriile, qi nu md voi referi nici
la indignarea, respectiv scdrba, despre care cred cd e evident la
ce gi la cine se refera: Ei fondul gi procesul adoptdrii OUG fiind
la fel de abjecte. Aq prefera, prin urmare, sd md refer numai la
celdlalt sentrment marcant al perioadei: speranta.
Sentiment paradoxal, fdrd indoiala, avAnd in vedere contextul,
ea mi-a fot stdrnita de constatarea surprinzdtoare cd Romdnia
e totuEi plina de oameni dispuqi sd-gi sacrifice timpul gi confor-
tul pentru chestiuni principiale. $i de data asta, in pieiele
Romdniei s a ie$it pentru lege. pentru dreptate qi nu pentru
vreun avantaj material, pentru vreun beneficiu imediat. lar dacd
stdm sd ne gdndim putin, cele mai serioase migcdri de stradd
romAneqti (revolu{ie, Piata Universitd{iil s-au ndscut din revolta
impotriva unor abuzuri Ei agresiuni principiale, iar nu direct
materiale: comunismul, neo-comunismul securistic etc. Orice
s-ar zice, mie mj se pare, intr-o anume mdsurd, relevant si
aratd, dupd mine, un anumittip de vand nationald, pe care mai
cd ag numi-o staturd eticd. CAnd po! accepta sau te poti
impdca relativ uEOr cu abuzuri care privesc comoditdlile ime
diatq palierul cotidian, dar reac{ionezi solid Ei consecvent
atunci cdnd riscurile privesc chestiuni ideale: legi, drepturi,
principii [echilibrul puterilor in stat, egalitate etc.], imi pare cd
ierarhiile fiintei gi ale lumii sunt corect asumate: intAi capul qi
apoi burta. Nu Etiu voi, dar pe mine lucrul asta mdincAntd qi md
motiveazd serios in a fi parte a intdmpldrilor strazii.
Bineinteles, situatia aratd Ei cAt de putin igi cunosc Ei preluiesc
politicienii aleEi poporuL: au cTezut c6-l cump6rd uEor cu cAte-
va mdriri de salarii Ei pensii qi reduceri de taxe, in schimbul
cdrora, ghiftuiti $i prostiti, ii vor ldsa in pace sE qi scrLe, noaptea,
regulamentele impunitdtii. Ei bine, ghinion. Se pare cd !ara nu e
mobilata numai cu pomanagii de galeli electorale Ei sperrali de
amenintdrile qefuletilor locali cu profil semi-interlop. Mult cla-
mata majoritate de 3 milioane qi ceva (in fapt doar o minoritate
de 180/oJ s-a pierdut, atipind ghiftuitd de suta de lei in plus Ei
televiziunea fara taxa, caci in ameninldrile viitoarelor fantome
politice cu contra-mitingul [de un milion de psd-iEtiJ nici e]e nu
credeau. Nici mdcar televiziunile-tomberon nu reuqesc sd-qr
regdseascd aplombul venal, cdci faptele strdzii le contrazlc elu-
cubratiile, Chiar dacd, pe canalele canaliilor abundd scenariile
conspirationiste Ei ineptiile securisto-apocaliptice, fa:-::rdm6n deasupra interpretdrilor: s-a iegit in stradd din :--'revoltd impotriva sfiddrii, impotriva tribulaliilor unor infi-ac:: -
strecurati ,,democratic" la butoanele ldrii, s-a iegit peniru u^ a:-politic respirabil.
Speranla, cd despre ea evorba, mi-a fostintdritd in prn'- -=-:
de profilul oamenilor din strad6, aproape fdrd excepiie c: .decenti in sus, de toate varstele (nu Ei din toate ca:eg:- -sociale, cum se spunein limbajul de paltin al reporlale:-- s --tolii foarte determina{i. Determinati, dar relaxati si c;r",.a : -=dispuEi sd se afle acolo impreunS, cdci, pe ldngd revoltl. -*:--[reprezentat indeobgte prin sarcasmJ pare a ii d douz -Z'2rteristicd a mesajelor ticluite pe panoun si ra'ca:=Creativitatea de care au dat dovadd oamenii din p e:e : :--revolta pe un palier de inteligen!6 nemaiintdLnit in r;s:i- : -=strada, ceea ce face gi mai penibile contraargurnenle e s=:--.-toide ale puterii loviturd de stat, siguranta nat,o-ai. -: -
carea multinalionalelor etc. E ca un dialog intre ur in-,e ::--. .
o brutd, intre un olimpic la informaticd si un agent:: --: :anilor '50. Cdt despre prezenta serioasa a copiiio- a -.-':=-tatii, eu cred cd nu aratd decAt determinarea pdr,dic: :: = .sustine revolta paqnic, dar ferm qi convingerea ca r z. ..:-puse in joc depdEegte momentul actual.
Oricum, dacd atdt de mulli oameni diferiti Teugesc sa se a:,-=in numele unor principii esentiale [ce iin in special de eEe --.--:z
inaintea legiil inseamnd cd mai existd $anse ca Romdnia si a:=
cdndva, la lumind. Chiar dacd sunt in continuare enorrn de - - -.
sceptici qi scArbi{i, ceea ce s-a int6mplatin ultrmeLe zrle ne pe-mite sd spunem cd in Romdnia, astdzi, ceva s-a schimbat. D:ani de zile, ticdloqii de diverse culori politice incearcd sd ^-convingd, prin prestatia lor, prrn mesaj direct sau prn meta r-bajul televiziunilor qi presei, cd nimic nu se poate schimba ,-
Rom6nia. Fatalitate: trdim intr-o !ara blestemata sd fie condusi
numai gi numai de nemernici, de venali, de atle\ii infamr ai pro-
priului interes. Dacd supremul viclequg al Necuratului este sd ie
convingd cd nu exist6, pe urmele lui, supremul viclegug al politr-
crenilor autohtoni este sd te convingd cd nu se poate altfel.
Adica fara ei, fdrd securiEti, fdrd minciun6, manipulare
grosolana, decizii discre{ionare, dependentd excesivd de banul
public etc. etc. $i iatd cd astdzi, fdrd dubiu, dintr-un lucru din
cauza cdruia in RomAnra mai bine renunlai Ei te izolai, adevdrul
a redevenit ceva pentru care merita sa luplil De cdteva zile
putem fi din nou mAndri cd suntem aici.
Cum acest text, scris pe 5 februane, nu eTa in plan qi
pregdtisem deja altceva de care nu md pot despd(i in linigte,
cd face parte dintr-un complex tratament interior, vd invit gi in
ultimele pagini ale revistei pentru ceea ce ar fi trebuit sd fie
editorialul numdrului.
Bruno Andregoiu
lnapoi la Lucia
Spectacol: Lucia de Lammemour, Opera Na{ion16 Romdnd, Bucuregti;
o montare dupd premiera de la Opera Nationald Romdnd din laEi
Manager: Beatrice Rancea; Regia: Andrei $erban; Scenografia: arh. Octavian NeculaiAsist. Scenograf: arh. Ana Cristianl/ladimir luganu
Text: arh. Octavian Neculai; Foto: Opera Nationald Bucuregti
Ma intorc in timp amintindu-mi despre montarea de la Opera
Nalionald din lagi, despre cum am lucrat cu acest mare regi-
zor gi un mare dificil, Andrei $erban, despre intelnirea cu
Doamna Beatrice Rancea, pe atunci Directoarea Operei dinlagi, a carei energie face ca orice sa fie posib l, despre gAndi
rea unui decor de operd pe o scend de oper6, despre trecerea de la montarea pe o scena de teatru la montarea pe o
scena de opera Ei despre faptul cd nu e uEor sd lucrezi cu o
legenda, mai ales cdnd aceastd legendd e vie, te urmdreEte, te
,,atacd", te impinge spre granitele exigentei artistice.
Acum montarea de la Opera Nalionald BucureEti mi se pare gi
mai dificild, in condi\iile in care am avut in fata o scend mai
maTe, cu alte date tehnice gi alta echipd de scend; ceea ce
parea o adaptare a fost pdnd la urmd o revenire asupra
crealiei ini{iale
Povestea Luciei trebuie agezatd intr-un context aparte de
ceea ce a fost pdnd acum, in conditiile in care regizorul i aprivit viata diferit de la montare la montare, imbogdtindu-iliniile destinului gi inconjurdnd-o de o lume din ce in ce mai
similard de ceea ce vedem azi in jurul nostru.
Ceea ce mi s-a pdrut important de la inceput a fost cd prin
miqcdri simple, dar in acelaqi timp evidenliind travaliul multimii,
scena sd devina vie. Spa{iul imaginat al cur-!ii interioare tipiceunei cazarme-cetate, devine arena pentru spectatorii cdderii
Luciei in maqinatiile miqeliei gi ldcomiei: un spaliu cu multe
scari-grilaje turnuri, cotloane de int6lnire a celor doi
indragosti{i Lucia gi Edgardo gi apoi locurile disperdrii. Spa{iul
arene cufte, cutia cu spaliere qi frdnghii, locul corlului nup{ialgi al crimei este un tot intr-o dinamicd Ei o mecanicd inspirata
din mecanica decorurilor baroce sau mai tdrziu scenotehnica
din filmele lui D.W. Griffith. Arena corului trebuia sa dispard,
acoperitd de migcarea qi agresivitatea planurilor inclinate, a
cdderii Ei transformdrii cutiei cu spaliere Ei fr6nghii intr-unmonstru care anun{d moaftea.
Cred cd pe scena Operei Nalionale Bucuregti ceea ce la prima
vedere pare la fel, in realitate este o atmosferd diferitd de
montdrile de pdnd acum, un spaliu ce poate fi umplut cu mult
mai mul{i oameni, un spa{iu in care aceEti oameni sa poatd forfoti gi in acelaqi timp un spa{iu care sd-gi pastreze rdceala,
apdsarea senzatiei de inchisoare ospiciu.
IO AGENDA